SUPORT DE CURS

(proiect)

ÎNGRIJIRI PERINATALE
pentru asistenţi sociali

Chişinău, 2010

1

SUPORT DE CURS
(proiect)

ÎNGRIJIRI PERINATALE
Pentru asistenţi sociali

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIȚANU” UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI IMSP SPITALUL CLINIC MUNICIPAL NR.1, CHIŞINĂU ASOCIAŢIA OBŞTEASCĂ „PROGRES PRIN ALTERNATIVĂ”

Chişinău, 2010 PROIECTUL „CONTINUITATEA ÎNGRIJIRILOR MEDICO-SOCIALE ÎN TIMPUL SARCINII ŞI DUPĂ NAŞTERE”

2

Colectivul de autori:

Constantin Eţco Dumitru Şiscanu Valentina Priţcan Igor Andrei Ludmila Chitic Ludmila Bologan Galina Scerbacova Rodica Vrabie

Recenzenţi: Victor Savin Olga Cerneţchi Marcela Dilion

Suportul de curs ÎNGRIJIRI PERINATALE (pentru asistenţi sociali) a fost elaborat cu susţinerea Ambasadei Franţei din România în cadrul etapei pregătitoare a proiectului „Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere”, implementat de Asociaţia Obştească „Progres prin Alternativă” în parteneriat cu Secţia Consultativă a Centrului Perinatologic al IMSP Spitalul Clinic Municipal nr.1, Chişinău. Elaborarea suportului de curs a fost coordonată de Dumitru Şişcanu, director de proiect, Valentina Priţcan şi Igor Andrei, experţi naţionali.

3

4.............. Contracepţia postpartum........7....1..6........ Îngrijirile nou-născutului 3.. Integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 4......1 Probleme posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală 2............... Naşterea fiziologică.6............ Consilierea în cadrul instituţiilor perinatologice 5...........2 Identificarea primară a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii 4..... Sistemul îngrijirii perinatale.........5................................9.. Lăuzia fiziologică...... Sarcina şi perioada postnatală complicată 2.... strategiile de implementare 1. Determinanţi sociali perinatali şi impactul lor asupra sănătăţii femeilor gravide................3 Prematurii 3... Preconcepţia..3....4 Alimentaţia naturală a nou-născutului 3... Organizarea asistenţei perinatale în RM............ 2........4 Serviciile comunitare de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 4..5 Asistenţa socială a mamelor.......2.1 Adaptarea nou-născutului normoponderal (cu greutate normală la naştere) 3.....2 Stări de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală 3......... 1..... 2 Consilierea mamelor/familiilor în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere) 4 . mamelor şi nou-născuţilor 4.... Sarcina fiziologică………………….. Algoritmul acţiunilor de suport medico-psiho-social în cazul sarcinii 4..2 Îngrijirea esenţială a nou-născutului sănătos 3........... Barierele psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale 4. Îngrijiri esenţiale în timpul sarcinii.......... Problema abandonului infantil în maternitate 5...........1.1 Specificul consilierii gravidelor 5....... 1..SUMAR Introducere 1....... Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale (protocol clinic) 4...... Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere 4...................... 1.......... 1.. gravidelor..3...........8....5 Procesul de durere întâlnit în cadrul perinatal 4......... cuplurilor în cadrul instituţiilor perinatologice 4. la naştere şi lăuzie 1.........

Anexe anexa 1.6.1 Conceptul Teoriei Ataşamentului în practica asistenţei sociale 6. Cadrul sistematizat privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. lăuzei) anexa 5 Tipurile şi dinamica indemnizaţiilor pentru familie şi copil în Republica Moldova. Drepturile şi responsabilităţile femeii în timpul sarcinii anexa 3. anii 2000-2010 anexa 6. mamelor şi nou-născuţilor 5 . Asistenţa mamei /cuplului în baza aplicării Teoriei Ataşamentului 6. Ancheta socială a beneficiarului (parturientei.2 Strategii de încurajare a ataşamentului în instituţiile perinatologice. Fişa de post a asistentului social din centrul perinatologic anexa 2. Chestionat pentru identificarea problemelor psiho-sociale în timpul sarcinii anexa 4.

că ele asigură îngrijirile esenţiale ale copiilor şi altor membri ai familiei. (poate ne putem exprima altfel gândul . Având printre beneficiari o pondere mai mult sau mai puţin semnificativă de femei în vârstă reproductivă. familiale. cât şi familia sa. cunoştinţe privind sănătatea reproductivă. care pot fi legate cu faptul. Este necesar de a le proteja şi de pierderile economice. aspectele privind dezvoltarea copilului în primul an de viaţă. în special acele femei care au motive pentru a le amâna sau a le ignora. asistentul social îşi găseşte locul în identificarea dificultăţilor şi problemelor cu care se confruntă atât viitoarea mamă. a fenomenelor sociale. de atitudinea familiei faţă de sarcină şi nu în ultimul rând de resursele sociale. profesionale. actualmente se simte necesitatea unui curs de instruire universitar ce ar oferi viitorilor asistenţi sociali cunoştinţe teoretice şi practice privind funcţionarea sistemului de servicii perinatologice în Republica Moldova. se poate afirma. astfel că profesioniştii care-i acordă îngrijiri trebuie să fie conştienţi de acest lucru şi să încurajeze femeile să caute îngrijiri prenatale cât mai devreme. cât şi în plan social (în relaţiile maritale. comunitare şi financiare care oferă viitoarei mamei siguranţă pentru creşterea şi educarea copiilor. familial şi financiar care sunt legate de aşteptările şi temerile mamei faţă de apariţia copilului. femeile au nevoie de condiţii care ar garanta evoluţia fără pericol a sarcinii şi naşterii. atât în aspect fiziologic şi psihologic. În mod evident. sănătatea mamei şi a fătului. cât şi extinderea acestor efecte asupra întregii familii. în special a celei nedorite. asistentul social trebuie să cunoască specificul evoluţiei sarcinii şi etapele dezvoltării fătului. Intervenţia socială în cadrul îngrijirii perinatale se extinde de la asistenţa socială comunitară prin intermediul asistenţilor sociali comunitari. precum şi stabilirea unor noi circumstanţe şi responsabilităţi de ordin emoţional. sarcina determină necesitatea adoptării unui stil de viaţă mai adecvat.mai general) În baza celor menţionate mai sus.) În acelaşi timp. consilierea etc. planificarea familială.Introducere Perioada gravidităţii şi procesul naşterii sunt perioade de schimbări intense. În acest context. riscurile apariţiei în rezultatul sarcinii. psihologice şi fizice pe care le poate avea o femeie însărcinată sunt complexe. ca 6 . informarea. efectele psiho-sociale ale gravidităţii atât asupra mamei. că. oferind asistenţă socială primară sau sprijin în conectarea la serviciile de asistenţă socială specializată. în scopul asigurării unei asistenţe adecvate familiei în protecţia mamei şi copilului. Problemele sociale. etc. efectele şi provocările sarcinii şi naşterii copilului asupra mamei şi a familiei în ansamblu. până la oferirea asistenţei sociale în cadrul maternităţilor prin intermediul asistenţilor sociali ce vor activa în cadrul centrelor perinatologice republican. municipale sau raionale. mai aproape de mediul familial. cum ar fi: observaţia. metode de planificare familială şi să utilizeze aceste cunoştinţe în aplicarea individualizată a metodelor asistenţiale.

în care au participat 98 studenţi din ultimul an de studiu. Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. înrăutăţirea sănătăţii mamei. necesare pentru sporirea nivelului de utilitate a prezentei lucrări. violenţă etc.abandonul infantil. implementat de Asociaţia Obştească Progres prin Alternativă cu sprijinul financiar al Ambasadei Franţei în România. Echipa de autori a suportului de curs include specialişti practicieni în sănătatea reproducerii. cât şi pentru un curs practic opţional privind protecţia socială a mamei şi copilului (80). morbiditatea infantilă înaltă cu risc de disabilitate. Majoritatea absolută a studenţilor au optat atât pentru includerea unui curs în orarul studiilor (96). fapt. s-a definitivat în luna octombrie 2007 după realizarea unui sondaj de opinie printre studenţii facultăţii de asistenţă socială şi sociologie a USM. care a permis de a elabora prezenta lucrare. 7 . vizând oportunitatea includerii unui curs de studiu suplimentar pentru instruirea viitorilor asistenţi sociali privind integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale. În acest context. ruperea legăturilor cu familia de origine. luând în consideraţie specificul actual al activităţii sistemului de asistenţă socială şi al celui de îngrijiri perinatale din Republica Moldova. Colegiul Naţional de Medicină. cadre didactice de la Universitatea de Stat din Moldova. După finalizarea acestui curs asistenţii sociali vor putea să se integreze mai uşor în cadrul serviciilor perinatologice existente şi vor putea utiliza mai eficient metodele şi tehnicile asistenţei sociale conform specificului problemelor depistate la beneficiari. După finalizare suportul de curs va fi testat în cadrul unei instruiri opţionale a asistenţilor sociali din anul III de studii de la USM şi US „Alecu Russo” din Bălţi. realizarea acestei intenţii s-a tergiversat. fiind una din activităţile principale în cadrul proiectului „Continuitatea îngrijirilor medicosociale în timpul sarcinii şi după naştere”. divorţ. Ideea. devenind reală doar în anul 2010. după care va fi ajustat conform sugestiilor participanţilor în acest proiect şi va fi propus pentru includere în programul de studii. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Trtimitere la studiu Din motive obiective. grupul de autori va fi recunoscător pentru aprecieri critice şi sugestii.

.... Obiective: La nivel de cunoaştere: identificarea ariilor de competenţă ale asistentului social în îngrijirile antenatale şi postnatale.............4.......... termeni precoci de sarcină.. Lăuzia fiziologică.............. Preconcepţia.... malformaţie congenitală............................... realizarea discuţiilor cu cuplul în pregătirea pentru rolul de părinte..............Tema 1. La nivel de integrare: 8 ........... Naşterea fiziologică.............. asistenţă perinatală...... La nivel de aplicare: explicarea importanţei îngrijirilor antenatale....2.... propunerea noilor soluţii/idei privind minimalizarea stresurilor familiale cu un impact negativ asupra sarcinii.. Sistemul de îngrijiri perinatale............... la naştere şi lăuzie 1. proiectarea unui complex de măsuri informativ-educaţionale...... interpretarea şi clarificarea problemelor fiziologice............................... 1............. explicarea semnelor prevestitoare ale naşterii................. psiho-sociale şi nutriţionale în sarcină..........6.......... menite să prevină sarcinile nedorite şi cu risc.......... uter..... Concepte – cheie: obstetrică.... Sarcina fiziologică…………………............................ Organizarea asistenţei perinatale în Republica Moldova... 1................... gravidă....... ginecologie........................................................ înţelegerea strategiilor asistenţei perinatale în RM......... 1... evaluarea adaptării mamei la graviditate......3............ avort............ Contracepţia postpartum.......................................... vârsta gestaţională............... Îngrijiri esenţiale în timpul sarcinii........ 1.1............. 1...................................................... naştere prematură..... îngrijire antenatală............. identificarea reacţiilor neobişnuite şi anormale ale gravidităţii..5................

Pentru lucrul cu gravidele medicul de familie are în subordine o asistentă medicală perinatală. 1. cu atît mai înalt este nivelul de instruire a viitoarei mame. sectorul de asistenţă medicală primară (AMP) conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. şi în consecinţă. 9 . şansele de evoluţie favorabilă a sarcini devin mult mai mari.- dezvoltarea abilităţilor de a lucra în echipa multidisciplinară pentru promovarea sănătăţii reproducerii. Serviciul republican de asistenţă medicală primară Serviciului de asistenţă medicală primară îi revine un rol primordial în asigurarea sarcinii fără risc. în această perioadă există oportunităţi de a promova educaţia pentru sănătate. Sarcina şi naşterea sunt procese fiziologice fireşti (doar în unele cazuri pot apărea şi complicaţii). 2. promovarea strategiilor de educaţie pentru sănătate şi organizarea unui sistem sigur de transport pentru referirea de urgenţă. În acest scop instituţiile AMP se divizează în trei categorii: centrele medicilor de familie amplasate în centrele raionale.1134 din 09. Scopul unei asistenţe antenatale bune constă în asigurarea că sarcina nu prezintă nici un pericol pentru mamă şi menţine fătul sănătos pe parcursul gravidităţii.1 Organizarea asistentei perinatale în Republica Moldova. Principii generale de organizare a asistenţei perinatale Asistenţa mamei şi copilului este una din strategiile prioritare ale Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova. de apreciere a sănătăţii şi alimentaţiei acesteia.12. Format în anul 1997. De asemenea.1. centrele de sănătate şi oficiile medicilor de familie. Asistenţa primară din republică este acordată de medicul de familie. Cu cît mai înalt este nivelul socioeconomic al vieţii şi calitatea asistenţei medico-sanitare acordate gravidei. stabilirea relaţiilor bune cu liderii comunitari şi alte persoane importante din comunitate.1997 „Cu privire la dezvoltarea AMP „ îşi onorează actualmente cu responsabilitate toate obligaţiunile privind acordarea îngrijirilor antenatale de calitate. pentru a contribui la ameliorarea calităţii serviciilor.

139 din 28 mai 2002 “Cu privire la aprobarea Formularelor de evidenţă medicală primară în instituţiile medicale”. Asistenţa antenatală trebuie să urmeze un plan definit. Carnetul se distribuie gratuit femeii gravide la prima vizită şi se completează de către medicul de familie sau medicul obstetrician-ginecolog consultant. Condiţiile fetale trebuie evaluate repetat şi 5. aprobat prin ordinul MS RM nr. Drept standard obligatoriu pentru îngrijirile antenatale serveşte Carnetul medical perinatal (Formular 113/e). în scopul satisfacerii necesităţilor de îngrijire perinatală în cel mai raţional şi eficient mod sub aspectul cheltuielilor financiare. Formularul în cauză include şi toate rezultatele investigaţiilor în original efectuate de către gravidă pe parcursul sarcinii. 10 . atât la nivel republican cât şi o reţea bine coordonată la nivel de municipiu. comună. în Republica Moldova a fost creat serviciul de asistenţă medicală perinatală. Serviciul republican de asistenţă medicală perinatală: structura şi componenţa În conformitate cu principiile elucidate mai sus. 4. Asistenţa antenatală trebuie să fie orientată asupra problemei. 2. Educaţia pentru sănătate trebuie să fie promovată. raion.Realizarea scopului poate fi obţinut prin următoarele: 1. precum şi date despre starea intrauterină a fătului. La luarea femeii gravide în evidenţa antenatală medicul de famile / medicul obstetrician completează Fişa personală a gravidei şi lăuzei (Formularul statistic nr. Complicaţiile posibile şi factorii de risc care se pot produce la o vârstă anumită de gestaţie trebuie să fie observate în această vizită. dirijare şi asistenţă medicală: a) preconcepţională. Acest serviciu include în structura sa şase etape separate de evaluare. Carnetul medical perinatal se va păstra la gravidă şi va fi completat la fiece consultaţie medicală. 111) unde este înregistrată toată informaţia privind anamnesticul şi starea în dinamică a sănătăţii femeii însărcinate. 3. Carnetul perinatal asigură o continuitate dintre sectorul AMP şi maternitate în vederea supravegherii sarcinei şi rezultatului ei.

Principiile de organizare a activităţii serviciului de asistenţă medicală perinatală Implementarea tehnologiilor şi standardelor stabilite de asistenţă medicală perinatală. 11 . precum şi asigurarea transportării adecvate în cazul stărilor obstetricale de urgenţă sau a nou-născuţilor extrem de vulnerabili în centrele specializate. În multe ţări s-a reuşit de a obţine o reducere considerabilă a mortalităţii perinatale prin depistarea şi referirea femeilor cu pericol de complicaţii şi risc de naştere prematură. în cadrul serviciului republican organizat. e) neonatală f) evoluţie. mijloacelor de comunicare. c) intranatală. este bazată pe strânsa conlucrare şi cooperare a tuturor instituţiilor medicale şi lucrătorilor medicali atraşi în această activitate. Conform schemei generale. Pentru o bună funcţionare a sistemului regionalizat perinatal au fost elaborate criteriile de transfer a gravidelor şi nou-născuţilor la nivelul corespunzător al sistemului precum şi protocoalele de acordare a ajutorului de urgenţă în timpul transportării. instituţiilor medicale şi specialiştilor de diferite categorii şi niveluri. serviciul de asistenţă medicală perinatală este format dintr-o reţea de instituţii care acordă asistenţă medicală perinatală la trei niveluri diferite în cadrul întregii ţări. Asemenea abordare a apărut în contextul unei infrastructuri de transport dezvoltate. cât şi existenţa deplinei posibilităţi de comunicare între unităţile medicale şi colaboratorii acestora. Aceste principii permit accesul larg al populaţiei la toate nivelurile de asistenţă medicală perinatală.b) antenatală. Conceptul îngrijirilor perinatale în multe ţări ale lumii se axează pe conceptul nivelelor de îngrijire sau regionalizare pentru corespunderea dintre nivelul măiestriei clinice şi condiţiilor necesare pentru îngrijire. d) lăuzie. Pentru asigurarea accesului garantat şi neîntrerupt al populaţiei la serviciile de calitate în îngrijirile perinatale în Republica Moldova a fost constituit şi activează serviciul republican de asistenţă medicală perinatală.

Nivelurile de asistenţă medicală perinatală stabilite în ţara noastră sunt următoarele: Nivelul I.2 din mun. centrele de sănătate. cabinetele de sănătate a reproducerii raionale din Drochia. Anenii-Noi. Chişinău. Hînceşti. moaşe şi asistente medicale pentru nou-născuţi conform listei de state. oficiile medicului de familie. Ştefan-Vodă. Ungheni. Edineţ. Basarabeasca. una dintre ele fiind specializată în problemele perinatologiei. Briceni. secţiile consultative şi maternităţile raionale existente până la finalizarea reformei asistenţei medicale primare. Călăraşi. Rezina. Dubăsari. Instituţiile medicale de nivel I asigură asistenţă medicală obstetricală gravidelor fără antecedente obstetricale grave şi maladii extragenitale în 12 . în cabinetele pediatrice. care se numeşte regiune de îngrijire perinatală. Străşeni. Vulcăneşti. Soroca. Orhei. La nivelul sectorului medical primar activează medici de familie cu 2 asistente medicale. Nisporeni. Floreşti. Ialoveni. Taraclia şi maternitatea municipală nr. Cantemir.Astfel. Cahul. Teleneşti. Criuleni. În maternităţile nivelului I activează medici obstetricieniginecologi. care activează în cabinete specializate. Comrat. respectiv. Şoldăneşti. Rîşcani. a fost stabilită o nouă structură a sistemului de asistenţă medicală perinatală în cadrul unei regiuni geografice concrete. Ocniţa. Acest nivel include în sfera sa de activitate punctele medicale. Cimişlia. Sîngerei. medici neonatologi. Glodeni. Asistenţa medicală în domeniul planificării familiei în cadrul CMF este asigurată de medicul obstetrician-ginecolog şi moaşa. În cabinetele obstetrico-ginecologice ale secţiilor consultative activează medicul obstetrician-ginecolog consultant şi moaşa. Donduşeni. Leova. Făleşti. cabinetele obstetrico-ginecologice şi pediatrice consultative. Pentru a asigura o pregătire adecvată a asistentei medicale a medicului de familie cu profil perinatal a fost elaborat programul special de pregătire a ei în Colegiile de medicină şi Şcolile de perfecţionare a cadrelor medicale medii. medicul pediatru consultant şi asistenta medicală.

Structura secţiei consultative de perinatologie este următoarea: Cabinetul sterilitate a cuplului. Echipamentul necesar pentru aceste scopuri trebuie să se afle în permanenţă în perimetrul sălii de naştere. diagnostic prenatal al viciilor congenitale (USG) şi de către jurist. internist. La nivel de ambulatoriu gravidele sunt supravegheate în secţia consultativă de perinatologie din Centrul Perinatologic de nivelul II de către medicii obstetricieni-ginecologi ai cabinetelor specializate. Cabinet consult medico-genetic. Nivelul II. îngrijirea nou-născuţilor sănătoşi cu o greutate la naştere de ≥2500 g. genetician. Cabinetul diagnostic prenatal (ultrasonografic şi cardiotocografic).afara unui risc prognozat. Pe lângă consultul medical (pentru femeile gravide. asistarea naşterilor fiziologice la săptămînile 3842. dar numai în caz de urgenţă sau în lipsa condiţiilor de transportare a gravidei. Cabinetul consult juridic. Concomitent. 13 . Asistenţa medicală perinatală de nivelul II este efectuată la nivel de ambulatoriu consultativ specializat şi spitalicesc. se recurge la operaţia cezariană. inclusiv pentru stabilizarea stării mamei şau nou-născutului înainte de transportare. Secţia consultativă de perinatologie interraională prestează servicii pentru femeile gravide din raioanele limitrofe. inclusiv cele din grupul cu risc perinatal major) secţiile consultative de perinatologie acordă suport organizator-metodic instituţiilor medico-sanitare teritoriale (maternităţilor de nivelul I care organizatoric sunt incluse în componenţa centrelor perinatale interraionale de nivelul II). Cabinetul consult psihologic. Cabinetul prematuritate (infertilitate). toate maternităţile de nivelul I sunt obligate să dispună de toate cele necesare pentru acordarea ajutorului medical în cazuri de urgenţă care pot surveni imprevizibil. medicul-psiholog. Cabinetul terapeutic (patologia extragenitală în sarcină) şi Cabinetul informaţional-metodic. Cabinetul andrologic. La acest nivel.

Orhei.04 „Cu privire la eşalonarea asistenţei medicale acordate copiilor. Referirea gravidelor din grupurile de risc se efectuează actualmente conform ordinului Ministerului Sănătăţii nr. Centrele perinatologice de nivelul II asigură servicii perinatale femeilor cu sarcină fiziologică în raza municipiului/raionului respectiv. Criteriile de referire a grupurilor de risc sunt stipulate şi în Carnetul medical perinatal (Supravegherea grupurilor de risc matern/neonatal la nivelurile I. 97 din 31. iar din anul 2004 în schema de personal a secţiei consultative a fost introdusă funcţia de asistent social. Una din funţiile secţiilor consultative a centrelor perinatale de nivelul II constă în acordarea asistenţei socio-legale. Căuşeni.1. De asemenea. 14 . Nivelul III. Nivelului II îi corespund Centrele perinatologice existente la baza maternităţii Spitalului Clinic Municipal Nr. La nivelul II se asigură asistenţa medicală perinatală femeilor gravide cu risc obstetrical moderat. Începînd cu anul 2002 în secţia menţionată au activat asistenţi sociali voluntari. Cahul şi UTA “Gagauz Eri” (Ciadâr-Lunga).Medicii de familie din instituţiile AMP raionale trebuie să refere gravidele din grupurile cu risc pentru consultaţia specialiştilor menţionaţi mai sus în secţiile consultative de perinatologie a Centrului perinatologic interraional. conduita naşterii în săptămânile 32 . Chişinău este pioner în Republica Moldova privind integrarea şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale. Secţia consultativă a Centrului Perinatologic din cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal nr. selectaţi prin concurs.37 şi îngrijirea nou-născuţilor cu o greutate la naştere între 2000 şi 2500 g.1 din mun. conform listei de state aprobate. Bălţi. II şi III de asistenţă perinatală). neonatologi şi alţi specialişti de înaltă calificare.03. inclusiv din rândul studenţilor de la facultatea Sociologie şi Asistenţă Socială a USM. Ungheni. Soroca. Chişinău şi maternităţii din mun. Hînceşti. precum şi maternităţilor spitalelor raionale din Edineţ. În aceste centre activează medici obstetricieni-ginecologi.

Străşeni şi Anenii-Noi. secţia reanimare pentru femei şi secţiile îngrijire continuă a nou-născuţilor: secţia îngrijirea şi terapia intensivă a prematurului cu masa între 500 . secţia observaţie.2 Preconcepţia Consideraţii generale Etapa preconcepţională este o perioadă de mare importanţă atât pentru rezultatul final al sarcinii. 15 . Sarcina neplanificată şi nedorită de femeie sau nerecomandată din punct de vedere medical. reprezintă. 1. secţia prematurii cu masa de 1500 g şi mai mult. Maternitatea IMSP ICŞOSMşiC are în componenţă următoarele secţii clinice (secţia internare. secţia neurologie a nou-născuţilor. secţia chirurgie a nounăscuţilor. Ialoveni. Asistenţa de policlinică este prestată de: • • • Policlinica Republicană pentru Femei. La nivelul III se asigură asistenţa medicala perinatală femeilor cu un grad înalt de risc obstetrical. echipa de transportare a gravidelor şi nou-născuţilor de la nivelul II). colaboratori ştiinţifici. în esenţă.Centrul Perinatologic de nivelul III al Serviciului Asistenţă Medicală Perinatală acordă asistenţă medicală de policlinică şi asistenţă spitalicească. neonatologiei. dirijarea naşterii la termenul de gestaţie de 28 32 săptămâni de sarcină şi îngrijirea nou-născuţilor cu o greutate la naştere mai mică de 2000 g. Asistenţa medicală perinatală spitalicească de nivel III este asigurată de maternitatea IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului în care activează medici specialişti. cât şi pentru sănătatea viitorului copil. Policlinica pentru Copii. unul din factorii de risc care determină cazurile de mortalitate maternă şi infantilă. secţia patologia nounăscuţilor. Centrul Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală. secţiile specializate patologie a gravidităţii. secţia reanimare a nounăscuţilor. pediatriei şi altor disciplini medicale.1499 g. secţia obstetrică. Centrul perinatologic de nivelul III (IMSP ICŞOSMşiC) asigură acordarea serviciilor perinatale de nivelul II femeilor din raioanele Criuleni. profesori universitari în domeniul obstetricii.

vârsta tatălui după 40 ani. cauzat uneori de problemele de sănătate pe care mama le-a avut înainte de a fi gravidă. • etc. maladie renală. care în timpul sarcinii sau la naştere se pot agrava. anemie. • factorii profesionali dăunători la mamă şi la tată. • cicatriciu pe uter după operaţie. alcoolul. • moarte antenatală sau perinatală. O sarcină poate fi considerată a fi cu risc când există o probabilitate mai mare ca de obicei în apariţia unui pericol pentru sănătatea mamei şi copilului. diabet. • tumori ale uterului şi ovarelor. • miopie sau alte maladii oftalmologice fără schimbări la fundul ochiului. • anomalii de dezvoltare ale uterului. • sterilitate în anamneză. naşteri premature. fătul sau pe ambii. • anomalii de dezvoltare a copiilor. De exemplu: • viciu cardiac. Factorii extragenitali – diferite maladii ale altor sisteme şi organe în stare subcompensată sau decompensată. • factorii stresanţi. patologie a glandei tiroide. Factorii obstetricali: • mai mult de 4 naşteri. drogurile. • copii născuţi cu masa corpului până la 2500 gr şi mai mult de 4000 gr. masa corpului în surplus de 25%. • fumatul. bruceloză. • infecţii specifice cronice (tuberculoză. 16 . toxoplazmoză). sifilis. avorturi în anamneză. • înălţimea mamei mai joasă de 150 cm. boală hipertonică. Cei mai importanţi factori de risc preconcepţional: Social-biologici: • vârsta mamei până la 20 ani si după 35 ani. radiaţie). Situaţii cu risc care pot genera o maladie genetică: • persoanele cu maladie genetică confirmată sau suspectată.Sarcina poate fi complicată de probleme de sănătate sau probleme ale modului de viaţă cunoscute sub denumirea de factori de risc. Aceşti factori de risc pot afecta mama. • persoanele expuse acţiunii unor factori nocivi ai mediului înconjurător ce au o influenţă nefavorabilă asupra sarcinii (substanţe chimice.

atât riscuri pentru propria persoană.• femeile cu vârsta de peste 35 ani. etc. duce la tulburări gastrice (gastrită. • Excluderea fumatului. sarcină prematură. ulcer). paste din făină din grâu integral (conţin proteine. pâine. prea devreme (până la vârsta de 18 ani) sau prea târziu (după 35 ani). folosirea drogurilor. inclusiv: • Evitarea survenirii unei sarcini nedorite. se recomandă un control detaliat înainte de sarcină în vederea identificării factorilor care determină această patologie şi efectuarea tratamentului necesar. naştere prematură. Consumul abuziv de alcool implică riscuri pentru familie şi societate: sub influenţa alcoolului. etc. Pentru aceasta sunt accesibile metodele contraceptive. survenirea unei sarcini prea des (cu un interval de mai puţin de 2 ani). naşterea unui copil cu anomalie congenitală). iaurt (conţin calciu. Consumul de alcool în timpul sarcinii poate afecta grav sănătatea copilului producând anomalii de dezvoltare a fătului. • Excluderea consumului de alcool. Fumatul în timpul sarcinii poate afecta grav şansele de a naşte un copil sănătos. 17 . proteine). • Consultul medicilor-specialişti. retard mintal al copilului. dacă este stabilită o anamneză obstetricală complicată. legume şi fructe (conţin vitamine. • Alcoolul sporeşte riscul bolilor de inimă. fibre). lapte. retard al creşterii fătului. El implică. moarte perinatală. • persoanele ce au copii sau rude cu retard mental sau alte forme de reţinere în dezvoltare. moarte antenatală a fătului. • anamneza obstetricală complicată (avort spontan. pot avea loc violenţa în familie sau accidente. creşte riscul de divorţ. maladiile sexual-transmisibile). acid folic). În caz de anamneză obstetricală complicată (avort spontan habitual. afecţiuni cardiovasculare. cât şi pentru cei din jur: boli respiratorii.). consumul de alcool. fier). carne şi peşte (conţin proteine. În cadrul consultului medical preconcepţional cuplul va primi o serie de recomandări orientate la reducerea unor eventuale riscuri pentru sănătatea femeii gravide şi a viitorului copil. Se recomandă utilizarea în alimentarea zilnică a produselor variate ce conţin substanţe nutritive şi vitamine: brânză. de asemenea. cancer. depresie şi tulburări emoţionale. evitând totodată. • Alimentarea corectă. etc. Recomandări pentru pregătirea cuplului către sarcină. Se recomandă a preveni o sarcină nedorită. • factori de risc condiţionaţi de modul incorect de viaţă (fumatul. fibre.

în acelaşi timp.3 Sarcina fiziologică. identificarea şi rezolvarea la timp a oricărei probleme legate de sarcină inclusiv informarea despre serviciile disponibile şi oferirea sprijinului necesar pentru luarea deciziilor. Luarea în evidenţă în termen precoce de sarcină (la apariţia semnelor suspecte la graviditate) permite depistarea problemelor de sănătate. Pregătirea pentru a deveni mamă. Este bine ca asistentul social să cunoască contextul evolutiv al schimbărilor în sarcină pentru a putea depista unele abateri de la evoluţia fiziologică a gravidităţii la beneficiarii săi. Vizita la începutul sarcinii. Activitatea fizică joacă un rol important în păstrarea sănătăţii şi în menţinerea unei stări bune a femeii. sifilisul. Maladiile sexual- transmisibile (infecţia herpetică. promovându-se. Îngrijirea în timpul gravidităţii este organizată pentru a asigura o stare cât mai bună a sănătăţii mamei. Recunoaşterea fătului ca parte integră a femeii gravide. Efectuarea exerciţiilor fizice şi plimbările în aer liber înainte şi pe parcursul sarcinii vor asigura o graviditate sănătoasă. Înţelegerea că fătul este o personalitate. care prezintă pericol pentru sănătatea mamei şi copilului. atât în timpul sarcinii cât şi în timpul naşterii sau după naştere şi permite luarea deciziilor referitor la conduita ulterioară a sarcinii. Adaptările psihologice la sarcină variază în funcţie de etapa de dezvoltare a sarcinii. a fătului şi a familiei. Îngrijirea antenatală. chlamidioza. • Excluderea riscului de a avea o maladie sexual-transmisibilă. sănătatea maternă. să refere oportun femeia gravidă la medicul de familie sau obstetrician. iar în rezultat. 1. 18 . Îngrijirile în timpul sarcinii au ca scop reducerea morbidităţii şi mortalităţii perinatale la un minimum posibil. Adaptarea psihologică a femeii la sarcină implică trecerea printr-un şir de etape: • • • • Confirmarea faptului că sarcina este reală. gonoreea. infecţia HIV/SIDA) pot fi evitate prin excluderea contactelor sexuale neprotejate şi utilizarea condomului.• Practicarea sportului. Începerea supravegherii gravidei din primele săptămâni de sarcină (3-4 săptămâni) permite administrarea cu scop profilactic a acidului folic pentru prevenirea malformaţiilor la făt a pastilelor care conţin fier pentru prevenirea anemiei la gravide.

Modificări din partea sistemului nervos: somnolenţă. La fiecare vizită antenatală femeii i se oferă informaţie consistentă şi explicaţii clare.). Ele se numesc semne sigure de sarcină. pe mameloane şi areole. fum de ţigară etc. În a 2-a jumătate a sarcinii se depistează semne. funingine etc. orice altă informaţie solicitată de femeia gravidă. gravida având posibilitatea de a discuta orice problemă şi a pune întrebări. Semnele probabile de sarcina sunt apreciate de medic sau moaşă. aspecte ale stilului de viaţă necesare de luat în considerare. Modificări de senzaţii olfactive (dezgustul faţă de parfumuri. inclusiv informaţie despre alimentare şi despre testările de laborator. care indică prezenţa fătului în uter. Determinarea vârstei sarcinii. care le simte gravida) fac parte manifestările de ordin general: • • • • • Modificările de apetit şi gust (gravida preferă mâncăruri picante sau neobişnuite – cretă. Informarea gravidei despre comportamentele în timpul sarcinii şi semnele de pericol îi vor permite să ia decizii informate referitor la abandonarea comportamentelor riscante şi adresarea precoce pentru acordarea asistenţei de urgenţă. La prima vizită femeii gravide îi va fi oferită informaţia despre: • • • serviciile de îngrijire medicală în sarcină şi opţiunile disponibile. În timpul vizitelor ea va primi şi informaţia necesară despre comportamentele recomandate la diferite termene de sarcină. sifilisul) pot proteja copilul de aceste infecţii.).Depistarea şi tratamentul infecţiilor (vaginoza bacteriană. Pigmentarea pielii pe faţă. Acestea sunt următoarele: 19 . irascibilitate etc. gonoreea. linia albă a abdomenului. probabile şi sigure de sarcină. Gravida trebuie să apeleze la serviciile îngrijirii antenatale disponibile pentru a primi aceste ingrijiri şi alte servicii conform necesităţilor ei. Depistarea infecţiei HIV va permite folosirea măsurilor de prevenire a transmiterii pe verticală a infecţiei de la mamă la copil. Vârsta sarcinii se stabileşte în baza semnelor prezumptive. greţuri sau vărsături matinale. femeii gravide îi vor fi oferite un număr de 6 vizite la medic pentru verificarea stării sănătăţii şi a stării intrauterine a fătului. Dintre semnele prezumptive de sarcină (sunt senzaţiile subiective. dispoziţii inconstante. În cazul evoluţiei fiziologice a sarcinii.

În raport cu data ultimei menstruaţii. Determinarea regulată a vârstei sarcinii este necesară pentru a putea aprecia dacă datele obţinute prin examenul obstetrical coincid cu cele relatate de femeie. cu frecvenţa 120-140b/min. La fiecare examen obstetrical determinarea vârstei sarcinii şi calcularea datei naşterii au o mare importanţă practică. datei naşterii şi a concediului prenatal. Prin durata normală a sarcinii se înţelege intervalul de timp de la fecundaţie şi până la naştere. înălţimea fundului uterin. sarcina se numeşte prelungită sau supramaturată. În a doua jumătate a sarcinii la palpare se depistează capul. cu cât e mai mare termenul de graviditate. Depăşind acest termen. Ca mişcare a fătului poate fi interpretat şi peristaltismul intestinal.Palparea părţilor fetale. sânt ritmice. data naşterii se determină prin regula Naegele: la prima zi a ultimei menstruaţii se adaugă 7 zile şi se scad 3 luni calendaristice. Ascultarea bătăilor cordului fetal. în ordinea descrescândă a valorii lor: • • • • prima zi a ultimei menstruaţii. Mişcările fătului se determină la gravide în a doua jumătate a sarcinii. data luarea în evidenţă a gravidelor. Mişcările fetale contactate de persoana care examinează gravida. începând cu a 20-a săptămână de sarcină (multiparele – cu a 18-a). cu atât mai uşor se palpează părţile fetale. Bătăile cordului fetal se pot ausculta începând cu a doua jumătate a sarcinii. acesta fiind cel mai frecvent utilizat. Prima zi a ultimei menstruaţii este un criteriu sigur de precizare a vârstei sarcinii. Gravidele simt mişcările fătului. atunci scăzând 3 luni (14 20 . Astfel se pot face concluzii asupra dezvoltării normale a sarcinii şi asupra datei probabile a naşterii. Examenul ultrasonor permite depistarea sarcinii în termen foarte precoce (de la 2-3 săptămâni de gestaţie) În diagnosticul pozitiv de sarcină metoda de investigaţie ultrasonografică a tuturor gravidelor este indicata la a doua vizită la medicul de familie (16-18 săptămâni). dar aceste senzaţii nu pot fi atribuite semnelor sigure de sarcină. spatele şi membrele inferioare ale fătului. mişcările active ale fătului. Vârsta sarcinii şi data naşterii se poate stabili după următoarele criterii. De exemplu. Determinarea vârstei sarcinii. Se consideră că sarcina durează în medie 280 zile. adică 40 de săptămâni. dacă prima zi a ultimei menstruaţii a fost la 14 august.

precum şi în baza datelor obiective de examinare. Circumferinţa abdomenului este de aproximativ 90 cm. La sfârşitul lunii a II-a obstetricale de sarcină (8 săptămâni) volumul uterului corespunde aproximativ dimensiunilor oului de gâscă sau a unei portocale. Luarea în evidenţă a gravidelor.iulie. Ele pot fi percepute de femeile primipare la vârsta de 20 săptămâni (5 luni obstetricale) şi de femeile multipare la vârsta de 18 săptămâni (4 luni obstetricale). Măsurarea volumului uterului. La sfârşitul lunii a III-a obstetricale de sarcină (12 săptămâni) volumul uterului atinge dimensiunile capului unui nou-născut sau a unui grape fruit. Acesta este nivelul cel mai ridicat. iar mai târziu se măsoară şi circumferinţa abdomenului. 14 mai) şi adăugând 7 zile. fundul uterului se palpează prin pereţii abdominali şi vârsta sarcinii se determină în raport cu înălţimea lui. Regula lui Naegele este recomandată ca utilă. determinăm data naşterii – 21 mai. Circumferinţa abdomenului la nivelul lui este de 80-85 cm. ea având marele avantaj al simplităţii. precizat prin tact vaginal. La sfârşitul lunii a VII-a obstetricale (32 de săptămâni) fundul uterin se situează la jumătatea distanţei dintre ombilic şi apofiza xifoidă. La sfârşitul lunii a VII-a (28 de săptămâni) fundul uterului se situează cu 2-3 laturi de deget mai sus de ombilic. adică până la mijlocul distanţei dintre ombilic şi 21 . La sfârşitul lunii a VI-a (24 de săptămâni) fundul uterin se găseşte la nivelul ombilicului. pe care-l poate ocupa uterul gravid. • La sfârşitul lunii a X-a (40 de săptămâni) fundul uterin coboară până la nivelul la care se găsea la sfârşitul lunii a VIII-a. Ombilicul începe să se netezească. Începând cu luna a IV-a. În cadrul primului examen medical al gravidei se stabileşte termenul de sarcină luând în consideraţie informaţiile oferite de femeie. Mişcările active ale fătului. Ombilicul este şters. După trei luni se determină înălţimea fundului uterin. La sfârşitul lunii a IV-a obstetricale (16 săptămâni) fundul uterin se situează la jumătatea distanţei dintre simfiză şi ombilic (la 4 laturi de deget mai sus de simfiză). • • • • La sfârşitul primei luni obstetricale (4 săptămâni) uterul atinge aproximativ dimensiunile unui ou de găină sau a unei mandarine. 14 iunie. • • • • La sfârşitul lunii a V-a obstetricale (20 săptămâni) fundul uterin se găseşte la două laturi de deget mai jos de ombilic. În primele luni vârsta sarcinii se determină după volumul uterului. • La sfârşitul lunii a IX-a obstetricale (36 de săptămâni) fundul uterin se ridică până la apendicele xifoid şi rebordul costal.

