CUNOASTEREA AUTOMOBILULUI INTREBARI SI RASPUNSURI CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE 1. Latimea maxima a autovehiculelor inclusive incarcatura, nu poate depasi: a.

2,40 m, cu exceptia vehiculelor avand caroseria izoterma cu pereti grosi, pentru care se admite 2,50 m; b. 2,50 m cu exceptia vehiculelor avand caroseria izoterma cu pereti grosi, pentru care se admite 2,60 m; c. 2,60 m cu exceptia vehiculelor avand caroseria izoterma cu pereti grosi pentru care se admite 2,70 m. 2. Latimea generala a vehiculelor, inclusive incarcatura este de: a. 2,60 m b. 2,60 2,70 m; c. 2,70 m. 3. Dimensiunile maxime admise la transporturi rutiere stabilite prin reglementarile in vigoare stabilesc urmatoarea inaltime maxima pentru orice vehicul in cazul utilizarii drumurilor europene. a. 3 m; b. 3,5 m; c. 4 m. 4. Dimensiunile maxime admise la transporturile rutiere stabilite prin reglementarile in vigoare stabilesc urmatoarea lungime maxima admisa pentru un vehicul cu exceptia autobuzelor: a. 10 m; b. 11 m; c. 12 m. 5. Dimensiunile maxime admise la transporturile rutiere stabilite prin reglementarile in vigoare pentru un tren rutier in cazul utilizarii drumurilor europene: a. 16,5 m; b. 18,25 m; c. 18,75 m. 6. Vehiculele se inmatriculeaza numai daca: a. au o stare tehnica si estetica foarte buna; b. au fost omologate de catre RAR; c. se completeaza fisa de inmatriculare.

7. Masa totala maxima admisa a unui vehicul la transporturile rutiere stabilite prin reglementarile in vigoare in cazul utilizarii drumurilor europene pentru un tren rutier autovehicul cu doua osii cu remorca cu trei osii, este: a. 35 t b. 40 t c. 42 t 8. Ce mod de conducere economiseste combustibil: a. conducerea preventiva ( luarea piciorului la timp de pe pedala de acceleratie) b. conducerea cu turatie maxima; c. demararea si accelerarea brusca. 9. Actiunea pentru a controla un derapaj, este urmatoarea: a. sa actioneze volanul in directia in care a derapat autovehiculul; b. sa franeze progresiv; c. se opreste acceleratia, nu se franeaza si se actioneaza volanul fara bruscare, in directia in care a derapat autovehiculul. 10. Ce se numeste ecartament: a. inaltimea de la sol pana la podeaua automobilului; b. distanta dintre cele doua roti ale aceleasi punti; c. lungimea intre bara din fata si rotile din spate. 11. Ampatamentul reprezinta distanta intre: a. rotile din spate si bara protectoare din spate; b. inaltimea minima a automobilului; c. distanta dintre doua roti de pe aceeasi parte. 12. Ce se intelege prin dimensiuni de gabarit: a. lungimea automobilului sau ansamblului; b. latimea automobilului sau ansamblului; c. lungimea, latimea si inaltimea autvehiculului sau ansamblului de vehicule. 13. De ce trebuie sa avem o pozitie corecta la volan: a. pentru a nu fi stanjeniti de pasagerul de alaturi; b. pentru a avea o vizibilitate buna in fata si in spate; c. vizibilitatea sporita si conditii optime pentru actionarea comenzilor. MOTORUL 14. Motorul clasic de automobil face parte din categoria motoarelor: a. cu ardere interna; b. cu ardere externa; c. din nici una din grupele aratate mai sus. 15. Motorul de automobil face parte din grupa de motoare: a. electrice; b. termice; c. hidraulice.

16. Dupa procedeul de aprindere a combustibilului motoarele se impart in: a. motoare cu aprindere prin comprimare si motoare diesel; b. motoare cu ardere interna si motoare cu aprindere prin comprimare; c. motoare cu aprindere prin scanteie si motoare cu aprindere prin comprimare. 17. Ciclul functional al motorului in patru timpi se efectueaza in: a. doua rotatii complete ale arborelui cotit; b. o rotatie a arborelui cotit; c. doua curse ale pistonului. 18. Ordinea celor patru timpi in functionarea unui motor este: a. admisia, arderea, compresia, evacuarea; b. admisia, compresia, arderea, evacuarea; c. compresia, admisia , arderea, evacuarea; 19.Care este rolul mecanismului de distributie? a. asigura patrunderea amestecului carburant in cilindru si evacuarea gazelor arse; b. asigura distribuirea curentului electric de inalta tensiune la bujii; c. asigura uniformizarea mersului motorului prin distribuirea surplusului de energie debitat in timpul motor catre ceilalti timpi; 20. Prin ce mecanism sau ansamblu se transforma miscarea de translatie a pistoanelor in miscare de rotatie a arborelui cotit: a. prin mecanismul de distributie; b. prin mecanismul biela manivela; c. prin ansamblul bolt pistoane. 21. Mecanismul biela manivela se compune din: a. piston, boltul pistonului, arborele cotit si baia de ulei. b. biela, piston si cele doua supape; c. piston, boltul pistonului, biela si arboreal cotit. 22. Motorul consuma ulei cand: a. mecanismul de distributie este dereglat; b. avem uzura avansata a segmentilor si pistoanelor; c. amestecul carburant este necorespunzator. 23. Momentul motor transmis la roti in trepte inferioare de viteza este: a. mai mic decat la arborele motorului; b. mai mare decat la arborele motorului; c. egal cu cel de la arborele motorului. 24. Care poate fi indiciul exterior al uzurii pronuntate a setului motor: a. fum de esapament alb; b. fum de esapament albastru; c. fum de esapament negru. 25. Cum se risipeste combustibilul si se polueaza mediul inconjurator: a. prin accelerarea lenta a motorului pe loc; b. prin jocul cu pedala de acceleratie in timpul asteptarii la semafoare; c. prin inlocuirea la timp a bujiilor.

26. Care poate fi indiciul exterior al consumului marit de combustibil in urma reglarilor gresite la motor: a. fum de esapament alb; b. fum de esapament albastru; c. fum de esapament negru. 27. Uleiul de motor este un: a. combustibil; b. carburant; c. lubrefiant. 28. Becul rosu de pe tabloul de bord se aprinde cand: a. motorul functioneaza cu presiune prea mica de ulei; b. functionarea cu presiune prea mare c. arata ca pompa de ulei functioneaza correct. 29. Verificarea nivelului de ulei in baie se face: a. imediat dupa oprirea motorului; b. indiferent de pozitia si temperatura motorului; c. inainte de pornire a motorului rece masina fiind parcata pe o suprafata orizontala. 30. Scaderea presiunii in instalatia de ungere se datoreste: a. nivelului uleiului peste marcajul superior al jojei; b. uzurii pieselor motorului; c. filtrului nou. 31. Calitatea uleiului in functie de anotimp influenteaza presiunea in instalatia de ungere: a. nu, depinde numai de functionarea corecta a pompei de ulei; b. da, vascozitatea prea mica duce la scaderea presiunii; c. da, cand nivelul este depasit. 32. Este admis completarea uleiului din baia de ulei: a. nu, intrucat compozitia chimica a uleiului proaspat difera fata de cea a uleiului din motor; b. da, este insa necesar sa schimbam si filtrul; c. da, pana la marcajul superior cu ulei de acelasi tip. 33. De ce este necesar ca un motor de automobil sa fie inzestrat cu un sistem de racire: a. intrucat trebuie racit uleiul din motor; b. functionarea motorului se face intr-un domeniu de temperatura bine stability; c. amestecul carburant sa nu fie prea cald. 34. Care sunt avantajele sistemului de racire cu lichid: a. defectiunile se pot repara mai usor; b. este mai simplu decat cel cu aer; c. realizeaza functionarea motorului intr-un domeniu de temperatura optim. 35. Care din cauzele de mai jos duc la incalzirea motorului: a. termostat blocat cu supapa in pozitie deschisa;

b. termostat blocat cu supapa in pozitie inchisa; c. in ambele cazuri.

36. Ce se intelege prin amestec carburant: a. amestec intre benzina si ulei; b. amestec intre benzina si aer; c. amestec intre aer si ulei. 37. Dozajul reprezinta raportul dintre: a. masa aerului si masa combustibilului; b. masa amestecului supra masa aerului; c. masa combustibului supra masa amestecului. 38. Pentru arderea completa a unui kg. de benzina este necesar: a. 8 kg aer b. 15 kg aer; c. 25 kg aer. 39. La care din situatiile urmatoare duce inchiderea ermetica a rezervorului de benzina: a. creste nivelul de combustibil in camera de nivel constant; b. cresterea presiunii de reulare a pompei de benzina; c. oprirea motorului. 40. Functionarea motorului cu amestec sarac se caracterizeaza prin: a. culoarea neagra a gazelor de evacuare; b. scaderea puterii motorului si supraincalzirea lui; c. culoarea albastra a gazelor de evacuare. 41. Ce fel de amestec este necesar la pornirea motorului rece: a. nu exista deosebire fata de alte regimuri de functionare; b. un amestec foarte bogat; c. un amestec sarac. 42. Care este rolul tobei de esapament: a. a raci gazelor de evacuare; b. reducerea zgomotului la iesirea gazelor de evacuare; c. reducerea poluarii atmosferei. 43. Din ce cauza motorul Diesel scoate fum de culoarea albastruie? a. segmentii sunt uzati; b. pistoanele sunt uzate; c. patrunde ulei in exces in camera de ardere; INSTALATIA ELECTRICA 44. De ce echipamentul electric auto se alimenteaza cu curent continuu: a. functionare mai sigura; b. se produce mai usor;

c. se poate inmagazina in bateria de accumulator. 45. Care sunt sursele de curent in instalatia electrica: a. bateria de acumulator si generatorul de current; b. bateria de acumulator; c. generatorul de current. 46. Electrolitul care se introduce in bateria de accumulator cu placi de plumb este un amestec intre: a. apa potabila si acid clorhidric; b. apa distilata si acid sulfuric; c. apa curata si acid sulfuric. 47. Cat trebuie sa fie nivelul electrolitului in acumulator: a. 10 15 mm deasupra placilor; b. 5 8 mm sub nivelul placilor; c. la nivelul placilor. 48. Completarea electrolitului se face cu: a. apa distilata; b. cu electrolit la densitate corespunzatoare; c. cu acid sulfuric. TRANSMISIE AMBREIAJ

49. Care este rolul transmisiei: a. deplaseaza automobilul pe drumurile publice; b. transmite cuplul motor si il modifica in functie de conditiile de deplasare; c. de a mentine automobilul pe traiectoria dorita. 50. Ce functiune indeplineste ambreiajul: a. decuplarea motorului de restul transmisiei; b. permiste accelerarea motorului; c. decuplarea temporara si cuplarea progresiva a motorului de restul transmisiei. 51. Ambreiajele mecanice transmit miscarea de rotatie prin: a. parghiile de decuplare; b. rulmentul de presiune; c. fortele de frecare care apar intre suprafetele de frecare. 52. Cand exista legatura intre motor si restul transmisiei: a. cand pedala de ambreiaj nu este apasata; b. cand apasam cu piciorul pedala de ambreiaj; c. cand pedala este pasata si motorul usor accelerat. 53. Cand cursa libera a pedalei de ambreiaj este prea mare: a. nu se poate decupla complet ambreiajul;

b. parghiile de decuplare se uzeaza repede; c. schimbarea treptelor se face mai usor. 54. Din ce cauza patineaza ambreiajul: a. rulmentul de presiune uzat; b. placile de ferodou uzate; c. cursa libera a pedalei prea mare. 55. Ambreiajul patineaza din cauza ca: a. placile sunt noi nerodate; b. a intrat ulei intre placile de frictiune; c. jocul la rulmentul de presiune este prea mare. 56. Cum se recunoaste patinarea ambreiajului: a. la accelerarea motorului acesta tinde sa se opreasca; b. cand acceleram motorul viteza automobilului nu creste; c. cand nu putem decupla. 57. De ce automobilul porneste de pe loc cu smucituri: a. rulmentul de presiune uzat; b. discul ambreiajului cu bataie; c. cursa libera prea mica. 58. Care din urmatoarele defectiuni conduc la patinarea ambreajului? a. uzura mare a ferodourilor discurilor conduse; b. cursa libera a pedalei de ambreaj este prea mica; c. ruperea parghiei de debreiere; CUTIA DE VITEZE 59. Cutia de viteza permite: a. intreruperea legaturii dintre motor si restul transmisiei; b. mersul inapoi in mai multe trepte; c. realizarea diferentei de turatii a rotilor motoare in viraj. 60. La pozitia zero a manetei schimbatorului de viteza se roteste: a. arborele secundar; b. arborele intermediar; c. arborele cardanic. 61. Ungerea pinioanelor prin cutia de viteza se realizeaza in general prin: a. presiune b. barbotare (stropire); c. cadere libera. 62. Cand se considera ca autovehiculul merge in priza directa? a. cand turatia arborelui cotit este mai mare decat turatia rotilor b. cand turatia arborelui cotit este mai mica decat turatia rotilor; c. cand turatia arborelui cotit este egala cu turatia arborelui secundar al cutiei de viteze;

TRANSMISIA CARDANICA 63. Transmisia cardanica are rolul: a. de a amortiza socurile de la puntea din spate; b. sa faca legatura intre cutia de viteza si transmisia principala; c. obtinerii turatiilor diferite a rotilor motoare. 64. Care din elementele notate mai jos fac parte din transmisia cardanica: a. pinionul de atac; b. arborele secundar; c. articulatiile cardanice. 65. Ce operatii de intretinere trebuiesc efectuate la unele transmisii cardanice: a. verificarea jocului arborelui secundar; b. gresarea articulatilor; c. verificarea echilibrarii. 66. Cum se manifesta dezechilibrarea dinamica a transmisiei cardanice: a. fluiera; b. se blocheaza; c. trepideaza. TRANSMISIA PRINCIPALA 67. Care este rolul transmisiei principale: a. transmite miscarea de rotatie din planul longitudinal, in plan transversal; b. permite rotatii diferite a rotilor motoare de la punte; c. usureaza conducerea in viraj. 68. Care din angrenaje fac parte din transmisia principala: a. angrenajul permanent arborele primar si intermediar ; b. pinion planetar si satelit; c. pinion de atac si coroana conica. 69. La care din constructii transmisia principala este montata in carcasa schimbatorului de viteza: a. la nici una; b. la solutia totul in fata; c. solutia clasica. DIFERENTIALUL 70. Care este destinatia diferentialului: a. sa mareasca aderenta rotilor; b. sa permite rotilor motoare sa se roteasca independent; c. sa mareasca viteza automobilului.

71. Diferentialul in majoritatea cazurilor se monteaza impreuna cu: a. transmisia longitudinala; b. schimbatorul de viteza; c. transmisia principala. 72. Rolul diferentialului este: a. de a permite ca rotile puntilor motoare sa ruleze cu turatii diferite; b. atenuarea socurilor din transmisia automobilului; c. amplificarea momentului motor pe care-l transmite la roti. 73. Cand automobilul este impotmolit si o roata motoare patineaza: a. acceleram motorul, ca roata sa prinda; b. viram intr-o noua directie; c. marim aderenta intre roata respective si sol. 74. Cand diferentialul este blocat: a. rotile nu se mai invartesc; b. rotile se invartesc cu turatii identice; c. rotile se invartesc independent. 75. Care este rolul diferentialului? a. face legatura intre ambreiaj si cutia de viteza; b. asigura franarea inegala a rotilor; c. permite rotirea rotilor motrice cu viteze unghiulare diferite;

SISTEMUL DE RULARE 76. Talonul anvelopei se numeste: a. partea laterala; b. partea pe care ruleaza anvelopa; c. partea care vine in contact cu janta. 77. Adancimea profilului anvelopei are importanta pentru circulatie: a. da, intrucat aderenta rotii depinde de ea; b. nu, rezistenta anvelopei este data de starea pliurilor; c. nu, depinde numai de starea talonului. 78. Care este adancimea minima admisa a profilului anvelopei pentru automobile: a. nu sunt indicatii in aceasta directie; b. minim 1,5 mm; c. minim 5 mm. 79. Prin ce anume se determina presiunea din pneuri: a. prin observarea deformarii suprafetei de rulare; b. prin controlul presiunii cu ajutorul manometrului; c. prin apasarea pneului cu levierul.

80. Uzura neuniforma a benzii de rulare in plan transversal poate fi cauzata de: a. bruscarea frecventa a directiei; b. reglarea necorespunzatoare a unghiurilor de fuga; c. reglarea necorespunzatoare a convergentei rotilor. 81. Ce se intelege prin anvelopa de zapada: a. anvelopele al caror desen al benzii de rulare si structura sunt concepute pentru a asigura un comportament mai bun pe noroi si zapada proaspata; b. anvelopa la care desenul benzii de rulare este caracterizat, in general prin elemente, canale, si sau proeminente massive, mai distantate unele de altele decat cele ale anvelopelor de drum. c. anvelopa de drum care poate circula in toate anotimpurile, pe orice tip de carosabil cu aceleasi performante la rulare.

MECANISMUL DE DIRECTIE 82. Intr-un viraj rotile directoare se inclina cu unghiuri egale? a. da, ca traiectoria este un cerc; b. da, ca asa rezulta din constructie; c. nu, ci cu unghiuri diferite. 83. Stabilitatea rotilor directoare este determinate de: a. frecarile mari in caseta de directie; b. geometria rotilor directoare; c. montarea pivotului cu strangere. 84. Pentru functionarea corecta a directiei trebuie sa corespunda: a. pozitia volonului pe arboreal volanului; b. pneurile trebuie sa fie umflate foarte tare; c. unghiurile directiei corecte. 85. Uzura anormala a anvelopelor din fata este cauzata de: a. presiunea prea mare in pneuri; b. calitatea anvelopelor; c. unghiurile directiei dereglate. 86. Unghiul de cadere al rotilor are rolul: a. de a impiedica oscilatiile rotii in limita jocului din rulmentii butucului; b. de a micsora tendinta de deschidere a rotilor; c. de a mentine rotile directoare in pozitie stabila de mers rectiliniu al automobilului. 87. Echipamentul de directie prevazut cu un sistem de amplificare (servo directie): a. este obligatoriu pentru toate autovehiculele cu sarcina maxima pe axa directoare mai mare de 4500 kg; b. este obligatoriu la toate tipurile de autoturisme; c. nu exista nici o prevedere in acest sens. 88. Cand directia unui autovehicul trage dreapta inseamna ca: a. este reglat incorect unghiul de convergenta;

b. este reglat incorrect unghiul de fuga; c. este reglat incorrect unghiul de cadere; 89. Din ce cauza avem joc la volan: a. unghiul de convergenta gresit reglat; b. presiunea scazuta in pneuri; c. uzuri in articulatii. 90. De ce automobilul trage intr-o parte: a. exista joc la volan; b. caseta de directie merge prea usor; c. presiunea in pneuri este neegala. 91. Cate sisteme de frana trebuie sa aiba un automobil: a. frana de serviciu si frana de ajutor; b. frana de serviciu cu doua circuite pe toate rotile; c. frana hidraulica sau mecanica perfect reglata. 92. Care dintre unghiurile directiei face ca, dupa virare, rotile directoare sa revina in pozitie initiala? a. Unghiul de convergenta; b. Unghiul de cadere; c. Unghiul de fuga; 93. Jocul mare al volanului este provocat de: a. uzura excesiva a sabotilor; b. aparitia unor uzuri pronuntate la angrenajele din caseta de directie; c. aparitia unor uzuri pronuntate la articulatiile barelor de directie; 94. Care din urmatoarele cauze provoaca la efectuarea unui viraj lovituri puternice la volanul unui autovehicul prevazut cu sistem de directie cu servomecanism hidraulic? a. patrunderea aerului in instalatia hidraulica; b. articulatiile neunse; c. unghiul de convergenta dereglat;

ECHIPAMENT DE FRANARE 95. Sistemele de franare trebuie sa fie: a. independente si usor de intretinut; b. perfect reglate si eficace; c. independente, perfect reglate, eficace si rapide. 96. Care din sistemul de franare actioneaza pe toate rotile: a. frana de mana; b. frana de motor; c. frana de serviciu. 97. Frana de ajutor se foloseste:

a. numai la parcarea sau stationarea automobilului; b. numai cand automobilul este oprit in panta; c. ori de cate ori se apreciaza necesar. 98. In ce treapta de viteza eficacitatea franei de motor este maxima: a. in treapta I; b. in priza directa; c. nu este in functie de treapta de viteza. 99. Cum se obtine un spatiu de franare minim in conditii de siguranta: a. prin alunecarea rotilor; b. prin rostogolirea rotilor la limita de blocare; c. prin frana de motor. 100. Dispozitivul ABS reprezinta o componenta a unui sistem de franare: a. pneumo hidraulic asistat; b. care averizeaza asupra aparitiei unei disfunctionalitati ale sistemului; c. care regleaza in mod automat alunecarea in sensul de rotatie al rotilor. Cine actioneaza sabotii la frana hidraulica: a. camerele de actionare; b. camerele de frana; c. cilindrii receptori. Din ce cauza frana de serviciu nu este eficace: a. tamburii ovalizati si sabotii uzati; b. cursa libera a pedalei de frana prea mica; c. distanta dintre saboti si tamburi prea mica. Ce cauza duce la ineficacitatea franei de serviciu: a. joc prea mare la pedala de frana; b. joc prea mic la pedala de frana; c. distanta prea mica intre disc si placute. Ce defecte duc la incalzirea tamburilor sau discurilor: a. pistonasul cilindrului receptor gripat; b. joc prea mare la pedala de frana; c. distanta dintre placute si disc prea mare.

101.

102.

103.

104.

105. La franare observati ca autoturismul dumneavoastra trage intr-o parte. Care sunt cauzele posibile: a. volanul are joc peste limitele maxime admise; b. suprafata carosabilului are aderenta neuniforma; c. sistemul de franare are dezechilibru mai mare de 20%. 106. Dispozitivul ABS reprezinta o componenta a unui sistem de franare care: a. avertizeaza asupra unei disfunctionalitati a sistemului; b. nu are nici o influenta asupra spatiului de oprire; c. regleaza in mod automat forta de franare la roata evitand blocarea rotii.

107.

Cum se manifesta aerul in instalatia de franare: a. nu poate exista aer in instalatie; b. se incalzesc tamburii si discurile; c. sfarsitul cursei pedalei de frana este elastica.

1-b 2-a 3-c 4-c 5-c 6-b 7-b 8-a 9-c 10-b 11-c 12-c 13-c 14-a 15-b 16-c 17-a 18-b 19-a 20-b 21-c

22-b 23-b 24-b 25-b 26-c 27-c 28-a 29-c 30-b 31-b 32-c 33-b 34-c 35-b 36-b 37-a 38-b 39-c 40-b 41-b

42-b 43-a,b,c 44-c 45-a 46-b 47-a 48-a 49-b 50-c 51-c 52-a 53-a 54-b 55-b 56-b 57-b 58-a,b 59-a 60-b 61-b 62-c 63-b 64-c

65-b 66-c 67-a 68-c 69-b 70-b 71-c 72-a 73-c 74-b 75-c 76-c 77-a 78-b 79-b 80-c 81-a 82-c 83-b 84-c 85-c

86-a 87-a 88-c 89-c 90-c 91-a 92-c 93-b,c 94-a 95-c 96-c 97-c 98-a 99-b 100-c 101-c 102-a 103-a 104-a 105-c 106-c 107-c