SUPORT DE CURS

(proiect)

ÎNGRIJIRI PERINATALE
pentru asistenţi sociali

Chişinău, 2010

1

SUPORT DE CURS
(proiect)

ÎNGRIJIRI PERINATALE
Pentru asistenţi sociali

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIȚANU” UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI IMSP SPITALUL CLINIC MUNICIPAL NR.1, CHIŞINĂU ASOCIAŢIA OBŞTEASCĂ „PROGRES PRIN ALTERNATIVĂ”

Chişinău, 2010 PROIECTUL „CONTINUITATEA ÎNGRIJIRILOR MEDICO-SOCIALE ÎN TIMPUL SARCINII ŞI DUPĂ NAŞTERE”

2

Colectivul de autori:

Constantin Eţco Dumitru Şiscanu Valentina Priţcan Igor Andrei Ludmila Chitic Ludmila Bologan Galina Scerbacova Rodica Vrabie

Recenzenţi: Victor Savin Olga Cerneţchi Marcela Dilion

Suportul de curs ÎNGRIJIRI PERINATALE (pentru asistenţi sociali) a fost elaborat cu susţinerea Ambasadei Franţei din România în cadrul etapei pregătitoare a proiectului „Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere”, implementat de Asociaţia Obştească „Progres prin Alternativă” în parteneriat cu Secţia Consultativă a Centrului Perinatologic al IMSP Spitalul Clinic Municipal nr.1, Chişinău. Elaborarea suportului de curs a fost coordonată de Dumitru Şişcanu, director de proiect, Valentina Priţcan şi Igor Andrei, experţi naţionali.

3

3...... mamelor şi nou-născuţilor 4.. 2 Consilierea mamelor/familiilor în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere) 4 ..1...... strategiile de implementare 1........ Algoritmul acţiunilor de suport medico-psiho-social în cazul sarcinii 4...............1.. 2.........6........... Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere 4..... Sarcina fiziologică………………….... Barierele psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale 4.9........... 1......1 Specificul consilierii gravidelor 5......2 Identificarea primară a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii 4.......4 Alimentaţia naturală a nou-născutului 3. Consilierea în cadrul instituţiilor perinatologice 5.1 Probleme posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală 2......................3 Prematurii 3.............................. Îngrijiri esenţiale în timpul sarcinii. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale (protocol clinic) 4.......1 Adaptarea nou-născutului normoponderal (cu greutate normală la naştere) 3.........2 Stări de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală 3.. Problema abandonului infantil în maternitate 5....... Lăuzia fiziologică.....6...2 Îngrijirea esenţială a nou-născutului sănătos 3.. Sistemul îngrijirii perinatale............. Contracepţia postpartum. la naştere şi lăuzie 1......... cuplurilor în cadrul instituţiilor perinatologice 4.5 Procesul de durere întâlnit în cadrul perinatal 4.................5 Asistenţa socială a mamelor........ Preconcepţia....4.......... 1.... Integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 4. Organizarea asistenţei perinatale în RM..... 1....4 Serviciile comunitare de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 4.............. Îngrijirile nou-născutului 3. Sarcina şi perioada postnatală complicată 2............. Determinanţi sociali perinatali şi impactul lor asupra sănătăţii femeilor gravide.....5....... 1...........8.... gravidelor..3...SUMAR Introducere 1.... Naşterea fiziologică..7................2....

Drepturile şi responsabilităţile femeii în timpul sarcinii anexa 3. Chestionat pentru identificarea problemelor psiho-sociale în timpul sarcinii anexa 4. lăuzei) anexa 5 Tipurile şi dinamica indemnizaţiilor pentru familie şi copil în Republica Moldova. Cadrul sistematizat privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. Anexe anexa 1.1 Conceptul Teoriei Ataşamentului în practica asistenţei sociale 6. Ancheta socială a beneficiarului (parturientei. Asistenţa mamei /cuplului în baza aplicării Teoriei Ataşamentului 6.2 Strategii de încurajare a ataşamentului în instituţiile perinatologice. anii 2000-2010 anexa 6. mamelor şi nou-născuţilor 5 . Fişa de post a asistentului social din centrul perinatologic anexa 2.6.

se poate afirma. psihologice şi fizice pe care le poate avea o femeie însărcinată sunt complexe. comunitare şi financiare care oferă viitoarei mamei siguranţă pentru creşterea şi educarea copiilor. în scopul asigurării unei asistenţe adecvate familiei în protecţia mamei şi copilului. consilierea etc. efectele şi provocările sarcinii şi naşterii copilului asupra mamei şi a familiei în ansamblu. femeile au nevoie de condiţii care ar garanta evoluţia fără pericol a sarcinii şi naşterii. cât şi în plan social (în relaţiile maritale. Având printre beneficiari o pondere mai mult sau mai puţin semnificativă de femei în vârstă reproductivă. cât şi extinderea acestor efecte asupra întregii familii. Intervenţia socială în cadrul îngrijirii perinatale se extinde de la asistenţa socială comunitară prin intermediul asistenţilor sociali comunitari. familiale. actualmente se simte necesitatea unui curs de instruire universitar ce ar oferi viitorilor asistenţi sociali cunoştinţe teoretice şi practice privind funcţionarea sistemului de servicii perinatologice în Republica Moldova.Introducere Perioada gravidităţii şi procesul naşterii sunt perioade de schimbări intense. în special a celei nedorite. În acest context. asistentul social îşi găseşte locul în identificarea dificultăţilor şi problemelor cu care se confruntă atât viitoarea mamă. etc. precum şi stabilirea unor noi circumstanţe şi responsabilităţi de ordin emoţional. profesionale. oferind asistenţă socială primară sau sprijin în conectarea la serviciile de asistenţă socială specializată. sarcina determină necesitatea adoptării unui stil de viaţă mai adecvat. sănătatea mamei şi a fătului. că ele asigură îngrijirile esenţiale ale copiilor şi altor membri ai familiei. astfel că profesioniştii care-i acordă îngrijiri trebuie să fie conştienţi de acest lucru şi să încurajeze femeile să caute îngrijiri prenatale cât mai devreme. a fenomenelor sociale. cât şi familia sa. aspectele privind dezvoltarea copilului în primul an de viaţă. Este necesar de a le proteja şi de pierderile economice. asistentul social trebuie să cunoască specificul evoluţiei sarcinii şi etapele dezvoltării fătului. care pot fi legate cu faptul. de atitudinea familiei faţă de sarcină şi nu în ultimul rând de resursele sociale. riscurile apariţiei în rezultatul sarcinii. efectele psiho-sociale ale gravidităţii atât asupra mamei. În mod evident. municipale sau raionale. (poate ne putem exprima altfel gândul . că.) În acelaşi timp. cum ar fi: observaţia. în special acele femei care au motive pentru a le amâna sau a le ignora. mai aproape de mediul familial. atât în aspect fiziologic şi psihologic. planificarea familială. metode de planificare familială şi să utilizeze aceste cunoştinţe în aplicarea individualizată a metodelor asistenţiale.mai general) În baza celor menţionate mai sus. ca 6 . familial şi financiar care sunt legate de aşteptările şi temerile mamei faţă de apariţia copilului. Problemele sociale. informarea. până la oferirea asistenţei sociale în cadrul maternităţilor prin intermediul asistenţilor sociali ce vor activa în cadrul centrelor perinatologice republican. cunoştinţe privind sănătatea reproductivă.

în care au participat 98 studenţi din ultimul an de studiu. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. care a permis de a elabora prezenta lucrare.abandonul infantil. luând în consideraţie specificul actual al activităţii sistemului de asistenţă socială şi al celui de îngrijiri perinatale din Republica Moldova. înrăutăţirea sănătăţii mamei. violenţă etc. Majoritatea absolută a studenţilor au optat atât pentru includerea unui curs în orarul studiilor (96). Ideea. divorţ. În acest context. Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Colegiul Naţional de Medicină. 7 . grupul de autori va fi recunoscător pentru aprecieri critice şi sugestii. Trtimitere la studiu Din motive obiective. Echipa de autori a suportului de curs include specialişti practicieni în sănătatea reproducerii. după care va fi ajustat conform sugestiilor participanţilor în acest proiect şi va fi propus pentru includere în programul de studii. morbiditatea infantilă înaltă cu risc de disabilitate. După finalizare suportul de curs va fi testat în cadrul unei instruiri opţionale a asistenţilor sociali din anul III de studii de la USM şi US „Alecu Russo” din Bălţi. devenind reală doar în anul 2010. fiind una din activităţile principale în cadrul proiectului „Continuitatea îngrijirilor medicosociale în timpul sarcinii şi după naştere”. realizarea acestei intenţii s-a tergiversat. După finalizarea acestui curs asistenţii sociali vor putea să se integreze mai uşor în cadrul serviciilor perinatologice existente şi vor putea utiliza mai eficient metodele şi tehnicile asistenţei sociale conform specificului problemelor depistate la beneficiari. fapt. necesare pentru sporirea nivelului de utilitate a prezentei lucrări. cât şi pentru un curs practic opţional privind protecţia socială a mamei şi copilului (80). s-a definitivat în luna octombrie 2007 după realizarea unui sondaj de opinie printre studenţii facultăţii de asistenţă socială şi sociologie a USM. implementat de Asociaţia Obştească Progres prin Alternativă cu sprijinul financiar al Ambasadei Franţei în România. cadre didactice de la Universitatea de Stat din Moldova. ruperea legăturilor cu familia de origine. vizând oportunitatea includerii unui curs de studiu suplimentar pentru instruirea viitorilor asistenţi sociali privind integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale.

.............. menite să prevină sarcinile nedorite şi cu risc..........................................2.............. explicarea semnelor prevestitoare ale naşterii........................ psiho-sociale şi nutriţionale în sarcină.... gravidă................. Preconcepţia.......................... propunerea noilor soluţii/idei privind minimalizarea stresurilor familiale cu un impact negativ asupra sarcinii............................... evaluarea adaptării mamei la graviditate............ 1..................................................6........................... Contracepţia postpartum..3.... ginecologie.................... Obiective: La nivel de cunoaştere: identificarea ariilor de competenţă ale asistentului social în îngrijirile antenatale şi postnatale......................... 1............ la naştere şi lăuzie 1...................... La nivel de integrare: 8 ....... Concepte – cheie: obstetrică...... avort............. interpretarea şi clarificarea problemelor fiziologice...... asistenţă perinatală......... realizarea discuţiilor cu cuplul în pregătirea pentru rolul de părinte..................... Organizarea asistenţei perinatale în Republica Moldova....................... Lăuzia fiziologică..........4.. vârsta gestaţională...Tema 1.................. înţelegerea strategiilor asistenţei perinatale în RM.. 1..... malformaţie congenitală...... identificarea reacţiilor neobişnuite şi anormale ale gravidităţii.. Îngrijiri esenţiale în timpul sarcinii.... 1........... Sarcina fiziologică…………………......... naştere prematură.1...... 1................ Sistemul de îngrijiri perinatale..... termeni precoci de sarcină.... La nivel de aplicare: explicarea importanţei îngrijirilor antenatale.. îngrijire antenatală. proiectarea unui complex de măsuri informativ-educaţionale....... Naşterea fiziologică...........5.... uter....................

Sarcina şi naşterea sunt procese fiziologice fireşti (doar în unele cazuri pot apărea şi complicaţii).1997 „Cu privire la dezvoltarea AMP „ îşi onorează actualmente cu responsabilitate toate obligaţiunile privind acordarea îngrijirilor antenatale de calitate. centrele de sănătate şi oficiile medicilor de familie. de apreciere a sănătăţii şi alimentaţiei acesteia. Pentru lucrul cu gravidele medicul de familie are în subordine o asistentă medicală perinatală. Asistenţa primară din republică este acordată de medicul de familie. 9 . promovarea strategiilor de educaţie pentru sănătate şi organizarea unui sistem sigur de transport pentru referirea de urgenţă. şansele de evoluţie favorabilă a sarcini devin mult mai mari.- dezvoltarea abilităţilor de a lucra în echipa multidisciplinară pentru promovarea sănătăţii reproducerii. Scopul unei asistenţe antenatale bune constă în asigurarea că sarcina nu prezintă nici un pericol pentru mamă şi menţine fătul sănătos pe parcursul gravidităţii. sectorul de asistenţă medicală primară (AMP) conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. Format în anul 1997. 1. În acest scop instituţiile AMP se divizează în trei categorii: centrele medicilor de familie amplasate în centrele raionale.1. Serviciul republican de asistenţă medicală primară Serviciului de asistenţă medicală primară îi revine un rol primordial în asigurarea sarcinii fără risc. 2.1 Organizarea asistentei perinatale în Republica Moldova. în această perioadă există oportunităţi de a promova educaţia pentru sănătate. De asemenea. stabilirea relaţiilor bune cu liderii comunitari şi alte persoane importante din comunitate. pentru a contribui la ameliorarea calităţii serviciilor.1134 din 09. cu atît mai înalt este nivelul de instruire a viitoarei mame.12. Cu cît mai înalt este nivelul socioeconomic al vieţii şi calitatea asistenţei medico-sanitare acordate gravidei. şi în consecinţă. Principii generale de organizare a asistenţei perinatale Asistenţa mamei şi copilului este una din strategiile prioritare ale Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova.

Carnetul medical perinatal se va păstra la gravidă şi va fi completat la fiece consultaţie medicală. Complicaţiile posibile şi factorii de risc care se pot produce la o vârstă anumită de gestaţie trebuie să fie observate în această vizită. 139 din 28 mai 2002 “Cu privire la aprobarea Formularelor de evidenţă medicală primară în instituţiile medicale”. Asistenţa antenatală trebuie să fie orientată asupra problemei. 2. Condiţiile fetale trebuie evaluate repetat şi 5. Educaţia pentru sănătate trebuie să fie promovată. Serviciul republican de asistenţă medicală perinatală: structura şi componenţa În conformitate cu principiile elucidate mai sus. 3. comună. atât la nivel republican cât şi o reţea bine coordonată la nivel de municipiu. Asistenţa antenatală trebuie să urmeze un plan definit. dirijare şi asistenţă medicală: a) preconcepţională. în Republica Moldova a fost creat serviciul de asistenţă medicală perinatală.Realizarea scopului poate fi obţinut prin următoarele: 1. 10 . La luarea femeii gravide în evidenţa antenatală medicul de famile / medicul obstetrician completează Fişa personală a gravidei şi lăuzei (Formularul statistic nr. 4. raion. Carnetul se distribuie gratuit femeii gravide la prima vizită şi se completează de către medicul de familie sau medicul obstetrician-ginecolog consultant. Carnetul perinatal asigură o continuitate dintre sectorul AMP şi maternitate în vederea supravegherii sarcinei şi rezultatului ei. precum şi date despre starea intrauterină a fătului. Formularul în cauză include şi toate rezultatele investigaţiilor în original efectuate de către gravidă pe parcursul sarcinii. 111) unde este înregistrată toată informaţia privind anamnesticul şi starea în dinamică a sănătăţii femeii însărcinate. în scopul satisfacerii necesităţilor de îngrijire perinatală în cel mai raţional şi eficient mod sub aspectul cheltuielilor financiare. Acest serviciu include în structura sa şase etape separate de evaluare. aprobat prin ordinul MS RM nr. Drept standard obligatoriu pentru îngrijirile antenatale serveşte Carnetul medical perinatal (Formular 113/e).

în cadrul serviciului republican organizat. Conceptul îngrijirilor perinatale în multe ţări ale lumii se axează pe conceptul nivelelor de îngrijire sau regionalizare pentru corespunderea dintre nivelul măiestriei clinice şi condiţiilor necesare pentru îngrijire. serviciul de asistenţă medicală perinatală este format dintr-o reţea de instituţii care acordă asistenţă medicală perinatală la trei niveluri diferite în cadrul întregii ţări. 11 . precum şi asigurarea transportării adecvate în cazul stărilor obstetricale de urgenţă sau a nou-născuţilor extrem de vulnerabili în centrele specializate. Principiile de organizare a activităţii serviciului de asistenţă medicală perinatală Implementarea tehnologiilor şi standardelor stabilite de asistenţă medicală perinatală. este bazată pe strânsa conlucrare şi cooperare a tuturor instituţiilor medicale şi lucrătorilor medicali atraşi în această activitate. Pentru asigurarea accesului garantat şi neîntrerupt al populaţiei la serviciile de calitate în îngrijirile perinatale în Republica Moldova a fost constituit şi activează serviciul republican de asistenţă medicală perinatală. Pentru o bună funcţionare a sistemului regionalizat perinatal au fost elaborate criteriile de transfer a gravidelor şi nou-născuţilor la nivelul corespunzător al sistemului precum şi protocoalele de acordare a ajutorului de urgenţă în timpul transportării. c) intranatală. d) lăuzie. În multe ţări s-a reuşit de a obţine o reducere considerabilă a mortalităţii perinatale prin depistarea şi referirea femeilor cu pericol de complicaţii şi risc de naştere prematură.b) antenatală. Conform schemei generale. mijloacelor de comunicare. cât şi existenţa deplinei posibilităţi de comunicare între unităţile medicale şi colaboratorii acestora. Asemenea abordare a apărut în contextul unei infrastructuri de transport dezvoltate. Aceste principii permit accesul larg al populaţiei la toate nivelurile de asistenţă medicală perinatală. e) neonatală f) evoluţie. instituţiilor medicale şi specialiştilor de diferite categorii şi niveluri.

centrele de sănătate. Făleşti. Soroca. Glodeni. În maternităţile nivelului I activează medici obstetricieniginecologi. La nivelul sectorului medical primar activează medici de familie cu 2 asistente medicale. a fost stabilită o nouă structură a sistemului de asistenţă medicală perinatală în cadrul unei regiuni geografice concrete. secţiile consultative şi maternităţile raionale existente până la finalizarea reformei asistenţei medicale primare. una dintre ele fiind specializată în problemele perinatologiei. Rîşcani. Cantemir. oficiile medicului de familie. Străşeni. în cabinetele pediatrice. medicul pediatru consultant şi asistenta medicală. Taraclia şi maternitatea municipală nr. Anenii-Noi. Sîngerei. Vulcăneşti. Cahul. Nivelurile de asistenţă medicală perinatală stabilite în ţara noastră sunt următoarele: Nivelul I. Criuleni. care activează în cabinete specializate. Ocniţa. Asistenţa medicală în domeniul planificării familiei în cadrul CMF este asigurată de medicul obstetrician-ginecolog şi moaşa. În cabinetele obstetrico-ginecologice ale secţiilor consultative activează medicul obstetrician-ginecolog consultant şi moaşa. Ungheni. Călăraşi. Pentru a asigura o pregătire adecvată a asistentei medicale a medicului de familie cu profil perinatal a fost elaborat programul special de pregătire a ei în Colegiile de medicină şi Şcolile de perfecţionare a cadrelor medicale medii. Cimişlia. respectiv. Chişinău. care se numeşte regiune de îngrijire perinatală. moaşe şi asistente medicale pentru nou-născuţi conform listei de state. Teleneşti. Ştefan-Vodă. Nisporeni. Donduşeni.2 din mun. Comrat. Rezina. Acest nivel include în sfera sa de activitate punctele medicale. cabinetele obstetrico-ginecologice şi pediatrice consultative. Dubăsari. Instituţiile medicale de nivel I asigură asistenţă medicală obstetricală gravidelor fără antecedente obstetricale grave şi maladii extragenitale în 12 . Floreşti. Basarabeasca. medici neonatologi. cabinetele de sănătate a reproducerii raionale din Drochia. Orhei. Ialoveni. Leova. Hînceşti. Edineţ.Astfel. Şoldăneşti. Briceni.

Cabinetul prematuritate (infertilitate). Cabinet consult medico-genetic.afara unui risc prognozat. La nivel de ambulatoriu gravidele sunt supravegheate în secţia consultativă de perinatologie din Centrul Perinatologic de nivelul II de către medicii obstetricieni-ginecologi ai cabinetelor specializate. Cabinetul terapeutic (patologia extragenitală în sarcină) şi Cabinetul informaţional-metodic. diagnostic prenatal al viciilor congenitale (USG) şi de către jurist. Pe lângă consultul medical (pentru femeile gravide. asistarea naşterilor fiziologice la săptămînile 3842. Concomitent. inclusiv cele din grupul cu risc perinatal major) secţiile consultative de perinatologie acordă suport organizator-metodic instituţiilor medico-sanitare teritoriale (maternităţilor de nivelul I care organizatoric sunt incluse în componenţa centrelor perinatale interraionale de nivelul II). Structura secţiei consultative de perinatologie este următoarea: Cabinetul sterilitate a cuplului. Secţia consultativă de perinatologie interraională prestează servicii pentru femeile gravide din raioanele limitrofe. Cabinetul diagnostic prenatal (ultrasonografic şi cardiotocografic). Cabinetul andrologic. inclusiv pentru stabilizarea stării mamei şau nou-născutului înainte de transportare. dar numai în caz de urgenţă sau în lipsa condiţiilor de transportare a gravidei. 13 . toate maternităţile de nivelul I sunt obligate să dispună de toate cele necesare pentru acordarea ajutorului medical în cazuri de urgenţă care pot surveni imprevizibil. Asistenţa medicală perinatală de nivelul II este efectuată la nivel de ambulatoriu consultativ specializat şi spitalicesc. La acest nivel. se recurge la operaţia cezariană. genetician. internist. Cabinetul consult juridic. Echipamentul necesar pentru aceste scopuri trebuie să se afle în permanenţă în perimetrul sălii de naştere. Nivelul II. medicul-psiholog. îngrijirea nou-născuţilor sănătoşi cu o greutate la naştere de ≥2500 g. Cabinetul consult psihologic.

La nivelul II se asigură asistenţa medicală perinatală femeilor gravide cu risc obstetrical moderat. Bălţi. Căuşeni. De asemenea. Ungheni. conform listei de state aprobate.1. inclusiv din rândul studenţilor de la facultatea Sociologie şi Asistenţă Socială a USM. Chişinău şi maternităţii din mun. 97 din 31. II şi III de asistenţă perinatală). Soroca. Secţia consultativă a Centrului Perinatologic din cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal nr. În aceste centre activează medici obstetricieni-ginecologi. iar din anul 2004 în schema de personal a secţiei consultative a fost introdusă funcţia de asistent social. neonatologi şi alţi specialişti de înaltă calificare. Criteriile de referire a grupurilor de risc sunt stipulate şi în Carnetul medical perinatal (Supravegherea grupurilor de risc matern/neonatal la nivelurile I. selectaţi prin concurs. Orhei.03. conduita naşterii în săptămânile 32 .Medicii de familie din instituţiile AMP raionale trebuie să refere gravidele din grupurile cu risc pentru consultaţia specialiştilor menţionaţi mai sus în secţiile consultative de perinatologie a Centrului perinatologic interraional. Una din funţiile secţiilor consultative a centrelor perinatale de nivelul II constă în acordarea asistenţei socio-legale. Nivelului II îi corespund Centrele perinatologice existente la baza maternităţii Spitalului Clinic Municipal Nr. 14 .04 „Cu privire la eşalonarea asistenţei medicale acordate copiilor. Nivelul III. Cahul şi UTA “Gagauz Eri” (Ciadâr-Lunga).1 din mun. Hînceşti. Centrele perinatologice de nivelul II asigură servicii perinatale femeilor cu sarcină fiziologică în raza municipiului/raionului respectiv. Începînd cu anul 2002 în secţia menţionată au activat asistenţi sociali voluntari. Chişinău este pioner în Republica Moldova privind integrarea şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale. precum şi maternităţilor spitalelor raionale din Edineţ. Referirea gravidelor din grupurile de risc se efectuează actualmente conform ordinului Ministerului Sănătăţii nr.37 şi îngrijirea nou-născuţilor cu o greutate la naştere între 2000 şi 2500 g.

Centrul Perinatologic de nivelul III al Serviciului Asistenţă Medicală Perinatală acordă asistenţă medicală de policlinică şi asistenţă spitalicească. Sarcina neplanificată şi nedorită de femeie sau nerecomandată din punct de vedere medical. 1. unul din factorii de risc care determină cazurile de mortalitate maternă şi infantilă. Centrul Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală.2 Preconcepţia Consideraţii generale Etapa preconcepţională este o perioadă de mare importanţă atât pentru rezultatul final al sarcinii. echipa de transportare a gravidelor şi nou-născuţilor de la nivelul II). secţia prematurii cu masa de 1500 g şi mai mult. cât şi pentru sănătatea viitorului copil. profesori universitari în domeniul obstetricii. Străşeni şi Anenii-Noi. Asistenţa medicală perinatală spitalicească de nivel III este asigurată de maternitatea IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului în care activează medici specialişti. Ialoveni. neonatologiei. secţiile specializate patologie a gravidităţii.1499 g. La nivelul III se asigură asistenţa medicala perinatală femeilor cu un grad înalt de risc obstetrical. pediatriei şi altor disciplini medicale. în esenţă. 15 . secţia patologia nounăscuţilor. reprezintă. secţia reanimare a nounăscuţilor. dirijarea naşterii la termenul de gestaţie de 28 32 săptămâni de sarcină şi îngrijirea nou-născuţilor cu o greutate la naştere mai mică de 2000 g. Policlinica pentru Copii. Centrul perinatologic de nivelul III (IMSP ICŞOSMşiC) asigură acordarea serviciilor perinatale de nivelul II femeilor din raioanele Criuleni. secţia neurologie a nou-născuţilor. secţia chirurgie a nounăscuţilor. Asistenţa de policlinică este prestată de: • • • Policlinica Republicană pentru Femei. secţia reanimare pentru femei şi secţiile îngrijire continuă a nou-născuţilor: secţia îngrijirea şi terapia intensivă a prematurului cu masa între 500 . Maternitatea IMSP ICŞOSMşiC are în componenţă următoarele secţii clinice (secţia internare. colaboratori ştiinţifici. secţia obstetrică. secţia observaţie.

diabet. • moarte antenatală sau perinatală. avorturi în anamneză. • fumatul. fătul sau pe ambii. • tumori ale uterului şi ovarelor. • anomalii de dezvoltare a copiilor. • infecţii specifice cronice (tuberculoză. sifilis. toxoplazmoză). De exemplu: • viciu cardiac. boală hipertonică. radiaţie). masa corpului în surplus de 25%. • etc. 16 . alcoolul. Situaţii cu risc care pot genera o maladie genetică: • persoanele cu maladie genetică confirmată sau suspectată. patologie a glandei tiroide. • copii născuţi cu masa corpului până la 2500 gr şi mai mult de 4000 gr. • miopie sau alte maladii oftalmologice fără schimbări la fundul ochiului.Sarcina poate fi complicată de probleme de sănătate sau probleme ale modului de viaţă cunoscute sub denumirea de factori de risc. Cei mai importanţi factori de risc preconcepţional: Social-biologici: • vârsta mamei până la 20 ani si după 35 ani. • factorii stresanţi. Aceşti factori de risc pot afecta mama. care în timpul sarcinii sau la naştere se pot agrava. Factorii extragenitali – diferite maladii ale altor sisteme şi organe în stare subcompensată sau decompensată. • înălţimea mamei mai joasă de 150 cm. cauzat uneori de problemele de sănătate pe care mama le-a avut înainte de a fi gravidă. • cicatriciu pe uter după operaţie. • anomalii de dezvoltare ale uterului. vârsta tatălui după 40 ani. bruceloză. drogurile. anemie. O sarcină poate fi considerată a fi cu risc când există o probabilitate mai mare ca de obicei în apariţia unui pericol pentru sănătatea mamei şi copilului. Factorii obstetricali: • mai mult de 4 naşteri. • sterilitate în anamneză. • persoanele expuse acţiunii unor factori nocivi ai mediului înconjurător ce au o influenţă nefavorabilă asupra sarcinii (substanţe chimice. • factorii profesionali dăunători la mamă şi la tată. maladie renală. naşteri premature.

depresie şi tulburări emoţionale. Fumatul în timpul sarcinii poate afecta grav şansele de a naşte un copil sănătos. pot avea loc violenţa în familie sau accidente. Pentru aceasta sunt accesibile metodele contraceptive. fier). iaurt (conţin calciu. Consumul abuziv de alcool implică riscuri pentru familie şi societate: sub influenţa alcoolului. În cadrul consultului medical preconcepţional cuplul va primi o serie de recomandări orientate la reducerea unor eventuale riscuri pentru sănătatea femeii gravide şi a viitorului copil. • Excluderea fumatului. fibre. • Alcoolul sporeşte riscul bolilor de inimă. proteine). se recomandă un control detaliat înainte de sarcină în vederea identificării factorilor care determină această patologie şi efectuarea tratamentului necesar. acid folic). folosirea drogurilor. retard mintal al copilului.• femeile cu vârsta de peste 35 ani. survenirea unei sarcini prea des (cu un interval de mai puţin de 2 ani). moarte perinatală. prea devreme (până la vârsta de 18 ani) sau prea târziu (după 35 ani). etc. El implică. duce la tulburări gastrice (gastrită. paste din făină din grâu integral (conţin proteine. sarcină prematură.). cât şi pentru cei din jur: boli respiratorii. fibre). • persoanele ce au copii sau rude cu retard mental sau alte forme de reţinere în dezvoltare. ulcer). moarte antenatală a fătului. de asemenea. pâine. consumul de alcool. • factori de risc condiţionaţi de modul incorect de viaţă (fumatul. etc. naştere prematură. naşterea unui copil cu anomalie congenitală). cancer. dacă este stabilită o anamneză obstetricală complicată. etc. carne şi peşte (conţin proteine. maladiile sexual-transmisibile). lapte. retard al creşterii fătului. Se recomandă a preveni o sarcină nedorită. 17 . creşte riscul de divorţ. • Excluderea consumului de alcool. • Alimentarea corectă. În caz de anamneză obstetricală complicată (avort spontan habitual. • anamneza obstetricală complicată (avort spontan. atât riscuri pentru propria persoană. Se recomandă utilizarea în alimentarea zilnică a produselor variate ce conţin substanţe nutritive şi vitamine: brânză. Consumul de alcool în timpul sarcinii poate afecta grav sănătatea copilului producând anomalii de dezvoltare a fătului. • Consultul medicilor-specialişti. Recomandări pentru pregătirea cuplului către sarcină. evitând totodată. afecţiuni cardiovasculare. inclusiv: • Evitarea survenirii unei sarcini nedorite. legume şi fructe (conţin vitamine.

Înţelegerea că fătul este o personalitate. 1. sifilisul. Activitatea fizică joacă un rol important în păstrarea sănătăţii şi în menţinerea unei stări bune a femeii. sănătatea maternă. identificarea şi rezolvarea la timp a oricărei probleme legate de sarcină inclusiv informarea despre serviciile disponibile şi oferirea sprijinului necesar pentru luarea deciziilor. Îngrijirile în timpul sarcinii au ca scop reducerea morbidităţii şi mortalităţii perinatale la un minimum posibil. chlamidioza.3 Sarcina fiziologică. Adaptările psihologice la sarcină variază în funcţie de etapa de dezvoltare a sarcinii. • Excluderea riscului de a avea o maladie sexual-transmisibilă. Efectuarea exerciţiilor fizice şi plimbările în aer liber înainte şi pe parcursul sarcinii vor asigura o graviditate sănătoasă. care prezintă pericol pentru sănătatea mamei şi copilului. Maladiile sexual- transmisibile (infecţia herpetică.• Practicarea sportului. gonoreea. promovându-se. Este bine ca asistentul social să cunoască contextul evolutiv al schimbărilor în sarcină pentru a putea depista unele abateri de la evoluţia fiziologică a gravidităţii la beneficiarii săi. infecţia HIV/SIDA) pot fi evitate prin excluderea contactelor sexuale neprotejate şi utilizarea condomului. Luarea în evidenţă în termen precoce de sarcină (la apariţia semnelor suspecte la graviditate) permite depistarea problemelor de sănătate. Pregătirea pentru a deveni mamă. a fătului şi a familiei. 18 . Îngrijirea în timpul gravidităţii este organizată pentru a asigura o stare cât mai bună a sănătăţii mamei. Recunoaşterea fătului ca parte integră a femeii gravide. Începerea supravegherii gravidei din primele săptămâni de sarcină (3-4 săptămâni) permite administrarea cu scop profilactic a acidului folic pentru prevenirea malformaţiilor la făt a pastilelor care conţin fier pentru prevenirea anemiei la gravide. în acelaşi timp. atât în timpul sarcinii cât şi în timpul naşterii sau după naştere şi permite luarea deciziilor referitor la conduita ulterioară a sarcinii. Vizita la începutul sarcinii. Adaptarea psihologică a femeii la sarcină implică trecerea printr-un şir de etape: • • • • Confirmarea faptului că sarcina este reală. să refere oportun femeia gravidă la medicul de familie sau obstetrician. iar în rezultat. Îngrijirea antenatală.

Pigmentarea pielii pe faţă. Vârsta sarcinii se stabileşte în baza semnelor prezumptive. Ele se numesc semne sigure de sarcină. Dintre semnele prezumptive de sarcină (sunt senzaţiile subiective. inclusiv informaţie despre alimentare şi despre testările de laborator. care indică prezenţa fătului în uter.). care le simte gravida) fac parte manifestările de ordin general: • • • • • Modificările de apetit şi gust (gravida preferă mâncăruri picante sau neobişnuite – cretă. Acestea sunt următoarele: 19 . gravida având posibilitatea de a discuta orice problemă şi a pune întrebări. Informarea gravidei despre comportamentele în timpul sarcinii şi semnele de pericol îi vor permite să ia decizii informate referitor la abandonarea comportamentelor riscante şi adresarea precoce pentru acordarea asistenţei de urgenţă. Modificări din partea sistemului nervos: somnolenţă. fum de ţigară etc. orice altă informaţie solicitată de femeia gravidă. În cazul evoluţiei fiziologice a sarcinii. Depistarea infecţiei HIV va permite folosirea măsurilor de prevenire a transmiterii pe verticală a infecţiei de la mamă la copil. dispoziţii inconstante. În a 2-a jumătate a sarcinii se depistează semne. Semnele probabile de sarcina sunt apreciate de medic sau moaşă. linia albă a abdomenului. Determinarea vârstei sarcinii. probabile şi sigure de sarcină. greţuri sau vărsături matinale. gonoreea. Modificări de senzaţii olfactive (dezgustul faţă de parfumuri. femeii gravide îi vor fi oferite un număr de 6 vizite la medic pentru verificarea stării sănătăţii şi a stării intrauterine a fătului.). Gravida trebuie să apeleze la serviciile îngrijirii antenatale disponibile pentru a primi aceste ingrijiri şi alte servicii conform necesităţilor ei. aspecte ale stilului de viaţă necesare de luat în considerare. pe mameloane şi areole.Depistarea şi tratamentul infecţiilor (vaginoza bacteriană. funingine etc. În timpul vizitelor ea va primi şi informaţia necesară despre comportamentele recomandate la diferite termene de sarcină. La fiecare vizită antenatală femeii i se oferă informaţie consistentă şi explicaţii clare. sifilisul) pot proteja copilul de aceste infecţii. La prima vizită femeii gravide îi va fi oferită informaţia despre: • • • serviciile de îngrijire medicală în sarcină şi opţiunile disponibile. irascibilitate etc.

în ordinea descrescândă a valorii lor: • • • • prima zi a ultimei menstruaţii. În raport cu data ultimei menstruaţii. dacă prima zi a ultimei menstruaţii a fost la 14 august. acesta fiind cel mai frecvent utilizat. Se consideră că sarcina durează în medie 280 zile. înălţimea fundului uterin. Depăşind acest termen. De exemplu. Prima zi a ultimei menstruaţii este un criteriu sigur de precizare a vârstei sarcinii. dar aceste senzaţii nu pot fi atribuite semnelor sigure de sarcină. adică 40 de săptămâni. Gravidele simt mişcările fătului. Determinarea vârstei sarcinii. Vârsta sarcinii şi data naşterii se poate stabili după următoarele criterii. Mişcările fetale contactate de persoana care examinează gravida. mişcările active ale fătului. Examenul ultrasonor permite depistarea sarcinii în termen foarte precoce (de la 2-3 săptămâni de gestaţie) În diagnosticul pozitiv de sarcină metoda de investigaţie ultrasonografică a tuturor gravidelor este indicata la a doua vizită la medicul de familie (16-18 săptămâni). Bătăile cordului fetal se pot ausculta începând cu a doua jumătate a sarcinii. Prin durata normală a sarcinii se înţelege intervalul de timp de la fecundaţie şi până la naştere. spatele şi membrele inferioare ale fătului. începând cu a 20-a săptămână de sarcină (multiparele – cu a 18-a). cu cât e mai mare termenul de graviditate. Determinarea regulată a vârstei sarcinii este necesară pentru a putea aprecia dacă datele obţinute prin examenul obstetrical coincid cu cele relatate de femeie. În a doua jumătate a sarcinii la palpare se depistează capul. cu frecvenţa 120-140b/min. sânt ritmice.Palparea părţilor fetale. cu atât mai uşor se palpează părţile fetale. data luarea în evidenţă a gravidelor. sarcina se numeşte prelungită sau supramaturată. data naşterii se determină prin regula Naegele: la prima zi a ultimei menstruaţii se adaugă 7 zile şi se scad 3 luni calendaristice. La fiecare examen obstetrical determinarea vârstei sarcinii şi calcularea datei naşterii au o mare importanţă practică. datei naşterii şi a concediului prenatal. Ascultarea bătăilor cordului fetal. Ca mişcare a fătului poate fi interpretat şi peristaltismul intestinal. Mişcările fătului se determină la gravide în a doua jumătate a sarcinii. atunci scăzând 3 luni (14 20 . Astfel se pot face concluzii asupra dezvoltării normale a sarcinii şi asupra datei probabile a naşterii.

Circumferinţa abdomenului la nivelul lui este de 80-85 cm. La sfârşitul lunii a IV-a obstetricale (16 săptămâni) fundul uterin se situează la jumătatea distanţei dintre simfiză şi ombilic (la 4 laturi de deget mai sus de simfiză). La sfârşitul lunii a VII-a obstetricale (32 de săptămâni) fundul uterin se situează la jumătatea distanţei dintre ombilic şi apofiza xifoidă. La sfârşitul lunii a VII-a (28 de săptămâni) fundul uterului se situează cu 2-3 laturi de deget mai sus de ombilic. În cadrul primului examen medical al gravidei se stabileşte termenul de sarcină luând în consideraţie informaţiile oferite de femeie.iulie. În primele luni vârsta sarcinii se determină după volumul uterului. iar mai târziu se măsoară şi circumferinţa abdomenului. • La sfârşitul lunii a IX-a obstetricale (36 de săptămâni) fundul uterin se ridică până la apendicele xifoid şi rebordul costal. • • • • La sfârşitul primei luni obstetricale (4 săptămâni) uterul atinge aproximativ dimensiunile unui ou de găină sau a unei mandarine. La sfârşitul lunii a VI-a (24 de săptămâni) fundul uterin se găseşte la nivelul ombilicului. precizat prin tact vaginal. Mişcările active ale fătului. fundul uterului se palpează prin pereţii abdominali şi vârsta sarcinii se determină în raport cu înălţimea lui. Circumferinţa abdomenului este de aproximativ 90 cm. După trei luni se determină înălţimea fundului uterin. adică până la mijlocul distanţei dintre ombilic şi 21 . Ombilicul este şters. Ele pot fi percepute de femeile primipare la vârsta de 20 săptămâni (5 luni obstetricale) şi de femeile multipare la vârsta de 18 săptămâni (4 luni obstetricale). • La sfârşitul lunii a X-a (40 de săptămâni) fundul uterin coboară până la nivelul la care se găsea la sfârşitul lunii a VIII-a. • • • • La sfârşitul lunii a V-a obstetricale (20 săptămâni) fundul uterin se găseşte la două laturi de deget mai jos de ombilic. Regula lui Naegele este recomandată ca utilă. 14 iunie. Acesta este nivelul cel mai ridicat. precum şi în baza datelor obiective de examinare. La sfârşitul lunii a III-a obstetricale de sarcină (12 săptămâni) volumul uterului atinge dimensiunile capului unui nou-născut sau a unui grape fruit. Ombilicul începe să se netezească. pe care-l poate ocupa uterul gravid. Începând cu luna a IV-a. ea având marele avantaj al simplităţii. determinăm data naşterii – 21 mai. Măsurarea volumului uterului. Luarea în evidenţă a gravidelor. La sfârşitul lunii a II-a obstetricale de sarcină (8 săptămâni) volumul uterului corespunde aproximativ dimensiunilor oului de gâscă sau a unei portocale. 14 mai) şi adăugând 7 zile.

cu excluderea factorilor nocivi. Ombilicul proemină. Scopul vizitelor antenatale este de a verifica starea de sănătate a gravidei. precum şi de a oferi familiei o informaţie clară şi explicaţiile solicitate. fără ca salariul sa fie micşorat. Producerea unei cantităţi mari de lichid sugerează posibilitatea unei infecţii intrauterine. progesteronul. care includ şi unele acţiuni de excludere a expunerii nocive a femeii gravide la locul de muncă. ş. • • Prin placentă are loc metabolismul fetal – alimentaţia lui şi eliminarea produselor metabolice.a. estrogenii. Reducerea volumului de lichid poate fi cauza unor malformaţii fetale. Circumferinţa abdominală este de 95-98 cm.) Multe femei necesită a li se explica faptul. proteine. Lucrul în timpul sarcinii.). dezvoltarea intrauterină a fătului. Pe unul dintre pereţii uterini (de cele mai multe ori pe fundul uterului sau peretele posterior) este înserată placenta. că există anumite ocupaţii. În acelaşi timp. care sunt periculoase pentru sănătatea şi dezvoltarea viitorului copil. prin care trec vasele sanguine. Vizitele antenatale. 22 . capul fătului coboară. Este interzisă concedierea femeii gravide din motiv că este însărcinată.apendicele xifoid. care funcţionează numai pe parcursul sarcinii şi asigură legătura dintre organismul matern şi cel fetal. că este destul de sigur sa continue sa lucreze în timpul sarcinii. Femeia gravida trebuie sa fie informată despre drepturile si beneficiile sale ca viitoare mamă (concediul de maternitate. Placenta este un organ. Ce însemnătate au: punga amniotică. fermenţi şi alte substanţe necesare pentru evoluţia normală a sarcinii şi dezvoltarea fătului. Legătura dintre placentă şi făt este asigurată de către cordonul ombilical. Legislaţia Republicii Moldova prevede măsuri de protecţie socială a maternităţii. este cunoscut faptul. Multe femei lucrează până în săptămâna a 30-a de sarcină sau chiar mai mult şi se simt foarte bine. Gravida urmează a fi transferată la o muncă mai uşoară. la femeile primipare fixându-se în strâmtoarea superioară. Lichidul amniotic are o însemnătate fiziologică mare: • Ele asigură libertatea mişcărilor fetale. lichidul amniotic şi placenta? In cavitatea uterului fătul se găseşte într-un sac (pungă) format din membranele fetale transparente umplut cu lichid (lichidul amniotic). La sfârşitul lunii a X-a la gravide se constată ptozarea abdomenului şi uşurarea respiraţiei. In placentă se produc un şir întreg de hormoni (coriogonadotropina. • Prin lichidul amniotic are loc metabolismul paraplacentar fetal.

să asculte muzică. asistentului social şi juristului dacă vre-un aspect al muncii provoacă îngrijorare. gravida trebuie să facă un program zilnic echilibrat. În fiecare dimineaţă şi seara femeii gravide se recomandă să facă un duş general cu apă de temperatura 370C şi ştergerea cu un prosop aspru. toate aceste activităţi pot ajuta să “întrerupă” stresul. să lase muşchii să se relaxeze. Gravida poate să meargă la o mică plimbare. până când simte plămânii plini cu aer. Igiena personală O importanţă deosebită pentru femeia gravidă o are pielea curată. Medicul de familie. respiraţiei şi ameliorează starea generală a gravidei. cu gura închisă să inspire aer pe nas încet şi profund. mese regulate. să se odihnească puţin în poziţie orizontală. Odihna este una din cele mai simple metode de relaxare.Gravida trebuie să evite încăperile în care există emanaţii toxice de la vopsea sau alte produse chimice. înainte de apariţia unei senzaţii de încordare. încet. odihnă şi somn suficient. contactul cu orice persoană care are o boală infecţioasă. să poarte dresuri “suport” în cazul în care trebuie să stea mult în picioare. Pentru gravidele care lucrează se recomandă: • • • • • să verifice dacă există substanţe nocive la locul de muncă. ca un oftat profund. toxoplasmoză). dar şi asistentul social va recomanda exerciţii de relaxare gravidelor: • • • • • • • să se aşeze confortabil cu capul şi gâtul sprijinite pe pernă. Se includ în programul zilnic exerciţii fizice. mai ales în sezonul fătatului. contactul cu oile şi mieii. îndeosebi dacă există pericolul de infecţie (ex. să expire. Acest duş favorizează îmbunătăţirea circulaţiei sanguine. contactul cu animalele. în special rubeolă sau varicelă. care participă în reglarea temperaturii. să închidă ochii şi să încerce să nu se gândească la nimic. Odihna. să-şi schimbe des poziţia. Gravidei îi sunt 23 . apără corpul de acţiunea nocivă a mediului extern şi de pătrunderea microbilor în organism. să lase umerii moi şi să relaxeze muşchii feţei. Pentru reducerea eficientă a stresului. să lase braţele libere şi relaxate. când ajung acasă. să ceară sfatul medicului. înot. Prin piele din organismul omului se elimină transpiraţia – lichid de substanţe – produs a metabolismului.

