Sunteți pe pagina 1din 4

Riturile de trecere-perioada de dupa inmormantare

Ceremonialul se incheie cu pomana de la casa mortului, femeile apropiate ale defunctului vor aduce mncarea la mas ntr-o strachin de pmnt sau ntr-un castron,pentru fiecare participant n parte .Se duce cte un singur vas ntr-o mn i i vor schimba basmaua de doliu cu una alb,pentru ca mortul sa nu aib urmas din neam. Masa se deschide cu o rugciune i cu sfinirea/tmierea bucatelor,dup care soul/soia sau unul dintre copii d de poman peste mas unui om strin sau srac: o gina sau o oaie,toiagul-un b de alun pe care se leaga un caier de ln,in vrf se pune un colac ,un mr,flori dupa care se leag apoi de b i un batic sau un prosop, -o ulcic nou cu ap si o farfurie cu coliv. Fiecare participant primete de sufletului mortului ,la plecarea de la pomana la rndul lor,un colac cu coliva si zaharicale pe el, o lumnare aprins i o batista sau un prosop ,dupa cum a fost mortul, femeie sau brbat.Dup care se face curat in toat casa,se mtur dinspre ua spre interiorul casei pentru a nu pleca norocul casei, se spal i se arunc tot ce s-a adunat n cele trei zile ,pentru c in tot acest timp e interzis s se scoat sau s se arunce din cas, de asemenea tot acum se arunc si apa n care a fost splat mortul.Apa si resturile se arunc ntr-un loc pustiu, departe de cas, ntr-o rp,se spune ca simbolistica acestui fapt este acela ca morta s nu se mai ntoarc nici la aceea cas,nici n sat precum pentru a nu se putea face vrji cu ce a czut de la mort.n zilele urmatoare, casa trebuie vruit,primenit si resfinit,asistm in toate cazurile la gesturi simbolice de purificare, dar i de de reconsacrare. Se va purta izvorul ,se va tmia mormntul , pn la patruzeci de zile,se vor face

praznice.Astfel,nc de de a doua zi de dup nmormntare-(I se poruncete izvorul-.)o fat sau un biat va adduce patruzeci i patru de gleti cu ap de la o fntn din vecini,n rsritului, ns cel ce va face acest process este supus unor serii de restricii care trebuie respectate cu sfinenie, nu trebuie s scuture n cas,s lase gleata jos de la fntn pna acas,nu d la rele. La ase sptmni de la moartese sloboade izvorul ,ntr-o joi sau vineri ,cel care a poruncit izvorul,mpreun cu cel care l-a purtat i cu ali copii merg la un paru, unde sunt aduse la malul apei patruzeci i patru de ulcele noi de pmnt precum i patruzeci i patru de colaci cu coliv pe ei ,o pnz alb i o oal nou, iar cel ce a purtat izvorul are asupra sa rbuul.
1

O femeie apropiat mortului aterne bucata de pnz la marginea apei ,ia de patruzeci i patru de ori ap din ru si toarn peste pnz,stnd cu faa spre rsrit zicand c apa pe lumea asta s fie a celui ce poart izvorul si pe lumea cealalt a defunctului,iar de fiecare dat cnd femeia toarn ap pe pnz,copilul taie de e rboj cte un dintei-l d n ap.Dup ce au fost aruncai toi dinii, o femeie strin mtur simbolica apa la margine,o alta o tmiaz,iar alta o aeaz pe ap un troc(coaja unui dovleac copt i uscat )in care au fost fixate patru lumnri puse in cruce.Se las sa alunece pe ap i se spune c dac aceasta va pluti fr s se rstoarne,nseamn ca izvorul a fost primit ,dac nu trebuie s i se dea mult ap de poman de acum ncolo,apoi se mpart colacii,lumnarile si ulcele celor prezeni. Pomeniri se mai fac si la trei ,noua, la trei sptmani dup nmormantare,cnd se dau de poman colaci, lumnri i coliv,acestea se mai numesc si parastase. Pomana de ase sptmni are o mare importan,cci acum se dau de pomana toate lucrurile trebuin unui om, pentru ca e crede c Dincolo omul duce o via normal, mai bun de regul i trebuie sa aib de toate, acestea sunt aezate cu grij ntr-o cas improvizat din rogojini.Lucrurile se dau de poman unui singur om sau unei familii,de preferin unui membru mai srman al neamului.Si acum se procedeaz ca la pomana de dupa nmormntare.se aeaza o mas mare,la care particip tot satul,masa se deschide cu tmierea bucatelor i a obiectelor ce se vor da de poman ,se d ocol mesei de trei ori cu un toiag pregatit la fel ca cel de la nmormntare,ce se rimul de poman peste mas mpreuna cu un ulcior plin cu ap i o farfurie cu coliva. La plecare fiecare participant primete un colac cu coliv,o bucat de brnz i una de carne lng colac, o can plin cu ap,o lumnare aprins i o bucat de cozonac. Pn la un an,cnd se repet ritualul de la ase sptmni,se mai pomeneste mortul n fiecare smbt,de ziua morilor(Joi Mari), dar i n srbtorile mari de peste an. La un an de la ngropaciune ,pomana propiu-zis este precedat de riturile de lsare a doliului.Doliu reprezint o perioad de prag pentru supravieuitori, n care se intr prin rituri de separare i din care se iese prin rituri de rentegrare n societatea general(rituri de ridicare a doliului)unde n unele cazuri aceast de prag a celor vii este opusa perioadei de prag a mortului,sfritul primeia coincizand uneori cu sfritul celei de a doua,altfel spus cu agregarea celui decedat la lumea morilor.Baticul negru este scos de pe cap,se rupe n buci i se arunc
2

