SUPORT DE CURS

(proiect)

ÎNGRIJIRI PERINATALE
pentru asistenţi sociali

Chişinău, 2010

1

SUPORT DE CURS
(proiect)

ÎNGRIJIRI PERINATALE
Pentru asistenţi sociali

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIȚANU” UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI IMSP SPITALUL CLINIC MUNICIPAL NR.1, CHIŞINĂU ASOCIAŢIA OBŞTEASCĂ „PROGRES PRIN ALTERNATIVĂ”

Chişinău, 2010 PROIECTUL „CONTINUITATEA ÎNGRIJIRILOR MEDICO-SOCIALE ÎN TIMPUL SARCINII ŞI DUPĂ NAŞTERE”

2

Colectivul de autori:

Constantin Eţco Dumitru Şiscanu Valentina Priţcan Igor Andrei Ludmila Chitic Ludmila Bologan Galina Scerbacova Rodica Vrabie

Recenzenţi: Victor Savin Olga Cerneţchi Marcela Dilion

Suportul de curs ÎNGRIJIRI PERINATALE (pentru asistenţi sociali) a fost elaborat cu susţinerea Ambasadei Franţei din România în cadrul etapei pregătitoare a proiectului „Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere”, implementat de Asociaţia Obştească „Progres prin Alternativă” în parteneriat cu Secţia Consultativă a Centrului Perinatologic al IMSP Spitalul Clinic Municipal nr.1, Chişinău. Elaborarea suportului de curs a fost coordonată de Dumitru Şişcanu, director de proiect, Valentina Priţcan şi Igor Andrei, experţi naţionali.

3

.. Îngrijirile nou-născutului 3...... Sarcina şi perioada postnatală complicată 2........ cuplurilor în cadrul instituţiilor perinatologice 4...... Naşterea fiziologică......4 Serviciile comunitare de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 4....... mamelor şi nou-născuţilor 4. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale (protocol clinic) 4.. Îngrijiri esenţiale în timpul sarcinii...1...... 2 Consilierea mamelor/familiilor în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere) 4 ............. 1....7.....2 Stări de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală 3............... 1..... Sistemul îngrijirii perinatale............. 1......5...... gravidelor.... 1....5 Procesul de durere întâlnit în cadrul perinatal 4............4. Sarcina fiziologică………………….1. la naştere şi lăuzie 1.............. Consilierea în cadrul instituţiilor perinatologice 5...1 Adaptarea nou-născutului normoponderal (cu greutate normală la naştere) 3................. Problema abandonului infantil în maternitate 5...............9............................ Lăuzia fiziologică............6... Barierele psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale 4... strategiile de implementare 1............2... Contracepţia postpartum.. Organizarea asistenţei perinatale în RM..5 Asistenţa socială a mamelor........3 Prematurii 3. Determinanţi sociali perinatali şi impactul lor asupra sănătăţii femeilor gravide.SUMAR Introducere 1...........1 Specificul consilierii gravidelor 5.... 2....6........ Integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 4.. Preconcepţia..2 Identificarea primară a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii 4..........1 Probleme posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală 2. Algoritmul acţiunilor de suport medico-psiho-social în cazul sarcinii 4....3...3........4 Alimentaţia naturală a nou-născutului 3...... Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere 4...............8............2 Îngrijirea esenţială a nou-născutului sănătos 3...

Ancheta socială a beneficiarului (parturientei.6.1 Conceptul Teoriei Ataşamentului în practica asistenţei sociale 6. Anexe anexa 1. lăuzei) anexa 5 Tipurile şi dinamica indemnizaţiilor pentru familie şi copil în Republica Moldova. Chestionat pentru identificarea problemelor psiho-sociale în timpul sarcinii anexa 4. Fişa de post a asistentului social din centrul perinatologic anexa 2. Asistenţa mamei /cuplului în baza aplicării Teoriei Ataşamentului 6. anii 2000-2010 anexa 6. Drepturile şi responsabilităţile femeii în timpul sarcinii anexa 3.2 Strategii de încurajare a ataşamentului în instituţiile perinatologice. mamelor şi nou-născuţilor 5 . Cadrul sistematizat privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide.

femeile au nevoie de condiţii care ar garanta evoluţia fără pericol a sarcinii şi naşterii. psihologice şi fizice pe care le poate avea o femeie însărcinată sunt complexe. oferind asistenţă socială primară sau sprijin în conectarea la serviciile de asistenţă socială specializată. comunitare şi financiare care oferă viitoarei mamei siguranţă pentru creşterea şi educarea copiilor. astfel că profesioniştii care-i acordă îngrijiri trebuie să fie conştienţi de acest lucru şi să încurajeze femeile să caute îngrijiri prenatale cât mai devreme. atât în aspect fiziologic şi psihologic.mai general) În baza celor menţionate mai sus. că. sarcina determină necesitatea adoptării unui stil de viaţă mai adecvat. Este necesar de a le proteja şi de pierderile economice. efectele psiho-sociale ale gravidităţii atât asupra mamei. precum şi stabilirea unor noi circumstanţe şi responsabilităţi de ordin emoţional. În acest context. cât şi în plan social (în relaţiile maritale. în special acele femei care au motive pentru a le amâna sau a le ignora. În mod evident. că ele asigură îngrijirile esenţiale ale copiilor şi altor membri ai familiei. (poate ne putem exprima altfel gândul . se poate afirma. până la oferirea asistenţei sociale în cadrul maternităţilor prin intermediul asistenţilor sociali ce vor activa în cadrul centrelor perinatologice republican. cât şi extinderea acestor efecte asupra întregii familii.Introducere Perioada gravidităţii şi procesul naşterii sunt perioade de schimbări intense. de atitudinea familiei faţă de sarcină şi nu în ultimul rând de resursele sociale. asistentul social îşi găseşte locul în identificarea dificultăţilor şi problemelor cu care se confruntă atât viitoarea mamă. Intervenţia socială în cadrul îngrijirii perinatale se extinde de la asistenţa socială comunitară prin intermediul asistenţilor sociali comunitari. familial şi financiar care sunt legate de aşteptările şi temerile mamei faţă de apariţia copilului.) În acelaşi timp. etc. actualmente se simte necesitatea unui curs de instruire universitar ce ar oferi viitorilor asistenţi sociali cunoştinţe teoretice şi practice privind funcţionarea sistemului de servicii perinatologice în Republica Moldova. consilierea etc. informarea. Având printre beneficiari o pondere mai mult sau mai puţin semnificativă de femei în vârstă reproductivă. mai aproape de mediul familial. metode de planificare familială şi să utilizeze aceste cunoştinţe în aplicarea individualizată a metodelor asistenţiale. profesionale. efectele şi provocările sarcinii şi naşterii copilului asupra mamei şi a familiei în ansamblu. a fenomenelor sociale. cum ar fi: observaţia. sănătatea mamei şi a fătului. municipale sau raionale. cât şi familia sa. cunoştinţe privind sănătatea reproductivă. ca 6 . riscurile apariţiei în rezultatul sarcinii. în scopul asigurării unei asistenţe adecvate familiei în protecţia mamei şi copilului. asistentul social trebuie să cunoască specificul evoluţiei sarcinii şi etapele dezvoltării fătului. în special a celei nedorite. care pot fi legate cu faptul. familiale. Problemele sociale. aspectele privind dezvoltarea copilului în primul an de viaţă. planificarea familială.

fapt. ruperea legăturilor cu familia de origine. Colegiul Naţional de Medicină. s-a definitivat în luna octombrie 2007 după realizarea unui sondaj de opinie printre studenţii facultăţii de asistenţă socială şi sociologie a USM. cadre didactice de la Universitatea de Stat din Moldova. Echipa de autori a suportului de curs include specialişti practicieni în sănătatea reproducerii. După finalizare suportul de curs va fi testat în cadrul unei instruiri opţionale a asistenţilor sociali din anul III de studii de la USM şi US „Alecu Russo” din Bălţi. care a permis de a elabora prezenta lucrare. violenţă etc. realizarea acestei intenţii s-a tergiversat. devenind reală doar în anul 2010. Ideea. luând în consideraţie specificul actual al activităţii sistemului de asistenţă socială şi al celui de îngrijiri perinatale din Republica Moldova. cât şi pentru un curs practic opţional privind protecţia socială a mamei şi copilului (80). Trtimitere la studiu Din motive obiective. după care va fi ajustat conform sugestiilor participanţilor în acest proiect şi va fi propus pentru includere în programul de studii. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.abandonul infantil. divorţ. Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. 7 . morbiditatea infantilă înaltă cu risc de disabilitate. înrăutăţirea sănătăţii mamei. În acest context. Majoritatea absolută a studenţilor au optat atât pentru includerea unui curs în orarul studiilor (96). în care au participat 98 studenţi din ultimul an de studiu. implementat de Asociaţia Obştească Progres prin Alternativă cu sprijinul financiar al Ambasadei Franţei în România. vizând oportunitatea includerii unui curs de studiu suplimentar pentru instruirea viitorilor asistenţi sociali privind integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale. fiind una din activităţile principale în cadrul proiectului „Continuitatea îngrijirilor medicosociale în timpul sarcinii şi după naştere”. necesare pentru sporirea nivelului de utilitate a prezentei lucrări. După finalizarea acestui curs asistenţii sociali vor putea să se integreze mai uşor în cadrul serviciilor perinatologice existente şi vor putea utiliza mai eficient metodele şi tehnicile asistenţei sociale conform specificului problemelor depistate la beneficiari. grupul de autori va fi recunoscător pentru aprecieri critice şi sugestii.

............................2........ psiho-sociale şi nutriţionale în sarcină...... termeni precoci de sarcină........... La nivel de integrare: 8 .......................... avort......... Organizarea asistenţei perinatale în Republica Moldova........ explicarea semnelor prevestitoare ale naşterii......4............... realizarea discuţiilor cu cuplul în pregătirea pentru rolul de părinte........... ginecologie................. La nivel de aplicare: explicarea importanţei îngrijirilor antenatale.... interpretarea şi clarificarea problemelor fiziologice................................................. menite să prevină sarcinile nedorite şi cu risc. asistenţă perinatală.............. Obiective: La nivel de cunoaştere: identificarea ariilor de competenţă ale asistentului social în îngrijirile antenatale şi postnatale. îngrijire antenatală..... evaluarea adaptării mamei la graviditate...3..... 1............5............... Concepte – cheie: obstetrică.... Sarcina fiziologică………………….......... la naştere şi lăuzie 1............... vârsta gestaţională... Preconcepţia..... 1....... 1...... înţelegerea strategiilor asistenţei perinatale în RM......1.. malformaţie congenitală..... gravidă...................... propunerea noilor soluţii/idei privind minimalizarea stresurilor familiale cu un impact negativ asupra sarcinii............. proiectarea unui complex de măsuri informativ-educaţionale............................ Naşterea fiziologică..........Tema 1.............................. naştere prematură............. Lăuzia fiziologică................6.................................... Contracepţia postpartum................................. 1.............................. Sistemul de îngrijiri perinatale.......... 1.. uter....... Îngrijiri esenţiale în timpul sarcinii..... identificarea reacţiilor neobişnuite şi anormale ale gravidităţii........

În acest scop instituţiile AMP se divizează în trei categorii: centrele medicilor de familie amplasate în centrele raionale. sectorul de asistenţă medicală primară (AMP) conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. Asistenţa primară din republică este acordată de medicul de familie. Format în anul 1997. şansele de evoluţie favorabilă a sarcini devin mult mai mari. Cu cît mai înalt este nivelul socioeconomic al vieţii şi calitatea asistenţei medico-sanitare acordate gravidei. Sarcina şi naşterea sunt procese fiziologice fireşti (doar în unele cazuri pot apărea şi complicaţii).- dezvoltarea abilităţilor de a lucra în echipa multidisciplinară pentru promovarea sănătăţii reproducerii. Scopul unei asistenţe antenatale bune constă în asigurarea că sarcina nu prezintă nici un pericol pentru mamă şi menţine fătul sănătos pe parcursul gravidităţii. Principii generale de organizare a asistenţei perinatale Asistenţa mamei şi copilului este una din strategiile prioritare ale Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova.12. de apreciere a sănătăţii şi alimentaţiei acesteia.1.1134 din 09. cu atît mai înalt este nivelul de instruire a viitoarei mame. centrele de sănătate şi oficiile medicilor de familie. Pentru lucrul cu gravidele medicul de familie are în subordine o asistentă medicală perinatală. pentru a contribui la ameliorarea calităţii serviciilor. De asemenea. în această perioadă există oportunităţi de a promova educaţia pentru sănătate. 2. stabilirea relaţiilor bune cu liderii comunitari şi alte persoane importante din comunitate.1997 „Cu privire la dezvoltarea AMP „ îşi onorează actualmente cu responsabilitate toate obligaţiunile privind acordarea îngrijirilor antenatale de calitate. promovarea strategiilor de educaţie pentru sănătate şi organizarea unui sistem sigur de transport pentru referirea de urgenţă. 1.1 Organizarea asistentei perinatale în Republica Moldova. Serviciul republican de asistenţă medicală primară Serviciului de asistenţă medicală primară îi revine un rol primordial în asigurarea sarcinii fără risc. şi în consecinţă. 9 .

Condiţiile fetale trebuie evaluate repetat şi 5. în Republica Moldova a fost creat serviciul de asistenţă medicală perinatală. Educaţia pentru sănătate trebuie să fie promovată. în scopul satisfacerii necesităţilor de îngrijire perinatală în cel mai raţional şi eficient mod sub aspectul cheltuielilor financiare. La luarea femeii gravide în evidenţa antenatală medicul de famile / medicul obstetrician completează Fişa personală a gravidei şi lăuzei (Formularul statistic nr. Serviciul republican de asistenţă medicală perinatală: structura şi componenţa În conformitate cu principiile elucidate mai sus. Carnetul perinatal asigură o continuitate dintre sectorul AMP şi maternitate în vederea supravegherii sarcinei şi rezultatului ei. Asistenţa antenatală trebuie să urmeze un plan definit. raion. 111) unde este înregistrată toată informaţia privind anamnesticul şi starea în dinamică a sănătăţii femeii însărcinate. Drept standard obligatoriu pentru îngrijirile antenatale serveşte Carnetul medical perinatal (Formular 113/e). 2. Formularul în cauză include şi toate rezultatele investigaţiilor în original efectuate de către gravidă pe parcursul sarcinii. comună. Acest serviciu include în structura sa şase etape separate de evaluare. atât la nivel republican cât şi o reţea bine coordonată la nivel de municipiu. aprobat prin ordinul MS RM nr. Asistenţa antenatală trebuie să fie orientată asupra problemei. dirijare şi asistenţă medicală: a) preconcepţională. 10 . Complicaţiile posibile şi factorii de risc care se pot produce la o vârstă anumită de gestaţie trebuie să fie observate în această vizită. 3.Realizarea scopului poate fi obţinut prin următoarele: 1. 139 din 28 mai 2002 “Cu privire la aprobarea Formularelor de evidenţă medicală primară în instituţiile medicale”. precum şi date despre starea intrauterină a fătului. 4. Carnetul se distribuie gratuit femeii gravide la prima vizită şi se completează de către medicul de familie sau medicul obstetrician-ginecolog consultant. Carnetul medical perinatal se va păstra la gravidă şi va fi completat la fiece consultaţie medicală.

Principiile de organizare a activităţii serviciului de asistenţă medicală perinatală Implementarea tehnologiilor şi standardelor stabilite de asistenţă medicală perinatală. cât şi existenţa deplinei posibilităţi de comunicare între unităţile medicale şi colaboratorii acestora. Aceste principii permit accesul larg al populaţiei la toate nivelurile de asistenţă medicală perinatală. precum şi asigurarea transportării adecvate în cazul stărilor obstetricale de urgenţă sau a nou-născuţilor extrem de vulnerabili în centrele specializate. d) lăuzie.b) antenatală. 11 . Pentru o bună funcţionare a sistemului regionalizat perinatal au fost elaborate criteriile de transfer a gravidelor şi nou-născuţilor la nivelul corespunzător al sistemului precum şi protocoalele de acordare a ajutorului de urgenţă în timpul transportării. Conceptul îngrijirilor perinatale în multe ţări ale lumii se axează pe conceptul nivelelor de îngrijire sau regionalizare pentru corespunderea dintre nivelul măiestriei clinice şi condiţiilor necesare pentru îngrijire. e) neonatală f) evoluţie. serviciul de asistenţă medicală perinatală este format dintr-o reţea de instituţii care acordă asistenţă medicală perinatală la trei niveluri diferite în cadrul întregii ţări. Asemenea abordare a apărut în contextul unei infrastructuri de transport dezvoltate. mijloacelor de comunicare. Pentru asigurarea accesului garantat şi neîntrerupt al populaţiei la serviciile de calitate în îngrijirile perinatale în Republica Moldova a fost constituit şi activează serviciul republican de asistenţă medicală perinatală. instituţiilor medicale şi specialiştilor de diferite categorii şi niveluri. Conform schemei generale. este bazată pe strânsa conlucrare şi cooperare a tuturor instituţiilor medicale şi lucrătorilor medicali atraşi în această activitate. În multe ţări s-a reuşit de a obţine o reducere considerabilă a mortalităţii perinatale prin depistarea şi referirea femeilor cu pericol de complicaţii şi risc de naştere prematură. c) intranatală. în cadrul serviciului republican organizat.

Cimişlia. Floreşti. a fost stabilită o nouă structură a sistemului de asistenţă medicală perinatală în cadrul unei regiuni geografice concrete. Făleşti. Străşeni. Sîngerei. Cahul. care se numeşte regiune de îngrijire perinatală. Nivelurile de asistenţă medicală perinatală stabilite în ţara noastră sunt următoarele: Nivelul I. Călăraşi. Chişinău. În cabinetele obstetrico-ginecologice ale secţiilor consultative activează medicul obstetrician-ginecolog consultant şi moaşa. centrele de sănătate. Basarabeasca. oficiile medicului de familie. Donduşeni. Acest nivel include în sfera sa de activitate punctele medicale. Cantemir. La nivelul sectorului medical primar activează medici de familie cu 2 asistente medicale. Teleneşti. Edineţ. Şoldăneşti. Ştefan-Vodă. Ocniţa. Comrat. medicul pediatru consultant şi asistenta medicală. una dintre ele fiind specializată în problemele perinatologiei. Rezina. Ungheni. secţiile consultative şi maternităţile raionale existente până la finalizarea reformei asistenţei medicale primare. Rîşcani. Vulcăneşti. Glodeni. care activează în cabinete specializate. Leova. Orhei. Instituţiile medicale de nivel I asigură asistenţă medicală obstetricală gravidelor fără antecedente obstetricale grave şi maladii extragenitale în 12 . cabinetele de sănătate a reproducerii raionale din Drochia.Astfel. Soroca. Pentru a asigura o pregătire adecvată a asistentei medicale a medicului de familie cu profil perinatal a fost elaborat programul special de pregătire a ei în Colegiile de medicină şi Şcolile de perfecţionare a cadrelor medicale medii. Hînceşti. Dubăsari. Ialoveni. În maternităţile nivelului I activează medici obstetricieniginecologi.2 din mun. moaşe şi asistente medicale pentru nou-născuţi conform listei de state. Criuleni. în cabinetele pediatrice. Asistenţa medicală în domeniul planificării familiei în cadrul CMF este asigurată de medicul obstetrician-ginecolog şi moaşa. cabinetele obstetrico-ginecologice şi pediatrice consultative. medici neonatologi. Nisporeni. respectiv. Briceni. Taraclia şi maternitatea municipală nr. Anenii-Noi.

Echipamentul necesar pentru aceste scopuri trebuie să se afle în permanenţă în perimetrul sălii de naştere. Pe lângă consultul medical (pentru femeile gravide. Cabinetul terapeutic (patologia extragenitală în sarcină) şi Cabinetul informaţional-metodic. Cabinetul consult juridic. Concomitent.afara unui risc prognozat. inclusiv cele din grupul cu risc perinatal major) secţiile consultative de perinatologie acordă suport organizator-metodic instituţiilor medico-sanitare teritoriale (maternităţilor de nivelul I care organizatoric sunt incluse în componenţa centrelor perinatale interraionale de nivelul II). asistarea naşterilor fiziologice la săptămînile 3842. îngrijirea nou-născuţilor sănătoşi cu o greutate la naştere de ≥2500 g. genetician. Nivelul II. toate maternităţile de nivelul I sunt obligate să dispună de toate cele necesare pentru acordarea ajutorului medical în cazuri de urgenţă care pot surveni imprevizibil. La acest nivel. se recurge la operaţia cezariană. dar numai în caz de urgenţă sau în lipsa condiţiilor de transportare a gravidei. diagnostic prenatal al viciilor congenitale (USG) şi de către jurist. Structura secţiei consultative de perinatologie este următoarea: Cabinetul sterilitate a cuplului. inclusiv pentru stabilizarea stării mamei şau nou-născutului înainte de transportare. Cabinetul prematuritate (infertilitate). Cabinet consult medico-genetic. Cabinetul andrologic. Secţia consultativă de perinatologie interraională prestează servicii pentru femeile gravide din raioanele limitrofe. Asistenţa medicală perinatală de nivelul II este efectuată la nivel de ambulatoriu consultativ specializat şi spitalicesc. Cabinetul consult psihologic. La nivel de ambulatoriu gravidele sunt supravegheate în secţia consultativă de perinatologie din Centrul Perinatologic de nivelul II de către medicii obstetricieni-ginecologi ai cabinetelor specializate. internist. medicul-psiholog. 13 . Cabinetul diagnostic prenatal (ultrasonografic şi cardiotocografic).

1. Nivelului II îi corespund Centrele perinatologice existente la baza maternităţii Spitalului Clinic Municipal Nr.37 şi îngrijirea nou-născuţilor cu o greutate la naştere între 2000 şi 2500 g.1 din mun. De asemenea. 14 . La nivelul II se asigură asistenţa medicală perinatală femeilor gravide cu risc obstetrical moderat. Referirea gravidelor din grupurile de risc se efectuează actualmente conform ordinului Ministerului Sănătăţii nr. Chişinău este pioner în Republica Moldova privind integrarea şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale. Chişinău şi maternităţii din mun. II şi III de asistenţă perinatală).Medicii de familie din instituţiile AMP raionale trebuie să refere gravidele din grupurile cu risc pentru consultaţia specialiştilor menţionaţi mai sus în secţiile consultative de perinatologie a Centrului perinatologic interraional. Secţia consultativă a Centrului Perinatologic din cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal nr. precum şi maternităţilor spitalelor raionale din Edineţ. inclusiv din rândul studenţilor de la facultatea Sociologie şi Asistenţă Socială a USM. iar din anul 2004 în schema de personal a secţiei consultative a fost introdusă funcţia de asistent social.04 „Cu privire la eşalonarea asistenţei medicale acordate copiilor.03. Soroca. Una din funţiile secţiilor consultative a centrelor perinatale de nivelul II constă în acordarea asistenţei socio-legale. Începînd cu anul 2002 în secţia menţionată au activat asistenţi sociali voluntari. conform listei de state aprobate. Orhei. neonatologi şi alţi specialişti de înaltă calificare. Căuşeni. selectaţi prin concurs. Bălţi. Criteriile de referire a grupurilor de risc sunt stipulate şi în Carnetul medical perinatal (Supravegherea grupurilor de risc matern/neonatal la nivelurile I. Ungheni. În aceste centre activează medici obstetricieni-ginecologi. conduita naşterii în săptămânile 32 . Centrele perinatologice de nivelul II asigură servicii perinatale femeilor cu sarcină fiziologică în raza municipiului/raionului respectiv. Cahul şi UTA “Gagauz Eri” (Ciadâr-Lunga). 97 din 31. Nivelul III. Hînceşti.

în esenţă. La nivelul III se asigură asistenţa medicala perinatală femeilor cu un grad înalt de risc obstetrical. secţia prematurii cu masa de 1500 g şi mai mult. secţia chirurgie a nounăscuţilor. neonatologiei.Centrul Perinatologic de nivelul III al Serviciului Asistenţă Medicală Perinatală acordă asistenţă medicală de policlinică şi asistenţă spitalicească. Sarcina neplanificată şi nedorită de femeie sau nerecomandată din punct de vedere medical. secţiile specializate patologie a gravidităţii. Asistenţa medicală perinatală spitalicească de nivel III este asigurată de maternitatea IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului în care activează medici specialişti. secţia observaţie. Centrul perinatologic de nivelul III (IMSP ICŞOSMşiC) asigură acordarea serviciilor perinatale de nivelul II femeilor din raioanele Criuleni. colaboratori ştiinţifici. 1. secţia obstetrică. secţia neurologie a nou-născuţilor. Maternitatea IMSP ICŞOSMşiC are în componenţă următoarele secţii clinice (secţia internare. profesori universitari în domeniul obstetricii. Străşeni şi Anenii-Noi.1499 g. secţia reanimare a nounăscuţilor. 15 . unul din factorii de risc care determină cazurile de mortalitate maternă şi infantilă. Centrul Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală. echipa de transportare a gravidelor şi nou-născuţilor de la nivelul II). pediatriei şi altor disciplini medicale. cât şi pentru sănătatea viitorului copil. Policlinica pentru Copii. Asistenţa de policlinică este prestată de: • • • Policlinica Republicană pentru Femei. dirijarea naşterii la termenul de gestaţie de 28 32 săptămâni de sarcină şi îngrijirea nou-născuţilor cu o greutate la naştere mai mică de 2000 g. reprezintă. Ialoveni.2 Preconcepţia Consideraţii generale Etapa preconcepţională este o perioadă de mare importanţă atât pentru rezultatul final al sarcinii. secţia reanimare pentru femei şi secţiile îngrijire continuă a nou-născuţilor: secţia îngrijirea şi terapia intensivă a prematurului cu masa între 500 . secţia patologia nounăscuţilor.

masa corpului în surplus de 25%. • copii născuţi cu masa corpului până la 2500 gr şi mai mult de 4000 gr. • anomalii de dezvoltare a copiilor. Factorii extragenitali – diferite maladii ale altor sisteme şi organe în stare subcompensată sau decompensată. Factorii obstetricali: • mai mult de 4 naşteri. toxoplazmoză). De exemplu: • viciu cardiac. boală hipertonică. alcoolul.Sarcina poate fi complicată de probleme de sănătate sau probleme ale modului de viaţă cunoscute sub denumirea de factori de risc. • infecţii specifice cronice (tuberculoză. vârsta tatălui după 40 ani. • persoanele expuse acţiunii unor factori nocivi ai mediului înconjurător ce au o influenţă nefavorabilă asupra sarcinii (substanţe chimice. radiaţie). • factorii profesionali dăunători la mamă şi la tată. patologie a glandei tiroide. avorturi în anamneză. • etc. • fumatul. Situaţii cu risc care pot genera o maladie genetică: • persoanele cu maladie genetică confirmată sau suspectată. naşteri premature. • moarte antenatală sau perinatală. anemie. O sarcină poate fi considerată a fi cu risc când există o probabilitate mai mare ca de obicei în apariţia unui pericol pentru sănătatea mamei şi copilului. care în timpul sarcinii sau la naştere se pot agrava. drogurile. • cicatriciu pe uter după operaţie. Aceşti factori de risc pot afecta mama. bruceloză. • tumori ale uterului şi ovarelor. fătul sau pe ambii. sifilis. • sterilitate în anamneză. • miopie sau alte maladii oftalmologice fără schimbări la fundul ochiului. 16 . Cei mai importanţi factori de risc preconcepţional: Social-biologici: • vârsta mamei până la 20 ani si după 35 ani. maladie renală. • factorii stresanţi. cauzat uneori de problemele de sănătate pe care mama le-a avut înainte de a fi gravidă. • anomalii de dezvoltare ale uterului. • înălţimea mamei mai joasă de 150 cm. diabet.

Se recomandă utilizarea în alimentarea zilnică a produselor variate ce conţin substanţe nutritive şi vitamine: brânză. ulcer). creşte riscul de divorţ. În cadrul consultului medical preconcepţional cuplul va primi o serie de recomandări orientate la reducerea unor eventuale riscuri pentru sănătatea femeii gravide şi a viitorului copil. 17 . pâine. prea devreme (până la vârsta de 18 ani) sau prea târziu (după 35 ani). atât riscuri pentru propria persoană. iaurt (conţin calciu. etc. Consumul abuziv de alcool implică riscuri pentru familie şi societate: sub influenţa alcoolului. naşterea unui copil cu anomalie congenitală). se recomandă un control detaliat înainte de sarcină în vederea identificării factorilor care determină această patologie şi efectuarea tratamentului necesar. • Excluderea consumului de alcool. evitând totodată. dacă este stabilită o anamneză obstetricală complicată. Recomandări pentru pregătirea cuplului către sarcină. etc. • Excluderea fumatului. pot avea loc violenţa în familie sau accidente.). consumul de alcool. inclusiv: • Evitarea survenirii unei sarcini nedorite. etc. maladiile sexual-transmisibile). cancer. survenirea unei sarcini prea des (cu un interval de mai puţin de 2 ani). Consumul de alcool în timpul sarcinii poate afecta grav sănătatea copilului producând anomalii de dezvoltare a fătului. fibre). În caz de anamneză obstetricală complicată (avort spontan habitual. cât şi pentru cei din jur: boli respiratorii. fibre. • Alimentarea corectă. legume şi fructe (conţin vitamine. • persoanele ce au copii sau rude cu retard mental sau alte forme de reţinere în dezvoltare. naştere prematură. • anamneza obstetricală complicată (avort spontan. Se recomandă a preveni o sarcină nedorită. lapte. afecţiuni cardiovasculare. duce la tulburări gastrice (gastrită. acid folic). retard mintal al copilului. • Consultul medicilor-specialişti. Fumatul în timpul sarcinii poate afecta grav şansele de a naşte un copil sănătos. proteine). de asemenea.• femeile cu vârsta de peste 35 ani. retard al creşterii fătului. paste din făină din grâu integral (conţin proteine. • Alcoolul sporeşte riscul bolilor de inimă. • factori de risc condiţionaţi de modul incorect de viaţă (fumatul. Pentru aceasta sunt accesibile metodele contraceptive. moarte antenatală a fătului. depresie şi tulburări emoţionale. carne şi peşte (conţin proteine. moarte perinatală. folosirea drogurilor. El implică. fier). sarcină prematură.

atât în timpul sarcinii cât şi în timpul naşterii sau după naştere şi permite luarea deciziilor referitor la conduita ulterioară a sarcinii. • Excluderea riscului de a avea o maladie sexual-transmisibilă. Îngrijirea antenatală. Adaptarea psihologică a femeii la sarcină implică trecerea printr-un şir de etape: • • • • Confirmarea faptului că sarcina este reală. sifilisul. Îngrijirea în timpul gravidităţii este organizată pentru a asigura o stare cât mai bună a sănătăţii mamei. iar în rezultat. Adaptările psihologice la sarcină variază în funcţie de etapa de dezvoltare a sarcinii. Pregătirea pentru a deveni mamă. să refere oportun femeia gravidă la medicul de familie sau obstetrician. Este bine ca asistentul social să cunoască contextul evolutiv al schimbărilor în sarcină pentru a putea depista unele abateri de la evoluţia fiziologică a gravidităţii la beneficiarii săi. Efectuarea exerciţiilor fizice şi plimbările în aer liber înainte şi pe parcursul sarcinii vor asigura o graviditate sănătoasă. gonoreea. Recunoaşterea fătului ca parte integră a femeii gravide. a fătului şi a familiei. care prezintă pericol pentru sănătatea mamei şi copilului. sănătatea maternă. Începerea supravegherii gravidei din primele săptămâni de sarcină (3-4 săptămâni) permite administrarea cu scop profilactic a acidului folic pentru prevenirea malformaţiilor la făt a pastilelor care conţin fier pentru prevenirea anemiei la gravide. chlamidioza. Îngrijirile în timpul sarcinii au ca scop reducerea morbidităţii şi mortalităţii perinatale la un minimum posibil. Înţelegerea că fătul este o personalitate. Vizita la începutul sarcinii. 1. în acelaşi timp. Activitatea fizică joacă un rol important în păstrarea sănătăţii şi în menţinerea unei stări bune a femeii. Luarea în evidenţă în termen precoce de sarcină (la apariţia semnelor suspecte la graviditate) permite depistarea problemelor de sănătate.• Practicarea sportului. identificarea şi rezolvarea la timp a oricărei probleme legate de sarcină inclusiv informarea despre serviciile disponibile şi oferirea sprijinului necesar pentru luarea deciziilor.3 Sarcina fiziologică. promovându-se. Maladiile sexual- transmisibile (infecţia herpetică. 18 . infecţia HIV/SIDA) pot fi evitate prin excluderea contactelor sexuale neprotejate şi utilizarea condomului.

În a 2-a jumătate a sarcinii se depistează semne. Gravida trebuie să apeleze la serviciile îngrijirii antenatale disponibile pentru a primi aceste ingrijiri şi alte servicii conform necesităţilor ei. orice altă informaţie solicitată de femeia gravidă. fum de ţigară etc. Determinarea vârstei sarcinii. Semnele probabile de sarcina sunt apreciate de medic sau moaşă. Vârsta sarcinii se stabileşte în baza semnelor prezumptive. inclusiv informaţie despre alimentare şi despre testările de laborator. Pigmentarea pielii pe faţă. funingine etc. Depistarea infecţiei HIV va permite folosirea măsurilor de prevenire a transmiterii pe verticală a infecţiei de la mamă la copil. Dintre semnele prezumptive de sarcină (sunt senzaţiile subiective. femeii gravide îi vor fi oferite un număr de 6 vizite la medic pentru verificarea stării sănătăţii şi a stării intrauterine a fătului. gonoreea. Ele se numesc semne sigure de sarcină. La fiecare vizită antenatală femeii i se oferă informaţie consistentă şi explicaţii clare.Depistarea şi tratamentul infecţiilor (vaginoza bacteriană. Acestea sunt următoarele: 19 . aspecte ale stilului de viaţă necesare de luat în considerare. linia albă a abdomenului. gravida având posibilitatea de a discuta orice problemă şi a pune întrebări. Modificări din partea sistemului nervos: somnolenţă. La prima vizită femeii gravide îi va fi oferită informaţia despre: • • • serviciile de îngrijire medicală în sarcină şi opţiunile disponibile. pe mameloane şi areole. greţuri sau vărsături matinale. irascibilitate etc.). care indică prezenţa fătului în uter. care le simte gravida) fac parte manifestările de ordin general: • • • • • Modificările de apetit şi gust (gravida preferă mâncăruri picante sau neobişnuite – cretă. probabile şi sigure de sarcină. Informarea gravidei despre comportamentele în timpul sarcinii şi semnele de pericol îi vor permite să ia decizii informate referitor la abandonarea comportamentelor riscante şi adresarea precoce pentru acordarea asistenţei de urgenţă. În timpul vizitelor ea va primi şi informaţia necesară despre comportamentele recomandate la diferite termene de sarcină. dispoziţii inconstante. Modificări de senzaţii olfactive (dezgustul faţă de parfumuri.). În cazul evoluţiei fiziologice a sarcinii. sifilisul) pot proteja copilul de aceste infecţii.

acesta fiind cel mai frecvent utilizat. cu frecvenţa 120-140b/min. De exemplu. Ca mişcare a fătului poate fi interpretat şi peristaltismul intestinal. Ascultarea bătăilor cordului fetal. Bătăile cordului fetal se pot ausculta începând cu a doua jumătate a sarcinii. Se consideră că sarcina durează în medie 280 zile. sânt ritmice. începând cu a 20-a săptămână de sarcină (multiparele – cu a 18-a).Palparea părţilor fetale. Determinarea vârstei sarcinii. adică 40 de săptămâni. mişcările active ale fătului. În a doua jumătate a sarcinii la palpare se depistează capul. Depăşind acest termen. Prin durata normală a sarcinii se înţelege intervalul de timp de la fecundaţie şi până la naştere. înălţimea fundului uterin. Astfel se pot face concluzii asupra dezvoltării normale a sarcinii şi asupra datei probabile a naşterii. data luarea în evidenţă a gravidelor. în ordinea descrescândă a valorii lor: • • • • prima zi a ultimei menstruaţii. Mişcările fătului se determină la gravide în a doua jumătate a sarcinii. Vârsta sarcinii şi data naşterii se poate stabili după următoarele criterii. Mişcările fetale contactate de persoana care examinează gravida. spatele şi membrele inferioare ale fătului. Prima zi a ultimei menstruaţii este un criteriu sigur de precizare a vârstei sarcinii. În raport cu data ultimei menstruaţii. atunci scăzând 3 luni (14 20 . Gravidele simt mişcările fătului. data naşterii se determină prin regula Naegele: la prima zi a ultimei menstruaţii se adaugă 7 zile şi se scad 3 luni calendaristice. cu atât mai uşor se palpează părţile fetale. dacă prima zi a ultimei menstruaţii a fost la 14 august. sarcina se numeşte prelungită sau supramaturată. Examenul ultrasonor permite depistarea sarcinii în termen foarte precoce (de la 2-3 săptămâni de gestaţie) În diagnosticul pozitiv de sarcină metoda de investigaţie ultrasonografică a tuturor gravidelor este indicata la a doua vizită la medicul de familie (16-18 săptămâni). cu cât e mai mare termenul de graviditate. La fiecare examen obstetrical determinarea vârstei sarcinii şi calcularea datei naşterii au o mare importanţă practică. datei naşterii şi a concediului prenatal. dar aceste senzaţii nu pot fi atribuite semnelor sigure de sarcină. Determinarea regulată a vârstei sarcinii este necesară pentru a putea aprecia dacă datele obţinute prin examenul obstetrical coincid cu cele relatate de femeie.

14 iunie. La sfârşitul lunii a VII-a obstetricale (32 de săptămâni) fundul uterin se situează la jumătatea distanţei dintre ombilic şi apofiza xifoidă. Ele pot fi percepute de femeile primipare la vârsta de 20 săptămâni (5 luni obstetricale) şi de femeile multipare la vârsta de 18 săptămâni (4 luni obstetricale). Acesta este nivelul cel mai ridicat. pe care-l poate ocupa uterul gravid. La sfârşitul lunii a VI-a (24 de săptămâni) fundul uterin se găseşte la nivelul ombilicului. La sfârşitul lunii a III-a obstetricale de sarcină (12 săptămâni) volumul uterului atinge dimensiunile capului unui nou-născut sau a unui grape fruit. precizat prin tact vaginal. ea având marele avantaj al simplităţii. 14 mai) şi adăugând 7 zile. Mişcările active ale fătului. Luarea în evidenţă a gravidelor. • • • • La sfârşitul lunii a V-a obstetricale (20 săptămâni) fundul uterin se găseşte la două laturi de deget mai jos de ombilic. În cadrul primului examen medical al gravidei se stabileşte termenul de sarcină luând în consideraţie informaţiile oferite de femeie. • La sfârşitul lunii a X-a (40 de săptămâni) fundul uterin coboară până la nivelul la care se găsea la sfârşitul lunii a VIII-a. La sfârşitul lunii a II-a obstetricale de sarcină (8 săptămâni) volumul uterului corespunde aproximativ dimensiunilor oului de gâscă sau a unei portocale. Începând cu luna a IV-a. • • • • La sfârşitul primei luni obstetricale (4 săptămâni) uterul atinge aproximativ dimensiunile unui ou de găină sau a unei mandarine.iulie. La sfârşitul lunii a IV-a obstetricale (16 săptămâni) fundul uterin se situează la jumătatea distanţei dintre simfiză şi ombilic (la 4 laturi de deget mai sus de simfiză). Circumferinţa abdomenului la nivelul lui este de 80-85 cm. Ombilicul este şters. iar mai târziu se măsoară şi circumferinţa abdomenului. Măsurarea volumului uterului. • La sfârşitul lunii a IX-a obstetricale (36 de săptămâni) fundul uterin se ridică până la apendicele xifoid şi rebordul costal. După trei luni se determină înălţimea fundului uterin. În primele luni vârsta sarcinii se determină după volumul uterului. determinăm data naşterii – 21 mai. precum şi în baza datelor obiective de examinare. adică până la mijlocul distanţei dintre ombilic şi 21 . Regula lui Naegele este recomandată ca utilă. Circumferinţa abdomenului este de aproximativ 90 cm. fundul uterului se palpează prin pereţii abdominali şi vârsta sarcinii se determină în raport cu înălţimea lui. Ombilicul începe să se netezească. La sfârşitul lunii a VII-a (28 de săptămâni) fundul uterului se situează cu 2-3 laturi de deget mai sus de ombilic.

care sunt periculoase pentru sănătatea şi dezvoltarea viitorului copil. cu excluderea factorilor nocivi. prin care trec vasele sanguine. lichidul amniotic şi placenta? In cavitatea uterului fătul se găseşte într-un sac (pungă) format din membranele fetale transparente umplut cu lichid (lichidul amniotic). capul fătului coboară. care includ şi unele acţiuni de excludere a expunerii nocive a femeii gravide la locul de muncă.a. Este interzisă concedierea femeii gravide din motiv că este însărcinată. că este destul de sigur sa continue sa lucreze în timpul sarcinii. Ce însemnătate au: punga amniotică. • • Prin placentă are loc metabolismul fetal – alimentaţia lui şi eliminarea produselor metabolice. estrogenii. fără ca salariul sa fie micşorat.).apendicele xifoid. La sfârşitul lunii a X-a la gravide se constată ptozarea abdomenului şi uşurarea respiraţiei. Ombilicul proemină. 22 . Lucrul în timpul sarcinii. • Prin lichidul amniotic are loc metabolismul paraplacentar fetal. care funcţionează numai pe parcursul sarcinii şi asigură legătura dintre organismul matern şi cel fetal. Pe unul dintre pereţii uterini (de cele mai multe ori pe fundul uterului sau peretele posterior) este înserată placenta. Legislaţia Republicii Moldova prevede măsuri de protecţie socială a maternităţii. Lichidul amniotic are o însemnătate fiziologică mare: • Ele asigură libertatea mişcărilor fetale. proteine. Producerea unei cantităţi mari de lichid sugerează posibilitatea unei infecţii intrauterine.) Multe femei necesită a li se explica faptul. că există anumite ocupaţii. fermenţi şi alte substanţe necesare pentru evoluţia normală a sarcinii şi dezvoltarea fătului. Gravida urmează a fi transferată la o muncă mai uşoară. dezvoltarea intrauterină a fătului. Vizitele antenatale. ş. Scopul vizitelor antenatale este de a verifica starea de sănătate a gravidei. Circumferinţa abdominală este de 95-98 cm. În acelaşi timp. Multe femei lucrează până în săptămâna a 30-a de sarcină sau chiar mai mult şi se simt foarte bine. Placenta este un organ. este cunoscut faptul. progesteronul. Legătura dintre placentă şi făt este asigurată de către cordonul ombilical. Reducerea volumului de lichid poate fi cauza unor malformaţii fetale. In placentă se produc un şir întreg de hormoni (coriogonadotropina. Femeia gravida trebuie sa fie informată despre drepturile si beneficiile sale ca viitoare mamă (concediul de maternitate. la femeile primipare fixându-se în strâmtoarea superioară. precum şi de a oferi familiei o informaţie clară şi explicaţiile solicitate.