El rămâne produsul de bază în alimentaţia copilului şi în continuare – până la 12 – 24 luni de viaţă. Pentru femeia gravidă starea cavităţii bucale şi a dinţilor au o importanţă mare. ca glandele mamare să fie supuse acţiunii băilor de aer – gravida să se afle dezbrăcată pe jumătate într-o odaie caldă şi bine aerisită. Femeia gravidă trebuie permanent să respecte igiena organelor genitale externe. timp de 10 min. care descompunându-se provoacă procesul de putrefacţie şi este un mediu nutritiv pentru diverşi microbi. Înainte şi după procedură se recomandă să-şi spele mâniile. E de dorit bretelele să fie destul de largi: deoarece greutatea care se ţine de ele nu este ca de obicei (sânul poate să se mărească cu câteva numere). Toaleta organelor genitale externe se recomandă să fie efectuată minimum de 2 ori pe zi. Se cunoaşte. de dorit de bumbac. în special. Ultimii pot pătrunde în vasele sanguine şi limfatice şi provoacă în continuare maladii post-partum grave. Mameloanele şi regiunea perimamilară nu se spală cu săpun! Mameloanele trebuie spălate şi şterse atent pentru ca să nu fie lezată pielea. Igiena glandelor mamare. Un duş cald sau în contrast şi băi solare de scurtă durată poate fi numai de folos. Este bine o dată în zi. În dinţii bolnavi se reţin resturi de hrană. Alimentaţia la sân determină mult dezvoltarea copilului şi la rândul său depinde de starea generală a mamei şi glandelor mamare. regimul alimentar. pe mameloane se formează cruste.contraindicate temperaturile prea reci sau prea fierbinţi. Este interzisă înlăturarea lor. Igiena cavităţii bucale. rezervele calciului şi fosforului în organismul femeii se micşorează. În rezultat la femeie în timpul sarcinii uneori se strică dinţii. că femeia în timpul sarcinii are necesitate în săruri minerale (în special calciu şi fosfor). Uneori la femeia gravidă. din care este constituită masa dentară. Igiena organelor genitale. iar cea de corp mai frecvent. 24 . Gravida trebuie să-şi aleagă un sutien comod. aici trebuie de adresat la medic unde vor fi înlăturate după metoda recomandată. când nu se respectă regimul igienic şi. În cazurile când alimentele conţin puţine săruri minerale. De asemenea se recomandă săptămânal de schimbat lenjeria de pat. mai frecvent. cu apă curgătoare daca nu are condiţii de a face duş. Aceasta are loc. dimineaţa şi seara. Laptele matern este unica hrană pentru nou-născut în primele luni de viaţă. din motivul eliminării colostrului.

Fustele se recomandă de purtat pe bretele. Bandajul protejează muşchii peretelui abdominal de supraextindere şi favorizează poziţia la care după sarcinile anterioare (în rezultatul polihidramniosului.) peretele abdominal a devenit flasc. Iarna gravida trebuie să îmbrace lenjerie caldă. sporturile pe care le practica înainte de sarcină. Înotul este un exerciţiu excelent. Cu înaintarea termenului de sarcină. relaxează şi face ca gravida să arate şi să se simte mai bine. făt macrosom etc. 25 . iar pe noapte se scoate. în viziunea acestui fapt lenjeria se murdăreşte mai repede. care vă solicită mai multe grupe musculare diferite. gravida puţin îşi schimbă mersul. Concomitent cu creşterea intrauterină a fătului şi mărirea în volum a abdomenului. Nu se poartă centuri şi sutien strâmt. Se îmbracă bandajul din poziţie culcată. provoacă încordarea excesivă a muşchilor membrelor inferioare şi spatelui. Ce-a mai bună haină – rochia cu talie liberă. va suporta mai bine sarcina şi va avea o naştere mai uşoară. în timp ce greutatea este susţinută în apă. Dacă gravida va fi într-o formă fizică bună. Purtarea în această perioadă a încălţămintei pe toc înalt îngreunează menţinerea echilibrului. pe toc jos şi lat.În timpul sarcinii este necesară igiena riguroasă a cavităţii bucale: dimineaţa şi înainte de somn dinţii trebuie curăţiţi cu peria şi pastă de dinţi. Dacă gravida se simte mai bine şi este activă. Trebuie de clătit cavitatea bucală după mâncare. De aceea gravida se spală şi schimbă lenjeria de corp şi de pat mai frecvent ca de obicei. Gravida trebuie regulat să frecventeze cabinetul stomatologic. poate continua. uterul face presiune asupra peretelui abdominal anterior. Exerciţiul fizic în sarcină. Încălţămintea gravidei trebuie să fie liberă. În timpul sarcinii la majoritatea femeilor se observă o transpiraţie abundentă. Exerciţiul fizic îmbunătăţeşte circulaţia sanguină. în limite rezonabile. ea poate să facă plimbări zilnice. Chiar dacă gravida nu practică nici un sport. sarcină gemelară. întăreşte muşchii. Începând cu luna a VII-a de sarcină e necesar de a purta bandaj. În timpul sarcinii nu se recomandă de purtat încălţăminte pe toc înalt. Hainele gravidei nu trebuie să comprime cutia toracică şi abdomenul. Vestimentaţia gravidei. Exerciţiul fizic moderat şi regulat este considerat nepericulos şi chiar binevenit pentru majoritatea femeilor gravide. pentru a înlătura resturi rămase. mai ales în a II-a jumătate a sarcinii.

stare de ameţeală sau de leşin. Interesul sexual este de asemenea influenţat de starea de oboseală şi de greţuri. să nu exerseze când este foarte cald. să evite săriturile înalte. ca o reacţie normală la schimbările hormonale din această perioadă. să nu ignore semnele de oboseală. Dacă după actul sexual femeia gravidă acuză senzaţii dureroase în regiunea inferioară a abdomenului sau eliminări sanguinolente din căile genitale. dureri. indiferent de termenul de sarcină. O alimentaţie corectă contribuie la sănătatea gravidei şi furnizează elementele nutritive necesare copilului pentru o bună creştere şi dezvoltare intrauterină. Alimentaţia corectă în sarcină. care sunt probleme obişnuite la începutul sarcinii. asistentul medical. precum şi asistentul social pot oferi îndrumări pentru exerciţiul fizic: • • • • • • dacă gravida nu este obişnuită să exerseze. se consideră că este mult mai importantă calitatea alimentaţiei.Medicul de familie. Relaţiile sexuale suportă schimbări în timpul sarcinii. Multe femei îşi pierd interesul sexual în primele trei luni de sarcină. Actualmente. nu cantitatea de alimente pe care o consumă. Nu este benefic faptul. Nu se recomandă cure de slăbire în timpul sarcinii. crescând gradat complexitatea exerciţiului. să înceapă cu o “încălzire” uşoară a muşchilor şi apoi să treacă la exerciţiile mai solicitante. Vechea idee conform căreia viitoarea mamă trebuie să mănânce “pentru doi” nu mai este considerată valabilă. dacă alimentaţia în timpul sarcinii a fost insuficientă sau dacă a fost în surplus. să poarte un sutien bun şi comod. 26 . să ceară sfatul medicului în cazul în care apar semne neobişnuite cum ar fi: sângerarea vaginală. este indicată consultarea urgentă a medicului-specialist. zguduiturile şi mişcările violente. E normal dacă adausul în greutate pe tot parcursul sarcinii va fi 8 – 12 kg. să bea apă din belşug pentru a evita deshidratarea. Relaţiile sexuale în timpul sarcinii. să se odihnească suficient. Interesul sexual poate descreşte din nou în ultimele trei luni. să înceapă cu mişcări uşoare.

La baza piramidei sunt situate produsele care trebuie folosite cât mai frecvent în raţia gravidei şi constituie cea mai mare parte a ei. dulciuri – rar Carne. paste făinoase – 5 ori pe zi Sucuri proaspete – fără limitare. cu cât e mai aproape de vârf – cu atât mai puţină importanţă o posedă produsele în dieta viitoarei mame. Produsele sunt dispuse la diferite nivele nu ocazional. “Piramida alimentaţiei” Grăsimi. nuci – 23 ori pe zi Lactate – 2-3 ori pe zi Fructe – 2-4 ori pe zi Legume – 3-5 ori pe zi Pâine. orez. iaurt (conţin calciu. fier). pâine. Reguli de bază pentru a avea o alimentaţie sănătoasă: • Se alege o dietă variată. ouă. peşte. carne şi peşte (conţin proteine. Se utilizează foarte simplu. Dacă dieta zilnică a gravidei conţine câte ceva din fiecare patru grupe alimentare enumerate mai sus. fibre. legume şi fructe (conţin vitamina C. La alcătuirea raţiei zilnice este necesar de condus după “Piramida alimentaţiei”. Consumul suficient de lichide în timpul sarcinii este esenţial pentru funcţionarea normală a rinichilor şi evitarea constipaţiei. găină.Principiul de bază: alimentaţia trebuie să fie diversă. crupe. maximal naturală şi să conţină cantitatea minimă de produse artificiale şi prelucrate. acid folic). înseamnă că gravida are o alimentaţie sănătoasă. • Se bea îndeajuns apă şi sucuri. 27 . boabe. Se folosesc în raţia zilnică alimente variate ce conţin substanţe nutritive şi vitamine: brânză. acid folic). Alimentele necesare pentru viitoarea mamă. fibre. lapte. paste din făină de grâu integrală (conţin proteine. proteine).

Dacă se reîncălzeşte mâncarea. mirodenii şi coloranţi. Bucatele “stătute” ar putea conţine bacterii care pot ajunge la făt. Multe probleme minore de sănătate pot fi rezolvate fără medicamente. Alimentele conservate. Nu se consumă alimente cu termenul de valabilitate depăşit. cât şi după naştere. Abuzul de cafea şi de alte băuturi ce conţin cofeină (ceai. Unele medicamente pot cauza malformaţii sau alte complicaţii în dezvoltarea fătului. coca-cola) poate să se răsfrângă negativ asupra evoluţiei sarcinii: provocarea hipertensiunii arteriale. De exemplu. S-a demonstrat că fumatul este periculos pentru sănătatea copilului atât în timpul sarcinii. Dacă gravida va abandona fumatul în primele luni de sarcină. Se acordă o atenţie specială igienei în prepararea bucatelor. ameninţându-i viaţa. pentru a evita contaminarea cu bacterii şi toxine. astfel copilul nu va fi expus 28 . ea va fi ţinută pe foc până dă în clocot. Orice medicament utilizat în timpul sarcinii trebuie să fie recomandat sau prescris de către medic. mai ales în primele luni de sarcină. Nu se consumă carne sau ouă crude sau insuficient prelucrate termic. Dacă mama fumează în timpul sarcinii. iar o mare parte dintre ele conţin multă grăsime. De aceea nu este bine ca gravida să primească nici un medicament care nu a fost prescris de medic. Se recomandă evitarea brânzeturilor moi din lapte nepasteurizat. consum crescut de lichide şi alimente bogate în fibre. Deprinderi nocive în timpul sarcinii Riscurile fumatului. au adaos de zahăr şi sare. se reduce mult riscul complicaţiilor. legumele şi zarzavaturile – pentru a evita riscurile ce le prezintă legumele contaminate cu substanţe chimice sau pesticide. Carnea crudă se păstrează într-un compartiment separat al frigiderului. Se evită alimentele conservate. de asemenea. de obicei. conservanţi. • • Se spală foarte bine fructele. Soţul.• • • • • • Se mănâncă numai alimente proaspăt gătite. trebuie să refuze fumatul. favorizarea dezvoltării anemiei şi naşterea unui copil cu masă mică. constipaţia poate fi combătută prin mai multă mişcare. nicotina pătrunde în circuitul sangvin al fătului şi reduce substanţial cantitatea de oxigen şi substanţe nutritive pe care acesta le primeşte din sângele matern. Medicamentele în timpul sarcinii.

29 . dar pot fi dăunătoare.274 g. inclusiv a dezvoltării încetinite a creierului. Femeile trebuie să fie încurajate să abandoneze consumul de droguri. mortalităţii perinatale. anomalii faciale. microcefalie.. Alcoolul exercită o acţiune negativă asupra dezvoltării sarcinii (avortul habitual. Cercetările au arătat că copiii părinţilor alcoolici se pot naşte cu multiple handicapuri. malnutriţia nou-născutului. Fumatul în timpul sarcinii sporeşte riscurile: • reducerii greutăţii nou-născutului (reducerea medie a greutăţii la naştere a copiilor fumătorilor atinge 127 .. schimbări oculare. comparativ cu copiii persoanelor ce nu fumează). Consumul de alcool. Asistentul social poate recomanda: • • să evite fumatul în camera nou-născutului.şi postnatale. Copiii părinţilor care fumează tind să fie mai scunzi şi mai sensibili la afecţiunile respiratorii.“fumatului pasiv” după naştere. naşterea prematură. alcoolul poate depăşi bariera placentară şi ajunge în sângele fătului. Efectele directe asupra fătului ale consumului drogurilor sunt incerte. anomalii ale articulaţiilor. să evite fumatul până la şi în timpul alăptării nemijlocite la sânul mamei (perioada de înjumătăţire a nicotinei . Utilizarea drogurilor în sarcină. hipoxiei la făt. Alcoolul poate provoca Sindromul alcoolic fetal caracterizat prin următoarele: • • • dereglări ale creşterii pre. • • • avortului spontan habitual şi naşterii premature.) şi asupra sănătăţii viitorului copilul. Consumul excesiv al alcoolului în timpul sarcinii poate condiţiona dezvoltarea viciilor congenitale.90 minute). Se recomandă ca femeile însărcinate să nu consume deloc alcool. Ca şi fumul de ţigară. Fumatul în timpul alăptării poate provoca o scădere a producerii laptelui şi încetinirea creşterii nou-născutului.

scad în poziţia culcată sau sub un duş cald. se angajează la în intrarea în bazinul mic şi ca urmare înălţimea fundului uterin se micşorează. subit. Acestea sunt următoarele: • Coborârea capului fătului la intrarea în bazinul mic. Rareori naşterea se produce pe neaşteptate. Naşterea copilului este unul dintre cele mai memorabile evenimente din viaţa unei familii.1. • • Dureri în spate şi pelvis din cauza extinderii ligamentelor uterine şi pelviene. • Creşterea excitabilităţii uterului. nu devin mai puternice. însoţite de senzaţii dureroase. Contracţiile preliminare nu au niciodată o frecvenţă regulată şi nu duc la modificarea colului uterin. Nimeni nu poate preciza începutul sau durata naşterii. 30 . se simt mai mult în regiunea inferioară a abdomenului (uterul se simte întărit ca o minge).4 Naşterea fiziologica. Ce sunt contracţiile false? Contracţiile false nu duc la modificări ale colului uterin. cu aspect de albuş de ou sau uşor roz (se produce eliminarea dopului de mucus din canalul cervical). 95% dintre femei nasc înainte sau după data aşteptată. sau preliminare. Semnele prevestitoare ale naşterii. mai frecvente sau mai lungi. Aceste contracţii uterine se numesc false. Senzaţii de crampe. nerăbdare sau mulţumire şi chiar exaltare). Cu 2–3 săptămâni înainte de naştere partea fetală prezentată. Începutul naşterii se poate recunoaşte după prezenţa a cel puţin unuia din următoarele trei semne de bază: 1. Eliminarea de mucus cervical (uneori uşor sangvinolent). care sunt numite prevestitoare ale naşterii. de la câteva zile la câteva săptămâni. Semnele sigure ale începutului naşterii Din momentul instalării travaliului regulat şi până la sfârşitul naşterii femeia se numeşte parturientă. De obicei cu 2-3 săptămâni înainte apar unele semne. sunt neregulate şi neprogresive. mai mult ca o presiune decât ca durere. uneori asociate cu modificări emoţionale asemănătoare celor din faza premenstruală (anxietate. mai frecvent capul fătului. Gravida simte că respiraţia i sa uşurat. În ultimele 2-3 săptămâni de sarcină apar periodic contracţii uterine neregulate. sau nevoia de a se urina mai frecvent sau de a goli intestinul. • În ultimele zile înainte de naştere la gravidă are loc creşterea secreţiei vaginale. datorită apăsării vezicii urinare de către partea prezentată a fătului. presiune în rect.

În funcţie de mărimea rupturii. Apariţia contracţiilor uterine regulate. Nounăscutul îi va părea mai scump. Să aplice un scutec curat la fanta genitală. De obicei. mai apropiat şi acest lucru numai va fortifica relaţiile între soţi. 31 . variază ca intensitate de la o senzaţie de presiune la cea de durere prin întindere. 3. articole de toaletă. soţii care acordă sprijin psiho-emoţional la naştere consideră acest eveniment de importanţă deosebită în viaţa lor. reviste. lichidul amniotic poate fi pierdut gradat sau în mod brutal. halat. De multe ori ruperea membranelor este primul semn de începere a naşterii. care are posibilitatea de a urmări cu ochii săi câte eforturi a necesitat naşterea copilului va putea aprecia la justa valoare acest eveniment. nu toate familiile doresc sau au posibilitatea de a organiza participarea soţului la naştere. Deoarece naşterea durează mai multe ore prezenţa unei asemenea persoane poate oferi un sentiment de securitate şi poate ameliora dispoziţia mamei. Rolul persoanei de sprijin psiho-emoţional Rolul persoanei de suport (sau de acompaniere a naşterii) constă în susţinerea viitoarei mame. Ce trebuie să facă gravida când are contracţii adevărate? Când sunt observate asemenea semne gravida trebuie să anunţe medicul de familie. bomboane. lengerie bumbac. devin mai puternice. Pregăteşte lucrurile necesare pentru maternitate: carnetul medical perinatal. îmbrăcăminte de copil. Să stea culcată în decubit lateral. gustări (ciocolată. aparat foto sau cameră de luat vederi. să cheme echipa medicală de urgenţă (Ambulanţa). prosoape. şosete. casetofon. Să ţină minte ora când s-a scurs lichidul amniotic. Această persoană are un rol de alinător sufletesc. tampoane. sunt simţite în regiunea inferioară a abdomenului şi iradiază în partea de jos a spatelui. În asemenea cazuri la naştere pot participa şi alte persoane. buletinul de identitate. Să cheme Ambulanţa. Un tată. mai lungi şi mai frecvente.2. cămăşi. suc de fructe) şi.. culoarea lichidului scurs. Ruperea membranelor şi pierderea “apei” înseamnă că stratul protector de lichid amniotic din jurul fătului nu mai există. Contracţiile adevărate sunt regulate şi progresive. Cu toate acestea. biscuiţi. Ruperea membranelor (ruperea “pungii apelor”). va uni familia. poliţa de asigurare medicală. Asistentul social în aşa caz va recomanda următoarele: • • • • • Să atragă atenţie la cantitatea. dacă regulamentul spitalului permite.

deoarece nu fiecare femeie doreşte ca soţul să fie prezent în asemenea situaţie delicată. Soţul va lua o decizie corectă. tensiunea arterială. îşi revin la starea de până la sarcină. prietena sau orice altă persoană se pot isprăvi de minune cu acest rol. iar soţia trebuie să înţeleagă şi să primească această decizie. Cu toate acestea. ascultânduşi inima. a uterului şi sângerările vaginale (lohiile) vor verifica starea picioarelor. Reduce numărul intervenţiilor chirurgicale. decizia trebuie să fie luată de către părinţi. starea sânilor. pulsul. dacă. independent de marea varietate de păreri pozitive despre prezenţa persoanei de suport la naştere. de starea sănătăţii mamei şi a copilului. care vor controla dacă totul merge bine. Soţii trebuie să fie sinceri unul faţă de altul. Pe de altă parte. Soţul trebuie să chibzuiască foarte bine dacă va putea rezista în această situaţie extremă. Dacă pentru unii taţi aceste sentimente sunt pozitive atunci pentru alţii prezenţa la naştere ar putea deveni o traumă sufletească serioasă. Prezenţa persoanei de sprijin la naştere are următoarele avantaje: • • • Reduce durata naşterii. în special organele de reproducere. Dacă a fost o naştere pe cale vaginală fără complicaţii şi starea sănătăţii copilului şi a mamei este bună 32 . Durata spitalizării depinde de felul naşterii. În general această perioadă durează şase-opt săptămâni. În calitate de persoană de suport poate fi ales chiar un lucrător medical: medic sau moaşă. din maternitate. şi decizia mamei de a nu dori prezenţa soţului la naştere nu trebuie să fie acuzată. Nu este neapărat ca părinţii să se conducă de moda prezenţei obligatorii a soţului la naştere. să primească o decizie comună pentru a nu simţi sentimente de vină unul faţă de celălalt. ar dori să rămână neîncadrat în acest proces. scade necesitatea anesteziei la naştere. Îndată după naştere lăuza va fi sub urmărirea atentă a medicului şi moaşei. Soţul nu trebuie să fie obligat să fie prezent la naştere.5 Lăuzia fiziologică Perioada de lăuzie (puerperală) este perioada după naştere când organismul femeii. Micşorează numărul părerilor negative despre procesul naşterii. Cine poate fi ales drept persoană de sprijin psiho-emoţional la naştere? Adesea gravida preferă să fie susţinută de către soţ. ghidat de propriile sentimente.Pe parcursul sarcinii gravida trebuie să ia o decizie privind cine va fi persoana de suport care o va susţine în timpul naşterii. sora. cu toate că mama. 1. Ei vor controla zilnic temperatura corpului. lăuza va fi întrebată dacă are probleme cu urinarea şi dacă are scaun.

deşi aceasta nu este o regulă. Vezica urinara si intestinele. După naştere femeia (lăuza) are secreţii sanguinolente provenite din uter. Dacă a fost o complicaţie la naştere. lohiile devin albe sau galbene şi se reduc până la dispariţie în 30-40 zile. pâine din făină integrală. Odată cu reluarea relaţiilor sexuale. Menstrele pot reveni începând cu a patra săptămână după naştere. femeia poate rămâne gravidă (chiar înainte de restabilirea menstrelor şi chiar dacă alăptează). Uneori apar şi mici cheaguri. cu timpul totul revine la normal. coapse şi abdomen se vor reduce şi vor păli cu timpul. În perioada menstrelor se recomandă de folosit tampoane sanitare externe şi nu tampoane intravaginale. Vergeturile roşietice (striile) pe sâni. Recomandări în îngrijirea postnatală Lohiile. legume. să folosească multe fructe. se poate întâmpla ca menstrele să revină abia după stoparea alăptării copilului. Este foarte important ca în timpul acestei perioade să fie asigurată activitatea normală a vezicei urinare şi a intestinelor. dar nu vor dispărea complet. patru zile. În primele zile aceste secreţii sunt roşii şi pot fi la fel de abundente ca o menstră. patru luni după naştere. În aşa cazuri se recomandă să bea mult lichid. mai ales dacă sunt hemoroizi şi dureri din cauza aceasta sau pentru că a avut loc o perineo. La trei. perioada postnatală nu este cea mai bună perioadă pentru a ţine un regim.sau epiziotomie. În primele zile după naştere lăuza poate simţi nevoia să se urineze frecvent. până la şase luni după naştere. În această perioadă se recomandă spălături frecvente ale organelor genitale externe şi utilizarea de absorbante igienice. Acest fenomen este temporar şi se datorează modificărilor hormonale din această perioadă. ea va 33 . se poate constata faptul căderii părului mai mult decât de obicei.externarea are loc după trei. Revenirea menstrelor. Dacă lăuza are o dietă echilibrată. cereale. dacă nu utilizează un contraceptiv. Constipaţia poate fi o problemă. Dacă femeia alăptează. După 10-14 zile. Deşi multe femei doresc să revină rapid la silueta de până la sarcină. sau naşterea a avut loc prin operaţie cezariană sau copilul are complicaţii spitalizarea va dura un timp mai îndelungat. Aceasta se explică prin faptul că poate avea loc o ovulaţie înainte de revenirea menstrelor. Pielea şi părul. Alimentaţia şi silueta. În scopul îngrijirii pielii şi părului se recomandă duşurile frecvente cu apă caldă şi nu băile fierbinţi.

evitând exerciţiile prea solicitante. Angorjarea sinilor. Alcoolul şi drogurile: etanolul pătrunde în laptele matern. Dacă lăuza nu alăptează.reveni la greutatea ei obişnuită. Din momentul în care nu mai sunt lohii se poate de practicat înotul.5 ore. va recăpăta tonusul muscular şi un abdomen suplu. va simţi sânii mai plini şi mai grei. Se recomandă de purtat un sutien bun din bumbac care să susţină sânii. Pentru lăuză e necesar să găsească zilnic timp liber pentru exerciţii fizice. Când copilul trece de trei luni. mamele care alăptează sunt sfătuite să nu fumeze înainte sau în momentul alăptării. Contactul cu boli infecţioase: trebuie de evitat infectările atât a mamei. Cofeina: cofeina este transportată în laptele matern. dar concentraţia ce rezultă în urma consumului la ocazia unui pahar de vin sau de bere consumat este foarte joasă. la prematur 97. când începe secreţia laptelui lăuza. că copilul care se alimentează natural va primi 1. femeia poate merge la ore obişnuite de gimnastică aerobică. Este demonstrat. După naştere lăuza trebuie să evite: Fumatul: copii care se alimentează natural de la mamele ce fumează au o pondere mai joasă de creştere decât copiii care se alimentează de la mamele nefumătoare. nu va stoarce laptele pentru a goli sânii deoarece aceasta va stimula secreţia lactaţiei. fapt care stimulează refacerea musculaturii pelviene şi a celei abdominale. cît şi a pruncului. Concomitent ea va face exerciţii fizice în mod regulat. efectul metabolitului toxic al etanolului-acetaldehida. Deoarece perioada de înjumătăţire a nicotinei este de 90 minute. În timp de 36 ore. 34 . Ca rezultat al acumulării de cofeină în organismul copiilor alimentaţi de mame care fac abuz de cafea sau alte băuturi cofeinizate survine starea de iritabilitate crescută şi dereglări de somn. orice senzaţie de disconfort trebuie să dispară.5-3.1 mg de cofeină după o singură cană de cafea consumată de mamă. În a doua şi a patra zi după naştere. Perioada de eliminare a cofeinei la un nou-născut la termen este aproximativ 80 ore. Fumatul trebuie evitat în camera copilului. Se recomandă unele exerciţii pentru musculatura abdominală: să inspire încet lăsând abdomenul să se ridice şi să expire contractând brusc muşchii abdominali (se va repeta de 4-6 ori pe oră). precum s-a demonstrat asupra copilului este semnificativ în consumul regulat al alcoolului.

usturimi) în timpul urinării. deoarece permite prevenirea unei sarcini nedorite sau cu risc înalt pentru sănătatea mamei (copilului).Folosirea medicamentelor. Dacă DIU nu a fost inserat în acest interval de timp. sunt dificultăţi (dureri. Pentru a reduce riscul de transfer al preparatelor anestezice la copil. apare o sângerare abundentă din vagin. 1.6 Contracepţia postpartum (după naştere) Contracepţia postpartum constituie un component important al serviciului de planificare a familiei. Termenele de prescriere a metodelor de contracepţie după naştere la mame care alăptează. Aceste probleme pot fi soluţionate prin folosirea anesteziei locale în timpul operaţiei. prin minilaparatomie sau laparoscopie. • Sterilizare chirurgicală Sterilizarea chirurgicală feminină poate fi efectuată imediat după naştere. lohiile capătă o culoare sau miros neobişnuit. Medicamentele nu trebuie utilizate fără indicaţia medicului. următoarea alăptare se va amâna cu câteva ore. Femeia trebuie să alăpteze copilul cu puţin timp înainte de intervenţie. • DIU medicate cu cupru DIU medicate cu cupru nu influenţează nici cantitatea şi nici calitatea laptelui matern. Asistentul social va sfătui gravida să consulte medicul în caz dacă: • • • • • • • apare melancolie sau depresie după naştere. sunt dureri perineale pronunţate. Operaţia poate afecta lactaţia mamei dacă se aplică anestezie generală sau dacă copilul este separat de mamă pentru o perioadă îndelungată de timp. Metoda de contracepţie postpartum va fi selectată în funcţie dacă mama alăptează sau nu copilul. Condomul ce conţine lubrifiante este în special util pentru femeile în perioada postpartum deoarece sporesc lubrifierea vaginului. afectată după naştere. 6 săptămâni 6 luni • Prezervativ şi spermicide Spermicidele şi metodele de barieră nu au nici un impact negativ asupra lactaţiei. Apare febră. 35 Naşterea . în primele 48 ore. dureri pronunţate în regiunea anusului când lăuza are scaun sau dacă sunt hemoroizi. Apar dureri în regiunea glandelor mamare. DIU poate fi inserat imediat postplacentar sau în primele 48 ore după naştere cu condiţia că nu sunt semne de infecţie. atunci acesta poate fi inserat începând cu săptămâna 4-6 după naştere.

pentru a reduce riscul unei sarcini nedorite. CCI) pot fi utilizate după 6 luni postpartum. nastere. Componentul estrogenic al COC reduce cantitatea laptelui matern şi poate spori riscul complicaţiilor trombotice dacă sunt folosite imediat după naştere. iar la copiii din perioada neonatala (primele 6 săptămâni după naştere) capacitatea ficatului şi a rinichilor de a metaboliza steroizii este redusă. .. CCI Contraceptivele orale combinate (COC. • Metoda fiziologică Metodele naturale de contracepţie după naştere nu sunt potrivite pentru femeile ce alăptează.ciclul menstrual încă nu s-a restabilit. ceea ce înseamnă . • Contraceptivele ce conţin numai progestine . ea poate fi făcută nu mai devreme de 6 săptămâni după naştere. graţie dificultăţii de a preciza momentul de ovulaţie. • Contraceptivele orale combinate -COC. DepoProvera. Ginecologia – provine de la cuvintele greceşti . Această prudenţă se bazează pe studiile teoretice care confirmă trecerea steroizilor prin laptele matern la copil. si .obstetrix’’. MAL poate fi folosită ca metodă de contracepţie în primele 6 luni după naştere.logos”.laptele matern constituie cel puţin 85% din raţia zilnică a copilului.copilul are vârsta sub 6 luni.ştiinţa..gyne’’. si perioda de 42 de zile după nastere.asigură o protecţie naturală de o sarcină nedorita dacă: . ..a sta înaintea femeii la naştere’’. naştere şi după naştere inclusiv a nounăscutului (28 zile). Termeni precoci de sarcină – este vârsta sarcinii de la concepere până la 12 săptămâni de sarcină. • Metoda amenoreei de lactaţie (MAL) Metoda amenoreei de lactaţie .CPP Contraceptivele ce conţin numai progestine (norplantul. de aceea pot fi utilizate doar după 6 săptămâni postpartum.femeie. 36 . minipilula) – nu au o influenţă negativă asupra lactaţiei şi pot fi folosite postpartum de către femeile ce alăptează.. Asistenţă perinatală – asistenţa gravidei în sarcina. Expertiza internaţională însă recomandă utilizarea progestinelor după 6 săptămâni postpartum. Este ştiinţa despre procesele fiziologice şi patologice ale sistemului reproductiv uman în diferite perioade de vîrstă a femeii.Dacă operaţia nu s-a efectuat în primele 48 ore postpartum. După 6 luni trebuie folosită o metodă adăugătoare. Definiţii: Obstetrica – provine de la cuvântul din limba latină . Este ştiinţa ce studiază procesele fiziologice si patologice din organismul femeii legate de sarcină. după involuţia definitivă a uterului. Îngrijire antenatală – îngrijirea gravidei in perioada de sarcina.

Gravida A. a adăugat 12 kg. 21 ani. primipară. şi modul în care au fost sau pot fi parcurse etapele îngrijirii mamei in sarcină. 4. multipară.. Avort – întreruperea sarcinii până la 22 săptămâni Naştere prematură – naşterea de la 22 până la 37 săptămâni Aplicaţii practice: Analizaţi studiile de caz. 3 copii. Gravida L.Malformaţie congenitală – este o dereglare de formare normală a organelor sau sistemelor embrionului sub acţiunea factorilor mediului extern sau intern. formular nr. Uter – organ genital feminin intern in care are loc dezvoltarea fătului. Studiu individual 1. 19 ani. 2.139. doreşte al patrulea copil. Carnet medical perinatal. primipară. 6 luni. Ce sfaturi aţi oferi gravidelor? 1. perioada între naşteri 8 luni.. Geneva 1994 37 . iubeşte foarte mult dulciurile.02 Nr. a fost luată în evidenţă la 14 săptămâni de sarcină. a patra zi după naştere simte sânii mai plini şi mai grei. Gravida C.. luna obstetricala are 28 de zile). vârsta sarcinii 38 săptămâni. Chişinău 2003 2. OMS. a născut un copil cu anomalii de dezvoltare. Vârsta gestaţională – vârsta sarcinii în săptămâni obstetricale ( 7 zile. Lăuza N. 3. Explicaţi care este rolul asistentului social în aceste cazuri. Argumentaţi rolul asistentului social în promovarea modului de viaţă sănătos.. 1an. Pachetul de intervenţii mama şi copilul: implementarea programelor naţionale pentru sănătatea mamei şi copilului.05. Doamna B. 6. acuză dureri regulate în regiunea inferioară a abdomenului care au început 2 ore în urmă. 28 ani.. 3. Prezentaţi un caz din experienţa Dvs.. Modulul „Îngrijirile antenatale”. Gravida – femeia însărcinată. Identificaţi factorii de risc pentru sarcină în comunitatea în care activaţi. 2. vârsta sarcinii 24 săptămâni. 5. Gravida P.113/e aprobat de MS al RM 28. 3. BIBLIOGRAFIE: BIBLIOGRAFIE: 1.

P. incompatibilitate Rh. meteorism hemoroizi. cefalee.la nivel de aplicare • Să ajute gravida şi familia acesteia de a depăşi problemele posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să posede deprinderi practice în acordarea primului ajutor prespitalicesc în stărilor de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală . prezentaţia placentei. V. M. Andrei I. hemoragie. mişcare fetală. 2006. P.. 2004. adaos ponderal. pag. Stratulat. Roşca. 2007. pofte. angorjare a sânilor. L. sarcină multiplă.. Tema 2: Sarcina şi perioada postnatală complicată 3. 6. Editura CIVITAS. P.2 Stări de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală Concepte – cheie: sarcină complicată. depresie. Studiul determinanţilor medicosociali ai accesibilităţii îngrijirilor antenatale. 2005. Crudu. 5. Curteanu. avort.4. 2001 9. Ciocanu. Chişinău. rupere a prenatală a membranelor. apoplexie uteroplacentară. Buletinul Academiei de Ştiinţe. Strătilă.. I. Programul Naţional de Perinatologie. hipertensiune indusă de sarcină. Chişinău. Graviditate Fără Risc.. Şişcanu D. Cheianu D. Eţco C.1 Probleme posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală 3. rău de dimineaţă. Ţăruş. Bologan şi al. constipaţie. 276 pag. aversiuni şi picanterii. (P. 7. Situaţia demografică în Republica Moldova şi calitatea serviciilor perinatale. Manual de indicatori naţionali în asistenţa perinatală. anemie. leucoree. Stratulat. Carauş. parorexie. T. crampe musculare. M. Editura CIVITAS. Nr. V. Stratulat. epilepsie. 69 p. Modulul „Asistenţa antenatală”. A.la nivel de cunoaştere • Să enumere problemele posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să descrie semnele clinice ale problemelor posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să definească stările de urgenţă în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să expună semnele clinice de bază a stărilor de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală . naştere prematură. Eţco. perioadă postnatală. edeme. 2002 8. Friptu. Obiective: . durere lombara. Savin V. M. diabet. sincopî. varicele. reflux gastro-esofagal.la nivel de integrare • Să estimeze necesitatea cunoaşterii materiei în activitatea profesională • Să explice importanţa activităţii asistentului social în îngrijirea perinatală 38 . Friptu şi al. P. „Fortificarea serviciilor perinatale de calitate”. insolaţia.

ba dimpotrivă.a. cum ar fi pămînt. ar putea fi interpretate drept semne de boală. varicele şi vaginitele. băuturi carbo-gazoase. dar fără a exclude alte alimente. 39 . nu adaugă în greutate. pot fi cauza unor senzaţii puternic supărătoare şi de disconfort. pe cât e posibil. spasmele musculare gambiene (cârceii). suc de citrice. aversiunile şi picanteriile. foarte reci sau fierbinţi. ea este frecvent însoţită de simptoame. cafelei. • gravidele care suferă de vomă persistentă. conducând la modificări ale modului obişnuit de comportament. starea de oboseală. aversiune (dezgust) şi picanterie (mâncarea picantă) pot împiedica ingerarea. Alinarea acestor simptoame este un aspect important al îngrijirilor medicale antenatale.1 Probleme posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală Consideraţii generale Deşi o sarcină fără complicaţii este considerată în general. constipaţia. Greţurile şi vărsăturile. masa corporală se micşorează. Poftele. cretă. 5-6 prize pe zi. care în alte momente sau circumstanţe. • nu încurajaţi gravida de a lua medicamente împotriva greţurilor fără a discuta cu medicul. • alimentaţia frecventă în cantităţii mici. sunt încurajate de a consulta medicul de familie sau medicul specialist. pe parcursul sarcinii şi a perioadei postnatale pot apărea un şir de stări care necesită o intervenţie medicală de urgenţă. picante sau cu arome puternice. Cafea). Murături) este un fenomen obişnuit în timpul sarcinii. hemoroizii. Aceste probleme pot fi cauzate de schimbările hormonale din organismul femeii gravide. • scularea din pat lentă şi aşezarea pe marginea patului pe un timp oarecare. a mirosurilor neplăcute. arsurile epigastrice. Se recomandă: • gravida va fi încurajată să satisfacă “poftele” în limitele rezonabile. Unele femei au aversiune faţă de unele alimente sau băuturi (ex. În aceste cazuri se apreciează necesităţile nutritive. • ingerarea separată a substanţelor lichide şi solide. Se vor acorda sfaturi cu privire la regimul de alimentare corect. • evitarea. asimilarea sau utilizarea substanţelor nutritive. Greaţa. • evitarea mâncării grase. a pesmeţilor sau servirea unei ceşti cu ceai înainte de a vă ridica dimineaţa din pat. examinarea clinică şi de laborator pentru depistarea dereglărilor eventuale a tractului gastro-intenstinal. poate fi evitată sau micşorată prin: • mâncarea biscuiţilor uscaţi. Uneori existenţa stărilor de poftă.• Să manifeste atitudini de responsabilitate în activitatea de echipă în acordarea îngrijirilor perinatale 3. Poate apărea poftă de a mânca lucruri care nu sunt alimente (parorexia). • gravida va fi încurajată să consulte medicul de familie sau medicul specialist. De asemenea. ca o stare de sănătate. Răul de dimineaţă Unele femei au greaţă şi vărsături în timpul primelor trei luni de sarcină. parorexia Pofta pentru anumite alimente (ex. legată de sarcină. ş.

pere. de obicei..a.Arsurile la stomac (refluxul gastro-esofagal) Refluxul gastro-esofagal reprezintă o formă de indigestie care se manifestă prin senzaţie de arsură. Constipaţia/meteorism Constipaţia şi/sau meteorismul sunt situaţii destul de frecvente în timpul sarcinii. Se întâmplă atunci când musculatura esofagiană (tubul care duce mâncarea către stomac) se relaxează sub acţiunea hormonilor de sarcină. formează gaze. fructe proaspete sau uscate cum ar fi: prune. • alimentare frecventă şi în cantităţi mici (5-6 ori pe zi). legume. care poate fi nociv în timpul sarcinii. caise. sărate. • nu încurajaţi gravida să folosească medicamente împotriva indigestiei. foarte condimentate ş. • evitarea produselor care. Se recomandă: • gravida va fi încurajată să acorde mai multă atenţie igienei personale. Problema este. • în cazul când metodele enumerate mai sus nu dau efect încurajaţi gravida pentru o consultaţie la medicul de familie sau a medicului specialist în scopul administrării unui laxativ blând. Reprezintă o problemă relativfrecventă în timpul sarcinii şi se datorează presiunii crescute a uterului gravid asupra sistemului circulator. provoacă persoanei în cauză stări de disconfort. din cauza sarcinii avansate. O mişcare a fătului poate provoca micţiunea involuntară. către gură. Ele se datorează în mare parte efectului relaxant al progesteronului (hormon de sarcină).a. sprijinit de perne. Sunt agravaţi de constipaţie. • evitarea mişcărilor prea energice timp de o oră sau două după masă. La începutul sarcinii şi. Ca urmare. Asistentul social va recomanda evitarea acestei situaţii prin: • identificarea şi evitarea alimentelor care produc arsuri (mâncărurile picante. • evitarea mâncării care. mărit în volum. • aşezarea cu spatele drept în timpul mâncării şi somnul în poziţie semişezând. femeia gravidă adesea are senzaţia de o greutate nedefinită în partea inferioară a abdomenului cauzată de dilatarea vaselor sanguine şi accelerarea fluxului sanguin. • nu încurajaţi gravida să utilizeze purgative. reieşind din faptul că unele antiacide conţin sodiu. Majorarea frecvenţei micţiunii. Se recomandă în caz de hemoroizi: 40 . Pot provoca durere. • consumul unei cantităţi potrivite de apă şi sucuri de fructe. Spre sfârşitul sarcinii. atunci când ar fi fost menstruaţia. • efectuarea zilnică a exerciţiilor fizice. Transpiraţia devine şi ea mai abundentă în timpul gravidităţii. când uterul mărit apasă pe vezica urinară. care reduce tonusul muscular intestinal şi deci încetineşte înaintarea conţinutului intestinal. asupra intestinelor. Evitarea constipaţiei şi/sau a meteorismului se face prin: • o dietă variată şi bogată. în special. constipaţia se agravează prin presiunea uterului gravid. trec în sus. durere sau disconfort în zona esofagului. Micţiunea devine deosebit de frecventă în ultimele luni de graviditate. punându-se accentul pe includerea fibrelor alimentare ce se conţin în cerealele neprelucrate. ş. prurit (mâncărimi) sau arsuri (usturimi) locale şi chiar sângerări din venele afectate. de obicei. Hemoroizii Hemoroizii sunt grupuri de venuli nodoşi la nivelul rectului. de obicei mai acută în timpul nopţii sau în timpul perioadelor de odihnă în pat din timpul zilei. afumate. alimentele parţial digerate ce conţin suc gastric.).

