Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cursuri BC
Cursuri BC
SUBIECTE:
APLICAII:
O societate inregistreaza urmatoarele elemente patrimoniale : cladiri 500.000, numerar in cont 10.000, datorii la terti 100.000. Determinati Situatia neta, utilizand relatia (1) Societatea obtine venituri de 150.000 si efectueaza cheltuieli de 140.000 pentru obtinerea lor. Stabiliti rezultatul exercitiului utilizand relatia (2). Cum se modifica rezultatul exercitiului daca iau in considerare cheltuielile cu amortizarea cladirii in valoare totala de 20.000. Societatea achizitioneaza un utilaj in valoare de 100.000 pentru care angajeaza un credit de 50.000, restul fiind din resurse proprii. Evidentiati egalitatea bilantiera prin relatia (3) inainte si dupa operatiunea patrimoniala. Un atelier de tamplarie are un stoc de lemne achizitionat in urma cu un an in valoare de 100.000. Pretul de piata actual al stocului este de 140.000. Cum trebuie inregistrat in bilant plusul de valoare conform principiului prudentei ?
O societate vinde marfuri la sfarsitul anului in valoare de 25.000 din care incaseaza 18.000 restul fiind incasati in anul urmator. Care sunt veniturile care se inregistreaza potrivit principiului independentei exercitiului ? O societate are in evidenta un activ in valoare de 100.000 pe care nu il poate folosi din lipsa de comenzi. Pe baza carui principiu, societatea poate mentine in bilant valoarea de 100.000 lei chiar daca, la o eventuala vanzare , nu s-ar obtine pe el mai mult de 50.000 ? O societate prezinta la inceputul anului creante la clienti in valoare de 5.000. In cursul anului ia vinde la acelasi client produse in valoare de 4.000 si cumpara de la el materii prime in valoare de 3.000. Care este soldul creantelor la sfarsitul anului daca se aplica principiul necompensarii ? O societate utilizeaza, pentru evidentierea uzurii utilajelor, metoda amortizarii liniare. In cursul aceluiasi exercitiu, achizitioneaza un nou utilaj, din aceiasi grupa, pe care doreste sa-l amortizeze accelerat pentru recuperarea mai rapida a cheltuielilor cu achizitia lui. Conform carui principiu nu poate face acest lucru ?
instrument principal de cunoastere, gestiune si control al patrimoniului societatilor comerciale si al rezultatelor obtinute de acestea (teoretic) ansamblu de procedee i tehnici utilizate pentru gestionarea informatiilor cantitative referitoare la patrimoniul societatilor comerciale (tehnic) limbaj de comunicare utilizat in economie (utilitar) sursa principala de informatii privind starea i evolutia activitatii economice a intreprinderilor (informational) stiinta administrativa a gestiunii patrimoniului (didactic)
Contabilitatea de gestiune
PATRIMONIU
PASIV
ACTIV
PATRIMONIU
REPREZENTARE
dubla reprezentare a patrimoniului sub forma de activ i pasiv se numeste bilant contabil.
Intreprinderea aplica aceleasi reguli si norme privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor de activ, de pasiv si a rezultatelor , asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor. O ilustrare a acestui principiu sunt diversele metode de calcul ale amortizarii, evaluarii stocurilor si a rezultatului
Principiul prudentei
Evaluarea modificarilor patrimoniale se face cu luarea in considerare numai a profiturilor recunoscute pana la data incheierii exercitiului financiar si a tuturor
obligatiilor certe, previzibile precum si a pierderilor potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat. O ilustrare a acestui principiu sunt provizioanele
Se iau in considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzatoare exercitiului financiar pentru care se face raportarea, fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii . O ilustrare a acestui principiu este contul de profit si pierdere (CPP)
Principiul intangibilitatii
Bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent
Principiul necompensarii
Valorile elementelor ce reprezinta active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezinta pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu exceptia compensarilor intre active si pasive permise de reglementarile legale
BILANUL N FORMAT ORIZONTAL ACTIV = PASIV (3) ACTIV = CAPITAL PROPRIU(CP) + DATORII (4)
C FORMULA
BILANUL CONTABIL
ACTIVE CIRCULANTE
CREANE CREAN
DISPONIBILITI DISPONIBILIT
Chelt. de constituire Chelt. de dezvoltare Licene, Mrci, Licen Brevete, Fondul comercial,
Materii prime Materiale Obiecte de inventar Productia in curs SEmifabricate Produse finite Marfuri Ambalaje
Furnizori debitori Clieni Clien Efecte de primit Creane de Crean personal Creane sociale Crean Creante cu BS Debitori diveri diver
ACTIVUL BILANIER
Diferena dintre valoarea neta i valoarea reala a unui patrimoniu. Valoarea neta, sau contabila se reflecta in bilantul contabil al societatii.
ofera o valoare numerica bazata pe elemente cuantificabile de cost. ofera posibilitatea urmaririi evolutiei in timp in valori comparabile;
Dezavantaje:
nu reflecta realitatea prin urmatoarele aproximatii realizate in calcul: activele fixe sunt inregistrate la valoarea ramasa, adica la valoarea de achizitie minus amortizarea, eventual reevaluata cu anumiti coeficienti stabiliti in mod statistic.