Gravidei îi sunt 23 . apără corpul de acţiunea nocivă a mediului extern şi de pătrunderea microbilor în organism. Prin piele din organismul omului se elimină transpiraţia – lichid de substanţe – produs a metabolismului. să poarte dresuri “suport” în cazul în care trebuie să stea mult în picioare. Acest duş favorizează îmbunătăţirea circulaţiei sanguine. toxoplasmoză). până când simte plămânii plini cu aer. odihnă şi somn suficient. înainte de apariţia unei senzaţii de încordare. Igiena personală O importanţă deosebită pentru femeia gravidă o are pielea curată. mese regulate. să-şi schimbe des poziţia. în special rubeolă sau varicelă. Pentru reducerea eficientă a stresului. să asculte muzică. ca un oftat profund. Odihna este una din cele mai simple metode de relaxare. când ajung acasă. să lase muşchii să se relaxeze. Medicul de familie. încet. dar şi asistentul social va recomanda exerciţii de relaxare gravidelor: • • • • • • • să se aşeze confortabil cu capul şi gâtul sprijinite pe pernă. să expire. îndeosebi dacă există pericolul de infecţie (ex. toate aceste activităţi pot ajuta să “întrerupă” stresul. Odihna. mai ales în sezonul fătatului. să lase umerii moi şi să relaxeze muşchii feţei. să ceară sfatul medicului. Se includ în programul zilnic exerciţii fizice. asistentului social şi juristului dacă vre-un aspect al muncii provoacă îngrijorare. să închidă ochii şi să încerce să nu se gândească la nimic. contactul cu oile şi mieii. cu gura închisă să inspire aer pe nas încet şi profund. gravida trebuie să facă un program zilnic echilibrat. înot. să lase braţele libere şi relaxate. care participă în reglarea temperaturii. respiraţiei şi ameliorează starea generală a gravidei. Gravida poate să meargă la o mică plimbare. În fiecare dimineaţă şi seara femeii gravide se recomandă să facă un duş general cu apă de temperatura 370C şi ştergerea cu un prosop aspru. contactul cu animalele.Gravida trebuie să evite încăperile în care există emanaţii toxice de la vopsea sau alte produse chimice. contactul cu orice persoană care are o boală infecţioasă. să se odihnească puţin în poziţie orizontală. Pentru gravidele care lucrează se recomandă: • • • • • să verifice dacă există substanţe nocive la locul de muncă.

Igiena cavităţii bucale. din care este constituită masa dentară. Înainte şi după procedură se recomandă să-şi spele mâniile. Gravida trebuie să-şi aleagă un sutien comod. 24 . iar cea de corp mai frecvent. din motivul eliminării colostrului. de dorit de bumbac. Este bine o dată în zi. dimineaţa şi seara. În dinţii bolnavi se reţin resturi de hrană. Alimentaţia la sân determină mult dezvoltarea copilului şi la rândul său depinde de starea generală a mamei şi glandelor mamare. Laptele matern este unica hrană pentru nou-născut în primele luni de viaţă. când nu se respectă regimul igienic şi. În rezultat la femeie în timpul sarcinii uneori se strică dinţii. Uneori la femeia gravidă. că femeia în timpul sarcinii are necesitate în săruri minerale (în special calciu şi fosfor). Toaleta organelor genitale externe se recomandă să fie efectuată minimum de 2 ori pe zi. Se cunoaşte. Igiena organelor genitale. mai frecvent. El rămâne produsul de bază în alimentaţia copilului şi în continuare – până la 12 – 24 luni de viaţă. în special. Ultimii pot pătrunde în vasele sanguine şi limfatice şi provoacă în continuare maladii post-partum grave. cu apă curgătoare daca nu are condiţii de a face duş. Femeia gravidă trebuie permanent să respecte igiena organelor genitale externe. Este interzisă înlăturarea lor. Aceasta are loc. pe mameloane se formează cruste. În cazurile când alimentele conţin puţine săruri minerale. timp de 10 min. De asemenea se recomandă săptămânal de schimbat lenjeria de pat. E de dorit bretelele să fie destul de largi: deoarece greutatea care se ţine de ele nu este ca de obicei (sânul poate să se mărească cu câteva numere). ca glandele mamare să fie supuse acţiunii băilor de aer – gravida să se afle dezbrăcată pe jumătate într-o odaie caldă şi bine aerisită. Mameloanele şi regiunea perimamilară nu se spală cu săpun! Mameloanele trebuie spălate şi şterse atent pentru ca să nu fie lezată pielea. Igiena glandelor mamare. aici trebuie de adresat la medic unde vor fi înlăturate după metoda recomandată. Un duş cald sau în contrast şi băi solare de scurtă durată poate fi numai de folos. rezervele calciului şi fosforului în organismul femeii se micşorează.contraindicate temperaturile prea reci sau prea fierbinţi. Pentru femeia gravidă starea cavităţii bucale şi a dinţilor au o importanţă mare. regimul alimentar. care descompunându-se provoacă procesul de putrefacţie şi este un mediu nutritiv pentru diverşi microbi.

Concomitent cu creşterea intrauterină a fătului şi mărirea în volum a abdomenului. uterul face presiune asupra peretelui abdominal anterior. Hainele gravidei nu trebuie să comprime cutia toracică şi abdomenul. Bandajul protejează muşchii peretelui abdominal de supraextindere şi favorizează poziţia la care după sarcinile anterioare (în rezultatul polihidramniosului. Încălţămintea gravidei trebuie să fie liberă.În timpul sarcinii este necesară igiena riguroasă a cavităţii bucale: dimineaţa şi înainte de somn dinţii trebuie curăţiţi cu peria şi pastă de dinţi. sporturile pe care le practica înainte de sarcină. Exerciţiul fizic moderat şi regulat este considerat nepericulos şi chiar binevenit pentru majoritatea femeilor gravide. Gravida trebuie regulat să frecventeze cabinetul stomatologic. întăreşte muşchii. gravida puţin îşi schimbă mersul. Începând cu luna a VII-a de sarcină e necesar de a purta bandaj. provoacă încordarea excesivă a muşchilor membrelor inferioare şi spatelui. 25 . Cu înaintarea termenului de sarcină. pe toc jos şi lat. Dacă gravida va fi într-o formă fizică bună. Înotul este un exerciţiu excelent. sarcină gemelară. Ce-a mai bună haină – rochia cu talie liberă. În timpul sarcinii nu se recomandă de purtat încălţăminte pe toc înalt. în viziunea acestui fapt lenjeria se murdăreşte mai repede. În timpul sarcinii la majoritatea femeilor se observă o transpiraţie abundentă. care vă solicită mai multe grupe musculare diferite. poate continua.) peretele abdominal a devenit flasc. ea poate să facă plimbări zilnice. va suporta mai bine sarcina şi va avea o naştere mai uşoară. Nu se poartă centuri şi sutien strâmt. De aceea gravida se spală şi schimbă lenjeria de corp şi de pat mai frecvent ca de obicei. în timp ce greutatea este susţinută în apă. Exerciţiul fizic îmbunătăţeşte circulaţia sanguină. Iarna gravida trebuie să îmbrace lenjerie caldă. Purtarea în această perioadă a încălţămintei pe toc înalt îngreunează menţinerea echilibrului. pentru a înlătura resturi rămase. Fustele se recomandă de purtat pe bretele. făt macrosom etc. relaxează şi face ca gravida să arate şi să se simte mai bine. iar pe noapte se scoate. Exerciţiul fizic în sarcină. Chiar dacă gravida nu practică nici un sport. Se îmbracă bandajul din poziţie culcată. Dacă gravida se simte mai bine şi este activă. Trebuie de clătit cavitatea bucală după mâncare. în limite rezonabile. mai ales în a II-a jumătate a sarcinii. Vestimentaţia gravidei.

E normal dacă adausul în greutate pe tot parcursul sarcinii va fi 8 – 12 kg. dureri. este indicată consultarea urgentă a medicului-specialist. nu cantitatea de alimente pe care o consumă. zguduiturile şi mişcările violente. stare de ameţeală sau de leşin. să poarte un sutien bun şi comod. să bea apă din belşug pentru a evita deshidratarea. Interesul sexual poate descreşte din nou în ultimele trei luni. să nu ignore semnele de oboseală.Medicul de familie. precum şi asistentul social pot oferi îndrumări pentru exerciţiul fizic: • • • • • • dacă gravida nu este obişnuită să exerseze. indiferent de termenul de sarcină. O alimentaţie corectă contribuie la sănătatea gravidei şi furnizează elementele nutritive necesare copilului pentru o bună creştere şi dezvoltare intrauterină. se consideră că este mult mai importantă calitatea alimentaţiei. Relaţiile sexuale în timpul sarcinii. Multe femei îşi pierd interesul sexual în primele trei luni de sarcină. să nu exerseze când este foarte cald. crescând gradat complexitatea exerciţiului. să evite săriturile înalte. dacă alimentaţia în timpul sarcinii a fost insuficientă sau dacă a fost în surplus. asistentul medical. să înceapă cu o “încălzire” uşoară a muşchilor şi apoi să treacă la exerciţiile mai solicitante. Actualmente. Interesul sexual este de asemenea influenţat de starea de oboseală şi de greţuri. Alimentaţia corectă în sarcină. Vechea idee conform căreia viitoarea mamă trebuie să mănânce “pentru doi” nu mai este considerată valabilă. să se odihnească suficient. 26 . care sunt probleme obişnuite la începutul sarcinii. să înceapă cu mişcări uşoare. Dacă după actul sexual femeia gravidă acuză senzaţii dureroase în regiunea inferioară a abdomenului sau eliminări sanguinolente din căile genitale. Nu este benefic faptul. Nu se recomandă cure de slăbire în timpul sarcinii. ca o reacţie normală la schimbările hormonale din această perioadă. Relaţiile sexuale suportă schimbări în timpul sarcinii. să ceară sfatul medicului în cazul în care apar semne neobişnuite cum ar fi: sângerarea vaginală.

cu cât e mai aproape de vârf – cu atât mai puţină importanţă o posedă produsele în dieta viitoarei mame. înseamnă că gravida are o alimentaţie sănătoasă. Se folosesc în raţia zilnică alimente variate ce conţin substanţe nutritive şi vitamine: brânză. fier). găină. Alimentele necesare pentru viitoarea mamă. “Piramida alimentaţiei” Grăsimi. Produsele sunt dispuse la diferite nivele nu ocazional. carne şi peşte (conţin proteine. fibre. paste făinoase – 5 ori pe zi Sucuri proaspete – fără limitare. 27 . Consumul suficient de lichide în timpul sarcinii este esenţial pentru funcţionarea normală a rinichilor şi evitarea constipaţiei. Se utilizează foarte simplu. pâine. ouă. legume şi fructe (conţin vitamina C. crupe. Reguli de bază pentru a avea o alimentaţie sănătoasă: • Se alege o dietă variată. acid folic).Principiul de bază: alimentaţia trebuie să fie diversă. dulciuri – rar Carne. nuci – 23 ori pe zi Lactate – 2-3 ori pe zi Fructe – 2-4 ori pe zi Legume – 3-5 ori pe zi Pâine. lapte. acid folic). boabe. fibre. orez. iaurt (conţin calciu. peşte. La baza piramidei sunt situate produsele care trebuie folosite cât mai frecvent în raţia gravidei şi constituie cea mai mare parte a ei. proteine). Dacă dieta zilnică a gravidei conţine câte ceva din fiecare patru grupe alimentare enumerate mai sus. • Se bea îndeajuns apă şi sucuri. paste din făină de grâu integrală (conţin proteine. La alcătuirea raţiei zilnice este necesar de condus după “Piramida alimentaţiei”. maximal naturală şi să conţină cantitatea minimă de produse artificiale şi prelucrate.

De aceea nu este bine ca gravida să primească nici un medicament care nu a fost prescris de medic. pentru a evita contaminarea cu bacterii şi toxine. de asemenea. se reduce mult riscul complicaţiilor. Se recomandă evitarea brânzeturilor moi din lapte nepasteurizat. Dacă mama fumează în timpul sarcinii. De exemplu. ea va fi ţinută pe foc până dă în clocot. Dacă se reîncălzeşte mâncarea. Medicamentele în timpul sarcinii. consum crescut de lichide şi alimente bogate în fibre. favorizarea dezvoltării anemiei şi naşterea unui copil cu masă mică. Orice medicament utilizat în timpul sarcinii trebuie să fie recomandat sau prescris de către medic. Nu se consumă carne sau ouă crude sau insuficient prelucrate termic. Abuzul de cafea şi de alte băuturi ce conţin cofeină (ceai. conservanţi. S-a demonstrat că fumatul este periculos pentru sănătatea copilului atât în timpul sarcinii. Se evită alimentele conservate. mirodenii şi coloranţi. iar o mare parte dintre ele conţin multă grăsime. Se acordă o atenţie specială igienei în prepararea bucatelor. constipaţia poate fi combătută prin mai multă mişcare. Soţul. au adaos de zahăr şi sare. • • Se spală foarte bine fructele. Deprinderi nocive în timpul sarcinii Riscurile fumatului. astfel copilul nu va fi expus 28 . nicotina pătrunde în circuitul sangvin al fătului şi reduce substanţial cantitatea de oxigen şi substanţe nutritive pe care acesta le primeşte din sângele matern. cât şi după naştere. trebuie să refuze fumatul. legumele şi zarzavaturile – pentru a evita riscurile ce le prezintă legumele contaminate cu substanţe chimice sau pesticide. de obicei. mai ales în primele luni de sarcină. Nu se consumă alimente cu termenul de valabilitate depăşit. Dacă gravida va abandona fumatul în primele luni de sarcină. Multe probleme minore de sănătate pot fi rezolvate fără medicamente. Alimentele conservate. Unele medicamente pot cauza malformaţii sau alte complicaţii în dezvoltarea fătului. Carnea crudă se păstrează într-un compartiment separat al frigiderului. coca-cola) poate să se răsfrângă negativ asupra evoluţiei sarcinii: provocarea hipertensiunii arteriale.• • • • • • Se mănâncă numai alimente proaspăt gătite. Bucatele “stătute” ar putea conţine bacterii care pot ajunge la făt. ameninţându-i viaţa.

Ca şi fumul de ţigară. alcoolul poate depăşi bariera placentară şi ajunge în sângele fătului.) şi asupra sănătăţii viitorului copilul. Se recomandă ca femeile însărcinate să nu consume deloc alcool. mortalităţii perinatale. Consumul excesiv al alcoolului în timpul sarcinii poate condiţiona dezvoltarea viciilor congenitale. Fumatul în timpul alăptării poate provoca o scădere a producerii laptelui şi încetinirea creşterii nou-născutului. Cercetările au arătat că copiii părinţilor alcoolici se pot naşte cu multiple handicapuri.90 minute). Asistentul social poate recomanda: • • să evite fumatul în camera nou-născutului. Utilizarea drogurilor în sarcină.. dar pot fi dăunătoare. Fumatul în timpul sarcinii sporeşte riscurile: • reducerii greutăţii nou-născutului (reducerea medie a greutăţii la naştere a copiilor fumătorilor atinge 127 .şi postnatale. hipoxiei la făt. să evite fumatul până la şi în timpul alăptării nemijlocite la sânul mamei (perioada de înjumătăţire a nicotinei . Alcoolul poate provoca Sindromul alcoolic fetal caracterizat prin următoarele: • • • dereglări ale creşterii pre.274 g. Femeile trebuie să fie încurajate să abandoneze consumul de droguri. Consumul de alcool. anomalii ale articulaţiilor. Efectele directe asupra fătului ale consumului drogurilor sunt incerte. naşterea prematură. microcefalie. Copiii părinţilor care fumează tind să fie mai scunzi şi mai sensibili la afecţiunile respiratorii. malnutriţia nou-născutului.“fumatului pasiv” după naştere. 29 .. inclusiv a dezvoltării încetinite a creierului. • • • avortului spontan habitual şi naşterii premature. anomalii faciale. schimbări oculare. comparativ cu copiii persoanelor ce nu fumează). Alcoolul exercită o acţiune negativă asupra dezvoltării sarcinii (avortul habitual.

Senzaţii de crampe. nerăbdare sau mulţumire şi chiar exaltare). mai frecvente sau mai lungi. se simt mai mult în regiunea inferioară a abdomenului (uterul se simte întărit ca o minge). • Creşterea excitabilităţii uterului. Aceste contracţii uterine se numesc false. subit. Ce sunt contracţiile false? Contracţiile false nu duc la modificări ale colului uterin. se angajează la în intrarea în bazinul mic şi ca urmare înălţimea fundului uterin se micşorează. mai mult ca o presiune decât ca durere. de la câteva zile la câteva săptămâni. Acestea sunt următoarele: • Coborârea capului fătului la intrarea în bazinul mic. Semnele prevestitoare ale naşterii. • • Dureri în spate şi pelvis din cauza extinderii ligamentelor uterine şi pelviene. Gravida simte că respiraţia i sa uşurat. De obicei cu 2-3 săptămâni înainte apar unele semne. care sunt numite prevestitoare ale naşterii. datorită apăsării vezicii urinare de către partea prezentată a fătului. Naşterea copilului este unul dintre cele mai memorabile evenimente din viaţa unei familii. sau nevoia de a se urina mai frecvent sau de a goli intestinul. Nimeni nu poate preciza începutul sau durata naşterii. Începutul naşterii se poate recunoaşte după prezenţa a cel puţin unuia din următoarele trei semne de bază: 1.1. nu devin mai puternice. În ultimele 2-3 săptămâni de sarcină apar periodic contracţii uterine neregulate. 30 . • În ultimele zile înainte de naştere la gravidă are loc creşterea secreţiei vaginale. cu aspect de albuş de ou sau uşor roz (se produce eliminarea dopului de mucus din canalul cervical). Eliminarea de mucus cervical (uneori uşor sangvinolent). Rareori naşterea se produce pe neaşteptate. mai frecvent capul fătului. uneori asociate cu modificări emoţionale asemănătoare celor din faza premenstruală (anxietate. însoţite de senzaţii dureroase. 95% dintre femei nasc înainte sau după data aşteptată. Contracţiile preliminare nu au niciodată o frecvenţă regulată şi nu duc la modificarea colului uterin. sunt neregulate şi neprogresive. Semnele sigure ale începutului naşterii Din momentul instalării travaliului regulat şi până la sfârşitul naşterii femeia se numeşte parturientă. scad în poziţia culcată sau sub un duş cald.4 Naşterea fiziologica. Cu 2–3 săptămâni înainte de naştere partea fetală prezentată. sau preliminare. presiune în rect.

2. 31 . soţii care acordă sprijin psiho-emoţional la naştere consideră acest eveniment de importanţă deosebită în viaţa lor. În funcţie de mărimea rupturii. În asemenea cazuri la naştere pot participa şi alte persoane. poliţa de asigurare medicală. Să ţină minte ora când s-a scurs lichidul amniotic. sunt simţite în regiunea inferioară a abdomenului şi iradiază în partea de jos a spatelui. Asistentul social în aşa caz va recomanda următoarele: • • • • • Să atragă atenţie la cantitatea. lengerie bumbac. cămăşi. Să aplice un scutec curat la fanta genitală. care are posibilitatea de a urmări cu ochii săi câte eforturi a necesitat naşterea copilului va putea aprecia la justa valoare acest eveniment. Să stea culcată în decubit lateral. culoarea lichidului scurs. 3. reviste. Pregăteşte lucrurile necesare pentru maternitate: carnetul medical perinatal. mai lungi şi mai frecvente. biscuiţi. devin mai puternice. nu toate familiile doresc sau au posibilitatea de a organiza participarea soţului la naştere. Ruperea membranelor (ruperea “pungii apelor”). variază ca intensitate de la o senzaţie de presiune la cea de durere prin întindere. suc de fructe) şi. să cheme echipa medicală de urgenţă (Ambulanţa). bomboane. Ce trebuie să facă gravida când are contracţii adevărate? Când sunt observate asemenea semne gravida trebuie să anunţe medicul de familie. şosete. aparat foto sau cameră de luat vederi. Rolul persoanei de sprijin psiho-emoţional Rolul persoanei de suport (sau de acompaniere a naşterii) constă în susţinerea viitoarei mame.. Cu toate acestea. casetofon. va uni familia. Ruperea membranelor şi pierderea “apei” înseamnă că stratul protector de lichid amniotic din jurul fătului nu mai există. Deoarece naşterea durează mai multe ore prezenţa unei asemenea persoane poate oferi un sentiment de securitate şi poate ameliora dispoziţia mamei. Această persoană are un rol de alinător sufletesc. Să cheme Ambulanţa. lichidul amniotic poate fi pierdut gradat sau în mod brutal. Un tată. gustări (ciocolată. mai apropiat şi acest lucru numai va fortifica relaţiile între soţi. De obicei. îmbrăcăminte de copil. buletinul de identitate. Nounăscutul îi va părea mai scump. prosoape. tampoane. halat. Contracţiile adevărate sunt regulate şi progresive. Apariţia contracţiilor uterine regulate. articole de toaletă. De multe ori ruperea membranelor este primul semn de începere a naşterii. dacă regulamentul spitalului permite.

din maternitate. Soţul va lua o decizie corectă. în special organele de reproducere. dacă. Nu este neapărat ca părinţii să se conducă de moda prezenţei obligatorii a soţului la naştere. Cine poate fi ales drept persoană de sprijin psiho-emoţional la naştere? Adesea gravida preferă să fie susţinută de către soţ. care vor controla dacă totul merge bine. Pe de altă parte. Reduce numărul intervenţiilor chirurgicale. Dacă a fost o naştere pe cale vaginală fără complicaţii şi starea sănătăţii copilului şi a mamei este bună 32 . ghidat de propriile sentimente. cu toate că mama. şi decizia mamei de a nu dori prezenţa soţului la naştere nu trebuie să fie acuzată. a uterului şi sângerările vaginale (lohiile) vor verifica starea picioarelor. Ei vor controla zilnic temperatura corpului. de starea sănătăţii mamei şi a copilului. scade necesitatea anesteziei la naştere. Soţul nu trebuie să fie obligat să fie prezent la naştere. 1. îşi revin la starea de până la sarcină. Cu toate acestea. decizia trebuie să fie luată de către părinţi. independent de marea varietate de păreri pozitive despre prezenţa persoanei de suport la naştere. În calitate de persoană de suport poate fi ales chiar un lucrător medical: medic sau moaşă. Micşorează numărul părerilor negative despre procesul naşterii. starea sânilor. ascultânduşi inima. pulsul. Dacă pentru unii taţi aceste sentimente sunt pozitive atunci pentru alţii prezenţa la naştere ar putea deveni o traumă sufletească serioasă. tensiunea arterială. să primească o decizie comună pentru a nu simţi sentimente de vină unul faţă de celălalt.Pe parcursul sarcinii gravida trebuie să ia o decizie privind cine va fi persoana de suport care o va susţine în timpul naşterii. Prezenţa persoanei de sprijin la naştere are următoarele avantaje: • • • Reduce durata naşterii. iar soţia trebuie să înţeleagă şi să primească această decizie. ar dori să rămână neîncadrat în acest proces. Durata spitalizării depinde de felul naşterii. lăuza va fi întrebată dacă are probleme cu urinarea şi dacă are scaun. Îndată după naştere lăuza va fi sub urmărirea atentă a medicului şi moaşei. prietena sau orice altă persoană se pot isprăvi de minune cu acest rol. În general această perioadă durează şase-opt săptămâni. deoarece nu fiecare femeie doreşte ca soţul să fie prezent în asemenea situaţie delicată. sora.5 Lăuzia fiziologică Perioada de lăuzie (puerperală) este perioada după naştere când organismul femeii. Soţul trebuie să chibzuiască foarte bine dacă va putea rezista în această situaţie extremă. Soţii trebuie să fie sinceri unul faţă de altul.

Constipaţia poate fi o problemă. patru zile. patru luni după naştere. cu timpul totul revine la normal. Dacă a fost o complicaţie la naştere. Este foarte important ca în timpul acestei perioade să fie asigurată activitatea normală a vezicei urinare şi a intestinelor. Acest fenomen este temporar şi se datorează modificărilor hormonale din această perioadă. ea va 33 . Dacă lăuza are o dietă echilibrată. coapse şi abdomen se vor reduce şi vor păli cu timpul. În această perioadă se recomandă spălături frecvente ale organelor genitale externe şi utilizarea de absorbante igienice. În perioada menstrelor se recomandă de folosit tampoane sanitare externe şi nu tampoane intravaginale. legume. se poate întâmpla ca menstrele să revină abia după stoparea alăptării copilului. deşi aceasta nu este o regulă. În primele zile după naştere lăuza poate simţi nevoia să se urineze frecvent. Alimentaţia şi silueta. să folosească multe fructe. Pielea şi părul. După 10-14 zile. dar nu vor dispărea complet. se poate constata faptul căderii părului mai mult decât de obicei. Revenirea menstrelor. cereale.sau epiziotomie. perioada postnatală nu este cea mai bună perioadă pentru a ţine un regim. sau naşterea a avut loc prin operaţie cezariană sau copilul are complicaţii spitalizarea va dura un timp mai îndelungat. Odată cu reluarea relaţiilor sexuale. mai ales dacă sunt hemoroizi şi dureri din cauza aceasta sau pentru că a avut loc o perineo. În scopul îngrijirii pielii şi părului se recomandă duşurile frecvente cu apă caldă şi nu băile fierbinţi. După naştere femeia (lăuza) are secreţii sanguinolente provenite din uter. pâine din făină integrală. Dacă femeia alăptează. La trei.externarea are loc după trei. În primele zile aceste secreţii sunt roşii şi pot fi la fel de abundente ca o menstră. dacă nu utilizează un contraceptiv. până la şase luni după naştere. Menstrele pot reveni începând cu a patra săptămână după naştere. Aceasta se explică prin faptul că poate avea loc o ovulaţie înainte de revenirea menstrelor. Recomandări în îngrijirea postnatală Lohiile. Vergeturile roşietice (striile) pe sâni. Vezica urinara si intestinele. În aşa cazuri se recomandă să bea mult lichid. Uneori apar şi mici cheaguri. femeia poate rămâne gravidă (chiar înainte de restabilirea menstrelor şi chiar dacă alăptează). lohiile devin albe sau galbene şi se reduc până la dispariţie în 30-40 zile. Deşi multe femei doresc să revină rapid la silueta de până la sarcină.

34 . va recăpăta tonusul muscular şi un abdomen suplu. În a doua şi a patra zi după naştere. efectul metabolitului toxic al etanolului-acetaldehida. Este demonstrat. După naştere lăuza trebuie să evite: Fumatul: copii care se alimentează natural de la mamele ce fumează au o pondere mai joasă de creştere decât copiii care se alimentează de la mamele nefumătoare. Din momentul în care nu mai sunt lohii se poate de practicat înotul. Concomitent ea va face exerciţii fizice în mod regulat. precum s-a demonstrat asupra copilului este semnificativ în consumul regulat al alcoolului. Perioada de eliminare a cofeinei la un nou-născut la termen este aproximativ 80 ore. Când copilul trece de trei luni. femeia poate merge la ore obişnuite de gimnastică aerobică. Contactul cu boli infecţioase: trebuie de evitat infectările atât a mamei. fapt care stimulează refacerea musculaturii pelviene şi a celei abdominale. când începe secreţia laptelui lăuza. Se recomandă unele exerciţii pentru musculatura abdominală: să inspire încet lăsând abdomenul să se ridice şi să expire contractând brusc muşchii abdominali (se va repeta de 4-6 ori pe oră). mamele care alăptează sunt sfătuite să nu fumeze înainte sau în momentul alăptării. În timp de 36 ore. nu va stoarce laptele pentru a goli sânii deoarece aceasta va stimula secreţia lactaţiei.5-3. Cofeina: cofeina este transportată în laptele matern. Dacă lăuza nu alăptează.1 mg de cofeină după o singură cană de cafea consumată de mamă. Se recomandă de purtat un sutien bun din bumbac care să susţină sânii. dar concentraţia ce rezultă în urma consumului la ocazia unui pahar de vin sau de bere consumat este foarte joasă.5 ore. cît şi a pruncului. Ca rezultat al acumulării de cofeină în organismul copiilor alimentaţi de mame care fac abuz de cafea sau alte băuturi cofeinizate survine starea de iritabilitate crescută şi dereglări de somn. va simţi sânii mai plini şi mai grei. Angorjarea sinilor. evitând exerciţiile prea solicitante. că copilul care se alimentează natural va primi 1.reveni la greutatea ei obişnuită. Fumatul trebuie evitat în camera copilului. Alcoolul şi drogurile: etanolul pătrunde în laptele matern. orice senzaţie de disconfort trebuie să dispară. Deoarece perioada de înjumătăţire a nicotinei este de 90 minute. Pentru lăuză e necesar să găsească zilnic timp liber pentru exerciţii fizice. la prematur 97.

• DIU medicate cu cupru DIU medicate cu cupru nu influenţează nici cantitatea şi nici calitatea laptelui matern. • Sterilizare chirurgicală Sterilizarea chirurgicală feminină poate fi efectuată imediat după naştere. Termenele de prescriere a metodelor de contracepţie după naştere la mame care alăptează. apare o sângerare abundentă din vagin. usturimi) în timpul urinării. Femeia trebuie să alăpteze copilul cu puţin timp înainte de intervenţie. prin minilaparatomie sau laparoscopie. dureri pronunţate în regiunea anusului când lăuza are scaun sau dacă sunt hemoroizi. Condomul ce conţine lubrifiante este în special util pentru femeile în perioada postpartum deoarece sporesc lubrifierea vaginului.Folosirea medicamentelor. deoarece permite prevenirea unei sarcini nedorite sau cu risc înalt pentru sănătatea mamei (copilului). DIU poate fi inserat imediat postplacentar sau în primele 48 ore după naştere cu condiţia că nu sunt semne de infecţie. Aceste probleme pot fi soluţionate prin folosirea anesteziei locale în timpul operaţiei. Apar dureri în regiunea glandelor mamare. afectată după naştere.6 Contracepţia postpartum (după naştere) Contracepţia postpartum constituie un component important al serviciului de planificare a familiei. 6 săptămâni 6 luni • Prezervativ şi spermicide Spermicidele şi metodele de barieră nu au nici un impact negativ asupra lactaţiei. sunt dificultăţi (dureri. Medicamentele nu trebuie utilizate fără indicaţia medicului. Metoda de contracepţie postpartum va fi selectată în funcţie dacă mama alăptează sau nu copilul. Operaţia poate afecta lactaţia mamei dacă se aplică anestezie generală sau dacă copilul este separat de mamă pentru o perioadă îndelungată de timp. 35 Naşterea . Asistentul social va sfătui gravida să consulte medicul în caz dacă: • • • • • • • apare melancolie sau depresie după naştere. Pentru a reduce riscul de transfer al preparatelor anestezice la copil. sunt dureri perineale pronunţate. atunci acesta poate fi inserat începând cu săptămâna 4-6 după naştere. următoarea alăptare se va amâna cu câteva ore. Dacă DIU nu a fost inserat în acest interval de timp. lohiile capătă o culoare sau miros neobişnuit. 1. în primele 48 ore. Apare febră.

• Metoda fiziologică Metodele naturale de contracepţie după naştere nu sunt potrivite pentru femeile ce alăptează. Asistenţă perinatală – asistenţa gravidei în sarcina. MAL poate fi folosită ca metodă de contracepţie în primele 6 luni după naştere. ea poate fi făcută nu mai devreme de 6 săptămâni după naştere. • Contraceptivele orale combinate -COC.copilul are vârsta sub 6 luni.. DepoProvera.a sta înaintea femeii la naştere’’. • Contraceptivele ce conţin numai progestine ...logos”. de aceea pot fi utilizate doar după 6 săptămâni postpartum. Este ştiinţa despre procesele fiziologice şi patologice ale sistemului reproductiv uman în diferite perioade de vîrstă a femeii. pentru a reduce riscul unei sarcini nedorite. Este ştiinţa ce studiază procesele fiziologice si patologice din organismul femeii legate de sarcină. Această prudenţă se bazează pe studiile teoretice care confirmă trecerea steroizilor prin laptele matern la copil. nastere. . graţie dificultăţii de a preciza momentul de ovulaţie.femeie. după involuţia definitivă a uterului.. si perioda de 42 de zile după nastere. • Metoda amenoreei de lactaţie (MAL) Metoda amenoreei de lactaţie .obstetrix’’. CCI) pot fi utilizate după 6 luni postpartum. ceea ce înseamnă . Termeni precoci de sarcină – este vârsta sarcinii de la concepere până la 12 săptămâni de sarcină. . Definiţii: Obstetrica – provine de la cuvântul din limba latină . Ginecologia – provine de la cuvintele greceşti .asigură o protecţie naturală de o sarcină nedorita dacă: . iar la copiii din perioada neonatala (primele 6 săptămâni după naştere) capacitatea ficatului şi a rinichilor de a metaboliza steroizii este redusă.Dacă operaţia nu s-a efectuat în primele 48 ore postpartum. Componentul estrogenic al COC reduce cantitatea laptelui matern şi poate spori riscul complicaţiilor trombotice dacă sunt folosite imediat după naştere. Îngrijire antenatală – îngrijirea gravidei in perioada de sarcina.laptele matern constituie cel puţin 85% din raţia zilnică a copilului. 36 .gyne’’. minipilula) – nu au o influenţă negativă asupra lactaţiei şi pot fi folosite postpartum de către femeile ce alăptează. După 6 luni trebuie folosită o metodă adăugătoare. CCI Contraceptivele orale combinate (COC. si .ciclul menstrual încă nu s-a restabilit. naştere şi după naştere inclusiv a nounăscutului (28 zile).ştiinţa.CPP Contraceptivele ce conţin numai progestine (norplantul. Expertiza internaţională însă recomandă utilizarea progestinelor după 6 săptămâni postpartum.

02 Nr. 3. OMS. Argumentaţi rolul asistentului social în promovarea modului de viaţă sănătos.05. multipară. Prezentaţi un caz din experienţa Dvs.. luna obstetricala are 28 de zile). 2.. 4. 3. 21 ani. Carnet medical perinatal. Gravida A. vârsta sarcinii 24 săptămâni. 6. a adăugat 12 kg. a patra zi după naştere simte sânii mai plini şi mai grei.. Explicaţi care este rolul asistentului social în aceste cazuri. 1an... Avort – întreruperea sarcinii până la 22 săptămâni Naştere prematură – naşterea de la 22 până la 37 săptămâni Aplicaţii practice: Analizaţi studiile de caz.Malformaţie congenitală – este o dereglare de formare normală a organelor sau sistemelor embrionului sub acţiunea factorilor mediului extern sau intern. Lăuza N. BIBLIOGRAFIE: BIBLIOGRAFIE: 1. Gravida C. Doamna B. Pachetul de intervenţii mama şi copilul: implementarea programelor naţionale pentru sănătatea mamei şi copilului. vârsta sarcinii 38 săptămâni.113/e aprobat de MS al RM 28. iubeşte foarte mult dulciurile. 3. a născut un copil cu anomalii de dezvoltare. 19 ani. 2. Gravida – femeia însărcinată. 3 copii. Uter – organ genital feminin intern in care are loc dezvoltarea fătului. Vârsta gestaţională – vârsta sarcinii în săptămâni obstetricale ( 7 zile. Ce sfaturi aţi oferi gravidelor? 1. Chişinău 2003 2. a fost luată în evidenţă la 14 săptămâni de sarcină. Gravida L.. Identificaţi factorii de risc pentru sarcină în comunitatea în care activaţi. Modulul „Îngrijirile antenatale”. 28 ani. doreşte al patrulea copil. 5. perioada între naşteri 8 luni. primipară.139. şi modul în care au fost sau pot fi parcurse etapele îngrijirii mamei in sarcină. formular nr. primipară. acuză dureri regulate în regiunea inferioară a abdomenului care au început 2 ore în urmă. Studiu individual 1. Gravida P. 6 luni. Geneva 1994 37 .

2004. hemoragie. durere lombara. cefalee. rupere a prenatală a membranelor. I. 2006. leucoree. P. anemie.2 Stări de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală Concepte – cheie: sarcină complicată. Editura CIVITAS.1 Probleme posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală 3. Chişinău. Stratulat. P. Cheianu D. hipertensiune indusă de sarcină. M. T. meteorism hemoroizi.. Chişinău. Graviditate Fără Risc. Friptu. Nr. Carauş. depresie. Editura CIVITAS. adaos ponderal. reflux gastro-esofagal. constipaţie. sarcină multiplă. V. prezentaţia placentei. rău de dimineaţă. sincopî. diabet.. P. „Fortificarea serviciilor perinatale de calitate”. Tema 2: Sarcina şi perioada postnatală complicată 3. Andrei I. crampe musculare. 6. apoplexie uteroplacentară. perioadă postnatală.la nivel de cunoaştere • Să enumere problemele posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să descrie semnele clinice ale problemelor posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să definească stările de urgenţă în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să expună semnele clinice de bază a stărilor de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală . Bologan şi al. V.la nivel de integrare • Să estimeze necesitatea cunoaşterii materiei în activitatea profesională • Să explice importanţa activităţii asistentului social în îngrijirea perinatală 38 . 276 pag. pag. Eţco.. Modulul „Asistenţa antenatală”. 69 p. Roşca.la nivel de aplicare • Să ajute gravida şi familia acesteia de a depăşi problemele posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să posede deprinderi practice în acordarea primului ajutor prespitalicesc în stărilor de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală . L.. 5. 7. Stratulat. Buletinul Academiei de Ştiinţe. aversiuni şi picanterii. Crudu. Studiul determinanţilor medicosociali ai accesibilităţii îngrijirilor antenatale. Friptu şi al. Curteanu. edeme. Programul Naţional de Perinatologie. epilepsie. Stratulat. M. varicele. Situaţia demografică în Republica Moldova şi calitatea serviciilor perinatale.4. Şişcanu D. 2001 9. M. Savin V. naştere prematură. 2007. Ţăruş. (P. Strătilă. Obiective: . parorexie. P. 2002 8. 2005. A. insolaţia. Ciocanu. angorjare a sânilor. incompatibilitate Rh. pofte. Manual de indicatori naţionali în asistenţa perinatală. mişcare fetală. avort. Eţco C.

asimilarea sau utilizarea substanţelor nutritive. ba dimpotrivă. conducând la modificări ale modului obişnuit de comportament. aversiunile şi picanteriile. • nu încurajaţi gravida de a lua medicamente împotriva greţurilor fără a discuta cu medicul. a mirosurilor neplăcute. ş. foarte reci sau fierbinţi. Unele femei au aversiune faţă de unele alimente sau băuturi (ex. ar putea fi interpretate drept semne de boală. Cafea). dar fără a exclude alte alimente. 39 . suc de citrice. În aceste cazuri se apreciează necesităţile nutritive. arsurile epigastrice. constipaţia. parorexia Pofta pentru anumite alimente (ex. Alinarea acestor simptoame este un aspect important al îngrijirilor medicale antenatale. Greţurile şi vărsăturile. masa corporală se micşorează. cretă. ea este frecvent însoţită de simptoame. pe cât e posibil. picante sau cu arome puternice. Răul de dimineaţă Unele femei au greaţă şi vărsături în timpul primelor trei luni de sarcină. Greaţa.• Să manifeste atitudini de responsabilitate în activitatea de echipă în acordarea îngrijirilor perinatale 3. varicele şi vaginitele. Murături) este un fenomen obişnuit în timpul sarcinii. sunt încurajate de a consulta medicul de familie sau medicul specialist. poate fi evitată sau micşorată prin: • mâncarea biscuiţilor uscaţi. Poate apărea poftă de a mânca lucruri care nu sunt alimente (parorexia). hemoroizii. nu adaugă în greutate. starea de oboseală. Poftele. Se vor acorda sfaturi cu privire la regimul de alimentare corect. cum ar fi pămînt. • gravidele care suferă de vomă persistentă. spasmele musculare gambiene (cârceii). De asemenea. • gravida va fi încurajată să consulte medicul de familie sau medicul specialist. Uneori existenţa stărilor de poftă. • alimentaţia frecventă în cantităţii mici.1 Probleme posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală Consideraţii generale Deşi o sarcină fără complicaţii este considerată în general. cafelei. Se recomandă: • gravida va fi încurajată să satisfacă “poftele” în limitele rezonabile. ca o stare de sănătate. aversiune (dezgust) şi picanterie (mâncarea picantă) pot împiedica ingerarea. Aceste probleme pot fi cauzate de schimbările hormonale din organismul femeii gravide. • scularea din pat lentă şi aşezarea pe marginea patului pe un timp oarecare. a pesmeţilor sau servirea unei ceşti cu ceai înainte de a vă ridica dimineaţa din pat. • evitarea. băuturi carbo-gazoase. • ingerarea separată a substanţelor lichide şi solide. examinarea clinică şi de laborator pentru depistarea dereglărilor eventuale a tractului gastro-intenstinal. legată de sarcină. pe parcursul sarcinii şi a perioadei postnatale pot apărea un şir de stări care necesită o intervenţie medicală de urgenţă. 5-6 prize pe zi. pot fi cauza unor senzaţii puternic supărătoare şi de disconfort.a. care în alte momente sau circumstanţe. • evitarea mâncării grase.

Se recomandă în caz de hemoroizi: 40 . de obicei mai acută în timpul nopţii sau în timpul perioadelor de odihnă în pat din timpul zilei. • nu încurajaţi gravida să utilizeze purgative. Pot provoca durere. către gură.Arsurile la stomac (refluxul gastro-esofagal) Refluxul gastro-esofagal reprezintă o formă de indigestie care se manifestă prin senzaţie de arsură. Hemoroizii Hemoroizii sunt grupuri de venuli nodoşi la nivelul rectului. Evitarea constipaţiei şi/sau a meteorismului se face prin: • o dietă variată şi bogată. când uterul mărit apasă pe vezica urinară. Asistentul social va recomanda evitarea acestei situaţii prin: • identificarea şi evitarea alimentelor care produc arsuri (mâncărurile picante. constipaţia se agravează prin presiunea uterului gravid. Reprezintă o problemă relativfrecventă în timpul sarcinii şi se datorează presiunii crescute a uterului gravid asupra sistemului circulator. Se recomandă: • gravida va fi încurajată să acorde mai multă atenţie igienei personale. La începutul sarcinii şi. din cauza sarcinii avansate. Ele se datorează în mare parte efectului relaxant al progesteronului (hormon de sarcină). Majorarea frecvenţei micţiunii. mărit în volum. pere. Problema este. Spre sfârşitul sarcinii. provoacă persoanei în cauză stări de disconfort. Micţiunea devine deosebit de frecventă în ultimele luni de graviditate. atunci când ar fi fost menstruaţia. foarte condimentate ş. de obicei. fructe proaspete sau uscate cum ar fi: prune. reieşind din faptul că unele antiacide conţin sodiu. care poate fi nociv în timpul sarcinii. legume.a. Constipaţia/meteorism Constipaţia şi/sau meteorismul sunt situaţii destul de frecvente în timpul sarcinii. • evitarea produselor care. Ca urmare. • consumul unei cantităţi potrivite de apă şi sucuri de fructe. Transpiraţia devine şi ea mai abundentă în timpul gravidităţii. sărate. alimentele parţial digerate ce conţin suc gastric. prurit (mâncărimi) sau arsuri (usturimi) locale şi chiar sângerări din venele afectate. • alimentare frecventă şi în cantităţi mici (5-6 ori pe zi). ş. sprijinit de perne. caise. • în cazul când metodele enumerate mai sus nu dau efect încurajaţi gravida pentru o consultaţie la medicul de familie sau a medicului specialist în scopul administrării unui laxativ blând. O mişcare a fătului poate provoca micţiunea involuntară. formează gaze. • nu încurajaţi gravida să folosească medicamente împotriva indigestiei. care reduce tonusul muscular intestinal şi deci încetineşte înaintarea conţinutului intestinal. • evitarea mâncării care. afumate. • aşezarea cu spatele drept în timpul mâncării şi somnul în poziţie semişezând. Sunt agravaţi de constipaţie. femeia gravidă adesea are senzaţia de o greutate nedefinită în partea inferioară a abdomenului cauzată de dilatarea vaselor sanguine şi accelerarea fluxului sanguin.. durere sau disconfort în zona esofagului. punându-se accentul pe includerea fibrelor alimentare ce se conţin în cerealele neprelucrate. în special.).a. Se întâmplă atunci când musculatura esofagiană (tubul care duce mâncarea către stomac) se relaxează sub acţiunea hormonilor de sarcină. de obicei. • evitarea mişcărilor prea energice timp de o oră sau două după masă. trec în sus. asupra intestinelor. • efectuarea zilnică a exerciţiilor fizice.

cu toc jos. Eliminările apoase pot fi din cauza scurgerii lichidului amniotic. sau la masă în faţa calculatorului. 41 .). • în cazul apariţiei edemelor generalizate sau ce progresează rapid (1-2 zile) se va chema ambulanţa Varicele (Dilatarea venelor) Dilatarea venelor poate apărea la picioare sau la nivel vulvar. • îndeplinirea exerciţiilor fizice în mod regulat. ş. Nu se recomandă să se facă spălături. purulentă (poate fi o infecţie specifică). irigări ale vaginului fiindcă ele pot provoca diverse complicaţii. deoarece ele pot fi semn de preeclampsie (o condiţie potenţial serioasă ce se caracterizează prin hipertensiune arterială. În asemnea situaţii se recomandă: • gravida va fi încurajată să se adreseze medicului de familiei sau medicului specialist. îndeplinirea exerciţiilor fizice în mod regulat. Eliminările gelatinoase pot fi din cauza eliminării glerei cervicale (în sarcina avansată aceasta indică apropierea naşterii). se aplică pe zona venelor inflamate o bucăţică de gheaţă. acestea se manifestă după o zi de activitate intensă şi/sau în timpul sezonului cald. • mişcarea picioarelor cât mai des atunci când şedeţi. Recomandăm gravidei pentru a reduce edemele picioarelor: • odihnă cu picioarele ridicate ori de cîte ori este posibil. la necesitate medicul poate prescrie supozitoare sau o cremă calmantă. • evitarea aflării în picioare sau în poziţia de şezut pentru perioade lungi de timp. pentru a evita constipaţia. mîini. gravida este încurajată să acorde mai multă atenţie igienei personale. • ridicarea picioarelor sus pe un scaun în momente de odihnă. încurajaţi gravida să discute cu medicul de familie ori medicul specialist despre situaţia creată. băiţe. • gravida se va spăla dimineaţa şi seara fără săpun pentru a evita iritarea mucoasei vaginului. • purtarea pantofilor comozi. În general. pentru a înlătura senzaţia de arsuri. gravida va fi încurajată de a se adresa la medicul de familie sau medicul specialist. Scurgeri vaginale Leucoree spumoasă cu miros caracteristic (poate fi trihomonoza). Se datorează presiunii venoase crescute şi a efectelor hormonilor de sarcină asupra pereţilor vasculari. eliminarea de proteine prin urină. Edemul din perioada sarcinii apare cel mai des ca rezultat al schimbărilor hormonale sau din cauza unui regim alimentar necorespunzător.• • • • • consumarea cantităţilor mari de lichid (mai ales apă) şi alimentelor bogate în fibre. edeme). • dezicerea de ciorapi care strîng la picioare şi/sau purtarea ciorapelor elastici. Edemele Edemele la piciore şi glezne sînt manifestări extrem de frecvente la sfîrşitul sarcinii. Pentru a reduce durerea din picioare şi a îmbunătăţi circulaţia sângelui se recomandă: • evitarea poziţiei în picioare nemişcate şi de lungă durată. fără a face mişcări.a. • în cazul răspândirii edemelor pe abdomen. sau unei poziţii incomode forţate ( de exemplu în cadrul serviciului la un aparat electric. • abandonarea jartierelor sau ciorapilor care strâng picioarele. brânzoasă (poate fi candidoză).

Asistentul social va recomanda în asemenea situaţii următoarele: • Gravida va fi încurajată să aibă o ţinută corectă. O ţinută corectă.a. edem pronunţat. făt mort intrauterin sau probleme serioase de sănătate ale copilului. ş. • gravida va fi încurajată să doarmă pe o saltea care susţine spatele. Crampele musculare. . Noaptea se recomandă îmbrăcarea şosetelor.gravida va purta un sutien comod. Însă. • gravida este încurajată să consulte medicul de familie sau medicul specialist care poate recomanda un supliment de calciu şi vitamina D. amorţeala şi furnicăturile Crampele musculare. . dacă pruritul persistă. toracele ridicat şi umerii relaxaţi. rece sau să preseze zona dureroasă.să îndoaie genunchii şi să se lase în jos.• • • dacă varicele persistă înainte de a se ridica dimineaţa din pat. Se recomandă ca piciorul să fie dezdoit şi tras în sus. Uneori determină hemoragii materne după naştere. În cazul pruritei cutanate se va recomanda: 42 . hiperemie pronunţată. Colestaza netratată poate duce la naştere prematură. este destul de intens şi generalizat. dacă regiunea piciorului sau vulvară afectată va prezenta semnele unei inflamaţii acute (creşterea temperaturii locale. prin urmare. Alte simptoame ale acestei afecţiuni sunt: icterul. . . prurit intens. dreaptă contribuie la diminuarea durerilor. apucându-l de degetul mare. cu un toc mic. . amorţeala şi furnicăturile în braţe şi picioare pot apare odată cu creşterea în volum a uterului. • Dacă durerea lombară persistă gravida va fi încurajată să meargă la o consultaţie medicală la medicul de familie sau medicul specialist. gravida va fi încurajată săşi pună ciorapii-suport (pot fi găsiţi în farmacie). care presează anumiţi nervi. acesta poate fi unicul semn al colestazei hepatice. urina închise la culoare şi mase fecale decolorat. Senzaţia de cârcei poate fi determinată şi de deficitul de calciu din organismul gravidei. Prurit cutanat (mâncărimile pielii) Pruritul cutanat este destul de frecvent în timpul sarcinii şi provoacă disconfort. dureri lombare. bandaj abdominal.) gravida va fi încurajată să se adreseze medicului de familie sau medicului specialist pentru consultaţii în vederea aplicării unui tratament. Medicul va recomanda exerciţii care vor antrena muşchii spatelui şi va efectua analizele necesare în vederea excluderii unei infecţii urinare.să evite ridicarea obiectelor grele. Asistentul social va recomanda gravidei în asemenea situaţie: în caz de crampe musculare poate fi de folos flectarea şi deflectarea degetelor la picioare. durere. o afecţiune hepatică rară dar periculoasă şi care pare să aibă un teren genetic.să se plimbe din când în când cu corpul înălţat.să nu să se aplece de la mijloc pentru a ridica ceva. • Durerile lombare Mărirea abdomenului provoacă creşterea eforturilor din partea muşchilor spinării şi. . ridicarea părţii inferioare a patului în caz de varice vulvare. dar după un duş cald/rece sau o baie cu puţin praf de copt şi o cremă de calitate dispare. căpătându-i forma.să pună cald. să facă treburile casnice aşezată sau în genunchi. încălţămintea comodă.

haina va fi deschisă la gât şi piept. ataxie. La senzaţia de leşin se recomandă: • aşezarea gravidei sau culcarea gravidei în decubit lateral. fierbinţi sau se acoperă cu transpiraţie lipicioasă. pe piept şi frunte poate fi aplicat un prosop umed. haina va fi deschisă la gât şi piept. Sincopa (Leşinul) Senzaţia de leşin sau chiar leşinul sânt probleme care apar mai frecvent la începutul sarcinii şi se datorează scăderii tensiunii arteriale în timpul sarcinii. atunci cînd gravida mult timp se află sub razele directe de soare sau afară poate apărea insolaţia. generalizate. în ultimele trei luni ea este încurajată să consulte medicul de familie sau medicul specialist. un fruct. deoarece o creştere bruscă a zahărului în sînge determină eliminarea de insulină. Asistentul social va chema ambulanţa între timp va acorda ajutorul imediat: • va deplasa gravida într—un loc răcoros. rece. lîngă o fereastră deschisă. un iaurt. Un alt motiv poate fi scăderea glicemiei datorită necesităţii crescute de glucide în timpul sarcinii. dar nu alimente dulci. dacă situaţia descrisă are loc într-un local gravida va fi aşezată la un geam deschis sau culcată cu capul întors lateral sau în decubet lateral. la umbră. uscate. în apa de baie poate să pună puţin praf de copt şi după baie să se ungă cu o cremă de bună calitate. Sinusurile nazale sunt şi ele mai sensibile. Evitarea leşinului în timpul sarcinii constă în următoarele: • alimentarea în perioade scurte de timp (la fiecare două – trei ore). Aflarea îndelungată în picioare poate determina starea de leşin. • dacă durerile de cap au un caracter migrenos sau dacă se însoţesc de vărsături şi nu diminuează după administrarea pastilei de Paracetamol încurajaţi gravida să se adreseze la medicul de familie sau medicul specialist. la rîndul ei. • va fi eliberată de surplusul de haine. • dacă gravida a avut mâncărimi intense. care. Cefaleea (durerile de cap). Ele se pot congestiona uşor şi pot provoca dureri de cap. rece • luarea unei gustări bogate în proteine. • nu încurajaţi gravida să folosească medicamente fără prescripţia medicului. • se recomandă mici gustări de tipul unui păhar de lapte. Cefaleea poate fi destul de frecventă în timpul sarcinii. Adinamie. • gravidei i se va propune să bea apă răcorită (apă sărată: 1 linguriţă de sare de bucătărie la 1 litru de apă) • se va administra Tincturae Valeriană sau Tincturae Convallaria în scopul ameliorării funcţiei cardiace (15-20 pic) 43 . • inhalaţiile de abur pentru congestia sinuzală. duce la scăderea brutala a glicemiei. Temperature corpului se poate ridica şi până la 40-41°C. Se poate recomanda: • o pastilă de Paracetamol. faţa ei va fi stropită cu apă. dispnee. tegumentele cianotice. greaţă şi/sau vărsături. Este contraindicată răcirea bruscă.• gravida. faţa ei va fi stropită cu apă. Insolaţia În zilele extreme de călduroase de vară (cu temperature caniculare). care este un medicament nepericulos în timpul sarcinii. Alimentele dulci pot înrăutăţi situaţia. pe piept şi frunte poate fi aplicat un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umed. Dacă nu se acordă ajutorul de urgenţă starea se înrăutăţeşte raipd. Ea se datorează schimbărilor hormonale specifice acestei perioade.

În cazul când în urma discuţiei cu gravida depistaţi plângeri la modificări de percepere a fătului (mişcări frecvente.2°C) Febra pe fonul unei sarcini este un semn al infecţiei de diversă geneză: infecţie respiratorie virală acută sau alt tip de infecţie. gravida poate avea probleme cu somnul din cauza dificultăţii de a găsi o poziţie comodă pentru odihnă. Oboseala Gravidele suportă sarcina în mod diferit şi sarcinile unei femei pot decurge în mod diferit. În cazurile acestea se recomandă: cît mai multă odihnă şi şederea pe scaun ori de cîte ori aveţi această posibilitate. echilibrată bogată în microelemente şi vitamine(din fructe şi legume). • mîncarea regulată. Se recomandă: • încurajaţi gravidei de a efectua o vizită la medicul de familie în scopul determinării hemoglobinei. Hemoglobina în timpul sarcinii este adeseori redusă fiindcă volumul sângelui circulant creşte şi sângele devine "diluat". cele care deja au o experienţă –multiparele . Asistentul social va recomanda: • consultarea gravidei la medicul de familie sau medicul specialist pentru a stabili cauza concretă • nu încurajaţi gravida să folosească medicamente fără indicaţia medicului Modificarea sau dispariţia mişcărilor fetale La decurgerea normală a unei sarcini gravida primipară va simţi prima mişcare fetală la termenul de 18-20 săptămâni de sarcină. • îndeplinirea exerciţiilor de relaxare. Modificarea sau dispariţia mişcărilor fetale poate fi un semn de alarmă pe parcursul sarcinii.• • dacă gravida este inconştientă. încetinirea mişcărilor. În aceste cazuri se recomandă înainte de culcare: • un pahar de lapte călduţ cu o linguriţă de miere. • găsirea unei poziţii comode de somn. • exerciţiile fizice de relaxare şi plimbări la aer liber. O femeie mai corpolentă suportă sarcina mai uşor decât una suplă pentru care purtarea a 3-4 kg în plus este un lucru destul de greu. deschiaţi-o la gât şi piept. Oboseala poate fi un simptom al anemiei. Se poate întâmpla ca femeia gravidă să se simtă obosită în timpul sarcinii. În caz de necesitate medicul administrează preparate de fier. Insomnia Spre sfîrşitul sarcinii. culcaţi-o cu capul întors lateral pentru a asigura libertatea căilor respiratorii. dispariţia mişcărilor) se va recomanda: • Consultaţia medicului de familie sau medicului specialist care supraveghează sarcina 44 .16-18 săptămâni de sarcină. • plimbări în aer liber. stropiţi-o cu apă. • la mijlocul zilei de lucru gravida este încurajată să facă o pauză pentru odihnă sau să stea puţin cu picioarele ridicate. toate acestea se vor efectua până la sosirea echipei de salvare. pe piept şi frunte aplicati-i un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umedă. mai ales în primele şi ultimele două-trei luni. Este contraindicată răcirea bruscă. • Febra (Hipertemia > 37. • un duş. Gravida trebuie să aibă o atitudine serioasă faţă de oboseală. rece. • evitarea activităţilor care nu sânt neapărat necesare.

sarcina trigemelară o dată la 6000-7000 naşteri.4%). . Aproximativ 50% din numărul total de gravide nasc înainte de 37 săptămâni. au nevoie de atenţie specială în timpul sarcinii. cât şi gestoze tardive (13. Aproximativ 60% din feţii morţi şi 50% din decesele în primul an de viaţă se întâmplă la copiii născuţi sub 2500 g. 45 . .La 36 săptămâni – fundul uterin atinge apendicele xefoid.La 30 săptămâni – la nivelul ombiliculului. .12 săptămâni – la nivelul simfizei şi are dimensiunea unui grapefruit.fundul uterin coboară şi se determină la acelaşi nivel ca şi la 32 săptămâni de sarcină.La 24 săptămâni – cu 2-3 cm. în cazul în care au mai existat gemeni în familia gravidei sau a partenerului. În cazul sarcinii multiple problemele legate cu sarcina (greaţa matinală.2 – 76. Copiii ce se nasc din sarcină multiplă se numesc gemeni. Sarcina gemelară se constată una la 70-80 naşteri.2 – 68. Incidenţa sarcinii multiple este variabilă. oboseala) tind să fie mai accentuate. Stagnarea (oprirea. dar cu greutate mică la naştere (sub 2500 g). des are loc întreruperea precoce a sarcinii multiple. staţionarea) creşterii volumului abdominal poate fi semnul decesului fetal în uter. varicele.La 40 săptămâni. La 70-85% femei cu sarcini gemelară au fost observate diverse complicaţii în evoluţia sarcinii şi doar la 15-30% sarcina a evoluat fiziologic. durerile de spate. naşteri premature. Sarcina cu 4 sau mai mulţi feţi se întâlneşte foarte rar. În legătură cu aceasta sarcina multiplă evoluează mai complicat decât cea monofetală şi necesită o supraveghere mai strictă. Greutatea mică la naştere. Sarcina multiplă (cu gemeni). Mamele care au avut un copil născut prematur (până la 37 săptămâni de sarcină) sau un copil născut la termen. Probabilitatea de a avea o sarcină multiplă creşte cu vârsta. . mai des se constată gestoze atât precoce (10. Creşterea rapidă a abdomenului în sarcină poate fi în caz de sarcină plurifetală (multiplă) sau în caz de polihidramnios (o acumulare excesivă de lichid amniotic). jos de ombilic sau în unele cazuri la nivelul ombiliculului. Rămânerea în urmă a creşterii volumului abdominal poate fi posibilă în caz de patologii fetale. Sarcina multiplă .Creşterea bruscă sau oprirea creşterii volumului abdomenului În cazul unei sarcini fiziologice fundul uterin are aproximativ următoarele dimensiuni în raport cu vârsta sarcinii: . dacă a fost efectuat un tratament împotriva infertilităţii sau dacă gravida a făcut o fertilizare in vitro. Dacă aţi aflat în urma discuţiilor susţinute cu gravida o asemenea informaţie: • încurajaţi gravida să meargă la o consultaţie medicului de familie sau medicul specialist în scopul corectării planului de conduită a sarcinii şi/sau obţinerea unor sfaturi în prevenirea complicaţiei date. Copiii care se nasc cu greutate mică au un risc crescut de moarte subită. Dacă aţi aflat în urma discuţiilor susţinute cu gravida o asemenea informaţie: • încurajaţi gravida să meargă la o consultaţie a medicului de familie sau medicului specialist în scopul corectării planului de conduită a sarcinii şi/sau obţinerea unor sfaturi în prevenirea complicaţiilor posibile. Asistentul social va încuraja gravida să efectueze o consultaţie la medicul de familie sau medicul specialist.dezvoltarea concomitentă în cavitatea uterină a doi sau mai mulţi feţi.6%). .La 32 săptămâni – cu 2-3 cm. mai sus de ombilic sau în unele cazuri la nivelul ombiliculului. Prematuritatea reprezintă una din cele mai frecvente şi grave complicaţii.

Dacă mama este rezus negativ (nu posedă proteina. • Epilepsia. ş. avort spontan. Insulina nu este dăunătoare fătului. care este extrem de importantă în metabolismul glucidic al organismului. Femeile care suferă de convulsii epileptice pot avea o sarcină normală. Este nevoe de o supraveghere medicală pe tot parcursul sarcinii. infecţii severe. Posibil va fi nevoie de schimbat stilul de viaţă. anomalii congenitale la făt. naştere prematură. Dar doza de insulină trebuie ajustată periodic. Rh). Discutând cu gravida sau atunci când studiaţi actele de identitate a cuplului ţineţi în vizor şi următorul detaliu: grupa de sânge şi Rh factorul ambelor parteneri. uneori este nevoie de tratament dietetic sau chiar insulină. • dacă gravida primeşte medicamente orale pentru diabet încurajaţi gravida să nu abandoneze tratamentul şi să meargă la medicul de familie pentru a preciza tratamentul şi a primi noi recomandări vis-a-vis de starea ei actuală. este foarte important să nu se întrerupă medicaţia anti-convulsivă. Titrul înalt de anticorpi prezintă pericol pentru produsul de concepţie. Incompatibilitatea după sistema ABO se întâlneşte mai frecvent când mama posedă grupul sanguin 0(I). La prima vizită prenatală gravidei i se testează grupa sanguină ABO şi factorul rezus (Rh). În scopul prevenirii complicaţiilor: • încurajaţi gravida să meargă la consultaţie la medicul de familie sau ginecolog. organismul mamei se sensibilizează. În acest caz pancreasul nu poate produce suficientă insulină. etc. în funcţie de analizele de sânge. Astfel. cu probleme potenţial severe la naştere. adică proteina Rh este ca un antigen către care se sintetizează în organismul mamei anticorpi specifici. iar tatăl este rezus pozitiv (Rh–pozitiv). Diabetul zaharat Aproximativ 1% din femeile tinere sunt diabetice. • dacă se suspectă incompatibilitatea de Rh-factor şi incompatibilitatea după sistema ABO încurajaţi gravida să meargă lunar la medicul de familie sau ginecolog în scopul determinării titrului de anticorpi şi determinarea grupului sanguin la mamă. poate provoca: stagnarea în evoluţie a sarcinii. La sarcinile repetate titrul de anticorpi antirezus creşte. avortul spontan. etc. de modificat dieta. • încurajaţi gravida să menţină tratamntul indicat. În scopul prevenirii asemenea complicaţii: încurajaţi gravida să meargă la vizitele medicale prenatale la medicul de familie sau ginecolog. Unele anti-convlusive pot determina malformaţii. naşterea prematură. aşa că se poate întâmpla ca gravida să schimbe medicamentul.anomalii de dezvoltare a nou-născutului. moartea antenatală a fătului. hipotrofia fătului.Incompatibilitatea Rh. făt mort intrauterin şi la creşterea exagerată a fătului. Recomandări: • încurajaţi gravida să meargă la medicul de familie sau medicul ginecolog pentru determinarea grupei de sânge şi a factorului Rh al ei şi a partenerului acesteia. Incompatibilitatea sângelui feto-matern include incompatibilitatea de Rh-factor şi incompatibilitatea după sistema ABO. Diabetul necontrolat poate duce la preeclampsie. deoarece crizele convulsive pot fi extrem de dăunătoare pentru copil. dar trebuie supravegheate pe tot parcursul sarcinii. boala hemolitică la nou-născut.a. la dezvoltarea fătului cu Rh-pozitiv. Dar. 46 . Dacă diabetul (zahăr în urină) apare în timpul sarcinii. Diagnosticul se bazează pe determinarea în dinamică a titrului de anticorpi antirezus şi determinarea grupului sanguin la mamă.

Atunci când asistentul social va depista o asemenea situaţie va recomanda femeii: • să se odihnească cât mai mult. poate izbucni în plâns fără nici un motiv. . . aproximativ la una din zece mame.presiunea exercitată de degetele mamei în timpul alăptării. .iritabilitate. dar cel mai adesea apare între săptămâna a patra şi a opta după naştere. pot aduce la senzaţii de extenuare.sentimentul de ireal. • dacă lăuza alăptează dar sânul nu se goleşte până la sfârşit este necesar de a stoarce laptele pentru a goli sânii. susţinerea şi compătimirea celor din jur.sânii voluminoşi. care să susţină sânii. un istoric familial de sindrom depresiv. Factorii favorizanţi sunt: modificările hormonale. Simptoamele depresiei postnatale includ: . nopţi nedormite.gânduri obsedante sau sinucigaşe. .presiunea exercitată de îmbrăcămintea strâmtă. febră. . din bumbac. . poate să simtă dureri profunde în unul din sâni sau ambii.tendinţă de plâns. a căror porţiune inferioară se drenează greu. .3. .frică. Depresia postnatală apare de obicei după externarea din maternitate.sentimentul că nu face faţă situaţiei. gravida va fi încurajată să se adreseze medicului de familie sau medicului specialist. Femeii i se va recomanda: • să poarte un sutien bun. Oboseala Îngrijirea unui nou-născut poate fi extrem de obositoare.pierderea noţiunii timpului.alăptări rare.incapacitate de concentrare sau memorie. schimbarea obiceiurilor şi a programului zilnic.insomnie. în deosebi atunci când copilul doarme şi el. “Melancolia” este de obicei de scurtă durată (nu mai mult de o săptămână) şi cel mai bun remediu terapeutic este dragostea. alături de modificările hormonale prin care trece. Depresia poate apărea oricând în decursul primului an după naştere. prietenii. • din când în când mama să facă câte o pauză cerând ajutor la cei din jur: soţul sau rudele. . nodul dureroşi la palpare în regiunea sânilor. femeia poate să simtă următoarele: va simţi sânii mai plini şi mai grei. Melancolie postnatală (după naştere) şi/sau depresia postnatală Mai frecvent între ziua a 3-a şi a 5-a după naştere lăuza poate trece printr-o perioadă de depresie moderată şi tensiune emoţională. • dacă orice senzaţie de disconfort în timp de 36 ore nu dispare sau persistă.stare de deprimare profundă. Această stare se pare că este legată de schimbările bruşte hormonale după naştere.supt ineficient. vecinii să o ajută la treburile casnice sau să stea cu copilul.2 Probleme posibile în perioada postpartum Angorjarea sânilor Angorjarea sânilor apare mai frecvent în a doua şi a patra zi după naştere. . . stresul fizic şi emoţional. când începe secreţia laptelui sau atunci când sunt: . . . 47 . tumefierea sânului sau a sânilor. Amestecul de anxietate.

sau refuzul gravidei de a urma tratamentul prescris de medic. rece. . ameţeală.calmaţi gravida şi rugaţi-o să evite mişcărilor energice. pe piept şi frunte pute-i aplica un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umed. • Dereglări vizuale: scotoame. În structura cauzelor de deces matern gestozele ocupă tradiţional locul 2 – 3. • Afectarea rinichilor: oligurie. secţionarea limbii de către dinţii încleştaţi. . Până la venirea ei: .a.extrageţi limba şi fixaţi-o în afară. .dureri fizice sau sentimentul de rău fizic. . Convulsiile apărute la o gravidă pe fon de hipertensiune arterială. Stări de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală Hipertensiunea arterială în sarcină Până la momentul de faţă gestozele tardive rămân o problemă actuală a obstetricii contemporane şi ocupă un loc important în structura mortalităţii şi morbidităţii materne şi perineale. • Implicarea tractului gasrointestinal: dureri epigastrice sub rebordul costal drept. diplopie.deschideţi larg gura cu orice obiect dur. ce se instalează în urma gestozelor tardive netratate sau tratate incorect.culcaţi femeia în decubit lateral stâng.indiferenţă faţă de copil sau chiar neglijarea lui Dacă în urma discuţiilor cu femeia sau din propriile observări depistaţi unele din semnele enumerate mai sus veţi recomanda femeii : • să nu lupte singură cu ea. Mortalitatea maternă produsă de eclampsie variază între 1% şi 30%. faţa ei va fi stropită cu apă.agitaţie constantă. băţ.gravida va fi eliberată de surplusul de haine. haina va fi deschisă la gât şi piept. • este important de reţinut că tratamentul gestozelor tardive cu hipertensiune arterială este posibil numai în condiţii de staţionar. anurie. greaţă. ş.pierderea interesului sexual. vederi tulburi. vomă. . • nu încurajaţi femeia să folosească medicamente fără prescripţia medicului. Putem să suspectăm o hipertensiune în sarcină atunci când gravida acuză unul sau mai multe semne de mai jos: • Afectarea SNC: cefalee severă.. . 48 .nu lăsaţi gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. dar nontraumatic (coada unei linguri. • Afectarea sistemului respirator: dispneie Dacă aţi suspectat o hipertensiune arterială: • chemaţi echipa de salvare. Primul ajutor în asemenea situaţie va fi: • chemaţi echipa de salvare. • în cazul în care depresie este severă încurajaţi femeia să se consulte cu medicul de familie sau medicul specialist pentru prescrierea unui tratament.). somnolenţă. edeme generalizate sunt manifestări de procese grave în organismul femeii.nu încurajaţi gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. stop cardiaco-respirator.eliberaţi căile respiratorii. deces prin asfixiere. 3. Pe parcursul accesului convulsiv eclamtic sunt posibile următoarele accidente: traumatizarea gravidei prin cădere.culcaţi femeia în decubit lateral stâng. furculiţe. hemoragii cranio-cerebrale. amouroasă. hematurie. . . . Până la venirea ei: . dar să ceară ajutor. Încurajaţi-o să povestească partenerului. rudelor cum se simte.2. .

Hemoragiile în sarcină Hemoragiile vaginale pe parcursul sarcinii pot fi cauzate de: I. cancer. băţ sau orice alt obiect dur. hipoxie acută cu deces fetal în uter. gravida va fi eliberată de surplusul de haine. . Apoplexia uteroplacentară tipică se manifestă prin dureri permanente mari lombaro-abdominale. endometritele (inflamaţie a uterului). mai frecvent în ultimele 10-12 săptămâni de sarcină.• între dinţi plasaţi coada unei linguri de lemn. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. uterul în tonus. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. episod de apoplexie uteroplacentară în anamneză. Cauzele cele mai frecvente a apariţiei acestei complicaţii sunt: avorturile spontane sau cele medicale însoţite de chiuretaj uterin. Sarcină ectopică (extrauterină) – dureri abdominale intense.5%. haina va fi deschisă la gât şi piept. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. II. nontraumatic. faţa ei va fi stropită cu apă. aflându-se mai jos de partea prezentată a fătului. Stări patologice care nu au nimic în comun cu sarcina: patologia colului uterin – endocervicoză.1-0. molă hidatiformă. malformaţii uterine. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului.într-o sarcină avansată: Prezentaţia placentei (totală sau parţială. În asemenea cazuri asistentul social: • va anunţa medicul de familie sau medicul specialist sau va chema echipa de salvare. sângele este roşuaprins.8%. apare pe neaşteptate. sângerări vaginale iniţiale absente sau moderate cu sânge întunecat (are loc hemoragie internă. sarcina gemelară. este important de reţinut că. 49 . pulsul se intensifică.40. însoţite sau nu de sângerare. Apoplexia utero-placentară are la bază de cele mai dese ori hipertensiunea arterială. ajungând sau acoperind orificiul intern. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. sângerarea se manifestă fără dureri. ş. Patologia dată se întâlneşte la 0. pe piept şi frunte pute-i aplica un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umed. calmaţi gravida. gravida poate să fie în stare de şoc. abdomen şi uter tensionat. formarea hematomului retroplacentar(între placentă şi uter). care are loc înainte de naşterea fătului. polip. are dureri dar nu avortează şi nu se afectează copilul.a. stare generală gravă (tensiunea arterială scade. În asemenea caz sarcina este avansată. nu lăsaţi gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical.stare când gravida sângerează abundent cu cheaguri. dar poate apărea şi mai devreme. ş. Frecvenţa acestei patologii variază între 0. Apoplexia uteroplacentară . polihidramnioza. tratamentul gestozelor tardive cu hipertensiune arterială este posibil numai în condiţii de staţionar. abdomenul dureros la palpare. În cazul unei sarcini extrauterine oul fertilizat se prinde în cele mai dese cazuri la nivelul unei trompe uterine (fallopiene) În asemenea cazuri asistentul social: • va anunţa medicul de familie sau medicul specialist sau va chema echipa de salvare. placenta jos înserată) – placenta care este situată în întregime sau parţial în segmentul inferior al uterului. Patologie legată de sarcină Iminenţă de avort spontan . În funcţie de varietăţile inserţiei placentei (localizarea placentei) volumul sângerării este mic sau mare (până la 1 litru la sfârşitul sarcinii). rece.decolarea înainte de termen a placentei normal înserate.a. dar poate fi şi ca rezultat al traumatismului şi/sau abuz fizic.

Factorii de risc din anamneză şi demografici Căsătorie neînregistrată Nivelul jos al educaţiei (studii primare sau medii incomplete). RPM se manifestă prin scurgerea bruscă din vagin a unei anumite cantităţi de lichid. nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical este important de reţinut că. Naşterea prematură constituie o problemă obstetricală de o importanţă deosebită. Mai mult ca atât. de obicei. benzodiazepinilor sau a altor droguri Fumatul 50 . transparent şi/sau prelungirea eliminării lichidului amniotic la momentul apariţie ajutorului medical specializat.• • • va informa gravida să păstreze lingeria pătată cu sânge pentru a o arăta medicului sau echipei de salvare. hemoragii intraventriculare. Vârsta mai mică de 18 ani sau mai mare de 35 de ani Biopsie ţintită a colulului uterin 3 sau mai multe pierderi a sarcinii în primul trimestru Orice pierderi în trimestrul doi Naştere prematură în antecedente Antecedente de miomectomie Dilatare cervicală mai mult de 1 cm către 32 săptămâni de gestaţie Cerclaj pe col uterin Iritabilitate sporită uterină(tonus uterin sporit) Activarea sistemului fetal sau matern hipotalamo-pituitral-adrenalic Stres în familie sau în viaţă Stres fetal ca retardul creşterii intrauterine Folosirea cocainei. Rupere prenatală a membranelor este definită ca ruperea spontană a membranelor până la instalarea contracţiilor uterine regulate. Naşterea prematură Naşterea prematură este definită ca naşterea care are loc între 22 şi 37 săptămâni amenoree. retinopatia prematurităţii. • îi va propune gravidei să folosească un scutec uscat până la apariţia ajutorului medical. Identificarea şi tratarea cauzelor care stau la baza naşterii premature poate influenţa potenţial reducerea morbidităţii şi mortalităţii perinatale. hemoragia obstetricală. RPM până la termenul de 37 săptămâni de gestaţie se consideră până la termen (prematur). la care se adaugă sechelele psihomotorii şi costurile ridicate impuse de îngrijirea unui prematur. maladii cronice pulmonare şi retard de dezvoltare. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. care poate fi tratată numai în condiţii de staţionar specializat. dar nu se limitează la următoarele: A. este o stare de urgenţă. Ruperea prenatală a membranelor (scurgerea lichidului amniotic) Ruperea prenatală a membranelor (RPM) amniotice înseamnă că stratul protector de lichid amniotic din jurul copilaşului nu mai există. marijuanei. Factorii de risc pentru naştere prematură includ. Nou-născutul prematur. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. B. indiferent de origine. RPM la sau după 37 săptămâni de gestaţie se consideră la termen. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. care supravieţuiesc deseori au maladii severe cum sunt enterocolita necrozantă. agravează mortalitatea perinatală într-un procent ce depăşeşte 75%. Asistentul social în asemenea situaţie: • va chema echipa de salvare. nou-născuţii prematuri. prin deficienţele funcţionale şi morfologice pe care le prezintă.

Pielonefritele sau infecţiile urinare .va încuraja parturienta (femeia în travaliu) să respire repede şi superficial.Polihidroamnios .C.Infecţii cu transmitere sexuală . se repetă la fiecare 5-10 minute. - Folosirea alcoolului Inflamaţii Vaginoză bacteriană la femeile cu naştere prematură în anamneză Infecţie cu Streptococ din grupa B (SGB).Coagulopatii ereditare . Semnele şi simptomele naşterii iminente includ: • Dorinţa necontrolabilă de a expulza • Bombarea perineului şi rectului • Degajarea căpşorului fetal.Hemoragii vaginale după 12 săptămâni în sarcina prezentă E. este important screening-ul pentru protejarea sănătăţii nou-născutului.Trauma.Dereglări tromboembolice ereditar Semne ale naşterii premature pot fi: contracţii uterine durează mai mult de o oră. În asemenea situaţie asistentul social: • va chema echipa de salvare şi/sau va anunţa medicul de familie sau medicul specialist. Hemoragie deciduală . Naşterea de urgenţă (la domiciliu) Uneori travaliul (naşterea) progresează atât de repede încât nu mai este timp pentru o asistenţă profesională – în maternitate.Problemele autoimune . • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical.Hipertensiunea .Alte infecţii sistemice sau maladii febrile D.va încălzi camera. 51 . Maladii materne care se asociază cu naştere prematură .Intervenţii chirurgicale în sarcină . • Mama constată că „copilul vine” În cazul dat persoana care este alături de gravidă: • Va rămâne calm şi va explica procedura mamei şi partenerului ei • Va rămâne cu femeia şi va ruga pe cineva să anunţe echipa de salvare şi/sau va anunţa medicul de familie sau medicul specialist. . • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. accidente rutiere . au o durată de 30 secunde. renale sau pulmonare . • dacă ajutorul medical specializat se reţine persoana care va asista naşterea va efectua următoarele: .Maladii severe cardiace.Violenţă domestică . • îi va propune gravidei să folosească un scutec uscat pentru aprecierea scurgerii lichidului amniotic.Miom uterin F.Diabetul . Distensie patologică a uterului .Sarcini multiple . • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. Nu este un factor de risc direct pentru NP.Anomalii uterine . .

• perioada de delivrenţă şi expulzie a placentei (locului). se aştern prosoape curate (sau orice bucată de ţesătură curată. Spălarea sistematică şi calitativă a mâinilor şi utilizarea mănuşilor sterile (dacă sunt) este de o maximă importanţă. mirosului şi nuanţei lichidului amniotic (curat. sangvinolent). explicaţi procedura. . • Asistenţa în naştere constă în degajarea prudentă a capului fetal fără protejarea perineului matern. Spălaţi perineul cu soluţie pentru curăţire dacă vă permite timpul. • îngrijiriea imediată a nou-născutului. • Aprecierea cantităţii. • Aprecierea caracterului şi eficacităţii scremetelor. Facilitează naşterea Previne sau minimalizează trauma căpşorului copilului 52 . ajutaţi mama să ocupe o poziţie sigură şi confortabilă. Aplicaţi o presiune minimă pe căpşorul copilului pentru ghidarea lentă şi controlul naşterii lui. încercând să întârzie naşterea. Argumentarea Înlăturarea anxietăţii Pregătiţi suprafaţa. Îngrijirea şi supravegherea va include: • perioada de expulzie . . . aţă de mătase pentru naştere.dacă este posibil. o pereche de foarfece.dacă nu mai este timp.începe o dată cu dilatarea completă a colului uterin şi se termină după expulzia fătului. cu fesele pe margine. scutecele. parturienta se aşează pe o masă sau pat.. haine) făcute sul sub fesele mamei. ştergarele. meconial. deoarece se poate provoca lezarea creierului la copilaş.va spăla zona genitală a mamei şi mâinile asistentului cu apă fiartă şi răcită şi cu săpun sau detergent dacă va permite timpul. picioarele sprijinite pe scaune şi cu un lighean curat dedesubt.va ruga femeia să nu se screamă sau să ţină picioarele împreunate. Protocol de conduită a unei naşteri de urgenţă Etape Perioada de expulzie Procedura Rămâneţi calm şi supravegheaţi femeia.

Eliberaţi cu atenţie căile respiratorii ale copilaşului înfăşurând pe deget un scutec curat su orce bucată de ţesătură curată. Ştergeţi mucusul de pe faţa copilului cu un prosop curat sau tifon. Femeia se screme în timpul contracţiilor Aplicaţi o presiune uşoară în jos pe capul copilului. cât copilul se naşte. Fixaţi timpul naşterii nounăscutului. Separaţi nou-născutul de mamă în scopul acordării îngrijirilor imediate ale nounăscutului Facilitează termoreglarea şi adaptarea nou-născutului la viaţa extrauterină. Puneţi două ligaturi pe cordonul ombilical: prima la nivelul perineului femeii. de la inelul ombilical al copilului. corp. Dacă este necesar. Ştergeţi mucusul de pe corpul copilului cu un prosop curat sau tifon.Poziţionaţi ştergarul între fanta genitală şi anus şi aplicaţi un suport gentil asupra perineului Minimalizează contaminarea în procesul naşterii din cauza expulziei de materii fecale şi minimalizează traumatizarea perineului. efectuaţi o aspiraţie a căilor respiratorii (un nounăscut sănătos care respiră bine şi ţipă imediat nu are nevoie de aspiraţie). incizaţi între ligaturi cordonul ombilical cu foarfecele. Înlăturaţi orice urme ale membranelor amniotice de pe faţa copilului. Previne expulzia bruscă a capului fetal şi trauma posibilă a perineului Rugaţi ca parturienta să răsufle adânc în timpul contracţiei când are loc degajarea căpşorului. 53 . Presiunea nepotrivită poate trauma coloana vertebrală în regiunea cervicală a nou-născutului. Uscaţi copilul. Permiteţi ca restabilirea poziţiei să se producă. Asigură menţinerea sigură a copilului. Dacă este necesar. membre. Îngrijirea imediată a nounăscutului Susţineţi căpşorul cu ambele mâini atât timp cât acesta se degajă. Înlăturaţi orice urme ale membranelor amniotice de pe faţa copilului. a doua la 5 cm. efectuaţi o aspiraţie a căilor respiratorii (un nou-născut sănătos care respiră bine şi ţipă imediat nu are nevoie de aspiraţie) Continuaţi susţinerea căpşorului cu ambele mâini. Nu forţaţi corpul copilului în timpul naşterii. Aliniază capul fătului cu umerii pentru a facilita naşterea lor. până când va deveni vizibil umărul posterior (cel de partea perineului) Susţineţi întreg corpul copilaşului cu toată suprafaţa mâinilor atât timp. până când va deveni vizibil umărul anterior (cel de sub simfiză) Aplicaţi o presiune uşoară în sus pe capul copilului.

Înregistrările efectuate de persoana care a asistat naşterea Data şi ora naşterii Data şi ora decolării placentei Scorul Apgar Sexul copilului Starea perineului Anomalii sau accidente la naştere. Încercările timpurii de a delivra placenta pot duce la ruperea cordonului. oboseală nemotivată. vertijuri. (scutec. Hemoragia (sângerarea) din vagin Una din stările de urgenţă în perioada de lăuzie este hemoragia din vagin. o bucată de ţesătură) curat pe perineu după ce aţi curăţat perineul de eliminări în urma naşterii. palpitaţii cardiace. la prolabarea sau inversia uterului. Puneţi o compresă de tifon. (scutec. Apreciaţi hemoragia probabilă din timpul naşterii şi fixaţi cifra. Ţineţi mama şi copilul la cald. ştergar. Puneţi o bucată de tifon. Ajută la contracţia uterină dacă travaliul şi naşterea rapidă predispun femeia la o hemoragie postpartum Masaţi uşor uterul pentru a-l ajuta să se contracte. precoce.Jetul de sînge întunecat din vagin . uscat. Evaluaţi aici scorul Apgar la 1 minut şi 5 minute. ştergar. Rugaţi femeia să se screamă la o contracţie pentru a expulza placenta. hematometra. Dereglările stării generale se manifestă prin slăbiciuni. Sângerarea din vagin poate fi sub formă de get sau în formă de porţii de sânge cu cheaguri ce se repetă. Înveliţi-ii cu o bucată de ţesătură curată şi dacă e nevoie cu o plapumă.Perioada de delivrenţă şi expulzie a placentei (locului) Plasaţi copilul pe abdomenul mamei. Stările de urgenţă în perioada de lăuzie Facilitează contracţiile uterine controlând astfel sângerarea femeii. Înveliţi copilul şi mama cu un prosop curat. Fixaţi timpul naşterii placentei. mai frecvent. Încurajaţi alimentaţia naturală. 54 . Asigură delivrenţa sigură a placentei. pot fi: reziduuri placentare. rupturi a căilor moi de naştere.Fundul uterin se ridică în sus în abdomen sau uterul devine mai dur. endomiometrita erozivă. nedepistate la controlul în valve postnatal.Alungirea cordonului umbelical (ligatura cordonului ombilical care aţi fixat-o lângă perineu a coborât) . Placenta cu membranele ei se vor colecta într-o pungă de polietilenă curată pentru a fi transportată împreună cu mama şi nou-născutul la o instiuţia medicală. o bucată de ţesătură) curat sub fesele lăuzei. Aşteptaţi semnele de decolare a placentei . Copilul se află pe abdomenul mamei. Asistentul social în asemenea situaţie: • va chema echipa de salvare. Cauzele acestei stări.

dureri în regiunea perineală ca rezultat a plăgilor postnatale şi hemoroizilor. În caz de dureri în regiunea inferioară a abdomenului cu lohii de culoare şi miros neobişnuit şi febră asistentul medical: • va chema echipa de salvare şi/sau va anunţa medicul de familie sau medicul specialist. Febra mai frecvent poate fi asociată cu dureri în regiunea glandelor mamare. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. din tractul genital şi necesită spitalizare. care deseori se manifestă prin dureri în partea de jos a abdomenului sau a spatelui. hemoragia postpartum reprezintă o pierdere de sânge de 500 ml sau mai mult. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. senzaţii de urinare frecventă • Diaree • Cefalee • Creşterea bruscă în greutate. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. care sunt primele semne a mastitei puerperale sau cu dureri în regiunea inferioară a abdomenului şi lohii de culoare şi/sau miros neobişnuit fiind semne a endomiometritei puerperale. în numai câteva zile Încurajaţi femeia să se prezinte la maternitate atunci când: • Apar primele contracţii uterine. în regiunea anusului cu semne de inflamaţie locală şi dilatarea varicoasă a venelor fiind consecinţe a tromboflebitei sau flebotrombozei. Aceste contracţii sunt regulate si apropiate ca interval de timp. La apariţia acestor simptoame se recomandă de urgenţă: • consultaţia medicului de familie sau medicului specialist şi/sau se va anunţa echipa de salvare. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. ca rezultat a unui proces inflamator sau lactostază. slăbiciuni. în caz de proces septico-purulent a organelor genitale. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. Febră Consultaţia medicului de urgenţă este necesară şi în cazul apariţiei febrei. varice • Oboseală nemotivată. în regiunea inferioară a abdomenului. disconfort. Durerile pot fi localizate în regiunea sânilor. Durerea O stare de urgenţă în perioada de lăuzie şi necesitatea de consultaţie urgentă a medicului este durerea. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. dureri în membrele inferioare. • În caz de eliminare a dopului gelatinos (mucus sangvinolent) din vagin • Dacă s-au scurs apele (lichidul amniotic) 55 .• va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. şi a semnelor de inflamaţie a sânilor. • este important de reţinut că. Important!!! Încurajaţi femeia pentru o consultaţie la medicul de familie sau medicul specialist în caz de prezentare a următoarelor semne de pericol: • Prurit cutanat constant • Febră • Vome sau greţuri • Edeme la mâini şi picioare. vertijuri • Dereglări ale micţiunii în formă de usturime.

26 ani. în ultimul timp are „pofte”. ambii soţi lucrează în gospodărie. 42 ani. doamna F. 20 ani primipară.. Din casă auziţi strigăte şi geamăte înăbuşite. dar ea alimentează copilul până-n prezent cu sân şi de aceia nu are ciclu. La moment locuieşte la concubinul sau. se plânge de cefalee. care la moment se află la bunei. vârsta sarcinii 36 săptămâni. este la evidenţa la medicul de familie dar a fost numai o dată la control. Mişcările fătului le simte bine. ( fundul uterului se află la nivelul ombiliculuilui) nu stă la evidenţa medicului de familie pentru îngrijiri antenatale. 1. • • Studiu individual 56 .. În timpul discuţiei a avut o durere puternică în partea de jos a abdomenului şi pe picioare s-au scurs apele. este palidă. musculiţe în faţa ochilor. motivează prin lipsă de timp. Este însărcinată. ambii nu sunt încadraţi în câmpul muncii. 9. soţul este plecat la muncă peste hotare de 2 ani şi nu are nici o veste de la el. Vă spune că nu are poftă de mâncare. au o fetiţă de 3 anişori. au teren arabil.. 10. Se plânge de greţuri. lucrează vânzătoare de mărfuri de uz casnic. Din discuţie menţionează că de vre-o trei zile nu simte copilul. are 2 copii. 18 ani. La bătaia în uşă doamna nu răspunde. 36 ani. casnică. În timpul discuţiei se plânge de oboseală permanentă. are un copil de 1 an. gravida X. a însemnat-o după naştere numai o dată. Este însărcinată în ultima lună de sarcină. 12. căsătorită. 7. La moment se plânge de dureri în regiunea lombară şi eliminări neabundente sangvinolente din vagin. La moment este însărcinată. („degrabă trebuie să nasc”). Nu stă la evidenţă la medicul de familie. gravidă 38 săptămâni. menstruaţie nu are. mai ales dimineaţa. doamna C.. Sarcinile: • • Enumeraţi semnele clinice ale problemelor posibile sau a stărilor de urgenţă în fiece caz Descrieţi şi argumentaţi acţiunile D-voastră. Când întraţi găsiţi următoarea situaţie: gravida se află culcată în pat. vârsta sarcinii 34 săptămâni. doamna A. v-aţi planificat o vizită la doamna M. doamna B. 42 ani. care locuieşte singură împreună cu fiica de 15 ani. de jumătate de an locuieşte împreună cu un alt bărbat. în piaţă. locuieşte în cămin împreună cu soţul.Dacă a trecut termenul aşteptat de naştere În cazul când nu simţiţi mişcările copilului de mai multe ori în ultimul trimestru al sarcinii Solicitaţi asistenţa de urgenţă la apariţia oricărui din următoarele semne de urgenţă: • Eliminări sangvinolente din vagin (hemoragii) • Scurgerea lichidului amniotic • Dureri în abdomen • Edeme care progresează rapid • Dereglarea vederii • Eliminări abundente nesangvinolente din vagin. nu are un loc stabil de trai şi de lucru. Aplicaţii practice: Analizaţi studiile de caz. Eliminări din vagin neagă. celibatară. 8. 24 ani. doamna S. căsătorită. supraveţuiesc din îndemnizaţiile ce le oferă statul pentru copii. când a fost luată la evidenţă. ţinându-se de burtă şi la momentul apariţiei D-voastre exclamă „vine copilul”. La moment este însărcinată în luna a patra şi sunt foarte bucuroşi. câte o dată are senzaţia că-i fuge pământul de sub picioare. 11.

Chişinău 2006. 151 p. V.. Ed. 1996. 11. şi coaut. 1993. 2007. 2006. Chişinău. 10. 3. 165 p. Chişinău 2006. 120 p. Paladi Gh. 152 p 17.I. S. 1997.139. Chişinău. Volumul 2 al Protocoalelor de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie”. 18. 206 pag 16.2002. Obstetrica. Chişinău. Î. Comendant. „Supliment la Ghidul C Naţional de perinatologie: protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie”. 19. din 28. 15. Joan Mogul Carrity. V. editat cu suportul Direcţiei Elveţiene de Dezvoltare. Evidenţiaţi posibilele greşeli în procesul de asistenţă perinatală care duc la apariţia stărilor de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală. Stratulat Petru şi coaut. 2. Compendiu. 7. 2007. ediţia a doua. Ghid de consiliere în avortul de prim trimestru. 2005. Friptu V. 160 p.. Cerneţchi. USA. 2005. 2006. 13. 2004. Sănătatea reproducerii. Ghidul viitoarei mame „Cum să ai un Făt Frumos şi Sănătos”. Chişinău. Bucureşti.. “Tipografia Centrală”. Ontario. volumul 3. Baltag. Ghid practic în asistenţa antenatală pentru medicii de familie. Explicaţi importanţa activităţii asistentului social în îngrijirea perinatală BIBLIOGRAFIE: 1. O. Carnetul Medical Perinatal. Combinatul Poligrafic.”ALL”. Chişinău 2006. 6. Chişinău. vol. Principiile practicii perinatale. Hodorogea.Trad. aprobat de MS al RM nr. Planned Parenthood of New York City. Mary Ann Castle. Paladi Gh. 103 p. 2005. II. Managementul îngrijirii nou-născutului. Tipografia Centrală. 2005. Tipografia Centrală. Combinatul Poligrafic. 5. 296 pag. 248 pag 9. Pregătirea psiho-emoţională a gravidei şi membrilor familiei ei către naştere. 57 .05. Programul Naţional de ameliorare a asistenţei în planificarea familiei şi protejarea sănătăţii reproductive în RM anii 1999 – 2003. R. 3. Chişinău 2006. “Vera Bostan”. Chişinău 2006. 14. Chişinău. Programul de instruire în perinatologie. Boyd Joni şi coaut. Supliment la Ghidul C Naţional de Perinatologie „Protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie”. Obstetrica patologică. Ed.1. Argumentaţi necesitatea cunoaşterii materiei în activitatea profesională 4. “Lumina”. Friptu cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova. 8. Chişinău. “Tipografia Centrală”. forma 113/e. Ghidul B Naţional de Perinatologie “Serviciul perinatologic regionalizat: nivele şi conţinut”. 165 p 4. 2005. Chişinău. Vîrtej P. Synergy Communications. Compendiu „Pregătirea psiho-emoţională a gravidei şi a familiei ei”. România.. 2. “Tipografia Centrală”. vis-a-vis de situaţiile descrise mai sus şi modul în care a fost soluţionat. 278 pag. Manual. Copyrigt 1996. Tipografia Centrală. Tipografia Centrală. şi adapt. Obstetrica fiziologică şi patologică. Modul „Asistenţa antenatală”. editat cu suportul UNFPA. Prezentaţi un caz din experienţa Dvs. Chişinău. 12. ediţia a doua. Ghid A Naţional de Perinatologie „Pprincipii de organizare şi acordare a asistenţei peirnatale”.

în fiecare organ. Obstetrică şi ginecologie. Ed. necesită o atenţie aparte impusă de particularităţile sale.. dismaturitatea. odată “venit pe lume”. de vulnerabilitatea sa crescută.20. 1997.4. R. W. 3.Vlădărescu. Unitatea indisolubila dintre mamă şi făt din timpul sarcinii şi a naşterii se întrerupe şi nou-născutul începe adaptarea la viaţa extrauterină. Adaptarea nou-născutului normoponderal (cu greutate normală la naştere) 3. Îngrijirea esenţială a nou-născutului sănătos 3. “Almatea” ediţia în l. Perioada de nou-născut este perioada din viaţa copilului care însumează primele 30 de zile din viaţă. prematuri.5. mecanic şi metabolic de către organismul 58 . Beck jr. vârsta gestaţională.2. supramatur. Separarea la naştere a fătului de placentă este un proces critic (un proces “de răscruce”). Tema 3.1. ÎNGRIJIRILE NOU-NĂSCUTULUI. Bucureşti. W.3. care implică modificări funcţionale în fiecare sistem. Copiii prematurii 3. fiinţa umană – până atunci protejată termic. Procesul de durere întâlnit în cadrul neonatal Cuvinte cheie: nou-născutul. Adaptarea nou-născutului normoponderal (cu greutate normala la naştere) Copilul. brusc. Alimentaţia naturală a nou-născutului 3. ÎNGRIJIRILE NOU-NĂSCUTULUI. Tema 3.1. 3. română sub red.

Forma asimetrică: deficit al indicilor pondero-staturali (<10 percentile) LGA (Large for gestational age). ROMINGUL. fundamentale. Nou-născut imatur – copil.2. EDUCARE. • • • copilul se examinează în primele ore după naştere temperatura încăperii unde se află nou-născutul va fi 24 – 26° C examenul se efectuează în incubator sau pe măsuţă cu sursă de încălzire. ÎNGRIJIREA ESENŢIALĂ A NOU-NĂSCUTULUI SĂNĂTOS CUVINTE CHEIE: ÎNGRIJIRE. nou-născutul trebuie să fie uscat • • copilul se examinează la lumina zilei sau la lumina lămpilor de zi mâinile examinatorului trebuie să fie uscate şi calde 3. cu particularităţi morfologice şi funcţionale caracteristice prematurului. Menţionăm principalele “probleme” adaptive ale nou-născutului. Corespunde copilul vârstei sale gestaţionale? SGA (Small for gestational age).trebuie să se deprindă rapid să facă faţă unor schimbări funcţionale esenţiale. Variantele vârstei gestaţionale a)nou-născut matur (născut între 37 şi 42 săptămâni) b)nou-născut prematur (născut până la 36 săptămâni de sarcină) c)nou-născut postmatur (născut după 42 săptămâni după sarcină). ÎMBĂIEREA.mamei .mare pentru vârsta gestaţională dată (copiii cu indicele maturizării morfologice mai mult de 2 devieri standarde sau mai mult de 20 percentile pentru vârsta lui gestaţională.mic pentru vârsta gestaţională dată (indicele gastiologice întârzie maturităţii cu două devieri standarde sau constituie mai puţin de 10 percentile a greutăţii pentru vârsta de gestaţie) Variantele SGA: Forma simetrică: nou-născut la termen marchează greutatea mica la naştere. A cunoaşte indicaţiile pentru utilizarea manoperelor de îngrijire în neonatologie 59 . ÎNFĂŞATUL. Obiectivele : 1. A sistematiza manoperele utilizate în practica neonatală în formă de modul 2. născut la termen.

Evident. De asemenea. cât şi al hipoglicemiei şi icterului. d) legănarea pe picioare. mama şi nou-născutul erau lipsiţi de posibilitatea de a fi vizitaţi de rude în maternitate. reduce atât riscul hipotermiei. copilul fiind aproape de mamă. de infecţie tetanică. de asemenea.3. previne infecţiile. De exemplu. În orice localitate există practici dăunătoare ce trebuie înlăturate pentru a îmbunătăţi calitatea îngrijirii neonatale. Copilul încă în stare de dezvoltare intrauterină participă în viaţa mamei. îngrijirea în sarcină. 60 . în locul adresării la medic. mamele nu participau la îngrijirea copilului. A cunoaşte echipamentul. alimentaţia şi dragostea. Sentimentele nou-născutului se dezvoltă începând cu perioada aflării sale în uterul matern. altor lichide între alăptările la sân. În maternităţi până nu de mult copiii erau separaţi de mame. b) administrarea precoce a laptelui de vacă sau capră (în primele luni) fără a fi necesar. dar necesită atenţie deosebită (AOC) Greutate mică la naştere Cu complicaţii Copiii pot să treacă rapid de la stări aparent normale la stări grave de îmbolnăvire. Alimentaţia naturală precoce. cordonul ombilical poate fi sursa cea mai frecventă de sepsis neonatal şi. precauţiile şi complicaţiile în efectuarea manoperelor Viziunea generală pentru întreaga asistenţă neonatală Este ca copiii să aibă un început de viaţă cât mai sănătos posibil. tehnica efectuării. c) înfăşarea strânsă a copilului. naştere şi perioada neonatală are o corelaţie trainică cu practicile tradiţionale care pot fi calificate ca benefice sau nocive. Un nou-născut face parte din una din următoarele categorii la naştere: Normal Normal. e) descântec. Practici nocive care au existat şi continuă să mai existe sunt: a) administrarea ceaiului. căldura. în cazuri de îmbolnăvire a nou-născutului. Când se începe îngrijirea şi educarea nou-născutului? Predispoziţia ereditară împreună cu educarea. curăţenia. emoţiile fiecărui om formează şi determină personalitatea. Necesităţile esenţiale ale oricărui nou-născut includ respiraţia. asistenţa esenţială bună acordată va preveni multe urgenţe neonatale. Practicile de îngrijire “nocive” existente În fiecare societate.

atingerile mamei. a apărut tendinţa de a privi nounăscutul ca pe un “pacient” aparte. ca vocea părinţilor şi muzica. Pendulul îngrijirii instituţionale şi-a început oscilaţia inversă. De aceea el are nevoie de muzică. Concepţiile generale privind îngrijirea nou-născutului sănătos în legătură cu politica naţională de fortificare a asistenţei perinatale din Republica Moldova Pe parcursul anilor. de acum în această fază. fiziologică a pruncului la viaţa extrauterină facilitarea contactului imediat şi ulterior dintre prunc. de a avea emoţii se dezvoltă din uter. 61 . însă pruncii sănătoşi merită o altă abordare. activ şi darnic de a fi alimentat. că se potriveşte în cazul nou-născuţilor bolnavi sau prematuri. Iată câteva modalităţi de a atinge această uniune: • • • • • • facilitarea procesului de adaptare calmă. spitalele stimulând funcţionarea cuplului mamă-prunc ca o unitate integră şi principiile de axare către familie. pe care îl pot îmbunătăţi părinţii. ea va surveni de sine stătător pe parcursul primei ore. ataşarea mamei faţă de copil. un factor benefic. şi mai ales ale tatălui. duioşia mamei au drept urmare apariţia primilor muguri ai raţiunii umane. Prima hrănire nu trebuie forţată. pentru a fi alăptat. Un astfel de punct de vedere. Începând de la 5 luni de gestaţie copilul aude nu numai bătăile cordului matern. Scopul primei alăptări nu este alimentaţia ca atare. Copilul. ci prelungirea contactului dintre mamă şi prunc. Dacă în timpul naşterii mamei i s-au dat unele medicamente (din grupa anesteticelor). resimte consecinţele dispoziţiei proaste a mamei. Contactul armonios cu fătul este excelent. mamă şi familie stabilirea unor mecanisme sau indici pentru depistarea rapidă şi înlăturarea stărilor de boală la nou-născuţi promovarea alăptării precoce ca fiind forma cea mai bună de alimentare a nou-născutului punerea la dispoziţia părinţilor a resurselor de instruire pentru a-i ajuta la îngrijirea pruncului acordarea îngrijirii medicale preventive şi efectuarea examinărilor recomandate nounăscuţilor. Efectuarea primei alimentari Imediat după naştere copilul sănătos va căuta hrana în mod instinctiv. odată cu “instituţionalizarea” naşterilor.Efectele majore a influenţei părinţilor până la naşterea copilului persistă pe toată viaţa. Se spune că procesul de naştere a copilului este terminat în momentul în care copilul este transferat de la placentă la sân. Capacitatea omului de a simţi. copilul poate să nu fie vioi. probabil. În primele ore de după naştere pruncul este vioi. dar şi sunetele externe. de glasul duios. Atenţia faţă de făt.

În salonul pentru nounăscuţi. pe de altă parte. lor le apare dragostea rapidă faţă de micuţul neputincios. dragostea şi căldura persoanelor apropiate îi înconjoară pe mamă şi prunc într-o atmosferă biologic benefică. îl mângâie. Atitudinea sufletească. astfel încât părinţii să aibă posibilitatea să se afle un timp cu copilul lor contactul permanent al pruncului cu mama sa trebuie să constituie o regulă de bază. de mamă va avea grijă moaşa. bunica se uită la nou-născut. Copiii care necesită îngrijire şi monitorizare intensivă trebuie să fie de asemenea împreună cu mamele. în sala de naşteri. În mod ideal. în saloanele pentru nou-născuţi potenţialul infectării este mai mare decât în cele pentru mame. de nou-născut va avea grijă asistenta medicală. Reguli de contact între mamă şi nou-născut: contactul dintre mamă şi nou-născut trebuie să înceapă imediat după naştere. Atunci când nou-născutul se află în aceeaşi încăpere cu mama sa. Dacă 62 . dar luându-se în considerare dorinţa de intimitate şi drepturile altor lăuze. De acum înainte nu există nici o justificare pentru separarea unui nou-născut sănătos de mama sa. Aceasta oferă susţinere nu numai tinerei mame. mama are de obicei grijă de prunc (aşa cum va face când se vor întoarce acasă). Tradiţional se consideră că saloanele pentru nou-născuţi erau “mai curate” decât rezervate mamelor. având în grija lor mai mulţi prunci deodată. ci şi familiei sale prin maximalizarea implicării partenerului şi liberalizării regulilor de vizitare din partea celor apropiaţi. tata. Salonul pentru pruncii în stare satisfăcătoare trebuie rezervat pentru nou-născuţii ale căror mame sunt obosite sau nu se simt bine. cu excepţia cazului când mama cere expres singurătatea altor membri ai familiilor trebuie să li se permite vizite fără restricţii. “procedurile obligatorii” de îngrijire a nou-născutului trebuie amânate pentru mai târziu. Trebuie de format condiţii ca mamele să poată participa la îngrijirea copiilor gravi. asistentele se ocupă de îngrijirea pruncului. Numai copiii şi mamele în stare gravă şi foarte gravă pot fi izolaţi până la ameliorarea stării. iar frica de infectare a nou-născutului era luată drept motiv pentru limitarea contactului dintre mamă şi prunc. În pofida existenţei regulilor de spălare pe mâini. îngrijesc de el. Primul contact dintre prunc şi familie Imediat după naştere trebuie stimulat contactul permanent al nou-născutului cu mama. Toate unităţile medicale noi trebuie să dispună şi de saloane mici unde mama să se afle alături de pruncul ei. Conceptul maternităţii şi al îngrijirii nou-născuţilor în mediul familial a căpătat o susţinere largă. la discreţia mamei. Când mama.Este foarte importantă participarea la naştere a tatălui sau a bunicii. Capacităţile existente trebuie să fie adaptate astfel încât să li se permită nounăscuţilor să fie alături de mamă.

curăţenia „simplă” deseori nu este uşor de realizat. Şi la nou în republică multe maternităţi oferă mamei şi copilului salon aparte. un scutec curat şi cald pentru uscarea copilului stimulează alăptarea şi previne pierderile de căldură. cu toate că această metodă poate fi oferită sub diferite forme: să se afle 24 ore 63 . Totuşi. suprafaţă de naştere curată pentru reducerea riscului infectării cu tetanos. cordonul ombilical trebuie legat strâns fie cu un fir curat. unghiile tăiate scurt. familiile şi asistenţii la naştere să evite practicile dăunătoare. Curăţenia la naştere ar fi un pas major în reducerea riscului infecţiei pentru mamă şi copil. copilul poate şi trebuie să fie împreună cu mama în acelaşi salon nu numai în timpul hrănirii lui. cât şi pentru lucrătorii medicali. Pentru obţinerea curăţeniei este nevoie ca mamele. folosirea mănuşilor. Mama primea copilul. fraţii. să se vadă dacă acestea sunt cu adevărat necesare şi dacă aduc vreun beneficiu real. surorile şi buneii puteau să-l privească numai printr-un perete din sticlă. Aceste măsuri se datorau unor considerente de respectare a regimului sanitaro-epidemic sau din lipsă de spaţiu. Tata. fie prins cu o clamă pentru cordon. Romingul (rooming-in) După naştere în anii trecuţi se obişnuia ca nou-născuţii să fie amplasaţi în salonul pentru nounăscuţi. pentru prevenirea HIV. Spălarea pe mâni este cea mai simplă şi totodată cea mai importantă deprindere(cost-efectivă). este o cerinţă obligatorie tăierea cordonului cu un instrument curat (o lamă nouă sau fiartă înainte de utilizare este o modalitate necostisitoare şi curată. care trebuie accentuată atât pentru membrii familiei. astăzi situaţia s-a schimbat. Următorii componenţi facilitează implementarea lanţului curat: mâinile spălate.).este posibil. la intervale 3-4 ore pentru a-l alimenta. Din fericire. dacă aceasta este disponibilă. sălile din maternităţi trebuie amenajate astfel ca să se creeze o atmosferă de confort pentru familii în cazul nou-născuţilor sănătoşi este necesară o reevaluare a procedurilor „obligatorii” din cadrul spitalului dat. trebuie să li se permită şi taţilor să beneficieze de intimitate cu nounăscutul.

ei mai bine cunosc copilul. când este flămând ceea ce duce la îmbunătăţirea lactaţiei la femeie intimitatea şi grija permanentă a mamei creează un confort psihologic copilului. Toaleta igienică a tegumentelor şi mucoaselor Toaleta de dimineaţă a nou-născutului include: - Toaleta feţei Toaleta ochilor Toaleta narinelor Toaleta urechiuşelor Toaleta cavităţii bucale Toaleta organelor genitale - 2. când. îmbrăca şi hrăni. acceptă metoda roming-ului. Fraţii şi surorile mai mari de îndată încep să contacteze cu micuţul lor. În caz dacă mama este obosită sau se simte rău copilul o perioadă de timp va fi îngrijit de asistenta medicală de copii. deoarece nu numai restructurarea hormonală poate duce la stări depresive. mama cunoaşte ritmurile individuale de îngrijire dezvoltarea copilului se accelerează: zâmbeşte mai des şi plânge mai puţin astfel instruită. dacă totul este bine folosirea acestei metode îi formează copilului deprinderea de a se alăpta. dar şi gândurile şi grijile legate de copil. el se simte iubit şi înţeles. pentru că se vor exersa în a-l spăla.împreună. Aflarea mamei şi copilului împreună dă următoarele rezultate: mama foarte repede îşi cunoaşte copilul şi necesităţile lui mamele primipare vor fi mai sigure că îngrijesc corect copilul. 64 . femeia va fi ajutată de asistenta medicală aflându-se împreună. după o perioadă scurtă de plâns. la fel. îl îmbracă. copilul primeşte totul ce-şi doreşte. dacă mama nu îl are în preajma sa tăticii tineri. această metodă are o influenţă pozitivă asupra riscului apariţiei perioadei depresive după naştere. Poziţionarea în timpul somnului Riscul decesului copilului e minim atunci când copilul doarme pe spate sau în decubit dorsal. drept urmare la ele dispare frica că nu vor face faţă cerinţelor. ca şi mamele. când apar probleme. mamă peste câteva zile poate părăsi clinica.

Nu înfăşaţi strâns ! Înfăşatul strâns: Blochează diafragma şi micşorează ventilarea pulmonilor Micşorează circulaţia sanguină Lipsa spaţiului liber nu permite de a păstra căldura Împiedicarea mişcărilor stopează dezvoltarea coordinării neuromusculare Nu permite alăptarea corectă Înfăşatul limitează dorinţele copilului. copilul este îmbrăcat în: maiouri de bumbac tricotate combinezon. Evaluarea peristaltismului intestinal 8. Îmbrăcarea se efectuează în mod liber. costumaşe din bumbac/lână căciuliţă de bumbac/lână mănuşi de bumbac/lână ciorapi de bumbac/lână pampers cearşaf NB!. Evaluarea temperaturii corporale 5. dar nu mai mult de 6 ore. copilul trebuie bine şters şi dacă e posibil de amânat scăldatul peste 6 ore după naştere. Profilaxia infecţiilor în salonul pentru nou-născuţi: Spălarea pe mâini de fiecare dată când copilul este înfăşat sau când se efectuează prelucrarea bontului ombilical.3. Îngrijirea bontului ombilical: Îmbăierea copilului Se recomandă ca procedura de îmbăiere a copilului să fie amânată. Evaluarea diurezei 7. Procedura de scăldare a copilului va fi amânată şi va fi efectuată după externare la domiciliu. Evaluarea dinamicii masei corporale 6. Evaluarea cordului şi pulmonilor 4. Îmbăierea copilului În primele ore de viaţă este indicat de a renunţa la îmbăierea copilului ştergându-l. Dacă copilul este murdar de sânge sau meconiu. În timpul scăldatului asistenta medicală este obligată: Să încălzească mai întâi salonul 65 .

- Să utilizeze apă caldă (toC 37. Temperatura în odaie unde va fi scăldat sugarul trebuie să fie de 25 – 28oC. La început se pregăteşte o soluţie concentrată. Prelucrarea primară a bontului ombilical se face la sfârşitul primei ore după naştere pentru nu a întrerupe contactul „piele la piele” între mamă şi copil şi pentru susţinerea alimentaţiei la sân fără forţarea nou-născutului. punându-i o căciuliţă şi acoperindu-i picioarele cât mai cald pentru a evita răcirea Să aşeze copilul cât mai aproape de mamă pentru ca ea să-l alăpteze Până la cicatrizarea plăgii ombilicale (primele 10 zile de viaţă) nou-născuţii se scaldă în soluţie pal-roză de permanganat de Kaliu. Înainte de fiecare procedură de scăldare băiţa se spală minuţios şi apă cu săpun. apoi se clăteşte cu apă fierbinte. apariţia intertrigoului. care apoi se adaogă în băiţa copilului. Îmbăierea neregulată poate duce la dereglarea termoreglării copilului şi corespunzător la mărirea temperaturii corporale.0-38. se va folosi săpun pentru copii) Să efectueze în apropierea sursei de încălzire Să acţioneze repede şi grijuliu Să şteargă rapid cu un ştergar cald Să îmbrace rapid copilul cu un tricou cald. Spălarea mâinilor de fiecare dată înainte de a atinge bontul ombilical. 66 . Îndoirea scutecului mai jos de bontul cordului. Reguli de prelucrare a cordonului: • • • • Pentru prelucrarea bontului ombilical de utilizat un dezinfectant (clorhexidină sau un compus al iodului). elementelor purulente pe piele. Menţinerea bontului curat şi uscat.0oC. Probleme ce vor fi discutate cu mama: • • • • • • • Mânuirea nou-născutului Colţul şi camera nou-născutului Somnul Cum vom îngriji la domiciliu Dauna înfăşării De ce trebuie să ţinem seama când îngrijim un nou-născut Pătucul Îngrijirea cordonului ombilical este parte componentă a lanţului curat.

dacă tratamentul întârzie sau nu este adecvat. Prelucrarea cu alcool. MĂSURAREA GREUTĂŢII CORPULUI ŞI APRECIEREA CREŞTERII 67 . Infecţia poate deveni sistemică sau se poate solda cu leziuni permanente ale ochiului.5% de eritromicină (în caz de infecţii cu chlamidii sau micoplasme) Curăţarea ochilor imediat după naştere Instilarea profilactică a colirului oftalmic (tetraciclină 1%). Se recomandă: Unguentul de tetraciclină este în 97% de cazuri eficient împotriva gonococului şi hlamidă. − - Lucrătorii medicali trebuie să fie atenţi la: Hiperemia în jurul cordonului. Prevenire. care duce la întârzierea mumificării şi căderea lui. − Eliminările purulente din bontul cordonului. totuşi oftalmia cauzată de gonococi evoluează mai grav. Oftalmia gonococică poate fi prevenită prin curăţirea ochilor imediat după naştere şi aplicarea: • • • • • unguentului 1% de tetraciclină unguentului 0. Oftalmiile cauzate de aceste două microorganisme nu pot fi diferenţiate numai în baza examenului clinic. !!! Profilaxia infecţiilor oftalmice este o intervenţie simplă şi foarte cost-eficientă.Ca parte a lanţului curat. Administrarea colirului la sfârşitul primei ore după naştere. fiindcă ele duc la întârzierea mumificării şi introducerea infecţiei. Cauzele cele mai frecvente sunt: - infecţia cu gonococcus infecţia cu chlamydia trachomatis. în special tumefacţia lui. − Temperatura înaltă (mai mult de 38ºC) sau alte semne de infecţie. ÎNGRIJIREA OCHILOR Definiţie: Ophthalmia neonatorum este orice conjunctivită cu eliminări. cordonul trebuie să fie tăiat cu un instrument curat şi legat strâns cu un fir curat. Important !!! Prelucrarea ochilor se va efectua la sfârşitul primei ore după naştere pentru nu a întrerupe contactul „piele la piele” între mamă şi copil şi pentru susţinerea alimentaţiei la sân fără forţare. care are loc în primele două săptămâni de viaţă. Nu se recomandă: - Aplicarea bandajelor.

Tehnica de măsurare a greutăţii • Folosiţi un cântar precis şi corect.5 până la 2. Până este stabilizată alăptarea. extrem de mică. iar copiii cu greutatea mai mică de 1.5 kg sau născut înaintea termenului de 37 de săptămâni de gestaţie).este copilul născut viu până la termenul de 37 săptămâni. mai puţin de 258 zile (calculând după prima zi a ultimei menstruaţii). Aşteptaţi până se linişteşte copilul şi ca să se stabilizeze indicatorul cântarului. Înregistraţi greutatea în fişa copilului şi marcaţi punctul respectiv în fişa de greutate a copilului (mai jos). Copiii cu greutate mică la naştere • Sunt nou-născuţii cu greutatea corporală mai mică de 2500 g Copiii cu greutate foarte mică la naştere • sunt nou-născuţii cu greutatea corporală mai mică de 1500 g pina la 1000 g Copiii cu greutate extrem de mică la naştere sunt nou-născuţii cu greutatea corporală mai mică de 1000 g. foarte mică.4 Prematurii Cuvinte cheie: Copii cu greutate mică. produs special pentru măsurarea greutăţii nou-născuţilor (este de dorit electronic). 3. • 68 .5 kg pot pierde până la 10% din greutatea lor de la naştere în primele patru sau cinci zile după naştere. • Ajustaţi /standardizaţi cântarul în conformitate cu instrucţiunile producătorului. La inceputul capitolului Conform OMS copil prematur . nou-născutul s-ar putea să nu adauge în greutate. cu gradaţii de 5 sau 10 g. Cea mai frecventă metodă utilizată pentru monitorizarea şi aprecierea creşterii este adaosul ponderal. sau dacă nou-născutul este bolnav sau mic (cu greutatea la naştere mai mică de 2. Ajustaţi cântarul la zero cu tot cu faşă / hârtie pe tavă. ajustaţi cântarul săptămânal sau de fiecare dată când acesta este mutat. Dacă nu dispuneţi de instrucţiunile producătorului.5 kg pot pierde până la 15% din greutatea lor de la naştere pe parcursul primelor 7 sau 10 zile de la naştere. Citiţi greutatea în dependenţă de cea mai apropiată gradaţie de 5 sau 10 g.Principiile generale. Copiii cu greutatea între 1. ci chiar să piardă din greutate. • • • • Puneţi o faşă / hârtie curată pe tava cântarului.

Hipoglicemia şi hiperglicemia. Dereglări ale balanţei fluidelor şi electroliţilor (hiponatriemia. Hipotermia. După terapia cu O2: retinopatia prematurului (ROP) şi boala cronică pulmonară. moderat prematuri (34-32 săptămâni) şi sever prematuri (sub 32 săptămâni). adică micşorarea temperatirii corpului sub 36. Hiperbilirubinemia indirectă (neconjugată) sau directă (conjugată). duct arterial deschis). Sepsisul neonatal.5C. - - - Anemia. leucomalacie periventriculară Gastrointestinale: ileusul paralitic. acidoza metabolică). Hipoprotrombinemia. - Un moment de importanţă majoră în îngrijirea nou-născutului constă în prevenirea hipotermiei. enterocolita ulceronecrotică (EUN). Disabilităţile neuro-developmentale. Problemele psihosociale. - Cele mai frecvente complicaţii la copilul prematur - Asfixia perinatală. hiperkaliemia. Neurologice: hemoragie intraventriculară (HIVE).Copiii prematuri pot fi repartizaţi - în neînsemnat prematuri (37-35 săptămâni). Dereglări respiratorii (sindromul detresei respiratorii (SDR) Dereglări cardiovasculare (hipotensiune. Metoda Kangoroo 69 .

Impactul metodei asupra RMN este de 0-100%.1.5 până la 2.8 kg.A).5 până la 1. inclusiv creşterea.GR A). reduce incidenţa morbidităţii prin infecţii cu 51% Căile de cedare a căldurii Convecţie Conducţie Evaporare Radiaţie Cauzele termogenezei scăzute la prematuri: Suprafaţa corporală mare faţă de greutate Postura deflectată. risc redus al infecţiei nosocomiale şi maladiilor severe(. însă în mod special este recomandată pentru îngrijirea continuă a copiilor cu greutatea de la 1. Studiile bazate pe dovezi au arătat că metoda Kangoroo are un set de efecte benefice asupra sănătăţii copiilor cu GMN(N. adaosul ponderal şi ratelor de alăptare la sân. Hipotermia are următoarele complicaţii: 70 . 43-66% printre copiii cu GMN.5 kg.1.E.• Este aplicabilă pentru toţi nou-născuţii stabilizaţi cu greutatea de la 1. Activitatea musculară redusă Ţesutul celular subcutanat redus Ţesutul gras brun cantitativ redus Cantitatea de norepinefrină eliberată după stressul de frig este mai mică Nu tolerează aport energetic suplimentar pentru a asigura termogeneza Afecţiunile pulmonare care se întâlnesc în 95% din cazuri limitează termogeneza prin creşterea consumului de oxigen - Termoliza este mărită pe seama iradierii tegumentare datorată particularităţilor vascularizaţiei pielii (dispunerea superficială a vaselor sangvine şi prevalenţa vaselor d dilatate) - Toate acestea creează posibilitatea unei răciri rapide a corpului prematurului.

FISURI. Capacitatea scăzută a suptului – imposibilitatea de a-l alăpta. administrării tratamentului şi procedurilor şi pentru a reîncălzi nou-născutul - Incubatoare încălzite cu aer. Este aplicabil pentru prematurii cu greutate mică la naştere stabili - Saltelele umplute cu apă . ALĂPTAREA OPTIMĂ. ALĂPTAREA OPTIMĂ: 71 .5 kg în sus. Ţipăt slab.5 ALIMENTAŢIA NATURALĂ A NOU-NĂSCUTULUI CUVINTE CHEIE: LAPTELE MATERN. Este aplicabil pentru îngrijirea continuă a nounăscuţilor cu greutatea mai mică de la 1. acoperirea capului nou-născutului cu o bonetă şi tinerea copilului îmbrăcat.Nou-născuţii sunt dezbrăcaţi şi plasaţi pe mese radiante pentru a permite observarea lor si efectuarea procedurilor de terapie intensivă. Este binevenită pentru prematurii cu greutatea de la 1.Este binevenită pentru nou-născuţii cu greutatea de la 1.5 kg - Încălzitori cu raze .punerea nou-născutului în contact direct cu pieptul mamei. BIBERONUL. Este utilă pentru a păstra nounăscutul cald pe parcursul examenului iniţial. - Simptomele hipotermiei: Picioruşele devin reci la palpare (ele devin reci înainte de a se răci restul corpului).- Hipoglicemie Acidoza metabolică cauzată de spasme vasculare periferice Dereglări de coagulare (hemoragii pulmonare) Şoc Apnee Hemoragii intraventriculare. Reducere în mişcări – somnolenţă.5 3. Următoarele metode de protecţie termică : - Contactul piele-piele .

inclusiv noaptea.laptele matern este uşor digerat şi eficient utilizat de către organismul nou-născutului. Suptul contribuie la decolarea placentei. Alăptarea face ca acest moment să fie depăşit mai uşor şi ajută la stabilirea unei legăturii emoţional-afective între mamă şi copil. . până atunci este necesar contactul piele-la-piele cu tatăl copilului. diminuând hemoragia post-partum. copilul a făcut parte din corpul mamei. Alăptarea exclusivă la sân până la aproximativ 6 luni de viaţă.Iniţierea alăptării în prima oră de la naştere. la cererea copilului. alimentarea la sân poate fi utilizată în calitate de metodă contraceptivă (metoda amenoreei lactaţionale). Nu trebuie sa-i dăm nimic altceva în afara laptelui matern. ALĂPTAREA ÎN PRIMA ORĂ DE LA NAŞTERE! Nou-născutul trebuie alăptat la sân cât mai curând posibil după expulsie. nici măcar apă. Acestea nu sunt necesare. Explicaţi mamei şi familiei ei beneficiile alimentării precoce şi exclusive la sân: . Diversificarea alimentaţiei cu alimente potrivite după aproximativ 6 luni de viaţă. Menţinerea alimentaţiei la sân şi în al doilea an de viaţă. Atunci când copilul s-a născut prin operaţie cezariană. Colostrul are un efect similar cu prima vaccinare. pot fi contaminate şi pot întârzia stabilirea alimentaţiei la sân. Mama va avea şi ea avantaje. puneţi-l la sân de îndată ce mama redevine conştientă. Alăptarea cât mai timpurie şi mai frecventă conduce la instalarea mai rapidă a secreţiei lactate la mamă. Nou-născutul nu trebuie să primească nici un alt aliment. Principiile generale ale alimentării exclusive la sân • • Încurajaţi alimentarea precoce şi exclusivă la sân în toate cazurile posibile.laptele matern conţine anume acele substanţe nutritive pe care le necesită nou-născutul şi favorizează dezvoltarea copilului. Timp de nouă luni. Copilul va beneficia imediat de efectul protector al unei cantităţi concentrate de anticorpi din colostru. nu mai târziu de prima oră de la naştere. laptele matern ajută la protecţia copilului de infecţii. Naşterea înseamnă momentul separării celor două fiinţe. 72 . Alăptarea frecventă.

• Explicaţi mamei că majoritatea medicamentelor care îi pot fi administrate nu vor dăuna copilului ei alimentat la sân. • Dacă mama este HIV pozitivă. • • Asiguraţi-vă că mama consumă alimente nutritive şi suficiente lichide. • Dacă mama este bolnavă sau dacă ea preferă să nu alăpteze: daţi nou-născutului un substituent al laptelui matern. dacă este posibil. consiliaţi-o să aleagă metoda cea mai potrivită de alimentare. • Recomandaţi mamei: să nu forţeze copilul să mănânce. Totuşi.• Încurajaţi mama să alăpteze copilul la cerere. apă. dacă mama urmează un tratament medicamentos este necesară o monitorizare mai strictă a stării nou-născutului. etc. Dacă senzaţia de disconfort în regiunea sânilor este foarte pronunţată: ea poate stoarce o cantitate mică de lapte de câteva ori pe zi pentru a micşora disconfortul. i se dă să sugă din al doilea. explicaţi mamei că ea s-ar putea să aibă senzaţii de disconfort la sâni o perioadă de timp. terciurile tradiţionale din regiune. ceai. să nu folosească suzete sau biberoane.). însă ea trebuie să evite stimularea lor. • Învăţaţi mama să alăpteze copilul alternativ din ambii sâni: imediat ce copilul a golit primul sân. dar recomandaţi-i să evite spălatul sau ştersul mameloanelor imediat înainte de alăptare. partenerul mamei. • Invitaţi în discuţie soţul privind alimentaţia la sân. atât ziua cât şi noaptea (de opt sau mai multe ori pe zi). 73 . oferiţi mamei recomandări în ceea ce priveşte îngrijirea sânilor. substituentul lactat procurat. să nu întrerupă o alimentare înainte ca pruncul să se sature. să nu dea nou-născutului orice alte lichide sau alimente (cum ar fi. atât timp cât doreşte copilul. în primele şase luni ale vieţii copilului. Asiguraţi-vă că mama dispune de condiţii şi se poate spăla sau face baie zilnic. un membru al familiei sau altă persoană de susţinere. laptele de animale. cu excepţia laptelui matern.

cu condiţia că pruncul să fie alăptat frecvent. pregătirea psiho-emoţională învăţarea tehnicilor de alăptare la cursurile prenatale discuţii cu prietene cu experienţă şi competente informaţii de la grupuri. acesta este totuşi de ajuns pentru nounăscut. Pregătirea antenatală către alimentaţia naturală Contactul precoce (primar) La primul contact după naştere când se realizează contactul piele la piele.- recomandaţi mamei să susţină sânii cu un sutien potrivit sau cu o faşă. mama trebuie să ţină copilul în această poziţie cât mai mult în primele două ore. împingându-le înafară. - sugeraţi mamei să aplice o compresă caldă sau rece pe sâni pentru a reduce tumefierea. dar ea nu trebuie să strângă prea mult sânii. Pregătirea pentru alăptare se începe din timpul gravidităţii prin: pregătirea sânilor: gravida va învăţa să-şi maseze sânii pentru stoarcerea lor. ea trebuie să-i dea să sugă numai atunci când copilul caută sânul şi vrea să mănânce. Mameloanele retractate. Se evită sutienul prea strâns ce comprimă mameloanele. ombilicate sau mici se masează cu mişcări de rotaţie şi tracţiune. Priorităţile laptelui matern pentru copil: Rolul biologic şi social al laptelui uman: Factor alimentar Factor imunologic Factor reglator al funcţiilor specifice umane la nou-născuţi Factor de comportament psiho-emoţional Poziţionarea şi aplicarea corectă la sân 74 . deoarece aceasta va accentua senzaţia de disconfort. Acesta şi este primul contact în care se realizează relaţii strânse între copil şi mamă. asociaţii de sprijin formate din mame cu experienţă şi dornice să-şi împărtăşească altor femei din experienţa lor şi să le susţină prin exemplul personal. NU UITAŢI: Chiar atunci când mama simte că are foarte puţin lapte.

Rugaţi mama să-şi ajute copilul să ia sânul când acesta pare a fi pregătit. o parte mai mare a areolei este observabilă superior decât inferior de guriţă. Încurajarea copilului să ia sânul • Apreciaţi poziţionarea la sân şi suptul. întors cu faţa spre sânul ei. Ajutaţi mama dacă ea îşi exprimă dorinţa. dacă este posibil. astfel încât buza inferioară a copilului să fie inferior de mamelon. Semnele pregătirii de a lua sânul includ deschiderea gurii. Să mişte copilul repede pe sân. în întregime nu numai gâtul şi umerii. în mod special dacă aceasta alăptează copilul pentru prima oară sau dacă mama este foarte tânără. cu nasul lângă mamelon. căutarea sau întinderea guriţei şi mişcarea. să susţină ferm corpul copilului. guriţa copilului este foarte larg deschisă cu buza inferioară întoarsă înafară. Explicaţi mamei cum să încurajeze copilul să ia sânul. Dacă sânii mamei sunt angorjaţi. recomandaţi-i să stoarcă puţin lapte înainte de a începe alăptarea. să ţină capul şi corpul copilului drept. copilul efectuează mişcări de sugere profunde şi lente cu pauze rare. Să aştepte până guriţa copilului se va deschide larg. Explicaţi mamei cum să ţină copilul în timpul alăptării. Semnele aplicării corecte la sân sunt următoarele: • bărbia copilului atinge sânul. Ea trebuie: să ţină copilul în contact piele-la-piele. Fig. 75 . Laptele stors va înmuia zona în jurul mamelonului şi copilului îi va fi mai uşor să ia sânul. Ea trebuie: Să atingă buzele copilului cu mamelonul său.

Aplicarea corectă (A) şi incorectă (B) la sân Utilizarea biberonului dacă este folosit înainte de stabilirea deplină a alimentaţiei la sân pentru suplimentări ulterioare Mamă fără experienţă când are primul copil când mai are copii, dar nu i-a alăptat la sân

Dificultăţi funcţionale copil mic sau obosit sâni angorjaţi (întăriţi) începerea târzie a alăptării ajutor tradiţional sau comunitar redus medici, moaşe, asistente medicale neinstruiţi în promovarea alăptării la sân

76

Rezultatele unei poziţionări incorecte la sân

Dureri şi vătămarea mameloanelor

Dureri în mamelon, fisuri

Laptele nu este extras eficient

Obstruare

Oferta de lapte este aparent mică

Copilul e nesatisfăcut. Vrea din ce în ce mai mult lapte

Copilul e stângenit. Refuză să se alăpteze.

Sânii produc mai puţin lapte

Copilul nu reuşeşte să sporească în greutate.

Semne sigure Creştere în greutate nesatisfăcătoare sub 500 grame/lună greutatea mai mică decât la naştere după 2 săptămâni de viaţă sub 6 micţiuni pe zi, urină galbenă şi puternic mirositoare

Urină concentrată, în cantitate mică -

Semne posibile sugar nesatisfăcut la sfârşitul suptului sugar care plânge frecvent mese foarte frecvente mese foarte lungi sugar care refuză sânul sugar cu scaune tari, uscate sau verzui sugar cu scaune rare, în cantitate mică la stoarcerea sânului nu se elimină nici o picătură de lapte
77

-

sânii nu şi-au mărit volumul (în timpul sarcinii) lactaţia nu s-a instalat (după naştere)

Stoarcerea laptelui matern Învăţaţi mama cum să stoarcă lapte din sân singură. Mama trebuie: să aibă o cană sau un recipient curat (spălat, fiert sau clătit cu apă fiartă şi uscat fără a fi şters) pentru colectarea şi depozitarea laptelui; să se spele minuţios pe mâini; să stea în picioare sau aşezată confortabil şi să ţină recipientul sub sân; să stoarcă laptele: să susţină sânul cu patru degete şi să amplaseze policele deasupra areolei; să strângă areola între police şi celelalte degete apăsând cu mâna pieptul; să stoarcă fiecare sân timp de cel puţin cinci minute, alternând sânii până când va înceta să curgă laptele (ambii sâni sunt completamente storşi).

Stoarcerea laptelui matern Dacă laptele nu curge bine:

-

asiguraţi-vă că mama foloseşte tehnica corectă; spuneţi mamei să aplice comprese calde la sâni; rugaţi pe cineva să maseze spatele şi gâtul mamei.

78

Dacă laptele matern stors nu va utilizat imediat. • Folosiţi ustensile şi dispozitive de alimentare curate (spălate. depozitaţi laptele care rămâne. timp de nu mai mult de şase luni: Dacă nu aveţi la dispoziţie un frigider sau congelator. păstraţi laptele acoperit. în conformitate cu instrucţiunile privind laptele matern stors. fie congelaţi laptele (condiţiile de congelare trebuie menţinute stabil) la -20ºC. să încline cana (paladai sau lingura). puneţi o etichetă pe recipient şi. cu excepţia cazurilor când ea nu poate efectua acest lucru. o cană cu lingură sau alt dispozitiv potrivit pentru aceasta. timp de cel mult şase ore. Alimentarea cu cana şi lingura sau alt dispozitiv • • Asiguraţi-vă că mama poate stoarce bine laptele. Asiguraţi-vă că laptele este de temperatura camerei înainte de a-l da copilului: Încălziţi laptele congelat sau păstrat la frigider într-o baie cu apă caldă (aproximativ 40ºC). Alimentaţi copilul folosind o cană. să sprijine uşor cana (paladai sau lingura) pe buza inferioară a copilului şi să atingă cu marginea cănii buza superioară a copilului. astfel încât laptele să atingă buzele copilului. • Recomandaţi mamei să alimenteze ea însăşi copilul. Folosiţi repede laptele reîncălzit. să nu toarne laptele în guriţa copilului. fierte sau clătite cu apă fiartă şi uscate fără a fi şterse) pentru fiecare alimentare. să ţină copilul semi aşezat în braţe. dacă este posibil. să lase copilul să ia laptele. Mama trebuie: să măsoare volumul de lapte stors în cană. fie puneţi laptele la frigider şi utilizaţi-l timp de 24 de ore. paladai (B) sau cana cu lingura (C) • Alimentaţi copilul imediat ce a fost stors laptele. 79 . Alimentarea cu cana (A). la temperatura camerei. Dacă copilul nu consumă toată cantitatea de lapte. să finiseze alimentarea atunci când copilul îşi închide guriţa şi nu mai este interesat de alimentare. evitaţi însă să supraîncălziţi laptele. asigurându-se că el corespunde volumului necesar corespunzător vârstei copilului.

sugeraţi mamei să încerce să stoarcă laptele direct în guriţa copilului. Determinaţi volumul necesar de lapte pentru alimentare în corespundere de vârsta copilului. • Scoateţi pistonul unei seringi sterile sau foarte bine dezinfectate (de o mărime suficient de mare pentru a încăpea volumul necesar de lapte) şi conectaţi cilindrul seringii la capătul sondei gastrice: 80 . Încurajaţi mama să ţină copilul şi să participe la alimentări. Introduceţi o sondă gastrică.• Dacă copilul nu consumă volumul necesar de lapte. să termine alimentarea. Spuneţi mamei: să ţină copilul cu guriţa aproape de mamelonul ei. kg sau mai mare. dacă copilul are greutatea de 1. dacă copilul are greutatea mai mică de 1. spuneţi mamei să încurajeze copilul. să stoarcă sânul până apar câteva picături pe mamelon. Stoarcerea laptelui matern cu mâna în guriţa copilului • • Asiguraţi-vă că mama poate stoarce bine laptele. dacă nu aveţi deja una instalată. atunci când copilul îşi închide guriţa şi nu mai este interesat de alăptare. Confirmaţi că sonda este corect poziţionată înainte de fiecare alimentare. • Rugaţi mama să repete acest proces la 1-2 ore. să lase copilul să miroase mamelonul şi să încerce să ia sânul. să lase puţin lapte să cadă în guriţa copilului.5 kg sau la 2-3 ore. • Încurajaţi mama să înceapă să alimenteze copilul imediat ce acesta dă semne. să mărească durata meselor sau să-l alimenteze mai frecvent. că este pregătit să sugă. să stoarcă mai multe picături de lapte după ce copilul a înghiţit prima porţie. • Dacă copilul nu se alimentează bine folosind un dispozitiv de alimentare sau dacă mama preferă să nu-l folosească. Introducerea laptelui matern stors cu sonda gastrică • • • • • Asiguraţi-vă că mama poate stoarce bine laptele.5.

• Când aţi terminat alimentarea. folosiţi un substituent al laptelui matern din comerţ (HiPP-1. NAN cu Fe. Asiguraţi-vă. curată care să se conecteze strâns la sonda gastrică. fiartă sau clătită cu apă fiartă şi uscată fără a fi ştearsă). Rreţineţi că instrucţiunile ce urmează sunt destinate prestatorului de servicii medicale. • Treceţi treptat la alimentarea cu cana/cana şi linguriţa atunci când copilul poate înghiţi fără a tuşi sau a scuipa laptele. • Înlocuiţi sonda gastrică cu una curată peste trei zile sau mai devreme dacă aceasta este scoasă sau se blochează şi curăţaţi-. Dacă nu aveţi la dispoziţie o seringă potrivită. Nu măriţi viteza laptelui prin sondă folosind pistonul seringii. folosiţi orice altă pâlnie potrivită. că mama cunoaşte cum să prepare corect substituentul lactat. Turnaţi volumul necesar de lapte pentru o hrănire în seringă cu vârful seringii orientat în 81 . înainte de a externa copilul. dezinfectaţi-o foarte bine sau sterilizaţi-o în conformitate cu instrucţiunile. Alimentarea cu lapte matern stors prin sonda gastrică • Folosind această metodă. • Lăsaţi mama să ţină seringa la 5 până la 10 cm deasupra copilului sau să ridice sonda deasupra copilului şi să permită laptelui să curgă prin sondă datorită forţei de gravitaţie.a. ). folosiţi o seringă curată (spălată. comprimaţi uşor sonda inferior de seringă pentru a încetini fluxul. • jos. Substituenţii laptelui matern • Dacă mama nu poate alăpta sau stoarce lapte. fiecare hrănire trebuie să dureze 10-15 minute.g. Aceasta se poate întâmpla şi într-o zi sau două sau poate dura mai mult de o săptămână. spălaţi şi dezinfectaţi foarte bine sau sterilizaţi seringa şi acoperiţi sonda până la următoarea hrănire.).) • Dacă nou-născutul este mic (greutatea mai mică de 2.5 kg sau avea la naştere < 37 s. scoateţi. Nestogen ş.Dacă nu aveţi la dispoziţie o seringă sterilă sau foarte bine dezinfectată. folosiţi un substituent lactat predestinat nou-născuţilor prematuri sau cu greutatea mică la naştere (PreNAN sau PreHiPP). Dacă fluxul laptelui este prea rapid. Similac cu Fe.

R. explicaţi mamei cum să folosească un substituent al laptelui matern care conţine lapte de animale şi preparat la domiciliu (vezi instrucţiunile naţionale privind prepararea corectă). • • Spălaţi-vă pe mâini cu apă şi săpun. • • Verificaţi termenul de valabilitate al substituentului lactat. Lupea Iulian “ Neonatologie” Editura Dacia.3. 2005. • Depozitaţi laptele rămas într-un container etichetat într-un frigider. “Textbook of Neonatology. 3.2 Identificarea primară a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii 4.2nd Ed. Respectaţi tehnica aseptică la prepararea substituentului laptelui matern din concentrate lichide sau pulberi. 2. Edinburgh and London. folosiţi substituentul în limitele termenului recomandat în conformitate cu instrucţiunile producătorului (adică. o cană cu lingură sau alt dispozitiv. Stratulat ”Managementul Îngrijirii nou-născutului” Chişinău. • Dacă nu aveţi la dispoziţie un substituent lactat din comerţ. Determinaţi volumul necesar de lapte pentru alimentare în conformitate cu vârsta copilului. folosiţi substituentul lactat în termen de patru ore de la deschiderea recipientului). P. Churchill Livingstone. folosind ustensile şi recipiente foarte bine dezinfectate sau sterile şi apă sterilizată sau fiartă şi răcită. Cluj-Napoca. Integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 4. (1992). Roberton N.C. • Calculaţi cantitatea de substituent lactat şi apă. Barierele psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale 4. Lipsesc problemele care sunt la alţii Bibliografie: 1. mamelor şi nou-născuţilor 4. amestecaţi-le şi alimentaţi copilul folosind o cană. 1994 Tema 4.4.1. Serviciile comunitare de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 82 . Determinanţi sociali perinatali şi impactul lor asupra sănătăţii femeilor gravide.• Odată ce un recipient cu substituent lactat este deschis. timp de maximum 24 de ore.

8. suport social. Să cunoască algoritmul asistenţei medico-sociale în cazul sarcinii nedorite şi principiul continuităţii îngrijirilor medico-sociale în perioada antenatală şi după naştere. Să cunoască mecanizmele de referire a femeii însărcinate/mamei cu copil în sistemul de servicii sociale. chestionar pentru identificarea factorilor de risc. factori de risc. . 83 . reţea de suport psihosocial.la nivel de aplicare • Să poată identifica problemele psihosociale în perioada antenatală şi după naşterea copilului. asocierile lor mai frecvente şi situaţiile medicosociale posibile. Problema abandonului infantil în maternitate Concepte – cheie: bariere psihosociale. Să explice rolul asistentului social în îngrijirea perinatală a femeilor din familii aflate în dificultate. handicap infantil. Să enumere factorii de risc psihosocial.la nivel de cunoaştere • • • să identifice ariile de competenţă ale asistentei sociale perinatale Să cunoască faptul că există bariere psihosociale în accesul femeilor/familiei la îngrijiri adecvate în timpul sarcinii şi după naştere..4. determinanţi psihosociali ai sănătăţii.5. persoanele apropiate beneficiarului şi mobilizarea comunitară. în special lucrul cu familia. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale (protocol clinic) 4. Să cunoască / înţeleagă principiile de depăşire şi prevenire a problemelor sociale cu care se confruntă unele femei în perioada perinatală. abandon infantil. echipa multidisciplinară. generate de aceşti factori în perioada sarcinii şi în perioada postnatală şi consecinţele lor pentru mamă şi copil (cadrul sistematizat).6. Algoritmul acţiunilor de suport medico-psiho-social în cazul sarcinii 4.7. • • • • • Să expună principiile managementului sarcinii cu probleme medico-sociale. continuitatea îngrijirilor medico-sociale Obiective: . cadrul sistematizat. Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere 4.

Ca regulă. Să poată elabora programul individualizat de intervenţie pentru femeile cu riscuri psihosociale în sarcină şi după naşterea copilului. este actuală practic pentru toate ţările. Factorii nefavorabili pentru sănătate pot fi cei mai diferiţi: sărăcia. .la nivel de integrare • Să manifeste atitudini de responsabilitate în activitatea de echipă multidisciplinară antrenată în acordarea îngrijirilor perinatale: conlucrarea cu lucrătorii medicali.• • • • • • Să cunoască specificul activităţii asistentului social în comunitate şi în instituţiile perinatologice Să utilizeze protocolul privind managementul sarcinii cu probleme medico-sociale. Să poată utiliza reţeaua de instituţii şi organizaţii partenere în acordarea suportului pshosocial beneficiarilor. psihologul. • • • • Să posede abilităţi de lucru cu familia beneficiarului în depăşirea problemelor de ordin social.. acţiunea multor din 84 .1. Să posede abilităţi de monitorizare a cazurilor cu riscuri psihosociale în perioada perinatală şi să evalueze impactul intervenţiilor de susţinere întreprinse. juristul. indiferent de nivelul de dezvoltare social-economică. Să organizeze asistenţa femeii gravide şi familiei acesteia în depăşirea problemelor posibile în perioada sarcinii şi după naştere. necesitatea unor eforturi mari pentru a asigura familia cu alimentaţie şi a creşte copiii. Să posede deprinderi practice în prevenirea abandonului copilului şi handicapului infantil. Barierele psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale Inegalitatea în accesul la serviciile de asistenţă medicală. condiţii de lucru periculoase. Să poată referi cazurile femeilor însărcinate/mamelor cu copii în perioada postnatală în sistemul de servicii sociale conform mecanismelor adoptate de MMPSF. asigurarea neadecvată cu pensii. neîncrederea în păstrarea locului de lucru. etc. determinat de cauze psihosociale. Să-şi dezvolte abilităţi de a lucra bine în echipa multidisciplinară pentru promovarea sănătăţii reproducerii. inclusiv în timpul sarcinii şi după naşterea copilului. nivelul educaţional redus. locuinţă precară. 6. lipsa perspectivei de avansare profesională.

mai frecvent printre femeile dezavantajate. Utilizarea ineficientă a acestor servicii a fost atribuită reprezentantelor claselor sociale inferioare. celor cu un nivel educaţional inferior. necesitatea includerii în îngrijirile de sănătate trebuie semnalată adolescentelor însărcinate la prima ocazie când ele intră în contact cu sistemul de sănătate. printre adolescentele însărcinate au fost evidenţiaţi o serie de factorii de risc care au favorizat apelarea cu întârziere la asistenţa medicală pentru tinerele cu vârsta sub 18 ani. pentru ţările în curs de dezvoltare. sărăcia. Cu cât mai mult timp omul se găseşte într-o situaţie de stres social-economic. Un determinant major pentru utilizarea inadecvată a îngrijirilor prenatale. …). au un acces mai limitat la asistenţă medicală. cu atât mai mult se epuizează organismul lui şi cu atât mai puţin el poate conta pe o sănătate durabilă. o asociere cu un nivel educaţional mai redus şi cu un mod mai puţin sănătos de viaţă. droguri. având un rol important în maturizarea şi dezvoltarea funcţională a sistemului nervos central la copil. iar influenţa lor asupra sănătăţii pe parcursul vieţii poartă un caracter cumulativ. totodată. pentru ca sarcina lor de cele mai multe ori este nedorita si ele au puţine surse economice si sociale. Femeile necăsătorite sunt în special vulnerabile. Statutul social. că ponderea femeilor care utilizează inadecvat serviciile medicale în cadrul îngrijirilor perinatale este de circa două ori mai mare printre gravidele care nu şi-au dorit iniţial sarcina comparativ cu femeile cu sarcina dorită. ocupaţia căror presupune aflarea permanentă la domiciliu. statutul minoritar. studiat insuficient. Menţionând importanţa determinaţilor psihosociali s-a constatat. este sarcina neplanificată. că conceptele de a apela la îngrijirile prenatale sunt modificate de factori psihologici şi sociali şi pot predispune la tergiversarea adresării pentru îngrijiri medicale în timpul sarcinii. Astfel. Femeile cu venit redus utilizează îngrijirile prenatale mai puţin ca populaţia feminină generală. utilizarea de alcool. precum şi în cadrul sistemului educaţional şcolar.aceşti factori nefavorabili se manifestă asupra unor şi aceeaşi oameni. în special. Un alt determinant social – sărăcia. Este stabilit faptul. 85 . întreţinerea de către un singur părinte pot duce la comportamente riscante ale mamei (fumatul. multiparelor şi femeilor. şi structura familiei sunt factori fundamentali în dezvoltarea timpurie a copiilor. Astfel. fiind stabilită. De aceea. are drept consecinţă subalimentarea caracteristică. percep mai multe bariere pentru îngrijiri. cu toate că este foarte actuală şi pentru familiile cu venituri reduse din ţările cu un nivel înalt de dezvoltare socio-economică. care în timpul sarcinii pot determina ca îngrijirile prenatale să fie inadecvate şi pot avea un impact nefavorabil pentru dezvoltarea timpurie a copilului. Aceste femei ţin mau puţin cont de recomandările făcute de medic. Savanţii au stabilit că malnutriţia proteică prenatală afectează dezvoltarea creierului la făt şi la nou-născut.

sarcina neplanificată. Un aspect deosebit în abordarea problemei în cauză se referă la adolescentele însărcinate. Multe din femeile gravide (circa 20 la sută) au experienţa unei depresii antenatale. etc. un suport social mai mic şi subestimarea de sine. trafic de persoane. mai frecvent. Problemele psihosociale în timpul sarcinii pot genera atât riscuri de sănătate perinatale şi materne (morbiditate. 6.Problemele sociale pot influenţa negativ starea psihologică a femeii în timpul sarcinii. lipsa suportului social. absenţa poliţei de asigurare medicală. dificultăţi maritale. avorturi precedente. că în ţările sărace determinanţii principali ai sănătăţii materne şi infantile sunt influenţaţi în mare parte de problemele de ordin economic. fiind argumentată necesitatea unui diagnostic precoce a stărilor depresive la această categorie de femei pentru care stresul şi suportul social par a fi moderatori importanţi. cât şi pentru ţările în curs de dezvoltare. care sporeşte riscul unei depresii după naştere. Unii specialişti consideră drept indicatori predictorii ai depresiei postpartum la adolescente nivelul de emotivitate al tinerelor însărcinate şi statutul lor socioeconomic. uneori provocând un stres cronic. handicap infantil. tristeţea. Este evident faptul. ambivalenţa referitor la sarcină şi anxietatea faţă de făt.). Obstacolele care afectează îngrijirile antenatale sunt în mare parte identice atât pentru ţările dezvoltate socio-economic. În acest context. vigilenţa lucrătorilor medicali este solicitată şi în aspectul prevenirii unor consecinţe de ordin social. viaţa foarte stresată. Factorii de risc ai depresiei antenatale includ lipsa unui partener. că stresul este asociat cu naşterea prematură si greutatea mică la naştere. sărăcia. cum ar fi. fapt. abuzul de substanţe. ambivalenţa referitor la perspectiva sarcinii actuale. Identificarea primară a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii Identificarea oportună a familiilor cu riscuri de sănătate pentru mamă şi copil în perioada antenatală şi după naştere constituie una din cele mai importante probleme în activitatea serviciului perinatologic. Alţi factori maternali care influenţează îngrijirile perinatale inadecvate sunt menţionaţi a fi copii mici acasă. Este demonstrat faptul. etc. violenţa în familie. fenomenul abandonului sau handicapul infantil. mortalitate). cât şi riscuri sociale (abandon infantil. Lipsa suportului social constituie un important factor de risc pentru starea maternală în timpul sarcinii şi are efecte adverse asupra rezultatelor sarcinii.2. depresia. Depresia la mamele adolescente în timpul primului an postpartum a fost asociată cu conflictele în familie. 86 .

utilizat în Canada prioritar pentru depistarea precoce a stărilor psihoemoţionale la femeile gravide. orarul de lucru.. fumatul). problema identificării factorilor de risc psiho-social în timpul sarcinii rămâne actuală. suportul autorităţilor publice locale). psihologi) denumit Chestionarul de identificare confidenţială a problemelor psihosociale în timpul sarcinii. aprecierea relaţiilor în cuplu). echipa multidisciplinară din cadrul Secţiei Consultative a Centrului Perinatologic a IMSP SCM nr. Chestionarul de identificare confidenţială a problemelor psihosociale în timpul sarcinii este adaptat la specificul Republicii Moldova include compartimentele cele mai relevante. la fel ca şi în alte multe ţări. dispoziţia). respectarea indicaţiilor medicului). Evenimente (schimbări în viaţa: curente şi planificate). sentimentele în sarcină. angajarea în serviciu. asistenţi sociali. Educaţia prenatală (instruirea către naştere) Statutul psiho-emoţional (relaţia cu partenerul şi părinţii.1 a elaborat un instrument de lucru pentru specialişti (lucrători medicali. existenţa specialiştilor calificaţi. că în Republica Moldova. • • • • • • • • Alte circumstanţe. 87 . posibilitatea de programare a vizitei la medic). droguri. Utilizare de substanţe (consumul de alcool.): • • Atitudinea faţă de sarcină (se constată dacă sarcina este dorită sau nu) Relaţiile în familie (prezenţa soţului/partenerului şi atitudinea lui faţă de sarcină. Experienţa femeii despre abuz (evidenţierea antecedentelor cu abuz). Statutul social (aspectele privind locuinţa.Luând în consideraţie faptul.. consumul de produse alimentare). mamelor şi nou-născuţilor (anexa. satisfacţia privind veniturile financiare. Accesul la serviciile medicale de calitate (disponibilitatea serviciilor medicale. condiţiile de trai. Chestionarul în cauză a fost elaborat în baza altui chestionar – ALPHA (Antenatal Psychosocial Health Assessment). • • Suportul social (sprijinul persoanelor apropiate. transportul. factorii nocivi profesionali. Îngrijirea prenatală (termenul sarcinii la debutul îngrijirilor antenatale. corespunzător principalilor determinanţi psiho-sociali a sănătăţii femeilor gravide.

6. asistenţei medicale perinatale. .statutul social.accesul la serviciile medicale de calitate. . mamei şi nou-născutului. pentru specificul Republicii Moldova (anexa . situaţii medico-sociale generate. În acest context. .calitatea îngrijirilor perinatale. generalizând rezultatele analizei surselor bibliografice şi a experienţei practice acumulate în acordarea asistenţei medico-psiho-sociale oferite familiilor dezavantajate în timpul sarcinii şi după naşterea copilului în cadrul Secţiei consultative a CPM IMSP SCM nr. care s-au adresat pentru asistenţă medicală în cadrul Centrului Perinatologic din cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal nr. circumstanţele psihosociale.statutul psihoemoţional. nutriţia.1. comportamentul. factorii sociali cu risc perinatal şi obstetrical.atitudinea femeii gravide faţă de iniţierea îngrijirilor perinatale. 88 . riscuri de sănătate. . .atitudinea persoanelor apropiate/ comunităţii faţă de nevoile gravidei.Chestionarul de identificare a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii a fost testat printre femeile gravide. Cadrul sistematizat include următorii determinanţi psiho-sociali ai sănătăţii femeilor gravide.. mamelor şi nou-născuţilor (Cadrul sistematizat) având următoarele compartimente: determinanţii sociali ai sănătăţii femeii gravide.condiţiile de trai. a fost realizată o sinteză privind determinanţii sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. mamelor şi nou-născuţilor. asistenţă socială şi în psihologie am stabilit un moment important în pregătirea cadrelor şi anume.munca.): . importanţi în viziunea autorilor. ca principiile de instruire / formare în domeniul protecţiei medico-sociale a maternităţii trebuie să fie unificate pentru toate categoriile de specialişti menţionate. mamelor şi nou-născuţilor În rezultatul unor consultaţii cu experţi în domeniul managementului sanitar.3.stres psihosocial cronic. Fiind admise asocierile diferitor factori sociali cu risc perinatal şi matern au fost evidenţiaţi cei mai frecvenţi din ei: . . unele asociaţii mai frecvente cu alţi factori sociali.atitudinea faţă de graviditate.acces limitat la serviciile medicale de calitate.1. . riscuri sociale. Determinanţi sociali perinatali şi impactul lor asupra sănătăţii femeilor gravide. . . faptul.

Cunoaşterea determinanţilor psihosociali ai sănătăţii femeilor gravide şi a nou-născuţilor poate oferi soluţii adecvate la problemele vizând accesul la îngrijirile perinatale precum şi calitatea acestora. . Investigaţiile referitor la barierele la îngrijirile în timpul sarcinii sunt importante prin a înţelege ce paşi trebuie făcuţi pentru ca fiecare femeie gravidă să aibă acces la asemenea servicii Cadrul sistematizat a fost apreciat ca un instrument managerial util. .excluziunea socială. întreruperea sarcinii nedorite în condiţii nesigure. . întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale. maternă. faptul că femeia este celibatară sau divorţată. etc. sănătatea mamei şi a copilului.amânarea/ ignorarea îngrijirilor perinatale. infantilă. nu prezintă nici un risc pentru evoluţia sarcinii. lipsa suportului psihosocial. poate agrava situaţiile cu risc medical şi 89 . În asociere. Acţiunea factorilor de risc menţionaţi poate genera o serie de situaţii medico-sociale. precum şi la mortalitate perinatală. Pentru majoritatea cazurilor. abandonul nou-născutului.. cele mai frecvente fiind handicapul infantil. . Ca rezultat. sănătatea viitoarei mame şi a nou-născutului. în special la debutul carierei. naştere extraspitalicească. greutate mică la naştere. se pot realiza unele riscuri relative pentru sănătatea mamei şi a nou-născutului care se referă la morbiditatea infantilă şi maternă. . pentru profesioniştii antrenaţi în acordarea asistenţei medico-psiho-sociale familiilor în timpul sarcinii şi după naştere.lipsa suportului psihosocial. instituţionalizarea copilului. în cazul unei femei gravide celibatare sau divorţate circumstanţele psihosociale concrete. ca o reflectare a determinanţilor psiho-sociali ai sănătăţii materne şi neonatale.îngrijiri perinatale inadecvate.depresia. asociere de infecţii în sarcină. cu alte circumstanţe / factori de risc cum ar fi.sărăcia. de sine stătător. traficul de persoane etc. nu pot prezenta riscuri pentru evoluţia sarcinii. În conformitate cu recomandările experţilor Cadrul sistematizat va fi inclus în suportul de curs pentru instruirea asistenţilor sociali în ultimul an de studiu în cadrul facultăţii. Cadrul sistematizat conţine şi unele date privind riscurile sociale.sarcina nedorită. sarcina nedorită sau lipsa de venituri. inclusiv naşterea prematură. circumstanţele psihosociale ar putea fi numite ca indicatori ai riscului perinatal care. luate separat. . De exemplu. însă. spre exemplu. starea de depresie a gravidei şi a mamei.

refacerea şi dezvoltarea capacităţilor individuale necesare pentru rezolvarea unor probleme sau situaţii de dificultate pe care persoana nu le poate soluţiona de una singură şi în asigurarea unui suport pentru persoanele care nu au posibilitatea să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe necesare pentru desfăşurarea unor activităţi socialmente utile. traficul de persoane. Cadrul sistematizat privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. mamelor şi nou-născuţilor a fost implementat în două cele mai mari maternităţi din ţară din componenţa Centrului Perinatologic a IMSP SCM nr. indemizaţiile pentru îngrijirea copilului). necesitatea odihnei suplimentare ceea ce uneori duce la diminuarea veniturilor şi creşterea cheltuielilor care provoacă pentru unele viitoare mame situaţii de criză. În acest context. care să favorizeze integrarea lor socială. în caz de necesitate.4. Lipsa unor intervenţii sociale. 6. să identifice legăturile sociale către care poate fi conectată viitoarea mamă şi respectiv să prevină sau să soluţioneze problemele ce au apărut în faza primară. fiind limitată în comunicare. abandonul nou-născutului. instituţionalizarea copilului. deplasare din motiv al îngrijirii copilului. riscă să nu cunoască drepturile ei referitoare la prestaţiile sociale. etc. Serviciile comunitare de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale Obiectivul fundamental al serviciilor sociale constă în menţinerea. Cadrul sistematizat mai conţine şi un compartiment privind riscurile sociale. emoţionale şi/sau psihologice. care cade deja sub incidenţa unor forme de prestaţii sociale. ceea ce face ca asistentul social. dar sarcina duce la apariţia unor necesităţi financiare suplimentare: alimentaţie regulată şi caloriinică. ca impact al determinanţilor psihosociali ai sănătăţii materne şi neonatale.1 din Chişinău şi a ICŞOSMC. ale sănătăţii mamei. precum şi la mortalitatea perinatală. (iii) tânăra mamă. în asemenea situaţii. Ca rezultat. cele mai frecvente fiind handicapul infantil.social în timpul sarcinii sau după naştere. Acest lucru poate fi argumentat prin următoarele: (i) gravida se află în mediul său natural de viaţă. care se referă la morbiditatea infantilă şi maternă. sau la schimbări în modul de acumulare/câştig a surselor financiare: evitarea unor eforturi fizice. poate determina apariţia unor probleme complexe ale sarcinii. etc. El a trecut testarea practică la specialiştii asistenţi sociali şi psihologi din instituţiile medicale în cauză. asistenţa socială la nivel de comunitate pentru femeile însărcinate/mame apare ca o componentă indispensabilă a protecţiei sociale. modalitatea şi termenul de depunere a actelor pentru 90 . cheltuieli pentru medicamente. infantilă şi maternă. probleme familiale. se pot realiza unele riscuri pentru sănătatea mamei şi a nou-născutului. (ii) gravida încă nu cade sub incidenţa unor forme de prestaţii sociale (indemnizaţia de naştere.

risc de apariţie a anumitor vicii (alcoolism. Asistentul social se va baza pe instrucţiunile „Managementului de caz pentru asistentul social” aprobat prin ordinul MPSFC. minorelor. iar pe de altă parte mărimea prestaţiilor sociale de care poate beneficia nu întotdeuna sunt îndeajuns pentru creşterea şi îngrijirea copilului. (iv) consilierea şi oferirea sprijinului psiho-social în depăşirea situaţiilor dificile determinate de o sarcină nedorită / neplanificată. asigurarea medicală obligatorie gratuită etc. dar şi a familiilor complete cu risc de abandon infantil privind importanţa creşterii şi dezvoltării copilului în familia biologică. alocaţia de îngrijire a copilului. (vi) informarea femeii gravide privind eventualele riscuri în timpul sarcinii şi impactul factorilor nocivi asupra sănătăţii mamei şi copilului. nr. (ii) informarea gravidei/mamei privind drepturile sociale şi medicale pe care le are ea şi copilul său (indemnizaţia unică. (vii) referirea gravidei/mamei spre serviciile existente în localitate şi susţinerea în conectarea la resursele comunitare existente. rolul asistentului social ce activează în comunitate. etc.10. în elaborarea planului individualizat de asistenţă sau a strategiei de referire pentru cazurile perinatale.) şi direcţionarea spre instituţiile respective. (v) susţinerea gravidei/mamei şi a întregii familii în identificarea resurselor pentru depăşirea situaţiei de criză. narcomanie). apariţia unor boli somatice la mamă sau copil. În acelaşi timp. (iii) informarea şi consilierea mamelor solitare. risc de divorţ. Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copiilor.2009. asistentul social trebuie să ţină cont în intervenţia sa de următoarele particularităţi: 91 .71 din 03. Drept urmare. accentuând importanţa creşterii şi dezvoltării copilului în familia biologică. (viii) conlucrarea cu medicul de familie a gravidei/mamei în oferirea suportului social.55 din 12. sub-nutriţie a mamei sau a copilului. asistenţilor sociali ce activează în cadrul serviciilor sociale adresate femeilor constă în: (i) depistarea cuplurilor cu probleme psiho-sociale în timpul sarcinii şi după naştere.dobândirea acestor drepturi pe de o parte. ceea ce poate duce la situaţii de abandon. asistenţilor sociali din cadrul Direcţiilor / Secţiilor Raionale de Asistenţă socială şi protecţie a familiei. identificarea problemele psiho-sociale cu care se confruntă gravida/mama pe parcursul sarcinii şi după naştere şi intervenţia pentru acordarea sprijinului necesar. apariţia unor stări psiho-emoţionale la mamă şi transmiterea acestora la întreaga familie ceea ce poate duce la violenţă domestică.2008 privind identificarea. evaluarea şi elaborarea planului individualizat de asistenţă pentru femeile / familiile cu riscuri medico-sociale perinatale şi în caz de necesitate de direcţionare a cazurilor pe „Mecanismul de referire a cazului în sistemul de servicii sociale” aprobat prin ordinul MPSFC nr.06.

respectiv nu va conlucra cu asistentul social. efortul şi timpul alocat va fi mult mai mare faţă de cel dedicat beneficiarelor din primele categorii. Acestea îşi conştientizează prolemele. Tipul reşedinţei: 92 . Tipul adresării: . nu îşi conştientizează problemele.femei/ familii ce se vor apărea în vizorul asistentului social la iniţiativa altor persoane.lăuză. ca rezultat al unor programe guvernamentale sau locale.1. iar gradul de implicare a femeii / familii poate fi de cele mai dese ori mic. lucru de care trebuie ţinut cont în planificarea intervenţiei sociale a asistentului social. . ceea ce va diminua şansele de reuşită ale asistentului social. . a unor iniţiative. asistentul social poate întâlni rezistenţă din partea femeii / familiei. Această categoria de beneficiari. Fiecare din aceste categorii va avea necesităţi specifice.cu necesităţi de informare privind preconcepţia sau contracepţia. 3. ceea ce face ca munca asistentului social să poată atinge şanse înalte de reuşită.gravidă. vor conlucra în mare măsură cu asistentul social pentru depăşirea problemelor cu care se ciocnesc şi vor participa activ la implementarea planului de intervenţie. ceea ce va duce la alocare de timp mai mare comparativ cu prima categorie de beneficiari. Atunci când asistentul social va merge în familie pentru realizarea unor acţiuni incluse în acest Plan şi va descoperi o femeie gravidă cu disabilităţi ce prezintă riscuri medicosociale. În asemenea cazuri. Drept exemplu poate servi „Planul de acţiuni privind realizarea Programului Naţional de reabilitare şi integrare socială a persoanelor cu disabilităţi”.femei / familii ce vor nimeri în vizorul asistenţei sociale în urma examinării lor de instituţiile de asistenţă socială. nu percepe întotdeauna necesitatea asistenţei sociale. se poate simţi ofensată de faptul că a nimerit în vizorul serviciilor de asistenţă socială. această categoria are o problemă uşor detectabilă şi de către ne-specialiştii în asistenţă socială care s-au adresat la serviciul de asistenţă socială. Aceste cazuri pot fi semnalate asistentului social de medicul de familie. va încerca să boicoteze acţiunile acestuia etc. Categoria perinatală: . a unor organizaţii publice sau private. vecini.femei/ familii ce se vor adresa după ajutor din iniţiativă proprie. angajator. . Respectiv. respectiv şi planul de intervenţie se va baza pe acestea. în explicaţia riscurilor pe care le poartă familia şi a consecinţelor acesteia. instituţii cu care aceştia contactează etc. Această categorie de beneficiari este cea mai complicată deoarece probleme sociale sunt multiple. 2. . Şi în asistarea acestor persoane. descrise în temele anterioare. aceste femei/familii vor cere un efort suplimentar de la asistentul social în stabilirea relaţiilor de conlucrare şi parteneriat cu familia. Cu toate acestea. organe de poliţie. de cele mai dese ori.

este nemulţumită că este asociată cu beneficiarii de asistenţă socială. din lipsa posibilităţilor enumerate mai sus femeile / familiile date prezintă riscuri sociale şi medicale mai înalte comparativ cu prima categorie. la accesarea serviciilor medicale existente. în lipsa unui domiciliu. . Categoria de femei fără viză de reşedinţă va intra mai dificil în vizorul asistenţei sociale.Cu viză de reşedinţă. Aplicaţii practice: analizaţi rolul asistentului social comunitar în cadrul îngrijirilor perinatale. cazare etc. Gravida se manifestă agresiv. . Gravida se comportă liniştit şi acceptă vizita asistentului social. nr. 4. chiar dacă femeia dispune de Poliţă de asigurări medicale.individual„Mecanismul de referire a cazului în sistemul de servicii sociale” Evaluaţi aprobat prin ordinul MPSFC nr. . În acelaşi timp. până la servicii sociale cu specializare înaltă atunci când femeia necesită plasament.de la servicii primare pentru cazurile ce pot fi soluţionate în timp scurt şi doar de asistentul social. identificarea problemelor cu care se confruntă familia.servicii sociale specializate.71 din 03.2010 „Cu privire la serviciile sociale”): .06.Analizaţi „Managementului de caz pentru asistentul social” aprobat prin ordinul MPSFC. practic posibilitatea adresării directe este exclusă. în cazurile de violenţă domestică etc. .servicii sociale cu specializare înaltă.06.. realizaţi 2 jocuri de rol în care participă asistentul social comunitar şi o femeie gravidă cu concubinul ei ce au nimerit în vizorul asistentului social la iniţiativa vecinilor (primul contact cu gravida. 2.Fără viză de reşedinţă.2009 prin prisma îngrijirilor perinatale. sau referirea spre servicii sociale specializate pentru cazurile care necesită intervenţii specializate şi pluri-disciplinare. În dependenţă de problemele şi necesităţilor femeii / familiei se va întocmi de către asistentul social planul individualizat de asistenţă care va include şi tipul serviciilor necesare . .servicii sociale primare. Studiu.55 din 12..10. şi la accesarea drepturilor privind prestaţiile băneşti. Tipul serviciilor sociale acordate (conform Legii 123 din 18. Lipsa vizei de reşedinţă face mai dificilă conectarea categoriei date la serviciile sociale specializate existente în comunitate.06.2010 „Cu privire la serviciile sociale”) din perspectiva îngrijirilor perinatale 93 . iniţierea unor primi paşi de intervenţie): 1.2008 prin prisma îngrijirilor perinatale.Analizaţi Legea 123 din 18.

abordează probleme sociale cu care s-a confruntat /se confruntă mama în comunitatea de baştină (lipsa locurilor de muncă. asistentul social din instituţiile perinatologice desfăşoară activităţi cu caracter educativ şi formativ. şomere.6. 94 . 3. ca o premisă a refacerii capacităţii de funcţionare socială normală. acordîndu-se acestora sprijin emoţional. Aceste sarcini sunt realizate de către asistentul social în cadrul consilierii mamelor / cuplurilor.mamele beneficiază de suport nu ca persoane separate. În munca directă cu gravidele /mamele asistentul social din instituţiile perinatologice încearcă să determine schimbări în atitudinile acestora faţă de propriile lor probleme şi să dezvolte capacitatea lor de rezolvare a problemelor. nivel individual – lucru direct cu mamele care au dificultăţi de adaptare la noul rol social. 4. . mamelor. nivel de grup .abordare directă care se adresează în mod direct gravidelor.dimensiunea psihosocială = se referă la munca desfăşurată cu mamele. nivel comunitar . tendinţe de abandon al copilului etc. autoînţelegere.dimensiunea economică = vizează alocarea unor ajutoare financiare şi materiale mamelor / cuplurilor care nu reuşesc să se autosusţină la momentul apariţiei copilului sau pe o perioadă de timp mai îndelungată. dezvoltându-le capacitatea de conştientizare. la condiţiile sociale schimbate sau au nevoie de diferite forme de protecţie socială în faza post-externare. cuplurilor în cadrul instituţiilor perinatologice Procesul de asistenţă socială oferită în cadrul instituţiilor perinatologice reprezintă un ansamblu de activităţi profesionale prin intermediul cărora mamele / cuplurile pot beneficia de suport în vederea rezolvării sau ameliorării situaţiei lor. ci ca membri ai unui grup structurat într-un anumit mod. cuplurilor asistentul social din instituţiile perinatologice utilizează două forme de abordare: . Asistentul social va aborda problemele mamelor / cuplurilor la 4 niveluri: 1.5 Asistenţa socială a mamelor. În acest sens. În procesul de consiliere a gravidelor. 2. gravidelor. mamelor individual. comunităţile pentru a determina schimbări în comportamentul lor adaptativ şi în integrarea lor în comunitate. familiile acestora. La toate cele 4 niveluri activitatea asistenţială are două dimensiuni principale: .). lipsa spaţiului locativ etc.se referă la munca cu grupuri de mame care au caracteristici comune (abuz de substanţe. nivel familial . care reprezintă familia.). conflicte intrafamiliale.

mamelor. Consiliere precriză (înainte de a efectua unor teste medicale).individuala . Acestea sunt oferite în cadrul unor convorbiri în baza studierii preventive a problemelor cu care se confruntă femeia. Consilierea ca tip de activitate profesională a asistentului social orientată spre a oferi ajutor consultativ nemijlocit gravidelor. strategiei: 7) implementarea: “Această abordare mă ajută foarte mult!”. familiei) există mai multe stadii ale consilierii: 1. 3) formularea soluţiilor alternative. consilierul: 3) motivaţia: “Cred că pot să-mi îmbunătăţesc situaţia!”. 6) selectarea strategiei: “Cred că această abordare m-ar ajuta şi sunt gata să o încerc”. Asistentul social urmăreşte determinarea unor schimbări la nivelul gravidelor. problemei: 2) construirea unei relaţii cu consilierul: “Cred că acest consilier mă poate ajuta”. familie. gravidei. mamelor constă în acordarea suportului solicitat de persoană.de grup Obiectivul general al consilierii gravidelor. Din perspectiva beneficiarlui (mamei. gravidei. acţionînd asupra mediului familial sau profesional. conştientizarea problemei: “Am o problemă!” sau “Cred că sunt într-o dificultate!”. Consilierea este un tip de activitate profesională a asistentului social orientată spre a oferi ajutor consultativ nemijlocit gravidelor. familiei presupune parcurgerea mai multor etape: 1)construirea unei relaţii..abordare indirectă care este orientată spre mediul gravidelor. mamelor poate fi promovată în formă: . mamelor.. gravida abuzată). consider că a evaluarea: meritat”. 95 . în vederea adaptării la o situaţie nouă sau neaşteptată Asistentul social din instituţiile perinatologice va presta mai multe tipuri de consiliere: Consiliere în criză (de ex. mamelor cu probleme în formă de sfaturi şi recomandări. implementarea: 8) evaluarea: “Deşi această abordare mi-a luat o parte din timp şi a solicitat efort. 1)construirea 2) explorarea în adâncime a problemelor. problemei: 5) explorarea strategiilor: “Înţeleg că sunt câteva planuri de acţiune pe care pot să le încerc strategiilor: pentru a-mi ameliora situaţia”. Consiliere postcriză (urmăreşte adaptarea la noua situaţie) Consilierea mamei. asupra grupului de prieteni sau vecini. gravida infectată. motivaţia: 4) conceptualizarea problemei: “Problema mea nu este de nerezolvat”.

Asistentul social care realizează consilierea mamei, gravidei, familiei în instituţiile perinatologice trebuie să posede următoarele atribute: atitudinea pozitivă şi necondiţionată; · abordarea cu sinceritate; · empatia Ascultarea activă (Receptare – Interpretare – Transmitere); Clarificarea; Parafrazarea; Reflectarea; Rezumarea.

El va administra următoarele tehnici ale consilieii:

Asistentul social –consilier este cea mai relevantă resursă pentru mamă, gravidă, familie: Dacă asistentul social nu poate asculta, persoana nu va putea vorbi Dacă asistentul social nu oferă încredere, persoana nu i se va destăinui Dacă asistentul social nu-i acordă suficient timp şi atenţie, persoana se va simţi frustrat Dacă asistentul social va cădea în capcane, persoana îl va manipula

Procesul de consiliere a gravidelor / mamelor se desfăşoară în câteva etape: 1. Stabilirea relaţiei Această etapă după durată nu este mare, dar, ca scop, este foarte importantă. Aici se stabileşte şi se consolidează încrederea gravidelor, mamelor în suportul pe care poate să-l ofere asistentul social. O astfel de predispunere va influenţa benefic succesul activităţii pe parcursul întregului proces de consiliere, precum şi impactul ei asupra situaţiei femeii. 2. Identificarea şi evaluarea problemei beneficiarului Pentru a putea stabili obiectivele intervenţiei este necesar de identificat nevoile şi resursele gravidelor, mamelor, precum şi de realizat o evaluare complexă şi corectă a acestora. La stabilirea obiectivelor intervenţiei se ţine cont de punctele tari ale gravidelor, mamelor şi se urmăreşte realizarea corelării dintre nevoi şi resurse, astfel încât în mod treptat beneficiarul să ajungă la o deplină funcţionalitate socială. Mama, viitoarea mamă are nevoie să i se prezinte multitudinea de soluţii posibile la problema cu care se confruntă, astfel încât el singur să poată alege soluţia care îi este cea mai convenabilă.
96

Asistentul social va gândi împreună cu gravidele, mamele etapele concrete prin care acesta va trebui să treacă pentru a putea îndeplini obiectivele alese. Este posibil ca femeia să se confrunte simultan cu mai multe probleme. Alegerea ordinii în care acestea se vor rezolva depinde de semnificaţia particulară conferită de către gravide, mame problemei date şi de gradul de disconfort resimţit de beneficiar vis-a-vis de această problemă. Se va începe cu rezolvarea cît mai rapidă a uneia dintre cele mai stresante probleme pentru femeie cu scopul de a-l încuraja pentru procesul de schimbare. Se vor ierarhiza nevoile beneficiarului, în funcţie de prioritatea acordată de către beneficiar respectivei probleme, dar şi de posibilitatea de intervenţie rapidă pentru soluţionarea ei. Se va crea o listă a priorităţilor beneficiarului şi alta cu durata estimată pentru intervenţie în problema respectivă. Din corelarea celor două liste rezultă ordinea în care intervenţia se va desfăşura. Într-o altă ordine de idei, în stabilirea obiectivelor intervenţiei, se va porni de la obiectivele generale cum ar fi: integrarea socială, adaptarea socială, etc. şi se va trece la obiectivele specifice de tipul: găsirea unei locuinţe pentru mama cu copil, plasarea temporară a mamei într-un centru maternal etc. Obiectivele specifice sunt strict delimitate de specificul cazului cu care se lucrează. Stabilirea obiectivelor intervenţiei permite alegerea strategiilor, metodelor, tehnicilor folosite în procesul de intervenţie. Multitudinea şi dinamica naturii problemelor cu care se confruntă gravidele, mamele în dificultate face necesară selectarea de către asistentul social, în acord cu beneficiarul, a unei probleme sau a unei părţi dintr-o problemă ca unitate de lucru, urmând ca celelalte probleme sau părţi din problemă să fie abordate pe parcurs. Focalizarea asupra problemelor persoanei care vizează securitatea socială a beneficiarului sunt semne distincte ale lucrului cu cazul. Acesta este un principiu fundamental în teoria managementului de caz, anume cel al integrităţii sistemice a intervenţiei. Un al doilea principiu este cel al abordării procesuale, stadiale a lucrului cu cazul. Prin acest principiu înţelegem abordarea pe etape, într-o ordine logică a secvenţelor intervenţiei. Procesul se repetă pînă cînd gravidele, mamele în dificultate ca sistem îşi regăseşte echilibrul şi îl poate menţine. Beneficiarul va accepta cu mai multă uşurinţă intervenţia dacă schimbarea îi este cerută în mod gradat, treptat. Considerentele după care se alege ordinea priorităţii problemelor ce vor fi abordate sunt: nevoile şi dorinţele reale ale gravidelor, mamelor în dificultate;

97

-

ceea ce este considerat de către asistentul social drept posibil la nivelul actual al

problemei; ceea ce instituţiile perinatale, care prestează servicii, au ca obiectiv să realizeze şi au

resursele necesare. Este posibil ca gravida, mama în dificultate să nu fie capabilă să distingă problema cu care se confruntă, implicaţiile personale ale acesteia şi/sau să nu dorească să-şi rezolve decât una dintre numeroasele probleme cu care se confruntă. Nu se recomandă să se abordeze de la primele întâlniri problema pe care asistentul social o consideră drept fie că cea mai gravă, fie ca sursă a altor probleme. La început se va aborda problema care, după opinia gravidelor, mamelor în dificultate, îl face vulnerabil cel mai mult, în faţa căreia el se simte cel mai anxios. Trebuie de ţinut cont de faptul că persoana care solicită asistenţă socială se află totdeauna în stare de stres, de disconfort sau chiar criză. Asistentul social va alege spre rezolvare problemele sau părţile problemei în ordinea indicată de propria judecată profesională. Totuşi, datorită subiectivităţii fiecăruia dintre noi, va exista tendinţa să demarăm procesul de ajutor cu acele probleme în soluţionarea cărora avem o experienţă mai bogată. Această strategie este corectă pentru început, deoarece demarează procesul de ajutor pe un teren relativ mai sigur şi, pe de altă parte, cîştigă încrederea beneficiarului prin succese parţiale obţinute rapid. Trebuie respinsă însă tendinţa de a interpreta relatările cu gravidele, mamele în dificultate prin prisma experienţei anterioare a asistentului social, fără a ţine cont de principiul unicităţii cazului. Acest principiu evidenţiază că nu pot exista în realitate două cazuri (probleme) identice, întrucât nu există în realitate două persoane identice, ori două contexte sociale identice. Nu în ultimul rând, în alegerea ordinii de desfăşurare a intervenţiei se va ţine seama de specificul serviciilor oferite de organizaţia din care face parte asistentul social. De aceea este foarte important ca asistentul social să cunoască cu precizie ce servicii anume oferă mamelor, gravidelor centrele perinatologice în care lucrează, ce tipuri de resurse şi în ce măsură este dispusă această agenţie să le mobilizeze. De aici rezultă principiul confidenţialităţii legat atât de natura problemelor cu care se confruntă gravidele, mamele în dificultate, cît şi de numele lor. Nerespectarea acestui principiu poate cauza gravidelor, mamelor în dificultate disfuncţionalităţi sociale legate de integrarea în grupul de apartenenţă şi în procesul de schimbare. Se poate ajunge la situaţia de compromitere a posibilităţii oricărei intervenţii ulterioare prin pierderea încrederii în asistentul social. Procesul de schimbare poate fi văzut ca un proces de ajutor acordat de către asistentul social beneficiarului. Este util de ştiut că folosirea termenului ajutor poate implica în relaţia asistentului

98

cît şi un proces de schimbare a situaţiei sale sociale. El trebuie să-şi asume responsabilitatea de a face faţă acestor sarcini. mama modalităţile concrete de aplicare a eventualelor soluţii. Asistenţa socială modernă cunoaşte două perspective de intervenţie: 1) în baza teoriei îngrijirii şi 2) în baza teoriei schimbării. Beneficiarul trebuie să facă faţă multor sarcini. mamei. mamei la confidenţialitate. dar în acelaşi timp sunt urgente pentru acesta. Obiectivele asistenţei sociale acordate din perspectiva teoriei îngrijirii sunt: asigurarea independenţei gravidei. de aceea el trebuie să suporte un dublu proces de suport . mamei. Alegerea soluţiei de către asistent social în locul beneficiarului poate avea următoarele consecinţe: Soluţia se dovedeşte a fi insatisfăcătoare pentru gravidă. mamei aflate în dificultate. împreună cu alegerea ordinii desfăşurării intervenţiei. precum şi consecinţele aplicării fiecăreia. mamă şi acesta pierde încrederea în asistentul social. Soluţia se dovedeşte satisfăcătoare pentru beneficiar şi aceasta devine dependentă de asistentul social din instituţiile perinatale. 4. Uneori asistentul social poate prelua unele sarcini care depăşesc competenţele gravidei.din partea familiei şi comunităţii. Alegerea strategiilor de intervenţie Intervenţia asistentului social din instituţiile perinatale are drept scop ameliorarea funcţionalităţii sociale a gravidei. Sarcinile trebuie stabilite în conformitate cu posibilităţile de creştere ale gravidei. mamei de a face faţă. Beneficiarul are dreptul la auto-determinare. pierzându-şi autonomia personală. accentuându-se latura disfuncţională a personalităţii beneficiarului. mamei despre această încălcare este obligatorie. Beneficiarul aflat în nevoie este în imposibilitatea de a-şi rezolva singur problemele cu care se confruntă. dintre care unele pot crea un disconfort temporar. pregătindu-l pentru sarcini din ce în ce mai dificile. înştiinţarea gravidei.social cu beneficiarul o stare de disconfort la acesta din urmă. Dreptul gravidei. mamei la auto-determinare poate fi încălcat numai atunci când acestea aleg un curs al evenimentelor cu un înalt grad de pericol social sau individual. alegerea soluţiei la problema sa îi aparţine. 3. asistenţa socială a familiilor care aşteaptă copii sau a celor în 99 . Aceeaşi situaţie permite şi încălcarea dreptului gravidei. Explorarea soluţiilor alternative Rolul asistentului social la această etapă este de a indica posibilele alternative şi a explora împreună cu gravida.

Pe lîngă experienţa practică. 5 Împărtăşirea sentimentelor: Mamele. De exemplu. În perspectiva schimbării la nivelul mediului social. gravidele sunt rugaţi să dezvăluie ceea ce le place sau consideră atractiv pentru ceilalţi. părinţii discută soarta copilului lor născut cu disabilităţi. care nu a fost discutată suficient. reieşind din particularităţile cazului concret. De exemplu.care s-a născut recent copilul. stabilirea strategiilor de intervenţie vizează modificări în structura unor instituţii. 5. o planificare pe termen lung. gravidele îşi exprimă sentimentele pe marginea unei probleme emoţionale. 6 Schimb pozitiv: Mamele. Metodele folosite vor fi: lucrul în grup. dinamica relaţiilor dintre nevoi şi resurse şi lista de priorităţi pentru intervenţie. Accentul este pus pe crearea posibilităţii femeilor pentru exprimarea sentimentelor. oferirea îngrijirii şi protecţiei sociale pentru nounăscuţii cu probleme de sănătate şi celor abandonaţi în secţiile perinatologice etc Teoria schimbării vizează. politici sociale la nivel raional şi naţional. 3 Identificarea obstacolelor: Mamele. la nivel de ONG. Strategiile de intervenţie se aleg în funcţie de obiectivele avute în vedere. Alegerea efectivă a strategiilor de intervenţie se realizează pornindu-se de la modelul în care ne aflăm în situaţia de faţă. Asistentul social care activează în instituţiile de perinatologie va utiliza diferite forme de planificare: 1 Planificarea generală: O activitate este planificată „de la zero” ca răspuns la o necesitate. modificări în percepţia socială a unui anumit beneficiar. părinţii împreună cu asistentul social şi medicii stabilesc un regim de activităţi cotidiene pentru copil. intervenţia la nivelul administraţiei publice locale. competenţe în managementul schimbării şi abilităţi de intervenţie. gravidele încearcă să identifice cauzele potenţiale ale eşecului în realizarea unei sarcini şi să planifice măsuri de evitare şi corectare. 4 Exprimarea afecţiunii. asistentul social are nevoie de creativitate în găsirea soluţiei optime. La această etapă are loc planificarea acţiunilor. un dublu aspect: schimbarea la nivelul individului pentru a realiza o buna funcţionare a beneficiarului (lucrul centrat pe gravidă şi / sau mamă) şi adaptarea mediului social la nevoile mamei şi copilului. la rîndul ei. Acordul între beneficiar şi asistentul social 100 . 2 Planificarea procesului: Este planificarea detaliilor unei activităţi deja acceptate.

iar pedeapsa diminuează stima de sine. 7. Ce anume a perceput femeia ca pozitiv în procesul de consiliere.Asistentul social trebuie să negocieze cu beneficiarul un acord foarte explicit şi realist. mobilizează comunitatea. moral. Procesul de schimbare este un proces care antrenează ample modificări în viaţa mamei. ce sugestii ar avea pentru a perfecţiona activitatea de consiliere. în concordanţă cu specificul acesteia. Iertarea încurajează continuarea nerezolvării sarcinilor. dar nici scuzele nu trebuie acceptate. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale (protocol clinic) Programul de asistenţă medico-socială oferă femeilor gravide (familiilor) aflate în dificultate posibilităţi de cunoaştere şi de acces la servicii specializate de asistenţă socială. consiliere. furnizează ajutor financiar. Intervenţia efectivă şi monitorizarea Nerespectarea termenelor acordului de către gravidă. gravidă în timpul procesului de consiliere. 101 . 6. nu are pentru ce-l ierta sau pedepsi. Se vor negocia cu beneficiarul termenele unui nou acord ori de cîte ori cel anterior este încălcat. Rezolvarea sau nerezolvarea sarcinilor de către beneficiar nu este problema asistentului social. 6. A-l motiva pe beneficiar constituie o direcţie principală a eforturilor asistentului social. Monitorizarea gravidelor. persoanele şi grupurile vulnerabile de a influenţa politicile sociale. material. psihoterapie. Planul desfăşurării procesului de schimbare trebuie detaliat pe sarcini astfel încît beneficiarul să ştie care sarcini are de realizat în viitorul imediat şi care în etapele ulterioare. Evaluarea rezultatelor procesului de schimbare Procesul de schimbare se realizează ca un proces treptat pe parcursul unui şir de etape şi paşi în vederea consolidării potenţialului beneficiarului de autodeterminare. Lipsa de experienţă a femeilor de a face faţă situaţiei cu care se confruntă poate fi parţial corectată prin jocuri de rol organizate cu participarea asistentului social şi a beneficiarului. Ele pot fi puse în evidenţă prin urmărirea unor indicatori care ţin de starea femeii. Aceştia sunt indicatori ai calităţii vieţii. care au fost lipsurile sesizate de mamă. Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor procesului de schimbare se face la fiecare etapă. Cel mai important obstacol care poate apărea într-o intervenţie este lipsa de motivaţie a beneficiarului de a realiza schimbarea. mamă nu trebuie să atragă pedeapsă din partea asistentului social. Evaluarea procesului de asistenţă trebuie să apară ca o reacţie de răspuns din partea beneficiarului prin răspunsuri la întrebări despre cît anume l-a ajutat procesul de consiliere şi în ce mod. mamelor are ca scop evaluarea gradului de respectare a acordului stabilit între asistentul social şi beneficiar. le orientează la înţelegerea şi utilizarea cadrului legislativ de protecţie socială.6.

lăuza) care va beneficia de susţinere psihologică pentru ai dezvolta capacitatea de înţelegere de sine şi de evaluare a propriei situaţii. Asistenţa medico-socială în timpul sarcinii şi după naştere include unele etape în dependenţă de problemele (circumstanţele) constatate în fiecare caz concret: • Identificarea femeilor gravide (familiilor) care pot constitui obiectul activităţilor de asistenţă socială prin stabilirea de către medicul de familie. morbiditate şi mortalitate perinatală. medicul obstetrician sau moaşă a unor circumstanţe psihosociale la pacientele supravegheate. care va contribui la sporirea eficacităţii şi eficienţei asistenţei perinatale prin prevenirea unor tentative de întrerupere a sarcinii nedorite în termen avansat de către pacientă. inclusiv analiza condiţiilor de trai şi relaţiilor interpersonale. cu care ele se confruntă sau se pot confrunta. instituţiilor specializate subordonate MMPSF. stresante sub aspect economic.In cadrul altor programe se înscriu şi activităţi de prevenire a unor situaţii de viaţă dezechilibrate. Asistenţii sociali dispun de metodologii speciale care includ o multitudine de aspecte privind statutul social al gravidei (lăuzei) şi familiei ei. În prezent pot fi mai frecvent utilizate 2 forme de soluţionate a prolemelor medico-sociale inclusiv în perinatologie: Psihoterapia (tratamentul direct): modalitatea asistenţială centrată individual pe persoana clientului (femeia gravidă. • Realizarea programelor de măsuri personalizate de suport şi de protecţie psihosocială a femeilor gravide (lăuzelor) în dificultate Supravegherea dinamică a gravidei va prevedea posibilitatea medicului de familie (medicului obstetrician. Diagnosticul problemelor medico-sociale se realizează prin implicarea specialiştilor în asistenţa socială care activează în cadrul centrelor perinatale. infantilă şi maternă. economia surselor bugetare atât ale instituţiei medicale. fapt. În cazul constatării unui risc perinatal determinat de factori medico-sociali lucrătorii medicali antrenaţi în acordarea asistenţei perinatale pot să utilizeze elemente de psihoterapie pentru a ajuta pacienta să participe în soluţionarea situaţiei de criză psihosocială în care aceasta se află la moment. cât şi ale familiilor. care permit în baza problemei depistate să elaboreze modalităţi individualizate de soluţionare a ei. 102 . • Diagnosticul problemelor de ordin medico-social la femeile gravide (lăuzele) în dificultate. moaşei) de a colabora cu asistentul social pe tot parcursul sarcinii şi după naştere. precum şi în centre statale sau neguvernamentale acreditate în prestarea serviciilor de asistenţă socială. minimalizarea riscului de abandon infantil. psihologic sau moral.

fapt. Concomitent. medicul neonatolog. Protocolul Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale a fost inclus în Suplimentul la Ghidul Naţional de Perinatologie (2006) şi a fost testat în cadrul proiectelor realizate în cadrul Secţiei Consultative a CPM SCM nr. în dependenţă de caz. Persoana-cheie în monitorizarea cazurilor cu probleme medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere este asistentul social. în primul rând.Socioterapia (tratamentul indirect) este axată pe mediul în care activează clientul (familial. Algoritmul acţiunilor de suport medico-psiho-social în timpul sarcinii (pentru asistenţii sociali) În anul 2007. juristul. 6. inclusiv prin mobilizarea comunităţii. 103 .). va programa vizita pentru consultaţia medicală. educaţional. Modalitatea în cauză de soluţionare a problemelor medico-sociale este raţional a fi realizată de către specialiştii în asistenţa socială.1 din Chişinău. Pentru asigurarea unui suport psiho-social cât mai adecvat şi oportun beneficiarii vor fi plasaţi în reţeaua de instituţii şi organizaţii-partenere.1 a fost elaborat un algoritm al asistenţei medico-psihosociale pentru beneficiarele cu sarcină nedorită. care este creată reieşind din specificul localităţii. etc. va include medicul de familie / moaşa. La etapa de suspiciune a sarcinii lucrătorul medical. care impune specialiştii în asistenţa socială să-şi orienteze eforturile la căutarea posibilităţilor de susţinere continuă a beneficiarilor. de grup.. • Consolidarea rezultatelor obţinute în asistenţa socială acordată familiilor social vulnerabile În multe cazuri. asistentul social din maternitate / asistentul social comunitar. de muncă. în unele familii continuă să persiste riscul de recidiv al ei. medicul obstetrician din maternitate. Pentru beneficiarii săi. Intervenţiile asistenţiale este necesar a fi realizate de către o echipă multidisciplinară care. după soluţionarea problemei medico-sociale în timpul sarcinii sau după naşterea copilului.7. psihologul. asistentul social va recomanda femeii/cuplului un comportament mai responsabil. explicând că este momentul de a face o vizită medicului specialist pentru a confirma sau exclude sarcina. aceste programe sunt orientate la reintegrarea socială a beneficiarilor. asistentul social poate oferi informaţiile necesare privind programul de lucru al medicului la care va referi femeia şi. alţi specialişti. în cadrul unui atelier de lucru (focus-grup) la care au participat asistenţi sociali care activează în diferite instituţii şi organizaţii din municipiul Chişinău şi medici obstetricieni din SC CPM SCM nr. la necesitate.

în condiţiile asigurărilor obligatorii de sănătate. sănătăţii mamei şi copilului. Concomitent categoria respectivă de pacienţi vor benefica şi de mijloace anticoncepţionale gratis reieşind din posibilităţile existente ele sistemului 104 . lucrătorul medical sau psiholog pentru elaborarea de către cuplu a deciziei privitor la perspectiva sarcinii. şi de psiholog. în special daca aceasta nu a fost planificată. lucrătorul medical. femeia are dreptul să decidă întreruperea cursului sarcinii. precum şi întreprinderea măsurilor de reducere a impactului factorilor psihosociali asupra evoluţiei sarcinii. în special prin intermediul cabinetelor sănătăţii reproducerii unde cuplurile vor benefica de consiliere privind metodele mai raţionale de contracepţie. În ambele cazuri componenta suportului psiho-social este foarte importantă şi ea urmează să fie asigurată de asistentul social. Asistentul social va recomanda femeii gravide ca intervenţiile de întrerupere a cursului sarcinii sa fie efectuate în cadrul instituţiilor medicale acreditate pentru asemenea gen de servicii medicale.După confirmarea sarcinii. În cazurile de sarcină nedorită. În cazul constatării unor indicaţii medico-sociale. În acest scop vor fi utilizate posibilităţile oferite de programele de stat privind planificarea familiei. Se vor prevedea două scenarii de evoluţie a evenimentelor: sarcina dorită şi sarcina nedorită.beneficiar. algoritmul prevede referirea beneficiarului în cadrul sistemului de îngrijiri antenatale conform programului de îngrijiri perinatale susţinut de stat. femeia/familia aflată în dificultate necesită suport psihologic care este oferit de asistentul social. O atenţie deosebită se va acorda asigurării condiţiilor necesare pentru dezvoltarea şi creşterea viitorului copil. sarcina fiind în final nedorită. iar la necesitate. iar întreruperea sarcinii după termenul de 12 săptămâni de gestaţie poate fi efectuată doar prin decizia unei comisii speciale abilitate. Pe tot parcursul perioadei antenatale şi după naştere misiunea asistentului social constă în monitorizarea statutului social al familiei . Reabilitarea medicală şi psihologică a femeilor care au suportat întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medico-sociale are specificul său şi uneori este necesar de a fi efectuată de către specialişti cu o pregătire specifică. regulamentele în vigoare prevăd oportunitatea de întrerupere a cursului sarcinii pentru categoriile social dezavantajate ale populaţiei gratis. În cazul sarcinii dorite precum şi în cazul când diagnosticul de graviditate a fost stabilit în termeni mai mari de 22 săptămâni gestaţie. După naştere sau după întreruperea sarcinii Algoritmul prevede implicarea obligatorie a asistentului social în acţiuni de prevenire a sarcinii nedorite la beneficiari în viitor. în dependenţă de termenul de gestaţie confirmat. pentru aceasta fiind antrenate toate mijloacele posibile prin implicarea instituţiilor şi organizaţiilor partenere din reţea.

moaşa) în comun cu asistentul social comunitar. Este mult mai important faptul. care ar putea fi condiţionate de problemele sociale cu care 105 . Faptul că femeia / cuplul la moment se confruntă cu diferite probleme de ordin psiho-social nu înseamnă în mod automat că sarcina este „contraindicată”. asistentul social poate veni în sprijinul familiilor tinere aflate în dificultate cu informaţii şi soluţii pentru depăşirea situaţiilor critice pentru a minimaliza riscurile de sănătate pentru mamă şi copil. ca familia să conştientizeze responsabilitatea privind asigurarea condiţiilor minim necesare pentru evoluţia fără pericol a sarcinii şi pentru dezvoltarea adecvată a viitorului copil.de sănătate. Monitorizarea femeilor /cuplurilor care au suportat riscuri sociale în timpul sarcinii urmează a fi efectuată în afara gravidităţii de o echipă întreagă de specialişti: lucrători medicali (medicul de familie. La etapa preconcepţională.

Algoritmul suportului medico-social în timpul sarcinii (pentru asistenţii sociali) Planificarea familiei (contracepţia.) Sarcina neplanificată Supraveghere medicală antenatală Suport psihosocia l Naşterea Termen 12-21 săptămâni de sarcină Suport psihosocia l Perioada postpartum (îngrijiri pentru copil) Suport psihosocia l Supravegherea antenatală + investigaţii pentru întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medico-sociale Comisia specială a Direcţiei Sănătăţii Spitalizare în maternitate pentru întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medico-sociale Avort la cerere Întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medicosociale Reabilitarea medicală şi psiho-socială Contracepţia 106 . consult preconcepţional) Suspiciune la sarcină Informare Confirmarea termenului de sarcină Sarcina planificată Suport psihosocial Sarcina dorită Sarcina nedorită Termen > 21 săptămâni de sarcină Termen mic de gestaţie (< 12 săpt.

se constată.). În cazul constatării acestora. în final. etc. pentru ca. Nou-născuţii cu risc de handicap infantil (prematuritate.8. Algoritmul continuităţii asistenţei medico-sociale în cadrul îngrijirilor perinatale După declararea sarcinii de către femeia însărcinată. handicapul infantil de rând cu abandonul copiilor continuă să prezinte fenomene medico-sociale grave. în special de prematuritate. medicul de familie. După externarea din maternitate sau secţiile neonatal-pediatrice nou-născutul bolnav (sau cu sechele) este transmis în cadrul sectorului medical primar. care ar include îngrijiri în perioada antenatală. Programul personalizat va fi elaborat şi realizat de către echipa multidisciplinară care va plasa beneficiarul în reţeaua de suport psihosocial. În rezultat. perioada de aflare în maternitate şi primii 3 ani de copilărie. unde nu sunt suficient de bine dezvoltate serviciile pentru recuperarea medico-socială a copiilor de vârstă fragedă (0-3 ani). alte afecţiuni neonatale grave) continuă îngrijirile medicale la etapa a doua în cadrul 107 . psihologic. 6.familiile în cauză se confruntă la moment. femeia gravidă este referită la asistentul social sau psiholog pentru concretizarea diagnosticului. economic. copilul să se nască dorit. Analiza minuţioasă a situaţiei a constatat că în ţara noastră este necesară crearea unui sistem de asistenţă medico-socială continuă pentru mamă şi copil la nivel de comunitate. care include organizaţii şi instituţii partenere. Stabilirea unui risc social (risc de abandon infantil. că îngrijirile medico-sociale în timpul sarcinii şi după naşterea copilului nu au o continuitate eficientă. în special de grad sever. maladii congenitale.) va presupune includerea familiei într-un program personalizat de susţinere psihosocială suplimentar la suportul de care poate beneficia fiecare femeie gravidă în cadrul sistemului public de protecţie socială (concediul de maternitate. juridic. etc. alocaţia pentru naşterea copilului. sănătos şi să crească într-un mediu sigur. Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere Pentru Republica Moldova. determinate mai frecvent de afecţiuni perinatale. etico-moral. etc. Cea mai optimală variantă a suportului este ca acesta să fie oferit în timpul sarcinii. handicap infantil. având ca scop reducerea riscurilor de sănătate şi sociale pentru mamă şi copil până la naştere. precum şi de unele probleme sociale cu implicaţii serioase de ordin medical. medicul obstetrician sau moaşa vor utiliza criteriile de identificare a circumstanţelor psihosociale în timpul sarcinii. Problema a devenit mai actuală în ultimul deceniu după realizarea reformei asistenţei medicale primare cu trecerea la medicina de familie şi separarea sectorului spitalicesc de cel ambulatoriu. inclusiv municipiul Chişinău.

Algoritmul continuităţii asistenţei medico-sociale în cadrul îngrijirilor perinatale

Familia fără riscuri medico-sociale

Sistemul de îngrijiri antenatale

Familia cu riscuri medicosociale (handicap infantil, abandon sau instituţionalizarea copilului…)

Susţinere în cadrul sistemului public de protecţie socială

Naşterea

Susţinere în cadrul sistemului public de protecţie socială

Copil sănătos

Copil bolnav cu risc de handicap

Riscul de abandon sau instituţionalizare

Familia biologică

Intervenţii personalizate de susţinere psiho-socială (echipa multidisciplinară, reţea de suport)

Etapa a II de îngrijiri , secţiile neonatalpediatrice ale centrului perinatologic (investigaţii, tratament)

Susţinere în cadrul sistemului public de protecţie socială

Centrul de plasament

Centrul de monitorizare şi recuperare a coliilor de vârstă fragedă
108

Intervenţii personalizate de susţinere psiho-socială (echipa multidisciplinară, reţea de suport)
- prematuritate, în special grad sever, - maladii congenitale - alte afecţiuni neonatale grave

Declararea sarcinii la medicul de familie, obstetrician, moaşă, asisetnt social

Criterii de identificare a riscurilor medico-sociale

secţiilor neonatal-pediatrice ale centrului perinatologoc. La etapa în cauză sunt activ antrenaţi şi alţi membri ai echipei, asistentul social şi psihologul, pentru acordarea asistenţei psihosociale în susţinerea familiei, eforturile fiind orientate la prevenirea abandonului infantil. După externarea din staţionar, copilul bolnav va continua un tratament de reabilitare în cadrul Centrului de monitorizare şi recuperare a copiilor de vârstă fragedă. Un accent deosebit se va pune pe educaţia parentală, părinţii fiind instruiţi cum să îngrijească copilul bolnav la domiciliu, colaborând cu lucrătorii medicali. Supravegherea dinamică a copilului va prevedea modificarea programului individualizat de tratament în dependenţă de rezultatele terapiei de recuperare. În cazul menţinerii unui risc de abandon infantil sau de instituţionalizare după naşterea copilului (inclusiv şi copil născut sănătos) fără a avea impactul dorit de la intervenţiile de susţinere la etapa antenatală (consilierea, lucrul cu partenerul şi/sau cu părinţii, mobilizarea persoanelor apropiate şi/sau a comunităţii, oferirea unui loc de trai şi întreţinere în centrul maternal, etc.), acţiunile de susţinere psihosocială continuă, accentul fiind pus pe dezvoltarea ataşamentului mamei/familiei faţă de copilul nou-născut, inclusiv prin încurajarea alimentaţiei naturale. În cazuri excepţionale copilul va fi instituţionalizat pentru o perioada de timp într-un centru de plasament ca alternativă abandonului legalizat, perioadă în care se va lucra activ cu părinţii şi rudele pentru a integra copilul în familia biologică. Echipa multidisciplinară din maternitate va colabora activ la toate etapele cu organele administraţiei publice locale responsabile de respectarea drepturilor copilului, care sunt principalul partener în cadrul reţelei de suport social.

109

6.9. Problema abandonului infantil în maternitate Axioma „cu cât mai precoce se stabileşte existenţa unei probleme, cu atât mai mari sunt şansele de a găsi oportun soluţia corectă” este indiscutabil valabilă şi pentru problematica medico-socială în perinatologie. Astfel, cu cât mai devreme se stabileşte existenţa unor riscuri de sănătate pentru mamă sau viitorul copil, cu atât probabilitatea de a întreprinde careva intervenţii adecvate şi oportune pentru a reduce aceste riscuri este mai reală. Unul din cele mai frecvente riscuri sociale în timpul sarcinii este riscul de abandon sau instituţionalizare a viitorului nou-născut, care, în acelaşi timp, poate fi minimalizat la maximum în cazul includerii beneficiarilor în programe individualizate de prevenire, fapt, demonstrat şi la etapa testării protocolului „Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale”. Din aceste considerente am decis de a analiza eficacitatea intervenţiilor de suport psihosocial anume în categoria respectivă de beneficiari - familiile cu risc de abandon infantil. Abandonul infantil reprezintă unul din fenomenele sociale cele mai grave, înregistrat în majoritatea instituţiilor medicale de profil obstetrical - pediatric, inclusiv în Republica Moldova. Studiul „Abandonul copiilor în Republica Moldova” realizat de guvern cu suportul UNICEF a examinat fenomenul abandonului infantil în cadrul instituţional specific pentru ţara noastră, evidenţiind incapacităţi importante ale sistemului de protecţie a copilului, lipsa unui cadru multidisciplinar şi intersectorial integrat cu accent pe flexibilitatea politicilor şi practicilor de asistenţă a copilului şi familiei în situaţii de risc. Majoritatea cazurilor de abandon infantil în Republica Moldova – 62,6 %, sunt înregistrate în instituţiile medicale: maternităţi şi spitale /secţii pediatrice. Maternitatea este prima posibilitate de abandon a nou-născutului. Riscul de abandon este deseori ignorat, gravidele din categoria de risc nu se adresează pentru îngrijiri antenatale, nu sunt instruite şi pregătite în privinţa naşterii şi ataşamentului faţă de viitorul nou-născut. Actualmente, în lume principala cauză a abandonului este sărăcia şi mizeria socială. Pentru Republica Moldova abandonul copiilor mici constituie o realitate dură. Conform studiului „Abandonul copiilor în Republica Moldova” realizat în anul 2003, majoritatea cazurilor de abandon sunt înregistrate în instituţiile medicale, ponderea cea mai mare revenind categoriei de vârstă de la 0 la 4 zile – 36,9%, care se referă la perioada aflării copiilor în maternităţi. La nivelul politicii de stat, problema copilului abandonat este vizată de o serie de acte legislative şi normative. Copilul abandonat este inclus în categoria largă a copiilor aflaţi în

110

cum ar fi: . Din punct de vedere medical. . . abuzate în copilărie. inclusiv abandonaţi în antecedente. până la lipsa responsabilităţii (oligofrenie. Aceste femei de obicei se confruntă cu situaţii psihosociale dificile. părăsind spitalul imediat ce starea lor o permite. Femeile gravide sau mamele îşi susţin foarte categoric motivaţia şi nu renunţă la ideea de a abandona copilul şi atunci este aproape imposibil a le convinge să-şi schimbe decizia.provin din familii destrămate.nu şi-au dorit copilul. Se diferenţiază două categorii de circumstanţe care determină mamele să abandoneze: I. Conform datelor disponibile la moment. fapt explicat prin dorinţa lor de a evita prejudecăţile comunităţii din care fac parte. copilul poate fi considerat abandonat dacă rămâne într-o unitate medicală mai mult de două săptămâni peste timpul necesar acordării îngrijirilor specifice. În aspect psihologic. . Intenţia de abandon preconcepută. evită să-şi 111 . de lipsă de preocupare pentru soarta acesteia. .au fost molestate. . de neacordare a îngrijirilor necesare. abandonul este definit ca o acţiune de părăsire a unei persoane. .04 la sută din naşteri . În Republica Moldova ponderea copiilor nou-născuţi abandonaţi este mult mai mică de un caz la sută. ultimul fiind definit ca şi „…copil privat temporar sau permanent de mediul său familial…”.se află într-o situaţie socială de sărăcie extremă. . iar în această perioadă nu este îngrijit sau vizitat de către părinţii săi.până la 0.dificultate.nu au locuinţă. retard psihic). orice situaţie care duce la ruperea relaţiilor afective poate fi tratată ca abandon. de obicei nu îşi dau identitatea corectă. Profilul gravidei în situaţie de risc de abandon. iar în anul 2009 s-a redus semnificativ . al căror model familial nu funcţionează. .au mulţi copii. cu o dinamică pozitivă în ultimul deceniu.au un grad redus de percepţie şi de înţelegere. Aceste mame îşi exprimă la internare intenţia de abandon.provin din familii nomade. Mamele cu intenţie de abandon preconcepută care provin din oraşe mici sau din mediul rural preferă să nască în oraşe mari. Astfel. în municipiul Chişinău în anul 2007 indicatorul abandonului infantil în maternităţile municipale a constituit circa 0.sunt respinse de către familiile lor.35 la sută.

care nu au o atitudine clară. fără premeditare).starea de sănătate a unui membru al familiei care este considerat ca fiind periculos şi mama abandonează temporar copilul. care nu mai vrea să recunoască copilul şi să-i susţină. De multe ori ele nu cunosc serviciile sociale la care au acces şi nu mai pot fi contactate de către asistenţii sociali din spital.starea de sănătate a copilului: malformaţii congenitale. . tuberculoza. .dependenţa în familie (unul sau ambii părinţi) de alcool sau de droguri. acuzând insecuritatea lui la domiciliu. De obicei. În acest caz.violenţa conjugală. . . . Există şi unele situaţii particulare ce conduc la abandon. care poate fi temporar sau se poate permanentiza: . . patologie neuropsihică. îngrijirii propriului copil sau măcar pe cea a întocmirii certificatului de naştere pentru acesta. dacă acesta le este adus. Mamele percep abandonul ca pe ceva permis şi nu au responsabilitatea creşterii. Fără a detalia evoluţia sarcinii nedorite la minorele gravide şi anturajul lor psihologic. cum ar fi: . Copilul este abandonat sub influenţa unor evenimente de moment (abandon impulsiv. Situaţii neprevăzute.probleme de sănătate ale copilului care prelungesc spitalizarea sau impun internări repetate. încearcă să-şi reglementeze situaţia. .starea de sănătate a mamei: probleme psihice. prevenirea abandonului este aproape imposibilă. .sezonul rece. cer sfatul personalului medico-social. prematuritate. infecţia HIV. Tendinţa idealizării rolului de părinte 112 .lipsa actelor de identitate şi dificultatea obţinerii acestora. depresii post-partum. . au o atitudine rece şi indiferentă. dar pe parcurs renunţă sub influenţa unor evenimente.pierderea unui susţinător. . deoarece nou-născutul a fost deja părăsit. Majoritatea adolescenţilor nu au competenţă parentală. a partenerilor sau părinţilor lor privitor la soarta viitorului copil. II. O categorie specifică de femei cu risc de abandon sunt mamele adolescente. este evidentă problema acestor mămici. sau. refuză să-l alăpteze.privească copilul.mama minoră.evacuarea din locuinţă. boli cu transmitere sexuală. Se referă la mamele care au un comportament ezitant. lipsa încălzirii sau a altor facilităţi necesare pentru o bună îngrijire a copilului.constatarea că este părăsită de partener.

Este demonstrat impactul implementării sistemului rooming-in din maternităţi în reducerea riscului de abandon. psihologului sau asistentului social poate fi decisiv. fiind determinată de realităţile social-economice actuale. are şansa de a fi adoptat mai degrabă după transferul lui în centrul de plasament. însă este important. că deşi mamele sunt împreună cu copiii lor. ci şi ale lucrătorilor medicali din centrele perinatale şi din cadrul sectorului medical primar.poate duce la raportări eronate şi la pierderea încrederii în sine pentru unele persoane tinere. Aflarea mamei împreună cu nou-născutul în acelaşi salon influenţează pozitiv asupra calităţii relaţiei mamă-copil. uneori. personalul medical să aibă suficientă încredere pentru a le lăsa să se ocupe de nou-născuţi. Misiunea specialiştilor care oferă servicii medico-sociale femeilor gravide decise categoric să-şi abandoneze copilul. în care rolul personalului medical. precum şi a întregii comunităţi. în altă situaţie. La această etapă abandonul poate fi prevenit dacă se obţine o atitudine de suport şi din partea familiei sau partenerului mamei aflate în dificultate. a tuturor structurilor de stat interesate. în abordarea acestei probleme cu găsirea de soluţii adecvate pentru diferite situaţii de abandon sau risc de abandon al copilului. impune cooperarea eforturilor nu numai ale specialiştilor în protecţia socială. 113 . destul de dificil de realizat. neexperimentate. În centrele perinatologice din Republica Moldova problema implementării sistemului rooming-in poate fi considerată ca fiind soluţionată. concomitent cu eforturile de prevenire. O atenţie deosebită se va acorda mamelor cu risc de abandon în dezvoltarea ataşamentului faţă de copilul nou-născut – misiune. Dimensiunea fenomenului. societăţii civile. fapt care îi mai oferă o şansă ca mama să-şi schimbe decizia de a-l abandona după naştere sau. constă şi în mobilizarea tuturor serviciilor interesate pentru a asigura naşterea unui copil sănătos.

Şişcanu D. Ronsmans.132 9. 2009 . Problematica medico-socială în perinatologie: vulnerabilitatea socială. 2007 20.2004/ Iaşi: Lumen/ ISSN: 1583-3410 pp: 390 – 401 10. Doroş A. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.. M.M. Sănătate Publică. 2009. Bruxeles. Tipografia Centrală. Dilion M. htm. 69 p.. Sarcina nedorită: aspecte psihosociale.4. Graham. Consilierea gravidei şi a tinerelor mame. Eţco C.. Universitatea „Al. Şişcanu D. 2002 2. Abandonul maternal.. Chişinău.. Lancet. Campbell.. Aspecte actuale în managementul riscurilor de sănătate şi sociale în cadrul îngrijirilor perinatale. Eţco C. „Suportul psihosocial în cadrul îngrijirilor perinatale”. Eţco C. Economie şi Management în Medicină. 19. Rusu L. Lumen. Economie şi Management în Medicină. 140p 14.. Osrin.. 64 p. Dombici Iuliana şi coaut.. Iaşi. nr.6. Helander Einar. Oxford: Oxford University Press. 2/2007. Suportul medico-social în prevenirea abandonului infantil la etapa perinatală. Sănătate Publică . Detrerminanţii psiho-sociali ai sănătăţii la etapa îngrijirilor perinatal. Şişcanu D... Viaţa Medicală. 11. Ghid pentru asistenţii sociali.. Cheianu D.J. Sănătate Publică.. 3 . 114 . Eţco C. 1999 4. Eţco C... Aspecte medico-sociale ale asistenţei antenatale în municipiul Chişinău. ştiinţe medicale. J. Şişcanu D. Chişinău.I.. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale. Filippi. Şişcanu D. 2007.Bibliografia: Cojocaru Şt. 2006. 2005. 2007. W. O. 39-43 6. Savin V.. Bucureşti. Maternal health in poor countries: the broader context and a call for action.. 16. Chişinău.. Conf. 2007 17.Cuza”. 368(9546):1535-41 13. Chişinău. A. Economie şi Management în Medicină. materialele Congresului XVII al ALASS. 1. mater. 2004. Chişinău. 5. ed. Marselle. Cheianu D. Chişinău.. 167 p.3. 39-49 18. Şişcanu D. Şişcanu D. 2006.. Ed... 152 p. nr. Le support psychosocial dans la périnatalogie: l’impact sur les risques sociaux et de santé... Iaşi.. Les problèmes médico-sociales en périnatologie: l’abandon infantile.. C. Şişcanu D. 15. Protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică.. 2006 12.1. Codreanu T. Guvernul Republicii Moldova / UNICEF. Mills. Andrei I. Pevenirea abandonului copiilor.. Renfrew M.... Buletin de Perinatologie. Chişinău. Şişcanu D.. Keirse M. Sănătate Publică şi Management în Medicină.. Koblinsky. Ghidul A Naţional de Perinatologie: Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale. Strategii pentru România. 2006 5. Ghidul B Naţional de Perinatologie: Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale.. Lhoneux Magali et Trokart Caroline. 2. htm. vol. CALASS. Les enfants abandonnés de la Mythologie. nr. L’abandon d’enfants dans l’Histoire. Bioetică. Neilson J. Eţco C. Eţco L. mat. nr. p.. Abandonul copiilor în Republica Moldova.. Encyclopedie de la langue francaise. Ed. 2008 8. pag. A Guide to Effective Care in Pregnancy and Childbirth. Eţco C. nr. 2004. Dondiuc Iu. V.. D. Borghi. Ed. 2.. 2008 7. Supliment la ghidul C Naţional de Perinatologie. pag. Şişcanu D. 3.. Şişcanu D. 2 (11). Enkin M.. Studiul determinanţilor medico-sociali ai accesibilităţii îngrijirilor antenatale. Revista de cercetare şi intervenţie socială. Eţco C.

Chişinău. 2008. 80 p.2004/ Iaşi: Lumen/ ISSN: 1583-3410 pp: 591-601/ www. 3. nr.I. Iaşi.ro 115 . 5. Abandonul maternal în unităţile medicale. 22. Şişcanu D.Cuza”..asistentasociala. Buletin de Perinatologie. Prevenirea abandonului infantil în cadrul îngrijirilor perinatale: aspecte medico-sociale. vol.. Revista de cercetare şi intervenţie socială.21. Vulpeanu Iu. Universitatea „Al.

116 .

să posede competenţe de consiliere a mamei şi familiei marcate de pierdere/durere. să evalueze etapele prin care trece femeia marcată de pierdere/durere. teoria îngrijirii. Să manifeste competenţe de consiliere efectivă a persoanelor marcate de durere. 2 Consilierea mamelor/familiilor în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere) Concepte –cheie: asistenţa socială în instituţii perinatologice. La nivel de integrare: 117 . Obiectivele consilierii în sarcină sunt: o De a aplica în practică propriile opţiunii referitor la păstrarea sănătăţii şi naşterea unui copil sănătos şi primi decizii informate privind îngrijirile antenatale. Asistenţa socială şi consilierea în cadrul instituţiilor perinatologice 5. gravidele. teoria pierderii. consiliere. familiei. familiile acestora. 5. să propună noi soluţii / idei privind minimalizarea stresurilor familiale cu un impact negativ asupra sarcinii. teoria schimbării.Tema 5. să realizeze discuţii cu cuplul în pregătirea pentru rolul de părinte. consilierea în caz de piedere şi durere. şi are drept scop ajutarea gravidei în identificarea nevoilor legate de perioada sarcinii în luarea unei decizii informate privind îngrijirile antenatale. mamei. La nivel de aplicare: să explice importanţa consilierii în viaţa gravidei. proces de consiliere a gravidelor şi mamelor.1 Specificul consilierii gravidelor Consilierea în sarcină reprezintă o relaţie de comunicare ce se stabileşte între consilier şi femeia însărcinată în condiţii de confidenţialitate. Să stabilească relaţii de încredere cu mamele. pentru a asigura sănătatea mamei şi viitorului copil. Obiective: La nivel de cunoaştere: să înţeleagă importanţa consilierii ca acţiune profesională distinctă a asistentului social din instituţiile perinatologice.1 Specificul consilierii gravidelor 5.

o De a oferi gravidei posibilitatea de a alege şi luarea în considerare a alegerii făcute şi opiniei sale să devină o parte integră al procesului de luare a deciziei referitor la conduita gravidei. o De a depăşi anxietatea şi a lua decizii adecvate în cazul apariţiei unor probleme sau semne de alarmă. cine va fi persoana de suport. 5. Nu există om care să nu piardă de-a lungul vieţii sale ceva sau pe cineva foarte drag. primirea suplimentelor nutritive în scop profilactic. experimentarea multaşteptată a acestui eveniment este substituită de trăirea durerii şi pierderii. 118 . psihice şi emoţionale ce au loc în organismul ei pe parcursul sarcinii. derivată din Teoria ataşamentului şi înrudită cu Teoria anxietăţii oferă asistentului social din instituţiile perinatologice mai multe repere ştiinţifice care-i ghidează metodologic şi conceptual intervenţia. abandonarea deprinderilor vicioase cum este fumatul. foarte apropiat sufleteşte. Consilierea este o parte componentă a îngrijirilor antenatale şi se oferă gravidelor şi membrilor familiilor lor la fiecare vizită antenatală. gravida va primi informaţie despre modificările fizice. utilizarea băuturilor alcoolice sau a drogurilor . La prima vizită antenatală şi la cele ce vor urma. În cadrul consilierii gravida va primi informaţie suplimentară despre avantajele şi dezavantajele comportamentului existent şi cel posibil. La prima vizită va fi elaborat Planul de naştere apoi el va fi revăzul la fiecare vizită şi aici consilierea va fi importantă pentru femeie şi o va ajuta să facă alegerile informare referitor la locul naşterii. Adesea. Este important ca femeia şi partenerul ei să înţeleagă că naşterea copilului va perturba relaţiile existente în familie şi este bine ca ei să fie pregătiţi pentru această perioadă. oportunităţile pentru schimbarea comportamentului. naşterii. persoanele care îi vor acorda ajutor în naştere. telefonul persoanei de contact. Tot în cadrul consilierii gravidele vor fi informate despre semnele de pericol şi vor fi ajutate să ia o decizie referitor la acţiunile pe care le va întreprinde în cazul apariţiei lor – unde să se adreseze.2 Asistenţa în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere). pierdere care să-i provoace dureri şi stări afective foarte puternice într-o asemenea împrejurare. dar şi a femeii şi familiei ei. Sarcina impune modificarea activităţii fizice şi comportamentului gravidei pentru a alege un mod sănătos de viaţă: alimentaţie calitativă. perioada alăptării la sân şi îndeplinirii funcţiei de părinte. cum va alimenta copilul. Este împortant de a oferi timp suficient pentru consiliere şi discuţia cu ea/ei. Teoria pierderii. telefonul de la salvare. Modificarea comportamentului este un lucru dificil şi necesită efort nu numai din partea lucrătorului medical. sexul protejat. Nu toate mamele care se internează în secţiile / instituţiile perinatologice trăiesc bucuria maternităţii. variată şi sănătoasă. metode de soluţionare ale problemelor minore din sarcină.

strategiile ce fac posibil de a accepta realitatea de deces perinatal de către mamă şi familie. crearea unui mediu de îngrijire şi suport. căldura sinceră primită de la persoanele specializate.Studiile ştiinţifice pun în evidenţă fazele prin care trece o persoană în situaţia de pierdere: a) şoc. De aceea mamele şi familiile necesită un sistem de ajutor în caz de pierdere. dar cu totul altele decât pierderea copilului pentru o mamă sau pierderea soţului într-un tragic accident pentru o soţie. resentimentul. mama. Suferinţa apare de asemenea şi în cazul familiilor ce-şi dau copilul spre adopţie. b) negarea pierderii. e) disperare. pierderea este întregul proces rezultând în urma unui deces a persoanei iubite. Fiecare pierdere provoacă o problemă specifică care impune o abordare de asemenea specifică. Susţinerea familiilor atunci când suferă o pierdere şi au o durere este o parte integrală a maternităţilor orientate spre familii şi îngrijirea nou-născutului. Pierderea mamei lasă urme adânci în existenţa copilului. respectul. neîncredere în faptul ca atare. Astfel. Impactul emoţional ca rezultat al unei pierderi perinatale afectează părinţii.) va trece prin fazele menţionate mai sus. de comportament. vina (se acceptă faptul şi se caută vinovaţii). Pierderea şiprin urmare suferinţa. Suferinţa se referă la procesul de reacţii psihologice. Persoana ataşată (copilul. pot apărea în cazul naşterii unui copil înainte de termen. sociale. “faptul nu poate fi real”. prietenii şi instituţiile ce acordă asistenţă medicală femeii şi copilului. eveniment de doliu cu încărcătură afectivă enormă. familia. retragere în sine. Prin definiţie. constituie acum parte din standardele de nursing şi suport social în majoritatea ţărilor dezvoltate. d) mânia. reorganizarea interioară a vieţii. Părinţii pătimaşi niciodată nu uită înţelegerea (compătimirea). unui copil ce a suferit complicaţii sau a unui copil cu anomalii congenitale. c) dorinţa puternică de căutare şi regăsire a “obiectului pierdut” (fiinţei pierdute). pe tot parcursul concediului de maternitate. fizice la o pierdere. Teoria pierderii este puternic implicată în ansamblul activităţilor şi al programelor de asistenţă socială derulate în instituţiile perinatologice. derutare. trecere care va putea fi ameliorată semnificativ cu ajutorul asistentului social. Deseori părinţii şi familiile respective 119 . întrucât unele mame/cupluri suferă pierderea copilului. deprimare. soţia etc. f) acceptarea situaţiei. Pierderea perinatală este asociată cu moartea intranatală şi naşterea unui copil mort. ce poate deveni o amintire la fel de importantă ca şi oricare altă amintire despre sarcina pierdută sau despre viaţa scurtă a copilului lor .

Familiile trebuie să primească informaţie completă şi exactă despre posibilităţile şi alegerea pe care o pot face. îngrijească copilul fără limite de timp şi frecvenţă Să fie complet informat despre copil. pot fi implicaţi şi alţii. îmbrăcat. haine. 2. banda cu nume. Oferiţi servicii interdisciplinare familiilor care au suferit o pierdere cu implicarea consilierilor spirituali. Dacă este necesar. asistenţilor sociali. pentru multe societăţi moartea înainte de naştere nu este un eveniment important.nu au suferit pierderi în familie şi nu le este cunoscută suferinţa în urma unei asemenea pierderi. Concordant cu principiile asistenţei axate pe familii. ţină. de nici un ajutor sau pozitiv dureroase pentru familii în momentul când ei au cea mai mare nevoie de înţelegere. rolul instituţiilor medicale este de a susţine părinţii şi familiile ce suferă şi de a le oferi posibilitatea de a urma ritualuri care sunt importante pentru ei. compasiune şi capacitatea de a-şi controla sentimentele în acel moment din viaţa lor. Asistenţa în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere) trebuie să se bazeze pe următoarele principii: 1. fotografii. amprente. protocoalele şi sistemele de convingere pot fi de ajutor. fotografii de la examenul cu ultrasunet) • De a fi îngrijit (învelit. atingă. Fiecare părinte suferă în mod diferit. curăţat) • De a fi înmormântat / incinerat • De a fi pomenit 2. moaşelor. Respectaţi drepturile Părintelui: 3 Să-şi vadă. Respectaţi drepturile Copilului: • De a fi recunoscut după nume şi sex • De a fi tratat cu respect şi demnitate • De a fi împreună cu familia ce suferă în orice moment posibil • De a fi recunoscut ca persoană ce a trăit şi a murit • De a fi pomenit cu memento-urile specifice (urmă de picior. Mai mult. cauza decesului şi despre procesul de legitimare a decesului (adică funeraliile) Să primească informaţie scrisă şi verbală despre: • • alegerea disponibilă în ceea ce priveşte înmormântarea sau funeraliile susţinerea ce poate fi acordată membrilor familiei 120 . ca de exemplu reprezentanţii serviciilor funerare. medicilor. Practicile instituţionale. asistentelor medicale/moaşelor (din spital sau comunitate). reprezentanţii unităţilor de medici legişti. pentru ei moartea perinatală este un eveniment mai puţin important decât moartea unui copil mai mare sau a unui adult. psihologilor şi ale părinţilor ce au suferit pierderi asemănătoare.

să fie informat şi să înţeleagă sentimentele şi emoţiile generate de pierderea suferită Să înţeleagă opţiunile de viitor în ceea ce priveşte autopsia şi recomandările în probleme de genetică Să fie informat despre grupurile de suport pentru părinţi Să primească asistenţă şi în continuare (la spital. senzitiv şi receptiv la alegerile. dacă părintele doreşte Să solicite susţinere culturală sau religioasă în alegerea sa şi să fie tratat cu sensibilitate religioasă şi culturală Să fie conştient de procesul de suferinţă – să aibă posibilitatea să sufere deschis sau în sine. Ei pot cere asistenţă pentru a lua decizii şi pentru a completa documentele necesare. înregistrarea naşterii) Să primească memento-urile copilului (de exemplu amprentele de la picior. inclusiv suvenire. în memoria pruncului.• - informaţia legală necesară ( de exemplu timpul înmormântării. aceasta le pot oferi posibilitatea să facă ceva util în momentul când familia se simte lipsită de ajutor. Ţineţi cont de faptul că nu ar fi indicat ca mama să locuiască în aceeaşi cameră cu o altă mamă cu copil. Exemple de posibile amintiri sunt 121 . rudele părinţilor pot fi de ajutor anume în acest caz. 5. la oficiul specializat de asistenţă medicală primară şi/sau acasă) prin telefon sau la domiciliu Să aibă posibilitatea de a evalua practica comunităţii şi spitalului lor . incinerare sau alt serviciu funerar dorit Să fie auziţi şi ascultaţi de profesionişti în domeniu fără a fi judecaţi sau prejudiciaţi Să dispună de personal medical înţelegător. fotografii. Oferiţi părinţilor amintiri. certificatul de naştere) Să le fie recunoscută viaţa şi moartea copilului lor – ca membru al familiei lor Să aibă dreptul de a alege oricare mod de înmormântare. de asemenea în ceea ce priveşte autopsia şi documentele legale necesare. 4. comportamentele şi reacţiile individuale Să fie trataţi cu demnitate şi respect Să beneficieze de susţinerea familiei şi / sau a prietenilor în orice moment. Acestea trebuie oferite părinţilor în momentul decesului pruncului sau mai târziu. Oferiţi părinţilor informaţii în ceea ce priveşte incinerarea. Este important de a încuraja părinţii să se implice în pregătirile pentru înmormântare şi de asemenea de a oferi ajutor în a face aranjamentele necesare. înmormântarea sau alte opţiuni funerare.

Fotografii ale pruncului împreună cu părinţii şi alţi apropiaţi care sunt prezenţi (dacă părinţii doresc aceasta) Amprente ale picioarelor şi mâinilor pe o fişă. Consideraţi necesităţile speciale pentru părinţii copiilor născuţi prematur sau cu o anomalie congenitală. spuneţi-le că ele vor fi plasate în registrele spitalului pentru a fi ridicate în viitor. În cele din urmă părinţii pot beneficia de susţinerea altor părinţi care au copii cu aceleaşi anomalii. Ruletă Căciuliţa şi pantofiorii. aceşti părinţi au un sentiment de pierdere: copilul nu corespunde aşteptărilor lor. Pe lângă bucuria de a fi născut un copil şi fericirea de a ura bun venit unui nou membru al familiei. la dorinţa părinţilor. plapuma. Părinţii vor avea nevoie de cât mai multă informaţie în ceea ce priveşte starea pruncului. 6. 122 . hainele de botez. Personalul spitalului trebuie să pregătească materialul de susţinere adecvat. şi copiilor care au suferit complicaţii. Fotografii de la examenul cu ultrasunet. Dacă părinţii refuză să ia fotografiile. Tabelul 1 Amintirile: Brăţara de identificare Fotografii ale patului pentru copil cu numele pruncului. îmbrăcămintea în care a decedat copilul precum şi altă îmbrăcăminte Poezii. data naşterii. certificat) Oricare alte lucruri speciale pe care familia ar dori să le păstreze. data decesului şi greutatea. Buclă din părul pruncului.enumerate în Tabelul 1. Unii părinţi vor cere fotografii ale pruncului îmbrăcat sau dezbrăcat. Fotografii ale pruncului. notiţe speciale pentru familie Certificatul de deces şi o copie Rezultatele autopsiei Certificatul de naştere (eliberat de către instituţia respectivă) Memento-uri de la „ceremonia de numire” (lumânări.

clientul se va simţi frustrat. Studiu individual 6. Evidenţiaţi posibilele greşeli care pot apărea în procesul de consiliere a gravidei. familiei. Consilierul – cea mai relevantă resursă. mamei. BIBLIOGRAFIE: 123 . Argumentaţi semnificaţia activităţii asistentului social în instituţiile perinatologice. clientul îl va manipula” Explicaţi care este rolul asistentului sociali în consilierea mamei în dificultate. Dacă consilierul nu poate asculta. Prezentaţi un caz din experienţa şi modul în care aţi ajutat o persoană să depăşească durerea şi pierdera. dacă consilierul nu oferă încredere.. dacă consilierul va cădea în capcane. clientul nu i se va acă destăinui. 7. dacă consilierul nu-i acordă suficient timp şi atenţie. clientul nu va putea vorbi. Elaboraţi portretul mamei cu risc de abandon al copilului. 5.Aplicaţii practice: Analizaţi afirmaţia .

Holdevici I. Chişinău. Enăchescu C. Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale. Mitrofan N. Москва. Friptu V. 6. Polirom. Carauş Tatiana. Litera. 2000б 356 p. Tu şi corpul tău pentru un nou secol (trad. 2002. Bucureşti. engleză). “Incursiune în psihosociologie şi psihosexologia familiei” Bucureşti 1998.A. 12. 15. Триада-х . 8. “Elemente de psihologie a cuplului” Bucureşti 1994.. . Curteanu Ala. 4. Руководство по безопасному материнству. Cum să facem faţă depresiei. Ключников С. Editura Didactică şi pedagogică. 219 pag. 2. Note I. The Boston Women`s Health Book Collective. 2005. 10. 1997.N 4. Семейные конфликты. Болдалева. Stănciulescu E. Capitolul 17... Psihoterapia-un tratament fără medicamente. Volumul 1: Strategii educative ale familiilor contemporane” Iaşi 1997. 7. Практика решения. Столина В. 3. 1998. Elemente de psihoterapie Editura ALL. Colectivul de autori: Stratulat P.. 11. А. Tratat de psihoanaliză şi psihoterapie.Buletin de Perinatologie. Sociologia educaţiei familiale.В. Chişinău. 9. Gungi Gh. ş. Pierderile perinatale.Bibliografie 1. R.. 13. 14. Санкт-Петербург. Mitrofan I. 2006. Editura Ceres. 274 pag. Ciupercă C. 1998. Bucureşti.Семья в психологической консультации” Москва “Педагогика” 1989.. Acordarea asistenţei medicale mamei şi nounăscutului în primele 9 luni ale anului 2005. 124 . Iaşi. Mitrofan I. С-П. Руководство по эффективной помощи при беременности и родах. Ottawa. 155 стр. P 3-7. Vasilescu I. 335 pag. Stratulat P. Bucureşri.a Ediţia a doua. 167 pag. Principiile practicii perinatale. Holdevici I. 2000. 1993 5. din l. 2002...

ataşament nesigur. să identifice şi să contribuie la soluţionarea problemelor psiho-sociale în sarcină. Asistenţa mamei /cuplului în baza aplicării Teoriei Ataşamentului 6.1 Conceptul Teoriei Ataşamentului. Obiective: La nivel de cunoaştere: să identifice posibilităţile de încurajare a ataşamentului în relaţia mamă-copil. să înţeleagă semnificaţia teoriei ataşamentului în practica asistenţei sociale din instituţiile perinatale.Tema 6. Concepte –cheie: ataşament. să proiecteze acţiuni menite să fortifice dezvoltarea ataşamentului la vârstele timpurii. 1 Conceptul Teoriei Ataşamentului în practica asistenţei sociale 6. să evalueze adaptarea mamei la noul său statut. La nivel de integrare: 6. La nivel de aplicare: să explice importanţa ataşamentului în dezvoltarea copilului. ataşament sigur.2 Strategii de încurajare a ataşamentului în instituţiile perinatologice. Să construiască relaţii pozitive cu mamele şi colaboratorii instituţiilor perinatale. 125 . încurajarea ataşamentului. să realizeze discuţii cu cuplul în pregătirea pentru rolul de părinte. Să-şi manifeste abilităţi de a lucru eficient în echipa multidisciplinară pentru prevenirea abandonului copilului.

vecinii etc. Ce impact are asupra personalităţii copilului relaţia lui cu părinţii? Care este raportul dintre calitatea acestei relaţii şi succesele – insuccesele copilului? 2. îndeosebi. în această privinţă.şi-au pierdut părinţii”? 3. Evenimentele tragice din istoria omenirii sau a unei singure ţări (războaiele mondiale.situaţia străină şi presupune expunerea copilului la un stres progresiv pentru a studia reacţiile sale emoţionale. Aceasta înseamnă că tipul de relaţie care se stabileşte între părinte şi copil duce la dezvoltarea unor modele interne ale relaţiilor cu ceilalţi. putând internaliza reprezentarea acestora. în 1973. Bowlby şi Ainsworth au promovat cercetări de laborator pentru a evalua ataşamentul bazat pe securitate al unui copil.. 126 . El studia asemenea cazuri dintr-o dublă perspectivă: a) a prezentului (efectele imediate ale “pierderii” părinţilor sau familiei) şi b) a viitorului (efectele de lungă durată care se manifestă deja în viaţa de adult). Această teorie ştiinţifică are menirea de a ajuta la înţelegerea corectă a procesului de dezvoltare psihosocială normală a personalităţii. de la vîrsta de 12-18 luni. de soarta copiilor “rămaşi pe drumuri” după al doilea război mondial.Teoria ataşamentului îşi găseşte rădăcinile în scrierile lui John Bowlby.) şi rolul fundamental. chiar şi în condiţii care par a fi ameninţătoare pentru copil. Unul dintre cercetătorii englezi care “au deschis calea” spre analiza profundă a acestui domeniu a fost John Bowlby preocupat. dar şi modul de relaţionare cu persoana de referinţă. bunicii.Strange Situation” .. Ceva mai tîrziu. b) lipsa familiei sau a . Ce se întîmplă cu copiii care . Ce consecinţe determină evoluţia afectivă a copilului: a) lipsa îndelungată sau definitivă a părinţilor. şi a copiilor. Ea se referă la capacitatea celor care îngrijesc copilul de a înţelege starea psihică subiectivă în care se află. al imaginii pe care şi-o fac copiii despre aceste persoane. Cercetările lui Bowlby au pus în lumină nevoia puternică a oricărui copil pentru stabilirea unor legături profunde de ataşament cu persoanele adulte (în primul rînd. în special. în felul acesta copilul regăsindu-se în mintea părinţilor. Trei întrebări-ipoteze ne pot ajuta să analizăm aspectul socio-afectiv: 1.. ce vor fi depozitate ca scheme mintale şi vor produce aşteptările vizavi de comportamentul celorlalţi faţă de propria persoană. în general. Procedeul se numeşte . cu părinţii. cele “locale”) au lăsat “în afara familiei” milioane de copii.căminului familial” de origine.

Este recunoscut faptul că frecvenţa şi intensitatea unor comportamente de ataşament scad cu vîrsta. 127 . Roggman şi Anderson. chiar tragică şi generează efecte dezastruoase asupra “legăturilor de ataşament”. spre dezvoltarea ulterioară a unei game largi de relaţii de ataşament (cu prieteni şi parteneri romantici. alte studii mai recente arată că doar anumite componente ale relaţiei de ataşament se schimbă iar altele rămân stabile. este acceptat faptul că această etapă de dezvoltare cuprinde tranziţia de la concentrarea pe părinţi ca persoane de ataşament. de regulă. dar calitatea legăturilor de ataşament rămîne să fie relativ stabilă. Astfel. 1991). dar nu şi perceperea disponibilităţii persoanei de ataşament (Lieberman.c) repetatele . Există un consens asupra faptului că un ataşament precar este un factor care riscă să provoace probleme ulterioare. gradul cu care adolescenţii caută apropierea persoanei principale de ataşament în situaţii de stres scade. Aceste concluzii indică că menţinerea apropierii fizice a părinţilor şi nevoia de protecţie în situaţii ameninţătoare sunt mai puţin esenţiale pentru adolescenţi datorită capacităţilor lor mintale şi fizice (de exemplu. Deşi rezultatele unor cercetări arată că ataşamentul profund al copilului faţă de părinţi scade odată cu maturizarea. La orice vârstă o fiinţă umană este atrasă de alte fiinţe umane. 1999). Cele mai recente descoperiri în cercetările asupra ataşamentului se concentrează asupra ataşamentului în timpul perioadei de tranziţie de la copilărie la vîrsta adultă. foarte dureroasă. adică în timpul adolescenţei. Asemenea efecte sunt cu atât mai puternice cu cît persoana ataşantă este percepută sau imaginată de către persoana ataşată ca fiind cea mai bună. (Papini. În ultima fază a adolescenţei s-au observat modele de ataşament asemănătoare modelelor de ataşament din copilărie. cu un partener romantic) şi influenţa acestor legături noi asupra relaţiei cu părinţii. cea mai puternică şi cea mai înţeleaptă.transferuri” de la o instituţie sau de la o familie la alta. În ceea ce priveşte dezvoltarea ataşamentului la adolescenţi trebuie să se ţină seama de cîteva aspecte elementare: natura schimbărilor în relaţia copii-părinţi şi influenţa acestora asupra ataşamentului. Pierderea acestei relaţii (a celor apropiaţi) este.. Doyle şi Markiewicz. Au fost utilizate diverse metode pentru a evalua modelele de ataşament din adolescenţă. disponibilitatea persoanei de ataşament (credinţa că persoana de ataşament este deschisă spre comunicare şi receptivă la nevoile sale) rămîne importantă. au mecanisme de adaptare mai complexe decât copiii mici). printre care: observarea de secvenţe de interacţiuni părinţi-adolescenţi. dezvoltarea de noi relaţii intime/ataşamente ale adolescentului (cu prietenii. În ceea ce priveşte dezvoltarea de noi relaţii de ataşament în perioada adolescenţei. Totodată.). fiind orientată în mod natural spre relaţii de afecţiune cu semenii din imediata apropiere. etc.

f) să facă faţă stresului şi frustrării. Teama de necunoscut şi orice altă ameninţare îl apropie pe copil de bază. slăbeşte şi chiar dispare atunci când persoana ataşată dispare. etc. Pe măsură ce copilul îşi formează “conştiinţa de sine” şi aspiră spre individualitate. fuga din faţa “noului venit” – copilul se ascunde pentru a nu fi luat sau “îndepărtat” de baza afectivă. ajutându-l pe acesta din urmă: a) să atingă întregul său potenţial. de a nu fi abandonat sau lăsat cu străinii. protestul. să rişte. adică pentru adultul ataşant). dar poate face acest lucru numai dacă are deja o bază afectivă adecvată. Cu cît ataşamentul este mai puternic. i) să reducă gelozia etc.Starea de ataşament vizează de fapt toate vârstele. se poate deteriora sub incidenţa unor factori. ataşamentul îşi modifică semnificativ natura. chemarea. părinţii şi copilul – afirmă D. e) să devină încrezător în sine. Asemenea “semne” ale ataşamentului se întâlnesc în forma lor naturală numai la copii. curajul copilului creşte. atinge apogeul în anumite condiţii ale copilăriei. iar libertatea de mişcare şi spaţiul social al copilului este mai mare. c) să dezvolte o conştiinţă de sine adecvată. De fapt. vulnerabilă în raport cu factorii sau agenţii externi sau interni. Ataşament înseamnă apropierea preferenţială. adică apare. b) să gândească logic. În funcţie de starea în care se află copilul. cu atât baza afectivă este mai sigură. Relaţiile de ataşament au misiunea de a proteja persoana mai slabă. se formează. Howe – sunt programaţi biologic să devină ataşaţi unul de celălalt. destul de stabilă. ataşamentul se exprimă prin semne cît mai clare (pentru eventualul receptor. g) să biruie teama şi neliniştea. în timp ce sentimentul de siguranţă (încredere în persoana care îl protejează şi creează premise pentru formarea ataşamentului) îl încurajează să se îndepărteze. adesea ambivalente. cum ar fi: plînsul. d) să dezvolte interesul de cooperare cu ceilalţi oameni. dezinteresată şi aproape inconştientă a unei persoane faţă de o altă persoană. dar manifestările cele mai clare şi definitorii ale acesteia se observă din timpul copilăriei. În mod normal. Ataşamentul are caracter dinamic. să iasă în afara mediului 128 . calitatea şi “semnele” de manifestare şi treptat scade în intensitate. h) să dezvolte relaţii viitoare. ataşamentul trebuie să “reziste” sub o anumită formă toată viaţa. el revine la bază. se “maturizează”. Ori de câte ori copilul se simte ameninţat.

Tipuri de ataşamente. au identificat trei categorii de ataşament (Benga 2003): Ataşament sigur. indiferenţi. nu are probleme cînd e părăsit de persoana familială). pentru a-i asigura liniştea şi a-i îndepărta stresul. este tot mai clară necesitatea internării mamei cu copilul bolnav. uimire în mişcări. se ataşează de străini. pasivi. abuzaţi fizic. copii au curajul să exploreze mediul pornind de la această bază securizantă. unde se pot întoarce dacă se întâmplă ceva rău. Ataşament anxios. copilul îl evită sau îl ignoră). evitare activă (când adultul se întoarce. apatie. chiar în condiţii de stres. securizant – manifestat la majoritatea copiilor: considerarea adultului ca bază de explorare a mediului. dar când acesta caută contactul este “pedepsit” pentru faptul că l-a părăsit pe copil). indiferenţă. a căror apatie este explicată de comportamentul inconsecvent şi nemotivat al adulţilor. incapabili să cunoască sau să exploreze lumea. copiii crescuţi fără dragoste şi fără apropiere sufletească din partea familiei (lipsiţi de ataşament afectiv normal) sunt. Dimpotrivă. depresie.obişnuit pentru a explora lumea. Studiile mai recente (Main si Solomon. Bowlby şi Ainsworth. evitativ – se manifestă la 20% dintre copii: explorare independentă a mediului (se rupe uşor de părinte. caracteristica mai ales pentru copiii maltrataţi. Noutatea prezintă o mare atracţie pentru copilul dezvoltat normal. căutarea interacţiunii cu adultul (persoana de referinţă) când acesta se întoarce în cameră. competenţi în obligaţiile profesionale. Teoria ataşamentului a influenţat semnificativ atât practica în domeniul protecţiei şi asistenţei sociale. lipsa unei relaţii cu adultul. îşi vor cheltui energia emoţională în căutarea siguranţei afective. În condiţiile existenţei unui ataşament puternic se formează oameni stabili din punct de vedere psiho-emoţional. 1986) au introdus a patra categorie de ataşament: Ataşamentul dezorganizat (dezorientat): derutare extremă în faţa situaţiei. în baza studiului menţionat mai sus. în reacţii. rezistent: explorare redusă a mediului şi teama de obiecte sau situaţii noi – dificultatea restabilirii interacţiunii cu adultul când acesta se întoarce (nu-l ignoră. De exemplu. de regulă. stările de anxietate care pot împiedica vindecarea. puternici în faţa încercărilor. cît şi politicile sociale vis-a-vis de instituţiile specializate. Ataşament anxios. 129 .

Evaluarea ataşamentului: indicatori de verificare. g) văzînd că nu este apreciat. chiar şi în el însuşi. copilul se aşteaptă să fie respins sau ignorat de persoanele ataşante. pentru că lumea îţi este ostilă. copilul pierde încrederea în ceea ce face. neiubit. h) în fine. neîncurajat. ajunge la concluzia că trebuie să te descurci singur şi că singura cale de a evita durerea este să nu iubeşti. situaţie cauzată de comportamentul ambivalent. de protecţia de care are nevoie. incert al părinţilor faţă de propriii copii. cînd copilul simte protecţie asigurată de dragostea permanentă a părinţilor. deci. Acesta urmăreşte interacţiunea dintre copil şi părinte. 3) foarte nesigure sau ambivalente. b) părinţii par să fie indiferenţi. îndeosebi. perturbante sau îngrijorătoare. c) atunci cînd va semnala dorinţa de atenţie sau nevoia de ajutor. dragoste care îndepărtează orice stres. manifestîndu-se în realitate ca “ataşament fals”. în funcţie de natura şi gradul de constituire a legăturilor de ataşament: 1) sigure. la intrarea şi ieşirea unei persoane străine. Ataşamentul de acest tip are consecinţe negative. întrucît: a) copilul nu este sigur de sentimentele şi dragostea părinţilor şi. f) văzînd că nu este ajutat cînd are nevoie. dezvoltă curajul de a explora lumea. Copilul şovăie în explorarea lumii din jur. de dragoste părintească (primul an de viaţă care este anul formării ataşamentului faţă de adulţii cei mai apropiaţi). e) copilul se simte părăsit. datorită lipsei unei relaţii normale între părinţi şi copii şi. că “succesele” lui nu interesează pe nimeni. copilul pierde încrederea în “ceilalţi”. d) atitudinile şi comportamentele părinţilor i se par copilului imprevizibile. A fost dezvoltat un sistem foarte eficient de evaluare a ataşamentului. adică “fără valoare şi interes” pentru propriii lui părinţi. 2) nesigure sau anxioase. lipsei totale de afectivitate. modul de reacţie la intrarea şi ieşirea părintelui. Sunt o serie de indicatori în acest context care arată dacă este un 130 .Mai este cunoscută şi o altă clasificare a tipurilor de ataşamente. cînd copilul nu este sigur de sentimentele părinţilor. contradictoriu.

Strategii de încurajare a ataşamentului în instituţiile perinatologice Asistentul social va recomanda un şir de strategii de încurajare a ataşamentelor în perioada pre şi postnatală: • • • • Comunicaţi cu copilul. Indicatori de verificare: la ce trebuie să atragem atenţia în timpul evaluării ataşamentului: din momentul naşterii pînă la vîrsta de un an: Copilul… Pare atent? Reacţionează la oameni? Manifestă interes în faţa umană? Urmăreşte cu ochii? Vocalizează frecvent? Are dezvoltarea motorie adecvată? Are plăcere de la contactul fizic apropiat? Semnalizează disconfort? Pare să se adapteze uşor? Manifestă disconfort normal sau excesiv? Pare comunicabil sau pasiv şi retras? Are tonus muscular bun? Părintele… Reacţionează la vocalizările copilului? Îşi schimbă tonalitatea vocii. când acesta este bolnav fizic. Însoţiţi copilul la medic. 131 . precum şi motivul pentru care acel ataşament nu este securizant. Reacţionaţi la copil.ataşament securizant sau insecurizant. cînd vorbeşte cu sau despre copil? Se angajează în contact vizual cu copilul? Manifestă interes şi încurajează dezvoltarea potrivită vîrstei? Reacţionează la replicile copilului? Demonstrează abilitatea de a calma copilul? Primeşte plăcere de la contactul fizic cu copilul? Iniţiază interacţiuni pozitive cu copilul? Identifică calităţi pozitive la copil? 6. Zâmbiţi şi manifestaţi gânduri pozitive.2.

atunci când acesta are nevoie. Invitând copilul să pregătească bucate. apropiere fizică. • Susţineţi copilul. săruturi. • Atârnând o poză a copilului pe perete. • • Ajutaţi copilul să-şi exprime şi să se descurce cu sentimentele proprii de furie şi Împărtăşiţi bucuria extremă a copilului pentru realizările sale. spectacole etc. Susţinând activităţile la aer liber ale copilului. Participând la jocurile copilului. Ajutând copilul la temele pentru acasă. Citind pentru copil. 132 . Ajutând copilul să înţeleagă glumele sau zicalele utilizate în familie. Ajutaţi copilul să se descurce cu sentimente ambivalente vis-a-vis de familia sa asistenţilor parentalii profesionişti). • • Ajutând copilul să corespundă aşteptărilor celuilalt părinte. Efectuând activităţi comune: la circ. Interacţiunile pozitive sunt foarte esenţiale în relaţia cu copilul (atât în familia biologică cît şi în familia substitutivă). • biologică. Acestea pot fi manifestate: • • • • • • • • • • • • etc. Comunicând despre membrii familiei extinse..• frustrare. Ajutaţi copilul să se descurce cu sentimentele sale în cazul transferului în altă instituţie de învăţământ sau loc de trai. cu folosirea pozelor şi discuţiilor.. Mergând împreună la cumpărături pentru haine/jucării. Invitând copilul să participe la activităţile familiei: fotbal. Încurajând copilul să exerseze spunând părinţilor „mama” sau „tata” (în familia Manifestând iniţiative de afecţiune: îmbrăţişări. care simte durere. plimbări în pădure sau schi. Spunând „Te iubesc”.

• • • •

Implicând copilul în reuniunile familiale sau alte activităţi similare; Implicând copilul în vizitarea buneilor, rudelor; Implicând copilul în tradiţiile familiei; Realizând ceremonii religioase sau de alt fel pentru a implica copilul în activităţile

familiei; • Cumpărând hăinuţe noi, aceasta fiind o modalitate de a cunoaşte mărimile copilului,

preferinţele în ceea ce priveşte culorile, stilul, etc. Cerinţele principale, care trebuie să fie respectate de către asistenţii sociali, care lucrează în centrele perinatologice, ţin de înţelegerea procesului de creare a legăturilor de ataşament şi a consecinţelor lui. Asistenţii sociali sunt datori să efectueze o analiză minuţioasă pentru fiecare situaţie în parte şi să-şi pună obiective reale. Ei vor trebui să confrunte nu numai experienţa lor proprie, dar şi sistemul lor de valori şi atitudini. Intervenţia trebuie să fie făcută numai în baza înţelegerii clare a necesităţilor copilului şi unei deschideri faţă de modul de satisfacere a acestor necesităţi. Asistentul social care activează în instituţiile perinatologice va ţine cont de faptul că o serie de studii pun în evidenţă schimbări importante la nivelul reprezentărilor sociale cu privire la copil. Mamele şi taţii contemporani pot dezvolta reprezentări diferite despre actualii sau viitorii copii. Astfel, analizând conţinutul corespondenţei amoroase premaritale, al unor istorii ale vieţii şi autobiografii care, împreună, acoperă durata unui secol (1880-1990), G. Houle şi R. Hurtubise arată că proiectul de căsătorie implică o atitudine exprimată din ce în ce mai explicit mai întâi faţă de naşterea, iar apoi faţă de creşterea şi educaţia copiilor. Reprezentările parentale despre copii sunt ambivalente, aceştia din urmă fiind priviţi ca sursă de profituri materiale şi simbolice pentru părinţii lor: 1. copiii pot fi utilizaţi ca forţă de muncă suplimentară şi practic neremunerată.; 2. reprezintă un suport în situaţii critice (boală, bătrîneţe); 3. asigură perpetuarea personală şi familială (asigurând descendenţa, părinţii î-şi prelungesc viaţa în copii); 4. copiii dau sentimentul împlinirii profesionale (în special femeilor care sunt socializate astfel şi bărbaţilor al căror statut socio-profesional scăzut nu le permite un alt tip de realizare); 5. oferă plăcere, afecţiune, sentimentul apartenenţei (pentru bărbaţii cărora modelul masculin interiorizat în procesul de socializare le interzice manifestarea sentimentelor faţă de adulţi, copilul reprezintă posibilitatea legitimă de „descărcare” afectivă);

133

6. oferă posibilitatea de manifestare a unor calităţi morale (altruism, spirit de sacrificiu) şi a sentimentelor religioase(concepţia şi naşterea copiilor este, pentru orice bun creştin, o datorie sacră). Asistenţii sociali, medicii pediatri, medicii de familie, nursele comunitare şi sociale au datoria profesională de a populariza în rândul pacienţilor cunoştinţele actuale privind importanţa şi complexitatea interacţiunii părinţi-copii şi rolul central al familiei ca mediu optim pentru creşterea, dezvoltarea şi educarea tinerei generaţii. Dacă ar fi să vorbim despre transformările contemporane ale raporturilor părinţi-copii, sociologii consideră că este vorba mai degrabă despre o psihologizare a raporturilor familiale decât despre o sentimentalizare: părinţii contemporani, în special cei aparţinând categoriilor mijlocii şi superioare, se implică intelectual şi emoţional în creşterea şi educarea copiilor mai mult decât au făcut-o predecesorii lor, dar dimensiunea instrumentală/statutară nu este exclusă; copilul continuă să răspundă unor interese practice ale părinţilor şi îşi conservă poziţia în sistemul familial. În opinia unor autori, evoluţiile contemporane ale raporturilor intrafamiliale se definesc prin sentimentalizarea instrumentalului şi instrumentalizarea afectivului. Asistentul social din instituţiile perinatologice va ţine cont şi de rezultatele ştiinţifice care denotă că copilul se dezvoltă din dragostea părinţilor, de la ovulul din pântecul mamei şi astfel se naşte; 99,999% din fiinţa sa o capătă din oasele, sângele şi carnea mamei, care s-a combinat cu 0,001% din sperma tatălui. Iată de ce mama este considerată ca fiinţa care este situată pe primul loc atât în procesul de procreare a copilului cît şi în procesul de educare a acestuia. Tendinţele asistentului social de a dezvolta ataşamentul în cadrul cuplului ,,mamă-copil” sunt influenţate de personalitatea mamei. Dacă ar fi să evidenţiem rolul matern odată cu dezvoltarea tehnologiei, a fi mamă înseamnă mult mai mult: a) b) mamă socială, biologică (cea tradiţională); mama socială, dar nu biologică (adoptivă, vitregă); c) d) e) f) mamă biologică, dar nu socială (mamă naturală care a renunţat la copilul său sau căreia i-a fost luat copilul); mamă din punct de vedere genetic (donatoare); mamă purtătoare; mamă din punct de vedere genetic şi social, dar nu purtătoare. În afara primelor trei tipuri des întâlnite celelalte reprezintă într-adevăr forme noi ele având serioase implicaţii în structura familiei. De pildă, există deja situaţii în care o femeie dă naştere unui copil, cu care nu e relaţionată genetic, fapt ce părea imposibil în trecut. Sunt fenomene carei afectează mult pe cei direct implicaţi şi pe cei din jurul lor.

134

Mama este pentru copil primul intermediar al celui din urmă cu lumea, şi de aceea nu ne poate fi deloc indiferent dacă această primă legătură a sa cu viaţa este plăcută sau neplăcută, dacă ea răspunde sau nu primelor sale necesităţi afective. copilul vede şi înţelege lumea aşa cum o vede, o înţelege şi o exprimă mama. Optimismul ei este şi optimismul său; prin mamă copilul ia contact cu viaţa şi prima voinţă cu care se confruntă. Pentru a-şi asigura dragostea ei, el trebuie să-şi impună anumite limite să înveţe să renunţe, aşa cum mai târziu va fi obligat să-şi impună limite în raporturile sociale. în relaţiile cu mama copilul cunoaşte primele relaţii umane; primul model uman pe care îl urmează, primul dascăl de la care învaţă este mama. Asistentul social îşi va proiecta activitatea pornind de la faptul că fiecare mama îşi îndeplineşte rolul în raport cu posibilităţile sale afective. Competenţa educativă a mamei nu este determinată nici de situaţia ei materială şi culturală, nici de timp: este determinată în primul rând de capacitatea ei de a iubi şi, mai ales, de dorinţa ei de a se perfecta, de a se ridica la înălţimea acestui rol. Mama îl pregăteşte treptat pe copil pentru marea confruntare cu viaţa. În procesul greu şi de lungă durată al creşterii şi integrării sociale a omului mama are un rol inegalabil, rol pentru îndeplinirea căruia femeie trebuie pregătită. Ar fi absurd să nu recunoaştem că asigurarea creşterii natalităţii şi aceea a calităţii produşilor ei depinde în mare măsură de gradul de cultură, de pregătirea psihologică şi pedagogică a femeii. Dorinţa de a avea copii sau motivaţia de a deveni părinţi apare la un moment dat în evoluţia cuplurilor stabile. Pentru a duce la îndeplinire aceasta sunt necesare însă ajustări economice, sociale şi psihologice ale familiei. Mama reprezintă centrul experienţelor copilului pe plan fiziologic, psihologic, afectiv şi intelectual. Ea reprezintă sursa esenţială a întregii lui dezvoltări mentale, precum şi sursa de stimuli emoţional-afectivi orientaţi către acesta. Pentru copil mama reprezintă primul contact cu semenii. Relaţia dintre mamă şi copil se realizează prin voce, hrană, miros, mişcare vedere, sentimentul de securitate, satisfacţie, joc etc. Atitudinile materne nocive pot declanşa apariţia unei largi game de boli la copil pe plan somatic, psihic sau psihosomatic. Astfel, psihanaliza a stabilit o corespondenţă între atitudinile materne nocive şi bolile copilului, după cum se poate vedea mai jos (G. Masuco): Atitudini materne nocive Respingere pasivă Respingere activă Solicitudine anxioasă exagerată Angoasă mascând ostilitatea Oscilaţii între răsfăţ şi ostilitate Bolile copilului Coma nou-născutului Vomismele şi boli respiratorii Colici digestive Eczeme Hipermibilitate (balansare)
135

morbigenetic. Uneori copilul este investit în rolul de a menţine coeziunea familiei. În cultura noastră sarcina este considerată o condiţie normală. Alteori este privit ca o datorie a familiei. în raport cu tatăl. Dorinţa de a deveni părinte este definită ca motivaţie şi ea variază considerabil de la cultură la cultură. mai important şi imediat asupra dezvoltării copilului. dar se ştie că la fiinţele inferioare protecţia maternă durează numai atât timp cît micul animal necesită ajutor pentru hrană şi supravieţuire. Se pot distinge următoarele tipuri: a) mama captivă este caracterizată prin egoism. Se pare că în sensul acesta mama. În aşteptarea copilului cuplul parental traversează o experienţă plăcută. acesta prevalând asupra aspectelor emoţional-afective. arhaism al comportamentului afectiv. şi nu ca pe un scop. din punct de vedere psihanalitic. căruia îi răneşte orgoliul indicându-i un sentiment de inferioritate. Efectele negative ale modelului matern se vor manifesta mai târziu în comportamentul şi atitudinile copilului. ci şi o sursă de frustrări şi carenţe cu efect negativ. Sarcina şi ducerea ei la termen este de obicei o „afacere” de familie.Variaţii ciclice de dispoziţie Ostilitate conştient refulată Privare afectivă parţială Privare afectivă totală Jocul cu materii fecale Hipertimie agresivă Depresie Marasm Se poate vedea din cele de mai sus că o mamă reprezintă pentru copil. e) mama copiilor infirmi este hipergrijulie. Efectele negative ale modelului matern se manifestă precoce. În momentul în care a ajuns matur şi nu mai există pericolul 136 . Se poate vorbi de instinct matern foarte precoce pe scară animală. c) mama nesecurizată este cea care priveşte copilul ca pe un mijloc. b) mama abuzivă este tipul care nu poate desprinde dragostea maternă de propria sa persoană. Unele cupluri percep apariţia copilului ca parte inevitabilă a vieţii. vigilent. în special în sfera emoţional-afectivă. Dezvoltarea ataşamentului derivă din sentimentul matern care cunoaşte o triplă motivaţie şi anume: Motivaţia biologică a sentimentului matern are la bază instinctul de reproducere (perpetuarea speciei). în modelul personalităţii acestuia. scrupuloasă. nu numai o sursă de stimuli cu efect pozitiv. vegetativă şi somatică. are un efect mult mai direct. asupra căreia nu se cade să intervenim prin decizii conştiente. Din punct de vedere psiho-emoţional există mai multe tipuri de mamă. Naşterea este un eveniment de familie şi nu un eveniment medical sau chirurgical chiar dacă are loc în spital. grijă pentru echilibrul alimentar şi igienic. metodă. agresivă uneori faţă de infirm. corectitudine. d) mama intelectuală se caracterizează prin ordine. caracter imperios.

bucuria de a asista la achiziţiile surprinzătoare ale copilului. foştii pui se despart de părinţii lor şi îşi întemeiază familii proprii. Motivaţia personală nu este lipsită de interes. iar afecţiunea faţă de copii este un proces dominant în psihicul femeii. dincolo de hotărârea existenţei personale. Compararea socială nu este lipsită de importanţă. Sentimentul matern uman are o permanenţă de o viaţă. de acest eveniment. până la sfârşit. Motivaţia socială nu este mai puţin importantă. Se ştie că frustrarea socială nu duce direct la moartea individului. care transformă copilul într-o fiinţă socială. prin compararea socială înţelegând compararea unei atitudini cu ceea ce este sau nu este acceptat faţă de standardele sociale ale culturii respective. 137 . femeia capătă un ţel precis şi anume acela de a creşte şi proteja noua fiinţă. pentru că acest sentiment se spiritualizează prin educaţie. dar poate realiza tulburări emoţionale grave. Bucuria de aţi vedea prelungită viaţa într-o fiinţă nouă. dar ţine şi de cultivarea sentimentelor de afecţiune faţă de copil. iată o parte din motivaţia socială a dragostei de mamă.dispariţiei speciei. concretizarea ideii de permanenţă. Copilul schimbă complet rolul şi statutul de până atunci al femeii. şi întreaga ei viaţă personală va fi marcată. Copilul reprezintă expresia supremă a autorealizării unei femei. astfel că acest comportament este mai degrabă învăţat decât moştenit biologic. care ne tulbură şi ne încântă. care să realizeze ceea ce tu nu ai avut timp de a îndeplini în viaţă. Se pot da numeroase exemple din biologie prin care se demonstrează că instinctul parental a fost mai puternic decât de cel de conservare sau în cazuri în care instinctul matern îl domină pe cel de hrănire (femela se sacrifică pe sine pentru a-şi hrăni puii). Mama este pregătită pentru rolul ei de îngrijire a copilului prin motivaţia socială. ci se schimbă şi auto-evaluarea. educaţionale şi personale pentru constituirea parentală a sentimentului matern. De altfel. dar şi o condiţie esenţială. După naşterea copilului. satisfacţia de a contribui la naşterea unui om care să devină util societăţii. Interacţiunea mamă-copil începe foarte precoce (de la naştere) şi este considerată un exemplu de interacţiune socială. instinctele omului sunt şterse şi reprimate de constrângeri ale vieţii sociale. Natalitatea unei societăţi este influenţată multifactorial. Deoarece instinctul reprezintă o mică parte din comportamentul care guvernează dragostea de mamă. Dragostea faţă de copil este mai ales un produs al culturii şi nu al naturii. pe care o transformă în mamă. există premize sociale. Nu doar statutul social al mamei este altul. Se ştie că dragostea pentru copii este o constantă a vieţii psihice feminine. Dragostea de mamă este pentru copil o sursă de securitate socială.

Situaţiile în care acesta nu este conştient de rolul său sunt cele în care el nu cunoaşte absolut nimic despre naşterea ulterioară a copilului. Influenţa culturii personale şi a celei sociale î-şi pune amprenta asupra calităţii dragostei de mamă. imagini. acceptaţi. de exemplu – sau cînd există relaţii intime între indivizi care s-au cunoscut ocazional. Aplicaţii practice: Analizaţi tipurile de taţi. dar nu biologic . cei vitregi. care nu sunt ai lor şi care sunt cunoscuţi. şi recunoscuţi de foarte multă vreme. Motivaţia personală şi socială a dragostei de mamă este trezită şi satisfăcută de condiţii psiho-sociale. Soţul unei femei înseninată artificial este o variantă modernă a tatălui adoptiv sau vitreg c) tată biologic. cei care joacă acest rol pentru copiii. idei. acesta este tatăl biologic al copilului şi copilul îi poartă numele.acesta are de asemenea o tradiţie îndelungată. care depind mult de atitudinea societăţii faţă de acest deziderat. este legată de reprezentări. educaţia şi cultura femeii.majoritate planificarea nu a fost planificată. aceasta fiind situaţia în care se află taţii adoptivi.corespunde noţiunii tradiţionale de tată. Asemenea lucruri se întâmplă mai ales în unele situaţii nefireşti – în războaie. dar nu social – acesta se împarte în două categorii: cel ce este conştient de calitatea sa de tată şi cel ce nu află niciodată aceasta. emoţii. Din cele mai vechi timpuri se cunosc efectele corectoare ale maternităţii asupra temperamentului femeilor. b) tată social. Explicaţi care este rolul asistentului social din instituţiile perinatologice în conlucrarea cu diferite categorii de taţi în vederea încurajării ataşamentului. Aceasta pentru că expresia sentimentului de dragoste pentru copii are o importanţă componentă spirituală. Necesităţile psihologice ale femeii-mamă exprimă modelul ei social şi cultural. În marea .Naşterea unui copil este un element psihofiziologic de echilibrare şi împlinire a personalităţii femeii. 138 . Întreg sistemul educaţional şi de asistenţă socială trebuie să ţină seama de această realitate. care derivă din disocierea între rolul parental masculin fizic şi cel social: a) tată social şi biologic .

Polirom. Evidenţiaţi eventualele greşeli care pot apărea în procesul de asistenţă perinatală a mamei cu risc de abandon a copilului. 11. 2002. Chişinău. BIBLIOGRAFIE: 1. 8. Mutaţii şi alternative” 1997 Bucureşti. Болдалева А. Виткин Дж.. Friptu V. Основы конструктивного общения: практикум. 245 p. “Psihologia relaţiilor dintre sexe. 9.Studiu individual 9. Ciupercă C. Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale”. Москва “ОЛМА – ПРЕСС. “Правда о женщинах” Минск 1996. Новосибирск. 1998. Mitrofan I. Iliuţ P. Григорьева Т. ş. “Семья в психологической консультации” Москва “Педагогика” 1989. Moscovici S. Гендерная психология. Столина В. Modelaţi o situaţie de simulare a relaţiei . Volumul 1: Strategii educative ale familiilor contemporane” Iaşi 1997. Г. Stănciulescu E. Берн Шон.. 1999. 10.a Ediţia a doua. (coordonator) Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt..asistent social-mamă". 139 . 2006.. 7. 6. 4. Familia –cunoaştere şi asistenţă. Bucureşti 1989 2.“Sociologia educaţiei familiale. 3. 120 с. Descrieţi persoanele de care sunteţi ataşaţi. centrată pe încurajarea ataşamentului. Prezentaţi modurile în care BIBLIOGRAFIE: persoanele respective au încurajat dezvoltarea ataşamentului. 5. Iaşi. 167 pag. Colectivul de autori: Stratulat P. 318 с.В.

Drepturile gravidei Din momentul luării în evidenţa antenatală de către medicul de familie (medicul obstetrician. 2. • Participarea la luarea deciziilor în problemele privind maternitatea. • Acces la aplicarea metodelor noi de profilaxie. în modul stabilit de legislaţie. inclusiv prin intermediul avocatului său sau a unui alt reprezentant în scopul protecţiei intereselor sale. riscul potenţial şi eficienţa terapeutică a acestora. • Informaţie deplină referitor la starea sănătăţii. în modul stabilit de legislaţie. Chestionat pentru identificarea problemelor psiho-sociale în timpul sarcinii 6. • Expertiza calităţii acţiunilor curative şi diagnostice. pronosticul sarcinii şi al naşterii. întreruperea sarcinii nedorite. • Exprimare benevolă a consimţământului (refuzului) pentru intervenţie medicală sau cercetare biomedicală (studiu clinic). în momentul naşterii şi în perioada postnatală. • Asistenţă medicală gratuită atât la etapa sectorului medical primar. diagnostic şi tratament. • Confidenţialitate. 3. • Opinie medicală alternativă şi primirea recomandărilor altor specialişti. lăuzei) Fişa de post a asistentului social din centrul perinatologic Tipurile şi dinamica indemnizaţiilor pentru familie şi copil în Republica Moldova. la solicitarea sa ori a reprezentantului său legal (a rudei apropiate). inclusiv: • Asistenţă medicală calificată în cadrul instituţiei medicale publice specializate teritoriale.ANEXE: 1. • Suport psiho-social pe durata sarcinii.. • Acordarea ajutorului medical calificat în cazul stărilor de urgenţă în orice instituţie medicală de profil obstetrical. moaşa) femeia gravidă beneficiază de drepturi. Drepturile şi responsabilităţile femeii în timpul sarcinii Ancheta socială a beneficiarului (parturientei. 4. • Contact cu rudele şi vizitatorii. • Informaţie despre metodele de diagnostic. 140 . • Asistenţă juridică. • Parteneriat la naştere în conformitate cu regulamentul în vigoare şi pregătirea respectivă a persoanei de susţinere. planificarea familiei etc. testate ştiinţific. Cadrul sistematizat privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. anii 2000-2010 5. cât şi în clinica de staţionar conform volumului prevăzut de legislaţie. tratament şi recuperare. mamelor şi nou-născuţilor Anexa 1. respectând regulamentul respectiv de activitate al instituţiei medicale.

Responsabilităţile gravidei În timpul sarcinii femeia are şi unele responsabilităţi. • Transferul în cadrul organizaţiei sau instituţiei unde activează la o muncă mai uşoară cu păstrarea salariului precedent.• Angajarea la serviciu în instituţiile de stat. atât la etapa supravegherii de ambulatoriu. femeia va putea fi concediată numai după o angajare. în mod obligatoriu. • Respectarea drepturilor şi demnităţii altor pacienţi. • Excluderea utilizării în timpul sarcinii. precum şi ale personalului medico-sanitar. la alt serviciu. despre care cunoaşte că ele suferă de o boală ce prezintă pericol social. • Refuzul deplasărilor. • Menţinerea în serviciu pe durata sarcinii (gravida nu poate fi concediată). evitând acţiuni premeditate ce dăunează sănătăţii ei şi influenţează nefavorabil dezvoltarea fătului. pericol pentru evoluţia fiziologică a sarcinii şi dezvoltarea normală a fătului. • Limitarea duratei zilei de muncă cu reducerea numărului orelor de program săptămânal sau lucru la domiciliu. În cazul încălcării de către gravidă a regulilor de tratament şi de comportament în instituţia medico141 . cât şi în cadrul staţionarului obstetrical. • Un mod de viaţă sănătos. • Frecventarea claselor de instruire antenatală pentru pregătirea către naştere . inclusiv: • Adresarea oportună la medicul specialist (medicul de familie) în cazul stabilirii unor semne suspecte pentru sarcină. a produselor farmaceutice şi substanţelor medicamentoase fără prescrierea şi acceptul medicului curant. • Respectarea minuţioasă a regulilor igienei personale şi a regimului alimentar recomandate de medic. • Participarea conştientă în luarea deciziilor împreună cu medicul curant privitor la conduita sarcinii. în orele de repaus. despre maladiile sale ce prezintă pericol social. zilele de sărbătoare. munca în timp de noapte sau în afara programului. • Informarea oportună a medicului curant sau a specialistului serviciului medical de urgenţă despre apariţia unor semne de pericol în sarcină sau de debut a naşterii. În caz de lichidare a instituţiei. • Schimbarea serviciului în cazul condiţiilor nefavorabile de muncă din momentul stabilirii diagnosticului de sarcină (administraţia instituţiei este obligată să creeze condiţii de muncă adecvate fără factori nocivi). • Respectarea măsurilor de precauţie în contactele cu alte persoane. • Respectarea recomandărilor medicului de familie şi a medicilor–specialişti în cadrul asistenţei medicale. • Colaborarea cu lucrătorii medicali oferind informaţii complete despre bolile suportate şi cele curente.

3. . educaţional.oferirea sprijinului psiho-social în depăşirea situaţiilor dificile determinate de o sarcină nedorită / neplanificată.oferirea consilierii femeilor gravide.partenere care activează în domeniul social pentru asigurarea unui spectru mai larg de oportunităţi în suportul social beneficiarilor identificaţi. încălcare ce are drept consecinţă daune morale şi materiale.susţinerea beneficiarilor în identificarea de resurse pentru depăşirea situaţiei de criză. iar în lipsa lui – şefului Centrului Perinatologic Municipal.1. În activitatea sa asistentul social se conduce de fişa de post şi alte documente instructiveducative. aceasta poartă responsabilitate în conformitate cu legislaţia.colaborarea cu specialişti din alte domenii (medical.crearea şi dezvoltarea unei reţele de instituţii şi organizaţii . 2. În funcţia de asistent social al secţiei consultative a IMSP SCM nr. . cuplurilor aflate în dificultate. .sanitară.informarea cu privire la alternativele existente privind protecţia socială a mamei şi copilului. mamelor. . Sarcinile de bază ale specialistului sunt: . justiţie.1 este numit un specialist cu studii superioare în asistenţa socială. Specialistul este angajat şi eliberat din funcţie de către directorul IMSP SCM nr. Specialistul se subordonează şefului secţiei. 5.1 _____________Victor Savin Fişa postului asistentului social al Secţiei Consultative a Centrului Perinatologic din cadrul Spitalului Clinic Municipal nr. Anexa 2. atitudinea ei faţă de sănătatea proprie şi a viitorului său copil. 4. „Aprob” Directorul IMSP SCM nr. administrare 142 .1 1. . Evoluţia sarcinii şi rezultatul naşterii sunt în directă dependenţă de comportamentul femeii gravide.

oferirea informaţiilor cu privire la planificarea familială pentru evitarea sarcinilor nedorite. . . alcoolismului. . . . planificării familiei.consilierea mamelor solitare. privind viaţa mamei şi copilului.dea dovadă de onestitate în exercitarea atribuţiilor funcţionale.posede o pregătire specială în domeniul protecţiei medico-sociale a mamei şi copilului.comunice în termen de trei zile DMPDC despre copilul abandonat sau refuzat în maternitate. . stupefiantelor şi impactul acestora asupra sănătăţii mamei şi copilului. .monitorizarea eficacităţii lucrului de planificare a familiei printre femeile din familii socialdezavantajate în colaborare cu medicii cabinetelor specializate din AMT municipale. pentru creşterea şi dezvoltarea nou-născutului.informarea Direcţiei Municipale de Protecţie a Drepturilor Copilului despre cazurile familiilor social-vulnerabile identificate care s-au adresat după asistenţă medicală sau suport psiho-social în cadrul secţiei consultative de perinatologie. educaţiei sexuale a populaţiei.în comun cu specialiştii maternităţii realizează acţiuni de prevenire a abandonului copiilor nou-născuţi. precum şi în cadrul instituţiilor medicale de ambulatoriu. pe o perioadă de timp în asemenea Centre.apere beneficiarul asistat de orice formă de abuz. minore şi a familiilor cu risc de abandon infantil privind importanţa creşterii şi dezvoltării copilului în familia biologică.respectarea şi realizarea drepturilor copilului şi familiei. . .respecte dreptul beneficiarului de a refuza un anumit tip de servicii. 143 . perinatologiei. . . . a altor subdiviziuni ale Centrului Perinatologic Municipal.posede o atitudine binevoitoare faţă de clienţi: fiecare client este o personalitate.informarea femeilor gravide asupra riscurilor tabacismului. 6. .conlucrarea împreună cu centrele maternale în vederea plasării copilului împreună cu mama.locală…).lucrul cu viitorii părinţi în vederea asigurării unui climat familial favorabil.respecte normele eticii profesionale şi legislaţia privind protecţia medico-socială. . Asistentul social al secţiei consultative de perinatologie este obligat să: .îndeplinească cu operativitate şi profesionalism stipulările Contractului individual de muncă şi atribuţiile funcţionale. . .respectarea confidenţialităţii informaţiei. .

ateliere de lucru. Specialistul în asistenţa socială al secţiei consultative de perinatologie este responsabil de executarea la timp şi corectă a obligaţiunilor sale prevăzute de prezenta fişă de post. asistentul medical. pedagogul. . 8. psihologul. etc.colaboreze în activitatea sa cu grupul de specialişti (juristul.. Asistentul social al secţiei consultative de perinatologie are dreptul să: . Am luat cunoştinţă 144 . etc. 7. conferinţe ştiinţifice. în vederea dezvoltării capacităţilor de activitate. . .obţină informaţii curente si de perspectivă de la şeful secţiei.participe la seminare.propună noi forme de organizare a asistenţei socio-legale populaţiei.ridice nivelul profesional la cursurile de reciclare o dată în 5 ani.) – responsabili pentru soluţionarea problemelor sociale a persoanelor temporar aflate în dificultate.

material şi financiar din partea celor apropiaţi (părinţi. sau a viitorului copil? Veniturile financiare sunt suficiente pentru satisfacerea nevoilor dvs. s-au produs în anul curent ? 145 Comentariul beneficiarului Notă . partener)? A-ţi solicitat suport material din partea autorităţilor publice locale (ex.? Consumaţi suficient produse din carne. rude. fructe? Suportul social Găsiţi înţelegerea necesară şi sprijinul celor din jur? Beneficiaţi de sprijin moral. legume. prenumele pacientei________________________ vârsta____ani Localitatea ________________________ sectorul _________________________ Factorii antenatali Atitudinea faţă de sarcină Sarcina este dorită ? Relaţiile în familie Aveţi soţ sau un partener sigur ? Cum apreciaţi relaţia dvs.Anexa 3 CHESTIONAR DE IDENTIFICARE CONFIDENŢIALĂ A PROBLEMELOR PSIHOSOCIALE ÎN TIMPUL SARCINII Numele. a Direcţiei de Protecţie a Drepturilor Copilului) ? Evenimente Ce schimbări în viaţa dvs. peşte. cu soţul / partenerul ? Care este atitudinea partenerului faţă de sarcina actuală? Statutul social Locuinţa: proprietate sau chirie? Cum apreciaţi condiţiile de trai ? Sunteţi angajat la un serviciu ? Există factori nocivi la serviciu pentru sănătatea dvs.

va îmbrâncit sau va ameninţat vre-odată? Utilizare de substanţe Utilizaţi alcool ? Daca da – de câte ori consumaţi alcool pe săptămână şi în ce cantitate ? Sunt cazuri când consumaţi mai mult decât cantitatea indicată ? Partenerul dvs.distanţa până la instituţia medicală . droguri? Accesul la serviciile medicale de calitate Serviciile medicale în timpul sarcinii şi după naştere sunt accesibile ? .orarul de lucru al lucrătorilor medicali . pe parcursul sarcinii actuale ? Experienţa femeii despre abuz Soţul / partenerul dvs. în copilărie? Vă simţiţi iubită de către părinţi ? Sentimentele în sarcină: Ce sentimente aţi avut când aţi aflat că sunteţi însărcinată ? Care sunt sentimentele actuale în legătură cu sarcina ? Dispoziţia: Cum a fost /este dispoziţia dvs. câte ţigări pe zi? Folosiţi dvs.posibilitatea de a programa vizita la medic Alte circumstanţe 146 . vă propuneţi să realizaţi pe parcursul sarcinii ? Îngrijirea prenatală Care a fost termenul de sarcină la prima vizită prenatală ? Îndepliniţi toate indicaţiile medicului ? Educaţia prenatală Sunteţi interesată să participaţi în petrecerea instruirii/pregătirii către naştere? Statutul psiho-emoţional Relaţia cu părinţii: Cum a fost relaţia dintre dvs.asigurarea instituţiei medicale cu specialişti calificaţi . şi părinţii dvs.Ce schimbări în viaţa dvs. sau partenerul dvs. face abuz de alcool ? Fumaţi? Dacă fumaţi. va lovit.transportul spre instituţia medicală .

................... ....................... nr............................ separată........ Viza de reşedinţă: raionul /municipiul............................................. IMSP_______________________________________________________________________________ (denumirea instituţiei) ANCHETA SOCIALĂ PERINATALĂ a beneficiarului (gravidei........ văduvă................... Cetăţenia.............. ambulanţa.................casa………blocul……apart………... prenumele)…………………………………nr........ Numele....... indicaţiilor sociale …....................................... avorturi conform indicaţiilor medicale ........ DATE GENERALE Secţia .......... autoadresare................. Termenul de sarcină la prima vizită prenatală ..................._______ Data luării la evidenţă ..............casa………blocul……apart………tel……………………………....... ………………Prenumele............................. …………………………………………………………………………………………………….......................... naşteri.. Naţionalitatea................... Buletin de identitate: seria................................. data............... 147 ............................................................................... ............................................................................................................................................................... codul personal............săptămâni De către cine este trimisă: medic de familie....................................................... nr............................................................... divorţată.. Adresa la domiciliu permanent: raionul/municipiul………………………satul………………… Strada………………………............................................................................ avorturi spontane......................... de gravidităţi............ Motivul solicitării................................................ Data internării……………………… Diagnoza clinică (din fişa medicală).................................................................................................. concubinaj....... Funcţia ocupată ............................................ Instruirea antenatală: (de concretizat)..................... telefon……………. policlinica consultativă........satul........... Nr..tel……………………………..................................................... Starea civilă: căsătorită........... Medicul de familie (numele........................................ anul naşterii.............................2010 Asistent social................ nr.......... avorturi la cerere... lăuzei) nr........ psiholog) _________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________ __ ___________ 2010 Funcţia / semnătura _______________________________________ Anexa 4.... nr................................................. Nr.............. celibatară............ Strada……………………….................... Alte acte……………………………………………………………………………………………......................... Luna...........Data completării ___ ___________ 2010 Semnătura medicului__________________ Concluziile specialistului în asistenţa psihosocială (asistent social......…………………………………………….............................................. Instituţia primară unde este la evidenţă antenatală............ Locul de muncă................

..................................... artificială............... nu)............................................ Utilizarea de substanţe de către partener/soţ.......... nesigur......... apă (da.......... părinţilor faţă de sarcină ............ Venitul lunar: suficient..... Diagnoza copilului (din fişa medicală)……………………………………………………………... nedeterminată Atitudinea soţului / partenerului...................................................... . apartament la bloc................... Sursa venitului......... neplanificată............................................................................... nu) f. nu) d......... posibilitatea de a programa vizita la medic (da................. Utilizare de substanţe: da......................... luna..... sexuală)... (da........ Numărul de odăi....................................... nu)..... Prenume.... casă la sol........... Sexul copilului: masculin / feminin............................................... Alte specificări (ex.............................................................. ……………………………………………………………………………………………………...... .. energie termică (da......... ........................... servicii medicale costisitoare (da............. Tipul de locuinţă: cămin.......................... nu)......... Violenţă domestică: (fizică................... asigurare cu gaze naturale (da..... nu) Obiectivele beneficiarei: perspective de viaţă şi planuri de viitor ...................................... Suportul psiho-emoţional şi social din partea persoanelor apropiate (da.................................... nedorită....................................... Data.. tabagism).............................................................. nu)........... ....................... Accesul la serviciile medicale de calitate: a................................... COMPONENŢA FAMILIEI: Numele........ nu) Condiţiile de trai Statutul legal al spaţiului locativ: locuinţă proprie..................... transport accesibil spre instituţia medicală (ex..... cantitativ)...... energie electrică (da.................DATE DESPRE COPIL: Nume.. existenţa transportului public) (da.................... nu)………………………………....................... nu) c.......................... nu) e............ nu (abuz de alcool.......... prezenţa specialiştilor calificaţi în instituţia medicală teritorială (da..................................................................................................................................................... Alimentarea: naturală.. nu) b.................................. distanţa mare până la instituţia medicală (da........................ orarul de lucru al lucrătorilor medicali – convenabil (da........ • fraţi /surori................ dorită... anul naşterii ........... Alimentaţia (calitativ.................... chirie....... Suma…………lei ……………………………………………………………………………………………………... de droguri............ • cu părinţii......................................................................... Relaţii familiale: • cu soţul /partenerul............................... foarte nesigur (ambivalent))...... 148 ............................ mixtă Ataşamentul mamei faţă de nou-născut: sigur...................... Masa copilului la naştere………………gr............. insuficient............................................................................... Existenţa factorilor nocivi pentru sănătate la serviciu (da........ psihologică..................................................................................... Prenumele Vârsta Gradul de rudenie Adresa Telefon FACTORII SOCIALI Atitudinea faţă de sarcină: planificată.................................................. nu)........

. medic neonatolog..................................)............................................. Echipa multidisciplinară: asistent social........................................................................................................................................................................... Referirea în reţeaua de suport social (DMPDC............................ centre maternale................ ........................................................ MONITORIZAREA CAZULUI Data Supravegherea dinamică a evoluţiei cazului 149 .................................... moaşa................................................................ jurist...................................................................................................................................................... ................................................... medic obstetrician-ginecolog.............................................................................. ........ ............................................................... ...................................................................................................................................................... etc................................... ……………………………………………………………………………………………………............................................................................................................... psiholog........... asistenta medicală............................................................................. Informaţia oferită beneficiarului / familiei..Alte probleme cu care se confruntă familia (din relatările beneficiarului)..................................................................................................................................................................................... ................ cămin social...................... etc......... RECOMANDĂRI........................................................................................................................................................................................ ……………………………………………………………………………………………………..................... ……………………………………………………………………………………………………........................................................................................................ DPDC sectorială......... centre de plasament....................................................... Suportul pe care îl necesită beneficiarul la moment..... CONCLUZII.......... .............................. medicul de familie.................................................................... ........................................................................................ .........................

..........................................................Informaţii suplimentare …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………................................................ ...................................... …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………............................. 150 ........... .................................................................................................................................................................................. ...................... ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... ..............................................................................................

................11......... bunelul) care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului...................... Anexa 5.......................................................... soţiile aflate în întreţinerea soţilor salariaţi şi şomerele............. pe o perioadă de 126 zile calendaristice............................. iar în cazul naşterilor complicate ori a naşterii a doi sau mai mulţi copii – de 140 zile..................................5 ani.......2002) ..................................................... alt adult din cadrul gospodăriei (bunica............................................................. anii 2000-2010 (în conformitate cu Hotărârea Guvrnuljui nr..................... dacă nu se încadrează în câmpul muncii după naşterea copilului şi ea constituie 150 lei. ................... ce include concediul prenatal şi postnatal.............. ...................... cât şi cele neasigurate.....................Îndemnizaţiile de maternitate – pot beneficia femeile asigurate..........................Indemnizaţia unică la naşterea copilului – pot beneficia atât femeile asigurate................................................................................... ... Indemnizaţia se acordă începând cu săptămâna a 30-a de sarcină......................................................... Data închiderii cazului....... Suma indemnizaţiei.... de indemnizaţia pentru creşterea copilului beneficiază la cerere: unul din părinţi.............................................................................. Asistent social.. .................. Tipurile şi dinamica indemnizaţiilor pentru familie şi copil în Republica Moldova. ...................................................................... 1478 din 15...............Concluzie finală privind evoluţia cazului............................... lei Tipul indemnizaţiei 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Indemnizaţia unică la naşterea primului copil: persoane 144 245 370 420 420 500 800 1000 1200 1400 1700 151 ........................Indemnizaţia pentru creşterea copilului – femeile asigurate au dreptul la indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului de la data naşterii până la vârsta de 3 ani dacă nu revin în câmpul muncii............................. ..... ............. Aceste indemnizaţii prevăd dreptul la concediu de maternitate................................ Femeile neasigurate beneficiază de această indemnizaţie de la naşterea copilului şi pănă la vârsta de 1................... Cuantumul lunar al acestei indemnizaţii este de 30% din baza de calcul al salariului pe ultimele 6 luni şi nu poate fi mai mică de 250 lei............................

20 25 25 25 50 50 50 50 50 50 50 asigurate persoane 16.20 25 25 25 50 50 50 50 50 50 50 neasigurate Notă: Persoana asigurată se consideră cea care a mers în concediu de maternitate din cadrul unei unităţi economice unde a fost încadrată în câmpul muncii.asigurate persoane neasigurate persoane asigurate persoane neasigurate 144 245 245 300 380 500 800 1000 1200 1400 1700 Indemnizaţia unică la naşterea fiecărui copil următor: 108 108 165 165 250 165 280 200 280 250 500 500 800 800 1000 1000 1500 1500 1700 1700 2000 2000 Indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 1. Persoana neasigurată este cea care nu a fost încadrată în câmpul muncii anterior sarcinii sau pe parcursul sarcinii 152 .5 ani pentru persoanele neasigurate şi 3 ani pentru persoanele asigurate: persoane asigurate persoane neasigurate 32.5-16 ani pentru persoanele neasigurate şi 3-16 ani pentru persoanele asigurate: persoane 16.40 32.40 50 50 75 50 100 75 100 75 20% 20% 20% 20% 25% 30% din din din din din din salariu salariu salariu salariu salariu salariu 100 100 100 150 150 300 Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilul cu vârsta între 1.

Handicap infantil . infantilă.Mortalitate maternă.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .distanţă relativ mare până la instituţia medicală .consecinţe după calamităţi naturale.Infertilitate în cuplu Accesul la serviciile medicale de calitate Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate • Circumstanţe legate de managementul serviciilor de sănătate: .Abuz de droguri .Handicap infantil 153 .Excluziune socială .Stres psihosocial cronic .utilizarea tehnologiilor medicale învechite.Lipsa suportului psihosocial .Abandon infantil .Anexa 1 CADRUL SISTEMATIZAT privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide.Îngrijiri perinatale inadecvate .Hemoragie obstetricală .Depresie .lipsa transportului de urgenţă .. infantilă .Naştere prematură .Stres psihosocial cronic . maternă . ce nu se referă la copil .Lipsa suportului psihosocial Situaţii medico-sociale generate Riscul pentru sănătate .Morbiditate maternă şi infantilă .Sărăcia .Naştere extraspitalicească .Sărăcia .Naştere prematură .Traumatism obstetrical .Handicap infantil . perinatală. însă a survenit nu la timpul potrivit .Excluziune socială .Depresie .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .. mamelor şi nou-născuţilor Determinanţii sociali ai sănătăţii femeii gravide. mamei şi nou-născutului Atitudinea faţă de graviditate Factori sociali cu risc perinatal şi obstetrical Sarcină nedorită Circumstanţele psihosociale Unele asociaţii mai frecvente cu alţi factori sociali .lipsa legăturii telefonice .cost inacceptabil al serviciilor medicale • Circumstanţe privind specificul localităţii .lipsa drumurilor .Comportament asocial (riscant) .sarcina în principiu este dorită.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale . perinatală.baza tehnico-materială nesatisfăcătoare a instituţiei medicale specializate .Îngrijiri perinatale inadecvate .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .domiciliul în zone geografice greu accesibile: .Trafic de persoane .lipsa cadrelor medicale calificate .Stres psihosocial cronic . însă este necesară pentru altceva.Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure .Lipsa suportului psihosocial . infantilă Riscuri sociale • Circumstanţe ce ţin de lipsa dominantei ataşamentului pentru viitorul copil: .sarcina este nedorită şi continuarea ei este imposibilă .Instituţionalizarea copilului .Îngrijiri perinatale inadecvate . .sarcina este planificată.Sărăcia .Mortalitate perinatală.Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Întreruperea sarcinii la cerere .Mortalitate maternă.Naştere extraspitalicească .Naştere prematură .Morbiditate infantilă.Excluziune socială . neargumentate de medicina bazată pe dovezi .lipsa instituţiilor medicale specializate în asistenţa perinatală . maternă .Depresie .Morbiditate maternă şi infantilă .

Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale .Sarcină nedorită .Abandon infantil .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Acces limitat la serviciile medicale de calitate pentru copii • Circumstanţele sunt practic identice cu cele ce caracterizează accesul limitat la îngrijirile perinatale cu referinţă .Amânarea adresării pentru îngrijiri perinatale .lipsa accesului la serviciile de protecţie socială . separare Multiparitatea Sărăcie familii numeroase (mai mult de 4 copii) .Lipsa suportului psihosocial .Îngrijiri perinatale inadecvate .Depresie .Naştere extraspitalicească .Sarcina nedorită .Handicap infantil .celibatară .posibilităţi limitate pentru achitarea serviciilor medicale • Circumstanţe de ordin psihosocial: .Instituţionalizarea copilului .Handicap infantil .Întreruperea sarcinii la .Excluziune socială .Lipsa suportului psihosocial .Abandon infantil .Sărăcia .Trafic de persoane 154 .Asociere de infecţii în sarcină .Morbiditate maternă şi infantilă .familie incompletă . perinatală. însă. la îngrijirile de sănătate pentru copil .Instituţionalizarea copilului . infantilă .Stres psihosocial cronic . divorţ.mijloace insuficiente pentru minimul de existenţă . infantilă . infantilă .Naştere prematură .Naştere prematură .Mortalitate perinatală.Greutate mică la naştere .Trafic de persoane • Circumstanţe de ordin economic: .Abuz de droguri .Instituţionalizarea copilului Statutul social Familii dezorganizate • Circumstanţe ce ţin de specificul familiei: .lipsa surselor de venit .Stres psihosocial cronic .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale .Acces limitat la serviciile indicaţiilor medicomedicale de calitate sociale .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Sarcină nedorită .Handicap infantil .buget dezechilibrat -cheltuieli inadecvate neargumentate -probleme legate de sănătatea mintală .Excluziune socială .Morbiditate infantilă .Depresie îngrijirilor perinatale .Sărăcia .Amânarea / ignorarea .Depresie .Mortalitate maternă.Stres psihosocial cronic .Îngrijiri perinatale inadecvate .Excluziune socială cerere sau conform .Morbiditate infantilă .Abandon infantil .dependenţa de indemnizaţiile şi serviciile sociale .minore (adolescente) -forme de văduvie.Mortalitate perinatală.Lipsa suportului psihosocial .

maternă .bigamia . infantilă.Lipsa suportului .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale .lipsa surselor pentru existenţă .Întreruperea sarcinii la .Greutate mică la naştere .Stres psihosocial cronic . economice..familie de imigranţi . tentativă de suicid.Abandon infantil 155 .Trafic de persoane Abuz dedroguri .Asociere de infecţii în sarcină .tabagism .Îngrijiri perinatale inadecvate .tulburări de comportament .inegalitatea şanselor .Excluziune socială . politice.alcoolism .Instituţionalizarea copilului .Greutate mică la naştere ..Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Amânarea / ignorarea .delicvenţa .delicvenţă juvenilă .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Excluziune socială . infantilă .Greutate mică la naştere medicale de calitate .Handicap infantil .utilizarea produselor alimentare -Naştere prematură -Greutate mică la naştere .lipsa accesului la participare în viaţa comunităţii • Circumstanţe care se referă la alte aspecte ale statutului social al familiei: .) .Mortalitate perinatală.Trafic de persoane Nutriţia Subalimentare .narcomanie .Mortalitate maternă.Lipsa suportului psihosocial .Handicap infantil .Acces limitat la serviciile .Subnutriţia . maternă .prostituţia .imoralitatea .Morbiditate infantilă.Abuz de substanţe sarcină .Stres psihosocial cronic . maternă .Morbiditate infantilă.Instituţionalizarea copilului .Depresie îngrijirilor perinatale .Abuz de droguri .apartenenţa la etnii care migrează.refugiaţi . perinatală..alimentaţia deficitară .Abandon infantil .vulnerabilitatea socială .Naştere psihosocial extraspitalicească .Stres psihosocial cronic .lipsa de drepturi ( sociale.consum exagerat de alte substanţe (ex.Naştere prematură . maternă .Comportament asocial indicaţiilor medico-sociale (riscant) .Trafic de persoane Comportamentul Comportament asocial (riscant) .. • Circumstanţe legate de integrare în ansamblul relaţiilor sociale: .Instituţionalizarea copilului .Mortalitate perinatală.Morbiditate infantilă.concubinajul .Abandon infantil .cerşetoria .Stres psihosocial cronic . culturale) .Naştere prematură .Naştere extraspitalicească .Asociere de infecţii în sarcină Naşt ere extras pitali ceasc ă .Sărăcia .Asociere de infecţii în .Excluziune socială • Circumstanţe ce ţin de marginalizarea socială a persoanei/ familiei: .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Naştere prematură .Subnutriţia .Îngrijiri perinatale inadecvate .Handicap infantil .Sărăcia .Îngrijiri perinatale inadecvate .Handicap infantil .Sărăcia cerere sau conform .Morbiditate maternă şi infantilă .Sărăcia .Abandon infantil . infantilă .vagabondajul .

Îngrijiri perinatale inadecvate .Îngrijiri perinatale inadecvate . infantilă .autoritate joasă a lucrătorului medical • Circumstanţe care se referă la comportamentul femeii gravide: .Morbiditate maternă şi infantilă .probleme de sănătate mintală a gravidei / tulburări de comportament • -Naştere prematură -Naştere extraspitalicească .Handicap infantil Calitatea îngrijirilor perinatale Îngrijiri perinatale inadecvate Circumstanţe ce ţin de specificul sistemului de sănătate: . perinatală.Trafic de persoane Atitudinea femeii gravide faţă de iniţierea îngrijirilor perinatale (în condiţiile existenţei accesului la serviciile de sănătate) Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale Circumstanţe ce ţin de specificul sistemului de sănătate: .lipsa serviciilor medicale perinatale de calitate .Handicap infantil 156 .Excluziune socială .Instituţionalizarea copilului .Depresie . infantilă .Lipsa suportului psihosocial -Asociere de infecţii în sarcină -Depresie .Morbiditate maternă şi infantilă .Naştere extraspitalicească .lipsa posibilităţii de a programa o vizită la medic . perinatală.foamete .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Sarcină nedorită .sistem de educaţie sanitară a populaţiei ineficient . infantilă .Stare de imunodeficienţă .necalitative .Trafic de persoane .Sarcina nedorită .Stres psihosocial cronic .Abandon infantil . infantilă .Lipsa suportului psihosocial -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale -Naştere extraspitalicească -Depresie -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Excluziune socială .servicii medicale neatractive .Mortalitate maternă.cultură generală şi sanitară joasă a populaţiei .alte bariere în accesul la serviciile medicale perinatale • .Morbiditate maternă şi infantilă .Lipsa suportului psihosocial .Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate .Instituţionalizarea copilului . perinatală.Handicap infantil .Mortalitate perinatală.autoritate joasă a lucrătorului medical .Mortalitate maternă.vulnerabilitate socială .sistem de educaţie sanitară a populaţiei ineficient .Mortalitate maternă.Comportament asocial (riscant) .

Lipsa suportului psihosocial -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Morbiditate infantilă.Comportament asocial (riscant) . maternă .Mortalitate maternă. .Naştere extraspitalicească . infantilă .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .probleme de sănătate mintală a gravidei / tulburări de comportament . apei potabile..Sărăcie .alte forme de violenţă .Excluziune socială .Lipsa suportului psihosocial .Morbiditate maternă şi infantilă .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Trafic de persoane Statutul psihoemoţional Stres psihosocial • Circumstanţe ce ţin de unele aspecte ale relaţiilor în familie: .tensiune psiho-emoţională în familie.) .Instituţionalizarea copilului . .nerespectarea indicaţiilor medicului / moaşei cultura sanitară joasă .Lipsa suportului psihosocial .Naştere prematură .Sărăcia .Morbiditate .Handicap infantil .Trafic de persoane Condiţiile de trai Condiţii de trai nocive • Circumstanţe legate de specificul condiţiilor de trai: -lipsa domiciliului / oameni ai străzii .• Circumstanţe care se referă la comportamentul femeii gravide: .Îngrijiri perinatale inadecvate ..Instituţionalizarea copilului .Handicap infantil .Handicap infantil maternă şi infantilă .Abandon infantil .Depresie .Stres psihosocial cronic .Instituţionalizarea maternă.soţul aflat în detenţie .Îngrijiri perinatale inadecvate .neînţelegere. .antecedente de carenţe afective şi educaţionale .Excluziune socială .Abandon infantil .Abandon infantil .Decolare de placentă .maltratare.Mortalitate perinatală.Mortalitate . infantilă .Sarcina nedorită .condiţii locative precare (lipsa căldurii. electricităţii.Trafic de persoane 157 .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale . infantilă .Stres psihosocial cronic .Depresie -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale -Maladii infecţioase -Depresie .Acces limitat la serviciile medicale de calitate . perinatală.locuinţă insalubrizată . copilului perinatală.Sarcină nedorită .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .

Abandon infantil . maternă .Naştere extraspitalicească . maternă .Sărăcie .Handicap infantil .Depresie .persoane lipsite de anumite facultăţi fizice sau psihice.Lipsa suportului psihosocial .Depresie .Instituţionalizarea copilului . infantilă .Naştere extraspitalicească .Mortalitate perinatală.Morbiditate maternă şi infantilă .Sarcina nedorită . -Naştere prematură -Naştere extraspitalicească -Depresie . .probleme de reintegrare în comunitate .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .bolnavi de alcoolism.analfabetism -bariere în obţinerea studiilor -lipsa calificării profesionale -calificare incompletă -Naştere prematură -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Handicap infantil 158 .Morbiditate infantilă.Sărăcie .nivel educaţional redus .Excluziune socială .femei traficate. .Mortalitate perinatală. narcomanie.Excluziune socială .Sărăcie .Îngrijiri perinatale inadecvate .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale ..Îngrijiri perinatale inadecvate .Comportament asocial (riscant) .aflare în detenţie (penitenciar) .Naştere prematură .Depresie .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Excluziune socială .Morbiditate infantilă.Sarcină nedorită .• Circumstanţe legate de ansamblul relaţiilor sociale: . infantilă .Îngrijiri perinatale inadecvate ..Trafic de persoane • Alte circumstanţe: .consecinţe după calamităţi naturale.Comportament asocial (riscant) .Mortalitate maternă. tuberculoză. infantilă .Lipsa suportului psihosocial .Stres psihosocial cronic . HIV-SIDA.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale . infantilă . maternă . perinatală..Abandon infantil .Handicap infantil .Trafic de persoane • Circumstanţe legate de nivelul educaţional / profesional .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Lipsa suportului psihosocial .Handicap infantil .Naştere prematură . inclusiv în timpul sarcinii .Stres psihosocial cronic .Instituţionalizarea copilului .Instituţionalizarea copilului .Sarcina nedorită .Trafic de persoane • Circumstanţe legate de unele probleme de sănătate ale membrilor familiei gravidei: .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale ..Morbiditate infantilă.Stres psihosocial cronic .Mortalitate perinatală.Stres psihosocial cronic .Asociere de infecţii în sarcină .

Handicap infantil .lipsa timpului liber pentru a se prezenta la medic (este ocupată la serviciu) • Circumstanţe legate de specificul condiţiilor de muncă: .Mortalitate perinatală.Excluziune socială .Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate .Morbiditate infantilă. maternă .refuzul femeii gravide de a beneficia de concediul de maternitate (oferit antenatal) ..Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Stres psihosocial cronic .Abandon infantil . infantilă .Abandon infantil .Morbiditate maternă şi infantilă . persoanelor apropiate .condiţii de lucru nesatisfăcătoare determinate de prezenţa factorilor nocivi .Mortalitate maternă.Handicap infantil .Morbiditate infantilă.Stres psihosocial cronic .Lipsa suportului psihosocial .Morbiditate .Instituţionalizarea copilului .instabilitatea încadrării în câmpul muncii . maternă .Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate .Trafic de persoane 159 .Mortalitate copilului perinatală.Sarcina nedorită -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Depresie .lipsa suportului psihosocial din partea soţului. infantilă. maternă .Îngrijiri perinatale inadecvate -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Asociere de infecţii în sarcină .Comportament asocial (riscant) . partenerului. infantilă .Îngrijiri perinatale inadecvate .Îngrijiri perinatale inadecvate -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Asociere de infecţii în sarcină .Mortalitate perinatală. infantilă.nerespectarea de către patronat a legislaţiei privind protecţia socială a femeilor gravide angajate în câmpul muncii • Circumstanţe caracterizate prin dependenţa nivelului de vulnerabilitate socială de activitatea la locul de muncă: .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale . perinatală.acces limitat pentru angajare în serviciu cauzat de prezenţa gravidităţii .sistem de prestaţii sociale ineficient .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .refuzul femeii gravide de a schimba locul de muncă care prezintă condiţii nocive .Handicap infantil .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .servicii inadecvate de asistenţă socială .Îngrijiri perinatale -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Depresie .obstacole în obţinerea serviciilor de protecţie socială . maternă .Handicap infantil infantilă.nerespectarea de către femeile gravide angajate în serviciu a programului de vizite la medic .şantaj administrativ în legătură cu sarcina .Instituţionalizarea . faţă de nevoile gravidei Lipsa suportului psihosocial • Circumstanţe legate de specificul activităţii de muncă: -lipsa calificării profesionale -calificare incompletă -instabilitatea încadrării în câmpul muncii -tensiune psihoemoţională la serviciu şomaj .Munca Stres psihosocial cronic Nocivitatea condiţiilor de muncă Comportament inadecvat al femeii gravide Atitudinea persoanelor apropiate / comunităţii. maternă ..Sarcină nedorită .

inadecvate 160 .