• • • • • consumarea cantităţilor mari de lichid (mai ales apă) şi alimentelor bogate în fibre. 41 . • purtarea pantofilor comozi. încurajaţi gravida să discute cu medicul de familie ori medicul specialist despre situaţia creată. Se datorează presiunii venoase crescute şi a efectelor hormonilor de sarcină asupra pereţilor vasculari. • în cazul apariţiei edemelor generalizate sau ce progresează rapid (1-2 zile) se va chema ambulanţa Varicele (Dilatarea venelor) Dilatarea venelor poate apărea la picioare sau la nivel vulvar. Eliminările gelatinoase pot fi din cauza eliminării glerei cervicale (în sarcina avansată aceasta indică apropierea naşterii).). • mişcarea picioarelor cât mai des atunci când şedeţi. Edemele Edemele la piciore şi glezne sînt manifestări extrem de frecvente la sfîrşitul sarcinii. se aplică pe zona venelor inflamate o bucăţică de gheaţă. • în cazul răspândirii edemelor pe abdomen. • evitarea aflării în picioare sau în poziţia de şezut pentru perioade lungi de timp. • dezicerea de ciorapi care strîng la picioare şi/sau purtarea ciorapelor elastici. Eliminările apoase pot fi din cauza scurgerii lichidului amniotic. Edemul din perioada sarcinii apare cel mai des ca rezultat al schimbărilor hormonale sau din cauza unui regim alimentar necorespunzător.a. Recomandăm gravidei pentru a reduce edemele picioarelor: • odihnă cu picioarele ridicate ori de cîte ori este posibil. • ridicarea picioarelor sus pe un scaun în momente de odihnă. pentru a evita constipaţia. irigări ale vaginului fiindcă ele pot provoca diverse complicaţii. purulentă (poate fi o infecţie specifică). • abandonarea jartierelor sau ciorapilor care strâng picioarele. deoarece ele pot fi semn de preeclampsie (o condiţie potenţial serioasă ce se caracterizează prin hipertensiune arterială. gravida va fi încurajată de a se adresa la medicul de familie sau medicul specialist. • îndeplinirea exerciţiilor fizice în mod regulat. băiţe. În asemnea situaţii se recomandă: • gravida va fi încurajată să se adreseze medicului de familiei sau medicului specialist. la necesitate medicul poate prescrie supozitoare sau o cremă calmantă. mîini. ş. În general. acestea se manifestă după o zi de activitate intensă şi/sau în timpul sezonului cald. Nu se recomandă să se facă spălături. eliminarea de proteine prin urină. cu toc jos. gravida este încurajată să acorde mai multă atenţie igienei personale. sau la masă în faţa calculatorului. edeme). Scurgeri vaginale Leucoree spumoasă cu miros caracteristic (poate fi trihomonoza). fără a face mişcări. sau unei poziţii incomode forţate ( de exemplu în cadrul serviciului la un aparat electric. pentru a înlătura senzaţia de arsuri. îndeplinirea exerciţiilor fizice în mod regulat. brânzoasă (poate fi candidoză). • gravida se va spăla dimineaţa şi seara fără săpun pentru a evita iritarea mucoasei vaginului. Pentru a reduce durerea din picioare şi a îmbunătăţi circulaţia sângelui se recomandă: • evitarea poziţiei în picioare nemişcate şi de lungă durată.

dacă regiunea piciorului sau vulvară afectată va prezenta semnele unei inflamaţii acute (creşterea temperaturii locale. Crampele musculare. Însă.a. dureri lombare. căpătându-i forma.) gravida va fi încurajată să se adreseze medicului de familie sau medicului specialist pentru consultaţii în vederea aplicării unui tratament. este destul de intens şi generalizat. . acesta poate fi unicul semn al colestazei hepatice. • Durerile lombare Mărirea abdomenului provoacă creşterea eforturilor din partea muşchilor spinării şi. durere. Colestaza netratată poate duce la naştere prematură. În cazul pruritei cutanate se va recomanda: 42 . Uneori determină hemoragii materne după naştere. • gravida este încurajată să consulte medicul de familie sau medicul specialist care poate recomanda un supliment de calciu şi vitamina D.să nu să se aplece de la mijloc pentru a ridica ceva. • Dacă durerea lombară persistă gravida va fi încurajată să meargă la o consultaţie medicală la medicul de familie sau medicul specialist. amorţeala şi furnicăturile Crampele musculare. prin urmare. gravida va fi încurajată săşi pună ciorapii-suport (pot fi găsiţi în farmacie).să evite ridicarea obiectelor grele. Asistentul social va recomanda în asemenea situaţii următoarele: • Gravida va fi încurajată să aibă o ţinută corectă. . Senzaţia de cârcei poate fi determinată şi de deficitul de calciu din organismul gravidei. să facă treburile casnice aşezată sau în genunchi. urina închise la culoare şi mase fecale decolorat.să pună cald.gravida va purta un sutien comod. cu un toc mic. încălţămintea comodă. dar după un duş cald/rece sau o baie cu puţin praf de copt şi o cremă de calitate dispare. Asistentul social va recomanda gravidei în asemenea situaţie: în caz de crampe musculare poate fi de folos flectarea şi deflectarea degetelor la picioare.• • • dacă varicele persistă înainte de a se ridica dimineaţa din pat. rece sau să preseze zona dureroasă. făt mort intrauterin sau probleme serioase de sănătate ale copilului. Se recomandă ca piciorul să fie dezdoit şi tras în sus. • gravida va fi încurajată să doarmă pe o saltea care susţine spatele. O ţinută corectă. apucându-l de degetul mare. . . hiperemie pronunţată. prurit intens. Alte simptoame ale acestei afecţiuni sunt: icterul. care presează anumiţi nervi. edem pronunţat. Medicul va recomanda exerciţii care vor antrena muşchii spatelui şi va efectua analizele necesare în vederea excluderii unei infecţii urinare. dacă pruritul persistă. bandaj abdominal. .să se plimbe din când în când cu corpul înălţat. o afecţiune hepatică rară dar periculoasă şi care pare să aibă un teren genetic. amorţeala şi furnicăturile în braţe şi picioare pot apare odată cu creşterea în volum a uterului. Prurit cutanat (mâncărimile pielii) Pruritul cutanat este destul de frecvent în timpul sarcinii şi provoacă disconfort. . Noaptea se recomandă îmbrăcarea şosetelor.să îndoaie genunchii şi să se lase în jos. ş. ridicarea părţii inferioare a patului în caz de varice vulvare. dreaptă contribuie la diminuarea durerilor. toracele ridicat şi umerii relaxaţi.

tegumentele cianotice. în ultimele trei luni ea este încurajată să consulte medicul de familie sau medicul specialist. pe piept şi frunte poate fi aplicat un prosop umed. un fruct. Aflarea îndelungată în picioare poate determina starea de leşin. • dacă gravida a avut mâncărimi intense. Temperature corpului se poate ridica şi până la 40-41°C. ataxie. greaţă şi/sau vărsături. care. rece • luarea unei gustări bogate în proteine. Sincopa (Leşinul) Senzaţia de leşin sau chiar leşinul sânt probleme care apar mai frecvent la începutul sarcinii şi se datorează scăderii tensiunii arteriale în timpul sarcinii. lîngă o fereastră deschisă. • inhalaţiile de abur pentru congestia sinuzală. • nu încurajaţi gravida să folosească medicamente fără prescripţia medicului. pe piept şi frunte poate fi aplicat un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umed. generalizate. • gravidei i se va propune să bea apă răcorită (apă sărată: 1 linguriţă de sare de bucătărie la 1 litru de apă) • se va administra Tincturae Valeriană sau Tincturae Convallaria în scopul ameliorării funcţiei cardiace (15-20 pic) 43 . deoarece o creştere bruscă a zahărului în sînge determină eliminarea de insulină. în apa de baie poate să pună puţin praf de copt şi după baie să se ungă cu o cremă de bună calitate. dar nu alimente dulci. faţa ei va fi stropită cu apă. haina va fi deschisă la gât şi piept. Cefaleea poate fi destul de frecventă în timpul sarcinii. la rîndul ei. Asistentul social va chema ambulanţa între timp va acorda ajutorul imediat: • va deplasa gravida într—un loc răcoros. Ele se pot congestiona uşor şi pot provoca dureri de cap. Un alt motiv poate fi scăderea glicemiei datorită necesităţii crescute de glucide în timpul sarcinii. Alimentele dulci pot înrăutăţi situaţia. atunci cînd gravida mult timp se află sub razele directe de soare sau afară poate apărea insolaţia. un iaurt. • dacă durerile de cap au un caracter migrenos sau dacă se însoţesc de vărsături şi nu diminuează după administrarea pastilei de Paracetamol încurajaţi gravida să se adreseze la medicul de familie sau medicul specialist. Evitarea leşinului în timpul sarcinii constă în următoarele: • alimentarea în perioade scurte de timp (la fiecare două – trei ore). dacă situaţia descrisă are loc într-un local gravida va fi aşezată la un geam deschis sau culcată cu capul întors lateral sau în decubet lateral. duce la scăderea brutala a glicemiei. Cefaleea (durerile de cap). Dacă nu se acordă ajutorul de urgenţă starea se înrăutăţeşte raipd. • se recomandă mici gustări de tipul unui păhar de lapte. haina va fi deschisă la gât şi piept. faţa ei va fi stropită cu apă. La senzaţia de leşin se recomandă: • aşezarea gravidei sau culcarea gravidei în decubit lateral. Ea se datorează schimbărilor hormonale specifice acestei perioade. Sinusurile nazale sunt şi ele mai sensibile. rece.• gravida. Insolaţia În zilele extreme de călduroase de vară (cu temperature caniculare). la umbră. uscate. care este un medicament nepericulos în timpul sarcinii. dispnee. Se poate recomanda: • o pastilă de Paracetamol. Este contraindicată răcirea bruscă. fierbinţi sau se acoperă cu transpiraţie lipicioasă. • va fi eliberată de surplusul de haine. Adinamie.

• evitarea activităţilor care nu sânt neapărat necesare. Se poate întâmpla ca femeia gravidă să se simtă obosită în timpul sarcinii. culcaţi-o cu capul întors lateral pentru a asigura libertatea căilor respiratorii.16-18 săptămâni de sarcină. mai ales în primele şi ultimele două-trei luni. pe piept şi frunte aplicati-i un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umedă. O femeie mai corpolentă suportă sarcina mai uşor decât una suplă pentru care purtarea a 3-4 kg în plus este un lucru destul de greu. cele care deja au o experienţă –multiparele . • la mijlocul zilei de lucru gravida este încurajată să facă o pauză pentru odihnă sau să stea puţin cu picioarele ridicate. Asistentul social va recomanda: • consultarea gravidei la medicul de familie sau medicul specialist pentru a stabili cauza concretă • nu încurajaţi gravida să folosească medicamente fără indicaţia medicului Modificarea sau dispariţia mişcărilor fetale La decurgerea normală a unei sarcini gravida primipară va simţi prima mişcare fetală la termenul de 18-20 săptămâni de sarcină. Oboseala Gravidele suportă sarcina în mod diferit şi sarcinile unei femei pot decurge în mod diferit. gravida poate avea probleme cu somnul din cauza dificultăţii de a găsi o poziţie comodă pentru odihnă. • îndeplinirea exerciţiilor de relaxare. stropiţi-o cu apă.• • dacă gravida este inconştientă. În aceste cazuri se recomandă înainte de culcare: • un pahar de lapte călduţ cu o linguriţă de miere. dispariţia mişcărilor) se va recomanda: • Consultaţia medicului de familie sau medicului specialist care supraveghează sarcina 44 . În caz de necesitate medicul administrează preparate de fier. • Febra (Hipertemia > 37. Hemoglobina în timpul sarcinii este adeseori redusă fiindcă volumul sângelui circulant creşte şi sângele devine "diluat".2°C) Febra pe fonul unei sarcini este un semn al infecţiei de diversă geneză: infecţie respiratorie virală acută sau alt tip de infecţie. Se recomandă: • încurajaţi gravidei de a efectua o vizită la medicul de familie în scopul determinării hemoglobinei. toate acestea se vor efectua până la sosirea echipei de salvare. • un duş. Gravida trebuie să aibă o atitudine serioasă faţă de oboseală. Oboseala poate fi un simptom al anemiei. rece. • mîncarea regulată. • exerciţiile fizice de relaxare şi plimbări la aer liber. În cazul când în urma discuţiei cu gravida depistaţi plângeri la modificări de percepere a fătului (mişcări frecvente. echilibrată bogată în microelemente şi vitamine(din fructe şi legume). Este contraindicată răcirea bruscă. încetinirea mişcărilor. În cazurile acestea se recomandă: cît mai multă odihnă şi şederea pe scaun ori de cîte ori aveţi această posibilitate. Insomnia Spre sfîrşitul sarcinii. Modificarea sau dispariţia mişcărilor fetale poate fi un semn de alarmă pe parcursul sarcinii. deschiaţi-o la gât şi piept. • găsirea unei poziţii comode de somn. • plimbări în aer liber.

Dacă aţi aflat în urma discuţiilor susţinute cu gravida o asemenea informaţie: • încurajaţi gravida să meargă la o consultaţie medicului de familie sau medicul specialist în scopul corectării planului de conduită a sarcinii şi/sau obţinerea unor sfaturi în prevenirea complicaţiei date. Aproximativ 60% din feţii morţi şi 50% din decesele în primul an de viaţă se întâmplă la copiii născuţi sub 2500 g.La 36 săptămâni – fundul uterin atinge apendicele xefoid. Incidenţa sarcinii multiple este variabilă.dezvoltarea concomitentă în cavitatea uterină a doi sau mai mulţi feţi. des are loc întreruperea precoce a sarcinii multiple. varicele.La 24 săptămâni – cu 2-3 cm. . sarcina trigemelară o dată la 6000-7000 naşteri.fundul uterin coboară şi se determină la acelaşi nivel ca şi la 32 săptămâni de sarcină. durerile de spate.La 30 săptămâni – la nivelul ombiliculului. La 70-85% femei cu sarcini gemelară au fost observate diverse complicaţii în evoluţia sarcinii şi doar la 15-30% sarcina a evoluat fiziologic. dacă a fost efectuat un tratament împotriva infertilităţii sau dacă gravida a făcut o fertilizare in vitro. .4%). Sarcina gemelară se constată una la 70-80 naşteri. jos de ombilic sau în unele cazuri la nivelul ombiliculului. Copiii care se nasc cu greutate mică au un risc crescut de moarte subită. oboseala) tind să fie mai accentuate. Sarcina cu 4 sau mai mulţi feţi se întâlneşte foarte rar. În legătură cu aceasta sarcina multiplă evoluează mai complicat decât cea monofetală şi necesită o supraveghere mai strictă. Aproximativ 50% din numărul total de gravide nasc înainte de 37 săptămâni. Sarcina multiplă .2 – 76. În cazul sarcinii multiple problemele legate cu sarcina (greaţa matinală. Creşterea rapidă a abdomenului în sarcină poate fi în caz de sarcină plurifetală (multiplă) sau în caz de polihidramnios (o acumulare excesivă de lichid amniotic). Stagnarea (oprirea.La 32 săptămâni – cu 2-3 cm. Greutatea mică la naştere.La 40 săptămâni. . mai des se constată gestoze atât precoce (10. cât şi gestoze tardive (13. 45 . mai sus de ombilic sau în unele cazuri la nivelul ombiliculului. Copiii ce se nasc din sarcină multiplă se numesc gemeni. naşteri premature.6%). . Prematuritatea reprezintă una din cele mai frecvente şi grave complicaţii.12 săptămâni – la nivelul simfizei şi are dimensiunea unui grapefruit. Dacă aţi aflat în urma discuţiilor susţinute cu gravida o asemenea informaţie: • încurajaţi gravida să meargă la o consultaţie a medicului de familie sau medicului specialist în scopul corectării planului de conduită a sarcinii şi/sau obţinerea unor sfaturi în prevenirea complicaţiilor posibile.Creşterea bruscă sau oprirea creşterii volumului abdomenului În cazul unei sarcini fiziologice fundul uterin are aproximativ următoarele dimensiuni în raport cu vârsta sarcinii: . . dar cu greutate mică la naştere (sub 2500 g). Probabilitatea de a avea o sarcină multiplă creşte cu vârsta. au nevoie de atenţie specială în timpul sarcinii. Sarcina multiplă (cu gemeni). Mamele care au avut un copil născut prematur (până la 37 săptămâni de sarcină) sau un copil născut la termen. Rămânerea în urmă a creşterii volumului abdominal poate fi posibilă în caz de patologii fetale.2 – 68. în cazul în care au mai existat gemeni în familia gravidei sau a partenerului. Asistentul social va încuraja gravida să efectueze o consultaţie la medicul de familie sau medicul specialist. staţionarea) creşterii volumului abdominal poate fi semnul decesului fetal în uter.

Posibil va fi nevoie de schimbat stilul de viaţă. infecţii severe.anomalii de dezvoltare a nou-născutului. în funcţie de analizele de sânge. Insulina nu este dăunătoare fătului. este foarte important să nu se întrerupă medicaţia anti-convulsivă. Incompatibilitatea sângelui feto-matern include incompatibilitatea de Rh-factor şi incompatibilitatea după sistema ABO. La prima vizită prenatală gravidei i se testează grupa sanguină ABO şi factorul rezus (Rh). ş. Incompatibilitatea după sistema ABO se întâlneşte mai frecvent când mama posedă grupul sanguin 0(I). care este extrem de importantă în metabolismul glucidic al organismului. adică proteina Rh este ca un antigen către care se sintetizează în organismul mamei anticorpi specifici. organismul mamei se sensibilizează. • încurajaţi gravida să menţină tratamntul indicat. Dar doza de insulină trebuie ajustată periodic. La sarcinile repetate titrul de anticorpi antirezus creşte. Rh). anomalii congenitale la făt. Diabetul zaharat Aproximativ 1% din femeile tinere sunt diabetice. uneori este nevoie de tratament dietetic sau chiar insulină. 46 . • dacă gravida primeşte medicamente orale pentru diabet încurajaţi gravida să nu abandoneze tratamentul şi să meargă la medicul de familie pentru a preciza tratamentul şi a primi noi recomandări vis-a-vis de starea ei actuală. Recomandări: • încurajaţi gravida să meargă la medicul de familie sau medicul ginecolog pentru determinarea grupei de sânge şi a factorului Rh al ei şi a partenerului acesteia. Este nevoe de o supraveghere medicală pe tot parcursul sarcinii. de modificat dieta. hipotrofia fătului. avort spontan. • Epilepsia. făt mort intrauterin şi la creşterea exagerată a fătului. Discutând cu gravida sau atunci când studiaţi actele de identitate a cuplului ţineţi în vizor şi următorul detaliu: grupa de sânge şi Rh factorul ambelor parteneri. avortul spontan. aşa că se poate întâmpla ca gravida să schimbe medicamentul. Femeile care suferă de convulsii epileptice pot avea o sarcină normală. Dacă diabetul (zahăr în urină) apare în timpul sarcinii. În acest caz pancreasul nu poate produce suficientă insulină. Diagnosticul se bazează pe determinarea în dinamică a titrului de anticorpi antirezus şi determinarea grupului sanguin la mamă. iar tatăl este rezus pozitiv (Rh–pozitiv). naşterea prematură. Dar. boala hemolitică la nou-născut. Astfel. naştere prematură. moartea antenatală a fătului. deoarece crizele convulsive pot fi extrem de dăunătoare pentru copil. etc. În scopul prevenirii asemenea complicaţii: încurajaţi gravida să meargă la vizitele medicale prenatale la medicul de familie sau ginecolog. cu probleme potenţial severe la naştere. Dacă mama este rezus negativ (nu posedă proteina. la dezvoltarea fătului cu Rh-pozitiv. Unele anti-convlusive pot determina malformaţii. dar trebuie supravegheate pe tot parcursul sarcinii. etc. Titrul înalt de anticorpi prezintă pericol pentru produsul de concepţie. • dacă se suspectă incompatibilitatea de Rh-factor şi incompatibilitatea după sistema ABO încurajaţi gravida să meargă lunar la medicul de familie sau ginecolog în scopul determinării titrului de anticorpi şi determinarea grupului sanguin la mamă.Incompatibilitatea Rh. În scopul prevenirii complicaţiilor: • încurajaţi gravida să meargă la consultaţie la medicul de familie sau ginecolog.a. poate provoca: stagnarea în evoluţie a sarcinii. Diabetul necontrolat poate duce la preeclampsie.

. Atunci când asistentul social va depista o asemenea situaţie va recomanda femeii: • să se odihnească cât mai mult. Depresia postnatală apare de obicei după externarea din maternitate. schimbarea obiceiurilor şi a programului zilnic. Simptoamele depresiei postnatale includ: .frică. . .sentimentul de ireal. nopţi nedormite. . care să susţină sânii. poate izbucni în plâns fără nici un motiv. “Melancolia” este de obicei de scurtă durată (nu mai mult de o săptămână) şi cel mai bun remediu terapeutic este dragostea. pot aduce la senzaţii de extenuare.gânduri obsedante sau sinucigaşe. • dacă lăuza alăptează dar sânul nu se goleşte până la sfârşit este necesar de a stoarce laptele pentru a goli sânii. . . febră. .sânii voluminoşi. • din când în când mama să facă câte o pauză cerând ajutor la cei din jur: soţul sau rudele. Femeii i se va recomanda: • să poarte un sutien bun. . Melancolie postnatală (după naştere) şi/sau depresia postnatală Mai frecvent între ziua a 3-a şi a 5-a după naştere lăuza poate trece printr-o perioadă de depresie moderată şi tensiune emoţională. poate să simtă dureri profunde în unul din sâni sau ambii. tumefierea sânului sau a sânilor. Factorii favorizanţi sunt: modificările hormonale. în deosebi atunci când copilul doarme şi el.stare de deprimare profundă.insomnie. prietenii.tendinţă de plâns.presiunea exercitată de degetele mamei în timpul alăptării. vecinii să o ajută la treburile casnice sau să stea cu copilul. Depresia poate apărea oricând în decursul primului an după naştere.2 Probleme posibile în perioada postpartum Angorjarea sânilor Angorjarea sânilor apare mai frecvent în a doua şi a patra zi după naştere. dar cel mai adesea apare între săptămâna a patra şi a opta după naştere. • dacă orice senzaţie de disconfort în timp de 36 ore nu dispare sau persistă. un istoric familial de sindrom depresiv. . Oboseala Îngrijirea unui nou-născut poate fi extrem de obositoare.3. . . alături de modificările hormonale prin care trece.sentimentul că nu face faţă situaţiei. . când începe secreţia laptelui sau atunci când sunt: . nodul dureroşi la palpare în regiunea sânilor.iritabilitate. din bumbac.presiunea exercitată de îmbrăcămintea strâmtă. . Amestecul de anxietate. aproximativ la una din zece mame. a căror porţiune inferioară se drenează greu. stresul fizic şi emoţional.pierderea noţiunii timpului. 47 .incapacitate de concentrare sau memorie. Această stare se pare că este legată de schimbările bruşte hormonale după naştere. susţinerea şi compătimirea celor din jur.supt ineficient. gravida va fi încurajată să se adreseze medicului de familie sau medicului specialist.alăptări rare. femeia poate să simtă următoarele: va simţi sânii mai plini şi mai grei.

dar nontraumatic (coada unei linguri. ş.eliberaţi căile respiratorii.2. furculiţe. stop cardiaco-respirator. Până la venirea ei: . • Dereglări vizuale: scotoame. edeme generalizate sunt manifestări de procese grave în organismul femeii. rece. anurie. Pe parcursul accesului convulsiv eclamtic sunt posibile următoarele accidente: traumatizarea gravidei prin cădere. Stări de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală Hipertensiunea arterială în sarcină Până la momentul de faţă gestozele tardive rămân o problemă actuală a obstetricii contemporane şi ocupă un loc important în structura mortalităţii şi morbidităţii materne şi perineale.gravida va fi eliberată de surplusul de haine. Încurajaţi-o să povestească partenerului. 3. . băţ. Mortalitatea maternă produsă de eclampsie variază între 1% şi 30%. ce se instalează în urma gestozelor tardive netratate sau tratate incorect.a. . Convulsiile apărute la o gravidă pe fon de hipertensiune arterială. ameţeală. • Afectarea rinichilor: oligurie.culcaţi femeia în decubit lateral stâng. haina va fi deschisă la gât şi piept. . .dureri fizice sau sentimentul de rău fizic. • Afectarea sistemului respirator: dispneie Dacă aţi suspectat o hipertensiune arterială: • chemaţi echipa de salvare. • în cazul în care depresie este severă încurajaţi femeia să se consulte cu medicul de familie sau medicul specialist pentru prescrierea unui tratament. hematurie.calmaţi gravida şi rugaţi-o să evite mişcărilor energice.deschideţi larg gura cu orice obiect dur. . • nu încurajaţi femeia să folosească medicamente fără prescripţia medicului. . vomă. • Implicarea tractului gasrointestinal: dureri epigastrice sub rebordul costal drept. • este important de reţinut că tratamentul gestozelor tardive cu hipertensiune arterială este posibil numai în condiţii de staţionar.extrageţi limba şi fixaţi-o în afară. amouroasă. deces prin asfixiere. . 48 . vederi tulburi. Până la venirea ei: .nu încurajaţi gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. faţa ei va fi stropită cu apă. rudelor cum se simte. Primul ajutor în asemenea situaţie va fi: • chemaţi echipa de salvare. diplopie. sau refuzul gravidei de a urma tratamentul prescris de medic. greaţă.. În structura cauzelor de deces matern gestozele ocupă tradiţional locul 2 – 3.culcaţi femeia în decubit lateral stâng. . .agitaţie constantă. hemoragii cranio-cerebrale.nu lăsaţi gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical.). pe piept şi frunte pute-i aplica un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umed. Putem să suspectăm o hipertensiune în sarcină atunci când gravida acuză unul sau mai multe semne de mai jos: • Afectarea SNC: cefalee severă. somnolenţă.indiferenţă faţă de copil sau chiar neglijarea lui Dacă în urma discuţiilor cu femeia sau din propriile observări depistaţi unele din semnele enumerate mai sus veţi recomanda femeii : • să nu lupte singură cu ea. dar să ceară ajutor.pierderea interesului sexual. secţionarea limbii de către dinţii încleştaţi. .

1-0. sarcina gemelară. uterul în tonus. Cauzele cele mai frecvente a apariţiei acestei complicaţii sunt: avorturile spontane sau cele medicale însoţite de chiuretaj uterin. mai frecvent în ultimele 10-12 săptămâni de sarcină. nu lăsaţi gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. episod de apoplexie uteroplacentară în anamneză. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. placenta jos înserată) – placenta care este situată în întregime sau parţial în segmentul inferior al uterului. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. aflându-se mai jos de partea prezentată a fătului. sângele este roşuaprins. Apoplexia uteroplacentară tipică se manifestă prin dureri permanente mari lombaro-abdominale. cancer. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. polihidramnioza.decolarea înainte de termen a placentei normal înserate. hipoxie acută cu deces fetal în uter. abdomenul dureros la palpare. pulsul se intensifică. endometritele (inflamaţie a uterului). formarea hematomului retroplacentar(între placentă şi uter). ş.într-o sarcină avansată: Prezentaţia placentei (totală sau parţială. apare pe neaşteptate. haina va fi deschisă la gât şi piept. 49 . pe piept şi frunte pute-i aplica un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umed. băţ sau orice alt obiect dur. Patologie legată de sarcină Iminenţă de avort spontan .a.8%. În asemenea caz sarcina este avansată. molă hidatiformă. sângerări vaginale iniţiale absente sau moderate cu sânge întunecat (are loc hemoragie internă. Apoplexia utero-placentară are la bază de cele mai dese ori hipertensiunea arterială. are dureri dar nu avortează şi nu se afectează copilul. stare generală gravă (tensiunea arterială scade.stare când gravida sângerează abundent cu cheaguri. este important de reţinut că. faţa ei va fi stropită cu apă. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. În funcţie de varietăţile inserţiei placentei (localizarea placentei) volumul sângerării este mic sau mare (până la 1 litru la sfârşitul sarcinii). care are loc înainte de naşterea fătului. abdomen şi uter tensionat. nontraumatic. Frecvenţa acestei patologii variază între 0. rece.40. gravida poate să fie în stare de şoc. polip. sângerarea se manifestă fără dureri. Stări patologice care nu au nimic în comun cu sarcina: patologia colului uterin – endocervicoză. ş. . gravida va fi eliberată de surplusul de haine. ajungând sau acoperind orificiul intern. Sarcină ectopică (extrauterină) – dureri abdominale intense. II. În cazul unei sarcini extrauterine oul fertilizat se prinde în cele mai dese cazuri la nivelul unei trompe uterine (fallopiene) În asemenea cazuri asistentul social: • va anunţa medicul de familie sau medicul specialist sau va chema echipa de salvare.• între dinţi plasaţi coada unei linguri de lemn. dar poate apărea şi mai devreme. În asemenea cazuri asistentul social: • va anunţa medicul de familie sau medicul specialist sau va chema echipa de salvare. Apoplexia uteroplacentară .a. Patologia dată se întâlneşte la 0.5%. Hemoragiile în sarcină Hemoragiile vaginale pe parcursul sarcinii pot fi cauzate de: I. malformaţii uterine. calmaţi gravida. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. dar poate fi şi ca rezultat al traumatismului şi/sau abuz fizic. însoţite sau nu de sângerare. tratamentul gestozelor tardive cu hipertensiune arterială este posibil numai în condiţii de staţionar.

Asistentul social în asemenea situaţie: • va chema echipa de salvare. transparent şi/sau prelungirea eliminării lichidului amniotic la momentul apariţie ajutorului medical specializat. dar nu se limitează la următoarele: A. nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical este important de reţinut că. agravează mortalitatea perinatală într-un procent ce depăşeşte 75%. retinopatia prematurităţii. Identificarea şi tratarea cauzelor care stau la baza naşterii premature poate influenţa potenţial reducerea morbidităţii şi mortalităţii perinatale. Ruperea prenatală a membranelor (scurgerea lichidului amniotic) Ruperea prenatală a membranelor (RPM) amniotice înseamnă că stratul protector de lichid amniotic din jurul copilaşului nu mai există. de obicei. Naşterea prematură Naşterea prematură este definită ca naşterea care are loc între 22 şi 37 săptămâni amenoree. Mai mult ca atât. este o stare de urgenţă. care supravieţuiesc deseori au maladii severe cum sunt enterocolita necrozantă. benzodiazepinilor sau a altor droguri Fumatul 50 . Vârsta mai mică de 18 ani sau mai mare de 35 de ani Biopsie ţintită a colulului uterin 3 sau mai multe pierderi a sarcinii în primul trimestru Orice pierderi în trimestrul doi Naştere prematură în antecedente Antecedente de miomectomie Dilatare cervicală mai mult de 1 cm către 32 săptămâni de gestaţie Cerclaj pe col uterin Iritabilitate sporită uterină(tonus uterin sporit) Activarea sistemului fetal sau matern hipotalamo-pituitral-adrenalic Stres în familie sau în viaţă Stres fetal ca retardul creşterii intrauterine Folosirea cocainei. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. hemoragia obstetricală. Factorii de risc din anamneză şi demografici Căsătorie neînregistrată Nivelul jos al educaţiei (studii primare sau medii incomplete). nou-născuţii prematuri. RPM la sau după 37 săptămâni de gestaţie se consideră la termen. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. RPM se manifestă prin scurgerea bruscă din vagin a unei anumite cantităţi de lichid. care poate fi tratată numai în condiţii de staţionar specializat. Rupere prenatală a membranelor este definită ca ruperea spontană a membranelor până la instalarea contracţiilor uterine regulate. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. Naşterea prematură constituie o problemă obstetricală de o importanţă deosebită. prin deficienţele funcţionale şi morfologice pe care le prezintă. hemoragii intraventriculare.• • • va informa gravida să păstreze lingeria pătată cu sânge pentru a o arăta medicului sau echipei de salvare. Factorii de risc pentru naştere prematură includ. • îi va propune gravidei să folosească un scutec uscat până la apariţia ajutorului medical. marijuanei. la care se adaugă sechelele psihomotorii şi costurile ridicate impuse de îngrijirea unui prematur. B. Nou-născutul prematur. maladii cronice pulmonare şi retard de dezvoltare. indiferent de origine. RPM până la termenul de 37 săptămâni de gestaţie se consideră până la termen (prematur).

În asemenea situaţie asistentul social: • va chema echipa de salvare şi/sau va anunţa medicul de familie sau medicul specialist. • Mama constată că „copilul vine” În cazul dat persoana care este alături de gravidă: • Va rămâne calm şi va explica procedura mamei şi partenerului ei • Va rămâne cu femeia şi va ruga pe cineva să anunţe echipa de salvare şi/sau va anunţa medicul de familie sau medicul specialist. au o durată de 30 secunde.va încălzi camera.Pielonefritele sau infecţiile urinare . .Violenţă domestică .C. .Anomalii uterine .Miom uterin F.Diabetul . se repetă la fiecare 5-10 minute.va încuraja parturienta (femeia în travaliu) să respire repede şi superficial.Trauma. Nu este un factor de risc direct pentru NP. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. Semnele şi simptomele naşterii iminente includ: • Dorinţa necontrolabilă de a expulza • Bombarea perineului şi rectului • Degajarea căpşorului fetal.Sarcini multiple .Intervenţii chirurgicale în sarcină .Dereglări tromboembolice ereditar Semne ale naşterii premature pot fi: contracţii uterine durează mai mult de o oră.Polihidroamnios . • dacă ajutorul medical specializat se reţine persoana care va asista naşterea va efectua următoarele: .Hipertensiunea . renale sau pulmonare .Maladii severe cardiace. Distensie patologică a uterului . accidente rutiere . • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. • îi va propune gravidei să folosească un scutec uscat pentru aprecierea scurgerii lichidului amniotic.Alte infecţii sistemice sau maladii febrile D.Coagulopatii ereditare .Infecţii cu transmitere sexuală . • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. este important screening-ul pentru protejarea sănătăţii nou-născutului. Hemoragie deciduală .Hemoragii vaginale după 12 săptămâni în sarcina prezentă E. - Folosirea alcoolului Inflamaţii Vaginoză bacteriană la femeile cu naştere prematură în anamneză Infecţie cu Streptococ din grupa B (SGB). Naşterea de urgenţă (la domiciliu) Uneori travaliul (naşterea) progresează atât de repede încât nu mai este timp pentru o asistenţă profesională – în maternitate. Maladii materne care se asociază cu naştere prematură .Problemele autoimune . 51 .

Spălaţi perineul cu soluţie pentru curăţire dacă vă permite timpul. scutecele.dacă nu mai este timp. cu fesele pe margine.va spăla zona genitală a mamei şi mâinile asistentului cu apă fiartă şi răcită şi cu săpun sau detergent dacă va permite timpul. picioarele sprijinite pe scaune şi cu un lighean curat dedesubt. • perioada de delivrenţă şi expulzie a placentei (locului). . aţă de mătase pentru naştere. sangvinolent).va ruga femeia să nu se screamă sau să ţină picioarele împreunate. mirosului şi nuanţei lichidului amniotic (curat. • Aprecierea cantităţii. deoarece se poate provoca lezarea creierului la copilaş. ştergarele. haine) făcute sul sub fesele mamei. o pereche de foarfece. parturienta se aşează pe o masă sau pat. Facilitează naşterea Previne sau minimalizează trauma căpşorului copilului 52 .dacă este posibil. Aplicaţi o presiune minimă pe căpşorul copilului pentru ghidarea lentă şi controlul naşterii lui. • Asistenţa în naştere constă în degajarea prudentă a capului fetal fără protejarea perineului matern.începe o dată cu dilatarea completă a colului uterin şi se termină după expulzia fătului. se aştern prosoape curate (sau orice bucată de ţesătură curată. Îngrijirea şi supravegherea va include: • perioada de expulzie . ajutaţi mama să ocupe o poziţie sigură şi confortabilă. Spălarea sistematică şi calitativă a mâinilor şi utilizarea mănuşilor sterile (dacă sunt) este de o maximă importanţă. meconial. încercând să întârzie naşterea. • Aprecierea caracterului şi eficacităţii scremetelor. • îngrijiriea imediată a nou-născutului. Protocol de conduită a unei naşteri de urgenţă Etape Perioada de expulzie Procedura Rămâneţi calm şi supravegheaţi femeia. . explicaţi procedura. .. Argumentarea Înlăturarea anxietăţii Pregătiţi suprafaţa.

efectuaţi o aspiraţie a căilor respiratorii (un nounăscut sănătos care respiră bine şi ţipă imediat nu are nevoie de aspiraţie). până când va deveni vizibil umărul posterior (cel de partea perineului) Susţineţi întreg corpul copilaşului cu toată suprafaţa mâinilor atât timp. Dacă este necesar. Eliberaţi cu atenţie căile respiratorii ale copilaşului înfăşurând pe deget un scutec curat su orce bucată de ţesătură curată. Ştergeţi mucusul de pe corpul copilului cu un prosop curat sau tifon. cât copilul se naşte. Uscaţi copilul. Dacă este necesar. corp. Puneţi două ligaturi pe cordonul ombilical: prima la nivelul perineului femeii. Ştergeţi mucusul de pe faţa copilului cu un prosop curat sau tifon. Nu forţaţi corpul copilului în timpul naşterii.Poziţionaţi ştergarul între fanta genitală şi anus şi aplicaţi un suport gentil asupra perineului Minimalizează contaminarea în procesul naşterii din cauza expulziei de materii fecale şi minimalizează traumatizarea perineului. Îngrijirea imediată a nounăscutului Susţineţi căpşorul cu ambele mâini atât timp cât acesta se degajă. Presiunea nepotrivită poate trauma coloana vertebrală în regiunea cervicală a nou-născutului. până când va deveni vizibil umărul anterior (cel de sub simfiză) Aplicaţi o presiune uşoară în sus pe capul copilului. a doua la 5 cm. Previne expulzia bruscă a capului fetal şi trauma posibilă a perineului Rugaţi ca parturienta să răsufle adânc în timpul contracţiei când are loc degajarea căpşorului. Aliniază capul fătului cu umerii pentru a facilita naşterea lor. Înlăturaţi orice urme ale membranelor amniotice de pe faţa copilului. de la inelul ombilical al copilului. Fixaţi timpul naşterii nounăscutului. incizaţi între ligaturi cordonul ombilical cu foarfecele. Asigură menţinerea sigură a copilului. Separaţi nou-născutul de mamă în scopul acordării îngrijirilor imediate ale nounăscutului Facilitează termoreglarea şi adaptarea nou-născutului la viaţa extrauterină. membre. 53 . efectuaţi o aspiraţie a căilor respiratorii (un nou-născut sănătos care respiră bine şi ţipă imediat nu are nevoie de aspiraţie) Continuaţi susţinerea căpşorului cu ambele mâini. Femeia se screme în timpul contracţiilor Aplicaţi o presiune uşoară în jos pe capul copilului. Permiteţi ca restabilirea poziţiei să se producă. Înlăturaţi orice urme ale membranelor amniotice de pe faţa copilului.

ştergar. hematometra. Puneţi o bucată de tifon. palpitaţii cardiace. rupturi a căilor moi de naştere. Stările de urgenţă în perioada de lăuzie Facilitează contracţiile uterine controlând astfel sângerarea femeii. endomiometrita erozivă. Dereglările stării generale se manifestă prin slăbiciuni. Ţineţi mama şi copilul la cald. Înveliţi-ii cu o bucată de ţesătură curată şi dacă e nevoie cu o plapumă. (scutec. Înveliţi copilul şi mama cu un prosop curat.Alungirea cordonului umbelical (ligatura cordonului ombilical care aţi fixat-o lângă perineu a coborât) . Copilul se află pe abdomenul mamei. precoce. Apreciaţi hemoragia probabilă din timpul naşterii şi fixaţi cifra.Perioada de delivrenţă şi expulzie a placentei (locului) Plasaţi copilul pe abdomenul mamei. Placenta cu membranele ei se vor colecta într-o pungă de polietilenă curată pentru a fi transportată împreună cu mama şi nou-născutul la o instiuţia medicală. Fixaţi timpul naşterii placentei. Încurajaţi alimentaţia naturală. Asigură delivrenţa sigură a placentei. Aşteptaţi semnele de decolare a placentei .Jetul de sînge întunecat din vagin . nedepistate la controlul în valve postnatal. 54 . pot fi: reziduuri placentare. Hemoragia (sângerarea) din vagin Una din stările de urgenţă în perioada de lăuzie este hemoragia din vagin. Ajută la contracţia uterină dacă travaliul şi naşterea rapidă predispun femeia la o hemoragie postpartum Masaţi uşor uterul pentru a-l ajuta să se contracte. mai frecvent. Înregistrările efectuate de persoana care a asistat naşterea Data şi ora naşterii Data şi ora decolării placentei Scorul Apgar Sexul copilului Starea perineului Anomalii sau accidente la naştere. ştergar. o bucată de ţesătură) curat pe perineu după ce aţi curăţat perineul de eliminări în urma naşterii. la prolabarea sau inversia uterului. Încercările timpurii de a delivra placenta pot duce la ruperea cordonului. Evaluaţi aici scorul Apgar la 1 minut şi 5 minute. Sângerarea din vagin poate fi sub formă de get sau în formă de porţii de sânge cu cheaguri ce se repetă. Rugaţi femeia să se screamă la o contracţie pentru a expulza placenta. Puneţi o compresă de tifon. (scutec. uscat. oboseală nemotivată. Cauzele acestei stări.Fundul uterin se ridică în sus în abdomen sau uterul devine mai dur. Asistentul social în asemenea situaţie: • va chema echipa de salvare. o bucată de ţesătură) curat sub fesele lăuzei. vertijuri.

Febră Consultaţia medicului de urgenţă este necesară şi în cazul apariţiei febrei. în regiunea inferioară a abdomenului. Durerile pot fi localizate în regiunea sânilor. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. senzaţii de urinare frecventă • Diaree • Cefalee • Creşterea bruscă în greutate. care sunt primele semne a mastitei puerperale sau cu dureri în regiunea inferioară a abdomenului şi lohii de culoare şi/sau miros neobişnuit fiind semne a endomiometritei puerperale. dureri în membrele inferioare. în numai câteva zile Încurajaţi femeia să se prezinte la maternitate atunci când: • Apar primele contracţii uterine.• va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. disconfort. hemoragia postpartum reprezintă o pierdere de sânge de 500 ml sau mai mult. dureri în regiunea perineală ca rezultat a plăgilor postnatale şi hemoroizilor. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. în caz de proces septico-purulent a organelor genitale. slăbiciuni. Aceste contracţii sunt regulate si apropiate ca interval de timp. şi a semnelor de inflamaţie a sânilor. La apariţia acestor simptoame se recomandă de urgenţă: • consultaţia medicului de familie sau medicului specialist şi/sau se va anunţa echipa de salvare. vertijuri • Dereglări ale micţiunii în formă de usturime. • În caz de eliminare a dopului gelatinos (mucus sangvinolent) din vagin • Dacă s-au scurs apele (lichidul amniotic) 55 . • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. varice • Oboseală nemotivată. Febra mai frecvent poate fi asociată cu dureri în regiunea glandelor mamare. din tractul genital şi necesită spitalizare. care deseori se manifestă prin dureri în partea de jos a abdomenului sau a spatelui. ca rezultat a unui proces inflamator sau lactostază. Important!!! Încurajaţi femeia pentru o consultaţie la medicul de familie sau medicul specialist în caz de prezentare a următoarelor semne de pericol: • Prurit cutanat constant • Febră • Vome sau greţuri • Edeme la mâini şi picioare. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. Durerea O stare de urgenţă în perioada de lăuzie şi necesitatea de consultaţie urgentă a medicului este durerea. • este important de reţinut că. În caz de dureri în regiunea inferioară a abdomenului cu lohii de culoare şi miros neobişnuit şi febră asistentul medical: • va chema echipa de salvare şi/sau va anunţa medicul de familie sau medicul specialist. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. în regiunea anusului cu semne de inflamaţie locală şi dilatarea varicoasă a venelor fiind consecinţe a tromboflebitei sau flebotrombozei.

supraveţuiesc din îndemnizaţiile ce le oferă statul pentru copii. Nu stă la evidenţă la medicul de familie. 36 ani.. doamna B. care la moment se află la bunei. („degrabă trebuie să nasc”). căsătorită. La moment locuieşte la concubinul sau.Dacă a trecut termenul aşteptat de naştere În cazul când nu simţiţi mişcările copilului de mai multe ori în ultimul trimestru al sarcinii Solicitaţi asistenţa de urgenţă la apariţia oricărui din următoarele semne de urgenţă: • Eliminări sangvinolente din vagin (hemoragii) • Scurgerea lichidului amniotic • Dureri în abdomen • Edeme care progresează rapid • Dereglarea vederii • Eliminări abundente nesangvinolente din vagin. căsătorită. dar ea alimentează copilul până-n prezent cu sân şi de aceia nu are ciclu. de jumătate de an locuieşte împreună cu un alt bărbat. doamna C. ( fundul uterului se află la nivelul ombiliculuilui) nu stă la evidenţa medicului de familie pentru îngrijiri antenatale. doamna F. La moment se plânge de dureri în regiunea lombară şi eliminări neabundente sangvinolente din vagin. se plânge de cefalee. nu are un loc stabil de trai şi de lucru. în ultimul timp are „pofte”. 1.. 42 ani. lucrează vânzătoare de mărfuri de uz casnic. menstruaţie nu are. 18 ani. 20 ani primipară. câte o dată are senzaţia că-i fuge pământul de sub picioare. Este însărcinată. casnică. 10. Vă spune că nu are poftă de mâncare. Aplicaţii practice: Analizaţi studiile de caz.. v-aţi planificat o vizită la doamna M.. Sarcinile: • • Enumeraţi semnele clinice ale problemelor posibile sau a stărilor de urgenţă în fiece caz Descrieţi şi argumentaţi acţiunile D-voastră. are un copil de 1 an. ambii nu sunt încadraţi în câmpul muncii. are 2 copii. gravida X. musculiţe în faţa ochilor. ambii soţi lucrează în gospodărie. 26 ani. este la evidenţa la medicul de familie dar a fost numai o dată la control. 24 ani. motivează prin lipsă de timp. doamna S. este palidă. Se plânge de greţuri. vârsta sarcinii 36 săptămâni. La moment este însărcinată în luna a patra şi sunt foarte bucuroşi. În timpul discuţiei se plânge de oboseală permanentă. Mişcările fătului le simte bine. 12. Din discuţie menţionează că de vre-o trei zile nu simte copilul. 42 ani. în piaţă. Eliminări din vagin neagă. La bătaia în uşă doamna nu răspunde. La moment este însărcinată. Când întraţi găsiţi următoarea situaţie: gravida se află culcată în pat. 8. Din casă auziţi strigăte şi geamăte înăbuşite. celibatară. • • Studiu individual 56 . 11. În timpul discuţiei a avut o durere puternică în partea de jos a abdomenului şi pe picioare s-au scurs apele. Este însărcinată în ultima lună de sarcină. mai ales dimineaţa. doamna A. a însemnat-o după naştere numai o dată. 9. au teren arabil. locuieşte în cămin împreună cu soţul. care locuieşte singură împreună cu fiica de 15 ani. au o fetiţă de 3 anişori. vârsta sarcinii 34 săptămâni. 7. ţinându-se de burtă şi la momentul apariţiei D-voastre exclamă „vine copilul”. când a fost luată la evidenţă. gravidă 38 săptămâni. soţul este plecat la muncă peste hotare de 2 ani şi nu are nici o veste de la el.