Vizitele antenatale. că este destul de sigur sa continue sa lucreze în timpul sarcinii. In placentă se produc un şir întreg de hormoni (coriogonadotropina.a. cu excluderea factorilor nocivi. • Prin lichidul amniotic are loc metabolismul paraplacentar fetal. care includ şi unele acţiuni de excludere a expunerii nocive a femeii gravide la locul de muncă. prin care trec vasele sanguine. • • Prin placentă are loc metabolismul fetal – alimentaţia lui şi eliminarea produselor metabolice. Lucrul în timpul sarcinii. fermenţi şi alte substanţe necesare pentru evoluţia normală a sarcinii şi dezvoltarea fătului. Este interzisă concedierea femeii gravide din motiv că este însărcinată. capul fătului coboară. la femeile primipare fixându-se în strâmtoarea superioară. fără ca salariul sa fie micşorat. În acelaşi timp.). Lichidul amniotic are o însemnătate fiziologică mare: • Ele asigură libertatea mişcărilor fetale. proteine. Pe unul dintre pereţii uterini (de cele mai multe ori pe fundul uterului sau peretele posterior) este înserată placenta. 22 . Femeia gravida trebuie sa fie informată despre drepturile si beneficiile sale ca viitoare mamă (concediul de maternitate. La sfârşitul lunii a X-a la gravide se constată ptozarea abdomenului şi uşurarea respiraţiei. Producerea unei cantităţi mari de lichid sugerează posibilitatea unei infecţii intrauterine.apendicele xifoid. Ombilicul proemină. estrogenii. Reducerea volumului de lichid poate fi cauza unor malformaţii fetale. lichidul amniotic şi placenta? In cavitatea uterului fătul se găseşte într-un sac (pungă) format din membranele fetale transparente umplut cu lichid (lichidul amniotic). precum şi de a oferi familiei o informaţie clară şi explicaţiile solicitate. Ce însemnătate au: punga amniotică. progesteronul. Legislaţia Republicii Moldova prevede măsuri de protecţie socială a maternităţii. Multe femei lucrează până în săptămâna a 30-a de sarcină sau chiar mai mult şi se simt foarte bine. care funcţionează numai pe parcursul sarcinii şi asigură legătura dintre organismul matern şi cel fetal. este cunoscut faptul. Legătura dintre placentă şi făt este asigurată de către cordonul ombilical. că există anumite ocupaţii. care sunt periculoase pentru sănătatea şi dezvoltarea viitorului copil.) Multe femei necesită a li se explica faptul. Circumferinţa abdominală este de 95-98 cm. ş. Scopul vizitelor antenatale este de a verifica starea de sănătate a gravidei. Gravida urmează a fi transferată la o muncă mai uşoară. dezvoltarea intrauterină a fătului. Placenta este un organ.

să închidă ochii şi să încerce să nu se gândească la nimic. ca un oftat profund. contactul cu oile şi mieii. să lase umerii moi şi să relaxeze muşchii feţei. să se odihnească puţin în poziţie orizontală. să asculte muzică. asistentului social şi juristului dacă vre-un aspect al muncii provoacă îngrijorare. mai ales în sezonul fătatului. să-şi schimbe des poziţia. care participă în reglarea temperaturii. să lase muşchii să se relaxeze. Igiena personală O importanţă deosebită pentru femeia gravidă o are pielea curată. În fiecare dimineaţă şi seara femeii gravide se recomandă să facă un duş general cu apă de temperatura 370C şi ştergerea cu un prosop aspru. să expire. toate aceste activităţi pot ajuta să “întrerupă” stresul. gravida trebuie să facă un program zilnic echilibrat. Se includ în programul zilnic exerciţii fizice. Medicul de familie. apără corpul de acţiunea nocivă a mediului extern şi de pătrunderea microbilor în organism. Gravidei îi sunt 23 . să lase braţele libere şi relaxate. până când simte plămânii plini cu aer. încet. să ceară sfatul medicului. Pentru gravidele care lucrează se recomandă: • • • • • să verifice dacă există substanţe nocive la locul de muncă. să poarte dresuri “suport” în cazul în care trebuie să stea mult în picioare. Gravida poate să meargă la o mică plimbare. când ajung acasă. contactul cu orice persoană care are o boală infecţioasă. înainte de apariţia unei senzaţii de încordare. odihnă şi somn suficient. înot. Pentru reducerea eficientă a stresului. Odihna. îndeosebi dacă există pericolul de infecţie (ex. Acest duş favorizează îmbunătăţirea circulaţiei sanguine. Odihna este una din cele mai simple metode de relaxare. în special rubeolă sau varicelă. dar şi asistentul social va recomanda exerciţii de relaxare gravidelor: • • • • • • • să se aşeze confortabil cu capul şi gâtul sprijinite pe pernă. contactul cu animalele. toxoplasmoză). respiraţiei şi ameliorează starea generală a gravidei. Prin piele din organismul omului se elimină transpiraţia – lichid de substanţe – produs a metabolismului. cu gura închisă să inspire aer pe nas încet şi profund.Gravida trebuie să evite încăperile în care există emanaţii toxice de la vopsea sau alte produse chimice. mese regulate.

contraindicate temperaturile prea reci sau prea fierbinţi. Ultimii pot pătrunde în vasele sanguine şi limfatice şi provoacă în continuare maladii post-partum grave. ca glandele mamare să fie supuse acţiunii băilor de aer – gravida să se afle dezbrăcată pe jumătate într-o odaie caldă şi bine aerisită. În dinţii bolnavi se reţin resturi de hrană. Înainte şi după procedură se recomandă să-şi spele mâniile. Toaleta organelor genitale externe se recomandă să fie efectuată minimum de 2 ori pe zi. Se cunoaşte. de dorit de bumbac. din care este constituită masa dentară. Mameloanele şi regiunea perimamilară nu se spală cu săpun! Mameloanele trebuie spălate şi şterse atent pentru ca să nu fie lezată pielea. Aceasta are loc. regimul alimentar. mai frecvent. rezervele calciului şi fosforului în organismul femeii se micşorează. În cazurile când alimentele conţin puţine săruri minerale. Este bine o dată în zi. El rămâne produsul de bază în alimentaţia copilului şi în continuare – până la 12 – 24 luni de viaţă. Pentru femeia gravidă starea cavităţii bucale şi a dinţilor au o importanţă mare. Igiena cavităţii bucale. pe mameloane se formează cruste. Gravida trebuie să-şi aleagă un sutien comod. timp de 10 min. din motivul eliminării colostrului. Este interzisă înlăturarea lor. dimineaţa şi seara. Uneori la femeia gravidă. Laptele matern este unica hrană pentru nou-născut în primele luni de viaţă. Alimentaţia la sân determină mult dezvoltarea copilului şi la rândul său depinde de starea generală a mamei şi glandelor mamare. Un duş cald sau în contrast şi băi solare de scurtă durată poate fi numai de folos. în special. care descompunându-se provoacă procesul de putrefacţie şi este un mediu nutritiv pentru diverşi microbi. 24 . Igiena glandelor mamare. când nu se respectă regimul igienic şi. Igiena organelor genitale. Femeia gravidă trebuie permanent să respecte igiena organelor genitale externe. De asemenea se recomandă săptămânal de schimbat lenjeria de pat. E de dorit bretelele să fie destul de largi: deoarece greutatea care se ţine de ele nu este ca de obicei (sânul poate să se mărească cu câteva numere). În rezultat la femeie în timpul sarcinii uneori se strică dinţii. că femeia în timpul sarcinii are necesitate în săruri minerale (în special calciu şi fosfor). cu apă curgătoare daca nu are condiţii de a face duş. aici trebuie de adresat la medic unde vor fi înlăturate după metoda recomandată. iar cea de corp mai frecvent.

făt macrosom etc. care vă solicită mai multe grupe musculare diferite. pentru a înlătura resturi rămase. Dacă gravida se simte mai bine şi este activă. Hainele gravidei nu trebuie să comprime cutia toracică şi abdomenul. Vestimentaţia gravidei. Se îmbracă bandajul din poziţie culcată. sporturile pe care le practica înainte de sarcină. Fustele se recomandă de purtat pe bretele. întăreşte muşchii. De aceea gravida se spală şi schimbă lenjeria de corp şi de pat mai frecvent ca de obicei. în viziunea acestui fapt lenjeria se murdăreşte mai repede. Exerciţiul fizic îmbunătăţeşte circulaţia sanguină. gravida puţin îşi schimbă mersul. poate continua. Concomitent cu creşterea intrauterină a fătului şi mărirea în volum a abdomenului. uterul face presiune asupra peretelui abdominal anterior. Gravida trebuie regulat să frecventeze cabinetul stomatologic. ea poate să facă plimbări zilnice.) peretele abdominal a devenit flasc. Încălţămintea gravidei trebuie să fie liberă. În timpul sarcinii nu se recomandă de purtat încălţăminte pe toc înalt. în timp ce greutatea este susţinută în apă. Nu se poartă centuri şi sutien strâmt. mai ales în a II-a jumătate a sarcinii. provoacă încordarea excesivă a muşchilor membrelor inferioare şi spatelui. pe toc jos şi lat. iar pe noapte se scoate. Începând cu luna a VII-a de sarcină e necesar de a purta bandaj. Exerciţiul fizic în sarcină. Exerciţiul fizic moderat şi regulat este considerat nepericulos şi chiar binevenit pentru majoritatea femeilor gravide. în limite rezonabile.În timpul sarcinii este necesară igiena riguroasă a cavităţii bucale: dimineaţa şi înainte de somn dinţii trebuie curăţiţi cu peria şi pastă de dinţi. Dacă gravida va fi într-o formă fizică bună. Iarna gravida trebuie să îmbrace lenjerie caldă. sarcină gemelară. Bandajul protejează muşchii peretelui abdominal de supraextindere şi favorizează poziţia la care după sarcinile anterioare (în rezultatul polihidramniosului. Trebuie de clătit cavitatea bucală după mâncare. Cu înaintarea termenului de sarcină. Ce-a mai bună haină – rochia cu talie liberă. Chiar dacă gravida nu practică nici un sport. Înotul este un exerciţiu excelent. Purtarea în această perioadă a încălţămintei pe toc înalt îngreunează menţinerea echilibrului. va suporta mai bine sarcina şi va avea o naştere mai uşoară. relaxează şi face ca gravida să arate şi să se simte mai bine. 25 . În timpul sarcinii la majoritatea femeilor se observă o transpiraţie abundentă.

E normal dacă adausul în greutate pe tot parcursul sarcinii va fi 8 – 12 kg. dureri. Relaţiile sexuale suportă schimbări în timpul sarcinii.Medicul de familie. Vechea idee conform căreia viitoarea mamă trebuie să mănânce “pentru doi” nu mai este considerată valabilă. se consideră că este mult mai importantă calitatea alimentaţiei. Relaţiile sexuale în timpul sarcinii. Multe femei îşi pierd interesul sexual în primele trei luni de sarcină. care sunt probleme obişnuite la începutul sarcinii. să nu exerseze când este foarte cald. să ceară sfatul medicului în cazul în care apar semne neobişnuite cum ar fi: sângerarea vaginală. indiferent de termenul de sarcină. O alimentaţie corectă contribuie la sănătatea gravidei şi furnizează elementele nutritive necesare copilului pentru o bună creştere şi dezvoltare intrauterină. este indicată consultarea urgentă a medicului-specialist. să înceapă cu mişcări uşoare. 26 . să înceapă cu o “încălzire” uşoară a muşchilor şi apoi să treacă la exerciţiile mai solicitante. Dacă după actul sexual femeia gravidă acuză senzaţii dureroase în regiunea inferioară a abdomenului sau eliminări sanguinolente din căile genitale. asistentul medical. să bea apă din belşug pentru a evita deshidratarea. Actualmente. să se odihnească suficient. precum şi asistentul social pot oferi îndrumări pentru exerciţiul fizic: • • • • • • dacă gravida nu este obişnuită să exerseze. să nu ignore semnele de oboseală. să evite săriturile înalte. zguduiturile şi mişcările violente. Nu se recomandă cure de slăbire în timpul sarcinii. să poarte un sutien bun şi comod. stare de ameţeală sau de leşin. crescând gradat complexitatea exerciţiului. nu cantitatea de alimente pe care o consumă. Alimentaţia corectă în sarcină. dacă alimentaţia în timpul sarcinii a fost insuficientă sau dacă a fost în surplus. Interesul sexual poate descreşte din nou în ultimele trei luni. ca o reacţie normală la schimbările hormonale din această perioadă. Interesul sexual este de asemenea influenţat de starea de oboseală şi de greţuri. Nu este benefic faptul.

acid folic). “Piramida alimentaţiei” Grăsimi. legume şi fructe (conţin vitamina C. paste făinoase – 5 ori pe zi Sucuri proaspete – fără limitare. paste din făină de grâu integrală (conţin proteine. 27 . • Se bea îndeajuns apă şi sucuri. pâine. Se utilizează foarte simplu. Dacă dieta zilnică a gravidei conţine câte ceva din fiecare patru grupe alimentare enumerate mai sus. acid folic). Alimentele necesare pentru viitoarea mamă. nuci – 23 ori pe zi Lactate – 2-3 ori pe zi Fructe – 2-4 ori pe zi Legume – 3-5 ori pe zi Pâine. orez. Se folosesc în raţia zilnică alimente variate ce conţin substanţe nutritive şi vitamine: brânză. maximal naturală şi să conţină cantitatea minimă de produse artificiale şi prelucrate. fibre. Reguli de bază pentru a avea o alimentaţie sănătoasă: • Se alege o dietă variată.Principiul de bază: alimentaţia trebuie să fie diversă. fier). crupe. iaurt (conţin calciu. boabe. La baza piramidei sunt situate produsele care trebuie folosite cât mai frecvent în raţia gravidei şi constituie cea mai mare parte a ei. Consumul suficient de lichide în timpul sarcinii este esenţial pentru funcţionarea normală a rinichilor şi evitarea constipaţiei. cu cât e mai aproape de vârf – cu atât mai puţină importanţă o posedă produsele în dieta viitoarei mame. lapte. Produsele sunt dispuse la diferite nivele nu ocazional. fibre. găină. peşte. înseamnă că gravida are o alimentaţie sănătoasă. dulciuri – rar Carne. proteine). La alcătuirea raţiei zilnice este necesar de condus după “Piramida alimentaţiei”. carne şi peşte (conţin proteine. ouă.

Soţul. mirodenii şi coloranţi. Medicamentele în timpul sarcinii. astfel copilul nu va fi expus 28 . constipaţia poate fi combătută prin mai multă mişcare. Unele medicamente pot cauza malformaţii sau alte complicaţii în dezvoltarea fătului. ea va fi ţinută pe foc până dă în clocot. Nu se consumă alimente cu termenul de valabilitate depăşit. se reduce mult riscul complicaţiilor.• • • • • • Se mănâncă numai alimente proaspăt gătite. Alimentele conservate. De exemplu. Deprinderi nocive în timpul sarcinii Riscurile fumatului. De aceea nu este bine ca gravida să primească nici un medicament care nu a fost prescris de medic. pentru a evita contaminarea cu bacterii şi toxine. nicotina pătrunde în circuitul sangvin al fătului şi reduce substanţial cantitatea de oxigen şi substanţe nutritive pe care acesta le primeşte din sângele matern. S-a demonstrat că fumatul este periculos pentru sănătatea copilului atât în timpul sarcinii. Se evită alimentele conservate. au adaos de zahăr şi sare. mai ales în primele luni de sarcină. conservanţi. Abuzul de cafea şi de alte băuturi ce conţin cofeină (ceai. coca-cola) poate să se răsfrângă negativ asupra evoluţiei sarcinii: provocarea hipertensiunii arteriale. Se recomandă evitarea brânzeturilor moi din lapte nepasteurizat. Multe probleme minore de sănătate pot fi rezolvate fără medicamente. de obicei. Nu se consumă carne sau ouă crude sau insuficient prelucrate termic. Dacă se reîncălzeşte mâncarea. Carnea crudă se păstrează într-un compartiment separat al frigiderului. ameninţându-i viaţa. iar o mare parte dintre ele conţin multă grăsime. • • Se spală foarte bine fructele. favorizarea dezvoltării anemiei şi naşterea unui copil cu masă mică. cât şi după naştere. Se acordă o atenţie specială igienei în prepararea bucatelor. Dacă gravida va abandona fumatul în primele luni de sarcină. trebuie să refuze fumatul. Bucatele “stătute” ar putea conţine bacterii care pot ajunge la făt. de asemenea. consum crescut de lichide şi alimente bogate în fibre. Orice medicament utilizat în timpul sarcinii trebuie să fie recomandat sau prescris de către medic. Dacă mama fumează în timpul sarcinii. legumele şi zarzavaturile – pentru a evita riscurile ce le prezintă legumele contaminate cu substanţe chimice sau pesticide.

Consumul excesiv al alcoolului în timpul sarcinii poate condiţiona dezvoltarea viciilor congenitale. să evite fumatul până la şi în timpul alăptării nemijlocite la sânul mamei (perioada de înjumătăţire a nicotinei . 29 .şi postnatale.“fumatului pasiv” după naştere.274 g. Femeile trebuie să fie încurajate să abandoneze consumul de droguri. naşterea prematură. Alcoolul exercită o acţiune negativă asupra dezvoltării sarcinii (avortul habitual. microcefalie.. Copiii părinţilor care fumează tind să fie mai scunzi şi mai sensibili la afecţiunile respiratorii. Utilizarea drogurilor în sarcină. mortalităţii perinatale. • • • avortului spontan habitual şi naşterii premature.) şi asupra sănătăţii viitorului copilul. Consumul de alcool. Alcoolul poate provoca Sindromul alcoolic fetal caracterizat prin următoarele: • • • dereglări ale creşterii pre.90 minute). inclusiv a dezvoltării încetinite a creierului.. Fumatul în timpul alăptării poate provoca o scădere a producerii laptelui şi încetinirea creşterii nou-născutului. Efectele directe asupra fătului ale consumului drogurilor sunt incerte. Asistentul social poate recomanda: • • să evite fumatul în camera nou-născutului. anomalii faciale. dar pot fi dăunătoare. Se recomandă ca femeile însărcinate să nu consume deloc alcool. comparativ cu copiii persoanelor ce nu fumează). Ca şi fumul de ţigară. Cercetările au arătat că copiii părinţilor alcoolici se pot naşte cu multiple handicapuri. Fumatul în timpul sarcinii sporeşte riscurile: • reducerii greutăţii nou-născutului (reducerea medie a greutăţii la naştere a copiilor fumătorilor atinge 127 . anomalii ale articulaţiilor. hipoxiei la făt. schimbări oculare. alcoolul poate depăşi bariera placentară şi ajunge în sângele fătului. malnutriţia nou-născutului.

De obicei cu 2-3 săptămâni înainte apar unele semne. scad în poziţia culcată sau sub un duş cald. Naşterea copilului este unul dintre cele mai memorabile evenimente din viaţa unei familii. uneori asociate cu modificări emoţionale asemănătoare celor din faza premenstruală (anxietate. Cu 2–3 săptămâni înainte de naştere partea fetală prezentată. se angajează la în intrarea în bazinul mic şi ca urmare înălţimea fundului uterin se micşorează. de la câteva zile la câteva săptămâni. Ce sunt contracţiile false? Contracţiile false nu duc la modificări ale colului uterin. mai frecvente sau mai lungi. subit. Eliminarea de mucus cervical (uneori uşor sangvinolent). • În ultimele zile înainte de naştere la gravidă are loc creşterea secreţiei vaginale. 95% dintre femei nasc înainte sau după data aşteptată. datorită apăsării vezicii urinare de către partea prezentată a fătului. • Creşterea excitabilităţii uterului. care sunt numite prevestitoare ale naşterii. nu devin mai puternice. Rareori naşterea se produce pe neaşteptate. Gravida simte că respiraţia i sa uşurat. sau preliminare. sau nevoia de a se urina mai frecvent sau de a goli intestinul. Acestea sunt următoarele: • Coborârea capului fătului la intrarea în bazinul mic. Semnele sigure ale începutului naşterii Din momentul instalării travaliului regulat şi până la sfârşitul naşterii femeia se numeşte parturientă. presiune în rect. Începutul naşterii se poate recunoaşte după prezenţa a cel puţin unuia din următoarele trei semne de bază: 1. În ultimele 2-3 săptămâni de sarcină apar periodic contracţii uterine neregulate. sunt neregulate şi neprogresive.4 Naşterea fiziologica. Semnele prevestitoare ale naşterii. Aceste contracţii uterine se numesc false. Nimeni nu poate preciza începutul sau durata naşterii. mai mult ca o presiune decât ca durere.1. cu aspect de albuş de ou sau uşor roz (se produce eliminarea dopului de mucus din canalul cervical). Contracţiile preliminare nu au niciodată o frecvenţă regulată şi nu duc la modificarea colului uterin. însoţite de senzaţii dureroase. nerăbdare sau mulţumire şi chiar exaltare). • • Dureri în spate şi pelvis din cauza extinderii ligamentelor uterine şi pelviene. Senzaţii de crampe. se simt mai mult în regiunea inferioară a abdomenului (uterul se simte întărit ca o minge). 30 . mai frecvent capul fătului.

Această persoană are un rol de alinător sufletesc. În asemenea cazuri la naştere pot participa şi alte persoane. Cu toate acestea. bomboane. gustări (ciocolată. Contracţiile adevărate sunt regulate şi progresive. Să ţină minte ora când s-a scurs lichidul amniotic. Să cheme Ambulanţa. buletinul de identitate. poliţa de asigurare medicală. îmbrăcăminte de copil. va uni familia. Rolul persoanei de sprijin psiho-emoţional Rolul persoanei de suport (sau de acompaniere a naşterii) constă în susţinerea viitoarei mame. Apariţia contracţiilor uterine regulate. prosoape. Deoarece naşterea durează mai multe ore prezenţa unei asemenea persoane poate oferi un sentiment de securitate şi poate ameliora dispoziţia mamei. De multe ori ruperea membranelor este primul semn de începere a naşterii.2. De obicei. lichidul amniotic poate fi pierdut gradat sau în mod brutal. biscuiţi. mai apropiat şi acest lucru numai va fortifica relaţiile între soţi. Un tată. aparat foto sau cameră de luat vederi. halat. reviste. tampoane. şosete. nu toate familiile doresc sau au posibilitatea de a organiza participarea soţului la naştere. suc de fructe) şi. mai lungi şi mai frecvente. casetofon. variază ca intensitate de la o senzaţie de presiune la cea de durere prin întindere. dacă regulamentul spitalului permite. cămăşi. Ruperea membranelor (ruperea “pungii apelor”). articole de toaletă. În funcţie de mărimea rupturii. Să aplice un scutec curat la fanta genitală. devin mai puternice. lengerie bumbac. soţii care acordă sprijin psiho-emoţional la naştere consideră acest eveniment de importanţă deosebită în viaţa lor. care are posibilitatea de a urmări cu ochii săi câte eforturi a necesitat naşterea copilului va putea aprecia la justa valoare acest eveniment. sunt simţite în regiunea inferioară a abdomenului şi iradiază în partea de jos a spatelui. 3. Să stea culcată în decubit lateral. să cheme echipa medicală de urgenţă (Ambulanţa). Pregăteşte lucrurile necesare pentru maternitate: carnetul medical perinatal. Nounăscutul îi va părea mai scump. culoarea lichidului scurs. Ce trebuie să facă gravida când are contracţii adevărate? Când sunt observate asemenea semne gravida trebuie să anunţe medicul de familie. Asistentul social în aşa caz va recomanda următoarele: • • • • • Să atragă atenţie la cantitatea. 31 . Ruperea membranelor şi pierderea “apei” înseamnă că stratul protector de lichid amniotic din jurul fătului nu mai există..

a uterului şi sângerările vaginale (lohiile) vor verifica starea picioarelor. Reduce numărul intervenţiilor chirurgicale. îşi revin la starea de până la sarcină. Pe de altă parte. Dacă pentru unii taţi aceste sentimente sunt pozitive atunci pentru alţii prezenţa la naştere ar putea deveni o traumă sufletească serioasă. care vor controla dacă totul merge bine. în special organele de reproducere. sora. scade necesitatea anesteziei la naştere. cu toate că mama.Pe parcursul sarcinii gravida trebuie să ia o decizie privind cine va fi persoana de suport care o va susţine în timpul naşterii. Nu este neapărat ca părinţii să se conducă de moda prezenţei obligatorii a soţului la naştere. prietena sau orice altă persoană se pot isprăvi de minune cu acest rol. Soţul nu trebuie să fie obligat să fie prezent la naştere. iar soţia trebuie să înţeleagă şi să primească această decizie. tensiunea arterială. Soţul va lua o decizie corectă. lăuza va fi întrebată dacă are probleme cu urinarea şi dacă are scaun. 1. de starea sănătăţii mamei şi a copilului.5 Lăuzia fiziologică Perioada de lăuzie (puerperală) este perioada după naştere când organismul femeii. Dacă a fost o naştere pe cale vaginală fără complicaţii şi starea sănătăţii copilului şi a mamei este bună 32 . ar dori să rămână neîncadrat în acest proces. În calitate de persoană de suport poate fi ales chiar un lucrător medical: medic sau moaşă. Cine poate fi ales drept persoană de sprijin psiho-emoţional la naştere? Adesea gravida preferă să fie susţinută de către soţ. dacă. starea sânilor. independent de marea varietate de păreri pozitive despre prezenţa persoanei de suport la naştere. Durata spitalizării depinde de felul naşterii. deoarece nu fiecare femeie doreşte ca soţul să fie prezent în asemenea situaţie delicată. În general această perioadă durează şase-opt săptămâni. din maternitate. Micşorează numărul părerilor negative despre procesul naşterii. Soţul trebuie să chibzuiască foarte bine dacă va putea rezista în această situaţie extremă. decizia trebuie să fie luată de către părinţi. Prezenţa persoanei de sprijin la naştere are următoarele avantaje: • • • Reduce durata naşterii. să primească o decizie comună pentru a nu simţi sentimente de vină unul faţă de celălalt. pulsul. Cu toate acestea. Soţii trebuie să fie sinceri unul faţă de altul. şi decizia mamei de a nu dori prezenţa soţului la naştere nu trebuie să fie acuzată. ascultânduşi inima. Ei vor controla zilnic temperatura corpului. ghidat de propriile sentimente. Îndată după naştere lăuza va fi sub urmărirea atentă a medicului şi moaşei.

Dacă a fost o complicaţie la naştere. mai ales dacă sunt hemoroizi şi dureri din cauza aceasta sau pentru că a avut loc o perineo. să folosească multe fructe. patru zile. cereale. Dacă lăuza are o dietă echilibrată. patru luni după naştere. În primele zile aceste secreţii sunt roşii şi pot fi la fel de abundente ca o menstră. Menstrele pot reveni începând cu a patra săptămână după naştere. După 10-14 zile. lohiile devin albe sau galbene şi se reduc până la dispariţie în 30-40 zile. După naştere femeia (lăuza) are secreţii sanguinolente provenite din uter. Aceasta se explică prin faptul că poate avea loc o ovulaţie înainte de revenirea menstrelor. coapse şi abdomen se vor reduce şi vor păli cu timpul. În aşa cazuri se recomandă să bea mult lichid. până la şase luni după naştere. dar nu vor dispărea complet. Alimentaţia şi silueta. Constipaţia poate fi o problemă. dacă nu utilizează un contraceptiv. În această perioadă se recomandă spălături frecvente ale organelor genitale externe şi utilizarea de absorbante igienice. perioada postnatală nu este cea mai bună perioadă pentru a ţine un regim. pâine din făină integrală. se poate constata faptul căderii părului mai mult decât de obicei. În scopul îngrijirii pielii şi părului se recomandă duşurile frecvente cu apă caldă şi nu băile fierbinţi. ea va 33 . Pielea şi părul. legume. Recomandări în îngrijirea postnatală Lohiile.externarea are loc după trei. Odată cu reluarea relaţiilor sexuale. deşi aceasta nu este o regulă. În perioada menstrelor se recomandă de folosit tampoane sanitare externe şi nu tampoane intravaginale. Vergeturile roşietice (striile) pe sâni. femeia poate rămâne gravidă (chiar înainte de restabilirea menstrelor şi chiar dacă alăptează).sau epiziotomie. Dacă femeia alăptează. Deşi multe femei doresc să revină rapid la silueta de până la sarcină. Vezica urinara si intestinele. Acest fenomen este temporar şi se datorează modificărilor hormonale din această perioadă. Este foarte important ca în timpul acestei perioade să fie asigurată activitatea normală a vezicei urinare şi a intestinelor. sau naşterea a avut loc prin operaţie cezariană sau copilul are complicaţii spitalizarea va dura un timp mai îndelungat. se poate întâmpla ca menstrele să revină abia după stoparea alăptării copilului. cu timpul totul revine la normal. Revenirea menstrelor. În primele zile după naştere lăuza poate simţi nevoia să se urineze frecvent. La trei. Uneori apar şi mici cheaguri.

5-3. va simţi sânii mai plini şi mai grei. 34 . Contactul cu boli infecţioase: trebuie de evitat infectările atât a mamei. Angorjarea sinilor. Din momentul în care nu mai sunt lohii se poate de practicat înotul. mamele care alăptează sunt sfătuite să nu fumeze înainte sau în momentul alăptării. femeia poate merge la ore obişnuite de gimnastică aerobică. orice senzaţie de disconfort trebuie să dispară.5 ore. Ca rezultat al acumulării de cofeină în organismul copiilor alimentaţi de mame care fac abuz de cafea sau alte băuturi cofeinizate survine starea de iritabilitate crescută şi dereglări de somn.reveni la greutatea ei obişnuită. Cofeina: cofeina este transportată în laptele matern. Se recomandă unele exerciţii pentru musculatura abdominală: să inspire încet lăsând abdomenul să se ridice şi să expire contractând brusc muşchii abdominali (se va repeta de 4-6 ori pe oră). Dacă lăuza nu alăptează. va recăpăta tonusul muscular şi un abdomen suplu. la prematur 97. evitând exerciţiile prea solicitante. După naştere lăuza trebuie să evite: Fumatul: copii care se alimentează natural de la mamele ce fumează au o pondere mai joasă de creştere decât copiii care se alimentează de la mamele nefumătoare. Deoarece perioada de înjumătăţire a nicotinei este de 90 minute. nu va stoarce laptele pentru a goli sânii deoarece aceasta va stimula secreţia lactaţiei. dar concentraţia ce rezultă în urma consumului la ocazia unui pahar de vin sau de bere consumat este foarte joasă. În a doua şi a patra zi după naştere. Este demonstrat. că copilul care se alimentează natural va primi 1.1 mg de cofeină după o singură cană de cafea consumată de mamă. fapt care stimulează refacerea musculaturii pelviene şi a celei abdominale. Fumatul trebuie evitat în camera copilului. cît şi a pruncului. În timp de 36 ore. Perioada de eliminare a cofeinei la un nou-născut la termen este aproximativ 80 ore. Pentru lăuză e necesar să găsească zilnic timp liber pentru exerciţii fizice. când începe secreţia laptelui lăuza. Concomitent ea va face exerciţii fizice în mod regulat. Alcoolul şi drogurile: etanolul pătrunde în laptele matern. precum s-a demonstrat asupra copilului este semnificativ în consumul regulat al alcoolului. Când copilul trece de trei luni. Se recomandă de purtat un sutien bun din bumbac care să susţină sânii. efectul metabolitului toxic al etanolului-acetaldehida.

deoarece permite prevenirea unei sarcini nedorite sau cu risc înalt pentru sănătatea mamei (copilului).6 Contracepţia postpartum (după naştere) Contracepţia postpartum constituie un component important al serviciului de planificare a familiei. Condomul ce conţine lubrifiante este în special util pentru femeile în perioada postpartum deoarece sporesc lubrifierea vaginului. Aceste probleme pot fi soluţionate prin folosirea anesteziei locale în timpul operaţiei. apare o sângerare abundentă din vagin. dureri pronunţate în regiunea anusului când lăuza are scaun sau dacă sunt hemoroizi. • DIU medicate cu cupru DIU medicate cu cupru nu influenţează nici cantitatea şi nici calitatea laptelui matern. 35 Naşterea . Apare febră. în primele 48 ore.Folosirea medicamentelor. Femeia trebuie să alăpteze copilul cu puţin timp înainte de intervenţie. 1. sunt dureri perineale pronunţate. usturimi) în timpul urinării. Metoda de contracepţie postpartum va fi selectată în funcţie dacă mama alăptează sau nu copilul. sunt dificultăţi (dureri. Dacă DIU nu a fost inserat în acest interval de timp. DIU poate fi inserat imediat postplacentar sau în primele 48 ore după naştere cu condiţia că nu sunt semne de infecţie. Asistentul social va sfătui gravida să consulte medicul în caz dacă: • • • • • • • apare melancolie sau depresie după naştere. următoarea alăptare se va amâna cu câteva ore. Termenele de prescriere a metodelor de contracepţie după naştere la mame care alăptează. • Sterilizare chirurgicală Sterilizarea chirurgicală feminină poate fi efectuată imediat după naştere. Medicamentele nu trebuie utilizate fără indicaţia medicului. afectată după naştere. Apar dureri în regiunea glandelor mamare. atunci acesta poate fi inserat începând cu săptămâna 4-6 după naştere. Operaţia poate afecta lactaţia mamei dacă se aplică anestezie generală sau dacă copilul este separat de mamă pentru o perioadă îndelungată de timp. lohiile capătă o culoare sau miros neobişnuit. Pentru a reduce riscul de transfer al preparatelor anestezice la copil. prin minilaparatomie sau laparoscopie. 6 săptămâni 6 luni • Prezervativ şi spermicide Spermicidele şi metodele de barieră nu au nici un impact negativ asupra lactaţiei.

ciclul menstrual încă nu s-a restabilit..a sta înaintea femeii la naştere’’. Această prudenţă se bazează pe studiile teoretice care confirmă trecerea steroizilor prin laptele matern la copil. • Contraceptivele orale combinate -COC. CCI) pot fi utilizate după 6 luni postpartum. 36 . Ginecologia – provine de la cuvintele greceşti . CCI Contraceptivele orale combinate (COC. de aceea pot fi utilizate doar după 6 săptămâni postpartum. • Metoda amenoreei de lactaţie (MAL) Metoda amenoreei de lactaţie . Expertiza internaţională însă recomandă utilizarea progestinelor după 6 săptămâni postpartum. naştere şi după naştere inclusiv a nounăscutului (28 zile).femeie. Definiţii: Obstetrica – provine de la cuvântul din limba latină .logos”. Termeni precoci de sarcină – este vârsta sarcinii de la concepere până la 12 săptămâni de sarcină.obstetrix’’.copilul are vârsta sub 6 luni. graţie dificultăţii de a preciza momentul de ovulaţie. Este ştiinţa ce studiază procesele fiziologice si patologice din organismul femeii legate de sarcină. .CPP Contraceptivele ce conţin numai progestine (norplantul.asigură o protecţie naturală de o sarcină nedorita dacă: .ştiinţa.. după involuţia definitivă a uterului. • Contraceptivele ce conţin numai progestine . iar la copiii din perioada neonatala (primele 6 săptămâni după naştere) capacitatea ficatului şi a rinichilor de a metaboliza steroizii este redusă.. si . ea poate fi făcută nu mai devreme de 6 săptămâni după naştere. Componentul estrogenic al COC reduce cantitatea laptelui matern şi poate spori riscul complicaţiilor trombotice dacă sunt folosite imediat după naştere. • Metoda fiziologică Metodele naturale de contracepţie după naştere nu sunt potrivite pentru femeile ce alăptează. Asistenţă perinatală – asistenţa gravidei în sarcina.laptele matern constituie cel puţin 85% din raţia zilnică a copilului. Este ştiinţa despre procesele fiziologice şi patologice ale sistemului reproductiv uman în diferite perioade de vîrstă a femeii. pentru a reduce riscul unei sarcini nedorite. DepoProvera.gyne’’. nastere.. MAL poate fi folosită ca metodă de contracepţie în primele 6 luni după naştere. . si perioda de 42 de zile după nastere. minipilula) – nu au o influenţă negativă asupra lactaţiei şi pot fi folosite postpartum de către femeile ce alăptează.Dacă operaţia nu s-a efectuat în primele 48 ore postpartum. După 6 luni trebuie folosită o metodă adăugătoare. ceea ce înseamnă . Îngrijire antenatală – îngrijirea gravidei in perioada de sarcina.

Geneva 1994 37 . Gravida – femeia însărcinată. 2. 5. 19 ani... vârsta sarcinii 38 săptămâni. 1an. perioada între naşteri 8 luni. Gravida L. Vârsta gestaţională – vârsta sarcinii în săptămâni obstetricale ( 7 zile. primipară.02 Nr. Pachetul de intervenţii mama şi copilul: implementarea programelor naţionale pentru sănătatea mamei şi copilului.. 6 luni. Modulul „Îngrijirile antenatale”. Carnet medical perinatal. Gravida P. Gravida A. 3 copii. 3. a adăugat 12 kg. formular nr. Argumentaţi rolul asistentului social în promovarea modului de viaţă sănătos. Ce sfaturi aţi oferi gravidelor? 1. multipară. a patra zi după naştere simte sânii mai plini şi mai grei.. 3. 4. Chişinău 2003 2. BIBLIOGRAFIE: BIBLIOGRAFIE: 1. 2. 6.113/e aprobat de MS al RM 28. Studiu individual 1. iubeşte foarte mult dulciurile. Prezentaţi un caz din experienţa Dvs. Explicaţi care este rolul asistentului social în aceste cazuri. a fost luată în evidenţă la 14 săptămâni de sarcină. Avort – întreruperea sarcinii până la 22 săptămâni Naştere prematură – naşterea de la 22 până la 37 săptămâni Aplicaţii practice: Analizaţi studiile de caz. Uter – organ genital feminin intern in care are loc dezvoltarea fătului. 3. Lăuza N.139. Gravida C.. doreşte al patrulea copil. a născut un copil cu anomalii de dezvoltare. 28 ani. Doamna B. şi modul în care au fost sau pot fi parcurse etapele îngrijirii mamei in sarcină. luna obstetricala are 28 de zile). OMS. primipară.Malformaţie congenitală – este o dereglare de formare normală a organelor sau sistemelor embrionului sub acţiunea factorilor mediului extern sau intern. Identificaţi factorii de risc pentru sarcină în comunitatea în care activaţi. 21 ani. acuză dureri regulate în regiunea inferioară a abdomenului care au început 2 ore în urmă..05. vârsta sarcinii 24 săptămâni.

adaos ponderal. I. 2004. 6.la nivel de cunoaştere • Să enumere problemele posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să descrie semnele clinice ale problemelor posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să definească stările de urgenţă în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să expună semnele clinice de bază a stărilor de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală . aversiuni şi picanterii. Carauş. rupere a prenatală a membranelor.. Crudu. Savin V. Studiul determinanţilor medicosociali ai accesibilităţii îngrijirilor antenatale. Şişcanu D. V. 2006. perioadă postnatală. apoplexie uteroplacentară.la nivel de aplicare • Să ajute gravida şi familia acesteia de a depăşi problemele posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să posede deprinderi practice în acordarea primului ajutor prespitalicesc în stărilor de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală . avort. Cheianu D. P. Curteanu. Tema 2: Sarcina şi perioada postnatală complicată 3. Eţco C. P. naştere prematură. 69 p. 276 pag. Chişinău. varicele. Chişinău. Roşca. Ţăruş. M. Editura CIVITAS. A. 2007. hemoragie. T. M. Programul Naţional de Perinatologie. epilepsie. P. incompatibilitate Rh. Andrei I. reflux gastro-esofagal. sarcină multiplă. depresie. constipaţie. Ciocanu. edeme. 2005.2 Stări de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală Concepte – cheie: sarcină complicată. Stratulat. diabet. prezentaţia placentei. „Fortificarea serviciilor perinatale de calitate”. 7. 2001 9. Editura CIVITAS. parorexie. pofte. Eţco.la nivel de integrare • Să estimeze necesitatea cunoaşterii materiei în activitatea profesională • Să explice importanţa activităţii asistentului social în îngrijirea perinatală 38 .4. meteorism hemoroizi. mişcare fetală. Nr. 5. V. Bologan şi al. M. 2002 8. Buletinul Academiei de Ştiinţe.. cefalee. crampe musculare. Graviditate Fără Risc. leucoree. durere lombara. Friptu şi al.. P. L. Obiective: . Stratulat.1 Probleme posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală 3. angorjare a sânilor. anemie. Friptu. sincopî. Strătilă.. (P. Situaţia demografică în Republica Moldova şi calitatea serviciilor perinatale. hipertensiune indusă de sarcină. rău de dimineaţă. Stratulat. insolaţia. Modulul „Asistenţa antenatală”. Manual de indicatori naţionali în asistenţa perinatală. pag.

a pesmeţilor sau servirea unei ceşti cu ceai înainte de a vă ridica dimineaţa din pat. • alimentaţia frecventă în cantităţii mici. • gravidele care suferă de vomă persistentă. Greţurile şi vărsăturile. cum ar fi pămînt. ş. 5-6 prize pe zi. suc de citrice. De asemenea. legată de sarcină. arsurile epigastrice. • evitarea. pe cât e posibil. starea de oboseală. Alinarea acestor simptoame este un aspect important al îngrijirilor medicale antenatale. dar fără a exclude alte alimente. pot fi cauza unor senzaţii puternic supărătoare şi de disconfort. • nu încurajaţi gravida de a lua medicamente împotriva greţurilor fără a discuta cu medicul. Uneori existenţa stărilor de poftă. parorexia Pofta pentru anumite alimente (ex. • gravida va fi încurajată să consulte medicul de familie sau medicul specialist. ea este frecvent însoţită de simptoame. asimilarea sau utilizarea substanţelor nutritive. Se recomandă: • gravida va fi încurajată să satisfacă “poftele” în limitele rezonabile. Cafea). Poftele. hemoroizii. Aceste probleme pot fi cauzate de schimbările hormonale din organismul femeii gravide. a mirosurilor neplăcute.1 Probleme posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală Consideraţii generale Deşi o sarcină fără complicaţii este considerată în general. conducând la modificări ale modului obişnuit de comportament. poate fi evitată sau micşorată prin: • mâncarea biscuiţilor uscaţi. • ingerarea separată a substanţelor lichide şi solide. ca o stare de sănătate. care în alte momente sau circumstanţe. nu adaugă în greutate. Se vor acorda sfaturi cu privire la regimul de alimentare corect. 39 . cafelei. aversiune (dezgust) şi picanterie (mâncarea picantă) pot împiedica ingerarea.• Să manifeste atitudini de responsabilitate în activitatea de echipă în acordarea îngrijirilor perinatale 3. aversiunile şi picanteriile. În aceste cazuri se apreciează necesităţile nutritive. foarte reci sau fierbinţi. varicele şi vaginitele.a. Poate apărea poftă de a mânca lucruri care nu sunt alimente (parorexia). cretă. Unele femei au aversiune faţă de unele alimente sau băuturi (ex. băuturi carbo-gazoase. Murături) este un fenomen obişnuit în timpul sarcinii. masa corporală se micşorează. picante sau cu arome puternice. • evitarea mâncării grase. • scularea din pat lentă şi aşezarea pe marginea patului pe un timp oarecare. ba dimpotrivă. constipaţia. Greaţa. examinarea clinică şi de laborator pentru depistarea dereglărilor eventuale a tractului gastro-intenstinal. Răul de dimineaţă Unele femei au greaţă şi vărsături în timpul primelor trei luni de sarcină. ar putea fi interpretate drept semne de boală. spasmele musculare gambiene (cârceii). pe parcursul sarcinii şi a perioadei postnatale pot apărea un şir de stări care necesită o intervenţie medicală de urgenţă. sunt încurajate de a consulta medicul de familie sau medicul specialist.

în special. asupra intestinelor. foarte condimentate ş. Problema este. mărit în volum. Reprezintă o problemă relativfrecventă în timpul sarcinii şi se datorează presiunii crescute a uterului gravid asupra sistemului circulator. • nu încurajaţi gravida să folosească medicamente împotriva indigestiei. Asistentul social va recomanda evitarea acestei situaţii prin: • identificarea şi evitarea alimentelor care produc arsuri (mâncărurile picante. trec în sus. • aşezarea cu spatele drept în timpul mâncării şi somnul în poziţie semişezând. sărate. reieşind din faptul că unele antiacide conţin sodiu. atunci când ar fi fost menstruaţia. de obicei. femeia gravidă adesea are senzaţia de o greutate nedefinită în partea inferioară a abdomenului cauzată de dilatarea vaselor sanguine şi accelerarea fluxului sanguin. Transpiraţia devine şi ea mai abundentă în timpul gravidităţii.Arsurile la stomac (refluxul gastro-esofagal) Refluxul gastro-esofagal reprezintă o formă de indigestie care se manifestă prin senzaţie de arsură.). afumate. • în cazul când metodele enumerate mai sus nu dau efect încurajaţi gravida pentru o consultaţie la medicul de familie sau a medicului specialist în scopul administrării unui laxativ blând. de obicei mai acută în timpul nopţii sau în timpul perioadelor de odihnă în pat din timpul zilei. Evitarea constipaţiei şi/sau a meteorismului se face prin: • o dietă variată şi bogată. Se recomandă în caz de hemoroizi: 40 . Micţiunea devine deosebit de frecventă în ultimele luni de graviditate.a. Se întâmplă atunci când musculatura esofagiană (tubul care duce mâncarea către stomac) se relaxează sub acţiunea hormonilor de sarcină. alimentele parţial digerate ce conţin suc gastric. • evitarea mişcărilor prea energice timp de o oră sau două după masă. La începutul sarcinii şi. pere. • evitarea produselor care. către gură. formează gaze. punându-se accentul pe includerea fibrelor alimentare ce se conţin în cerealele neprelucrate.a. durere sau disconfort în zona esofagului. ş. când uterul mărit apasă pe vezica urinară. • evitarea mâncării care. provoacă persoanei în cauză stări de disconfort. fructe proaspete sau uscate cum ar fi: prune. Pot provoca durere.. • alimentare frecventă şi în cantităţi mici (5-6 ori pe zi). Constipaţia/meteorism Constipaţia şi/sau meteorismul sunt situaţii destul de frecvente în timpul sarcinii. caise. Ele se datorează în mare parte efectului relaxant al progesteronului (hormon de sarcină). O mişcare a fătului poate provoca micţiunea involuntară. care poate fi nociv în timpul sarcinii. din cauza sarcinii avansate. care reduce tonusul muscular intestinal şi deci încetineşte înaintarea conţinutului intestinal. prurit (mâncărimi) sau arsuri (usturimi) locale şi chiar sângerări din venele afectate. constipaţia se agravează prin presiunea uterului gravid. de obicei. Hemoroizii Hemoroizii sunt grupuri de venuli nodoşi la nivelul rectului. Ca urmare. Sunt agravaţi de constipaţie. Se recomandă: • gravida va fi încurajată să acorde mai multă atenţie igienei personale. sprijinit de perne. • efectuarea zilnică a exerciţiilor fizice. Majorarea frecvenţei micţiunii. • nu încurajaţi gravida să utilizeze purgative. • consumul unei cantităţi potrivite de apă şi sucuri de fructe. legume. Spre sfârşitul sarcinii.

mîini. fără a face mişcări. Recomandăm gravidei pentru a reduce edemele picioarelor: • odihnă cu picioarele ridicate ori de cîte ori este posibil. • în cazul răspândirii edemelor pe abdomen. purulentă (poate fi o infecţie specifică). acestea se manifestă după o zi de activitate intensă şi/sau în timpul sezonului cald. băiţe. deoarece ele pot fi semn de preeclampsie (o condiţie potenţial serioasă ce se caracterizează prin hipertensiune arterială.a. • ridicarea picioarelor sus pe un scaun în momente de odihnă. • în cazul apariţiei edemelor generalizate sau ce progresează rapid (1-2 zile) se va chema ambulanţa Varicele (Dilatarea venelor) Dilatarea venelor poate apărea la picioare sau la nivel vulvar. la necesitate medicul poate prescrie supozitoare sau o cremă calmantă. cu toc jos.). sau la masă în faţa calculatorului. gravida va fi încurajată de a se adresa la medicul de familie sau medicul specialist. irigări ale vaginului fiindcă ele pot provoca diverse complicaţii. ş. edeme). Se datorează presiunii venoase crescute şi a efectelor hormonilor de sarcină asupra pereţilor vasculari. îndeplinirea exerciţiilor fizice în mod regulat. încurajaţi gravida să discute cu medicul de familie ori medicul specialist despre situaţia creată. eliminarea de proteine prin urină. gravida este încurajată să acorde mai multă atenţie igienei personale. Eliminările apoase pot fi din cauza scurgerii lichidului amniotic. În general. brânzoasă (poate fi candidoză). Scurgeri vaginale Leucoree spumoasă cu miros caracteristic (poate fi trihomonoza). • dezicerea de ciorapi care strîng la picioare şi/sau purtarea ciorapelor elastici. se aplică pe zona venelor inflamate o bucăţică de gheaţă. • mişcarea picioarelor cât mai des atunci când şedeţi. În asemnea situaţii se recomandă: • gravida va fi încurajată să se adreseze medicului de familiei sau medicului specialist. Edemele Edemele la piciore şi glezne sînt manifestări extrem de frecvente la sfîrşitul sarcinii. pentru a evita constipaţia. Nu se recomandă să se facă spălături.• • • • • consumarea cantităţilor mari de lichid (mai ales apă) şi alimentelor bogate în fibre. • abandonarea jartierelor sau ciorapilor care strâng picioarele. Eliminările gelatinoase pot fi din cauza eliminării glerei cervicale (în sarcina avansată aceasta indică apropierea naşterii). • evitarea aflării în picioare sau în poziţia de şezut pentru perioade lungi de timp. Edemul din perioada sarcinii apare cel mai des ca rezultat al schimbărilor hormonale sau din cauza unui regim alimentar necorespunzător. • purtarea pantofilor comozi. Pentru a reduce durerea din picioare şi a îmbunătăţi circulaţia sângelui se recomandă: • evitarea poziţiei în picioare nemişcate şi de lungă durată. sau unei poziţii incomode forţate ( de exemplu în cadrul serviciului la un aparat electric. • gravida se va spăla dimineaţa şi seara fără săpun pentru a evita iritarea mucoasei vaginului. 41 . • îndeplinirea exerciţiilor fizice în mod regulat. pentru a înlătura senzaţia de arsuri.