Activele circulante nu tin cont de stocurile greu vandabile, uzate moral sau in curs de expirare ca urmare a perisabilitatii iar creanele nu tin cont de debitorii incerti, insolvabili sau litigiosi.
Gradul de pregatire al personalului Imaginea firmei Cota de piata detinuta Perspectivele de dezvoltare Contextul economic in care actioneaza
La societile cotate, preul poate fi determinat innd cont de valoarea la burs a aciunilor. Valoarea real poate fi complet diferit de cea net i ofer informaii complementare n evaluarea complet a unui patrimoniu. Evaluarea activului patrimonial trebuie s includ obligatoriu analiza corelaiilor ntre cele dou valori.
PASIV
CAPITAL PERMANENT
CAPITAL PROPRIU
UTILITATE
Ofer informaii temporale despre ncasri, pli Evideniaz eventuale fluxuri negative Instrument de control al solvabilitii i lichiditii
DE REINUT
Dobnzi la credite
B Luna/Pozitia TOTAL INTRRI ncasri din vnzri mprumuturi, credite TOTAL IEIRI Pli furnizori Pli salarii
C IANUARIE =SUM(C3:C4)
D FEBRUARIE =SUM(D3:D4)
E MARTIE =SUM(E3:E4)
F TRIM I =C2+D2+E2
1 2 3 4 5 6 7 8 9
=SUM(C6:C8)
=SUM(D6:D8)
=SUM(E6:E8)
=C5+D5+E5
FLUX NET
=C2-C5 SI =C10+C9
UTILITATE:
Reflect profitabilitatea activitii desfurate Surs de informaii pentru calculul taxelor i impozitelor datorate Oglind a randamentului investiiei antreprenoriale
CONTUL DE REZULTAT
Rd 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
B Cifra de afaceri Producia vnduta Venituri din vnzare mrfuri Venituri din subvenii de expl. Variaia stocurilor (+/-) VENITURI DIN EXPLOATARE Cheltuieli cu mat. prime Chelt. cu personalul din care: Salarii i indemnizaii Asigurri sociale Amortizri Alte cheltuieli de exploatare Chelt. cu prestaiile externe
C 2+3+4
14 15 16 17 18 19
Chelt. cu alte taxe i impoz. Ajustri privind provizioanele CHELTUIELI DIN EXPL. REZULTAT DIN EXPL. VENITURI FINANCIARE CHELTUIELI FINANCIARE REZULTAT FINANCIAR REZULTAT CURENT Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare REZULTAT EXTRAORDINAR REZULTAT BRUT Impozit pe profit REZULTAT NET 25-26 22-23 21+24 18-19 6+18-1619 7+8+11+1 2+15 6-16
1+5
20 21
9+10
22 23 24 25
13+14
26 27
Operaiunile economice i financiare desfsurate n activitatea unitilor patrimoniale produc modificri ale activului i pasivului fr a influena egalitatea:
RECUNOASTEREA DATORIILOR
Datoriile se recunosc n momentul n care este probabil o ieire de resurse
RECUNOASTEREA VENITURILOR
IAS18 precizeaz condiiile care trebuiesc ndeplinite pentru recunoasterea veniturilor in contul de rezultat : se transfer ctre cumprtor principalele riscuri i avantaje ce decurg din proprietatea bunului intreprinderea nu mai gestioneaza bunul respectiv sau nu mai detine controlul asupra lui marimea venitului poate fi evaluata in mod rezonabil exista posibilitatea ca tranzactia sa genereze beneficii economice catre ntreprindere (exista de ex. posibilitatea incasarii unei creante sau a vanzarii unui produs finit) ncasarile care nu privesc intreprinderea (TVA, vanzarile n consignatie) nu reprezint venituri cu excepia comisioanelor reinute pentru aceste operatiuni.