I. Boyd Joni şi coaut. 18. Paladi Gh. editat cu suportul UNFPA. Chişinău 2006. 14. Friptu cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova.Trad. editat cu suportul Direcţiei Elveţiene de Dezvoltare. Argumentaţi necesitatea cunoaşterii materiei în activitatea profesională 4. Comendant. 2.. Cerneţchi. Ed. 8. Combinatul Poligrafic. Supliment la Ghidul C Naţional de Perinatologie „Protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie”. Chişinău. “Vera Bostan”. Tipografia Centrală. Managementul îngrijirii nou-născutului. Chişinău 2006. 3. Obstetrica. “Tipografia Centrală”.05. 1993. 2007. USA. 11. Chişinău. 5. 151 p. 165 p 4. Synergy Communications. 160 p. 57 . 248 pag 9. II. Baltag. ediţia a doua. 120 p. Obstetrica patologică.”ALL”. Planned Parenthood of New York City. Prezentaţi un caz din experienţa Dvs. 165 p. Evidenţiaţi posibilele greşeli în procesul de asistenţă perinatală care duc la apariţia stărilor de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală. România. Chişinău. “Tipografia Centrală”.2002. şi coaut. Pregătirea psiho-emoţională a gravidei şi membrilor familiei ei către naştere. Compendiu. 7. Tipografia Centrală. 278 pag. R. 1996. Friptu V. Ghidul B Naţional de Perinatologie “Serviciul perinatologic regionalizat: nivele şi conţinut”. „Supliment la Ghidul C Naţional de perinatologie: protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie”. 2005. 12. V. 19. Programul Naţional de ameliorare a asistenţei în planificarea familiei şi protejarea sănătăţii reproductive în RM anii 1999 – 2003. Sănătatea reproducerii. Bucureşti.. Compendiu „Pregătirea psiho-emoţională a gravidei şi a familiei ei”.1. O. 2005. Chişinău. Ghid A Naţional de Perinatologie „Pprincipii de organizare şi acordare a asistenţei peirnatale”. Hodorogea. Chişinău. Explicaţi importanţa activităţii asistentului social în îngrijirea perinatală BIBLIOGRAFIE: 1. 6. Î. Manual. volumul 3. Chişinău.139. V. 152 p 17. Volumul 2 al Protocoalelor de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie”. Joan Mogul Carrity. Vîrtej P. Chişinău 2006. vol. 1997. Ghid practic în asistenţa antenatală pentru medicii de familie. Chişinău. şi adapt. Chişinău. Ontario. Paladi Gh. Ghidul viitoarei mame „Cum să ai un Făt Frumos şi Sănătos”. 103 p. Obstetrica fiziologică şi patologică. 206 pag 16. 2004. din 28. Ghid de consiliere în avortul de prim trimestru. Mary Ann Castle. Stratulat Petru şi coaut. Chişinău 2006. forma 113/e. Tipografia Centrală. “Lumina”. 2006.. Ed. 2005. Chişinău. Copyrigt 1996. Combinatul Poligrafic. “Tipografia Centrală”. 2005. Modul „Asistenţa antenatală”. 296 pag. vis-a-vis de situaţiile descrise mai sus şi modul în care a fost soluţionat. 10. 2. 3. Carnetul Medical Perinatal. Programul de instruire în perinatologie. Tipografia Centrală. S. 15. Chişinău 2006. ediţia a doua.. 2006. 2007. Principiile practicii perinatale. 13. 2005. aprobat de MS al RM nr.

Beck jr.1. brusc.5. Adaptarea nou-născutului normoponderal (cu greutate normală la naştere) 3. supramatur. odată “venit pe lume”. W. Perioada de nou-născut este perioada din viaţa copilului care însumează primele 30 de zile din viaţă. Tema 3. Tema 3. ÎNGRIJIRILE NOU-NĂSCUTULUI. Separarea la naştere a fătului de placentă este un proces critic (un proces “de răscruce”). fiinţa umană – până atunci protejată termic. Copiii prematurii 3. prematuri. ÎNGRIJIRILE NOU-NĂSCUTULUI. Bucureşti. 1997. care implică modificări funcţionale în fiecare sistem. Adaptarea nou-născutului normoponderal (cu greutate normala la naştere) Copilul. vârsta gestaţională. necesită o atenţie aparte impusă de particularităţile sale. “Almatea” ediţia în l. R.. dismaturitatea. Unitatea indisolubila dintre mamă şi făt din timpul sarcinii şi a naşterii se întrerupe şi nou-născutul începe adaptarea la viaţa extrauterină.1. Îngrijirea esenţială a nou-născutului sănătos 3.2. Procesul de durere întâlnit în cadrul neonatal Cuvinte cheie: nou-născutul. Alimentaţia naturală a nou-născutului 3.20.4.Vlădărescu. de vulnerabilitatea sa crescută. 3. 3. mecanic şi metabolic de către organismul 58 .3. W. română sub red. Obstetrică şi ginecologie. în fiecare organ. Ed.

mic pentru vârsta gestaţională dată (indicele gastiologice întârzie maturităţii cu două devieri standarde sau constituie mai puţin de 10 percentile a greutăţii pentru vârsta de gestaţie) Variantele SGA: Forma simetrică: nou-născut la termen marchează greutatea mica la naştere. Corespunde copilul vârstei sale gestaţionale? SGA (Small for gestational age).trebuie să se deprindă rapid să facă faţă unor schimbări funcţionale esenţiale. Menţionăm principalele “probleme” adaptive ale nou-născutului. EDUCARE. fundamentale.2. Obiectivele : 1. ROMINGUL. • • • copilul se examinează în primele ore după naştere temperatura încăperii unde se află nou-născutul va fi 24 – 26° C examenul se efectuează în incubator sau pe măsuţă cu sursă de încălzire. ÎNFĂŞATUL. născut la termen. A sistematiza manoperele utilizate în practica neonatală în formă de modul 2. nou-născutul trebuie să fie uscat • • copilul se examinează la lumina zilei sau la lumina lămpilor de zi mâinile examinatorului trebuie să fie uscate şi calde 3. ÎMBĂIEREA. A cunoaşte indicaţiile pentru utilizarea manoperelor de îngrijire în neonatologie 59 . Variantele vârstei gestaţionale a)nou-născut matur (născut între 37 şi 42 săptămâni) b)nou-născut prematur (născut până la 36 săptămâni de sarcină) c)nou-născut postmatur (născut după 42 săptămâni după sarcină). Forma asimetrică: deficit al indicilor pondero-staturali (<10 percentile) LGA (Large for gestational age). cu particularităţi morfologice şi funcţionale caracteristice prematurului. Nou-născut imatur – copil. ÎNGRIJIREA ESENŢIALĂ A NOU-NĂSCUTULUI SĂNĂTOS CUVINTE CHEIE: ÎNGRIJIRE.mamei .mare pentru vârsta gestaţională dată (copiii cu indicele maturizării morfologice mai mult de 2 devieri standarde sau mai mult de 20 percentile pentru vârsta lui gestaţională.

A cunoaşte echipamentul. Practicile de îngrijire “nocive” existente În fiecare societate. dar necesită atenţie deosebită (AOC) Greutate mică la naştere Cu complicaţii Copiii pot să treacă rapid de la stări aparent normale la stări grave de îmbolnăvire. reduce atât riscul hipotermiei. emoţiile fiecărui om formează şi determină personalitatea. copilul fiind aproape de mamă. asistenţa esenţială bună acordată va preveni multe urgenţe neonatale. b) administrarea precoce a laptelui de vacă sau capră (în primele luni) fără a fi necesar. Un nou-născut face parte din una din următoarele categorii la naştere: Normal Normal. precauţiile şi complicaţiile în efectuarea manoperelor Viziunea generală pentru întreaga asistenţă neonatală Este ca copiii să aibă un început de viaţă cât mai sănătos posibil. de asemenea. În maternităţi până nu de mult copiii erau separaţi de mame. Când se începe îngrijirea şi educarea nou-născutului? Predispoziţia ereditară împreună cu educarea. Copilul încă în stare de dezvoltare intrauterină participă în viaţa mamei. Practici nocive care au existat şi continuă să mai existe sunt: a) administrarea ceaiului. naştere şi perioada neonatală are o corelaţie trainică cu practicile tradiţionale care pot fi calificate ca benefice sau nocive. Evident. Alimentaţia naturală precoce. căldura. mama şi nou-născutul erau lipsiţi de posibilitatea de a fi vizitaţi de rude în maternitate. previne infecţiile.3. tehnica efectuării. îngrijirea în sarcină. Sentimentele nou-născutului se dezvoltă începând cu perioada aflării sale în uterul matern. d) legănarea pe picioare. În orice localitate există practici dăunătoare ce trebuie înlăturate pentru a îmbunătăţi calitatea îngrijirii neonatale. cât şi al hipoglicemiei şi icterului. c) înfăşarea strânsă a copilului. mamele nu participau la îngrijirea copilului. De exemplu. Necesităţile esenţiale ale oricărui nou-născut includ respiraţia. altor lichide între alăptările la sân. cordonul ombilical poate fi sursa cea mai frecventă de sepsis neonatal şi. De asemenea. de infecţie tetanică. în locul adresării la medic. 60 . în cazuri de îmbolnăvire a nou-născutului. e) descântec. alimentaţia şi dragostea. curăţenia.

de glasul duios. Capacitatea omului de a simţi. De aceea el are nevoie de muzică. probabil. mamă şi familie stabilirea unor mecanisme sau indici pentru depistarea rapidă şi înlăturarea stărilor de boală la nou-născuţi promovarea alăptării precoce ca fiind forma cea mai bună de alimentare a nou-născutului punerea la dispoziţia părinţilor a resurselor de instruire pentru a-i ajuta la îngrijirea pruncului acordarea îngrijirii medicale preventive şi efectuarea examinărilor recomandate nounăscuţilor. Dacă în timpul naşterii mamei i s-au dat unele medicamente (din grupa anesteticelor). dar şi sunetele externe. pe care îl pot îmbunătăţi părinţii. copilul poate să nu fie vioi. de a avea emoţii se dezvoltă din uter. ataşarea mamei faţă de copil.Efectele majore a influenţei părinţilor până la naşterea copilului persistă pe toată viaţa. atingerile mamei. fiziologică a pruncului la viaţa extrauterină facilitarea contactului imediat şi ulterior dintre prunc. Atenţia faţă de făt. un factor benefic. Pendulul îngrijirii instituţionale şi-a început oscilaţia inversă. de acum în această fază. duioşia mamei au drept urmare apariţia primilor muguri ai raţiunii umane. activ şi darnic de a fi alimentat. ea va surveni de sine stătător pe parcursul primei ore. În primele ore de după naştere pruncul este vioi. ci prelungirea contactului dintre mamă şi prunc. Efectuarea primei alimentari Imediat după naştere copilul sănătos va căuta hrana în mod instinctiv. Începând de la 5 luni de gestaţie copilul aude nu numai bătăile cordului matern. odată cu “instituţionalizarea” naşterilor. că se potriveşte în cazul nou-născuţilor bolnavi sau prematuri. resimte consecinţele dispoziţiei proaste a mamei. 61 . Iată câteva modalităţi de a atinge această uniune: • • • • • • facilitarea procesului de adaptare calmă. Se spune că procesul de naştere a copilului este terminat în momentul în care copilul este transferat de la placentă la sân. Concepţiile generale privind îngrijirea nou-născutului sănătos în legătură cu politica naţională de fortificare a asistenţei perinatale din Republica Moldova Pe parcursul anilor. Un astfel de punct de vedere. Scopul primei alăptări nu este alimentaţia ca atare. ca vocea părinţilor şi muzica. şi mai ales ale tatălui. pentru a fi alăptat. Contactul armonios cu fătul este excelent. Copilul. a apărut tendinţa de a privi nounăscutul ca pe un “pacient” aparte. însă pruncii sănătoşi merită o altă abordare. Prima hrănire nu trebuie forţată. spitalele stimulând funcţionarea cuplului mamă-prunc ca o unitate integră şi principiile de axare către familie.

Atunci când nou-născutul se află în aceeaşi încăpere cu mama sa. În pofida existenţei regulilor de spălare pe mâini. de mamă va avea grijă moaşa. De acum înainte nu există nici o justificare pentru separarea unui nou-născut sănătos de mama sa. dragostea şi căldura persoanelor apropiate îi înconjoară pe mamă şi prunc într-o atmosferă biologic benefică. Când mama. îl mângâie. având în grija lor mai mulţi prunci deodată. Atitudinea sufletească. Tradiţional se consideră că saloanele pentru nou-născuţi erau “mai curate” decât rezervate mamelor. Trebuie de format condiţii ca mamele să poată participa la îngrijirea copiilor gravi. tata. Numai copiii şi mamele în stare gravă şi foarte gravă pot fi izolaţi până la ameliorarea stării. mama are de obicei grijă de prunc (aşa cum va face când se vor întoarce acasă). dar luându-se în considerare dorinţa de intimitate şi drepturile altor lăuze. îngrijesc de el. Capacităţile existente trebuie să fie adaptate astfel încât să li se permită nounăscuţilor să fie alături de mamă. Copiii care necesită îngrijire şi monitorizare intensivă trebuie să fie de asemenea împreună cu mamele. Toate unităţile medicale noi trebuie să dispună şi de saloane mici unde mama să se afle alături de pruncul ei. cu excepţia cazului când mama cere expres singurătatea altor membri ai familiilor trebuie să li se permite vizite fără restricţii. “procedurile obligatorii” de îngrijire a nou-născutului trebuie amânate pentru mai târziu. ci şi familiei sale prin maximalizarea implicării partenerului şi liberalizării regulilor de vizitare din partea celor apropiaţi. de nou-născut va avea grijă asistenta medicală. astfel încât părinţii să aibă posibilitatea să se afle un timp cu copilul lor contactul permanent al pruncului cu mama sa trebuie să constituie o regulă de bază. în saloanele pentru nou-născuţi potenţialul infectării este mai mare decât în cele pentru mame. Aceasta oferă susţinere nu numai tinerei mame.Este foarte importantă participarea la naştere a tatălui sau a bunicii. Conceptul maternităţii şi al îngrijirii nou-născuţilor în mediul familial a căpătat o susţinere largă. În mod ideal. asistentele se ocupă de îngrijirea pruncului. Reguli de contact între mamă şi nou-născut: contactul dintre mamă şi nou-născut trebuie să înceapă imediat după naştere. Primul contact dintre prunc şi familie Imediat după naştere trebuie stimulat contactul permanent al nou-născutului cu mama. lor le apare dragostea rapidă faţă de micuţul neputincios. pe de altă parte. în sala de naşteri. În salonul pentru nounăscuţi. Dacă 62 . la discreţia mamei. iar frica de infectare a nou-născutului era luată drept motiv pentru limitarea contactului dintre mamă şi prunc. bunica se uită la nou-născut. Salonul pentru pruncii în stare satisfăcătoare trebuie rezervat pentru nou-născuţii ale căror mame sunt obosite sau nu se simt bine.

Din fericire. Curăţenia la naştere ar fi un pas major în reducerea riscului infecţiei pentru mamă şi copil. este o cerinţă obligatorie tăierea cordonului cu un instrument curat (o lamă nouă sau fiartă înainte de utilizare este o modalitate necostisitoare şi curată. cordonul ombilical trebuie legat strâns fie cu un fir curat. Şi la nou în republică multe maternităţi oferă mamei şi copilului salon aparte. folosirea mănuşilor. la intervale 3-4 ore pentru a-l alimenta. dacă aceasta este disponibilă. fie prins cu o clamă pentru cordon. care trebuie accentuată atât pentru membrii familiei. astăzi situaţia s-a schimbat. copilul poate şi trebuie să fie împreună cu mama în acelaşi salon nu numai în timpul hrănirii lui. Spălarea pe mâni este cea mai simplă şi totodată cea mai importantă deprindere(cost-efectivă). Mama primea copilul.). trebuie să li se permită şi taţilor să beneficieze de intimitate cu nounăscutul. familiile şi asistenţii la naştere să evite practicile dăunătoare. Aceste măsuri se datorau unor considerente de respectare a regimului sanitaro-epidemic sau din lipsă de spaţiu. un scutec curat şi cald pentru uscarea copilului stimulează alăptarea şi previne pierderile de căldură. surorile şi buneii puteau să-l privească numai printr-un perete din sticlă. Totuşi. pentru prevenirea HIV. cu toate că această metodă poate fi oferită sub diferite forme: să se afle 24 ore 63 . Romingul (rooming-in) După naştere în anii trecuţi se obişnuia ca nou-născuţii să fie amplasaţi în salonul pentru nounăscuţi. curăţenia „simplă” deseori nu este uşor de realizat. unghiile tăiate scurt. suprafaţă de naştere curată pentru reducerea riscului infectării cu tetanos. sălile din maternităţi trebuie amenajate astfel ca să se creeze o atmosferă de confort pentru familii în cazul nou-născuţilor sănătoşi este necesară o reevaluare a procedurilor „obligatorii” din cadrul spitalului dat. Următorii componenţi facilitează implementarea lanţului curat: mâinile spălate.este posibil. Tata. să se vadă dacă acestea sunt cu adevărat necesare şi dacă aduc vreun beneficiu real. cât şi pentru lucrătorii medicali. fraţii. Pentru obţinerea curăţeniei este nevoie ca mamele.

la fel. când este flămând ceea ce duce la îmbunătăţirea lactaţiei la femeie intimitatea şi grija permanentă a mamei creează un confort psihologic copilului. Toaleta igienică a tegumentelor şi mucoaselor Toaleta de dimineaţă a nou-născutului include: - Toaleta feţei Toaleta ochilor Toaleta narinelor Toaleta urechiuşelor Toaleta cavităţii bucale Toaleta organelor genitale - 2. Aflarea mamei şi copilului împreună dă următoarele rezultate: mama foarte repede îşi cunoaşte copilul şi necesităţile lui mamele primipare vor fi mai sigure că îngrijesc corect copilul. deoarece nu numai restructurarea hormonală poate duce la stări depresive. ca şi mamele. când apar probleme. îmbrăca şi hrăni. această metodă are o influenţă pozitivă asupra riscului apariţiei perioadei depresive după naştere. 64 . îl îmbracă. ei mai bine cunosc copilul. el se simte iubit şi înţeles. pentru că se vor exersa în a-l spăla. femeia va fi ajutată de asistenta medicală aflându-se împreună.împreună. drept urmare la ele dispare frica că nu vor face faţă cerinţelor. dacă totul este bine folosirea acestei metode îi formează copilului deprinderea de a se alăpta. copilul primeşte totul ce-şi doreşte. În caz dacă mama este obosită sau se simte rău copilul o perioadă de timp va fi îngrijit de asistenta medicală de copii. dacă mama nu îl are în preajma sa tăticii tineri. după o perioadă scurtă de plâns. mama cunoaşte ritmurile individuale de îngrijire dezvoltarea copilului se accelerează: zâmbeşte mai des şi plânge mai puţin astfel instruită. dar şi gândurile şi grijile legate de copil. Poziţionarea în timpul somnului Riscul decesului copilului e minim atunci când copilul doarme pe spate sau în decubit dorsal. Fraţii şi surorile mai mari de îndată încep să contacteze cu micuţul lor. acceptă metoda roming-ului. mamă peste câteva zile poate părăsi clinica. când.

costumaşe din bumbac/lână căciuliţă de bumbac/lână mănuşi de bumbac/lână ciorapi de bumbac/lână pampers cearşaf NB!. Nu înfăşaţi strâns ! Înfăşatul strâns: Blochează diafragma şi micşorează ventilarea pulmonilor Micşorează circulaţia sanguină Lipsa spaţiului liber nu permite de a păstra căldura Împiedicarea mişcărilor stopează dezvoltarea coordinării neuromusculare Nu permite alăptarea corectă Înfăşatul limitează dorinţele copilului. Îngrijirea bontului ombilical: Îmbăierea copilului Se recomandă ca procedura de îmbăiere a copilului să fie amânată. Îmbăierea copilului În primele ore de viaţă este indicat de a renunţa la îmbăierea copilului ştergându-l. Evaluarea diurezei 7. Profilaxia infecţiilor în salonul pentru nou-născuţi: Spălarea pe mâini de fiecare dată când copilul este înfăşat sau când se efectuează prelucrarea bontului ombilical. În timpul scăldatului asistenta medicală este obligată: Să încălzească mai întâi salonul 65 . copilul este îmbrăcat în: maiouri de bumbac tricotate combinezon. Dacă copilul este murdar de sânge sau meconiu. Evaluarea peristaltismului intestinal 8. Evaluarea cordului şi pulmonilor 4. Evaluarea dinamicii masei corporale 6. Evaluarea temperaturii corporale 5. Procedura de scăldare a copilului va fi amânată şi va fi efectuată după externare la domiciliu. dar nu mai mult de 6 ore. copilul trebuie bine şters şi dacă e posibil de amânat scăldatul peste 6 ore după naştere.3. Îmbrăcarea se efectuează în mod liber.

Probleme ce vor fi discutate cu mama: • • • • • • • Mânuirea nou-născutului Colţul şi camera nou-născutului Somnul Cum vom îngriji la domiciliu Dauna înfăşării De ce trebuie să ţinem seama când îngrijim un nou-născut Pătucul Îngrijirea cordonului ombilical este parte componentă a lanţului curat.0oC. 66 . punându-i o căciuliţă şi acoperindu-i picioarele cât mai cald pentru a evita răcirea Să aşeze copilul cât mai aproape de mamă pentru ca ea să-l alăpteze Până la cicatrizarea plăgii ombilicale (primele 10 zile de viaţă) nou-născuţii se scaldă în soluţie pal-roză de permanganat de Kaliu. Spălarea mâinilor de fiecare dată înainte de a atinge bontul ombilical. La început se pregăteşte o soluţie concentrată. care apoi se adaogă în băiţa copilului. Reguli de prelucrare a cordonului: • • • • Pentru prelucrarea bontului ombilical de utilizat un dezinfectant (clorhexidină sau un compus al iodului). elementelor purulente pe piele. Îndoirea scutecului mai jos de bontul cordului.- Să utilizeze apă caldă (toC 37. apoi se clăteşte cu apă fierbinte. Prelucrarea primară a bontului ombilical se face la sfârşitul primei ore după naştere pentru nu a întrerupe contactul „piele la piele” între mamă şi copil şi pentru susţinerea alimentaţiei la sân fără forţarea nou-născutului. Înainte de fiecare procedură de scăldare băiţa se spală minuţios şi apă cu săpun. Menţinerea bontului curat şi uscat. Temperatura în odaie unde va fi scăldat sugarul trebuie să fie de 25 – 28oC.0-38. se va folosi săpun pentru copii) Să efectueze în apropierea sursei de încălzire Să acţioneze repede şi grijuliu Să şteargă rapid cu un ştergar cald Să îmbrace rapid copilul cu un tricou cald. apariţia intertrigoului. Îmbăierea neregulată poate duce la dereglarea termoreglării copilului şi corespunzător la mărirea temperaturii corporale.

− - Lucrătorii medicali trebuie să fie atenţi la: Hiperemia în jurul cordonului. Oftalmia gonococică poate fi prevenită prin curăţirea ochilor imediat după naştere şi aplicarea: • • • • • unguentului 1% de tetraciclină unguentului 0. care duce la întârzierea mumificării şi căderea lui.Ca parte a lanţului curat. − Temperatura înaltă (mai mult de 38ºC) sau alte semne de infecţie. − Eliminările purulente din bontul cordonului. Se recomandă: Unguentul de tetraciclină este în 97% de cazuri eficient împotriva gonococului şi hlamidă. care are loc în primele două săptămâni de viaţă. dacă tratamentul întârzie sau nu este adecvat. Administrarea colirului la sfârşitul primei ore după naştere. fiindcă ele duc la întârzierea mumificării şi introducerea infecţiei. Prelucrarea cu alcool. Oftalmiile cauzate de aceste două microorganisme nu pot fi diferenţiate numai în baza examenului clinic. Nu se recomandă: - Aplicarea bandajelor. în special tumefacţia lui. Important !!! Prelucrarea ochilor se va efectua la sfârşitul primei ore după naştere pentru nu a întrerupe contactul „piele la piele” între mamă şi copil şi pentru susţinerea alimentaţiei la sân fără forţare. Prevenire. !!! Profilaxia infecţiilor oftalmice este o intervenţie simplă şi foarte cost-eficientă. MĂSURAREA GREUTĂŢII CORPULUI ŞI APRECIEREA CREŞTERII 67 . Infecţia poate deveni sistemică sau se poate solda cu leziuni permanente ale ochiului. Cauzele cele mai frecvente sunt: - infecţia cu gonococcus infecţia cu chlamydia trachomatis. cordonul trebuie să fie tăiat cu un instrument curat şi legat strâns cu un fir curat. ÎNGRIJIREA OCHILOR Definiţie: Ophthalmia neonatorum este orice conjunctivită cu eliminări. totuşi oftalmia cauzată de gonococi evoluează mai grav.5% de eritromicină (în caz de infecţii cu chlamidii sau micoplasme) Curăţarea ochilor imediat după naştere Instilarea profilactică a colirului oftalmic (tetraciclină 1%).

5 până la 2. Ajustaţi cântarul la zero cu tot cu faşă / hârtie pe tavă.5 kg sau născut înaintea termenului de 37 de săptămâni de gestaţie). foarte mică. Tehnica de măsurare a greutăţii • Folosiţi un cântar precis şi corect. 3. La inceputul capitolului Conform OMS copil prematur . ci chiar să piardă din greutate. Dacă nu dispuneţi de instrucţiunile producătorului. • • • • Puneţi o faşă / hârtie curată pe tava cântarului. Copiii cu greutatea între 1. Cea mai frecventă metodă utilizată pentru monitorizarea şi aprecierea creşterii este adaosul ponderal. Până este stabilizată alăptarea. extrem de mică.5 kg pot pierde până la 15% din greutatea lor de la naştere pe parcursul primelor 7 sau 10 zile de la naştere. mai puţin de 258 zile (calculând după prima zi a ultimei menstruaţii).5 kg pot pierde până la 10% din greutatea lor de la naştere în primele patru sau cinci zile după naştere. Copiii cu greutate mică la naştere • Sunt nou-născuţii cu greutatea corporală mai mică de 2500 g Copiii cu greutate foarte mică la naştere • sunt nou-născuţii cu greutatea corporală mai mică de 1500 g pina la 1000 g Copiii cu greutate extrem de mică la naştere sunt nou-născuţii cu greutatea corporală mai mică de 1000 g. • Ajustaţi /standardizaţi cântarul în conformitate cu instrucţiunile producătorului.Principiile generale. cu gradaţii de 5 sau 10 g. Înregistraţi greutatea în fişa copilului şi marcaţi punctul respectiv în fişa de greutate a copilului (mai jos). iar copiii cu greutatea mai mică de 1. produs special pentru măsurarea greutăţii nou-născuţilor (este de dorit electronic). Aşteptaţi până se linişteşte copilul şi ca să se stabilizeze indicatorul cântarului. ajustaţi cântarul săptămânal sau de fiecare dată când acesta este mutat. • 68 . nou-născutul s-ar putea să nu adauge în greutate. sau dacă nou-născutul este bolnav sau mic (cu greutatea la naştere mai mică de 2. Citiţi greutatea în dependenţă de cea mai apropiată gradaţie de 5 sau 10 g.este copilul născut viu până la termenul de 37 săptămâni.4 Prematurii Cuvinte cheie: Copii cu greutate mică.

acidoza metabolică). hiperkaliemia. Metoda Kangoroo 69 . Hiperbilirubinemia indirectă (neconjugată) sau directă (conjugată). - - - Anemia. adică micşorarea temperatirii corpului sub 36. Hipotermia. Disabilităţile neuro-developmentale. Sepsisul neonatal. Dereglări ale balanţei fluidelor şi electroliţilor (hiponatriemia. duct arterial deschis).5C. - Cele mai frecvente complicaţii la copilul prematur - Asfixia perinatală. După terapia cu O2: retinopatia prematurului (ROP) şi boala cronică pulmonară. - Un moment de importanţă majoră în îngrijirea nou-născutului constă în prevenirea hipotermiei. Problemele psihosociale. Hipoglicemia şi hiperglicemia.Copiii prematuri pot fi repartizaţi - în neînsemnat prematuri (37-35 săptămâni). leucomalacie periventriculară Gastrointestinale: ileusul paralitic. Dereglări respiratorii (sindromul detresei respiratorii (SDR) Dereglări cardiovasculare (hipotensiune. Hipoprotrombinemia. moderat prematuri (34-32 săptămâni) şi sever prematuri (sub 32 săptămâni). enterocolita ulceronecrotică (EUN). Neurologice: hemoragie intraventriculară (HIVE).

1. Studiile bazate pe dovezi au arătat că metoda Kangoroo are un set de efecte benefice asupra sănătăţii copiilor cu GMN(N.5 până la 1.• Este aplicabilă pentru toţi nou-născuţii stabilizaţi cu greutatea de la 1. Impactul metodei asupra RMN este de 0-100%.5 kg.8 kg.GR A). însă în mod special este recomandată pentru îngrijirea continuă a copiilor cu greutatea de la 1.5 până la 2. Activitatea musculară redusă Ţesutul celular subcutanat redus Ţesutul gras brun cantitativ redus Cantitatea de norepinefrină eliberată după stressul de frig este mai mică Nu tolerează aport energetic suplimentar pentru a asigura termogeneza Afecţiunile pulmonare care se întâlnesc în 95% din cazuri limitează termogeneza prin creşterea consumului de oxigen - Termoliza este mărită pe seama iradierii tegumentare datorată particularităţilor vascularizaţiei pielii (dispunerea superficială a vaselor sangvine şi prevalenţa vaselor d dilatate) - Toate acestea creează posibilitatea unei răciri rapide a corpului prematurului. adaosul ponderal şi ratelor de alăptare la sân. Hipotermia are următoarele complicaţii: 70 .A).1. reduce incidenţa morbidităţii prin infecţii cu 51% Căile de cedare a căldurii Convecţie Conducţie Evaporare Radiaţie Cauzele termogenezei scăzute la prematuri: Suprafaţa corporală mare faţă de greutate Postura deflectată. risc redus al infecţiei nosocomiale şi maladiilor severe(.E. inclusiv creşterea. 43-66% printre copiii cu GMN.

ALĂPTAREA OPTIMĂ. BIBERONUL.punerea nou-născutului în contact direct cu pieptul mamei. Ţipăt slab.Nou-născuţii sunt dezbrăcaţi şi plasaţi pe mese radiante pentru a permite observarea lor si efectuarea procedurilor de terapie intensivă. ALĂPTAREA OPTIMĂ: 71 . Este utilă pentru a păstra nounăscutul cald pe parcursul examenului iniţial. administrării tratamentului şi procedurilor şi pentru a reîncălzi nou-născutul - Incubatoare încălzite cu aer.5 ALIMENTAŢIA NATURALĂ A NOU-NĂSCUTULUI CUVINTE CHEIE: LAPTELE MATERN.5 kg în sus. Este aplicabil pentru prematurii cu greutate mică la naştere stabili - Saltelele umplute cu apă . Următoarele metode de protecţie termică : - Contactul piele-piele . acoperirea capului nou-născutului cu o bonetă şi tinerea copilului îmbrăcat.5 kg - Încălzitori cu raze . Este aplicabil pentru îngrijirea continuă a nounăscuţilor cu greutatea mai mică de la 1. - Simptomele hipotermiei: Picioruşele devin reci la palpare (ele devin reci înainte de a se răci restul corpului). FISURI.- Hipoglicemie Acidoza metabolică cauzată de spasme vasculare periferice Dereglări de coagulare (hemoragii pulmonare) Şoc Apnee Hemoragii intraventriculare.Este binevenită pentru nou-născuţii cu greutatea de la 1. Capacitatea scăzută a suptului – imposibilitatea de a-l alăpta. Este binevenită pentru prematurii cu greutatea de la 1. Reducere în mişcări – somnolenţă.5 3.

inclusiv noaptea. laptele matern ajută la protecţia copilului de infecţii. Colostrul are un efect similar cu prima vaccinare. Diversificarea alimentaţiei cu alimente potrivite după aproximativ 6 luni de viaţă. Naşterea înseamnă momentul separării celor două fiinţe. Explicaţi mamei şi familiei ei beneficiile alimentării precoce şi exclusive la sân: . Alăptarea face ca acest moment să fie depăşit mai uşor şi ajută la stabilirea unei legăturii emoţional-afective între mamă şi copil. Principiile generale ale alimentării exclusive la sân • • Încurajaţi alimentarea precoce şi exclusivă la sân în toate cazurile posibile. Timp de nouă luni. ALĂPTAREA ÎN PRIMA ORĂ DE LA NAŞTERE! Nou-născutul trebuie alăptat la sân cât mai curând posibil după expulsie.laptele matern conţine anume acele substanţe nutritive pe care le necesită nou-născutul şi favorizează dezvoltarea copilului. copilul a făcut parte din corpul mamei. la cererea copilului.Iniţierea alăptării în prima oră de la naştere. puneţi-l la sân de îndată ce mama redevine conştientă. pot fi contaminate şi pot întârzia stabilirea alimentaţiei la sân. până atunci este necesar contactul piele-la-piele cu tatăl copilului. Nou-născutul nu trebuie să primească nici un alt aliment. alimentarea la sân poate fi utilizată în calitate de metodă contraceptivă (metoda amenoreei lactaţionale). Menţinerea alimentaţiei la sân şi în al doilea an de viaţă. Acestea nu sunt necesare. Mama va avea şi ea avantaje. Alăptarea cât mai timpurie şi mai frecventă conduce la instalarea mai rapidă a secreţiei lactate la mamă. diminuând hemoragia post-partum.laptele matern este uşor digerat şi eficient utilizat de către organismul nou-născutului. . 72 . Copilul va beneficia imediat de efectul protector al unei cantităţi concentrate de anticorpi din colostru. Atunci când copilul s-a născut prin operaţie cezariană. nu mai târziu de prima oră de la naştere. Nu trebuie sa-i dăm nimic altceva în afara laptelui matern. Suptul contribuie la decolarea placentei. nici măcar apă. Alăptarea frecventă. Alăptarea exclusivă la sân până la aproximativ 6 luni de viaţă.

Asiguraţi-vă că mama dispune de condiţii şi se poate spăla sau face baie zilnic. atât timp cât doreşte copilul. ceai.• Încurajaţi mama să alăpteze copilul la cerere. partenerul mamei. etc. explicaţi mamei că ea s-ar putea să aibă senzaţii de disconfort la sâni o perioadă de timp. atât ziua cât şi noaptea (de opt sau mai multe ori pe zi). • Invitaţi în discuţie soţul privind alimentaţia la sân. Totuşi. dacă mama urmează un tratament medicamentos este necesară o monitorizare mai strictă a stării nou-născutului. i se dă să sugă din al doilea. în primele şase luni ale vieţii copilului. să nu întrerupă o alimentare înainte ca pruncul să se sature. să nu dea nou-născutului orice alte lichide sau alimente (cum ar fi. un membru al familiei sau altă persoană de susţinere. apă. consiliaţi-o să aleagă metoda cea mai potrivită de alimentare. • Explicaţi mamei că majoritatea medicamentelor care îi pot fi administrate nu vor dăuna copilului ei alimentat la sân. • Dacă mama este HIV pozitivă. terciurile tradiţionale din regiune. substituentul lactat procurat. Dacă senzaţia de disconfort în regiunea sânilor este foarte pronunţată: ea poate stoarce o cantitate mică de lapte de câteva ori pe zi pentru a micşora disconfortul. • • Asiguraţi-vă că mama consumă alimente nutritive şi suficiente lichide. • Învăţaţi mama să alăpteze copilul alternativ din ambii sâni: imediat ce copilul a golit primul sân. să nu folosească suzete sau biberoane.). însă ea trebuie să evite stimularea lor. laptele de animale. dar recomandaţi-i să evite spălatul sau ştersul mameloanelor imediat înainte de alăptare. 73 . oferiţi mamei recomandări în ceea ce priveşte îngrijirea sânilor. • Recomandaţi mamei: să nu forţeze copilul să mănânce. dacă este posibil. cu excepţia laptelui matern. • Dacă mama este bolnavă sau dacă ea preferă să nu alăpteze: daţi nou-născutului un substituent al laptelui matern.

Pregătirea pentru alăptare se începe din timpul gravidităţii prin: pregătirea sânilor: gravida va învăţa să-şi maseze sânii pentru stoarcerea lor. Priorităţile laptelui matern pentru copil: Rolul biologic şi social al laptelui uman: Factor alimentar Factor imunologic Factor reglator al funcţiilor specifice umane la nou-născuţi Factor de comportament psiho-emoţional Poziţionarea şi aplicarea corectă la sân 74 . ea trebuie să-i dea să sugă numai atunci când copilul caută sânul şi vrea să mănânce. pregătirea psiho-emoţională învăţarea tehnicilor de alăptare la cursurile prenatale discuţii cu prietene cu experienţă şi competente informaţii de la grupuri. mama trebuie să ţină copilul în această poziţie cât mai mult în primele două ore. acesta este totuşi de ajuns pentru nounăscut. Se evită sutienul prea strâns ce comprimă mameloanele. NU UITAŢI: Chiar atunci când mama simte că are foarte puţin lapte. asociaţii de sprijin formate din mame cu experienţă şi dornice să-şi împărtăşească altor femei din experienţa lor şi să le susţină prin exemplul personal. ombilicate sau mici se masează cu mişcări de rotaţie şi tracţiune.- recomandaţi mamei să susţină sânii cu un sutien potrivit sau cu o faşă. dar ea nu trebuie să strângă prea mult sânii. deoarece aceasta va accentua senzaţia de disconfort. Mameloanele retractate. - sugeraţi mamei să aplice o compresă caldă sau rece pe sâni pentru a reduce tumefierea. împingându-le înafară. Pregătirea antenatală către alimentaţia naturală Contactul precoce (primar) La primul contact după naştere când se realizează contactul piele la piele. Acesta şi este primul contact în care se realizează relaţii strânse între copil şi mamă. cu condiţia că pruncul să fie alăptat frecvent.

Încurajarea copilului să ia sânul • Apreciaţi poziţionarea la sân şi suptul. astfel încât buza inferioară a copilului să fie inferior de mamelon. Explicaţi mamei cum să încurajeze copilul să ia sânul. Să mişte copilul repede pe sân. o parte mai mare a areolei este observabilă superior decât inferior de guriţă. guriţa copilului este foarte larg deschisă cu buza inferioară întoarsă înafară. să ţină capul şi corpul copilului drept.Rugaţi mama să-şi ajute copilul să ia sânul când acesta pare a fi pregătit. Ea trebuie: Să atingă buzele copilului cu mamelonul său. în mod special dacă aceasta alăptează copilul pentru prima oară sau dacă mama este foarte tânără. să susţină ferm corpul copilului. Laptele stors va înmuia zona în jurul mamelonului şi copilului îi va fi mai uşor să ia sânul. dacă este posibil. Fig. cu nasul lângă mamelon. recomandaţi-i să stoarcă puţin lapte înainte de a începe alăptarea. Ea trebuie: să ţină copilul în contact piele-la-piele. Explicaţi mamei cum să ţină copilul în timpul alăptării. Semnele pregătirii de a lua sânul includ deschiderea gurii. Dacă sânii mamei sunt angorjaţi. Ajutaţi mama dacă ea îşi exprimă dorinţa. întors cu faţa spre sânul ei. căutarea sau întinderea guriţei şi mişcarea. copilul efectuează mişcări de sugere profunde şi lente cu pauze rare. în întregime nu numai gâtul şi umerii. 75 . Să aştepte până guriţa copilului se va deschide larg. Semnele aplicării corecte la sân sunt următoarele: • bărbia copilului atinge sânul.

Aplicarea corectă (A) şi incorectă (B) la sân Utilizarea biberonului dacă este folosit înainte de stabilirea deplină a alimentaţiei la sân pentru suplimentări ulterioare Mamă fără experienţă când are primul copil când mai are copii, dar nu i-a alăptat la sân

Dificultăţi funcţionale copil mic sau obosit sâni angorjaţi (întăriţi) începerea târzie a alăptării ajutor tradiţional sau comunitar redus medici, moaşe, asistente medicale neinstruiţi în promovarea alăptării la sân

76

Rezultatele unei poziţionări incorecte la sân

Dureri şi vătămarea mameloanelor

Dureri în mamelon, fisuri

Laptele nu este extras eficient

Obstruare

Oferta de lapte este aparent mică

Copilul e nesatisfăcut. Vrea din ce în ce mai mult lapte

Copilul e stângenit. Refuză să se alăpteze.

Sânii produc mai puţin lapte

Copilul nu reuşeşte să sporească în greutate.

Semne sigure Creştere în greutate nesatisfăcătoare sub 500 grame/lună greutatea mai mică decât la naştere după 2 săptămâni de viaţă sub 6 micţiuni pe zi, urină galbenă şi puternic mirositoare

Urină concentrată, în cantitate mică -

Semne posibile sugar nesatisfăcut la sfârşitul suptului sugar care plânge frecvent mese foarte frecvente mese foarte lungi sugar care refuză sânul sugar cu scaune tari, uscate sau verzui sugar cu scaune rare, în cantitate mică la stoarcerea sânului nu se elimină nici o picătură de lapte
77

-

sânii nu şi-au mărit volumul (în timpul sarcinii) lactaţia nu s-a instalat (după naştere)

Stoarcerea laptelui matern Învăţaţi mama cum să stoarcă lapte din sân singură. Mama trebuie: să aibă o cană sau un recipient curat (spălat, fiert sau clătit cu apă fiartă şi uscat fără a fi şters) pentru colectarea şi depozitarea laptelui; să se spele minuţios pe mâini; să stea în picioare sau aşezată confortabil şi să ţină recipientul sub sân; să stoarcă laptele: să susţină sânul cu patru degete şi să amplaseze policele deasupra areolei; să strângă areola între police şi celelalte degete apăsând cu mâna pieptul; să stoarcă fiecare sân timp de cel puţin cinci minute, alternând sânii până când va înceta să curgă laptele (ambii sâni sunt completamente storşi).