Medicul va recomanda exerciţii care vor antrena muşchii spatelui şi va efectua analizele necesare în vederea excluderii unei infecţii urinare. apucându-l de degetul mare. ridicarea părţii inferioare a patului în caz de varice vulvare. dacă regiunea piciorului sau vulvară afectată va prezenta semnele unei inflamaţii acute (creşterea temperaturii locale. prurit intens. dreaptă contribuie la diminuarea durerilor. Alte simptoame ale acestei afecţiuni sunt: icterul. . . Se recomandă ca piciorul să fie dezdoit şi tras în sus. . să facă treburile casnice aşezată sau în genunchi. este destul de intens şi generalizat.a. . durere. urina închise la culoare şi mase fecale decolorat. • Durerile lombare Mărirea abdomenului provoacă creşterea eforturilor din partea muşchilor spinării şi. amorţeala şi furnicăturile în braţe şi picioare pot apare odată cu creşterea în volum a uterului.să nu să se aplece de la mijloc pentru a ridica ceva. Colestaza netratată poate duce la naştere prematură. prin urmare. edem pronunţat.să pună cald.să îndoaie genunchii şi să se lase în jos. acesta poate fi unicul semn al colestazei hepatice. amorţeala şi furnicăturile Crampele musculare. căpătându-i forma. rece sau să preseze zona dureroasă. bandaj abdominal. Uneori determină hemoragii materne după naştere. încălţămintea comodă. Prurit cutanat (mâncărimile pielii) Pruritul cutanat este destul de frecvent în timpul sarcinii şi provoacă disconfort. Noaptea se recomandă îmbrăcarea şosetelor.să se plimbe din când în când cu corpul înălţat. . Însă. o afecţiune hepatică rară dar periculoasă şi care pare să aibă un teren genetic. În cazul pruritei cutanate se va recomanda: 42 . toracele ridicat şi umerii relaxaţi. dureri lombare.gravida va purta un sutien comod.• • • dacă varicele persistă înainte de a se ridica dimineaţa din pat. cu un toc mic. Asistentul social va recomanda în asemenea situaţii următoarele: • Gravida va fi încurajată să aibă o ţinută corectă. Asistentul social va recomanda gravidei în asemenea situaţie: în caz de crampe musculare poate fi de folos flectarea şi deflectarea degetelor la picioare.să evite ridicarea obiectelor grele. dar după un duş cald/rece sau o baie cu puţin praf de copt şi o cremă de calitate dispare. • Dacă durerea lombară persistă gravida va fi încurajată să meargă la o consultaţie medicală la medicul de familie sau medicul specialist.) gravida va fi încurajată să se adreseze medicului de familie sau medicului specialist pentru consultaţii în vederea aplicării unui tratament. gravida va fi încurajată săşi pună ciorapii-suport (pot fi găsiţi în farmacie). • gravida va fi încurajată să doarmă pe o saltea care susţine spatele. O ţinută corectă. ş. dacă pruritul persistă. hiperemie pronunţată. Crampele musculare. • gravida este încurajată să consulte medicul de familie sau medicul specialist care poate recomanda un supliment de calciu şi vitamina D. făt mort intrauterin sau probleme serioase de sănătate ale copilului. Senzaţia de cârcei poate fi determinată şi de deficitul de calciu din organismul gravidei. care presează anumiţi nervi. .

Aflarea îndelungată în picioare poate determina starea de leşin. atunci cînd gravida mult timp se află sub razele directe de soare sau afară poate apărea insolaţia. un fruct. în ultimele trei luni ea este încurajată să consulte medicul de familie sau medicul specialist. faţa ei va fi stropită cu apă. care este un medicament nepericulos în timpul sarcinii. deoarece o creştere bruscă a zahărului în sînge determină eliminarea de insulină. • nu încurajaţi gravida să folosească medicamente fără prescripţia medicului. • dacă gravida a avut mâncărimi intense. dispnee. haina va fi deschisă la gât şi piept. Cefaleea (durerile de cap). pe piept şi frunte poate fi aplicat un prosop umed. la umbră. Temperature corpului se poate ridica şi până la 40-41°C. rece • luarea unei gustări bogate în proteine. fierbinţi sau se acoperă cu transpiraţie lipicioasă. care. Ele se pot congestiona uşor şi pot provoca dureri de cap. Sinusurile nazale sunt şi ele mai sensibile. un iaurt. Alimentele dulci pot înrăutăţi situaţia. • inhalaţiile de abur pentru congestia sinuzală. Cefaleea poate fi destul de frecventă în timpul sarcinii. faţa ei va fi stropită cu apă. Un alt motiv poate fi scăderea glicemiei datorită necesităţii crescute de glucide în timpul sarcinii. la rîndul ei. rece. dar nu alimente dulci. Se poate recomanda: • o pastilă de Paracetamol. duce la scăderea brutala a glicemiei. • dacă durerile de cap au un caracter migrenos sau dacă se însoţesc de vărsături şi nu diminuează după administrarea pastilei de Paracetamol încurajaţi gravida să se adreseze la medicul de familie sau medicul specialist. Ea se datorează schimbărilor hormonale specifice acestei perioade. uscate. dacă situaţia descrisă are loc într-un local gravida va fi aşezată la un geam deschis sau culcată cu capul întors lateral sau în decubet lateral. în apa de baie poate să pună puţin praf de copt şi după baie să se ungă cu o cremă de bună calitate. Adinamie. lîngă o fereastră deschisă. ataxie. Dacă nu se acordă ajutorul de urgenţă starea se înrăutăţeşte raipd. Sincopa (Leşinul) Senzaţia de leşin sau chiar leşinul sânt probleme care apar mai frecvent la începutul sarcinii şi se datorează scăderii tensiunii arteriale în timpul sarcinii. La senzaţia de leşin se recomandă: • aşezarea gravidei sau culcarea gravidei în decubit lateral. haina va fi deschisă la gât şi piept. pe piept şi frunte poate fi aplicat un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umed. • va fi eliberată de surplusul de haine.• gravida. Evitarea leşinului în timpul sarcinii constă în următoarele: • alimentarea în perioade scurte de timp (la fiecare două – trei ore). Insolaţia În zilele extreme de călduroase de vară (cu temperature caniculare). • se recomandă mici gustări de tipul unui păhar de lapte. Asistentul social va chema ambulanţa între timp va acorda ajutorul imediat: • va deplasa gravida într—un loc răcoros. generalizate. • gravidei i se va propune să bea apă răcorită (apă sărată: 1 linguriţă de sare de bucătărie la 1 litru de apă) • se va administra Tincturae Valeriană sau Tincturae Convallaria în scopul ameliorării funcţiei cardiace (15-20 pic) 43 . greaţă şi/sau vărsături. Este contraindicată răcirea bruscă. tegumentele cianotice.

2°C) Febra pe fonul unei sarcini este un semn al infecţiei de diversă geneză: infecţie respiratorie virală acută sau alt tip de infecţie. • la mijlocul zilei de lucru gravida este încurajată să facă o pauză pentru odihnă sau să stea puţin cu picioarele ridicate.• • dacă gravida este inconştientă. cele care deja au o experienţă –multiparele . Oboseala Gravidele suportă sarcina în mod diferit şi sarcinile unei femei pot decurge în mod diferit. Hemoglobina în timpul sarcinii este adeseori redusă fiindcă volumul sângelui circulant creşte şi sângele devine "diluat". dispariţia mişcărilor) se va recomanda: • Consultaţia medicului de familie sau medicului specialist care supraveghează sarcina 44 . Este contraindicată răcirea bruscă. Se recomandă: • încurajaţi gravidei de a efectua o vizită la medicul de familie în scopul determinării hemoglobinei. • plimbări în aer liber. deschiaţi-o la gât şi piept. rece. În aceste cazuri se recomandă înainte de culcare: • un pahar de lapte călduţ cu o linguriţă de miere. În cazul când în urma discuţiei cu gravida depistaţi plângeri la modificări de percepere a fătului (mişcări frecvente. Gravida trebuie să aibă o atitudine serioasă faţă de oboseală. În cazurile acestea se recomandă: cît mai multă odihnă şi şederea pe scaun ori de cîte ori aveţi această posibilitate. • evitarea activităţilor care nu sânt neapărat necesare.16-18 săptămâni de sarcină. culcaţi-o cu capul întors lateral pentru a asigura libertatea căilor respiratorii. toate acestea se vor efectua până la sosirea echipei de salvare. • găsirea unei poziţii comode de somn. gravida poate avea probleme cu somnul din cauza dificultăţii de a găsi o poziţie comodă pentru odihnă. echilibrată bogată în microelemente şi vitamine(din fructe şi legume). Modificarea sau dispariţia mişcărilor fetale poate fi un semn de alarmă pe parcursul sarcinii. încetinirea mişcărilor. stropiţi-o cu apă. pe piept şi frunte aplicati-i un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umedă. Asistentul social va recomanda: • consultarea gravidei la medicul de familie sau medicul specialist pentru a stabili cauza concretă • nu încurajaţi gravida să folosească medicamente fără indicaţia medicului Modificarea sau dispariţia mişcărilor fetale La decurgerea normală a unei sarcini gravida primipară va simţi prima mişcare fetală la termenul de 18-20 săptămâni de sarcină. • exerciţiile fizice de relaxare şi plimbări la aer liber. mai ales în primele şi ultimele două-trei luni. • îndeplinirea exerciţiilor de relaxare. • Febra (Hipertemia > 37. • un duş. • mîncarea regulată. Oboseala poate fi un simptom al anemiei. În caz de necesitate medicul administrează preparate de fier. O femeie mai corpolentă suportă sarcina mai uşor decât una suplă pentru care purtarea a 3-4 kg în plus este un lucru destul de greu. Se poate întâmpla ca femeia gravidă să se simtă obosită în timpul sarcinii. Insomnia Spre sfîrşitul sarcinii.

La 24 săptămâni – cu 2-3 cm. mai des se constată gestoze atât precoce (10. Copiii ce se nasc din sarcină multiplă se numesc gemeni. Rămânerea în urmă a creşterii volumului abdominal poate fi posibilă în caz de patologii fetale. Prematuritatea reprezintă una din cele mai frecvente şi grave complicaţii. . sarcina trigemelară o dată la 6000-7000 naşteri. dacă a fost efectuat un tratament împotriva infertilităţii sau dacă gravida a făcut o fertilizare in vitro. jos de ombilic sau în unele cazuri la nivelul ombiliculului.dezvoltarea concomitentă în cavitatea uterină a doi sau mai mulţi feţi. În legătură cu aceasta sarcina multiplă evoluează mai complicat decât cea monofetală şi necesită o supraveghere mai strictă. în cazul în care au mai existat gemeni în familia gravidei sau a partenerului. varicele. Sarcina gemelară se constată una la 70-80 naşteri. Aproximativ 50% din numărul total de gravide nasc înainte de 37 săptămâni. Asistentul social va încuraja gravida să efectueze o consultaţie la medicul de familie sau medicul specialist. . Greutatea mică la naştere. oboseala) tind să fie mai accentuate. naşteri premature.2 – 68. La 70-85% femei cu sarcini gemelară au fost observate diverse complicaţii în evoluţia sarcinii şi doar la 15-30% sarcina a evoluat fiziologic. . În cazul sarcinii multiple problemele legate cu sarcina (greaţa matinală. Dacă aţi aflat în urma discuţiilor susţinute cu gravida o asemenea informaţie: • încurajaţi gravida să meargă la o consultaţie a medicului de familie sau medicului specialist în scopul corectării planului de conduită a sarcinii şi/sau obţinerea unor sfaturi în prevenirea complicaţiilor posibile. Probabilitatea de a avea o sarcină multiplă creşte cu vârsta. Sarcina cu 4 sau mai mulţi feţi se întâlneşte foarte rar.La 30 săptămâni – la nivelul ombiliculului. Sarcina multiplă .4%). Stagnarea (oprirea.6%).Creşterea bruscă sau oprirea creşterii volumului abdomenului În cazul unei sarcini fiziologice fundul uterin are aproximativ următoarele dimensiuni în raport cu vârsta sarcinii: . Aproximativ 60% din feţii morţi şi 50% din decesele în primul an de viaţă se întâmplă la copiii născuţi sub 2500 g.2 – 76.La 36 săptămâni – fundul uterin atinge apendicele xefoid. durerile de spate.La 40 săptămâni.fundul uterin coboară şi se determină la acelaşi nivel ca şi la 32 săptămâni de sarcină. Copiii care se nasc cu greutate mică au un risc crescut de moarte subită.12 săptămâni – la nivelul simfizei şi are dimensiunea unui grapefruit. Creşterea rapidă a abdomenului în sarcină poate fi în caz de sarcină plurifetală (multiplă) sau în caz de polihidramnios (o acumulare excesivă de lichid amniotic). 45 . Sarcina multiplă (cu gemeni). Mamele care au avut un copil născut prematur (până la 37 săptămâni de sarcină) sau un copil născut la termen. staţionarea) creşterii volumului abdominal poate fi semnul decesului fetal în uter. dar cu greutate mică la naştere (sub 2500 g).La 32 săptămâni – cu 2-3 cm. cât şi gestoze tardive (13. . Incidenţa sarcinii multiple este variabilă. . mai sus de ombilic sau în unele cazuri la nivelul ombiliculului. des are loc întreruperea precoce a sarcinii multiple. Dacă aţi aflat în urma discuţiilor susţinute cu gravida o asemenea informaţie: • încurajaţi gravida să meargă la o consultaţie medicului de familie sau medicul specialist în scopul corectării planului de conduită a sarcinii şi/sau obţinerea unor sfaturi în prevenirea complicaţiei date. au nevoie de atenţie specială în timpul sarcinii.

etc. avort spontan. Incompatibilitatea sângelui feto-matern include incompatibilitatea de Rh-factor şi incompatibilitatea după sistema ABO. hipotrofia fătului. moartea antenatală a fătului. Titrul înalt de anticorpi prezintă pericol pentru produsul de concepţie. Diagnosticul se bazează pe determinarea în dinamică a titrului de anticorpi antirezus şi determinarea grupului sanguin la mamă. La sarcinile repetate titrul de anticorpi antirezus creşte. Unele anti-convlusive pot determina malformaţii. în funcţie de analizele de sânge. infecţii severe. • Epilepsia. Dar. • dacă se suspectă incompatibilitatea de Rh-factor şi incompatibilitatea după sistema ABO încurajaţi gravida să meargă lunar la medicul de familie sau ginecolog în scopul determinării titrului de anticorpi şi determinarea grupului sanguin la mamă. Dacă diabetul (zahăr în urină) apare în timpul sarcinii. iar tatăl este rezus pozitiv (Rh–pozitiv). aşa că se poate întâmpla ca gravida să schimbe medicamentul. anomalii congenitale la făt. Diabetul necontrolat poate duce la preeclampsie. de modificat dieta. boala hemolitică la nou-născut. etc. În scopul prevenirii complicaţiilor: • încurajaţi gravida să meargă la consultaţie la medicul de familie sau ginecolog. uneori este nevoie de tratament dietetic sau chiar insulină. la dezvoltarea fătului cu Rh-pozitiv. făt mort intrauterin şi la creşterea exagerată a fătului. Posibil va fi nevoie de schimbat stilul de viaţă. Rh). Recomandări: • încurajaţi gravida să meargă la medicul de familie sau medicul ginecolog pentru determinarea grupei de sânge şi a factorului Rh al ei şi a partenerului acesteia. Dacă mama este rezus negativ (nu posedă proteina. Diabetul zaharat Aproximativ 1% din femeile tinere sunt diabetice. În acest caz pancreasul nu poate produce suficientă insulină. naştere prematură. ş. Este nevoe de o supraveghere medicală pe tot parcursul sarcinii. • dacă gravida primeşte medicamente orale pentru diabet încurajaţi gravida să nu abandoneze tratamentul şi să meargă la medicul de familie pentru a preciza tratamentul şi a primi noi recomandări vis-a-vis de starea ei actuală. Femeile care suferă de convulsii epileptice pot avea o sarcină normală. Astfel. deoarece crizele convulsive pot fi extrem de dăunătoare pentru copil. poate provoca: stagnarea în evoluţie a sarcinii.anomalii de dezvoltare a nou-născutului. organismul mamei se sensibilizează. Dar doza de insulină trebuie ajustată periodic. Discutând cu gravida sau atunci când studiaţi actele de identitate a cuplului ţineţi în vizor şi următorul detaliu: grupa de sânge şi Rh factorul ambelor parteneri. În scopul prevenirii asemenea complicaţii: încurajaţi gravida să meargă la vizitele medicale prenatale la medicul de familie sau ginecolog. care este extrem de importantă în metabolismul glucidic al organismului. este foarte important să nu se întrerupă medicaţia anti-convulsivă.Incompatibilitatea Rh. cu probleme potenţial severe la naştere. • încurajaţi gravida să menţină tratamntul indicat. La prima vizită prenatală gravidei i se testează grupa sanguină ABO şi factorul rezus (Rh). naşterea prematură.a. adică proteina Rh este ca un antigen către care se sintetizează în organismul mamei anticorpi specifici. Incompatibilitatea după sistema ABO se întâlneşte mai frecvent când mama posedă grupul sanguin 0(I). avortul spontan. Insulina nu este dăunătoare fătului. 46 . dar trebuie supravegheate pe tot parcursul sarcinii.

Femeii i se va recomanda: • să poarte un sutien bun. Depresia postnatală apare de obicei după externarea din maternitate.frică.pierderea noţiunii timpului. Factorii favorizanţi sunt: modificările hormonale.iritabilitate.supt ineficient. Această stare se pare că este legată de schimbările bruşte hormonale după naştere. nopţi nedormite. dar cel mai adesea apare între săptămâna a patra şi a opta după naştere. • dacă orice senzaţie de disconfort în timp de 36 ore nu dispare sau persistă.sentimentul că nu face faţă situaţiei. susţinerea şi compătimirea celor din jur. . femeia poate să simtă următoarele: va simţi sânii mai plini şi mai grei. tumefierea sânului sau a sânilor.sentimentul de ireal. Amestecul de anxietate. • din când în când mama să facă câte o pauză cerând ajutor la cei din jur: soţul sau rudele.sânii voluminoşi. .3. . schimbarea obiceiurilor şi a programului zilnic. . care să susţină sânii. “Melancolia” este de obicei de scurtă durată (nu mai mult de o săptămână) şi cel mai bun remediu terapeutic este dragostea. .gânduri obsedante sau sinucigaşe. nodul dureroşi la palpare în regiunea sânilor. vecinii să o ajută la treburile casnice sau să stea cu copilul. • dacă lăuza alăptează dar sânul nu se goleşte până la sfârşit este necesar de a stoarce laptele pentru a goli sânii.alăptări rare. stresul fizic şi emoţional. Depresia poate apărea oricând în decursul primului an după naştere. aproximativ la una din zece mame. gravida va fi încurajată să se adreseze medicului de familie sau medicului specialist. . Oboseala Îngrijirea unui nou-născut poate fi extrem de obositoare. . alături de modificările hormonale prin care trece. prietenii. febră.2 Probleme posibile în perioada postpartum Angorjarea sânilor Angorjarea sânilor apare mai frecvent în a doua şi a patra zi după naştere. Simptoamele depresiei postnatale includ: . a căror porţiune inferioară se drenează greu. . . un istoric familial de sindrom depresiv. pot aduce la senzaţii de extenuare. 47 . poate izbucni în plâns fără nici un motiv. când începe secreţia laptelui sau atunci când sunt: . Melancolie postnatală (după naştere) şi/sau depresia postnatală Mai frecvent între ziua a 3-a şi a 5-a după naştere lăuza poate trece printr-o perioadă de depresie moderată şi tensiune emoţională. din bumbac. .insomnie.incapacitate de concentrare sau memorie. Atunci când asistentul social va depista o asemenea situaţie va recomanda femeii: • să se odihnească cât mai mult.tendinţă de plâns.presiunea exercitată de degetele mamei în timpul alăptării. . în deosebi atunci când copilul doarme şi el. .presiunea exercitată de îmbrăcămintea strâmtă. poate să simtă dureri profunde în unul din sâni sau ambii. .stare de deprimare profundă.

vederi tulburi. În structura cauzelor de deces matern gestozele ocupă tradiţional locul 2 – 3. . Stări de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală Hipertensiunea arterială în sarcină Până la momentul de faţă gestozele tardive rămân o problemă actuală a obstetricii contemporane şi ocupă un loc important în structura mortalităţii şi morbidităţii materne şi perineale.nu încurajaţi gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. dar nontraumatic (coada unei linguri. . . greaţă.2. stop cardiaco-respirator. . 3.extrageţi limba şi fixaţi-o în afară. amouroasă. sau refuzul gravidei de a urma tratamentul prescris de medic.gravida va fi eliberată de surplusul de haine. pe piept şi frunte pute-i aplica un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umed. • Afectarea rinichilor: oligurie. Până la venirea ei: .pierderea interesului sexual. haina va fi deschisă la gât şi piept. Putem să suspectăm o hipertensiune în sarcină atunci când gravida acuză unul sau mai multe semne de mai jos: • Afectarea SNC: cefalee severă. rece. Încurajaţi-o să povestească partenerului. .indiferenţă faţă de copil sau chiar neglijarea lui Dacă în urma discuţiilor cu femeia sau din propriile observări depistaţi unele din semnele enumerate mai sus veţi recomanda femeii : • să nu lupte singură cu ea.a. ameţeală..nu lăsaţi gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. .deschideţi larg gura cu orice obiect dur. băţ. somnolenţă. vomă. .calmaţi gravida şi rugaţi-o să evite mişcărilor energice.culcaţi femeia în decubit lateral stâng. • Dereglări vizuale: scotoame. .culcaţi femeia în decubit lateral stâng. Pe parcursul accesului convulsiv eclamtic sunt posibile următoarele accidente: traumatizarea gravidei prin cădere. deces prin asfixiere.). ş.agitaţie constantă. rudelor cum se simte. hematurie. 48 . hemoragii cranio-cerebrale. secţionarea limbii de către dinţii încleştaţi. diplopie. • Afectarea sistemului respirator: dispneie Dacă aţi suspectat o hipertensiune arterială: • chemaţi echipa de salvare. Primul ajutor în asemenea situaţie va fi: • chemaţi echipa de salvare. . edeme generalizate sunt manifestări de procese grave în organismul femeii. Mortalitatea maternă produsă de eclampsie variază între 1% şi 30%. • nu încurajaţi femeia să folosească medicamente fără prescripţia medicului. faţa ei va fi stropită cu apă. ce se instalează în urma gestozelor tardive netratate sau tratate incorect. . furculiţe. • Implicarea tractului gasrointestinal: dureri epigastrice sub rebordul costal drept. • este important de reţinut că tratamentul gestozelor tardive cu hipertensiune arterială este posibil numai în condiţii de staţionar. dar să ceară ajutor. anurie. Până la venirea ei: .dureri fizice sau sentimentul de rău fizic.eliberaţi căile respiratorii. Convulsiile apărute la o gravidă pe fon de hipertensiune arterială. • în cazul în care depresie este severă încurajaţi femeia să se consulte cu medicul de familie sau medicul specialist pentru prescrierea unui tratament.

episod de apoplexie uteroplacentară în anamneză. stare generală gravă (tensiunea arterială scade. În funcţie de varietăţile inserţiei placentei (localizarea placentei) volumul sângerării este mic sau mare (până la 1 litru la sfârşitul sarcinii). Stări patologice care nu au nimic în comun cu sarcina: patologia colului uterin – endocervicoză.decolarea înainte de termen a placentei normal înserate. rece.1-0. malformaţii uterine. sarcina gemelară.8%. apare pe neaşteptate. Patologie legată de sarcină Iminenţă de avort spontan . Patologia dată se întâlneşte la 0. abdomen şi uter tensionat. calmaţi gravida.• între dinţi plasaţi coada unei linguri de lemn. Sarcină ectopică (extrauterină) – dureri abdominale intense. uterul în tonus. are dureri dar nu avortează şi nu se afectează copilul.stare când gravida sângerează abundent cu cheaguri. sângerări vaginale iniţiale absente sau moderate cu sânge întunecat (are loc hemoragie internă. faţa ei va fi stropită cu apă. ajungând sau acoperind orificiul intern. Frecvenţa acestei patologii variază între 0. Apoplexia utero-placentară are la bază de cele mai dese ori hipertensiunea arterială.40. În cazul unei sarcini extrauterine oul fertilizat se prinde în cele mai dese cazuri la nivelul unei trompe uterine (fallopiene) În asemenea cazuri asistentul social: • va anunţa medicul de familie sau medicul specialist sau va chema echipa de salvare. haina va fi deschisă la gât şi piept. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. hipoxie acută cu deces fetal în uter. însoţite sau nu de sângerare. formarea hematomului retroplacentar(între placentă şi uter). ş. aflându-se mai jos de partea prezentată a fătului. gravida poate să fie în stare de şoc.într-o sarcină avansată: Prezentaţia placentei (totală sau parţială. sângele este roşuaprins. Apoplexia uteroplacentară . nontraumatic. ş. II.5%. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. placenta jos înserată) – placenta care este situată în întregime sau parţial în segmentul inferior al uterului. pulsul se intensifică. Apoplexia uteroplacentară tipică se manifestă prin dureri permanente mari lombaro-abdominale.a. endometritele (inflamaţie a uterului). Cauzele cele mai frecvente a apariţiei acestei complicaţii sunt: avorturile spontane sau cele medicale însoţite de chiuretaj uterin. tratamentul gestozelor tardive cu hipertensiune arterială este posibil numai în condiţii de staţionar. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. polip. nu lăsaţi gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. gravida va fi eliberată de surplusul de haine. pe piept şi frunte pute-i aplica un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umed. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. mai frecvent în ultimele 10-12 săptămâni de sarcină. În asemenea caz sarcina este avansată. În asemenea cazuri asistentul social: • va anunţa medicul de familie sau medicul specialist sau va chema echipa de salvare. sângerarea se manifestă fără dureri. 49 . . care are loc înainte de naşterea fătului. este important de reţinut că. molă hidatiformă. dar poate apărea şi mai devreme. dar poate fi şi ca rezultat al traumatismului şi/sau abuz fizic.a. cancer. băţ sau orice alt obiect dur. polihidramnioza. Hemoragiile în sarcină Hemoragiile vaginale pe parcursul sarcinii pot fi cauzate de: I. abdomenul dureros la palpare.

Ruperea prenatală a membranelor (scurgerea lichidului amniotic) Ruperea prenatală a membranelor (RPM) amniotice înseamnă că stratul protector de lichid amniotic din jurul copilaşului nu mai există. Vârsta mai mică de 18 ani sau mai mare de 35 de ani Biopsie ţintită a colulului uterin 3 sau mai multe pierderi a sarcinii în primul trimestru Orice pierderi în trimestrul doi Naştere prematură în antecedente Antecedente de miomectomie Dilatare cervicală mai mult de 1 cm către 32 săptămâni de gestaţie Cerclaj pe col uterin Iritabilitate sporită uterină(tonus uterin sporit) Activarea sistemului fetal sau matern hipotalamo-pituitral-adrenalic Stres în familie sau în viaţă Stres fetal ca retardul creşterii intrauterine Folosirea cocainei. retinopatia prematurităţii. Naşterea prematură constituie o problemă obstetricală de o importanţă deosebită. Mai mult ca atât. care poate fi tratată numai în condiţii de staţionar specializat. Rupere prenatală a membranelor este definită ca ruperea spontană a membranelor până la instalarea contracţiilor uterine regulate. Factorii de risc pentru naştere prematură includ. dar nu se limitează la următoarele: A. indiferent de origine. marijuanei. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. este o stare de urgenţă. nou-născuţii prematuri. agravează mortalitatea perinatală într-un procent ce depăşeşte 75%. care supravieţuiesc deseori au maladii severe cum sunt enterocolita necrozantă.• • • va informa gravida să păstreze lingeria pătată cu sânge pentru a o arăta medicului sau echipei de salvare. RPM se manifestă prin scurgerea bruscă din vagin a unei anumite cantităţi de lichid. de obicei. Naşterea prematură Naşterea prematură este definită ca naşterea care are loc între 22 şi 37 săptămâni amenoree. hemoragia obstetricală. Nou-născutul prematur. Asistentul social în asemenea situaţie: • va chema echipa de salvare. B. hemoragii intraventriculare. transparent şi/sau prelungirea eliminării lichidului amniotic la momentul apariţie ajutorului medical specializat. Identificarea şi tratarea cauzelor care stau la baza naşterii premature poate influenţa potenţial reducerea morbidităţii şi mortalităţii perinatale. benzodiazepinilor sau a altor droguri Fumatul 50 . la care se adaugă sechelele psihomotorii şi costurile ridicate impuse de îngrijirea unui prematur. • îi va propune gravidei să folosească un scutec uscat până la apariţia ajutorului medical. RPM până la termenul de 37 săptămâni de gestaţie se consideră până la termen (prematur). prin deficienţele funcţionale şi morfologice pe care le prezintă. Factorii de risc din anamneză şi demografici Căsătorie neînregistrată Nivelul jos al educaţiei (studii primare sau medii incomplete). • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical este important de reţinut că. maladii cronice pulmonare şi retard de dezvoltare. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. RPM la sau după 37 săptămâni de gestaţie se consideră la termen.

51 .Intervenţii chirurgicale în sarcină . .Pielonefritele sau infecţiile urinare . Maladii materne care se asociază cu naştere prematură .Hemoragii vaginale după 12 săptămâni în sarcina prezentă E. Hemoragie deciduală . se repetă la fiecare 5-10 minute. accidente rutiere .Anomalii uterine . • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat.Dereglări tromboembolice ereditar Semne ale naşterii premature pot fi: contracţii uterine durează mai mult de o oră.Maladii severe cardiace. • dacă ajutorul medical specializat se reţine persoana care va asista naşterea va efectua următoarele: . este important screening-ul pentru protejarea sănătăţii nou-născutului. . Distensie patologică a uterului .Miom uterin F.Coagulopatii ereditare .Hipertensiunea .Diabetul . - Folosirea alcoolului Inflamaţii Vaginoză bacteriană la femeile cu naştere prematură în anamneză Infecţie cu Streptococ din grupa B (SGB).va încuraja parturienta (femeia în travaliu) să respire repede şi superficial.Alte infecţii sistemice sau maladii febrile D.Sarcini multiple . • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical.Polihidroamnios .Trauma.Problemele autoimune . Semnele şi simptomele naşterii iminente includ: • Dorinţa necontrolabilă de a expulza • Bombarea perineului şi rectului • Degajarea căpşorului fetal. În asemenea situaţie asistentul social: • va chema echipa de salvare şi/sau va anunţa medicul de familie sau medicul specialist.Violenţă domestică . • Mama constată că „copilul vine” În cazul dat persoana care este alături de gravidă: • Va rămâne calm şi va explica procedura mamei şi partenerului ei • Va rămâne cu femeia şi va ruga pe cineva să anunţe echipa de salvare şi/sau va anunţa medicul de familie sau medicul specialist. renale sau pulmonare .Infecţii cu transmitere sexuală .va încălzi camera. Naşterea de urgenţă (la domiciliu) Uneori travaliul (naşterea) progresează atât de repede încât nu mai este timp pentru o asistenţă profesională – în maternitate.C. Nu este un factor de risc direct pentru NP. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. au o durată de 30 secunde. • îi va propune gravidei să folosească un scutec uscat pentru aprecierea scurgerii lichidului amniotic.

cu fesele pe margine. • îngrijiriea imediată a nou-născutului. picioarele sprijinite pe scaune şi cu un lighean curat dedesubt. sangvinolent).dacă este posibil. • Asistenţa în naştere constă în degajarea prudentă a capului fetal fără protejarea perineului matern.începe o dată cu dilatarea completă a colului uterin şi se termină după expulzia fătului. • Aprecierea caracterului şi eficacităţii scremetelor. ştergarele. explicaţi procedura.va ruga femeia să nu se screamă sau să ţină picioarele împreunate. se aştern prosoape curate (sau orice bucată de ţesătură curată. meconial. • perioada de delivrenţă şi expulzie a placentei (locului). • Aprecierea cantităţii. Argumentarea Înlăturarea anxietăţii Pregătiţi suprafaţa. ajutaţi mama să ocupe o poziţie sigură şi confortabilă. . aţă de mătase pentru naştere. . .dacă nu mai este timp. Protocol de conduită a unei naşteri de urgenţă Etape Perioada de expulzie Procedura Rămâneţi calm şi supravegheaţi femeia. deoarece se poate provoca lezarea creierului la copilaş. Îngrijirea şi supravegherea va include: • perioada de expulzie . o pereche de foarfece.va spăla zona genitală a mamei şi mâinile asistentului cu apă fiartă şi răcită şi cu săpun sau detergent dacă va permite timpul. mirosului şi nuanţei lichidului amniotic (curat. încercând să întârzie naşterea. scutecele.. parturienta se aşează pe o masă sau pat. Aplicaţi o presiune minimă pe căpşorul copilului pentru ghidarea lentă şi controlul naşterii lui. Spălarea sistematică şi calitativă a mâinilor şi utilizarea mănuşilor sterile (dacă sunt) este de o maximă importanţă. Facilitează naşterea Previne sau minimalizează trauma căpşorului copilului 52 . Spălaţi perineul cu soluţie pentru curăţire dacă vă permite timpul. haine) făcute sul sub fesele mamei.

membre. Dacă este necesar. Îngrijirea imediată a nounăscutului Susţineţi căpşorul cu ambele mâini atât timp cât acesta se degajă. de la inelul ombilical al copilului. Ştergeţi mucusul de pe corpul copilului cu un prosop curat sau tifon. Înlăturaţi orice urme ale membranelor amniotice de pe faţa copilului. până când va deveni vizibil umărul anterior (cel de sub simfiză) Aplicaţi o presiune uşoară în sus pe capul copilului.Poziţionaţi ştergarul între fanta genitală şi anus şi aplicaţi un suport gentil asupra perineului Minimalizează contaminarea în procesul naşterii din cauza expulziei de materii fecale şi minimalizează traumatizarea perineului. efectuaţi o aspiraţie a căilor respiratorii (un nounăscut sănătos care respiră bine şi ţipă imediat nu are nevoie de aspiraţie). Aliniază capul fătului cu umerii pentru a facilita naşterea lor. Separaţi nou-născutul de mamă în scopul acordării îngrijirilor imediate ale nounăscutului Facilitează termoreglarea şi adaptarea nou-născutului la viaţa extrauterină. Presiunea nepotrivită poate trauma coloana vertebrală în regiunea cervicală a nou-născutului. a doua la 5 cm. Nu forţaţi corpul copilului în timpul naşterii. cât copilul se naşte. corp. până când va deveni vizibil umărul posterior (cel de partea perineului) Susţineţi întreg corpul copilaşului cu toată suprafaţa mâinilor atât timp. Uscaţi copilul. 53 . incizaţi între ligaturi cordonul ombilical cu foarfecele. Asigură menţinerea sigură a copilului. Înlăturaţi orice urme ale membranelor amniotice de pe faţa copilului. Puneţi două ligaturi pe cordonul ombilical: prima la nivelul perineului femeii. Femeia se screme în timpul contracţiilor Aplicaţi o presiune uşoară în jos pe capul copilului. Fixaţi timpul naşterii nounăscutului. efectuaţi o aspiraţie a căilor respiratorii (un nou-născut sănătos care respiră bine şi ţipă imediat nu are nevoie de aspiraţie) Continuaţi susţinerea căpşorului cu ambele mâini. Permiteţi ca restabilirea poziţiei să se producă. Ştergeţi mucusul de pe faţa copilului cu un prosop curat sau tifon. Eliberaţi cu atenţie căile respiratorii ale copilaşului înfăşurând pe deget un scutec curat su orce bucată de ţesătură curată. Previne expulzia bruscă a capului fetal şi trauma posibilă a perineului Rugaţi ca parturienta să răsufle adânc în timpul contracţiei când are loc degajarea căpşorului. Dacă este necesar.

Încercările timpurii de a delivra placenta pot duce la ruperea cordonului. Apreciaţi hemoragia probabilă din timpul naşterii şi fixaţi cifra. Dereglările stării generale se manifestă prin slăbiciuni. Ajută la contracţia uterină dacă travaliul şi naşterea rapidă predispun femeia la o hemoragie postpartum Masaţi uşor uterul pentru a-l ajuta să se contracte.Fundul uterin se ridică în sus în abdomen sau uterul devine mai dur. Fixaţi timpul naşterii placentei. Rugaţi femeia să se screamă la o contracţie pentru a expulza placenta. Sângerarea din vagin poate fi sub formă de get sau în formă de porţii de sânge cu cheaguri ce se repetă.Alungirea cordonului umbelical (ligatura cordonului ombilical care aţi fixat-o lângă perineu a coborât) .Perioada de delivrenţă şi expulzie a placentei (locului) Plasaţi copilul pe abdomenul mamei. (scutec. palpitaţii cardiace. Asigură delivrenţa sigură a placentei. ştergar.Jetul de sînge întunecat din vagin . Încurajaţi alimentaţia naturală. oboseală nemotivată. vertijuri. Asistentul social în asemenea situaţie: • va chema echipa de salvare. Hemoragia (sângerarea) din vagin Una din stările de urgenţă în perioada de lăuzie este hemoragia din vagin. 54 . Ţineţi mama şi copilul la cald. o bucată de ţesătură) curat sub fesele lăuzei. Puneţi o bucată de tifon. Stările de urgenţă în perioada de lăuzie Facilitează contracţiile uterine controlând astfel sângerarea femeii. mai frecvent. Înveliţi copilul şi mama cu un prosop curat. rupturi a căilor moi de naştere. Evaluaţi aici scorul Apgar la 1 minut şi 5 minute. Placenta cu membranele ei se vor colecta într-o pungă de polietilenă curată pentru a fi transportată împreună cu mama şi nou-născutul la o instiuţia medicală. precoce. ştergar. la prolabarea sau inversia uterului. Puneţi o compresă de tifon. uscat. Cauzele acestei stări. endomiometrita erozivă. Aşteptaţi semnele de decolare a placentei . Înregistrările efectuate de persoana care a asistat naşterea Data şi ora naşterii Data şi ora decolării placentei Scorul Apgar Sexul copilului Starea perineului Anomalii sau accidente la naştere. pot fi: reziduuri placentare. o bucată de ţesătură) curat pe perineu după ce aţi curăţat perineul de eliminări în urma naşterii. hematometra. nedepistate la controlul în valve postnatal. Copilul se află pe abdomenul mamei. (scutec. Înveliţi-ii cu o bucată de ţesătură curată şi dacă e nevoie cu o plapumă.

şi a semnelor de inflamaţie a sânilor. Durerile pot fi localizate în regiunea sânilor. senzaţii de urinare frecventă • Diaree • Cefalee • Creşterea bruscă în greutate. • este important de reţinut că. din tractul genital şi necesită spitalizare. Febra mai frecvent poate fi asociată cu dureri în regiunea glandelor mamare. în numai câteva zile Încurajaţi femeia să se prezinte la maternitate atunci când: • Apar primele contracţii uterine. vertijuri • Dereglări ale micţiunii în formă de usturime. în regiunea inferioară a abdomenului. Febră Consultaţia medicului de urgenţă este necesară şi în cazul apariţiei febrei. varice • Oboseală nemotivată. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. hemoragia postpartum reprezintă o pierdere de sânge de 500 ml sau mai mult. Durerea O stare de urgenţă în perioada de lăuzie şi necesitatea de consultaţie urgentă a medicului este durerea. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. în regiunea anusului cu semne de inflamaţie locală şi dilatarea varicoasă a venelor fiind consecinţe a tromboflebitei sau flebotrombozei. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului.• va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. ca rezultat a unui proces inflamator sau lactostază. slăbiciuni. în caz de proces septico-purulent a organelor genitale. dureri în regiunea perineală ca rezultat a plăgilor postnatale şi hemoroizilor. În caz de dureri în regiunea inferioară a abdomenului cu lohii de culoare şi miros neobişnuit şi febră asistentul medical: • va chema echipa de salvare şi/sau va anunţa medicul de familie sau medicul specialist. dureri în membrele inferioare. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. disconfort. care deseori se manifestă prin dureri în partea de jos a abdomenului sau a spatelui. care sunt primele semne a mastitei puerperale sau cu dureri în regiunea inferioară a abdomenului şi lohii de culoare şi/sau miros neobişnuit fiind semne a endomiometritei puerperale. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. Aceste contracţii sunt regulate si apropiate ca interval de timp. • În caz de eliminare a dopului gelatinos (mucus sangvinolent) din vagin • Dacă s-au scurs apele (lichidul amniotic) 55 . Important!!! Încurajaţi femeia pentru o consultaţie la medicul de familie sau medicul specialist în caz de prezentare a următoarelor semne de pericol: • Prurit cutanat constant • Febră • Vome sau greţuri • Edeme la mâini şi picioare. La apariţia acestor simptoame se recomandă de urgenţă: • consultaţia medicului de familie sau medicului specialist şi/sau se va anunţa echipa de salvare. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical.

. 7. ( fundul uterului se află la nivelul ombiliculuilui) nu stă la evidenţa medicului de familie pentru îngrijiri antenatale. care la moment se află la bunei. v-aţi planificat o vizită la doamna M. La moment locuieşte la concubinul sau. Se plânge de greţuri. La moment este însărcinată.. locuieşte în cămin împreună cu soţul. 18 ani. 36 ani. au o fetiţă de 3 anişori. când a fost luată la evidenţă.. gravida X. 11. doamna F. doamna B. este la evidenţa la medicul de familie dar a fost numai o dată la control. de jumătate de an locuieşte împreună cu un alt bărbat. („degrabă trebuie să nasc”). este palidă. Este însărcinată. căsătorită. La moment este însărcinată în luna a patra şi sunt foarte bucuroşi. Din discuţie menţionează că de vre-o trei zile nu simte copilul. are 2 copii. Aplicaţii practice: Analizaţi studiile de caz. 20 ani primipară. Mişcările fătului le simte bine. Este însărcinată în ultima lună de sarcină. doamna S. ambii soţi lucrează în gospodărie. 8. câte o dată are senzaţia că-i fuge pământul de sub picioare. 42 ani. Din casă auziţi strigăte şi geamăte înăbuşite. dar ea alimentează copilul până-n prezent cu sân şi de aceia nu are ciclu. Vă spune că nu are poftă de mâncare. 26 ani. doamna C. a însemnat-o după naştere numai o dată. vârsta sarcinii 36 săptămâni. Când întraţi găsiţi următoarea situaţie: gravida se află culcată în pat. musculiţe în faţa ochilor. ţinându-se de burtă şi la momentul apariţiei D-voastre exclamă „vine copilul”. În timpul discuţiei a avut o durere puternică în partea de jos a abdomenului şi pe picioare s-au scurs apele. casnică. mai ales dimineaţa. Eliminări din vagin neagă. ambii nu sunt încadraţi în câmpul muncii. • • Studiu individual 56 . La moment se plânge de dureri în regiunea lombară şi eliminări neabundente sangvinolente din vagin. lucrează vânzătoare de mărfuri de uz casnic. Nu stă la evidenţă la medicul de familie. în ultimul timp are „pofte”. 12. în piaţă. menstruaţie nu are. căsătorită. care locuieşte singură împreună cu fiica de 15 ani. nu are un loc stabil de trai şi de lucru.Dacă a trecut termenul aşteptat de naştere În cazul când nu simţiţi mişcările copilului de mai multe ori în ultimul trimestru al sarcinii Solicitaţi asistenţa de urgenţă la apariţia oricărui din următoarele semne de urgenţă: • Eliminări sangvinolente din vagin (hemoragii) • Scurgerea lichidului amniotic • Dureri în abdomen • Edeme care progresează rapid • Dereglarea vederii • Eliminări abundente nesangvinolente din vagin. se plânge de cefalee. gravidă 38 săptămâni. 42 ani. În timpul discuţiei se plânge de oboseală permanentă. motivează prin lipsă de timp. 9. La bătaia în uşă doamna nu răspunde. supraveţuiesc din îndemnizaţiile ce le oferă statul pentru copii. doamna A. are un copil de 1 an. celibatară. vârsta sarcinii 34 săptămâni. au teren arabil. soţul este plecat la muncă peste hotare de 2 ani şi nu are nici o veste de la el. Sarcinile: • • Enumeraţi semnele clinice ale problemelor posibile sau a stărilor de urgenţă în fiece caz Descrieţi şi argumentaţi acţiunile D-voastră. 10. 24 ani.. 1.

Managementul îngrijirii nou-născutului. 2005.. 10. Sănătatea reproducerii. 165 p 4.139. Chişinău 2006. 13. 7. şi coaut. “Tipografia Centrală”. Ed. O. 296 pag. 1993. 6.. Synergy Communications. Ontario. 15. 14.2002. Manual. Explicaţi importanţa activităţii asistentului social în îngrijirea perinatală BIBLIOGRAFIE: 1. Paladi Gh. Compendiu „Pregătirea psiho-emoţională a gravidei şi a familiei ei”. Volumul 2 al Protocoalelor de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie”. Chişinău. ediţia a doua. 206 pag 16. forma 113/e. Baltag. Joan Mogul Carrity. Planned Parenthood of New York City. 3. 248 pag 9. Chişinău 2006. Carnetul Medical Perinatal. 5. Chişinău. 165 p. Combinatul Poligrafic. 103 p. vis-a-vis de situaţiile descrise mai sus şi modul în care a fost soluţionat. Evidenţiaţi posibilele greşeli în procesul de asistenţă perinatală care duc la apariţia stărilor de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală.. “Vera Bostan”. 2006. 8. II. R. 2005. Vîrtej P. Obstetrica. Tipografia Centrală. Bucureşti. 2. Chişinău 2006. Obstetrica patologică. Prezentaţi un caz din experienţa Dvs. Chişinău. 18. Friptu cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova. România. Hodorogea. Tipografia Centrală. Copyrigt 1996. Ghid practic în asistenţa antenatală pentru medicii de familie. Ghid de consiliere în avortul de prim trimestru. 151 p. 3. Chişinău. Principiile practicii perinatale. 2005. Argumentaţi necesitatea cunoaşterii materiei în activitatea profesională 4. Ghidul viitoarei mame „Cum să ai un Făt Frumos şi Sănătos”. “Tipografia Centrală”. USA. ediţia a doua. Ed. Chişinău. 2007. Chişinău 2006. 57 . 152 p 17. “Tipografia Centrală”. Î. şi adapt. Friptu V.05. 2006. Chişinău. Paladi Gh.. Pregătirea psiho-emoţională a gravidei şi membrilor familiei ei către naştere.”ALL”. Chişinău 2006. aprobat de MS al RM nr. Tipografia Centrală. Stratulat Petru şi coaut.Trad. Obstetrica fiziologică şi patologică. Programul Naţional de ameliorare a asistenţei în planificarea familiei şi protejarea sănătăţii reproductive în RM anii 1999 – 2003. Tipografia Centrală. volumul 3. Mary Ann Castle. Modul „Asistenţa antenatală”. vol. Supliment la Ghidul C Naţional de Perinatologie „Protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie”. Programul de instruire în perinatologie.1. Boyd Joni şi coaut. Cerneţchi. editat cu suportul Direcţiei Elveţiene de Dezvoltare. Chişinău. Chişinău. 120 p. 11. V. Chişinău. 2005. 160 p. 2005. 12. Ghidul B Naţional de Perinatologie “Serviciul perinatologic regionalizat: nivele şi conţinut”. V. 278 pag. Compendiu. 2007. 1997. 2. din 28. “Lumina”. 2004. „Supliment la Ghidul C Naţional de perinatologie: protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie”.I. Comendant. editat cu suportul UNFPA. S. 19. Combinatul Poligrafic. Ghid A Naţional de Perinatologie „Pprincipii de organizare şi acordare a asistenţei peirnatale”. 1996.

mecanic şi metabolic de către organismul 58 . 1997. R. Perioada de nou-născut este perioada din viaţa copilului care însumează primele 30 de zile din viaţă.20. ÎNGRIJIRILE NOU-NĂSCUTULUI.1. W. Obstetrică şi ginecologie. W. prematuri. brusc. ÎNGRIJIRILE NOU-NĂSCUTULUI. 3. Separarea la naştere a fătului de placentă este un proces critic (un proces “de răscruce”). 3. română sub red. vârsta gestaţională. Adaptarea nou-născutului normoponderal (cu greutate normala la naştere) Copilul. supramatur. Procesul de durere întâlnit în cadrul neonatal Cuvinte cheie: nou-născutul. Copiii prematurii 3. Tema 3.2. necesită o atenţie aparte impusă de particularităţile sale. care implică modificări funcţionale în fiecare sistem. Ed. Alimentaţia naturală a nou-născutului 3.. Beck jr. Adaptarea nou-născutului normoponderal (cu greutate normală la naştere) 3.Vlădărescu.3. în fiecare organ. odată “venit pe lume”. Tema 3. fiinţa umană – până atunci protejată termic. Unitatea indisolubila dintre mamă şi făt din timpul sarcinii şi a naşterii se întrerupe şi nou-născutul începe adaptarea la viaţa extrauterină.1. Bucureşti. Îngrijirea esenţială a nou-născutului sănătos 3. “Almatea” ediţia în l. de vulnerabilitatea sa crescută. dismaturitatea.5.4.

ÎNFĂŞATUL. cu particularităţi morfologice şi funcţionale caracteristice prematurului. nou-născutul trebuie să fie uscat • • copilul se examinează la lumina zilei sau la lumina lămpilor de zi mâinile examinatorului trebuie să fie uscate şi calde 3. A cunoaşte indicaţiile pentru utilizarea manoperelor de îngrijire în neonatologie 59 . Variantele vârstei gestaţionale a)nou-născut matur (născut între 37 şi 42 săptămâni) b)nou-născut prematur (născut până la 36 săptămâni de sarcină) c)nou-născut postmatur (născut după 42 săptămâni după sarcină). născut la termen. fundamentale. EDUCARE.mare pentru vârsta gestaţională dată (copiii cu indicele maturizării morfologice mai mult de 2 devieri standarde sau mai mult de 20 percentile pentru vârsta lui gestaţională.2. • • • copilul se examinează în primele ore după naştere temperatura încăperii unde se află nou-născutul va fi 24 – 26° C examenul se efectuează în incubator sau pe măsuţă cu sursă de încălzire. ÎNGRIJIREA ESENŢIALĂ A NOU-NĂSCUTULUI SĂNĂTOS CUVINTE CHEIE: ÎNGRIJIRE. Menţionăm principalele “probleme” adaptive ale nou-născutului. Forma asimetrică: deficit al indicilor pondero-staturali (<10 percentile) LGA (Large for gestational age). Nou-născut imatur – copil.mamei . Corespunde copilul vârstei sale gestaţionale? SGA (Small for gestational age). ÎMBĂIEREA. Obiectivele : 1.trebuie să se deprindă rapid să facă faţă unor schimbări funcţionale esenţiale. A sistematiza manoperele utilizate în practica neonatală în formă de modul 2.mic pentru vârsta gestaţională dată (indicele gastiologice întârzie maturităţii cu două devieri standarde sau constituie mai puţin de 10 percentile a greutăţii pentru vârsta de gestaţie) Variantele SGA: Forma simetrică: nou-născut la termen marchează greutatea mica la naştere. ROMINGUL.

De exemplu. Practici nocive care au existat şi continuă să mai existe sunt: a) administrarea ceaiului. în locul adresării la medic. cât şi al hipoglicemiei şi icterului. b) administrarea precoce a laptelui de vacă sau capră (în primele luni) fără a fi necesar. d) legănarea pe picioare. curăţenia.3. cordonul ombilical poate fi sursa cea mai frecventă de sepsis neonatal şi. Sentimentele nou-născutului se dezvoltă începând cu perioada aflării sale în uterul matern. naştere şi perioada neonatală are o corelaţie trainică cu practicile tradiţionale care pot fi calificate ca benefice sau nocive. Un nou-născut face parte din una din următoarele categorii la naştere: Normal Normal. îngrijirea în sarcină. De asemenea. Necesităţile esenţiale ale oricărui nou-născut includ respiraţia. mama şi nou-născutul erau lipsiţi de posibilitatea de a fi vizitaţi de rude în maternitate. de asemenea. emoţiile fiecărui om formează şi determină personalitatea. Practicile de îngrijire “nocive” existente În fiecare societate. Alimentaţia naturală precoce. de infecţie tetanică. c) înfăşarea strânsă a copilului. Copilul încă în stare de dezvoltare intrauterină participă în viaţa mamei. dar necesită atenţie deosebită (AOC) Greutate mică la naştere Cu complicaţii Copiii pot să treacă rapid de la stări aparent normale la stări grave de îmbolnăvire. alimentaţia şi dragostea. precauţiile şi complicaţiile în efectuarea manoperelor Viziunea generală pentru întreaga asistenţă neonatală Este ca copiii să aibă un început de viaţă cât mai sănătos posibil. În orice localitate există practici dăunătoare ce trebuie înlăturate pentru a îmbunătăţi calitatea îngrijirii neonatale. Evident. căldura. altor lichide între alăptările la sân. tehnica efectuării. reduce atât riscul hipotermiei. copilul fiind aproape de mamă. În maternităţi până nu de mult copiii erau separaţi de mame. A cunoaşte echipamentul. Când se începe îngrijirea şi educarea nou-născutului? Predispoziţia ereditară împreună cu educarea. în cazuri de îmbolnăvire a nou-născutului. asistenţa esenţială bună acordată va preveni multe urgenţe neonatale. mamele nu participau la îngrijirea copilului. e) descântec. previne infecţiile. 60 .

În primele ore de după naştere pruncul este vioi. dar şi sunetele externe. de acum în această fază. Copilul. mamă şi familie stabilirea unor mecanisme sau indici pentru depistarea rapidă şi înlăturarea stărilor de boală la nou-născuţi promovarea alăptării precoce ca fiind forma cea mai bună de alimentare a nou-născutului punerea la dispoziţia părinţilor a resurselor de instruire pentru a-i ajuta la îngrijirea pruncului acordarea îngrijirii medicale preventive şi efectuarea examinărilor recomandate nounăscuţilor. activ şi darnic de a fi alimentat. Un astfel de punct de vedere. de a avea emoţii se dezvoltă din uter. fiziologică a pruncului la viaţa extrauterină facilitarea contactului imediat şi ulterior dintre prunc. Prima hrănire nu trebuie forţată. copilul poate să nu fie vioi. Scopul primei alăptări nu este alimentaţia ca atare. Începând de la 5 luni de gestaţie copilul aude nu numai bătăile cordului matern. un factor benefic. odată cu “instituţionalizarea” naşterilor. Pendulul îngrijirii instituţionale şi-a început oscilaţia inversă. ci prelungirea contactului dintre mamă şi prunc. spitalele stimulând funcţionarea cuplului mamă-prunc ca o unitate integră şi principiile de axare către familie. duioşia mamei au drept urmare apariţia primilor muguri ai raţiunii umane. resimte consecinţele dispoziţiei proaste a mamei. Efectuarea primei alimentari Imediat după naştere copilul sănătos va căuta hrana în mod instinctiv. Concepţiile generale privind îngrijirea nou-născutului sănătos în legătură cu politica naţională de fortificare a asistenţei perinatale din Republica Moldova Pe parcursul anilor.Efectele majore a influenţei părinţilor până la naşterea copilului persistă pe toată viaţa. 61 . De aceea el are nevoie de muzică. însă pruncii sănătoşi merită o altă abordare. Dacă în timpul naşterii mamei i s-au dat unele medicamente (din grupa anesteticelor). că se potriveşte în cazul nou-născuţilor bolnavi sau prematuri. a apărut tendinţa de a privi nounăscutul ca pe un “pacient” aparte. Se spune că procesul de naştere a copilului este terminat în momentul în care copilul este transferat de la placentă la sân. de glasul duios. Iată câteva modalităţi de a atinge această uniune: • • • • • • facilitarea procesului de adaptare calmă. probabil. şi mai ales ale tatălui. Capacitatea omului de a simţi. pentru a fi alăptat. atingerile mamei. ea va surveni de sine stătător pe parcursul primei ore. Atenţia faţă de făt. Contactul armonios cu fătul este excelent. ca vocea părinţilor şi muzica. ataşarea mamei faţă de copil. pe care îl pot îmbunătăţi părinţii.

pe de altă parte. Conceptul maternităţii şi al îngrijirii nou-născuţilor în mediul familial a căpătat o susţinere largă. dragostea şi căldura persoanelor apropiate îi înconjoară pe mamă şi prunc într-o atmosferă biologic benefică. Reguli de contact între mamă şi nou-născut: contactul dintre mamă şi nou-născut trebuie să înceapă imediat după naştere. Toate unităţile medicale noi trebuie să dispună şi de saloane mici unde mama să se afle alături de pruncul ei. Trebuie de format condiţii ca mamele să poată participa la îngrijirea copiilor gravi. În mod ideal. Salonul pentru pruncii în stare satisfăcătoare trebuie rezervat pentru nou-născuţii ale căror mame sunt obosite sau nu se simt bine. de mamă va avea grijă moaşa. Copiii care necesită îngrijire şi monitorizare intensivă trebuie să fie de asemenea împreună cu mamele. Atitudinea sufletească. astfel încât părinţii să aibă posibilitatea să se afle un timp cu copilul lor contactul permanent al pruncului cu mama sa trebuie să constituie o regulă de bază. Atunci când nou-născutul se află în aceeaşi încăpere cu mama sa. ci şi familiei sale prin maximalizarea implicării partenerului şi liberalizării regulilor de vizitare din partea celor apropiaţi. la discreţia mamei. cu excepţia cazului când mama cere expres singurătatea altor membri ai familiilor trebuie să li se permite vizite fără restricţii. bunica se uită la nou-născut. În pofida existenţei regulilor de spălare pe mâini. în sala de naşteri. Aceasta oferă susţinere nu numai tinerei mame. având în grija lor mai mulţi prunci deodată. Dacă 62 . tata. De acum înainte nu există nici o justificare pentru separarea unui nou-născut sănătos de mama sa. îngrijesc de el. Numai copiii şi mamele în stare gravă şi foarte gravă pot fi izolaţi până la ameliorarea stării. de nou-născut va avea grijă asistenta medicală. asistentele se ocupă de îngrijirea pruncului. Când mama. Capacităţile existente trebuie să fie adaptate astfel încât să li se permită nounăscuţilor să fie alături de mamă. mama are de obicei grijă de prunc (aşa cum va face când se vor întoarce acasă). În salonul pentru nounăscuţi. Tradiţional se consideră că saloanele pentru nou-născuţi erau “mai curate” decât rezervate mamelor. Primul contact dintre prunc şi familie Imediat după naştere trebuie stimulat contactul permanent al nou-născutului cu mama. “procedurile obligatorii” de îngrijire a nou-născutului trebuie amânate pentru mai târziu. iar frica de infectare a nou-născutului era luată drept motiv pentru limitarea contactului dintre mamă şi prunc. îl mângâie. lor le apare dragostea rapidă faţă de micuţul neputincios. dar luându-se în considerare dorinţa de intimitate şi drepturile altor lăuze. în saloanele pentru nou-născuţi potenţialul infectării este mai mare decât în cele pentru mame.Este foarte importantă participarea la naştere a tatălui sau a bunicii.

familiile şi asistenţii la naştere să evite practicile dăunătoare. care trebuie accentuată atât pentru membrii familiei. copilul poate şi trebuie să fie împreună cu mama în acelaşi salon nu numai în timpul hrănirii lui. sălile din maternităţi trebuie amenajate astfel ca să se creeze o atmosferă de confort pentru familii în cazul nou-născuţilor sănătoşi este necesară o reevaluare a procedurilor „obligatorii” din cadrul spitalului dat. folosirea mănuşilor. cu toate că această metodă poate fi oferită sub diferite forme: să se afle 24 ore 63 . fraţii. Tata. pentru prevenirea HIV. trebuie să li se permită şi taţilor să beneficieze de intimitate cu nounăscutul. Aceste măsuri se datorau unor considerente de respectare a regimului sanitaro-epidemic sau din lipsă de spaţiu. este o cerinţă obligatorie tăierea cordonului cu un instrument curat (o lamă nouă sau fiartă înainte de utilizare este o modalitate necostisitoare şi curată. suprafaţă de naştere curată pentru reducerea riscului infectării cu tetanos. Mama primea copilul. Spălarea pe mâni este cea mai simplă şi totodată cea mai importantă deprindere(cost-efectivă). cordonul ombilical trebuie legat strâns fie cu un fir curat.). cât şi pentru lucrătorii medicali. Şi la nou în republică multe maternităţi oferă mamei şi copilului salon aparte. să se vadă dacă acestea sunt cu adevărat necesare şi dacă aduc vreun beneficiu real. fie prins cu o clamă pentru cordon. un scutec curat şi cald pentru uscarea copilului stimulează alăptarea şi previne pierderile de căldură. surorile şi buneii puteau să-l privească numai printr-un perete din sticlă. unghiile tăiate scurt. Din fericire. la intervale 3-4 ore pentru a-l alimenta. Totuşi. Pentru obţinerea curăţeniei este nevoie ca mamele.este posibil. curăţenia „simplă” deseori nu este uşor de realizat. Romingul (rooming-in) După naştere în anii trecuţi se obişnuia ca nou-născuţii să fie amplasaţi în salonul pentru nounăscuţi. Curăţenia la naştere ar fi un pas major în reducerea riscului infecţiei pentru mamă şi copil. astăzi situaţia s-a schimbat. dacă aceasta este disponibilă. Următorii componenţi facilitează implementarea lanţului curat: mâinile spălate.

dacă totul este bine folosirea acestei metode îi formează copilului deprinderea de a se alăpta. ei mai bine cunosc copilul. ca şi mamele. deoarece nu numai restructurarea hormonală poate duce la stări depresive. femeia va fi ajutată de asistenta medicală aflându-se împreună. 64 . Fraţii şi surorile mai mari de îndată încep să contacteze cu micuţul lor. pentru că se vor exersa în a-l spăla. dacă mama nu îl are în preajma sa tăticii tineri. când apar probleme. când este flămând ceea ce duce la îmbunătăţirea lactaţiei la femeie intimitatea şi grija permanentă a mamei creează un confort psihologic copilului. mamă peste câteva zile poate părăsi clinica. el se simte iubit şi înţeles. În caz dacă mama este obosită sau se simte rău copilul o perioadă de timp va fi îngrijit de asistenta medicală de copii. îl îmbracă. drept urmare la ele dispare frica că nu vor face faţă cerinţelor. la fel.împreună. Poziţionarea în timpul somnului Riscul decesului copilului e minim atunci când copilul doarme pe spate sau în decubit dorsal. copilul primeşte totul ce-şi doreşte. mama cunoaşte ritmurile individuale de îngrijire dezvoltarea copilului se accelerează: zâmbeşte mai des şi plânge mai puţin astfel instruită. când. acceptă metoda roming-ului. după o perioadă scurtă de plâns. îmbrăca şi hrăni. dar şi gândurile şi grijile legate de copil. această metodă are o influenţă pozitivă asupra riscului apariţiei perioadei depresive după naştere. Aflarea mamei şi copilului împreună dă următoarele rezultate: mama foarte repede îşi cunoaşte copilul şi necesităţile lui mamele primipare vor fi mai sigure că îngrijesc corect copilul. Toaleta igienică a tegumentelor şi mucoaselor Toaleta de dimineaţă a nou-născutului include: - Toaleta feţei Toaleta ochilor Toaleta narinelor Toaleta urechiuşelor Toaleta cavităţii bucale Toaleta organelor genitale - 2.

Nu înfăşaţi strâns ! Înfăşatul strâns: Blochează diafragma şi micşorează ventilarea pulmonilor Micşorează circulaţia sanguină Lipsa spaţiului liber nu permite de a păstra căldura Împiedicarea mişcărilor stopează dezvoltarea coordinării neuromusculare Nu permite alăptarea corectă Înfăşatul limitează dorinţele copilului. Procedura de scăldare a copilului va fi amânată şi va fi efectuată după externare la domiciliu. dar nu mai mult de 6 ore. Evaluarea peristaltismului intestinal 8. Evaluarea temperaturii corporale 5.3. Dacă copilul este murdar de sânge sau meconiu. Îmbrăcarea se efectuează în mod liber. Evaluarea cordului şi pulmonilor 4. Îmbăierea copilului În primele ore de viaţă este indicat de a renunţa la îmbăierea copilului ştergându-l. costumaşe din bumbac/lână căciuliţă de bumbac/lână mănuşi de bumbac/lână ciorapi de bumbac/lână pampers cearşaf NB!. În timpul scăldatului asistenta medicală este obligată: Să încălzească mai întâi salonul 65 . copilul este îmbrăcat în: maiouri de bumbac tricotate combinezon. Îngrijirea bontului ombilical: Îmbăierea copilului Se recomandă ca procedura de îmbăiere a copilului să fie amânată. Profilaxia infecţiilor în salonul pentru nou-născuţi: Spălarea pe mâini de fiecare dată când copilul este înfăşat sau când se efectuează prelucrarea bontului ombilical. copilul trebuie bine şters şi dacă e posibil de amânat scăldatul peste 6 ore după naştere. Evaluarea dinamicii masei corporale 6. Evaluarea diurezei 7.

Prelucrarea primară a bontului ombilical se face la sfârşitul primei ore după naştere pentru nu a întrerupe contactul „piele la piele” între mamă şi copil şi pentru susţinerea alimentaţiei la sân fără forţarea nou-născutului. Îmbăierea neregulată poate duce la dereglarea termoreglării copilului şi corespunzător la mărirea temperaturii corporale.0oC. Probleme ce vor fi discutate cu mama: • • • • • • • Mânuirea nou-născutului Colţul şi camera nou-născutului Somnul Cum vom îngriji la domiciliu Dauna înfăşării De ce trebuie să ţinem seama când îngrijim un nou-născut Pătucul Îngrijirea cordonului ombilical este parte componentă a lanţului curat. care apoi se adaogă în băiţa copilului. Înainte de fiecare procedură de scăldare băiţa se spală minuţios şi apă cu săpun. 66 . Reguli de prelucrare a cordonului: • • • • Pentru prelucrarea bontului ombilical de utilizat un dezinfectant (clorhexidină sau un compus al iodului). Îndoirea scutecului mai jos de bontul cordului. Spălarea mâinilor de fiecare dată înainte de a atinge bontul ombilical. elementelor purulente pe piele. punându-i o căciuliţă şi acoperindu-i picioarele cât mai cald pentru a evita răcirea Să aşeze copilul cât mai aproape de mamă pentru ca ea să-l alăpteze Până la cicatrizarea plăgii ombilicale (primele 10 zile de viaţă) nou-născuţii se scaldă în soluţie pal-roză de permanganat de Kaliu.- Să utilizeze apă caldă (toC 37.0-38. apoi se clăteşte cu apă fierbinte. apariţia intertrigoului. Temperatura în odaie unde va fi scăldat sugarul trebuie să fie de 25 – 28oC. Menţinerea bontului curat şi uscat. La început se pregăteşte o soluţie concentrată. se va folosi săpun pentru copii) Să efectueze în apropierea sursei de încălzire Să acţioneze repede şi grijuliu Să şteargă rapid cu un ştergar cald Să îmbrace rapid copilul cu un tricou cald.

Prevenire. fiindcă ele duc la întârzierea mumificării şi introducerea infecţiei.5% de eritromicină (în caz de infecţii cu chlamidii sau micoplasme) Curăţarea ochilor imediat după naştere Instilarea profilactică a colirului oftalmic (tetraciclină 1%). Oftalmia gonococică poate fi prevenită prin curăţirea ochilor imediat după naştere şi aplicarea: • • • • • unguentului 1% de tetraciclină unguentului 0. !!! Profilaxia infecţiilor oftalmice este o intervenţie simplă şi foarte cost-eficientă. − - Lucrătorii medicali trebuie să fie atenţi la: Hiperemia în jurul cordonului. dacă tratamentul întârzie sau nu este adecvat. cordonul trebuie să fie tăiat cu un instrument curat şi legat strâns cu un fir curat. care duce la întârzierea mumificării şi căderea lui. ÎNGRIJIREA OCHILOR Definiţie: Ophthalmia neonatorum este orice conjunctivită cu eliminări. Nu se recomandă: - Aplicarea bandajelor. în special tumefacţia lui. Oftalmiile cauzate de aceste două microorganisme nu pot fi diferenţiate numai în baza examenului clinic. Se recomandă: Unguentul de tetraciclină este în 97% de cazuri eficient împotriva gonococului şi hlamidă. Infecţia poate deveni sistemică sau se poate solda cu leziuni permanente ale ochiului. − Eliminările purulente din bontul cordonului.Ca parte a lanţului curat. Important !!! Prelucrarea ochilor se va efectua la sfârşitul primei ore după naştere pentru nu a întrerupe contactul „piele la piele” între mamă şi copil şi pentru susţinerea alimentaţiei la sân fără forţare. − Temperatura înaltă (mai mult de 38ºC) sau alte semne de infecţie. Cauzele cele mai frecvente sunt: - infecţia cu gonococcus infecţia cu chlamydia trachomatis. totuşi oftalmia cauzată de gonococi evoluează mai grav. Administrarea colirului la sfârşitul primei ore după naştere. care are loc în primele două săptămâni de viaţă. Prelucrarea cu alcool. MĂSURAREA GREUTĂŢII CORPULUI ŞI APRECIEREA CREŞTERII 67 .

Ajustaţi cântarul la zero cu tot cu faşă / hârtie pe tavă. foarte mică. Aşteptaţi până se linişteşte copilul şi ca să se stabilizeze indicatorul cântarului. Până este stabilizată alăptarea. nou-născutul s-ar putea să nu adauge în greutate.Principiile generale. Tehnica de măsurare a greutăţii • Folosiţi un cântar precis şi corect. cu gradaţii de 5 sau 10 g. Copiii cu greutatea între 1. produs special pentru măsurarea greutăţii nou-născuţilor (este de dorit electronic).5 până la 2. Cea mai frecventă metodă utilizată pentru monitorizarea şi aprecierea creşterii este adaosul ponderal. ajustaţi cântarul săptămânal sau de fiecare dată când acesta este mutat. Dacă nu dispuneţi de instrucţiunile producătorului. extrem de mică. • Ajustaţi /standardizaţi cântarul în conformitate cu instrucţiunile producătorului. Înregistraţi greutatea în fişa copilului şi marcaţi punctul respectiv în fişa de greutate a copilului (mai jos). 3. Copiii cu greutate mică la naştere • Sunt nou-născuţii cu greutatea corporală mai mică de 2500 g Copiii cu greutate foarte mică la naştere • sunt nou-născuţii cu greutatea corporală mai mică de 1500 g pina la 1000 g Copiii cu greutate extrem de mică la naştere sunt nou-născuţii cu greutatea corporală mai mică de 1000 g.5 kg pot pierde până la 15% din greutatea lor de la naştere pe parcursul primelor 7 sau 10 zile de la naştere. sau dacă nou-născutul este bolnav sau mic (cu greutatea la naştere mai mică de 2.este copilul născut viu până la termenul de 37 săptămâni. ci chiar să piardă din greutate. mai puţin de 258 zile (calculând după prima zi a ultimei menstruaţii). • 68 .4 Prematurii Cuvinte cheie: Copii cu greutate mică. • • • • Puneţi o faşă / hârtie curată pe tava cântarului.5 kg sau născut înaintea termenului de 37 de săptămâni de gestaţie). Citiţi greutatea în dependenţă de cea mai apropiată gradaţie de 5 sau 10 g. La inceputul capitolului Conform OMS copil prematur .5 kg pot pierde până la 10% din greutatea lor de la naştere în primele patru sau cinci zile după naştere. iar copiii cu greutatea mai mică de 1.

Hipotermia.5C. După terapia cu O2: retinopatia prematurului (ROP) şi boala cronică pulmonară. hiperkaliemia. Disabilităţile neuro-developmentale. Hiperbilirubinemia indirectă (neconjugată) sau directă (conjugată). - - - Anemia. Metoda Kangoroo 69 . enterocolita ulceronecrotică (EUN). duct arterial deschis). - Cele mai frecvente complicaţii la copilul prematur - Asfixia perinatală.Copiii prematuri pot fi repartizaţi - în neînsemnat prematuri (37-35 săptămâni). Sepsisul neonatal. Hipoprotrombinemia. leucomalacie periventriculară Gastrointestinale: ileusul paralitic. acidoza metabolică). - Un moment de importanţă majoră în îngrijirea nou-născutului constă în prevenirea hipotermiei. Neurologice: hemoragie intraventriculară (HIVE). Dereglări respiratorii (sindromul detresei respiratorii (SDR) Dereglări cardiovasculare (hipotensiune. Hipoglicemia şi hiperglicemia. adică micşorarea temperatirii corpului sub 36. Dereglări ale balanţei fluidelor şi electroliţilor (hiponatriemia. moderat prematuri (34-32 săptămâni) şi sever prematuri (sub 32 săptămâni). Problemele psihosociale.

Impactul metodei asupra RMN este de 0-100%.5 până la 1.• Este aplicabilă pentru toţi nou-născuţii stabilizaţi cu greutatea de la 1.GR A). inclusiv creşterea. 43-66% printre copiii cu GMN.1.5 kg. adaosul ponderal şi ratelor de alăptare la sân. risc redus al infecţiei nosocomiale şi maladiilor severe(. reduce incidenţa morbidităţii prin infecţii cu 51% Căile de cedare a căldurii Convecţie Conducţie Evaporare Radiaţie Cauzele termogenezei scăzute la prematuri: Suprafaţa corporală mare faţă de greutate Postura deflectată. Activitatea musculară redusă Ţesutul celular subcutanat redus Ţesutul gras brun cantitativ redus Cantitatea de norepinefrină eliberată după stressul de frig este mai mică Nu tolerează aport energetic suplimentar pentru a asigura termogeneza Afecţiunile pulmonare care se întâlnesc în 95% din cazuri limitează termogeneza prin creşterea consumului de oxigen - Termoliza este mărită pe seama iradierii tegumentare datorată particularităţilor vascularizaţiei pielii (dispunerea superficială a vaselor sangvine şi prevalenţa vaselor d dilatate) - Toate acestea creează posibilitatea unei răciri rapide a corpului prematurului.E. Hipotermia are următoarele complicaţii: 70 .1.5 până la 2.A). Studiile bazate pe dovezi au arătat că metoda Kangoroo are un set de efecte benefice asupra sănătăţii copiilor cu GMN(N. însă în mod special este recomandată pentru îngrijirea continuă a copiilor cu greutatea de la 1.8 kg.

Următoarele metode de protecţie termică : - Contactul piele-piele . Este aplicabil pentru prematurii cu greutate mică la naştere stabili - Saltelele umplute cu apă . ALĂPTAREA OPTIMĂ.punerea nou-născutului în contact direct cu pieptul mamei.Este binevenită pentru nou-născuţii cu greutatea de la 1. administrării tratamentului şi procedurilor şi pentru a reîncălzi nou-născutul - Incubatoare încălzite cu aer.5 kg în sus.5 3. Este utilă pentru a păstra nounăscutul cald pe parcursul examenului iniţial. Capacitatea scăzută a suptului – imposibilitatea de a-l alăpta.- Hipoglicemie Acidoza metabolică cauzată de spasme vasculare periferice Dereglări de coagulare (hemoragii pulmonare) Şoc Apnee Hemoragii intraventriculare. - Simptomele hipotermiei: Picioruşele devin reci la palpare (ele devin reci înainte de a se răci restul corpului).Nou-născuţii sunt dezbrăcaţi şi plasaţi pe mese radiante pentru a permite observarea lor si efectuarea procedurilor de terapie intensivă. Reducere în mişcări – somnolenţă. ALĂPTAREA OPTIMĂ: 71 .5 kg - Încălzitori cu raze . Ţipăt slab. Este aplicabil pentru îngrijirea continuă a nounăscuţilor cu greutatea mai mică de la 1. FISURI. acoperirea capului nou-născutului cu o bonetă şi tinerea copilului îmbrăcat. BIBERONUL. Este binevenită pentru prematurii cu greutatea de la 1.5 ALIMENTAŢIA NATURALĂ A NOU-NĂSCUTULUI CUVINTE CHEIE: LAPTELE MATERN.

nu mai târziu de prima oră de la naştere. inclusiv noaptea. Alăptarea frecventă. pot fi contaminate şi pot întârzia stabilirea alimentaţiei la sân. Nou-născutul nu trebuie să primească nici un alt aliment. Explicaţi mamei şi familiei ei beneficiile alimentării precoce şi exclusive la sân: . Alăptarea exclusivă la sân până la aproximativ 6 luni de viaţă. diminuând hemoragia post-partum. ALĂPTAREA ÎN PRIMA ORĂ DE LA NAŞTERE! Nou-născutul trebuie alăptat la sân cât mai curând posibil după expulsie. alimentarea la sân poate fi utilizată în calitate de metodă contraceptivă (metoda amenoreei lactaţionale). Principiile generale ale alimentării exclusive la sân • • Încurajaţi alimentarea precoce şi exclusivă la sân în toate cazurile posibile. Nu trebuie sa-i dăm nimic altceva în afara laptelui matern. laptele matern ajută la protecţia copilului de infecţii. . Colostrul are un efect similar cu prima vaccinare. 72 . puneţi-l la sân de îndată ce mama redevine conştientă. Atunci când copilul s-a născut prin operaţie cezariană. nici măcar apă. Acestea nu sunt necesare.Iniţierea alăptării în prima oră de la naştere. copilul a făcut parte din corpul mamei. Alăptarea cât mai timpurie şi mai frecventă conduce la instalarea mai rapidă a secreţiei lactate la mamă.laptele matern este uşor digerat şi eficient utilizat de către organismul nou-născutului. Naşterea înseamnă momentul separării celor două fiinţe. Copilul va beneficia imediat de efectul protector al unei cantităţi concentrate de anticorpi din colostru. Diversificarea alimentaţiei cu alimente potrivite după aproximativ 6 luni de viaţă. la cererea copilului.laptele matern conţine anume acele substanţe nutritive pe care le necesită nou-născutul şi favorizează dezvoltarea copilului. până atunci este necesar contactul piele-la-piele cu tatăl copilului. Mama va avea şi ea avantaje. Menţinerea alimentaţiei la sân şi în al doilea an de viaţă. Alăptarea face ca acest moment să fie depăşit mai uşor şi ajută la stabilirea unei legăturii emoţional-afective între mamă şi copil. Timp de nouă luni. Suptul contribuie la decolarea placentei.

explicaţi mamei că ea s-ar putea să aibă senzaţii de disconfort la sâni o perioadă de timp. un membru al familiei sau altă persoană de susţinere. să nu dea nou-născutului orice alte lichide sau alimente (cum ar fi. să nu folosească suzete sau biberoane. consiliaţi-o să aleagă metoda cea mai potrivită de alimentare.). substituentul lactat procurat. • Explicaţi mamei că majoritatea medicamentelor care îi pot fi administrate nu vor dăuna copilului ei alimentat la sân. • Invitaţi în discuţie soţul privind alimentaţia la sân. partenerul mamei. etc. • Dacă mama este bolnavă sau dacă ea preferă să nu alăpteze: daţi nou-născutului un substituent al laptelui matern. i se dă să sugă din al doilea. dar recomandaţi-i să evite spălatul sau ştersul mameloanelor imediat înainte de alăptare. însă ea trebuie să evite stimularea lor. atât timp cât doreşte copilul. laptele de animale. dacă este posibil. • • Asiguraţi-vă că mama consumă alimente nutritive şi suficiente lichide. • Dacă mama este HIV pozitivă. • Recomandaţi mamei: să nu forţeze copilul să mănânce. cu excepţia laptelui matern. Dacă senzaţia de disconfort în regiunea sânilor este foarte pronunţată: ea poate stoarce o cantitate mică de lapte de câteva ori pe zi pentru a micşora disconfortul. Totuşi. • Învăţaţi mama să alăpteze copilul alternativ din ambii sâni: imediat ce copilul a golit primul sân. să nu întrerupă o alimentare înainte ca pruncul să se sature.• Încurajaţi mama să alăpteze copilul la cerere. în primele şase luni ale vieţii copilului. apă. terciurile tradiţionale din regiune. dacă mama urmează un tratament medicamentos este necesară o monitorizare mai strictă a stării nou-născutului. 73 . ceai. oferiţi mamei recomandări în ceea ce priveşte îngrijirea sânilor. Asiguraţi-vă că mama dispune de condiţii şi se poate spăla sau face baie zilnic. atât ziua cât şi noaptea (de opt sau mai multe ori pe zi).

ea trebuie să-i dea să sugă numai atunci când copilul caută sânul şi vrea să mănânce. - sugeraţi mamei să aplice o compresă caldă sau rece pe sâni pentru a reduce tumefierea. ombilicate sau mici se masează cu mişcări de rotaţie şi tracţiune. mama trebuie să ţină copilul în această poziţie cât mai mult în primele două ore. asociaţii de sprijin formate din mame cu experienţă şi dornice să-şi împărtăşească altor femei din experienţa lor şi să le susţină prin exemplul personal. Pregătirea antenatală către alimentaţia naturală Contactul precoce (primar) La primul contact după naştere când se realizează contactul piele la piele. dar ea nu trebuie să strângă prea mult sânii. împingându-le înafară. Acesta şi este primul contact în care se realizează relaţii strânse între copil şi mamă. Priorităţile laptelui matern pentru copil: Rolul biologic şi social al laptelui uman: Factor alimentar Factor imunologic Factor reglator al funcţiilor specifice umane la nou-născuţi Factor de comportament psiho-emoţional Poziţionarea şi aplicarea corectă la sân 74 . acesta este totuşi de ajuns pentru nounăscut. deoarece aceasta va accentua senzaţia de disconfort. NU UITAŢI: Chiar atunci când mama simte că are foarte puţin lapte.- recomandaţi mamei să susţină sânii cu un sutien potrivit sau cu o faşă. cu condiţia că pruncul să fie alăptat frecvent. pregătirea psiho-emoţională învăţarea tehnicilor de alăptare la cursurile prenatale discuţii cu prietene cu experienţă şi competente informaţii de la grupuri. Mameloanele retractate. Se evită sutienul prea strâns ce comprimă mameloanele. Pregătirea pentru alăptare se începe din timpul gravidităţii prin: pregătirea sânilor: gravida va învăţa să-şi maseze sânii pentru stoarcerea lor.

Să mişte copilul repede pe sân. copilul efectuează mişcări de sugere profunde şi lente cu pauze rare. să susţină ferm corpul copilului. căutarea sau întinderea guriţei şi mişcarea. cu nasul lângă mamelon. Explicaţi mamei cum să ţină copilul în timpul alăptării. să ţină capul şi corpul copilului drept. Semnele pregătirii de a lua sânul includ deschiderea gurii. dacă este posibil. Laptele stors va înmuia zona în jurul mamelonului şi copilului îi va fi mai uşor să ia sânul. în întregime nu numai gâtul şi umerii. în mod special dacă aceasta alăptează copilul pentru prima oară sau dacă mama este foarte tânără. Ea trebuie: să ţină copilul în contact piele-la-piele.Rugaţi mama să-şi ajute copilul să ia sânul când acesta pare a fi pregătit. astfel încât buza inferioară a copilului să fie inferior de mamelon. întors cu faţa spre sânul ei. Să aştepte până guriţa copilului se va deschide larg. Ajutaţi mama dacă ea îşi exprimă dorinţa. guriţa copilului este foarte larg deschisă cu buza inferioară întoarsă înafară. 75 . Ea trebuie: Să atingă buzele copilului cu mamelonul său. Semnele aplicării corecte la sân sunt următoarele: • bărbia copilului atinge sânul. Fig. Explicaţi mamei cum să încurajeze copilul să ia sânul. o parte mai mare a areolei este observabilă superior decât inferior de guriţă. recomandaţi-i să stoarcă puţin lapte înainte de a începe alăptarea. Dacă sânii mamei sunt angorjaţi. Încurajarea copilului să ia sânul • Apreciaţi poziţionarea la sân şi suptul.

Aplicarea corectă (A) şi incorectă (B) la sân Utilizarea biberonului dacă este folosit înainte de stabilirea deplină a alimentaţiei la sân pentru suplimentări ulterioare Mamă fără experienţă când are primul copil când mai are copii, dar nu i-a alăptat la sân

Dificultăţi funcţionale copil mic sau obosit sâni angorjaţi (întăriţi) începerea târzie a alăptării ajutor tradiţional sau comunitar redus medici, moaşe, asistente medicale neinstruiţi în promovarea alăptării la sân

76

Rezultatele unei poziţionări incorecte la sân

Dureri şi vătămarea mameloanelor

Dureri în mamelon, fisuri

Laptele nu este extras eficient

Obstruare

Oferta de lapte este aparent mică

Copilul e nesatisfăcut. Vrea din ce în ce mai mult lapte

Copilul e stângenit. Refuză să se alăpteze.

Sânii produc mai puţin lapte

Copilul nu reuşeşte să sporească în greutate.

Semne sigure Creştere în greutate nesatisfăcătoare sub 500 grame/lună greutatea mai mică decât la naştere după 2 săptămâni de viaţă sub 6 micţiuni pe zi, urină galbenă şi puternic mirositoare

Urină concentrată, în cantitate mică -

Semne posibile sugar nesatisfăcut la sfârşitul suptului sugar care plânge frecvent mese foarte frecvente mese foarte lungi sugar care refuză sânul sugar cu scaune tari, uscate sau verzui sugar cu scaune rare, în cantitate mică la stoarcerea sânului nu se elimină nici o picătură de lapte
77

-

sânii nu şi-au mărit volumul (în timpul sarcinii) lactaţia nu s-a instalat (după naştere)

Stoarcerea laptelui matern Învăţaţi mama cum să stoarcă lapte din sân singură. Mama trebuie: să aibă o cană sau un recipient curat (spălat, fiert sau clătit cu apă fiartă şi uscat fără a fi şters) pentru colectarea şi depozitarea laptelui; să se spele minuţios pe mâini; să stea în picioare sau aşezată confortabil şi să ţină recipientul sub sân; să stoarcă laptele: să susţină sânul cu patru degete şi să amplaseze policele deasupra areolei; să strângă areola între police şi celelalte degete apăsând cu mâna pieptul; să stoarcă fiecare sân timp de cel puţin cinci minute, alternând sânii până când va înceta să curgă laptele (ambii sâni sunt completamente storşi).

Stoarcerea laptelui matern Dacă laptele nu curge bine:

-

asiguraţi-vă că mama foloseşte tehnica corectă; spuneţi mamei să aplice comprese calde la sâni; rugaţi pe cineva să maseze spatele şi gâtul mamei.

78

dacă este posibil. să ţină copilul semi aşezat în braţe. 79 . puneţi o etichetă pe recipient şi. Dacă copilul nu consumă toată cantitatea de lapte. evitaţi însă să supraîncălziţi laptele. • Folosiţi ustensile şi dispozitive de alimentare curate (spălate. • Recomandaţi mamei să alimenteze ea însăşi copilul. fierte sau clătite cu apă fiartă şi uscate fără a fi şterse) pentru fiecare alimentare. să nu toarne laptele în guriţa copilului. Asiguraţi-vă că laptele este de temperatura camerei înainte de a-l da copilului: Încălziţi laptele congelat sau păstrat la frigider într-o baie cu apă caldă (aproximativ 40ºC). la temperatura camerei. o cană cu lingură sau alt dispozitiv potrivit pentru aceasta. să finiseze alimentarea atunci când copilul îşi închide guriţa şi nu mai este interesat de alimentare. Alimentaţi copilul folosind o cană. să lase copilul să ia laptele. să încline cana (paladai sau lingura). Mama trebuie: să măsoare volumul de lapte stors în cană.Dacă laptele matern stors nu va utilizat imediat. să sprijine uşor cana (paladai sau lingura) pe buza inferioară a copilului şi să atingă cu marginea cănii buza superioară a copilului. asigurându-se că el corespunde volumului necesar corespunzător vârstei copilului. fie puneţi laptele la frigider şi utilizaţi-l timp de 24 de ore. astfel încât laptele să atingă buzele copilului. paladai (B) sau cana cu lingura (C) • Alimentaţi copilul imediat ce a fost stors laptele. fie congelaţi laptele (condiţiile de congelare trebuie menţinute stabil) la -20ºC. cu excepţia cazurilor când ea nu poate efectua acest lucru. în conformitate cu instrucţiunile privind laptele matern stors. Alimentarea cu cana (A). păstraţi laptele acoperit. timp de nu mai mult de şase luni: Dacă nu aveţi la dispoziţie un frigider sau congelator. Alimentarea cu cana şi lingura sau alt dispozitiv • • Asiguraţi-vă că mama poate stoarce bine laptele. Folosiţi repede laptele reîncălzit. timp de cel mult şase ore. depozitaţi laptele care rămâne.

dacă nu aveţi deja una instalată. sugeraţi mamei să încerce să stoarcă laptele direct în guriţa copilului. Încurajaţi mama să ţină copilul şi să participe la alimentări. Determinaţi volumul necesar de lapte pentru alimentare în corespundere de vârsta copilului. spuneţi mamei să încurajeze copilul.5 kg sau la 2-3 ore.5.• Dacă copilul nu consumă volumul necesar de lapte. • Scoateţi pistonul unei seringi sterile sau foarte bine dezinfectate (de o mărime suficient de mare pentru a încăpea volumul necesar de lapte) şi conectaţi cilindrul seringii la capătul sondei gastrice: 80 . Introducerea laptelui matern stors cu sonda gastrică • • • • • Asiguraţi-vă că mama poate stoarce bine laptele. că este pregătit să sugă. să mărească durata meselor sau să-l alimenteze mai frecvent. • Dacă copilul nu se alimentează bine folosind un dispozitiv de alimentare sau dacă mama preferă să nu-l folosească. să stoarcă sânul până apar câteva picături pe mamelon. dacă copilul are greutatea mai mică de 1. să termine alimentarea. Introduceţi o sondă gastrică. Stoarcerea laptelui matern cu mâna în guriţa copilului • • Asiguraţi-vă că mama poate stoarce bine laptele. Confirmaţi că sonda este corect poziţionată înainte de fiecare alimentare. Spuneţi mamei: să ţină copilul cu guriţa aproape de mamelonul ei. • Rugaţi mama să repete acest proces la 1-2 ore. să lase puţin lapte să cadă în guriţa copilului. kg sau mai mare. • Încurajaţi mama să înceapă să alimenteze copilul imediat ce acesta dă semne. dacă copilul are greutatea de 1. să stoarcă mai multe picături de lapte după ce copilul a înghiţit prima porţie. să lase copilul să miroase mamelonul şi să încerce să ia sânul. atunci când copilul îşi închide guriţa şi nu mai este interesat de alăptare.

• jos. Nu măriţi viteza laptelui prin sondă folosind pistonul seringii. folosiţi un substituent lactat predestinat nou-născuţilor prematuri sau cu greutatea mică la naştere (PreNAN sau PreHiPP). Similac cu Fe. Asiguraţi-vă. folosiţi orice altă pâlnie potrivită. comprimaţi uşor sonda inferior de seringă pentru a încetini fluxul. Dacă nu aveţi la dispoziţie o seringă potrivită. Turnaţi volumul necesar de lapte pentru o hrănire în seringă cu vârful seringii orientat în 81 . NAN cu Fe.a. curată care să se conecteze strâns la sonda gastrică. Dacă fluxul laptelui este prea rapid. Aceasta se poate întâmpla şi într-o zi sau două sau poate dura mai mult de o săptămână. fiartă sau clătită cu apă fiartă şi uscată fără a fi ştearsă). scoateţi. folosiţi un substituent al laptelui matern din comerţ (HiPP-1.Dacă nu aveţi la dispoziţie o seringă sterilă sau foarte bine dezinfectată. spălaţi şi dezinfectaţi foarte bine sau sterilizaţi seringa şi acoperiţi sonda până la următoarea hrănire. Substituenţii laptelui matern • Dacă mama nu poate alăpta sau stoarce lapte.5 kg sau avea la naştere < 37 s. Nestogen ş.) • Dacă nou-născutul este mic (greutatea mai mică de 2. Rreţineţi că instrucţiunile ce urmează sunt destinate prestatorului de servicii medicale. • Treceţi treptat la alimentarea cu cana/cana şi linguriţa atunci când copilul poate înghiţi fără a tuşi sau a scuipa laptele. • Lăsaţi mama să ţină seringa la 5 până la 10 cm deasupra copilului sau să ridice sonda deasupra copilului şi să permită laptelui să curgă prin sondă datorită forţei de gravitaţie.).g. înainte de a externa copilul. Alimentarea cu lapte matern stors prin sonda gastrică • Folosind această metodă. • Înlocuiţi sonda gastrică cu una curată peste trei zile sau mai devreme dacă aceasta este scoasă sau se blochează şi curăţaţi-. fiecare hrănire trebuie să dureze 10-15 minute. dezinfectaţi-o foarte bine sau sterilizaţi-o în conformitate cu instrucţiunile. folosiţi o seringă curată (spălată. ). • Când aţi terminat alimentarea. că mama cunoaşte cum să prepare corect substituentul lactat.

3. mamelor şi nou-născuţilor 4. 1994 Tema 4.2 Identificarea primară a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii 4. 2005.C. o cană cu lingură sau alt dispozitiv. folosiţi substituentul lactat în termen de patru ore de la deschiderea recipientului). 2. • Dacă nu aveţi la dispoziţie un substituent lactat din comerţ.3.2nd Ed. • Calculaţi cantitatea de substituent lactat şi apă. • Depozitaţi laptele rămas într-un container etichetat într-un frigider.• Odată ce un recipient cu substituent lactat este deschis.1. Integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 4. “Textbook of Neonatology. (1992). folosind ustensile şi recipiente foarte bine dezinfectate sau sterile şi apă sterilizată sau fiartă şi răcită. Lupea Iulian “ Neonatologie” Editura Dacia. Cluj-Napoca. Edinburgh and London. Churchill Livingstone. Stratulat ”Managementul Îngrijirii nou-născutului” Chişinău. P. • • Spălaţi-vă pe mâini cu apă şi săpun. Serviciile comunitare de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 82 . Lipsesc problemele care sunt la alţii Bibliografie: 1.R. folosiţi substituentul în limitele termenului recomandat în conformitate cu instrucţiunile producătorului (adică. Roberton N. Determinanţi sociali perinatali şi impactul lor asupra sănătăţii femeilor gravide. explicaţi mamei cum să folosească un substituent al laptelui matern care conţine lapte de animale şi preparat la domiciliu (vezi instrucţiunile naţionale privind prepararea corectă). timp de maximum 24 de ore. Respectaţi tehnica aseptică la prepararea substituentului laptelui matern din concentrate lichide sau pulberi.4. • • Verificaţi termenul de valabilitate al substituentului lactat. Barierele psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale 4. amestecaţi-le şi alimentaţi copilul folosind o cană. Determinaţi volumul necesar de lapte pentru alimentare în conformitate cu vârsta copilului.

persoanele apropiate beneficiarului şi mobilizarea comunitară. asocierile lor mai frecvente şi situaţiile medicosociale posibile..7. determinanţi psihosociali ai sănătăţii.la nivel de cunoaştere • • • să identifice ariile de competenţă ale asistentei sociale perinatale Să cunoască faptul că există bariere psihosociale în accesul femeilor/familiei la îngrijiri adecvate în timpul sarcinii şi după naştere. Să cunoască mecanizmele de referire a femeii însărcinate/mamei cu copil în sistemul de servicii sociale.4. chestionar pentru identificarea factorilor de risc. Să explice rolul asistentului social în îngrijirea perinatală a femeilor din familii aflate în dificultate. continuitatea îngrijirilor medico-sociale Obiective: . Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere 4. 83 . reţea de suport psihosocial.5. suport social. în special lucrul cu familia.6.la nivel de aplicare • Să poată identifica problemele psihosociale în perioada antenatală şi după naşterea copilului. abandon infantil. generate de aceşti factori în perioada sarcinii şi în perioada postnatală şi consecinţele lor pentru mamă şi copil (cadrul sistematizat). Să enumere factorii de risc psihosocial. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale (protocol clinic) 4. cadrul sistematizat. handicap infantil.8. Algoritmul acţiunilor de suport medico-psiho-social în cazul sarcinii 4. Problema abandonului infantil în maternitate Concepte – cheie: bariere psihosociale. Să cunoască / înţeleagă principiile de depăşire şi prevenire a problemelor sociale cu care se confruntă unele femei în perioada perinatală. echipa multidisciplinară. factori de risc. . Să cunoască algoritmul asistenţei medico-sociale în cazul sarcinii nedorite şi principiul continuităţii îngrijirilor medico-sociale în perioada antenatală şi după naştere. • • • • • Să expună principiile managementului sarcinii cu probleme medico-sociale.

1. indiferent de nivelul de dezvoltare social-economică. Ca regulă.la nivel de integrare • Să manifeste atitudini de responsabilitate în activitatea de echipă multidisciplinară antrenată în acordarea îngrijirilor perinatale: conlucrarea cu lucrătorii medicali. locuinţă precară. inclusiv în timpul sarcinii şi după naşterea copilului. juristul. acţiunea multor din 84 . lipsa perspectivei de avansare profesională.• • • • • • Să cunoască specificul activităţii asistentului social în comunitate şi în instituţiile perinatologice Să utilizeze protocolul privind managementul sarcinii cu probleme medico-sociale. nivelul educaţional redus. Factorii nefavorabili pentru sănătate pot fi cei mai diferiţi: sărăcia. Să posede deprinderi practice în prevenirea abandonului copilului şi handicapului infantil. . Barierele psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale Inegalitatea în accesul la serviciile de asistenţă medicală. psihologul. Să-şi dezvolte abilităţi de a lucra bine în echipa multidisciplinară pentru promovarea sănătăţii reproducerii. • • • • Să posede abilităţi de lucru cu familia beneficiarului în depăşirea problemelor de ordin social.. este actuală practic pentru toate ţările. determinat de cauze psihosociale. neîncrederea în păstrarea locului de lucru. Să posede abilităţi de monitorizare a cazurilor cu riscuri psihosociale în perioada perinatală şi să evalueze impactul intervenţiilor de susţinere întreprinse. asigurarea neadecvată cu pensii. Să poată elabora programul individualizat de intervenţie pentru femeile cu riscuri psihosociale în sarcină şi după naşterea copilului. 6. etc. necesitatea unor eforturi mari pentru a asigura familia cu alimentaţie şi a creşte copiii. Să poată utiliza reţeaua de instituţii şi organizaţii partenere în acordarea suportului pshosocial beneficiarilor. Să organizeze asistenţa femeii gravide şi familiei acesteia în depăşirea problemelor posibile în perioada sarcinii şi după naştere. condiţii de lucru periculoase. Să poată referi cazurile femeilor însărcinate/mamelor cu copii în perioada postnatală în sistemul de servicii sociale conform mecanismelor adoptate de MMPSF.

mai frecvent printre femeile dezavantajate. în special. că conceptele de a apela la îngrijirile prenatale sunt modificate de factori psihologici şi sociali şi pot predispune la tergiversarea adresării pentru îngrijiri medicale în timpul sarcinii. multiparelor şi femeilor. pentru ca sarcina lor de cele mai multe ori este nedorita si ele au puţine surse economice si sociale. percep mai multe bariere pentru îngrijiri. droguri. Femeile cu venit redus utilizează îngrijirile prenatale mai puţin ca populaţia feminină generală. având un rol important în maturizarea şi dezvoltarea funcţională a sistemului nervos central la copil. pentru ţările în curs de dezvoltare. Un alt determinant social – sărăcia. Astfel.aceşti factori nefavorabili se manifestă asupra unor şi aceeaşi oameni. ocupaţia căror presupune aflarea permanentă la domiciliu. Este stabilit faptul. cu atât mai mult se epuizează organismul lui şi cu atât mai puţin el poate conta pe o sănătate durabilă. o asociere cu un nivel educaţional mai redus şi cu un mod mai puţin sănătos de viaţă. are drept consecinţă subalimentarea caracteristică. …). este sarcina neplanificată. întreţinerea de către un singur părinte pot duce la comportamente riscante ale mamei (fumatul. 85 . fiind stabilită. sărăcia. care în timpul sarcinii pot determina ca îngrijirile prenatale să fie inadecvate şi pot avea un impact nefavorabil pentru dezvoltarea timpurie a copilului. printre adolescentele însărcinate au fost evidenţiaţi o serie de factorii de risc care au favorizat apelarea cu întârziere la asistenţa medicală pentru tinerele cu vârsta sub 18 ani. necesitatea includerii în îngrijirile de sănătate trebuie semnalată adolescentelor însărcinate la prima ocazie când ele intră în contact cu sistemul de sănătate. Utilizarea ineficientă a acestor servicii a fost atribuită reprezentantelor claselor sociale inferioare. cu toate că este foarte actuală şi pentru familiile cu venituri reduse din ţările cu un nivel înalt de dezvoltare socio-economică. au un acces mai limitat la asistenţă medicală. Menţionând importanţa determinaţilor psihosociali s-a constatat. totodată. Cu cât mai mult timp omul se găseşte într-o situaţie de stres social-economic. celor cu un nivel educaţional inferior. şi structura familiei sunt factori fundamentali în dezvoltarea timpurie a copiilor. Savanţii au stabilit că malnutriţia proteică prenatală afectează dezvoltarea creierului la făt şi la nou-născut. Statutul social. că ponderea femeilor care utilizează inadecvat serviciile medicale în cadrul îngrijirilor perinatale este de circa două ori mai mare printre gravidele care nu şi-au dorit iniţial sarcina comparativ cu femeile cu sarcina dorită. Astfel. De aceea. utilizarea de alcool. precum şi în cadrul sistemului educaţional şcolar. Un determinant major pentru utilizarea inadecvată a îngrijirilor prenatale. Aceste femei ţin mau puţin cont de recomandările făcute de medic. studiat insuficient. Femeile necăsătorite sunt în special vulnerabile. statutul minoritar. iar influenţa lor asupra sănătăţii pe parcursul vieţii poartă un caracter cumulativ.

sarcina neplanificată. că în ţările sărace determinanţii principali ai sănătăţii materne şi infantile sunt influenţaţi în mare parte de problemele de ordin economic. dificultăţi maritale. uneori provocând un stres cronic. depresia. Factorii de risc ai depresiei antenatale includ lipsa unui partener. ambivalenţa referitor la sarcină şi anxietatea faţă de făt. cât şi riscuri sociale (abandon infantil. 86 . avorturi precedente. Este evident faptul. Un aspect deosebit în abordarea problemei în cauză se referă la adolescentele însărcinate. vigilenţa lucrătorilor medicali este solicitată şi în aspectul prevenirii unor consecinţe de ordin social. abuzul de substanţe. tristeţea. Alţi factori maternali care influenţează îngrijirile perinatale inadecvate sunt menţionaţi a fi copii mici acasă. Multe din femeile gravide (circa 20 la sută) au experienţa unei depresii antenatale. trafic de persoane. care sporeşte riscul unei depresii după naştere. Depresia la mamele adolescente în timpul primului an postpartum a fost asociată cu conflictele în familie. fiind argumentată necesitatea unui diagnostic precoce a stărilor depresive la această categorie de femei pentru care stresul şi suportul social par a fi moderatori importanţi. absenţa poliţei de asigurare medicală. etc. Identificarea primară a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii Identificarea oportună a familiilor cu riscuri de sănătate pentru mamă şi copil în perioada antenatală şi după naştere constituie una din cele mai importante probleme în activitatea serviciului perinatologic. 6. În acest context. Problemele psihosociale în timpul sarcinii pot genera atât riscuri de sănătate perinatale şi materne (morbiditate.Problemele sociale pot influenţa negativ starea psihologică a femeii în timpul sarcinii. Unii specialişti consideră drept indicatori predictorii ai depresiei postpartum la adolescente nivelul de emotivitate al tinerelor însărcinate şi statutul lor socioeconomic. violenţa în familie. fenomenul abandonului sau handicapul infantil. Este demonstrat faptul. mai frecvent. că stresul este asociat cu naşterea prematură si greutatea mică la naştere. sărăcia. cum ar fi. mortalitate). lipsa suportului social. ambivalenţa referitor la perspectiva sarcinii actuale.).2. cât şi pentru ţările în curs de dezvoltare. fapt. handicap infantil. un suport social mai mic şi subestimarea de sine. viaţa foarte stresată. Lipsa suportului social constituie un important factor de risc pentru starea maternală în timpul sarcinii şi are efecte adverse asupra rezultatelor sarcinii. Obstacolele care afectează îngrijirile antenatale sunt în mare parte identice atât pentru ţările dezvoltate socio-economic. etc.

orarul de lucru.. Accesul la serviciile medicale de calitate (disponibilitatea serviciilor medicale. transportul. Statutul social (aspectele privind locuinţa. sentimentele în sarcină. la fel ca şi în alte multe ţări. Educaţia prenatală (instruirea către naştere) Statutul psiho-emoţional (relaţia cu partenerul şi părinţii. utilizat în Canada prioritar pentru depistarea precoce a stărilor psihoemoţionale la femeile gravide.Luând în consideraţie faptul. Utilizare de substanţe (consumul de alcool. Chestionarul de identificare confidenţială a problemelor psihosociale în timpul sarcinii este adaptat la specificul Republicii Moldova include compartimentele cele mai relevante. factorii nocivi profesionali. psihologi) denumit Chestionarul de identificare confidenţială a problemelor psihosociale în timpul sarcinii. echipa multidisciplinară din cadrul Secţiei Consultative a Centrului Perinatologic a IMSP SCM nr. respectarea indicaţiilor medicului). Chestionarul în cauză a fost elaborat în baza altui chestionar – ALPHA (Antenatal Psychosocial Health Assessment). angajarea în serviciu. mamelor şi nou-născuţilor (anexa. • • Suportul social (sprijinul persoanelor apropiate. fumatul). că în Republica Moldova. asistenţi sociali. consumul de produse alimentare).): • • Atitudinea faţă de sarcină (se constată dacă sarcina este dorită sau nu) Relaţiile în familie (prezenţa soţului/partenerului şi atitudinea lui faţă de sarcină. • • • • • • • • Alte circumstanţe. dispoziţia). posibilitatea de programare a vizitei la medic). Îngrijirea prenatală (termenul sarcinii la debutul îngrijirilor antenatale. condiţiile de trai. 87 . corespunzător principalilor determinanţi psiho-sociali a sănătăţii femeilor gravide. satisfacţia privind veniturile financiare. droguri. Evenimente (schimbări în viaţa: curente şi planificate).1 a elaborat un instrument de lucru pentru specialişti (lucrători medicali. suportul autorităţilor publice locale). Experienţa femeii despre abuz (evidenţierea antecedentelor cu abuz).. aprecierea relaţiilor în cuplu). existenţa specialiştilor calificaţi. problema identificării factorilor de risc psiho-social în timpul sarcinii rămâne actuală.

atitudinea femeii gravide faţă de iniţierea îngrijirilor perinatale. circumstanţele psihosociale. factorii sociali cu risc perinatal şi obstetrical. situaţii medico-sociale generate. mamelor şi nou-născuţilor. mamelor şi nou-născuţilor În rezultatul unor consultaţii cu experţi în domeniul managementului sanitar. . nutriţia.stres psihosocial cronic. riscuri de sănătate. În acest context. .3. . asistenţei medicale perinatale. . 6. riscuri sociale.. importanţi în viziunea autorilor.calitatea îngrijirilor perinatale. asistenţă socială şi în psihologie am stabilit un moment important în pregătirea cadrelor şi anume. .statutul social.accesul la serviciile medicale de calitate.statutul psihoemoţional. Determinanţi sociali perinatali şi impactul lor asupra sănătăţii femeilor gravide. care s-au adresat pentru asistenţă medicală în cadrul Centrului Perinatologic din cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal nr. pentru specificul Republicii Moldova (anexa .1. ca principiile de instruire / formare în domeniul protecţiei medico-sociale a maternităţii trebuie să fie unificate pentru toate categoriile de specialişti menţionate.atitudinea faţă de graviditate.acces limitat la serviciile medicale de calitate. a fost realizată o sinteză privind determinanţii sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide.Chestionarul de identificare a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii a fost testat printre femeile gravide. generalizând rezultatele analizei surselor bibliografice şi a experienţei practice acumulate în acordarea asistenţei medico-psiho-sociale oferite familiilor dezavantajate în timpul sarcinii şi după naşterea copilului în cadrul Secţiei consultative a CPM IMSP SCM nr.atitudinea persoanelor apropiate/ comunităţii faţă de nevoile gravidei.1. mamelor şi nou-născuţilor (Cadrul sistematizat) având următoarele compartimente: determinanţii sociali ai sănătăţii femeii gravide. . mamei şi nou-născutului. unele asociaţii mai frecvente cu alţi factori sociali.condiţiile de trai. comportamentul. 88 . faptul. . . .munca.): . Fiind admise asocierile diferitor factori sociali cu risc perinatal şi matern au fost evidenţiaţi cei mai frecvenţi din ei: . Cadrul sistematizat include următorii determinanţi psiho-sociali ai sănătăţii femeilor gravide.

întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale. circumstanţele psihosociale ar putea fi numite ca indicatori ai riscului perinatal care. naştere extraspitalicească. de sine stătător.amânarea/ ignorarea îngrijirilor perinatale. întreruperea sarcinii nedorite în condiţii nesigure. cele mai frecvente fiind handicapul infantil. greutate mică la naştere. se pot realiza unele riscuri relative pentru sănătatea mamei şi a nou-născutului care se referă la morbiditatea infantilă şi maternă.îngrijiri perinatale inadecvate. . starea de depresie a gravidei şi a mamei.excluziunea socială. ca o reflectare a determinanţilor psiho-sociali ai sănătăţii materne şi neonatale. faptul că femeia este celibatară sau divorţată. luate separat. De exemplu. etc. lipsa suportului psihosocial. . pentru profesioniştii antrenaţi în acordarea asistenţei medico-psiho-sociale familiilor în timpul sarcinii şi după naştere. abandonul nou-născutului. .. Pentru majoritatea cazurilor.sarcina nedorită. . maternă. Cunoaşterea determinanţilor psihosociali ai sănătăţii femeilor gravide şi a nou-născuţilor poate oferi soluţii adecvate la problemele vizând accesul la îngrijirile perinatale precum şi calitatea acestora. în special la debutul carierei. traficul de persoane etc. Ca rezultat. sarcina nedorită sau lipsa de venituri. în cazul unei femei gravide celibatare sau divorţate circumstanţele psihosociale concrete.sărăcia. precum şi la mortalitate perinatală. Cadrul sistematizat conţine şi unele date privind riscurile sociale.lipsa suportului psihosocial. asociere de infecţii în sarcină. spre exemplu. instituţionalizarea copilului. inclusiv naşterea prematură. Investigaţiile referitor la barierele la îngrijirile în timpul sarcinii sunt importante prin a înţelege ce paşi trebuie făcuţi pentru ca fiecare femeie gravidă să aibă acces la asemenea servicii Cadrul sistematizat a fost apreciat ca un instrument managerial util. Acţiunea factorilor de risc menţionaţi poate genera o serie de situaţii medico-sociale. În asociere. sănătatea viitoarei mame şi a nou-născutului.depresia. nu pot prezenta riscuri pentru evoluţia sarcinii. . În conformitate cu recomandările experţilor Cadrul sistematizat va fi inclus în suportul de curs pentru instruirea asistenţilor sociali în ultimul an de studiu în cadrul facultăţii. . poate agrava situaţiile cu risc medical şi 89 . sănătatea mamei şi a copilului. infantilă. nu prezintă nici un risc pentru evoluţia sarcinii. cu alte circumstanţe / factori de risc cum ar fi. însă.

deplasare din motiv al îngrijirii copilului. în caz de necesitate.social în timpul sarcinii sau după naştere. precum şi la mortalitatea perinatală. care cade deja sub incidenţa unor forme de prestaţii sociale. ca impact al determinanţilor psihosociali ai sănătăţii materne şi neonatale. etc.1 din Chişinău şi a ICŞOSMC. infantilă şi maternă. Acest lucru poate fi argumentat prin următoarele: (i) gravida se află în mediul său natural de viaţă. (iii) tânăra mamă. 6. sau la schimbări în modul de acumulare/câştig a surselor financiare: evitarea unor eforturi fizice. mamelor şi nou-născuţilor a fost implementat în două cele mai mari maternităţi din ţară din componenţa Centrului Perinatologic a IMSP SCM nr.4. se pot realiza unele riscuri pentru sănătatea mamei şi a nou-născutului. care se referă la morbiditatea infantilă şi maternă. traficul de persoane. Cadrul sistematizat mai conţine şi un compartiment privind riscurile sociale. poate determina apariţia unor probleme complexe ale sarcinii. În acest context. instituţionalizarea copilului. etc. probleme familiale. să identifice legăturile sociale către care poate fi conectată viitoarea mamă şi respectiv să prevină sau să soluţioneze problemele ce au apărut în faza primară. modalitatea şi termenul de depunere a actelor pentru 90 . Cadrul sistematizat privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. dar sarcina duce la apariţia unor necesităţi financiare suplimentare: alimentaţie regulată şi caloriinică. Ca rezultat. indemizaţiile pentru îngrijirea copilului). abandonul nou-născutului. Serviciile comunitare de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale Obiectivul fundamental al serviciilor sociale constă în menţinerea. asistenţa socială la nivel de comunitate pentru femeile însărcinate/mame apare ca o componentă indispensabilă a protecţiei sociale. necesitatea odihnei suplimentare ceea ce uneori duce la diminuarea veniturilor şi creşterea cheltuielilor care provoacă pentru unele viitoare mame situaţii de criză. Lipsa unor intervenţii sociale. care să favorizeze integrarea lor socială. refacerea şi dezvoltarea capacităţilor individuale necesare pentru rezolvarea unor probleme sau situaţii de dificultate pe care persoana nu le poate soluţiona de una singură şi în asigurarea unui suport pentru persoanele care nu au posibilitatea să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe necesare pentru desfăşurarea unor activităţi socialmente utile. cheltuieli pentru medicamente. (ii) gravida încă nu cade sub incidenţa unor forme de prestaţii sociale (indemnizaţia de naştere. cele mai frecvente fiind handicapul infantil. fiind limitată în comunicare. în asemenea situaţii. emoţionale şi/sau psihologice. ale sănătăţii mamei. riscă să nu cunoască drepturile ei referitoare la prestaţiile sociale. ceea ce face ca asistentul social. El a trecut testarea practică la specialiştii asistenţi sociali şi psihologi din instituţiile medicale în cauză.

alocaţia de îngrijire a copilului.) şi direcţionarea spre instituţiile respective.06. ceea ce poate duce la situaţii de abandon. dar şi a familiilor complete cu risc de abandon infantil privind importanţa creşterii şi dezvoltării copilului în familia biologică.71 din 03. identificarea problemele psiho-sociale cu care se confruntă gravida/mama pe parcursul sarcinii şi după naştere şi intervenţia pentru acordarea sprijinului necesar.dobândirea acestor drepturi pe de o parte. asistenţilor sociali ce activează în cadrul serviciilor sociale adresate femeilor constă în: (i) depistarea cuplurilor cu probleme psiho-sociale în timpul sarcinii şi după naştere.2009. Drept urmare. sub-nutriţie a mamei sau a copilului. minorelor. risc de divorţ. în elaborarea planului individualizat de asistenţă sau a strategiei de referire pentru cazurile perinatale. (vii) referirea gravidei/mamei spre serviciile existente în localitate şi susţinerea în conectarea la resursele comunitare existente. risc de apariţie a anumitor vicii (alcoolism. evaluarea şi elaborarea planului individualizat de asistenţă pentru femeile / familiile cu riscuri medico-sociale perinatale şi în caz de necesitate de direcţionare a cazurilor pe „Mecanismul de referire a cazului în sistemul de servicii sociale” aprobat prin ordinul MPSFC nr. (viii) conlucrarea cu medicul de familie a gravidei/mamei în oferirea suportului social. rolul asistentului social ce activează în comunitate. asistenţilor sociali din cadrul Direcţiilor / Secţiilor Raionale de Asistenţă socială şi protecţie a familiei. etc. apariţia unor boli somatice la mamă sau copil. accentuând importanţa creşterii şi dezvoltării copilului în familia biologică. (iii) informarea şi consilierea mamelor solitare. Asistentul social se va baza pe instrucţiunile „Managementului de caz pentru asistentul social” aprobat prin ordinul MPSFC. asigurarea medicală obligatorie gratuită etc. (v) susţinerea gravidei/mamei şi a întregii familii în identificarea resurselor pentru depăşirea situaţiei de criză.55 din 12. Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copiilor. (iv) consilierea şi oferirea sprijinului psiho-social în depăşirea situaţiilor dificile determinate de o sarcină nedorită / neplanificată. iar pe de altă parte mărimea prestaţiilor sociale de care poate beneficia nu întotdeuna sunt îndeajuns pentru creşterea şi îngrijirea copilului. asistentul social trebuie să ţină cont în intervenţia sa de următoarele particularităţi: 91 . narcomanie).2008 privind identificarea. (vi) informarea femeii gravide privind eventualele riscuri în timpul sarcinii şi impactul factorilor nocivi asupra sănătăţii mamei şi copilului. apariţia unor stări psiho-emoţionale la mamă şi transmiterea acestora la întreaga familie ceea ce poate duce la violenţă domestică. În acelaşi timp.10. (ii) informarea gravidei/mamei privind drepturile sociale şi medicale pe care le are ea şi copilul său (indemnizaţia unică. nr.

aceste femei/familii vor cere un efort suplimentar de la asistentul social în stabilirea relaţiilor de conlucrare şi parteneriat cu familia. efortul şi timpul alocat va fi mult mai mare faţă de cel dedicat beneficiarelor din primele categorii. Respectiv. 2. Această categoria de beneficiari.femei/ familii ce se vor adresa după ajutor din iniţiativă proprie. de cele mai dese ori. În asemenea cazuri. Acestea îşi conştientizează prolemele. vor conlucra în mare măsură cu asistentul social pentru depăşirea problemelor cu care se ciocnesc şi vor participa activ la implementarea planului de intervenţie. nu îşi conştientizează problemele. ceea ce face ca munca asistentului social să poată atinge şanse înalte de reuşită. Categoria perinatală: . angajator. se poate simţi ofensată de faptul că a nimerit în vizorul serviciilor de asistenţă socială. Cu toate acestea. . Tipul adresării: . . a unor iniţiative. organe de poliţie. nu percepe întotdeauna necesitatea asistenţei sociale.1. Tipul reşedinţei: 92 . va încerca să boicoteze acţiunile acestuia etc. Drept exemplu poate servi „Planul de acţiuni privind realizarea Programului Naţional de reabilitare şi integrare socială a persoanelor cu disabilităţi”. respectiv şi planul de intervenţie se va baza pe acestea. 3. vecini. asistentul social poate întâlni rezistenţă din partea femeii / familiei. descrise în temele anterioare. respectiv nu va conlucra cu asistentul social. .lăuză. în explicaţia riscurilor pe care le poartă familia şi a consecinţelor acesteia. Şi în asistarea acestor persoane.femei / familii ce vor nimeri în vizorul asistenţei sociale în urma examinării lor de instituţiile de asistenţă socială. ceea ce va duce la alocare de timp mai mare comparativ cu prima categorie de beneficiari. ca rezultat al unor programe guvernamentale sau locale. Fiecare din aceste categorii va avea necesităţi specifice. iar gradul de implicare a femeii / familii poate fi de cele mai dese ori mic. Aceste cazuri pot fi semnalate asistentului social de medicul de familie. Atunci când asistentul social va merge în familie pentru realizarea unor acţiuni incluse în acest Plan şi va descoperi o femeie gravidă cu disabilităţi ce prezintă riscuri medicosociale.femei/ familii ce se vor apărea în vizorul asistentului social la iniţiativa altor persoane. a unor organizaţii publice sau private.gravidă. Această categorie de beneficiari este cea mai complicată deoarece probleme sociale sunt multiple. această categoria are o problemă uşor detectabilă şi de către ne-specialiştii în asistenţă socială care s-au adresat la serviciul de asistenţă socială. instituţii cu care aceştia contactează etc. . ceea ce va diminua şansele de reuşită ale asistentului social.cu necesităţi de informare privind preconcepţia sau contracepţia. lucru de care trebuie ţinut cont în planificarea intervenţiei sociale a asistentului social.

Categoria de femei fără viză de reşedinţă va intra mai dificil în vizorul asistenţei sociale. chiar dacă femeia dispune de Poliţă de asigurări medicale. Gravida se comportă liniştit şi acceptă vizita asistentului social. . . este nemulţumită că este asociată cu beneficiarii de asistenţă socială. 4.servicii sociale primare. În acelaşi timp. cazare etc. iniţierea unor primi paşi de intervenţie): 1. nr. . ..servicii sociale specializate. .2010 „Cu privire la serviciile sociale”) din perspectiva îngrijirilor perinatale 93 .Cu viză de reşedinţă.10. practic posibilitatea adresării directe este exclusă. în lipsa unui domiciliu. până la servicii sociale cu specializare înaltă atunci când femeia necesită plasament.Analizaţi Legea 123 din 18.06.2010 „Cu privire la serviciile sociale”): . Gravida se manifestă agresiv.2009 prin prisma îngrijirilor perinatale. din lipsa posibilităţilor enumerate mai sus femeile / familiile date prezintă riscuri sociale şi medicale mai înalte comparativ cu prima categorie. sau referirea spre servicii sociale specializate pentru cazurile care necesită intervenţii specializate şi pluri-disciplinare. Lipsa vizei de reşedinţă face mai dificilă conectarea categoriei date la serviciile sociale specializate existente în comunitate. În dependenţă de problemele şi necesităţilor femeii / familiei se va întocmi de către asistentul social planul individualizat de asistenţă care va include şi tipul serviciilor necesare .de la servicii primare pentru cazurile ce pot fi soluţionate în timp scurt şi doar de asistentul social.individual„Mecanismul de referire a cazului în sistemul de servicii sociale” Evaluaţi aprobat prin ordinul MPSFC nr. Tipul serviciilor sociale acordate (conform Legii 123 din 18. identificarea problemelor cu care se confruntă familia. Aplicaţii practice: analizaţi rolul asistentului social comunitar în cadrul îngrijirilor perinatale.Fără viză de reşedinţă. şi la accesarea drepturilor privind prestaţiile băneşti. realizaţi 2 jocuri de rol în care participă asistentul social comunitar şi o femeie gravidă cu concubinul ei ce au nimerit în vizorul asistentului social la iniţiativa vecinilor (primul contact cu gravida.2008 prin prisma îngrijirilor perinatale.servicii sociale cu specializare înaltă.Analizaţi „Managementului de caz pentru asistentul social” aprobat prin ordinul MPSFC.55 din 12. în cazurile de violenţă domestică etc.06. la accesarea serviciilor medicale existente. Studiu.71 din 03. 2.06..

În procesul de consiliere a gravidelor. 4.). gravidelor. La toate cele 4 niveluri activitatea asistenţială are două dimensiuni principale: . la condiţiile sociale schimbate sau au nevoie de diferite forme de protecţie socială în faza post-externare. nivel familial .5 Asistenţa socială a mamelor.abordare directă care se adresează în mod direct gravidelor. ci ca membri ai unui grup structurat într-un anumit mod.abordează probleme sociale cu care s-a confruntat /se confruntă mama în comunitatea de baştină (lipsa locurilor de muncă. nivel individual – lucru direct cu mamele care au dificultăţi de adaptare la noul rol social. 2. autoînţelegere.se referă la munca cu grupuri de mame care au caracteristici comune (abuz de substanţe. comunităţile pentru a determina schimbări în comportamentul lor adaptativ şi în integrarea lor în comunitate. acordîndu-se acestora sprijin emoţional. În acest sens. 3. Aceste sarcini sunt realizate de către asistentul social în cadrul consilierii mamelor / cuplurilor. Asistentul social va aborda problemele mamelor / cuplurilor la 4 niveluri: 1.dimensiunea psihosocială = se referă la munca desfăşurată cu mamele. care reprezintă familia. 94 . dezvoltându-le capacitatea de conştientizare.mamele beneficiază de suport nu ca persoane separate.dimensiunea economică = vizează alocarea unor ajutoare financiare şi materiale mamelor / cuplurilor care nu reuşesc să se autosusţină la momentul apariţiei copilului sau pe o perioadă de timp mai îndelungată. mamelor individual. nivel comunitar . asistentul social din instituţiile perinatologice desfăşoară activităţi cu caracter educativ şi formativ. ca o premisă a refacerii capacităţii de funcţionare socială normală. În munca directă cu gravidele /mamele asistentul social din instituţiile perinatologice încearcă să determine schimbări în atitudinile acestora faţă de propriile lor probleme şi să dezvolte capacitatea lor de rezolvare a problemelor. familiile acestora. tendinţe de abandon al copilului etc. şomere. conflicte intrafamiliale. cuplurilor asistentul social din instituţiile perinatologice utilizează două forme de abordare: . mamelor. lipsa spaţiului locativ etc.). .6. cuplurilor în cadrul instituţiilor perinatologice Procesul de asistenţă socială oferită în cadrul instituţiilor perinatologice reprezintă un ansamblu de activităţi profesionale prin intermediul cărora mamele / cuplurile pot beneficia de suport în vederea rezolvării sau ameliorării situaţiei lor. nivel de grup .

motivaţia: 4) conceptualizarea problemei: “Problema mea nu este de nerezolvat”. Consilierea este un tip de activitate profesională a asistentului social orientată spre a oferi ajutor consultativ nemijlocit gravidelor. 6) selectarea strategiei: “Cred că această abordare m-ar ajuta şi sunt gata să o încerc”. Asistentul social urmăreşte determinarea unor schimbări la nivelul gravidelor. familie. mamelor constă în acordarea suportului solicitat de persoană. Acestea sunt oferite în cadrul unor convorbiri în baza studierii preventive a problemelor cu care se confruntă femeia. consider că a evaluarea: meritat”. familiei) există mai multe stadii ale consilierii: 1. Consilierea ca tip de activitate profesională a asistentului social orientată spre a oferi ajutor consultativ nemijlocit gravidelor. gravida abuzată). gravida infectată. Din perspectiva beneficiarlui (mamei. familiei presupune parcurgerea mai multor etape: 1)construirea unei relaţii. gravidei. consilierul: 3) motivaţia: “Cred că pot să-mi îmbunătăţesc situaţia!”. asupra grupului de prieteni sau vecini. conştientizarea problemei: “Am o problemă!” sau “Cred că sunt într-o dificultate!”. mamelor. mamelor cu probleme în formă de sfaturi şi recomandări. 1)construirea 2) explorarea în adâncime a problemelor. gravidei.. în vederea adaptării la o situaţie nouă sau neaşteptată Asistentul social din instituţiile perinatologice va presta mai multe tipuri de consiliere: Consiliere în criză (de ex.individuala ..abordare indirectă care este orientată spre mediul gravidelor.de grup Obiectivul general al consilierii gravidelor. acţionînd asupra mediului familial sau profesional. 95 . problemei: 2) construirea unei relaţii cu consilierul: “Cred că acest consilier mă poate ajuta”. strategiei: 7) implementarea: “Această abordare mă ajută foarte mult!”. Consiliere precriză (înainte de a efectua unor teste medicale). implementarea: 8) evaluarea: “Deşi această abordare mi-a luat o parte din timp şi a solicitat efort. problemei: 5) explorarea strategiilor: “Înţeleg că sunt câteva planuri de acţiune pe care pot să le încerc strategiilor: pentru a-mi ameliora situaţia”. mamelor poate fi promovată în formă: . Consiliere postcriză (urmăreşte adaptarea la noua situaţie) Consilierea mamei. mamelor. 3) formularea soluţiilor alternative.

Asistentul social care realizează consilierea mamei, gravidei, familiei în instituţiile perinatologice trebuie să posede următoarele atribute: atitudinea pozitivă şi necondiţionată; · abordarea cu sinceritate; · empatia Ascultarea activă (Receptare – Interpretare – Transmitere); Clarificarea; Parafrazarea; Reflectarea; Rezumarea.

El va administra următoarele tehnici ale consilieii:

Asistentul social –consilier este cea mai relevantă resursă pentru mamă, gravidă, familie: Dacă asistentul social nu poate asculta, persoana nu va putea vorbi Dacă asistentul social nu oferă încredere, persoana nu i se va destăinui Dacă asistentul social nu-i acordă suficient timp şi atenţie, persoana se va simţi frustrat Dacă asistentul social va cădea în capcane, persoana îl va manipula

Procesul de consiliere a gravidelor / mamelor se desfăşoară în câteva etape: 1. Stabilirea relaţiei Această etapă după durată nu este mare, dar, ca scop, este foarte importantă. Aici se stabileşte şi se consolidează încrederea gravidelor, mamelor în suportul pe care poate să-l ofere asistentul social. O astfel de predispunere va influenţa benefic succesul activităţii pe parcursul întregului proces de consiliere, precum şi impactul ei asupra situaţiei femeii. 2. Identificarea şi evaluarea problemei beneficiarului Pentru a putea stabili obiectivele intervenţiei este necesar de identificat nevoile şi resursele gravidelor, mamelor, precum şi de realizat o evaluare complexă şi corectă a acestora. La stabilirea obiectivelor intervenţiei se ţine cont de punctele tari ale gravidelor, mamelor şi se urmăreşte realizarea corelării dintre nevoi şi resurse, astfel încât în mod treptat beneficiarul să ajungă la o deplină funcţionalitate socială. Mama, viitoarea mamă are nevoie să i se prezinte multitudinea de soluţii posibile la problema cu care se confruntă, astfel încât el singur să poată alege soluţia care îi este cea mai convenabilă.
96

Asistentul social va gândi împreună cu gravidele, mamele etapele concrete prin care acesta va trebui să treacă pentru a putea îndeplini obiectivele alese. Este posibil ca femeia să se confrunte simultan cu mai multe probleme. Alegerea ordinii în care acestea se vor rezolva depinde de semnificaţia particulară conferită de către gravide, mame problemei date şi de gradul de disconfort resimţit de beneficiar vis-a-vis de această problemă. Se va începe cu rezolvarea cît mai rapidă a uneia dintre cele mai stresante probleme pentru femeie cu scopul de a-l încuraja pentru procesul de schimbare. Se vor ierarhiza nevoile beneficiarului, în funcţie de prioritatea acordată de către beneficiar respectivei probleme, dar şi de posibilitatea de intervenţie rapidă pentru soluţionarea ei. Se va crea o listă a priorităţilor beneficiarului şi alta cu durata estimată pentru intervenţie în problema respectivă. Din corelarea celor două liste rezultă ordinea în care intervenţia se va desfăşura. Într-o altă ordine de idei, în stabilirea obiectivelor intervenţiei, se va porni de la obiectivele generale cum ar fi: integrarea socială, adaptarea socială, etc. şi se va trece la obiectivele specifice de tipul: găsirea unei locuinţe pentru mama cu copil, plasarea temporară a mamei într-un centru maternal etc. Obiectivele specifice sunt strict delimitate de specificul cazului cu care se lucrează. Stabilirea obiectivelor intervenţiei permite alegerea strategiilor, metodelor, tehnicilor folosite în procesul de intervenţie. Multitudinea şi dinamica naturii problemelor cu care se confruntă gravidele, mamele în dificultate face necesară selectarea de către asistentul social, în acord cu beneficiarul, a unei probleme sau a unei părţi dintr-o problemă ca unitate de lucru, urmând ca celelalte probleme sau părţi din problemă să fie abordate pe parcurs. Focalizarea asupra problemelor persoanei care vizează securitatea socială a beneficiarului sunt semne distincte ale lucrului cu cazul. Acesta este un principiu fundamental în teoria managementului de caz, anume cel al integrităţii sistemice a intervenţiei. Un al doilea principiu este cel al abordării procesuale, stadiale a lucrului cu cazul. Prin acest principiu înţelegem abordarea pe etape, într-o ordine logică a secvenţelor intervenţiei. Procesul se repetă pînă cînd gravidele, mamele în dificultate ca sistem îşi regăseşte echilibrul şi îl poate menţine. Beneficiarul va accepta cu mai multă uşurinţă intervenţia dacă schimbarea îi este cerută în mod gradat, treptat. Considerentele după care se alege ordinea priorităţii problemelor ce vor fi abordate sunt: nevoile şi dorinţele reale ale gravidelor, mamelor în dificultate;

97

-

ceea ce este considerat de către asistentul social drept posibil la nivelul actual al

problemei; ceea ce instituţiile perinatale, care prestează servicii, au ca obiectiv să realizeze şi au

resursele necesare. Este posibil ca gravida, mama în dificultate să nu fie capabilă să distingă problema cu care se confruntă, implicaţiile personale ale acesteia şi/sau să nu dorească să-şi rezolve decât una dintre numeroasele probleme cu care se confruntă. Nu se recomandă să se abordeze de la primele întâlniri problema pe care asistentul social o consideră drept fie că cea mai gravă, fie ca sursă a altor probleme. La început se va aborda problema care, după opinia gravidelor, mamelor în dificultate, îl face vulnerabil cel mai mult, în faţa căreia el se simte cel mai anxios. Trebuie de ţinut cont de faptul că persoana care solicită asistenţă socială se află totdeauna în stare de stres, de disconfort sau chiar criză. Asistentul social va alege spre rezolvare problemele sau părţile problemei în ordinea indicată de propria judecată profesională. Totuşi, datorită subiectivităţii fiecăruia dintre noi, va exista tendinţa să demarăm procesul de ajutor cu acele probleme în soluţionarea cărora avem o experienţă mai bogată. Această strategie este corectă pentru început, deoarece demarează procesul de ajutor pe un teren relativ mai sigur şi, pe de altă parte, cîştigă încrederea beneficiarului prin succese parţiale obţinute rapid. Trebuie respinsă însă tendinţa de a interpreta relatările cu gravidele, mamele în dificultate prin prisma experienţei anterioare a asistentului social, fără a ţine cont de principiul unicităţii cazului. Acest principiu evidenţiază că nu pot exista în realitate două cazuri (probleme) identice, întrucât nu există în realitate două persoane identice, ori două contexte sociale identice. Nu în ultimul rând, în alegerea ordinii de desfăşurare a intervenţiei se va ţine seama de specificul serviciilor oferite de organizaţia din care face parte asistentul social. De aceea este foarte important ca asistentul social să cunoască cu precizie ce servicii anume oferă mamelor, gravidelor centrele perinatologice în care lucrează, ce tipuri de resurse şi în ce măsură este dispusă această agenţie să le mobilizeze. De aici rezultă principiul confidenţialităţii legat atât de natura problemelor cu care se confruntă gravidele, mamele în dificultate, cît şi de numele lor. Nerespectarea acestui principiu poate cauza gravidelor, mamelor în dificultate disfuncţionalităţi sociale legate de integrarea în grupul de apartenenţă şi în procesul de schimbare. Se poate ajunge la situaţia de compromitere a posibilităţii oricărei intervenţii ulterioare prin pierderea încrederii în asistentul social. Procesul de schimbare poate fi văzut ca un proces de ajutor acordat de către asistentul social beneficiarului. Este util de ştiut că folosirea termenului ajutor poate implica în relaţia asistentului

98

Beneficiarul aflat în nevoie este în imposibilitatea de a-şi rezolva singur problemele cu care se confruntă. Alegerea strategiilor de intervenţie Intervenţia asistentului social din instituţiile perinatale are drept scop ameliorarea funcţionalităţii sociale a gravidei. pierzându-şi autonomia personală. mama modalităţile concrete de aplicare a eventualelor soluţii. El trebuie să-şi asume responsabilitatea de a face faţă acestor sarcini. mamei la confidenţialitate. mamei despre această încălcare este obligatorie. mamei. accentuându-se latura disfuncţională a personalităţii beneficiarului. Beneficiarul trebuie să facă faţă multor sarcini. de aceea el trebuie să suporte un dublu proces de suport . Beneficiarul are dreptul la auto-determinare. Asistenţa socială modernă cunoaşte două perspective de intervenţie: 1) în baza teoriei îngrijirii şi 2) în baza teoriei schimbării. 4. Uneori asistentul social poate prelua unele sarcini care depăşesc competenţele gravidei.din partea familiei şi comunităţii. dintre care unele pot crea un disconfort temporar. Sarcinile trebuie stabilite în conformitate cu posibilităţile de creştere ale gravidei. Explorarea soluţiilor alternative Rolul asistentului social la această etapă este de a indica posibilele alternative şi a explora împreună cu gravida. dar în acelaşi timp sunt urgente pentru acesta. Aceeaşi situaţie permite şi încălcarea dreptului gravidei. alegerea soluţiei la problema sa îi aparţine. mamei aflate în dificultate. cît şi un proces de schimbare a situaţiei sale sociale.social cu beneficiarul o stare de disconfort la acesta din urmă. Alegerea soluţiei de către asistent social în locul beneficiarului poate avea următoarele consecinţe: Soluţia se dovedeşte a fi insatisfăcătoare pentru gravidă. Soluţia se dovedeşte satisfăcătoare pentru beneficiar şi aceasta devine dependentă de asistentul social din instituţiile perinatale. mamei de a face faţă. asistenţa socială a familiilor care aşteaptă copii sau a celor în 99 . Dreptul gravidei. pregătindu-l pentru sarcini din ce în ce mai dificile. mamei. împreună cu alegerea ordinii desfăşurării intervenţiei. 3. precum şi consecinţele aplicării fiecăreia. Obiectivele asistenţei sociale acordate din perspectiva teoriei îngrijirii sunt: asigurarea independenţei gravidei. mamei la auto-determinare poate fi încălcat numai atunci când acestea aleg un curs al evenimentelor cu un înalt grad de pericol social sau individual. mamă şi acesta pierde încrederea în asistentul social. înştiinţarea gravidei.

modificări în percepţia socială a unui anumit beneficiar. 4 Exprimarea afecţiunii. intervenţia la nivelul administraţiei publice locale. dinamica relaţiilor dintre nevoi şi resurse şi lista de priorităţi pentru intervenţie. părinţii discută soarta copilului lor născut cu disabilităţi. 5. 3 Identificarea obstacolelor: Mamele. Accentul este pus pe crearea posibilităţii femeilor pentru exprimarea sentimentelor. politici sociale la nivel raional şi naţional. În perspectiva schimbării la nivelul mediului social. un dublu aspect: schimbarea la nivelul individului pentru a realiza o buna funcţionare a beneficiarului (lucrul centrat pe gravidă şi / sau mamă) şi adaptarea mediului social la nevoile mamei şi copilului. competenţe în managementul schimbării şi abilităţi de intervenţie. 6 Schimb pozitiv: Mamele. 2 Planificarea procesului: Este planificarea detaliilor unei activităţi deja acceptate. Pe lîngă experienţa practică. gravidele sunt rugaţi să dezvăluie ceea ce le place sau consideră atractiv pentru ceilalţi. o planificare pe termen lung. asistentul social are nevoie de creativitate în găsirea soluţiei optime. De exemplu. Strategiile de intervenţie se aleg în funcţie de obiectivele avute în vedere. Alegerea efectivă a strategiilor de intervenţie se realizează pornindu-se de la modelul în care ne aflăm în situaţia de faţă. la nivel de ONG. la rîndul ei. care nu a fost discutată suficient. Asistentul social care activează în instituţiile de perinatologie va utiliza diferite forme de planificare: 1 Planificarea generală: O activitate este planificată „de la zero” ca răspuns la o necesitate. La această etapă are loc planificarea acţiunilor. stabilirea strategiilor de intervenţie vizează modificări în structura unor instituţii. 5 Împărtăşirea sentimentelor: Mamele. părinţii împreună cu asistentul social şi medicii stabilesc un regim de activităţi cotidiene pentru copil. Metodele folosite vor fi: lucrul în grup. oferirea îngrijirii şi protecţiei sociale pentru nounăscuţii cu probleme de sănătate şi celor abandonaţi în secţiile perinatologice etc Teoria schimbării vizează.care s-a născut recent copilul. gravidele încearcă să identifice cauzele potenţiale ale eşecului în realizarea unei sarcini şi să planifice măsuri de evitare şi corectare. reieşind din particularităţile cazului concret. De exemplu. Acordul între beneficiar şi asistentul social 100 . gravidele îşi exprimă sentimentele pe marginea unei probleme emoţionale.

Rezolvarea sau nerezolvarea sarcinilor de către beneficiar nu este problema asistentului social. material. 101 . ce sugestii ar avea pentru a perfecţiona activitatea de consiliere. iar pedeapsa diminuează stima de sine. Lipsa de experienţă a femeilor de a face faţă situaţiei cu care se confruntă poate fi parţial corectată prin jocuri de rol organizate cu participarea asistentului social şi a beneficiarului. Procesul de schimbare este un proces care antrenează ample modificări în viaţa mamei. le orientează la înţelegerea şi utilizarea cadrului legislativ de protecţie socială. mamelor are ca scop evaluarea gradului de respectare a acordului stabilit între asistentul social şi beneficiar. Iertarea încurajează continuarea nerezolvării sarcinilor. 7. mamă nu trebuie să atragă pedeapsă din partea asistentului social. mobilizează comunitatea. 6. Intervenţia efectivă şi monitorizarea Nerespectarea termenelor acordului de către gravidă. în concordanţă cu specificul acesteia. 6. Aceştia sunt indicatori ai calităţii vieţii. psihoterapie. moral. care au fost lipsurile sesizate de mamă. Monitorizarea gravidelor. dar nici scuzele nu trebuie acceptate.Asistentul social trebuie să negocieze cu beneficiarul un acord foarte explicit şi realist. Se vor negocia cu beneficiarul termenele unui nou acord ori de cîte ori cel anterior este încălcat. furnizează ajutor financiar. persoanele şi grupurile vulnerabile de a influenţa politicile sociale. Evaluarea rezultatelor procesului de schimbare Procesul de schimbare se realizează ca un proces treptat pe parcursul unui şir de etape şi paşi în vederea consolidării potenţialului beneficiarului de autodeterminare. consiliere. gravidă în timpul procesului de consiliere. Planul desfăşurării procesului de schimbare trebuie detaliat pe sarcini astfel încît beneficiarul să ştie care sarcini are de realizat în viitorul imediat şi care în etapele ulterioare. nu are pentru ce-l ierta sau pedepsi. Ele pot fi puse în evidenţă prin urmărirea unor indicatori care ţin de starea femeii. Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor procesului de schimbare se face la fiecare etapă. A-l motiva pe beneficiar constituie o direcţie principală a eforturilor asistentului social. Ce anume a perceput femeia ca pozitiv în procesul de consiliere. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale (protocol clinic) Programul de asistenţă medico-socială oferă femeilor gravide (familiilor) aflate în dificultate posibilităţi de cunoaştere şi de acces la servicii specializate de asistenţă socială. Cel mai important obstacol care poate apărea într-o intervenţie este lipsa de motivaţie a beneficiarului de a realiza schimbarea. Evaluarea procesului de asistenţă trebuie să apară ca o reacţie de răspuns din partea beneficiarului prin răspunsuri la întrebări despre cît anume l-a ajutat procesul de consiliere şi în ce mod.6.

psihologic sau moral. medicul obstetrician sau moaşă a unor circumstanţe psihosociale la pacientele supravegheate. care permit în baza problemei depistate să elaboreze modalităţi individualizate de soluţionare a ei. minimalizarea riscului de abandon infantil.In cadrul altor programe se înscriu şi activităţi de prevenire a unor situaţii de viaţă dezechilibrate. Diagnosticul problemelor medico-sociale se realizează prin implicarea specialiştilor în asistenţa socială care activează în cadrul centrelor perinatale. lăuza) care va beneficia de susţinere psihologică pentru ai dezvolta capacitatea de înţelegere de sine şi de evaluare a propriei situaţii. În cazul constatării unui risc perinatal determinat de factori medico-sociali lucrătorii medicali antrenaţi în acordarea asistenţei perinatale pot să utilizeze elemente de psihoterapie pentru a ajuta pacienta să participe în soluţionarea situaţiei de criză psihosocială în care aceasta se află la moment. inclusiv analiza condiţiilor de trai şi relaţiilor interpersonale. morbiditate şi mortalitate perinatală. stresante sub aspect economic. În prezent pot fi mai frecvent utilizate 2 forme de soluţionate a prolemelor medico-sociale inclusiv în perinatologie: Psihoterapia (tratamentul direct): modalitatea asistenţială centrată individual pe persoana clientului (femeia gravidă. fapt. Asistenţa medico-socială în timpul sarcinii şi după naştere include unele etape în dependenţă de problemele (circumstanţele) constatate în fiecare caz concret: • Identificarea femeilor gravide (familiilor) care pot constitui obiectul activităţilor de asistenţă socială prin stabilirea de către medicul de familie. cât şi ale familiilor. • Diagnosticul problemelor de ordin medico-social la femeile gravide (lăuzele) în dificultate. care va contribui la sporirea eficacităţii şi eficienţei asistenţei perinatale prin prevenirea unor tentative de întrerupere a sarcinii nedorite în termen avansat de către pacientă. infantilă şi maternă. economia surselor bugetare atât ale instituţiei medicale. precum şi în centre statale sau neguvernamentale acreditate în prestarea serviciilor de asistenţă socială. 102 . cu care ele se confruntă sau se pot confrunta. • Realizarea programelor de măsuri personalizate de suport şi de protecţie psihosocială a femeilor gravide (lăuzelor) în dificultate Supravegherea dinamică a gravidei va prevedea posibilitatea medicului de familie (medicului obstetrician. Asistenţii sociali dispun de metodologii speciale care includ o multitudine de aspecte privind statutul social al gravidei (lăuzei) şi familiei ei. instituţiilor specializate subordonate MMPSF. moaşei) de a colabora cu asistentul social pe tot parcursul sarcinii şi după naştere.

103 .1 din Chişinău. asistentul social poate oferi informaţiile necesare privind programul de lucru al medicului la care va referi femeia şi..1 a fost elaborat un algoritm al asistenţei medico-psihosociale pentru beneficiarele cu sarcină nedorită. în dependenţă de caz. alţi specialişti. Concomitent. La etapa de suspiciune a sarcinii lucrătorul medical. medicul obstetrician din maternitate. • Consolidarea rezultatelor obţinute în asistenţa socială acordată familiilor social vulnerabile În multe cazuri. Protocolul Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale a fost inclus în Suplimentul la Ghidul Naţional de Perinatologie (2006) şi a fost testat în cadrul proiectelor realizate în cadrul Secţiei Consultative a CPM SCM nr. la necesitate. Pentru beneficiarii săi. va programa vizita pentru consultaţia medicală. explicând că este momentul de a face o vizită medicului specialist pentru a confirma sau exclude sarcina. în cadrul unui atelier de lucru (focus-grup) la care au participat asistenţi sociali care activează în diferite instituţii şi organizaţii din municipiul Chişinău şi medici obstetricieni din SC CPM SCM nr. educaţional. asistentul social din maternitate / asistentul social comunitar. va include medicul de familie / moaşa. aceste programe sunt orientate la reintegrarea socială a beneficiarilor. etc. după soluţionarea problemei medico-sociale în timpul sarcinii sau după naşterea copilului. fapt. asistentul social va recomanda femeii/cuplului un comportament mai responsabil.Socioterapia (tratamentul indirect) este axată pe mediul în care activează clientul (familial. care impune specialiştii în asistenţa socială să-şi orienteze eforturile la căutarea posibilităţilor de susţinere continuă a beneficiarilor. care este creată reieşind din specificul localităţii. Persoana-cheie în monitorizarea cazurilor cu probleme medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere este asistentul social. de grup. psihologul. juristul. inclusiv prin mobilizarea comunităţii. Algoritmul acţiunilor de suport medico-psiho-social în timpul sarcinii (pentru asistenţii sociali) În anul 2007. 6. Pentru asigurarea unui suport psiho-social cât mai adecvat şi oportun beneficiarii vor fi plasaţi în reţeaua de instituţii şi organizaţii-partenere. Modalitatea în cauză de soluţionare a problemelor medico-sociale este raţional a fi realizată de către specialiştii în asistenţa socială.). Intervenţiile asistenţiale este necesar a fi realizate de către o echipă multidisciplinară care. de muncă. în unele familii continuă să persiste riscul de recidiv al ei.7. medicul neonatolog. în primul rând.

Concomitent categoria respectivă de pacienţi vor benefica şi de mijloace anticoncepţionale gratis reieşind din posibilităţile existente ele sistemului 104 . în special prin intermediul cabinetelor sănătăţii reproducerii unde cuplurile vor benefica de consiliere privind metodele mai raţionale de contracepţie. În ambele cazuri componenta suportului psiho-social este foarte importantă şi ea urmează să fie asigurată de asistentul social. femeia/familia aflată în dificultate necesită suport psihologic care este oferit de asistentul social. iar întreruperea sarcinii după termenul de 12 săptămâni de gestaţie poate fi efectuată doar prin decizia unei comisii speciale abilitate. în special daca aceasta nu a fost planificată. femeia are dreptul să decidă întreruperea cursului sarcinii. O atenţie deosebită se va acorda asigurării condiţiilor necesare pentru dezvoltarea şi creşterea viitorului copil. regulamentele în vigoare prevăd oportunitatea de întrerupere a cursului sarcinii pentru categoriile social dezavantajate ale populaţiei gratis.După confirmarea sarcinii. în condiţiile asigurărilor obligatorii de sănătate. În acest scop vor fi utilizate posibilităţile oferite de programele de stat privind planificarea familiei. iar la necesitate. În cazurile de sarcină nedorită. lucrătorul medical sau psiholog pentru elaborarea de către cuplu a deciziei privitor la perspectiva sarcinii. În cazul sarcinii dorite precum şi în cazul când diagnosticul de graviditate a fost stabilit în termeni mai mari de 22 săptămâni gestaţie. După naştere sau după întreruperea sarcinii Algoritmul prevede implicarea obligatorie a asistentului social în acţiuni de prevenire a sarcinii nedorite la beneficiari în viitor. algoritmul prevede referirea beneficiarului în cadrul sistemului de îngrijiri antenatale conform programului de îngrijiri perinatale susţinut de stat. precum şi întreprinderea măsurilor de reducere a impactului factorilor psihosociali asupra evoluţiei sarcinii. În cazul constatării unor indicaţii medico-sociale. lucrătorul medical. Se vor prevedea două scenarii de evoluţie a evenimentelor: sarcina dorită şi sarcina nedorită. Asistentul social va recomanda femeii gravide ca intervenţiile de întrerupere a cursului sarcinii sa fie efectuate în cadrul instituţiilor medicale acreditate pentru asemenea gen de servicii medicale. sănătăţii mamei şi copilului. Reabilitarea medicală şi psihologică a femeilor care au suportat întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medico-sociale are specificul său şi uneori este necesar de a fi efectuată de către specialişti cu o pregătire specifică. în dependenţă de termenul de gestaţie confirmat. şi de psiholog. Pe tot parcursul perioadei antenatale şi după naştere misiunea asistentului social constă în monitorizarea statutului social al familiei . sarcina fiind în final nedorită.beneficiar. pentru aceasta fiind antrenate toate mijloacele posibile prin implicarea instituţiilor şi organizaţiilor partenere din reţea.

moaşa) în comun cu asistentul social comunitar. La etapa preconcepţională. Este mult mai important faptul. ca familia să conştientizeze responsabilitatea privind asigurarea condiţiilor minim necesare pentru evoluţia fără pericol a sarcinii şi pentru dezvoltarea adecvată a viitorului copil.de sănătate. asistentul social poate veni în sprijinul familiilor tinere aflate în dificultate cu informaţii şi soluţii pentru depăşirea situaţiilor critice pentru a minimaliza riscurile de sănătate pentru mamă şi copil. Faptul că femeia / cuplul la moment se confruntă cu diferite probleme de ordin psiho-social nu înseamnă în mod automat că sarcina este „contraindicată”. Monitorizarea femeilor /cuplurilor care au suportat riscuri sociale în timpul sarcinii urmează a fi efectuată în afara gravidităţii de o echipă întreagă de specialişti: lucrători medicali (medicul de familie. care ar putea fi condiţionate de problemele sociale cu care 105 .

Algoritmul suportului medico-social în timpul sarcinii (pentru asistenţii sociali) Planificarea familiei (contracepţia.) Sarcina neplanificată Supraveghere medicală antenatală Suport psihosocia l Naşterea Termen 12-21 săptămâni de sarcină Suport psihosocia l Perioada postpartum (îngrijiri pentru copil) Suport psihosocia l Supravegherea antenatală + investigaţii pentru întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medico-sociale Comisia specială a Direcţiei Sănătăţii Spitalizare în maternitate pentru întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medico-sociale Avort la cerere Întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medicosociale Reabilitarea medicală şi psiho-socială Contracepţia 106 . consult preconcepţional) Suspiciune la sarcină Informare Confirmarea termenului de sarcină Sarcina planificată Suport psihosocial Sarcina dorită Sarcina nedorită Termen > 21 săptămâni de sarcină Termen mic de gestaţie (< 12 săpt.

că îngrijirile medico-sociale în timpul sarcinii şi după naşterea copilului nu au o continuitate eficientă. etc. în final. inclusiv municipiul Chişinău. economic. etc.8. unde nu sunt suficient de bine dezvoltate serviciile pentru recuperarea medico-socială a copiilor de vârstă fragedă (0-3 ani). pentru ca. juridic.). femeia gravidă este referită la asistentul social sau psiholog pentru concretizarea diagnosticului. Problema a devenit mai actuală în ultimul deceniu după realizarea reformei asistenţei medicale primare cu trecerea la medicina de familie şi separarea sectorului spitalicesc de cel ambulatoriu. Stabilirea unui risc social (risc de abandon infantil. în special de prematuritate. medicul obstetrician sau moaşa vor utiliza criteriile de identificare a circumstanţelor psihosociale în timpul sarcinii. alte afecţiuni neonatale grave) continuă îngrijirile medicale la etapa a doua în cadrul 107 . În cazul constatării acestora. handicapul infantil de rând cu abandonul copiilor continuă să prezinte fenomene medico-sociale grave. Nou-născuţii cu risc de handicap infantil (prematuritate. etc. psihologic. Programul personalizat va fi elaborat şi realizat de către echipa multidisciplinară care va plasa beneficiarul în reţeaua de suport psihosocial. 6. care include organizaţii şi instituţii partenere. copilul să se nască dorit. determinate mai frecvent de afecţiuni perinatale. alocaţia pentru naşterea copilului. medicul de familie. În rezultat. Cea mai optimală variantă a suportului este ca acesta să fie oferit în timpul sarcinii. sănătos şi să crească într-un mediu sigur. în special de grad sever. care ar include îngrijiri în perioada antenatală.) va presupune includerea familiei într-un program personalizat de susţinere psihosocială suplimentar la suportul de care poate beneficia fiecare femeie gravidă în cadrul sistemului public de protecţie socială (concediul de maternitate. maladii congenitale. având ca scop reducerea riscurilor de sănătate şi sociale pentru mamă şi copil până la naştere. precum şi de unele probleme sociale cu implicaţii serioase de ordin medical. Analiza minuţioasă a situaţiei a constatat că în ţara noastră este necesară crearea unui sistem de asistenţă medico-socială continuă pentru mamă şi copil la nivel de comunitate. perioada de aflare în maternitate şi primii 3 ani de copilărie. se constată. Algoritmul continuităţii asistenţei medico-sociale în cadrul îngrijirilor perinatale După declararea sarcinii de către femeia însărcinată. etico-moral.familiile în cauză se confruntă la moment. Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere Pentru Republica Moldova. handicap infantil. După externarea din maternitate sau secţiile neonatal-pediatrice nou-născutul bolnav (sau cu sechele) este transmis în cadrul sectorului medical primar.

Algoritmul continuităţii asistenţei medico-sociale în cadrul îngrijirilor perinatale

Familia fără riscuri medico-sociale

Sistemul de îngrijiri antenatale

Familia cu riscuri medicosociale (handicap infantil, abandon sau instituţionalizarea copilului…)

Susţinere în cadrul sistemului public de protecţie socială

Naşterea

Susţinere în cadrul sistemului public de protecţie socială

Copil sănătos

Copil bolnav cu risc de handicap

Riscul de abandon sau instituţionalizare

Familia biologică

Intervenţii personalizate de susţinere psiho-socială (echipa multidisciplinară, reţea de suport)

Etapa a II de îngrijiri , secţiile neonatalpediatrice ale centrului perinatologic (investigaţii, tratament)

Susţinere în cadrul sistemului public de protecţie socială

Centrul de plasament

Centrul de monitorizare şi recuperare a coliilor de vârstă fragedă
108

Intervenţii personalizate de susţinere psiho-socială (echipa multidisciplinară, reţea de suport)
- prematuritate, în special grad sever, - maladii congenitale - alte afecţiuni neonatale grave

Declararea sarcinii la medicul de familie, obstetrician, moaşă, asisetnt social

Criterii de identificare a riscurilor medico-sociale

secţiilor neonatal-pediatrice ale centrului perinatologoc. La etapa în cauză sunt activ antrenaţi şi alţi membri ai echipei, asistentul social şi psihologul, pentru acordarea asistenţei psihosociale în susţinerea familiei, eforturile fiind orientate la prevenirea abandonului infantil. După externarea din staţionar, copilul bolnav va continua un tratament de reabilitare în cadrul Centrului de monitorizare şi recuperare a copiilor de vârstă fragedă. Un accent deosebit se va pune pe educaţia parentală, părinţii fiind instruiţi cum să îngrijească copilul bolnav la domiciliu, colaborând cu lucrătorii medicali. Supravegherea dinamică a copilului va prevedea modificarea programului individualizat de tratament în dependenţă de rezultatele terapiei de recuperare. În cazul menţinerii unui risc de abandon infantil sau de instituţionalizare după naşterea copilului (inclusiv şi copil născut sănătos) fără a avea impactul dorit de la intervenţiile de susţinere la etapa antenatală (consilierea, lucrul cu partenerul şi/sau cu părinţii, mobilizarea persoanelor apropiate şi/sau a comunităţii, oferirea unui loc de trai şi întreţinere în centrul maternal, etc.), acţiunile de susţinere psihosocială continuă, accentul fiind pus pe dezvoltarea ataşamentului mamei/familiei faţă de copilul nou-născut, inclusiv prin încurajarea alimentaţiei naturale. În cazuri excepţionale copilul va fi instituţionalizat pentru o perioada de timp într-un centru de plasament ca alternativă abandonului legalizat, perioadă în care se va lucra activ cu părinţii şi rudele pentru a integra copilul în familia biologică. Echipa multidisciplinară din maternitate va colabora activ la toate etapele cu organele administraţiei publice locale responsabile de respectarea drepturilor copilului, care sunt principalul partener în cadrul reţelei de suport social.

109

6.9. Problema abandonului infantil în maternitate Axioma „cu cât mai precoce se stabileşte existenţa unei probleme, cu atât mai mari sunt şansele de a găsi oportun soluţia corectă” este indiscutabil valabilă şi pentru problematica medico-socială în perinatologie. Astfel, cu cât mai devreme se stabileşte existenţa unor riscuri de sănătate pentru mamă sau viitorul copil, cu atât probabilitatea de a întreprinde careva intervenţii adecvate şi oportune pentru a reduce aceste riscuri este mai reală. Unul din cele mai frecvente riscuri sociale în timpul sarcinii este riscul de abandon sau instituţionalizare a viitorului nou-născut, care, în acelaşi timp, poate fi minimalizat la maximum în cazul includerii beneficiarilor în programe individualizate de prevenire, fapt, demonstrat şi la etapa testării protocolului „Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale”. Din aceste considerente am decis de a analiza eficacitatea intervenţiilor de suport psihosocial anume în categoria respectivă de beneficiari - familiile cu risc de abandon infantil. Abandonul infantil reprezintă unul din fenomenele sociale cele mai grave, înregistrat în majoritatea instituţiilor medicale de profil obstetrical - pediatric, inclusiv în Republica Moldova. Studiul „Abandonul copiilor în Republica Moldova” realizat de guvern cu suportul UNICEF a examinat fenomenul abandonului infantil în cadrul instituţional specific pentru ţara noastră, evidenţiind incapacităţi importante ale sistemului de protecţie a copilului, lipsa unui cadru multidisciplinar şi intersectorial integrat cu accent pe flexibilitatea politicilor şi practicilor de asistenţă a copilului şi familiei în situaţii de risc. Majoritatea cazurilor de abandon infantil în Republica Moldova – 62,6 %, sunt înregistrate în instituţiile medicale: maternităţi şi spitale /secţii pediatrice. Maternitatea este prima posibilitate de abandon a nou-născutului. Riscul de abandon este deseori ignorat, gravidele din categoria de risc nu se adresează pentru îngrijiri antenatale, nu sunt instruite şi pregătite în privinţa naşterii şi ataşamentului faţă de viitorul nou-născut. Actualmente, în lume principala cauză a abandonului este sărăcia şi mizeria socială. Pentru Republica Moldova abandonul copiilor mici constituie o realitate dură. Conform studiului „Abandonul copiilor în Republica Moldova” realizat în anul 2003, majoritatea cazurilor de abandon sunt înregistrate în instituţiile medicale, ponderea cea mai mare revenind categoriei de vârstă de la 0 la 4 zile – 36,9%, care se referă la perioada aflării copiilor în maternităţi. La nivelul politicii de stat, problema copilului abandonat este vizată de o serie de acte legislative şi normative. Copilul abandonat este inclus în categoria largă a copiilor aflaţi în

110

nu şi-au dorit copilul.au fost molestate. Conform datelor disponibile la moment. Mamele cu intenţie de abandon preconcepută care provin din oraşe mici sau din mediul rural preferă să nască în oraşe mari. .04 la sută din naşteri .35 la sută. . fapt explicat prin dorinţa lor de a evita prejudecăţile comunităţii din care fac parte. părăsind spitalul imediat ce starea lor o permite. ultimul fiind definit ca şi „…copil privat temporar sau permanent de mediul său familial…”.provin din familii destrămate. evită să-şi 111 . al căror model familial nu funcţionează. în municipiul Chişinău în anul 2007 indicatorul abandonului infantil în maternităţile municipale a constituit circa 0.se află într-o situaţie socială de sărăcie extremă. . retard psihic).dificultate.sunt respinse de către familiile lor. . .provin din familii nomade.au mulţi copii. . Profilul gravidei în situaţie de risc de abandon. inclusiv abandonaţi în antecedente. iar în această perioadă nu este îngrijit sau vizitat de către părinţii săi. de lipsă de preocupare pentru soarta acesteia. Aceste mame îşi exprimă la internare intenţia de abandon. cu o dinamică pozitivă în ultimul deceniu. Aceste femei de obicei se confruntă cu situaţii psihosociale dificile. abandonul este definit ca o acţiune de părăsire a unei persoane. . Astfel. În Republica Moldova ponderea copiilor nou-născuţi abandonaţi este mult mai mică de un caz la sută. de neacordare a îngrijirilor necesare. Femeile gravide sau mamele îşi susţin foarte categoric motivaţia şi nu renunţă la ideea de a abandona copilul şi atunci este aproape imposibil a le convinge să-şi schimbe decizia.până la 0.nu au locuinţă.au un grad redus de percepţie şi de înţelegere. Intenţia de abandon preconcepută. orice situaţie care duce la ruperea relaţiilor afective poate fi tratată ca abandon. până la lipsa responsabilităţii (oligofrenie. copilul poate fi considerat abandonat dacă rămâne într-o unitate medicală mai mult de două săptămâni peste timpul necesar acordării îngrijirilor specifice. iar în anul 2009 s-a redus semnificativ . În aspect psihologic. . abuzate în copilărie. de obicei nu îşi dau identitatea corectă. cum ar fi: . Din punct de vedere medical. Se diferenţiază două categorii de circumstanţe care determină mamele să abandoneze: I.

O categorie specifică de femei cu risc de abandon sunt mamele adolescente. .starea de sănătate a unui membru al familiei care este considerat ca fiind periculos şi mama abandonează temporar copilul. care nu au o atitudine clară. . dar pe parcurs renunţă sub influenţa unor evenimente. . care poate fi temporar sau se poate permanentiza: . lipsa încălzirii sau a altor facilităţi necesare pentru o bună îngrijire a copilului. .starea de sănătate a mamei: probleme psihice. cum ar fi: . .sezonul rece. Tendinţa idealizării rolului de părinte 112 . îngrijirii propriului copil sau măcar pe cea a întocmirii certificatului de naştere pentru acesta. prevenirea abandonului este aproape imposibilă. boli cu transmitere sexuală.pierderea unui susţinător.dependenţa în familie (unul sau ambii părinţi) de alcool sau de droguri. au o atitudine rece şi indiferentă.violenţa conjugală.evacuarea din locuinţă. a partenerilor sau părinţilor lor privitor la soarta viitorului copil. infecţia HIV.mama minoră. Copilul este abandonat sub influenţa unor evenimente de moment (abandon impulsiv. depresii post-partum. De obicei. . II. . . . acuzând insecuritatea lui la domiciliu. cer sfatul personalului medico-social. Fără a detalia evoluţia sarcinii nedorite la minorele gravide şi anturajul lor psihologic. fără premeditare). care nu mai vrea să recunoască copilul şi să-i susţină. patologie neuropsihică.privească copilul. Se referă la mamele care au un comportament ezitant.probleme de sănătate ale copilului care prelungesc spitalizarea sau impun internări repetate. refuză să-l alăpteze. prematuritate. sau. În acest caz. Situaţii neprevăzute. încearcă să-şi reglementeze situaţia.lipsa actelor de identitate şi dificultatea obţinerii acestora. Majoritatea adolescenţilor nu au competenţă parentală. tuberculoza. Mamele percep abandonul ca pe ceva permis şi nu au responsabilitatea creşterii. este evidentă problema acestor mămici. Există şi unele situaţii particulare ce conduc la abandon. De multe ori ele nu cunosc serviciile sociale la care au acces şi nu mai pot fi contactate de către asistenţii sociali din spital. deoarece nou-născutul a fost deja părăsit. dacă acesta le este adus.starea de sănătate a copilului: malformaţii congenitale. .constatarea că este părăsită de partener.

poate duce la raportări eronate şi la pierderea încrederii în sine pentru unele persoane tinere. precum şi a întregii comunităţi. personalul medical să aibă suficientă încredere pentru a le lăsa să se ocupe de nou-născuţi. 113 . În centrele perinatologice din Republica Moldova problema implementării sistemului rooming-in poate fi considerată ca fiind soluţionată. Dimensiunea fenomenului. în altă situaţie. uneori. că deşi mamele sunt împreună cu copiii lor. are şansa de a fi adoptat mai degrabă după transferul lui în centrul de plasament. concomitent cu eforturile de prevenire. fiind determinată de realităţile social-economice actuale. destul de dificil de realizat. în abordarea acestei probleme cu găsirea de soluţii adecvate pentru diferite situaţii de abandon sau risc de abandon al copilului. impune cooperarea eforturilor nu numai ale specialiştilor în protecţia socială. ci şi ale lucrătorilor medicali din centrele perinatale şi din cadrul sectorului medical primar. O atenţie deosebită se va acorda mamelor cu risc de abandon în dezvoltarea ataşamentului faţă de copilul nou-născut – misiune. Aflarea mamei împreună cu nou-născutul în acelaşi salon influenţează pozitiv asupra calităţii relaţiei mamă-copil. constă şi în mobilizarea tuturor serviciilor interesate pentru a asigura naşterea unui copil sănătos. La această etapă abandonul poate fi prevenit dacă se obţine o atitudine de suport şi din partea familiei sau partenerului mamei aflate în dificultate. însă este important. societăţii civile. a tuturor structurilor de stat interesate. psihologului sau asistentului social poate fi decisiv. Este demonstrat impactul implementării sistemului rooming-in din maternităţi în reducerea riscului de abandon. fapt care îi mai oferă o şansă ca mama să-şi schimbe decizia de a-l abandona după naştere sau. în care rolul personalului medical. neexperimentate. Misiunea specialiştilor care oferă servicii medico-sociale femeilor gravide decise categoric să-şi abandoneze copilul.

M.. 2009. Suportul medico-social în prevenirea abandonului infantil la etapa perinatală.. J. Economie şi Management în Medicină... Ronsmans. p.M. nr. 2. V. 2008 8. Abandonul maternal. Campbell. Ed... 2002 2. Pevenirea abandonului copiilor. htm. Eţco C. 1999 4. Chişinău. Chişinău. 2007 17.1.. Detrerminanţii psiho-sociali ai sănătăţii la etapa îngrijirilor perinatal. Economie şi Management în Medicină. nr. CALASS. Eţco L.. 39-43 6. Sarcina nedorită: aspecte psihosociale. Sănătate Publică . Bruxeles. Dilion M. 2008 7. Ghidul B Naţional de Perinatologie: Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale.6. Osrin...Cuza”. Bioetică. Şişcanu D... Şişcanu D... 114 .. mater. Consilierea gravidei şi a tinerelor mame.. Dombici Iuliana şi coaut. Conf.. Protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică. pag. 368(9546):1535-41 13. D. Lancet. 2006 12. Aspecte medico-sociale ale asistenţei antenatale în municipiul Chişinău. Codreanu T. Le support psychosocial dans la périnatalogie: l’impact sur les risques sociaux et de santé. Borghi. 152 p. Andrei I. mat. Lhoneux Magali et Trokart Caroline. Eţco C. Aspecte actuale în managementul riscurilor de sănătate şi sociale în cadrul îngrijirilor perinatale. Şişcanu D. 2005.. 2004. 2006 5. ed. W. Abandonul copiilor în Republica Moldova. Mills. Chişinău. Buletin de Perinatologie. 16.. Economie şi Management în Medicină. 2007. Neilson J.. 19..2004/ Iaşi: Lumen/ ISSN: 1583-3410 pp: 390 – 401 10. Doroş A.. nr. Şişcanu D. Rusu L. 2006. Marselle.Bibliografia: Cojocaru Şt. Bucureşti. 3 . Oxford: Oxford University Press. Şişcanu D. Renfrew M. Problematica medico-socială în perinatologie: vulnerabilitatea socială. Eţco C. A Guide to Effective Care in Pregnancy and Childbirth. Tipografia Centrală. Maternal health in poor countries: the broader context and a call for action. Savin V. Sănătate Publică. „Suportul psihosocial în cadrul îngrijirilor perinatale”. Eţco C. Studiul determinanţilor medico-sociali ai accesibilităţii îngrijirilor antenatale. 2/2007.. Strategii pentru România. Enkin M... A. C... pag. Şişcanu D. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.. Ed. materialele Congresului XVII al ALASS. Keirse M. Chişinău. Dondiuc Iu.3. Şişcanu D. Encyclopedie de la langue francaise.I. ştiinţe medicale. nr. Iaşi.4.. Koblinsky... L’abandon d’enfants dans l’Histoire. Cheianu D. 2007 20. 3. 5. 69 p. Eţco C. 1. Eţco C. Les enfants abandonnés de la Mythologie. Guvernul Republicii Moldova / UNICEF. Lumen.. 2 (11). nr.132 9.. 167 p.. 2009 . Şişcanu D. Cheianu D.. Eţco C. Les problèmes médico-sociales en périnatologie: l’abandon infantile. 2004. 64 p. Supliment la ghidul C Naţional de Perinatologie. Sănătate Publică şi Management în Medicină.. O. 11.. htm. Filippi. Universitatea „Al. 140p 14. Ed. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale. Ghid pentru asistenţii sociali. 15. Şişcanu D. Sănătate Publică. Revista de cercetare şi intervenţie socială. Şişcanu D. 39-49 18. Viaţa Medicală. Iaşi. Chişinău. 2. Chişinău.J. Şişcanu D. Ghidul A Naţional de Perinatologie: Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale. 2006. Helander Einar. Graham.. Chişinău. vol.. 2007. Eţco C...

Iaşi.2004/ Iaşi: Lumen/ ISSN: 1583-3410 pp: 591-601/ www.. 2008.Cuza”. 5.. Universitatea „Al. Şişcanu D. 3. Revista de cercetare şi intervenţie socială.I. Abandonul maternal în unităţile medicale.21. Chişinău. Prevenirea abandonului infantil în cadrul îngrijirilor perinatale: aspecte medico-sociale. 80 p. Vulpeanu Iu.ro 115 . nr. Buletin de Perinatologie.asistentasociala. vol. 22.

116 .

La nivel de aplicare: să explice importanţa consilierii în viaţa gravidei. să realizeze discuţii cu cuplul în pregătirea pentru rolul de părinte. şi are drept scop ajutarea gravidei în identificarea nevoilor legate de perioada sarcinii în luarea unei decizii informate privind îngrijirile antenatale. Obiectivele consilierii în sarcină sunt: o De a aplica în practică propriile opţiunii referitor la păstrarea sănătăţii şi naşterea unui copil sănătos şi primi decizii informate privind îngrijirile antenatale. mamei. teoria schimbării. proces de consiliere a gravidelor şi mamelor. consiliere. Obiective: La nivel de cunoaştere: să înţeleagă importanţa consilierii ca acţiune profesională distinctă a asistentului social din instituţiile perinatologice. familiei.Tema 5. Să manifeste competenţe de consiliere efectivă a persoanelor marcate de durere. 5. 2 Consilierea mamelor/familiilor în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere) Concepte –cheie: asistenţa socială în instituţii perinatologice. Asistenţa socială şi consilierea în cadrul instituţiilor perinatologice 5. teoria pierderii.1 Specificul consilierii gravidelor Consilierea în sarcină reprezintă o relaţie de comunicare ce se stabileşte între consilier şi femeia însărcinată în condiţii de confidenţialitate. Să stabilească relaţii de încredere cu mamele.1 Specificul consilierii gravidelor 5. La nivel de integrare: 117 . să evalueze etapele prin care trece femeia marcată de pierdere/durere. teoria îngrijirii. să posede competenţe de consiliere a mamei şi familiei marcate de pierdere/durere. consilierea în caz de piedere şi durere. gravidele. să propună noi soluţii / idei privind minimalizarea stresurilor familiale cu un impact negativ asupra sarcinii. pentru a asigura sănătatea mamei şi viitorului copil. familiile acestora.

La prima vizită antenatală şi la cele ce vor urma. 5. persoanele care îi vor acorda ajutor în naştere. gravida va primi informaţie despre modificările fizice. utilizarea băuturilor alcoolice sau a drogurilor . telefonul de la salvare. sexul protejat. Nu există om care să nu piardă de-a lungul vieţii sale ceva sau pe cineva foarte drag. abandonarea deprinderilor vicioase cum este fumatul. variată şi sănătoasă.2 Asistenţa în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere). Adesea. telefonul persoanei de contact. cine va fi persoana de suport. oportunităţile pentru schimbarea comportamentului. Teoria pierderii. perioada alăptării la sân şi îndeplinirii funcţiei de părinte. La prima vizită va fi elaborat Planul de naştere apoi el va fi revăzul la fiecare vizită şi aici consilierea va fi importantă pentru femeie şi o va ajuta să facă alegerile informare referitor la locul naşterii. cum va alimenta copilul. Consilierea este o parte componentă a îngrijirilor antenatale şi se oferă gravidelor şi membrilor familiilor lor la fiecare vizită antenatală. psihice şi emoţionale ce au loc în organismul ei pe parcursul sarcinii. dar şi a femeii şi familiei ei. Sarcina impune modificarea activităţii fizice şi comportamentului gravidei pentru a alege un mod sănătos de viaţă: alimentaţie calitativă. naşterii. Este important ca femeia şi partenerul ei să înţeleagă că naşterea copilului va perturba relaţiile existente în familie şi este bine ca ei să fie pregătiţi pentru această perioadă. o De a depăşi anxietatea şi a lua decizii adecvate în cazul apariţiei unor probleme sau semne de alarmă. derivată din Teoria ataşamentului şi înrudită cu Teoria anxietăţii oferă asistentului social din instituţiile perinatologice mai multe repere ştiinţifice care-i ghidează metodologic şi conceptual intervenţia. experimentarea multaşteptată a acestui eveniment este substituită de trăirea durerii şi pierderii.o De a oferi gravidei posibilitatea de a alege şi luarea în considerare a alegerii făcute şi opiniei sale să devină o parte integră al procesului de luare a deciziei referitor la conduita gravidei. Nu toate mamele care se internează în secţiile / instituţiile perinatologice trăiesc bucuria maternităţii. Modificarea comportamentului este un lucru dificil şi necesită efort nu numai din partea lucrătorului medical. metode de soluţionare ale problemelor minore din sarcină. În cadrul consilierii gravida va primi informaţie suplimentară despre avantajele şi dezavantajele comportamentului existent şi cel posibil. foarte apropiat sufleteşte. pierdere care să-i provoace dureri şi stări afective foarte puternice într-o asemenea împrejurare. primirea suplimentelor nutritive în scop profilactic. 118 . Este împortant de a oferi timp suficient pentru consiliere şi discuţia cu ea/ei. Tot în cadrul consilierii gravidele vor fi informate despre semnele de pericol şi vor fi ajutate să ia o decizie referitor la acţiunile pe care le va întreprinde în cazul apariţiei lor – unde să se adreseze.

respectul. Pierderea şiprin urmare suferinţa. prietenii şi instituţiile ce acordă asistenţă medicală femeii şi copilului. Suferinţa apare de asemenea şi în cazul familiilor ce-şi dau copilul spre adopţie. unui copil ce a suferit complicaţii sau a unui copil cu anomalii congenitale. crearea unui mediu de îngrijire şi suport. Părinţii pătimaşi niciodată nu uită înţelegerea (compătimirea). Suferinţa se referă la procesul de reacţii psihologice. fizice la o pierdere. derutare. Astfel. Teoria pierderii este puternic implicată în ansamblul activităţilor şi al programelor de asistenţă socială derulate în instituţiile perinatologice. Impactul emoţional ca rezultat al unei pierderi perinatale afectează părinţii. neîncredere în faptul ca atare. reorganizarea interioară a vieţii. “faptul nu poate fi real”. c) dorinţa puternică de căutare şi regăsire a “obiectului pierdut” (fiinţei pierdute). căldura sinceră primită de la persoanele specializate. Persoana ataşată (copilul. sociale. Fiecare pierdere provoacă o problemă specifică care impune o abordare de asemenea specifică. vina (se acceptă faptul şi se caută vinovaţii). de comportament. Susţinerea familiilor atunci când suferă o pierdere şi au o durere este o parte integrală a maternităţilor orientate spre familii şi îngrijirea nou-născutului. dar cu totul altele decât pierderea copilului pentru o mamă sau pierderea soţului într-un tragic accident pentru o soţie. resentimentul. pot apărea în cazul naşterii unui copil înainte de termen. întrucât unele mame/cupluri suferă pierderea copilului. Pierderea perinatală este asociată cu moartea intranatală şi naşterea unui copil mort. Deseori părinţii şi familiile respective 119 . mama. pierderea este întregul proces rezultând în urma unui deces a persoanei iubite. e) disperare. retragere în sine. eveniment de doliu cu încărcătură afectivă enormă. Pierderea mamei lasă urme adânci în existenţa copilului. De aceea mamele şi familiile necesită un sistem de ajutor în caz de pierdere. pe tot parcursul concediului de maternitate. d) mânia. soţia etc.Studiile ştiinţifice pun în evidenţă fazele prin care trece o persoană în situaţia de pierdere: a) şoc. Prin definiţie. trecere care va putea fi ameliorată semnificativ cu ajutorul asistentului social. strategiile ce fac posibil de a accepta realitatea de deces perinatal de către mamă şi familie. b) negarea pierderii. f) acceptarea situaţiei. constituie acum parte din standardele de nursing şi suport social în majoritatea ţărilor dezvoltate.) va trece prin fazele menţionate mai sus. deprimare. ce poate deveni o amintire la fel de importantă ca şi oricare altă amintire despre sarcina pierdută sau despre viaţa scurtă a copilului lor . familia.

fotografii de la examenul cu ultrasunet) • De a fi îngrijit (învelit. îngrijească copilul fără limite de timp şi frecvenţă Să fie complet informat despre copil. haine. curăţat) • De a fi înmormântat / incinerat • De a fi pomenit 2. pentru ei moartea perinatală este un eveniment mai puţin important decât moartea unui copil mai mare sau a unui adult. rolul instituţiilor medicale este de a susţine părinţii şi familiile ce suferă şi de a le oferi posibilitatea de a urma ritualuri care sunt importante pentru ei. Dacă este necesar. îmbrăcat. Respectaţi drepturile Părintelui: 3 Să-şi vadă. Fiecare părinte suferă în mod diferit. reprezentanţii unităţilor de medici legişti. amprente. asistenţilor sociali. Mai mult. Concordant cu principiile asistenţei axate pe familii. cauza decesului şi despre procesul de legitimare a decesului (adică funeraliile) Să primească informaţie scrisă şi verbală despre: • • alegerea disponibilă în ceea ce priveşte înmormântarea sau funeraliile susţinerea ce poate fi acordată membrilor familiei 120 . atingă. asistentelor medicale/moaşelor (din spital sau comunitate). pot fi implicaţi şi alţii. ca de exemplu reprezentanţii serviciilor funerare.nu au suferit pierderi în familie şi nu le este cunoscută suferinţa în urma unei asemenea pierderi. compasiune şi capacitatea de a-şi controla sentimentele în acel moment din viaţa lor. banda cu nume. pentru multe societăţi moartea înainte de naştere nu este un eveniment important. fotografii. protocoalele şi sistemele de convingere pot fi de ajutor. ţină. psihologilor şi ale părinţilor ce au suferit pierderi asemănătoare. Familiile trebuie să primească informaţie completă şi exactă despre posibilităţile şi alegerea pe care o pot face. Respectaţi drepturile Copilului: • De a fi recunoscut după nume şi sex • De a fi tratat cu respect şi demnitate • De a fi împreună cu familia ce suferă în orice moment posibil • De a fi recunoscut ca persoană ce a trăit şi a murit • De a fi pomenit cu memento-urile specifice (urmă de picior. Asistenţa în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere) trebuie să se bazeze pe următoarele principii: 1. moaşelor. Oferiţi servicii interdisciplinare familiilor care au suferit o pierdere cu implicarea consilierilor spirituali. Practicile instituţionale. 2. de nici un ajutor sau pozitiv dureroase pentru familii în momentul când ei au cea mai mare nevoie de înţelegere. medicilor.

dacă părintele doreşte Să solicite susţinere culturală sau religioasă în alegerea sa şi să fie tratat cu sensibilitate religioasă şi culturală Să fie conştient de procesul de suferinţă – să aibă posibilitatea să sufere deschis sau în sine. Ei pot cere asistenţă pentru a lua decizii şi pentru a completa documentele necesare. în memoria pruncului. la oficiul specializat de asistenţă medicală primară şi/sau acasă) prin telefon sau la domiciliu Să aibă posibilitatea de a evalua practica comunităţii şi spitalului lor . incinerare sau alt serviciu funerar dorit Să fie auziţi şi ascultaţi de profesionişti în domeniu fără a fi judecaţi sau prejudiciaţi Să dispună de personal medical înţelegător. Acestea trebuie oferite părinţilor în momentul decesului pruncului sau mai târziu. 4. Oferiţi părinţilor amintiri. să fie informat şi să înţeleagă sentimentele şi emoţiile generate de pierderea suferită Să înţeleagă opţiunile de viitor în ceea ce priveşte autopsia şi recomandările în probleme de genetică Să fie informat despre grupurile de suport pentru părinţi Să primească asistenţă şi în continuare (la spital. înmormântarea sau alte opţiuni funerare. Oferiţi părinţilor informaţii în ceea ce priveşte incinerarea. rudele părinţilor pot fi de ajutor anume în acest caz. senzitiv şi receptiv la alegerile. comportamentele şi reacţiile individuale Să fie trataţi cu demnitate şi respect Să beneficieze de susţinerea familiei şi / sau a prietenilor în orice moment. fotografii. 5. de asemenea în ceea ce priveşte autopsia şi documentele legale necesare. Exemple de posibile amintiri sunt 121 . Este important de a încuraja părinţii să se implice în pregătirile pentru înmormântare şi de asemenea de a oferi ajutor în a face aranjamentele necesare. Ţineţi cont de faptul că nu ar fi indicat ca mama să locuiască în aceeaşi cameră cu o altă mamă cu copil. inclusiv suvenire. înregistrarea naşterii) Să primească memento-urile copilului (de exemplu amprentele de la picior. aceasta le pot oferi posibilitatea să facă ceva util în momentul când familia se simte lipsită de ajutor.• - informaţia legală necesară ( de exemplu timpul înmormântării. certificatul de naştere) Să le fie recunoscută viaţa şi moartea copilului lor – ca membru al familiei lor Să aibă dreptul de a alege oricare mod de înmormântare.

Unii părinţi vor cere fotografii ale pruncului îmbrăcat sau dezbrăcat. data decesului şi greutatea. Fotografii ale pruncului. Tabelul 1 Amintirile: Brăţara de identificare Fotografii ale patului pentru copil cu numele pruncului. plapuma. hainele de botez. Părinţii vor avea nevoie de cât mai multă informaţie în ceea ce priveşte starea pruncului. certificat) Oricare alte lucruri speciale pe care familia ar dori să le păstreze. aceşti părinţi au un sentiment de pierdere: copilul nu corespunde aşteptărilor lor. şi copiilor care au suferit complicaţii. Personalul spitalului trebuie să pregătească materialul de susţinere adecvat. la dorinţa părinţilor. Consideraţi necesităţile speciale pentru părinţii copiilor născuţi prematur sau cu o anomalie congenitală.enumerate în Tabelul 1. Ruletă Căciuliţa şi pantofiorii. Fotografii de la examenul cu ultrasunet. notiţe speciale pentru familie Certificatul de deces şi o copie Rezultatele autopsiei Certificatul de naştere (eliberat de către instituţia respectivă) Memento-uri de la „ceremonia de numire” (lumânări. spuneţi-le că ele vor fi plasate în registrele spitalului pentru a fi ridicate în viitor. 122 . Dacă părinţii refuză să ia fotografiile. În cele din urmă părinţii pot beneficia de susţinerea altor părinţi care au copii cu aceleaşi anomalii. Fotografii ale pruncului împreună cu părinţii şi alţi apropiaţi care sunt prezenţi (dacă părinţii doresc aceasta) Amprente ale picioarelor şi mâinilor pe o fişă. data naşterii. Buclă din părul pruncului. îmbrăcămintea în care a decedat copilul precum şi altă îmbrăcăminte Poezii. 6. Pe lângă bucuria de a fi născut un copil şi fericirea de a ura bun venit unui nou membru al familiei.

Aplicaţii practice: Analizaţi afirmaţia . clientul îl va manipula” Explicaţi care este rolul asistentului sociali în consilierea mamei în dificultate.. Consilierul – cea mai relevantă resursă. Elaboraţi portretul mamei cu risc de abandon al copilului. familiei. mamei. Prezentaţi un caz din experienţa şi modul în care aţi ajutat o persoană să depăşească durerea şi pierdera. Argumentaţi semnificaţia activităţii asistentului social în instituţiile perinatologice. BIBLIOGRAFIE: 123 . clientul nu i se va acă destăinui. Evidenţiaţi posibilele greşeli care pot apărea în procesul de consiliere a gravidei. dacă consilierul nu oferă încredere. clientul se va simţi frustrat. 7. 5. clientul nu va putea vorbi. Dacă consilierul nu poate asculta. Studiu individual 6. dacă consilierul nu-i acordă suficient timp şi atenţie. dacă consilierul va cădea în capcane.

9. Cum să facem faţă depresiei. 167 pag. Litera. Tu şi corpul tău pentru un nou secol (trad. 8. Stratulat P. R.Bibliografie 1... Mitrofan I. Elemente de psihoterapie Editura ALL. 2. Sociologia educaţiei familiale. Pierderile perinatale. 1993 5. 219 pag. Carauş Tatiana. Москва. P 3-7. 2002. 6. Principiile practicii perinatale. Bucureşti. 2002.. 7. Триада-х . 1998. Iaşi. din l. Болдалева.. 1998. Psihoterapia-un tratament fără medicamente. Семейные конфликты.Семья в психологической консультации” Москва “Педагогика” 1989. Mitrofan N. 11. .A.N 4.Buletin de Perinatologie. Chişinău. ş. Ottawa. Bucureşri. Ключников С. Tratat de psihoanaliză şi psihoterapie. Enăchescu C. Санкт-Петербург. Colectivul de autori: Stratulat P. Руководство по эффективной помощи при беременности и родах. 13. Mitrofan I. Руководство по безопасному материнству. Столина В. Holdevici I. 155 стр. Editura Ceres. 1997. 335 pag. С-П.a Ediţia a doua.. 12. Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale. “Incursiune în psihosociologie şi psihosexologia familiei” Bucureşti 1998. А. Friptu V. Volumul 1: Strategii educative ale familiilor contemporane” Iaşi 1997. 4.В.. Ciupercă C. Gungi Gh. 2000б 356 p. 2006. Curteanu Ala.. Vasilescu I. 124 . Capitolul 17. engleză). Практика решения. Polirom. 2005. 14. Bucureşti. 15. Holdevici I. Note I. Chişinău. 274 pag. 2000. 10. Stănciulescu E. 3. Acordarea asistenţei medicale mamei şi nounăscutului în primele 9 luni ale anului 2005. “Elemente de psihologie a cuplului” Bucureşti 1994. Editura Didactică şi pedagogică.. The Boston Women`s Health Book Collective.

ataşament nesigur. ataşament sigur.1 Conceptul Teoriei Ataşamentului. să proiecteze acţiuni menite să fortifice dezvoltarea ataşamentului la vârstele timpurii. Obiective: La nivel de cunoaştere: să identifice posibilităţile de încurajare a ataşamentului în relaţia mamă-copil.2 Strategii de încurajare a ataşamentului în instituţiile perinatologice. să înţeleagă semnificaţia teoriei ataşamentului în practica asistenţei sociale din instituţiile perinatale. Să-şi manifeste abilităţi de a lucru eficient în echipa multidisciplinară pentru prevenirea abandonului copilului. să evalueze adaptarea mamei la noul său statut. La nivel de integrare: 6. La nivel de aplicare: să explice importanţa ataşamentului în dezvoltarea copilului. încurajarea ataşamentului. să identifice şi să contribuie la soluţionarea problemelor psiho-sociale în sarcină. Să construiască relaţii pozitive cu mamele şi colaboratorii instituţiilor perinatale. să realizeze discuţii cu cuplul în pregătirea pentru rolul de părinte. Asistenţa mamei /cuplului în baza aplicării Teoriei Ataşamentului 6. 125 . Concepte –cheie: ataşament. 1 Conceptul Teoriei Ataşamentului în practica asistenţei sociale 6.Tema 6.

putând internaliza reprezentarea acestora.. Evenimentele tragice din istoria omenirii sau a unei singure ţări (războaiele mondiale.. Unul dintre cercetătorii englezi care “au deschis calea” spre analiza profundă a acestui domeniu a fost John Bowlby preocupat. Ce se întîmplă cu copiii care . în această privinţă.) şi rolul fundamental.Strange Situation” . al imaginii pe care şi-o fac copiii despre aceste persoane.. b) lipsa familiei sau a . Această teorie ştiinţifică are menirea de a ajuta la înţelegerea corectă a procesului de dezvoltare psihosocială normală a personalităţii. vecinii etc. Ea se referă la capacitatea celor care îngrijesc copilul de a înţelege starea psihică subiectivă în care se află. în 1973. şi a copiilor. în special. El studia asemenea cazuri dintr-o dublă perspectivă: a) a prezentului (efectele imediate ale “pierderii” părinţilor sau familiei) şi b) a viitorului (efectele de lungă durată care se manifestă deja în viaţa de adult). Ceva mai tîrziu. Trei întrebări-ipoteze ne pot ajuta să analizăm aspectul socio-afectiv: 1. în general. de soarta copiilor “rămaşi pe drumuri” după al doilea război mondial. de la vîrsta de 12-18 luni. în felul acesta copilul regăsindu-se în mintea părinţilor. cu părinţii. îndeosebi. Bowlby şi Ainsworth au promovat cercetări de laborator pentru a evalua ataşamentul bazat pe securitate al unui copil. Aceasta înseamnă că tipul de relaţie care se stabileşte între părinte şi copil duce la dezvoltarea unor modele interne ale relaţiilor cu ceilalţi.situaţia străină şi presupune expunerea copilului la un stres progresiv pentru a studia reacţiile sale emoţionale. Ce impact are asupra personalităţii copilului relaţia lui cu părinţii? Care este raportul dintre calitatea acestei relaţii şi succesele – insuccesele copilului? 2. bunicii. dar şi modul de relaţionare cu persoana de referinţă. ce vor fi depozitate ca scheme mintale şi vor produce aşteptările vizavi de comportamentul celorlalţi faţă de propria persoană.şi-au pierdut părinţii”? 3. Ce consecinţe determină evoluţia afectivă a copilului: a) lipsa îndelungată sau definitivă a părinţilor. chiar şi în condiţii care par a fi ameninţătoare pentru copil.căminului familial” de origine.Teoria ataşamentului îşi găseşte rădăcinile în scrierile lui John Bowlby. cele “locale”) au lăsat “în afara familiei” milioane de copii. Cercetările lui Bowlby au pus în lumină nevoia puternică a oricărui copil pentru stabilirea unor legături profunde de ataşament cu persoanele adulte (în primul rînd. Procedeul se numeşte . 126 .

este acceptat faptul că această etapă de dezvoltare cuprinde tranziţia de la concentrarea pe părinţi ca persoane de ataşament. chiar tragică şi generează efecte dezastruoase asupra “legăturilor de ataşament”. Există un consens asupra faptului că un ataşament precar este un factor care riscă să provoace probleme ulterioare. cu un partener romantic) şi influenţa acestor legături noi asupra relaţiei cu părinţii. 127 .transferuri” de la o instituţie sau de la o familie la alta. 1999). etc. În ultima fază a adolescenţei s-au observat modele de ataşament asemănătoare modelelor de ataşament din copilărie. Doyle şi Markiewicz. Asemenea efecte sunt cu atât mai puternice cu cît persoana ataşantă este percepută sau imaginată de către persoana ataşată ca fiind cea mai bună. La orice vârstă o fiinţă umană este atrasă de alte fiinţe umane. fiind orientată în mod natural spre relaţii de afecţiune cu semenii din imediata apropiere.c) repetatele . dezvoltarea de noi relaţii intime/ataşamente ale adolescentului (cu prietenii.. dar nu şi perceperea disponibilităţii persoanei de ataşament (Lieberman. de regulă. (Papini.). În ceea ce priveşte dezvoltarea ataşamentului la adolescenţi trebuie să se ţină seama de cîteva aspecte elementare: natura schimbărilor în relaţia copii-părinţi şi influenţa acestora asupra ataşamentului. Totodată. cea mai puternică şi cea mai înţeleaptă. Este recunoscut faptul că frecvenţa şi intensitatea unor comportamente de ataşament scad cu vîrsta. foarte dureroasă. Pierderea acestei relaţii (a celor apropiaţi) este. Astfel. gradul cu care adolescenţii caută apropierea persoanei principale de ataşament în situaţii de stres scade. au mecanisme de adaptare mai complexe decât copiii mici). În ceea ce priveşte dezvoltarea de noi relaţii de ataşament în perioada adolescenţei. Au fost utilizate diverse metode pentru a evalua modelele de ataşament din adolescenţă. Deşi rezultatele unor cercetări arată că ataşamentul profund al copilului faţă de părinţi scade odată cu maturizarea. Roggman şi Anderson. alte studii mai recente arată că doar anumite componente ale relaţiei de ataşament se schimbă iar altele rămân stabile. printre care: observarea de secvenţe de interacţiuni părinţi-adolescenţi. 1991). dar calitatea legăturilor de ataşament rămîne să fie relativ stabilă. Cele mai recente descoperiri în cercetările asupra ataşamentului se concentrează asupra ataşamentului în timpul perioadei de tranziţie de la copilărie la vîrsta adultă. Aceste concluzii indică că menţinerea apropierii fizice a părinţilor şi nevoia de protecţie în situaţii ameninţătoare sunt mai puţin esenţiale pentru adolescenţi datorită capacităţilor lor mintale şi fizice (de exemplu. adică în timpul adolescenţei. spre dezvoltarea ulterioară a unei game largi de relaţii de ataşament (cu prieteni şi parteneri romantici. disponibilitatea persoanei de ataşament (credinţa că persoana de ataşament este deschisă spre comunicare şi receptivă la nevoile sale) rămîne importantă.

dar manifestările cele mai clare şi definitorii ale acesteia se observă din timpul copilăriei. ajutându-l pe acesta din urmă: a) să atingă întregul său potenţial. Teama de necunoscut şi orice altă ameninţare îl apropie pe copil de bază. atinge apogeul în anumite condiţii ale copilăriei. Ataşament înseamnă apropierea preferenţială. Ataşamentul are caracter dinamic. b) să gândească logic. el revine la bază. De fapt. e) să devină încrezător în sine. ataşamentul se exprimă prin semne cît mai clare (pentru eventualul receptor. În funcţie de starea în care se află copilul. destul de stabilă. ataşamentul trebuie să “reziste” sub o anumită formă toată viaţa. vulnerabilă în raport cu factorii sau agenţii externi sau interni.Starea de ataşament vizează de fapt toate vârstele. În mod normal. Asemenea “semne” ale ataşamentului se întâlnesc în forma lor naturală numai la copii. fuga din faţa “noului venit” – copilul se ascunde pentru a nu fi luat sau “îndepărtat” de baza afectivă. i) să reducă gelozia etc. curajul copilului creşte. Pe măsură ce copilul îşi formează “conştiinţa de sine” şi aspiră spre individualitate. adică apare. h) să dezvolte relaţii viitoare. adică pentru adultul ataşant). se poate deteriora sub incidenţa unor factori. adesea ambivalente. să rişte. dar poate face acest lucru numai dacă are deja o bază afectivă adecvată. g) să biruie teama şi neliniştea. se “maturizează”. protestul. calitatea şi “semnele” de manifestare şi treptat scade în intensitate. să iasă în afara mediului 128 . Ori de câte ori copilul se simte ameninţat. se formează. dezinteresată şi aproape inconştientă a unei persoane faţă de o altă persoană. Cu cît ataşamentul este mai puternic. cum ar fi: plînsul. de a nu fi abandonat sau lăsat cu străinii. cu atât baza afectivă este mai sigură. f) să facă faţă stresului şi frustrării. slăbeşte şi chiar dispare atunci când persoana ataşată dispare. c) să dezvolte o conştiinţă de sine adecvată. d) să dezvolte interesul de cooperare cu ceilalţi oameni. iar libertatea de mişcare şi spaţiul social al copilului este mai mare. în timp ce sentimentul de siguranţă (încredere în persoana care îl protejează şi creează premise pentru formarea ataşamentului) îl încurajează să se îndepărteze. Howe – sunt programaţi biologic să devină ataşaţi unul de celălalt. Relaţiile de ataşament au misiunea de a proteja persoana mai slabă. ataşamentul îşi modifică semnificativ natura. părinţii şi copilul – afirmă D. etc. chemarea.

unde se pot întoarce dacă se întâmplă ceva rău. chiar în condiţii de stres. uimire în mişcări. nu are probleme cînd e părăsit de persoana familială). Tipuri de ataşamente. căutarea interacţiunii cu adultul (persoana de referinţă) când acesta se întoarce în cameră. îşi vor cheltui energia emoţională în căutarea siguranţei afective. copii au curajul să exploreze mediul pornind de la această bază securizantă. evitativ – se manifestă la 20% dintre copii: explorare independentă a mediului (se rupe uşor de părinte.obişnuit pentru a explora lumea. incapabili să cunoască sau să exploreze lumea. lipsa unei relaţii cu adultul. 129 . în reacţii. cît şi politicile sociale vis-a-vis de instituţiile specializate. de regulă. în baza studiului menţionat mai sus. Ataşament anxios. depresie. Noutatea prezintă o mare atracţie pentru copilul dezvoltat normal. este tot mai clară necesitatea internării mamei cu copilul bolnav. evitare activă (când adultul se întoarce. Dimpotrivă. se ataşează de străini. pasivi. abuzaţi fizic. caracteristica mai ales pentru copiii maltrataţi. copiii crescuţi fără dragoste şi fără apropiere sufletească din partea familiei (lipsiţi de ataşament afectiv normal) sunt. În condiţiile existenţei unui ataşament puternic se formează oameni stabili din punct de vedere psiho-emoţional. stările de anxietate care pot împiedica vindecarea. rezistent: explorare redusă a mediului şi teama de obiecte sau situaţii noi – dificultatea restabilirii interacţiunii cu adultul când acesta se întoarce (nu-l ignoră. indiferenţă. Teoria ataşamentului a influenţat semnificativ atât practica în domeniul protecţiei şi asistenţei sociale. dar când acesta caută contactul este “pedepsit” pentru faptul că l-a părăsit pe copil). Studiile mai recente (Main si Solomon. Bowlby şi Ainsworth. pentru a-i asigura liniştea şi a-i îndepărta stresul. 1986) au introdus a patra categorie de ataşament: Ataşamentul dezorganizat (dezorientat): derutare extremă în faţa situaţiei. copilul îl evită sau îl ignoră). au identificat trei categorii de ataşament (Benga 2003): Ataşament sigur. indiferenţi. Ataşament anxios. De exemplu. apatie. a căror apatie este explicată de comportamentul inconsecvent şi nemotivat al adulţilor. competenţi în obligaţiile profesionale. puternici în faţa încercărilor. securizant – manifestat la majoritatea copiilor: considerarea adultului ca bază de explorare a mediului.

neîncurajat. perturbante sau îngrijorătoare. contradictoriu. copilul pierde încrederea în ceea ce face. g) văzînd că nu este apreciat. că “succesele” lui nu interesează pe nimeni. neiubit. copilul se aşteaptă să fie respins sau ignorat de persoanele ataşante. dragoste care îndepărtează orice stres. A fost dezvoltat un sistem foarte eficient de evaluare a ataşamentului. manifestîndu-se în realitate ca “ataşament fals”. de protecţia de care are nevoie. dezvoltă curajul de a explora lumea. îndeosebi. h) în fine. situaţie cauzată de comportamentul ambivalent. Evaluarea ataşamentului: indicatori de verificare. datorită lipsei unei relaţii normale între părinţi şi copii şi. în funcţie de natura şi gradul de constituire a legăturilor de ataşament: 1) sigure. copilul pierde încrederea în “ceilalţi”. de dragoste părintească (primul an de viaţă care este anul formării ataşamentului faţă de adulţii cei mai apropiaţi). Copilul şovăie în explorarea lumii din jur. 3) foarte nesigure sau ambivalente. f) văzînd că nu este ajutat cînd are nevoie. chiar şi în el însuşi. b) părinţii par să fie indiferenţi. Acesta urmăreşte interacţiunea dintre copil şi părinte. lipsei totale de afectivitate. întrucît: a) copilul nu este sigur de sentimentele şi dragostea părinţilor şi. d) atitudinile şi comportamentele părinţilor i se par copilului imprevizibile. Ataşamentul de acest tip are consecinţe negative. la intrarea şi ieşirea unei persoane străine. deci. Sunt o serie de indicatori în acest context care arată dacă este un 130 .Mai este cunoscută şi o altă clasificare a tipurilor de ataşamente. pentru că lumea îţi este ostilă. cînd copilul simte protecţie asigurată de dragostea permanentă a părinţilor. modul de reacţie la intrarea şi ieşirea părintelui. incert al părinţilor faţă de propriii copii. e) copilul se simte părăsit. 2) nesigure sau anxioase. c) atunci cînd va semnala dorinţa de atenţie sau nevoia de ajutor. cînd copilul nu este sigur de sentimentele părinţilor. ajunge la concluzia că trebuie să te descurci singur şi că singura cale de a evita durerea este să nu iubeşti. adică “fără valoare şi interes” pentru propriii lui părinţi.

Zâmbiţi şi manifestaţi gânduri pozitive. Însoţiţi copilul la medic. Reacţionaţi la copil. precum şi motivul pentru care acel ataşament nu este securizant. când acesta este bolnav fizic.2.ataşament securizant sau insecurizant. 131 . Strategii de încurajare a ataşamentului în instituţiile perinatologice Asistentul social va recomanda un şir de strategii de încurajare a ataşamentelor în perioada pre şi postnatală: • • • • Comunicaţi cu copilul. cînd vorbeşte cu sau despre copil? Se angajează în contact vizual cu copilul? Manifestă interes şi încurajează dezvoltarea potrivită vîrstei? Reacţionează la replicile copilului? Demonstrează abilitatea de a calma copilul? Primeşte plăcere de la contactul fizic cu copilul? Iniţiază interacţiuni pozitive cu copilul? Identifică calităţi pozitive la copil? 6. Indicatori de verificare: la ce trebuie să atragem atenţia în timpul evaluării ataşamentului: din momentul naşterii pînă la vîrsta de un an: Copilul… Pare atent? Reacţionează la oameni? Manifestă interes în faţa umană? Urmăreşte cu ochii? Vocalizează frecvent? Are dezvoltarea motorie adecvată? Are plăcere de la contactul fizic apropiat? Semnalizează disconfort? Pare să se adapteze uşor? Manifestă disconfort normal sau excesiv? Pare comunicabil sau pasiv şi retras? Are tonus muscular bun? Părintele… Reacţionează la vocalizările copilului? Îşi schimbă tonalitatea vocii.

• • Ajutând copilul să corespundă aşteptărilor celuilalt părinte. Susţinând activităţile la aer liber ale copilului. • Atârnând o poză a copilului pe perete. apropiere fizică. Participând la jocurile copilului.. Ajutaţi copilul să se descurce cu sentimente ambivalente vis-a-vis de familia sa asistenţilor parentalii profesionişti). • biologică. Încurajând copilul să exerseze spunând părinţilor „mama” sau „tata” (în familia Manifestând iniţiative de afecţiune: îmbrăţişări. Spunând „Te iubesc”. • Susţineţi copilul.. • • Ajutaţi copilul să-şi exprime şi să se descurce cu sentimentele proprii de furie şi Împărtăşiţi bucuria extremă a copilului pentru realizările sale. Efectuând activităţi comune: la circ. Ajutaţi copilul să se descurce cu sentimentele sale în cazul transferului în altă instituţie de învăţământ sau loc de trai. Ajutând copilul la temele pentru acasă. Comunicând despre membrii familiei extinse.• frustrare. Invitând copilul să pregătească bucate. care simte durere. spectacole etc. Mergând împreună la cumpărături pentru haine/jucării. Interacţiunile pozitive sunt foarte esenţiale în relaţia cu copilul (atât în familia biologică cît şi în familia substitutivă). Ajutând copilul să înţeleagă glumele sau zicalele utilizate în familie. atunci când acesta are nevoie. Acestea pot fi manifestate: • • • • • • • • • • • • etc. Citind pentru copil. cu folosirea pozelor şi discuţiilor. Invitând copilul să participe la activităţile familiei: fotbal. săruturi. 132 . plimbări în pădure sau schi.

• • • •

Implicând copilul în reuniunile familiale sau alte activităţi similare; Implicând copilul în vizitarea buneilor, rudelor; Implicând copilul în tradiţiile familiei; Realizând ceremonii religioase sau de alt fel pentru a implica copilul în activităţile

familiei; • Cumpărând hăinuţe noi, aceasta fiind o modalitate de a cunoaşte mărimile copilului,

preferinţele în ceea ce priveşte culorile, stilul, etc. Cerinţele principale, care trebuie să fie respectate de către asistenţii sociali, care lucrează în centrele perinatologice, ţin de înţelegerea procesului de creare a legăturilor de ataşament şi a consecinţelor lui. Asistenţii sociali sunt datori să efectueze o analiză minuţioasă pentru fiecare situaţie în parte şi să-şi pună obiective reale. Ei vor trebui să confrunte nu numai experienţa lor proprie, dar şi sistemul lor de valori şi atitudini. Intervenţia trebuie să fie făcută numai în baza înţelegerii clare a necesităţilor copilului şi unei deschideri faţă de modul de satisfacere a acestor necesităţi. Asistentul social care activează în instituţiile perinatologice va ţine cont de faptul că o serie de studii pun în evidenţă schimbări importante la nivelul reprezentărilor sociale cu privire la copil. Mamele şi taţii contemporani pot dezvolta reprezentări diferite despre actualii sau viitorii copii. Astfel, analizând conţinutul corespondenţei amoroase premaritale, al unor istorii ale vieţii şi autobiografii care, împreună, acoperă durata unui secol (1880-1990), G. Houle şi R. Hurtubise arată că proiectul de căsătorie implică o atitudine exprimată din ce în ce mai explicit mai întâi faţă de naşterea, iar apoi faţă de creşterea şi educaţia copiilor. Reprezentările parentale despre copii sunt ambivalente, aceştia din urmă fiind priviţi ca sursă de profituri materiale şi simbolice pentru părinţii lor: 1. copiii pot fi utilizaţi ca forţă de muncă suplimentară şi practic neremunerată.; 2. reprezintă un suport în situaţii critice (boală, bătrîneţe); 3. asigură perpetuarea personală şi familială (asigurând descendenţa, părinţii î-şi prelungesc viaţa în copii); 4. copiii dau sentimentul împlinirii profesionale (în special femeilor care sunt socializate astfel şi bărbaţilor al căror statut socio-profesional scăzut nu le permite un alt tip de realizare); 5. oferă plăcere, afecţiune, sentimentul apartenenţei (pentru bărbaţii cărora modelul masculin interiorizat în procesul de socializare le interzice manifestarea sentimentelor faţă de adulţi, copilul reprezintă posibilitatea legitimă de „descărcare” afectivă);

133

6. oferă posibilitatea de manifestare a unor calităţi morale (altruism, spirit de sacrificiu) şi a sentimentelor religioase(concepţia şi naşterea copiilor este, pentru orice bun creştin, o datorie sacră). Asistenţii sociali, medicii pediatri, medicii de familie, nursele comunitare şi sociale au datoria profesională de a populariza în rândul pacienţilor cunoştinţele actuale privind importanţa şi complexitatea interacţiunii părinţi-copii şi rolul central al familiei ca mediu optim pentru creşterea, dezvoltarea şi educarea tinerei generaţii. Dacă ar fi să vorbim despre transformările contemporane ale raporturilor părinţi-copii, sociologii consideră că este vorba mai degrabă despre o psihologizare a raporturilor familiale decât despre o sentimentalizare: părinţii contemporani, în special cei aparţinând categoriilor mijlocii şi superioare, se implică intelectual şi emoţional în creşterea şi educarea copiilor mai mult decât au făcut-o predecesorii lor, dar dimensiunea instrumentală/statutară nu este exclusă; copilul continuă să răspundă unor interese practice ale părinţilor şi îşi conservă poziţia în sistemul familial. În opinia unor autori, evoluţiile contemporane ale raporturilor intrafamiliale se definesc prin sentimentalizarea instrumentalului şi instrumentalizarea afectivului. Asistentul social din instituţiile perinatologice va ţine cont şi de rezultatele ştiinţifice care denotă că copilul se dezvoltă din dragostea părinţilor, de la ovulul din pântecul mamei şi astfel se naşte; 99,999% din fiinţa sa o capătă din oasele, sângele şi carnea mamei, care s-a combinat cu 0,001% din sperma tatălui. Iată de ce mama este considerată ca fiinţa care este situată pe primul loc atât în procesul de procreare a copilului cît şi în procesul de educare a acestuia. Tendinţele asistentului social de a dezvolta ataşamentul în cadrul cuplului ,,mamă-copil” sunt influenţate de personalitatea mamei. Dacă ar fi să evidenţiem rolul matern odată cu dezvoltarea tehnologiei, a fi mamă înseamnă mult mai mult: a) b) mamă socială, biologică (cea tradiţională); mama socială, dar nu biologică (adoptivă, vitregă); c) d) e) f) mamă biologică, dar nu socială (mamă naturală care a renunţat la copilul său sau căreia i-a fost luat copilul); mamă din punct de vedere genetic (donatoare); mamă purtătoare; mamă din punct de vedere genetic şi social, dar nu purtătoare. În afara primelor trei tipuri des întâlnite celelalte reprezintă într-adevăr forme noi ele având serioase implicaţii în structura familiei. De pildă, există deja situaţii în care o femeie dă naştere unui copil, cu care nu e relaţionată genetic, fapt ce părea imposibil în trecut. Sunt fenomene carei afectează mult pe cei direct implicaţi şi pe cei din jurul lor.

134

Mama este pentru copil primul intermediar al celui din urmă cu lumea, şi de aceea nu ne poate fi deloc indiferent dacă această primă legătură a sa cu viaţa este plăcută sau neplăcută, dacă ea răspunde sau nu primelor sale necesităţi afective. copilul vede şi înţelege lumea aşa cum o vede, o înţelege şi o exprimă mama. Optimismul ei este şi optimismul său; prin mamă copilul ia contact cu viaţa şi prima voinţă cu care se confruntă. Pentru a-şi asigura dragostea ei, el trebuie să-şi impună anumite limite să înveţe să renunţe, aşa cum mai târziu va fi obligat să-şi impună limite în raporturile sociale. în relaţiile cu mama copilul cunoaşte primele relaţii umane; primul model uman pe care îl urmează, primul dascăl de la care învaţă este mama. Asistentul social îşi va proiecta activitatea pornind de la faptul că fiecare mama îşi îndeplineşte rolul în raport cu posibilităţile sale afective. Competenţa educativă a mamei nu este determinată nici de situaţia ei materială şi culturală, nici de timp: este determinată în primul rând de capacitatea ei de a iubi şi, mai ales, de dorinţa ei de a se perfecta, de a se ridica la înălţimea acestui rol. Mama îl pregăteşte treptat pe copil pentru marea confruntare cu viaţa. În procesul greu şi de lungă durată al creşterii şi integrării sociale a omului mama are un rol inegalabil, rol pentru îndeplinirea căruia femeie trebuie pregătită. Ar fi absurd să nu recunoaştem că asigurarea creşterii natalităţii şi aceea a calităţii produşilor ei depinde în mare măsură de gradul de cultură, de pregătirea psihologică şi pedagogică a femeii. Dorinţa de a avea copii sau motivaţia de a deveni părinţi apare la un moment dat în evoluţia cuplurilor stabile. Pentru a duce la îndeplinire aceasta sunt necesare însă ajustări economice, sociale şi psihologice ale familiei. Mama reprezintă centrul experienţelor copilului pe plan fiziologic, psihologic, afectiv şi intelectual. Ea reprezintă sursa esenţială a întregii lui dezvoltări mentale, precum şi sursa de stimuli emoţional-afectivi orientaţi către acesta. Pentru copil mama reprezintă primul contact cu semenii. Relaţia dintre mamă şi copil se realizează prin voce, hrană, miros, mişcare vedere, sentimentul de securitate, satisfacţie, joc etc. Atitudinile materne nocive pot declanşa apariţia unei largi game de boli la copil pe plan somatic, psihic sau psihosomatic. Astfel, psihanaliza a stabilit o corespondenţă între atitudinile materne nocive şi bolile copilului, după cum se poate vedea mai jos (G. Masuco): Atitudini materne nocive Respingere pasivă Respingere activă Solicitudine anxioasă exagerată Angoasă mascând ostilitatea Oscilaţii între răsfăţ şi ostilitate Bolile copilului Coma nou-născutului Vomismele şi boli respiratorii Colici digestive Eczeme Hipermibilitate (balansare)
135

Naşterea este un eveniment de familie şi nu un eveniment medical sau chirurgical chiar dacă are loc în spital. căruia îi răneşte orgoliul indicându-i un sentiment de inferioritate. ci şi o sursă de frustrări şi carenţe cu efect negativ. nu numai o sursă de stimuli cu efect pozitiv. b) mama abuzivă este tipul care nu poate desprinde dragostea maternă de propria sa persoană. metodă. Se pare că în sensul acesta mama. Sarcina şi ducerea ei la termen este de obicei o „afacere” de familie. scrupuloasă. grijă pentru echilibrul alimentar şi igienic. dar se ştie că la fiinţele inferioare protecţia maternă durează numai atât timp cît micul animal necesită ajutor pentru hrană şi supravieţuire. vigilent. arhaism al comportamentului afectiv. Uneori copilul este investit în rolul de a menţine coeziunea familiei. Dorinţa de a deveni părinte este definită ca motivaţie şi ea variază considerabil de la cultură la cultură. mai important şi imediat asupra dezvoltării copilului. în raport cu tatăl.Variaţii ciclice de dispoziţie Ostilitate conştient refulată Privare afectivă parţială Privare afectivă totală Jocul cu materii fecale Hipertimie agresivă Depresie Marasm Se poate vedea din cele de mai sus că o mamă reprezintă pentru copil. Alteori este privit ca o datorie a familiei. Unele cupluri percep apariţia copilului ca parte inevitabilă a vieţii. din punct de vedere psihanalitic. în special în sfera emoţional-afectivă. d) mama intelectuală se caracterizează prin ordine. Dezvoltarea ataşamentului derivă din sentimentul matern care cunoaşte o triplă motivaţie şi anume: Motivaţia biologică a sentimentului matern are la bază instinctul de reproducere (perpetuarea speciei). agresivă uneori faţă de infirm. Din punct de vedere psiho-emoţional există mai multe tipuri de mamă. în modelul personalităţii acestuia. Se poate vorbi de instinct matern foarte precoce pe scară animală. acesta prevalând asupra aspectelor emoţional-afective. Efectele negative ale modelului matern se manifestă precoce. vegetativă şi somatică. În aşteptarea copilului cuplul parental traversează o experienţă plăcută. morbigenetic. e) mama copiilor infirmi este hipergrijulie. şi nu ca pe un scop. Efectele negative ale modelului matern se vor manifesta mai târziu în comportamentul şi atitudinile copilului. are un efect mult mai direct. caracter imperios. În momentul în care a ajuns matur şi nu mai există pericolul 136 . c) mama nesecurizată este cea care priveşte copilul ca pe un mijloc. asupra căreia nu se cade să intervenim prin decizii conştiente. În cultura noastră sarcina este considerată o condiţie normală. corectitudine. Se pot distinge următoarele tipuri: a) mama captivă este caracterizată prin egoism.

