Sntatea mintal Sanatatea mintala Sanatatea mintala este ceea ce gandim, simtitm, modul cum actionam si cum facem

fata incercarilor vietii. Este felul cum ne privim pe noi insine,vietile noastre si oamenii care fac parte din ele. La fel ca sanatatea fizica , sanatatea noastra mintala este importanta in fiecare stadiu al vietii. Sanatatea mintala include modul cum facem fata stresului, cum ne relationam cu ceilalti si cum luam deciziile. Sanatatea mintala poate afecta viata de zi cu zisi viitorul unei persoane tinere. De exemplu, invatatul, relatiile cu ceilalti si sanatatea fizica, pot fi afectate de problemele de sanatate mintala. Sa ai grija si sa protejezi sanatatea mintala a unui copil, reprezinta o parte importanta a ajutorului dat acelui adolescent, de a se forma ca individ si de a deveni cat poate el de bun. Adolescentii pot avea probleme de sanatate mintala Ca si adultii, copiii si adolescentii pot avea probleme de sanatate mintala care sa le afecteze modul cum gandesc, simt si actioneaza. Aceste probleme pot duce la abandonarea scolii, la conflicte familiale, consum de droguri, violenta si suicid. Aceste probleme pot fi foarte costisitoare pentru familie, comunitate si pentru sistemul de ingrijire de sanatate mintala. Problemele de sanatate mintala pot fi severe! Uneori, o persoana tanara are o problema de sanatate mintala care ii afecteaza sever abilitatea de a "functiona" acasa, la scoala sau in comunitate. Acestuia i se spune ca are o "serioasa tulburare emotionala". De obicei, dereglerarile emotionale si comportamentele continua timp de un an sau chiar mai mult. In anumite cazuri aceste tulburari se manifesta pentru o perioada scurta de timp, dar pot fi destul de severe si pot lasa urme adanci daca nu sunt tratate. Cateva semne de avertisment O multime de semne pot indica o anumita deteriorare a starii de sanatate mintala sau o serioasa tulburare emotionala a adolescentului. Unele dintre ele sunt incluse in lista care urmeaza. Fii atent daca un copil sau un adolescent pe care il cunosti: Este tulburat si se simte: foarte trist si pesimist fara un motiv anume foarte furios aproape tot timpul, plange mult si exagereaza anumite lucruri anxios, mai mult decat alti tineri de varsta lui incapabil sa depaseasca momentul pierderii cuiva important extrem de temator, avand temeri inexplicabile sau prea multe in comparatie cu altii ingrozit ca mintea sa este controlata de altcineva sau ca ii scapa lui insusi de sub control Trece prin schimbari majore si: invata din ce in ce mai putin isi pierde interesul fata de lucrurile ce altadata ii placeau are modificari inexplicabile de comportament evita prietenii si familia si vrea sa fie singur mai tot timpul este visator si nu poate sa se concentreze sa faca nimic crede ca viata este foarte greu de trait si se gandeste la suicid aude voci inexplicabile Este limitat de: slaba concentrare - nu se poate gandi la ceva anume si nu poate sa-si faca ordine in ganduri (incapacitatea de a fi atent) teama de a fi rau intentionat, de a-i rani pe altii sau de a face rau ganduri fulgeratoare - prea rapide pentru a putea fi urmarite cosmaruri persistente Se poarta intr-un mod care poate cauza probleme: consuma alcool sau alte droguri mananca foarte mult ca apoi sa elimine intentionat totul, abuzeaza de laxative sau ia pastile pentru a evita luarea in greutate continua o dieta exagerata sau face exercitii fizice in mod obsesiv, pentru a slabi incalca regulat legea sau dreptul altora, fara sa se gandeasca la ceilalti oameni sau la consecinte face lucruri care ii pot ameninta viata Tulburari specifice de invatare In aceste situatii profesorii pot indentifica dificultatea de invatare a abilitatilor scolare pentru ca acesti copii pot avea diferite deficite: Deficitul perceptual - acesti copii prezinta uneori o insuficienta dezvoltare a abilitatii vizuo-spatiale. Capacitatile de discriminare fina auditiva si vizuala sunt slab dezvoltate.

Aceste probleme creeaza dificultati pentru indentificarea corecta a sunetelor sau literelor-proces necesar pentru asimiliarea cititului Deficitul de limbaj - copiii cu dificultati la citit au adesea si o usoara intarziere in dezvoltarea vorbirii si limbajului. Atat intelegerea cat si expresia sunt afectate. Deficitul senzorial - o pierdere partiala de auz, secundar unor otite supurative poate creste dificultatea in asimiliarea cititului. Tulburarile de refractie necorectate pot fi asemenea cauze in aparitia greutatii in invatarea cititului. Tulburarile de comportament - apar frecvent la copiii cu tulburari de invatare. Acesti copii au o vulnerabilitate crescuta pentru tulburari emotionale, tulburari de atentie, comportament hiperkinetic. Aparitia acestor modificari maresc dificultatea de asimiliarii cititului. Oportunitatile educationale - in situatiile in care exista deja tulburare hiperkinetica cu deficit de atentie sau tulburare opozitionala, copilul va avea o proasta relatie cu invatatorul, care trebuie sa faca eforturi pentru a-l disciplina-si astfel-dificultatea de asimilare a cititului va fi mai mare. Tulburarile specifice de invatare a cititului - Dislexii Este caracteristica acestui tip de tulburare alterarea specifica si semnificativa a procesului de invatare a ciititului, copilul avand serioase dificultati in obtinerea acestei desprinderi. Sunt de asemenea afectate posibilitatile de intelegere a limbajului scris, copiii avnd dificultati in recunoasterea cuvintelor scrise. Tulburari specifice de invatare a scrisului - Disgrafii Disgrafiile reprezinta o importanta tulburare de invatare a comunicarii prin scris si care nu este atribuita intarzierii mintale sau unor boli senzoriale neurologice, tulburarilor emotionale, sau dezvanatajului economic,cultural sau unei instructii neadecvate. Scrisul acestor copii este format din propozitii scurte, sarace in exprimare; productiile grafice ale acestor copii sunt marcate de dezordine si eroare atat in desenarea literelor cat si in aspecte gramaticale, sintetice si morfologice. Tulburari specifice de invatare a calculului aritmetic - Discalculii Ca si celelalte tulburari de invatare aceasta tulburare se caracterizeaza printr-o afectare in dezvoltarea si dobandirea deprinderilor scolare respectiv a capacitatii de calcul artimetic, afectare care este suficient de severa ca sa fie observata si sa devina un factor deranjant in activirtatea scolara. Aceata deficienta nu poate fi explicata de un nivel scazut al inteligentei, de o lipsa de educatie scolara, de o afectare vizuala auditiva sau alte turbulari. Anxietatea copilului si adolescentului In perioada de prescolar,datorita maturizarii procesului cognitiv si experientelor dobandite incepe sa dispara anxietatea de separare. Copilul isi dezvolta limbajul, capacitatea de anticipare a evenimentelor, de intuire a relatiei cauzale, ceea ce-l ajuta sa-si explice evenimentele necunoscute inca. Frica persista sub forma de rusine in prezenta persoanelor straine. Copilul sta in aproprierea mamei si tatoneaza din priviri anturajul, fara a mai izbucni in plans. Se mentin frica de intuneric,de unele animale,copilul poate avea inchipuiri si fantasme de groaza cand este singur. A) Anxietatea de separare -anxietate excesiva si inadecvata , cand copilul este plecat de acasa sau este separat de parinti / figurile de atasament. -frica de a pleca de acasa, cu refuzul de a merge la scoala sau in alta parte de teama ca va ramane singur, fara parinti; -aversiune, protest si frica de a ramane singur acasa sau in alt loc; -acuze somatice diverse si persistente (dureri de cap,de stomac,greta,varsaturi) cand anticipeaza despartirea sau cand aceastea se produce de fapt -tulburarea provoaca o suferinta semnificativa, cu afectarea performantelor scolare si familiale B) Anxietatea generalizata -griji si anxietati exagereate pe care pacientul nu le poate controla; -anxietate si grijile sunt asociate cu urmatoarele simptome: neliniste, fatigabilitate, dificultati de concentrare a atentiei, iritabilitate, tensiune musculara, tulburari de somn C) Fobiile -frici nejustificate,exagerate,legate de o situatie specifica sau un obiect (frica de animale,de injectii etc) -expunerea la situatia sau obiectul fobogen provoaca imediat un raspuns anxios -evitarea situatiilor sau obiectelor care-i provoaca frica D) Tulburari de panica Atacuri de panica sau perioada de frica intensa care se asocieaza cu palpitatii, transpirarii, teama, senzatie de sufocare, durere in piept, tulburari abdominale, varsaturi, greata, lesin, ameteala, senzatie de ireal, senzatie ca-si pierde controlul, senzatie de moarte iminenta, parestezii, modificari ale culorii fetei. E) Tulburari obsesiv-compulsve Obsesii precum:

-ganduri recurente sau imagini resimtite ca neadecvate si care provoaca o stare de discomfort -ganduri , idei sau imagini despre problemele vietii dar cares sunt exagerat de inspaimantatoare -copilul/adolescentul incearca sa le suprime,sa le inlature sau sa le ignore -copilul/adolescentul le recunoaste ca fiind neadevarate si ca fiind produse de mintea sa Compulsii precum: -gesturi sau ganduri repetitive, pe care copilul se simte costrans sa le faca dar uneori nu le face -gesturi sau ganduri repetitivr,carora simte ca trebuie sa le dea curs, pentru a-si reduce tensiunea si nelinistea, desi par absurde si nerealiste F) Tulburari de stres post traumatic 1. copilul/adolescentul poate fi expus la un eveniment post traumtaic, in care: -sufera o injurie severa care-i ameninta viata -traieste o spaima intensa,este terorizat sau in mare pericol 2. evenimentul traumatizant este retrait prin: -amintiri dureroase,rememorari ale evenimentelor (joc repetitiv, care reflecta trauma suferita) -vise terifiante, in care reapare evenimentul stresant -uneori smte o emotie puternica si se simte de para evenimentul ar fi reaparut -simte un disconfort puternic cand isi reaminteste trauma -amintirea traumei se insoteste de tulburari neurovegetative 3. copilul evita constant orice stimul care-i reaminteste evenimentul tragic 4. copilul poate prezenta urmatoarele simptome: -tulburari de somn (adoarme greu sau se trezeste in timpul somnului) -stari de iritabilitate si furie -hipervigilenta - stare permanenta de alarma -tresare cu usurinta Tulburrile de personalitate Caracteristici ale tulburrilor de personalitate Suicidul Suicidul in randul adolescentilor este un fenomen tragic si constituie a doua cauza a mortalitatii tinerilor cu varste cuprinse intre 15 si 19 ani, tinand cont numai de sinuciderile declarate oficial si excluzandu-le pe acelea deghizate in accidente. De ce unii tineri care au toata viata inainte devin atat de disperati ajungand pana la decizia de a-si lua viata? Suicidul in randul adolescentilor denota prezenta unei nelinisti importante, este un strigat de suferinta, de disperare si de cerere de ajutor. Explicatia acestui fenomen nu se poate gasi intr-un factor precipitant ci in istoria tanarului, intr-o viata problematica, in conflicte anterioare. Cu siguranta in viata unui tanar care ajunge sa se sinucida a avut loc o escaladare a problemelor care au inceput cand acesta era foarte mic, problemele au crescut si s-au acumulat odata cu trecerea anilor, iar apoi au atins un punct culminant in perioada de adolescenta. Caracteristici ale adolescentului aflat in situatia de risc suicidar: - Functionare familiala perturbata; - Trairea unor experiente emotionale dificile, cum ar fi pierderea unei persoane apropiate sau experimentarea unor evenimente traumatizante; - Trairea unui suicid in cadrul familiei sale sau in randul cercului de prieteni; - Identificarea cu o persoana pe care a pierdut-o si in care vede un model; - Dificultati de identificare sexuala, homosexualitate; - Adoptarea unor comportamente deviante: delincventa, prostitutie, etc Persoana este coplesita de disperare. Suicidul devine solutia pentru toata suferinta sa. In acest stadiu se elaboreaza un plan precis ce contine data, ora, modul si locul. Putem uneori sa observam o remisie spontana a crizei suicidare, dintr-o data problemele par sa fi disparut. Adolescentul se poate simti usurat, alinat si da semne ca se simte mai bine in clipa in care suicidul reprezinta solutia definitiva, pentru ca are acum un mod care ii este la indemana de a-si opri suferinta. Tanarul suicidar se percepe adeseori ca rau, pasiv, vinovat. El are o stima de sine scazuta, se simte nedorit, nu a descoperit inca valoarea sa in raport cu normele sociale stabilite si cu presiunile exercitate asupra sa. El nu isi gaseste locul, nu are un scop, nu se implica in activitati, are frecvent slabe rezultate scolare, este impulsiv, nu are loc in comunitatea sa ceea ce produce un sentiment de alienare si in consecinta el nu va mai fi atras de societate, nu-si va mai dori sa-si continue viata. Daca exista o urma de ingrijorare referitoare la sanatatea mintala a unui copil sau adolescent, este important sa apelezi la un specialist cat mai repede posibil!