Stoarcerea laptelui matern Dacă laptele nu curge bine:

-

asiguraţi-vă că mama foloseşte tehnica corectă; spuneţi mamei să aplice comprese calde la sâni; rugaţi pe cineva să maseze spatele şi gâtul mamei.

78

să nu toarne laptele în guriţa copilului. cu excepţia cazurilor când ea nu poate efectua acest lucru. dacă este posibil. timp de cel mult şase ore. fierte sau clătite cu apă fiartă şi uscate fără a fi şterse) pentru fiecare alimentare. la temperatura camerei. • Recomandaţi mamei să alimenteze ea însăşi copilul. asigurându-se că el corespunde volumului necesar corespunzător vârstei copilului. paladai (B) sau cana cu lingura (C) • Alimentaţi copilul imediat ce a fost stors laptele. Dacă copilul nu consumă toată cantitatea de lapte. Mama trebuie: să măsoare volumul de lapte stors în cană. fie congelaţi laptele (condiţiile de congelare trebuie menţinute stabil) la -20ºC. să încline cana (paladai sau lingura). să finiseze alimentarea atunci când copilul îşi închide guriţa şi nu mai este interesat de alimentare. să ţină copilul semi aşezat în braţe. timp de nu mai mult de şase luni: Dacă nu aveţi la dispoziţie un frigider sau congelator. Alimentaţi copilul folosind o cană. o cană cu lingură sau alt dispozitiv potrivit pentru aceasta. în conformitate cu instrucţiunile privind laptele matern stors. păstraţi laptele acoperit.Dacă laptele matern stors nu va utilizat imediat. puneţi o etichetă pe recipient şi. • Folosiţi ustensile şi dispozitive de alimentare curate (spălate. evitaţi însă să supraîncălziţi laptele. Asiguraţi-vă că laptele este de temperatura camerei înainte de a-l da copilului: Încălziţi laptele congelat sau păstrat la frigider într-o baie cu apă caldă (aproximativ 40ºC). astfel încât laptele să atingă buzele copilului. 79 . Folosiţi repede laptele reîncălzit. fie puneţi laptele la frigider şi utilizaţi-l timp de 24 de ore. să lase copilul să ia laptele. depozitaţi laptele care rămâne. să sprijine uşor cana (paladai sau lingura) pe buza inferioară a copilului şi să atingă cu marginea cănii buza superioară a copilului. Alimentarea cu cana (A). Alimentarea cu cana şi lingura sau alt dispozitiv • • Asiguraţi-vă că mama poate stoarce bine laptele.

să lase copilul să miroase mamelonul şi să încerce să ia sânul. dacă copilul are greutatea de 1. • Rugaţi mama să repete acest proces la 1-2 ore. sugeraţi mamei să încerce să stoarcă laptele direct în guriţa copilului. atunci când copilul îşi închide guriţa şi nu mai este interesat de alăptare. spuneţi mamei să încurajeze copilul. Stoarcerea laptelui matern cu mâna în guriţa copilului • • Asiguraţi-vă că mama poate stoarce bine laptele. să mărească durata meselor sau să-l alimenteze mai frecvent. să stoarcă sânul până apar câteva picături pe mamelon. • Încurajaţi mama să înceapă să alimenteze copilul imediat ce acesta dă semne. Spuneţi mamei: să ţină copilul cu guriţa aproape de mamelonul ei. dacă copilul are greutatea mai mică de 1. Introducerea laptelui matern stors cu sonda gastrică • • • • • Asiguraţi-vă că mama poate stoarce bine laptele. Determinaţi volumul necesar de lapte pentru alimentare în corespundere de vârsta copilului. Introduceţi o sondă gastrică. Încurajaţi mama să ţină copilul şi să participe la alimentări.5. Confirmaţi că sonda este corect poziţionată înainte de fiecare alimentare. să stoarcă mai multe picături de lapte după ce copilul a înghiţit prima porţie. dacă nu aveţi deja una instalată.• Dacă copilul nu consumă volumul necesar de lapte. • Dacă copilul nu se alimentează bine folosind un dispozitiv de alimentare sau dacă mama preferă să nu-l folosească. kg sau mai mare.5 kg sau la 2-3 ore. • Scoateţi pistonul unei seringi sterile sau foarte bine dezinfectate (de o mărime suficient de mare pentru a încăpea volumul necesar de lapte) şi conectaţi cilindrul seringii la capătul sondei gastrice: 80 . să termine alimentarea. să lase puţin lapte să cadă în guriţa copilului. că este pregătit să sugă.

Aceasta se poate întâmpla şi într-o zi sau două sau poate dura mai mult de o săptămână. Nu măriţi viteza laptelui prin sondă folosind pistonul seringii. spălaţi şi dezinfectaţi foarte bine sau sterilizaţi seringa şi acoperiţi sonda până la următoarea hrănire. • Înlocuiţi sonda gastrică cu una curată peste trei zile sau mai devreme dacă aceasta este scoasă sau se blochează şi curăţaţi-. folosiţi orice altă pâlnie potrivită. Similac cu Fe.a. folosiţi un substituent al laptelui matern din comerţ (HiPP-1. dezinfectaţi-o foarte bine sau sterilizaţi-o în conformitate cu instrucţiunile. comprimaţi uşor sonda inferior de seringă pentru a încetini fluxul. Turnaţi volumul necesar de lapte pentru o hrănire în seringă cu vârful seringii orientat în 81 . Nestogen ş. • jos. scoateţi.g. • Lăsaţi mama să ţină seringa la 5 până la 10 cm deasupra copilului sau să ridice sonda deasupra copilului şi să permită laptelui să curgă prin sondă datorită forţei de gravitaţie.Dacă nu aveţi la dispoziţie o seringă sterilă sau foarte bine dezinfectată. înainte de a externa copilul. NAN cu Fe. Rreţineţi că instrucţiunile ce urmează sunt destinate prestatorului de servicii medicale. că mama cunoaşte cum să prepare corect substituentul lactat.5 kg sau avea la naştere < 37 s. fiartă sau clătită cu apă fiartă şi uscată fără a fi ştearsă). ). • Când aţi terminat alimentarea. fiecare hrănire trebuie să dureze 10-15 minute.). folosiţi o seringă curată (spălată. Alimentarea cu lapte matern stors prin sonda gastrică • Folosind această metodă. folosiţi un substituent lactat predestinat nou-născuţilor prematuri sau cu greutatea mică la naştere (PreNAN sau PreHiPP). Dacă fluxul laptelui este prea rapid. Substituenţii laptelui matern • Dacă mama nu poate alăpta sau stoarce lapte. curată care să se conecteze strâns la sonda gastrică.) • Dacă nou-născutul este mic (greutatea mai mică de 2. Asiguraţi-vă. • Treceţi treptat la alimentarea cu cana/cana şi linguriţa atunci când copilul poate înghiţi fără a tuşi sau a scuipa laptele. Dacă nu aveţi la dispoziţie o seringă potrivită.

explicaţi mamei cum să folosească un substituent al laptelui matern care conţine lapte de animale şi preparat la domiciliu (vezi instrucţiunile naţionale privind prepararea corectă). Respectaţi tehnica aseptică la prepararea substituentului laptelui matern din concentrate lichide sau pulberi. “Textbook of Neonatology. • • Spălaţi-vă pe mâini cu apă şi săpun. • Calculaţi cantitatea de substituent lactat şi apă.2 Identificarea primară a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii 4.2nd Ed. mamelor şi nou-născuţilor 4. Lupea Iulian “ Neonatologie” Editura Dacia. 2. o cană cu lingură sau alt dispozitiv. timp de maximum 24 de ore. Barierele psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale 4.4.1. • Dacă nu aveţi la dispoziţie un substituent lactat din comerţ. Lipsesc problemele care sunt la alţii Bibliografie: 1. Churchill Livingstone. 2005. Roberton N. Edinburgh and London. P. 1994 Tema 4. Determinanţi sociali perinatali şi impactul lor asupra sănătăţii femeilor gravide. Serviciile comunitare de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 82 . • Depozitaţi laptele rămas într-un container etichetat într-un frigider. folosiţi substituentul lactat în termen de patru ore de la deschiderea recipientului). Integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 4.• Odată ce un recipient cu substituent lactat este deschis. Cluj-Napoca. folosiţi substituentul în limitele termenului recomandat în conformitate cu instrucţiunile producătorului (adică.C. folosind ustensile şi recipiente foarte bine dezinfectate sau sterile şi apă sterilizată sau fiartă şi răcită. (1992).3. Stratulat ”Managementul Îngrijirii nou-născutului” Chişinău. • • Verificaţi termenul de valabilitate al substituentului lactat.R. amestecaţi-le şi alimentaţi copilul folosind o cană. Determinaţi volumul necesar de lapte pentru alimentare în conformitate cu vârsta copilului. 3.

la nivel de aplicare • Să poată identifica problemele psihosociale în perioada antenatală şi după naşterea copilului. în special lucrul cu familia. factori de risc. determinanţi psihosociali ai sănătăţii.8. continuitatea îngrijirilor medico-sociale Obiective: . suport social. persoanele apropiate beneficiarului şi mobilizarea comunitară.4. chestionar pentru identificarea factorilor de risc. Să enumere factorii de risc psihosocial. handicap infantil. reţea de suport psihosocial. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale (protocol clinic) 4. Algoritmul acţiunilor de suport medico-psiho-social în cazul sarcinii 4. • • • • • Să expună principiile managementului sarcinii cu probleme medico-sociale. 83 . Să cunoască / înţeleagă principiile de depăşire şi prevenire a problemelor sociale cu care se confruntă unele femei în perioada perinatală. . Problema abandonului infantil în maternitate Concepte – cheie: bariere psihosociale. Să cunoască mecanizmele de referire a femeii însărcinate/mamei cu copil în sistemul de servicii sociale. generate de aceşti factori în perioada sarcinii şi în perioada postnatală şi consecinţele lor pentru mamă şi copil (cadrul sistematizat). abandon infantil. Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere 4. cadrul sistematizat.5. echipa multidisciplinară. asocierile lor mai frecvente şi situaţiile medicosociale posibile.7.. Să explice rolul asistentului social în îngrijirea perinatală a femeilor din familii aflate în dificultate. Să cunoască algoritmul asistenţei medico-sociale în cazul sarcinii nedorite şi principiul continuităţii îngrijirilor medico-sociale în perioada antenatală şi după naştere.la nivel de cunoaştere • • • să identifice ariile de competenţă ale asistentei sociale perinatale Să cunoască faptul că există bariere psihosociale în accesul femeilor/familiei la îngrijiri adecvate în timpul sarcinii şi după naştere.6.

Să poată elabora programul individualizat de intervenţie pentru femeile cu riscuri psihosociale în sarcină şi după naşterea copilului. neîncrederea în păstrarea locului de lucru. este actuală practic pentru toate ţările. psihologul. condiţii de lucru periculoase. necesitatea unor eforturi mari pentru a asigura familia cu alimentaţie şi a creşte copiii. Să posede deprinderi practice în prevenirea abandonului copilului şi handicapului infantil. Să poată utiliza reţeaua de instituţii şi organizaţii partenere în acordarea suportului pshosocial beneficiarilor. 6. Ca regulă. locuinţă precară. Să poată referi cazurile femeilor însărcinate/mamelor cu copii în perioada postnatală în sistemul de servicii sociale conform mecanismelor adoptate de MMPSF. asigurarea neadecvată cu pensii.la nivel de integrare • Să manifeste atitudini de responsabilitate în activitatea de echipă multidisciplinară antrenată în acordarea îngrijirilor perinatale: conlucrarea cu lucrătorii medicali. Barierele psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale Inegalitatea în accesul la serviciile de asistenţă medicală. lipsa perspectivei de avansare profesională. . indiferent de nivelul de dezvoltare social-economică. Să posede abilităţi de monitorizare a cazurilor cu riscuri psihosociale în perioada perinatală şi să evalueze impactul intervenţiilor de susţinere întreprinse.1. • • • • Să posede abilităţi de lucru cu familia beneficiarului în depăşirea problemelor de ordin social. Factorii nefavorabili pentru sănătate pot fi cei mai diferiţi: sărăcia. Să-şi dezvolte abilităţi de a lucra bine în echipa multidisciplinară pentru promovarea sănătăţii reproducerii. determinat de cauze psihosociale.• • • • • • Să cunoască specificul activităţii asistentului social în comunitate şi în instituţiile perinatologice Să utilizeze protocolul privind managementul sarcinii cu probleme medico-sociale. acţiunea multor din 84 . etc.. nivelul educaţional redus. juristul. Să organizeze asistenţa femeii gravide şi familiei acesteia în depăşirea problemelor posibile în perioada sarcinii şi după naştere. inclusiv în timpul sarcinii şi după naşterea copilului.

pentru ca sarcina lor de cele mai multe ori este nedorita si ele au puţine surse economice si sociale. Aceste femei ţin mau puţin cont de recomandările făcute de medic. studiat insuficient. pentru ţările în curs de dezvoltare. Femeile necăsătorite sunt în special vulnerabile. are drept consecinţă subalimentarea caracteristică. întreţinerea de către un singur părinte pot duce la comportamente riscante ale mamei (fumatul. şi structura familiei sunt factori fundamentali în dezvoltarea timpurie a copiilor. Este stabilit faptul. Astfel. necesitatea includerii în îngrijirile de sănătate trebuie semnalată adolescentelor însărcinate la prima ocazie când ele intră în contact cu sistemul de sănătate. Menţionând importanţa determinaţilor psihosociali s-a constatat.aceşti factori nefavorabili se manifestă asupra unor şi aceeaşi oameni. Un alt determinant social – sărăcia. Cu cât mai mult timp omul se găseşte într-o situaţie de stres social-economic. iar influenţa lor asupra sănătăţii pe parcursul vieţii poartă un caracter cumulativ. 85 . precum şi în cadrul sistemului educaţional şcolar. cu atât mai mult se epuizează organismul lui şi cu atât mai puţin el poate conta pe o sănătate durabilă. ocupaţia căror presupune aflarea permanentă la domiciliu. având un rol important în maturizarea şi dezvoltarea funcţională a sistemului nervos central la copil. celor cu un nivel educaţional inferior. în special. mai frecvent printre femeile dezavantajate. au un acces mai limitat la asistenţă medicală. Utilizarea ineficientă a acestor servicii a fost atribuită reprezentantelor claselor sociale inferioare. care în timpul sarcinii pot determina ca îngrijirile prenatale să fie inadecvate şi pot avea un impact nefavorabil pentru dezvoltarea timpurie a copilului. printre adolescentele însărcinate au fost evidenţiaţi o serie de factorii de risc care au favorizat apelarea cu întârziere la asistenţa medicală pentru tinerele cu vârsta sub 18 ani. că ponderea femeilor care utilizează inadecvat serviciile medicale în cadrul îngrijirilor perinatale este de circa două ori mai mare printre gravidele care nu şi-au dorit iniţial sarcina comparativ cu femeile cu sarcina dorită. Savanţii au stabilit că malnutriţia proteică prenatală afectează dezvoltarea creierului la făt şi la nou-născut. percep mai multe bariere pentru îngrijiri. sărăcia. utilizarea de alcool. Femeile cu venit redus utilizează îngrijirile prenatale mai puţin ca populaţia feminină generală. cu toate că este foarte actuală şi pentru familiile cu venituri reduse din ţările cu un nivel înalt de dezvoltare socio-economică. că conceptele de a apela la îngrijirile prenatale sunt modificate de factori psihologici şi sociali şi pot predispune la tergiversarea adresării pentru îngrijiri medicale în timpul sarcinii. Un determinant major pentru utilizarea inadecvată a îngrijirilor prenatale. multiparelor şi femeilor. De aceea. Astfel. …). Statutul social. statutul minoritar. este sarcina neplanificată. droguri. fiind stabilită. o asociere cu un nivel educaţional mai redus şi cu un mod mai puţin sănătos de viaţă. totodată.

Factorii de risc ai depresiei antenatale includ lipsa unui partener. Este demonstrat faptul. Lipsa suportului social constituie un important factor de risc pentru starea maternală în timpul sarcinii şi are efecte adverse asupra rezultatelor sarcinii. sărăcia. În acest context. absenţa poliţei de asigurare medicală. etc.2. violenţa în familie. mai frecvent. Este evident faptul. etc.). cât şi riscuri sociale (abandon infantil. că stresul este asociat cu naşterea prematură si greutatea mică la naştere. viaţa foarte stresată. Alţi factori maternali care influenţează îngrijirile perinatale inadecvate sunt menţionaţi a fi copii mici acasă. fenomenul abandonului sau handicapul infantil. Un aspect deosebit în abordarea problemei în cauză se referă la adolescentele însărcinate. care sporeşte riscul unei depresii după naştere. vigilenţa lucrătorilor medicali este solicitată şi în aspectul prevenirii unor consecinţe de ordin social. handicap infantil. avorturi precedente. uneori provocând un stres cronic. depresia. un suport social mai mic şi subestimarea de sine. tristeţea. Identificarea primară a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii Identificarea oportună a familiilor cu riscuri de sănătate pentru mamă şi copil în perioada antenatală şi după naştere constituie una din cele mai importante probleme în activitatea serviciului perinatologic.Problemele sociale pot influenţa negativ starea psihologică a femeii în timpul sarcinii. fiind argumentată necesitatea unui diagnostic precoce a stărilor depresive la această categorie de femei pentru care stresul şi suportul social par a fi moderatori importanţi. lipsa suportului social. Unii specialişti consideră drept indicatori predictorii ai depresiei postpartum la adolescente nivelul de emotivitate al tinerelor însărcinate şi statutul lor socioeconomic. dificultăţi maritale. că în ţările sărace determinanţii principali ai sănătăţii materne şi infantile sunt influenţaţi în mare parte de problemele de ordin economic. sarcina neplanificată. ambivalenţa referitor la perspectiva sarcinii actuale. 6. cât şi pentru ţările în curs de dezvoltare. Obstacolele care afectează îngrijirile antenatale sunt în mare parte identice atât pentru ţările dezvoltate socio-economic. trafic de persoane. cum ar fi. Problemele psihosociale în timpul sarcinii pot genera atât riscuri de sănătate perinatale şi materne (morbiditate. Multe din femeile gravide (circa 20 la sută) au experienţa unei depresii antenatale. Depresia la mamele adolescente în timpul primului an postpartum a fost asociată cu conflictele în familie. fapt. ambivalenţa referitor la sarcină şi anxietatea faţă de făt. 86 . abuzul de substanţe. mortalitate).

Chestionarul de identificare confidenţială a problemelor psihosociale în timpul sarcinii este adaptat la specificul Republicii Moldova include compartimentele cele mai relevante. Chestionarul în cauză a fost elaborat în baza altui chestionar – ALPHA (Antenatal Psychosocial Health Assessment). echipa multidisciplinară din cadrul Secţiei Consultative a Centrului Perinatologic a IMSP SCM nr. corespunzător principalilor determinanţi psiho-sociali a sănătăţii femeilor gravide.Luând în consideraţie faptul. Statutul social (aspectele privind locuinţa. posibilitatea de programare a vizitei la medic). Accesul la serviciile medicale de calitate (disponibilitatea serviciilor medicale.. sentimentele în sarcină. transportul. Experienţa femeii despre abuz (evidenţierea antecedentelor cu abuz). utilizat în Canada prioritar pentru depistarea precoce a stărilor psihoemoţionale la femeile gravide. • • • • • • • • Alte circumstanţe. la fel ca şi în alte multe ţări. angajarea în serviciu. respectarea indicaţiilor medicului). fumatul). mamelor şi nou-născuţilor (anexa. problema identificării factorilor de risc psiho-social în timpul sarcinii rămâne actuală. factorii nocivi profesionali. consumul de produse alimentare). Evenimente (schimbări în viaţa: curente şi planificate). satisfacţia privind veniturile financiare. existenţa specialiştilor calificaţi. psihologi) denumit Chestionarul de identificare confidenţială a problemelor psihosociale în timpul sarcinii. • • Suportul social (sprijinul persoanelor apropiate. aprecierea relaţiilor în cuplu). droguri. orarul de lucru. 87 . asistenţi sociali. Utilizare de substanţe (consumul de alcool.. Îngrijirea prenatală (termenul sarcinii la debutul îngrijirilor antenatale. Educaţia prenatală (instruirea către naştere) Statutul psiho-emoţional (relaţia cu partenerul şi părinţii. că în Republica Moldova.): • • Atitudinea faţă de sarcină (se constată dacă sarcina este dorită sau nu) Relaţiile în familie (prezenţa soţului/partenerului şi atitudinea lui faţă de sarcină. suportul autorităţilor publice locale). dispoziţia). condiţiile de trai.1 a elaborat un instrument de lucru pentru specialişti (lucrători medicali.

comportamentul. riscuri de sănătate. .munca. 88 . importanţi în viziunea autorilor.stres psihosocial cronic.statutul psihoemoţional. generalizând rezultatele analizei surselor bibliografice şi a experienţei practice acumulate în acordarea asistenţei medico-psiho-sociale oferite familiilor dezavantajate în timpul sarcinii şi după naşterea copilului în cadrul Secţiei consultative a CPM IMSP SCM nr.accesul la serviciile medicale de calitate. care s-au adresat pentru asistenţă medicală în cadrul Centrului Perinatologic din cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal nr.condiţiile de trai. mamei şi nou-născutului. . Cadrul sistematizat include următorii determinanţi psiho-sociali ai sănătăţii femeilor gravide. mamelor şi nou-născuţilor (Cadrul sistematizat) având următoarele compartimente: determinanţii sociali ai sănătăţii femeii gravide. faptul. asistenţei medicale perinatale. . unele asociaţii mai frecvente cu alţi factori sociali. pentru specificul Republicii Moldova (anexa .3.calitatea îngrijirilor perinatale. riscuri sociale..1.): . situaţii medico-sociale generate.atitudinea persoanelor apropiate/ comunităţii faţă de nevoile gravidei. Determinanţi sociali perinatali şi impactul lor asupra sănătăţii femeilor gravide. Fiind admise asocierile diferitor factori sociali cu risc perinatal şi matern au fost evidenţiaţi cei mai frecvenţi din ei: . . mamelor şi nou-născuţilor.1. 6. .atitudinea faţă de graviditate. ca principiile de instruire / formare în domeniul protecţiei medico-sociale a maternităţii trebuie să fie unificate pentru toate categoriile de specialişti menţionate.atitudinea femeii gravide faţă de iniţierea îngrijirilor perinatale. nutriţia. asistenţă socială şi în psihologie am stabilit un moment important în pregătirea cadrelor şi anume. .Chestionarul de identificare a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii a fost testat printre femeile gravide.statutul social. În acest context. . . . factorii sociali cu risc perinatal şi obstetrical.acces limitat la serviciile medicale de calitate. circumstanţele psihosociale. a fost realizată o sinteză privind determinanţii sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. mamelor şi nou-născuţilor În rezultatul unor consultaţii cu experţi în domeniul managementului sanitar.

faptul că femeia este celibatară sau divorţată. poate agrava situaţiile cu risc medical şi 89 .sarcina nedorită.îngrijiri perinatale inadecvate. întreruperea sarcinii nedorite în condiţii nesigure. cu alte circumstanţe / factori de risc cum ar fi.sărăcia. Cunoaşterea determinanţilor psihosociali ai sănătăţii femeilor gravide şi a nou-născuţilor poate oferi soluţii adecvate la problemele vizând accesul la îngrijirile perinatale precum şi calitatea acestora. abandonul nou-născutului. starea de depresie a gravidei şi a mamei. De exemplu. naştere extraspitalicească. . greutate mică la naştere. circumstanţele psihosociale ar putea fi numite ca indicatori ai riscului perinatal care. . luate separat. etc. nu prezintă nici un risc pentru evoluţia sarcinii. cele mai frecvente fiind handicapul infantil. sarcina nedorită sau lipsa de venituri.excluziunea socială. infantilă. în cazul unei femei gravide celibatare sau divorţate circumstanţele psihosociale concrete. traficul de persoane etc. în special la debutul carierei. . lipsa suportului psihosocial. . .amânarea/ ignorarea îngrijirilor perinatale. sănătatea viitoarei mame şi a nou-născutului.depresia. . de sine stătător. Investigaţiile referitor la barierele la îngrijirile în timpul sarcinii sunt importante prin a înţelege ce paşi trebuie făcuţi pentru ca fiecare femeie gravidă să aibă acces la asemenea servicii Cadrul sistematizat a fost apreciat ca un instrument managerial util. întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale. sănătatea mamei şi a copilului.lipsa suportului psihosocial. asociere de infecţii în sarcină. În asociere. Cadrul sistematizat conţine şi unele date privind riscurile sociale. maternă. În conformitate cu recomandările experţilor Cadrul sistematizat va fi inclus în suportul de curs pentru instruirea asistenţilor sociali în ultimul an de studiu în cadrul facultăţii. pentru profesioniştii antrenaţi în acordarea asistenţei medico-psiho-sociale familiilor în timpul sarcinii şi după naştere. spre exemplu. însă. Pentru majoritatea cazurilor. nu pot prezenta riscuri pentru evoluţia sarcinii. Acţiunea factorilor de risc menţionaţi poate genera o serie de situaţii medico-sociale. Ca rezultat. precum şi la mortalitate perinatală. se pot realiza unele riscuri relative pentru sănătatea mamei şi a nou-născutului care se referă la morbiditatea infantilă şi maternă. inclusiv naşterea prematură. ca o reflectare a determinanţilor psiho-sociali ai sănătăţii materne şi neonatale.. instituţionalizarea copilului.

(iii) tânăra mamă. cheltuieli pentru medicamente. care cade deja sub incidenţa unor forme de prestaţii sociale. 6. precum şi la mortalitatea perinatală. ceea ce face ca asistentul social.social în timpul sarcinii sau după naştere. probleme familiale. Serviciile comunitare de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale Obiectivul fundamental al serviciilor sociale constă în menţinerea.1 din Chişinău şi a ICŞOSMC. asistenţa socială la nivel de comunitate pentru femeile însărcinate/mame apare ca o componentă indispensabilă a protecţiei sociale. instituţionalizarea copilului. abandonul nou-născutului. ale sănătăţii mamei. emoţionale şi/sau psihologice. poate determina apariţia unor probleme complexe ale sarcinii. care să favorizeze integrarea lor socială. dar sarcina duce la apariţia unor necesităţi financiare suplimentare: alimentaţie regulată şi caloriinică. (ii) gravida încă nu cade sub incidenţa unor forme de prestaţii sociale (indemnizaţia de naştere. Acest lucru poate fi argumentat prin următoarele: (i) gravida se află în mediul său natural de viaţă. modalitatea şi termenul de depunere a actelor pentru 90 . refacerea şi dezvoltarea capacităţilor individuale necesare pentru rezolvarea unor probleme sau situaţii de dificultate pe care persoana nu le poate soluţiona de una singură şi în asigurarea unui suport pentru persoanele care nu au posibilitatea să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe necesare pentru desfăşurarea unor activităţi socialmente utile. sau la schimbări în modul de acumulare/câştig a surselor financiare: evitarea unor eforturi fizice. ca impact al determinanţilor psihosociali ai sănătăţii materne şi neonatale. se pot realiza unele riscuri pentru sănătatea mamei şi a nou-născutului. etc. cele mai frecvente fiind handicapul infantil. în caz de necesitate. deplasare din motiv al îngrijirii copilului. Ca rezultat. fiind limitată în comunicare. indemizaţiile pentru îngrijirea copilului). în asemenea situaţii. să identifice legăturile sociale către care poate fi conectată viitoarea mamă şi respectiv să prevină sau să soluţioneze problemele ce au apărut în faza primară. riscă să nu cunoască drepturile ei referitoare la prestaţiile sociale. necesitatea odihnei suplimentare ceea ce uneori duce la diminuarea veniturilor şi creşterea cheltuielilor care provoacă pentru unele viitoare mame situaţii de criză. care se referă la morbiditatea infantilă şi maternă. El a trecut testarea practică la specialiştii asistenţi sociali şi psihologi din instituţiile medicale în cauză. Lipsa unor intervenţii sociale. infantilă şi maternă. Cadrul sistematizat mai conţine şi un compartiment privind riscurile sociale. Cadrul sistematizat privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. În acest context. mamelor şi nou-născuţilor a fost implementat în două cele mai mari maternităţi din ţară din componenţa Centrului Perinatologic a IMSP SCM nr. traficul de persoane. etc.4.

asigurarea medicală obligatorie gratuită etc. narcomanie). În acelaşi timp. (v) susţinerea gravidei/mamei şi a întregii familii în identificarea resurselor pentru depăşirea situaţiei de criză. apariţia unor boli somatice la mamă sau copil.10.) şi direcţionarea spre instituţiile respective. etc. accentuând importanţa creşterii şi dezvoltării copilului în familia biologică. (iv) consilierea şi oferirea sprijinului psiho-social în depăşirea situaţiilor dificile determinate de o sarcină nedorită / neplanificată. (vii) referirea gravidei/mamei spre serviciile existente în localitate şi susţinerea în conectarea la resursele comunitare existente. minorelor. (ii) informarea gravidei/mamei privind drepturile sociale şi medicale pe care le are ea şi copilul său (indemnizaţia unică.06. (iii) informarea şi consilierea mamelor solitare. alocaţia de îngrijire a copilului. evaluarea şi elaborarea planului individualizat de asistenţă pentru femeile / familiile cu riscuri medico-sociale perinatale şi în caz de necesitate de direcţionare a cazurilor pe „Mecanismul de referire a cazului în sistemul de servicii sociale” aprobat prin ordinul MPSFC nr. asistenţilor sociali din cadrul Direcţiilor / Secţiilor Raionale de Asistenţă socială şi protecţie a familiei. risc de divorţ. iar pe de altă parte mărimea prestaţiilor sociale de care poate beneficia nu întotdeuna sunt îndeajuns pentru creşterea şi îngrijirea copilului. Asistentul social se va baza pe instrucţiunile „Managementului de caz pentru asistentul social” aprobat prin ordinul MPSFC.55 din 12. în elaborarea planului individualizat de asistenţă sau a strategiei de referire pentru cazurile perinatale. (viii) conlucrarea cu medicul de familie a gravidei/mamei în oferirea suportului social. ceea ce poate duce la situaţii de abandon. dar şi a familiilor complete cu risc de abandon infantil privind importanţa creşterii şi dezvoltării copilului în familia biologică. Drept urmare. apariţia unor stări psiho-emoţionale la mamă şi transmiterea acestora la întreaga familie ceea ce poate duce la violenţă domestică. asistenţilor sociali ce activează în cadrul serviciilor sociale adresate femeilor constă în: (i) depistarea cuplurilor cu probleme psiho-sociale în timpul sarcinii şi după naştere.dobândirea acestor drepturi pe de o parte. rolul asistentului social ce activează în comunitate. risc de apariţie a anumitor vicii (alcoolism. identificarea problemele psiho-sociale cu care se confruntă gravida/mama pe parcursul sarcinii şi după naştere şi intervenţia pentru acordarea sprijinului necesar. Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copiilor.2009. nr.71 din 03. (vi) informarea femeii gravide privind eventualele riscuri în timpul sarcinii şi impactul factorilor nocivi asupra sănătăţii mamei şi copilului.2008 privind identificarea. sub-nutriţie a mamei sau a copilului. asistentul social trebuie să ţină cont în intervenţia sa de următoarele particularităţi: 91 .

a unor organizaţii publice sau private. Această categorie de beneficiari este cea mai complicată deoarece probleme sociale sunt multiple.1. va încerca să boicoteze acţiunile acestuia etc. această categoria are o problemă uşor detectabilă şi de către ne-specialiştii în asistenţă socială care s-au adresat la serviciul de asistenţă socială. Atunci când asistentul social va merge în familie pentru realizarea unor acţiuni incluse în acest Plan şi va descoperi o femeie gravidă cu disabilităţi ce prezintă riscuri medicosociale. . de cele mai dese ori. ceea ce face ca munca asistentului social să poată atinge şanse înalte de reuşită. nu percepe întotdeauna necesitatea asistenţei sociale. .femei/ familii ce se vor apărea în vizorul asistentului social la iniţiativa altor persoane. Şi în asistarea acestor persoane. 3. nu îşi conştientizează problemele. organe de poliţie. ca rezultat al unor programe guvernamentale sau locale. ceea ce va duce la alocare de timp mai mare comparativ cu prima categorie de beneficiari. se poate simţi ofensată de faptul că a nimerit în vizorul serviciilor de asistenţă socială. efortul şi timpul alocat va fi mult mai mare faţă de cel dedicat beneficiarelor din primele categorii. Aceste cazuri pot fi semnalate asistentului social de medicul de familie. Acestea îşi conştientizează prolemele. În asemenea cazuri. respectiv nu va conlucra cu asistentul social.cu necesităţi de informare privind preconcepţia sau contracepţia. a unor iniţiative. angajator. Cu toate acestea. asistentul social poate întâlni rezistenţă din partea femeii / familiei. iar gradul de implicare a femeii / familii poate fi de cele mai dese ori mic. Această categoria de beneficiari. 2. lucru de care trebuie ţinut cont în planificarea intervenţiei sociale a asistentului social. . descrise în temele anterioare. vor conlucra în mare măsură cu asistentul social pentru depăşirea problemelor cu care se ciocnesc şi vor participa activ la implementarea planului de intervenţie. vecini.femei/ familii ce se vor adresa după ajutor din iniţiativă proprie. în explicaţia riscurilor pe care le poartă familia şi a consecinţelor acesteia. Respectiv. Tipul adresării: . respectiv şi planul de intervenţie se va baza pe acestea. Drept exemplu poate servi „Planul de acţiuni privind realizarea Programului Naţional de reabilitare şi integrare socială a persoanelor cu disabilităţi”. .lăuză. instituţii cu care aceştia contactează etc. ceea ce va diminua şansele de reuşită ale asistentului social.gravidă. Fiecare din aceste categorii va avea necesităţi specifice. aceste femei/familii vor cere un efort suplimentar de la asistentul social în stabilirea relaţiilor de conlucrare şi parteneriat cu familia. Tipul reşedinţei: 92 .femei / familii ce vor nimeri în vizorul asistenţei sociale în urma examinării lor de instituţiile de asistenţă socială. Categoria perinatală: .

2. .. iniţierea unor primi paşi de intervenţie): 1. Aplicaţii practice: analizaţi rolul asistentului social comunitar în cadrul îngrijirilor perinatale.10. .2008 prin prisma îngrijirilor perinatale.55 din 12. 4.06. este nemulţumită că este asociată cu beneficiarii de asistenţă socială. până la servicii sociale cu specializare înaltă atunci când femeia necesită plasament. În acelaşi timp. . Gravida se manifestă agresiv. . în lipsa unui domiciliu. realizaţi 2 jocuri de rol în care participă asistentul social comunitar şi o femeie gravidă cu concubinul ei ce au nimerit în vizorul asistentului social la iniţiativa vecinilor (primul contact cu gravida. cazare etc.2010 „Cu privire la serviciile sociale”) din perspectiva îngrijirilor perinatale 93 .Cu viză de reşedinţă.Fără viză de reşedinţă. Gravida se comportă liniştit şi acceptă vizita asistentului social.servicii sociale primare. în cazurile de violenţă domestică etc.Analizaţi Legea 123 din 18. Studiu.2010 „Cu privire la serviciile sociale”): .Analizaţi „Managementului de caz pentru asistentul social” aprobat prin ordinul MPSFC. chiar dacă femeia dispune de Poliţă de asigurări medicale. identificarea problemelor cu care se confruntă familia. practic posibilitatea adresării directe este exclusă. . şi la accesarea drepturilor privind prestaţiile băneşti. Tipul serviciilor sociale acordate (conform Legii 123 din 18.06.2009 prin prisma îngrijirilor perinatale.06. Lipsa vizei de reşedinţă face mai dificilă conectarea categoriei date la serviciile sociale specializate existente în comunitate.71 din 03.servicii sociale cu specializare înaltă.individual„Mecanismul de referire a cazului în sistemul de servicii sociale” Evaluaţi aprobat prin ordinul MPSFC nr. la accesarea serviciilor medicale existente. Categoria de femei fără viză de reşedinţă va intra mai dificil în vizorul asistenţei sociale. sau referirea spre servicii sociale specializate pentru cazurile care necesită intervenţii specializate şi pluri-disciplinare.de la servicii primare pentru cazurile ce pot fi soluţionate în timp scurt şi doar de asistentul social. din lipsa posibilităţilor enumerate mai sus femeile / familiile date prezintă riscuri sociale şi medicale mai înalte comparativ cu prima categorie.servicii sociale specializate. În dependenţă de problemele şi necesităţilor femeii / familiei se va întocmi de către asistentul social planul individualizat de asistenţă care va include şi tipul serviciilor necesare .. nr.

94 . 3. cuplurilor asistentul social din instituţiile perinatologice utilizează două forme de abordare: . mamelor. ci ca membri ai unui grup structurat într-un anumit mod. lipsa spaţiului locativ etc. nivel de grup .). În munca directă cu gravidele /mamele asistentul social din instituţiile perinatologice încearcă să determine schimbări în atitudinile acestora faţă de propriile lor probleme şi să dezvolte capacitatea lor de rezolvare a problemelor.abordează probleme sociale cu care s-a confruntat /se confruntă mama în comunitatea de baştină (lipsa locurilor de muncă. ca o premisă a refacerii capacităţii de funcţionare socială normală. Aceste sarcini sunt realizate de către asistentul social în cadrul consilierii mamelor / cuplurilor.mamele beneficiază de suport nu ca persoane separate. Asistentul social va aborda problemele mamelor / cuplurilor la 4 niveluri: 1. cuplurilor în cadrul instituţiilor perinatologice Procesul de asistenţă socială oferită în cadrul instituţiilor perinatologice reprezintă un ansamblu de activităţi profesionale prin intermediul cărora mamele / cuplurile pot beneficia de suport în vederea rezolvării sau ameliorării situaţiei lor. mamelor individual.dimensiunea psihosocială = se referă la munca desfăşurată cu mamele. dezvoltându-le capacitatea de conştientizare.).se referă la munca cu grupuri de mame care au caracteristici comune (abuz de substanţe. conflicte intrafamiliale. La toate cele 4 niveluri activitatea asistenţială are două dimensiuni principale: .5 Asistenţa socială a mamelor.abordare directă care se adresează în mod direct gravidelor. acordîndu-se acestora sprijin emoţional. care reprezintă familia. . asistentul social din instituţiile perinatologice desfăşoară activităţi cu caracter educativ şi formativ. nivel individual – lucru direct cu mamele care au dificultăţi de adaptare la noul rol social. În procesul de consiliere a gravidelor.dimensiunea economică = vizează alocarea unor ajutoare financiare şi materiale mamelor / cuplurilor care nu reuşesc să se autosusţină la momentul apariţiei copilului sau pe o perioadă de timp mai îndelungată. gravidelor. tendinţe de abandon al copilului etc. la condiţiile sociale schimbate sau au nevoie de diferite forme de protecţie socială în faza post-externare. nivel familial . nivel comunitar . autoînţelegere. În acest sens. 2. comunităţile pentru a determina schimbări în comportamentul lor adaptativ şi în integrarea lor în comunitate.6. şomere. familiile acestora. 4.

strategiei: 7) implementarea: “Această abordare mă ajută foarte mult!”. problemei: 2) construirea unei relaţii cu consilierul: “Cred că acest consilier mă poate ajuta”. Din perspectiva beneficiarlui (mamei. Consiliere precriză (înainte de a efectua unor teste medicale). mamelor constă în acordarea suportului solicitat de persoană. acţionînd asupra mediului familial sau profesional. 1)construirea 2) explorarea în adâncime a problemelor.individuala . mamelor cu probleme în formă de sfaturi şi recomandări. asupra grupului de prieteni sau vecini. conştientizarea problemei: “Am o problemă!” sau “Cred că sunt într-o dificultate!”. familiei) există mai multe stadii ale consilierii: 1. gravida abuzată). consilierul: 3) motivaţia: “Cred că pot să-mi îmbunătăţesc situaţia!”. mamelor poate fi promovată în formă: . implementarea: 8) evaluarea: “Deşi această abordare mi-a luat o parte din timp şi a solicitat efort. familiei presupune parcurgerea mai multor etape: 1)construirea unei relaţii. 95 . problemei: 5) explorarea strategiilor: “Înţeleg că sunt câteva planuri de acţiune pe care pot să le încerc strategiilor: pentru a-mi ameliora situaţia”. gravidei.de grup Obiectivul general al consilierii gravidelor. motivaţia: 4) conceptualizarea problemei: “Problema mea nu este de nerezolvat”. mamelor. mamelor. Consiliere postcriză (urmăreşte adaptarea la noua situaţie) Consilierea mamei. Consilierea este un tip de activitate profesională a asistentului social orientată spre a oferi ajutor consultativ nemijlocit gravidelor.. Consilierea ca tip de activitate profesională a asistentului social orientată spre a oferi ajutor consultativ nemijlocit gravidelor.abordare indirectă care este orientată spre mediul gravidelor. în vederea adaptării la o situaţie nouă sau neaşteptată Asistentul social din instituţiile perinatologice va presta mai multe tipuri de consiliere: Consiliere în criză (de ex. gravidei. Asistentul social urmăreşte determinarea unor schimbări la nivelul gravidelor. Acestea sunt oferite în cadrul unor convorbiri în baza studierii preventive a problemelor cu care se confruntă femeia. 6) selectarea strategiei: “Cred că această abordare m-ar ajuta şi sunt gata să o încerc”.. gravida infectată. consider că a evaluarea: meritat”. familie. 3) formularea soluţiilor alternative.

Asistentul social care realizează consilierea mamei, gravidei, familiei în instituţiile perinatologice trebuie să posede următoarele atribute: atitudinea pozitivă şi necondiţionată; · abordarea cu sinceritate; · empatia Ascultarea activă (Receptare – Interpretare – Transmitere); Clarificarea; Parafrazarea; Reflectarea; Rezumarea.

El va administra următoarele tehnici ale consilieii:

Asistentul social –consilier este cea mai relevantă resursă pentru mamă, gravidă, familie: Dacă asistentul social nu poate asculta, persoana nu va putea vorbi Dacă asistentul social nu oferă încredere, persoana nu i se va destăinui Dacă asistentul social nu-i acordă suficient timp şi atenţie, persoana se va simţi frustrat Dacă asistentul social va cădea în capcane, persoana îl va manipula

Procesul de consiliere a gravidelor / mamelor se desfăşoară în câteva etape: 1. Stabilirea relaţiei Această etapă după durată nu este mare, dar, ca scop, este foarte importantă. Aici se stabileşte şi se consolidează încrederea gravidelor, mamelor în suportul pe care poate să-l ofere asistentul social. O astfel de predispunere va influenţa benefic succesul activităţii pe parcursul întregului proces de consiliere, precum şi impactul ei asupra situaţiei femeii. 2. Identificarea şi evaluarea problemei beneficiarului Pentru a putea stabili obiectivele intervenţiei este necesar de identificat nevoile şi resursele gravidelor, mamelor, precum şi de realizat o evaluare complexă şi corectă a acestora. La stabilirea obiectivelor intervenţiei se ţine cont de punctele tari ale gravidelor, mamelor şi se urmăreşte realizarea corelării dintre nevoi şi resurse, astfel încât în mod treptat beneficiarul să ajungă la o deplină funcţionalitate socială. Mama, viitoarea mamă are nevoie să i se prezinte multitudinea de soluţii posibile la problema cu care se confruntă, astfel încât el singur să poată alege soluţia care îi este cea mai convenabilă.
96

Asistentul social va gândi împreună cu gravidele, mamele etapele concrete prin care acesta va trebui să treacă pentru a putea îndeplini obiectivele alese. Este posibil ca femeia să se confrunte simultan cu mai multe probleme. Alegerea ordinii în care acestea se vor rezolva depinde de semnificaţia particulară conferită de către gravide, mame problemei date şi de gradul de disconfort resimţit de beneficiar vis-a-vis de această problemă. Se va începe cu rezolvarea cît mai rapidă a uneia dintre cele mai stresante probleme pentru femeie cu scopul de a-l încuraja pentru procesul de schimbare. Se vor ierarhiza nevoile beneficiarului, în funcţie de prioritatea acordată de către beneficiar respectivei probleme, dar şi de posibilitatea de intervenţie rapidă pentru soluţionarea ei. Se va crea o listă a priorităţilor beneficiarului şi alta cu durata estimată pentru intervenţie în problema respectivă. Din corelarea celor două liste rezultă ordinea în care intervenţia se va desfăşura. Într-o altă ordine de idei, în stabilirea obiectivelor intervenţiei, se va porni de la obiectivele generale cum ar fi: integrarea socială, adaptarea socială, etc. şi se va trece la obiectivele specifice de tipul: găsirea unei locuinţe pentru mama cu copil, plasarea temporară a mamei într-un centru maternal etc. Obiectivele specifice sunt strict delimitate de specificul cazului cu care se lucrează. Stabilirea obiectivelor intervenţiei permite alegerea strategiilor, metodelor, tehnicilor folosite în procesul de intervenţie. Multitudinea şi dinamica naturii problemelor cu care se confruntă gravidele, mamele în dificultate face necesară selectarea de către asistentul social, în acord cu beneficiarul, a unei probleme sau a unei părţi dintr-o problemă ca unitate de lucru, urmând ca celelalte probleme sau părţi din problemă să fie abordate pe parcurs. Focalizarea asupra problemelor persoanei care vizează securitatea socială a beneficiarului sunt semne distincte ale lucrului cu cazul. Acesta este un principiu fundamental în teoria managementului de caz, anume cel al integrităţii sistemice a intervenţiei. Un al doilea principiu este cel al abordării procesuale, stadiale a lucrului cu cazul. Prin acest principiu înţelegem abordarea pe etape, într-o ordine logică a secvenţelor intervenţiei. Procesul se repetă pînă cînd gravidele, mamele în dificultate ca sistem îşi regăseşte echilibrul şi îl poate menţine. Beneficiarul va accepta cu mai multă uşurinţă intervenţia dacă schimbarea îi este cerută în mod gradat, treptat. Considerentele după care se alege ordinea priorităţii problemelor ce vor fi abordate sunt: nevoile şi dorinţele reale ale gravidelor, mamelor în dificultate;

97

-

ceea ce este considerat de către asistentul social drept posibil la nivelul actual al

problemei; ceea ce instituţiile perinatale, care prestează servicii, au ca obiectiv să realizeze şi au

resursele necesare. Este posibil ca gravida, mama în dificultate să nu fie capabilă să distingă problema cu care se confruntă, implicaţiile personale ale acesteia şi/sau să nu dorească să-şi rezolve decât una dintre numeroasele probleme cu care se confruntă. Nu se recomandă să se abordeze de la primele întâlniri problema pe care asistentul social o consideră drept fie că cea mai gravă, fie ca sursă a altor probleme. La început se va aborda problema care, după opinia gravidelor, mamelor în dificultate, îl face vulnerabil cel mai mult, în faţa căreia el se simte cel mai anxios. Trebuie de ţinut cont de faptul că persoana care solicită asistenţă socială se află totdeauna în stare de stres, de disconfort sau chiar criză. Asistentul social va alege spre rezolvare problemele sau părţile problemei în ordinea indicată de propria judecată profesională. Totuşi, datorită subiectivităţii fiecăruia dintre noi, va exista tendinţa să demarăm procesul de ajutor cu acele probleme în soluţionarea cărora avem o experienţă mai bogată. Această strategie este corectă pentru început, deoarece demarează procesul de ajutor pe un teren relativ mai sigur şi, pe de altă parte, cîştigă încrederea beneficiarului prin succese parţiale obţinute rapid. Trebuie respinsă însă tendinţa de a interpreta relatările cu gravidele, mamele în dificultate prin prisma experienţei anterioare a asistentului social, fără a ţine cont de principiul unicităţii cazului. Acest principiu evidenţiază că nu pot exista în realitate două cazuri (probleme) identice, întrucât nu există în realitate două persoane identice, ori două contexte sociale identice. Nu în ultimul rând, în alegerea ordinii de desfăşurare a intervenţiei se va ţine seama de specificul serviciilor oferite de organizaţia din care face parte asistentul social. De aceea este foarte important ca asistentul social să cunoască cu precizie ce servicii anume oferă mamelor, gravidelor centrele perinatologice în care lucrează, ce tipuri de resurse şi în ce măsură este dispusă această agenţie să le mobilizeze. De aici rezultă principiul confidenţialităţii legat atât de natura problemelor cu care se confruntă gravidele, mamele în dificultate, cît şi de numele lor. Nerespectarea acestui principiu poate cauza gravidelor, mamelor în dificultate disfuncţionalităţi sociale legate de integrarea în grupul de apartenenţă şi în procesul de schimbare. Se poate ajunge la situaţia de compromitere a posibilităţii oricărei intervenţii ulterioare prin pierderea încrederii în asistentul social. Procesul de schimbare poate fi văzut ca un proces de ajutor acordat de către asistentul social beneficiarului. Este util de ştiut că folosirea termenului ajutor poate implica în relaţia asistentului

98

Asistenţa socială modernă cunoaşte două perspective de intervenţie: 1) în baza teoriei îngrijirii şi 2) în baza teoriei schimbării. El trebuie să-şi asume responsabilitatea de a face faţă acestor sarcini. Beneficiarul aflat în nevoie este în imposibilitatea de a-şi rezolva singur problemele cu care se confruntă. pregătindu-l pentru sarcini din ce în ce mai dificile.social cu beneficiarul o stare de disconfort la acesta din urmă. Obiectivele asistenţei sociale acordate din perspectiva teoriei îngrijirii sunt: asigurarea independenţei gravidei. mamei. Alegerea soluţiei de către asistent social în locul beneficiarului poate avea următoarele consecinţe: Soluţia se dovedeşte a fi insatisfăcătoare pentru gravidă. 4. 3. Soluţia se dovedeşte satisfăcătoare pentru beneficiar şi aceasta devine dependentă de asistentul social din instituţiile perinatale.din partea familiei şi comunităţii. cît şi un proces de schimbare a situaţiei sale sociale. pierzându-şi autonomia personală. mama modalităţile concrete de aplicare a eventualelor soluţii. Beneficiarul trebuie să facă faţă multor sarcini. alegerea soluţiei la problema sa îi aparţine. Aceeaşi situaţie permite şi încălcarea dreptului gravidei. precum şi consecinţele aplicării fiecăreia. mamă şi acesta pierde încrederea în asistentul social. de aceea el trebuie să suporte un dublu proces de suport . dar în acelaşi timp sunt urgente pentru acesta. mamei la confidenţialitate. mamei aflate în dificultate. împreună cu alegerea ordinii desfăşurării intervenţiei. dintre care unele pot crea un disconfort temporar. Sarcinile trebuie stabilite în conformitate cu posibilităţile de creştere ale gravidei. asistenţa socială a familiilor care aşteaptă copii sau a celor în 99 . accentuându-se latura disfuncţională a personalităţii beneficiarului. înştiinţarea gravidei. Uneori asistentul social poate prelua unele sarcini care depăşesc competenţele gravidei. Explorarea soluţiilor alternative Rolul asistentului social la această etapă este de a indica posibilele alternative şi a explora împreună cu gravida. mamei de a face faţă. Dreptul gravidei. mamei despre această încălcare este obligatorie. Beneficiarul are dreptul la auto-determinare. mamei la auto-determinare poate fi încălcat numai atunci când acestea aleg un curs al evenimentelor cu un înalt grad de pericol social sau individual. mamei. Alegerea strategiilor de intervenţie Intervenţia asistentului social din instituţiile perinatale are drept scop ameliorarea funcţionalităţii sociale a gravidei.

părinţii împreună cu asistentul social şi medicii stabilesc un regim de activităţi cotidiene pentru copil. Metodele folosite vor fi: lucrul în grup. un dublu aspect: schimbarea la nivelul individului pentru a realiza o buna funcţionare a beneficiarului (lucrul centrat pe gravidă şi / sau mamă) şi adaptarea mediului social la nevoile mamei şi copilului. De exemplu. În perspectiva schimbării la nivelul mediului social. 6 Schimb pozitiv: Mamele. la nivel de ONG. 2 Planificarea procesului: Este planificarea detaliilor unei activităţi deja acceptate. oferirea îngrijirii şi protecţiei sociale pentru nounăscuţii cu probleme de sănătate şi celor abandonaţi în secţiile perinatologice etc Teoria schimbării vizează.care s-a născut recent copilul. Strategiile de intervenţie se aleg în funcţie de obiectivele avute în vedere. Accentul este pus pe crearea posibilităţii femeilor pentru exprimarea sentimentelor. 5. gravidele încearcă să identifice cauzele potenţiale ale eşecului în realizarea unei sarcini şi să planifice măsuri de evitare şi corectare. gravidele sunt rugaţi să dezvăluie ceea ce le place sau consideră atractiv pentru ceilalţi. care nu a fost discutată suficient. 3 Identificarea obstacolelor: Mamele. De exemplu. La această etapă are loc planificarea acţiunilor. asistentul social are nevoie de creativitate în găsirea soluţiei optime. 5 Împărtăşirea sentimentelor: Mamele. dinamica relaţiilor dintre nevoi şi resurse şi lista de priorităţi pentru intervenţie. intervenţia la nivelul administraţiei publice locale. Asistentul social care activează în instituţiile de perinatologie va utiliza diferite forme de planificare: 1 Planificarea generală: O activitate este planificată „de la zero” ca răspuns la o necesitate. 4 Exprimarea afecţiunii. competenţe în managementul schimbării şi abilităţi de intervenţie. politici sociale la nivel raional şi naţional. reieşind din particularităţile cazului concret. la rîndul ei. Alegerea efectivă a strategiilor de intervenţie se realizează pornindu-se de la modelul în care ne aflăm în situaţia de faţă. o planificare pe termen lung. Pe lîngă experienţa practică. modificări în percepţia socială a unui anumit beneficiar. gravidele îşi exprimă sentimentele pe marginea unei probleme emoţionale. Acordul între beneficiar şi asistentul social 100 . stabilirea strategiilor de intervenţie vizează modificări în structura unor instituţii. părinţii discută soarta copilului lor născut cu disabilităţi.

A-l motiva pe beneficiar constituie o direcţie principală a eforturilor asistentului social. Evaluarea rezultatelor procesului de schimbare Procesul de schimbare se realizează ca un proces treptat pe parcursul unui şir de etape şi paşi în vederea consolidării potenţialului beneficiarului de autodeterminare. Rezolvarea sau nerezolvarea sarcinilor de către beneficiar nu este problema asistentului social.6. Planul desfăşurării procesului de schimbare trebuie detaliat pe sarcini astfel încît beneficiarul să ştie care sarcini are de realizat în viitorul imediat şi care în etapele ulterioare. Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor procesului de schimbare se face la fiecare etapă. iar pedeapsa diminuează stima de sine. în concordanţă cu specificul acesteia. Ele pot fi puse în evidenţă prin urmărirea unor indicatori care ţin de starea femeii. furnizează ajutor financiar. care au fost lipsurile sesizate de mamă. ce sugestii ar avea pentru a perfecţiona activitatea de consiliere. 6. dar nici scuzele nu trebuie acceptate. le orientează la înţelegerea şi utilizarea cadrului legislativ de protecţie socială. nu are pentru ce-l ierta sau pedepsi. mamelor are ca scop evaluarea gradului de respectare a acordului stabilit între asistentul social şi beneficiar. Cel mai important obstacol care poate apărea într-o intervenţie este lipsa de motivaţie a beneficiarului de a realiza schimbarea. psihoterapie. 6. mobilizează comunitatea. moral. Evaluarea procesului de asistenţă trebuie să apară ca o reacţie de răspuns din partea beneficiarului prin răspunsuri la întrebări despre cît anume l-a ajutat procesul de consiliere şi în ce mod. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale (protocol clinic) Programul de asistenţă medico-socială oferă femeilor gravide (familiilor) aflate în dificultate posibilităţi de cunoaştere şi de acces la servicii specializate de asistenţă socială.Asistentul social trebuie să negocieze cu beneficiarul un acord foarte explicit şi realist. persoanele şi grupurile vulnerabile de a influenţa politicile sociale. Lipsa de experienţă a femeilor de a face faţă situaţiei cu care se confruntă poate fi parţial corectată prin jocuri de rol organizate cu participarea asistentului social şi a beneficiarului. consiliere. Se vor negocia cu beneficiarul termenele unui nou acord ori de cîte ori cel anterior este încălcat. Procesul de schimbare este un proces care antrenează ample modificări în viaţa mamei. Monitorizarea gravidelor. material. Aceştia sunt indicatori ai calităţii vieţii. Ce anume a perceput femeia ca pozitiv în procesul de consiliere. 101 . gravidă în timpul procesului de consiliere. Intervenţia efectivă şi monitorizarea Nerespectarea termenelor acordului de către gravidă. 7. mamă nu trebuie să atragă pedeapsă din partea asistentului social. Iertarea încurajează continuarea nerezolvării sarcinilor.

• Realizarea programelor de măsuri personalizate de suport şi de protecţie psihosocială a femeilor gravide (lăuzelor) în dificultate Supravegherea dinamică a gravidei va prevedea posibilitatea medicului de familie (medicului obstetrician. medicul obstetrician sau moaşă a unor circumstanţe psihosociale la pacientele supravegheate. moaşei) de a colabora cu asistentul social pe tot parcursul sarcinii şi după naştere.In cadrul altor programe se înscriu şi activităţi de prevenire a unor situaţii de viaţă dezechilibrate. instituţiilor specializate subordonate MMPSF. • Diagnosticul problemelor de ordin medico-social la femeile gravide (lăuzele) în dificultate. Asistenţa medico-socială în timpul sarcinii şi după naştere include unele etape în dependenţă de problemele (circumstanţele) constatate în fiecare caz concret: • Identificarea femeilor gravide (familiilor) care pot constitui obiectul activităţilor de asistenţă socială prin stabilirea de către medicul de familie. În prezent pot fi mai frecvent utilizate 2 forme de soluţionate a prolemelor medico-sociale inclusiv în perinatologie: Psihoterapia (tratamentul direct): modalitatea asistenţială centrată individual pe persoana clientului (femeia gravidă. lăuza) care va beneficia de susţinere psihologică pentru ai dezvolta capacitatea de înţelegere de sine şi de evaluare a propriei situaţii. minimalizarea riscului de abandon infantil. 102 . fapt. infantilă şi maternă. cu care ele se confruntă sau se pot confrunta. cât şi ale familiilor. care va contribui la sporirea eficacităţii şi eficienţei asistenţei perinatale prin prevenirea unor tentative de întrerupere a sarcinii nedorite în termen avansat de către pacientă. psihologic sau moral. În cazul constatării unui risc perinatal determinat de factori medico-sociali lucrătorii medicali antrenaţi în acordarea asistenţei perinatale pot să utilizeze elemente de psihoterapie pentru a ajuta pacienta să participe în soluţionarea situaţiei de criză psihosocială în care aceasta se află la moment. precum şi în centre statale sau neguvernamentale acreditate în prestarea serviciilor de asistenţă socială. Asistenţii sociali dispun de metodologii speciale care includ o multitudine de aspecte privind statutul social al gravidei (lăuzei) şi familiei ei. morbiditate şi mortalitate perinatală. economia surselor bugetare atât ale instituţiei medicale. Diagnosticul problemelor medico-sociale se realizează prin implicarea specialiştilor în asistenţa socială care activează în cadrul centrelor perinatale. inclusiv analiza condiţiilor de trai şi relaţiilor interpersonale. care permit în baza problemei depistate să elaboreze modalităţi individualizate de soluţionare a ei. stresante sub aspect economic.

explicând că este momentul de a face o vizită medicului specialist pentru a confirma sau exclude sarcina. asistentul social va recomanda femeii/cuplului un comportament mai responsabil. Pentru asigurarea unui suport psiho-social cât mai adecvat şi oportun beneficiarii vor fi plasaţi în reţeaua de instituţii şi organizaţii-partenere.). 103 .. Intervenţiile asistenţiale este necesar a fi realizate de către o echipă multidisciplinară care. care impune specialiştii în asistenţa socială să-şi orienteze eforturile la căutarea posibilităţilor de susţinere continuă a beneficiarilor. inclusiv prin mobilizarea comunităţii. etc. la necesitate. Modalitatea în cauză de soluţionare a problemelor medico-sociale este raţional a fi realizată de către specialiştii în asistenţa socială. în primul rând. în dependenţă de caz. Concomitent. după soluţionarea problemei medico-sociale în timpul sarcinii sau după naşterea copilului.7. psihologul. La etapa de suspiciune a sarcinii lucrătorul medical. medicul neonatolog. aceste programe sunt orientate la reintegrarea socială a beneficiarilor. asistentul social din maternitate / asistentul social comunitar.Socioterapia (tratamentul indirect) este axată pe mediul în care activează clientul (familial. Pentru beneficiarii săi. Persoana-cheie în monitorizarea cazurilor cu probleme medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere este asistentul social. 6. medicul obstetrician din maternitate. Algoritmul acţiunilor de suport medico-psiho-social în timpul sarcinii (pentru asistenţii sociali) În anul 2007. educaţional.1 a fost elaborat un algoritm al asistenţei medico-psihosociale pentru beneficiarele cu sarcină nedorită. de grup. de muncă. Protocolul Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale a fost inclus în Suplimentul la Ghidul Naţional de Perinatologie (2006) şi a fost testat în cadrul proiectelor realizate în cadrul Secţiei Consultative a CPM SCM nr. fapt. juristul. va include medicul de familie / moaşa. alţi specialişti. în unele familii continuă să persiste riscul de recidiv al ei. în cadrul unui atelier de lucru (focus-grup) la care au participat asistenţi sociali care activează în diferite instituţii şi organizaţii din municipiul Chişinău şi medici obstetricieni din SC CPM SCM nr. va programa vizita pentru consultaţia medicală. • Consolidarea rezultatelor obţinute în asistenţa socială acordată familiilor social vulnerabile În multe cazuri. care este creată reieşind din specificul localităţii.1 din Chişinău. asistentul social poate oferi informaţiile necesare privind programul de lucru al medicului la care va referi femeia şi.

Asistentul social va recomanda femeii gravide ca intervenţiile de întrerupere a cursului sarcinii sa fie efectuate în cadrul instituţiilor medicale acreditate pentru asemenea gen de servicii medicale. pentru aceasta fiind antrenate toate mijloacele posibile prin implicarea instituţiilor şi organizaţiilor partenere din reţea. iar întreruperea sarcinii după termenul de 12 săptămâni de gestaţie poate fi efectuată doar prin decizia unei comisii speciale abilitate. precum şi întreprinderea măsurilor de reducere a impactului factorilor psihosociali asupra evoluţiei sarcinii. lucrătorul medical. algoritmul prevede referirea beneficiarului în cadrul sistemului de îngrijiri antenatale conform programului de îngrijiri perinatale susţinut de stat. În cazul sarcinii dorite precum şi în cazul când diagnosticul de graviditate a fost stabilit în termeni mai mari de 22 săptămâni gestaţie. În cazurile de sarcină nedorită.După confirmarea sarcinii. femeia/familia aflată în dificultate necesită suport psihologic care este oferit de asistentul social. sarcina fiind în final nedorită. Concomitent categoria respectivă de pacienţi vor benefica şi de mijloace anticoncepţionale gratis reieşind din posibilităţile existente ele sistemului 104 . în condiţiile asigurărilor obligatorii de sănătate. în dependenţă de termenul de gestaţie confirmat. iar la necesitate. şi de psiholog. O atenţie deosebită se va acorda asigurării condiţiilor necesare pentru dezvoltarea şi creşterea viitorului copil. sănătăţii mamei şi copilului.beneficiar. în special daca aceasta nu a fost planificată. Se vor prevedea două scenarii de evoluţie a evenimentelor: sarcina dorită şi sarcina nedorită. În acest scop vor fi utilizate posibilităţile oferite de programele de stat privind planificarea familiei. în special prin intermediul cabinetelor sănătăţii reproducerii unde cuplurile vor benefica de consiliere privind metodele mai raţionale de contracepţie. În ambele cazuri componenta suportului psiho-social este foarte importantă şi ea urmează să fie asigurată de asistentul social. Pe tot parcursul perioadei antenatale şi după naştere misiunea asistentului social constă în monitorizarea statutului social al familiei . În cazul constatării unor indicaţii medico-sociale. lucrătorul medical sau psiholog pentru elaborarea de către cuplu a deciziei privitor la perspectiva sarcinii. regulamentele în vigoare prevăd oportunitatea de întrerupere a cursului sarcinii pentru categoriile social dezavantajate ale populaţiei gratis. femeia are dreptul să decidă întreruperea cursului sarcinii. După naştere sau după întreruperea sarcinii Algoritmul prevede implicarea obligatorie a asistentului social în acţiuni de prevenire a sarcinii nedorite la beneficiari în viitor. Reabilitarea medicală şi psihologică a femeilor care au suportat întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medico-sociale are specificul său şi uneori este necesar de a fi efectuată de către specialişti cu o pregătire specifică.

moaşa) în comun cu asistentul social comunitar. care ar putea fi condiţionate de problemele sociale cu care 105 . Faptul că femeia / cuplul la moment se confruntă cu diferite probleme de ordin psiho-social nu înseamnă în mod automat că sarcina este „contraindicată”. Este mult mai important faptul. asistentul social poate veni în sprijinul familiilor tinere aflate în dificultate cu informaţii şi soluţii pentru depăşirea situaţiilor critice pentru a minimaliza riscurile de sănătate pentru mamă şi copil. La etapa preconcepţională. ca familia să conştientizeze responsabilitatea privind asigurarea condiţiilor minim necesare pentru evoluţia fără pericol a sarcinii şi pentru dezvoltarea adecvată a viitorului copil.de sănătate. Monitorizarea femeilor /cuplurilor care au suportat riscuri sociale în timpul sarcinii urmează a fi efectuată în afara gravidităţii de o echipă întreagă de specialişti: lucrători medicali (medicul de familie.

) Sarcina neplanificată Supraveghere medicală antenatală Suport psihosocia l Naşterea Termen 12-21 săptămâni de sarcină Suport psihosocia l Perioada postpartum (îngrijiri pentru copil) Suport psihosocia l Supravegherea antenatală + investigaţii pentru întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medico-sociale Comisia specială a Direcţiei Sănătăţii Spitalizare în maternitate pentru întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medico-sociale Avort la cerere Întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medicosociale Reabilitarea medicală şi psiho-socială Contracepţia 106 .Algoritmul suportului medico-social în timpul sarcinii (pentru asistenţii sociali) Planificarea familiei (contracepţia. consult preconcepţional) Suspiciune la sarcină Informare Confirmarea termenului de sarcină Sarcina planificată Suport psihosocial Sarcina dorită Sarcina nedorită Termen > 21 săptămâni de sarcină Termen mic de gestaţie (< 12 săpt.

medicul obstetrician sau moaşa vor utiliza criteriile de identificare a circumstanţelor psihosociale în timpul sarcinii. care include organizaţii şi instituţii partenere. în final. În rezultat. se constată. perioada de aflare în maternitate şi primii 3 ani de copilărie.) va presupune includerea familiei într-un program personalizat de susţinere psihosocială suplimentar la suportul de care poate beneficia fiecare femeie gravidă în cadrul sistemului public de protecţie socială (concediul de maternitate. economic. pentru ca. Algoritmul continuităţii asistenţei medico-sociale în cadrul îngrijirilor perinatale După declararea sarcinii de către femeia însărcinată. alocaţia pentru naşterea copilului.). alte afecţiuni neonatale grave) continuă îngrijirile medicale la etapa a doua în cadrul 107 . copilul să se nască dorit. maladii congenitale. inclusiv municipiul Chişinău. că îngrijirile medico-sociale în timpul sarcinii şi după naşterea copilului nu au o continuitate eficientă.8. sănătos şi să crească într-un mediu sigur. determinate mai frecvent de afecţiuni perinatale. etc. etico-moral. având ca scop reducerea riscurilor de sănătate şi sociale pentru mamă şi copil până la naştere. handicap infantil. Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere Pentru Republica Moldova. în special de prematuritate. Nou-născuţii cu risc de handicap infantil (prematuritate. Stabilirea unui risc social (risc de abandon infantil. precum şi de unele probleme sociale cu implicaţii serioase de ordin medical. După externarea din maternitate sau secţiile neonatal-pediatrice nou-născutul bolnav (sau cu sechele) este transmis în cadrul sectorului medical primar. 6. Problema a devenit mai actuală în ultimul deceniu după realizarea reformei asistenţei medicale primare cu trecerea la medicina de familie şi separarea sectorului spitalicesc de cel ambulatoriu. handicapul infantil de rând cu abandonul copiilor continuă să prezinte fenomene medico-sociale grave. Analiza minuţioasă a situaţiei a constatat că în ţara noastră este necesară crearea unui sistem de asistenţă medico-socială continuă pentru mamă şi copil la nivel de comunitate. care ar include îngrijiri în perioada antenatală. psihologic. etc. etc. În cazul constatării acestora. medicul de familie. unde nu sunt suficient de bine dezvoltate serviciile pentru recuperarea medico-socială a copiilor de vârstă fragedă (0-3 ani). femeia gravidă este referită la asistentul social sau psiholog pentru concretizarea diagnosticului. Programul personalizat va fi elaborat şi realizat de către echipa multidisciplinară care va plasa beneficiarul în reţeaua de suport psihosocial. Cea mai optimală variantă a suportului este ca acesta să fie oferit în timpul sarcinii. juridic.familiile în cauză se confruntă la moment. în special de grad sever.

Algoritmul continuităţii asistenţei medico-sociale în cadrul îngrijirilor perinatale

Familia fără riscuri medico-sociale

Sistemul de îngrijiri antenatale

Familia cu riscuri medicosociale (handicap infantil, abandon sau instituţionalizarea copilului…)

Susţinere în cadrul sistemului public de protecţie socială

Naşterea

Susţinere în cadrul sistemului public de protecţie socială

Copil sănătos

Copil bolnav cu risc de handicap

Riscul de abandon sau instituţionalizare

Familia biologică

Intervenţii personalizate de susţinere psiho-socială (echipa multidisciplinară, reţea de suport)

Etapa a II de îngrijiri , secţiile neonatalpediatrice ale centrului perinatologic (investigaţii, tratament)

Susţinere în cadrul sistemului public de protecţie socială

Centrul de plasament

Centrul de monitorizare şi recuperare a coliilor de vârstă fragedă
108

Intervenţii personalizate de susţinere psiho-socială (echipa multidisciplinară, reţea de suport)
- prematuritate, în special grad sever, - maladii congenitale - alte afecţiuni neonatale grave

Declararea sarcinii la medicul de familie, obstetrician, moaşă, asisetnt social

Criterii de identificare a riscurilor medico-sociale

secţiilor neonatal-pediatrice ale centrului perinatologoc. La etapa în cauză sunt activ antrenaţi şi alţi membri ai echipei, asistentul social şi psihologul, pentru acordarea asistenţei psihosociale în susţinerea familiei, eforturile fiind orientate la prevenirea abandonului infantil. După externarea din staţionar, copilul bolnav va continua un tratament de reabilitare în cadrul Centrului de monitorizare şi recuperare a copiilor de vârstă fragedă. Un accent deosebit se va pune pe educaţia parentală, părinţii fiind instruiţi cum să îngrijească copilul bolnav la domiciliu, colaborând cu lucrătorii medicali. Supravegherea dinamică a copilului va prevedea modificarea programului individualizat de tratament în dependenţă de rezultatele terapiei de recuperare. În cazul menţinerii unui risc de abandon infantil sau de instituţionalizare după naşterea copilului (inclusiv şi copil născut sănătos) fără a avea impactul dorit de la intervenţiile de susţinere la etapa antenatală (consilierea, lucrul cu partenerul şi/sau cu părinţii, mobilizarea persoanelor apropiate şi/sau a comunităţii, oferirea unui loc de trai şi întreţinere în centrul maternal, etc.), acţiunile de susţinere psihosocială continuă, accentul fiind pus pe dezvoltarea ataşamentului mamei/familiei faţă de copilul nou-născut, inclusiv prin încurajarea alimentaţiei naturale. În cazuri excepţionale copilul va fi instituţionalizat pentru o perioada de timp într-un centru de plasament ca alternativă abandonului legalizat, perioadă în care se va lucra activ cu părinţii şi rudele pentru a integra copilul în familia biologică. Echipa multidisciplinară din maternitate va colabora activ la toate etapele cu organele administraţiei publice locale responsabile de respectarea drepturilor copilului, care sunt principalul partener în cadrul reţelei de suport social.

109

6.9. Problema abandonului infantil în maternitate Axioma „cu cât mai precoce se stabileşte existenţa unei probleme, cu atât mai mari sunt şansele de a găsi oportun soluţia corectă” este indiscutabil valabilă şi pentru problematica medico-socială în perinatologie. Astfel, cu cât mai devreme se stabileşte existenţa unor riscuri de sănătate pentru mamă sau viitorul copil, cu atât probabilitatea de a întreprinde careva intervenţii adecvate şi oportune pentru a reduce aceste riscuri este mai reală. Unul din cele mai frecvente riscuri sociale în timpul sarcinii este riscul de abandon sau instituţionalizare a viitorului nou-născut, care, în acelaşi timp, poate fi minimalizat la maximum în cazul includerii beneficiarilor în programe individualizate de prevenire, fapt, demonstrat şi la etapa testării protocolului „Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale”. Din aceste considerente am decis de a analiza eficacitatea intervenţiilor de suport psihosocial anume în categoria respectivă de beneficiari - familiile cu risc de abandon infantil. Abandonul infantil reprezintă unul din fenomenele sociale cele mai grave, înregistrat în majoritatea instituţiilor medicale de profil obstetrical - pediatric, inclusiv în Republica Moldova. Studiul „Abandonul copiilor în Republica Moldova” realizat de guvern cu suportul UNICEF a examinat fenomenul abandonului infantil în cadrul instituţional specific pentru ţara noastră, evidenţiind incapacităţi importante ale sistemului de protecţie a copilului, lipsa unui cadru multidisciplinar şi intersectorial integrat cu accent pe flexibilitatea politicilor şi practicilor de asistenţă a copilului şi familiei în situaţii de risc. Majoritatea cazurilor de abandon infantil în Republica Moldova – 62,6 %, sunt înregistrate în instituţiile medicale: maternităţi şi spitale /secţii pediatrice. Maternitatea este prima posibilitate de abandon a nou-născutului. Riscul de abandon este deseori ignorat, gravidele din categoria de risc nu se adresează pentru îngrijiri antenatale, nu sunt instruite şi pregătite în privinţa naşterii şi ataşamentului faţă de viitorul nou-născut. Actualmente, în lume principala cauză a abandonului este sărăcia şi mizeria socială. Pentru Republica Moldova abandonul copiilor mici constituie o realitate dură. Conform studiului „Abandonul copiilor în Republica Moldova” realizat în anul 2003, majoritatea cazurilor de abandon sunt înregistrate în instituţiile medicale, ponderea cea mai mare revenind categoriei de vârstă de la 0 la 4 zile – 36,9%, care se referă la perioada aflării copiilor în maternităţi. La nivelul politicii de stat, problema copilului abandonat este vizată de o serie de acte legislative şi normative. Copilul abandonat este inclus în categoria largă a copiilor aflaţi în

110

. fapt explicat prin dorinţa lor de a evita prejudecăţile comunităţii din care fac parte. Intenţia de abandon preconcepută.au fost molestate. . în municipiul Chişinău în anul 2007 indicatorul abandonului infantil în maternităţile municipale a constituit circa 0. abuzate în copilărie. Din punct de vedere medical. Aceste femei de obicei se confruntă cu situaţii psihosociale dificile. Se diferenţiază două categorii de circumstanţe care determină mamele să abandoneze: I. retard psihic). al căror model familial nu funcţionează.până la 0. cum ar fi: . iar în anul 2009 s-a redus semnificativ .nu şi-au dorit copilul. iar în această perioadă nu este îngrijit sau vizitat de către părinţii săi. Mamele cu intenţie de abandon preconcepută care provin din oraşe mici sau din mediul rural preferă să nască în oraşe mari. părăsind spitalul imediat ce starea lor o permite. de lipsă de preocupare pentru soarta acesteia.04 la sută din naşteri . Conform datelor disponibile la moment. Aceste mame îşi exprimă la internare intenţia de abandon. Profilul gravidei în situaţie de risc de abandon. . În aspect psihologic. Femeile gravide sau mamele îşi susţin foarte categoric motivaţia şi nu renunţă la ideea de a abandona copilul şi atunci este aproape imposibil a le convinge să-şi schimbe decizia. . evită să-şi 111 . Astfel. copilul poate fi considerat abandonat dacă rămâne într-o unitate medicală mai mult de două săptămâni peste timpul necesar acordării îngrijirilor specifice. .sunt respinse de către familiile lor. de neacordare a îngrijirilor necesare. ultimul fiind definit ca şi „…copil privat temporar sau permanent de mediul său familial…”. abandonul este definit ca o acţiune de părăsire a unei persoane. . În Republica Moldova ponderea copiilor nou-născuţi abandonaţi este mult mai mică de un caz la sută.nu au locuinţă.provin din familii nomade.provin din familii destrămate. de obicei nu îşi dau identitatea corectă. . .au mulţi copii. inclusiv abandonaţi în antecedente. orice situaţie care duce la ruperea relaţiilor afective poate fi tratată ca abandon.au un grad redus de percepţie şi de înţelegere.35 la sută.se află într-o situaţie socială de sărăcie extremă. cu o dinamică pozitivă în ultimul deceniu. până la lipsa responsabilităţii (oligofrenie.dificultate.

deoarece nou-născutul a fost deja părăsit.mama minoră. acuzând insecuritatea lui la domiciliu. Fără a detalia evoluţia sarcinii nedorite la minorele gravide şi anturajul lor psihologic. care nu au o atitudine clară. boli cu transmitere sexuală. De obicei. care poate fi temporar sau se poate permanentiza: . cum ar fi: . este evidentă problema acestor mămici. Copilul este abandonat sub influenţa unor evenimente de moment (abandon impulsiv. infecţia HIV. refuză să-l alăpteze. cer sfatul personalului medico-social. În acest caz.pierderea unui susţinător. . . Există şi unele situaţii particulare ce conduc la abandon.violenţa conjugală. dar pe parcurs renunţă sub influenţa unor evenimente.starea de sănătate a mamei: probleme psihice. . . O categorie specifică de femei cu risc de abandon sunt mamele adolescente.sezonul rece.constatarea că este părăsită de partener. . Majoritatea adolescenţilor nu au competenţă parentală. tuberculoza. . care nu mai vrea să recunoască copilul şi să-i susţină. patologie neuropsihică. au o atitudine rece şi indiferentă. fără premeditare). îngrijirii propriului copil sau măcar pe cea a întocmirii certificatului de naştere pentru acesta. sau.evacuarea din locuinţă. II.probleme de sănătate ale copilului care prelungesc spitalizarea sau impun internări repetate. Mamele percep abandonul ca pe ceva permis şi nu au responsabilitatea creşterii.lipsa actelor de identitate şi dificultatea obţinerii acestora. încearcă să-şi reglementeze situaţia. . Se referă la mamele care au un comportament ezitant. prematuritate. .starea de sănătate a copilului: malformaţii congenitale. .privească copilul. dacă acesta le este adus. De multe ori ele nu cunosc serviciile sociale la care au acces şi nu mai pot fi contactate de către asistenţii sociali din spital. Tendinţa idealizării rolului de părinte 112 . Situaţii neprevăzute. . depresii post-partum. prevenirea abandonului este aproape imposibilă.dependenţa în familie (unul sau ambii părinţi) de alcool sau de droguri. lipsa încălzirii sau a altor facilităţi necesare pentru o bună îngrijire a copilului.starea de sănătate a unui membru al familiei care este considerat ca fiind periculos şi mama abandonează temporar copilul. a partenerilor sau părinţilor lor privitor la soarta viitorului copil.

Este demonstrat impactul implementării sistemului rooming-in din maternităţi în reducerea riscului de abandon. a tuturor structurilor de stat interesate. Dimensiunea fenomenului. fapt care îi mai oferă o şansă ca mama să-şi schimbe decizia de a-l abandona după naştere sau. în altă situaţie. psihologului sau asistentului social poate fi decisiv. societăţii civile. În centrele perinatologice din Republica Moldova problema implementării sistemului rooming-in poate fi considerată ca fiind soluţionată. personalul medical să aibă suficientă încredere pentru a le lăsa să se ocupe de nou-născuţi. are şansa de a fi adoptat mai degrabă după transferul lui în centrul de plasament. însă este important. concomitent cu eforturile de prevenire. că deşi mamele sunt împreună cu copiii lor. în care rolul personalului medical. uneori. precum şi a întregii comunităţi. ci şi ale lucrătorilor medicali din centrele perinatale şi din cadrul sectorului medical primar.poate duce la raportări eronate şi la pierderea încrederii în sine pentru unele persoane tinere. fiind determinată de realităţile social-economice actuale. impune cooperarea eforturilor nu numai ale specialiştilor în protecţia socială. 113 . Aflarea mamei împreună cu nou-născutul în acelaşi salon influenţează pozitiv asupra calităţii relaţiei mamă-copil. O atenţie deosebită se va acorda mamelor cu risc de abandon în dezvoltarea ataşamentului faţă de copilul nou-născut – misiune. Misiunea specialiştilor care oferă servicii medico-sociale femeilor gravide decise categoric să-şi abandoneze copilul. La această etapă abandonul poate fi prevenit dacă se obţine o atitudine de suport şi din partea familiei sau partenerului mamei aflate în dificultate. neexperimentate. constă şi în mobilizarea tuturor serviciilor interesate pentru a asigura naşterea unui copil sănătos. în abordarea acestei probleme cu găsirea de soluţii adecvate pentru diferite situaţii de abandon sau risc de abandon al copilului. destul de dificil de realizat.

Şişcanu D. nr. 167 p. Bioetică.. 114 .. 2005. Şişcanu D. htm.. 5. Problematica medico-socială în perinatologie: vulnerabilitatea socială.I. C. Marselle. Chişinău. Detrerminanţii psiho-sociali ai sănătăţii la etapa îngrijirilor perinatal. 2006 5. 39-49 18. 11. Economie şi Management în Medicină.. Şişcanu D.. Koblinsky. Conf. Ghidul A Naţional de Perinatologie: Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale.. CALASS.. M.6. 2008 8. Eţco C. Dilion M. Pevenirea abandonului copiilor.. Eţco C. Maternal health in poor countries: the broader context and a call for action. Şişcanu D.. Bruxeles. Supliment la ghidul C Naţional de Perinatologie. Cheianu D. Chişinău.. Sănătate Publică . Ghidul B Naţional de Perinatologie: Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale. D. Oxford: Oxford University Press..3. Şişcanu D. Ed.. Eţco L. 2006 12. Eţco C. nr. p. 19.. 2009. Chişinău.. Universitatea „Al. „Suportul psihosocial în cadrul îngrijirilor perinatale”. 2 (11).. 2007 17.. Chişinău. Eţco C. Filippi. Enkin M. 2/2007. Keirse M.. 2008 7.2004/ Iaşi: Lumen/ ISSN: 1583-3410 pp: 390 – 401 10.Cuza”. Andrei I. Mills. Les enfants abandonnés de la Mythologie. Şişcanu D. Ronsmans. Revista de cercetare şi intervenţie socială. Savin V. Dondiuc Iu. Lancet.132 9. 152 p.M. Graham. 2. Şişcanu D. Şişcanu D. Neilson J. 3 . Chişinău.. Şişcanu D.. 2007 20. Codreanu T. J.. A..Bibliografia: Cojocaru Şt. Şişcanu D. Borghi. 2007. Tipografia Centrală. Cheianu D.. Sănătate Publică... Consilierea gravidei şi a tinerelor mame. Helander Einar. Eţco C. 2002 2. Şişcanu D. 2007. Sănătate Publică. Chişinău.4. Protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică. Renfrew M. 2004.. Encyclopedie de la langue francaise.. Dombici Iuliana şi coaut.1. Lumen. Abandonul maternal. Sarcina nedorită: aspecte psihosociale. Eţco C.. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Iaşi. nr. Economie şi Management în Medicină. ştiinţe medicale. 1. Sănătate Publică şi Management în Medicină. 368(9546):1535-41 13.. mater. 39-43 6.. W. Ghid pentru asistenţii sociali. mat. V. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale. 69 p. Aspecte medico-sociale ale asistenţei antenatale în municipiul Chişinău. vol. 2004. 2. A Guide to Effective Care in Pregnancy and Childbirth. Guvernul Republicii Moldova / UNICEF. Aspecte actuale în managementul riscurilor de sănătate şi sociale în cadrul îngrijirilor perinatale. Le support psychosocial dans la périnatalogie: l’impact sur les risques sociaux et de santé. htm... Campbell. 15. pag. materialele Congresului XVII al ALASS. Rusu L. nr. ed. Buletin de Perinatologie. Doroş A. Osrin.J. 2006. Viaţa Medicală.. 2009 . Ed. 16. Economie şi Management în Medicină.. pag. Strategii pentru România. Ed. 64 p.. O. Eţco C. 3. L’abandon d’enfants dans l’Histoire.. Studiul determinanţilor medico-sociali ai accesibilităţii îngrijirilor antenatale. 1999 4. 140p 14. Les problèmes médico-sociales en périnatologie: l’abandon infantile... Abandonul copiilor în Republica Moldova. Suportul medico-social în prevenirea abandonului infantil la etapa perinatală. Bucureşti. Lhoneux Magali et Trokart Caroline. 2006... Iaşi. nr... Chişinău. Eţco C.

Prevenirea abandonului infantil în cadrul îngrijirilor perinatale: aspecte medico-sociale. Universitatea „Al. 3.2004/ Iaşi: Lumen/ ISSN: 1583-3410 pp: 591-601/ www. Vulpeanu Iu. Şişcanu D. Buletin de Perinatologie. vol.ro 115 .. Chişinău. Revista de cercetare şi intervenţie socială. 2008.Cuza”. 22. Abandonul maternal în unităţile medicale.. nr. 5.21.I. Iaşi.asistentasociala. 80 p.

116 .

familiei. teoria schimbării. mamei. să realizeze discuţii cu cuplul în pregătirea pentru rolul de părinte.Tema 5. Obiectivele consilierii în sarcină sunt: o De a aplica în practică propriile opţiunii referitor la păstrarea sănătăţii şi naşterea unui copil sănătos şi primi decizii informate privind îngrijirile antenatale. familiile acestora. şi are drept scop ajutarea gravidei în identificarea nevoilor legate de perioada sarcinii în luarea unei decizii informate privind îngrijirile antenatale. Obiective: La nivel de cunoaştere: să înţeleagă importanţa consilierii ca acţiune profesională distinctă a asistentului social din instituţiile perinatologice. gravidele. să propună noi soluţii / idei privind minimalizarea stresurilor familiale cu un impact negativ asupra sarcinii. consiliere. 5. 2 Consilierea mamelor/familiilor în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere) Concepte –cheie: asistenţa socială în instituţii perinatologice. La nivel de aplicare: să explice importanţa consilierii în viaţa gravidei. să posede competenţe de consiliere a mamei şi familiei marcate de pierdere/durere.1 Specificul consilierii gravidelor 5. teoria pierderii. consilierea în caz de piedere şi durere. La nivel de integrare: 117 . proces de consiliere a gravidelor şi mamelor. Să manifeste competenţe de consiliere efectivă a persoanelor marcate de durere. să evalueze etapele prin care trece femeia marcată de pierdere/durere. Să stabilească relaţii de încredere cu mamele. teoria îngrijirii.1 Specificul consilierii gravidelor Consilierea în sarcină reprezintă o relaţie de comunicare ce se stabileşte între consilier şi femeia însărcinată în condiţii de confidenţialitate. pentru a asigura sănătatea mamei şi viitorului copil. Asistenţa socială şi consilierea în cadrul instituţiilor perinatologice 5.

o De a oferi gravidei posibilitatea de a alege şi luarea în considerare a alegerii făcute şi opiniei sale să devină o parte integră al procesului de luare a deciziei referitor la conduita gravidei. derivată din Teoria ataşamentului şi înrudită cu Teoria anxietăţii oferă asistentului social din instituţiile perinatologice mai multe repere ştiinţifice care-i ghidează metodologic şi conceptual intervenţia. Modificarea comportamentului este un lucru dificil şi necesită efort nu numai din partea lucrătorului medical. La prima vizită antenatală şi la cele ce vor urma.2 Asistenţa în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere). Tot în cadrul consilierii gravidele vor fi informate despre semnele de pericol şi vor fi ajutate să ia o decizie referitor la acţiunile pe care le va întreprinde în cazul apariţiei lor – unde să se adreseze. telefonul de la salvare. dar şi a femeii şi familiei ei. cine va fi persoana de suport. gravida va primi informaţie despre modificările fizice. foarte apropiat sufleteşte. La prima vizită va fi elaborat Planul de naştere apoi el va fi revăzul la fiecare vizită şi aici consilierea va fi importantă pentru femeie şi o va ajuta să facă alegerile informare referitor la locul naşterii. abandonarea deprinderilor vicioase cum este fumatul. 5. pierdere care să-i provoace dureri şi stări afective foarte puternice într-o asemenea împrejurare. variată şi sănătoasă. primirea suplimentelor nutritive în scop profilactic. metode de soluţionare ale problemelor minore din sarcină. experimentarea multaşteptată a acestui eveniment este substituită de trăirea durerii şi pierderii. Nu toate mamele care se internează în secţiile / instituţiile perinatologice trăiesc bucuria maternităţii. Este împortant de a oferi timp suficient pentru consiliere şi discuţia cu ea/ei. sexul protejat. psihice şi emoţionale ce au loc în organismul ei pe parcursul sarcinii. telefonul persoanei de contact. Adesea. naşterii. Este important ca femeia şi partenerul ei să înţeleagă că naşterea copilului va perturba relaţiile existente în familie şi este bine ca ei să fie pregătiţi pentru această perioadă. o De a depăşi anxietatea şi a lua decizii adecvate în cazul apariţiei unor probleme sau semne de alarmă. 118 . În cadrul consilierii gravida va primi informaţie suplimentară despre avantajele şi dezavantajele comportamentului existent şi cel posibil. cum va alimenta copilul. Consilierea este o parte componentă a îngrijirilor antenatale şi se oferă gravidelor şi membrilor familiilor lor la fiecare vizită antenatală. perioada alăptării la sân şi îndeplinirii funcţiei de părinte. utilizarea băuturilor alcoolice sau a drogurilor . Teoria pierderii. oportunităţile pentru schimbarea comportamentului. Nu există om care să nu piardă de-a lungul vieţii sale ceva sau pe cineva foarte drag. Sarcina impune modificarea activităţii fizice şi comportamentului gravidei pentru a alege un mod sănătos de viaţă: alimentaţie calitativă. persoanele care îi vor acorda ajutor în naştere.

soţia etc. derutare. c) dorinţa puternică de căutare şi regăsire a “obiectului pierdut” (fiinţei pierdute). Teoria pierderii este puternic implicată în ansamblul activităţilor şi al programelor de asistenţă socială derulate în instituţiile perinatologice. căldura sinceră primită de la persoanele specializate. familia. fizice la o pierdere. reorganizarea interioară a vieţii. Pierderea şiprin urmare suferinţa. pe tot parcursul concediului de maternitate. Susţinerea familiilor atunci când suferă o pierdere şi au o durere este o parte integrală a maternităţilor orientate spre familii şi îngrijirea nou-născutului. d) mânia. vina (se acceptă faptul şi se caută vinovaţii). prietenii şi instituţiile ce acordă asistenţă medicală femeii şi copilului. Pierderea mamei lasă urme adânci în existenţa copilului. Părinţii pătimaşi niciodată nu uită înţelegerea (compătimirea). strategiile ce fac posibil de a accepta realitatea de deces perinatal de către mamă şi familie. trecere care va putea fi ameliorată semnificativ cu ajutorul asistentului social.Studiile ştiinţifice pun în evidenţă fazele prin care trece o persoană în situaţia de pierdere: a) şoc. Suferinţa se referă la procesul de reacţii psihologice. Persoana ataşată (copilul. pierderea este întregul proces rezultând în urma unui deces a persoanei iubite. ce poate deveni o amintire la fel de importantă ca şi oricare altă amintire despre sarcina pierdută sau despre viaţa scurtă a copilului lor . pot apărea în cazul naşterii unui copil înainte de termen. Deseori părinţii şi familiile respective 119 . retragere în sine. respectul. “faptul nu poate fi real”. constituie acum parte din standardele de nursing şi suport social în majoritatea ţărilor dezvoltate.) va trece prin fazele menţionate mai sus. Suferinţa apare de asemenea şi în cazul familiilor ce-şi dau copilul spre adopţie. neîncredere în faptul ca atare. Astfel. Pierderea perinatală este asociată cu moartea intranatală şi naşterea unui copil mort. Prin definiţie. resentimentul. unui copil ce a suferit complicaţii sau a unui copil cu anomalii congenitale. eveniment de doliu cu încărcătură afectivă enormă. f) acceptarea situaţiei. sociale. De aceea mamele şi familiile necesită un sistem de ajutor în caz de pierdere. dar cu totul altele decât pierderea copilului pentru o mamă sau pierderea soţului într-un tragic accident pentru o soţie. Fiecare pierdere provoacă o problemă specifică care impune o abordare de asemenea specifică. deprimare. Impactul emoţional ca rezultat al unei pierderi perinatale afectează părinţii. crearea unui mediu de îngrijire şi suport. e) disperare. b) negarea pierderii. de comportament. mama. întrucât unele mame/cupluri suferă pierderea copilului.

de nici un ajutor sau pozitiv dureroase pentru familii în momentul când ei au cea mai mare nevoie de înţelegere. Respectaţi drepturile Copilului: • De a fi recunoscut după nume şi sex • De a fi tratat cu respect şi demnitate • De a fi împreună cu familia ce suferă în orice moment posibil • De a fi recunoscut ca persoană ce a trăit şi a murit • De a fi pomenit cu memento-urile specifice (urmă de picior. reprezentanţii unităţilor de medici legişti. ca de exemplu reprezentanţii serviciilor funerare. cauza decesului şi despre procesul de legitimare a decesului (adică funeraliile) Să primească informaţie scrisă şi verbală despre: • • alegerea disponibilă în ceea ce priveşte înmormântarea sau funeraliile susţinerea ce poate fi acordată membrilor familiei 120 .nu au suferit pierderi în familie şi nu le este cunoscută suferinţa în urma unei asemenea pierderi. Oferiţi servicii interdisciplinare familiilor care au suferit o pierdere cu implicarea consilierilor spirituali. Practicile instituţionale. pentru multe societăţi moartea înainte de naştere nu este un eveniment important. fotografii. Mai mult. haine. banda cu nume. Familiile trebuie să primească informaţie completă şi exactă despre posibilităţile şi alegerea pe care o pot face. compasiune şi capacitatea de a-şi controla sentimentele în acel moment din viaţa lor. îngrijească copilul fără limite de timp şi frecvenţă Să fie complet informat despre copil. îmbrăcat. moaşelor. atingă. Dacă este necesar. fotografii de la examenul cu ultrasunet) • De a fi îngrijit (învelit. 2. Fiecare părinte suferă în mod diferit. Concordant cu principiile asistenţei axate pe familii. pentru ei moartea perinatală este un eveniment mai puţin important decât moartea unui copil mai mare sau a unui adult. curăţat) • De a fi înmormântat / incinerat • De a fi pomenit 2. medicilor. asistentelor medicale/moaşelor (din spital sau comunitate). amprente. asistenţilor sociali. rolul instituţiilor medicale este de a susţine părinţii şi familiile ce suferă şi de a le oferi posibilitatea de a urma ritualuri care sunt importante pentru ei. protocoalele şi sistemele de convingere pot fi de ajutor. ţină. Respectaţi drepturile Părintelui: 3 Să-şi vadă. psihologilor şi ale părinţilor ce au suferit pierderi asemănătoare. Asistenţa în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere) trebuie să se bazeze pe următoarele principii: 1. pot fi implicaţi şi alţii.

• - informaţia legală necesară ( de exemplu timpul înmormântării. la oficiul specializat de asistenţă medicală primară şi/sau acasă) prin telefon sau la domiciliu Să aibă posibilitatea de a evalua practica comunităţii şi spitalului lor . 4. Ei pot cere asistenţă pentru a lua decizii şi pentru a completa documentele necesare. comportamentele şi reacţiile individuale Să fie trataţi cu demnitate şi respect Să beneficieze de susţinerea familiei şi / sau a prietenilor în orice moment. înregistrarea naşterii) Să primească memento-urile copilului (de exemplu amprentele de la picior. de asemenea în ceea ce priveşte autopsia şi documentele legale necesare. înmormântarea sau alte opţiuni funerare. Acestea trebuie oferite părinţilor în momentul decesului pruncului sau mai târziu. în memoria pruncului. să fie informat şi să înţeleagă sentimentele şi emoţiile generate de pierderea suferită Să înţeleagă opţiunile de viitor în ceea ce priveşte autopsia şi recomandările în probleme de genetică Să fie informat despre grupurile de suport pentru părinţi Să primească asistenţă şi în continuare (la spital. rudele părinţilor pot fi de ajutor anume în acest caz. senzitiv şi receptiv la alegerile. fotografii. inclusiv suvenire. dacă părintele doreşte Să solicite susţinere culturală sau religioasă în alegerea sa şi să fie tratat cu sensibilitate religioasă şi culturală Să fie conştient de procesul de suferinţă – să aibă posibilitatea să sufere deschis sau în sine. aceasta le pot oferi posibilitatea să facă ceva util în momentul când familia se simte lipsită de ajutor. incinerare sau alt serviciu funerar dorit Să fie auziţi şi ascultaţi de profesionişti în domeniu fără a fi judecaţi sau prejudiciaţi Să dispună de personal medical înţelegător. Oferiţi părinţilor informaţii în ceea ce priveşte incinerarea. certificatul de naştere) Să le fie recunoscută viaţa şi moartea copilului lor – ca membru al familiei lor Să aibă dreptul de a alege oricare mod de înmormântare. Ţineţi cont de faptul că nu ar fi indicat ca mama să locuiască în aceeaşi cameră cu o altă mamă cu copil. Oferiţi părinţilor amintiri. Este important de a încuraja părinţii să se implice în pregătirile pentru înmormântare şi de asemenea de a oferi ajutor în a face aranjamentele necesare. 5. Exemple de posibile amintiri sunt 121 .

certificat) Oricare alte lucruri speciale pe care familia ar dori să le păstreze. Fotografii de la examenul cu ultrasunet. În cele din urmă părinţii pot beneficia de susţinerea altor părinţi care au copii cu aceleaşi anomalii. 6. îmbrăcămintea în care a decedat copilul precum şi altă îmbrăcăminte Poezii.enumerate în Tabelul 1. şi copiilor care au suferit complicaţii. data naşterii. Fotografii ale pruncului împreună cu părinţii şi alţi apropiaţi care sunt prezenţi (dacă părinţii doresc aceasta) Amprente ale picioarelor şi mâinilor pe o fişă. Fotografii ale pruncului. Pe lângă bucuria de a fi născut un copil şi fericirea de a ura bun venit unui nou membru al familiei. la dorinţa părinţilor. Ruletă Căciuliţa şi pantofiorii. plapuma. spuneţi-le că ele vor fi plasate în registrele spitalului pentru a fi ridicate în viitor. Personalul spitalului trebuie să pregătească materialul de susţinere adecvat. aceşti părinţi au un sentiment de pierdere: copilul nu corespunde aşteptărilor lor. Tabelul 1 Amintirile: Brăţara de identificare Fotografii ale patului pentru copil cu numele pruncului. hainele de botez. Consideraţi necesităţile speciale pentru părinţii copiilor născuţi prematur sau cu o anomalie congenitală. Buclă din părul pruncului. Dacă părinţii refuză să ia fotografiile. Unii părinţi vor cere fotografii ale pruncului îmbrăcat sau dezbrăcat. 122 . Părinţii vor avea nevoie de cât mai multă informaţie în ceea ce priveşte starea pruncului. notiţe speciale pentru familie Certificatul de deces şi o copie Rezultatele autopsiei Certificatul de naştere (eliberat de către instituţia respectivă) Memento-uri de la „ceremonia de numire” (lumânări. data decesului şi greutatea.

BIBLIOGRAFIE: 123 . familiei. clientul nu va putea vorbi.. Consilierul – cea mai relevantă resursă. Argumentaţi semnificaţia activităţii asistentului social în instituţiile perinatologice. mamei. clientul nu i se va acă destăinui.Aplicaţii practice: Analizaţi afirmaţia . Studiu individual 6. dacă consilierul nu oferă încredere. clientul îl va manipula” Explicaţi care este rolul asistentului sociali în consilierea mamei în dificultate. dacă consilierul va cădea în capcane. dacă consilierul nu-i acordă suficient timp şi atenţie. Dacă consilierul nu poate asculta. Prezentaţi un caz din experienţa şi modul în care aţi ajutat o persoană să depăşească durerea şi pierdera. 7. clientul se va simţi frustrat. Evidenţiaţi posibilele greşeli care pot apărea în procesul de consiliere a gravidei. Elaboraţi portretul mamei cu risc de abandon al copilului. 5.

Enăchescu C. Ciupercă C. 2000б 356 p. Volumul 1: Strategii educative ale familiilor contemporane” Iaşi 1997. Tu şi corpul tău pentru un nou secol (trad. 1998. Руководство по эффективной помощи при беременности и родах. Sociologia educaţiei familiale. 6. 167 pag. P 3-7. . Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale. Триада-х . 1997.В. Mitrofan I. Руководство по безопасному материнству. 8. 4.. din l. Capitolul 17. 9. Столина В. Acordarea asistenţei medicale mamei şi nounăscutului în primele 9 luni ale anului 2005.. Editura Ceres. “Incursiune în psihosociologie şi psihosexologia familiei” Bucureşti 1998. 10. Colectivul de autori: Stratulat P. 2006. Psihoterapia-un tratament fără medicamente. Tratat de psihoanaliză şi psihoterapie. “Elemente de psihologie a cuplului” Bucureşti 1994.. Polirom. Pierderile perinatale. С-П. Ключников С. Stănciulescu E. Москва. Carauş Tatiana. engleză). Holdevici I.Buletin de Perinatologie. Ottawa. Note I. R. Bucureşri. 13. А. Litera. Chişinău.Bibliografie 1. Cum să facem faţă depresiei. 124 . 335 pag. Mitrofan N. 2002. Curteanu Ala. 15. 219 pag. The Boston Women`s Health Book Collective.N 4. Семейные конфликты. Bucureşti. Mitrofan I. 2002. 1998. ş.. 155 стр.. 12. 2005. Санкт-Петербург. Stratulat P. Elemente de psihoterapie Editura ALL.. 274 pag. Vasilescu I.A. 7. Bucureşti. 11. Болдалева. Практика решения. Principiile practicii perinatale. Editura Didactică şi pedagogică. Iaşi.Семья в психологической консультации” Москва “Педагогика” 1989. 2.. 2000. 3. 1993 5. 14. Gungi Gh. Friptu V. Chişinău.a Ediţia a doua.. Holdevici I.

La nivel de integrare: 6. să realizeze discuţii cu cuplul în pregătirea pentru rolul de părinte.2 Strategii de încurajare a ataşamentului în instituţiile perinatologice. Concepte –cheie: ataşament. 1 Conceptul Teoriei Ataşamentului în practica asistenţei sociale 6. Să construiască relaţii pozitive cu mamele şi colaboratorii instituţiilor perinatale. să proiecteze acţiuni menite să fortifice dezvoltarea ataşamentului la vârstele timpurii. Să-şi manifeste abilităţi de a lucru eficient în echipa multidisciplinară pentru prevenirea abandonului copilului. să înţeleagă semnificaţia teoriei ataşamentului în practica asistenţei sociale din instituţiile perinatale. ataşament nesigur. să identifice şi să contribuie la soluţionarea problemelor psiho-sociale în sarcină. 125 . Obiective: La nivel de cunoaştere: să identifice posibilităţile de încurajare a ataşamentului în relaţia mamă-copil. La nivel de aplicare: să explice importanţa ataşamentului în dezvoltarea copilului.Tema 6.1 Conceptul Teoriei Ataşamentului. încurajarea ataşamentului. să evalueze adaptarea mamei la noul său statut. ataşament sigur. Asistenţa mamei /cuplului în baza aplicării Teoriei Ataşamentului 6.

.situaţia străină şi presupune expunerea copilului la un stres progresiv pentru a studia reacţiile sale emoţionale. ce vor fi depozitate ca scheme mintale şi vor produce aşteptările vizavi de comportamentul celorlalţi faţă de propria persoană. îndeosebi. 126 .) şi rolul fundamental. El studia asemenea cazuri dintr-o dublă perspectivă: a) a prezentului (efectele imediate ale “pierderii” părinţilor sau familiei) şi b) a viitorului (efectele de lungă durată care se manifestă deja în viaţa de adult). Procedeul se numeşte . în această privinţă. cele “locale”) au lăsat “în afara familiei” milioane de copii. bunicii. în special. în general. Ceva mai tîrziu. şi a copiilor. chiar şi în condiţii care par a fi ameninţătoare pentru copil. vecinii etc. Unul dintre cercetătorii englezi care “au deschis calea” spre analiza profundă a acestui domeniu a fost John Bowlby preocupat. Aceasta înseamnă că tipul de relaţie care se stabileşte între părinte şi copil duce la dezvoltarea unor modele interne ale relaţiilor cu ceilalţi. de la vîrsta de 12-18 luni.. de soarta copiilor “rămaşi pe drumuri” după al doilea război mondial. în 1973. Trei întrebări-ipoteze ne pot ajuta să analizăm aspectul socio-afectiv: 1.Teoria ataşamentului îşi găseşte rădăcinile în scrierile lui John Bowlby. b) lipsa familiei sau a .. în felul acesta copilul regăsindu-se în mintea părinţilor. dar şi modul de relaţionare cu persoana de referinţă. Ce se întîmplă cu copiii care . cu părinţii. putând internaliza reprezentarea acestora. al imaginii pe care şi-o fac copiii despre aceste persoane. Această teorie ştiinţifică are menirea de a ajuta la înţelegerea corectă a procesului de dezvoltare psihosocială normală a personalităţii. Cercetările lui Bowlby au pus în lumină nevoia puternică a oricărui copil pentru stabilirea unor legături profunde de ataşament cu persoanele adulte (în primul rînd. Evenimentele tragice din istoria omenirii sau a unei singure ţări (războaiele mondiale. Ea se referă la capacitatea celor care îngrijesc copilul de a înţelege starea psihică subiectivă în care se află. Bowlby şi Ainsworth au promovat cercetări de laborator pentru a evalua ataşamentul bazat pe securitate al unui copil. Ce consecinţe determină evoluţia afectivă a copilului: a) lipsa îndelungată sau definitivă a părinţilor. Ce impact are asupra personalităţii copilului relaţia lui cu părinţii? Care este raportul dintre calitatea acestei relaţii şi succesele – insuccesele copilului? 2.Strange Situation” .căminului familial” de origine.şi-au pierdut părinţii”? 3.

Deşi rezultatele unor cercetări arată că ataşamentul profund al copilului faţă de părinţi scade odată cu maturizarea. foarte dureroasă. dar calitatea legăturilor de ataşament rămîne să fie relativ stabilă. Aceste concluzii indică că menţinerea apropierii fizice a părinţilor şi nevoia de protecţie în situaţii ameninţătoare sunt mai puţin esenţiale pentru adolescenţi datorită capacităţilor lor mintale şi fizice (de exemplu. Cele mai recente descoperiri în cercetările asupra ataşamentului se concentrează asupra ataşamentului în timpul perioadei de tranziţie de la copilărie la vîrsta adultă.. În ultima fază a adolescenţei s-au observat modele de ataşament asemănătoare modelelor de ataşament din copilărie. fiind orientată în mod natural spre relaţii de afecţiune cu semenii din imediata apropiere. Totodată. cu un partener romantic) şi influenţa acestor legături noi asupra relaţiei cu părinţii. etc. printre care: observarea de secvenţe de interacţiuni părinţi-adolescenţi.c) repetatele . adică în timpul adolescenţei. alte studii mai recente arată că doar anumite componente ale relaţiei de ataşament se schimbă iar altele rămân stabile. dar nu şi perceperea disponibilităţii persoanei de ataşament (Lieberman. au mecanisme de adaptare mai complexe decât copiii mici). spre dezvoltarea ulterioară a unei game largi de relaţii de ataşament (cu prieteni şi parteneri romantici. 127 . În ceea ce priveşte dezvoltarea de noi relaţii de ataşament în perioada adolescenţei. dezvoltarea de noi relaţii intime/ataşamente ale adolescentului (cu prietenii. de regulă. În ceea ce priveşte dezvoltarea ataşamentului la adolescenţi trebuie să se ţină seama de cîteva aspecte elementare: natura schimbărilor în relaţia copii-părinţi şi influenţa acestora asupra ataşamentului. 1999). gradul cu care adolescenţii caută apropierea persoanei principale de ataşament în situaţii de stres scade. chiar tragică şi generează efecte dezastruoase asupra “legăturilor de ataşament”. Există un consens asupra faptului că un ataşament precar este un factor care riscă să provoace probleme ulterioare.transferuri” de la o instituţie sau de la o familie la alta. 1991). Roggman şi Anderson. (Papini. Astfel. disponibilitatea persoanei de ataşament (credinţa că persoana de ataşament este deschisă spre comunicare şi receptivă la nevoile sale) rămîne importantă. Pierderea acestei relaţii (a celor apropiaţi) este. La orice vârstă o fiinţă umană este atrasă de alte fiinţe umane. este acceptat faptul că această etapă de dezvoltare cuprinde tranziţia de la concentrarea pe părinţi ca persoane de ataşament. cea mai puternică şi cea mai înţeleaptă.). Doyle şi Markiewicz. Asemenea efecte sunt cu atât mai puternice cu cît persoana ataşantă este percepută sau imaginată de către persoana ataşată ca fiind cea mai bună. Au fost utilizate diverse metode pentru a evalua modelele de ataşament din adolescenţă. Este recunoscut faptul că frecvenţa şi intensitatea unor comportamente de ataşament scad cu vîrsta.

c) să dezvolte o conştiinţă de sine adecvată. protestul. În mod normal. Ataşamentul are caracter dinamic. adesea ambivalente. atinge apogeul în anumite condiţii ale copilăriei. dar manifestările cele mai clare şi definitorii ale acesteia se observă din timpul copilăriei. vulnerabilă în raport cu factorii sau agenţii externi sau interni. ataşamentul se exprimă prin semne cît mai clare (pentru eventualul receptor. e) să devină încrezător în sine. b) să gândească logic. el revine la bază. g) să biruie teama şi neliniştea. dar poate face acest lucru numai dacă are deja o bază afectivă adecvată. calitatea şi “semnele” de manifestare şi treptat scade în intensitate. în timp ce sentimentul de siguranţă (încredere în persoana care îl protejează şi creează premise pentru formarea ataşamentului) îl încurajează să se îndepărteze. Ataşament înseamnă apropierea preferenţială. Cu cît ataşamentul este mai puternic. adică pentru adultul ataşant). În funcţie de starea în care se află copilul. De fapt. curajul copilului creşte. Howe – sunt programaţi biologic să devină ataşaţi unul de celălalt. ataşamentul trebuie să “reziste” sub o anumită formă toată viaţa. se poate deteriora sub incidenţa unor factori. părinţii şi copilul – afirmă D. ataşamentul îşi modifică semnificativ natura. iar libertatea de mişcare şi spaţiul social al copilului este mai mare. etc.Starea de ataşament vizează de fapt toate vârstele. destul de stabilă. d) să dezvolte interesul de cooperare cu ceilalţi oameni. Asemenea “semne” ale ataşamentului se întâlnesc în forma lor naturală numai la copii. ajutându-l pe acesta din urmă: a) să atingă întregul său potenţial. să rişte. i) să reducă gelozia etc. h) să dezvolte relaţii viitoare. dezinteresată şi aproape inconştientă a unei persoane faţă de o altă persoană. adică apare. slăbeşte şi chiar dispare atunci când persoana ataşată dispare. Teama de necunoscut şi orice altă ameninţare îl apropie pe copil de bază. cu atât baza afectivă este mai sigură. de a nu fi abandonat sau lăsat cu străinii. Pe măsură ce copilul îşi formează “conştiinţa de sine” şi aspiră spre individualitate. chemarea. se “maturizează”. fuga din faţa “noului venit” – copilul se ascunde pentru a nu fi luat sau “îndepărtat” de baza afectivă. f) să facă faţă stresului şi frustrării. să iasă în afara mediului 128 . se formează. Ori de câte ori copilul se simte ameninţat. Relaţiile de ataşament au misiunea de a proteja persoana mai slabă. cum ar fi: plînsul.

depresie. evitare activă (când adultul se întoarce. îşi vor cheltui energia emoţională în căutarea siguranţei afective. în reacţii. pentru a-i asigura liniştea şi a-i îndepărta stresul. competenţi în obligaţiile profesionale. copilul îl evită sau îl ignoră). Teoria ataşamentului a influenţat semnificativ atât practica în domeniul protecţiei şi asistenţei sociale. Bowlby şi Ainsworth. indiferenţă. a căror apatie este explicată de comportamentul inconsecvent şi nemotivat al adulţilor. cît şi politicile sociale vis-a-vis de instituţiile specializate. dar când acesta caută contactul este “pedepsit” pentru faptul că l-a părăsit pe copil). este tot mai clară necesitatea internării mamei cu copilul bolnav. unde se pot întoarce dacă se întâmplă ceva rău. lipsa unei relaţii cu adultul. indiferenţi. puternici în faţa încercărilor. abuzaţi fizic. 129 . Dimpotrivă. Noutatea prezintă o mare atracţie pentru copilul dezvoltat normal. nu are probleme cînd e părăsit de persoana familială). De exemplu. În condiţiile existenţei unui ataşament puternic se formează oameni stabili din punct de vedere psiho-emoţional. de regulă. Ataşament anxios. apatie.obişnuit pentru a explora lumea. pasivi. se ataşează de străini. Ataşament anxios. incapabili să cunoască sau să exploreze lumea. copii au curajul să exploreze mediul pornind de la această bază securizantă. Tipuri de ataşamente. caracteristica mai ales pentru copiii maltrataţi. căutarea interacţiunii cu adultul (persoana de referinţă) când acesta se întoarce în cameră. uimire în mişcări. în baza studiului menţionat mai sus. rezistent: explorare redusă a mediului şi teama de obiecte sau situaţii noi – dificultatea restabilirii interacţiunii cu adultul când acesta se întoarce (nu-l ignoră. au identificat trei categorii de ataşament (Benga 2003): Ataşament sigur. copiii crescuţi fără dragoste şi fără apropiere sufletească din partea familiei (lipsiţi de ataşament afectiv normal) sunt. stările de anxietate care pot împiedica vindecarea. chiar în condiţii de stres. Studiile mai recente (Main si Solomon. 1986) au introdus a patra categorie de ataşament: Ataşamentul dezorganizat (dezorientat): derutare extremă în faţa situaţiei. securizant – manifestat la majoritatea copiilor: considerarea adultului ca bază de explorare a mediului. evitativ – se manifestă la 20% dintre copii: explorare independentă a mediului (se rupe uşor de părinte.

h) în fine. cînd copilul nu este sigur de sentimentele părinţilor. contradictoriu. de dragoste părintească (primul an de viaţă care este anul formării ataşamentului faţă de adulţii cei mai apropiaţi). situaţie cauzată de comportamentul ambivalent. manifestîndu-se în realitate ca “ataşament fals”. c) atunci cînd va semnala dorinţa de atenţie sau nevoia de ajutor. 3) foarte nesigure sau ambivalente. f) văzînd că nu este ajutat cînd are nevoie. copilul pierde încrederea în “ceilalţi”. cînd copilul simte protecţie asigurată de dragostea permanentă a părinţilor. în funcţie de natura şi gradul de constituire a legăturilor de ataşament: 1) sigure. chiar şi în el însuşi. dragoste care îndepărtează orice stres. că “succesele” lui nu interesează pe nimeni. d) atitudinile şi comportamentele părinţilor i se par copilului imprevizibile. incert al părinţilor faţă de propriii copii. dezvoltă curajul de a explora lumea. pentru că lumea îţi este ostilă. îndeosebi. Acesta urmăreşte interacţiunea dintre copil şi părinte. perturbante sau îngrijorătoare. datorită lipsei unei relaţii normale între părinţi şi copii şi. b) părinţii par să fie indiferenţi. întrucît: a) copilul nu este sigur de sentimentele şi dragostea părinţilor şi. modul de reacţie la intrarea şi ieşirea părintelui. e) copilul se simte părăsit. copilul se aşteaptă să fie respins sau ignorat de persoanele ataşante. copilul pierde încrederea în ceea ce face. Copilul şovăie în explorarea lumii din jur. neîncurajat. de protecţia de care are nevoie.Mai este cunoscută şi o altă clasificare a tipurilor de ataşamente. A fost dezvoltat un sistem foarte eficient de evaluare a ataşamentului. ajunge la concluzia că trebuie să te descurci singur şi că singura cale de a evita durerea este să nu iubeşti. lipsei totale de afectivitate. g) văzînd că nu este apreciat. adică “fără valoare şi interes” pentru propriii lui părinţi. Evaluarea ataşamentului: indicatori de verificare. neiubit. Ataşamentul de acest tip are consecinţe negative. Sunt o serie de indicatori în acest context care arată dacă este un 130 . deci. 2) nesigure sau anxioase. la intrarea şi ieşirea unei persoane străine.

cînd vorbeşte cu sau despre copil? Se angajează în contact vizual cu copilul? Manifestă interes şi încurajează dezvoltarea potrivită vîrstei? Reacţionează la replicile copilului? Demonstrează abilitatea de a calma copilul? Primeşte plăcere de la contactul fizic cu copilul? Iniţiază interacţiuni pozitive cu copilul? Identifică calităţi pozitive la copil? 6. Strategii de încurajare a ataşamentului în instituţiile perinatologice Asistentul social va recomanda un şir de strategii de încurajare a ataşamentelor în perioada pre şi postnatală: • • • • Comunicaţi cu copilul. Reacţionaţi la copil. 131 .2. precum şi motivul pentru care acel ataşament nu este securizant. când acesta este bolnav fizic. Indicatori de verificare: la ce trebuie să atragem atenţia în timpul evaluării ataşamentului: din momentul naşterii pînă la vîrsta de un an: Copilul… Pare atent? Reacţionează la oameni? Manifestă interes în faţa umană? Urmăreşte cu ochii? Vocalizează frecvent? Are dezvoltarea motorie adecvată? Are plăcere de la contactul fizic apropiat? Semnalizează disconfort? Pare să se adapteze uşor? Manifestă disconfort normal sau excesiv? Pare comunicabil sau pasiv şi retras? Are tonus muscular bun? Părintele… Reacţionează la vocalizările copilului? Îşi schimbă tonalitatea vocii. Zâmbiţi şi manifestaţi gânduri pozitive.ataşament securizant sau insecurizant. Însoţiţi copilul la medic.

• Atârnând o poză a copilului pe perete. care simte durere. • Susţineţi copilul. atunci când acesta are nevoie. Comunicând despre membrii familiei extinse. Citind pentru copil. spectacole etc. • • Ajutaţi copilul să-şi exprime şi să se descurce cu sentimentele proprii de furie şi Împărtăşiţi bucuria extremă a copilului pentru realizările sale. Efectuând activităţi comune: la circ. Participând la jocurile copilului.. Susţinând activităţile la aer liber ale copilului.. Acestea pot fi manifestate: • • • • • • • • • • • • etc. Mergând împreună la cumpărături pentru haine/jucării. apropiere fizică. Ajutaţi copilul să se descurce cu sentimente ambivalente vis-a-vis de familia sa asistenţilor parentalii profesionişti).• frustrare. Ajutaţi copilul să se descurce cu sentimentele sale în cazul transferului în altă instituţie de învăţământ sau loc de trai. Ajutând copilul la temele pentru acasă. Interacţiunile pozitive sunt foarte esenţiale în relaţia cu copilul (atât în familia biologică cît şi în familia substitutivă). 132 . Invitând copilul să pregătească bucate. Încurajând copilul să exerseze spunând părinţilor „mama” sau „tata” (în familia Manifestând iniţiative de afecţiune: îmbrăţişări. cu folosirea pozelor şi discuţiilor. • biologică. plimbări în pădure sau schi. Ajutând copilul să înţeleagă glumele sau zicalele utilizate în familie. Invitând copilul să participe la activităţile familiei: fotbal. săruturi. • • Ajutând copilul să corespundă aşteptărilor celuilalt părinte. Spunând „Te iubesc”.

• • • •

Implicând copilul în reuniunile familiale sau alte activităţi similare; Implicând copilul în vizitarea buneilor, rudelor; Implicând copilul în tradiţiile familiei; Realizând ceremonii religioase sau de alt fel pentru a implica copilul în activităţile

familiei; • Cumpărând hăinuţe noi, aceasta fiind o modalitate de a cunoaşte mărimile copilului,

preferinţele în ceea ce priveşte culorile, stilul, etc. Cerinţele principale, care trebuie să fie respectate de către asistenţii sociali, care lucrează în centrele perinatologice, ţin de înţelegerea procesului de creare a legăturilor de ataşament şi a consecinţelor lui. Asistenţii sociali sunt datori să efectueze o analiză minuţioasă pentru fiecare situaţie în parte şi să-şi pună obiective reale. Ei vor trebui să confrunte nu numai experienţa lor proprie, dar şi sistemul lor de valori şi atitudini. Intervenţia trebuie să fie făcută numai în baza înţelegerii clare a necesităţilor copilului şi unei deschideri faţă de modul de satisfacere a acestor necesităţi. Asistentul social care activează în instituţiile perinatologice va ţine cont de faptul că o serie de studii pun în evidenţă schimbări importante la nivelul reprezentărilor sociale cu privire la copil. Mamele şi taţii contemporani pot dezvolta reprezentări diferite despre actualii sau viitorii copii. Astfel, analizând conţinutul corespondenţei amoroase premaritale, al unor istorii ale vieţii şi autobiografii care, împreună, acoperă durata unui secol (1880-1990), G. Houle şi R. Hurtubise arată că proiectul de căsătorie implică o atitudine exprimată din ce în ce mai explicit mai întâi faţă de naşterea, iar apoi faţă de creşterea şi educaţia copiilor. Reprezentările parentale despre copii sunt ambivalente, aceştia din urmă fiind priviţi ca sursă de profituri materiale şi simbolice pentru părinţii lor: 1. copiii pot fi utilizaţi ca forţă de muncă suplimentară şi practic neremunerată.; 2. reprezintă un suport în situaţii critice (boală, bătrîneţe); 3. asigură perpetuarea personală şi familială (asigurând descendenţa, părinţii î-şi prelungesc viaţa în copii); 4. copiii dau sentimentul împlinirii profesionale (în special femeilor care sunt socializate astfel şi bărbaţilor al căror statut socio-profesional scăzut nu le permite un alt tip de realizare); 5. oferă plăcere, afecţiune, sentimentul apartenenţei (pentru bărbaţii cărora modelul masculin interiorizat în procesul de socializare le interzice manifestarea sentimentelor faţă de adulţi, copilul reprezintă posibilitatea legitimă de „descărcare” afectivă);

133

6. oferă posibilitatea de manifestare a unor calităţi morale (altruism, spirit de sacrificiu) şi a sentimentelor religioase(concepţia şi naşterea copiilor este, pentru orice bun creştin, o datorie sacră). Asistenţii sociali, medicii pediatri, medicii de familie, nursele comunitare şi sociale au datoria profesională de a populariza în rândul pacienţilor cunoştinţele actuale privind importanţa şi complexitatea interacţiunii părinţi-copii şi rolul central al familiei ca mediu optim pentru creşterea, dezvoltarea şi educarea tinerei generaţii. Dacă ar fi să vorbim despre transformările contemporane ale raporturilor părinţi-copii, sociologii consideră că este vorba mai degrabă despre o psihologizare a raporturilor familiale decât despre o sentimentalizare: părinţii contemporani, în special cei aparţinând categoriilor mijlocii şi superioare, se implică intelectual şi emoţional în creşterea şi educarea copiilor mai mult decât au făcut-o predecesorii lor, dar dimensiunea instrumentală/statutară nu este exclusă; copilul continuă să răspundă unor interese practice ale părinţilor şi îşi conservă poziţia în sistemul familial. În opinia unor autori, evoluţiile contemporane ale raporturilor intrafamiliale se definesc prin sentimentalizarea instrumentalului şi instrumentalizarea afectivului. Asistentul social din instituţiile perinatologice va ţine cont şi de rezultatele ştiinţifice care denotă că copilul se dezvoltă din dragostea părinţilor, de la ovulul din pântecul mamei şi astfel se naşte; 99,999% din fiinţa sa o capătă din oasele, sângele şi carnea mamei, care s-a combinat cu 0,001% din sperma tatălui. Iată de ce mama este considerată ca fiinţa care este situată pe primul loc atât în procesul de procreare a copilului cît şi în procesul de educare a acestuia. Tendinţele asistentului social de a dezvolta ataşamentul în cadrul cuplului ,,mamă-copil” sunt influenţate de personalitatea mamei. Dacă ar fi să evidenţiem rolul matern odată cu dezvoltarea tehnologiei, a fi mamă înseamnă mult mai mult: a) b) mamă socială, biologică (cea tradiţională); mama socială, dar nu biologică (adoptivă, vitregă); c) d) e) f) mamă biologică, dar nu socială (mamă naturală care a renunţat la copilul său sau căreia i-a fost luat copilul); mamă din punct de vedere genetic (donatoare); mamă purtătoare; mamă din punct de vedere genetic şi social, dar nu purtătoare. În afara primelor trei tipuri des întâlnite celelalte reprezintă într-adevăr forme noi ele având serioase implicaţii în structura familiei. De pildă, există deja situaţii în care o femeie dă naştere unui copil, cu care nu e relaţionată genetic, fapt ce părea imposibil în trecut. Sunt fenomene carei afectează mult pe cei direct implicaţi şi pe cei din jurul lor.

134

Mama este pentru copil primul intermediar al celui din urmă cu lumea, şi de aceea nu ne poate fi deloc indiferent dacă această primă legătură a sa cu viaţa este plăcută sau neplăcută, dacă ea răspunde sau nu primelor sale necesităţi afective. copilul vede şi înţelege lumea aşa cum o vede, o înţelege şi o exprimă mama. Optimismul ei este şi optimismul său; prin mamă copilul ia contact cu viaţa şi prima voinţă cu care se confruntă. Pentru a-şi asigura dragostea ei, el trebuie să-şi impună anumite limite să înveţe să renunţe, aşa cum mai târziu va fi obligat să-şi impună limite în raporturile sociale. în relaţiile cu mama copilul cunoaşte primele relaţii umane; primul model uman pe care îl urmează, primul dascăl de la care învaţă este mama. Asistentul social îşi va proiecta activitatea pornind de la faptul că fiecare mama îşi îndeplineşte rolul în raport cu posibilităţile sale afective. Competenţa educativă a mamei nu este determinată nici de situaţia ei materială şi culturală, nici de timp: este determinată în primul rând de capacitatea ei de a iubi şi, mai ales, de dorinţa ei de a se perfecta, de a se ridica la înălţimea acestui rol. Mama îl pregăteşte treptat pe copil pentru marea confruntare cu viaţa. În procesul greu şi de lungă durată al creşterii şi integrării sociale a omului mama are un rol inegalabil, rol pentru îndeplinirea căruia femeie trebuie pregătită. Ar fi absurd să nu recunoaştem că asigurarea creşterii natalităţii şi aceea a calităţii produşilor ei depinde în mare măsură de gradul de cultură, de pregătirea psihologică şi pedagogică a femeii. Dorinţa de a avea copii sau motivaţia de a deveni părinţi apare la un moment dat în evoluţia cuplurilor stabile. Pentru a duce la îndeplinire aceasta sunt necesare însă ajustări economice, sociale şi psihologice ale familiei. Mama reprezintă centrul experienţelor copilului pe plan fiziologic, psihologic, afectiv şi intelectual. Ea reprezintă sursa esenţială a întregii lui dezvoltări mentale, precum şi sursa de stimuli emoţional-afectivi orientaţi către acesta. Pentru copil mama reprezintă primul contact cu semenii. Relaţia dintre mamă şi copil se realizează prin voce, hrană, miros, mişcare vedere, sentimentul de securitate, satisfacţie, joc etc. Atitudinile materne nocive pot declanşa apariţia unei largi game de boli la copil pe plan somatic, psihic sau psihosomatic. Astfel, psihanaliza a stabilit o corespondenţă între atitudinile materne nocive şi bolile copilului, după cum se poate vedea mai jos (G. Masuco): Atitudini materne nocive Respingere pasivă Respingere activă Solicitudine anxioasă exagerată Angoasă mascând ostilitatea Oscilaţii între răsfăţ şi ostilitate Bolile copilului Coma nou-născutului Vomismele şi boli respiratorii Colici digestive Eczeme Hipermibilitate (balansare)
135

ci şi o sursă de frustrări şi carenţe cu efect negativ. Unele cupluri percep apariţia copilului ca parte inevitabilă a vieţii. Se poate vorbi de instinct matern foarte precoce pe scară animală. Efectele negative ale modelului matern se manifestă precoce. în raport cu tatăl. agresivă uneori faţă de infirm. În momentul în care a ajuns matur şi nu mai există pericolul 136 . Naşterea este un eveniment de familie şi nu un eveniment medical sau chirurgical chiar dacă are loc în spital. c) mama nesecurizată este cea care priveşte copilul ca pe un mijloc. Se pare că în sensul acesta mama. dar se ştie că la fiinţele inferioare protecţia maternă durează numai atât timp cît micul animal necesită ajutor pentru hrană şi supravieţuire. Se pot distinge următoarele tipuri: a) mama captivă este caracterizată prin egoism. căruia îi răneşte orgoliul indicându-i un sentiment de inferioritate. Sarcina şi ducerea ei la termen este de obicei o „afacere” de familie. are un efect mult mai direct. scrupuloasă. nu numai o sursă de stimuli cu efect pozitiv. şi nu ca pe un scop.Variaţii ciclice de dispoziţie Ostilitate conştient refulată Privare afectivă parţială Privare afectivă totală Jocul cu materii fecale Hipertimie agresivă Depresie Marasm Se poate vedea din cele de mai sus că o mamă reprezintă pentru copil. arhaism al comportamentului afectiv. în modelul personalităţii acestuia. acesta prevalând asupra aspectelor emoţional-afective. Efectele negative ale modelului matern se vor manifesta mai târziu în comportamentul şi atitudinile copilului. b) mama abuzivă este tipul care nu poate desprinde dragostea maternă de propria sa persoană. Dorinţa de a deveni părinte este definită ca motivaţie şi ea variază considerabil de la cultură la cultură. corectitudine. caracter imperios. Din punct de vedere psiho-emoţional există mai multe tipuri de mamă. mai important şi imediat asupra dezvoltării copilului. Dezvoltarea ataşamentului derivă din sentimentul matern care cunoaşte o triplă motivaţie şi anume: Motivaţia biologică a sentimentului matern are la bază instinctul de reproducere (perpetuarea speciei). din punct de vedere psihanalitic. În aşteptarea copilului cuplul parental traversează o experienţă plăcută. asupra căreia nu se cade să intervenim prin decizii conştiente. grijă pentru echilibrul alimentar şi igienic. vigilent. Uneori copilul este investit în rolul de a menţine coeziunea familiei. vegetativă şi somatică. d) mama intelectuală se caracterizează prin ordine. morbigenetic. Alteori este privit ca o datorie a familiei. metodă. în special în sfera emoţional-afectivă. În cultura noastră sarcina este considerată o condiţie normală. e) mama copiilor infirmi este hipergrijulie.

de acest eveniment. dincolo de hotărârea existenţei personale. După naşterea copilului. Sentimentul matern uman are o permanenţă de o viaţă. Se pot da numeroase exemple din biologie prin care se demonstrează că instinctul parental a fost mai puternic decât de cel de conservare sau în cazuri în care instinctul matern îl domină pe cel de hrănire (femela se sacrifică pe sine pentru a-şi hrăni puii). există premize sociale. Se ştie că dragostea pentru copii este o constantă a vieţii psihice feminine. pe care o transformă în mamă. De altfel. Mama este pregătită pentru rolul ei de îngrijire a copilului prin motivaţia socială. prin compararea socială înţelegând compararea unei atitudini cu ceea ce este sau nu este acceptat faţă de standardele sociale ale culturii respective. care să realizeze ceea ce tu nu ai avut timp de a îndeplini în viaţă. care transformă copilul într-o fiinţă socială. dar ţine şi de cultivarea sentimentelor de afecţiune faţă de copil. Dragostea faţă de copil este mai ales un produs al culturii şi nu al naturii. dar poate realiza tulburări emoţionale grave. bucuria de a asista la achiziţiile surprinzătoare ale copilului. femeia capătă un ţel precis şi anume acela de a creşte şi proteja noua fiinţă. Dragostea de mamă este pentru copil o sursă de securitate socială. foştii pui se despart de părinţii lor şi îşi întemeiază familii proprii. concretizarea ideii de permanenţă. ci se schimbă şi auto-evaluarea. până la sfârşit. Bucuria de aţi vedea prelungită viaţa într-o fiinţă nouă. Deoarece instinctul reprezintă o mică parte din comportamentul care guvernează dragostea de mamă.dispariţiei speciei. astfel că acest comportament este mai degrabă învăţat decât moştenit biologic. 137 . Copilul reprezintă expresia supremă a autorealizării unei femei. Se ştie că frustrarea socială nu duce direct la moartea individului. iar afecţiunea faţă de copii este un proces dominant în psihicul femeii. care ne tulbură şi ne încântă. Copilul schimbă complet rolul şi statutul de până atunci al femeii. Nu doar statutul social al mamei este altul. Motivaţia personală nu este lipsită de interes. Interacţiunea mamă-copil începe foarte precoce (de la naştere) şi este considerată un exemplu de interacţiune socială. satisfacţia de a contribui la naşterea unui om care să devină util societăţii. iată o parte din motivaţia socială a dragostei de mamă. Compararea socială nu este lipsită de importanţă. Motivaţia socială nu este mai puţin importantă. Natalitatea unei societăţi este influenţată multifactorial. educaţionale şi personale pentru constituirea parentală a sentimentului matern. pentru că acest sentiment se spiritualizează prin educaţie. dar şi o condiţie esenţială. instinctele omului sunt şterse şi reprimate de constrângeri ale vieţii sociale. şi întreaga ei viaţă personală va fi marcată.

cei care joacă acest rol pentru copiii.Naşterea unui copil este un element psihofiziologic de echilibrare şi împlinire a personalităţii femeii.acesta are de asemenea o tradiţie îndelungată. idei. Explicaţi care este rolul asistentului social din instituţiile perinatologice în conlucrarea cu diferite categorii de taţi în vederea încurajării ataşamentului. 138 . În marea .majoritate planificarea nu a fost planificată. care derivă din disocierea între rolul parental masculin fizic şi cel social: a) tată social şi biologic . Influenţa culturii personale şi a celei sociale î-şi pune amprenta asupra calităţii dragostei de mamă. Aplicaţii practice: Analizaţi tipurile de taţi. şi recunoscuţi de foarte multă vreme. imagini. Necesităţile psihologice ale femeii-mamă exprimă modelul ei social şi cultural. acceptaţi. dar nu biologic . dar nu social – acesta se împarte în două categorii: cel ce este conştient de calitatea sa de tată şi cel ce nu află niciodată aceasta. care depind mult de atitudinea societăţii faţă de acest deziderat. Motivaţia personală şi socială a dragostei de mamă este trezită şi satisfăcută de condiţii psiho-sociale. de exemplu – sau cînd există relaţii intime între indivizi care s-au cunoscut ocazional. Întreg sistemul educaţional şi de asistenţă socială trebuie să ţină seama de această realitate. Asemenea lucruri se întâmplă mai ales în unele situaţii nefireşti – în războaie. b) tată social. acesta este tatăl biologic al copilului şi copilul îi poartă numele. Situaţiile în care acesta nu este conştient de rolul său sunt cele în care el nu cunoaşte absolut nimic despre naşterea ulterioară a copilului. Aceasta pentru că expresia sentimentului de dragoste pentru copii are o importanţă componentă spirituală. care nu sunt ai lor şi care sunt cunoscuţi. educaţia şi cultura femeii. Soţul unei femei înseninată artificial este o variantă modernă a tatălui adoptiv sau vitreg c) tată biologic. emoţii. Din cele mai vechi timpuri se cunosc efectele corectoare ale maternităţii asupra temperamentului femeilor. aceasta fiind situaţia în care se află taţii adoptivi.corespunde noţiunii tradiţionale de tată. cei vitregi. este legată de reprezentări.

Volumul 1: Strategii educative ale familiilor contemporane” Iaşi 1997. Григорьева Т. 4. 1999. Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale”. 318 с. Modelaţi o situaţie de simulare a relaţiei . 2006. Moscovici S. centrată pe încurajarea ataşamentului. Familia –cunoaştere şi asistenţă. Москва “ОЛМА – ПРЕСС. 5. Iaşi. Evidenţiaţi eventualele greşeli care pot apărea în procesul de asistenţă perinatală a mamei cu risc de abandon a copilului. 167 pag. Новосибирск. “Правда о женщинах” Минск 1996. 2002. Столина В. (coordonator) Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt. 6.asistent social-mamă".. Берн Шон. 139 . 3. Виткин Дж. BIBLIOGRAFIE: 1. Г. Ciupercă C.a Ediţia a doua.. Mutaţii şi alternative” 1997 Bucureşti. 11.“Sociologia educaţiei familiale. Chişinău. “Семья в психологической консультации” Москва “Педагогика” 1989. Iliuţ P. 9. Descrieţi persoanele de care sunteţi ataşaţi. 10. Polirom. “Psihologia relaţiilor dintre sexe. Болдалева А.Studiu individual 9. 245 p.В. Colectivul de autori: Stratulat P. ş. 1998.. Гендерная психология. Mitrofan I. Bucureşti 1989 2. Friptu V.. Основы конструктивного общения: практикум. Prezentaţi modurile în care BIBLIOGRAFIE: persoanele respective au încurajat dezvoltarea ataşamentului. 7. 120 с. Stănciulescu E. 8.

testate ştiinţific. Drepturile gravidei Din momentul luării în evidenţa antenatală de către medicul de familie (medicul obstetrician. riscul potenţial şi eficienţa terapeutică a acestora. tratament şi recuperare.. planificarea familiei etc. lăuzei) Fişa de post a asistentului social din centrul perinatologic Tipurile şi dinamica indemnizaţiilor pentru familie şi copil în Republica Moldova. • Asistenţă juridică. diagnostic şi tratament. anii 2000-2010 5. mamelor şi nou-născuţilor Anexa 1. în momentul naşterii şi în perioada postnatală. • Acordarea ajutorului medical calificat în cazul stărilor de urgenţă în orice instituţie medicală de profil obstetrical. • Expertiza calităţii acţiunilor curative şi diagnostice. 4. • Asistenţă medicală gratuită atât la etapa sectorului medical primar. • Participarea la luarea deciziilor în problemele privind maternitatea. 2. 140 . • Acces la aplicarea metodelor noi de profilaxie. respectând regulamentul respectiv de activitate al instituţiei medicale. • Suport psiho-social pe durata sarcinii. • Informaţie despre metodele de diagnostic. inclusiv prin intermediul avocatului său sau a unui alt reprezentant în scopul protecţiei intereselor sale.ANEXE: 1. cât şi în clinica de staţionar conform volumului prevăzut de legislaţie. • Exprimare benevolă a consimţământului (refuzului) pentru intervenţie medicală sau cercetare biomedicală (studiu clinic). la solicitarea sa ori a reprezentantului său legal (a rudei apropiate). în modul stabilit de legislaţie. • Contact cu rudele şi vizitatorii. 3. Drepturile şi responsabilităţile femeii în timpul sarcinii Ancheta socială a beneficiarului (parturientei. pronosticul sarcinii şi al naşterii. inclusiv: • Asistenţă medicală calificată în cadrul instituţiei medicale publice specializate teritoriale. moaşa) femeia gravidă beneficiază de drepturi. • Opinie medicală alternativă şi primirea recomandărilor altor specialişti. întreruperea sarcinii nedorite. • Informaţie deplină referitor la starea sănătăţii. • Parteneriat la naştere în conformitate cu regulamentul în vigoare şi pregătirea respectivă a persoanei de susţinere. • Confidenţialitate. în modul stabilit de legislaţie. Chestionat pentru identificarea problemelor psiho-sociale în timpul sarcinii 6. Cadrul sistematizat privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide.

• Participarea conştientă în luarea deciziilor împreună cu medicul curant privitor la conduita sarcinii. a produselor farmaceutice şi substanţelor medicamentoase fără prescrierea şi acceptul medicului curant. • Respectarea măsurilor de precauţie în contactele cu alte persoane. În cazul încălcării de către gravidă a regulilor de tratament şi de comportament în instituţia medico141 . • Refuzul deplasărilor. • Colaborarea cu lucrătorii medicali oferind informaţii complete despre bolile suportate şi cele curente. • Informarea oportună a medicului curant sau a specialistului serviciului medical de urgenţă despre apariţia unor semne de pericol în sarcină sau de debut a naşterii. inclusiv: • Adresarea oportună la medicul specialist (medicul de familie) în cazul stabilirii unor semne suspecte pentru sarcină. munca în timp de noapte sau în afara programului. despre maladiile sale ce prezintă pericol social. în mod obligatoriu. Responsabilităţile gravidei În timpul sarcinii femeia are şi unele responsabilităţi. • Limitarea duratei zilei de muncă cu reducerea numărului orelor de program săptămânal sau lucru la domiciliu. zilele de sărbătoare. în orele de repaus. • Excluderea utilizării în timpul sarcinii. • Respectarea drepturilor şi demnităţii altor pacienţi. • Schimbarea serviciului în cazul condiţiilor nefavorabile de muncă din momentul stabilirii diagnosticului de sarcină (administraţia instituţiei este obligată să creeze condiţii de muncă adecvate fără factori nocivi). la alt serviciu. precum şi ale personalului medico-sanitar. pericol pentru evoluţia fiziologică a sarcinii şi dezvoltarea normală a fătului.• Angajarea la serviciu în instituţiile de stat. atât la etapa supravegherii de ambulatoriu. În caz de lichidare a instituţiei. despre care cunoaşte că ele suferă de o boală ce prezintă pericol social. • Transferul în cadrul organizaţiei sau instituţiei unde activează la o muncă mai uşoară cu păstrarea salariului precedent. • Respectarea recomandărilor medicului de familie şi a medicilor–specialişti în cadrul asistenţei medicale. • Menţinerea în serviciu pe durata sarcinii (gravida nu poate fi concediată). cât şi în cadrul staţionarului obstetrical. evitând acţiuni premeditate ce dăunează sănătăţii ei şi influenţează nefavorabil dezvoltarea fătului. • Frecventarea claselor de instruire antenatală pentru pregătirea către naştere . femeia va putea fi concediată numai după o angajare. • Un mod de viaţă sănătos. • Respectarea minuţioasă a regulilor igienei personale şi a regimului alimentar recomandate de medic.

administrare 142 .1 este numit un specialist cu studii superioare în asistenţa socială.1.1 1. încălcare ce are drept consecinţă daune morale şi materiale. 3. atitudinea ei faţă de sănătatea proprie şi a viitorului său copil. . „Aprob” Directorul IMSP SCM nr.1 _____________Victor Savin Fişa postului asistentului social al Secţiei Consultative a Centrului Perinatologic din cadrul Spitalului Clinic Municipal nr. cuplurilor aflate în dificultate. . iar în lipsa lui – şefului Centrului Perinatologic Municipal. Specialistul este angajat şi eliberat din funcţie de către directorul IMSP SCM nr. Specialistul se subordonează şefului secţiei. În activitatea sa asistentul social se conduce de fişa de post şi alte documente instructiveducative. 5. .partenere care activează în domeniul social pentru asigurarea unui spectru mai larg de oportunităţi în suportul social beneficiarilor identificaţi.oferirea sprijinului psiho-social în depăşirea situaţiilor dificile determinate de o sarcină nedorită / neplanificată. 4.oferirea consilierii femeilor gravide.colaborarea cu specialişti din alte domenii (medical. Anexa 2.informarea cu privire la alternativele existente privind protecţia socială a mamei şi copilului. mamelor. 2. . justiţie. educaţional. aceasta poartă responsabilitate în conformitate cu legislaţia.sanitară. În funcţia de asistent social al secţiei consultative a IMSP SCM nr.susţinerea beneficiarilor în identificarea de resurse pentru depăşirea situaţiei de criză. Sarcinile de bază ale specialistului sunt: . .crearea şi dezvoltarea unei reţele de instituţii şi organizaţii . Evoluţia sarcinii şi rezultatul naşterii sunt în directă dependenţă de comportamentul femeii gravide.

precum şi în cadrul instituţiilor medicale de ambulatoriu. .monitorizarea eficacităţii lucrului de planificare a familiei printre femeile din familii socialdezavantajate în colaborare cu medicii cabinetelor specializate din AMT municipale. stupefiantelor şi impactul acestora asupra sănătăţii mamei şi copilului.comunice în termen de trei zile DMPDC despre copilul abandonat sau refuzat în maternitate.consilierea mamelor solitare. 6. . . .posede o atitudine binevoitoare faţă de clienţi: fiecare client este o personalitate.oferirea informaţiilor cu privire la planificarea familială pentru evitarea sarcinilor nedorite. .în comun cu specialiştii maternităţii realizează acţiuni de prevenire a abandonului copiilor nou-născuţi. .locală…). privind viaţa mamei şi copilului. perinatologiei.îndeplinească cu operativitate şi profesionalism stipulările Contractului individual de muncă şi atribuţiile funcţionale. planificării familiei. . . educaţiei sexuale a populaţiei. .posede o pregătire specială în domeniul protecţiei medico-sociale a mamei şi copilului. .respecte dreptul beneficiarului de a refuza un anumit tip de servicii.apere beneficiarul asistat de orice formă de abuz. .informarea femeilor gravide asupra riscurilor tabacismului. a altor subdiviziuni ale Centrului Perinatologic Municipal. . . Asistentul social al secţiei consultative de perinatologie este obligat să: .informarea Direcţiei Municipale de Protecţie a Drepturilor Copilului despre cazurile familiilor social-vulnerabile identificate care s-au adresat după asistenţă medicală sau suport psiho-social în cadrul secţiei consultative de perinatologie. pe o perioadă de timp în asemenea Centre. . .respectarea confidenţialităţii informaţiei.respectarea şi realizarea drepturilor copilului şi familiei. .dea dovadă de onestitate în exercitarea atribuţiilor funcţionale. minore şi a familiilor cu risc de abandon infantil privind importanţa creşterii şi dezvoltării copilului în familia biologică.respecte normele eticii profesionale şi legislaţia privind protecţia medico-socială. . pentru creşterea şi dezvoltarea nou-născutului.conlucrarea împreună cu centrele maternale în vederea plasării copilului împreună cu mama. alcoolismului.lucrul cu viitorii părinţi în vederea asigurării unui climat familial favorabil. 143 .

etc. în vederea dezvoltării capacităţilor de activitate. asistentul medical. . 8. Am luat cunoştinţă 144 .obţină informaţii curente si de perspectivă de la şeful secţiei. Specialistul în asistenţa socială al secţiei consultative de perinatologie este responsabil de executarea la timp şi corectă a obligaţiunilor sale prevăzute de prezenta fişă de post.) – responsabili pentru soluţionarea problemelor sociale a persoanelor temporar aflate în dificultate.. etc. . .ridice nivelul profesional la cursurile de reciclare o dată în 5 ani.participe la seminare.propună noi forme de organizare a asistenţei socio-legale populaţiei. psihologul.colaboreze în activitatea sa cu grupul de specialişti (juristul. Asistentul social al secţiei consultative de perinatologie are dreptul să: . ateliere de lucru. pedagogul. conferinţe ştiinţifice. 7.

a Direcţiei de Protecţie a Drepturilor Copilului) ? Evenimente Ce schimbări în viaţa dvs. sau a viitorului copil? Veniturile financiare sunt suficiente pentru satisfacerea nevoilor dvs. cu soţul / partenerul ? Care este atitudinea partenerului faţă de sarcina actuală? Statutul social Locuinţa: proprietate sau chirie? Cum apreciaţi condiţiile de trai ? Sunteţi angajat la un serviciu ? Există factori nocivi la serviciu pentru sănătatea dvs.Anexa 3 CHESTIONAR DE IDENTIFICARE CONFIDENŢIALĂ A PROBLEMELOR PSIHOSOCIALE ÎN TIMPUL SARCINII Numele. material şi financiar din partea celor apropiaţi (părinţi. rude. fructe? Suportul social Găsiţi înţelegerea necesară şi sprijinul celor din jur? Beneficiaţi de sprijin moral. s-au produs în anul curent ? 145 Comentariul beneficiarului Notă . legume.? Consumaţi suficient produse din carne. prenumele pacientei________________________ vârsta____ani Localitatea ________________________ sectorul _________________________ Factorii antenatali Atitudinea faţă de sarcină Sarcina este dorită ? Relaţiile în familie Aveţi soţ sau un partener sigur ? Cum apreciaţi relaţia dvs. peşte. partener)? A-ţi solicitat suport material din partea autorităţilor publice locale (ex.

sau partenerul dvs. pe parcursul sarcinii actuale ? Experienţa femeii despre abuz Soţul / partenerul dvs. vă propuneţi să realizaţi pe parcursul sarcinii ? Îngrijirea prenatală Care a fost termenul de sarcină la prima vizită prenatală ? Îndepliniţi toate indicaţiile medicului ? Educaţia prenatală Sunteţi interesată să participaţi în petrecerea instruirii/pregătirii către naştere? Statutul psiho-emoţional Relaţia cu părinţii: Cum a fost relaţia dintre dvs.asigurarea instituţiei medicale cu specialişti calificaţi . va îmbrâncit sau va ameninţat vre-odată? Utilizare de substanţe Utilizaţi alcool ? Daca da – de câte ori consumaţi alcool pe săptămână şi în ce cantitate ? Sunt cazuri când consumaţi mai mult decât cantitatea indicată ? Partenerul dvs. în copilărie? Vă simţiţi iubită de către părinţi ? Sentimentele în sarcină: Ce sentimente aţi avut când aţi aflat că sunteţi însărcinată ? Care sunt sentimentele actuale în legătură cu sarcina ? Dispoziţia: Cum a fost /este dispoziţia dvs.transportul spre instituţia medicală . droguri? Accesul la serviciile medicale de calitate Serviciile medicale în timpul sarcinii şi după naştere sunt accesibile ? . va lovit. şi părinţii dvs.posibilitatea de a programa vizita la medic Alte circumstanţe 146 . face abuz de alcool ? Fumaţi? Dacă fumaţi. câte ţigări pe zi? Folosiţi dvs.distanţa până la instituţia medicală .orarul de lucru al lucrătorilor medicali .Ce schimbări în viaţa dvs.

......................casa………blocul……apart………................... nr..................... prenumele)…………………………………nr........................................................... Funcţia ocupată ........................2010 Asistent social. Motivul solicitării....................... Data internării……………………… Diagnoza clinică (din fişa medicală)... Medicul de familie (numele...... de gravidităţi................................................................................................................................................... Termenul de sarcină la prima vizită prenatală ................ indicaţiilor sociale …........................casa………blocul……apart………tel……………………………................................. autoadresare................. telefon……………..................... nr................................. naşteri.............. Numele... nr...................... avorturi conform indicaţiilor medicale .. Adresa la domiciliu permanent: raionul/municipiul………………………satul………………… Strada………………………......................................satul........................................ avorturi spontane................ ........................................... ambulanţa.................................. Naţionalitatea... Buletin de identitate: seria..................... văduvă. Starea civilă: căsătorită....... divorţată.............................................................................…………………………………………….................................................. ………………Prenumele.. nr.......... Nr............. Nr.......................... IMSP_______________________________________________________________________________ (denumirea instituţiei) ANCHETA SOCIALĂ PERINATALĂ a beneficiarului (gravidei......................... lăuzei) nr....................................... Viza de reşedinţă: raionul /municipiul................................. data... codul personal................................Data completării ___ ___________ 2010 Semnătura medicului__________________ Concluziile specialistului în asistenţa psihosocială (asistent social........................ Luna.................. psiholog) _________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________ __ ___________ 2010 Funcţia / semnătura _______________________________________ Anexa 4........................................... anul naşterii... Instituţia primară unde este la evidenţă antenatală.............................................. policlinica consultativă. ..................... 147 ............ concubinaj..tel……………………………............... Cetăţenia........................................................................... DATE GENERALE Secţia . separată............................................ ……………………………………………………………………………………………………...._______ Data luării la evidenţă ................... Instruirea antenatală: (de concretizat)....... celibatară....................................... Strada……………………….........................................săptămâni De către cine este trimisă: medic de familie................... Alte acte……………………………………………………………………………………………........ Locul de muncă........................................................................ avorturi la cerere........

..................... distanţa mare până la instituţia medicală (da.......... Venitul lunar: suficient................................................... Masa copilului la naştere………………gr....... casă la sol........... ............................................ mixtă Ataşamentul mamei faţă de nou-născut: sigur.............................................................................. Violenţă domestică: (fizică..........................DATE DESPRE COPIL: Nume....... Accesul la serviciile medicale de calitate: a...................... nu) d....................................... Alte specificări (ex.. 148 ................ foarte nesigur (ambivalent))........ (da.......................................................................................... anul naşterii . Numărul de odăi................... nu) b.................................. nu).................................................... nu) c..... dorită.. nu).... chirie.. cantitativ)............................. ……………………………………………………………………………………………………............. nedeterminată Atitudinea soţului / partenerului................................. .................... energie termică (da........ Suportul psiho-emoţional şi social din partea persoanelor apropiate (da.... Sursa venitului........... Utilizare de substanţe: da...................................................... sexuală)...................... luna....................... nu) Obiectivele beneficiarei: perspective de viaţă şi planuri de viitor .................. COMPONENŢA FAMILIEI: Numele............................................... Existenţa factorilor nocivi pentru sănătate la serviciu (da.............. Suma…………lei ……………………………………………………………………………………………………. Sexul copilului: masculin / feminin....... ....... nu) Condiţiile de trai Statutul legal al spaţiului locativ: locuinţă proprie........... posibilitatea de a programa vizita la medic (da...... apartament la bloc............................. nu).............. artificială................................................. Prenume.......................................... • fraţi /surori........ nu) f............................. insuficient....................................... nu)........... energie electrică (da.............................................................. părinţilor faţă de sarcină . psihologică....................................................................................................... orarul de lucru al lucrătorilor medicali – convenabil (da.............................................................. prezenţa specialiştilor calificaţi în instituţia medicală teritorială (da.................................. existenţa transportului public) (da.... de droguri.... apă (da................................. nesigur. Relaţii familiale: • cu soţul /partenerul.......................................................................... nu)............. nu) e............. Prenumele Vârsta Gradul de rudenie Adresa Telefon FACTORII SOCIALI Atitudinea faţă de sarcină: planificată.......... Tipul de locuinţă: cămin............................................. Diagnoza copilului (din fişa medicală)……………………………………………………………................ tabagism)...... Utilizarea de substanţe de către partener/soţ......... ..... servicii medicale costisitoare (da................................ nedorită.............................. nu)………………………………....... neplanificată........................... Data........... • cu părinţii.. asigurare cu gaze naturale (da. Alimentarea: naturală...................... transport accesibil spre instituţia medicală (ex.......... Alimentaţia (calitativ... nu (abuz de alcool.......

............................................................................ Referirea în reţeaua de suport social (DMPDC......................................................................................................................................................................................................................................................................................................... ……………………………………………………………………………………………………................................... ........... jurist. etc................................................ RECOMANDĂRI................................................................................................................ Suportul pe care îl necesită beneficiarul la moment..... .............................................................. centre de plasament...................................... CONCLUZII................................................................... etc................................................. DPDC sectorială................... cămin social............................................................................................................................................. .......................................................................................................................Alte probleme cu care se confruntă familia (din relatările beneficiarului).............................................. medicul de familie............................. ……………………………………………………………………………………………………......... Informaţia oferită beneficiarului / familiei..... ...................................... moaşa.......................................)............................................. medic obstetrician-ginecolog.................................. ..................................................................................... ...................................................................... ............................................................................................................................... Echipa multidisciplinară: asistent social..... centre maternale.............................................................................. ...................................................................... ....................................... psiholog................................................................................ medic neonatolog... MONITORIZAREA CAZULUI Data Supravegherea dinamică a evoluţiei cazului 149 ................................................................ asistenta medicală.............................................. ……………………………………………………………………………………………………......................

............................................................................................................................................. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………....................Informaţii suplimentare …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………........................................................ ..................................... .................................................................................................................................... ............................................................................................................................................... 150 ............................................................................................................................................................ ........................... ...........................................................................

..... Asistent social.......................... Aceste indemnizaţii prevăd dreptul la concediu de maternitate.. ........................................... cât şi cele neasigurate................................... Indemnizaţia se acordă începând cu săptămâna a 30-a de sarcină........................... 1478 din 15........................... lei Tipul indemnizaţiei 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Indemnizaţia unică la naşterea primului copil: persoane 144 245 370 420 420 500 800 1000 1200 1400 1700 151 .....................Îndemnizaţiile de maternitate – pot beneficia femeile asigurate..................................................................................................................... soţiile aflate în întreţinerea soţilor salariaţi şi şomerele................................... ............... dacă nu se încadrează în câmpul muncii după naşterea copilului şi ea constituie 150 lei.......................... ........................................ ................ anii 2000-2010 (în conformitate cu Hotărârea Guvrnuljui nr.............................. Data închiderii cazului................ ................ alt adult din cadrul gospodăriei (bunica........Indemnizaţia pentru creşterea copilului – femeile asigurate au dreptul la indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului de la data naşterii până la vârsta de 3 ani dacă nu revin în câmpul muncii..................................... Cuantumul lunar al acestei indemnizaţii este de 30% din baza de calcul al salariului pe ultimele 6 luni şi nu poate fi mai mică de 250 lei................................................... ................................ de indemnizaţia pentru creşterea copilului beneficiază la cerere: unul din părinţi................ Anexa 5.........2002) .................Indemnizaţia unică la naşterea copilului – pot beneficia atât femeile asigurate........................................................................5 ani.......................................................... Suma indemnizaţiei.............. Tipurile şi dinamica indemnizaţiilor pentru familie şi copil în Republica Moldova....... ce include concediul prenatal şi postnatal.......... pe o perioadă de 126 zile calendaristice.................................................................. bunelul) care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului.....11................ iar în cazul naşterilor complicate ori a naşterii a doi sau mai mulţi copii – de 140 zile.......Concluzie finală privind evoluţia cazului.................. Femeile neasigurate beneficiază de această indemnizaţie de la naşterea copilului şi pănă la vârsta de 1.. ...

20 25 25 25 50 50 50 50 50 50 50 neasigurate Notă: Persoana asigurată se consideră cea care a mers în concediu de maternitate din cadrul unei unităţi economice unde a fost încadrată în câmpul muncii. Persoana neasigurată este cea care nu a fost încadrată în câmpul muncii anterior sarcinii sau pe parcursul sarcinii 152 .40 50 50 75 50 100 75 100 75 20% 20% 20% 20% 25% 30% din din din din din din salariu salariu salariu salariu salariu salariu 100 100 100 150 150 300 Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilul cu vârsta între 1.5-16 ani pentru persoanele neasigurate şi 3-16 ani pentru persoanele asigurate: persoane 16.asigurate persoane neasigurate persoane asigurate persoane neasigurate 144 245 245 300 380 500 800 1000 1200 1400 1700 Indemnizaţia unică la naşterea fiecărui copil următor: 108 108 165 165 250 165 280 200 280 250 500 500 800 800 1000 1000 1500 1500 1700 1700 2000 2000 Indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 1.20 25 25 25 50 50 50 50 50 50 50 asigurate persoane 16.5 ani pentru persoanele neasigurate şi 3 ani pentru persoanele asigurate: persoane asigurate persoane neasigurate 32.40 32.

perinatală.Lipsa suportului psihosocial .distanţă relativ mare până la instituţia medicală .Anexa 1 CADRUL SISTEMATIZAT privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. ce nu se referă la copil .Naştere prematură .Trafic de persoane .Comportament asocial (riscant) .Naştere extraspitalicească .Sărăcia .Abandon infantil .Sărăcia .Excluziune socială . mamei şi nou-născutului Atitudinea faţă de graviditate Factori sociali cu risc perinatal şi obstetrical Sarcină nedorită Circumstanţele psihosociale Unele asociaţii mai frecvente cu alţi factori sociali .Excluziune socială . .Abuz de droguri .Excluziune socială .Naştere prematură .Handicap infantil . perinatală.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .domiciliul în zone geografice greu accesibile: .cost inacceptabil al serviciilor medicale • Circumstanţe privind specificul localităţii .Handicap infantil .Îngrijiri perinatale inadecvate .Sărăcia .Morbiditate maternă şi infantilă . însă este necesară pentru altceva. însă a survenit nu la timpul potrivit .lipsa instituţiilor medicale specializate în asistenţa perinatală .Depresie .Morbiditate maternă şi infantilă .sarcina este planificată.sarcina este nedorită şi continuarea ei este imposibilă .baza tehnico-materială nesatisfăcătoare a instituţiei medicale specializate .Naştere extraspitalicească .Stres psihosocial cronic .Lipsa suportului psihosocial . neargumentate de medicina bazată pe dovezi .Îngrijiri perinatale inadecvate .Morbiditate infantilă.lipsa drumurilor .Depresie .sarcina în principiu este dorită.Naştere prematură .lipsa transportului de urgenţă .Instituţionalizarea copilului .Traumatism obstetrical .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale . infantilă . infantilă Riscuri sociale • Circumstanţe ce ţin de lipsa dominantei ataşamentului pentru viitorul copil: .Depresie . infantilă.Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure .consecinţe după calamităţi naturale.. mamelor şi nou-născuţilor Determinanţii sociali ai sănătăţii femeii gravide.Îngrijiri perinatale inadecvate .lipsa legăturii telefonice .Mortalitate perinatală.Mortalitate maternă. maternă .utilizarea tehnologiilor medicale învechite..Hemoragie obstetricală .Stres psihosocial cronic . maternă .Infertilitate în cuplu Accesul la serviciile medicale de calitate Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate • Circumstanţe legate de managementul serviciilor de sănătate: .Lipsa suportului psihosocial Situaţii medico-sociale generate Riscul pentru sănătate .Handicap infantil 153 .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .lipsa cadrelor medicale calificate .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Stres psihosocial cronic .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Întreruperea sarcinii la cerere .Mortalitate maternă.

Asociere de infecţii în sarcină .Stres psihosocial cronic .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale . însă. separare Multiparitatea Sărăcie familii numeroase (mai mult de 4 copii) .Îngrijiri perinatale inadecvate .Morbiditate infantilă .mijloace insuficiente pentru minimul de existenţă .Îngrijiri perinatale inadecvate .dependenţa de indemnizaţiile şi serviciile sociale .Mortalitate perinatală.Handicap infantil .familie incompletă .Abuz de droguri .Trafic de persoane • Circumstanţe de ordin economic: .Trafic de persoane 154 .Sarcină nedorită .Amânarea adresării pentru îngrijiri perinatale .Stres psihosocial cronic .Instituţionalizarea copilului . la îngrijirile de sănătate pentru copil .Excluziune socială .Amânarea / ignorarea .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale . infantilă .Abandon infantil .Instituţionalizarea copilului Statutul social Familii dezorganizate • Circumstanţe ce ţin de specificul familiei: . infantilă .Sărăcia .Mortalitate maternă.Handicap infantil . infantilă .Naştere extraspitalicească .lipsa accesului la serviciile de protecţie socială .Acces limitat la serviciile indicaţiilor medicomedicale de calitate sociale .Sarcina nedorită .Handicap infantil .Depresie .Acces limitat la serviciile medicale de calitate pentru copii • Circumstanţele sunt practic identice cu cele ce caracterizează accesul limitat la îngrijirile perinatale cu referinţă .Lipsa suportului psihosocial .celibatară .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Naştere prematură .Abandon infantil .Morbiditate maternă şi infantilă .Instituţionalizarea copilului .Stres psihosocial cronic .Depresie îngrijirilor perinatale .Naştere prematură .posibilităţi limitate pentru achitarea serviciilor medicale • Circumstanţe de ordin psihosocial: .Lipsa suportului psihosocial .Sărăcia .Greutate mică la naştere .lipsa surselor de venit .buget dezechilibrat -cheltuieli inadecvate neargumentate -probleme legate de sănătatea mintală .Abandon infantil .Depresie .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale .Morbiditate infantilă .Mortalitate perinatală. perinatală.Întreruperea sarcinii la .minore (adolescente) -forme de văduvie.Excluziune socială .Lipsa suportului psihosocial .Excluziune socială cerere sau conform .Sarcină nedorită . divorţ.

Sărăcia .Instituţionalizarea copilului .Asociere de infecţii în sarcină .Naştere psihosocial extraspitalicească .tabagism .Abandon infantil .alcoolism . economice.concubinajul . perinatală.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Depresie îngrijirilor perinatale .lipsa de drepturi ( sociale.Mortalitate maternă..Stres psihosocial cronic .Handicap infantil .Naştere prematură .Lipsa suportului .Morbiditate infantilă.Întreruperea sarcinii la .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Stres psihosocial cronic .Greutate mică la naştere ..lipsa surselor pentru existenţă .imoralitatea .bigamia .Abandon infantil . • Circumstanţe legate de integrare în ansamblul relaţiilor sociale: .Îngrijiri perinatale inadecvate .Instituţionalizarea copilului .Naştere prematură .Abuz de droguri .Trafic de persoane Nutriţia Subalimentare .cerşetoria ..Subnutriţia .familie de imigranţi .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Greutate mică la naştere medicale de calitate .Trafic de persoane Abuz dedroguri .Îngrijiri perinatale inadecvate .Stres psihosocial cronic .Sărăcia . maternă . politice.Abandon infantil 155 .Amânarea / ignorarea .Handicap infantil .tulburări de comportament .) .Comportament asocial indicaţiilor medico-sociale (riscant) .lipsa accesului la participare în viaţa comunităţii • Circumstanţe care se referă la alte aspecte ale statutului social al familiei: .Sărăcia .Mortalitate perinatală.Excluziune socială .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale .Abandon infantil . infantilă .Excluziune socială .Excluziune socială • Circumstanţe ce ţin de marginalizarea socială a persoanei/ familiei: .Naştere prematură . maternă .Morbiditate infantilă.Morbiditate infantilă.Lipsa suportului psihosocial .inegalitatea şanselor .Subnutriţia ..prostituţia .Îngrijiri perinatale inadecvate .Handicap infantil . maternă .delicvenţa .Asociere de infecţii în sarcină Naşt ere extras pitali ceasc ă .consum exagerat de alte substanţe (ex.Greutate mică la naştere . infantilă .Abuz de substanţe sarcină .alimentaţia deficitară .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Stres psihosocial cronic .Handicap infantil .Morbiditate maternă şi infantilă .Naştere extraspitalicească .Mortalitate perinatală.Acces limitat la serviciile . maternă .vagabondajul .apartenenţa la etnii care migrează.Sărăcia cerere sau conform .Trafic de persoane Comportamentul Comportament asocial (riscant) .delicvenţă juvenilă .narcomanie . tentativă de suicid.vulnerabilitatea socială .Instituţionalizarea copilului . infantilă.refugiaţi .Asociere de infecţii în . culturale) .utilizarea produselor alimentare -Naştere prematură -Greutate mică la naştere .

Excluziune socială .Lipsa suportului psihosocial -Asociere de infecţii în sarcină -Depresie .Lipsa suportului psihosocial .Naştere extraspitalicească .necalitative . perinatală.autoritate joasă a lucrătorului medical • Circumstanţe care se referă la comportamentul femeii gravide: .Morbiditate maternă şi infantilă . perinatală.Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate .Morbiditate maternă şi infantilă .Depresie .Lipsa suportului psihosocial -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale -Naştere extraspitalicească -Depresie -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Sarcină nedorită .cultură generală şi sanitară joasă a populaţiei .alte bariere în accesul la serviciile medicale perinatale • . infantilă .probleme de sănătate mintală a gravidei / tulburări de comportament • -Naştere prematură -Naştere extraspitalicească .Stare de imunodeficienţă .Instituţionalizarea copilului .Stres psihosocial cronic .Îngrijiri perinatale inadecvate .Îngrijiri perinatale inadecvate .Mortalitate maternă.Excluziune socială .Abandon infantil .Handicap infantil . infantilă . perinatală.Mortalitate perinatală.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .lipsa serviciilor medicale perinatale de calitate .servicii medicale neatractive .Comportament asocial (riscant) .Sarcina nedorită .Instituţionalizarea copilului .Mortalitate maternă.Handicap infantil Calitatea îngrijirilor perinatale Îngrijiri perinatale inadecvate Circumstanţe ce ţin de specificul sistemului de sănătate: .Trafic de persoane .autoritate joasă a lucrătorului medical .sistem de educaţie sanitară a populaţiei ineficient .vulnerabilitate socială . infantilă .Trafic de persoane Atitudinea femeii gravide faţă de iniţierea îngrijirilor perinatale (în condiţiile existenţei accesului la serviciile de sănătate) Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale Circumstanţe ce ţin de specificul sistemului de sănătate: .Morbiditate maternă şi infantilă .lipsa posibilităţii de a programa o vizită la medic .foamete .Handicap infantil 156 . infantilă .sistem de educaţie sanitară a populaţiei ineficient .Mortalitate maternă.

Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .antecedente de carenţe afective şi educaţionale .Sărăcia .Instituţionalizarea maternă.Stres psihosocial cronic .Handicap infantil .• Circumstanţe care se referă la comportamentul femeii gravide: ..Morbiditate infantilă.soţul aflat în detenţie .Îngrijiri perinatale inadecvate .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Decolare de placentă .Lipsa suportului psihosocial .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Sărăcie .Mortalitate maternă.Lipsa suportului psihosocial -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale . infantilă .Sarcină nedorită .locuinţă insalubrizată . electricităţii.Handicap infantil . apei potabile.Abandon infantil .Depresie .Stres psihosocial cronic .maltratare.Abandon infantil .Depresie -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale -Maladii infecţioase -Depresie .condiţii locative precare (lipsa căldurii.neînţelegere. maternă .Trafic de persoane Statutul psihoemoţional Stres psihosocial • Circumstanţe ce ţin de unele aspecte ale relaţiilor în familie: . infantilă .Comportament asocial (riscant) .Sarcina nedorită .nerespectarea indicaţiilor medicului / moaşei cultura sanitară joasă .Handicap infantil maternă şi infantilă . .Lipsa suportului psihosocial .probleme de sănătate mintală a gravidei / tulburări de comportament .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale . copilului perinatală.Instituţionalizarea copilului .Mortalitate perinatală. perinatală.Naştere extraspitalicească .Excluziune socială .) . .Morbiditate .Instituţionalizarea copilului .Excluziune socială . .Morbiditate maternă şi infantilă .Trafic de persoane Condiţiile de trai Condiţii de trai nocive • Circumstanţe legate de specificul condiţiilor de trai: -lipsa domiciliului / oameni ai străzii .alte forme de violenţă . infantilă .Îngrijiri perinatale inadecvate .Abandon infantil .tensiune psiho-emoţională în familie.Mortalitate ..Naştere prematură .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Trafic de persoane 157 .

Îngrijiri perinatale inadecvate . . HIV-SIDA.Asociere de infecţii în sarcină ..Sărăcie .Naştere extraspitalicească .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .analfabetism -bariere în obţinerea studiilor -lipsa calificării profesionale -calificare incompletă -Naştere prematură -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Comportament asocial (riscant) .nivel educaţional redus . perinatală.Morbiditate infantilă.Morbiditate infantilă.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .persoane lipsite de anumite facultăţi fizice sau psihice.Handicap infantil . infantilă . infantilă .Stres psihosocial cronic .Naştere extraspitalicească .bolnavi de alcoolism.consecinţe după calamităţi naturale.Mortalitate perinatală. .Trafic de persoane • Circumstanţe legate de nivelul educaţional / profesional .Sărăcie . infantilă .Îngrijiri perinatale inadecvate .Morbiditate infantilă.Mortalitate perinatală. infantilă .Stres psihosocial cronic .Trafic de persoane • Alte circumstanţe: .Instituţionalizarea copilului .Excluziune socială .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale . narcomanie..probleme de reintegrare în comunitate . tuberculoză.Instituţionalizarea copilului . -Naştere prematură -Naştere extraspitalicească -Depresie .Mortalitate maternă. maternă .Trafic de persoane • Circumstanţe legate de unele probleme de sănătate ale membrilor familiei gravidei: . maternă .Lipsa suportului psihosocial .Sarcina nedorită .aflare în detenţie (penitenciar) .Lipsa suportului psihosocial . maternă .Morbiditate maternă şi infantilă .Comportament asocial (riscant) .Depresie .Naştere prematură .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Stres psihosocial cronic .Handicap infantil .Excluziune socială .Mortalitate perinatală.Sarcină nedorită . inclusiv în timpul sarcinii .Excluziune socială ..Îngrijiri perinatale inadecvate .femei traficate..Lipsa suportului psihosocial .Stres psihosocial cronic .Instituţionalizarea copilului .• Circumstanţe legate de ansamblul relaţiilor sociale: .Depresie .Naştere prematură .Sarcina nedorită .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Sărăcie .Depresie .Abandon infantil .Abandon infantil .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Handicap infantil 158 .Handicap infantil .

Sarcina nedorită -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Depresie .servicii inadecvate de asistenţă socială .Abandon infantil . maternă ..Morbiditate maternă şi infantilă .Handicap infantil infantilă.lipsa suportului psihosocial din partea soţului.nerespectarea de către patronat a legislaţiei privind protecţia socială a femeilor gravide angajate în câmpul muncii • Circumstanţe caracterizate prin dependenţa nivelului de vulnerabilitate socială de activitatea la locul de muncă: .condiţii de lucru nesatisfăcătoare determinate de prezenţa factorilor nocivi . partenerului. infantilă.Stres psihosocial cronic .Lipsa suportului psihosocial .Îngrijiri perinatale inadecvate -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Asociere de infecţii în sarcină .Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate .obstacole în obţinerea serviciilor de protecţie socială .refuzul femeii gravide de a beneficia de concediul de maternitate (oferit antenatal) .Instituţionalizarea copilului .Mortalitate maternă.lipsa timpului liber pentru a se prezenta la medic (este ocupată la serviciu) • Circumstanţe legate de specificul condiţiilor de muncă: .Stres psihosocial cronic ..Handicap infantil . persoanelor apropiate .acces limitat pentru angajare în serviciu cauzat de prezenţa gravidităţii .Trafic de persoane 159 . maternă .Mortalitate perinatală.instabilitatea încadrării în câmpul muncii .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Munca Stres psihosocial cronic Nocivitatea condiţiilor de muncă Comportament inadecvat al femeii gravide Atitudinea persoanelor apropiate / comunităţii.Morbiditate . maternă .Îngrijiri perinatale -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Depresie .Handicap infantil .Instituţionalizarea .Îngrijiri perinatale inadecvate -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Asociere de infecţii în sarcină .Abandon infantil .Morbiditate infantilă.Mortalitate perinatală. maternă .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Morbiditate infantilă.refuzul femeii gravide de a schimba locul de muncă care prezintă condiţii nocive .Sarcină nedorită .Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate .Mortalitate copilului perinatală.Îngrijiri perinatale inadecvate .Handicap infantil . maternă . infantilă.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Excluziune socială . faţă de nevoile gravidei Lipsa suportului psihosocial • Circumstanţe legate de specificul activităţii de muncă: -lipsa calificării profesionale -calificare incompletă -instabilitatea încadrării în câmpul muncii -tensiune psihoemoţională la serviciu şomaj . infantilă .sistem de prestaţii sociale ineficient .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale . perinatală.şantaj administrativ în legătură cu sarcina .Comportament asocial (riscant) . infantilă .nerespectarea de către femeile gravide angajate în serviciu a programului de vizite la medic .

inadecvate 160 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful