Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Energetica-

Aplicatii energetice cu sisteme SCADA pe retele VPN .Arhitectura.Caracteristici

Nume: Modrigala Florentina Raluca, gr2406 ISE

1

Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Energetica-

Cuprins
1. Introducere 2 Sisteme SCADA 2. 1. Functiile sistemelor SCADA
2. 1. 1. Functii principale ale sistemelor SCADA. 2. 2. Arhitectura sistemelor SCADA 3. Aplicatii in statiile de transformare a sistemului SCADA 3.1 Celula de linie de 110kV 3.2 Celula cupla 110kV 3.3 Celula TRAFO 110/MT 3.4 Celule de linie MT si cupla MT 3.5 Celula MT Trafo Servicii Interne si Bobina de Stingere 3.6 Celula masura MT 3.7 Celula baterie condensatori BC 3.8 Semnale generale statie
4.

Bibliografie

Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Energetica1. Introducere

Consecin a cerinei justificate de continuitate i siguran n alimentarea cu energie electric a consumatorilor, apare necesitatea tot mai mare de mbuntire a fiabilitii i siguranei n funcionare a echipamentelor. Una din soluiile cu potenial ridicat n rezolvarea cerinei de mai sus este implementarea sistemelor de monitorizare i utilizare a tehnicilor de diagnoz automat a echipamentelor primare. Supravegherea continu a principalilor parametri ai echipamentelor poate conduce, atunci cnd este corect implementat i utilizat, la identificarea precoce a tendinei de defectare, la identificarea i izolarea rapid a componentelor defecte, prevenind astfel o cdere a ntregului echipament sau, chiar mai grav, a unei instalaii.

2 Sisteme SCADA
EMS (Energy Management System) DMS (Distribution Management System) si SCADA (Supervisory Control And Data Aquisition) reprezinta instrumente bazate pe calculator, utilizate de dispecerii energetici pentru a-i asista n controlul functionarii sistemelor energetice complexe. Baza ntregului esafodaj care concura la supravegherea, controlul si monitorizarea echipamentelor electrice din statiile si retelele electrice o constituie echipamentele de achizitie si comanda. Pe de alta parte, ntre instrumentele enumerate mai sus exista o strnsa colaborare practic nu putem concepe functiuni EMS sau DMS, fara a avea la dispozitie un sistem SCADA care sa ofere, pe de-o parte, informatii din procesul tehnologic,iar pe de alta parte posibilitatea comenzii de la distanta a procesului tehnologic. n continuare, se trece n revista a functiunilor principale SCADA, EMS si DMS. Este descrisa legatura cu echipamentele electrice din statii pornind de la schema de principiu a lantului functional de teleconducere.

2. 1. Functiile sistemelor SCADA

2. 1. 1. Functii principale ale sistemelor SCADA.
n cazul concret al implementarilor de sisteme SCADA care deservesc instalatii, retele sau sisteme electroenergetice ntlnim urmatoarele functii de baza: 3

Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Energetica Supravegherea si controlul de la distanta al instalatiilor si retelelor electroenergetice. In acest scop, se realizeaza: culegerea de informatii asupra starii sistemului energetic, prin intermediul interfetelor de achizitie corespunzatoare; transferul informatiilor catre punctele de comanda si control; comanda de la distanta a proceselor electroenergetice; nregistrarea modificarilor semnificative ale procesului controlat. Operatiunile de comutare (conectare / deconectare) ale echipamentelor primare pot fi comandate de la distanta de la un centru de control (dispecer energetic) . Starile ntreruptoarelor si separatoarelor, valorile masurilor de tensiuni, curenti etc. sunt permanent cunoscute la centrul de control, fiind la ndemna dispecerului energetic. Alarmarea. Sistemul recunoaste starile de functionare necorespunzatoare ale

echipamentelor si retelelor electrice (suprasarcini, nivele de tensiune n afara limitelor, actionarea sistemelor de protectie, modificarea nedorita a starii ntreruptoarelor si separatoarelor, etc. ) si avertizeaza optic / acustic dispecerul asupra celor ntmplate. Alarmelede sistem sunt prelucrate astfel incat acestea sa fie prezentate dispecerului int-o maniera concisa, clara, in timp util si numai la operatorii care au nevoie de aceste informatii. Modul in care o alarma este anuntata depinde de aria sa de interes cat si de nivelul sau de prioritate. Sistemele moderne contin functii de alarmare performante, realizate cu elemente de inteligenta artificial, capabile sa identifice cauza primara a unui set de evenimente si sa prezinte astfel dispecerului o situatie cat mai claraa avariei. Functia de alarmare presupune si memorarea tuturor evenimentelor eferente alarmelor iclusiv momentelee de timp ale producerii acestora, in fisiere de datepe discuri magnetice, pentru a putea fi analizate ulterior. Analiza post avarie. Sistemul ntretine un istoric al modificarii starilor echipamentelor si retelelor electrice, punnd la dispozitia dispecerului informatiile necesare unei analize pertinente a evenimentelor petrecute. Toate evenimentele sunt memorate alaturi de localizarea lor n timp si spatiu, fiind prezentate dispecerului, n general, n ordine cronologica, grupate pe categorii de instalatii. Totodata, aceste informatii pot constitui "materia prima" pentru sisteme expert de analiza post avarie asistata de calculator precum si pentru sisteme expert de restaurare a sistemelor electrice dupa caderi (care pot asista dispecerul sau pot intra n functiune n mod automat) . 4

Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Energetica Informarea de ansamblu a dispecerului asupra topologiei si starii sistemului

energetic condus, prin intermediul interfetelor om-masina (MMI: Man-Machine Interface) . Functia de interfatare cu operatorul uman este de o importanta deosebita n asigurarea unei activitati eficiente a dispecerului. Sunt urmarite cu deosebire: claritatea si conciziunea prezentarii informatiilor despre procesul tehnologic condus (evitarea confuziilor) ,comoditatea n obtinerea informatiilor dorite, comoditatea si inconfundabilitatea comenzii catre proces etc. Toate aceste deziderate sunt bazate pe utilizarea unei interfete grafice puternice la postul de lucru dispecer. Urmarirea ncarcarii retelelor. n scopul optimizarii functionarii retelelor electrice, este memorata evolutia circulatiilor de puteri. Aceste informatii pot asista la o mai buna planificare a resurselor, precum si a schemelor retelei si a reglajelor tensiunii transformatoarelor. Planificarea si urmarirea reviziilor si reparatiilor n scopul evitarii caderilor. Monitorizarea evolutiei functionarii diferitelor echipamente ofera informatii care, analizate corespunzator pot duce la necesitatea reviziilor / reparatiilor acestor echipamente sau instalatii. Aceasta analiza poate fi asistata de sisteme expert.

2. 2. Arhitectura sistemelor SCADA

Un sistem SCADA modern trebuie sa se conformeze cerintelor sistemelor deschise. n momentul de fata, se folosesc mai multe concepte de "deschidere". In 1989, comitetul IEEE 1003. 0 (Posix) a aprobat o definitie formala si anume: Un sistem deschis dispune de posibilitati care permit implementarea aplicatiilor astfel nct: sa poata fi executate pe sisteme provenind de la mai multi furnizori; sa poata conlucra cu alte aplicatii realizate pe sisteme deschise (inclusiv la distanta) ; sa prezinte un stil consistent de interactiune cu utilizatorul. Aceste posibilitati sunt descrise ca specificatii extensibile de interfete, service si formate admise. n plus, acestea sunt specificatii publice mentinute prin consens.

Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Energetica-

Arhitectura principiala a unui sistem de protectie-control

Obiectivul major n utilizarea sistemelor deschise este reducerea investitiei n software-ul de aplicatie si n deci o mai buna utilizare a resurselor umane. 6

Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de EnergeticaCea mai mare deschidere pe care conceptul open-system o aduce n proiectarea sistemelor EMS-DMS/SCADA este posibilitatea de a distribui functiunile n diferite noduri deprelucrare. Fiecare nod functional este independent ca resursa hardware. Statiile de lucru (workstations) constituie astfel de noduri care elibereaza sistemul de interfata om-masina. Alte noduri functionale sunt cele de achizitie de date, prelucrarea bazei de date relationale si istorice si editarea rapoartelor, procesoarele de aplicatie etc. Gradul de dependenta ntre noduri este variabil. Totusi, prin hardware trebuie asigurata o independenta ct mai mare deoarece, pe aceasta cale, se obtine posibilitatea de extindere sau de nlocuire. De asemenea, independenta nodurilor de prelucrare serveste la minimizarea mesajelor si ncarcarii retelei de transmisie date. Redundanta n cadrul nodului mareste gradul de disponibilitate si micsoreaza riscul pierderii lui si a distribuirii functiunilor pierdute n alte noduri. O caracteristica importanta a sistemelor deschise este faptul ca nodurile pot fi situate la orice distanta. Arhitectura distribuita devine o necesitate si foloseste ca suport de comunicatie retelele de date locale (LAN - Local Area Network) si cele la distsanta (WAN - Wide Area Network) realizate pe baza unor proceduri si interfete standard. Practic, se vorbeste tot mai mult de functiunile pe care un sistem distribuit trebuie sa le ndeplineasca, n contextul conlucrarii mai multor componente ale sistemului situate n noduri informationale diferite.

Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Energetica-

In figura anterioara este prezentata o arhitectura posibila pentru un sistem SCADA distribuit, n care observam ca elementul cheie l constituie conectarea diferitelor componente prin intermediul unor retele de comunicatie. La nivelul legaturii cu procesul tehnologic (echipamentele din statia de transformare) , gasim echipamente de achizitie date si comanda (EAC) destinate interfatarii cu instalatiile electroenergetice, distribuite n punctele de interes. Acestea asigura preluarea informatiilor din proces precum si transmiterea comenzilor catre proces. n sistemele moderne se asigura un grad nalt de prelucrare locala - la nivelul EAC, cu functiuni de automatizare, protectie si masura. Echipamentele EAC sunt interconectate prin magistrale locale (LAN) cu calculatoare cu rol de procesare a datelor la nivelul ntregului proces (de exemplu la nivelul statiei de transformare) . Legatura de date ntre statiile de transformare si punctul de comanda si control se realizeaza prin retele de date specifice trasmisiei la distanta (WAN) . Transferul de date ntre WAN si retelele locale de date situate la punctul (punctele) de comanda si control este asigurata de calculatoare cu rol de concentrator de date (Front End Processor - FEP) .

3. Aplicatii in statiile de transformare a sistemului SCADA

Instalatiile electroenergetice dintr-o statie de transformare sunt mpartite n echipamente primare, care contribuie nemijlocit la transportul si distributia energiei electrice (linii de nalta si medie tensiune, ntreruptori, separatori, transformatoare etc. ) si echipamente auxiliare, care asigura controlul si protectia echipamentelor primare. ntr-o statie de transformare, ntlnim urmatoarele grupe de semnale primare, care trebuiesc considerate atunci cnd se doreste conducerea de la distanta a procesului: Semnalizari de pozitie (ntreruptoare, separatoare, automatizari, pozitii extreme) . Semnalizari preventive; Semnalizari de incident (de avarie) Comenzi Masuri (tensiuni, curenti, puteri, frecventa) Contorizari (energie activa, energie reactiva) . Din punct de vedere al tipului si formei semnalului, ntlnim:

Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Energetica Semnale numerice - semnale care reflecta stari discrete ale elementelor de la care provin. Majoritatea semnalelor de acest tip provin de la contacte electrice. Starile posibile sunt ntotdeauna complementare (conectat / deconectat, nchis / deschis, adevarat / fals etc. ) . Impulsuri pentru contorizare - un caz particular al semnalelor numerice. Semnale analogice (tensiuni alternative si continue, curenti alternativi sau continui) Din punct de vedere al localizarii semnalelor, ntlnim: semnale grupate la nivelul celulei; semnale pe grupuri de celule; semnale generale pe statie de transformare. n cele ce urmeaza sunt prezentate semnalele cu relevanta n supravegherea si controlul unei statii de transformare tipice de 110/20 kV. Lista nu este exhaustiva, ci are rolul de a face inventarul principalelor tipuri de semnale.

3.1 Celula de linie de 110kV

Semnalizari de pozitie: ntreruptor (anclansat / declansat) ; separatoare de linie, separatoare de bare (nchis / deschis) ; cutite de legare la pamnt (nchis / deschis) ; pozitie automatizare RAR - Reanclansare Automata Rapida (pus n functie / scos din functie) ; Semnalizari de alarma: defect ntreruptor cu: blocaj la nchidere; presiune scazuta; USOL MOP; neconcordanta; ardere sigurante comanda sau semnalizare; USOL transformator tensiune (TT) deconectat; lipsa tensiune protectie de distanta; functionat protectia de distanta, homopolara, PDL - Protectia Diferentiala de Linie; functionat RAR; Masuri: tensiune linie; putere activa, reactiva (emisa / primita) ; curent linie; Contorizari: Energie activa, reactiva (emisa / primita) ; Comenzi: anclansare / declansare ntreruptor; nchidere / deschidere separatoare de bare; anulare semnalizari n statie; punere n functie / scoatere din functie RAR;

3.2 Celula cupla 110kV

Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Energetica Semnalizari de pozitie: ntreruptor (anclansat / declansat) ; separatoare de linie, separatoare de bare (nchis / deschis) ; Semnalizari de alarma: defect ntreruptor cu: blocaj la nchidere; presiune scazuta; USOL MOP - Mecanism OleoPneumatic; neconcordanta; ardere sigurante comanda, semnalizare; lipsa tensiune protectie de distanta; functionat protectia de distanta, homopolara; blocare declansare cupla; Masuri: putere activa, reactiva (emisa / primita) ; curent; Comenzi: anclansare / declansare ntreruptor; nchidere / deschidere separatoare de bare; anulare semnalizari n statie;

3.3 Celula TRAFO 110/MT

Semnalizari de pozitie: ntreruptor 110kV (anclansat / declansat) ; separatoare bare 110kV (nchis / deschis) ; separator Trafo 110kV (nchis / deschis) ; ntreruptor MT (anclansat / declansat) ; separatoare bare MT (nchis / deschis) ; separator borne Trafo MT (nchis / deschis) ; plot maxim / minim; Semnalizari de alarma: defect ntreruptor cu: blocaj la nchidere, presiune scazuta; USOL MOP; ardere sigurante semnalizare, comanda; PRBM; functionat protectie gaze Trafo, diferentiala; semnalizare preventiva gaze Trafo; suprasarcina; supratemperatura; functionat protectie maximala de rezerva, PRBMT; nivel ulei anormal; Masuri: putere activa / reactiva (110kV ? MT; 110kV ? MT) ; pozitie plot Trafo; Contorizari: Energie activa / reactiva (110kV ? MT; 110kV ? MT) ; Comenzi: ntreruptor 110kV (anclansare / declansare) ; separatoare bare 110kV (nchidere / deschidere) ; separator Trafo 110kV (nchidere / deschidere) ; plot: creste plot / scade plot; ntreruptor MT (anclansare / declansare) ; separatoare bare MT (nchis / deschis) ; separator borne Trafo MT (nchis / deschis) ;

10

Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Energetica3.4 Celule de linie MT si cupla MT

Semnalizari de pozitie: ntreruptor MT (anclansat / declansat) ; separatoare bare MT (nchis / deschis) ; cutite de legare la pamnt (nchis / deschis) ; pozitie RAR (pus n functie / anulat) ; Semnalizari de alarma: functionat protectia maximala rapida, maximala temporizata;functionat RAR; functionat protectia de distanta; Masuri: putere activa / reactiva (primita / emisa) ; curent; Comenzi: ntreruptor anclansare / declansare; separatoare bare MT (nchidere / deschidere) ; pozitie RAR (punere n functie / scoatere din functie) ;

3.5 Celula MT Trafo Servicii Interne si Bobina de Stingere

Semnalizari pozitie: ntreruptor (anclansat / declansat) ; separatoare bare MT (nchis / deschis) ; separator bara BS nchis / deschis; Semnalizari alarma: functionat protectia: de gaze TSI, de gaze BS, maximala rapida, maximala temporizata; semnalizare preventiva gaze la TSI, la BS; miez BS n pozitie limita maxima, minima; Comenzi: ntreruptor (anclansare / declansare) ; separatoare bare (nchis / deschis) ; Masuri: tensiune deplasare BS (pozitie miez) ; putere activa / reactiva TSI;

3.6 Celula masura MT

Semnalizari alarma: sigurante arse TT; punere la pamnt bara MT; Masuri: tensiune bara MT;

3.7 Celula baterie condensatori BC

Semnalizari pozitie: ntreruptor anclansat / declansat; separatoare bare nchis / deschis; Semnalizari alarma: functionat protectia: maximala rapida, maximala temporizata, tensiune minima, diferentiala; Comenzi: ntreruptor: anclansare / declansare; separatoare: nchidere / deschidere; anulare semnalizari;

3.8 Semnale generale statie

Semnalizari: Declansare Automata a Sarcinii la Frecventa minima transe 1,2,3 n functie 11

Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Energeticaanulat; functionat DAS Fmin transa 1. . 3; sigurante arse DAS Fmin; DAS tensiune n functie / anulat; functionat DAS U; ardere sigurante DAS U; functionat DDRI bara 1, 2; sigurante Declansare de Rezerva la Refuz ntreruptor - DRRI arse; Anclasare Automata de Rezerva MT n functie pe Trafo 1; Trafo 2; Trafo 1 + Trafo 2; functionat AAR MT; AAR JT; deranjat AAR MT; AAR JT n functie / anulat; functionat osciloperturbograf; punere la pamnt bara 1, 2; avarie statie; USOL baterie deconectat; punere la pamnt n c. c. ; Comenzi: DAS Fmin 1. . 3 pus n functie / scos din functie; DAS U pus n functie / scos din functie; AAR MT pus n functie T1/T2/T1+T2/anulat; AAR JT pus n functie / anulat;

-La nivelul celulei

Pe lnga functiunile de achizitie si comanda amintite deja, mai distingem la nivelul celulei urmatoarele functiuni: - Istoric local de evenimente - Principalele evenimente survenite n functionarea echipamentelor din celula trebuiesc memorate mpreuna cu momentul de timp al producerii lor. Aceasta functie o regasim la nivelul celulei numai n cazul arhitecturii distribuite. - Interfata om-masina - care preia functionalitatea panoului local de comanda si supraveghere. - Blocaje - evitarea emiterii de comenzi nepermise datorate fie greselilor de operare fie erorilor n functionarea diferitelor echipamente.

-La nivelul statiei de transformare

- Istoric de evenimente la nivelul statiei si filtrarea evenimentelor (transmiterea catre nivelul ierarhic superior numai a evenimentelor cu relevanta pentru dispecer) . - nregistrarea evolutiei masurilor (tensiuni, curenti, puteri) si arhivarea acestora pe o perioada determinata. - Blocaje (conditionari) la nivelul statiei. - Supravegherea functionarii echipamentelor de achizitie si comanda. - Interfata om - masina pentru operatorul statiei sau operatiuni de mentenanta.

-Sincronizarea timpului.

12

Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de EnergeticaMajoritatea algoritmilor de prelucrare a semnalelor (numerice si analogice) se bazeaza pe intervale precise de timp la care trebuiesc facute achizitiile si prelucrarile. Totodata, memorarea modificarilor de stare presupune si asocierea timpului la care acestea s-au produs. Mecanism de resincronizare periodica dupa un ceas unic. Sa remarcam ca exista doua probleme sensibil diferite n aceasta privinta: -sincronizarea echipamentelor de achizitie dupa un ceas unic la nivelul statiei, respectiv dupa un ceas unic la nivelul ntregului sistem SCADA. n cel de-al doilea caz dificultatea apare datorita distantelor mari ntre statiile de transformare si punctul unde este amplasat ceasul etalon. Principalele metode de sincronizare au la baza: -Utilizarea semnalelor de timp etalon - provenite de la sisteme specializate. -Utilizarea canalului de comunicatie - precizia metodei este puternic afectata de viteza de comunicatie si eventualele ntrzieri (inpredictibile n general) introduse de protocoalele de comunicatie. -Utilizarea unui semnal dedicat - metoda aplicabila pe arii restrnse cum ar fi teritoriul unei statii de transformare.

- Analiza si prelucrarea datelor la nivelul PCC

Structura unui punct de comanda si control - PCC - n arhitectura distribuita ar putea arata ca n fig. de mai jos.

13

Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Energetica-

n structura prezentata, pot fi implementate diferite scheme de redundanta ale componentelor importante (LAN, Servere) .

-Telecomanda, telereglaj in instalatii (Supervisory Control )

Prin intermediul Sistemului SCADA, un dispecer poate telecomanda echipamentele aflate in statii electrice, prin intermediul RTU urilor, ca de exemplu: - intreruptoare (conectat/deconectat ) ; - separatoare actionate cu motor (conectat/deconectat ) ; - baterii de condensatoare (conectat/deconectat ) ; pozitie comutator de ploturi la transformatoare (creste/scade ) ; valori de consemn; reglajul bobinelor de stingere.

Etape de dezvoltare SPC

Bibliografie 14

Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Energetica1. Asandei I., Protectia si automatizarea sistemelor energetice, Editura MATRIX, Bucuresti, 2002; 2. Rusu A. C., Protectii moderne din sistemul energetic, Editura Lucyd Serv Iasi 2006 3. Ivascu C., E.: Automatizarea si protectia sistemelor energetice, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 1999; 4. Clin S., Mihoc D., Popescu S., Protectia prin relee si automatizri n energetic, EDP Bucuresti 1979

15