UNIVERSITATEA DE STIINTE ECONOMICE PITESTI

PROIEC T
DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL SC TIGMA INDUSTRY SRL TOPOLOVENI

PROFESORUNIVERSITAR:
MASTERANT:

TOMESCU STOICA ANA MARIA MASTER ANUL I

CRENGUTA

PITESTI 2011

CUPRINS

CAPITOLUL I: I.PREZENTAREA GENERAL A S.C. TIGMA INDUSTRY SRL TOPOLOVENI

I.1. SCURT PREZENTARE A S.C. TIGMA INDUSRTY SRL TOPOLOVENI. I.2.PROFILUL I OBIECTUL DE ACTIVITATE

CAPITOLUL II: II.DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL SC INDUSTRY SRL TOPOLOVENI

II.1.CONSIDERATII GENERALE II.2.DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL SC INDUSTRY SRL TOPOLOVENI

TIGMA

TIGMA

CAPITOLUL III : III.CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI FINANCIAR CAPITOLUL IV: IV.BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERAL A S.C. TIGMA INDUSTRY SRL TOPOLOVENI

1.1. SCURT PREZENTARE A S.C. TIGMA INDUSRTY SRL TOPOLOVENI.
S.C. Tigma Industry SRL Topoloveni cu sediul n Topoloveni, str. Maximilian Popovici nr.57-60, jud. Arge, nmatriculat la Oficiul Registrului Comerului sub nr. J/03/136 04.03.1991 cod fiscal R 162652, face parte din complexul industrial Componente Auto Topoloveni. Scurt istoric: Societatea a luat fiin la data 01.03.1979 sub denumirea de ntreprinderea de Supape i Boluri Topoloveni. Situarea la numai 20km Piteti precum i existena unei fore de munc destul de bine calificate au fost avantaje care au concurat la alegerea amplasrii aici. n perioada 1979-1989, aceasta s-a dezvoltat pentru a fabrica necesarul pieei interne de supape i boluri. n perioada 1988-1989 s-au pus n funciune capacitile de producie pentru execuia de rotule de suspensie i bielete de direcie pentru autoturismele Dacia i Oltcit. Dup anul 1990, societatea a cunoscut un amplu proces de retehnologizare i reorganizare. S-au achiziionat utilaje noi, performante, pentru mbuntirea calitii execuiei supapelor bimetalice (main de sudat prin friciune, marca KuKa-Germania i a celor care necesit depunere de pulbere (instalaie de stelitat marca Plasma TeamItalia).S-au modernizat tehnologiile de forjare i tratamente termice, precum i cele de prelucrri mecanice. Laboratoarele de control au fost dotate cu aparatur performant de recepie i control a calitii. La finele anului 1999, societatea a fost certificat conform standardului de calitate ISO 9001. n 2000, societatea a achiziionat un utilaj nou de extrudare la rece a pivoilor( firma Schumag-Germania). Astfel societea, putea s satisfac cerintele momentane n ceea ce nsemnarotule, bielete, supape . Structura acionariatului conform Registrului Romn al Acionarilor la 01 Ianuarie 2006 se prezenta astfel (tabelul 2.1 i figura 2.1):

Tabelul 1.1 Structur acionariat Nr Denumire Nr. Valoar Valoare . acionari aciun e capital crt i aciune social (mii . lei) 1 Asociaia RO- 465 27 200 12 660 CAT 463 594 2 SIF Oltenia 92 27 200 2 510 314 940 3 Ali acionari 385 27 200 10 477 215 848 Total 25 649 382 %

49,3 60 9,79 0 40,8 50 100

Fig. 2.1 Structur acionariat

ncepnd cu data de 1 iulie 2006, ca urmare a reorganizrii, complexul industrial s-a desprit n dou filiale: - S.C. TIGMA INDUSRTY SRL TOPOLOVENI - S.C. COMER SCULRIE S.A. TOPOLOVENI care funcioneaz ca societi comerciale cu personalitate juridic. S.C. Tigma Industry SRL Topoloveni este persoan juridic romn, avnd forma de SRL. Capitalul social este la 31.07.2OO4 de 2 546 078,40 lei noi, compus din 942 992 pri sociale cu valoarea

nominal de 2,72 lei noi, subscris i vrsat n ntregime de proprietari. n urma divizrii n cele dou societi, structura acionariatului la SC Tigma Industry SRL s-a schimbat radical, aceasta devenind o societate cu rspundere limitat. Astfel, principalii proprietari i aportatori ai societii au devenit cei doi directori care au cumprat societatea i anume Popescu Victor cu o pondere de 31% i Simescu Octavian cu o pondere de 31%, diferena de 38% revenind altor acionari.

Aceast structur este prezentat n fig 2.2.

Fig 2.2 Structura acionariatului.

De la nfiinare i pn n prezent societatea s-a confruntat cu diverse ncercri care, prin voina i abnegaia personalului au fost depite. Chiar i n condiiile dure ale actualei

economii de pia, societatea are o linie sigur, bazat pe strategii, care s o menin n topul celor mai buni productori de componente auto din ar.

I.2.PROFILUL I OBIECTUL DE ACTIVITATE.

Obiectul de activitate l reprezint : - producerea i comercializarea de supape i boluri pentru; motoare de autoturisme, autocamioane i tractoare; - rotule de suspensie i bielete de direcie pentru autoturisme; - piese extrudate la rece ca atare sau prelucrate; - alte repere pentru autovehicule rutiere. Nomenclatorul de producie i comercializare al firmei este alctuit din urmtoarele sortimente: a) supape de motor pentru urmtoarele categorii de motoare : Dacia - supape admisie i evacuare Aro - supape admisie i evacuare Saviem - supape admisie i evacuare motor 360CP - supape admisie i evacuare tractor - Fiat 40 CP- supape admisie i evacuare tractor - S 1500- supape admisie i evacuare tractor - 80 CP- supape admisie i evacuare tractor - U 650- supape admisie i evacuare Toate acestea nsumeaz peste 32 de sortimente care pot fi executate n variant monometalic, bimetalic sau stelitate. La acestea se adaug reperele executate pentru partenerii strini. b) boluri piston pentru urmtoarele tipuri de motoare: Dacia - pentru variante de motorizare de 1200,1300,1400 cm. Man - pentru variante de motorizare de 215 i 256 CP. tractor - Fiat 40 CP. Saviem - pentru variante de motorizare de 135 i 157 CP. tractor - U 650. c) rotule de suspensie pentru urmtoarele tipuri de autoturisme: Dacia - rotul superioar i inferioar. Dacia Super - Nova - rotul suspensie. Dacia Solenza - rotul suspensie. Cielo - rotul suspensie. Matiz rotul suspensie d) bielet de direcie pentru urmtoarele categorii de autoturisme:

 Dacia - pentru toate modelele fabricate. Dacia SuperNova. Dacia Solenza. Principalii clieni prezentai n fig.3.3 sunt: a) pe piaa intern a.1 - pentru piese de prim montaj S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. MIOVENI S.C. DAEWOO AUTOMOBILE ROMNIA S.A. CRAIOVA S.C. ROMAN S.A. BRAOV S.C. ARO S.A. CMPULUG-MUSCEL S.C. MOTOR UTB BRAOV a.2 - pentru piese de schimb S.C. COMANTO MERIDIAN S.R.L. BUCURETI S.C. AUTORO SRL. SINAIA

Fig 2.3 Clienii societii.

b) pe piaa extern - ANTEO SPA ITALIA pentru componente mecanice - ALPHA SPA ITALIA pentru pivoi direcie autovehicule Principalii concureni ai societii sunt: - S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. MIOVENI pentru rotule de suspensie i bielete de direcie - S.C. AUTO S.A. CLUJ NAPOCA pentru boluri de motor - firme externe pentru rotule suspensie i bielete direcie

Avantajele firmei fa de concurenii si sunt : produsele se execut pe linii de fabricaie specializate, grad ridicat de integrare a fabricaiei. Principala problem cu care se confrunt societatea o reprezint lipsa de desfacere pentru produsele sale din nomenclatorul de fabricaie.

Principalii furnizori de materii prime, materiale, semifabricate sunt: - S.C. C.O.S. S.A. TRGOVITE - S.C. ORGANE DE ASAMBLARE S.A. BRAOV - S.C. ARTEGO S.A. TRGU-JIU - S.C. ROLAST S.A. PITETI - S.C. SILCOTUB S.A. ZALU - S.C. COMPA S.A. SIBIU Situaia vnzrilor n anul 2009 se prezenta astfel (figura 2.4):

Fig. 2.4 Situaie vnzri.

2.3 ORGANIZAREA STRUCTURAL A S.C. TIGMA INDUSTRY SRL TOPOLOVENI.

Organizarea structural a S.C. Tigma Industry SRL Topoloveni este reprezentat de ansamblul persoanelor, compartimentelor, serviciilor i de relaiile dintre acestea. Structura organizatoric a societii este de tip ierarhic funcional i este reprezentat de organigrama general a societii (fig. 2.5), aprobat de ctre Consiliul de Administraie. Conducerea, organizarea i coordonarea activitii societii este asigurat prin intermediul urmtoarelor organisme: - ADUNAREA GENERAL A ACIONARILOR (nivel ierarhic 1) este organul suprem de conducere al societii ce hotrte asupra activitii firmei i asigur politica economic i comercial; - CONSILIUL DE ADMINISTRAIE (nivel ierarhic 2) administreaz i reprezint societatea, fiind ales de AGA pe o perioad de 4 ani; -DIRECTOR GENERAL EXECUTIV (nivel ierarhic 3) asigur conducerea curent a societii i ia toate msurile rezonabile pentru a asigura executarea operaiunilor societii ntr-o form legal i corect n scopul realizrii obiectivelor stabilite; -DIRECTORI EXECUTIVI (nivel ierarhic 4) propun i fundamenteaz programe i orientri tactice pentru ndeplinirea obiectivelor stabilite; - COMPARTIMENTELE FUNCIONALE I DE CONCEPIE CONSTRUCTIV I TEHNOLOGIC (nivel ierarhic 5). Structura organizatoric este alctuit din dou pri: - structura managerial sau funcional, reprezentat de ansamblul managerilor i al subdiviziunilor organizatorice prin ale cror decizii i aciuni se asigur condiiile manageriale, tehnice, economice i de personal necesare desfurrii activitii societii - structura de producie sau operaional reprezentat de totalitatea compartimentelor i serviciilor firmei n cadrul crora se desfoar activitile operaionale, n principal de producie.

BIROU STUDII

DIRECTOR CERCETARE DEZVOLTARE

ATELIER METODE

CONTROLUL CALITII

LOGISTICA

DIRECTOR FABRIC

SECIE FORJ T.T.

SECIE PRELUCRRI

SERVICIU MRU

MENTENAN

PREEDINTE CONSILIU DE ADMINISTRAIE

ADUNAREA GENERAL A ACIONARILOR

REPREZENTANT MANAGEMENT CALITATE

BIROU BUGET

BIROU FINANCIAR

DIRECTOR ECONOMIC

BIROU CONTABILITATE

OFICIU DE CALCUL

DIVIZIA CUMPRRI VNZRI

DIVIZIA INVESTIII ADMINISTRAIE OFICIU JURIDIC

BIROU ASIGURAREA CALITII

CABINET MEDICAL

Fig 2.5 Organigrama SC Tigma Industry SRL Topoloveni

BIROU ANALIZA COSTURILOR

Legend Relaii organizatorice Relaii ale managementului calitii

FORMAIE DEBITARE

Conducerea societii dispune de un management performant, cu experien n domeniul producerii sortimentelor care alctuiesc nomenclatorul de producie i comercializare. Consiliul de administraie are n subordine o echip de directori executivi care coordoneaz activitile pe domenii aa cum reiese din organigrama societii. Conducerea societii se realizeaz, n principiu, prin trasarea unor obiective n funcie de importana pe care acestea o au la un anumit moment: creterea cifrei de afaceri; retehnologizarea societii prin nlocuirea utilajelor a cror funcionare nu mai poate asigura realizarea parametrilor proiectai; organizarea i conducerea activitilor n condiii de rentabilitate, impuse de economia de pia; creterea investiiilor n scopul modernizrii ntreprinderii; aplicarea unui sistem performant de management; diversificarea produciei pe capacitile existente. Sunt alese cele mai importante obiective generale i apoi obiectivele derivate de gradul 1 i 2 pe nivele ierarhice subordonate pn la obiectivele individuale. Organizarea societii este structurat pe domenii de activitate ce cuprind: cercetarea, proiectarea, dezvoltarea produselor producia i mentenana marketing-cumprri, marketing-vnzri financiar-contabilitate, informatizare calitate personal juridic Direcia tehnic urmrete obinerea de informaii privind realizrile din domeniul tehnic, corelarea optim cu obiectivele de marketing, insistena asupra caracteristicilor funcionale, fiabilitii, i modernizrii. Direcia producie urmrete asigurarea unor fluxuri rentabile, respectarea termenelor contractuale, utilizarea echilibrat a capacitilor de producie, optimizarea stocurilor de semifabricate. Direcia marketing colaboreaz cu celelalte compartimente, culege i stocheaz informaii cu privire la evoluia cererii i ofertei de produse specifice, evoluia vnzrilor pe tipuri de clieni i produse, elaboreaz planuri de marketing pe termen scurt, mediu i lung, planuri de lansare pe pia a unor produse noi, dezvolt aciuni de promovare att a produselor i serviciilor, ct i a imaginii i a mrcii sale.

Compartimentele din cadrul direciei economice evideniaz toate operaiunile financiarbancare rezultate ca urmare a desfurrii activitii societii: operaiunile privind cumprrile de materii prime i materiale, energie i combustibili, necesare desfurrii activitii de producie; operaiunile privind vnzrile de produse finite, piese de schimb sau servicii prestate de teri. Se analizeaz riguros i permanent costurile de producie, se urmrete asigurarea resurselor financiare necesare realizrii obiectivelor urmrite. Direcia administrativ asigur o direct colaborare cu toate compartimentele societii, activitatea de registratur, PSI, curenie. Elaborarea, implementarea i urmrirea realizrii dezideratelor i standardelor impuse de manualul calitii sunt asigurate de direcia calitate. De asemenea, verificarea i acceptarea materiilor prime, a materialelor achiziionate de la teri, testarea n laboratoarele proprii a produselor realizate sunt coordonate de aceeai direcie. Direcia cumprri asigur achiziionarea de materii prime i materiale necesare derulrii att a activitii n ansamblu, ct i a activitii de producie. Tipul de management aplicat este prin bugete, care asigur n expresie financiar dimensionarea obiectivelor, cheltuielilor, veniturilor i a rezultatelor. Formula organizatoric

definete aplicarea alturi de managementul prin bugete i a altor elemente ale managementului participativ, cum sunt: - elementul organizatoric, prin existena Adunrii Generale a Acionarilor i a Consiliului de Administraie; - elementul decizional, prin participarea compartimentelor societii la derularea proceselor decizionale, strategice i curente.

CAPITOLUL II DIAGNOSTICUL FINANCIAR LA SC TIGMA INDUSTRY SRL

II.1. CONSIDERATII GENERALE
Diagnosticul financiar consta intr-un ansamblu de instrumente si metode care permit aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi. Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situatia financiara a intreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de mentinere si dezvoltare in mediul specific economiei locale. In sens general, finalitatea diagnosticului financiar consta in oferirea de informatii financiare atat celor din interiorul intreprinderii, cat si celor interesati din afara acesteia. Cand problema diagnosticului este pusa din interiorul intreprinderii (diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi conducatorii, actionarii actuali sau salariatii. Obiectivul urmarit in acest caz este de a detecta eventuale situatii de dezechilibru financiar si de a adopta noi decizii de gestionare a intreprinderii. Aceste decizii se bazeaza pe identificarea originii si cauzelor dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de alta parte, pe stabilirea masurilor de remediere a dezechilibrelor. Cand problema este pusa din exteriorul intreprinderii (diagnostic financiar extern) utilizatorii pot fi analistii financiari, actionarii potentiali, organisme bancare si financiare sau chiar statul. Obiectivul urmarit este capacitatea financiara a intreprinderii de a genera profit, capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt sau lung (lichiditatea si solvabilitatea intreprinderii), precum si valoarea intreprinderii. De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite intreprinderilor (in special bancile), fie pentru luarea deciziilor de patrundere in capitalul unei intreprinderi (actionari potentiali sau alte intreprinderi). Atat analiza pe plan intern cat si cea externa au ca obiectiv aprecierea performantelor intreprinderii si a riscurilor la care aceasta este pusa si urmaresc: analiza rentabilitatii; analiza riscului si analiza valorii intreprinderii. De obicei, diagnosticul este efectuat numai in caz de grave dificultati sau cand cineva cere o astfel de lucrare. Independent de rezultatele inregistrate de intreprindere sau de desfasurarea evenimentelor, elaborarea unui diagnostic financiar trebuie sa aiba loc periodic. Diagnosticul financiar identifica factorii favorabili si nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a intreprinderii.

De cele mai multe ori informatiile diagnosticului financiar trebuie completate cu informatii referitoare la mediul extern al intreprinderii (starea economiei, a sectorului de activitate), informatii referitoare la potentialul tehnic si uman, potential comercial si juridic, managementul intreprinderii (informatii dependente de intreprinderi). Toate aceste elemente influenteaza performantele financiare ale intreprinderii determinand, in final, competitivitatea acesteia. Folosind metode si tehnici specifice, diagnosticul financiar permite aprecierea situatiei financiare trecuta si actuala, pe baza informatiilor furnizate pentru luarea deciziilor de catre conducere acesta vizeaza viitorul. Informatiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din situatiile financiare simplificate care cuprind: bilantul, contul de profit si pierdere, anexa la bilant.

II.2. DIAGNOSTICUL FINANCIAR LA SC TIGMA INDUSTRY SRL

Realizarea diagnosticului financiar are ca obiectiv aprecierea strii de performant financiar a societatii la 31.12.2010. Principalele scopuri urmarite sunt: - aprecierea rezultatelor financiare obtinute; - evidentierea modalittilor de realizare a echilibrului financiar; - examinarea randamentului capitalului investit; - evaluarea riscurilor. Rezultatele analizei pot fi utilizate pentru: - fundamentarea deciziilor de gestiune; - elaborarea unui diagnostic global strategic; - fundamentarea politicilor de dezvoltare. Sursele utilizate au fost: - situatiile financiare anuale (2008-2010); - alte materiale de documentare din evidenta contabilA

II.2.1 Analiza structurii bilantului 1.. Analiza ratelor de structur ale activului Datele sunt prezentate in tabelul nr.1 Specificatie simbol 2008 Structura lei % 750873 0,29 Imobilizari necorporale Inn 165302 63,18 Imobilizari corporale Inc 214 0,01 Imobilizari financiare If 166189 63.48 Active imobilizate In 28121 1.08 Stocuri St 76979 29,39 Creante totale Cr 15724 6,02 Disponibilitati banesti Db 95424 36,49 Active circulante Ac 809 0,03 Ct. de regularizare si Ra asimilate - activ At TOTAL ACTIV Tabelul nr.1 In=Inn+Inc+If Ac=St+Cr+Db At=In+Ac+Ra
261622 100

2009 lei
906 309477 2514 3104697 5650 134664 67253 207667 7553 525617

Structura %
0,19 58,87 0,005 59,06 1,08 25,62 12,79 39,49 1,44 100

2010 mii.lei
15897 521047 0 522644 13604 159327 32494 205425 47153 775222

Structura %
0,20 67,21 0 67,41 1,76 20,55 4,18 26,50 6,09 100

CONCLUZII:

Rata activelor imobilizate=In/At msoar gradul de investire a capitalului fix. Nivelul ei este ridicat datorita ponderii mare a dotarilor tehnice, echipamente, utilaje si instalatii. Rata activelor imobilizate creste in 2010 la 67,41% fata de 59,06% in 2001 datorita achizitionarii de imobilizari

corporale. Nivelul acestei rate este influentat nefavorabil de inregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care diminueaza valoarile ramase ale activelor imobilizate.

Rata imobilizarilor necorporale=Inn/At are un nivel neglijabil. Rata imobilizarilor financiare=If/At ca urmare a inexistentei imobilizarilor financiare, nivelul acestei rate este de asemenea neglijabil. Rata activelor circulante=Ac/At exprim ponderea in totalul activului a capitalului circulant.
- 2009

fata de 2008 : Ca urmare a cresterii ponderii disponibilitatilor banesti in anul 2009 fata de

2008 si o mentinere relativ constanta a ponderii stocurilor si a creantelor totale se inregistreaza o usoara crestere a ratei activelor circulante in 2009 fata de 2008.
- 2010

fata de 2009: Stocurile se mentin relativ constate. Rata activelor circulante scade in 2010fata

de 2008 cu 13%, datorita scaderii semnificative a ponderii disponibilitatilor banesti in 20010 fata de 2009 si a scaderii ponderii creantelor in 2010 fata de 2009.

Rata stocurilor=St/At ponderea stocurilor in total activ se mentine relativ constanta in perioada analizata, cunoscand o usoara crestere in anul 2010. Rata creantelor=Cr/At creantele au crescut permanent in valori absolute, cu influent negativa asupra gradului de lichiditate. Rata disponibilitatilor=Db/At este influentat de raportul dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de achitare a obligatiilor, care este nefavorabil. Nivelul aceste rate cserte in 2009 fata de 2008 si scade in 2010 fata de 2009. 2.Analiza ratelor de structur ale pasivului Ratele de structur ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a intreprinderii prin

punerea in evident a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiar a acesteia. Datele sunt prezentate in tabelul nr.2 Tabelul nr.2 Specificatie Capital social Rezerve Alte Fonduri Rezultatul reportat Profit Repartizarea profitului Subventii pentru investitii Capital propriu Credite pe termen mediu si lung (Itml) Credite pe termen scurt (Its) Simbol CPS Rez Fd Rr Pn Rep Sbvi Cpr Itml Its 2008 lei
1404198 110000 1072582 0 18027 18027 3604 186204 552 0

Structura %
53,66 0,42 15,07 0 6.89 6,89 1,38 71,16 0.21 0

2009 lei
143202 1100 16249 0 468020 468020 35660 310411 677785 0

Structura %
27,25 0,21 30,93 0 8,98 8,90 0.68 59,07 12,89 0

2010 lei
143202 11000 313463 0 746740 74644 3468 461633 155671 0

Structura %
18,48 0,14 40,48 0 9,63 9,63 0,45 59,55 20,08 0

Furnizori si asimilate Alte obligatii de exploatare Datorii totale Ct. de regularizare si asimilate pasiv TOTAL PASIV

Fz Ob Dt Rp Pt

54205 19400 74177 13061 261622

20,72 7,42 28,34 0,50 100

108493 36994 213172 20934 525217

20,63 7,03 40,55 0,39 100

1026749 527549 30 311650 2839 775422

13,24 6,81 40,12 0,33 100

Cpr=CPS+Rez+Fd+Rr+P Dt=Itml+Its+Fz+Ob Cpm=Cpr+Itml

Specificatie Rata stabilitatii financiare Rata autonomiei fin globale Rata auton fin la termen Rata de indatorare globala Rata de indatorare la termen Rata creantelor de trezorerie

Simbol CPM/PT CPR/PT CPR/CPM DAT/PT ITML/CPR ITS/NFR

2008 71,37 71,16 99,70 28,34 0,30 0

2009 71,96 59,07 82,08 40,55 21,83 0

2010 79,63 59,55 74,78 40,12 33,72 0

CONCLUZII:

Rata stabilittii financiare=Cpm/Pt reflect legtura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune in mod stabil ( cel putin un an ) si patrimoniul total. Nivelul ratei in perioada analizat inregistreaza o tendinta de imbunatatire ca urmare a cresterii capitalului permanent ca urmare a contractarii unui imprumut pe termen lung.

Rata autonomiei financiare globale=Cpr/Pt arat gradul de independenta financiar a societatii. Se consider c existenta unui capitalul propriu de cel putin 1/3 din pasivul total constituie o premis esential pentru autonomia financiar a societatii. In anul 2008 rata autonomiei financiare globale

are un nivel bun, manifestand o tendinta de scadere accentuata in anii 2009 si 2010 datorita contractarii imprumutului pe termen lung.

Rata autonomiei financiare la termen=Cpr/Cpm arat gradul de independent financiar al unittii pe termen lung. Nivelul acestei ratemanifesta o tendinta de scadere continua datoritaatragerilor aferente imprumutului pe termen lung.

Rata de indatorare global=Dat/Pt reflect ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea in pasivul total al acesteia. Nivelul ratei inregistreaza o tendinta de crestere accentuata in perioada analizata.

Rata de indatorare la termen=Itml/Cpr reflect gradul de indatorare prin imprumuturi pe termen lung si mediu. Se utilizeaz in fundamentarea deciziei de atragere a surselor imprumutate pe termen lung si a urmririi modului in care s-a utilizat efectul de levier. Pentru perioada analizata cunoaste o tendinta de crestere.

Rata creditelor de trezorerie- reprezentand gradul de acoperire a necesitatilor de finantare a activitatii de exploatare cu surse externe de finantare- credite pe termen scurt. Este zero datorita necontractarii creditelor pe termen scurt. 3. Analiza soldurilor intermediare de gestiune Tabloul soldurilor intermediare de gestiune se prezinta astfel:

Nr . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Specificatie + Vanzari de marfuri + Productia exercitiului - Cheltuieli privind marfurile - Cheltuieli cu materiale si servicii = Valoarea adaugata - Impozite si taxe + Subventii pentru exploatare - Cheltuieli cu personalul totale = Excedent brut de exploatare + Venituri din provizioane + Alte venituri din expoatare - Alte cheltuieli din exploatare - Cheltuieli privind amortizarea si provizioanele = Profit din exploatare + Venituri financiare - Cheltuieli financiare = Profit curent Rezultatul exceptional = Profit brut - Impozit pe profit = Profit net

simbol Vmf Qex Chmf Chms Va Imp Sbv Chp EBE Vpv Ave Ace Cha Pe Vf Chf Pc Rexc Pb Ipr Pn

2008 lei 141 221599 77 152680 68974 721 14297 38349 44201 0 5200 26 11797 37598 593 843073 37348 -2236 371212 13943 1802220

2009 lei 1157 328226 554 255660 72629 2598 50272 50786 69517 0 8803 333 17973 60004 19188 1145746 780456 -9870 77056 30254 46802

Tabel nr.3 2010 lei 5510 488361 2038 379509 109204 48523 63385 67000 100736 0 21957 1667 296302 930444 90144 38946 981642 6996 988648 2419311 746717

Va=Vmf+Qex-Chmf-Chms EBE=Va-Imp+Sbv-Chp Pe=EBE+Ave-Ace-Cha Pc=Pe+Vf-Chf Pb=Pc+Rexc Pn=Pb-Ipr

12000000
Valoarea adaugata

10000000 80000000 60000000

Profit din exploatare Excedentul brut de exploatare

40000000 20000000 0 2008 2009 2010

Profit net

Valoarea adugat (Va) exprim cresterea de valoare rezultat din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a factorilor munc si capital, peste valoarea materialelor si serviciilor cumprate de intreprindere de la terti. Valoarea adugat asigur remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economic a intreprinderii: - personalul, prin salarii, indemnizatii si alte cheltuieli; - statul, prin impozite, taxe si vrsminte; - creditorii, prin dobanzi, dividende si comisioane pltite; - actionarii, prin dividende; - intreprinderea, prin capacitatea de autofinantare. Nivelul absolut al indicatorului are o tendint de crestere in perioada analizat datorata in

principal cresterii productiei exercitiului.

Excedentul brut de exploatare (EBE) msoar capacitatea potential de autofinantare a investitiilor. Indicatorul inregistreaza o crestere in valoare absoluta determinata de influenta subventiilor de exploatare.

Profitul (rezultatul) din exploatare (Pe) msoar, in mrimi absolute, rentabilitatea procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile exploatrii. Tendinta de crestere a indicatorului relev procesul de rentabilizare a activittii de exploatare si pe seama altor venituri din exploatare realizate.

Profitul (rezultatul) curent (Pc) este determinat de rezultatul exploatrii si cel al activittii financiare. In perioada analizata exercitiile financiare se incheie cu profit, ceea ce afecteaza pozitiv rezultatul curent.

Profitul net (Pn) reprezint, in mrimi absolute, msura rentabilittii financiare a capitalului propriu subscris si varsat de actionari. Acest indicator inregistreaza in perioada analizata o cresterepe seama: cresterii productiei exercitiului; alocarii subventiilor de exploatare; cresterii altor venituri din exploatare. Analiza soldurilor de gestiune pentru perioada 2008-2010 arat tendinta de rentabilizare a

activittii.

4. Analiza echilibrului financiar Echilibrul financiar reflecta respectarea la nivelul societatii a principiilor de finantare consacrate in literatura de specialitate. Aprecierea echilibrului financiar se realizeaza prin intermediul indicatorilor de echilibru : fond de rulment (FR), nevoie de fond de rulment (NFR) si trezoreria neta (TN). Nivelul indicatorilor de echilibru este prezentat in tabelul nr.4 Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Indicatori Imobilizari nete Stocuri Creante+Ct. de regularizare si asimilate-activ Disponibilitati banesti Conturi de regularizare si asimilate - activ Capital propriu Credite pe termen mediu si lung Capital permanent Creante pe termen scurt Furnizori si asimilate Alte obligatii de exploatare Conturi de regularizare si asimilate - pasiv Pasiv total = Activ total Fondul de rulment Fondul de rulment propriu Necesar de fond de rulment Trezoreria neta Formula In St Cr Db Ra Cpr Itml Cpm Its Fz Ob Rp Pt = At FR FRp NFR TN 2008 lei 166110 2819 76915 15751 81 186200 555 186756 0 54208 19406 1306 261678 20646 20090 6201 14444 2009 lei 310463 5686 134694 67224 7593 310493 67777 378271 0 108420 36936 2034 525663 67807 29 2617 65189 Tabelul nr.4 2010 lei 522607 13672 159318 32429 47187 461619 155666 617286 0 102620 52754 2551 775214 94679 -60987 64802 29877

Cpm = Cpr + Itml FR = Cpm In FRp = Cpr In NFR=(St+Cr+Ra)-(Fz+Ob+Rp) TN=FR-NFR=Db-Its

10000000 90000000 80000000 70000000 60000000 50000000 40000000 30000000 20000000 10000000 0 2008 2009 2010

Fond de rulment

Necesar de fond de rulment

Trezoreria neta

2008 Rata de finantare a NFR Ponderea FR in pasivul total Ponderea NFR in activul total NFR/FR FR/Pt FR/At % 30.04 7.89 2.37

2009 % 3.86 12.9 0.49

2010 % 68.44 12.21 8.36

70 60 50 40 30 20 10 0 2008 2009 2010

Rata de finantare a NFR

Ponderea FR in pasivul total

Ponderea NFR in activul total

Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depseste valoarea imobilizrilor nete si este destinat finantarii activelor circulante. Pe intreaga perioad analizat fondul de rulment este pozitiv si inregistreaza o crestere continua, ca urmare a faptului ca societatea a contractat credite pe termen mediu si lung. Ca urmare a faptului ca societatea a avut contractate credite pe termen mediu si lung, fondul de rulment propriu nu are aceeasi valoare cu fondul de rulment global, fondul de rulment propriu inregistreaza o tendinta de scadere continua in perioada analizata.

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezint partea din activele circulante ce trebuie finantate din surse stabile permanente. Nivelul indicatorului cunoaste o tendinta de crestere la nivelul anului 2010 ca urmare a cresterii substantiale a creantelor si a stocurilor societatii.

Trezoreria net (Tn) reprezint diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment. In perioada analizata indicatorul inregistreaza o tendinta de scadere in 2010 fata de 2009 determinata de cresterea NFR. Nevoile de finantare ale ciclului de exploatare sunt suportate din datoriile de exploatare si o

parte a resurselor stabile situatie care corespunde principiului gestiunii financiare potrivit cruia la necesitti permanente se aloc surse permanente, care reflecta echilibrul financiar al societatii. Echilibrul financiar este sustinut pe seama subventiilor pentru investitii, a imprumutului pe termen lung si a autofinantarii (amortizare + profit net). 5. Analiza lichidittii societatii Analiza lichidittii societatii urmreste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade incapacittii de plata. Indicatorii de lichiditate sunt redati in tabelul nr.5 de lichiditate, precum si evaluarea riscului

Nr Indicatori 1 Stocuri 2 Creante 3 Disponibilitati banesti 4 Active circulante 5 Datorii pe termen scurt 6 Rata de lichiditate curenta 7 Rata de lichiditate rapida 8 Rata de lichiditate imediata

Formula St Cr Db Ac=St+Cr+Db Dts=Its+Fz+Ob Ac/Dts (Cr+Db)/Dts Db/Dts

2008 2819 76915 15751 59485 73614 1,30 1,26 0,21

2009 5686 134694 67224 207604 145357 1,43 1,39 0,46

Tabelul nr.5 2010 13672 159318 32429 205419 155375 1,32 1,23 0,21

1.6 1.4 1.2 1 0.8 0.6 0.4 0.2 0 2008 2008 2010

Rata de lichiditate c urenta

Rata de lichiditate ra pida

Rata de lichiditate imediata

RLC=Ac/Dts RLR=(Cr+Db)/Dts RLI=Db/Dts

Rata de lichiditatea curent - compar ansamblul activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La aceast rat nivelul asiguratoriu este 1,2, nivel care este atins in perioada 2008 2010.

Rata de lichiditatea rapid - exprim capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati bnesti. Nivelul acestei rate, in perioada analizat, este in crestere, fiind situata peste nivelul asiguratoriu de 2/3.

Rata de lichiditatea imediat - apreciaz msura in care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilittilor bnesti. Nivelul asiguratoriu pentru aceast rat este de 1/3. Se constata cresterea nivelului acestei rate la nivelul anului 2009, urmata de o scadere la nivelul anului 2010, ceea ce inseamna o diminuare a capacitatii de onorare a obligatiilor pe termen scurt din disponibilitati. 6. Analiza ratelor de gestiune Ratele de gestiune reflecta duratele de rotatie a activelor imobilizate si circulante prin cifra de

afaceri exprimate in nr. de zile si redate in tabelul nr.6 Tabelul nr.6 Nr Indicatori 1 Cifra de afaceri 2 Imobilizari nete 3 Stocuri 4 5 6 7 8 9 10 Creante Disponibilitati banesti Active circulante Furnizori si asimilate Rotatia imobilizarilor nete Durata de rotatie a activelor circulante Durata de rotatie a stocurilor Formula Ca In St Cr Db Ac Fz Ca/In (Ac/Ca)x360 (St/Ca)x360 2008
2217250 166110 2819 76915 15751 95486 54208

2009
283287 310463 5686 2 134694 672249 207605 108420

2010
488913 522607 1367 159318 32429 205420 102620

UM
mii lei

lei lei lei lei lei lei rotatii zile zile

1.33 155.04 4.58

1.06 227.63 6.23

0.94 151.26 10.07

11 Durata de incasare a creantelor 12 Durata de rotatie a disponibilitatilor banesti 13 Durata de achitare a furnizorilor 14 Rotatia activului total

(Cr/Ca)x360 (Db/Ca)x360 (Fz/Ca)x360 Ca/At

124.88 25.57 88.01 0.85

147.69 73.71 118.88 0.62

117.31 23.88 75.56 0.63

zile zile zile rotatii

250 200 150 100 50 0 2008 2009 2010

Durata de rotatie a activelor circulante Durata de rotatie a stocurilor Durata de incasare a creantelor Durata de rotatie a disponibilitatilor banesti Durata de achitare a furnizorilor

1.4 1.2 1 0.8 0.6 0.4 0.2 0 2008 2009 2010

Rotatia activului total Rotatia imobilizarilor nete

RIn=Ca/In RAc=(Ac/Ca)*360 RSt=(St/Ca)*360 RCr=(Cr/Ca)*360 RDb=(Db/Ca)*360 RFz=(Fz/Ca)*360 RAt=Ca/At

Rotatia activului total=Ca/At reflecta gradul de reinnoire a activului total prin cifra de afaceri. Numarul de rotatii a acestuia in perioada analizata reflecta o tendinta de imbunatatire prin cresterea numarului de rotatii de la 1.89 la 2.7 in 2009.

Rotatia imobilizarilor nete=Ca/In -imobilizarile nete, avand pondere semnificativa in activul total . Viteza de rotatie a imobilizarilor nete este mica, cu o tendinta de scadere continua.

Durata de rotatia activelor circulante inregistreaza un nivel nesatisfacator, cu tendint de scadere in anul 2009 urmata de o crestere accentuata in anul 2010. Durata medie a unei rotatii scade in anul 2010 fata de anul 2009 de la 227,63 zile la 151,26.

Durata de rotatia stocurilor inregistreaza o tendinta de scadere, avand un nivel satisfacator pe ansamblul perioadei analizate. Durata de incasare a creantelor scade in anul 2010 fata de 2009 de la 147,69 zile la 117,31 , situandu-se peste limita considerata normala (30 zile), cu influente negative asupra trezoreriei. Durata medie de achitare a furnizorilor inregistreaz o tendint de crestere in anul 2009, la 118,88 zile de la 88,01 zile, cunoscand o scadere in anul 2010 la 75,56 zile. Nivelul acestei rate nu se incadreaza in limita unor decontri normale (30 zile). Raportul dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de achitare a

furnizorilor este nefavorabil societatii. In timp ce unitatea crediteaz beneficiarii, in 2010 in medie cu 117,31 zile, fr doband, beneficiaz de surse atrase de la furnizori doar 75,56 zile. Decalajul nefavorabil dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de plata a furnizorilor influenteaza negativ trezoreria nete disponibila, determinand societatea sa atraga noi surse pentru acoperirea golurilor de trezorerie.

7. Analiza ratelor de rentabilitate Exprima eficienta utilizarii resurselor materiale si financiare in activitatea de exploatare la nivelul societatii in perioada analizata. Nivelul ratelor de rentabilitate este redat in tabelul nr.7 Tabel nr.7 Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Specificatie Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare Profit din exploatare Profit curent Profit net Capital propriu Activ total Rata rentabilitatii veniturilor Rata rentabilitatii resurselor consumate Rentabilitatea economica Rentabilitatea financiara Simbol Ve Che Pe = Ve-Che Pc Pn Cpr At rv = Pe / Ve rc = Pe / Che re = Pe / At rf = Pc / Cpr 2008
236082 203641 2441 32189 18020 186204 261672

2009
387418 327414 60004 78046 46802 3101 5257

2010
574262 481219 93043 98162 74677 463 775212

Um
Mii leu

13.74% 15.93% 12.4% 17,28%

15.49% 18.33% 11.41% 25,14%

16.20% 19.34% 12% 21,27%

lei lei lei lei lei lei % % %

%

re=Pe/At rentabilitatea economica rf=Pc/Cpr rentabilitatea financiara rv = Pe / Ve - rentabilitatea veniturilor rc = Pe / Che - rentabilitatea resurselor consumate In perioada 2008-2010 nivelul ratelor de rentabilitate este nesatisfacator.

Rentabilitatea veniturilor exprima eficienta valorificarii produselor si serviciilor oferite de unitate. Indicatorul inregistreaza o crestere continua in perioada analizata. Rentabilitatea costurilor msoar eficienta consumului de resurse umane si materiale; se situeaz la un nivel sczut, inregistrand aproximativ aceeasi evolutie ca si rata rentabilitatii veniturilor. Rentabilitatea economic reprezint remunerarea brut a capitalurilor investite pe termen lung, atat proprii cat si imprumutate. Rentabilitatea economic trebuie s fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobanzii) si al riscului economic si financiar pe care si l-au asumat actionarii si creditorii unitti. Rata rentabilitatii economice inregistreaza un nivel relativ constant in perioada analizata, avand insa valori reduse.

Rentabilitate financiar msoar randamentul utilizrii capitalurilor proprii. Rata rentabilittii financiare trebuie s fie superioar ratei medii a dobanzii. Rata rentabilitti financiare are o tendinta de crestere continua determinata de cresterea mai agresiva a rezultatului net in comparatie cu capitalul propriu.

8 . Analiza pragului de rentabilitate din exploatare Riscul de exploatare evalueaza capacitatea societatii de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost la variaria mediului in care isi desfasoara activitatea. Aprecierea riscului de exploatare se realizeaza cu ajutorul pragului de rentabilitate. Pragul de rentabilitate al exploatarii este redat in tabelul nr. 8.

Nr.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Tabelul nr. 8 Specificatie Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare Profit din exploatare Costuri variabile totale Costuri fixe totale Marja costurilor variabile Rata marjei costurilor variabile Pragul de rentabilitate din exploatare Indicatorul de pozitie - absolut - relativ Momentul realizarii pragului de rentabilitate Coeficientul de elasticitate

Simbol Ve Che Pe = Ve-Che Cv Cf Mcv=Ve-Cv Rmcv=Mcv/Ve Vepr=Cf/rmcv Ipoz=Ve-Vepr Ipo%=Ipoz/Vepr Pm=(Vepr/Ve)*360 Ke=Ve/(Ve-Vepr)

2008
236089 203640 32449 81454 122186 154625 0.655 186542

2009
387418 327414 60004 130965 196449 256453 0.662 296758

2010
574262 481219 93043 192488 288731 381775 0.665 434180

U.M.
leu

lei lei lei lei lei lei

49547 26.56% 284.46 4.77

90660 30.55% 275.75 4.27

140083 32.26% 272.18 4.10

lei % zile -

Stare

INTERPRETAREA VALORILOR INDICATORILOR Momentul Indicatorul realizarii de pozitie pragului de rentabilitate min max min max 20% 100% 20% 100% 304 183 304 183

Coeficientul de elasticitate min 2 6 max 2 6

Risc mare de exploatare Risc mediu de exploatare Risc mic de exploatare

Indicatorul de pozitie se gaseste in anul 2010 in zona:Risc mediu de exploatare in apropierea limitei inferioare, aproape de zona:Risc mare de exploatare. Pragul de rentabilitate de exploatare sau punctul mort operational este punctul; in care veniturile acopera cheltuielile din exploatare. Dupa acest prag activitatea de exploatare devine rentabila. Pragul de rentabilitate de exploatare la nivelul societatii cunoaste o evolutie constanta reflectand mentinerea capacitatii de adaptare a rezultatului exploatarii la conditiile specifice in care societatea isi desfasoara activitatea. Nivelul sau in anul 2010 se incadreaza in zona:Risc mediu de exploatare. Coeficientul de elasticitate inregistreaza o scadere ramanand in zona:Risc mediu de exploatare, mai aproape de limita superioara decat de cea inferioara.

35.00% 30.00% 25.00% 20.00% 15.00% 10.00% 5.00% 0.00%

26.56%

30.55%

32.26%

Indicatorul de pozitie

2008

2009

2010

Evolutia indicatorului de pozitie

Evolutia pragului de rentabilitate

300 290 280 270 260 250 240 230 220 210 200 190 180

284.46

275.75

272.18

Momentul r ealizarii pragului de rentabilitate

2008

2009

2010

Evolutia coeficientului de elasticitate

8 7 6 5 4 3 2 1 0

4.77

4.27

4.1

Coeficientul mediu de specialitate

2008

2009

2010

9. Analiza riscului de faliment Riscul de faliment reflecta posibilitatea de aparitie a incapacitatii de onorare a obligatiilor scadente ale societatii. Pentru aprecierea riscului de faliment vom apela la functia B Bailesteanu.

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Indicatori Active circulante Datorii pe termen scurt Profit net Amortizare Rata credit scadenta Dobanda credit scadenta Venituri totale Creante Cheltuieli totale G1 G2 G3 G4 B

Simbol Ac Dts Pn Cha RC Dob Vt Cr Ct Ac/Dts (Pn+Cha)/(RC+Dob) Vt/Cr Pn/Ct

FUNCTIA B BAILESTEANU 2010 U.M. 205425 lei 155379 lei 74677 lei 29632 lei 0 lei 412 lei 587049 lei 159317 lei 48811 lei 1.32 28.44 3.5 0.13 25.7 -

B=0,444*G1+0,909*G2+0,052*G3+3,333*G4-1,4147

INTERPRETAREA VALORILOR FUNCTIEI B Nr. 1 2 3 4 Stare Faliment iminent Zona limita Zona intermediara Zona favorabila Limitele intervalului functiei B Minim Maxim 0,50 0,50 1,10 1,10 2,00 2,00

Valoarea functiei B este de 2,25 care este mai mare decat limita inferioara a intervalului zonei favorabile privind riscul de faliment, deci dupa functia bailesteanu societatea se afla intr-o zona favorabila.

2.3 2.2 2.1 2 1.9 1.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 1 0.9 0.8 0.7 0.6 0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 0

2.25

Functia "B "

2010

III. CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI FINANCIAR

PUNCTE TARI
1. Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societatii. 2. Existenta unei marje de siguranta financiara determinata de un surplus de surse permanente. 3. Structura financiara corespunzatoare. 4. Evolutie satisfacatoare a soldurilor intermediare de gestiune. 5. Nivel bun al ratelor de lichiditate curenta si rapida. 6. Solvabilitate patrimoniala ridicata. 7. Pozitia societatii intr-o zona favorabila privind riscul de faliment (risc redus de faliment).

PUNCTE SLABE
1. 2. 3. 4. 5. 6. Nivel scazut al rentabilitatii. Exista intarzieri privind incasarea creantelor. Durata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in limitele normale. Gradul de uzura morala si fizica ridicat al bazei materiale. Gradul de innoire a mijloacelor fixe este redus. Obligativitatea ajustarii tarifelor pentru prestarile dde servicii in domeniul gestionarii resurselor pe baza acordului de imprumut. 7. Evolutia stocurilor si creantelor nu se incadreaza in limitele de eficienta. 8. Sustinerea partiala a rentabilitatii activitatii desfasurate prin subventii.

RISCURI
1. Risc mediu de exploatare. 2. Riscul tehnic este ridicat datorita uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe.

CAPITOLUL IV

BIBLIOGRAFIE
1. Brbulescu, C. -Metode i tehnici de optimizare a organizrii produciei n unitile industriale, Editura Politic, Bucureti, 1978 2. Brbulescu, C, Bgu, C. -Managementul produciei, Editura Tribuna Economic, Bucureti, 2001 3. Brbulescu, C, Gavril, I. -Economia i gestiunea ntreprinderii. (coordonatori) Ediia a Il-a, Editura Economic, Bucureti, 1999 4. Ceauu, I. -Dicionar enciclopedic managerial, volumul 2, Editura Academic de Management Bucureti, 2000 5. Constantinescu, D., Moldoveanu, G., -Conducerea operativ a produciei, Tumbr, C. Editura Mondo-Ec, Craiova, 1994 6. Dima, I.C. -Management industrial, Editura Naional,Bucureti, 2000 7. Grdinaru, D. -Managementul operativ al produciei, Editura Universitii, Piteti, 2002 8. Grdinaru, D., Grdinaru, P. -Managementul produciei, Vol. I, II, Editura Universitii din Piteti, 2001 9. Lambert, P. -La fonction ordonnancement, LesEdition dorganisations, Paris, 1984 10. Moldoveanu, G. -Managementul operaional al produciei, Editura Economic, Bucureti, 1996 11. Moldoveanu, G., Dobrin, C. -Managementul operaional al produciei, Editura ASE, Bucureti,1999 12. Nemeti, L. -Programarea n timp a fabricaiei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975 13. Nicolescu, O , Verboncu, I -Management, Ediia a lll-a, Editura Economic, Bucureti, 1999