prin mrcini uscai,fiind nlocuit cu o crp alb,n cazul brbailor se rade barba sau se rupe mneca de la cmaa de doliu.n prima duminic de hora ce urmeaz pomenii de la un an,se d de sufletul mortului de poman i o hor. Casamortului cu tot ceea ce se pune in ea,reprezint acea cas a sufletului,pe lng cele doua case date dup moarte de cei ramai n urm,omul are datoria s-i dea o astfel de cas de poman nc din timpul vietii.Ritualul poart numele pomana de om viu,iar desfurarea lui este identic cu cea perfomat la ase luni si la un an dupa moarte,prin prezentul ritual se ncearc evitarea rtcirii prin spaiile imense ale LUMII DE DINCOLO,cci aspect ar aduce la reveniri nefiresti n lumea de aici, se poate vorbi nc despre persistena unui adevarat cult al moroiului ,care apare fie din vina morilor,dar mai ales din vina celor vii care nu au fcut tot ceea ce era nevoie pentru ca sufletul defunctului s-i gseasc locul i linitea pe Trmul Cellalt. Mncarea,hainele,diverese obiecte ce sunt date de sufletul mortuluiau rol de a-l elibera pe defunct de grijile cotidiene,lsndu-i libertatea de a parcurge n linite lungul si periculosul drum ctre lumea strmoilor.Exista de asemenea un adevarat cult al moilor,nimic nu se mnnc pentru prima dat naine de a fi dat de poman pentru cei plecai Dincolo,exista multi moi peste an,srbtorii cu sfinenie. Ciclul pomenilor se ncheie abia la apte ani dup moartea individului,acum ncheindu-se in viziunea oamenilor integrarea n lumea strmoilor.Fiecare an cuprins ntre nmormantare si cel de-al aptelea an este marcat de un parastas,aceast perioad fiind numita de etnologi drept ciclul al eliberrii, fiind vorba de o eliberarea a sufletului de trup,o forma de contientizare a transformrii trupului n pmntg.Se vorbete de o eliberare putea avea dreptul sa acced Dincolo. Se observ la nivelul tuturor actelor si a gesturilor o dubl intenie de realizare a separrii totale a celor dou lumi,morii i vii, i mentinerea unui dialog permanent viu ntre acestea.Deschiderea i nchiderea ritual a porilor,uilor,ferestrelor n cele trei zile ct nortul este nc n cas acestea nu se nchid,pn cnd imediat ce mortul este scos pe ua,cnd poarta se trnteste in urma lui,se bea din vinul mortului,se aprind lumnari de sufletul mortului,toate aparnd sub
3

a sufletului de pcatele cele

lumeti,omul ducnd cu el Acolo doar acea lectie pe care a fost dator sa o nvee aici oentru a

forma de bariere ridicate de cei vii n calea posibilei reveniri.Ritualurile de separare sunt dublate ns de riturile de cinstire a morilor si strmoilor,prin pomeni ca semn al devotamentului total al celor rmai fa de cei ce au plecat Dincolo, mortii i vii reprezentnd verigile unui lan familial fr sfrit.Strmosii devin pzitori ai casei veghind asupra purit ii i prosperitii tulpinii familiei.Srbatoarea anual a morilor,de Joia Mare,nu se realizeaz doar ca o simpl comemorare a moilor i strmoilor, riturile avnd o valoare religioas,prin exemplele de foc aprins in bttura casei ,aezarea masei n jurul focului,plecarea la cimitir,aezarea mesei pe mormnt-se considera ca cei mori mnnc alturi de cei vii.