RECUNOASTEREA CHELTUIELILOR
Recunoaterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaterea diminurii activelor (amortizarea, descrcarea gestiunii de materii prime, etc) sau a creterii datoriilor atunci cand apare o datorie far ca aceasta s dea natere la un activ (constituirea de provizioane pentru produsele vndute cu garanie, consumul de utiliti, serviciile de consultan, etc) cnd o plat nu genereaz beneficii economice viitoare (impozite, taxe)
metodele de determinare a rezultatelor; Planul Contabil se supune principiului prudentei, asigura inregistrarea completa si cronologica a operatiilor, gruparea si sistematizarea datelor referitoare la structurile patrimoniale de cheltuieli, venituri si rezultate
documentele justificative, ca proba a desfasurarii activitatii si corectei afectari a operatiilor; patrimoniale;angajeaza raspunderea persoanelor care le-au vizat, aprobat si inregistrat in contabilitate; registrul jurnal pentru inregistrarea cronologica a operatiilor;
registrul cartea mare pentru deschiderea conturilor si inregistrarea rulajelor care afecteaza fiecare cont Registrul - inventar al activelor si pasivelor, efectuat cel puin o data pe an; Situatii financiare sau conturi anuale- documentele contabile de siteza;
cont cu sold debitor (cand D>dect C acestuia) cont cu sold creditor (cand C>dect D acestuia) cont soldat cand D este egal cu C
TIPURI DE CONTURI
conturi de activ, care incep prin a se debita cu toate intrarile, se crediteaza cu toate iesirile si au sold debitor; conturi de pasiv care incep prin a se credita cu toate intrarile, se debiteaza cu toate iesirile si au sold creditor; conturi bifunctionale care functioneaza alternativ, dupa regula conturilor de activ sau pasiv si pot avea sold debitor sau creditor;
PLANUL DE CONTURI
Planul de conturi contine 9 clase numerotate de la 1..9 Fiecare cont este simbolizat printr-un numar:
clasa 1 conturi de capitaluri clasa 2 conturi de active imobilizate clasa 3 conturi de stocuri si productie in curs de executie clasa 4 conturi de decontare cu terti clasa 5 conturi de trezorerie
OBSERVATII:
cifra 9 la nivelul grupei , indica provozioanele pentru deprecierea activelor corespunzatoare fiecarei clase (29,39,49,59); In cazul conturilor sintetice cu 3 cifre, terminatia 9 permite inregistrarea operatiilor de sens contrar celor normale pentru grupa. Ex : Ct.169 Prime privind rambursarea obligatiunlor este un cont de activ, in timp ce toata grupa 16 Imprumuturi si datori asimilate cuprinde conturi de pasiv.
ELEMENTE DE CLASIFICARE
CLASA
NATURA CONTURILOR
GRUPE DE CONTURI Capital si rezerve, Rezultat reportat, Rezultat curent, Provizioane pentru riscuri si cheltuieli, Imprumuturi si datorii asimilate Imobilizari necorporale, corporale, in curs, financiare, amortizari privind imobilizarile, Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor Stocuri de materii si materiale, Productie in curs, Produse, Stocuri la terti, Animale, Marfuri, Ambalaje, Provizioane pentru depreciere Furnizori, Clienti, Personal, Asigurari sociale, Bugetul statului, Grup si asociati, Debitori si creditori diversi, Regularizari, Decontari interne, Provizioane pentru deprecierea creantelor Investitii financiare pe TS, Conturi la banci, Casa, Acreditive, Viramente interne, Provizioane Chelt. cu stocurile, cu tertii, cu personalul, Alte chelt de exploatare, Chelt. Financiare, extraordinare, cu amortiz si proviz., cu impozitul pe profit Cifra de afaceri, Variatia stocurilor, Venituri din prod. de imobilizari, din subventii de exploat., financiare, extraordinare, din provizioane Angajamente acordate, primite, amortizare neut. Decontari interne, conturi de calculatie, cost prod.
Imobilizari
Stocuri
Terti
Trezorerie
Cheltuieli
7 8 9
Curs 7
PLANUL DE CONTURI CONTURI DE CAPITALURI surse stabile si permanente de finantare a activului patrimonial
capitaluri proprii (pasiv intern); capitaluri aflate in proprietatea titularilor de patrimoniu. capital social prime legate de capital diferente din reevaluare rezerve fonduri rezultatul exercitiului subventii pentru investitii capitaluri straine (pasiv extern); imprumuturi si datorii pe termen mediu si lung imprumuturi credite bancare pe termen mediu si lung datorii legate de participatii dobanzi aferente imprumuturilor provizioane reglementate si pentru riscuri si cheltuieli
456 = 1011 SUBSCRIEREA 5311, 5121, 212 = 456 VARSAREA, APORTUL 1011 = 1012 CONVERSIA
CAPITALUL SOCIAL
B) Creterea capitalului social noi aporturi in natura si numerar prin operatiuni interne sau autofinantare (incorporarea rezervelor, primelor legate de capital, diferentele din reevaluare si profit) conversia unor datorii in actiuni C) Reducerea capitalului social anularea pierderilor din exercitiile anterioare (numai daca au fost epuizate toate rezervele) prin retragerea unor actionari
1012 = 117, 456 REDUCEREA 456 = 5311, 5121, 212 ACHITAREA DATORIEI
456 = 1041
b) prime de fuziune : diferenta dintre valoarea bunurilor primite prin fuziune si suma cu care a crescut capitalul social al societatii absorbante
456 = 1042
b) prime de aport : diferenta dintre valoarea bunurilor aportate si valoarea nominala a actiunilor.
456 = 1043
Utilizri: incorporare in CS, rezerve, acoperire cheltuieli de tranzacie
CONTABILITATEA DIFERENELOR DIN REEVALUARE nregistrarea plusurilor din reevaluarea imobilizrilor n contul 105 Diferene din reevaluare
A. Reevaluarea imobilizrilor corporale EX: se reevalueaza o cladire care are valoarea contabila de 30.000 lei iar valoarea actuala de 55.000 lei. Amortizarea cumulata a cladirii la data reevaluarii este de 10.000 lei iar amortizarea actualizata este de 15.000 lei.
129 = 106x
Acoperirea pierderilor din exerciiul anterior
106x = 117
Majorarea capitalului social
106x = 1012
Curs 8
7xx = 121
nchiderea cheltuielilor
121 = 6xx
nregistrarea profitului net nerepartizat
121 = 117
nregistrarea profitului net repartizat
121 = 129
B. Rezultatul reportat: din exerciiile anterioare 117-bifuncional
Acoperirea pierderilor din exerciiile anterioare
106,129 = 117
Reducerea capitalului social
1012 = 117
Repartizarea profitului net din exerciiile precedente
681= 151x
Anularea provizioanelor
151x = 681
CAPITALUL PERMANENT CREDITE BANCARE PE TERMEN LUNG
Contul 162x - pasiv ncasarea creditelor
162x = 5121
2xx = 167
nregistrarea obligaiei de plata a ratelor la leasing
167 = 404
IMOBILIZRI CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR
Drepturi patrimoniale de folosin ndelungat A. CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR NECORPORALE Active identificabile nemonetar, fr suport material CONTABILITATEA CHELTUIELIOR DE CONSTITUIRE Cont 201- activ nregistrarea cheltuielilor de constituire
680 = 201
IMOBILIZRI NECORPORALE
Cheltuielile de cercetare si dezvoltare (cont 203): ocazionate de efectuarea unor lucrari de cercetare, garantia unor profituri viitoare. Concesiunea (cont 205): dreptul de exploatare a unor bunuri si servicii Brevetul de inventie (cont 205):document de proprietate asupra unei inventii. Licenta (cont 205): este dreptul obtinut de o persoana de a utiliza o inventie. Marca de fabricatie, de servicii sau de comert (cont 205): semne distinctive folosite pentru identificarea produselor, lucrarilor si serviciilor de altele cu caracteristici asemanatoare. Uzufructul (cont 205) dreptul de a se folosi de un bun care apartine altei persoane.
Dreptul de superficie (cont 205) dreptul de proprietate asupra unei cladiri sau asupra unei plantatii construite pe terenul altei persoane, precum si dreptul de folosinta asupra acestul teren. Fondul comercial (cont 207): suma suplimentara achitata in cazul achizitionarii unei firme sau unor bunuri imobile. Programele informatice (cont 208): elemente ale muncii intelectuale;se amortizeaza in cel mult 5 ani.
211x =
404 (cost de achizitie) 456 (valoarea de aport) 131 ( valoarea de intrebuintare) 167 (imprumuturi pe termen lung)
Terenurile nu nregistreaz amortizare ne fiind depreciabile. Amortizarea se nregistreaz numai pentru amenajar de terenuri:
681 = 2811
Iesirea din patrimoniiu se nregistreaz cu oazia vanzarilor
IMOBILIZRI CORPORALE
Conturile 212x Construcii Conturile 213x Instalaii tehnice, mijloace de transport, animale, plantaii Conturile 214x Mobilier, birotic, echip. de protecie, alte valori materiale
Intrarea n patrimoniu
21xy = 404 (cost de achizitie) 456 (valoarea de aport) 131 ( valoarea de intrebuintare) 167 (imprumuturi pe termen lung) 722 (costul de producie) 105 (diferena din reevaluare)
4111 = 7583 (vnzarea) 281x = 21xy (desc. gest. valoare amortizat) 6583 = 21xy (desc. gest. valoare neamortizat) IMOBILIZRI CORPORALE AMORTIZAREA IMOBILILIZRILOR CORPORALE Valoare contabil aplicat valorii de intrare pe durata de via estimat a imobilizrii
Metode de amortizare: AA-amortizarea anual; RA-rata de amortizare VA-valoarea contabil; DA-durat de utilizare
Amortizarea liniar
AA = VA x RA unde RA = 100 : DA
Amortizarea accelerat
RA = 0,5x VA-n primul an RA = (0,5xVA):(DA-1)-urmtorii ani CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR C. CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR FINANCIARE
Titluri sau interese de participare, creane imobilizate Conturile 261, 262 Titluri de participare (investiii strategice) Contul 263 Interese de participare (investiii speculative ) Conturile 267x Creane imobilizate (din aciuni de participare) Intrarea n patrimoniu
26x = 404 (cost de achiziie) 512, 531 (mprumuturi acordate) 211, 212, 213,214 (aport la capital) 761 (reinvestirea dividendelor)
Ieirea din patrimoniu
664 = 26x (valoarea activelor cedate) 512, 531 = 26x (restituirea creditelor)
Active imobilizate n cadrul unor investiii de grup Contul 231 Imobilizri corporale n curs Contul 232 Avansuri acordate pentru imobilizri corporale Intrarea n patrimoniu
404 = 232
Din punct de vedere financiar : stocuri curente (continuitate intre 2 aprovizionri succesive) ; stocuri de siguranta (continuitatea in condiii dificile :grev la furnizori, iarna, speculaie) Dupa locul de constituire : n depozitele proprietarului sau n custodie (consignaie)
METODE DE EVALUARE
Circulaia stocurilor
Achiziie
Stocare
Evaluri la intrarea in patrimoniu la incheierea exercercitiului (inventariere) la iesirea din patrimoniu a) La intrarea in patrimoniu, stocurile (S) sunt evaluate n funcie de provenien : cumparare (cost de achiziie)
301,2,3, 371 = 401 (cost achiziie) 456 (aport CS) 601,2,3 = 301,2,3 (consum) 607 = 371 (vnzare mrfuri)
conturi pentru evidena stadiului excuiei: 331, 332, 341, 345, 346
331, 332, 341, 345, 346 = 711 (costul de producie) 711 = 331,332, 341, 345, 346 (scderea gestiunii) 341, 345 = 401 (stocuri aduse de la teri) 301, 302 = 341, 345 (stocuri consumate n unitate)
351, 354, 357 = 301, 302, 303, 341, 345, 346, 371 (schimbarea locaiei) 301, 302, 303, 341, 345, 346, 371 = 351, 354, 357 (nnapoierea) 601, 602, 603, 671 = 351 (lipsuri din gestiune,deteriorri)
308 = 401 (diferene n plus la materiale) 301,302,303 = 308 (diferenele n minus la materiale) 348 = 711 (diferene n plus la produse) 711 = 348 (diferene n minus la produse) 371 = 378 (adaos comercial la mrfurile din stoc) 378 = 371 (adaos comercial la mrfurile vndute)
conturi pentru provizioane: 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 398 (P)
METODE DE CONTABILIZARE
stocurile sunt nregistrate numai la sfritul perioadei prin inventarierea cantitilor rmase, stabilind astfel cantitile consumate sau vndute; metoda se utilizeaz la gestiuni mici
60x = 3xx (trecerea pe costuri la nceputul perioadei) 60x = 401 (cumprri efectuate n perioada de referin) 3xx = 60x (inventarul la sfritul perioadei de referin)
Metoda inventarului permanent
3xx = 401 (cumprri de stocuri) 60x = 3xx (ieire stocuri din gestiune)
5311 = 4111, 419, 455, 456, 428, 461 ncasare sume 5311 = 581 ncasri din tansferuri interne 401, 404, 421, 423, 424, 425, 426, 428, 456 = 5311 Pli 581 = 5311 Pli din transferuri interne
CONTABILITATEA DISPONIBILITILOR BANCARE 512x(BF)
Cu ajutorul contului bifunctional 512x se reflecta: existenta si miscarea disponblitatilor in lei pastrate de catre unitate in conturi la banci creditele de trezorerie acordate de catre banca pana la un anumit plafon (limita de creditare) daca disponobilitatile existente acopera integral volumul platilor atunci contul functioneaza ca un cont de activ cu sold debitor
daca in baza contractelor de credit bancar banca acorda un credit pana la o anumita limita de creditare, contul 512x functioneaza ca un cont de pasiv, avnd sold creditor
50x = 512x, 531x, 462 cumprare sau rscumprare 512x, 531, 461 = 50x , 764 vnzare la un pre mai mare 512x, 531, 461, 664 = 50x vnzarea la un pre mai mic 1012 = 50x anularea titlurilor proprii rscumprate
CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT 519 (P) Credite curente pe o perioada mai mic de un an
512x = 519 acordarea creditelor 666 = 519 dobnzile de pltit 519 = 512x creditele restituite inclusiv dobnzile
CONTABILITATEA DECONTRILOR CU TERII Contabilitatea creantelor i datoriilor pe termen scurt
A deconta o suma inseamna a incasa/plati suma respectiva. Creanele pe termen scurt Creantele pot fi identificate pe persoane fizice sau juridice. Se cuprind in categoria creantelor pe termen scurt : creantele comerciale care apar in urma vanzarii pe credit a bunurilor;
creante necomerciale care apar in urma actiunilor care nu fac obiectul tranzactiilor (sume primite de la bugetul statului, salariile platite in plus, etc)
Creantele pot fi : aferente exploatarii din afara exploatarii (cedari de active) Se asimileaza creantelor pe termen scurt urmatoarele elemente de pasiv : avansuri acordate in cadrul contractelor de vanzare-cumparare creante rezultate din contracte de asociere in participatiune creante aparute in cadrul grupului de interese Contabilitatea creantelor comerciale conturi din grupa 41 clienti si conturi asimilate 411 Clienti (A): creante din vanzarea de bunuri 413 Efecte de primit (A), creante comerciale decontate cu cambie, cec, bilet la ordin 416 Clienti incerti (A),creante fata de clienti insolvabili 418 Clienti facturi de intocmit (A), creante comerciale pentru care nu s-au intocmit facturi 419 Clienti creditori (P) obligatii ale vanzatorului fata de cumparator pentru avansurile primite sau in cazul ambalajelor care circula in sistemul restituirii.
411 = 70x, 4427, 4428, 418, 419, 765 la constituire (facturare) 512, 531, 419, 665 = 411 la decontare (ncasare) 413 = 411 acceptarea efectelor de plat 511x = 413 primirea efectelor de plat
Obligatiile pe termen scurt se structureaza in : obligatii comerciale (vanzari de bunuri pe credit) obligatii salariale obligatii sociale(CAS) obligatii fiscale(impozite si taxe) obligatii fata de asociati Se asimileaza obligatiilor pe termen scurt elemente de activ precum : avansuri primite in cadrul contractelor de vanzare-cumparare obligatii consemnate prin contracte de asociere in participatiune obligatii aparute in cadrul grupului de interese
Contabilitatea obligatiilor comerciale; conturi din grupa 40 Furnizori si conturi asimilate : 401 Furnizori (P) obligatii comerciale din factura furnizorului de bunuri destinate exploatarii;
403 Efecte de platit (P), obligatii comerciale cuprinse in cambii, bilete la ordin, etc pentru bunuri destinate exploatarii 404 Furnizori pentru imobilizari (P),obligatii comerciale pentru bunuri de natura imobilizarilor 405 Efecte de platit pentru imobilizari (P), obligatii comerciale decontate cu efecte de plat pentru bunuri de natura imobilizarilor 408 Furnizori facturi nesosite (P), obligatii pentru care nu s-au primit facturile de la furnizori 409 Furnizori debitori (A), creante furnizori (avansuri, ambalaje de restituit, etc)
Curs 12 CONTABILITATEA OBLIGAIILOR COMERCIALE NREGISTRRI CONTABILE 30X, 341, 371, 408, 409, 60X, 4426, 4428 = 401, 404 la cumprare 401, 404 = 512, 531, 765, 409 401, 404 = 403, 405 acceptarea efectelor de plat 403, 405 = 512, 531 efectuarea plilor 409 = 512, 531 avansuri acordate furnizorilor 401 = 409 reglarea avansurilor la plat 409 = 401 primirea ambalajelor de la furnizori 401 = 409 restituirea ambalajelor la furnizori 381 = 409 ambalajele nerestituite la furnizori
principiul teritorialitatii: pentru produsele si serviciile care se tranzacioneaz pe acelai teritoriu, se percepe aceeasi cota de TVA, iar pentru produsele si serviciile care se exporta se practica cota zero. principiul exigibilitatii: TVA devine colectat in momentul vanzarii bunurilor, cand s-a eliberat factura fiscala i este deductibil la cumpararea bunurilor, pe baza facturii de cumprare
CONTABILITATEA TVA
TVA se inregistreaza in contul 442X: 4423 TVA de plata (P) obligatiile de plata privind TVA atunci cand TVA colectat este mai mare ca TVA deductibil 4424 TVA de recuperat (A) suma ce trebuie recuperata de la buget cand TVA deductibil este mai mare ca TVA colectat 4426 TVA deductibila (A) TVA aferent cumprrilor 4427 TVA colectata (P) TVA aferent vnzrilor 4428 TVA neexigibil (B) TVA aferent bunurilor i serviciilor neexigibile (cu plata n rate, mrfuri n magazine cu amnuntul, garanii de execuie, etc)
4426 = 401, 404, 512 la cumprare 411, 461, 531, 512 = 4427 la vnzarea produselor 4427 = 4426 la nchiderea TVA 4427 = 4423 nchidere TVA cu sold de plat 4424 = 4426 nchidere TVA cu sold de recuperat 411 = 4428 livrri de bunuri cu plata n rate 371 = 4428 TVA mrfuri din magazin 4428 = 401, 404 cumprri cu plata n rate 4428 = 371 TVA vnzri din magazin CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT
Impozitul pe profit se suporta de catre persoanele juridice care in urma desfasurarii activitatii economice obtin profit. Baza de calcul a impozitului pe profit este
profitul fiscal si se stabileste prin influentarea profitului contabil cu cheltuieli nedeductibile si venituri deductibile, astfel:
NREGISTRRI CONTABILE
Conturi utilizate: 441 Impozitul pe profit (B), obligaiile de plat 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit (A)
691 = 441 nregistrarea obligaiei de plat 441 = 512, 531 plata impozitului
2. FIA ZILNIC DE EVIDEN A ORELOR LUCRATE - cuprinde numele salariatului, data, numrul de ore lucrate, semnturile de confirmare ale efului de compartiment; - se utilizeaz pentru evidena salariailor n regie i a celor n acord orar; 3. FIA ZILNIC DE PONTAJ - cuprinde numele salariatului, data,cantitatea de produse realizate, semnturile de confirmare ale efului de compartiment; - se utilizeaz pentru evidena salariailor n acord cantitativ;
4. STATUL DE PLAT LUNAR - cuprinde toate informaiile necesare calculului salariului brut, obligaiile individuale ale salariaiilor referitor la dreptul de munc, nivelul impozitului pe salar, alte informaii necesare determinrii venitului net; - se ntocmete lunar i este document justificativ de plat a salariilor;
omaj 0,5% 6 7
Contribuia individual de omaj, din care se alimenteaz bugetul asigurrilor de omaj, reprezint 0,5% din venitul brut; Impozitul pe venitul din salarii, din care se alimenteaz bugetul de stat, reprezint 16% din venitul impozabil;
641 = 421 Venitul brut 421 = % 4312 CIAS 4314 CASS asigurat 4372 omaj asigurat 444 Impozit venit din salarii 425 Avans salarii 645 = 4311 645 = 4313 645 = 4371 635 = 4621 645 = 4471 645 = 4311.1 645 = 4381 CAAS CASS angajator omaj angajator Comision ITM FABP CCI FGCS
425 = 5311, 5121 Plata avansului (chenzina 1) 421 = 5311, 5121 Plata salariului (chenzina 2) 4311, 4311.1, 4312, = 5311, 5121 Pli la BAS 4313, 4314 = 5311, 5121 Pli la BASS 4371, 4372 = 5311, 5121 Pli la fondul de omaj 4471 = 5311, 5121 Pli la fondurile speciale 4621 = 5311, 5121 Pli la creditori diveri (ITM) 4382 = 5311, 5121 Pli la fondul de creane
- cheltuieli cu lucrrile i serviciile prestate de teri, redevene, chirii, protocol, transport, deplasri, pot i telecomunicaii, comisioane bancare 61x, 62x - cheltuieli cu personalul 64x 2. Cheltuieli financiare 66x - pierderi din creane legate de participaii - cheltuieli privind investiiile financiare cedate - diferene nefavorabile de curs valutar - dobnzi i sconturi acordate 3. Cheltuieli extraordinare 67x 4. Cheltuieli cu amortizrile i provizioanele 68x 5. Cheltuieli cu impozitul pe profit 69x
ATENIE !!! 1.TOATE CONTURILE DE CHELTUIELI AU FUNCIE DE ACTIV 2. CONTURILE DE CHELTUIELI SE NCHID PRIN CONTUL DE REZULTAT, SOLDUL LOR FIIND ZERO
CONTABILITATEA VENITURILOR
Veniturile sunt recunoscute cnd a avut loc o cretere a beneficiilor economice viitoare aferente creterii unui activ sau diminurii unei datorii. Veniturile pot fi att sume ncasate sau de ncasat ct i ctiguri de orice fel. Contabilitatea veniturilor se ine pe categorii de venituri: 1. Venituri din exploatare - venituri din vnzarea produselor, mrfurilor, serviciilor 70x - venituri din variaia stocurilor 711 - venituri din producia de imobilizri 72x - venituri din subvenii de exploatare 74x - alte venituri din exploatare 75x 2. Venituri financiare 76x 3. Venituri extraordinare (daune primite, subvenii extraordinare) 771
ATENIE !!! TOATE CONTURILE DE VENITURI AU FUNCIE DE PASIV CONTURILE DE VENITURI SE NCHID PRIN CONTUL DE REZULTAT, SOLDUL LOR FIIND ZERO BALANE DE VERIFICARE
Def: Balana de verificare este un procedeu specific metodei contabilitii care asigur verificarea nregistrrilor din conturi, legatura dintre conturile sintetice i bilan, dintre conturile analitice i conturile sintetice.
Balana cuprinde: - solduri iniiale ale conturilor - rulaje lunare ale conturilor - rulaje cumulate de la nceputul exerciiului - total sume - solduri finale ale conturilor
BALANE DE VERIFICARE
Funcia de verificare: prin egaliti bilaniere pe baza principiului dublei nregistrri Funcia de legtur: Cont - bilan (preluarea n bilan a soldurilor conturilor) Cont sintetic cont analitic (preluarea n conturile sintetice a rulajelor i soldurilor conturilor analitice) Funcia de centralizare: reprezentarea tuturor mijloacelor i resurselor, a existenei i modificrii acestora
TIPURI DE BALANE
Balane analitice: pe baza datelor preluate din conturile analitice; se ntocmesc separat pentru fiecare cont sintetic n parte care se dezvolt n conturi analitice. Balane sintetice: pe baza datelor preluate din conturile sintetice; cuprind toate conturile sintetice existente n contabilitatea unei societi. Dup numrul de egaliti: balane cu dou egaliti (solduri iniiale+finale) balane cu trei egaliti (+ rulaje cumulate) balane cu patru egaliti (+ rulaje lunare) balane cu cinci egaliti (+ total sume)
EVALUAREA PATRIMONIULUI
Conform Legii Contabilitii 82/1991 nregistrarea n contabilitate a elementelor de activ se face la costul de achiziie, de producie sau la valoarea just, dup caz. Creanele se nregistreaz la valoarea lor nominal. Societile au obligaia s efectueze inventarierea general a elementelor de activ i pasiv cel puin odat pe an. Evaluarea elementelor deinute cu ocazia inventarierii i prezentarea acestora n situaiile financiare anuale se fac potrivit normelor i reglementrilor contabile: Evaluarea activelor se face la valoarea lor actual sau de utilitate, denumit valoare de inventar, stabilit n funcie de utilitatea bunului i de preul pietei. Evaluarea creanelor i datoriilor se face la valoarea lor probabil de decontare.
INVENTARIEREA PATRIMONIULUI
Se inventariaz totalitatea elementelor patrimoniale ale societilor ETAPE Pregtirea inventarierii Stabilirea gestiunilor de inventariat Stabilirea comisiilor de inventariere Asigurarea listelor de inventariere
Efectuarea inventarierii Imobilizrile necorporale pe baza registrelor de eviden Imobilizrile corporale se identific faptic stabilind i starea lor fizic Imobilizrile financiare pe baza cotaiilor pieei la 31 decembrie Stocurile prin msurare, cntrire, numrare Creanele i obligaiile pe baza documentelor contabile i a scrisorilor de confirmare Trezoreria prin numrare Valorificarea rezultatelor inventarierii Totalizarea listelor de inventar pe grupe de elemente patrimoniale Compararea valorilor de inventar (faptice) cu cele din contabilitate (scriptice)
INVENTARIEREA PATRIMONIULUI
Clasificarea diferenelor dup cauza apariiei lor Diferene cauzate de modificarea valorii elementelor (preul pieei, starea bunurilor, situaia clienilor, etc) Diferente cauzate de gestionarea necorespunztoare a elementelor (plusuri sau minusuri cantitative) Diferenele de valoare se nregistreaz n contabilitate sub forma provizioanelor Plusurile de gestiune se nregistreaz ca o intrare n gestiune n coresponden cu un cont de venituri
Minusurile se nregistreaz ca o ieire din gestiune n coresponden cu un cont de cheltuieli Compensarea plusurilor cu minusurile doar n situaiile: Exist posibilitatea confuziei Au fost realizate n aceiai perioad Nu sunt imputabile gestionarilor
-