Deoarece instinctul reprezintă o mică parte din comportamentul care guvernează dragostea de mamă. foştii pui se despart de părinţii lor şi îşi întemeiază familii proprii. şi întreaga ei viaţă personală va fi marcată. Interacţiunea mamă-copil începe foarte precoce (de la naştere) şi este considerată un exemplu de interacţiune socială. până la sfârşit. Natalitatea unei societăţi este influenţată multifactorial. Dragostea de mamă este pentru copil o sursă de securitate socială. Sentimentul matern uman are o permanenţă de o viaţă. Nu doar statutul social al mamei este altul.dispariţiei speciei. Compararea socială nu este lipsită de importanţă. dincolo de hotărârea existenţei personale. dar poate realiza tulburări emoţionale grave. astfel că acest comportament este mai degrabă învăţat decât moştenit biologic. există premize sociale. Se ştie că dragostea pentru copii este o constantă a vieţii psihice feminine. satisfacţia de a contribui la naşterea unui om care să devină util societăţii. femeia capătă un ţel precis şi anume acela de a creşte şi proteja noua fiinţă. care ne tulbură şi ne încântă. Copilul reprezintă expresia supremă a autorealizării unei femei. Bucuria de aţi vedea prelungită viaţa într-o fiinţă nouă. dar şi o condiţie esenţială. După naşterea copilului. pentru că acest sentiment se spiritualizează prin educaţie. Motivaţia socială nu este mai puţin importantă. De altfel. iar afecţiunea faţă de copii este un proces dominant în psihicul femeii. Copilul schimbă complet rolul şi statutul de până atunci al femeii. instinctele omului sunt şterse şi reprimate de constrângeri ale vieţii sociale. ci se schimbă şi auto-evaluarea. dar ţine şi de cultivarea sentimentelor de afecţiune faţă de copil. 137 . prin compararea socială înţelegând compararea unei atitudini cu ceea ce este sau nu este acceptat faţă de standardele sociale ale culturii respective. Se ştie că frustrarea socială nu duce direct la moartea individului. Se pot da numeroase exemple din biologie prin care se demonstrează că instinctul parental a fost mai puternic decât de cel de conservare sau în cazuri în care instinctul matern îl domină pe cel de hrănire (femela se sacrifică pe sine pentru a-şi hrăni puii). pe care o transformă în mamă. care transformă copilul într-o fiinţă socială. Motivaţia personală nu este lipsită de interes. Dragostea faţă de copil este mai ales un produs al culturii şi nu al naturii. educaţionale şi personale pentru constituirea parentală a sentimentului matern. concretizarea ideii de permanenţă. care să realizeze ceea ce tu nu ai avut timp de a îndeplini în viaţă. de acest eveniment. bucuria de a asista la achiziţiile surprinzătoare ale copilului. Mama este pregătită pentru rolul ei de îngrijire a copilului prin motivaţia socială. iată o parte din motivaţia socială a dragostei de mamă.

b) tată social. educaţia şi cultura femeii.acesta are de asemenea o tradiţie îndelungată. care derivă din disocierea între rolul parental masculin fizic şi cel social: a) tată social şi biologic . dar nu social – acesta se împarte în două categorii: cel ce este conştient de calitatea sa de tată şi cel ce nu află niciodată aceasta. Soţul unei femei înseninată artificial este o variantă modernă a tatălui adoptiv sau vitreg c) tată biologic. idei. acceptaţi. 138 . Motivaţia personală şi socială a dragostei de mamă este trezită şi satisfăcută de condiţii psiho-sociale. Necesităţile psihologice ale femeii-mamă exprimă modelul ei social şi cultural. Din cele mai vechi timpuri se cunosc efectele corectoare ale maternităţii asupra temperamentului femeilor. emoţii. În marea . Întreg sistemul educaţional şi de asistenţă socială trebuie să ţină seama de această realitate. Aplicaţii practice: Analizaţi tipurile de taţi. este legată de reprezentări. Situaţiile în care acesta nu este conştient de rolul său sunt cele în care el nu cunoaşte absolut nimic despre naşterea ulterioară a copilului. acesta este tatăl biologic al copilului şi copilul îi poartă numele. Asemenea lucruri se întâmplă mai ales în unele situaţii nefireşti – în războaie.Naşterea unui copil este un element psihofiziologic de echilibrare şi împlinire a personalităţii femeii. Influenţa culturii personale şi a celei sociale î-şi pune amprenta asupra calităţii dragostei de mamă. imagini. care nu sunt ai lor şi care sunt cunoscuţi. cei vitregi.majoritate planificarea nu a fost planificată. dar nu biologic . de exemplu – sau cînd există relaţii intime între indivizi care s-au cunoscut ocazional. cei care joacă acest rol pentru copiii. aceasta fiind situaţia în care se află taţii adoptivi. Explicaţi care este rolul asistentului social din instituţiile perinatologice în conlucrarea cu diferite categorii de taţi în vederea încurajării ataşamentului. Aceasta pentru că expresia sentimentului de dragoste pentru copii are o importanţă componentă spirituală. care depind mult de atitudinea societăţii faţă de acest deziderat. şi recunoscuţi de foarte multă vreme.corespunde noţiunii tradiţionale de tată.

318 с. ş. 5. “Psihologia relaţiilor dintre sexe. 3. Москва “ОЛМА – ПРЕСС. Виткин Дж.a Ediţia a doua. Основы конструктивного общения: практикум. 2006.Studiu individual 9. Prezentaţi modurile în care BIBLIOGRAFIE: persoanele respective au încurajat dezvoltarea ataşamentului. Descrieţi persoanele de care sunteţi ataşaţi. Friptu V. Г.. 1998. 2002.В. Болдалева А. Volumul 1: Strategii educative ale familiilor contemporane” Iaşi 1997. Colectivul de autori: Stratulat P. Ciupercă C. Iliuţ P. Moscovici S. Новосибирск. “Правда о женщинах” Минск 1996. Stănciulescu E.“Sociologia educaţiei familiale. 139 . Mutaţii şi alternative” 1997 Bucureşti. Bucureşti 1989 2. Берн Шон. Polirom. centrată pe încurajarea ataşamentului. 10. Evidenţiaţi eventualele greşeli care pot apărea în procesul de asistenţă perinatală a mamei cu risc de abandon a copilului. 6. Chişinău. 245 p. 4. “Семья в психологической консультации” Москва “Педагогика” 1989... 11. Iaşi. 7. Столина В.. Гендерная психология. Григорьева Т. Modelaţi o situaţie de simulare a relaţiei . 167 pag. 1999.asistent social-mamă". 9. 120 с. BIBLIOGRAFIE: 1. Familia –cunoaştere şi asistenţă. Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale”. Mitrofan I. (coordonator) Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt. 8.

riscul potenţial şi eficienţa terapeutică a acestora. 3. în modul stabilit de legislaţie. • Suport psiho-social pe durata sarcinii. întreruperea sarcinii nedorite. diagnostic şi tratament. • Exprimare benevolă a consimţământului (refuzului) pentru intervenţie medicală sau cercetare biomedicală (studiu clinic). inclusiv: • Asistenţă medicală calificată în cadrul instituţiei medicale publice specializate teritoriale. în modul stabilit de legislaţie. tratament şi recuperare. pronosticul sarcinii şi al naşterii. Chestionat pentru identificarea problemelor psiho-sociale în timpul sarcinii 6. 2. • Participarea la luarea deciziilor în problemele privind maternitatea. cât şi în clinica de staţionar conform volumului prevăzut de legislaţie. planificarea familiei etc. • Contact cu rudele şi vizitatorii.. anii 2000-2010 5. testate ştiinţific. mamelor şi nou-născuţilor Anexa 1. moaşa) femeia gravidă beneficiază de drepturi. Cadrul sistematizat privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide.ANEXE: 1. în momentul naşterii şi în perioada postnatală. • Informaţie deplină referitor la starea sănătăţii. respectând regulamentul respectiv de activitate al instituţiei medicale. • Asistenţă medicală gratuită atât la etapa sectorului medical primar. inclusiv prin intermediul avocatului său sau a unui alt reprezentant în scopul protecţiei intereselor sale. Drepturile şi responsabilităţile femeii în timpul sarcinii Ancheta socială a beneficiarului (parturientei. • Confidenţialitate. • Expertiza calităţii acţiunilor curative şi diagnostice. • Acordarea ajutorului medical calificat în cazul stărilor de urgenţă în orice instituţie medicală de profil obstetrical. 4. Drepturile gravidei Din momentul luării în evidenţa antenatală de către medicul de familie (medicul obstetrician. 140 . • Parteneriat la naştere în conformitate cu regulamentul în vigoare şi pregătirea respectivă a persoanei de susţinere. • Asistenţă juridică. • Acces la aplicarea metodelor noi de profilaxie. la solicitarea sa ori a reprezentantului său legal (a rudei apropiate). • Informaţie despre metodele de diagnostic. • Opinie medicală alternativă şi primirea recomandărilor altor specialişti. lăuzei) Fişa de post a asistentului social din centrul perinatologic Tipurile şi dinamica indemnizaţiilor pentru familie şi copil în Republica Moldova.

• Limitarea duratei zilei de muncă cu reducerea numărului orelor de program săptămânal sau lucru la domiciliu. • Colaborarea cu lucrătorii medicali oferind informaţii complete despre bolile suportate şi cele curente. • Excluderea utilizării în timpul sarcinii. În caz de lichidare a instituţiei. pericol pentru evoluţia fiziologică a sarcinii şi dezvoltarea normală a fătului. inclusiv: • Adresarea oportună la medicul specialist (medicul de familie) în cazul stabilirii unor semne suspecte pentru sarcină. Responsabilităţile gravidei În timpul sarcinii femeia are şi unele responsabilităţi. atât la etapa supravegherii de ambulatoriu. în mod obligatoriu. • Participarea conştientă în luarea deciziilor împreună cu medicul curant privitor la conduita sarcinii. • Un mod de viaţă sănătos. femeia va putea fi concediată numai după o angajare. În cazul încălcării de către gravidă a regulilor de tratament şi de comportament în instituţia medico141 . • Informarea oportună a medicului curant sau a specialistului serviciului medical de urgenţă despre apariţia unor semne de pericol în sarcină sau de debut a naşterii. • Schimbarea serviciului în cazul condiţiilor nefavorabile de muncă din momentul stabilirii diagnosticului de sarcină (administraţia instituţiei este obligată să creeze condiţii de muncă adecvate fără factori nocivi). • Refuzul deplasărilor. • Respectarea minuţioasă a regulilor igienei personale şi a regimului alimentar recomandate de medic. munca în timp de noapte sau în afara programului. la alt serviciu. despre care cunoaşte că ele suferă de o boală ce prezintă pericol social. • Frecventarea claselor de instruire antenatală pentru pregătirea către naştere . • Respectarea măsurilor de precauţie în contactele cu alte persoane. zilele de sărbătoare. precum şi ale personalului medico-sanitar. • Transferul în cadrul organizaţiei sau instituţiei unde activează la o muncă mai uşoară cu păstrarea salariului precedent. evitând acţiuni premeditate ce dăunează sănătăţii ei şi influenţează nefavorabil dezvoltarea fătului. în orele de repaus. a produselor farmaceutice şi substanţelor medicamentoase fără prescrierea şi acceptul medicului curant.• Angajarea la serviciu în instituţiile de stat. • Menţinerea în serviciu pe durata sarcinii (gravida nu poate fi concediată). despre maladiile sale ce prezintă pericol social. • Respectarea drepturilor şi demnităţii altor pacienţi. • Respectarea recomandărilor medicului de familie şi a medicilor–specialişti în cadrul asistenţei medicale. cât şi în cadrul staţionarului obstetrical.

. Specialistul se subordonează şefului secţiei. 4.1 _____________Victor Savin Fişa postului asistentului social al Secţiei Consultative a Centrului Perinatologic din cadrul Spitalului Clinic Municipal nr. mamelor. atitudinea ei faţă de sănătatea proprie şi a viitorului său copil. administrare 142 . Sarcinile de bază ale specialistului sunt: . În funcţia de asistent social al secţiei consultative a IMSP SCM nr.oferirea sprijinului psiho-social în depăşirea situaţiilor dificile determinate de o sarcină nedorită / neplanificată. educaţional. justiţie.oferirea consilierii femeilor gravide. .1 1.colaborarea cu specialişti din alte domenii (medical.susţinerea beneficiarilor în identificarea de resurse pentru depăşirea situaţiei de criză.partenere care activează în domeniul social pentru asigurarea unui spectru mai larg de oportunităţi în suportul social beneficiarilor identificaţi. „Aprob” Directorul IMSP SCM nr. 2. Evoluţia sarcinii şi rezultatul naşterii sunt în directă dependenţă de comportamentul femeii gravide. . încălcare ce are drept consecinţă daune morale şi materiale. . aceasta poartă responsabilitate în conformitate cu legislaţia. 5.crearea şi dezvoltarea unei reţele de instituţii şi organizaţii .1 este numit un specialist cu studii superioare în asistenţa socială. Anexa 2.1. cuplurilor aflate în dificultate. . 3. Specialistul este angajat şi eliberat din funcţie de către directorul IMSP SCM nr.sanitară. În activitatea sa asistentul social se conduce de fişa de post şi alte documente instructiveducative.informarea cu privire la alternativele existente privind protecţia socială a mamei şi copilului. iar în lipsa lui – şefului Centrului Perinatologic Municipal.

.lucrul cu viitorii părinţi în vederea asigurării unui climat familial favorabil. . planificării familiei. . . .posede o atitudine binevoitoare faţă de clienţi: fiecare client este o personalitate. . precum şi în cadrul instituţiilor medicale de ambulatoriu. pe o perioadă de timp în asemenea Centre. stupefiantelor şi impactul acestora asupra sănătăţii mamei şi copilului.oferirea informaţiilor cu privire la planificarea familială pentru evitarea sarcinilor nedorite. 6. . Asistentul social al secţiei consultative de perinatologie este obligat să: .îndeplinească cu operativitate şi profesionalism stipulările Contractului individual de muncă şi atribuţiile funcţionale. educaţiei sexuale a populaţiei. minore şi a familiilor cu risc de abandon infantil privind importanţa creşterii şi dezvoltării copilului în familia biologică.în comun cu specialiştii maternităţii realizează acţiuni de prevenire a abandonului copiilor nou-născuţi. .consilierea mamelor solitare. . . perinatologiei. .conlucrarea împreună cu centrele maternale în vederea plasării copilului împreună cu mama.respectarea şi realizarea drepturilor copilului şi familiei. . alcoolismului. .respecte normele eticii profesionale şi legislaţia privind protecţia medico-socială.informarea Direcţiei Municipale de Protecţie a Drepturilor Copilului despre cazurile familiilor social-vulnerabile identificate care s-au adresat după asistenţă medicală sau suport psiho-social în cadrul secţiei consultative de perinatologie. .dea dovadă de onestitate în exercitarea atribuţiilor funcţionale.locală…). .informarea femeilor gravide asupra riscurilor tabacismului. privind viaţa mamei şi copilului. .comunice în termen de trei zile DMPDC despre copilul abandonat sau refuzat în maternitate. pentru creşterea şi dezvoltarea nou-născutului.respecte dreptul beneficiarului de a refuza un anumit tip de servicii.posede o pregătire specială în domeniul protecţiei medico-sociale a mamei şi copilului. a altor subdiviziuni ale Centrului Perinatologic Municipal. 143 .apere beneficiarul asistat de orice formă de abuz.monitorizarea eficacităţii lucrului de planificare a familiei printre femeile din familii socialdezavantajate în colaborare cu medicii cabinetelor specializate din AMT municipale.respectarea confidenţialităţii informaţiei. .

7.ridice nivelul profesional la cursurile de reciclare o dată în 5 ani.colaboreze în activitatea sa cu grupul de specialişti (juristul. pedagogul. psihologul.obţină informaţii curente si de perspectivă de la şeful secţiei.propună noi forme de organizare a asistenţei socio-legale populaţiei. . etc. Am luat cunoştinţă 144 . . etc. în vederea dezvoltării capacităţilor de activitate.. Asistentul social al secţiei consultative de perinatologie are dreptul să: . 8.participe la seminare.) – responsabili pentru soluţionarea problemelor sociale a persoanelor temporar aflate în dificultate. asistentul medical. Specialistul în asistenţa socială al secţiei consultative de perinatologie este responsabil de executarea la timp şi corectă a obligaţiunilor sale prevăzute de prezenta fişă de post. ateliere de lucru. conferinţe ştiinţifice. .

? Consumaţi suficient produse din carne. peşte. partener)? A-ţi solicitat suport material din partea autorităţilor publice locale (ex. fructe? Suportul social Găsiţi înţelegerea necesară şi sprijinul celor din jur? Beneficiaţi de sprijin moral. cu soţul / partenerul ? Care este atitudinea partenerului faţă de sarcina actuală? Statutul social Locuinţa: proprietate sau chirie? Cum apreciaţi condiţiile de trai ? Sunteţi angajat la un serviciu ? Există factori nocivi la serviciu pentru sănătatea dvs. legume. prenumele pacientei________________________ vârsta____ani Localitatea ________________________ sectorul _________________________ Factorii antenatali Atitudinea faţă de sarcină Sarcina este dorită ? Relaţiile în familie Aveţi soţ sau un partener sigur ? Cum apreciaţi relaţia dvs.Anexa 3 CHESTIONAR DE IDENTIFICARE CONFIDENŢIALĂ A PROBLEMELOR PSIHOSOCIALE ÎN TIMPUL SARCINII Numele. material şi financiar din partea celor apropiaţi (părinţi. s-au produs în anul curent ? 145 Comentariul beneficiarului Notă . a Direcţiei de Protecţie a Drepturilor Copilului) ? Evenimente Ce schimbări în viaţa dvs. rude. sau a viitorului copil? Veniturile financiare sunt suficiente pentru satisfacerea nevoilor dvs.

transportul spre instituţia medicală . va lovit.distanţa până la instituţia medicală . pe parcursul sarcinii actuale ? Experienţa femeii despre abuz Soţul / partenerul dvs. va îmbrâncit sau va ameninţat vre-odată? Utilizare de substanţe Utilizaţi alcool ? Daca da – de câte ori consumaţi alcool pe săptămână şi în ce cantitate ? Sunt cazuri când consumaţi mai mult decât cantitatea indicată ? Partenerul dvs. câte ţigări pe zi? Folosiţi dvs.Ce schimbări în viaţa dvs.asigurarea instituţiei medicale cu specialişti calificaţi . droguri? Accesul la serviciile medicale de calitate Serviciile medicale în timpul sarcinii şi după naştere sunt accesibile ? . şi părinţii dvs. sau partenerul dvs.posibilitatea de a programa vizita la medic Alte circumstanţe 146 . în copilărie? Vă simţiţi iubită de către părinţi ? Sentimentele în sarcină: Ce sentimente aţi avut când aţi aflat că sunteţi însărcinată ? Care sunt sentimentele actuale în legătură cu sarcina ? Dispoziţia: Cum a fost /este dispoziţia dvs. face abuz de alcool ? Fumaţi? Dacă fumaţi. vă propuneţi să realizaţi pe parcursul sarcinii ? Îngrijirea prenatală Care a fost termenul de sarcină la prima vizită prenatală ? Îndepliniţi toate indicaţiile medicului ? Educaţia prenatală Sunteţi interesată să participaţi în petrecerea instruirii/pregătirii către naştere? Statutul psiho-emoţional Relaţia cu părinţii: Cum a fost relaţia dintre dvs.orarul de lucru al lucrătorilor medicali .

.............. avorturi la cerere. Nr................ Buletin de identitate: seria. ……………………………………………………………………………………………………............... Adresa la domiciliu permanent: raionul/municipiul………………………satul………………… Strada……………………….................................... celibatară............. IMSP_______________________________________________________________________________ (denumirea instituţiei) ANCHETA SOCIALĂ PERINATALĂ a beneficiarului (gravidei....2010 Asistent social........................... Starea civilă: căsătorită.... Numele..................................................... divorţată................................ Motivul solicitării........ Luna........... nr.............................. ................. Termenul de sarcină la prima vizită prenatală ... ............................................. indicaţiilor sociale ….................................... psiholog) _________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________ __ ___________ 2010 Funcţia / semnătura _______________________________________ Anexa 4...... Funcţia ocupată ...săptămâni De către cine este trimisă: medic de familie................................................................ telefon……………..........casa………blocul……apart………tel…………………………….... lăuzei) nr................. văduvă..................... Instruirea antenatală: (de concretizat)...........casa………blocul……apart………................... ………………Prenumele............................................ Viza de reşedinţă: raionul /municipiul..................................................................................... Naţionalitatea..............................................................tel…………………………….... autoadresare............. naşteri...................... DATE GENERALE Secţia ......................................... nr.......................... anul naşterii...... Medicul de familie (numele...........................Data completării ___ ___________ 2010 Semnătura medicului__________________ Concluziile specialistului în asistenţa psihosocială (asistent social................................................................................ ambulanţa...................... Strada………………………........... concubinaj.....................................…………………………………………….... avorturi conform indicaţiilor medicale ........... de gravidităţi.... codul personal................................................................ 147 ............... Cetăţenia........................................ Locul de muncă....................................... prenumele)…………………………………nr....................................................................... policlinica consultativă.......... avorturi spontane.. data.................. nr....................................................... Data internării……………………… Diagnoza clinică (din fişa medicală). Alte acte…………………………………………………………………………………………….....................................................................satul................. separată............................. Instituţia primară unde este la evidenţă antenatală............. nr................................._______ Data luării la evidenţă ............... Nr..................................

.......... nu) Obiectivele beneficiarei: perspective de viaţă şi planuri de viitor .... COMPONENŢA FAMILIEI: Numele.... Alte specificări (ex......................................................................................... nu)......................................................................... Alimentaţia (calitativ........... nu) d......... nu)....................... nesigur... foarte nesigur (ambivalent))......... apă (da........... • fraţi /surori...........................................DATE DESPRE COPIL: Nume............................ nu).............................. dorită........................................................................... nu) Condiţiile de trai Statutul legal al spaţiului locativ: locuinţă proprie........................... mixtă Ataşamentul mamei faţă de nou-născut: sigur...................... Sexul copilului: masculin / feminin.... cantitativ).. Prenume............................................ Utilizarea de substanţe de către partener/soţ........................ nu (abuz de alcool....................................................... Relaţii familiale: • cu soţul /partenerul....................... nedorită............................ .......... existenţa transportului public) (da................................................................................ transport accesibil spre instituţia medicală (ex............. nu) c......... Diagnoza copilului (din fişa medicală)……………………………………………………………....................... Alimentarea: naturală......................... apartament la bloc....... • cu părinţii.............................................. nu) b..................... Tipul de locuinţă: cămin.... Accesul la serviciile medicale de calitate: a............. energie electrică (da............................. Masa copilului la naştere………………gr.... energie termică (da.. posibilitatea de a programa vizita la medic (da....................................... Utilizare de substanţe: da............ orarul de lucru al lucrătorilor medicali – convenabil (da............... neplanificată......................... .......... de droguri............ 148 .... nu)………………………………......... Numărul de odăi...................................... părinţilor faţă de sarcină .................................. Venitul lunar: suficient........ servicii medicale costisitoare (da.............. chirie.................................................................. nu)... anul naşterii ............................. Suma…………lei ……………………………………………………………………………………………………............ nu).. tabagism)........... Violenţă domestică: (fizică........... prezenţa specialiştilor calificaţi în instituţia medicală teritorială (da............ distanţa mare până la instituţia medicală (da........... Existenţa factorilor nocivi pentru sănătate la serviciu (da........ asigurare cu gaze naturale (da.......................................................................................... Sursa venitului........... Prenumele Vârsta Gradul de rudenie Adresa Telefon FACTORII SOCIALI Atitudinea faţă de sarcină: planificată...... ……………………………………………………………………………………………………......... Data........ sexuală).... nu) e........................................ psihologică....................... artificială......................... luna.............................................. .................................. nedeterminată Atitudinea soţului / partenerului. casă la sol............ Suportul psiho-emoţional şi social din partea persoanelor apropiate (da................. (da........ insuficient............................. nu) f.... ..........................................................

...............................................................................)........................................ .................................. centre maternale................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. .......................................... CONCLUZII................................................................... RECOMANDĂRI............................... ……………………………………………………………………………………………………................................................... Referirea în reţeaua de suport social (DMPDC............................................................................................................................ etc...................................................................................... ............... ……………………………………………………………………………………………………....... ……………………………………………………………………………………………………............................ moaşa.............. centre de plasament......................................................................... ................................................................... Suportul pe care îl necesită beneficiarul la moment..... medic neonatolog................ ......................... asistenta medicală.................................................. medicul de familie................... ...... jurist. etc........................................................................Alte probleme cu care se confruntă familia (din relatările beneficiarului)................................................................................... ........................................ ............................................................... Informaţia oferită beneficiarului / familiei.......................... ....... psiholog.............................................. medic obstetrician-ginecolog................................... DPDC sectorială........................................................................................................................................................................................... cămin social.. MONITORIZAREA CAZULUI Data Supravegherea dinamică a evoluţiei cazului 149 .................................................................................................................................................................................................................................... Echipa multidisciplinară: asistent social........

.................. ................................................................................................................................................................................................................. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………..........................................................................................................Informaţii suplimentare …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………............................................................ 150 ..................................................... .............. ................................................................................................................................................................................................................... .................................................................................................... ................

............... lei Tipul indemnizaţiei 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Indemnizaţia unică la naşterea primului copil: persoane 144 245 370 420 420 500 800 1000 1200 1400 1700 151 ....................... bunelul) care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului....... .................................................................................... pe o perioadă de 126 zile calendaristice.......................Indemnizaţia unică la naşterea copilului – pot beneficia atât femeile asigurate....... soţiile aflate în întreţinerea soţilor salariaţi şi şomerele..................................5 ani.................... Data închiderii cazului.......................2002) ......................... Cuantumul lunar al acestei indemnizaţii este de 30% din baza de calcul al salariului pe ultimele 6 luni şi nu poate fi mai mică de 250 lei.............................................................. de indemnizaţia pentru creşterea copilului beneficiază la cerere: unul din părinţi........................................ 1478 din 15.......................................11................................................... .. alt adult din cadrul gospodăriei (bunica............................. .. .. .................................. cât şi cele neasigurate..... dacă nu se încadrează în câmpul muncii după naşterea copilului şi ea constituie 150 lei........Indemnizaţia pentru creşterea copilului – femeile asigurate au dreptul la indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului de la data naşterii până la vârsta de 3 ani dacă nu revin în câmpul muncii........Îndemnizaţiile de maternitate – pot beneficia femeile asigurate...................................................Concluzie finală privind evoluţia cazului............................. ........................... Tipurile şi dinamica indemnizaţiilor pentru familie şi copil în Republica Moldova.......................................... ce include concediul prenatal şi postnatal................... Suma indemnizaţiei........................................................................... Asistent social............ Indemnizaţia se acordă începând cu săptămâna a 30-a de sarcină................ ............................................... Femeile neasigurate beneficiază de această indemnizaţie de la naşterea copilului şi pănă la vârsta de 1................. Anexa 5.................................... anii 2000-2010 (în conformitate cu Hotărârea Guvrnuljui nr....... Aceste indemnizaţii prevăd dreptul la concediu de maternitate................. iar în cazul naşterilor complicate ori a naşterii a doi sau mai mulţi copii – de 140 zile.......

Persoana neasigurată este cea care nu a fost încadrată în câmpul muncii anterior sarcinii sau pe parcursul sarcinii 152 .40 32.5-16 ani pentru persoanele neasigurate şi 3-16 ani pentru persoanele asigurate: persoane 16.40 50 50 75 50 100 75 100 75 20% 20% 20% 20% 25% 30% din din din din din din salariu salariu salariu salariu salariu salariu 100 100 100 150 150 300 Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilul cu vârsta între 1.5 ani pentru persoanele neasigurate şi 3 ani pentru persoanele asigurate: persoane asigurate persoane neasigurate 32.20 25 25 25 50 50 50 50 50 50 50 asigurate persoane 16.asigurate persoane neasigurate persoane asigurate persoane neasigurate 144 245 245 300 380 500 800 1000 1200 1400 1700 Indemnizaţia unică la naşterea fiecărui copil următor: 108 108 165 165 250 165 280 200 280 250 500 500 800 800 1000 1000 1500 1500 1700 1700 2000 2000 Indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 1.20 25 25 25 50 50 50 50 50 50 50 neasigurate Notă: Persoana asigurată se consideră cea care a mers în concediu de maternitate din cadrul unei unităţi economice unde a fost încadrată în câmpul muncii.

.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Naştere prematură .Instituţionalizarea copilului .lipsa instituţiilor medicale specializate în asistenţa perinatală .Depresie .Naştere extraspitalicească .Sărăcia .lipsa cadrelor medicale calificate .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Handicap infantil .distanţă relativ mare până la instituţia medicală .Îngrijiri perinatale inadecvate .Morbiditate maternă şi infantilă .sarcina este nedorită şi continuarea ei este imposibilă .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Morbiditate maternă şi infantilă . infantilă .Mortalitate perinatală. maternă .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale . infantilă Riscuri sociale • Circumstanţe ce ţin de lipsa dominantei ataşamentului pentru viitorul copil: .Îngrijiri perinatale inadecvate .Excluziune socială .Stres psihosocial cronic .lipsa drumurilor .Mortalitate maternă.Excluziune socială .consecinţe după calamităţi naturale..Mortalitate maternă. ce nu se referă la copil .Naştere prematură .Depresie .Lipsa suportului psihosocial .utilizarea tehnologiilor medicale învechite. însă este necesară pentru altceva. mamei şi nou-născutului Atitudinea faţă de graviditate Factori sociali cu risc perinatal şi obstetrical Sarcină nedorită Circumstanţele psihosociale Unele asociaţii mai frecvente cu alţi factori sociali . neargumentate de medicina bazată pe dovezi .Trafic de persoane .Handicap infantil .Stres psihosocial cronic . mamelor şi nou-născuţilor Determinanţii sociali ai sănătăţii femeii gravide. perinatală.sarcina în principiu este dorită.Naştere prematură .Abandon infantil .cost inacceptabil al serviciilor medicale • Circumstanţe privind specificul localităţii .Îngrijiri perinatale inadecvate .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Sărăcia . perinatală. infantilă.lipsa transportului de urgenţă . maternă .Anexa 1 CADRUL SISTEMATIZAT privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide.Depresie .Morbiditate infantilă.Sărăcia .Infertilitate în cuplu Accesul la serviciile medicale de calitate Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate • Circumstanţe legate de managementul serviciilor de sănătate: .lipsa legăturii telefonice . însă a survenit nu la timpul potrivit .Hemoragie obstetricală .Handicap infantil 153 .domiciliul în zone geografice greu accesibile: .Excluziune socială .Naştere extraspitalicească .Abuz de droguri ..baza tehnico-materială nesatisfăcătoare a instituţiei medicale specializate .Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure .Întreruperea sarcinii la cerere .sarcina este planificată.Traumatism obstetrical .Stres psihosocial cronic .Comportament asocial (riscant) .Lipsa suportului psihosocial Situaţii medico-sociale generate Riscul pentru sănătate .Lipsa suportului psihosocial .

Stres psihosocial cronic . infantilă .dependenţa de indemnizaţiile şi serviciile sociale .Handicap infantil .Amânarea / ignorarea .Morbiditate infantilă .celibatară .Depresie .Excluziune socială cerere sau conform .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale . însă.Trafic de persoane • Circumstanţe de ordin economic: .Stres psihosocial cronic . separare Multiparitatea Sărăcie familii numeroase (mai mult de 4 copii) .Mortalitate perinatală.Amânarea adresării pentru îngrijiri perinatale .Depresie îngrijirilor perinatale .Abandon infantil .Abandon infantil .Naştere prematură .Instituţionalizarea copilului .Morbiditate maternă şi infantilă .familie incompletă .Sarcina nedorită .Naştere extraspitalicească .Mortalitate maternă.Instituţionalizarea copilului .lipsa surselor de venit .Lipsa suportului psihosocial .mijloace insuficiente pentru minimul de existenţă . la îngrijirile de sănătate pentru copil .Instituţionalizarea copilului Statutul social Familii dezorganizate • Circumstanţe ce ţin de specificul familiei: .Stres psihosocial cronic .Handicap infantil .Lipsa suportului psihosocial .Întreruperea sarcinii la .Excluziune socială . infantilă . perinatală.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Lipsa suportului psihosocial .Morbiditate infantilă .Sarcină nedorită .Excluziune socială .Trafic de persoane 154 .Îngrijiri perinatale inadecvate .buget dezechilibrat -cheltuieli inadecvate neargumentate -probleme legate de sănătatea mintală .lipsa accesului la serviciile de protecţie socială .Sărăcia .Abandon infantil .minore (adolescente) -forme de văduvie.Sărăcia .Depresie .posibilităţi limitate pentru achitarea serviciilor medicale • Circumstanţe de ordin psihosocial: . infantilă .Sarcină nedorită .Greutate mică la naştere .Naştere prematură .Acces limitat la serviciile medicale de calitate pentru copii • Circumstanţele sunt practic identice cu cele ce caracterizează accesul limitat la îngrijirile perinatale cu referinţă .Mortalitate perinatală.Asociere de infecţii în sarcină .Abuz de droguri .Handicap infantil . divorţ.Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale .Îngrijiri perinatale inadecvate .Acces limitat la serviciile indicaţiilor medicomedicale de calitate sociale .

Handicap infantil .Mortalitate perinatală.vagabondajul .Handicap infantil .Abandon infantil .Amânarea / ignorarea .Sărăcia .Naştere extraspitalicească .Trafic de persoane Nutriţia Subalimentare .Greutate mică la naştere .Îngrijiri perinatale inadecvate .Excluziune socială .lipsa surselor pentru existenţă .alcoolism . infantilă . tentativă de suicid..Comportament asocial indicaţiilor medico-sociale (riscant) .lipsa de drepturi ( sociale.) .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale . • Circumstanţe legate de integrare în ansamblul relaţiilor sociale: .Acces limitat la serviciile . maternă .Morbiditate infantilă. economice.Abandon infantil .alimentaţia deficitară .Stres psihosocial cronic .narcomanie .Naştere psihosocial extraspitalicească .Morbiditate infantilă.Instituţionalizarea copilului .Instituţionalizarea copilului .Asociere de infecţii în sarcină .Abandon infantil .bigamia .prostituţia .Instituţionalizarea copilului . perinatală.Excluziune socială • Circumstanţe ce ţin de marginalizarea socială a persoanei/ familiei: .tulburări de comportament .Sărăcia .Naştere prematură .refugiaţi .Excluziune socială .Îngrijiri perinatale inadecvate .delicvenţă juvenilă .Asociere de infecţii în .Acces limitat la serviciile medicale de calitate ..Sărăcia cerere sau conform .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale .Stres psihosocial cronic .Abuz de droguri .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Morbiditate infantilă. culturale) .cerşetoria . maternă .Subnutriţia .Handicap infantil .Depresie îngrijirilor perinatale .Handicap infantil .Trafic de persoane Comportamentul Comportament asocial (riscant) .Abandon infantil 155 .Sărăcia .Greutate mică la naştere .lipsa accesului la participare în viaţa comunităţii • Circumstanţe care se referă la alte aspecte ale statutului social al familiei: .Greutate mică la naştere medicale de calitate .Naştere prematură . maternă .apartenenţa la etnii care migrează.Abuz de substanţe sarcină .Trafic de persoane Abuz dedroguri .Stres psihosocial cronic .Asociere de infecţii în sarcină Naşt ere extras pitali ceasc ă .Îngrijiri perinatale inadecvate .vulnerabilitatea socială ..inegalitatea şanselor .utilizarea produselor alimentare -Naştere prematură -Greutate mică la naştere .consum exagerat de alte substanţe (ex.Morbiditate maternă şi infantilă .familie de imigranţi .Lipsa suportului psihosocial . maternă .Subnutriţia .concubinajul . politice.delicvenţa .Întreruperea sarcinii la .imoralitatea .Mortalitate maternă.Stres psihosocial cronic ..Naştere prematură .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .tabagism .Lipsa suportului . infantilă . infantilă.Mortalitate perinatală.

Morbiditate maternă şi infantilă .alte bariere în accesul la serviciile medicale perinatale • .Sarcină nedorită .Mortalitate maternă.servicii medicale neatractive .Abandon infantil .Excluziune socială .Stare de imunodeficienţă . infantilă .Mortalitate perinatală.Depresie .Lipsa suportului psihosocial .Instituţionalizarea copilului .Mortalitate maternă. perinatală. infantilă .lipsa posibilităţii de a programa o vizită la medic .Lipsa suportului psihosocial -Asociere de infecţii în sarcină -Depresie .Mortalitate maternă.Handicap infantil 156 .Excluziune socială .autoritate joasă a lucrătorului medical • Circumstanţe care se referă la comportamentul femeii gravide: . perinatală.foamete .autoritate joasă a lucrătorului medical .Morbiditate maternă şi infantilă .Trafic de persoane Atitudinea femeii gravide faţă de iniţierea îngrijirilor perinatale (în condiţiile existenţei accesului la serviciile de sănătate) Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale Circumstanţe ce ţin de specificul sistemului de sănătate: .Handicap infantil .cultură generală şi sanitară joasă a populaţiei .Sarcina nedorită .Îngrijiri perinatale inadecvate .necalitative .lipsa serviciilor medicale perinatale de calitate .Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate .vulnerabilitate socială .Lipsa suportului psihosocial -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale -Naştere extraspitalicească -Depresie -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale . infantilă .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .probleme de sănătate mintală a gravidei / tulburări de comportament • -Naştere prematură -Naştere extraspitalicească .Trafic de persoane . infantilă .Comportament asocial (riscant) .sistem de educaţie sanitară a populaţiei ineficient .sistem de educaţie sanitară a populaţiei ineficient .Instituţionalizarea copilului .Handicap infantil Calitatea îngrijirilor perinatale Îngrijiri perinatale inadecvate Circumstanţe ce ţin de specificul sistemului de sănătate: . perinatală.Morbiditate maternă şi infantilă .Îngrijiri perinatale inadecvate .Naştere extraspitalicească .Stres psihosocial cronic .

Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Trafic de persoane Statutul psihoemoţional Stres psihosocial • Circumstanţe ce ţin de unele aspecte ale relaţiilor în familie: .soţul aflat în detenţie . maternă .Mortalitate perinatală.Instituţionalizarea copilului .probleme de sănătate mintală a gravidei / tulburări de comportament .maltratare. infantilă .Excluziune socială .antecedente de carenţe afective şi educaţionale .Naştere prematură .Handicap infantil .Lipsa suportului psihosocial .neînţelegere.Handicap infantil .Abandon infantil .Handicap infantil maternă şi infantilă .Sarcina nedorită ..Comportament asocial (riscant) .Mortalitate .Stres psihosocial cronic .Morbiditate maternă şi infantilă . copilului perinatală.) .condiţii locative precare (lipsa căldurii.Lipsa suportului psihosocial -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Trafic de persoane Condiţiile de trai Condiţii de trai nocive • Circumstanţe legate de specificul condiţiilor de trai: -lipsa domiciliului / oameni ai străzii .Stres psihosocial cronic .Abandon infantil .Îngrijiri perinatale inadecvate .Depresie -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale -Maladii infecţioase -Depresie .Îngrijiri perinatale inadecvate . infantilă .tensiune psiho-emoţională în familie.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale . electricităţii.Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Trafic de persoane 157 . infantilă .nerespectarea indicaţiilor medicului / moaşei cultura sanitară joasă .Instituţionalizarea copilului .Lipsa suportului psihosocial .Sărăcia . .Instituţionalizarea maternă.Mortalitate maternă. apei potabile.Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .• Circumstanţe care se referă la comportamentul femeii gravide: . perinatală.Naştere extraspitalicească ..Sarcină nedorită .alte forme de violenţă .Decolare de placentă .Excluziune socială .Abandon infantil .Depresie .locuinţă insalubrizată . .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Morbiditate infantilă.Morbiditate . .Sărăcie .

Comportament asocial (riscant) . HIV-SIDA.Morbiditate infantilă.consecinţe după calamităţi naturale.Handicap infantil .Stres psihosocial cronic .Sarcina nedorită .Mortalitate perinatală.Naştere prematură .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Excluziune socială .Excluziune socială . -Naştere prematură -Naştere extraspitalicească -Depresie .Comportament asocial (riscant) .Naştere prematură .Mortalitate perinatală. narcomanie.. tuberculoză.Instituţionalizarea copilului . infantilă . infantilă .Morbiditate infantilă.Mortalitate perinatală.Naştere extraspitalicească . .Mortalitate maternă.persoane lipsite de anumite facultăţi fizice sau psihice.Trafic de persoane • Circumstanţe legate de nivelul educaţional / profesional .Instituţionalizarea copilului .Stres psihosocial cronic .Trafic de persoane • Alte circumstanţe: .Depresie .• Circumstanţe legate de ansamblul relaţiilor sociale: .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Abandon infantil .analfabetism -bariere în obţinerea studiilor -lipsa calificării profesionale -calificare incompletă -Naştere prematură -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale . infantilă .Depresie .Sărăcie .Sarcină nedorită ..aflare în detenţie (penitenciar) .femei traficate.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Morbiditate maternă şi infantilă .Instituţionalizarea copilului .Sarcina nedorită .Sărăcie .Sărăcie .Îngrijiri perinatale inadecvate .probleme de reintegrare în comunitate .Naştere extraspitalicească . perinatală.Lipsa suportului psihosocial .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Îngrijiri perinatale inadecvate .bolnavi de alcoolism. .Asociere de infecţii în sarcină .Lipsa suportului psihosocial .nivel educaţional redus .Acces limitat la serviciile medicale de calitate ..Lipsa suportului psihosocial . maternă .Depresie .Abandon infantil .Morbiditate infantilă.Handicap infantil .Stres psihosocial cronic .Stres psihosocial cronic .Handicap infantil .Handicap infantil 158 ..Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale . infantilă . maternă .Excluziune socială .Trafic de persoane • Circumstanţe legate de unele probleme de sănătate ale membrilor familiei gravidei: . inclusiv în timpul sarcinii .Îngrijiri perinatale inadecvate . maternă .

Comportament asocial (riscant) . maternă . partenerului.nerespectarea de către femeile gravide angajate în serviciu a programului de vizite la medic .obstacole în obţinerea serviciilor de protecţie socială .Abandon infantil .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Handicap infantil infantilă. maternă .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Instituţionalizarea copilului .Instituţionalizarea .Stres psihosocial cronic . maternă .Excluziune socială . faţă de nevoile gravidei Lipsa suportului psihosocial • Circumstanţe legate de specificul activităţii de muncă: -lipsa calificării profesionale -calificare incompletă -instabilitatea încadrării în câmpul muncii -tensiune psihoemoţională la serviciu şomaj .nerespectarea de către patronat a legislaţiei privind protecţia socială a femeilor gravide angajate în câmpul muncii • Circumstanţe caracterizate prin dependenţa nivelului de vulnerabilitate socială de activitatea la locul de muncă: .Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate .refuzul femeii gravide de a beneficia de concediul de maternitate (oferit antenatal) .Îngrijiri perinatale inadecvate -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Asociere de infecţii în sarcină .Mortalitate perinatală.Morbiditate infantilă.servicii inadecvate de asistenţă socială .Trafic de persoane 159 .Mortalitate maternă.Abandon infantil .Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate .Morbiditate maternă şi infantilă . maternă .refuzul femeii gravide de a schimba locul de muncă care prezintă condiţii nocive .Sarcina nedorită -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Depresie . infantilă .. maternă ..Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Îngrijiri perinatale inadecvate .Îngrijiri perinatale -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Depresie .lipsa timpului liber pentru a se prezenta la medic (este ocupată la serviciu) • Circumstanţe legate de specificul condiţiilor de muncă: . infantilă .sistem de prestaţii sociale ineficient .Stres psihosocial cronic .Handicap infantil . persoanelor apropiate .Mortalitate copilului perinatală. infantilă.acces limitat pentru angajare în serviciu cauzat de prezenţa gravidităţii .Sarcină nedorită .Morbiditate .Handicap infantil .Handicap infantil .Morbiditate infantilă. infantilă.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Munca Stres psihosocial cronic Nocivitatea condiţiilor de muncă Comportament inadecvat al femeii gravide Atitudinea persoanelor apropiate / comunităţii.condiţii de lucru nesatisfăcătoare determinate de prezenţa factorilor nocivi .Lipsa suportului psihosocial .Îngrijiri perinatale inadecvate -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Asociere de infecţii în sarcină .lipsa suportului psihosocial din partea soţului. perinatală.Mortalitate perinatală.instabilitatea încadrării în câmpul muncii .şantaj administrativ în legătură cu sarcina .

inadecvate 160 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful