SUPORT DE CURS

(proiect)

ÎNGRIJIRI PERINATALE
pentru asistenţi sociali

Chişinău, 2010

1

SUPORT DE CURS
(proiect)

ÎNGRIJIRI PERINATALE
Pentru asistenţi sociali

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIȚANU” UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI IMSP SPITALUL CLINIC MUNICIPAL NR.1, CHIŞINĂU ASOCIAŢIA OBŞTEASCĂ „PROGRES PRIN ALTERNATIVĂ”

Chişinău, 2010 PROIECTUL „CONTINUITATEA ÎNGRIJIRILOR MEDICO-SOCIALE ÎN TIMPUL SARCINII ŞI DUPĂ NAŞTERE”

2

Colectivul de autori:

Constantin Eţco Dumitru Şiscanu Valentina Priţcan Igor Andrei Ludmila Chitic Ludmila Bologan Galina Scerbacova Rodica Vrabie

Recenzenţi: Victor Savin Olga Cerneţchi Marcela Dilion

Suportul de curs ÎNGRIJIRI PERINATALE (pentru asistenţi sociali) a fost elaborat cu susţinerea Ambasadei Franţei din România în cadrul etapei pregătitoare a proiectului „Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere”, implementat de Asociaţia Obştească „Progres prin Alternativă” în parteneriat cu Secţia Consultativă a Centrului Perinatologic al IMSP Spitalul Clinic Municipal nr.1, Chişinău. Elaborarea suportului de curs a fost coordonată de Dumitru Şişcanu, director de proiect, Valentina Priţcan şi Igor Andrei, experţi naţionali.

3

...6.2 Îngrijirea esenţială a nou-născutului sănătos 3............... la naştere şi lăuzie 1. Sistemul îngrijirii perinatale............1 Probleme posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală 2................... Îngrijiri esenţiale în timpul sarcinii.........4 Alimentaţia naturală a nou-născutului 3........ 2 Consilierea mamelor/familiilor în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere) 4 .........3 Prematurii 3...5...... mamelor şi nou-născuţilor 4...2 Stări de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală 3. cuplurilor în cadrul instituţiilor perinatologice 4....... Sarcina fiziologică…………………............ Lăuzia fiziologică......... 1....1... Problema abandonului infantil în maternitate 5................. Preconcepţia...SUMAR Introducere 1.................. Determinanţi sociali perinatali şi impactul lor asupra sănătăţii femeilor gravide. Contracepţia postpartum.... gravidelor.......1..7.........1 Specificul consilierii gravidelor 5.... 1................... Barierele psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale 4..8......... 2... Sarcina şi perioada postnatală complicată 2.......... Algoritmul acţiunilor de suport medico-psiho-social în cazul sarcinii 4....5 Asistenţa socială a mamelor...............9...4......... Integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 4.... Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere 4................. Organizarea asistenţei perinatale în RM. Îngrijirile nou-născutului 3..........2 Identificarea primară a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii 4.6.....3....3... 1... Naşterea fiziologică.............2... strategiile de implementare 1..........1 Adaptarea nou-născutului normoponderal (cu greutate normală la naştere) 3..4 Serviciile comunitare de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 4....5 Procesul de durere întâlnit în cadrul perinatal 4.. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale (protocol clinic) 4..... Consilierea în cadrul instituţiilor perinatologice 5.. 1.

Fişa de post a asistentului social din centrul perinatologic anexa 2. Ancheta socială a beneficiarului (parturientei. Anexe anexa 1. Cadrul sistematizat privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. lăuzei) anexa 5 Tipurile şi dinamica indemnizaţiilor pentru familie şi copil în Republica Moldova. mamelor şi nou-născuţilor 5 .2 Strategii de încurajare a ataşamentului în instituţiile perinatologice.1 Conceptul Teoriei Ataşamentului în practica asistenţei sociale 6. Drepturile şi responsabilităţile femeii în timpul sarcinii anexa 3. anii 2000-2010 anexa 6. Asistenţa mamei /cuplului în baza aplicării Teoriei Ataşamentului 6.6. Chestionat pentru identificarea problemelor psiho-sociale în timpul sarcinii anexa 4.

sănătatea mamei şi a fătului. care pot fi legate cu faptul. mai aproape de mediul familial. cât şi în plan social (în relaţiile maritale. profesionale. efectele şi provocările sarcinii şi naşterii copilului asupra mamei şi a familiei în ansamblu. cunoştinţe privind sănătatea reproductivă. în special acele femei care au motive pentru a le amâna sau a le ignora. comunitare şi financiare care oferă viitoarei mamei siguranţă pentru creşterea şi educarea copiilor. precum şi stabilirea unor noi circumstanţe şi responsabilităţi de ordin emoţional. cât şi familia sa. planificarea familială. Intervenţia socială în cadrul îngrijirii perinatale se extinde de la asistenţa socială comunitară prin intermediul asistenţilor sociali comunitari. atât în aspect fiziologic şi psihologic. Având printre beneficiari o pondere mai mult sau mai puţin semnificativă de femei în vârstă reproductivă.) În acelaşi timp. sarcina determină necesitatea adoptării unui stil de viaţă mai adecvat. de atitudinea familiei faţă de sarcină şi nu în ultimul rând de resursele sociale. se poate afirma. În acest context. psihologice şi fizice pe care le poate avea o femeie însărcinată sunt complexe. că ele asigură îngrijirile esenţiale ale copiilor şi altor membri ai familiei. Este necesar de a le proteja şi de pierderile economice. că. asistentul social trebuie să cunoască specificul evoluţiei sarcinii şi etapele dezvoltării fătului.mai general) În baza celor menţionate mai sus. a fenomenelor sociale. consilierea etc. riscurile apariţiei în rezultatul sarcinii. aspectele privind dezvoltarea copilului în primul an de viaţă. Problemele sociale. cât şi extinderea acestor efecte asupra întregii familii. municipale sau raionale. astfel că profesioniştii care-i acordă îngrijiri trebuie să fie conştienţi de acest lucru şi să încurajeze femeile să caute îngrijiri prenatale cât mai devreme.Introducere Perioada gravidităţii şi procesul naşterii sunt perioade de schimbări intense. efectele psiho-sociale ale gravidităţii atât asupra mamei. în scopul asigurării unei asistenţe adecvate familiei în protecţia mamei şi copilului. În mod evident. (poate ne putem exprima altfel gândul . informarea. asistentul social îşi găseşte locul în identificarea dificultăţilor şi problemelor cu care se confruntă atât viitoarea mamă. familiale. oferind asistenţă socială primară sau sprijin în conectarea la serviciile de asistenţă socială specializată. femeile au nevoie de condiţii care ar garanta evoluţia fără pericol a sarcinii şi naşterii. ca 6 . etc. actualmente se simte necesitatea unui curs de instruire universitar ce ar oferi viitorilor asistenţi sociali cunoştinţe teoretice şi practice privind funcţionarea sistemului de servicii perinatologice în Republica Moldova. până la oferirea asistenţei sociale în cadrul maternităţilor prin intermediul asistenţilor sociali ce vor activa în cadrul centrelor perinatologice republican. în special a celei nedorite. familial şi financiar care sunt legate de aşteptările şi temerile mamei faţă de apariţia copilului. metode de planificare familială şi să utilizeze aceste cunoştinţe în aplicarea individualizată a metodelor asistenţiale. cum ar fi: observaţia.

devenind reală doar în anul 2010. grupul de autori va fi recunoscător pentru aprecieri critice şi sugestii. Echipa de autori a suportului de curs include specialişti practicieni în sănătatea reproducerii. Trtimitere la studiu Din motive obiective. Majoritatea absolută a studenţilor au optat atât pentru includerea unui curs în orarul studiilor (96). după care va fi ajustat conform sugestiilor participanţilor în acest proiect şi va fi propus pentru includere în programul de studii. ruperea legăturilor cu familia de origine. În acest context. necesare pentru sporirea nivelului de utilitate a prezentei lucrări. fiind una din activităţile principale în cadrul proiectului „Continuitatea îngrijirilor medicosociale în timpul sarcinii şi după naştere”. vizând oportunitatea includerii unui curs de studiu suplimentar pentru instruirea viitorilor asistenţi sociali privind integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale. După finalizarea acestui curs asistenţii sociali vor putea să se integreze mai uşor în cadrul serviciilor perinatologice existente şi vor putea utiliza mai eficient metodele şi tehnicile asistenţei sociale conform specificului problemelor depistate la beneficiari. care a permis de a elabora prezenta lucrare. fapt. violenţă etc. Ideea. morbiditatea infantilă înaltă cu risc de disabilitate. realizarea acestei intenţii s-a tergiversat. s-a definitivat în luna octombrie 2007 după realizarea unui sondaj de opinie printre studenţii facultăţii de asistenţă socială şi sociologie a USM. divorţ. cadre didactice de la Universitatea de Stat din Moldova. După finalizare suportul de curs va fi testat în cadrul unei instruiri opţionale a asistenţilor sociali din anul III de studii de la USM şi US „Alecu Russo” din Bălţi. 7 . cât şi pentru un curs practic opţional privind protecţia socială a mamei şi copilului (80). în care au participat 98 studenţi din ultimul an de studiu. Colegiul Naţional de Medicină.abandonul infantil. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. implementat de Asociaţia Obştească Progres prin Alternativă cu sprijinul financiar al Ambasadei Franţei în România. înrăutăţirea sănătăţii mamei. luând în consideraţie specificul actual al activităţii sistemului de asistenţă socială şi al celui de îngrijiri perinatale din Republica Moldova. Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

....1...... identificarea reacţiilor neobişnuite şi anormale ale gravidităţii........................... gravidă... psiho-sociale şi nutriţionale în sarcină.. vârsta gestaţională. explicarea semnelor prevestitoare ale naşterii...................... asistenţă perinatală................. proiectarea unui complex de măsuri informativ-educaţionale....Tema 1... realizarea discuţiilor cu cuplul în pregătirea pentru rolul de părinte................... înţelegerea strategiilor asistenţei perinatale în RM........ malformaţie congenitală.. termeni precoci de sarcină....... 1.......... La nivel de aplicare: explicarea importanţei îngrijirilor antenatale... avort... uter....................... îngrijire antenatală..... Obiective: La nivel de cunoaştere: identificarea ariilor de competenţă ale asistentului social în îngrijirile antenatale şi postnatale. naştere prematură..... Sarcina fiziologică…………………..... Organizarea asistenţei perinatale în Republica Moldova....... Naşterea fiziologică... ginecologie..........6....5..... 1........3.......................... evaluarea adaptării mamei la graviditate............................. Îngrijiri esenţiale în timpul sarcinii.... Lăuzia fiziologică......... Concepte – cheie: obstetrică.................. La nivel de integrare: 8 ................................. 1................... Sistemul de îngrijiri perinatale....... interpretarea şi clarificarea problemelor fiziologice.2......... la naştere şi lăuzie 1...................................................... Contracepţia postpartum........................ 1............... 1. Preconcepţia.................. propunerea noilor soluţii/idei privind minimalizarea stresurilor familiale cu un impact negativ asupra sarcinii.....................................................4......................... menite să prevină sarcinile nedorite şi cu risc..................

De asemenea. Pentru lucrul cu gravidele medicul de familie are în subordine o asistentă medicală perinatală. Asistenţa primară din republică este acordată de medicul de familie.1997 „Cu privire la dezvoltarea AMP „ îşi onorează actualmente cu responsabilitate toate obligaţiunile privind acordarea îngrijirilor antenatale de calitate.1134 din 09. 2. Format în anul 1997.- dezvoltarea abilităţilor de a lucra în echipa multidisciplinară pentru promovarea sănătăţii reproducerii. 1. Cu cît mai înalt este nivelul socioeconomic al vieţii şi calitatea asistenţei medico-sanitare acordate gravidei. Serviciul republican de asistenţă medicală primară Serviciului de asistenţă medicală primară îi revine un rol primordial în asigurarea sarcinii fără risc. stabilirea relaţiilor bune cu liderii comunitari şi alte persoane importante din comunitate. 9 . sectorul de asistenţă medicală primară (AMP) conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.1. Scopul unei asistenţe antenatale bune constă în asigurarea că sarcina nu prezintă nici un pericol pentru mamă şi menţine fătul sănătos pe parcursul gravidităţii. Sarcina şi naşterea sunt procese fiziologice fireşti (doar în unele cazuri pot apărea şi complicaţii).12. Principii generale de organizare a asistenţei perinatale Asistenţa mamei şi copilului este una din strategiile prioritare ale Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova.1 Organizarea asistentei perinatale în Republica Moldova. pentru a contribui la ameliorarea calităţii serviciilor. centrele de sănătate şi oficiile medicilor de familie. de apreciere a sănătăţii şi alimentaţiei acesteia. promovarea strategiilor de educaţie pentru sănătate şi organizarea unui sistem sigur de transport pentru referirea de urgenţă. şi în consecinţă. în această perioadă există oportunităţi de a promova educaţia pentru sănătate. cu atît mai înalt este nivelul de instruire a viitoarei mame. şansele de evoluţie favorabilă a sarcini devin mult mai mari. În acest scop instituţiile AMP se divizează în trei categorii: centrele medicilor de familie amplasate în centrele raionale.

Acest serviciu include în structura sa şase etape separate de evaluare. Complicaţiile posibile şi factorii de risc care se pot produce la o vârstă anumită de gestaţie trebuie să fie observate în această vizită. Condiţiile fetale trebuie evaluate repetat şi 5. Formularul în cauză include şi toate rezultatele investigaţiilor în original efectuate de către gravidă pe parcursul sarcinii. 3. Educaţia pentru sănătate trebuie să fie promovată. comună. în Republica Moldova a fost creat serviciul de asistenţă medicală perinatală. 10 . 2. aprobat prin ordinul MS RM nr. Carnetul medical perinatal se va păstra la gravidă şi va fi completat la fiece consultaţie medicală. Asistenţa antenatală trebuie să fie orientată asupra problemei. Drept standard obligatoriu pentru îngrijirile antenatale serveşte Carnetul medical perinatal (Formular 113/e). Carnetul se distribuie gratuit femeii gravide la prima vizită şi se completează de către medicul de familie sau medicul obstetrician-ginecolog consultant. dirijare şi asistenţă medicală: a) preconcepţională. La luarea femeii gravide în evidenţa antenatală medicul de famile / medicul obstetrician completează Fişa personală a gravidei şi lăuzei (Formularul statistic nr. atât la nivel republican cât şi o reţea bine coordonată la nivel de municipiu. 139 din 28 mai 2002 “Cu privire la aprobarea Formularelor de evidenţă medicală primară în instituţiile medicale”. Serviciul republican de asistenţă medicală perinatală: structura şi componenţa În conformitate cu principiile elucidate mai sus. 4. Asistenţa antenatală trebuie să urmeze un plan definit. raion. Carnetul perinatal asigură o continuitate dintre sectorul AMP şi maternitate în vederea supravegherii sarcinei şi rezultatului ei. în scopul satisfacerii necesităţilor de îngrijire perinatală în cel mai raţional şi eficient mod sub aspectul cheltuielilor financiare. precum şi date despre starea intrauterină a fătului. 111) unde este înregistrată toată informaţia privind anamnesticul şi starea în dinamică a sănătăţii femeii însărcinate.Realizarea scopului poate fi obţinut prin următoarele: 1.

cât şi existenţa deplinei posibilităţi de comunicare între unităţile medicale şi colaboratorii acestora. Pentru o bună funcţionare a sistemului regionalizat perinatal au fost elaborate criteriile de transfer a gravidelor şi nou-născuţilor la nivelul corespunzător al sistemului precum şi protocoalele de acordare a ajutorului de urgenţă în timpul transportării. în cadrul serviciului republican organizat. precum şi asigurarea transportării adecvate în cazul stărilor obstetricale de urgenţă sau a nou-născuţilor extrem de vulnerabili în centrele specializate. d) lăuzie.b) antenatală. este bazată pe strânsa conlucrare şi cooperare a tuturor instituţiilor medicale şi lucrătorilor medicali atraşi în această activitate. Pentru asigurarea accesului garantat şi neîntrerupt al populaţiei la serviciile de calitate în îngrijirile perinatale în Republica Moldova a fost constituit şi activează serviciul republican de asistenţă medicală perinatală. Conform schemei generale. mijloacelor de comunicare. 11 . serviciul de asistenţă medicală perinatală este format dintr-o reţea de instituţii care acordă asistenţă medicală perinatală la trei niveluri diferite în cadrul întregii ţări. Principiile de organizare a activităţii serviciului de asistenţă medicală perinatală Implementarea tehnologiilor şi standardelor stabilite de asistenţă medicală perinatală. Asemenea abordare a apărut în contextul unei infrastructuri de transport dezvoltate. instituţiilor medicale şi specialiştilor de diferite categorii şi niveluri. Conceptul îngrijirilor perinatale în multe ţări ale lumii se axează pe conceptul nivelelor de îngrijire sau regionalizare pentru corespunderea dintre nivelul măiestriei clinice şi condiţiilor necesare pentru îngrijire. În multe ţări s-a reuşit de a obţine o reducere considerabilă a mortalităţii perinatale prin depistarea şi referirea femeilor cu pericol de complicaţii şi risc de naştere prematură. c) intranatală. Aceste principii permit accesul larg al populaţiei la toate nivelurile de asistenţă medicală perinatală. e) neonatală f) evoluţie.

Ungheni. La nivelul sectorului medical primar activează medici de familie cu 2 asistente medicale. Şoldăneşti. Floreşti. cabinetele de sănătate a reproducerii raionale din Drochia. Hînceşti. medicul pediatru consultant şi asistenta medicală. Făleşti. În cabinetele obstetrico-ginecologice ale secţiilor consultative activează medicul obstetrician-ginecolog consultant şi moaşa. Anenii-Noi.Astfel. Basarabeasca. secţiile consultative şi maternităţile raionale existente până la finalizarea reformei asistenţei medicale primare. Dubăsari. Cimişlia. Rezina. moaşe şi asistente medicale pentru nou-născuţi conform listei de state. Glodeni. În maternităţile nivelului I activează medici obstetricieniginecologi. care activează în cabinete specializate. Cantemir. centrele de sănătate. Orhei. medici neonatologi. Acest nivel include în sfera sa de activitate punctele medicale. Cahul. Asistenţa medicală în domeniul planificării familiei în cadrul CMF este asigurată de medicul obstetrician-ginecolog şi moaşa. una dintre ele fiind specializată în problemele perinatologiei. Leova. Comrat. Taraclia şi maternitatea municipală nr. Donduşeni. care se numeşte regiune de îngrijire perinatală. Soroca. Criuleni. Teleneşti. cabinetele obstetrico-ginecologice şi pediatrice consultative. a fost stabilită o nouă structură a sistemului de asistenţă medicală perinatală în cadrul unei regiuni geografice concrete. Edineţ. Ştefan-Vodă. oficiile medicului de familie. Străşeni. Ocniţa. Chişinău. respectiv. Sîngerei. Vulcăneşti. Ialoveni. Briceni. Instituţiile medicale de nivel I asigură asistenţă medicală obstetricală gravidelor fără antecedente obstetricale grave şi maladii extragenitale în 12 . în cabinetele pediatrice.2 din mun. Nisporeni. Călăraşi. Pentru a asigura o pregătire adecvată a asistentei medicale a medicului de familie cu profil perinatal a fost elaborat programul special de pregătire a ei în Colegiile de medicină şi Şcolile de perfecţionare a cadrelor medicale medii. Rîşcani. Nivelurile de asistenţă medicală perinatală stabilite în ţara noastră sunt următoarele: Nivelul I.

inclusiv pentru stabilizarea stării mamei şau nou-născutului înainte de transportare. medicul-psiholog. La nivel de ambulatoriu gravidele sunt supravegheate în secţia consultativă de perinatologie din Centrul Perinatologic de nivelul II de către medicii obstetricieni-ginecologi ai cabinetelor specializate. 13 . Cabinetul consult psihologic. toate maternităţile de nivelul I sunt obligate să dispună de toate cele necesare pentru acordarea ajutorului medical în cazuri de urgenţă care pot surveni imprevizibil. Secţia consultativă de perinatologie interraională prestează servicii pentru femeile gravide din raioanele limitrofe. Pe lângă consultul medical (pentru femeile gravide. Echipamentul necesar pentru aceste scopuri trebuie să se afle în permanenţă în perimetrul sălii de naştere. Cabinet consult medico-genetic. diagnostic prenatal al viciilor congenitale (USG) şi de către jurist. asistarea naşterilor fiziologice la săptămînile 3842. Asistenţa medicală perinatală de nivelul II este efectuată la nivel de ambulatoriu consultativ specializat şi spitalicesc. îngrijirea nou-născuţilor sănătoşi cu o greutate la naştere de ≥2500 g. internist. Cabinetul prematuritate (infertilitate). inclusiv cele din grupul cu risc perinatal major) secţiile consultative de perinatologie acordă suport organizator-metodic instituţiilor medico-sanitare teritoriale (maternităţilor de nivelul I care organizatoric sunt incluse în componenţa centrelor perinatale interraionale de nivelul II). Nivelul II. Cabinetul diagnostic prenatal (ultrasonografic şi cardiotocografic). Cabinetul consult juridic. dar numai în caz de urgenţă sau în lipsa condiţiilor de transportare a gravidei. genetician.afara unui risc prognozat. Concomitent. La acest nivel. Structura secţiei consultative de perinatologie este următoarea: Cabinetul sterilitate a cuplului. Cabinetul andrologic. Cabinetul terapeutic (patologia extragenitală în sarcină) şi Cabinetul informaţional-metodic. se recurge la operaţia cezariană.

conform listei de state aprobate. Ungheni. Căuşeni. 14 . Centrele perinatologice de nivelul II asigură servicii perinatale femeilor cu sarcină fiziologică în raza municipiului/raionului respectiv. Bălţi. neonatologi şi alţi specialişti de înaltă calificare.04 „Cu privire la eşalonarea asistenţei medicale acordate copiilor. iar din anul 2004 în schema de personal a secţiei consultative a fost introdusă funcţia de asistent social. inclusiv din rândul studenţilor de la facultatea Sociologie şi Asistenţă Socială a USM. Hînceşti. În aceste centre activează medici obstetricieni-ginecologi. La nivelul II se asigură asistenţa medicală perinatală femeilor gravide cu risc obstetrical moderat.03.Medicii de familie din instituţiile AMP raionale trebuie să refere gravidele din grupurile cu risc pentru consultaţia specialiştilor menţionaţi mai sus în secţiile consultative de perinatologie a Centrului perinatologic interraional. Criteriile de referire a grupurilor de risc sunt stipulate şi în Carnetul medical perinatal (Supravegherea grupurilor de risc matern/neonatal la nivelurile I. Nivelului II îi corespund Centrele perinatologice existente la baza maternităţii Spitalului Clinic Municipal Nr. Una din funţiile secţiilor consultative a centrelor perinatale de nivelul II constă în acordarea asistenţei socio-legale. conduita naşterii în săptămânile 32 . De asemenea. Orhei. Soroca. 97 din 31. precum şi maternităţilor spitalelor raionale din Edineţ.37 şi îngrijirea nou-născuţilor cu o greutate la naştere între 2000 şi 2500 g.1. Secţia consultativă a Centrului Perinatologic din cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal nr.1 din mun. Cahul şi UTA “Gagauz Eri” (Ciadâr-Lunga). Chişinău şi maternităţii din mun. Începînd cu anul 2002 în secţia menţionată au activat asistenţi sociali voluntari. Chişinău este pioner în Republica Moldova privind integrarea şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale. Nivelul III. II şi III de asistenţă perinatală). Referirea gravidelor din grupurile de risc se efectuează actualmente conform ordinului Ministerului Sănătăţii nr. selectaţi prin concurs.

1. secţia neurologie a nou-născuţilor. Asistenţa de policlinică este prestată de: • • • Policlinica Republicană pentru Femei. neonatologiei. secţia prematurii cu masa de 1500 g şi mai mult. secţia chirurgie a nounăscuţilor. pediatriei şi altor disciplini medicale. secţia reanimare a nounăscuţilor. 15 . Maternitatea IMSP ICŞOSMşiC are în componenţă următoarele secţii clinice (secţia internare. Sarcina neplanificată şi nedorită de femeie sau nerecomandată din punct de vedere medical. secţia patologia nounăscuţilor. Centrul Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală. în esenţă. echipa de transportare a gravidelor şi nou-născuţilor de la nivelul II). unul din factorii de risc care determină cazurile de mortalitate maternă şi infantilă. secţia observaţie. Centrul perinatologic de nivelul III (IMSP ICŞOSMşiC) asigură acordarea serviciilor perinatale de nivelul II femeilor din raioanele Criuleni. colaboratori ştiinţifici. secţia obstetrică. Policlinica pentru Copii. dirijarea naşterii la termenul de gestaţie de 28 32 săptămâni de sarcină şi îngrijirea nou-născuţilor cu o greutate la naştere mai mică de 2000 g. Asistenţa medicală perinatală spitalicească de nivel III este asigurată de maternitatea IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului în care activează medici specialişti. cât şi pentru sănătatea viitorului copil. Străşeni şi Anenii-Noi. secţiile specializate patologie a gravidităţii. Ialoveni.Centrul Perinatologic de nivelul III al Serviciului Asistenţă Medicală Perinatală acordă asistenţă medicală de policlinică şi asistenţă spitalicească. secţia reanimare pentru femei şi secţiile îngrijire continuă a nou-născuţilor: secţia îngrijirea şi terapia intensivă a prematurului cu masa între 500 . La nivelul III se asigură asistenţa medicala perinatală femeilor cu un grad înalt de risc obstetrical.1499 g.2 Preconcepţia Consideraţii generale Etapa preconcepţională este o perioadă de mare importanţă atât pentru rezultatul final al sarcinii. reprezintă. profesori universitari în domeniul obstetricii.

bruceloză. radiaţie). alcoolul. diabet. Factorii obstetricali: • mai mult de 4 naşteri. patologie a glandei tiroide. • factorii stresanţi. O sarcină poate fi considerată a fi cu risc când există o probabilitate mai mare ca de obicei în apariţia unui pericol pentru sănătatea mamei şi copilului. drogurile. • sterilitate în anamneză. • cicatriciu pe uter după operaţie. avorturi în anamneză. sifilis. toxoplazmoză). 16 . • factorii profesionali dăunători la mamă şi la tată. • fumatul. maladie renală. • tumori ale uterului şi ovarelor. care în timpul sarcinii sau la naştere se pot agrava. fătul sau pe ambii. • miopie sau alte maladii oftalmologice fără schimbări la fundul ochiului. • înălţimea mamei mai joasă de 150 cm. • persoanele expuse acţiunii unor factori nocivi ai mediului înconjurător ce au o influenţă nefavorabilă asupra sarcinii (substanţe chimice. Situaţii cu risc care pot genera o maladie genetică: • persoanele cu maladie genetică confirmată sau suspectată. • copii născuţi cu masa corpului până la 2500 gr şi mai mult de 4000 gr. cauzat uneori de problemele de sănătate pe care mama le-a avut înainte de a fi gravidă. • etc. Cei mai importanţi factori de risc preconcepţional: Social-biologici: • vârsta mamei până la 20 ani si după 35 ani. anemie. naşteri premature. • moarte antenatală sau perinatală.Sarcina poate fi complicată de probleme de sănătate sau probleme ale modului de viaţă cunoscute sub denumirea de factori de risc. Aceşti factori de risc pot afecta mama. • anomalii de dezvoltare ale uterului. vârsta tatălui după 40 ani. Factorii extragenitali – diferite maladii ale altor sisteme şi organe în stare subcompensată sau decompensată. De exemplu: • viciu cardiac. boală hipertonică. masa corpului în surplus de 25%. • infecţii specifice cronice (tuberculoză. • anomalii de dezvoltare a copiilor.

• factori de risc condiţionaţi de modul incorect de viaţă (fumatul. cancer. El implică. dacă este stabilită o anamneză obstetricală complicată. Pentru aceasta sunt accesibile metodele contraceptive. se recomandă un control detaliat înainte de sarcină în vederea identificării factorilor care determină această patologie şi efectuarea tratamentului necesar. Consumul abuziv de alcool implică riscuri pentru familie şi societate: sub influenţa alcoolului. iaurt (conţin calciu. prea devreme (până la vârsta de 18 ani) sau prea târziu (după 35 ani). • Excluderea consumului de alcool. fibre.• femeile cu vârsta de peste 35 ani. etc. sarcină prematură. maladiile sexual-transmisibile). • Excluderea fumatului. Recomandări pentru pregătirea cuplului către sarcină. Se recomandă a preveni o sarcină nedorită. Consumul de alcool în timpul sarcinii poate afecta grav sănătatea copilului producând anomalii de dezvoltare a fătului. pot avea loc violenţa în familie sau accidente. fibre). • Alcoolul sporeşte riscul bolilor de inimă. • Consultul medicilor-specialişti. acid folic). Fumatul în timpul sarcinii poate afecta grav şansele de a naşte un copil sănătos. În caz de anamneză obstetricală complicată (avort spontan habitual. creşte riscul de divorţ. folosirea drogurilor. carne şi peşte (conţin proteine. lapte. moarte antenatală a fătului. duce la tulburări gastrice (gastrită. depresie şi tulburări emoţionale. ulcer). retard mintal al copilului. cât şi pentru cei din jur: boli respiratorii. de asemenea. afecţiuni cardiovasculare. etc. pâine. evitând totodată. etc.). retard al creşterii fătului. • Alimentarea corectă. moarte perinatală. inclusiv: • Evitarea survenirii unei sarcini nedorite. survenirea unei sarcini prea des (cu un interval de mai puţin de 2 ani). paste din făină din grâu integral (conţin proteine. În cadrul consultului medical preconcepţional cuplul va primi o serie de recomandări orientate la reducerea unor eventuale riscuri pentru sănătatea femeii gravide şi a viitorului copil. naştere prematură. naşterea unui copil cu anomalie congenitală). proteine). • anamneza obstetricală complicată (avort spontan. atât riscuri pentru propria persoană. legume şi fructe (conţin vitamine. 17 . consumul de alcool. • persoanele ce au copii sau rude cu retard mental sau alte forme de reţinere în dezvoltare. Se recomandă utilizarea în alimentarea zilnică a produselor variate ce conţin substanţe nutritive şi vitamine: brânză. fier).

Adaptarea psihologică a femeii la sarcină implică trecerea printr-un şir de etape: • • • • Confirmarea faptului că sarcina este reală. iar în rezultat. Adaptările psihologice la sarcină variază în funcţie de etapa de dezvoltare a sarcinii. Activitatea fizică joacă un rol important în păstrarea sănătăţii şi în menţinerea unei stări bune a femeii. Pregătirea pentru a deveni mamă. să refere oportun femeia gravidă la medicul de familie sau obstetrician. identificarea şi rezolvarea la timp a oricărei probleme legate de sarcină inclusiv informarea despre serviciile disponibile şi oferirea sprijinului necesar pentru luarea deciziilor.3 Sarcina fiziologică. 1. Este bine ca asistentul social să cunoască contextul evolutiv al schimbărilor în sarcină pentru a putea depista unele abateri de la evoluţia fiziologică a gravidităţii la beneficiarii săi. 18 . Efectuarea exerciţiilor fizice şi plimbările în aer liber înainte şi pe parcursul sarcinii vor asigura o graviditate sănătoasă. Îngrijirea în timpul gravidităţii este organizată pentru a asigura o stare cât mai bună a sănătăţii mamei. • Excluderea riscului de a avea o maladie sexual-transmisibilă. atât în timpul sarcinii cât şi în timpul naşterii sau după naştere şi permite luarea deciziilor referitor la conduita ulterioară a sarcinii. gonoreea. în acelaşi timp. Maladiile sexual- transmisibile (infecţia herpetică. sănătatea maternă. infecţia HIV/SIDA) pot fi evitate prin excluderea contactelor sexuale neprotejate şi utilizarea condomului. Recunoaşterea fătului ca parte integră a femeii gravide. chlamidioza. care prezintă pericol pentru sănătatea mamei şi copilului. Îngrijirile în timpul sarcinii au ca scop reducerea morbidităţii şi mortalităţii perinatale la un minimum posibil. Înţelegerea că fătul este o personalitate. promovându-se. sifilisul.• Practicarea sportului. Vizita la începutul sarcinii. Începerea supravegherii gravidei din primele săptămâni de sarcină (3-4 săptămâni) permite administrarea cu scop profilactic a acidului folic pentru prevenirea malformaţiilor la făt a pastilelor care conţin fier pentru prevenirea anemiei la gravide. a fătului şi a familiei. Îngrijirea antenatală. Luarea în evidenţă în termen precoce de sarcină (la apariţia semnelor suspecte la graviditate) permite depistarea problemelor de sănătate.

linia albă a abdomenului. aspecte ale stilului de viaţă necesare de luat în considerare. Modificări din partea sistemului nervos: somnolenţă. dispoziţii inconstante. care le simte gravida) fac parte manifestările de ordin general: • • • • • Modificările de apetit şi gust (gravida preferă mâncăruri picante sau neobişnuite – cretă. La fiecare vizită antenatală femeii i se oferă informaţie consistentă şi explicaţii clare. sifilisul) pot proteja copilul de aceste infecţii.Depistarea şi tratamentul infecţiilor (vaginoza bacteriană. În a 2-a jumătate a sarcinii se depistează semne. care indică prezenţa fătului în uter. Determinarea vârstei sarcinii. Ele se numesc semne sigure de sarcină. orice altă informaţie solicitată de femeia gravidă. Acestea sunt următoarele: 19 . Modificări de senzaţii olfactive (dezgustul faţă de parfumuri.). fum de ţigară etc. În timpul vizitelor ea va primi şi informaţia necesară despre comportamentele recomandate la diferite termene de sarcină. Informarea gravidei despre comportamentele în timpul sarcinii şi semnele de pericol îi vor permite să ia decizii informate referitor la abandonarea comportamentelor riscante şi adresarea precoce pentru acordarea asistenţei de urgenţă. probabile şi sigure de sarcină. Depistarea infecţiei HIV va permite folosirea măsurilor de prevenire a transmiterii pe verticală a infecţiei de la mamă la copil. greţuri sau vărsături matinale. femeii gravide îi vor fi oferite un număr de 6 vizite la medic pentru verificarea stării sănătăţii şi a stării intrauterine a fătului. Gravida trebuie să apeleze la serviciile îngrijirii antenatale disponibile pentru a primi aceste ingrijiri şi alte servicii conform necesităţilor ei. gonoreea. gravida având posibilitatea de a discuta orice problemă şi a pune întrebări. irascibilitate etc. În cazul evoluţiei fiziologice a sarcinii. Pigmentarea pielii pe faţă. inclusiv informaţie despre alimentare şi despre testările de laborator. funingine etc. Dintre semnele prezumptive de sarcină (sunt senzaţiile subiective. pe mameloane şi areole.). Semnele probabile de sarcina sunt apreciate de medic sau moaşă. Vârsta sarcinii se stabileşte în baza semnelor prezumptive. La prima vizită femeii gravide îi va fi oferită informaţia despre: • • • serviciile de îngrijire medicală în sarcină şi opţiunile disponibile.

cu frecvenţa 120-140b/min. Vârsta sarcinii şi data naşterii se poate stabili după următoarele criterii. data naşterii se determină prin regula Naegele: la prima zi a ultimei menstruaţii se adaugă 7 zile şi se scad 3 luni calendaristice. Determinarea vârstei sarcinii. începând cu a 20-a săptămână de sarcină (multiparele – cu a 18-a). Ca mişcare a fătului poate fi interpretat şi peristaltismul intestinal.Palparea părţilor fetale. Astfel se pot face concluzii asupra dezvoltării normale a sarcinii şi asupra datei probabile a naşterii. spatele şi membrele inferioare ale fătului. mişcările active ale fătului. Depăşind acest termen. În a doua jumătate a sarcinii la palpare se depistează capul. La fiecare examen obstetrical determinarea vârstei sarcinii şi calcularea datei naşterii au o mare importanţă practică. înălţimea fundului uterin. cu atât mai uşor se palpează părţile fetale. În raport cu data ultimei menstruaţii. Mişcările fetale contactate de persoana care examinează gravida. Determinarea regulată a vârstei sarcinii este necesară pentru a putea aprecia dacă datele obţinute prin examenul obstetrical coincid cu cele relatate de femeie. Se consideră că sarcina durează în medie 280 zile. acesta fiind cel mai frecvent utilizat. Examenul ultrasonor permite depistarea sarcinii în termen foarte precoce (de la 2-3 săptămâni de gestaţie) În diagnosticul pozitiv de sarcină metoda de investigaţie ultrasonografică a tuturor gravidelor este indicata la a doua vizită la medicul de familie (16-18 săptămâni). Bătăile cordului fetal se pot ausculta începând cu a doua jumătate a sarcinii. dar aceste senzaţii nu pot fi atribuite semnelor sigure de sarcină. sânt ritmice. Prima zi a ultimei menstruaţii este un criteriu sigur de precizare a vârstei sarcinii. cu cât e mai mare termenul de graviditate. datei naşterii şi a concediului prenatal. Mişcările fătului se determină la gravide în a doua jumătate a sarcinii. Gravidele simt mişcările fătului. în ordinea descrescândă a valorii lor: • • • • prima zi a ultimei menstruaţii. adică 40 de săptămâni. Prin durata normală a sarcinii se înţelege intervalul de timp de la fecundaţie şi până la naştere. De exemplu. atunci scăzând 3 luni (14 20 . dacă prima zi a ultimei menstruaţii a fost la 14 august. sarcina se numeşte prelungită sau supramaturată. data luarea în evidenţă a gravidelor. Ascultarea bătăilor cordului fetal.

Circumferinţa abdomenului este de aproximativ 90 cm. • La sfârşitul lunii a X-a (40 de săptămâni) fundul uterin coboară până la nivelul la care se găsea la sfârşitul lunii a VIII-a. ea având marele avantaj al simplităţii. Începând cu luna a IV-a. La sfârşitul lunii a IV-a obstetricale (16 săptămâni) fundul uterin se situează la jumătatea distanţei dintre simfiză şi ombilic (la 4 laturi de deget mai sus de simfiză). Măsurarea volumului uterului. precizat prin tact vaginal. • La sfârşitul lunii a IX-a obstetricale (36 de săptămâni) fundul uterin se ridică până la apendicele xifoid şi rebordul costal. • • • • La sfârşitul primei luni obstetricale (4 săptămâni) uterul atinge aproximativ dimensiunile unui ou de găină sau a unei mandarine. Mişcările active ale fătului. • • • • La sfârşitul lunii a V-a obstetricale (20 săptămâni) fundul uterin se găseşte la două laturi de deget mai jos de ombilic. adică până la mijlocul distanţei dintre ombilic şi 21 . După trei luni se determină înălţimea fundului uterin. determinăm data naşterii – 21 mai. La sfârşitul lunii a II-a obstetricale de sarcină (8 săptămâni) volumul uterului corespunde aproximativ dimensiunilor oului de gâscă sau a unei portocale. iar mai târziu se măsoară şi circumferinţa abdomenului. La sfârşitul lunii a III-a obstetricale de sarcină (12 săptămâni) volumul uterului atinge dimensiunile capului unui nou-născut sau a unui grape fruit. 14 iunie. fundul uterului se palpează prin pereţii abdominali şi vârsta sarcinii se determină în raport cu înălţimea lui. precum şi în baza datelor obiective de examinare. Circumferinţa abdomenului la nivelul lui este de 80-85 cm. Ele pot fi percepute de femeile primipare la vârsta de 20 săptămâni (5 luni obstetricale) şi de femeile multipare la vârsta de 18 săptămâni (4 luni obstetricale). Ombilicul începe să se netezească. 14 mai) şi adăugând 7 zile. În cadrul primului examen medical al gravidei se stabileşte termenul de sarcină luând în consideraţie informaţiile oferite de femeie. Regula lui Naegele este recomandată ca utilă. La sfârşitul lunii a VI-a (24 de săptămâni) fundul uterin se găseşte la nivelul ombilicului.iulie. La sfârşitul lunii a VII-a (28 de săptămâni) fundul uterului se situează cu 2-3 laturi de deget mai sus de ombilic. pe care-l poate ocupa uterul gravid. Luarea în evidenţă a gravidelor. În primele luni vârsta sarcinii se determină după volumul uterului. Acesta este nivelul cel mai ridicat. La sfârşitul lunii a VII-a obstetricale (32 de săptămâni) fundul uterin se situează la jumătatea distanţei dintre ombilic şi apofiza xifoidă. Ombilicul este şters.

Lucrul în timpul sarcinii. capul fătului coboară. dezvoltarea intrauterină a fătului. Vizitele antenatale. Gravida urmează a fi transferată la o muncă mai uşoară. In placentă se produc un şir întreg de hormoni (coriogonadotropina. Circumferinţa abdominală este de 95-98 cm. Producerea unei cantităţi mari de lichid sugerează posibilitatea unei infecţii intrauterine. • • Prin placentă are loc metabolismul fetal – alimentaţia lui şi eliminarea produselor metabolice. Ce însemnătate au: punga amniotică. precum şi de a oferi familiei o informaţie clară şi explicaţiile solicitate.apendicele xifoid.) Multe femei necesită a li se explica faptul. fără ca salariul sa fie micşorat. care includ şi unele acţiuni de excludere a expunerii nocive a femeii gravide la locul de muncă. Pe unul dintre pereţii uterini (de cele mai multe ori pe fundul uterului sau peretele posterior) este înserată placenta. că există anumite ocupaţii. la femeile primipare fixându-se în strâmtoarea superioară. 22 . fermenţi şi alte substanţe necesare pentru evoluţia normală a sarcinii şi dezvoltarea fătului. ş. lichidul amniotic şi placenta? In cavitatea uterului fătul se găseşte într-un sac (pungă) format din membranele fetale transparente umplut cu lichid (lichidul amniotic). este cunoscut faptul. Este interzisă concedierea femeii gravide din motiv că este însărcinată. • Prin lichidul amniotic are loc metabolismul paraplacentar fetal. care funcţionează numai pe parcursul sarcinii şi asigură legătura dintre organismul matern şi cel fetal. Legătura dintre placentă şi făt este asigurată de către cordonul ombilical. care sunt periculoase pentru sănătatea şi dezvoltarea viitorului copil. proteine.). că este destul de sigur sa continue sa lucreze în timpul sarcinii. Placenta este un organ. Ombilicul proemină. cu excluderea factorilor nocivi. estrogenii. progesteronul. Lichidul amniotic are o însemnătate fiziologică mare: • Ele asigură libertatea mişcărilor fetale. Multe femei lucrează până în săptămâna a 30-a de sarcină sau chiar mai mult şi se simt foarte bine. La sfârşitul lunii a X-a la gravide se constată ptozarea abdomenului şi uşurarea respiraţiei. Legislaţia Republicii Moldova prevede măsuri de protecţie socială a maternităţii. prin care trec vasele sanguine. În acelaşi timp.a. Reducerea volumului de lichid poate fi cauza unor malformaţii fetale. Scopul vizitelor antenatale este de a verifica starea de sănătate a gravidei. Femeia gravida trebuie sa fie informată despre drepturile si beneficiile sale ca viitoare mamă (concediul de maternitate.

Gravida trebuie să evite încăperile în care există emanaţii toxice de la vopsea sau alte produse chimice. În fiecare dimineaţă şi seara femeii gravide se recomandă să facă un duş general cu apă de temperatura 370C şi ştergerea cu un prosop aspru. contactul cu orice persoană care are o boală infecţioasă. Acest duş favorizează îmbunătăţirea circulaţiei sanguine. când ajung acasă. să lase muşchii să se relaxeze. să se odihnească puţin în poziţie orizontală. mai ales în sezonul fătatului. să ceară sfatul medicului. mese regulate. contactul cu animalele. să poarte dresuri “suport” în cazul în care trebuie să stea mult în picioare. până când simte plămânii plini cu aer. apără corpul de acţiunea nocivă a mediului extern şi de pătrunderea microbilor în organism. Odihna. Prin piele din organismul omului se elimină transpiraţia – lichid de substanţe – produs a metabolismului. respiraţiei şi ameliorează starea generală a gravidei. toxoplasmoză). cu gura închisă să inspire aer pe nas încet şi profund. asistentului social şi juristului dacă vre-un aspect al muncii provoacă îngrijorare. gravida trebuie să facă un program zilnic echilibrat. contactul cu oile şi mieii. să lase umerii moi şi să relaxeze muşchii feţei. să închidă ochii şi să încerce să nu se gândească la nimic. Gravida poate să meargă la o mică plimbare. să lase braţele libere şi relaxate. înainte de apariţia unei senzaţii de încordare. toate aceste activităţi pot ajuta să “întrerupă” stresul. în special rubeolă sau varicelă. Se includ în programul zilnic exerciţii fizice. să asculte muzică. dar şi asistentul social va recomanda exerciţii de relaxare gravidelor: • • • • • • • să se aşeze confortabil cu capul şi gâtul sprijinite pe pernă. Medicul de familie. ca un oftat profund. îndeosebi dacă există pericolul de infecţie (ex. Pentru reducerea eficientă a stresului. să expire. Igiena personală O importanţă deosebită pentru femeia gravidă o are pielea curată. Pentru gravidele care lucrează se recomandă: • • • • • să verifice dacă există substanţe nocive la locul de muncă. încet. care participă în reglarea temperaturii. înot. să-şi schimbe des poziţia. Gravidei îi sunt 23 . Odihna este una din cele mai simple metode de relaxare. odihnă şi somn suficient.

Toaleta organelor genitale externe se recomandă să fie efectuată minimum de 2 ori pe zi. Gravida trebuie să-şi aleagă un sutien comod. Igiena glandelor mamare. Pentru femeia gravidă starea cavităţii bucale şi a dinţilor au o importanţă mare. Uneori la femeia gravidă. de dorit de bumbac. din care este constituită masa dentară. Înainte şi după procedură se recomandă să-şi spele mâniile. iar cea de corp mai frecvent. rezervele calciului şi fosforului în organismul femeii se micşorează. care descompunându-se provoacă procesul de putrefacţie şi este un mediu nutritiv pentru diverşi microbi. Ultimii pot pătrunde în vasele sanguine şi limfatice şi provoacă în continuare maladii post-partum grave. din motivul eliminării colostrului. Mameloanele şi regiunea perimamilară nu se spală cu săpun! Mameloanele trebuie spălate şi şterse atent pentru ca să nu fie lezată pielea. Igiena cavităţii bucale. Este bine o dată în zi. dimineaţa şi seara. Igiena organelor genitale. timp de 10 min. Alimentaţia la sân determină mult dezvoltarea copilului şi la rândul său depinde de starea generală a mamei şi glandelor mamare. În cazurile când alimentele conţin puţine săruri minerale. Femeia gravidă trebuie permanent să respecte igiena organelor genitale externe. că femeia în timpul sarcinii are necesitate în săruri minerale (în special calciu şi fosfor). aici trebuie de adresat la medic unde vor fi înlăturate după metoda recomandată. Este interzisă înlăturarea lor. E de dorit bretelele să fie destul de largi: deoarece greutatea care se ţine de ele nu este ca de obicei (sânul poate să se mărească cu câteva numere). În rezultat la femeie în timpul sarcinii uneori se strică dinţii.contraindicate temperaturile prea reci sau prea fierbinţi. De asemenea se recomandă săptămânal de schimbat lenjeria de pat. Aceasta are loc. în special. Laptele matern este unica hrană pentru nou-născut în primele luni de viaţă. când nu se respectă regimul igienic şi. În dinţii bolnavi se reţin resturi de hrană. cu apă curgătoare daca nu are condiţii de a face duş. Un duş cald sau în contrast şi băi solare de scurtă durată poate fi numai de folos. ca glandele mamare să fie supuse acţiunii băilor de aer – gravida să se afle dezbrăcată pe jumătate într-o odaie caldă şi bine aerisită. regimul alimentar. mai frecvent. 24 . El rămâne produsul de bază în alimentaţia copilului şi în continuare – până la 12 – 24 luni de viaţă. Se cunoaşte. pe mameloane se formează cruste.

Gravida trebuie regulat să frecventeze cabinetul stomatologic. Hainele gravidei nu trebuie să comprime cutia toracică şi abdomenul. Încălţămintea gravidei trebuie să fie liberă. În timpul sarcinii nu se recomandă de purtat încălţăminte pe toc înalt. întăreşte muşchii. Exerciţiul fizic moderat şi regulat este considerat nepericulos şi chiar binevenit pentru majoritatea femeilor gravide. Trebuie de clătit cavitatea bucală după mâncare. în timp ce greutatea este susţinută în apă. sporturile pe care le practica înainte de sarcină. în limite rezonabile. relaxează şi face ca gravida să arate şi să se simte mai bine. Cu înaintarea termenului de sarcină. pe toc jos şi lat. Nu se poartă centuri şi sutien strâmt. Se îmbracă bandajul din poziţie culcată. poate continua. ea poate să facă plimbări zilnice. va suporta mai bine sarcina şi va avea o naştere mai uşoară. gravida puţin îşi schimbă mersul.În timpul sarcinii este necesară igiena riguroasă a cavităţii bucale: dimineaţa şi înainte de somn dinţii trebuie curăţiţi cu peria şi pastă de dinţi. Iarna gravida trebuie să îmbrace lenjerie caldă.) peretele abdominal a devenit flasc. Purtarea în această perioadă a încălţămintei pe toc înalt îngreunează menţinerea echilibrului. Dacă gravida va fi într-o formă fizică bună. iar pe noapte se scoate. provoacă încordarea excesivă a muşchilor membrelor inferioare şi spatelui. Ce-a mai bună haină – rochia cu talie liberă. pentru a înlătura resturi rămase. Concomitent cu creşterea intrauterină a fătului şi mărirea în volum a abdomenului. 25 . Bandajul protejează muşchii peretelui abdominal de supraextindere şi favorizează poziţia la care după sarcinile anterioare (în rezultatul polihidramniosului. mai ales în a II-a jumătate a sarcinii. care vă solicită mai multe grupe musculare diferite. Exerciţiul fizic îmbunătăţeşte circulaţia sanguină. Dacă gravida se simte mai bine şi este activă. uterul face presiune asupra peretelui abdominal anterior. Chiar dacă gravida nu practică nici un sport. Vestimentaţia gravidei. sarcină gemelară. Începând cu luna a VII-a de sarcină e necesar de a purta bandaj. Fustele se recomandă de purtat pe bretele. Înotul este un exerciţiu excelent. făt macrosom etc. De aceea gravida se spală şi schimbă lenjeria de corp şi de pat mai frecvent ca de obicei. în viziunea acestui fapt lenjeria se murdăreşte mai repede. Exerciţiul fizic în sarcină. În timpul sarcinii la majoritatea femeilor se observă o transpiraţie abundentă.

Interesul sexual este de asemenea influenţat de starea de oboseală şi de greţuri. să înceapă cu mişcări uşoare. 26 . Vechea idee conform căreia viitoarea mamă trebuie să mănânce “pentru doi” nu mai este considerată valabilă. ca o reacţie normală la schimbările hormonale din această perioadă. precum şi asistentul social pot oferi îndrumări pentru exerciţiul fizic: • • • • • • dacă gravida nu este obişnuită să exerseze. să se odihnească suficient. Nu este benefic faptul. dureri. se consideră că este mult mai importantă calitatea alimentaţiei. să nu ignore semnele de oboseală. să poarte un sutien bun şi comod. dacă alimentaţia în timpul sarcinii a fost insuficientă sau dacă a fost în surplus. să nu exerseze când este foarte cald. este indicată consultarea urgentă a medicului-specialist. Interesul sexual poate descreşte din nou în ultimele trei luni. să bea apă din belşug pentru a evita deshidratarea. Alimentaţia corectă în sarcină. Dacă după actul sexual femeia gravidă acuză senzaţii dureroase în regiunea inferioară a abdomenului sau eliminări sanguinolente din căile genitale. indiferent de termenul de sarcină. crescând gradat complexitatea exerciţiului. să evite săriturile înalte. Nu se recomandă cure de slăbire în timpul sarcinii.Medicul de familie. Relaţiile sexuale suportă schimbări în timpul sarcinii. care sunt probleme obişnuite la începutul sarcinii. Relaţiile sexuale în timpul sarcinii. nu cantitatea de alimente pe care o consumă. O alimentaţie corectă contribuie la sănătatea gravidei şi furnizează elementele nutritive necesare copilului pentru o bună creştere şi dezvoltare intrauterină. să înceapă cu o “încălzire” uşoară a muşchilor şi apoi să treacă la exerciţiile mai solicitante. E normal dacă adausul în greutate pe tot parcursul sarcinii va fi 8 – 12 kg. să ceară sfatul medicului în cazul în care apar semne neobişnuite cum ar fi: sângerarea vaginală. asistentul medical. stare de ameţeală sau de leşin. zguduiturile şi mişcările violente. Actualmente. Multe femei îşi pierd interesul sexual în primele trei luni de sarcină.

găină. Dacă dieta zilnică a gravidei conţine câte ceva din fiecare patru grupe alimentare enumerate mai sus. • Se bea îndeajuns apă şi sucuri. carne şi peşte (conţin proteine. Reguli de bază pentru a avea o alimentaţie sănătoasă: • Se alege o dietă variată. iaurt (conţin calciu. La baza piramidei sunt situate produsele care trebuie folosite cât mai frecvent în raţia gravidei şi constituie cea mai mare parte a ei. cu cât e mai aproape de vârf – cu atât mai puţină importanţă o posedă produsele în dieta viitoarei mame. nuci – 23 ori pe zi Lactate – 2-3 ori pe zi Fructe – 2-4 ori pe zi Legume – 3-5 ori pe zi Pâine. paste făinoase – 5 ori pe zi Sucuri proaspete – fără limitare. legume şi fructe (conţin vitamina C. Se utilizează foarte simplu. 27 . La alcătuirea raţiei zilnice este necesar de condus după “Piramida alimentaţiei”. Se folosesc în raţia zilnică alimente variate ce conţin substanţe nutritive şi vitamine: brânză. peşte. proteine). paste din făină de grâu integrală (conţin proteine. fibre. “Piramida alimentaţiei” Grăsimi. Produsele sunt dispuse la diferite nivele nu ocazional. acid folic). maximal naturală şi să conţină cantitatea minimă de produse artificiale şi prelucrate. înseamnă că gravida are o alimentaţie sănătoasă. acid folic). orez. dulciuri – rar Carne. fier).Principiul de bază: alimentaţia trebuie să fie diversă. crupe. Consumul suficient de lichide în timpul sarcinii este esenţial pentru funcţionarea normală a rinichilor şi evitarea constipaţiei. pâine. Alimentele necesare pentru viitoarea mamă. fibre. boabe. ouă. lapte.

conservanţi. Alimentele conservate. Bucatele “stătute” ar putea conţine bacterii care pot ajunge la făt. iar o mare parte dintre ele conţin multă grăsime. Se recomandă evitarea brânzeturilor moi din lapte nepasteurizat. de obicei. • • Se spală foarte bine fructele. pentru a evita contaminarea cu bacterii şi toxine. Dacă gravida va abandona fumatul în primele luni de sarcină. ameninţându-i viaţa. Nu se consumă carne sau ouă crude sau insuficient prelucrate termic. Soţul. coca-cola) poate să se răsfrângă negativ asupra evoluţiei sarcinii: provocarea hipertensiunii arteriale. de asemenea. Carnea crudă se păstrează într-un compartiment separat al frigiderului. Unele medicamente pot cauza malformaţii sau alte complicaţii în dezvoltarea fătului. ea va fi ţinută pe foc până dă în clocot. De exemplu. legumele şi zarzavaturile – pentru a evita riscurile ce le prezintă legumele contaminate cu substanţe chimice sau pesticide. Multe probleme minore de sănătate pot fi rezolvate fără medicamente. Orice medicament utilizat în timpul sarcinii trebuie să fie recomandat sau prescris de către medic. Dacă se reîncălzeşte mâncarea. cât şi după naştere. constipaţia poate fi combătută prin mai multă mişcare. Se evită alimentele conservate. S-a demonstrat că fumatul este periculos pentru sănătatea copilului atât în timpul sarcinii. Medicamentele în timpul sarcinii. favorizarea dezvoltării anemiei şi naşterea unui copil cu masă mică. astfel copilul nu va fi expus 28 . Dacă mama fumează în timpul sarcinii. De aceea nu este bine ca gravida să primească nici un medicament care nu a fost prescris de medic. se reduce mult riscul complicaţiilor. Abuzul de cafea şi de alte băuturi ce conţin cofeină (ceai. nicotina pătrunde în circuitul sangvin al fătului şi reduce substanţial cantitatea de oxigen şi substanţe nutritive pe care acesta le primeşte din sângele matern. au adaos de zahăr şi sare. mai ales în primele luni de sarcină. mirodenii şi coloranţi.• • • • • • Se mănâncă numai alimente proaspăt gătite. consum crescut de lichide şi alimente bogate în fibre. Se acordă o atenţie specială igienei în prepararea bucatelor. trebuie să refuze fumatul. Nu se consumă alimente cu termenul de valabilitate depăşit. Deprinderi nocive în timpul sarcinii Riscurile fumatului.

malnutriţia nou-născutului. • • • avortului spontan habitual şi naşterii premature. Consumul excesiv al alcoolului în timpul sarcinii poate condiţiona dezvoltarea viciilor congenitale. 29 . Fumatul în timpul sarcinii sporeşte riscurile: • reducerii greutăţii nou-născutului (reducerea medie a greutăţii la naştere a copiilor fumătorilor atinge 127 . comparativ cu copiii persoanelor ce nu fumează). Utilizarea drogurilor în sarcină. inclusiv a dezvoltării încetinite a creierului. Alcoolul exercită o acţiune negativă asupra dezvoltării sarcinii (avortul habitual.90 minute). Asistentul social poate recomanda: • • să evite fumatul în camera nou-născutului. alcoolul poate depăşi bariera placentară şi ajunge în sângele fătului.şi postnatale. Se recomandă ca femeile însărcinate să nu consume deloc alcool.“fumatului pasiv” după naştere. anomalii ale articulaţiilor. hipoxiei la făt. să evite fumatul până la şi în timpul alăptării nemijlocite la sânul mamei (perioada de înjumătăţire a nicotinei . Fumatul în timpul alăptării poate provoca o scădere a producerii laptelui şi încetinirea creşterii nou-născutului. Ca şi fumul de ţigară. Alcoolul poate provoca Sindromul alcoolic fetal caracterizat prin următoarele: • • • dereglări ale creşterii pre. Cercetările au arătat că copiii părinţilor alcoolici se pot naşte cu multiple handicapuri.. dar pot fi dăunătoare. Consumul de alcool.) şi asupra sănătăţii viitorului copilul. microcefalie. Femeile trebuie să fie încurajate să abandoneze consumul de droguri. anomalii faciale. Efectele directe asupra fătului ale consumului drogurilor sunt incerte.. naşterea prematură. Copiii părinţilor care fumează tind să fie mai scunzi şi mai sensibili la afecţiunile respiratorii.274 g. schimbări oculare. mortalităţii perinatale.

presiune în rect.4 Naşterea fiziologica. scad în poziţia culcată sau sub un duş cald. nu devin mai puternice. • Creşterea excitabilităţii uterului. se simt mai mult în regiunea inferioară a abdomenului (uterul se simte întărit ca o minge). Acestea sunt următoarele: • Coborârea capului fătului la intrarea în bazinul mic. de la câteva zile la câteva săptămâni. se angajează la în intrarea în bazinul mic şi ca urmare înălţimea fundului uterin se micşorează. Aceste contracţii uterine se numesc false. Semnele prevestitoare ale naşterii. mai frecvente sau mai lungi. nerăbdare sau mulţumire şi chiar exaltare). uneori asociate cu modificări emoţionale asemănătoare celor din faza premenstruală (anxietate. Semnele sigure ale începutului naşterii Din momentul instalării travaliului regulat şi până la sfârşitul naşterii femeia se numeşte parturientă. • • Dureri în spate şi pelvis din cauza extinderii ligamentelor uterine şi pelviene. Rareori naşterea se produce pe neaşteptate. Eliminarea de mucus cervical (uneori uşor sangvinolent). Senzaţii de crampe. mai mult ca o presiune decât ca durere. Gravida simte că respiraţia i sa uşurat. sau preliminare. 30 . sunt neregulate şi neprogresive. subit. Contracţiile preliminare nu au niciodată o frecvenţă regulată şi nu duc la modificarea colului uterin. datorită apăsării vezicii urinare de către partea prezentată a fătului. De obicei cu 2-3 săptămâni înainte apar unele semne. sau nevoia de a se urina mai frecvent sau de a goli intestinul. Începutul naşterii se poate recunoaşte după prezenţa a cel puţin unuia din următoarele trei semne de bază: 1. Naşterea copilului este unul dintre cele mai memorabile evenimente din viaţa unei familii. Cu 2–3 săptămâni înainte de naştere partea fetală prezentată. 95% dintre femei nasc înainte sau după data aşteptată.1. mai frecvent capul fătului. Ce sunt contracţiile false? Contracţiile false nu duc la modificări ale colului uterin. Nimeni nu poate preciza începutul sau durata naşterii. • În ultimele zile înainte de naştere la gravidă are loc creşterea secreţiei vaginale. În ultimele 2-3 săptămâni de sarcină apar periodic contracţii uterine neregulate. cu aspect de albuş de ou sau uşor roz (se produce eliminarea dopului de mucus din canalul cervical). însoţite de senzaţii dureroase. care sunt numite prevestitoare ale naşterii.

mai lungi şi mai frecvente. buletinul de identitate. Să aplice un scutec curat la fanta genitală. 31 . biscuiţi. Ruperea membranelor şi pierderea “apei” înseamnă că stratul protector de lichid amniotic din jurul fătului nu mai există. Deoarece naşterea durează mai multe ore prezenţa unei asemenea persoane poate oferi un sentiment de securitate şi poate ameliora dispoziţia mamei. bomboane. cămăşi. Pregăteşte lucrurile necesare pentru maternitate: carnetul medical perinatal. şosete. variază ca intensitate de la o senzaţie de presiune la cea de durere prin întindere. În funcţie de mărimea rupturii. va uni familia. să cheme echipa medicală de urgenţă (Ambulanţa). devin mai puternice. tampoane. prosoape. Să cheme Ambulanţa. lengerie bumbac. articole de toaletă. aparat foto sau cameră de luat vederi. Ruperea membranelor (ruperea “pungii apelor”). Să stea culcată în decubit lateral. De multe ori ruperea membranelor este primul semn de începere a naşterii. mai apropiat şi acest lucru numai va fortifica relaţiile între soţi. lichidul amniotic poate fi pierdut gradat sau în mod brutal. În asemenea cazuri la naştere pot participa şi alte persoane. soţii care acordă sprijin psiho-emoţional la naştere consideră acest eveniment de importanţă deosebită în viaţa lor. Cu toate acestea. 3. Nounăscutul îi va părea mai scump.2.. casetofon. Să ţină minte ora când s-a scurs lichidul amniotic. Contracţiile adevărate sunt regulate şi progresive. poliţa de asigurare medicală. Apariţia contracţiilor uterine regulate. dacă regulamentul spitalului permite. Un tată. gustări (ciocolată. Rolul persoanei de sprijin psiho-emoţional Rolul persoanei de suport (sau de acompaniere a naşterii) constă în susţinerea viitoarei mame. care are posibilitatea de a urmări cu ochii săi câte eforturi a necesitat naşterea copilului va putea aprecia la justa valoare acest eveniment. De obicei. Această persoană are un rol de alinător sufletesc. îmbrăcăminte de copil. halat. culoarea lichidului scurs. sunt simţite în regiunea inferioară a abdomenului şi iradiază în partea de jos a spatelui. reviste. suc de fructe) şi. Ce trebuie să facă gravida când are contracţii adevărate? Când sunt observate asemenea semne gravida trebuie să anunţe medicul de familie. nu toate familiile doresc sau au posibilitatea de a organiza participarea soţului la naştere. Asistentul social în aşa caz va recomanda următoarele: • • • • • Să atragă atenţie la cantitatea.

1. să primească o decizie comună pentru a nu simţi sentimente de vină unul faţă de celălalt. independent de marea varietate de păreri pozitive despre prezenţa persoanei de suport la naştere. ghidat de propriile sentimente. Cine poate fi ales drept persoană de sprijin psiho-emoţional la naştere? Adesea gravida preferă să fie susţinută de către soţ. îşi revin la starea de până la sarcină. cu toate că mama. Micşorează numărul părerilor negative despre procesul naşterii. a uterului şi sângerările vaginale (lohiile) vor verifica starea picioarelor. scade necesitatea anesteziei la naştere. în special organele de reproducere. care vor controla dacă totul merge bine. lăuza va fi întrebată dacă are probleme cu urinarea şi dacă are scaun. Durata spitalizării depinde de felul naşterii. Ei vor controla zilnic temperatura corpului. din maternitate.Pe parcursul sarcinii gravida trebuie să ia o decizie privind cine va fi persoana de suport care o va susţine în timpul naşterii. Îndată după naştere lăuza va fi sub urmărirea atentă a medicului şi moaşei. sora. Soţul nu trebuie să fie obligat să fie prezent la naştere. Prezenţa persoanei de sprijin la naştere are următoarele avantaje: • • • Reduce durata naşterii. iar soţia trebuie să înţeleagă şi să primească această decizie. Dacă pentru unii taţi aceste sentimente sunt pozitive atunci pentru alţii prezenţa la naştere ar putea deveni o traumă sufletească serioasă. În general această perioadă durează şase-opt săptămâni. ascultânduşi inima. şi decizia mamei de a nu dori prezenţa soţului la naştere nu trebuie să fie acuzată. Soţul trebuie să chibzuiască foarte bine dacă va putea rezista în această situaţie extremă. Cu toate acestea. dacă. tensiunea arterială. prietena sau orice altă persoană se pot isprăvi de minune cu acest rol.5 Lăuzia fiziologică Perioada de lăuzie (puerperală) este perioada după naştere când organismul femeii. Pe de altă parte. Soţii trebuie să fie sinceri unul faţă de altul. În calitate de persoană de suport poate fi ales chiar un lucrător medical: medic sau moaşă. Soţul va lua o decizie corectă. decizia trebuie să fie luată de către părinţi. starea sânilor. Reduce numărul intervenţiilor chirurgicale. Nu este neapărat ca părinţii să se conducă de moda prezenţei obligatorii a soţului la naştere. Dacă a fost o naştere pe cale vaginală fără complicaţii şi starea sănătăţii copilului şi a mamei este bună 32 . deoarece nu fiecare femeie doreşte ca soţul să fie prezent în asemenea situaţie delicată. ar dori să rămână neîncadrat în acest proces. de starea sănătăţii mamei şi a copilului. pulsul.

deşi aceasta nu este o regulă. Uneori apar şi mici cheaguri. La trei. În aşa cazuri se recomandă să bea mult lichid. Este foarte important ca în timpul acestei perioade să fie asigurată activitatea normală a vezicei urinare şi a intestinelor. În această perioadă se recomandă spălături frecvente ale organelor genitale externe şi utilizarea de absorbante igienice.sau epiziotomie. pâine din făină integrală. Recomandări în îngrijirea postnatală Lohiile. dacă nu utilizează un contraceptiv. Aceasta se explică prin faptul că poate avea loc o ovulaţie înainte de revenirea menstrelor. se poate întâmpla ca menstrele să revină abia după stoparea alăptării copilului. Acest fenomen este temporar şi se datorează modificărilor hormonale din această perioadă. Odată cu reluarea relaţiilor sexuale. În primele zile după naştere lăuza poate simţi nevoia să se urineze frecvent. patru zile. perioada postnatală nu este cea mai bună perioadă pentru a ţine un regim. După 10-14 zile. Dacă a fost o complicaţie la naştere. În perioada menstrelor se recomandă de folosit tampoane sanitare externe şi nu tampoane intravaginale. După naştere femeia (lăuza) are secreţii sanguinolente provenite din uter. Alimentaţia şi silueta. Dacă lăuza are o dietă echilibrată. Constipaţia poate fi o problemă. patru luni după naştere. Vezica urinara si intestinele. coapse şi abdomen se vor reduce şi vor păli cu timpul. Dacă femeia alăptează. sau naşterea a avut loc prin operaţie cezariană sau copilul are complicaţii spitalizarea va dura un timp mai îndelungat. Menstrele pot reveni începând cu a patra săptămână după naştere. până la şase luni după naştere. mai ales dacă sunt hemoroizi şi dureri din cauza aceasta sau pentru că a avut loc o perineo. lohiile devin albe sau galbene şi se reduc până la dispariţie în 30-40 zile.externarea are loc după trei. Pielea şi părul. ea va 33 . cereale. dar nu vor dispărea complet. cu timpul totul revine la normal. În scopul îngrijirii pielii şi părului se recomandă duşurile frecvente cu apă caldă şi nu băile fierbinţi. se poate constata faptul căderii părului mai mult decât de obicei. femeia poate rămâne gravidă (chiar înainte de restabilirea menstrelor şi chiar dacă alăptează). să folosească multe fructe. Revenirea menstrelor. Vergeturile roşietice (striile) pe sâni. legume. În primele zile aceste secreţii sunt roşii şi pot fi la fel de abundente ca o menstră. Deşi multe femei doresc să revină rapid la silueta de până la sarcină.

Alcoolul şi drogurile: etanolul pătrunde în laptele matern.5 ore. Ca rezultat al acumulării de cofeină în organismul copiilor alimentaţi de mame care fac abuz de cafea sau alte băuturi cofeinizate survine starea de iritabilitate crescută şi dereglări de somn. fapt care stimulează refacerea musculaturii pelviene şi a celei abdominale. Concomitent ea va face exerciţii fizice în mod regulat.5-3. În a doua şi a patra zi după naştere. nu va stoarce laptele pentru a goli sânii deoarece aceasta va stimula secreţia lactaţiei. Dacă lăuza nu alăptează.reveni la greutatea ei obişnuită. va recăpăta tonusul muscular şi un abdomen suplu. În timp de 36 ore. când începe secreţia laptelui lăuza. Se recomandă unele exerciţii pentru musculatura abdominală: să inspire încet lăsând abdomenul să se ridice şi să expire contractând brusc muşchii abdominali (se va repeta de 4-6 ori pe oră). la prematur 97. Se recomandă de purtat un sutien bun din bumbac care să susţină sânii. Angorjarea sinilor. Când copilul trece de trei luni. Deoarece perioada de înjumătăţire a nicotinei este de 90 minute. Cofeina: cofeina este transportată în laptele matern. dar concentraţia ce rezultă în urma consumului la ocazia unui pahar de vin sau de bere consumat este foarte joasă. precum s-a demonstrat asupra copilului este semnificativ în consumul regulat al alcoolului. 34 . evitând exerciţiile prea solicitante. Contactul cu boli infecţioase: trebuie de evitat infectările atât a mamei. Din momentul în care nu mai sunt lohii se poate de practicat înotul. Fumatul trebuie evitat în camera copilului.1 mg de cofeină după o singură cană de cafea consumată de mamă. Pentru lăuză e necesar să găsească zilnic timp liber pentru exerciţii fizice. După naştere lăuza trebuie să evite: Fumatul: copii care se alimentează natural de la mamele ce fumează au o pondere mai joasă de creştere decât copiii care se alimentează de la mamele nefumătoare. va simţi sânii mai plini şi mai grei. orice senzaţie de disconfort trebuie să dispară. efectul metabolitului toxic al etanolului-acetaldehida. Perioada de eliminare a cofeinei la un nou-născut la termen este aproximativ 80 ore. că copilul care se alimentează natural va primi 1. Este demonstrat. mamele care alăptează sunt sfătuite să nu fumeze înainte sau în momentul alăptării. cît şi a pruncului. femeia poate merge la ore obişnuite de gimnastică aerobică.

• DIU medicate cu cupru DIU medicate cu cupru nu influenţează nici cantitatea şi nici calitatea laptelui matern. Asistentul social va sfătui gravida să consulte medicul în caz dacă: • • • • • • • apare melancolie sau depresie după naştere. sunt dureri perineale pronunţate. 6 săptămâni 6 luni • Prezervativ şi spermicide Spermicidele şi metodele de barieră nu au nici un impact negativ asupra lactaţiei. DIU poate fi inserat imediat postplacentar sau în primele 48 ore după naştere cu condiţia că nu sunt semne de infecţie. usturimi) în timpul urinării. Pentru a reduce riscul de transfer al preparatelor anestezice la copil. următoarea alăptare se va amâna cu câteva ore. Medicamentele nu trebuie utilizate fără indicaţia medicului. 1. lohiile capătă o culoare sau miros neobişnuit. atunci acesta poate fi inserat începând cu săptămâna 4-6 după naştere. în primele 48 ore. Termenele de prescriere a metodelor de contracepţie după naştere la mame care alăptează.Folosirea medicamentelor.6 Contracepţia postpartum (după naştere) Contracepţia postpartum constituie un component important al serviciului de planificare a familiei. afectată după naştere. 35 Naşterea . Apare febră. Apar dureri în regiunea glandelor mamare. Metoda de contracepţie postpartum va fi selectată în funcţie dacă mama alăptează sau nu copilul. dureri pronunţate în regiunea anusului când lăuza are scaun sau dacă sunt hemoroizi. Dacă DIU nu a fost inserat în acest interval de timp. Femeia trebuie să alăpteze copilul cu puţin timp înainte de intervenţie. prin minilaparatomie sau laparoscopie. sunt dificultăţi (dureri. Condomul ce conţine lubrifiante este în special util pentru femeile în perioada postpartum deoarece sporesc lubrifierea vaginului. deoarece permite prevenirea unei sarcini nedorite sau cu risc înalt pentru sănătatea mamei (copilului). Operaţia poate afecta lactaţia mamei dacă se aplică anestezie generală sau dacă copilul este separat de mamă pentru o perioadă îndelungată de timp. Aceste probleme pot fi soluţionate prin folosirea anesteziei locale în timpul operaţiei. apare o sângerare abundentă din vagin. • Sterilizare chirurgicală Sterilizarea chirurgicală feminină poate fi efectuată imediat după naştere.

ea poate fi făcută nu mai devreme de 6 săptămâni după naştere. • Metoda fiziologică Metodele naturale de contracepţie după naştere nu sunt potrivite pentru femeile ce alăptează. Termeni precoci de sarcină – este vârsta sarcinii de la concepere până la 12 săptămâni de sarcină.. MAL poate fi folosită ca metodă de contracepţie în primele 6 luni după naştere. DepoProvera. după involuţia definitivă a uterului. minipilula) – nu au o influenţă negativă asupra lactaţiei şi pot fi folosite postpartum de către femeile ce alăptează.a sta înaintea femeii la naştere’’. . nastere. ceea ce înseamnă . Definiţii: Obstetrica – provine de la cuvântul din limba latină . • Metoda amenoreei de lactaţie (MAL) Metoda amenoreei de lactaţie .Dacă operaţia nu s-a efectuat în primele 48 ore postpartum. si .ciclul menstrual încă nu s-a restabilit. Această prudenţă se bazează pe studiile teoretice care confirmă trecerea steroizilor prin laptele matern la copil.. pentru a reduce riscul unei sarcini nedorite. Este ştiinţa despre procesele fiziologice şi patologice ale sistemului reproductiv uman în diferite perioade de vîrstă a femeii. de aceea pot fi utilizate doar după 6 săptămâni postpartum. După 6 luni trebuie folosită o metodă adăugătoare.ştiinţa. naştere şi după naştere inclusiv a nounăscutului (28 zile). Îngrijire antenatală – îngrijirea gravidei in perioada de sarcina.laptele matern constituie cel puţin 85% din raţia zilnică a copilului.copilul are vârsta sub 6 luni.CPP Contraceptivele ce conţin numai progestine (norplantul.obstetrix’’. Componentul estrogenic al COC reduce cantitatea laptelui matern şi poate spori riscul complicaţiilor trombotice dacă sunt folosite imediat după naştere. • Contraceptivele orale combinate -COC. • Contraceptivele ce conţin numai progestine . Ginecologia – provine de la cuvintele greceşti . CCI Contraceptivele orale combinate (COC. Asistenţă perinatală – asistenţa gravidei în sarcina.. graţie dificultăţii de a preciza momentul de ovulaţie.asigură o protecţie naturală de o sarcină nedorita dacă: . Este ştiinţa ce studiază procesele fiziologice si patologice din organismul femeii legate de sarcină. iar la copiii din perioada neonatala (primele 6 săptămâni după naştere) capacitatea ficatului şi a rinichilor de a metaboliza steroizii este redusă. . CCI) pot fi utilizate după 6 luni postpartum.gyne’’. Expertiza internaţională însă recomandă utilizarea progestinelor după 6 săptămâni postpartum. si perioda de 42 de zile după nastere..logos”. 36 .femeie.

primipară. 4. Carnet medical perinatal.05. 6. Identificaţi factorii de risc pentru sarcină în comunitatea în care activaţi. 28 ani. doreşte al patrulea copil. Modulul „Îngrijirile antenatale”. Ce sfaturi aţi oferi gravidelor? 1. 3 copii. formular nr. perioada între naşteri 8 luni. 1an. Avort – întreruperea sarcinii până la 22 săptămâni Naştere prematură – naşterea de la 22 până la 37 săptămâni Aplicaţii practice: Analizaţi studiile de caz.139. 3. 3. Prezentaţi un caz din experienţa Dvs.02 Nr. Explicaţi care este rolul asistentului social în aceste cazuri.. 2. 6 luni.. Vârsta gestaţională – vârsta sarcinii în săptămâni obstetricale ( 7 zile. a fost luată în evidenţă la 14 săptămâni de sarcină. Lăuza N. Uter – organ genital feminin intern in care are loc dezvoltarea fătului. Geneva 1994 37 .. OMS. 2. vârsta sarcinii 38 săptămâni. 5.. a patra zi după naştere simte sânii mai plini şi mai grei. Pachetul de intervenţii mama şi copilul: implementarea programelor naţionale pentru sănătatea mamei şi copilului. a adăugat 12 kg. 3.Malformaţie congenitală – este o dereglare de formare normală a organelor sau sistemelor embrionului sub acţiunea factorilor mediului extern sau intern. iubeşte foarte mult dulciurile. Gravida P. a născut un copil cu anomalii de dezvoltare. multipară. Doamna B. Gravida L. Studiu individual 1. BIBLIOGRAFIE: BIBLIOGRAFIE: 1.113/e aprobat de MS al RM 28. primipară. acuză dureri regulate în regiunea inferioară a abdomenului care au început 2 ore în urmă.. 19 ani. 21 ani. luna obstetricala are 28 de zile). şi modul în care au fost sau pot fi parcurse etapele îngrijirii mamei in sarcină.. vârsta sarcinii 24 săptămâni. Gravida C. Argumentaţi rolul asistentului social în promovarea modului de viaţă sănătos. Gravida – femeia însărcinată. Chişinău 2003 2. Gravida A.

„Fortificarea serviciilor perinatale de calitate”. Studiul determinanţilor medicosociali ai accesibilităţii îngrijirilor antenatale. Andrei I. Crudu. parorexie. mişcare fetală. edeme. 2002 8. 7. 2004. Ciocanu. Stratulat. leucoree.. P. incompatibilitate Rh. rău de dimineaţă. pag. Friptu. 2006. depresie. (P. Situaţia demografică în Republica Moldova şi calitatea serviciilor perinatale.. sincopî.la nivel de integrare • Să estimeze necesitatea cunoaşterii materiei în activitatea profesională • Să explice importanţa activităţii asistentului social în îngrijirea perinatală 38 . Bologan şi al. prezentaţia placentei. varicele.. meteorism hemoroizi. naştere prematură. Şişcanu D. 2007. anemie. Carauş. Buletinul Academiei de Ştiinţe. hemoragie. angorjare a sânilor. reflux gastro-esofagal. Cheianu D. Tema 2: Sarcina şi perioada postnatală complicată 3. I. Savin V. Strătilă. A. P. apoplexie uteroplacentară. 2005. Modulul „Asistenţa antenatală”. sarcină multiplă. diabet. epilepsie. M. T. Eţco. Obiective: . 69 p. adaos ponderal. Editura CIVITAS. 6. M. Roşca. rupere a prenatală a membranelor. Manual de indicatori naţionali în asistenţa perinatală..la nivel de cunoaştere • Să enumere problemele posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să descrie semnele clinice ale problemelor posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să definească stările de urgenţă în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să expună semnele clinice de bază a stărilor de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală .1 Probleme posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală 3. avort. Eţco C. V. perioadă postnatală. insolaţia. cefalee. Chişinău. Chişinău. L. constipaţie. Stratulat. Ţăruş. 276 pag. Nr. crampe musculare. 5. P. pofte.la nivel de aplicare • Să ajute gravida şi familia acesteia de a depăşi problemele posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să posede deprinderi practice în acordarea primului ajutor prespitalicesc în stărilor de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală . Friptu şi al. V. P. M. durere lombara. aversiuni şi picanterii.2 Stări de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală Concepte – cheie: sarcină complicată. Stratulat. Editura CIVITAS. Programul Naţional de Perinatologie. Graviditate Fără Risc. Curteanu. hipertensiune indusă de sarcină.4. 2001 9.

Uneori existenţa stărilor de poftă. spasmele musculare gambiene (cârceii). • evitarea. varicele şi vaginitele. conducând la modificări ale modului obişnuit de comportament. Aceste probleme pot fi cauzate de schimbările hormonale din organismul femeii gravide. Poate apărea poftă de a mânca lucruri care nu sunt alimente (parorexia). băuturi carbo-gazoase.a. examinarea clinică şi de laborator pentru depistarea dereglărilor eventuale a tractului gastro-intenstinal. ea este frecvent însoţită de simptoame. sunt încurajate de a consulta medicul de familie sau medicul specialist. Alinarea acestor simptoame este un aspect important al îngrijirilor medicale antenatale. De asemenea. Unele femei au aversiune faţă de unele alimente sau băuturi (ex. ar putea fi interpretate drept semne de boală. • nu încurajaţi gravida de a lua medicamente împotriva greţurilor fără a discuta cu medicul.• Să manifeste atitudini de responsabilitate în activitatea de echipă în acordarea îngrijirilor perinatale 3. pot fi cauza unor senzaţii puternic supărătoare şi de disconfort. 39 . ş. În aceste cazuri se apreciează necesităţile nutritive. Se recomandă: • gravida va fi încurajată să satisfacă “poftele” în limitele rezonabile. a pesmeţilor sau servirea unei ceşti cu ceai înainte de a vă ridica dimineaţa din pat. care în alte momente sau circumstanţe. cretă. Se vor acorda sfaturi cu privire la regimul de alimentare corect. 5-6 prize pe zi. aversiune (dezgust) şi picanterie (mâncarea picantă) pot împiedica ingerarea. constipaţia. starea de oboseală. picante sau cu arome puternice. • scularea din pat lentă şi aşezarea pe marginea patului pe un timp oarecare. masa corporală se micşorează. • alimentaţia frecventă în cantităţii mici. asimilarea sau utilizarea substanţelor nutritive. nu adaugă în greutate. pe cât e posibil. Poftele. a mirosurilor neplăcute. foarte reci sau fierbinţi. aversiunile şi picanteriile. pe parcursul sarcinii şi a perioadei postnatale pot apărea un şir de stări care necesită o intervenţie medicală de urgenţă. dar fără a exclude alte alimente. poate fi evitată sau micşorată prin: • mâncarea biscuiţilor uscaţi. Cafea). • gravidele care suferă de vomă persistentă. Răul de dimineaţă Unele femei au greaţă şi vărsături în timpul primelor trei luni de sarcină. cafelei. suc de citrice. ca o stare de sănătate. hemoroizii. legată de sarcină. Greţurile şi vărsăturile. arsurile epigastrice. ba dimpotrivă. • evitarea mâncării grase. • ingerarea separată a substanţelor lichide şi solide. cum ar fi pămînt. parorexia Pofta pentru anumite alimente (ex. • gravida va fi încurajată să consulte medicul de familie sau medicul specialist. Murături) este un fenomen obişnuit în timpul sarcinii.1 Probleme posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală Consideraţii generale Deşi o sarcină fără complicaţii este considerată în general. Greaţa.

fructe proaspete sau uscate cum ar fi: prune. către gură. Evitarea constipaţiei şi/sau a meteorismului se face prin: • o dietă variată şi bogată. sprijinit de perne. reieşind din faptul că unele antiacide conţin sodiu. afumate. Hemoroizii Hemoroizii sunt grupuri de venuli nodoşi la nivelul rectului. când uterul mărit apasă pe vezica urinară. • nu încurajaţi gravida să utilizeze purgative.). Sunt agravaţi de constipaţie. alimentele parţial digerate ce conţin suc gastric. de obicei. de obicei mai acută în timpul nopţii sau în timpul perioadelor de odihnă în pat din timpul zilei. Se recomandă în caz de hemoroizi: 40 . Pot provoca durere. Se recomandă: • gravida va fi încurajată să acorde mai multă atenţie igienei personale. care poate fi nociv în timpul sarcinii. Spre sfârşitul sarcinii. formează gaze. punându-se accentul pe includerea fibrelor alimentare ce se conţin în cerealele neprelucrate. Constipaţia/meteorism Constipaţia şi/sau meteorismul sunt situaţii destul de frecvente în timpul sarcinii. • consumul unei cantităţi potrivite de apă şi sucuri de fructe. de obicei. • evitarea mâncării care. Reprezintă o problemă relativfrecventă în timpul sarcinii şi se datorează presiunii crescute a uterului gravid asupra sistemului circulator. • evitarea produselor care. • efectuarea zilnică a exerciţiilor fizice. La începutul sarcinii şi. Se întâmplă atunci când musculatura esofagiană (tubul care duce mâncarea către stomac) se relaxează sub acţiunea hormonilor de sarcină. • nu încurajaţi gravida să folosească medicamente împotriva indigestiei. provoacă persoanei în cauză stări de disconfort. pere. • aşezarea cu spatele drept în timpul mâncării şi somnul în poziţie semişezând. sărate. Transpiraţia devine şi ea mai abundentă în timpul gravidităţii. durere sau disconfort în zona esofagului. Ca urmare. legume. constipaţia se agravează prin presiunea uterului gravid. Micţiunea devine deosebit de frecventă în ultimele luni de graviditate.a. trec în sus. prurit (mâncărimi) sau arsuri (usturimi) locale şi chiar sângerări din venele afectate. caise.Arsurile la stomac (refluxul gastro-esofagal) Refluxul gastro-esofagal reprezintă o formă de indigestie care se manifestă prin senzaţie de arsură. femeia gravidă adesea are senzaţia de o greutate nedefinită în partea inferioară a abdomenului cauzată de dilatarea vaselor sanguine şi accelerarea fluxului sanguin. ş. • în cazul când metodele enumerate mai sus nu dau efect încurajaţi gravida pentru o consultaţie la medicul de familie sau a medicului specialist în scopul administrării unui laxativ blând. • evitarea mişcărilor prea energice timp de o oră sau două după masă. asupra intestinelor. în special. Majorarea frecvenţei micţiunii.. Problema este. Ele se datorează în mare parte efectului relaxant al progesteronului (hormon de sarcină). foarte condimentate ş.a. Asistentul social va recomanda evitarea acestei situaţii prin: • identificarea şi evitarea alimentelor care produc arsuri (mâncărurile picante. atunci când ar fi fost menstruaţia. O mişcare a fătului poate provoca micţiunea involuntară. mărit în volum. din cauza sarcinii avansate. care reduce tonusul muscular intestinal şi deci încetineşte înaintarea conţinutului intestinal. • alimentare frecventă şi în cantităţi mici (5-6 ori pe zi).

• mişcarea picioarelor cât mai des atunci când şedeţi. îndeplinirea exerciţiilor fizice în mod regulat. băiţe. Edemele Edemele la piciore şi glezne sînt manifestări extrem de frecvente la sfîrşitul sarcinii.a. • în cazul apariţiei edemelor generalizate sau ce progresează rapid (1-2 zile) se va chema ambulanţa Varicele (Dilatarea venelor) Dilatarea venelor poate apărea la picioare sau la nivel vulvar. Recomandăm gravidei pentru a reduce edemele picioarelor: • odihnă cu picioarele ridicate ori de cîte ori este posibil. la necesitate medicul poate prescrie supozitoare sau o cremă calmantă. Edemul din perioada sarcinii apare cel mai des ca rezultat al schimbărilor hormonale sau din cauza unui regim alimentar necorespunzător. • îndeplinirea exerciţiilor fizice în mod regulat. • abandonarea jartierelor sau ciorapilor care strâng picioarele. Nu se recomandă să se facă spălături. • evitarea aflării în picioare sau în poziţia de şezut pentru perioade lungi de timp. acestea se manifestă după o zi de activitate intensă şi/sau în timpul sezonului cald. • purtarea pantofilor comozi. irigări ale vaginului fiindcă ele pot provoca diverse complicaţii. În asemnea situaţii se recomandă: • gravida va fi încurajată să se adreseze medicului de familiei sau medicului specialist. edeme). Scurgeri vaginale Leucoree spumoasă cu miros caracteristic (poate fi trihomonoza). fără a face mişcări. se aplică pe zona venelor inflamate o bucăţică de gheaţă. • gravida se va spăla dimineaţa şi seara fără săpun pentru a evita iritarea mucoasei vaginului. pentru a înlătura senzaţia de arsuri. eliminarea de proteine prin urină. Pentru a reduce durerea din picioare şi a îmbunătăţi circulaţia sângelui se recomandă: • evitarea poziţiei în picioare nemişcate şi de lungă durată. • dezicerea de ciorapi care strîng la picioare şi/sau purtarea ciorapelor elastici. În general. încurajaţi gravida să discute cu medicul de familie ori medicul specialist despre situaţia creată. Eliminările apoase pot fi din cauza scurgerii lichidului amniotic. sau unei poziţii incomode forţate ( de exemplu în cadrul serviciului la un aparat electric. gravida va fi încurajată de a se adresa la medicul de familie sau medicul specialist. brânzoasă (poate fi candidoză). • în cazul răspândirii edemelor pe abdomen. sau la masă în faţa calculatorului. mîini. gravida este încurajată să acorde mai multă atenţie igienei personale. ş. Se datorează presiunii venoase crescute şi a efectelor hormonilor de sarcină asupra pereţilor vasculari. • ridicarea picioarelor sus pe un scaun în momente de odihnă. deoarece ele pot fi semn de preeclampsie (o condiţie potenţial serioasă ce se caracterizează prin hipertensiune arterială.). pentru a evita constipaţia. purulentă (poate fi o infecţie specifică).• • • • • consumarea cantităţilor mari de lichid (mai ales apă) şi alimentelor bogate în fibre. 41 . cu toc jos. Eliminările gelatinoase pot fi din cauza eliminării glerei cervicale (în sarcina avansată aceasta indică apropierea naşterii).

dacă regiunea piciorului sau vulvară afectată va prezenta semnele unei inflamaţii acute (creşterea temperaturii locale. ş.a. dureri lombare. • gravida va fi încurajată să doarmă pe o saltea care susţine spatele. o afecţiune hepatică rară dar periculoasă şi care pare să aibă un teren genetic. . • gravida este încurajată să consulte medicul de familie sau medicul specialist care poate recomanda un supliment de calciu şi vitamina D. amorţeala şi furnicăturile în braţe şi picioare pot apare odată cu creşterea în volum a uterului. Noaptea se recomandă îmbrăcarea şosetelor. Colestaza netratată poate duce la naştere prematură. este destul de intens şi generalizat.să pună cald. dreaptă contribuie la diminuarea durerilor. care presează anumiţi nervi. . . cu un toc mic. ridicarea părţii inferioare a patului în caz de varice vulvare. bandaj abdominal.să evite ridicarea obiectelor grele. Crampele musculare.) gravida va fi încurajată să se adreseze medicului de familie sau medicului specialist pentru consultaţii în vederea aplicării unui tratament. făt mort intrauterin sau probleme serioase de sănătate ale copilului. edem pronunţat. Uneori determină hemoragii materne după naştere.• • • dacă varicele persistă înainte de a se ridica dimineaţa din pat. Se recomandă ca piciorul să fie dezdoit şi tras în sus. gravida va fi încurajată săşi pună ciorapii-suport (pot fi găsiţi în farmacie).să îndoaie genunchii şi să se lase în jos. dacă pruritul persistă. hiperemie pronunţată. acesta poate fi unicul semn al colestazei hepatice. Alte simptoame ale acestei afecţiuni sunt: icterul.gravida va purta un sutien comod. Senzaţia de cârcei poate fi determinată şi de deficitul de calciu din organismul gravidei. Însă. încălţămintea comodă. să facă treburile casnice aşezată sau în genunchi. căpătându-i forma. urina închise la culoare şi mase fecale decolorat. .să nu să se aplece de la mijloc pentru a ridica ceva.să se plimbe din când în când cu corpul înălţat. • Dacă durerea lombară persistă gravida va fi încurajată să meargă la o consultaţie medicală la medicul de familie sau medicul specialist. amorţeala şi furnicăturile Crampele musculare. În cazul pruritei cutanate se va recomanda: 42 . • Durerile lombare Mărirea abdomenului provoacă creşterea eforturilor din partea muşchilor spinării şi. O ţinută corectă. rece sau să preseze zona dureroasă. prin urmare. prurit intens. dar după un duş cald/rece sau o baie cu puţin praf de copt şi o cremă de calitate dispare. . . Medicul va recomanda exerciţii care vor antrena muşchii spatelui şi va efectua analizele necesare în vederea excluderii unei infecţii urinare. Prurit cutanat (mâncărimile pielii) Pruritul cutanat este destul de frecvent în timpul sarcinii şi provoacă disconfort. toracele ridicat şi umerii relaxaţi. Asistentul social va recomanda în asemenea situaţii următoarele: • Gravida va fi încurajată să aibă o ţinută corectă. Asistentul social va recomanda gravidei în asemenea situaţie: în caz de crampe musculare poate fi de folos flectarea şi deflectarea degetelor la picioare. apucându-l de degetul mare. durere.

• nu încurajaţi gravida să folosească medicamente fără prescripţia medicului. • inhalaţiile de abur pentru congestia sinuzală. un fruct. Este contraindicată răcirea bruscă. Se poate recomanda: • o pastilă de Paracetamol. • va fi eliberată de surplusul de haine. faţa ei va fi stropită cu apă. Un alt motiv poate fi scăderea glicemiei datorită necesităţii crescute de glucide în timpul sarcinii. Insolaţia În zilele extreme de călduroase de vară (cu temperature caniculare). • se recomandă mici gustări de tipul unui păhar de lapte. lîngă o fereastră deschisă. generalizate. rece. Cefaleea (durerile de cap). la rîndul ei.• gravida. greaţă şi/sau vărsături. dacă situaţia descrisă are loc într-un local gravida va fi aşezată la un geam deschis sau culcată cu capul întors lateral sau în decubet lateral. în apa de baie poate să pună puţin praf de copt şi după baie să se ungă cu o cremă de bună calitate. Asistentul social va chema ambulanţa între timp va acorda ajutorul imediat: • va deplasa gravida într—un loc răcoros. deoarece o creştere bruscă a zahărului în sînge determină eliminarea de insulină. La senzaţia de leşin se recomandă: • aşezarea gravidei sau culcarea gravidei în decubit lateral. Adinamie. la umbră. ataxie. dispnee. Cefaleea poate fi destul de frecventă în timpul sarcinii. pe piept şi frunte poate fi aplicat un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umed. în ultimele trei luni ea este încurajată să consulte medicul de familie sau medicul specialist. Sincopa (Leşinul) Senzaţia de leşin sau chiar leşinul sânt probleme care apar mai frecvent la începutul sarcinii şi se datorează scăderii tensiunii arteriale în timpul sarcinii. duce la scăderea brutala a glicemiei. care. uscate. un iaurt. tegumentele cianotice. atunci cînd gravida mult timp se află sub razele directe de soare sau afară poate apărea insolaţia. Alimentele dulci pot înrăutăţi situaţia. Sinusurile nazale sunt şi ele mai sensibile. Evitarea leşinului în timpul sarcinii constă în următoarele: • alimentarea în perioade scurte de timp (la fiecare două – trei ore). care este un medicament nepericulos în timpul sarcinii. Aflarea îndelungată în picioare poate determina starea de leşin. • dacă durerile de cap au un caracter migrenos sau dacă se însoţesc de vărsături şi nu diminuează după administrarea pastilei de Paracetamol încurajaţi gravida să se adreseze la medicul de familie sau medicul specialist. dar nu alimente dulci. pe piept şi frunte poate fi aplicat un prosop umed. haina va fi deschisă la gât şi piept. Ele se pot congestiona uşor şi pot provoca dureri de cap. faţa ei va fi stropită cu apă. fierbinţi sau se acoperă cu transpiraţie lipicioasă. • gravidei i se va propune să bea apă răcorită (apă sărată: 1 linguriţă de sare de bucătărie la 1 litru de apă) • se va administra Tincturae Valeriană sau Tincturae Convallaria în scopul ameliorării funcţiei cardiace (15-20 pic) 43 . Ea se datorează schimbărilor hormonale specifice acestei perioade. haina va fi deschisă la gât şi piept. Temperature corpului se poate ridica şi până la 40-41°C. • dacă gravida a avut mâncărimi intense. Dacă nu se acordă ajutorul de urgenţă starea se înrăutăţeşte raipd. rece • luarea unei gustări bogate în proteine.

toate acestea se vor efectua până la sosirea echipei de salvare. dispariţia mişcărilor) se va recomanda: • Consultaţia medicului de familie sau medicului specialist care supraveghează sarcina 44 . cele care deja au o experienţă –multiparele . Modificarea sau dispariţia mişcărilor fetale poate fi un semn de alarmă pe parcursul sarcinii. • un duş. • plimbări în aer liber. • exerciţiile fizice de relaxare şi plimbări la aer liber. În cazul când în urma discuţiei cu gravida depistaţi plângeri la modificări de percepere a fătului (mişcări frecvente. gravida poate avea probleme cu somnul din cauza dificultăţii de a găsi o poziţie comodă pentru odihnă. rece. Gravida trebuie să aibă o atitudine serioasă faţă de oboseală. În cazurile acestea se recomandă: cît mai multă odihnă şi şederea pe scaun ori de cîte ori aveţi această posibilitate. Se recomandă: • încurajaţi gravidei de a efectua o vizită la medicul de familie în scopul determinării hemoglobinei. În aceste cazuri se recomandă înainte de culcare: • un pahar de lapte călduţ cu o linguriţă de miere. În caz de necesitate medicul administrează preparate de fier. Asistentul social va recomanda: • consultarea gravidei la medicul de familie sau medicul specialist pentru a stabili cauza concretă • nu încurajaţi gravida să folosească medicamente fără indicaţia medicului Modificarea sau dispariţia mişcărilor fetale La decurgerea normală a unei sarcini gravida primipară va simţi prima mişcare fetală la termenul de 18-20 săptămâni de sarcină. culcaţi-o cu capul întors lateral pentru a asigura libertatea căilor respiratorii. Este contraindicată răcirea bruscă. • găsirea unei poziţii comode de somn. deschiaţi-o la gât şi piept. mai ales în primele şi ultimele două-trei luni. • la mijlocul zilei de lucru gravida este încurajată să facă o pauză pentru odihnă sau să stea puţin cu picioarele ridicate.2°C) Febra pe fonul unei sarcini este un semn al infecţiei de diversă geneză: infecţie respiratorie virală acută sau alt tip de infecţie. • evitarea activităţilor care nu sânt neapărat necesare. pe piept şi frunte aplicati-i un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umedă. încetinirea mişcărilor. echilibrată bogată în microelemente şi vitamine(din fructe şi legume). Hemoglobina în timpul sarcinii este adeseori redusă fiindcă volumul sângelui circulant creşte şi sângele devine "diluat".16-18 săptămâni de sarcină. • Febra (Hipertemia > 37.• • dacă gravida este inconştientă. Oboseala Gravidele suportă sarcina în mod diferit şi sarcinile unei femei pot decurge în mod diferit. O femeie mai corpolentă suportă sarcina mai uşor decât una suplă pentru care purtarea a 3-4 kg în plus este un lucru destul de greu. Insomnia Spre sfîrşitul sarcinii. stropiţi-o cu apă. Oboseala poate fi un simptom al anemiei. • îndeplinirea exerciţiilor de relaxare. • mîncarea regulată. Se poate întâmpla ca femeia gravidă să se simtă obosită în timpul sarcinii.

La 24 săptămâni – cu 2-3 cm.2 – 68.4%). Prematuritatea reprezintă una din cele mai frecvente şi grave complicaţii. În cazul sarcinii multiple problemele legate cu sarcina (greaţa matinală.12 săptămâni – la nivelul simfizei şi are dimensiunea unui grapefruit.2 – 76.dezvoltarea concomitentă în cavitatea uterină a doi sau mai mulţi feţi. Probabilitatea de a avea o sarcină multiplă creşte cu vârsta. Aproximativ 60% din feţii morţi şi 50% din decesele în primul an de viaţă se întâmplă la copiii născuţi sub 2500 g. Incidenţa sarcinii multiple este variabilă. Sarcina multiplă . Sarcina cu 4 sau mai mulţi feţi se întâlneşte foarte rar. Creşterea rapidă a abdomenului în sarcină poate fi în caz de sarcină plurifetală (multiplă) sau în caz de polihidramnios (o acumulare excesivă de lichid amniotic). Dacă aţi aflat în urma discuţiilor susţinute cu gravida o asemenea informaţie: • încurajaţi gravida să meargă la o consultaţie medicului de familie sau medicul specialist în scopul corectării planului de conduită a sarcinii şi/sau obţinerea unor sfaturi în prevenirea complicaţiei date. durerile de spate. Copiii ce se nasc din sarcină multiplă se numesc gemeni. Sarcina multiplă (cu gemeni). mai des se constată gestoze atât precoce (10. dar cu greutate mică la naştere (sub 2500 g). jos de ombilic sau în unele cazuri la nivelul ombiliculului. Rămânerea în urmă a creşterii volumului abdominal poate fi posibilă în caz de patologii fetale.La 36 săptămâni – fundul uterin atinge apendicele xefoid. La 70-85% femei cu sarcini gemelară au fost observate diverse complicaţii în evoluţia sarcinii şi doar la 15-30% sarcina a evoluat fiziologic. naşteri premature. . Stagnarea (oprirea. oboseala) tind să fie mai accentuate. Mamele care au avut un copil născut prematur (până la 37 săptămâni de sarcină) sau un copil născut la termen. Sarcina gemelară se constată una la 70-80 naşteri. Aproximativ 50% din numărul total de gravide nasc înainte de 37 săptămâni. . 45 .La 40 săptămâni. mai sus de ombilic sau în unele cazuri la nivelul ombiliculului.6%). Copiii care se nasc cu greutate mică au un risc crescut de moarte subită.fundul uterin coboară şi se determină la acelaşi nivel ca şi la 32 săptămâni de sarcină. Dacă aţi aflat în urma discuţiilor susţinute cu gravida o asemenea informaţie: • încurajaţi gravida să meargă la o consultaţie a medicului de familie sau medicului specialist în scopul corectării planului de conduită a sarcinii şi/sau obţinerea unor sfaturi în prevenirea complicaţiilor posibile. au nevoie de atenţie specială în timpul sarcinii. sarcina trigemelară o dată la 6000-7000 naşteri. . în cazul în care au mai existat gemeni în familia gravidei sau a partenerului. Asistentul social va încuraja gravida să efectueze o consultaţie la medicul de familie sau medicul specialist. În legătură cu aceasta sarcina multiplă evoluează mai complicat decât cea monofetală şi necesită o supraveghere mai strictă. staţionarea) creşterii volumului abdominal poate fi semnul decesului fetal în uter. . cât şi gestoze tardive (13.La 32 săptămâni – cu 2-3 cm. .La 30 săptămâni – la nivelul ombiliculului. varicele. des are loc întreruperea precoce a sarcinii multiple. dacă a fost efectuat un tratament împotriva infertilităţii sau dacă gravida a făcut o fertilizare in vitro.Creşterea bruscă sau oprirea creşterii volumului abdomenului În cazul unei sarcini fiziologice fundul uterin are aproximativ următoarele dimensiuni în raport cu vârsta sarcinii: . Greutatea mică la naştere.

Unele anti-convlusive pot determina malformaţii. În scopul prevenirii complicaţiilor: • încurajaţi gravida să meargă la consultaţie la medicul de familie sau ginecolog. în funcţie de analizele de sânge. • dacă gravida primeşte medicamente orale pentru diabet încurajaţi gravida să nu abandoneze tratamentul şi să meargă la medicul de familie pentru a preciza tratamentul şi a primi noi recomandări vis-a-vis de starea ei actuală.anomalii de dezvoltare a nou-născutului. etc.a. 46 . avort spontan. Incompatibilitatea sângelui feto-matern include incompatibilitatea de Rh-factor şi incompatibilitatea după sistema ABO. În scopul prevenirii asemenea complicaţii: încurajaţi gravida să meargă la vizitele medicale prenatale la medicul de familie sau ginecolog. poate provoca: stagnarea în evoluţie a sarcinii. deoarece crizele convulsive pot fi extrem de dăunătoare pentru copil. dar trebuie supravegheate pe tot parcursul sarcinii. de modificat dieta. Titrul înalt de anticorpi prezintă pericol pentru produsul de concepţie. Dacă mama este rezus negativ (nu posedă proteina. hipotrofia fătului. Recomandări: • încurajaţi gravida să meargă la medicul de familie sau medicul ginecolog pentru determinarea grupei de sânge şi a factorului Rh al ei şi a partenerului acesteia. Insulina nu este dăunătoare fătului. cu probleme potenţial severe la naştere. Diabetul zaharat Aproximativ 1% din femeile tinere sunt diabetice. Femeile care suferă de convulsii epileptice pot avea o sarcină normală. În acest caz pancreasul nu poate produce suficientă insulină. • încurajaţi gravida să menţină tratamntul indicat. Rh). La prima vizită prenatală gravidei i se testează grupa sanguină ABO şi factorul rezus (Rh). • dacă se suspectă incompatibilitatea de Rh-factor şi incompatibilitatea după sistema ABO încurajaţi gravida să meargă lunar la medicul de familie sau ginecolog în scopul determinării titrului de anticorpi şi determinarea grupului sanguin la mamă. Astfel. Este nevoe de o supraveghere medicală pe tot parcursul sarcinii. infecţii severe. etc. care este extrem de importantă în metabolismul glucidic al organismului. uneori este nevoie de tratament dietetic sau chiar insulină. La sarcinile repetate titrul de anticorpi antirezus creşte. • Epilepsia. aşa că se poate întâmpla ca gravida să schimbe medicamentul. Dar doza de insulină trebuie ajustată periodic. anomalii congenitale la făt. Diagnosticul se bazează pe determinarea în dinamică a titrului de anticorpi antirezus şi determinarea grupului sanguin la mamă. naştere prematură. Incompatibilitatea după sistema ABO se întâlneşte mai frecvent când mama posedă grupul sanguin 0(I). iar tatăl este rezus pozitiv (Rh–pozitiv). Discutând cu gravida sau atunci când studiaţi actele de identitate a cuplului ţineţi în vizor şi următorul detaliu: grupa de sânge şi Rh factorul ambelor parteneri.Incompatibilitatea Rh. naşterea prematură. avortul spontan. boala hemolitică la nou-născut. Diabetul necontrolat poate duce la preeclampsie. organismul mamei se sensibilizează. moartea antenatală a fătului. Posibil va fi nevoie de schimbat stilul de viaţă. Dar. Dacă diabetul (zahăr în urină) apare în timpul sarcinii. este foarte important să nu se întrerupă medicaţia anti-convulsivă. adică proteina Rh este ca un antigen către care se sintetizează în organismul mamei anticorpi specifici. la dezvoltarea fătului cu Rh-pozitiv. ş. făt mort intrauterin şi la creşterea exagerată a fătului.

frică. din bumbac. . • din când în când mama să facă câte o pauză cerând ajutor la cei din jur: soţul sau rudele. poate să simtă dureri profunde în unul din sâni sau ambii. . • dacă lăuza alăptează dar sânul nu se goleşte până la sfârşit este necesar de a stoarce laptele pentru a goli sânii. pot aduce la senzaţii de extenuare. vecinii să o ajută la treburile casnice sau să stea cu copilul. • dacă orice senzaţie de disconfort în timp de 36 ore nu dispare sau persistă. . . . Melancolie postnatală (după naştere) şi/sau depresia postnatală Mai frecvent între ziua a 3-a şi a 5-a după naştere lăuza poate trece printr-o perioadă de depresie moderată şi tensiune emoţională. Depresia poate apărea oricând în decursul primului an după naştere. în deosebi atunci când copilul doarme şi el. prietenii. nopţi nedormite. 47 . Această stare se pare că este legată de schimbările bruşte hormonale după naştere.insomnie.presiunea exercitată de degetele mamei în timpul alăptării.pierderea noţiunii timpului. tumefierea sânului sau a sânilor.3.alăptări rare. susţinerea şi compătimirea celor din jur. . “Melancolia” este de obicei de scurtă durată (nu mai mult de o săptămână) şi cel mai bun remediu terapeutic este dragostea. poate izbucni în plâns fără nici un motiv.2 Probleme posibile în perioada postpartum Angorjarea sânilor Angorjarea sânilor apare mai frecvent în a doua şi a patra zi după naştere. alături de modificările hormonale prin care trece. femeia poate să simtă următoarele: va simţi sânii mai plini şi mai grei. a căror porţiune inferioară se drenează greu. aproximativ la una din zece mame. Atunci când asistentul social va depista o asemenea situaţie va recomanda femeii: • să se odihnească cât mai mult.tendinţă de plâns.presiunea exercitată de îmbrăcămintea strâmtă.incapacitate de concentrare sau memorie. dar cel mai adesea apare între săptămâna a patra şi a opta după naştere.gânduri obsedante sau sinucigaşe. schimbarea obiceiurilor şi a programului zilnic. gravida va fi încurajată să se adreseze medicului de familie sau medicului specialist. . nodul dureroşi la palpare în regiunea sânilor. un istoric familial de sindrom depresiv. care să susţină sânii.supt ineficient. . . Depresia postnatală apare de obicei după externarea din maternitate. .sentimentul de ireal.sânii voluminoşi. Oboseala Îngrijirea unui nou-născut poate fi extrem de obositoare. Simptoamele depresiei postnatale includ: . stresul fizic şi emoţional.sentimentul că nu face faţă situaţiei.stare de deprimare profundă.iritabilitate. . Femeii i se va recomanda: • să poarte un sutien bun. . febră. . când începe secreţia laptelui sau atunci când sunt: . Amestecul de anxietate. Factorii favorizanţi sunt: modificările hormonale.

. Până la venirea ei: . furculiţe.nu lăsaţi gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical.nu încurajaţi gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. somnolenţă. băţ. hematurie. rudelor cum se simte. .extrageţi limba şi fixaţi-o în afară. Primul ajutor în asemenea situaţie va fi: • chemaţi echipa de salvare. rece. . • Dereglări vizuale: scotoame.agitaţie constantă. 3. ş. stop cardiaco-respirator.dureri fizice sau sentimentul de rău fizic.). diplopie.. . . amouroasă. dar să ceară ajutor. sau refuzul gravidei de a urma tratamentul prescris de medic. vederi tulburi. Convulsiile apărute la o gravidă pe fon de hipertensiune arterială. vomă. Putem să suspectăm o hipertensiune în sarcină atunci când gravida acuză unul sau mai multe semne de mai jos: • Afectarea SNC: cefalee severă. .a. dar nontraumatic (coada unei linguri.pierderea interesului sexual. edeme generalizate sunt manifestări de procese grave în organismul femeii. ameţeală. .gravida va fi eliberată de surplusul de haine. • în cazul în care depresie este severă încurajaţi femeia să se consulte cu medicul de familie sau medicul specialist pentru prescrierea unui tratament. secţionarea limbii de către dinţii încleştaţi. haina va fi deschisă la gât şi piept. • nu încurajaţi femeia să folosească medicamente fără prescripţia medicului. Mortalitatea maternă produsă de eclampsie variază între 1% şi 30%. Încurajaţi-o să povestească partenerului. faţa ei va fi stropită cu apă.culcaţi femeia în decubit lateral stâng. • Implicarea tractului gasrointestinal: dureri epigastrice sub rebordul costal drept.eliberaţi căile respiratorii. hemoragii cranio-cerebrale. . În structura cauzelor de deces matern gestozele ocupă tradiţional locul 2 – 3. deces prin asfixiere.2. pe piept şi frunte pute-i aplica un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umed. Pe parcursul accesului convulsiv eclamtic sunt posibile următoarele accidente: traumatizarea gravidei prin cădere. .calmaţi gravida şi rugaţi-o să evite mişcărilor energice. Stări de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală Hipertensiunea arterială în sarcină Până la momentul de faţă gestozele tardive rămân o problemă actuală a obstetricii contemporane şi ocupă un loc important în structura mortalităţii şi morbidităţii materne şi perineale.culcaţi femeia în decubit lateral stâng. 48 . • este important de reţinut că tratamentul gestozelor tardive cu hipertensiune arterială este posibil numai în condiţii de staţionar.indiferenţă faţă de copil sau chiar neglijarea lui Dacă în urma discuţiilor cu femeia sau din propriile observări depistaţi unele din semnele enumerate mai sus veţi recomanda femeii : • să nu lupte singură cu ea. greaţă. . • Afectarea sistemului respirator: dispneie Dacă aţi suspectat o hipertensiune arterială: • chemaţi echipa de salvare. anurie. • Afectarea rinichilor: oligurie.deschideţi larg gura cu orice obiect dur. ce se instalează în urma gestozelor tardive netratate sau tratate incorect. Până la venirea ei: .

Patologia dată se întâlneşte la 0. stare generală gravă (tensiunea arterială scade. polip.• între dinţi plasaţi coada unei linguri de lemn. este important de reţinut că. sângerări vaginale iniţiale absente sau moderate cu sânge întunecat (are loc hemoragie internă. aflându-se mai jos de partea prezentată a fătului. apare pe neaşteptate. Apoplexia utero-placentară are la bază de cele mai dese ori hipertensiunea arterială. gravida va fi eliberată de surplusul de haine. molă hidatiformă. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. II. faţa ei va fi stropită cu apă. dar poate apărea şi mai devreme. gravida poate să fie în stare de şoc. Hemoragiile în sarcină Hemoragiile vaginale pe parcursul sarcinii pot fi cauzate de: I. tratamentul gestozelor tardive cu hipertensiune arterială este posibil numai în condiţii de staţionar.a.5%. ş. sângerarea se manifestă fără dureri. episod de apoplexie uteroplacentară în anamneză. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. 49 . băţ sau orice alt obiect dur. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. ş. În asemenea caz sarcina este avansată. .a. Apoplexia uteroplacentară . Patologie legată de sarcină Iminenţă de avort spontan . dar poate fi şi ca rezultat al traumatismului şi/sau abuz fizic.1-0. În asemenea cazuri asistentul social: • va anunţa medicul de familie sau medicul specialist sau va chema echipa de salvare. endometritele (inflamaţie a uterului). Stări patologice care nu au nimic în comun cu sarcina: patologia colului uterin – endocervicoză. sângele este roşuaprins.40. placenta jos înserată) – placenta care este situată în întregime sau parţial în segmentul inferior al uterului. Cauzele cele mai frecvente a apariţiei acestei complicaţii sunt: avorturile spontane sau cele medicale însoţite de chiuretaj uterin. rece. Sarcină ectopică (extrauterină) – dureri abdominale intense. hipoxie acută cu deces fetal în uter.stare când gravida sângerează abundent cu cheaguri. haina va fi deschisă la gât şi piept. În cazul unei sarcini extrauterine oul fertilizat se prinde în cele mai dese cazuri la nivelul unei trompe uterine (fallopiene) În asemenea cazuri asistentul social: • va anunţa medicul de familie sau medicul specialist sau va chema echipa de salvare. însoţite sau nu de sângerare. În funcţie de varietăţile inserţiei placentei (localizarea placentei) volumul sângerării este mic sau mare (până la 1 litru la sfârşitul sarcinii).într-o sarcină avansată: Prezentaţia placentei (totală sau parţială. care are loc înainte de naşterea fătului. Frecvenţa acestei patologii variază între 0. malformaţii uterine. formarea hematomului retroplacentar(între placentă şi uter). cancer. pe piept şi frunte pute-i aplica un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umed. abdomenul dureros la palpare.8%. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat.decolarea înainte de termen a placentei normal înserate. abdomen şi uter tensionat. pulsul se intensifică. mai frecvent în ultimele 10-12 săptămâni de sarcină. polihidramnioza. nu lăsaţi gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. sarcina gemelară. Apoplexia uteroplacentară tipică se manifestă prin dureri permanente mari lombaro-abdominale. ajungând sau acoperind orificiul intern. calmaţi gravida. are dureri dar nu avortează şi nu se afectează copilul. nontraumatic. uterul în tonus.

• nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. este o stare de urgenţă. hemoragii intraventriculare. retinopatia prematurităţii.• • • va informa gravida să păstreze lingeria pătată cu sânge pentru a o arăta medicului sau echipei de salvare. RPM la sau după 37 săptămâni de gestaţie se consideră la termen. dar nu se limitează la următoarele: A. hemoragia obstetricală. benzodiazepinilor sau a altor droguri Fumatul 50 . nou-născuţii prematuri. agravează mortalitatea perinatală într-un procent ce depăşeşte 75%. Nou-născutul prematur. Ruperea prenatală a membranelor (scurgerea lichidului amniotic) Ruperea prenatală a membranelor (RPM) amniotice înseamnă că stratul protector de lichid amniotic din jurul copilaşului nu mai există. la care se adaugă sechelele psihomotorii şi costurile ridicate impuse de îngrijirea unui prematur. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. maladii cronice pulmonare şi retard de dezvoltare. Factorii de risc pentru naştere prematură includ. marijuanei. Asistentul social în asemenea situaţie: • va chema echipa de salvare. nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical este important de reţinut că. prin deficienţele funcţionale şi morfologice pe care le prezintă. care supravieţuiesc deseori au maladii severe cum sunt enterocolita necrozantă. B. Vârsta mai mică de 18 ani sau mai mare de 35 de ani Biopsie ţintită a colulului uterin 3 sau mai multe pierderi a sarcinii în primul trimestru Orice pierderi în trimestrul doi Naştere prematură în antecedente Antecedente de miomectomie Dilatare cervicală mai mult de 1 cm către 32 săptămâni de gestaţie Cerclaj pe col uterin Iritabilitate sporită uterină(tonus uterin sporit) Activarea sistemului fetal sau matern hipotalamo-pituitral-adrenalic Stres în familie sau în viaţă Stres fetal ca retardul creşterii intrauterine Folosirea cocainei. Mai mult ca atât. transparent şi/sau prelungirea eliminării lichidului amniotic la momentul apariţie ajutorului medical specializat. RPM se manifestă prin scurgerea bruscă din vagin a unei anumite cantităţi de lichid. Rupere prenatală a membranelor este definită ca ruperea spontană a membranelor până la instalarea contracţiilor uterine regulate. de obicei. Naşterea prematură constituie o problemă obstetricală de o importanţă deosebită. care poate fi tratată numai în condiţii de staţionar specializat. Identificarea şi tratarea cauzelor care stau la baza naşterii premature poate influenţa potenţial reducerea morbidităţii şi mortalităţii perinatale. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. indiferent de origine. • îi va propune gravidei să folosească un scutec uscat până la apariţia ajutorului medical. Factorii de risc din anamneză şi demografici Căsătorie neînregistrată Nivelul jos al educaţiei (studii primare sau medii incomplete). RPM până la termenul de 37 săptămâni de gestaţie se consideră până la termen (prematur). Naşterea prematură Naşterea prematură este definită ca naşterea care are loc între 22 şi 37 săptămâni amenoree.

Semnele şi simptomele naşterii iminente includ: • Dorinţa necontrolabilă de a expulza • Bombarea perineului şi rectului • Degajarea căpşorului fetal.Alte infecţii sistemice sau maladii febrile D. • îi va propune gravidei să folosească un scutec uscat pentru aprecierea scurgerii lichidului amniotic.C. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. .Polihidroamnios .Pielonefritele sau infecţiile urinare .Sarcini multiple . 51 .Anomalii uterine . • Mama constată că „copilul vine” În cazul dat persoana care este alături de gravidă: • Va rămâne calm şi va explica procedura mamei şi partenerului ei • Va rămâne cu femeia şi va ruga pe cineva să anunţe echipa de salvare şi/sau va anunţa medicul de familie sau medicul specialist.Trauma.Problemele autoimune .Miom uterin F.Coagulopatii ereditare .Hemoragii vaginale după 12 săptămâni în sarcina prezentă E. Naşterea de urgenţă (la domiciliu) Uneori travaliul (naşterea) progresează atât de repede încât nu mai este timp pentru o asistenţă profesională – în maternitate.Hipertensiunea . Maladii materne care se asociază cu naştere prematură . - Folosirea alcoolului Inflamaţii Vaginoză bacteriană la femeile cu naştere prematură în anamneză Infecţie cu Streptococ din grupa B (SGB). Distensie patologică a uterului . este important screening-ul pentru protejarea sănătăţii nou-născutului. .Violenţă domestică .Maladii severe cardiace. Hemoragie deciduală .va încuraja parturienta (femeia în travaliu) să respire repede şi superficial. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. În asemenea situaţie asistentul social: • va chema echipa de salvare şi/sau va anunţa medicul de familie sau medicul specialist.Diabetul . renale sau pulmonare .Dereglări tromboembolice ereditar Semne ale naşterii premature pot fi: contracţii uterine durează mai mult de o oră. • dacă ajutorul medical specializat se reţine persoana care va asista naşterea va efectua următoarele: . Nu este un factor de risc direct pentru NP. au o durată de 30 secunde.va încălzi camera.Intervenţii chirurgicale în sarcină . • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. accidente rutiere . se repetă la fiecare 5-10 minute.Infecţii cu transmitere sexuală .

Protocol de conduită a unei naşteri de urgenţă Etape Perioada de expulzie Procedura Rămâneţi calm şi supravegheaţi femeia. explicaţi procedura. aţă de mătase pentru naştere. haine) făcute sul sub fesele mamei.dacă nu mai este timp.va ruga femeia să nu se screamă sau să ţină picioarele împreunate.dacă este posibil. Aplicaţi o presiune minimă pe căpşorul copilului pentru ghidarea lentă şi controlul naşterii lui. Facilitează naşterea Previne sau minimalizează trauma căpşorului copilului 52 . o pereche de foarfece. deoarece se poate provoca lezarea creierului la copilaş. scutecele. parturienta se aşează pe o masă sau pat. . ştergarele. Argumentarea Înlăturarea anxietăţii Pregătiţi suprafaţa. mirosului şi nuanţei lichidului amniotic (curat. . picioarele sprijinite pe scaune şi cu un lighean curat dedesubt. .va spăla zona genitală a mamei şi mâinile asistentului cu apă fiartă şi răcită şi cu săpun sau detergent dacă va permite timpul.începe o dată cu dilatarea completă a colului uterin şi se termină după expulzia fătului. • perioada de delivrenţă şi expulzie a placentei (locului). se aştern prosoape curate (sau orice bucată de ţesătură curată. Spălaţi perineul cu soluţie pentru curăţire dacă vă permite timpul. încercând să întârzie naşterea. cu fesele pe margine. Îngrijirea şi supravegherea va include: • perioada de expulzie .. • Asistenţa în naştere constă în degajarea prudentă a capului fetal fără protejarea perineului matern. Spălarea sistematică şi calitativă a mâinilor şi utilizarea mănuşilor sterile (dacă sunt) este de o maximă importanţă. meconial. • îngrijiriea imediată a nou-născutului. ajutaţi mama să ocupe o poziţie sigură şi confortabilă. • Aprecierea cantităţii. • Aprecierea caracterului şi eficacităţii scremetelor. sangvinolent).

Înlăturaţi orice urme ale membranelor amniotice de pe faţa copilului. Eliberaţi cu atenţie căile respiratorii ale copilaşului înfăşurând pe deget un scutec curat su orce bucată de ţesătură curată. Dacă este necesar. Previne expulzia bruscă a capului fetal şi trauma posibilă a perineului Rugaţi ca parturienta să răsufle adânc în timpul contracţiei când are loc degajarea căpşorului. Puneţi două ligaturi pe cordonul ombilical: prima la nivelul perineului femeii. Uscaţi copilul. Nu forţaţi corpul copilului în timpul naşterii. Femeia se screme în timpul contracţiilor Aplicaţi o presiune uşoară în jos pe capul copilului. Separaţi nou-născutul de mamă în scopul acordării îngrijirilor imediate ale nounăscutului Facilitează termoreglarea şi adaptarea nou-născutului la viaţa extrauterină. până când va deveni vizibil umărul anterior (cel de sub simfiză) Aplicaţi o presiune uşoară în sus pe capul copilului. Înlăturaţi orice urme ale membranelor amniotice de pe faţa copilului. Dacă este necesar. membre. Asigură menţinerea sigură a copilului. cât copilul se naşte. până când va deveni vizibil umărul posterior (cel de partea perineului) Susţineţi întreg corpul copilaşului cu toată suprafaţa mâinilor atât timp. corp. Ştergeţi mucusul de pe corpul copilului cu un prosop curat sau tifon. a doua la 5 cm. Aliniază capul fătului cu umerii pentru a facilita naşterea lor. Permiteţi ca restabilirea poziţiei să se producă. Fixaţi timpul naşterii nounăscutului. 53 . efectuaţi o aspiraţie a căilor respiratorii (un nou-născut sănătos care respiră bine şi ţipă imediat nu are nevoie de aspiraţie) Continuaţi susţinerea căpşorului cu ambele mâini. de la inelul ombilical al copilului. Îngrijirea imediată a nounăscutului Susţineţi căpşorul cu ambele mâini atât timp cât acesta se degajă. incizaţi între ligaturi cordonul ombilical cu foarfecele. Presiunea nepotrivită poate trauma coloana vertebrală în regiunea cervicală a nou-născutului.Poziţionaţi ştergarul între fanta genitală şi anus şi aplicaţi un suport gentil asupra perineului Minimalizează contaminarea în procesul naşterii din cauza expulziei de materii fecale şi minimalizează traumatizarea perineului. Ştergeţi mucusul de pe faţa copilului cu un prosop curat sau tifon. efectuaţi o aspiraţie a căilor respiratorii (un nounăscut sănătos care respiră bine şi ţipă imediat nu are nevoie de aspiraţie).

Înveliţi copilul şi mama cu un prosop curat.Perioada de delivrenţă şi expulzie a placentei (locului) Plasaţi copilul pe abdomenul mamei. Încurajaţi alimentaţia naturală. Hemoragia (sângerarea) din vagin Una din stările de urgenţă în perioada de lăuzie este hemoragia din vagin. o bucată de ţesătură) curat pe perineu după ce aţi curăţat perineul de eliminări în urma naşterii. Asistentul social în asemenea situaţie: • va chema echipa de salvare. Dereglările stării generale se manifestă prin slăbiciuni. Apreciaţi hemoragia probabilă din timpul naşterii şi fixaţi cifra. rupturi a căilor moi de naştere. mai frecvent. uscat. endomiometrita erozivă. hematometra. Puneţi o bucată de tifon. Evaluaţi aici scorul Apgar la 1 minut şi 5 minute. Stările de urgenţă în perioada de lăuzie Facilitează contracţiile uterine controlând astfel sângerarea femeii. la prolabarea sau inversia uterului. Aşteptaţi semnele de decolare a placentei . Copilul se află pe abdomenul mamei. Rugaţi femeia să se screamă la o contracţie pentru a expulza placenta. Sângerarea din vagin poate fi sub formă de get sau în formă de porţii de sânge cu cheaguri ce se repetă. 54 . Asigură delivrenţa sigură a placentei. Înveliţi-ii cu o bucată de ţesătură curată şi dacă e nevoie cu o plapumă. Înregistrările efectuate de persoana care a asistat naşterea Data şi ora naşterii Data şi ora decolării placentei Scorul Apgar Sexul copilului Starea perineului Anomalii sau accidente la naştere. Încercările timpurii de a delivra placenta pot duce la ruperea cordonului. ştergar.Fundul uterin se ridică în sus în abdomen sau uterul devine mai dur. o bucată de ţesătură) curat sub fesele lăuzei. oboseală nemotivată. Ajută la contracţia uterină dacă travaliul şi naşterea rapidă predispun femeia la o hemoragie postpartum Masaţi uşor uterul pentru a-l ajuta să se contracte. Placenta cu membranele ei se vor colecta într-o pungă de polietilenă curată pentru a fi transportată împreună cu mama şi nou-născutul la o instiuţia medicală. pot fi: reziduuri placentare. palpitaţii cardiace. Puneţi o compresă de tifon.Jetul de sînge întunecat din vagin . (scutec. (scutec. vertijuri. Cauzele acestei stări. ştergar.Alungirea cordonului umbelical (ligatura cordonului ombilical care aţi fixat-o lângă perineu a coborât) . nedepistate la controlul în valve postnatal. precoce. Fixaţi timpul naşterii placentei. Ţineţi mama şi copilul la cald.

dureri în membrele inferioare. Febră Consultaţia medicului de urgenţă este necesară şi în cazul apariţiei febrei. În caz de dureri în regiunea inferioară a abdomenului cu lohii de culoare şi miros neobişnuit şi febră asistentul medical: • va chema echipa de salvare şi/sau va anunţa medicul de familie sau medicul specialist. Durerile pot fi localizate în regiunea sânilor. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. în numai câteva zile Încurajaţi femeia să se prezinte la maternitate atunci când: • Apar primele contracţii uterine. disconfort. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. senzaţii de urinare frecventă • Diaree • Cefalee • Creşterea bruscă în greutate. slăbiciuni. care deseori se manifestă prin dureri în partea de jos a abdomenului sau a spatelui. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. în regiunea inferioară a abdomenului. Durerea O stare de urgenţă în perioada de lăuzie şi necesitatea de consultaţie urgentă a medicului este durerea. ca rezultat a unui proces inflamator sau lactostază.• va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. din tractul genital şi necesită spitalizare. • este important de reţinut că. varice • Oboseală nemotivată. La apariţia acestor simptoame se recomandă de urgenţă: • consultaţia medicului de familie sau medicului specialist şi/sau se va anunţa echipa de salvare. şi a semnelor de inflamaţie a sânilor. Aceste contracţii sunt regulate si apropiate ca interval de timp. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. vertijuri • Dereglări ale micţiunii în formă de usturime. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. care sunt primele semne a mastitei puerperale sau cu dureri în regiunea inferioară a abdomenului şi lohii de culoare şi/sau miros neobişnuit fiind semne a endomiometritei puerperale. Febra mai frecvent poate fi asociată cu dureri în regiunea glandelor mamare. hemoragia postpartum reprezintă o pierdere de sânge de 500 ml sau mai mult. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. • În caz de eliminare a dopului gelatinos (mucus sangvinolent) din vagin • Dacă s-au scurs apele (lichidul amniotic) 55 . în caz de proces septico-purulent a organelor genitale. în regiunea anusului cu semne de inflamaţie locală şi dilatarea varicoasă a venelor fiind consecinţe a tromboflebitei sau flebotrombozei. Important!!! Încurajaţi femeia pentru o consultaţie la medicul de familie sau medicul specialist în caz de prezentare a următoarelor semne de pericol: • Prurit cutanat constant • Febră • Vome sau greţuri • Edeme la mâini şi picioare. dureri în regiunea perineală ca rezultat a plăgilor postnatale şi hemoroizilor.

câte o dată are senzaţia că-i fuge pământul de sub picioare. care la moment se află la bunei. ambii soţi lucrează în gospodărie. dar ea alimentează copilul până-n prezent cu sân şi de aceia nu are ciclu. în ultimul timp are „pofte”. 12. căsătorită. 42 ani. Eliminări din vagin neagă. musculiţe în faţa ochilor. nu are un loc stabil de trai şi de lucru. Este însărcinată. 20 ani primipară. ambii nu sunt încadraţi în câmpul muncii. ( fundul uterului se află la nivelul ombiliculuilui) nu stă la evidenţa medicului de familie pentru îngrijiri antenatale. Aplicaţii practice: Analizaţi studiile de caz. v-aţi planificat o vizită la doamna M. Sarcinile: • • Enumeraţi semnele clinice ale problemelor posibile sau a stărilor de urgenţă în fiece caz Descrieţi şi argumentaţi acţiunile D-voastră. au o fetiţă de 3 anişori. doamna F. doamna A. a însemnat-o după naştere numai o dată. vârsta sarcinii 36 săptămâni. 11.. La moment se plânge de dureri în regiunea lombară şi eliminări neabundente sangvinolente din vagin. 9. Din discuţie menţionează că de vre-o trei zile nu simte copilul. când a fost luată la evidenţă. ţinându-se de burtă şi la momentul apariţiei D-voastre exclamă „vine copilul”. La moment locuieşte la concubinul sau. doamna C. („degrabă trebuie să nasc”). Vă spune că nu are poftă de mâncare. • • Studiu individual 56 . Mişcările fătului le simte bine. de jumătate de an locuieşte împreună cu un alt bărbat. au teren arabil. Se plânge de greţuri. 36 ani.Dacă a trecut termenul aşteptat de naştere În cazul când nu simţiţi mişcările copilului de mai multe ori în ultimul trimestru al sarcinii Solicitaţi asistenţa de urgenţă la apariţia oricărui din următoarele semne de urgenţă: • Eliminări sangvinolente din vagin (hemoragii) • Scurgerea lichidului amniotic • Dureri în abdomen • Edeme care progresează rapid • Dereglarea vederii • Eliminări abundente nesangvinolente din vagin. celibatară. în piaţă. doamna S. mai ales dimineaţa. 42 ani. 7. căsătorită. soţul este plecat la muncă peste hotare de 2 ani şi nu are nici o veste de la el. La bătaia în uşă doamna nu răspunde. doamna B. Este însărcinată în ultima lună de sarcină. Din casă auziţi strigăte şi geamăte înăbuşite. 24 ani. care locuieşte singură împreună cu fiica de 15 ani. locuieşte în cămin împreună cu soţul. 18 ani. este palidă. gravidă 38 săptămâni.. vârsta sarcinii 34 săptămâni. supraveţuiesc din îndemnizaţiile ce le oferă statul pentru copii. La moment este însărcinată. menstruaţie nu are. motivează prin lipsă de timp. În timpul discuţiei se plânge de oboseală permanentă. 1. are un copil de 1 an. are 2 copii. La moment este însărcinată în luna a patra şi sunt foarte bucuroşi. este la evidenţa la medicul de familie dar a fost numai o dată la control. 10. În timpul discuţiei a avut o durere puternică în partea de jos a abdomenului şi pe picioare s-au scurs apele. gravida X.. 8. Când întraţi găsiţi următoarea situaţie: gravida se află culcată în pat. 26 ani. se plânge de cefalee. Nu stă la evidenţă la medicul de familie. casnică. lucrează vânzătoare de mărfuri de uz casnic..

Bucureşti. Argumentaţi necesitatea cunoaşterii materiei în activitatea profesională 4. Chişinău. şi coaut. 1997. Chişinău. “Tipografia Centrală”. Pregătirea psiho-emoţională a gravidei şi membrilor familiei ei către naştere. 278 pag. Synergy Communications. din 28. Ed. Prezentaţi un caz din experienţa Dvs. Chişinău. Joan Mogul Carrity. 152 p 17. Paladi Gh. Ghidul B Naţional de Perinatologie “Serviciul perinatologic regionalizat: nivele şi conţinut”. editat cu suportul Direcţiei Elveţiene de Dezvoltare. Cerneţchi. Friptu V. Paladi Gh. 296 pag. Ghid de consiliere în avortul de prim trimestru.. Obstetrica. 6. Ghid practic în asistenţa antenatală pentru medicii de familie. Chişinău 2006. Chişinău. Friptu cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova. 2005. România. Boyd Joni şi coaut. 160 p. 2007. 2004. Compendiu. Tipografia Centrală. R. Chişinău. Planned Parenthood of New York City.Trad. Chişinău 2006. V. 5. 11. ediţia a doua. Tipografia Centrală. II.. Chişinău 2006.1. Chişinău. 2006. Tipografia Centrală. Mary Ann Castle. 13. Obstetrica fiziologică şi patologică. 19. 18. Obstetrica patologică. Modul „Asistenţa antenatală”. ediţia a doua. Compendiu „Pregătirea psiho-emoţională a gravidei şi a familiei ei”. 2007. 1996. Chişinău. 165 p 4. aprobat de MS al RM nr. Combinatul Poligrafic. 2005. vol. 1993. şi adapt. 3. Comendant. 165 p. 14. Tipografia Centrală. editat cu suportul UNFPA. 248 pag 9. Chişinău 2006. Chişinău. Stratulat Petru şi coaut. 2005.. Chişinău 2006. “Tipografia Centrală”. 7.05.”ALL”. Managementul îngrijirii nou-născutului. Chişinău. volumul 3. Programul Naţional de ameliorare a asistenţei în planificarea familiei şi protejarea sănătăţii reproductive în RM anii 1999 – 2003. Volumul 2 al Protocoalelor de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie”. 2.139. Sănătatea reproducerii. Programul de instruire în perinatologie. Î. “Lumina”. O. forma 113/e. Ed. V. Combinatul Poligrafic. Hodorogea. “Tipografia Centrală”. Evidenţiaţi posibilele greşeli în procesul de asistenţă perinatală care duc la apariţia stărilor de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală. S. 8. 3. Manual. Copyrigt 1996. 103 p. “Vera Bostan”. USA.2002. 2005. 57 . Ghid A Naţional de Perinatologie „Pprincipii de organizare şi acordare a asistenţei peirnatale”. 15. Supliment la Ghidul C Naţional de Perinatologie „Protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie”. 2. Ghidul viitoarei mame „Cum să ai un Făt Frumos şi Sănătos”. Baltag. 2006. „Supliment la Ghidul C Naţional de perinatologie: protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie”. 2005. 10. Carnetul Medical Perinatal. 151 p.. 206 pag 16. Explicaţi importanţa activităţii asistentului social în îngrijirea perinatală BIBLIOGRAFIE: 1. Ontario. vis-a-vis de situaţiile descrise mai sus şi modul în care a fost soluţionat. 12. Principiile practicii perinatale.I. 120 p. Vîrtej P.

Adaptarea nou-născutului normoponderal (cu greutate normala la naştere) Copilul. prematuri.. Unitatea indisolubila dintre mamă şi făt din timpul sarcinii şi a naşterii se întrerupe şi nou-născutul începe adaptarea la viaţa extrauterină. supramatur. vârsta gestaţională. Tema 3. Ed. odată “venit pe lume”.4. Adaptarea nou-născutului normoponderal (cu greutate normală la naştere) 3. Alimentaţia naturală a nou-născutului 3. în fiecare organ. necesită o atenţie aparte impusă de particularităţile sale. Copiii prematurii 3. mecanic şi metabolic de către organismul 58 . W. Procesul de durere întâlnit în cadrul neonatal Cuvinte cheie: nou-născutul. Tema 3.5.20. dismaturitatea. română sub red. Perioada de nou-născut este perioada din viaţa copilului care însumează primele 30 de zile din viaţă.2. Îngrijirea esenţială a nou-născutului sănătos 3. W.1. Bucureşti. 3. R.Vlădărescu. Separarea la naştere a fătului de placentă este un proces critic (un proces “de răscruce”). 3.3. ÎNGRIJIRILE NOU-NĂSCUTULUI. brusc. care implică modificări funcţionale în fiecare sistem.1. Beck jr. ÎNGRIJIRILE NOU-NĂSCUTULUI. fiinţa umană – până atunci protejată termic. 1997. Obstetrică şi ginecologie. de vulnerabilitatea sa crescută. “Almatea” ediţia în l.

Nou-născut imatur – copil. ÎNFĂŞATUL. EDUCARE. A cunoaşte indicaţiile pentru utilizarea manoperelor de îngrijire în neonatologie 59 . Menţionăm principalele “probleme” adaptive ale nou-născutului. născut la termen. ÎMBĂIEREA.mare pentru vârsta gestaţională dată (copiii cu indicele maturizării morfologice mai mult de 2 devieri standarde sau mai mult de 20 percentile pentru vârsta lui gestaţională. nou-născutul trebuie să fie uscat • • copilul se examinează la lumina zilei sau la lumina lămpilor de zi mâinile examinatorului trebuie să fie uscate şi calde 3. Corespunde copilul vârstei sale gestaţionale? SGA (Small for gestational age). fundamentale. ÎNGRIJIREA ESENŢIALĂ A NOU-NĂSCUTULUI SĂNĂTOS CUVINTE CHEIE: ÎNGRIJIRE. cu particularităţi morfologice şi funcţionale caracteristice prematurului.mamei . ROMINGUL. • • • copilul se examinează în primele ore după naştere temperatura încăperii unde se află nou-născutul va fi 24 – 26° C examenul se efectuează în incubator sau pe măsuţă cu sursă de încălzire.2. A sistematiza manoperele utilizate în practica neonatală în formă de modul 2. Variantele vârstei gestaţionale a)nou-născut matur (născut între 37 şi 42 săptămâni) b)nou-născut prematur (născut până la 36 săptămâni de sarcină) c)nou-născut postmatur (născut după 42 săptămâni după sarcină). Forma asimetrică: deficit al indicilor pondero-staturali (<10 percentile) LGA (Large for gestational age).trebuie să se deprindă rapid să facă faţă unor schimbări funcţionale esenţiale.mic pentru vârsta gestaţională dată (indicele gastiologice întârzie maturităţii cu două devieri standarde sau constituie mai puţin de 10 percentile a greutăţii pentru vârsta de gestaţie) Variantele SGA: Forma simetrică: nou-născut la termen marchează greutatea mica la naştere. Obiectivele : 1.

c) înfăşarea strânsă a copilului. curăţenia. e) descântec. altor lichide între alăptările la sân. b) administrarea precoce a laptelui de vacă sau capră (în primele luni) fără a fi necesar. Practici nocive care au existat şi continuă să mai existe sunt: a) administrarea ceaiului. copilul fiind aproape de mamă. De asemenea. Alimentaţia naturală precoce. În maternităţi până nu de mult copiii erau separaţi de mame. tehnica efectuării. Sentimentele nou-născutului se dezvoltă începând cu perioada aflării sale în uterul matern. Când se începe îngrijirea şi educarea nou-născutului? Predispoziţia ereditară împreună cu educarea. precauţiile şi complicaţiile în efectuarea manoperelor Viziunea generală pentru întreaga asistenţă neonatală Este ca copiii să aibă un început de viaţă cât mai sănătos posibil. Necesităţile esenţiale ale oricărui nou-născut includ respiraţia. căldura. reduce atât riscul hipotermiei. Practicile de îngrijire “nocive” existente În fiecare societate. cordonul ombilical poate fi sursa cea mai frecventă de sepsis neonatal şi. De exemplu. mama şi nou-născutul erau lipsiţi de posibilitatea de a fi vizitaţi de rude în maternitate. 60 . în locul adresării la medic. emoţiile fiecărui om formează şi determină personalitatea. îngrijirea în sarcină. d) legănarea pe picioare. de asemenea. previne infecţiile. Un nou-născut face parte din una din următoarele categorii la naştere: Normal Normal. A cunoaşte echipamentul. Evident. Copilul încă în stare de dezvoltare intrauterină participă în viaţa mamei. în cazuri de îmbolnăvire a nou-născutului. de infecţie tetanică.3. asistenţa esenţială bună acordată va preveni multe urgenţe neonatale. În orice localitate există practici dăunătoare ce trebuie înlăturate pentru a îmbunătăţi calitatea îngrijirii neonatale. naştere şi perioada neonatală are o corelaţie trainică cu practicile tradiţionale care pot fi calificate ca benefice sau nocive. alimentaţia şi dragostea. cât şi al hipoglicemiei şi icterului. mamele nu participau la îngrijirea copilului. dar necesită atenţie deosebită (AOC) Greutate mică la naştere Cu complicaţii Copiii pot să treacă rapid de la stări aparent normale la stări grave de îmbolnăvire.

Capacitatea omului de a simţi. că se potriveşte în cazul nou-născuţilor bolnavi sau prematuri. ci prelungirea contactului dintre mamă şi prunc. Scopul primei alăptări nu este alimentaţia ca atare. Dacă în timpul naşterii mamei i s-au dat unele medicamente (din grupa anesteticelor). Prima hrănire nu trebuie forţată. şi mai ales ale tatălui. ca vocea părinţilor şi muzica. odată cu “instituţionalizarea” naşterilor. un factor benefic. ea va surveni de sine stătător pe parcursul primei ore. Concepţiile generale privind îngrijirea nou-născutului sănătos în legătură cu politica naţională de fortificare a asistenţei perinatale din Republica Moldova Pe parcursul anilor. fiziologică a pruncului la viaţa extrauterină facilitarea contactului imediat şi ulterior dintre prunc. pe care îl pot îmbunătăţi părinţii. Contactul armonios cu fătul este excelent. atingerile mamei. de a avea emoţii se dezvoltă din uter. probabil. resimte consecinţele dispoziţiei proaste a mamei. De aceea el are nevoie de muzică. de acum în această fază. pentru a fi alăptat. însă pruncii sănătoşi merită o altă abordare. Pendulul îngrijirii instituţionale şi-a început oscilaţia inversă. spitalele stimulând funcţionarea cuplului mamă-prunc ca o unitate integră şi principiile de axare către familie. mamă şi familie stabilirea unor mecanisme sau indici pentru depistarea rapidă şi înlăturarea stărilor de boală la nou-născuţi promovarea alăptării precoce ca fiind forma cea mai bună de alimentare a nou-născutului punerea la dispoziţia părinţilor a resurselor de instruire pentru a-i ajuta la îngrijirea pruncului acordarea îngrijirii medicale preventive şi efectuarea examinărilor recomandate nounăscuţilor. În primele ore de după naştere pruncul este vioi. duioşia mamei au drept urmare apariţia primilor muguri ai raţiunii umane. dar şi sunetele externe.Efectele majore a influenţei părinţilor până la naşterea copilului persistă pe toată viaţa. a apărut tendinţa de a privi nounăscutul ca pe un “pacient” aparte. Efectuarea primei alimentari Imediat după naştere copilul sănătos va căuta hrana în mod instinctiv. copilul poate să nu fie vioi. Un astfel de punct de vedere. Se spune că procesul de naştere a copilului este terminat în momentul în care copilul este transferat de la placentă la sân. Iată câteva modalităţi de a atinge această uniune: • • • • • • facilitarea procesului de adaptare calmă. Atenţia faţă de făt. Începând de la 5 luni de gestaţie copilul aude nu numai bătăile cordului matern. activ şi darnic de a fi alimentat. 61 . Copilul. de glasul duios. ataşarea mamei faţă de copil.

Atitudinea sufletească. De acum înainte nu există nici o justificare pentru separarea unui nou-născut sănătos de mama sa. de mamă va avea grijă moaşa.Este foarte importantă participarea la naştere a tatălui sau a bunicii. având în grija lor mai mulţi prunci deodată. Reguli de contact între mamă şi nou-născut: contactul dintre mamă şi nou-născut trebuie să înceapă imediat după naştere. Primul contact dintre prunc şi familie Imediat după naştere trebuie stimulat contactul permanent al nou-născutului cu mama. tata. “procedurile obligatorii” de îngrijire a nou-născutului trebuie amânate pentru mai târziu. lor le apare dragostea rapidă faţă de micuţul neputincios. iar frica de infectare a nou-născutului era luată drept motiv pentru limitarea contactului dintre mamă şi prunc. Aceasta oferă susţinere nu numai tinerei mame. cu excepţia cazului când mama cere expres singurătatea altor membri ai familiilor trebuie să li se permite vizite fără restricţii. dragostea şi căldura persoanelor apropiate îi înconjoară pe mamă şi prunc într-o atmosferă biologic benefică. dar luându-se în considerare dorinţa de intimitate şi drepturile altor lăuze. În mod ideal. în sala de naşteri. la discreţia mamei. asistentele se ocupă de îngrijirea pruncului. Copiii care necesită îngrijire şi monitorizare intensivă trebuie să fie de asemenea împreună cu mamele. de nou-născut va avea grijă asistenta medicală. În salonul pentru nounăscuţi. Toate unităţile medicale noi trebuie să dispună şi de saloane mici unde mama să se afle alături de pruncul ei. Tradiţional se consideră că saloanele pentru nou-născuţi erau “mai curate” decât rezervate mamelor. îl mângâie. În pofida existenţei regulilor de spălare pe mâini. Conceptul maternităţii şi al îngrijirii nou-născuţilor în mediul familial a căpătat o susţinere largă. pe de altă parte. Atunci când nou-născutul se află în aceeaşi încăpere cu mama sa. Când mama. Salonul pentru pruncii în stare satisfăcătoare trebuie rezervat pentru nou-născuţii ale căror mame sunt obosite sau nu se simt bine. Trebuie de format condiţii ca mamele să poată participa la îngrijirea copiilor gravi. îngrijesc de el. mama are de obicei grijă de prunc (aşa cum va face când se vor întoarce acasă). Capacităţile existente trebuie să fie adaptate astfel încât să li se permită nounăscuţilor să fie alături de mamă. în saloanele pentru nou-născuţi potenţialul infectării este mai mare decât în cele pentru mame. Numai copiii şi mamele în stare gravă şi foarte gravă pot fi izolaţi până la ameliorarea stării. Dacă 62 . ci şi familiei sale prin maximalizarea implicării partenerului şi liberalizării regulilor de vizitare din partea celor apropiaţi. astfel încât părinţii să aibă posibilitatea să se afle un timp cu copilul lor contactul permanent al pruncului cu mama sa trebuie să constituie o regulă de bază. bunica se uită la nou-născut.

Din fericire. suprafaţă de naştere curată pentru reducerea riscului infectării cu tetanos. cordonul ombilical trebuie legat strâns fie cu un fir curat. un scutec curat şi cald pentru uscarea copilului stimulează alăptarea şi previne pierderile de căldură. astăzi situaţia s-a schimbat. Şi la nou în republică multe maternităţi oferă mamei şi copilului salon aparte. Curăţenia la naştere ar fi un pas major în reducerea riscului infecţiei pentru mamă şi copil.). cu toate că această metodă poate fi oferită sub diferite forme: să se afle 24 ore 63 . fie prins cu o clamă pentru cordon. la intervale 3-4 ore pentru a-l alimenta. să se vadă dacă acestea sunt cu adevărat necesare şi dacă aduc vreun beneficiu real. Mama primea copilul. unghiile tăiate scurt. Pentru obţinerea curăţeniei este nevoie ca mamele. Tata. dacă aceasta este disponibilă. Spălarea pe mâni este cea mai simplă şi totodată cea mai importantă deprindere(cost-efectivă). Aceste măsuri se datorau unor considerente de respectare a regimului sanitaro-epidemic sau din lipsă de spaţiu. pentru prevenirea HIV. este o cerinţă obligatorie tăierea cordonului cu un instrument curat (o lamă nouă sau fiartă înainte de utilizare este o modalitate necostisitoare şi curată. cât şi pentru lucrătorii medicali. trebuie să li se permită şi taţilor să beneficieze de intimitate cu nounăscutul. copilul poate şi trebuie să fie împreună cu mama în acelaşi salon nu numai în timpul hrănirii lui. Următorii componenţi facilitează implementarea lanţului curat: mâinile spălate. Romingul (rooming-in) După naştere în anii trecuţi se obişnuia ca nou-născuţii să fie amplasaţi în salonul pentru nounăscuţi. folosirea mănuşilor. familiile şi asistenţii la naştere să evite practicile dăunătoare. fraţii.este posibil. sălile din maternităţi trebuie amenajate astfel ca să se creeze o atmosferă de confort pentru familii în cazul nou-născuţilor sănătoşi este necesară o reevaluare a procedurilor „obligatorii” din cadrul spitalului dat. curăţenia „simplă” deseori nu este uşor de realizat. surorile şi buneii puteau să-l privească numai printr-un perete din sticlă. Totuşi. care trebuie accentuată atât pentru membrii familiei.

la fel. când este flămând ceea ce duce la îmbunătăţirea lactaţiei la femeie intimitatea şi grija permanentă a mamei creează un confort psihologic copilului. ca şi mamele. îmbrăca şi hrăni. drept urmare la ele dispare frica că nu vor face faţă cerinţelor. după o perioadă scurtă de plâns. când apar probleme. Fraţii şi surorile mai mari de îndată încep să contacteze cu micuţul lor. femeia va fi ajutată de asistenta medicală aflându-se împreună. dacă mama nu îl are în preajma sa tăticii tineri. deoarece nu numai restructurarea hormonală poate duce la stări depresive. mamă peste câteva zile poate părăsi clinica. dar şi gândurile şi grijile legate de copil. În caz dacă mama este obosită sau se simte rău copilul o perioadă de timp va fi îngrijit de asistenta medicală de copii. acceptă metoda roming-ului. copilul primeşte totul ce-şi doreşte. această metodă are o influenţă pozitivă asupra riscului apariţiei perioadei depresive după naştere. Poziţionarea în timpul somnului Riscul decesului copilului e minim atunci când copilul doarme pe spate sau în decubit dorsal.împreună. dacă totul este bine folosirea acestei metode îi formează copilului deprinderea de a se alăpta. ei mai bine cunosc copilul. 64 . când. mama cunoaşte ritmurile individuale de îngrijire dezvoltarea copilului se accelerează: zâmbeşte mai des şi plânge mai puţin astfel instruită. pentru că se vor exersa în a-l spăla. îl îmbracă. Aflarea mamei şi copilului împreună dă următoarele rezultate: mama foarte repede îşi cunoaşte copilul şi necesităţile lui mamele primipare vor fi mai sigure că îngrijesc corect copilul. Toaleta igienică a tegumentelor şi mucoaselor Toaleta de dimineaţă a nou-născutului include: - Toaleta feţei Toaleta ochilor Toaleta narinelor Toaleta urechiuşelor Toaleta cavităţii bucale Toaleta organelor genitale - 2. el se simte iubit şi înţeles.

Dacă copilul este murdar de sânge sau meconiu. Evaluarea peristaltismului intestinal 8. Îngrijirea bontului ombilical: Îmbăierea copilului Se recomandă ca procedura de îmbăiere a copilului să fie amânată.3. Evaluarea temperaturii corporale 5. În timpul scăldatului asistenta medicală este obligată: Să încălzească mai întâi salonul 65 . Îmbăierea copilului În primele ore de viaţă este indicat de a renunţa la îmbăierea copilului ştergându-l. Evaluarea cordului şi pulmonilor 4. Evaluarea dinamicii masei corporale 6. Evaluarea diurezei 7. copilul este îmbrăcat în: maiouri de bumbac tricotate combinezon. Procedura de scăldare a copilului va fi amânată şi va fi efectuată după externare la domiciliu. Profilaxia infecţiilor în salonul pentru nou-născuţi: Spălarea pe mâini de fiecare dată când copilul este înfăşat sau când se efectuează prelucrarea bontului ombilical. costumaşe din bumbac/lână căciuliţă de bumbac/lână mănuşi de bumbac/lână ciorapi de bumbac/lână pampers cearşaf NB!. Îmbrăcarea se efectuează în mod liber. dar nu mai mult de 6 ore. Nu înfăşaţi strâns ! Înfăşatul strâns: Blochează diafragma şi micşorează ventilarea pulmonilor Micşorează circulaţia sanguină Lipsa spaţiului liber nu permite de a păstra căldura Împiedicarea mişcărilor stopează dezvoltarea coordinării neuromusculare Nu permite alăptarea corectă Înfăşatul limitează dorinţele copilului. copilul trebuie bine şters şi dacă e posibil de amânat scăldatul peste 6 ore după naştere.

apariţia intertrigoului. Temperatura în odaie unde va fi scăldat sugarul trebuie să fie de 25 – 28oC. 66 .0oC. care apoi se adaogă în băiţa copilului. Îndoirea scutecului mai jos de bontul cordului. se va folosi săpun pentru copii) Să efectueze în apropierea sursei de încălzire Să acţioneze repede şi grijuliu Să şteargă rapid cu un ştergar cald Să îmbrace rapid copilul cu un tricou cald. Înainte de fiecare procedură de scăldare băiţa se spală minuţios şi apă cu săpun. Probleme ce vor fi discutate cu mama: • • • • • • • Mânuirea nou-născutului Colţul şi camera nou-născutului Somnul Cum vom îngriji la domiciliu Dauna înfăşării De ce trebuie să ţinem seama când îngrijim un nou-născut Pătucul Îngrijirea cordonului ombilical este parte componentă a lanţului curat. elementelor purulente pe piele. apoi se clăteşte cu apă fierbinte. Reguli de prelucrare a cordonului: • • • • Pentru prelucrarea bontului ombilical de utilizat un dezinfectant (clorhexidină sau un compus al iodului). Prelucrarea primară a bontului ombilical se face la sfârşitul primei ore după naştere pentru nu a întrerupe contactul „piele la piele” între mamă şi copil şi pentru susţinerea alimentaţiei la sân fără forţarea nou-născutului.- Să utilizeze apă caldă (toC 37. Spălarea mâinilor de fiecare dată înainte de a atinge bontul ombilical. La început se pregăteşte o soluţie concentrată.0-38. Menţinerea bontului curat şi uscat. Îmbăierea neregulată poate duce la dereglarea termoreglării copilului şi corespunzător la mărirea temperaturii corporale. punându-i o căciuliţă şi acoperindu-i picioarele cât mai cald pentru a evita răcirea Să aşeze copilul cât mai aproape de mamă pentru ca ea să-l alăpteze Până la cicatrizarea plăgii ombilicale (primele 10 zile de viaţă) nou-născuţii se scaldă în soluţie pal-roză de permanganat de Kaliu.

Se recomandă: Unguentul de tetraciclină este în 97% de cazuri eficient împotriva gonococului şi hlamidă. Important !!! Prelucrarea ochilor se va efectua la sfârşitul primei ore după naştere pentru nu a întrerupe contactul „piele la piele” între mamă şi copil şi pentru susţinerea alimentaţiei la sân fără forţare.Ca parte a lanţului curat. − Eliminările purulente din bontul cordonului. Oftalmia gonococică poate fi prevenită prin curăţirea ochilor imediat după naştere şi aplicarea: • • • • • unguentului 1% de tetraciclină unguentului 0. Nu se recomandă: - Aplicarea bandajelor. Administrarea colirului la sfârşitul primei ore după naştere. MĂSURAREA GREUTĂŢII CORPULUI ŞI APRECIEREA CREŞTERII 67 . !!! Profilaxia infecţiilor oftalmice este o intervenţie simplă şi foarte cost-eficientă. în special tumefacţia lui. Infecţia poate deveni sistemică sau se poate solda cu leziuni permanente ale ochiului. Prevenire. Prelucrarea cu alcool. totuşi oftalmia cauzată de gonococi evoluează mai grav. ÎNGRIJIREA OCHILOR Definiţie: Ophthalmia neonatorum este orice conjunctivită cu eliminări. Cauzele cele mai frecvente sunt: - infecţia cu gonococcus infecţia cu chlamydia trachomatis. − - Lucrătorii medicali trebuie să fie atenţi la: Hiperemia în jurul cordonului. Oftalmiile cauzate de aceste două microorganisme nu pot fi diferenţiate numai în baza examenului clinic. fiindcă ele duc la întârzierea mumificării şi introducerea infecţiei. dacă tratamentul întârzie sau nu este adecvat. − Temperatura înaltă (mai mult de 38ºC) sau alte semne de infecţie. cordonul trebuie să fie tăiat cu un instrument curat şi legat strâns cu un fir curat. care are loc în primele două săptămâni de viaţă.5% de eritromicină (în caz de infecţii cu chlamidii sau micoplasme) Curăţarea ochilor imediat după naştere Instilarea profilactică a colirului oftalmic (tetraciclină 1%). care duce la întârzierea mumificării şi căderea lui.

Citiţi greutatea în dependenţă de cea mai apropiată gradaţie de 5 sau 10 g. Copiii cu greutate mică la naştere • Sunt nou-născuţii cu greutatea corporală mai mică de 2500 g Copiii cu greutate foarte mică la naştere • sunt nou-născuţii cu greutatea corporală mai mică de 1500 g pina la 1000 g Copiii cu greutate extrem de mică la naştere sunt nou-născuţii cu greutatea corporală mai mică de 1000 g. foarte mică. • 68 . Până este stabilizată alăptarea. ajustaţi cântarul săptămânal sau de fiecare dată când acesta este mutat. sau dacă nou-născutul este bolnav sau mic (cu greutatea la naştere mai mică de 2. 3. Dacă nu dispuneţi de instrucţiunile producătorului.5 kg pot pierde până la 15% din greutatea lor de la naştere pe parcursul primelor 7 sau 10 zile de la naştere. produs special pentru măsurarea greutăţii nou-născuţilor (este de dorit electronic). extrem de mică. • Ajustaţi /standardizaţi cântarul în conformitate cu instrucţiunile producătorului. • • • • Puneţi o faşă / hârtie curată pe tava cântarului. mai puţin de 258 zile (calculând după prima zi a ultimei menstruaţii). Copiii cu greutatea între 1.5 kg sau născut înaintea termenului de 37 de săptămâni de gestaţie). Aşteptaţi până se linişteşte copilul şi ca să se stabilizeze indicatorul cântarului. Tehnica de măsurare a greutăţii • Folosiţi un cântar precis şi corect.este copilul născut viu până la termenul de 37 săptămâni. Ajustaţi cântarul la zero cu tot cu faşă / hârtie pe tavă. iar copiii cu greutatea mai mică de 1.Principiile generale. Înregistraţi greutatea în fişa copilului şi marcaţi punctul respectiv în fişa de greutate a copilului (mai jos). cu gradaţii de 5 sau 10 g.5 kg pot pierde până la 10% din greutatea lor de la naştere în primele patru sau cinci zile după naştere. nou-născutul s-ar putea să nu adauge în greutate. ci chiar să piardă din greutate.5 până la 2. La inceputul capitolului Conform OMS copil prematur . Cea mai frecventă metodă utilizată pentru monitorizarea şi aprecierea creşterii este adaosul ponderal.4 Prematurii Cuvinte cheie: Copii cu greutate mică.

Sepsisul neonatal. Dereglări ale balanţei fluidelor şi electroliţilor (hiponatriemia. - Cele mai frecvente complicaţii la copilul prematur - Asfixia perinatală. Dereglări respiratorii (sindromul detresei respiratorii (SDR) Dereglări cardiovasculare (hipotensiune. leucomalacie periventriculară Gastrointestinale: ileusul paralitic. - - - Anemia. Hipotermia. adică micşorarea temperatirii corpului sub 36. moderat prematuri (34-32 săptămâni) şi sever prematuri (sub 32 săptămâni). Metoda Kangoroo 69 .Copiii prematuri pot fi repartizaţi - în neînsemnat prematuri (37-35 săptămâni). Hipoglicemia şi hiperglicemia. hiperkaliemia. duct arterial deschis). Problemele psihosociale. Disabilităţile neuro-developmentale. Hipoprotrombinemia.5C. După terapia cu O2: retinopatia prematurului (ROP) şi boala cronică pulmonară. enterocolita ulceronecrotică (EUN). - Un moment de importanţă majoră în îngrijirea nou-născutului constă în prevenirea hipotermiei. Hiperbilirubinemia indirectă (neconjugată) sau directă (conjugată). Neurologice: hemoragie intraventriculară (HIVE). acidoza metabolică).

reduce incidenţa morbidităţii prin infecţii cu 51% Căile de cedare a căldurii Convecţie Conducţie Evaporare Radiaţie Cauzele termogenezei scăzute la prematuri: Suprafaţa corporală mare faţă de greutate Postura deflectată. adaosul ponderal şi ratelor de alăptare la sân. 43-66% printre copiii cu GMN.5 kg. risc redus al infecţiei nosocomiale şi maladiilor severe(.GR A). Hipotermia are următoarele complicaţii: 70 .5 până la 1. însă în mod special este recomandată pentru îngrijirea continuă a copiilor cu greutatea de la 1.E.• Este aplicabilă pentru toţi nou-născuţii stabilizaţi cu greutatea de la 1.A). Impactul metodei asupra RMN este de 0-100%. inclusiv creşterea.8 kg.1.1.5 până la 2. Studiile bazate pe dovezi au arătat că metoda Kangoroo are un set de efecte benefice asupra sănătăţii copiilor cu GMN(N. Activitatea musculară redusă Ţesutul celular subcutanat redus Ţesutul gras brun cantitativ redus Cantitatea de norepinefrină eliberată după stressul de frig este mai mică Nu tolerează aport energetic suplimentar pentru a asigura termogeneza Afecţiunile pulmonare care se întâlnesc în 95% din cazuri limitează termogeneza prin creşterea consumului de oxigen - Termoliza este mărită pe seama iradierii tegumentare datorată particularităţilor vascularizaţiei pielii (dispunerea superficială a vaselor sangvine şi prevalenţa vaselor d dilatate) - Toate acestea creează posibilitatea unei răciri rapide a corpului prematurului.

Capacitatea scăzută a suptului – imposibilitatea de a-l alăpta. Ţipăt slab.punerea nou-născutului în contact direct cu pieptul mamei. Reducere în mişcări – somnolenţă. FISURI. Este aplicabil pentru îngrijirea continuă a nounăscuţilor cu greutatea mai mică de la 1. Este binevenită pentru prematurii cu greutatea de la 1.5 kg în sus. acoperirea capului nou-născutului cu o bonetă şi tinerea copilului îmbrăcat.- Hipoglicemie Acidoza metabolică cauzată de spasme vasculare periferice Dereglări de coagulare (hemoragii pulmonare) Şoc Apnee Hemoragii intraventriculare.Nou-născuţii sunt dezbrăcaţi şi plasaţi pe mese radiante pentru a permite observarea lor si efectuarea procedurilor de terapie intensivă. ALĂPTAREA OPTIMĂ: 71 . BIBERONUL. - Simptomele hipotermiei: Picioruşele devin reci la palpare (ele devin reci înainte de a se răci restul corpului).5 3.5 ALIMENTAŢIA NATURALĂ A NOU-NĂSCUTULUI CUVINTE CHEIE: LAPTELE MATERN.Este binevenită pentru nou-născuţii cu greutatea de la 1. administrării tratamentului şi procedurilor şi pentru a reîncălzi nou-născutul - Incubatoare încălzite cu aer. Este aplicabil pentru prematurii cu greutate mică la naştere stabili - Saltelele umplute cu apă . Următoarele metode de protecţie termică : - Contactul piele-piele . Este utilă pentru a păstra nounăscutul cald pe parcursul examenului iniţial.5 kg - Încălzitori cu raze . ALĂPTAREA OPTIMĂ.

Alăptarea exclusivă la sân până la aproximativ 6 luni de viaţă.Iniţierea alăptării în prima oră de la naştere. pot fi contaminate şi pot întârzia stabilirea alimentaţiei la sân. Atunci când copilul s-a născut prin operaţie cezariană. Naşterea înseamnă momentul separării celor două fiinţe.laptele matern conţine anume acele substanţe nutritive pe care le necesită nou-născutul şi favorizează dezvoltarea copilului. laptele matern ajută la protecţia copilului de infecţii. puneţi-l la sân de îndată ce mama redevine conştientă. Copilul va beneficia imediat de efectul protector al unei cantităţi concentrate de anticorpi din colostru. inclusiv noaptea. Acestea nu sunt necesare. Nu trebuie sa-i dăm nimic altceva în afara laptelui matern. . la cererea copilului. Principiile generale ale alimentării exclusive la sân • • Încurajaţi alimentarea precoce şi exclusivă la sân în toate cazurile posibile. alimentarea la sân poate fi utilizată în calitate de metodă contraceptivă (metoda amenoreei lactaţionale). nu mai târziu de prima oră de la naştere. Alăptarea face ca acest moment să fie depăşit mai uşor şi ajută la stabilirea unei legăturii emoţional-afective între mamă şi copil. până atunci este necesar contactul piele-la-piele cu tatăl copilului. 72 . diminuând hemoragia post-partum. copilul a făcut parte din corpul mamei. Alăptarea cât mai timpurie şi mai frecventă conduce la instalarea mai rapidă a secreţiei lactate la mamă. Alăptarea frecventă. Suptul contribuie la decolarea placentei. Timp de nouă luni. Colostrul are un efect similar cu prima vaccinare.laptele matern este uşor digerat şi eficient utilizat de către organismul nou-născutului. ALĂPTAREA ÎN PRIMA ORĂ DE LA NAŞTERE! Nou-născutul trebuie alăptat la sân cât mai curând posibil după expulsie. Mama va avea şi ea avantaje. nici măcar apă. Menţinerea alimentaţiei la sân şi în al doilea an de viaţă. Nou-născutul nu trebuie să primească nici un alt aliment. Diversificarea alimentaţiei cu alimente potrivite după aproximativ 6 luni de viaţă. Explicaţi mamei şi familiei ei beneficiile alimentării precoce şi exclusive la sân: .

i se dă să sugă din al doilea. să nu dea nou-născutului orice alte lichide sau alimente (cum ar fi. • Explicaţi mamei că majoritatea medicamentelor care îi pot fi administrate nu vor dăuna copilului ei alimentat la sân. să nu folosească suzete sau biberoane. Totuşi. un membru al familiei sau altă persoană de susţinere. cu excepţia laptelui matern. • Invitaţi în discuţie soţul privind alimentaţia la sân. 73 . dar recomandaţi-i să evite spălatul sau ştersul mameloanelor imediat înainte de alăptare. laptele de animale. explicaţi mamei că ea s-ar putea să aibă senzaţii de disconfort la sâni o perioadă de timp. partenerul mamei. atât ziua cât şi noaptea (de opt sau mai multe ori pe zi). dacă mama urmează un tratament medicamentos este necesară o monitorizare mai strictă a stării nou-născutului.). oferiţi mamei recomandări în ceea ce priveşte îngrijirea sânilor. Asiguraţi-vă că mama dispune de condiţii şi se poate spăla sau face baie zilnic. atât timp cât doreşte copilul. etc. • Recomandaţi mamei: să nu forţeze copilul să mănânce. • • Asiguraţi-vă că mama consumă alimente nutritive şi suficiente lichide. să nu întrerupă o alimentare înainte ca pruncul să se sature.• Încurajaţi mama să alăpteze copilul la cerere. terciurile tradiţionale din regiune. ceai. substituentul lactat procurat. Dacă senzaţia de disconfort în regiunea sânilor este foarte pronunţată: ea poate stoarce o cantitate mică de lapte de câteva ori pe zi pentru a micşora disconfortul. • Învăţaţi mama să alăpteze copilul alternativ din ambii sâni: imediat ce copilul a golit primul sân. consiliaţi-o să aleagă metoda cea mai potrivită de alimentare. apă. însă ea trebuie să evite stimularea lor. • Dacă mama este bolnavă sau dacă ea preferă să nu alăpteze: daţi nou-născutului un substituent al laptelui matern. dacă este posibil. • Dacă mama este HIV pozitivă. în primele şase luni ale vieţii copilului.

asociaţii de sprijin formate din mame cu experienţă şi dornice să-şi împărtăşească altor femei din experienţa lor şi să le susţină prin exemplul personal. pregătirea psiho-emoţională învăţarea tehnicilor de alăptare la cursurile prenatale discuţii cu prietene cu experienţă şi competente informaţii de la grupuri. Pregătirea antenatală către alimentaţia naturală Contactul precoce (primar) La primul contact după naştere când se realizează contactul piele la piele. mama trebuie să ţină copilul în această poziţie cât mai mult în primele două ore. Mameloanele retractate. acesta este totuşi de ajuns pentru nounăscut.- recomandaţi mamei să susţină sânii cu un sutien potrivit sau cu o faşă. împingându-le înafară. NU UITAŢI: Chiar atunci când mama simte că are foarte puţin lapte. Pregătirea pentru alăptare se începe din timpul gravidităţii prin: pregătirea sânilor: gravida va învăţa să-şi maseze sânii pentru stoarcerea lor. - sugeraţi mamei să aplice o compresă caldă sau rece pe sâni pentru a reduce tumefierea. dar ea nu trebuie să strângă prea mult sânii. cu condiţia că pruncul să fie alăptat frecvent. Acesta şi este primul contact în care se realizează relaţii strânse între copil şi mamă. ea trebuie să-i dea să sugă numai atunci când copilul caută sânul şi vrea să mănânce. ombilicate sau mici se masează cu mişcări de rotaţie şi tracţiune. deoarece aceasta va accentua senzaţia de disconfort. Se evită sutienul prea strâns ce comprimă mameloanele. Priorităţile laptelui matern pentru copil: Rolul biologic şi social al laptelui uman: Factor alimentar Factor imunologic Factor reglator al funcţiilor specifice umane la nou-născuţi Factor de comportament psiho-emoţional Poziţionarea şi aplicarea corectă la sân 74 .

Semnele pregătirii de a lua sânul includ deschiderea gurii. să susţină ferm corpul copilului. guriţa copilului este foarte larg deschisă cu buza inferioară întoarsă înafară. 75 . Laptele stors va înmuia zona în jurul mamelonului şi copilului îi va fi mai uşor să ia sânul. în întregime nu numai gâtul şi umerii. să ţină capul şi corpul copilului drept. cu nasul lângă mamelon. Explicaţi mamei cum să ţină copilul în timpul alăptării. dacă este posibil.Rugaţi mama să-şi ajute copilul să ia sânul când acesta pare a fi pregătit. Ajutaţi mama dacă ea îşi exprimă dorinţa. Încurajarea copilului să ia sânul • Apreciaţi poziţionarea la sân şi suptul. Ea trebuie: Să atingă buzele copilului cu mamelonul său. o parte mai mare a areolei este observabilă superior decât inferior de guriţă. Dacă sânii mamei sunt angorjaţi. Să mişte copilul repede pe sân. astfel încât buza inferioară a copilului să fie inferior de mamelon. copilul efectuează mişcări de sugere profunde şi lente cu pauze rare. Să aştepte până guriţa copilului se va deschide larg. Semnele aplicării corecte la sân sunt următoarele: • bărbia copilului atinge sânul. întors cu faţa spre sânul ei. Fig. Ea trebuie: să ţină copilul în contact piele-la-piele. recomandaţi-i să stoarcă puţin lapte înainte de a începe alăptarea. căutarea sau întinderea guriţei şi mişcarea. Explicaţi mamei cum să încurajeze copilul să ia sânul. în mod special dacă aceasta alăptează copilul pentru prima oară sau dacă mama este foarte tânără.

Aplicarea corectă (A) şi incorectă (B) la sân Utilizarea biberonului dacă este folosit înainte de stabilirea deplină a alimentaţiei la sân pentru suplimentări ulterioare Mamă fără experienţă când are primul copil când mai are copii, dar nu i-a alăptat la sân

Dificultăţi funcţionale copil mic sau obosit sâni angorjaţi (întăriţi) începerea târzie a alăptării ajutor tradiţional sau comunitar redus medici, moaşe, asistente medicale neinstruiţi în promovarea alăptării la sân

76

Rezultatele unei poziţionări incorecte la sân

Dureri şi vătămarea mameloanelor

Dureri în mamelon, fisuri

Laptele nu este extras eficient

Obstruare

Oferta de lapte este aparent mică

Copilul e nesatisfăcut. Vrea din ce în ce mai mult lapte

Copilul e stângenit. Refuză să se alăpteze.

Sânii produc mai puţin lapte

Copilul nu reuşeşte să sporească în greutate.

Semne sigure Creştere în greutate nesatisfăcătoare sub 500 grame/lună greutatea mai mică decât la naştere după 2 săptămâni de viaţă sub 6 micţiuni pe zi, urină galbenă şi puternic mirositoare

Urină concentrată, în cantitate mică -

Semne posibile sugar nesatisfăcut la sfârşitul suptului sugar care plânge frecvent mese foarte frecvente mese foarte lungi sugar care refuză sânul sugar cu scaune tari, uscate sau verzui sugar cu scaune rare, în cantitate mică la stoarcerea sânului nu se elimină nici o picătură de lapte
77

-

sânii nu şi-au mărit volumul (în timpul sarcinii) lactaţia nu s-a instalat (după naştere)

Stoarcerea laptelui matern Învăţaţi mama cum să stoarcă lapte din sân singură. Mama trebuie: să aibă o cană sau un recipient curat (spălat, fiert sau clătit cu apă fiartă şi uscat fără a fi şters) pentru colectarea şi depozitarea laptelui; să se spele minuţios pe mâini; să stea în picioare sau aşezată confortabil şi să ţină recipientul sub sân; să stoarcă laptele: să susţină sânul cu patru degete şi să amplaseze policele deasupra areolei; să strângă areola între police şi celelalte degete apăsând cu mâna pieptul; să stoarcă fiecare sân timp de cel puţin cinci minute, alternând sânii până când va înceta să curgă laptele (ambii sâni sunt completamente storşi).

Stoarcerea laptelui matern Dacă laptele nu curge bine:

-

asiguraţi-vă că mama foloseşte tehnica corectă; spuneţi mamei să aplice comprese calde la sâni; rugaţi pe cineva să maseze spatele şi gâtul mamei.

78

Asiguraţi-vă că laptele este de temperatura camerei înainte de a-l da copilului: Încălziţi laptele congelat sau păstrat la frigider într-o baie cu apă caldă (aproximativ 40ºC). depozitaţi laptele care rămâne. dacă este posibil. • Recomandaţi mamei să alimenteze ea însăşi copilul.Dacă laptele matern stors nu va utilizat imediat. timp de nu mai mult de şase luni: Dacă nu aveţi la dispoziţie un frigider sau congelator. fie congelaţi laptele (condiţiile de congelare trebuie menţinute stabil) la -20ºC. în conformitate cu instrucţiunile privind laptele matern stors. puneţi o etichetă pe recipient şi. păstraţi laptele acoperit. Mama trebuie: să măsoare volumul de lapte stors în cană. la temperatura camerei. evitaţi însă să supraîncălziţi laptele. Folosiţi repede laptele reîncălzit. astfel încât laptele să atingă buzele copilului. o cană cu lingură sau alt dispozitiv potrivit pentru aceasta. fie puneţi laptele la frigider şi utilizaţi-l timp de 24 de ore. să lase copilul să ia laptele. asigurându-se că el corespunde volumului necesar corespunzător vârstei copilului. să finiseze alimentarea atunci când copilul îşi închide guriţa şi nu mai este interesat de alimentare. Alimentarea cu cana şi lingura sau alt dispozitiv • • Asiguraţi-vă că mama poate stoarce bine laptele. Alimentarea cu cana (A). timp de cel mult şase ore. 79 . să ţină copilul semi aşezat în braţe. • Folosiţi ustensile şi dispozitive de alimentare curate (spălate. fierte sau clătite cu apă fiartă şi uscate fără a fi şterse) pentru fiecare alimentare. Dacă copilul nu consumă toată cantitatea de lapte. să sprijine uşor cana (paladai sau lingura) pe buza inferioară a copilului şi să atingă cu marginea cănii buza superioară a copilului. să nu toarne laptele în guriţa copilului. Alimentaţi copilul folosind o cană. cu excepţia cazurilor când ea nu poate efectua acest lucru. să încline cana (paladai sau lingura). paladai (B) sau cana cu lingura (C) • Alimentaţi copilul imediat ce a fost stors laptele.

Introducerea laptelui matern stors cu sonda gastrică • • • • • Asiguraţi-vă că mama poate stoarce bine laptele. Determinaţi volumul necesar de lapte pentru alimentare în corespundere de vârsta copilului. că este pregătit să sugă. kg sau mai mare. Încurajaţi mama să ţină copilul şi să participe la alimentări. dacă copilul are greutatea mai mică de 1. sugeraţi mamei să încerce să stoarcă laptele direct în guriţa copilului. • Încurajaţi mama să înceapă să alimenteze copilul imediat ce acesta dă semne. Spuneţi mamei: să ţină copilul cu guriţa aproape de mamelonul ei. dacă copilul are greutatea de 1. • Dacă copilul nu se alimentează bine folosind un dispozitiv de alimentare sau dacă mama preferă să nu-l folosească.5.• Dacă copilul nu consumă volumul necesar de lapte. spuneţi mamei să încurajeze copilul. Stoarcerea laptelui matern cu mâna în guriţa copilului • • Asiguraţi-vă că mama poate stoarce bine laptele. să stoarcă mai multe picături de lapte după ce copilul a înghiţit prima porţie. să mărească durata meselor sau să-l alimenteze mai frecvent. • Scoateţi pistonul unei seringi sterile sau foarte bine dezinfectate (de o mărime suficient de mare pentru a încăpea volumul necesar de lapte) şi conectaţi cilindrul seringii la capătul sondei gastrice: 80 . atunci când copilul îşi închide guriţa şi nu mai este interesat de alăptare. Confirmaţi că sonda este corect poziţionată înainte de fiecare alimentare. să lase copilul să miroase mamelonul şi să încerce să ia sânul.5 kg sau la 2-3 ore. să stoarcă sânul până apar câteva picături pe mamelon. să lase puţin lapte să cadă în guriţa copilului. Introduceţi o sondă gastrică. dacă nu aveţi deja una instalată. să termine alimentarea. • Rugaţi mama să repete acest proces la 1-2 ore.

• jos. dezinfectaţi-o foarte bine sau sterilizaţi-o în conformitate cu instrucţiunile. Substituenţii laptelui matern • Dacă mama nu poate alăpta sau stoarce lapte. folosiţi un substituent lactat predestinat nou-născuţilor prematuri sau cu greutatea mică la naştere (PreNAN sau PreHiPP). Aceasta se poate întâmpla şi într-o zi sau două sau poate dura mai mult de o săptămână. Nu măriţi viteza laptelui prin sondă folosind pistonul seringii.g. • Lăsaţi mama să ţină seringa la 5 până la 10 cm deasupra copilului sau să ridice sonda deasupra copilului şi să permită laptelui să curgă prin sondă datorită forţei de gravitaţie. • Înlocuiţi sonda gastrică cu una curată peste trei zile sau mai devreme dacă aceasta este scoasă sau se blochează şi curăţaţi-. Alimentarea cu lapte matern stors prin sonda gastrică • Folosind această metodă. comprimaţi uşor sonda inferior de seringă pentru a încetini fluxul. ). folosiţi o seringă curată (spălată. Nestogen ş. fiartă sau clătită cu apă fiartă şi uscată fără a fi ştearsă).). scoateţi. Rreţineţi că instrucţiunile ce urmează sunt destinate prestatorului de servicii medicale. Dacă fluxul laptelui este prea rapid. fiecare hrănire trebuie să dureze 10-15 minute. folosiţi un substituent al laptelui matern din comerţ (HiPP-1. că mama cunoaşte cum să prepare corect substituentul lactat. • Când aţi terminat alimentarea. înainte de a externa copilul.Dacă nu aveţi la dispoziţie o seringă sterilă sau foarte bine dezinfectată. NAN cu Fe. • Treceţi treptat la alimentarea cu cana/cana şi linguriţa atunci când copilul poate înghiţi fără a tuşi sau a scuipa laptele. spălaţi şi dezinfectaţi foarte bine sau sterilizaţi seringa şi acoperiţi sonda până la următoarea hrănire. Similac cu Fe. Asiguraţi-vă. Dacă nu aveţi la dispoziţie o seringă potrivită.) • Dacă nou-născutul este mic (greutatea mai mică de 2. curată care să se conecteze strâns la sonda gastrică.a. folosiţi orice altă pâlnie potrivită.5 kg sau avea la naştere < 37 s. Turnaţi volumul necesar de lapte pentru o hrănire în seringă cu vârful seringii orientat în 81 .

Lupea Iulian “ Neonatologie” Editura Dacia. Edinburgh and London. folosind ustensile şi recipiente foarte bine dezinfectate sau sterile şi apă sterilizată sau fiartă şi răcită. Cluj-Napoca. amestecaţi-le şi alimentaţi copilul folosind o cană. • • Verificaţi termenul de valabilitate al substituentului lactat. 2005. mamelor şi nou-născuţilor 4. • Dacă nu aveţi la dispoziţie un substituent lactat din comerţ. P.2 Identificarea primară a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii 4. Determinaţi volumul necesar de lapte pentru alimentare în conformitate cu vârsta copilului. • Depozitaţi laptele rămas într-un container etichetat într-un frigider.R. 1994 Tema 4. Stratulat ”Managementul Îngrijirii nou-născutului” Chişinău. Serviciile comunitare de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 82 . (1992).2nd Ed. • • Spălaţi-vă pe mâini cu apă şi săpun. Roberton N. timp de maximum 24 de ore.1. Barierele psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale 4. 2.C. Respectaţi tehnica aseptică la prepararea substituentului laptelui matern din concentrate lichide sau pulberi. Churchill Livingstone. • Calculaţi cantitatea de substituent lactat şi apă. folosiţi substituentul în limitele termenului recomandat în conformitate cu instrucţiunile producătorului (adică. 3.4. Lipsesc problemele care sunt la alţii Bibliografie: 1. Determinanţi sociali perinatali şi impactul lor asupra sănătăţii femeilor gravide.• Odată ce un recipient cu substituent lactat este deschis. folosiţi substituentul lactat în termen de patru ore de la deschiderea recipientului). Integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 4. o cană cu lingură sau alt dispozitiv.3. explicaţi mamei cum să folosească un substituent al laptelui matern care conţine lapte de animale şi preparat la domiciliu (vezi instrucţiunile naţionale privind prepararea corectă). “Textbook of Neonatology.

în special lucrul cu familia. Algoritmul acţiunilor de suport medico-psiho-social în cazul sarcinii 4. Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere 4. • • • • • Să expună principiile managementului sarcinii cu probleme medico-sociale.4. asocierile lor mai frecvente şi situaţiile medicosociale posibile. abandon infantil. chestionar pentru identificarea factorilor de risc. handicap infantil. factori de risc.. Problema abandonului infantil în maternitate Concepte – cheie: bariere psihosociale. 83 . reţea de suport psihosocial. Să cunoască / înţeleagă principiile de depăşire şi prevenire a problemelor sociale cu care se confruntă unele femei în perioada perinatală. generate de aceşti factori în perioada sarcinii şi în perioada postnatală şi consecinţele lor pentru mamă şi copil (cadrul sistematizat). Să enumere factorii de risc psihosocial. persoanele apropiate beneficiarului şi mobilizarea comunitară. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale (protocol clinic) 4. continuitatea îngrijirilor medico-sociale Obiective: . .7. determinanţi psihosociali ai sănătăţii.la nivel de aplicare • Să poată identifica problemele psihosociale în perioada antenatală şi după naşterea copilului.5.6. Să cunoască mecanizmele de referire a femeii însărcinate/mamei cu copil în sistemul de servicii sociale. Să explice rolul asistentului social în îngrijirea perinatală a femeilor din familii aflate în dificultate. echipa multidisciplinară.8. Să cunoască algoritmul asistenţei medico-sociale în cazul sarcinii nedorite şi principiul continuităţii îngrijirilor medico-sociale în perioada antenatală şi după naştere. cadrul sistematizat.la nivel de cunoaştere • • • să identifice ariile de competenţă ale asistentei sociale perinatale Să cunoască faptul că există bariere psihosociale în accesul femeilor/familiei la îngrijiri adecvate în timpul sarcinii şi după naştere. suport social.

determinat de cauze psihosociale. Să poată elabora programul individualizat de intervenţie pentru femeile cu riscuri psihosociale în sarcină şi după naşterea copilului. Ca regulă. • • • • Să posede abilităţi de lucru cu familia beneficiarului în depăşirea problemelor de ordin social. lipsa perspectivei de avansare profesională. condiţii de lucru periculoase. acţiunea multor din 84 . nivelul educaţional redus. Barierele psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale Inegalitatea în accesul la serviciile de asistenţă medicală. Să poată referi cazurile femeilor însărcinate/mamelor cu copii în perioada postnatală în sistemul de servicii sociale conform mecanismelor adoptate de MMPSF.• • • • • • Să cunoască specificul activităţii asistentului social în comunitate şi în instituţiile perinatologice Să utilizeze protocolul privind managementul sarcinii cu probleme medico-sociale. etc.. Factorii nefavorabili pentru sănătate pot fi cei mai diferiţi: sărăcia. necesitatea unor eforturi mari pentru a asigura familia cu alimentaţie şi a creşte copiii. asigurarea neadecvată cu pensii. Să-şi dezvolte abilităţi de a lucra bine în echipa multidisciplinară pentru promovarea sănătăţii reproducerii. este actuală practic pentru toate ţările. neîncrederea în păstrarea locului de lucru. Să organizeze asistenţa femeii gravide şi familiei acesteia în depăşirea problemelor posibile în perioada sarcinii şi după naştere. Să posede abilităţi de monitorizare a cazurilor cu riscuri psihosociale în perioada perinatală şi să evalueze impactul intervenţiilor de susţinere întreprinse. inclusiv în timpul sarcinii şi după naşterea copilului. psihologul. juristul. locuinţă precară.la nivel de integrare • Să manifeste atitudini de responsabilitate în activitatea de echipă multidisciplinară antrenată în acordarea îngrijirilor perinatale: conlucrarea cu lucrătorii medicali. indiferent de nivelul de dezvoltare social-economică.1. . Să poată utiliza reţeaua de instituţii şi organizaţii partenere în acordarea suportului pshosocial beneficiarilor. 6. Să posede deprinderi practice în prevenirea abandonului copilului şi handicapului infantil.

fiind stabilită. pentru ca sarcina lor de cele mai multe ori este nedorita si ele au puţine surse economice si sociale. o asociere cu un nivel educaţional mai redus şi cu un mod mai puţin sănătos de viaţă. este sarcina neplanificată. având un rol important în maturizarea şi dezvoltarea funcţională a sistemului nervos central la copil.aceşti factori nefavorabili se manifestă asupra unor şi aceeaşi oameni. Aceste femei ţin mau puţin cont de recomandările făcute de medic. în special. 85 . Un alt determinant social – sărăcia. printre adolescentele însărcinate au fost evidenţiaţi o serie de factorii de risc care au favorizat apelarea cu întârziere la asistenţa medicală pentru tinerele cu vârsta sub 18 ani. şi structura familiei sunt factori fundamentali în dezvoltarea timpurie a copiilor. ocupaţia căror presupune aflarea permanentă la domiciliu. că ponderea femeilor care utilizează inadecvat serviciile medicale în cadrul îngrijirilor perinatale este de circa două ori mai mare printre gravidele care nu şi-au dorit iniţial sarcina comparativ cu femeile cu sarcina dorită. Savanţii au stabilit că malnutriţia proteică prenatală afectează dezvoltarea creierului la făt şi la nou-născut. iar influenţa lor asupra sănătăţii pe parcursul vieţii poartă un caracter cumulativ. droguri. statutul minoritar. Este stabilit faptul. că conceptele de a apela la îngrijirile prenatale sunt modificate de factori psihologici şi sociali şi pot predispune la tergiversarea adresării pentru îngrijiri medicale în timpul sarcinii. au un acces mai limitat la asistenţă medicală. cu toate că este foarte actuală şi pentru familiile cu venituri reduse din ţările cu un nivel înalt de dezvoltare socio-economică. Un determinant major pentru utilizarea inadecvată a îngrijirilor prenatale. Utilizarea ineficientă a acestor servicii a fost atribuită reprezentantelor claselor sociale inferioare. sărăcia. Femeile cu venit redus utilizează îngrijirile prenatale mai puţin ca populaţia feminină generală. …). cu atât mai mult se epuizează organismul lui şi cu atât mai puţin el poate conta pe o sănătate durabilă. percep mai multe bariere pentru îngrijiri. necesitatea includerii în îngrijirile de sănătate trebuie semnalată adolescentelor însărcinate la prima ocazie când ele intră în contact cu sistemul de sănătate. totodată. celor cu un nivel educaţional inferior. Cu cât mai mult timp omul se găseşte într-o situaţie de stres social-economic. are drept consecinţă subalimentarea caracteristică. studiat insuficient. Astfel. Astfel. precum şi în cadrul sistemului educaţional şcolar. mai frecvent printre femeile dezavantajate. care în timpul sarcinii pot determina ca îngrijirile prenatale să fie inadecvate şi pot avea un impact nefavorabil pentru dezvoltarea timpurie a copilului. întreţinerea de către un singur părinte pot duce la comportamente riscante ale mamei (fumatul. utilizarea de alcool. multiparelor şi femeilor. Statutul social. Femeile necăsătorite sunt în special vulnerabile. Menţionând importanţa determinaţilor psihosociali s-a constatat. De aceea. pentru ţările în curs de dezvoltare.

absenţa poliţei de asigurare medicală. că în ţările sărace determinanţii principali ai sănătăţii materne şi infantile sunt influenţaţi în mare parte de problemele de ordin economic. handicap infantil. uneori provocând un stres cronic. ambivalenţa referitor la perspectiva sarcinii actuale. depresia. abuzul de substanţe. un suport social mai mic şi subestimarea de sine. vigilenţa lucrătorilor medicali este solicitată şi în aspectul prevenirii unor consecinţe de ordin social. Factorii de risc ai depresiei antenatale includ lipsa unui partener. etc. că stresul este asociat cu naşterea prematură si greutatea mică la naştere. fapt. avorturi precedente.Problemele sociale pot influenţa negativ starea psihologică a femeii în timpul sarcinii. Un aspect deosebit în abordarea problemei în cauză se referă la adolescentele însărcinate. cât şi riscuri sociale (abandon infantil. trafic de persoane. dificultăţi maritale. Depresia la mamele adolescente în timpul primului an postpartum a fost asociată cu conflictele în familie. Unii specialişti consideră drept indicatori predictorii ai depresiei postpartum la adolescente nivelul de emotivitate al tinerelor însărcinate şi statutul lor socioeconomic. lipsa suportului social. Este evident faptul.2. În acest context. fiind argumentată necesitatea unui diagnostic precoce a stărilor depresive la această categorie de femei pentru care stresul şi suportul social par a fi moderatori importanţi. Este demonstrat faptul. 86 . Problemele psihosociale în timpul sarcinii pot genera atât riscuri de sănătate perinatale şi materne (morbiditate. 6. tristeţea. mai frecvent. mortalitate). Alţi factori maternali care influenţează îngrijirile perinatale inadecvate sunt menţionaţi a fi copii mici acasă. viaţa foarte stresată. violenţa în familie. Obstacolele care afectează îngrijirile antenatale sunt în mare parte identice atât pentru ţările dezvoltate socio-economic. Lipsa suportului social constituie un important factor de risc pentru starea maternală în timpul sarcinii şi are efecte adverse asupra rezultatelor sarcinii. Multe din femeile gravide (circa 20 la sută) au experienţa unei depresii antenatale. ambivalenţa referitor la sarcină şi anxietatea faţă de făt. cum ar fi. Identificarea primară a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii Identificarea oportună a familiilor cu riscuri de sănătate pentru mamă şi copil în perioada antenatală şi după naştere constituie una din cele mai importante probleme în activitatea serviciului perinatologic. cât şi pentru ţările în curs de dezvoltare. sarcina neplanificată. fenomenul abandonului sau handicapul infantil. sărăcia.). care sporeşte riscul unei depresii după naştere. etc.

mamelor şi nou-născuţilor (anexa. psihologi) denumit Chestionarul de identificare confidenţială a problemelor psihosociale în timpul sarcinii. echipa multidisciplinară din cadrul Secţiei Consultative a Centrului Perinatologic a IMSP SCM nr. satisfacţia privind veniturile financiare. condiţiile de trai. transportul. problema identificării factorilor de risc psiho-social în timpul sarcinii rămâne actuală. factorii nocivi profesionali.Luând în consideraţie faptul. respectarea indicaţiilor medicului).): • • Atitudinea faţă de sarcină (se constată dacă sarcina este dorită sau nu) Relaţiile în familie (prezenţa soţului/partenerului şi atitudinea lui faţă de sarcină. existenţa specialiştilor calificaţi.1 a elaborat un instrument de lucru pentru specialişti (lucrători medicali. orarul de lucru. asistenţi sociali. suportul autorităţilor publice locale). corespunzător principalilor determinanţi psiho-sociali a sănătăţii femeilor gravide. • • • • • • • • Alte circumstanţe. Educaţia prenatală (instruirea către naştere) Statutul psiho-emoţional (relaţia cu partenerul şi părinţii. posibilitatea de programare a vizitei la medic). Experienţa femeii despre abuz (evidenţierea antecedentelor cu abuz). sentimentele în sarcină... utilizat în Canada prioritar pentru depistarea precoce a stărilor psihoemoţionale la femeile gravide. Evenimente (schimbări în viaţa: curente şi planificate). Statutul social (aspectele privind locuinţa. la fel ca şi în alte multe ţări. 87 . • • Suportul social (sprijinul persoanelor apropiate. consumul de produse alimentare). aprecierea relaţiilor în cuplu). Accesul la serviciile medicale de calitate (disponibilitatea serviciilor medicale. Chestionarul de identificare confidenţială a problemelor psihosociale în timpul sarcinii este adaptat la specificul Republicii Moldova include compartimentele cele mai relevante. angajarea în serviciu. că în Republica Moldova. fumatul). dispoziţia). Utilizare de substanţe (consumul de alcool. Chestionarul în cauză a fost elaborat în baza altui chestionar – ALPHA (Antenatal Psychosocial Health Assessment). droguri. Îngrijirea prenatală (termenul sarcinii la debutul îngrijirilor antenatale.

.Chestionarul de identificare a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii a fost testat printre femeile gravide.acces limitat la serviciile medicale de calitate. .atitudinea femeii gravide faţă de iniţierea îngrijirilor perinatale. . importanţi în viziunea autorilor. asistenţă socială şi în psihologie am stabilit un moment important în pregătirea cadrelor şi anume. asistenţei medicale perinatale.munca. pentru specificul Republicii Moldova (anexa . circumstanţele psihosociale.stres psihosocial cronic. generalizând rezultatele analizei surselor bibliografice şi a experienţei practice acumulate în acordarea asistenţei medico-psiho-sociale oferite familiilor dezavantajate în timpul sarcinii şi după naşterea copilului în cadrul Secţiei consultative a CPM IMSP SCM nr.statutul social.condiţiile de trai. unele asociaţii mai frecvente cu alţi factori sociali.calitatea îngrijirilor perinatale. care s-au adresat pentru asistenţă medicală în cadrul Centrului Perinatologic din cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal nr.): .. .accesul la serviciile medicale de calitate. În acest context.3. mamelor şi nou-născuţilor (Cadrul sistematizat) având următoarele compartimente: determinanţii sociali ai sănătăţii femeii gravide. Cadrul sistematizat include următorii determinanţi psiho-sociali ai sănătăţii femeilor gravide. Fiind admise asocierile diferitor factori sociali cu risc perinatal şi matern au fost evidenţiaţi cei mai frecvenţi din ei: . . 6. riscuri de sănătate. factorii sociali cu risc perinatal şi obstetrical. mamelor şi nou-născuţilor În rezultatul unor consultaţii cu experţi în domeniul managementului sanitar.1. a fost realizată o sinteză privind determinanţii sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. . comportamentul. faptul. ca principiile de instruire / formare în domeniul protecţiei medico-sociale a maternităţii trebuie să fie unificate pentru toate categoriile de specialişti menţionate. .statutul psihoemoţional. riscuri sociale. mamei şi nou-născutului. nutriţia.1. situaţii medico-sociale generate. 88 . .atitudinea persoanelor apropiate/ comunităţii faţă de nevoile gravidei. .atitudinea faţă de graviditate. mamelor şi nou-născuţilor. Determinanţi sociali perinatali şi impactul lor asupra sănătăţii femeilor gravide.

traficul de persoane etc. . asociere de infecţii în sarcină. inclusiv naşterea prematură. Cunoaşterea determinanţilor psihosociali ai sănătăţii femeilor gravide şi a nou-născuţilor poate oferi soluţii adecvate la problemele vizând accesul la îngrijirile perinatale precum şi calitatea acestora.depresia. cu alte circumstanţe / factori de risc cum ar fi. În conformitate cu recomandările experţilor Cadrul sistematizat va fi inclus în suportul de curs pentru instruirea asistenţilor sociali în ultimul an de studiu în cadrul facultăţii. lipsa suportului psihosocial. sarcina nedorită sau lipsa de venituri. în special la debutul carierei. sănătatea mamei şi a copilului. sănătatea viitoarei mame şi a nou-născutului. . pentru profesioniştii antrenaţi în acordarea asistenţei medico-psiho-sociale familiilor în timpul sarcinii şi după naştere. faptul că femeia este celibatară sau divorţată. ca o reflectare a determinanţilor psiho-sociali ai sănătăţii materne şi neonatale. întreruperea sarcinii nedorite în condiţii nesigure.sărăcia. Ca rezultat. Pentru majoritatea cazurilor. precum şi la mortalitate perinatală. Cadrul sistematizat conţine şi unele date privind riscurile sociale. Acţiunea factorilor de risc menţionaţi poate genera o serie de situaţii medico-sociale. circumstanţele psihosociale ar putea fi numite ca indicatori ai riscului perinatal care. infantilă. . abandonul nou-născutului. maternă. luate separat. starea de depresie a gravidei şi a mamei. cele mai frecvente fiind handicapul infantil. Investigaţiile referitor la barierele la îngrijirile în timpul sarcinii sunt importante prin a înţelege ce paşi trebuie făcuţi pentru ca fiecare femeie gravidă să aibă acces la asemenea servicii Cadrul sistematizat a fost apreciat ca un instrument managerial util. De exemplu. greutate mică la naştere. însă.amânarea/ ignorarea îngrijirilor perinatale. nu pot prezenta riscuri pentru evoluţia sarcinii.sarcina nedorită. În asociere. instituţionalizarea copilului. se pot realiza unele riscuri relative pentru sănătatea mamei şi a nou-născutului care se referă la morbiditatea infantilă şi maternă. naştere extraspitalicească. în cazul unei femei gravide celibatare sau divorţate circumstanţele psihosociale concrete. spre exemplu. ..lipsa suportului psihosocial. de sine stătător. . nu prezintă nici un risc pentru evoluţia sarcinii. poate agrava situaţiile cu risc medical şi 89 . întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale.excluziunea socială. etc.îngrijiri perinatale inadecvate. .

Ca rezultat. care să favorizeze integrarea lor socială. precum şi la mortalitatea perinatală. Acest lucru poate fi argumentat prin următoarele: (i) gravida se află în mediul său natural de viaţă. Cadrul sistematizat privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. probleme familiale.4. ca impact al determinanţilor psihosociali ai sănătăţii materne şi neonatale. etc. mamelor şi nou-născuţilor a fost implementat în două cele mai mari maternităţi din ţară din componenţa Centrului Perinatologic a IMSP SCM nr. infantilă şi maternă. în asemenea situaţii. necesitatea odihnei suplimentare ceea ce uneori duce la diminuarea veniturilor şi creşterea cheltuielilor care provoacă pentru unele viitoare mame situaţii de criză. dar sarcina duce la apariţia unor necesităţi financiare suplimentare: alimentaţie regulată şi caloriinică. traficul de persoane. deplasare din motiv al îngrijirii copilului. poate determina apariţia unor probleme complexe ale sarcinii. fiind limitată în comunicare. cele mai frecvente fiind handicapul infantil.social în timpul sarcinii sau după naştere. Lipsa unor intervenţii sociale.1 din Chişinău şi a ICŞOSMC. 6. ale sănătăţii mamei. emoţionale şi/sau psihologice. care se referă la morbiditatea infantilă şi maternă. sau la schimbări în modul de acumulare/câştig a surselor financiare: evitarea unor eforturi fizice. se pot realiza unele riscuri pentru sănătatea mamei şi a nou-născutului. care cade deja sub incidenţa unor forme de prestaţii sociale. riscă să nu cunoască drepturile ei referitoare la prestaţiile sociale. indemizaţiile pentru îngrijirea copilului). (ii) gravida încă nu cade sub incidenţa unor forme de prestaţii sociale (indemnizaţia de naştere. modalitatea şi termenul de depunere a actelor pentru 90 . (iii) tânăra mamă. Cadrul sistematizat mai conţine şi un compartiment privind riscurile sociale. să identifice legăturile sociale către care poate fi conectată viitoarea mamă şi respectiv să prevină sau să soluţioneze problemele ce au apărut în faza primară. asistenţa socială la nivel de comunitate pentru femeile însărcinate/mame apare ca o componentă indispensabilă a protecţiei sociale. în caz de necesitate. El a trecut testarea practică la specialiştii asistenţi sociali şi psihologi din instituţiile medicale în cauză. abandonul nou-născutului. refacerea şi dezvoltarea capacităţilor individuale necesare pentru rezolvarea unor probleme sau situaţii de dificultate pe care persoana nu le poate soluţiona de una singură şi în asigurarea unui suport pentru persoanele care nu au posibilitatea să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe necesare pentru desfăşurarea unor activităţi socialmente utile. ceea ce face ca asistentul social. instituţionalizarea copilului. Serviciile comunitare de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale Obiectivul fundamental al serviciilor sociale constă în menţinerea. cheltuieli pentru medicamente. În acest context. etc.

2009. ceea ce poate duce la situaţii de abandon. alocaţia de îngrijire a copilului. evaluarea şi elaborarea planului individualizat de asistenţă pentru femeile / familiile cu riscuri medico-sociale perinatale şi în caz de necesitate de direcţionare a cazurilor pe „Mecanismul de referire a cazului în sistemul de servicii sociale” aprobat prin ordinul MPSFC nr. În acelaşi timp. (v) susţinerea gravidei/mamei şi a întregii familii în identificarea resurselor pentru depăşirea situaţiei de criză.06. (iii) informarea şi consilierea mamelor solitare. rolul asistentului social ce activează în comunitate. risc de divorţ. (iv) consilierea şi oferirea sprijinului psiho-social în depăşirea situaţiilor dificile determinate de o sarcină nedorită / neplanificată. nr. asistenţilor sociali din cadrul Direcţiilor / Secţiilor Raionale de Asistenţă socială şi protecţie a familiei. Drept urmare. (viii) conlucrarea cu medicul de familie a gravidei/mamei în oferirea suportului social. asigurarea medicală obligatorie gratuită etc.2008 privind identificarea. apariţia unor boli somatice la mamă sau copil. (ii) informarea gravidei/mamei privind drepturile sociale şi medicale pe care le are ea şi copilul său (indemnizaţia unică. apariţia unor stări psiho-emoţionale la mamă şi transmiterea acestora la întreaga familie ceea ce poate duce la violenţă domestică. în elaborarea planului individualizat de asistenţă sau a strategiei de referire pentru cazurile perinatale. minorelor. Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copiilor.dobândirea acestor drepturi pe de o parte. asistentul social trebuie să ţină cont în intervenţia sa de următoarele particularităţi: 91 . risc de apariţie a anumitor vicii (alcoolism. (vi) informarea femeii gravide privind eventualele riscuri în timpul sarcinii şi impactul factorilor nocivi asupra sănătăţii mamei şi copilului. Asistentul social se va baza pe instrucţiunile „Managementului de caz pentru asistentul social” aprobat prin ordinul MPSFC. sub-nutriţie a mamei sau a copilului.71 din 03. narcomanie). iar pe de altă parte mărimea prestaţiilor sociale de care poate beneficia nu întotdeuna sunt îndeajuns pentru creşterea şi îngrijirea copilului. accentuând importanţa creşterii şi dezvoltării copilului în familia biologică. asistenţilor sociali ce activează în cadrul serviciilor sociale adresate femeilor constă în: (i) depistarea cuplurilor cu probleme psiho-sociale în timpul sarcinii şi după naştere. (vii) referirea gravidei/mamei spre serviciile existente în localitate şi susţinerea în conectarea la resursele comunitare existente.55 din 12. dar şi a familiilor complete cu risc de abandon infantil privind importanţa creşterii şi dezvoltării copilului în familia biologică.10. identificarea problemele psiho-sociale cu care se confruntă gravida/mama pe parcursul sarcinii şi după naştere şi intervenţia pentru acordarea sprijinului necesar. etc.) şi direcţionarea spre instituţiile respective.

efortul şi timpul alocat va fi mult mai mare faţă de cel dedicat beneficiarelor din primele categorii.lăuză. iar gradul de implicare a femeii / familii poate fi de cele mai dese ori mic. va încerca să boicoteze acţiunile acestuia etc.gravidă. Tipul adresării: . ceea ce va diminua şansele de reuşită ale asistentului social. descrise în temele anterioare. Atunci când asistentul social va merge în familie pentru realizarea unor acţiuni incluse în acest Plan şi va descoperi o femeie gravidă cu disabilităţi ce prezintă riscuri medicosociale. nu percepe întotdeauna necesitatea asistenţei sociale. Fiecare din aceste categorii va avea necesităţi specifice. a unor organizaţii publice sau private. Categoria perinatală: . angajator. ceea ce face ca munca asistentului social să poată atinge şanse înalte de reuşită. Şi în asistarea acestor persoane. aceste femei/familii vor cere un efort suplimentar de la asistentul social în stabilirea relaţiilor de conlucrare şi parteneriat cu familia. nu îşi conştientizează problemele. . ca rezultat al unor programe guvernamentale sau locale. în explicaţia riscurilor pe care le poartă familia şi a consecinţelor acesteia. . Drept exemplu poate servi „Planul de acţiuni privind realizarea Programului Naţional de reabilitare şi integrare socială a persoanelor cu disabilităţi”. 2. vecini.femei / familii ce vor nimeri în vizorul asistenţei sociale în urma examinării lor de instituţiile de asistenţă socială. . . Această categoria de beneficiari.femei/ familii ce se vor adresa după ajutor din iniţiativă proprie. respectiv nu va conlucra cu asistentul social.cu necesităţi de informare privind preconcepţia sau contracepţia. această categoria are o problemă uşor detectabilă şi de către ne-specialiştii în asistenţă socială care s-au adresat la serviciul de asistenţă socială. de cele mai dese ori. se poate simţi ofensată de faptul că a nimerit în vizorul serviciilor de asistenţă socială. 3. ceea ce va duce la alocare de timp mai mare comparativ cu prima categorie de beneficiari. În asemenea cazuri. Aceste cazuri pot fi semnalate asistentului social de medicul de familie.femei/ familii ce se vor apărea în vizorul asistentului social la iniţiativa altor persoane. lucru de care trebuie ţinut cont în planificarea intervenţiei sociale a asistentului social. instituţii cu care aceştia contactează etc. respectiv şi planul de intervenţie se va baza pe acestea. Acestea îşi conştientizează prolemele. a unor iniţiative. asistentul social poate întâlni rezistenţă din partea femeii / familiei. vor conlucra în mare măsură cu asistentul social pentru depăşirea problemelor cu care se ciocnesc şi vor participa activ la implementarea planului de intervenţie. Respectiv. organe de poliţie. Cu toate acestea. Tipul reşedinţei: 92 .1. Această categorie de beneficiari este cea mai complicată deoarece probleme sociale sunt multiple.

2. .servicii sociale cu specializare înaltă. cazare etc. este nemulţumită că este asociată cu beneficiarii de asistenţă socială.2008 prin prisma îngrijirilor perinatale. Aplicaţii practice: analizaţi rolul asistentului social comunitar în cadrul îngrijirilor perinatale. .55 din 12. . sau referirea spre servicii sociale specializate pentru cazurile care necesită intervenţii specializate şi pluri-disciplinare.06.Fără viză de reşedinţă. În acelaşi timp.2010 „Cu privire la serviciile sociale”) din perspectiva îngrijirilor perinatale 93 .2010 „Cu privire la serviciile sociale”): .. în lipsa unui domiciliu. iniţierea unor primi paşi de intervenţie): 1.Cu viză de reşedinţă. şi la accesarea drepturilor privind prestaţiile băneşti. identificarea problemelor cu care se confruntă familia.2009 prin prisma îngrijirilor perinatale. Gravida se comportă liniştit şi acceptă vizita asistentului social.06. în cazurile de violenţă domestică etc. .servicii sociale specializate. practic posibilitatea adresării directe este exclusă.Analizaţi Legea 123 din 18.de la servicii primare pentru cazurile ce pot fi soluţionate în timp scurt şi doar de asistentul social. În dependenţă de problemele şi necesităţilor femeii / familiei se va întocmi de către asistentul social planul individualizat de asistenţă care va include şi tipul serviciilor necesare . Gravida se manifestă agresiv.Analizaţi „Managementului de caz pentru asistentul social” aprobat prin ordinul MPSFC.individual„Mecanismul de referire a cazului în sistemul de servicii sociale” Evaluaţi aprobat prin ordinul MPSFC nr. Tipul serviciilor sociale acordate (conform Legii 123 din 18. până la servicii sociale cu specializare înaltă atunci când femeia necesită plasament. Studiu. din lipsa posibilităţilor enumerate mai sus femeile / familiile date prezintă riscuri sociale şi medicale mai înalte comparativ cu prima categorie. . Lipsa vizei de reşedinţă face mai dificilă conectarea categoriei date la serviciile sociale specializate existente în comunitate.06.servicii sociale primare. realizaţi 2 jocuri de rol în care participă asistentul social comunitar şi o femeie gravidă cu concubinul ei ce au nimerit în vizorul asistentului social la iniţiativa vecinilor (primul contact cu gravida. nr. chiar dacă femeia dispune de Poliţă de asigurări medicale.71 din 03. 4. Categoria de femei fără viză de reşedinţă va intra mai dificil în vizorul asistenţei sociale. la accesarea serviciilor medicale existente..10.

dimensiunea psihosocială = se referă la munca desfăşurată cu mamele.). şomere. 94 . mamelor. 3. familiile acestora. autoînţelegere. În munca directă cu gravidele /mamele asistentul social din instituţiile perinatologice încearcă să determine schimbări în atitudinile acestora faţă de propriile lor probleme şi să dezvolte capacitatea lor de rezolvare a problemelor.dimensiunea economică = vizează alocarea unor ajutoare financiare şi materiale mamelor / cuplurilor care nu reuşesc să se autosusţină la momentul apariţiei copilului sau pe o perioadă de timp mai îndelungată. nivel de grup . cuplurilor asistentul social din instituţiile perinatologice utilizează două forme de abordare: . Asistentul social va aborda problemele mamelor / cuplurilor la 4 niveluri: 1. conflicte intrafamiliale. 4. În procesul de consiliere a gravidelor. Aceste sarcini sunt realizate de către asistentul social în cadrul consilierii mamelor / cuplurilor. În acest sens.mamele beneficiază de suport nu ca persoane separate. care reprezintă familia.6. la condiţiile sociale schimbate sau au nevoie de diferite forme de protecţie socială în faza post-externare. asistentul social din instituţiile perinatologice desfăşoară activităţi cu caracter educativ şi formativ. La toate cele 4 niveluri activitatea asistenţială are două dimensiuni principale: . cuplurilor în cadrul instituţiilor perinatologice Procesul de asistenţă socială oferită în cadrul instituţiilor perinatologice reprezintă un ansamblu de activităţi profesionale prin intermediul cărora mamele / cuplurile pot beneficia de suport în vederea rezolvării sau ameliorării situaţiei lor. ca o premisă a refacerii capacităţii de funcţionare socială normală. nivel comunitar . mamelor individual.5 Asistenţa socială a mamelor. 2. ci ca membri ai unui grup structurat într-un anumit mod. tendinţe de abandon al copilului etc. gravidelor. acordîndu-se acestora sprijin emoţional. dezvoltându-le capacitatea de conştientizare. nivel individual – lucru direct cu mamele care au dificultăţi de adaptare la noul rol social. nivel familial .se referă la munca cu grupuri de mame care au caracteristici comune (abuz de substanţe. . comunităţile pentru a determina schimbări în comportamentul lor adaptativ şi în integrarea lor în comunitate.).abordare directă care se adresează în mod direct gravidelor. lipsa spaţiului locativ etc.abordează probleme sociale cu care s-a confruntat /se confruntă mama în comunitatea de baştină (lipsa locurilor de muncă.

. în vederea adaptării la o situaţie nouă sau neaşteptată Asistentul social din instituţiile perinatologice va presta mai multe tipuri de consiliere: Consiliere în criză (de ex. mamelor.abordare indirectă care este orientată spre mediul gravidelor. Consiliere postcriză (urmăreşte adaptarea la noua situaţie) Consilierea mamei. asupra grupului de prieteni sau vecini. acţionînd asupra mediului familial sau profesional. motivaţia: 4) conceptualizarea problemei: “Problema mea nu este de nerezolvat”. gravidei. mamelor constă în acordarea suportului solicitat de persoană. familiei) există mai multe stadii ale consilierii: 1. gravida abuzată). Din perspectiva beneficiarlui (mamei. 6) selectarea strategiei: “Cred că această abordare m-ar ajuta şi sunt gata să o încerc”. Asistentul social urmăreşte determinarea unor schimbări la nivelul gravidelor. Consilierea este un tip de activitate profesională a asistentului social orientată spre a oferi ajutor consultativ nemijlocit gravidelor. mamelor cu probleme în formă de sfaturi şi recomandări. gravida infectată.de grup Obiectivul general al consilierii gravidelor. 95 . consilierul: 3) motivaţia: “Cred că pot să-mi îmbunătăţesc situaţia!”. conştientizarea problemei: “Am o problemă!” sau “Cred că sunt într-o dificultate!”. consider că a evaluarea: meritat”. familiei presupune parcurgerea mai multor etape: 1)construirea unei relaţii. problemei: 2) construirea unei relaţii cu consilierul: “Cred că acest consilier mă poate ajuta”. Acestea sunt oferite în cadrul unor convorbiri în baza studierii preventive a problemelor cu care se confruntă femeia. 3) formularea soluţiilor alternative. problemei: 5) explorarea strategiilor: “Înţeleg că sunt câteva planuri de acţiune pe care pot să le încerc strategiilor: pentru a-mi ameliora situaţia”. Consilierea ca tip de activitate profesională a asistentului social orientată spre a oferi ajutor consultativ nemijlocit gravidelor.individuala .. gravidei. strategiei: 7) implementarea: “Această abordare mă ajută foarte mult!”. mamelor poate fi promovată în formă: . 1)construirea 2) explorarea în adâncime a problemelor. Consiliere precriză (înainte de a efectua unor teste medicale). familie. mamelor. implementarea: 8) evaluarea: “Deşi această abordare mi-a luat o parte din timp şi a solicitat efort.

Asistentul social care realizează consilierea mamei, gravidei, familiei în instituţiile perinatologice trebuie să posede următoarele atribute: atitudinea pozitivă şi necondiţionată; · abordarea cu sinceritate; · empatia Ascultarea activă (Receptare – Interpretare – Transmitere); Clarificarea; Parafrazarea; Reflectarea; Rezumarea.

El va administra următoarele tehnici ale consilieii:

Asistentul social –consilier este cea mai relevantă resursă pentru mamă, gravidă, familie: Dacă asistentul social nu poate asculta, persoana nu va putea vorbi Dacă asistentul social nu oferă încredere, persoana nu i se va destăinui Dacă asistentul social nu-i acordă suficient timp şi atenţie, persoana se va simţi frustrat Dacă asistentul social va cădea în capcane, persoana îl va manipula

Procesul de consiliere a gravidelor / mamelor se desfăşoară în câteva etape: 1. Stabilirea relaţiei Această etapă după durată nu este mare, dar, ca scop, este foarte importantă. Aici se stabileşte şi se consolidează încrederea gravidelor, mamelor în suportul pe care poate să-l ofere asistentul social. O astfel de predispunere va influenţa benefic succesul activităţii pe parcursul întregului proces de consiliere, precum şi impactul ei asupra situaţiei femeii. 2. Identificarea şi evaluarea problemei beneficiarului Pentru a putea stabili obiectivele intervenţiei este necesar de identificat nevoile şi resursele gravidelor, mamelor, precum şi de realizat o evaluare complexă şi corectă a acestora. La stabilirea obiectivelor intervenţiei se ţine cont de punctele tari ale gravidelor, mamelor şi se urmăreşte realizarea corelării dintre nevoi şi resurse, astfel încât în mod treptat beneficiarul să ajungă la o deplină funcţionalitate socială. Mama, viitoarea mamă are nevoie să i se prezinte multitudinea de soluţii posibile la problema cu care se confruntă, astfel încât el singur să poată alege soluţia care îi este cea mai convenabilă.
96

Asistentul social va gândi împreună cu gravidele, mamele etapele concrete prin care acesta va trebui să treacă pentru a putea îndeplini obiectivele alese. Este posibil ca femeia să se confrunte simultan cu mai multe probleme. Alegerea ordinii în care acestea se vor rezolva depinde de semnificaţia particulară conferită de către gravide, mame problemei date şi de gradul de disconfort resimţit de beneficiar vis-a-vis de această problemă. Se va începe cu rezolvarea cît mai rapidă a uneia dintre cele mai stresante probleme pentru femeie cu scopul de a-l încuraja pentru procesul de schimbare. Se vor ierarhiza nevoile beneficiarului, în funcţie de prioritatea acordată de către beneficiar respectivei probleme, dar şi de posibilitatea de intervenţie rapidă pentru soluţionarea ei. Se va crea o listă a priorităţilor beneficiarului şi alta cu durata estimată pentru intervenţie în problema respectivă. Din corelarea celor două liste rezultă ordinea în care intervenţia se va desfăşura. Într-o altă ordine de idei, în stabilirea obiectivelor intervenţiei, se va porni de la obiectivele generale cum ar fi: integrarea socială, adaptarea socială, etc. şi se va trece la obiectivele specifice de tipul: găsirea unei locuinţe pentru mama cu copil, plasarea temporară a mamei într-un centru maternal etc. Obiectivele specifice sunt strict delimitate de specificul cazului cu care se lucrează. Stabilirea obiectivelor intervenţiei permite alegerea strategiilor, metodelor, tehnicilor folosite în procesul de intervenţie. Multitudinea şi dinamica naturii problemelor cu care se confruntă gravidele, mamele în dificultate face necesară selectarea de către asistentul social, în acord cu beneficiarul, a unei probleme sau a unei părţi dintr-o problemă ca unitate de lucru, urmând ca celelalte probleme sau părţi din problemă să fie abordate pe parcurs. Focalizarea asupra problemelor persoanei care vizează securitatea socială a beneficiarului sunt semne distincte ale lucrului cu cazul. Acesta este un principiu fundamental în teoria managementului de caz, anume cel al integrităţii sistemice a intervenţiei. Un al doilea principiu este cel al abordării procesuale, stadiale a lucrului cu cazul. Prin acest principiu înţelegem abordarea pe etape, într-o ordine logică a secvenţelor intervenţiei. Procesul se repetă pînă cînd gravidele, mamele în dificultate ca sistem îşi regăseşte echilibrul şi îl poate menţine. Beneficiarul va accepta cu mai multă uşurinţă intervenţia dacă schimbarea îi este cerută în mod gradat, treptat. Considerentele după care se alege ordinea priorităţii problemelor ce vor fi abordate sunt: nevoile şi dorinţele reale ale gravidelor, mamelor în dificultate;

97

-

ceea ce este considerat de către asistentul social drept posibil la nivelul actual al

problemei; ceea ce instituţiile perinatale, care prestează servicii, au ca obiectiv să realizeze şi au

resursele necesare. Este posibil ca gravida, mama în dificultate să nu fie capabilă să distingă problema cu care se confruntă, implicaţiile personale ale acesteia şi/sau să nu dorească să-şi rezolve decât una dintre numeroasele probleme cu care se confruntă. Nu se recomandă să se abordeze de la primele întâlniri problema pe care asistentul social o consideră drept fie că cea mai gravă, fie ca sursă a altor probleme. La început se va aborda problema care, după opinia gravidelor, mamelor în dificultate, îl face vulnerabil cel mai mult, în faţa căreia el se simte cel mai anxios. Trebuie de ţinut cont de faptul că persoana care solicită asistenţă socială se află totdeauna în stare de stres, de disconfort sau chiar criză. Asistentul social va alege spre rezolvare problemele sau părţile problemei în ordinea indicată de propria judecată profesională. Totuşi, datorită subiectivităţii fiecăruia dintre noi, va exista tendinţa să demarăm procesul de ajutor cu acele probleme în soluţionarea cărora avem o experienţă mai bogată. Această strategie este corectă pentru început, deoarece demarează procesul de ajutor pe un teren relativ mai sigur şi, pe de altă parte, cîştigă încrederea beneficiarului prin succese parţiale obţinute rapid. Trebuie respinsă însă tendinţa de a interpreta relatările cu gravidele, mamele în dificultate prin prisma experienţei anterioare a asistentului social, fără a ţine cont de principiul unicităţii cazului. Acest principiu evidenţiază că nu pot exista în realitate două cazuri (probleme) identice, întrucât nu există în realitate două persoane identice, ori două contexte sociale identice. Nu în ultimul rând, în alegerea ordinii de desfăşurare a intervenţiei se va ţine seama de specificul serviciilor oferite de organizaţia din care face parte asistentul social. De aceea este foarte important ca asistentul social să cunoască cu precizie ce servicii anume oferă mamelor, gravidelor centrele perinatologice în care lucrează, ce tipuri de resurse şi în ce măsură este dispusă această agenţie să le mobilizeze. De aici rezultă principiul confidenţialităţii legat atât de natura problemelor cu care se confruntă gravidele, mamele în dificultate, cît şi de numele lor. Nerespectarea acestui principiu poate cauza gravidelor, mamelor în dificultate disfuncţionalităţi sociale legate de integrarea în grupul de apartenenţă şi în procesul de schimbare. Se poate ajunge la situaţia de compromitere a posibilităţii oricărei intervenţii ulterioare prin pierderea încrederii în asistentul social. Procesul de schimbare poate fi văzut ca un proces de ajutor acordat de către asistentul social beneficiarului. Este util de ştiut că folosirea termenului ajutor poate implica în relaţia asistentului

98

Asistenţa socială modernă cunoaşte două perspective de intervenţie: 1) în baza teoriei îngrijirii şi 2) în baza teoriei schimbării. 3. precum şi consecinţele aplicării fiecăreia.din partea familiei şi comunităţii. pierzându-şi autonomia personală. 4. Uneori asistentul social poate prelua unele sarcini care depăşesc competenţele gravidei. mamei la confidenţialitate. pregătindu-l pentru sarcini din ce în ce mai dificile. alegerea soluţiei la problema sa îi aparţine. Alegerea strategiilor de intervenţie Intervenţia asistentului social din instituţiile perinatale are drept scop ameliorarea funcţionalităţii sociale a gravidei. Aceeaşi situaţie permite şi încălcarea dreptului gravidei. cît şi un proces de schimbare a situaţiei sale sociale. mamei. mamei aflate în dificultate. împreună cu alegerea ordinii desfăşurării intervenţiei. Soluţia se dovedeşte satisfăcătoare pentru beneficiar şi aceasta devine dependentă de asistentul social din instituţiile perinatale. Obiectivele asistenţei sociale acordate din perspectiva teoriei îngrijirii sunt: asigurarea independenţei gravidei. mamei la auto-determinare poate fi încălcat numai atunci când acestea aleg un curs al evenimentelor cu un înalt grad de pericol social sau individual. Sarcinile trebuie stabilite în conformitate cu posibilităţile de creştere ale gravidei. mamei de a face faţă. mama modalităţile concrete de aplicare a eventualelor soluţii. asistenţa socială a familiilor care aşteaptă copii sau a celor în 99 . mamă şi acesta pierde încrederea în asistentul social.social cu beneficiarul o stare de disconfort la acesta din urmă. dar în acelaşi timp sunt urgente pentru acesta. Explorarea soluţiilor alternative Rolul asistentului social la această etapă este de a indica posibilele alternative şi a explora împreună cu gravida. Beneficiarul trebuie să facă faţă multor sarcini. înştiinţarea gravidei. mamei. accentuându-se latura disfuncţională a personalităţii beneficiarului. Beneficiarul are dreptul la auto-determinare. Beneficiarul aflat în nevoie este în imposibilitatea de a-şi rezolva singur problemele cu care se confruntă. El trebuie să-şi asume responsabilitatea de a face faţă acestor sarcini. Dreptul gravidei. dintre care unele pot crea un disconfort temporar. mamei despre această încălcare este obligatorie. de aceea el trebuie să suporte un dublu proces de suport . Alegerea soluţiei de către asistent social în locul beneficiarului poate avea următoarele consecinţe: Soluţia se dovedeşte a fi insatisfăcătoare pentru gravidă.

5. 6 Schimb pozitiv: Mamele. intervenţia la nivelul administraţiei publice locale. la nivel de ONG. reieşind din particularităţile cazului concret. Pe lîngă experienţa practică. Strategiile de intervenţie se aleg în funcţie de obiectivele avute în vedere. o planificare pe termen lung. politici sociale la nivel raional şi naţional. stabilirea strategiilor de intervenţie vizează modificări în structura unor instituţii. gravidele încearcă să identifice cauzele potenţiale ale eşecului în realizarea unei sarcini şi să planifice măsuri de evitare şi corectare. gravidele sunt rugaţi să dezvăluie ceea ce le place sau consideră atractiv pentru ceilalţi. competenţe în managementul schimbării şi abilităţi de intervenţie. care nu a fost discutată suficient. gravidele îşi exprimă sentimentele pe marginea unei probleme emoţionale. dinamica relaţiilor dintre nevoi şi resurse şi lista de priorităţi pentru intervenţie. modificări în percepţia socială a unui anumit beneficiar. Accentul este pus pe crearea posibilităţii femeilor pentru exprimarea sentimentelor. În perspectiva schimbării la nivelul mediului social. La această etapă are loc planificarea acţiunilor. 5 Împărtăşirea sentimentelor: Mamele. Acordul între beneficiar şi asistentul social 100 . 3 Identificarea obstacolelor: Mamele. Alegerea efectivă a strategiilor de intervenţie se realizează pornindu-se de la modelul în care ne aflăm în situaţia de faţă. părinţii discută soarta copilului lor născut cu disabilităţi. Asistentul social care activează în instituţiile de perinatologie va utiliza diferite forme de planificare: 1 Planificarea generală: O activitate este planificată „de la zero” ca răspuns la o necesitate. 4 Exprimarea afecţiunii. la rîndul ei. un dublu aspect: schimbarea la nivelul individului pentru a realiza o buna funcţionare a beneficiarului (lucrul centrat pe gravidă şi / sau mamă) şi adaptarea mediului social la nevoile mamei şi copilului.care s-a născut recent copilul. 2 Planificarea procesului: Este planificarea detaliilor unei activităţi deja acceptate. oferirea îngrijirii şi protecţiei sociale pentru nounăscuţii cu probleme de sănătate şi celor abandonaţi în secţiile perinatologice etc Teoria schimbării vizează. De exemplu. Metodele folosite vor fi: lucrul în grup. De exemplu. părinţii împreună cu asistentul social şi medicii stabilesc un regim de activităţi cotidiene pentru copil. asistentul social are nevoie de creativitate în găsirea soluţiei optime.

A-l motiva pe beneficiar constituie o direcţie principală a eforturilor asistentului social.6. Aceştia sunt indicatori ai calităţii vieţii. 6. gravidă în timpul procesului de consiliere. Planul desfăşurării procesului de schimbare trebuie detaliat pe sarcini astfel încît beneficiarul să ştie care sarcini are de realizat în viitorul imediat şi care în etapele ulterioare. 101 . moral. Iertarea încurajează continuarea nerezolvării sarcinilor. iar pedeapsa diminuează stima de sine. 6. Evaluarea rezultatelor procesului de schimbare Procesul de schimbare se realizează ca un proces treptat pe parcursul unui şir de etape şi paşi în vederea consolidării potenţialului beneficiarului de autodeterminare. 7. mamelor are ca scop evaluarea gradului de respectare a acordului stabilit între asistentul social şi beneficiar. Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor procesului de schimbare se face la fiecare etapă. Ele pot fi puse în evidenţă prin urmărirea unor indicatori care ţin de starea femeii. mamă nu trebuie să atragă pedeapsă din partea asistentului social. psihoterapie. material. persoanele şi grupurile vulnerabile de a influenţa politicile sociale. Monitorizarea gravidelor. furnizează ajutor financiar. Lipsa de experienţă a femeilor de a face faţă situaţiei cu care se confruntă poate fi parţial corectată prin jocuri de rol organizate cu participarea asistentului social şi a beneficiarului. le orientează la înţelegerea şi utilizarea cadrului legislativ de protecţie socială. Se vor negocia cu beneficiarul termenele unui nou acord ori de cîte ori cel anterior este încălcat. Cel mai important obstacol care poate apărea într-o intervenţie este lipsa de motivaţie a beneficiarului de a realiza schimbarea. Procesul de schimbare este un proces care antrenează ample modificări în viaţa mamei. Intervenţia efectivă şi monitorizarea Nerespectarea termenelor acordului de către gravidă. consiliere. ce sugestii ar avea pentru a perfecţiona activitatea de consiliere. Evaluarea procesului de asistenţă trebuie să apară ca o reacţie de răspuns din partea beneficiarului prin răspunsuri la întrebări despre cît anume l-a ajutat procesul de consiliere şi în ce mod. nu are pentru ce-l ierta sau pedepsi. care au fost lipsurile sesizate de mamă. Rezolvarea sau nerezolvarea sarcinilor de către beneficiar nu este problema asistentului social. mobilizează comunitatea. dar nici scuzele nu trebuie acceptate.Asistentul social trebuie să negocieze cu beneficiarul un acord foarte explicit şi realist. Ce anume a perceput femeia ca pozitiv în procesul de consiliere. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale (protocol clinic) Programul de asistenţă medico-socială oferă femeilor gravide (familiilor) aflate în dificultate posibilităţi de cunoaştere şi de acces la servicii specializate de asistenţă socială. în concordanţă cu specificul acesteia.

instituţiilor specializate subordonate MMPSF. inclusiv analiza condiţiilor de trai şi relaţiilor interpersonale. Asistenţa medico-socială în timpul sarcinii şi după naştere include unele etape în dependenţă de problemele (circumstanţele) constatate în fiecare caz concret: • Identificarea femeilor gravide (familiilor) care pot constitui obiectul activităţilor de asistenţă socială prin stabilirea de către medicul de familie.In cadrul altor programe se înscriu şi activităţi de prevenire a unor situaţii de viaţă dezechilibrate. psihologic sau moral. care va contribui la sporirea eficacităţii şi eficienţei asistenţei perinatale prin prevenirea unor tentative de întrerupere a sarcinii nedorite în termen avansat de către pacientă. În prezent pot fi mai frecvent utilizate 2 forme de soluţionate a prolemelor medico-sociale inclusiv în perinatologie: Psihoterapia (tratamentul direct): modalitatea asistenţială centrată individual pe persoana clientului (femeia gravidă. moaşei) de a colabora cu asistentul social pe tot parcursul sarcinii şi după naştere. • Diagnosticul problemelor de ordin medico-social la femeile gravide (lăuzele) în dificultate. stresante sub aspect economic. Asistenţii sociali dispun de metodologii speciale care includ o multitudine de aspecte privind statutul social al gravidei (lăuzei) şi familiei ei. minimalizarea riscului de abandon infantil. • Realizarea programelor de măsuri personalizate de suport şi de protecţie psihosocială a femeilor gravide (lăuzelor) în dificultate Supravegherea dinamică a gravidei va prevedea posibilitatea medicului de familie (medicului obstetrician. 102 . lăuza) care va beneficia de susţinere psihologică pentru ai dezvolta capacitatea de înţelegere de sine şi de evaluare a propriei situaţii. care permit în baza problemei depistate să elaboreze modalităţi individualizate de soluţionare a ei. În cazul constatării unui risc perinatal determinat de factori medico-sociali lucrătorii medicali antrenaţi în acordarea asistenţei perinatale pot să utilizeze elemente de psihoterapie pentru a ajuta pacienta să participe în soluţionarea situaţiei de criză psihosocială în care aceasta se află la moment. precum şi în centre statale sau neguvernamentale acreditate în prestarea serviciilor de asistenţă socială. economia surselor bugetare atât ale instituţiei medicale. Diagnosticul problemelor medico-sociale se realizează prin implicarea specialiştilor în asistenţa socială care activează în cadrul centrelor perinatale. fapt. morbiditate şi mortalitate perinatală. cât şi ale familiilor. cu care ele se confruntă sau se pot confrunta. infantilă şi maternă. medicul obstetrician sau moaşă a unor circumstanţe psihosociale la pacientele supravegheate.

asistentul social poate oferi informaţiile necesare privind programul de lucru al medicului la care va referi femeia şi.. alţi specialişti. Protocolul Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale a fost inclus în Suplimentul la Ghidul Naţional de Perinatologie (2006) şi a fost testat în cadrul proiectelor realizate în cadrul Secţiei Consultative a CPM SCM nr. Intervenţiile asistenţiale este necesar a fi realizate de către o echipă multidisciplinară care. va programa vizita pentru consultaţia medicală. La etapa de suspiciune a sarcinii lucrătorul medical. Concomitent. • Consolidarea rezultatelor obţinute în asistenţa socială acordată familiilor social vulnerabile În multe cazuri. asistentul social va recomanda femeii/cuplului un comportament mai responsabil. explicând că este momentul de a face o vizită medicului specialist pentru a confirma sau exclude sarcina. fapt. în dependenţă de caz. medicul neonatolog. asistentul social din maternitate / asistentul social comunitar. aceste programe sunt orientate la reintegrarea socială a beneficiarilor. Persoana-cheie în monitorizarea cazurilor cu probleme medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere este asistentul social. Modalitatea în cauză de soluţionare a problemelor medico-sociale este raţional a fi realizată de către specialiştii în asistenţa socială. în primul rând.Socioterapia (tratamentul indirect) este axată pe mediul în care activează clientul (familial. psihologul.).7. care impune specialiştii în asistenţa socială să-şi orienteze eforturile la căutarea posibilităţilor de susţinere continuă a beneficiarilor. 103 . în unele familii continuă să persiste riscul de recidiv al ei.1 a fost elaborat un algoritm al asistenţei medico-psihosociale pentru beneficiarele cu sarcină nedorită. care este creată reieşind din specificul localităţii. juristul. Pentru beneficiarii săi.1 din Chişinău. Algoritmul acţiunilor de suport medico-psiho-social în timpul sarcinii (pentru asistenţii sociali) În anul 2007. va include medicul de familie / moaşa. Pentru asigurarea unui suport psiho-social cât mai adecvat şi oportun beneficiarii vor fi plasaţi în reţeaua de instituţii şi organizaţii-partenere. etc. de muncă. la necesitate. medicul obstetrician din maternitate. în cadrul unui atelier de lucru (focus-grup) la care au participat asistenţi sociali care activează în diferite instituţii şi organizaţii din municipiul Chişinău şi medici obstetricieni din SC CPM SCM nr. educaţional. 6. după soluţionarea problemei medico-sociale în timpul sarcinii sau după naşterea copilului. inclusiv prin mobilizarea comunităţii. de grup.

În cazurile de sarcină nedorită. lucrătorul medical sau psiholog pentru elaborarea de către cuplu a deciziei privitor la perspectiva sarcinii. Concomitent categoria respectivă de pacienţi vor benefica şi de mijloace anticoncepţionale gratis reieşind din posibilităţile existente ele sistemului 104 .beneficiar. în condiţiile asigurărilor obligatorii de sănătate. Se vor prevedea două scenarii de evoluţie a evenimentelor: sarcina dorită şi sarcina nedorită. în special daca aceasta nu a fost planificată. După naştere sau după întreruperea sarcinii Algoritmul prevede implicarea obligatorie a asistentului social în acţiuni de prevenire a sarcinii nedorite la beneficiari în viitor. Pe tot parcursul perioadei antenatale şi după naştere misiunea asistentului social constă în monitorizarea statutului social al familiei . în dependenţă de termenul de gestaţie confirmat. pentru aceasta fiind antrenate toate mijloacele posibile prin implicarea instituţiilor şi organizaţiilor partenere din reţea. Reabilitarea medicală şi psihologică a femeilor care au suportat întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medico-sociale are specificul său şi uneori este necesar de a fi efectuată de către specialişti cu o pregătire specifică. O atenţie deosebită se va acorda asigurării condiţiilor necesare pentru dezvoltarea şi creşterea viitorului copil. În cazul constatării unor indicaţii medico-sociale. femeia are dreptul să decidă întreruperea cursului sarcinii. În ambele cazuri componenta suportului psiho-social este foarte importantă şi ea urmează să fie asigurată de asistentul social. precum şi întreprinderea măsurilor de reducere a impactului factorilor psihosociali asupra evoluţiei sarcinii. în special prin intermediul cabinetelor sănătăţii reproducerii unde cuplurile vor benefica de consiliere privind metodele mai raţionale de contracepţie. În acest scop vor fi utilizate posibilităţile oferite de programele de stat privind planificarea familiei. iar întreruperea sarcinii după termenul de 12 săptămâni de gestaţie poate fi efectuată doar prin decizia unei comisii speciale abilitate. sarcina fiind în final nedorită. lucrătorul medical. algoritmul prevede referirea beneficiarului în cadrul sistemului de îngrijiri antenatale conform programului de îngrijiri perinatale susţinut de stat. sănătăţii mamei şi copilului. iar la necesitate. femeia/familia aflată în dificultate necesită suport psihologic care este oferit de asistentul social. şi de psiholog. regulamentele în vigoare prevăd oportunitatea de întrerupere a cursului sarcinii pentru categoriile social dezavantajate ale populaţiei gratis.După confirmarea sarcinii. Asistentul social va recomanda femeii gravide ca intervenţiile de întrerupere a cursului sarcinii sa fie efectuate în cadrul instituţiilor medicale acreditate pentru asemenea gen de servicii medicale. În cazul sarcinii dorite precum şi în cazul când diagnosticul de graviditate a fost stabilit în termeni mai mari de 22 săptămâni gestaţie.

moaşa) în comun cu asistentul social comunitar. ca familia să conştientizeze responsabilitatea privind asigurarea condiţiilor minim necesare pentru evoluţia fără pericol a sarcinii şi pentru dezvoltarea adecvată a viitorului copil. Monitorizarea femeilor /cuplurilor care au suportat riscuri sociale în timpul sarcinii urmează a fi efectuată în afara gravidităţii de o echipă întreagă de specialişti: lucrători medicali (medicul de familie. Faptul că femeia / cuplul la moment se confruntă cu diferite probleme de ordin psiho-social nu înseamnă în mod automat că sarcina este „contraindicată”. care ar putea fi condiţionate de problemele sociale cu care 105 . La etapa preconcepţională. asistentul social poate veni în sprijinul familiilor tinere aflate în dificultate cu informaţii şi soluţii pentru depăşirea situaţiilor critice pentru a minimaliza riscurile de sănătate pentru mamă şi copil. Este mult mai important faptul.de sănătate.

consult preconcepţional) Suspiciune la sarcină Informare Confirmarea termenului de sarcină Sarcina planificată Suport psihosocial Sarcina dorită Sarcina nedorită Termen > 21 săptămâni de sarcină Termen mic de gestaţie (< 12 săpt.) Sarcina neplanificată Supraveghere medicală antenatală Suport psihosocia l Naşterea Termen 12-21 săptămâni de sarcină Suport psihosocia l Perioada postpartum (îngrijiri pentru copil) Suport psihosocia l Supravegherea antenatală + investigaţii pentru întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medico-sociale Comisia specială a Direcţiei Sănătăţii Spitalizare în maternitate pentru întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medico-sociale Avort la cerere Întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medicosociale Reabilitarea medicală şi psiho-socială Contracepţia 106 .Algoritmul suportului medico-social în timpul sarcinii (pentru asistenţii sociali) Planificarea familiei (contracepţia.

) va presupune includerea familiei într-un program personalizat de susţinere psihosocială suplimentar la suportul de care poate beneficia fiecare femeie gravidă în cadrul sistemului public de protecţie socială (concediul de maternitate. în final. medicul obstetrician sau moaşa vor utiliza criteriile de identificare a circumstanţelor psihosociale în timpul sarcinii. psihologic. medicul de familie. După externarea din maternitate sau secţiile neonatal-pediatrice nou-născutul bolnav (sau cu sechele) este transmis în cadrul sectorului medical primar. sănătos şi să crească într-un mediu sigur. etc. în special de prematuritate. Cea mai optimală variantă a suportului este ca acesta să fie oferit în timpul sarcinii. etico-moral. Analiza minuţioasă a situaţiei a constatat că în ţara noastră este necesară crearea unui sistem de asistenţă medico-socială continuă pentru mamă şi copil la nivel de comunitate. etc. în special de grad sever.8.). economic. alocaţia pentru naşterea copilului. Programul personalizat va fi elaborat şi realizat de către echipa multidisciplinară care va plasa beneficiarul în reţeaua de suport psihosocial. Stabilirea unui risc social (risc de abandon infantil. precum şi de unele probleme sociale cu implicaţii serioase de ordin medical. perioada de aflare în maternitate şi primii 3 ani de copilărie. handicapul infantil de rând cu abandonul copiilor continuă să prezinte fenomene medico-sociale grave. Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere Pentru Republica Moldova. Nou-născuţii cu risc de handicap infantil (prematuritate. care include organizaţii şi instituţii partenere. maladii congenitale. În cazul constatării acestora. inclusiv municipiul Chişinău. Problema a devenit mai actuală în ultimul deceniu după realizarea reformei asistenţei medicale primare cu trecerea la medicina de familie şi separarea sectorului spitalicesc de cel ambulatoriu. etc. 6. femeia gravidă este referită la asistentul social sau psiholog pentru concretizarea diagnosticului. În rezultat. unde nu sunt suficient de bine dezvoltate serviciile pentru recuperarea medico-socială a copiilor de vârstă fragedă (0-3 ani). determinate mai frecvent de afecţiuni perinatale. pentru ca. copilul să se nască dorit. juridic. handicap infantil. care ar include îngrijiri în perioada antenatală. având ca scop reducerea riscurilor de sănătate şi sociale pentru mamă şi copil până la naştere. se constată.familiile în cauză se confruntă la moment. alte afecţiuni neonatale grave) continuă îngrijirile medicale la etapa a doua în cadrul 107 . că îngrijirile medico-sociale în timpul sarcinii şi după naşterea copilului nu au o continuitate eficientă. Algoritmul continuităţii asistenţei medico-sociale în cadrul îngrijirilor perinatale După declararea sarcinii de către femeia însărcinată.

Algoritmul continuităţii asistenţei medico-sociale în cadrul îngrijirilor perinatale

Familia fără riscuri medico-sociale

Sistemul de îngrijiri antenatale

Familia cu riscuri medicosociale (handicap infantil, abandon sau instituţionalizarea copilului…)

Susţinere în cadrul sistemului public de protecţie socială

Naşterea

Susţinere în cadrul sistemului public de protecţie socială

Copil sănătos

Copil bolnav cu risc de handicap

Riscul de abandon sau instituţionalizare

Familia biologică

Intervenţii personalizate de susţinere psiho-socială (echipa multidisciplinară, reţea de suport)

Etapa a II de îngrijiri , secţiile neonatalpediatrice ale centrului perinatologic (investigaţii, tratament)

Susţinere în cadrul sistemului public de protecţie socială

Centrul de plasament

Centrul de monitorizare şi recuperare a coliilor de vârstă fragedă
108

Intervenţii personalizate de susţinere psiho-socială (echipa multidisciplinară, reţea de suport)
- prematuritate, în special grad sever, - maladii congenitale - alte afecţiuni neonatale grave

Declararea sarcinii la medicul de familie, obstetrician, moaşă, asisetnt social

Criterii de identificare a riscurilor medico-sociale

secţiilor neonatal-pediatrice ale centrului perinatologoc. La etapa în cauză sunt activ antrenaţi şi alţi membri ai echipei, asistentul social şi psihologul, pentru acordarea asistenţei psihosociale în susţinerea familiei, eforturile fiind orientate la prevenirea abandonului infantil. După externarea din staţionar, copilul bolnav va continua un tratament de reabilitare în cadrul Centrului de monitorizare şi recuperare a copiilor de vârstă fragedă. Un accent deosebit se va pune pe educaţia parentală, părinţii fiind instruiţi cum să îngrijească copilul bolnav la domiciliu, colaborând cu lucrătorii medicali. Supravegherea dinamică a copilului va prevedea modificarea programului individualizat de tratament în dependenţă de rezultatele terapiei de recuperare. În cazul menţinerii unui risc de abandon infantil sau de instituţionalizare după naşterea copilului (inclusiv şi copil născut sănătos) fără a avea impactul dorit de la intervenţiile de susţinere la etapa antenatală (consilierea, lucrul cu partenerul şi/sau cu părinţii, mobilizarea persoanelor apropiate şi/sau a comunităţii, oferirea unui loc de trai şi întreţinere în centrul maternal, etc.), acţiunile de susţinere psihosocială continuă, accentul fiind pus pe dezvoltarea ataşamentului mamei/familiei faţă de copilul nou-născut, inclusiv prin încurajarea alimentaţiei naturale. În cazuri excepţionale copilul va fi instituţionalizat pentru o perioada de timp într-un centru de plasament ca alternativă abandonului legalizat, perioadă în care se va lucra activ cu părinţii şi rudele pentru a integra copilul în familia biologică. Echipa multidisciplinară din maternitate va colabora activ la toate etapele cu organele administraţiei publice locale responsabile de respectarea drepturilor copilului, care sunt principalul partener în cadrul reţelei de suport social.

109

6.9. Problema abandonului infantil în maternitate Axioma „cu cât mai precoce se stabileşte existenţa unei probleme, cu atât mai mari sunt şansele de a găsi oportun soluţia corectă” este indiscutabil valabilă şi pentru problematica medico-socială în perinatologie. Astfel, cu cât mai devreme se stabileşte existenţa unor riscuri de sănătate pentru mamă sau viitorul copil, cu atât probabilitatea de a întreprinde careva intervenţii adecvate şi oportune pentru a reduce aceste riscuri este mai reală. Unul din cele mai frecvente riscuri sociale în timpul sarcinii este riscul de abandon sau instituţionalizare a viitorului nou-născut, care, în acelaşi timp, poate fi minimalizat la maximum în cazul includerii beneficiarilor în programe individualizate de prevenire, fapt, demonstrat şi la etapa testării protocolului „Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale”. Din aceste considerente am decis de a analiza eficacitatea intervenţiilor de suport psihosocial anume în categoria respectivă de beneficiari - familiile cu risc de abandon infantil. Abandonul infantil reprezintă unul din fenomenele sociale cele mai grave, înregistrat în majoritatea instituţiilor medicale de profil obstetrical - pediatric, inclusiv în Republica Moldova. Studiul „Abandonul copiilor în Republica Moldova” realizat de guvern cu suportul UNICEF a examinat fenomenul abandonului infantil în cadrul instituţional specific pentru ţara noastră, evidenţiind incapacităţi importante ale sistemului de protecţie a copilului, lipsa unui cadru multidisciplinar şi intersectorial integrat cu accent pe flexibilitatea politicilor şi practicilor de asistenţă a copilului şi familiei în situaţii de risc. Majoritatea cazurilor de abandon infantil în Republica Moldova – 62,6 %, sunt înregistrate în instituţiile medicale: maternităţi şi spitale /secţii pediatrice. Maternitatea este prima posibilitate de abandon a nou-născutului. Riscul de abandon este deseori ignorat, gravidele din categoria de risc nu se adresează pentru îngrijiri antenatale, nu sunt instruite şi pregătite în privinţa naşterii şi ataşamentului faţă de viitorul nou-născut. Actualmente, în lume principala cauză a abandonului este sărăcia şi mizeria socială. Pentru Republica Moldova abandonul copiilor mici constituie o realitate dură. Conform studiului „Abandonul copiilor în Republica Moldova” realizat în anul 2003, majoritatea cazurilor de abandon sunt înregistrate în instituţiile medicale, ponderea cea mai mare revenind categoriei de vârstă de la 0 la 4 zile – 36,9%, care se referă la perioada aflării copiilor în maternităţi. La nivelul politicii de stat, problema copilului abandonat este vizată de o serie de acte legislative şi normative. Copilul abandonat este inclus în categoria largă a copiilor aflaţi în

110

evită să-şi 111 .provin din familii destrămate. .până la 0. părăsind spitalul imediat ce starea lor o permite. abandonul este definit ca o acţiune de părăsire a unei persoane. fapt explicat prin dorinţa lor de a evita prejudecăţile comunităţii din care fac parte. de neacordare a îngrijirilor necesare.au mulţi copii.sunt respinse de către familiile lor. de obicei nu îşi dau identitatea corectă. Mamele cu intenţie de abandon preconcepută care provin din oraşe mici sau din mediul rural preferă să nască în oraşe mari. abuzate în copilărie. Aceste mame îşi exprimă la internare intenţia de abandon. inclusiv abandonaţi în antecedente.provin din familii nomade. . iar în anul 2009 s-a redus semnificativ . Se diferenţiază două categorii de circumstanţe care determină mamele să abandoneze: I. în municipiul Chişinău în anul 2007 indicatorul abandonului infantil în maternităţile municipale a constituit circa 0.au un grad redus de percepţie şi de înţelegere. copilul poate fi considerat abandonat dacă rămâne într-o unitate medicală mai mult de două săptămâni peste timpul necesar acordării îngrijirilor specifice. .se află într-o situaţie socială de sărăcie extremă. Conform datelor disponibile la moment. Profilul gravidei în situaţie de risc de abandon.nu au locuinţă. al căror model familial nu funcţionează. . de lipsă de preocupare pentru soarta acesteia.nu şi-au dorit copilul. Aceste femei de obicei se confruntă cu situaţii psihosociale dificile. ultimul fiind definit ca şi „…copil privat temporar sau permanent de mediul său familial…”. cum ar fi: .35 la sută.dificultate. . Femeile gravide sau mamele îşi susţin foarte categoric motivaţia şi nu renunţă la ideea de a abandona copilul şi atunci este aproape imposibil a le convinge să-şi schimbe decizia. iar în această perioadă nu este îngrijit sau vizitat de către părinţii săi.au fost molestate. În aspect psihologic. În Republica Moldova ponderea copiilor nou-născuţi abandonaţi este mult mai mică de un caz la sută. Intenţia de abandon preconcepută. cu o dinamică pozitivă în ultimul deceniu. . orice situaţie care duce la ruperea relaţiilor afective poate fi tratată ca abandon. până la lipsa responsabilităţii (oligofrenie. . .04 la sută din naşteri . Astfel. Din punct de vedere medical. retard psihic).

au o atitudine rece şi indiferentă. Mamele percep abandonul ca pe ceva permis şi nu au responsabilitatea creşterii. este evidentă problema acestor mămici. care nu mai vrea să recunoască copilul şi să-i susţină. . lipsa încălzirii sau a altor facilităţi necesare pentru o bună îngrijire a copilului.pierderea unui susţinător. Fără a detalia evoluţia sarcinii nedorite la minorele gravide şi anturajul lor psihologic.probleme de sănătate ale copilului care prelungesc spitalizarea sau impun internări repetate. cer sfatul personalului medico-social. În acest caz. . . sau. . tuberculoza. îngrijirii propriului copil sau măcar pe cea a întocmirii certificatului de naştere pentru acesta. care poate fi temporar sau se poate permanentiza: . infecţia HIV. a partenerilor sau părinţilor lor privitor la soarta viitorului copil. boli cu transmitere sexuală. prematuritate.starea de sănătate a unui membru al familiei care este considerat ca fiind periculos şi mama abandonează temporar copilul.evacuarea din locuinţă. încearcă să-şi reglementeze situaţia.mama minoră. deoarece nou-născutul a fost deja părăsit.sezonul rece.constatarea că este părăsită de partener. .violenţa conjugală. Copilul este abandonat sub influenţa unor evenimente de moment (abandon impulsiv. acuzând insecuritatea lui la domiciliu. fără premeditare).dependenţa în familie (unul sau ambii părinţi) de alcool sau de droguri. prevenirea abandonului este aproape imposibilă. De multe ori ele nu cunosc serviciile sociale la care au acces şi nu mai pot fi contactate de către asistenţii sociali din spital. patologie neuropsihică. Există şi unele situaţii particulare ce conduc la abandon. De obicei. care nu au o atitudine clară. .starea de sănătate a copilului: malformaţii congenitale.lipsa actelor de identitate şi dificultatea obţinerii acestora. . depresii post-partum. . Majoritatea adolescenţilor nu au competenţă parentală. II. Situaţii neprevăzute. dar pe parcurs renunţă sub influenţa unor evenimente. Tendinţa idealizării rolului de părinte 112 . cum ar fi: . O categorie specifică de femei cu risc de abandon sunt mamele adolescente.privească copilul. Se referă la mamele care au un comportament ezitant. dacă acesta le este adus.starea de sănătate a mamei: probleme psihice. . refuză să-l alăpteze. .

ci şi ale lucrătorilor medicali din centrele perinatale şi din cadrul sectorului medical primar. are şansa de a fi adoptat mai degrabă după transferul lui în centrul de plasament. precum şi a întregii comunităţi. 113 .poate duce la raportări eronate şi la pierderea încrederii în sine pentru unele persoane tinere. Este demonstrat impactul implementării sistemului rooming-in din maternităţi în reducerea riscului de abandon. neexperimentate. că deşi mamele sunt împreună cu copiii lor. fiind determinată de realităţile social-economice actuale. a tuturor structurilor de stat interesate. Misiunea specialiştilor care oferă servicii medico-sociale femeilor gravide decise categoric să-şi abandoneze copilul. constă şi în mobilizarea tuturor serviciilor interesate pentru a asigura naşterea unui copil sănătos. fapt care îi mai oferă o şansă ca mama să-şi schimbe decizia de a-l abandona după naştere sau. în care rolul personalului medical. La această etapă abandonul poate fi prevenit dacă se obţine o atitudine de suport şi din partea familiei sau partenerului mamei aflate în dificultate. O atenţie deosebită se va acorda mamelor cu risc de abandon în dezvoltarea ataşamentului faţă de copilul nou-născut – misiune. Dimensiunea fenomenului. psihologului sau asistentului social poate fi decisiv. Aflarea mamei împreună cu nou-născutul în acelaşi salon influenţează pozitiv asupra calităţii relaţiei mamă-copil. În centrele perinatologice din Republica Moldova problema implementării sistemului rooming-in poate fi considerată ca fiind soluţionată. concomitent cu eforturile de prevenire. în abordarea acestei probleme cu găsirea de soluţii adecvate pentru diferite situaţii de abandon sau risc de abandon al copilului. uneori. destul de dificil de realizat. societăţii civile. în altă situaţie. impune cooperarea eforturilor nu numai ale specialiştilor în protecţia socială. însă este important. personalul medical să aibă suficientă încredere pentru a le lăsa să se ocupe de nou-născuţi.

64 p. Campbell. Helander Einar. Guvernul Republicii Moldova / UNICEF. Abandonul maternal. Universitatea „Al. Rusu L. 2.132 9.. htm. Doroş A. Consilierea gravidei şi a tinerelor mame. Ronsmans. Ghidul B Naţional de Perinatologie: Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale.. Viaţa Medicală. Şişcanu D. p. 2006 5. C. 39-49 18. 2006 12.. Marselle. Problematica medico-socială în perinatologie: vulnerabilitatea socială.. pag. Aspecte actuale în managementul riscurilor de sănătate şi sociale în cadrul îngrijirilor perinatale.I. Eţco C. 19. Dilion M. Chişinău. 2005. M.. Şişcanu D. Abandonul copiilor în Republica Moldova. mater. 2/2007. Economie şi Management în Medicină. Chişinău. Şişcanu D. Studiul determinanţilor medico-sociali ai accesibilităţii îngrijirilor antenatale. Pevenirea abandonului copiilor... nr. Chişinău. Ghidul A Naţional de Perinatologie: Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale. 2007 17.. nr. Savin V. Şişcanu D. 1999 4. Graham. Economie şi Management în Medicină. nr. „Suportul psihosocial în cadrul îngrijirilor perinatale”. 2006.. Şişcanu D. Lhoneux Magali et Trokart Caroline.4. Lumen.. Ed. L’abandon d’enfants dans l’Histoire.. Filippi. O. Neilson J. Osrin. Codreanu T.. A. Andrei I.. Strategii pentru România.. 3. Ed. Sănătate Publică . Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale. 2008 8.. Mills.. Les problèmes médico-sociales en périnatologie: l’abandon infantile. 152 p. Dombici Iuliana şi coaut.. 2008 7.. Conf. Renfrew M.. Sănătate Publică..1. Les enfants abandonnés de la Mythologie. Ed.M.J. Bucureşti. Eţco L. Cheianu D. Eţco C.Bibliografia: Cojocaru Şt... 140p 14. 167 p. Chişinău. 2 (11). mat. Koblinsky.. D. Supliment la ghidul C Naţional de Perinatologie. Iaşi. Protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică. Şişcanu D. pag.. 2007.. Chişinău. 114 . 69 p. Şişcanu D. Eţco C. Sarcina nedorită: aspecte psihosociale. Oxford: Oxford University Press. nr. 2. Sănătate Publică.. V. Eţco C... Chişinău. Keirse M.. 11. 16. Eţco C. Şişcanu D.. Iaşi. J.3. Tipografia Centrală. Detrerminanţii psiho-sociali ai sănătăţii la etapa îngrijirilor perinatal.. Economie şi Management în Medicină.. 368(9546):1535-41 13. Ghid pentru asistenţii sociali. Eţco C..6. Eţco C. Revista de cercetare şi intervenţie socială. Şişcanu D. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.. materialele Congresului XVII al ALASS. Maternal health in poor countries: the broader context and a call for action. 5. Lancet. Le support psychosocial dans la périnatalogie: l’impact sur les risques sociaux et de santé.2004/ Iaşi: Lumen/ ISSN: 1583-3410 pp: 390 – 401 10.. Cheianu D. ştiinţe medicale.. 2002 2. W. 39-43 6. 2007 20. Dondiuc Iu. CALASS. 2006.. 1. Aspecte medico-sociale ale asistenţei antenatale în municipiul Chişinău. 2004. htm. Eţco C. Buletin de Perinatologie.. Chişinău. 2004. Şişcanu D.Cuza”.. vol. 2007. 15. 2009 . 3 .. nr. Borghi. Bioetică. 2009. ed. Encyclopedie de la langue francaise. Suportul medico-social în prevenirea abandonului infantil la etapa perinatală. A Guide to Effective Care in Pregnancy and Childbirth. Enkin M. Şişcanu D. Bruxeles. Sănătate Publică şi Management în Medicină..

22. Iaşi.asistentasociala. 3.21. Buletin de Perinatologie. Şişcanu D. Vulpeanu Iu. Revista de cercetare şi intervenţie socială. 5..I. vol. Chişinău.Cuza”.. Prevenirea abandonului infantil în cadrul îngrijirilor perinatale: aspecte medico-sociale.ro 115 . Abandonul maternal în unităţile medicale.2004/ Iaşi: Lumen/ ISSN: 1583-3410 pp: 591-601/ www. 80 p. nr. Universitatea „Al. 2008.

116 .

şi are drept scop ajutarea gravidei în identificarea nevoilor legate de perioada sarcinii în luarea unei decizii informate privind îngrijirile antenatale. 5. Asistenţa socială şi consilierea în cadrul instituţiilor perinatologice 5. proces de consiliere a gravidelor şi mamelor. 2 Consilierea mamelor/familiilor în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere) Concepte –cheie: asistenţa socială în instituţii perinatologice.1 Specificul consilierii gravidelor Consilierea în sarcină reprezintă o relaţie de comunicare ce se stabileşte între consilier şi femeia însărcinată în condiţii de confidenţialitate. teoria pierderii. Să manifeste competenţe de consiliere efectivă a persoanelor marcate de durere. gravidele. consiliere. să posede competenţe de consiliere a mamei şi familiei marcate de pierdere/durere. să evalueze etapele prin care trece femeia marcată de pierdere/durere. La nivel de integrare: 117 . Obiective: La nivel de cunoaştere: să înţeleagă importanţa consilierii ca acţiune profesională distinctă a asistentului social din instituţiile perinatologice. familiile acestora. mamei. teoria îngrijirii. pentru a asigura sănătatea mamei şi viitorului copil. consilierea în caz de piedere şi durere. Obiectivele consilierii în sarcină sunt: o De a aplica în practică propriile opţiunii referitor la păstrarea sănătăţii şi naşterea unui copil sănătos şi primi decizii informate privind îngrijirile antenatale.Tema 5. La nivel de aplicare: să explice importanţa consilierii în viaţa gravidei. familiei. să propună noi soluţii / idei privind minimalizarea stresurilor familiale cu un impact negativ asupra sarcinii. să realizeze discuţii cu cuplul în pregătirea pentru rolul de părinte. Să stabilească relaţii de încredere cu mamele. teoria schimbării.1 Specificul consilierii gravidelor 5.

perioada alăptării la sân şi îndeplinirii funcţiei de părinte. foarte apropiat sufleteşte. utilizarea băuturilor alcoolice sau a drogurilor . La prima vizită antenatală şi la cele ce vor urma. dar şi a femeii şi familiei ei. pierdere care să-i provoace dureri şi stări afective foarte puternice într-o asemenea împrejurare. Este împortant de a oferi timp suficient pentru consiliere şi discuţia cu ea/ei. Nu toate mamele care se internează în secţiile / instituţiile perinatologice trăiesc bucuria maternităţii. naşterii. psihice şi emoţionale ce au loc în organismul ei pe parcursul sarcinii. oportunităţile pentru schimbarea comportamentului. Adesea. variată şi sănătoasă. În cadrul consilierii gravida va primi informaţie suplimentară despre avantajele şi dezavantajele comportamentului existent şi cel posibil. gravida va primi informaţie despre modificările fizice. Teoria pierderii. Este important ca femeia şi partenerul ei să înţeleagă că naşterea copilului va perturba relaţiile existente în familie şi este bine ca ei să fie pregătiţi pentru această perioadă. cine va fi persoana de suport. Consilierea este o parte componentă a îngrijirilor antenatale şi se oferă gravidelor şi membrilor familiilor lor la fiecare vizită antenatală. primirea suplimentelor nutritive în scop profilactic. La prima vizită va fi elaborat Planul de naştere apoi el va fi revăzul la fiecare vizită şi aici consilierea va fi importantă pentru femeie şi o va ajuta să facă alegerile informare referitor la locul naşterii. abandonarea deprinderilor vicioase cum este fumatul. sexul protejat. 118 . persoanele care îi vor acorda ajutor în naştere. Modificarea comportamentului este un lucru dificil şi necesită efort nu numai din partea lucrătorului medical. metode de soluţionare ale problemelor minore din sarcină. derivată din Teoria ataşamentului şi înrudită cu Teoria anxietăţii oferă asistentului social din instituţiile perinatologice mai multe repere ştiinţifice care-i ghidează metodologic şi conceptual intervenţia. Nu există om care să nu piardă de-a lungul vieţii sale ceva sau pe cineva foarte drag.2 Asistenţa în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere). Sarcina impune modificarea activităţii fizice şi comportamentului gravidei pentru a alege un mod sănătos de viaţă: alimentaţie calitativă. experimentarea multaşteptată a acestui eveniment este substituită de trăirea durerii şi pierderii. cum va alimenta copilul. telefonul de la salvare. o De a depăşi anxietatea şi a lua decizii adecvate în cazul apariţiei unor probleme sau semne de alarmă. Tot în cadrul consilierii gravidele vor fi informate despre semnele de pericol şi vor fi ajutate să ia o decizie referitor la acţiunile pe care le va întreprinde în cazul apariţiei lor – unde să se adreseze. telefonul persoanei de contact. 5.o De a oferi gravidei posibilitatea de a alege şi luarea în considerare a alegerii făcute şi opiniei sale să devină o parte integră al procesului de luare a deciziei referitor la conduita gravidei.

dar cu totul altele decât pierderea copilului pentru o mamă sau pierderea soţului într-un tragic accident pentru o soţie. sociale. Pierderea perinatală este asociată cu moartea intranatală şi naşterea unui copil mort. de comportament. constituie acum parte din standardele de nursing şi suport social în majoritatea ţărilor dezvoltate. fizice la o pierdere. neîncredere în faptul ca atare. Suferinţa apare de asemenea şi în cazul familiilor ce-şi dau copilul spre adopţie. f) acceptarea situaţiei. Deseori părinţii şi familiile respective 119 . Suferinţa se referă la procesul de reacţii psihologice. retragere în sine. Pierderea mamei lasă urme adânci în existenţa copilului. Persoana ataşată (copilul. c) dorinţa puternică de căutare şi regăsire a “obiectului pierdut” (fiinţei pierdute). vina (se acceptă faptul şi se caută vinovaţii). b) negarea pierderii. reorganizarea interioară a vieţii. soţia etc. prietenii şi instituţiile ce acordă asistenţă medicală femeii şi copilului. familia. d) mânia. trecere care va putea fi ameliorată semnificativ cu ajutorul asistentului social. Părinţii pătimaşi niciodată nu uită înţelegerea (compătimirea). eveniment de doliu cu încărcătură afectivă enormă. pierderea este întregul proces rezultând în urma unui deces a persoanei iubite. ce poate deveni o amintire la fel de importantă ca şi oricare altă amintire despre sarcina pierdută sau despre viaţa scurtă a copilului lor . Fiecare pierdere provoacă o problemă specifică care impune o abordare de asemenea specifică. respectul. pot apărea în cazul naşterii unui copil înainte de termen. “faptul nu poate fi real”. crearea unui mediu de îngrijire şi suport. De aceea mamele şi familiile necesită un sistem de ajutor în caz de pierdere. strategiile ce fac posibil de a accepta realitatea de deces perinatal de către mamă şi familie. resentimentul.) va trece prin fazele menţionate mai sus. deprimare. derutare. întrucât unele mame/cupluri suferă pierderea copilului. pe tot parcursul concediului de maternitate. e) disperare. Susţinerea familiilor atunci când suferă o pierdere şi au o durere este o parte integrală a maternităţilor orientate spre familii şi îngrijirea nou-născutului. unui copil ce a suferit complicaţii sau a unui copil cu anomalii congenitale. Astfel.Studiile ştiinţifice pun în evidenţă fazele prin care trece o persoană în situaţia de pierdere: a) şoc. căldura sinceră primită de la persoanele specializate. Teoria pierderii este puternic implicată în ansamblul activităţilor şi al programelor de asistenţă socială derulate în instituţiile perinatologice. Prin definiţie. mama. Impactul emoţional ca rezultat al unei pierderi perinatale afectează părinţii. Pierderea şiprin urmare suferinţa.

pentru multe societăţi moartea înainte de naştere nu este un eveniment important. reprezentanţii unităţilor de medici legişti.nu au suferit pierderi în familie şi nu le este cunoscută suferinţa în urma unei asemenea pierderi. psihologilor şi ale părinţilor ce au suferit pierderi asemănătoare. Respectaţi drepturile Copilului: • De a fi recunoscut după nume şi sex • De a fi tratat cu respect şi demnitate • De a fi împreună cu familia ce suferă în orice moment posibil • De a fi recunoscut ca persoană ce a trăit şi a murit • De a fi pomenit cu memento-urile specifice (urmă de picior. curăţat) • De a fi înmormântat / incinerat • De a fi pomenit 2. moaşelor. atingă. fotografii de la examenul cu ultrasunet) • De a fi îngrijit (învelit. Fiecare părinte suferă în mod diferit. protocoalele şi sistemele de convingere pot fi de ajutor. haine. 2. rolul instituţiilor medicale este de a susţine părinţii şi familiile ce suferă şi de a le oferi posibilitatea de a urma ritualuri care sunt importante pentru ei. pot fi implicaţi şi alţii. cauza decesului şi despre procesul de legitimare a decesului (adică funeraliile) Să primească informaţie scrisă şi verbală despre: • • alegerea disponibilă în ceea ce priveşte înmormântarea sau funeraliile susţinerea ce poate fi acordată membrilor familiei 120 . asistenţilor sociali. ca de exemplu reprezentanţii serviciilor funerare. îmbrăcat. Practicile instituţionale. de nici un ajutor sau pozitiv dureroase pentru familii în momentul când ei au cea mai mare nevoie de înţelegere. Oferiţi servicii interdisciplinare familiilor care au suferit o pierdere cu implicarea consilierilor spirituali. banda cu nume. asistentelor medicale/moaşelor (din spital sau comunitate). Dacă este necesar. compasiune şi capacitatea de a-şi controla sentimentele în acel moment din viaţa lor. amprente. medicilor. ţină. Respectaţi drepturile Părintelui: 3 Să-şi vadă. îngrijească copilul fără limite de timp şi frecvenţă Să fie complet informat despre copil. Mai mult. pentru ei moartea perinatală este un eveniment mai puţin important decât moartea unui copil mai mare sau a unui adult. Concordant cu principiile asistenţei axate pe familii. Asistenţa în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere) trebuie să se bazeze pe următoarele principii: 1. Familiile trebuie să primească informaţie completă şi exactă despre posibilităţile şi alegerea pe care o pot face. fotografii.

certificatul de naştere) Să le fie recunoscută viaţa şi moartea copilului lor – ca membru al familiei lor Să aibă dreptul de a alege oricare mod de înmormântare. comportamentele şi reacţiile individuale Să fie trataţi cu demnitate şi respect Să beneficieze de susţinerea familiei şi / sau a prietenilor în orice moment. la oficiul specializat de asistenţă medicală primară şi/sau acasă) prin telefon sau la domiciliu Să aibă posibilitatea de a evalua practica comunităţii şi spitalului lor . rudele părinţilor pot fi de ajutor anume în acest caz. 4. Oferiţi părinţilor informaţii în ceea ce priveşte incinerarea. Ei pot cere asistenţă pentru a lua decizii şi pentru a completa documentele necesare. fotografii. Acestea trebuie oferite părinţilor în momentul decesului pruncului sau mai târziu. înmormântarea sau alte opţiuni funerare. Oferiţi părinţilor amintiri. Este important de a încuraja părinţii să se implice în pregătirile pentru înmormântare şi de asemenea de a oferi ajutor în a face aranjamentele necesare. incinerare sau alt serviciu funerar dorit Să fie auziţi şi ascultaţi de profesionişti în domeniu fără a fi judecaţi sau prejudiciaţi Să dispună de personal medical înţelegător. Exemple de posibile amintiri sunt 121 . în memoria pruncului. dacă părintele doreşte Să solicite susţinere culturală sau religioasă în alegerea sa şi să fie tratat cu sensibilitate religioasă şi culturală Să fie conştient de procesul de suferinţă – să aibă posibilitatea să sufere deschis sau în sine. de asemenea în ceea ce priveşte autopsia şi documentele legale necesare. Ţineţi cont de faptul că nu ar fi indicat ca mama să locuiască în aceeaşi cameră cu o altă mamă cu copil. senzitiv şi receptiv la alegerile. inclusiv suvenire. înregistrarea naşterii) Să primească memento-urile copilului (de exemplu amprentele de la picior. aceasta le pot oferi posibilitatea să facă ceva util în momentul când familia se simte lipsită de ajutor. 5. să fie informat şi să înţeleagă sentimentele şi emoţiile generate de pierderea suferită Să înţeleagă opţiunile de viitor în ceea ce priveşte autopsia şi recomandările în probleme de genetică Să fie informat despre grupurile de suport pentru părinţi Să primească asistenţă şi în continuare (la spital.• - informaţia legală necesară ( de exemplu timpul înmormântării.

data decesului şi greutatea. notiţe speciale pentru familie Certificatul de deces şi o copie Rezultatele autopsiei Certificatul de naştere (eliberat de către instituţia respectivă) Memento-uri de la „ceremonia de numire” (lumânări. Unii părinţi vor cere fotografii ale pruncului îmbrăcat sau dezbrăcat. Buclă din părul pruncului. 6. spuneţi-le că ele vor fi plasate în registrele spitalului pentru a fi ridicate în viitor. Părinţii vor avea nevoie de cât mai multă informaţie în ceea ce priveşte starea pruncului. Consideraţi necesităţile speciale pentru părinţii copiilor născuţi prematur sau cu o anomalie congenitală. Dacă părinţii refuză să ia fotografiile. Fotografii ale pruncului. 122 . aceşti părinţi au un sentiment de pierdere: copilul nu corespunde aşteptărilor lor. Pe lângă bucuria de a fi născut un copil şi fericirea de a ura bun venit unui nou membru al familiei. îmbrăcămintea în care a decedat copilul precum şi altă îmbrăcăminte Poezii. În cele din urmă părinţii pot beneficia de susţinerea altor părinţi care au copii cu aceleaşi anomalii. hainele de botez. data naşterii. Tabelul 1 Amintirile: Brăţara de identificare Fotografii ale patului pentru copil cu numele pruncului. şi copiilor care au suferit complicaţii. Ruletă Căciuliţa şi pantofiorii. Fotografii de la examenul cu ultrasunet. certificat) Oricare alte lucruri speciale pe care familia ar dori să le păstreze. Fotografii ale pruncului împreună cu părinţii şi alţi apropiaţi care sunt prezenţi (dacă părinţii doresc aceasta) Amprente ale picioarelor şi mâinilor pe o fişă. plapuma. Personalul spitalului trebuie să pregătească materialul de susţinere adecvat. la dorinţa părinţilor.enumerate în Tabelul 1.

BIBLIOGRAFIE: 123 . dacă consilierul va cădea în capcane. Studiu individual 6. Evidenţiaţi posibilele greşeli care pot apărea în procesul de consiliere a gravidei. Elaboraţi portretul mamei cu risc de abandon al copilului. 5. dacă consilierul nu oferă încredere.Aplicaţii practice: Analizaţi afirmaţia . mamei. Consilierul – cea mai relevantă resursă. clientul nu va putea vorbi. Argumentaţi semnificaţia activităţii asistentului social în instituţiile perinatologice. familiei. clientul îl va manipula” Explicaţi care este rolul asistentului sociali în consilierea mamei în dificultate.. clientul se va simţi frustrat. 7. dacă consilierul nu-i acordă suficient timp şi atenţie. Dacă consilierul nu poate asculta. Prezentaţi un caz din experienţa şi modul în care aţi ajutat o persoană să depăşească durerea şi pierdera. clientul nu i se va acă destăinui.

Столина В. 1993 5.N 4.. Pierderile perinatale. The Boston Women`s Health Book Collective. Elemente de psihoterapie Editura ALL. Stănciulescu E. Москва. 6. 2002. P 3-7. Acordarea asistenţei medicale mamei şi nounăscutului în primele 9 luni ale anului 2005. Colectivul de autori: Stratulat P. Curteanu Ala. Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale. Editura Didactică şi pedagogică. Stratulat P.. 8. Cum să facem faţă depresiei.Buletin de Perinatologie. 4. Enăchescu C. С-П. 15.. Болдалева. 9. 2. Bucureşri. 13. Триада-х .. Ciupercă C. 219 pag. 10. Polirom. Editura Ceres. . 1998. 2006. 124 . Gungi Gh. 335 pag.. din l. Chişinău. Chişinău. Руководство по эффективной помощи при беременности и родах. 2000. 14. 3. 2000б 356 p. 2005. “Incursiune în psihosociologie şi psihosexologia familiei” Bucureşti 1998. Mitrofan N. Holdevici I. Tu şi corpul tău pentru un nou secol (trad. Санкт-Петербург. “Elemente de psihologie a cuplului” Bucureşti 1994. Carauş Tatiana. 2002. 7. 1997. Vasilescu I. Руководство по безопасному материнству. Note I. Tratat de psihoanaliză şi psihoterapie. Bucureşti. 11. 274 pag.a Ediţia a doua. Iaşi. engleză).Семья в психологической консультации” Москва “Педагогика” 1989. ş. 1998.. Ottawa. Volumul 1: Strategii educative ale familiilor contemporane” Iaşi 1997. 155 стр. Litera.. Bucureşti. Holdevici I.В. Mitrofan I. Friptu V.Bibliografie 1.. Практика решения. А. Mitrofan I.A. Семейные конфликты. Sociologia educaţiei familiale. R. Psihoterapia-un tratament fără medicamente. Ключников С. Principiile practicii perinatale. 12. Capitolul 17. 167 pag.

Obiective: La nivel de cunoaştere: să identifice posibilităţile de încurajare a ataşamentului în relaţia mamă-copil. ataşament sigur. să proiecteze acţiuni menite să fortifice dezvoltarea ataşamentului la vârstele timpurii. Să construiască relaţii pozitive cu mamele şi colaboratorii instituţiilor perinatale. să realizeze discuţii cu cuplul în pregătirea pentru rolul de părinte. încurajarea ataşamentului. ataşament nesigur. Concepte –cheie: ataşament.1 Conceptul Teoriei Ataşamentului. 125 .2 Strategii de încurajare a ataşamentului în instituţiile perinatologice. La nivel de aplicare: să explice importanţa ataşamentului în dezvoltarea copilului. să identifice şi să contribuie la soluţionarea problemelor psiho-sociale în sarcină. 1 Conceptul Teoriei Ataşamentului în practica asistenţei sociale 6. Asistenţa mamei /cuplului în baza aplicării Teoriei Ataşamentului 6. La nivel de integrare: 6. să evalueze adaptarea mamei la noul său statut. să înţeleagă semnificaţia teoriei ataşamentului în practica asistenţei sociale din instituţiile perinatale. Să-şi manifeste abilităţi de a lucru eficient în echipa multidisciplinară pentru prevenirea abandonului copilului.Tema 6.

Cercetările lui Bowlby au pus în lumină nevoia puternică a oricărui copil pentru stabilirea unor legături profunde de ataşament cu persoanele adulte (în primul rînd. în general. Ce impact are asupra personalităţii copilului relaţia lui cu părinţii? Care este raportul dintre calitatea acestei relaţii şi succesele – insuccesele copilului? 2. b) lipsa familiei sau a .. îndeosebi.căminului familial” de origine... Unul dintre cercetătorii englezi care “au deschis calea” spre analiza profundă a acestui domeniu a fost John Bowlby preocupat. Aceasta înseamnă că tipul de relaţie care se stabileşte între părinte şi copil duce la dezvoltarea unor modele interne ale relaţiilor cu ceilalţi. bunicii. Ea se referă la capacitatea celor care îngrijesc copilul de a înţelege starea psihică subiectivă în care se află.) şi rolul fundamental. El studia asemenea cazuri dintr-o dublă perspectivă: a) a prezentului (efectele imediate ale “pierderii” părinţilor sau familiei) şi b) a viitorului (efectele de lungă durată care se manifestă deja în viaţa de adult). ce vor fi depozitate ca scheme mintale şi vor produce aşteptările vizavi de comportamentul celorlalţi faţă de propria persoană. de la vîrsta de 12-18 luni. Această teorie ştiinţifică are menirea de a ajuta la înţelegerea corectă a procesului de dezvoltare psihosocială normală a personalităţii. Trei întrebări-ipoteze ne pot ajuta să analizăm aspectul socio-afectiv: 1. şi a copiilor. vecinii etc. în felul acesta copilul regăsindu-se în mintea părinţilor. cele “locale”) au lăsat “în afara familiei” milioane de copii. chiar şi în condiţii care par a fi ameninţătoare pentru copil.Strange Situation” . în 1973. Evenimentele tragice din istoria omenirii sau a unei singure ţări (războaiele mondiale. 126 . în această privinţă. în special. dar şi modul de relaţionare cu persoana de referinţă.Teoria ataşamentului îşi găseşte rădăcinile în scrierile lui John Bowlby. Procedeul se numeşte . Ce se întîmplă cu copiii care . putând internaliza reprezentarea acestora. cu părinţii. Ce consecinţe determină evoluţia afectivă a copilului: a) lipsa îndelungată sau definitivă a părinţilor.şi-au pierdut părinţii”? 3. Ceva mai tîrziu. de soarta copiilor “rămaşi pe drumuri” după al doilea război mondial. al imaginii pe care şi-o fac copiii despre aceste persoane.situaţia străină şi presupune expunerea copilului la un stres progresiv pentru a studia reacţiile sale emoţionale. Bowlby şi Ainsworth au promovat cercetări de laborator pentru a evalua ataşamentul bazat pe securitate al unui copil.

adică în timpul adolescenţei. Este recunoscut faptul că frecvenţa şi intensitatea unor comportamente de ataşament scad cu vîrsta. 1999). Au fost utilizate diverse metode pentru a evalua modelele de ataşament din adolescenţă. Pierderea acestei relaţii (a celor apropiaţi) este. 127 . Cele mai recente descoperiri în cercetările asupra ataşamentului se concentrează asupra ataşamentului în timpul perioadei de tranziţie de la copilărie la vîrsta adultă. Aceste concluzii indică că menţinerea apropierii fizice a părinţilor şi nevoia de protecţie în situaţii ameninţătoare sunt mai puţin esenţiale pentru adolescenţi datorită capacităţilor lor mintale şi fizice (de exemplu.transferuri” de la o instituţie sau de la o familie la alta. etc. Deşi rezultatele unor cercetări arată că ataşamentul profund al copilului faţă de părinţi scade odată cu maturizarea. foarte dureroasă. În ceea ce priveşte dezvoltarea ataşamentului la adolescenţi trebuie să se ţină seama de cîteva aspecte elementare: natura schimbărilor în relaţia copii-părinţi şi influenţa acestora asupra ataşamentului.. spre dezvoltarea ulterioară a unei game largi de relaţii de ataşament (cu prieteni şi parteneri romantici. Asemenea efecte sunt cu atât mai puternice cu cît persoana ataşantă este percepută sau imaginată de către persoana ataşată ca fiind cea mai bună. alte studii mai recente arată că doar anumite componente ale relaţiei de ataşament se schimbă iar altele rămân stabile. Totodată. Astfel. fiind orientată în mod natural spre relaţii de afecţiune cu semenii din imediata apropiere. cu un partener romantic) şi influenţa acestor legături noi asupra relaţiei cu părinţii. Există un consens asupra faptului că un ataşament precar este un factor care riscă să provoace probleme ulterioare.). dar nu şi perceperea disponibilităţii persoanei de ataşament (Lieberman. chiar tragică şi generează efecte dezastruoase asupra “legăturilor de ataşament”. au mecanisme de adaptare mai complexe decât copiii mici). disponibilitatea persoanei de ataşament (credinţa că persoana de ataşament este deschisă spre comunicare şi receptivă la nevoile sale) rămîne importantă. dar calitatea legăturilor de ataşament rămîne să fie relativ stabilă. dezvoltarea de noi relaţii intime/ataşamente ale adolescentului (cu prietenii. gradul cu care adolescenţii caută apropierea persoanei principale de ataşament în situaţii de stres scade. este acceptat faptul că această etapă de dezvoltare cuprinde tranziţia de la concentrarea pe părinţi ca persoane de ataşament. (Papini. Doyle şi Markiewicz.c) repetatele . 1991). La orice vârstă o fiinţă umană este atrasă de alte fiinţe umane. Roggman şi Anderson. În ceea ce priveşte dezvoltarea de noi relaţii de ataşament în perioada adolescenţei. cea mai puternică şi cea mai înţeleaptă. În ultima fază a adolescenţei s-au observat modele de ataşament asemănătoare modelelor de ataşament din copilărie. printre care: observarea de secvenţe de interacţiuni părinţi-adolescenţi. de regulă.

Pe măsură ce copilul îşi formează “conştiinţa de sine” şi aspiră spre individualitate. Cu cît ataşamentul este mai puternic. iar libertatea de mişcare şi spaţiul social al copilului este mai mare. Asemenea “semne” ale ataşamentului se întâlnesc în forma lor naturală numai la copii. cum ar fi: plînsul.Starea de ataşament vizează de fapt toate vârstele. în timp ce sentimentul de siguranţă (încredere în persoana care îl protejează şi creează premise pentru formarea ataşamentului) îl încurajează să se îndepărteze. atinge apogeul în anumite condiţii ale copilăriei. Ataşament înseamnă apropierea preferenţială. e) să devină încrezător în sine. se “maturizează”. Ataşamentul are caracter dinamic. ajutându-l pe acesta din urmă: a) să atingă întregul său potenţial. În mod normal. părinţii şi copilul – afirmă D. curajul copilului creşte. d) să dezvolte interesul de cooperare cu ceilalţi oameni. calitatea şi “semnele” de manifestare şi treptat scade în intensitate. să rişte. În funcţie de starea în care se află copilul. Ori de câte ori copilul se simte ameninţat. adesea ambivalente. destul de stabilă. Relaţiile de ataşament au misiunea de a proteja persoana mai slabă. b) să gândească logic. dezinteresată şi aproape inconştientă a unei persoane faţă de o altă persoană. slăbeşte şi chiar dispare atunci când persoana ataşată dispare. vulnerabilă în raport cu factorii sau agenţii externi sau interni. adică pentru adultul ataşant). g) să biruie teama şi neliniştea. de a nu fi abandonat sau lăsat cu străinii. De fapt. să iasă în afara mediului 128 . f) să facă faţă stresului şi frustrării. chemarea. protestul. se formează. dar poate face acest lucru numai dacă are deja o bază afectivă adecvată. ataşamentul îşi modifică semnificativ natura. cu atât baza afectivă este mai sigură. ataşamentul trebuie să “reziste” sub o anumită formă toată viaţa. el revine la bază. Howe – sunt programaţi biologic să devină ataşaţi unul de celălalt. ataşamentul se exprimă prin semne cît mai clare (pentru eventualul receptor. Teama de necunoscut şi orice altă ameninţare îl apropie pe copil de bază. c) să dezvolte o conştiinţă de sine adecvată. dar manifestările cele mai clare şi definitorii ale acesteia se observă din timpul copilăriei. etc. adică apare. h) să dezvolte relaţii viitoare. se poate deteriora sub incidenţa unor factori. fuga din faţa “noului venit” – copilul se ascunde pentru a nu fi luat sau “îndepărtat” de baza afectivă. i) să reducă gelozia etc.

Bowlby şi Ainsworth. evitare activă (când adultul se întoarce. De exemplu. copilul îl evită sau îl ignoră). este tot mai clară necesitatea internării mamei cu copilul bolnav. puternici în faţa încercărilor. În condiţiile existenţei unui ataşament puternic se formează oameni stabili din punct de vedere psiho-emoţional. depresie.obişnuit pentru a explora lumea. abuzaţi fizic. au identificat trei categorii de ataşament (Benga 2003): Ataşament sigur. securizant – manifestat la majoritatea copiilor: considerarea adultului ca bază de explorare a mediului. îşi vor cheltui energia emoţională în căutarea siguranţei afective. indiferenţi. 129 . pentru a-i asigura liniştea şi a-i îndepărta stresul. copii au curajul să exploreze mediul pornind de la această bază securizantă. lipsa unei relaţii cu adultul. competenţi în obligaţiile profesionale. Tipuri de ataşamente. dar când acesta caută contactul este “pedepsit” pentru faptul că l-a părăsit pe copil). Teoria ataşamentului a influenţat semnificativ atât practica în domeniul protecţiei şi asistenţei sociale. Ataşament anxios. Ataşament anxios. uimire în mişcări. de regulă. caracteristica mai ales pentru copiii maltrataţi. unde se pot întoarce dacă se întâmplă ceva rău. incapabili să cunoască sau să exploreze lumea. Studiile mai recente (Main si Solomon. Noutatea prezintă o mare atracţie pentru copilul dezvoltat normal. cît şi politicile sociale vis-a-vis de instituţiile specializate. căutarea interacţiunii cu adultul (persoana de referinţă) când acesta se întoarce în cameră. pasivi. copiii crescuţi fără dragoste şi fără apropiere sufletească din partea familiei (lipsiţi de ataşament afectiv normal) sunt. nu are probleme cînd e părăsit de persoana familială). în baza studiului menţionat mai sus. evitativ – se manifestă la 20% dintre copii: explorare independentă a mediului (se rupe uşor de părinte. se ataşează de străini. chiar în condiţii de stres. stările de anxietate care pot împiedica vindecarea. 1986) au introdus a patra categorie de ataşament: Ataşamentul dezorganizat (dezorientat): derutare extremă în faţa situaţiei. în reacţii. a căror apatie este explicată de comportamentul inconsecvent şi nemotivat al adulţilor. Dimpotrivă. rezistent: explorare redusă a mediului şi teama de obiecte sau situaţii noi – dificultatea restabilirii interacţiunii cu adultul când acesta se întoarce (nu-l ignoră. apatie. indiferenţă.

3) foarte nesigure sau ambivalente. întrucît: a) copilul nu este sigur de sentimentele şi dragostea părinţilor şi. contradictoriu.Mai este cunoscută şi o altă clasificare a tipurilor de ataşamente. ajunge la concluzia că trebuie să te descurci singur şi că singura cale de a evita durerea este să nu iubeşti. pentru că lumea îţi este ostilă. e) copilul se simte părăsit. îndeosebi. A fost dezvoltat un sistem foarte eficient de evaluare a ataşamentului. lipsei totale de afectivitate. Acesta urmăreşte interacţiunea dintre copil şi părinte. copilul pierde încrederea în “ceilalţi”. g) văzînd că nu este apreciat. situaţie cauzată de comportamentul ambivalent. f) văzînd că nu este ajutat cînd are nevoie. modul de reacţie la intrarea şi ieşirea părintelui. Ataşamentul de acest tip are consecinţe negative. deci. Copilul şovăie în explorarea lumii din jur. datorită lipsei unei relaţii normale între părinţi şi copii şi. cînd copilul nu este sigur de sentimentele părinţilor. neîncurajat. d) atitudinile şi comportamentele părinţilor i se par copilului imprevizibile. manifestîndu-se în realitate ca “ataşament fals”. adică “fără valoare şi interes” pentru propriii lui părinţi. dezvoltă curajul de a explora lumea. copilul pierde încrederea în ceea ce face. incert al părinţilor faţă de propriii copii. că “succesele” lui nu interesează pe nimeni. de dragoste părintească (primul an de viaţă care este anul formării ataşamentului faţă de adulţii cei mai apropiaţi). în funcţie de natura şi gradul de constituire a legăturilor de ataşament: 1) sigure. Evaluarea ataşamentului: indicatori de verificare. cînd copilul simte protecţie asigurată de dragostea permanentă a părinţilor. Sunt o serie de indicatori în acest context care arată dacă este un 130 . la intrarea şi ieşirea unei persoane străine. 2) nesigure sau anxioase. neiubit. c) atunci cînd va semnala dorinţa de atenţie sau nevoia de ajutor. h) în fine. b) părinţii par să fie indiferenţi. perturbante sau îngrijorătoare. de protecţia de care are nevoie. copilul se aşteaptă să fie respins sau ignorat de persoanele ataşante. dragoste care îndepărtează orice stres. chiar şi în el însuşi.

Însoţiţi copilul la medic. cînd vorbeşte cu sau despre copil? Se angajează în contact vizual cu copilul? Manifestă interes şi încurajează dezvoltarea potrivită vîrstei? Reacţionează la replicile copilului? Demonstrează abilitatea de a calma copilul? Primeşte plăcere de la contactul fizic cu copilul? Iniţiază interacţiuni pozitive cu copilul? Identifică calităţi pozitive la copil? 6.ataşament securizant sau insecurizant. 131 . Reacţionaţi la copil. Indicatori de verificare: la ce trebuie să atragem atenţia în timpul evaluării ataşamentului: din momentul naşterii pînă la vîrsta de un an: Copilul… Pare atent? Reacţionează la oameni? Manifestă interes în faţa umană? Urmăreşte cu ochii? Vocalizează frecvent? Are dezvoltarea motorie adecvată? Are plăcere de la contactul fizic apropiat? Semnalizează disconfort? Pare să se adapteze uşor? Manifestă disconfort normal sau excesiv? Pare comunicabil sau pasiv şi retras? Are tonus muscular bun? Părintele… Reacţionează la vocalizările copilului? Îşi schimbă tonalitatea vocii. Zâmbiţi şi manifestaţi gânduri pozitive. când acesta este bolnav fizic. Strategii de încurajare a ataşamentului în instituţiile perinatologice Asistentul social va recomanda un şir de strategii de încurajare a ataşamentelor în perioada pre şi postnatală: • • • • Comunicaţi cu copilul.2. precum şi motivul pentru care acel ataşament nu este securizant.

apropiere fizică. Invitând copilul să pregătească bucate. atunci când acesta are nevoie. săruturi. spectacole etc. Încurajând copilul să exerseze spunând părinţilor „mama” sau „tata” (în familia Manifestând iniţiative de afecţiune: îmbrăţişări.. Ajutând copilul la temele pentru acasă. • biologică. • • Ajutând copilul să corespundă aşteptărilor celuilalt părinte.• frustrare.. Invitând copilul să participe la activităţile familiei: fotbal. cu folosirea pozelor şi discuţiilor. Susţinând activităţile la aer liber ale copilului. Ajutând copilul să înţeleagă glumele sau zicalele utilizate în familie. Interacţiunile pozitive sunt foarte esenţiale în relaţia cu copilul (atât în familia biologică cît şi în familia substitutivă). Comunicând despre membrii familiei extinse. Efectuând activităţi comune: la circ. Ajutaţi copilul să se descurce cu sentimentele sale în cazul transferului în altă instituţie de învăţământ sau loc de trai. care simte durere. • • Ajutaţi copilul să-şi exprime şi să se descurce cu sentimentele proprii de furie şi Împărtăşiţi bucuria extremă a copilului pentru realizările sale. Mergând împreună la cumpărături pentru haine/jucării. Participând la jocurile copilului. Ajutaţi copilul să se descurce cu sentimente ambivalente vis-a-vis de familia sa asistenţilor parentalii profesionişti). 132 . Spunând „Te iubesc”. plimbări în pădure sau schi. Acestea pot fi manifestate: • • • • • • • • • • • • etc. • Susţineţi copilul. • Atârnând o poză a copilului pe perete. Citind pentru copil.

• • • •

Implicând copilul în reuniunile familiale sau alte activităţi similare; Implicând copilul în vizitarea buneilor, rudelor; Implicând copilul în tradiţiile familiei; Realizând ceremonii religioase sau de alt fel pentru a implica copilul în activităţile

familiei; • Cumpărând hăinuţe noi, aceasta fiind o modalitate de a cunoaşte mărimile copilului,

preferinţele în ceea ce priveşte culorile, stilul, etc. Cerinţele principale, care trebuie să fie respectate de către asistenţii sociali, care lucrează în centrele perinatologice, ţin de înţelegerea procesului de creare a legăturilor de ataşament şi a consecinţelor lui. Asistenţii sociali sunt datori să efectueze o analiză minuţioasă pentru fiecare situaţie în parte şi să-şi pună obiective reale. Ei vor trebui să confrunte nu numai experienţa lor proprie, dar şi sistemul lor de valori şi atitudini. Intervenţia trebuie să fie făcută numai în baza înţelegerii clare a necesităţilor copilului şi unei deschideri faţă de modul de satisfacere a acestor necesităţi. Asistentul social care activează în instituţiile perinatologice va ţine cont de faptul că o serie de studii pun în evidenţă schimbări importante la nivelul reprezentărilor sociale cu privire la copil. Mamele şi taţii contemporani pot dezvolta reprezentări diferite despre actualii sau viitorii copii. Astfel, analizând conţinutul corespondenţei amoroase premaritale, al unor istorii ale vieţii şi autobiografii care, împreună, acoperă durata unui secol (1880-1990), G. Houle şi R. Hurtubise arată că proiectul de căsătorie implică o atitudine exprimată din ce în ce mai explicit mai întâi faţă de naşterea, iar apoi faţă de creşterea şi educaţia copiilor. Reprezentările parentale despre copii sunt ambivalente, aceştia din urmă fiind priviţi ca sursă de profituri materiale şi simbolice pentru părinţii lor: 1. copiii pot fi utilizaţi ca forţă de muncă suplimentară şi practic neremunerată.; 2. reprezintă un suport în situaţii critice (boală, bătrîneţe); 3. asigură perpetuarea personală şi familială (asigurând descendenţa, părinţii î-şi prelungesc viaţa în copii); 4. copiii dau sentimentul împlinirii profesionale (în special femeilor care sunt socializate astfel şi bărbaţilor al căror statut socio-profesional scăzut nu le permite un alt tip de realizare); 5. oferă plăcere, afecţiune, sentimentul apartenenţei (pentru bărbaţii cărora modelul masculin interiorizat în procesul de socializare le interzice manifestarea sentimentelor faţă de adulţi, copilul reprezintă posibilitatea legitimă de „descărcare” afectivă);

133

6. oferă posibilitatea de manifestare a unor calităţi morale (altruism, spirit de sacrificiu) şi a sentimentelor religioase(concepţia şi naşterea copiilor este, pentru orice bun creştin, o datorie sacră). Asistenţii sociali, medicii pediatri, medicii de familie, nursele comunitare şi sociale au datoria profesională de a populariza în rândul pacienţilor cunoştinţele actuale privind importanţa şi complexitatea interacţiunii părinţi-copii şi rolul central al familiei ca mediu optim pentru creşterea, dezvoltarea şi educarea tinerei generaţii. Dacă ar fi să vorbim despre transformările contemporane ale raporturilor părinţi-copii, sociologii consideră că este vorba mai degrabă despre o psihologizare a raporturilor familiale decât despre o sentimentalizare: părinţii contemporani, în special cei aparţinând categoriilor mijlocii şi superioare, se implică intelectual şi emoţional în creşterea şi educarea copiilor mai mult decât au făcut-o predecesorii lor, dar dimensiunea instrumentală/statutară nu este exclusă; copilul continuă să răspundă unor interese practice ale părinţilor şi îşi conservă poziţia în sistemul familial. În opinia unor autori, evoluţiile contemporane ale raporturilor intrafamiliale se definesc prin sentimentalizarea instrumentalului şi instrumentalizarea afectivului. Asistentul social din instituţiile perinatologice va ţine cont şi de rezultatele ştiinţifice care denotă că copilul se dezvoltă din dragostea părinţilor, de la ovulul din pântecul mamei şi astfel se naşte; 99,999% din fiinţa sa o capătă din oasele, sângele şi carnea mamei, care s-a combinat cu 0,001% din sperma tatălui. Iată de ce mama este considerată ca fiinţa care este situată pe primul loc atât în procesul de procreare a copilului cît şi în procesul de educare a acestuia. Tendinţele asistentului social de a dezvolta ataşamentul în cadrul cuplului ,,mamă-copil” sunt influenţate de personalitatea mamei. Dacă ar fi să evidenţiem rolul matern odată cu dezvoltarea tehnologiei, a fi mamă înseamnă mult mai mult: a) b) mamă socială, biologică (cea tradiţională); mama socială, dar nu biologică (adoptivă, vitregă); c) d) e) f) mamă biologică, dar nu socială (mamă naturală care a renunţat la copilul său sau căreia i-a fost luat copilul); mamă din punct de vedere genetic (donatoare); mamă purtătoare; mamă din punct de vedere genetic şi social, dar nu purtătoare. În afara primelor trei tipuri des întâlnite celelalte reprezintă într-adevăr forme noi ele având serioase implicaţii în structura familiei. De pildă, există deja situaţii în care o femeie dă naştere unui copil, cu care nu e relaţionată genetic, fapt ce părea imposibil în trecut. Sunt fenomene carei afectează mult pe cei direct implicaţi şi pe cei din jurul lor.

134

Mama este pentru copil primul intermediar al celui din urmă cu lumea, şi de aceea nu ne poate fi deloc indiferent dacă această primă legătură a sa cu viaţa este plăcută sau neplăcută, dacă ea răspunde sau nu primelor sale necesităţi afective. copilul vede şi înţelege lumea aşa cum o vede, o înţelege şi o exprimă mama. Optimismul ei este şi optimismul său; prin mamă copilul ia contact cu viaţa şi prima voinţă cu care se confruntă. Pentru a-şi asigura dragostea ei, el trebuie să-şi impună anumite limite să înveţe să renunţe, aşa cum mai târziu va fi obligat să-şi impună limite în raporturile sociale. în relaţiile cu mama copilul cunoaşte primele relaţii umane; primul model uman pe care îl urmează, primul dascăl de la care învaţă este mama. Asistentul social îşi va proiecta activitatea pornind de la faptul că fiecare mama îşi îndeplineşte rolul în raport cu posibilităţile sale afective. Competenţa educativă a mamei nu este determinată nici de situaţia ei materială şi culturală, nici de timp: este determinată în primul rând de capacitatea ei de a iubi şi, mai ales, de dorinţa ei de a se perfecta, de a se ridica la înălţimea acestui rol. Mama îl pregăteşte treptat pe copil pentru marea confruntare cu viaţa. În procesul greu şi de lungă durată al creşterii şi integrării sociale a omului mama are un rol inegalabil, rol pentru îndeplinirea căruia femeie trebuie pregătită. Ar fi absurd să nu recunoaştem că asigurarea creşterii natalităţii şi aceea a calităţii produşilor ei depinde în mare măsură de gradul de cultură, de pregătirea psihologică şi pedagogică a femeii. Dorinţa de a avea copii sau motivaţia de a deveni părinţi apare la un moment dat în evoluţia cuplurilor stabile. Pentru a duce la îndeplinire aceasta sunt necesare însă ajustări economice, sociale şi psihologice ale familiei. Mama reprezintă centrul experienţelor copilului pe plan fiziologic, psihologic, afectiv şi intelectual. Ea reprezintă sursa esenţială a întregii lui dezvoltări mentale, precum şi sursa de stimuli emoţional-afectivi orientaţi către acesta. Pentru copil mama reprezintă primul contact cu semenii. Relaţia dintre mamă şi copil se realizează prin voce, hrană, miros, mişcare vedere, sentimentul de securitate, satisfacţie, joc etc. Atitudinile materne nocive pot declanşa apariţia unei largi game de boli la copil pe plan somatic, psihic sau psihosomatic. Astfel, psihanaliza a stabilit o corespondenţă între atitudinile materne nocive şi bolile copilului, după cum se poate vedea mai jos (G. Masuco): Atitudini materne nocive Respingere pasivă Respingere activă Solicitudine anxioasă exagerată Angoasă mascând ostilitatea Oscilaţii între răsfăţ şi ostilitate Bolile copilului Coma nou-născutului Vomismele şi boli respiratorii Colici digestive Eczeme Hipermibilitate (balansare)
135

Efectele negative ale modelului matern se vor manifesta mai târziu în comportamentul şi atitudinile copilului. Din punct de vedere psiho-emoţional există mai multe tipuri de mamă. e) mama copiilor infirmi este hipergrijulie. b) mama abuzivă este tipul care nu poate desprinde dragostea maternă de propria sa persoană. mai important şi imediat asupra dezvoltării copilului. asupra căreia nu se cade să intervenim prin decizii conştiente. metodă.Variaţii ciclice de dispoziţie Ostilitate conştient refulată Privare afectivă parţială Privare afectivă totală Jocul cu materii fecale Hipertimie agresivă Depresie Marasm Se poate vedea din cele de mai sus că o mamă reprezintă pentru copil. scrupuloasă. Se poate vorbi de instinct matern foarte precoce pe scară animală. nu numai o sursă de stimuli cu efect pozitiv. în modelul personalităţii acestuia. În aşteptarea copilului cuplul parental traversează o experienţă plăcută. grijă pentru echilibrul alimentar şi igienic. Naşterea este un eveniment de familie şi nu un eveniment medical sau chirurgical chiar dacă are loc în spital. în raport cu tatăl. Uneori copilul este investit în rolul de a menţine coeziunea familiei. vegetativă şi somatică. Unele cupluri percep apariţia copilului ca parte inevitabilă a vieţii. Sarcina şi ducerea ei la termen este de obicei o „afacere” de familie. din punct de vedere psihanalitic. în special în sfera emoţional-afectivă. morbigenetic. corectitudine. Dezvoltarea ataşamentului derivă din sentimentul matern care cunoaşte o triplă motivaţie şi anume: Motivaţia biologică a sentimentului matern are la bază instinctul de reproducere (perpetuarea speciei). ci şi o sursă de frustrări şi carenţe cu efect negativ. d) mama intelectuală se caracterizează prin ordine. În momentul în care a ajuns matur şi nu mai există pericolul 136 . În cultura noastră sarcina este considerată o condiţie normală. Se pot distinge următoarele tipuri: a) mama captivă este caracterizată prin egoism. caracter imperios. c) mama nesecurizată este cea care priveşte copilul ca pe un mijloc. vigilent. Efectele negative ale modelului matern se manifestă precoce. Dorinţa de a deveni părinte este definită ca motivaţie şi ea variază considerabil de la cultură la cultură. arhaism al comportamentului afectiv. are un efect mult mai direct. Alteori este privit ca o datorie a familiei. dar se ştie că la fiinţele inferioare protecţia maternă durează numai atât timp cît micul animal necesită ajutor pentru hrană şi supravieţuire. şi nu ca pe un scop. căruia îi răneşte orgoliul indicându-i un sentiment de inferioritate. agresivă uneori faţă de infirm. Se pare că în sensul acesta mama. acesta prevalând asupra aspectelor emoţional-afective.

După naşterea copilului. instinctele omului sunt şterse şi reprimate de constrângeri ale vieţii sociale. Se ştie că dragostea pentru copii este o constantă a vieţii psihice feminine. Compararea socială nu este lipsită de importanţă. Copilul reprezintă expresia supremă a autorealizării unei femei. Se pot da numeroase exemple din biologie prin care se demonstrează că instinctul parental a fost mai puternic decât de cel de conservare sau în cazuri în care instinctul matern îl domină pe cel de hrănire (femela se sacrifică pe sine pentru a-şi hrăni puii). De altfel. Motivaţia socială nu este mai puţin importantă. care să realizeze ceea ce tu nu ai avut timp de a îndeplini în viaţă. dar poate realiza tulburări emoţionale grave. Se ştie că frustrarea socială nu duce direct la moartea individului. 137 . dar ţine şi de cultivarea sentimentelor de afecţiune faţă de copil. Motivaţia personală nu este lipsită de interes. satisfacţia de a contribui la naşterea unui om care să devină util societăţii. iar afecţiunea faţă de copii este un proces dominant în psihicul femeii. prin compararea socială înţelegând compararea unei atitudini cu ceea ce este sau nu este acceptat faţă de standardele sociale ale culturii respective. Dragostea de mamă este pentru copil o sursă de securitate socială. Mama este pregătită pentru rolul ei de îngrijire a copilului prin motivaţia socială. femeia capătă un ţel precis şi anume acela de a creşte şi proteja noua fiinţă. până la sfârşit. şi întreaga ei viaţă personală va fi marcată. foştii pui se despart de părinţii lor şi îşi întemeiază familii proprii. dincolo de hotărârea existenţei personale. Copilul schimbă complet rolul şi statutul de până atunci al femeii. concretizarea ideii de permanenţă. Dragostea faţă de copil este mai ales un produs al culturii şi nu al naturii. iată o parte din motivaţia socială a dragostei de mamă. ci se schimbă şi auto-evaluarea. Sentimentul matern uman are o permanenţă de o viaţă. de acest eveniment. Bucuria de aţi vedea prelungită viaţa într-o fiinţă nouă. dar şi o condiţie esenţială. Natalitatea unei societăţi este influenţată multifactorial. pe care o transformă în mamă. bucuria de a asista la achiziţiile surprinzătoare ale copilului. care transformă copilul într-o fiinţă socială. pentru că acest sentiment se spiritualizează prin educaţie.dispariţiei speciei. care ne tulbură şi ne încântă. Nu doar statutul social al mamei este altul. educaţionale şi personale pentru constituirea parentală a sentimentului matern. Deoarece instinctul reprezintă o mică parte din comportamentul care guvernează dragostea de mamă. astfel că acest comportament este mai degrabă învăţat decât moştenit biologic. Interacţiunea mamă-copil începe foarte precoce (de la naştere) şi este considerată un exemplu de interacţiune socială. există premize sociale.

imagini. Aplicaţii practice: Analizaţi tipurile de taţi. 138 . dar nu biologic . În marea . Aceasta pentru că expresia sentimentului de dragoste pentru copii are o importanţă componentă spirituală. care derivă din disocierea între rolul parental masculin fizic şi cel social: a) tată social şi biologic . Influenţa culturii personale şi a celei sociale î-şi pune amprenta asupra calităţii dragostei de mamă.Naşterea unui copil este un element psihofiziologic de echilibrare şi împlinire a personalităţii femeii. Asemenea lucruri se întâmplă mai ales în unele situaţii nefireşti – în războaie. aceasta fiind situaţia în care se află taţii adoptivi. care nu sunt ai lor şi care sunt cunoscuţi. de exemplu – sau cînd există relaţii intime între indivizi care s-au cunoscut ocazional. acesta este tatăl biologic al copilului şi copilul îi poartă numele. dar nu social – acesta se împarte în două categorii: cel ce este conştient de calitatea sa de tată şi cel ce nu află niciodată aceasta. şi recunoscuţi de foarte multă vreme. Întreg sistemul educaţional şi de asistenţă socială trebuie să ţină seama de această realitate. Motivaţia personală şi socială a dragostei de mamă este trezită şi satisfăcută de condiţii psiho-sociale. Explicaţi care este rolul asistentului social din instituţiile perinatologice în conlucrarea cu diferite categorii de taţi în vederea încurajării ataşamentului. educaţia şi cultura femeii. Situaţiile în care acesta nu este conştient de rolul său sunt cele în care el nu cunoaşte absolut nimic despre naşterea ulterioară a copilului.corespunde noţiunii tradiţionale de tată. Necesităţile psihologice ale femeii-mamă exprimă modelul ei social şi cultural. emoţii. Din cele mai vechi timpuri se cunosc efectele corectoare ale maternităţii asupra temperamentului femeilor.acesta are de asemenea o tradiţie îndelungată. acceptaţi. b) tată social. este legată de reprezentări. idei.majoritate planificarea nu a fost planificată. cei care joacă acest rol pentru copiii. cei vitregi. Soţul unei femei înseninată artificial este o variantă modernă a tatălui adoptiv sau vitreg c) tată biologic. care depind mult de atitudinea societăţii faţă de acest deziderat.

6. 2006. Гендерная психология. ş.Studiu individual 9. Столина В. Григорьева Т. Evidenţiaţi eventualele greşeli care pot apărea în procesul de asistenţă perinatală a mamei cu risc de abandon a copilului. Bucureşti 1989 2. 7. Москва “ОЛМА – ПРЕСС. Moscovici S. Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale”.. 11. 9. Colectivul de autori: Stratulat P. Основы конструктивного общения: практикум. Iaşi. 4.a Ediţia a doua. BIBLIOGRAFIE: 1. 245 p.“Sociologia educaţiei familiale. Familia –cunoaştere şi asistenţă. 3. Iliuţ P. Ciupercă C. Mutaţii şi alternative” 1997 Bucureşti. 1999. 2002. “Правда о женщинах” Минск 1996.. Volumul 1: Strategii educative ale familiilor contemporane” Iaşi 1997. Stănciulescu E. Виткин Дж. (coordonator) Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt. Болдалева А. 167 pag.asistent social-mamă". 5. Friptu V. 120 с. 1998. 10. Polirom. Modelaţi o situaţie de simulare a relaţiei . Chişinău. “Семья в психологической консультации” Москва “Педагогика” 1989. Prezentaţi modurile în care BIBLIOGRAFIE: persoanele respective au încurajat dezvoltarea ataşamentului. Г.В. centrată pe încurajarea ataşamentului... “Psihologia relaţiilor dintre sexe. 8. 318 с. 139 . Новосибирск. Mitrofan I. Берн Шон. Descrieţi persoanele de care sunteţi ataşaţi.

tratament şi recuperare. în momentul naşterii şi în perioada postnatală. la solicitarea sa ori a reprezentantului său legal (a rudei apropiate). moaşa) femeia gravidă beneficiază de drepturi.. testate ştiinţific. întreruperea sarcinii nedorite.ANEXE: 1. • Opinie medicală alternativă şi primirea recomandărilor altor specialişti. inclusiv: • Asistenţă medicală calificată în cadrul instituţiei medicale publice specializate teritoriale. • Contact cu rudele şi vizitatorii. 4. mamelor şi nou-născuţilor Anexa 1. diagnostic şi tratament. 3. • Acces la aplicarea metodelor noi de profilaxie. cât şi în clinica de staţionar conform volumului prevăzut de legislaţie. • Informaţie despre metodele de diagnostic. • Participarea la luarea deciziilor în problemele privind maternitatea. • Acordarea ajutorului medical calificat în cazul stărilor de urgenţă în orice instituţie medicală de profil obstetrical. în modul stabilit de legislaţie. Cadrul sistematizat privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. riscul potenţial şi eficienţa terapeutică a acestora. • Asistenţă medicală gratuită atât la etapa sectorului medical primar. anii 2000-2010 5. • Suport psiho-social pe durata sarcinii. • Parteneriat la naştere în conformitate cu regulamentul în vigoare şi pregătirea respectivă a persoanei de susţinere. pronosticul sarcinii şi al naşterii. • Asistenţă juridică. în modul stabilit de legislaţie. • Expertiza calităţii acţiunilor curative şi diagnostice. lăuzei) Fişa de post a asistentului social din centrul perinatologic Tipurile şi dinamica indemnizaţiilor pentru familie şi copil în Republica Moldova. inclusiv prin intermediul avocatului său sau a unui alt reprezentant în scopul protecţiei intereselor sale. respectând regulamentul respectiv de activitate al instituţiei medicale. Drepturile şi responsabilităţile femeii în timpul sarcinii Ancheta socială a beneficiarului (parturientei. • Informaţie deplină referitor la starea sănătăţii. planificarea familiei etc. • Exprimare benevolă a consimţământului (refuzului) pentru intervenţie medicală sau cercetare biomedicală (studiu clinic). Drepturile gravidei Din momentul luării în evidenţa antenatală de către medicul de familie (medicul obstetrician. 140 . Chestionat pentru identificarea problemelor psiho-sociale în timpul sarcinii 6. 2. • Confidenţialitate.

despre care cunoaşte că ele suferă de o boală ce prezintă pericol social.• Angajarea la serviciu în instituţiile de stat. în orele de repaus. precum şi ale personalului medico-sanitar. despre maladiile sale ce prezintă pericol social. • Excluderea utilizării în timpul sarcinii. pericol pentru evoluţia fiziologică a sarcinii şi dezvoltarea normală a fătului. În cazul încălcării de către gravidă a regulilor de tratament şi de comportament în instituţia medico141 . În caz de lichidare a instituţiei. • Participarea conştientă în luarea deciziilor împreună cu medicul curant privitor la conduita sarcinii. femeia va putea fi concediată numai după o angajare. munca în timp de noapte sau în afara programului. • Respectarea recomandărilor medicului de familie şi a medicilor–specialişti în cadrul asistenţei medicale. • Colaborarea cu lucrătorii medicali oferind informaţii complete despre bolile suportate şi cele curente. a produselor farmaceutice şi substanţelor medicamentoase fără prescrierea şi acceptul medicului curant. evitând acţiuni premeditate ce dăunează sănătăţii ei şi influenţează nefavorabil dezvoltarea fătului. zilele de sărbătoare. atât la etapa supravegherii de ambulatoriu. la alt serviciu. • Informarea oportună a medicului curant sau a specialistului serviciului medical de urgenţă despre apariţia unor semne de pericol în sarcină sau de debut a naşterii. • Menţinerea în serviciu pe durata sarcinii (gravida nu poate fi concediată). • Un mod de viaţă sănătos. inclusiv: • Adresarea oportună la medicul specialist (medicul de familie) în cazul stabilirii unor semne suspecte pentru sarcină. • Schimbarea serviciului în cazul condiţiilor nefavorabile de muncă din momentul stabilirii diagnosticului de sarcină (administraţia instituţiei este obligată să creeze condiţii de muncă adecvate fără factori nocivi). cât şi în cadrul staţionarului obstetrical. în mod obligatoriu. • Respectarea minuţioasă a regulilor igienei personale şi a regimului alimentar recomandate de medic. • Respectarea drepturilor şi demnităţii altor pacienţi. • Limitarea duratei zilei de muncă cu reducerea numărului orelor de program săptămânal sau lucru la domiciliu. Responsabilităţile gravidei În timpul sarcinii femeia are şi unele responsabilităţi. • Refuzul deplasărilor. • Respectarea măsurilor de precauţie în contactele cu alte persoane. • Transferul în cadrul organizaţiei sau instituţiei unde activează la o muncă mai uşoară cu păstrarea salariului precedent. • Frecventarea claselor de instruire antenatală pentru pregătirea către naştere .

sanitară.susţinerea beneficiarilor în identificarea de resurse pentru depăşirea situaţiei de criză.1 1.partenere care activează în domeniul social pentru asigurarea unui spectru mai larg de oportunităţi în suportul social beneficiarilor identificaţi. Sarcinile de bază ale specialistului sunt: . 4. educaţional. iar în lipsa lui – şefului Centrului Perinatologic Municipal. 5. În activitatea sa asistentul social se conduce de fişa de post şi alte documente instructiveducative. „Aprob” Directorul IMSP SCM nr. . Anexa 2. cuplurilor aflate în dificultate.crearea şi dezvoltarea unei reţele de instituţii şi organizaţii .oferirea consilierii femeilor gravide. justiţie. .informarea cu privire la alternativele existente privind protecţia socială a mamei şi copilului.oferirea sprijinului psiho-social în depăşirea situaţiilor dificile determinate de o sarcină nedorită / neplanificată. Specialistul se subordonează şefului secţiei.colaborarea cu specialişti din alte domenii (medical. .1 _____________Victor Savin Fişa postului asistentului social al Secţiei Consultative a Centrului Perinatologic din cadrul Spitalului Clinic Municipal nr. Evoluţia sarcinii şi rezultatul naşterii sunt în directă dependenţă de comportamentul femeii gravide. 2. În funcţia de asistent social al secţiei consultative a IMSP SCM nr.1 este numit un specialist cu studii superioare în asistenţa socială. . administrare 142 . încălcare ce are drept consecinţă daune morale şi materiale. Specialistul este angajat şi eliberat din funcţie de către directorul IMSP SCM nr. . mamelor. atitudinea ei faţă de sănătatea proprie şi a viitorului său copil.1. aceasta poartă responsabilitate în conformitate cu legislaţia. 3.

.respectarea confidenţialităţii informaţiei. . .locală…). . . . .oferirea informaţiilor cu privire la planificarea familială pentru evitarea sarcinilor nedorite.respectarea şi realizarea drepturilor copilului şi familiei. . .dea dovadă de onestitate în exercitarea atribuţiilor funcţionale. precum şi în cadrul instituţiilor medicale de ambulatoriu. alcoolismului. stupefiantelor şi impactul acestora asupra sănătăţii mamei şi copilului.posede o pregătire specială în domeniul protecţiei medico-sociale a mamei şi copilului. pe o perioadă de timp în asemenea Centre. .consilierea mamelor solitare.informarea Direcţiei Municipale de Protecţie a Drepturilor Copilului despre cazurile familiilor social-vulnerabile identificate care s-au adresat după asistenţă medicală sau suport psiho-social în cadrul secţiei consultative de perinatologie. planificării familiei.lucrul cu viitorii părinţi în vederea asigurării unui climat familial favorabil.informarea femeilor gravide asupra riscurilor tabacismului. .conlucrarea împreună cu centrele maternale în vederea plasării copilului împreună cu mama. . educaţiei sexuale a populaţiei. minore şi a familiilor cu risc de abandon infantil privind importanţa creşterii şi dezvoltării copilului în familia biologică.monitorizarea eficacităţii lucrului de planificare a familiei printre femeile din familii socialdezavantajate în colaborare cu medicii cabinetelor specializate din AMT municipale.în comun cu specialiştii maternităţii realizează acţiuni de prevenire a abandonului copiilor nou-născuţi. . . perinatologiei. 6. 143 .posede o atitudine binevoitoare faţă de clienţi: fiecare client este o personalitate. pentru creşterea şi dezvoltarea nou-născutului. a altor subdiviziuni ale Centrului Perinatologic Municipal.îndeplinească cu operativitate şi profesionalism stipulările Contractului individual de muncă şi atribuţiile funcţionale. privind viaţa mamei şi copilului.respecte dreptul beneficiarului de a refuza un anumit tip de servicii. .comunice în termen de trei zile DMPDC despre copilul abandonat sau refuzat în maternitate.respecte normele eticii profesionale şi legislaţia privind protecţia medico-socială. Asistentul social al secţiei consultative de perinatologie este obligat să: .apere beneficiarul asistat de orice formă de abuz. . .

ateliere de lucru. Specialistul în asistenţa socială al secţiei consultative de perinatologie este responsabil de executarea la timp şi corectă a obligaţiunilor sale prevăzute de prezenta fişă de post. 8.obţină informaţii curente si de perspectivă de la şeful secţiei. conferinţe ştiinţifice.participe la seminare.) – responsabili pentru soluţionarea problemelor sociale a persoanelor temporar aflate în dificultate.ridice nivelul profesional la cursurile de reciclare o dată în 5 ani. pedagogul. psihologul. Am luat cunoştinţă 144 .colaboreze în activitatea sa cu grupul de specialişti (juristul. 7. asistentul medical. Asistentul social al secţiei consultative de perinatologie are dreptul să: . . . etc. .. etc.propună noi forme de organizare a asistenţei socio-legale populaţiei. în vederea dezvoltării capacităţilor de activitate.

? Consumaţi suficient produse din carne. legume. fructe? Suportul social Găsiţi înţelegerea necesară şi sprijinul celor din jur? Beneficiaţi de sprijin moral. peşte. s-au produs în anul curent ? 145 Comentariul beneficiarului Notă . rude. a Direcţiei de Protecţie a Drepturilor Copilului) ? Evenimente Ce schimbări în viaţa dvs.Anexa 3 CHESTIONAR DE IDENTIFICARE CONFIDENŢIALĂ A PROBLEMELOR PSIHOSOCIALE ÎN TIMPUL SARCINII Numele. prenumele pacientei________________________ vârsta____ani Localitatea ________________________ sectorul _________________________ Factorii antenatali Atitudinea faţă de sarcină Sarcina este dorită ? Relaţiile în familie Aveţi soţ sau un partener sigur ? Cum apreciaţi relaţia dvs. sau a viitorului copil? Veniturile financiare sunt suficiente pentru satisfacerea nevoilor dvs. partener)? A-ţi solicitat suport material din partea autorităţilor publice locale (ex. material şi financiar din partea celor apropiaţi (părinţi. cu soţul / partenerul ? Care este atitudinea partenerului faţă de sarcina actuală? Statutul social Locuinţa: proprietate sau chirie? Cum apreciaţi condiţiile de trai ? Sunteţi angajat la un serviciu ? Există factori nocivi la serviciu pentru sănătatea dvs.

transportul spre instituţia medicală . droguri? Accesul la serviciile medicale de calitate Serviciile medicale în timpul sarcinii şi după naştere sunt accesibile ? . va îmbrâncit sau va ameninţat vre-odată? Utilizare de substanţe Utilizaţi alcool ? Daca da – de câte ori consumaţi alcool pe săptămână şi în ce cantitate ? Sunt cazuri când consumaţi mai mult decât cantitatea indicată ? Partenerul dvs. sau partenerul dvs. şi părinţii dvs. face abuz de alcool ? Fumaţi? Dacă fumaţi.asigurarea instituţiei medicale cu specialişti calificaţi . câte ţigări pe zi? Folosiţi dvs. în copilărie? Vă simţiţi iubită de către părinţi ? Sentimentele în sarcină: Ce sentimente aţi avut când aţi aflat că sunteţi însărcinată ? Care sunt sentimentele actuale în legătură cu sarcina ? Dispoziţia: Cum a fost /este dispoziţia dvs. vă propuneţi să realizaţi pe parcursul sarcinii ? Îngrijirea prenatală Care a fost termenul de sarcină la prima vizită prenatală ? Îndepliniţi toate indicaţiile medicului ? Educaţia prenatală Sunteţi interesată să participaţi în petrecerea instruirii/pregătirii către naştere? Statutul psiho-emoţional Relaţia cu părinţii: Cum a fost relaţia dintre dvs.distanţa până la instituţia medicală .Ce schimbări în viaţa dvs.posibilitatea de a programa vizita la medic Alte circumstanţe 146 . va lovit.orarul de lucru al lucrătorilor medicali . pe parcursul sarcinii actuale ? Experienţa femeii despre abuz Soţul / partenerul dvs.

..............casa………blocul……apart………tel……………………………...................... 147 ........................... ………………Prenumele........................ Strada………………………................................ Instruirea antenatală: (de concretizat)....... Medicul de familie (numele........................... psiholog) _________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________ __ ___________ 2010 Funcţia / semnătura _______________________________________ Anexa 4................... policlinica consultativă.................. anul naşterii... IMSP_______________________________________________________________________________ (denumirea instituţiei) ANCHETA SOCIALĂ PERINATALĂ a beneficiarului (gravidei..................................... telefon……………......... naşteri............................................. Cetăţenia..... avorturi spontane......... Alte acte…………………………………………………………………………………………….......... ............... Numele...................................... Starea civilă: căsătorită..................................... indicaţiilor sociale …................................................. nr................................ ambulanţa.............................................. Naţionalitatea............ Instituţia primară unde este la evidenţă antenatală... Nr........... avorturi la cerere................... autoadresare.. Nr............. văduvă................................ ...._______ Data luării la evidenţă ......................... codul personal. Locul de muncă............ nr..... avorturi conform indicaţiilor medicale ........................... Motivul solicitării...................................................................satul................................................................................................ …………………………………………………………………………………………………….......... celibatară......................................... data.. Termenul de sarcină la prima vizită prenatală .......... divorţată............Data completării ___ ___________ 2010 Semnătura medicului__________________ Concluziile specialistului în asistenţa psihosocială (asistent social..............................săptămâni De către cine este trimisă: medic de familie............. Funcţia ocupată ....... DATE GENERALE Secţia ....................................................... nr............. de gravidităţi............................. Viza de reşedinţă: raionul /municipiul........................…………………………………………….............................. nr......... Data internării……………………… Diagnoza clinică (din fişa medicală)......................................................... concubinaj........................... Buletin de identitate: seria.................. lăuzei) nr..................................................................................................................................... Adresa la domiciliu permanent: raionul/municipiul………………………satul………………… Strada………………………....................................................................casa………blocul……apart………........tel……………………………........2010 Asistent social................ prenumele)…………………………………nr............................................. Luna...... separată....................

......... Utilizarea de substanţe de către partener/soţ......................................................................... Alte specificări (ex............................... Prenume......... dorită................. nedorită.. ……………………………………………………………………………………………………........ luna.. ........................... nu)...... tabagism)......... nu) c............................................ Accesul la serviciile medicale de calitate: a. ................................ nesigur....................... chirie.. nu) f......................................................... COMPONENŢA FAMILIEI: Numele........... posibilitatea de a programa vizita la medic (da............... nu) e..................... • fraţi /surori......................................... Prenumele Vârsta Gradul de rudenie Adresa Telefon FACTORII SOCIALI Atitudinea faţă de sarcină: planificată........... ............................ neplanificată. prezenţa specialiştilor calificaţi în instituţia medicală teritorială (da.............. servicii medicale costisitoare (da...... anul naşterii ... psihologică........... energie electrică (da........................... Suma…………lei …………………………………………………………………………………………………….. de droguri.................. apă (da......... Masa copilului la naştere………………gr.. nu)....................................... Utilizare de substanţe: da...... nu)………………………………................................................................. nu) Condiţiile de trai Statutul legal al spaţiului locativ: locuinţă proprie........................ părinţilor faţă de sarcină ........... energie termică (da.................................... Violenţă domestică: (fizică........................................ foarte nesigur (ambivalent))......... Sursa venitului............. nu) Obiectivele beneficiarei: perspective de viaţă şi planuri de viitor .................... mixtă Ataşamentul mamei faţă de nou-născut: sigur............ Tipul de locuinţă: cămin........ ..................... Numărul de odăi......................................... nu) b......................... Suportul psiho-emoţional şi social din partea persoanelor apropiate (da...... Venitul lunar: suficient......... artificială........... Diagnoza copilului (din fişa medicală)…………………………………………………………….......................................... existenţa transportului public) (da...................................... Alimentaţia (calitativ............................................................................... nu)...........................................................................................DATE DESPRE COPIL: Nume.............................................................................. Relaţii familiale: • cu soţul /partenerul................................... apartament la bloc. asigurare cu gaze naturale (da............... insuficient.................. orarul de lucru al lucrătorilor medicali – convenabil (da.............................................. nu)............ sexuală)................... 148 ............... nedeterminată Atitudinea soţului / partenerului.......................................... transport accesibil spre instituţia medicală (ex.................. Sexul copilului: masculin / feminin.......... Alimentarea: naturală............. nu)........................ Existenţa factorilor nocivi pentru sănătate la serviciu (da................................... distanţa mare până la instituţia medicală (da.. Data..................... cantitativ)........ • cu părinţii............................................................ (da............... nu (abuz de alcool..................... nu) d... casă la sol..................

...Alte probleme cu care se confruntă familia (din relatările beneficiarului)...................................................................................................................................................... medicul de familie.............................. ... Echipa multidisciplinară: asistent social.................. asistenta medicală.............. .................. Referirea în reţeaua de suport social (DMPDC....................... medic neonatolog...................... etc............................ .......................................... Informaţia oferită beneficiarului / familiei........................................ Suportul pe care îl necesită beneficiarul la moment............ medic obstetrician-ginecolog................................. centre maternale.............................. psiholog.................................. DPDC sectorială.......................................................................................................................... ……………………………………………………………………………………………………................................................... RECOMANDĂRI................................................................................................................................................................................................ cămin social.........................................................................................................)..... .................................................................... MONITORIZAREA CAZULUI Data Supravegherea dinamică a evoluţiei cazului 149 .................................................... jurist.............................................................................................. .......................................................... moaşa...................................................................................................................................................................................... ……………………………………………………………………………………………………................................................................... ............................. ........................................................................................... ……………………………………………………………………………………………………................... etc............... ......................................................................................................... .............................................................................................................................................................................. CONCLUZII...................... centre de plasament...............................................................

..... ................................ …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………........................................................... ......................................................................................................................................................................................................... ........................................ 150 .............................................. ...............................Informaţii suplimentare …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ .............................................................

........................................................... Asistent social................. cât şi cele neasigurate............................................ de indemnizaţia pentru creşterea copilului beneficiază la cerere: unul din părinţi...... ........... Anexa 5...... Tipurile şi dinamica indemnizaţiilor pentru familie şi copil în Republica Moldova..................Îndemnizaţiile de maternitate – pot beneficia femeile asigurate............................................................Indemnizaţia pentru creşterea copilului – femeile asigurate au dreptul la indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului de la data naşterii până la vârsta de 3 ani dacă nu revin în câmpul muncii...Concluzie finală privind evoluţia cazului................................................................ dacă nu se încadrează în câmpul muncii după naşterea copilului şi ea constituie 150 lei............................ Femeile neasigurate beneficiază de această indemnizaţie de la naşterea copilului şi pănă la vârsta de 1...... ce include concediul prenatal şi postnatal...... soţiile aflate în întreţinerea soţilor salariaţi şi şomerele................................ .................. ....................................... iar în cazul naşterilor complicate ori a naşterii a doi sau mai mulţi copii – de 140 zile............ anii 2000-2010 (în conformitate cu Hotărârea Guvrnuljui nr. ........ ......................... 1478 din 15................................................................... Suma indemnizaţiei. bunelul) care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului............................................................................................................................ lei Tipul indemnizaţiei 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Indemnizaţia unică la naşterea primului copil: persoane 144 245 370 420 420 500 800 1000 1200 1400 1700 151 ....Indemnizaţia unică la naşterea copilului – pot beneficia atât femeile asigurate.......................... ...................... ................................... Indemnizaţia se acordă începând cu săptămâna a 30-a de sarcină.... Cuantumul lunar al acestei indemnizaţii este de 30% din baza de calcul al salariului pe ultimele 6 luni şi nu poate fi mai mică de 250 lei.................................2002) ......11..................................5 ani.. alt adult din cadrul gospodăriei (bunica.................................................. Data închiderii cazului............................... Aceste indemnizaţii prevăd dreptul la concediu de maternitate............ pe o perioadă de 126 zile calendaristice...............................

asigurate persoane neasigurate persoane asigurate persoane neasigurate 144 245 245 300 380 500 800 1000 1200 1400 1700 Indemnizaţia unică la naşterea fiecărui copil următor: 108 108 165 165 250 165 280 200 280 250 500 500 800 800 1000 1000 1500 1500 1700 1700 2000 2000 Indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 1. Persoana neasigurată este cea care nu a fost încadrată în câmpul muncii anterior sarcinii sau pe parcursul sarcinii 152 .20 25 25 25 50 50 50 50 50 50 50 neasigurate Notă: Persoana asigurată se consideră cea care a mers în concediu de maternitate din cadrul unei unităţi economice unde a fost încadrată în câmpul muncii.20 25 25 25 50 50 50 50 50 50 50 asigurate persoane 16.5-16 ani pentru persoanele neasigurate şi 3-16 ani pentru persoanele asigurate: persoane 16.40 32.40 50 50 75 50 100 75 100 75 20% 20% 20% 20% 25% 30% din din din din din din salariu salariu salariu salariu salariu salariu 100 100 100 150 150 300 Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilul cu vârsta între 1.5 ani pentru persoanele neasigurate şi 3 ani pentru persoanele asigurate: persoane asigurate persoane neasigurate 32.

Traumatism obstetrical .Îngrijiri perinatale inadecvate .Îngrijiri perinatale inadecvate .Handicap infantil 153 .Sărăcia .distanţă relativ mare până la instituţia medicală .Stres psihosocial cronic .cost inacceptabil al serviciilor medicale • Circumstanţe privind specificul localităţii .Depresie .Anexa 1 CADRUL SISTEMATIZAT privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. însă este necesară pentru altceva.Handicap infantil . perinatală.Mortalitate maternă.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale . mamei şi nou-născutului Atitudinea faţă de graviditate Factori sociali cu risc perinatal şi obstetrical Sarcină nedorită Circumstanţele psihosociale Unele asociaţii mai frecvente cu alţi factori sociali .Excluziune socială . perinatală.Sărăcia .sarcina este planificată.Handicap infantil .lipsa transportului de urgenţă .Trafic de persoane .Infertilitate în cuplu Accesul la serviciile medicale de calitate Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate • Circumstanţe legate de managementul serviciilor de sănătate: .Sărăcia . neargumentate de medicina bazată pe dovezi .Stres psihosocial cronic .Morbiditate maternă şi infantilă .utilizarea tehnologiilor medicale învechite. maternă .Morbiditate maternă şi infantilă . infantilă Riscuri sociale • Circumstanţe ce ţin de lipsa dominantei ataşamentului pentru viitorul copil: .Naştere prematură .lipsa instituţiilor medicale specializate în asistenţa perinatală .Lipsa suportului psihosocial .lipsa cadrelor medicale calificate .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .consecinţe după calamităţi naturale.Naştere prematură .Lipsa suportului psihosocial Situaţii medico-sociale generate Riscul pentru sănătate .Naştere extraspitalicească .Excluziune socială . maternă .Hemoragie obstetricală ..lipsa drumurilor .Abandon infantil .lipsa legăturii telefonice .Excluziune socială . .Naştere prematură .Lipsa suportului psihosocial .domiciliul în zone geografice greu accesibile: .Îngrijiri perinatale inadecvate . ce nu se referă la copil .Mortalitate perinatală. infantilă.Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Comportament asocial (riscant) . mamelor şi nou-născuţilor Determinanţii sociali ai sănătăţii femeii gravide.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Instituţionalizarea copilului .Depresie .baza tehnico-materială nesatisfăcătoare a instituţiei medicale specializate .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Abuz de droguri . infantilă .Mortalitate maternă.Depresie .Morbiditate infantilă. însă a survenit nu la timpul potrivit ..Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure .sarcina este nedorită şi continuarea ei este imposibilă .sarcina în principiu este dorită.Stres psihosocial cronic .Naştere extraspitalicească .Întreruperea sarcinii la cerere .

Naştere prematură .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .posibilităţi limitate pentru achitarea serviciilor medicale • Circumstanţe de ordin psihosocial: .Îngrijiri perinatale inadecvate .Abandon infantil .familie incompletă .Trafic de persoane • Circumstanţe de ordin economic: .Handicap infantil .Stres psihosocial cronic .Excluziune socială .Excluziune socială cerere sau conform .Morbiditate infantilă .Acces limitat la serviciile indicaţiilor medicomedicale de calitate sociale .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale .Handicap infantil .Depresie . divorţ.Lipsa suportului psihosocial .Mortalitate maternă. perinatală.Greutate mică la naştere .Stres psihosocial cronic .Abuz de droguri .Sărăcia . la îngrijirile de sănătate pentru copil . separare Multiparitatea Sărăcie familii numeroase (mai mult de 4 copii) .Lipsa suportului psihosocial .Trafic de persoane 154 .mijloace insuficiente pentru minimul de existenţă .Excluziune socială .Instituţionalizarea copilului .Stres psihosocial cronic .celibatară .dependenţa de indemnizaţiile şi serviciile sociale .Sarcina nedorită .Acces limitat la serviciile medicale de calitate pentru copii • Circumstanţele sunt practic identice cu cele ce caracterizează accesul limitat la îngrijirile perinatale cu referinţă .Abandon infantil .Depresie îngrijirilor perinatale .Mortalitate perinatală. însă.Abandon infantil .Naştere extraspitalicească .Sarcină nedorită . infantilă .minore (adolescente) -forme de văduvie.lipsa surselor de venit .Instituţionalizarea copilului Statutul social Familii dezorganizate • Circumstanţe ce ţin de specificul familiei: .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale .Îngrijiri perinatale inadecvate .Întreruperea sarcinii la .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Asociere de infecţii în sarcină . infantilă .buget dezechilibrat -cheltuieli inadecvate neargumentate -probleme legate de sănătatea mintală . infantilă .Lipsa suportului psihosocial .Amânarea / ignorarea .Morbiditate infantilă .Instituţionalizarea copilului .lipsa accesului la serviciile de protecţie socială .Handicap infantil .Morbiditate maternă şi infantilă .Naştere prematură .Mortalitate perinatală.Depresie .Sarcină nedorită .Sărăcia .Amânarea adresării pentru îngrijiri perinatale .

lipsa accesului la participare în viaţa comunităţii • Circumstanţe care se referă la alte aspecte ale statutului social al familiei: .Naştere prematură .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Morbiditate infantilă.Sărăcia .Abuz de substanţe sarcină .Subnutriţia .Handicap infantil .Naştere extraspitalicească .Handicap infantil .Naştere prematură .consum exagerat de alte substanţe (ex.tabagism .Îngrijiri perinatale inadecvate .Subnutriţia .lipsa surselor pentru existenţă .Abandon infantil .Naştere psihosocial extraspitalicească .Depresie îngrijirilor perinatale .cerşetoria .Excluziune socială . maternă .Sărăcia cerere sau conform . infantilă . economice.Morbiditate maternă şi infantilă .Acces limitat la serviciile .Trafic de persoane Comportamentul Comportament asocial (riscant) .Abandon infantil 155 .vagabondajul . tentativă de suicid. maternă .imoralitatea .Asociere de infecţii în sarcină .inegalitatea şanselor .Asociere de infecţii în .Morbiditate infantilă.Asociere de infecţii în sarcină Naşt ere extras pitali ceasc ă .Sărăcia .Întreruperea sarcinii la . infantilă ..Handicap infantil . perinatală.utilizarea produselor alimentare -Naştere prematură -Greutate mică la naştere .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale .narcomanie . • Circumstanţe legate de integrare în ansamblul relaţiilor sociale: .Abandon infantil .Mortalitate perinatală.Sărăcia .Îngrijiri perinatale inadecvate .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Greutate mică la naştere .Comportament asocial indicaţiilor medico-sociale (riscant) .bigamia .vulnerabilitatea socială .Abuz de droguri .Trafic de persoane Nutriţia Subalimentare .Naştere prematură .apartenenţa la etnii care migrează.Instituţionalizarea copilului .delicvenţă juvenilă .Handicap infantil .Trafic de persoane Abuz dedroguri .Greutate mică la naştere medicale de calitate .refugiaţi .Stres psihosocial cronic .prostituţia .Abandon infantil .Mortalitate maternă.Mortalitate perinatală.Stres psihosocial cronic .Îngrijiri perinatale inadecvate .Stres psihosocial cronic .Acces limitat la serviciile medicale de calitate . politice.Amânarea / ignorarea .Instituţionalizarea copilului .delicvenţa .Excluziune socială • Circumstanţe ce ţin de marginalizarea socială a persoanei/ familiei: .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Instituţionalizarea copilului .) .Greutate mică la naştere ..alimentaţia deficitară .Excluziune socială .Lipsa suportului psihosocial .Morbiditate infantilă.tulburări de comportament .. maternă . culturale) .concubinajul . infantilă..lipsa de drepturi ( sociale.Stres psihosocial cronic .Lipsa suportului .alcoolism .familie de imigranţi . maternă .

perinatală.Morbiditate maternă şi infantilă .probleme de sănătate mintală a gravidei / tulburări de comportament • -Naştere prematură -Naştere extraspitalicească .Mortalitate maternă.Lipsa suportului psihosocial -Asociere de infecţii în sarcină -Depresie .servicii medicale neatractive .lipsa serviciilor medicale perinatale de calitate .Depresie .lipsa posibilităţii de a programa o vizită la medic .Lipsa suportului psihosocial .Handicap infantil Calitatea îngrijirilor perinatale Îngrijiri perinatale inadecvate Circumstanţe ce ţin de specificul sistemului de sănătate: .Excluziune socială .autoritate joasă a lucrătorului medical • Circumstanţe care se referă la comportamentul femeii gravide: .Instituţionalizarea copilului . perinatală.Sarcină nedorită .foamete .autoritate joasă a lucrătorului medical .Îngrijiri perinatale inadecvate .Comportament asocial (riscant) .Trafic de persoane .Trafic de persoane Atitudinea femeii gravide faţă de iniţierea îngrijirilor perinatale (în condiţiile existenţei accesului la serviciile de sănătate) Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale Circumstanţe ce ţin de specificul sistemului de sănătate: .Handicap infantil .Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate .Naştere extraspitalicească . infantilă .Sarcina nedorită .Stres psihosocial cronic .Morbiditate maternă şi infantilă .Mortalitate maternă.necalitative . infantilă .sistem de educaţie sanitară a populaţiei ineficient .Lipsa suportului psihosocial -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale -Naştere extraspitalicească -Depresie -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Instituţionalizarea copilului .Îngrijiri perinatale inadecvate .sistem de educaţie sanitară a populaţiei ineficient .Handicap infantil 156 .Excluziune socială . infantilă .cultură generală şi sanitară joasă a populaţiei .Mortalitate perinatală. perinatală.Morbiditate maternă şi infantilă .vulnerabilitate socială .alte bariere în accesul la serviciile medicale perinatale • . infantilă .Stare de imunodeficienţă .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Abandon infantil .Mortalitate maternă.

Naştere extraspitalicească .Abandon infantil .Sărăcia . maternă . infantilă .Trafic de persoane Statutul psihoemoţional Stres psihosocial • Circumstanţe ce ţin de unele aspecte ale relaţiilor în familie: .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .tensiune psiho-emoţională în familie.Depresie -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale -Maladii infecţioase -Depresie .Abandon infantil .Instituţionalizarea copilului .) . .Comportament asocial (riscant) .Mortalitate .Trafic de persoane Condiţiile de trai Condiţii de trai nocive • Circumstanţe legate de specificul condiţiilor de trai: -lipsa domiciliului / oameni ai străzii . infantilă .Naştere prematură ..maltratare.Handicap infantil .Stres psihosocial cronic . apei potabile.Lipsa suportului psihosocial .locuinţă insalubrizată . infantilă .Depresie .condiţii locative precare (lipsa căldurii.Trafic de persoane 157 .nerespectarea indicaţiilor medicului / moaşei cultura sanitară joasă .Mortalitate maternă.Decolare de placentă . copilului perinatală.Instituţionalizarea copilului .Morbiditate .Excluziune socială .Excluziune socială . electricităţii.Handicap infantil maternă şi infantilă .neînţelegere.Abandon infantil .Handicap infantil .Morbiditate infantilă.Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Instituţionalizarea maternă.soţul aflat în detenţie .Morbiditate maternă şi infantilă .Mortalitate perinatală.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale . .Lipsa suportului psihosocial .. .Îngrijiri perinatale inadecvate .Stres psihosocial cronic . perinatală.• Circumstanţe care se referă la comportamentul femeii gravide: .probleme de sănătate mintală a gravidei / tulburări de comportament .Sărăcie .Îngrijiri perinatale inadecvate .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Sarcina nedorită .Lipsa suportului psihosocial -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .antecedente de carenţe afective şi educaţionale .Sarcină nedorită .alte forme de violenţă .

Mortalitate maternă.Acces limitat la serviciile medicale de calitate .femei traficate.Trafic de persoane • Circumstanţe legate de nivelul educaţional / profesional .Sarcină nedorită .Excluziune socială .Instituţionalizarea copilului .Mortalitate perinatală.Comportament asocial (riscant) .Morbiditate maternă şi infantilă .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Lipsa suportului psihosocial . .Lipsa suportului psihosocial . infantilă .Stres psihosocial cronic .Sarcina nedorită .Morbiditate infantilă.Trafic de persoane • Alte circumstanţe: .Sarcina nedorită .Stres psihosocial cronic . HIV-SIDA.consecinţe după calamităţi naturale.Handicap infantil 158 .Instituţionalizarea copilului . narcomanie. tuberculoză. infantilă .Handicap infantil .Comportament asocial (riscant) .Morbiditate infantilă.Mortalitate perinatală.Îngrijiri perinatale inadecvate .analfabetism -bariere în obţinerea studiilor -lipsa calificării profesionale -calificare incompletă -Naştere prematură -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Lipsa suportului psihosocial .Naştere extraspitalicească .persoane lipsite de anumite facultăţi fizice sau psihice.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Trafic de persoane • Circumstanţe legate de unele probleme de sănătate ale membrilor familiei gravidei: .Naştere extraspitalicească .Stres psihosocial cronic .Naştere prematură . infantilă .Stres psihosocial cronic .Naştere prematură . maternă .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Sărăcie .Abandon infantil .Depresie . .. maternă .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale . infantilă .Depresie .Sărăcie .bolnavi de alcoolism. -Naştere prematură -Naştere extraspitalicească -Depresie .aflare în detenţie (penitenciar) . maternă .Depresie .Excluziune socială . perinatală..Handicap infantil .Îngrijiri perinatale inadecvate .Abandon infantil .Handicap infantil .Excluziune socială .Îngrijiri perinatale inadecvate ..Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale . inclusiv în timpul sarcinii .Asociere de infecţii în sarcină .Mortalitate perinatală.Morbiditate infantilă.Instituţionalizarea copilului .probleme de reintegrare în comunitate ..nivel educaţional redus .Sărăcie .• Circumstanţe legate de ansamblul relaţiilor sociale: .

sistem de prestaţii sociale ineficient .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .şantaj administrativ în legătură cu sarcina .Îngrijiri perinatale -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Depresie .Îngrijiri perinatale inadecvate .Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate .Handicap infantil infantilă.Mortalitate perinatală.Excluziune socială . perinatală.Stres psihosocial cronic .nerespectarea de către femeile gravide angajate în serviciu a programului de vizite la medic .Îngrijiri perinatale inadecvate -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Asociere de infecţii în sarcină .Mortalitate copilului perinatală. infantilă.Sarcina nedorită -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Depresie . partenerului.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Mortalitate perinatală.Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate .Morbiditate infantilă.Instituţionalizarea .lipsa suportului psihosocial din partea soţului.refuzul femeii gravide de a schimba locul de muncă care prezintă condiţii nocive .obstacole în obţinerea serviciilor de protecţie socială . faţă de nevoile gravidei Lipsa suportului psihosocial • Circumstanţe legate de specificul activităţii de muncă: -lipsa calificării profesionale -calificare incompletă -instabilitatea încadrării în câmpul muncii -tensiune psihoemoţională la serviciu şomaj .Morbiditate ..refuzul femeii gravide de a beneficia de concediul de maternitate (oferit antenatal) .lipsa timpului liber pentru a se prezenta la medic (este ocupată la serviciu) • Circumstanţe legate de specificul condiţiilor de muncă: .Handicap infantil .Stres psihosocial cronic .instabilitatea încadrării în câmpul muncii . maternă .Lipsa suportului psihosocial .Trafic de persoane 159 .Morbiditate maternă şi infantilă . infantilă. maternă . persoanelor apropiate . maternă .Abandon infantil . infantilă .servicii inadecvate de asistenţă socială .Mortalitate maternă.acces limitat pentru angajare în serviciu cauzat de prezenţa gravidităţii .Handicap infantil .Munca Stres psihosocial cronic Nocivitatea condiţiilor de muncă Comportament inadecvat al femeii gravide Atitudinea persoanelor apropiate / comunităţii. maternă .condiţii de lucru nesatisfăcătoare determinate de prezenţa factorilor nocivi .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Instituţionalizarea copilului . maternă .Comportament asocial (riscant) .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Sarcină nedorită .Morbiditate infantilă.Îngrijiri perinatale inadecvate -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Asociere de infecţii în sarcină .Abandon infantil . infantilă .nerespectarea de către patronat a legislaţiei privind protecţia socială a femeilor gravide angajate în câmpul muncii • Circumstanţe caracterizate prin dependenţa nivelului de vulnerabilitate socială de activitatea la locul de muncă: ..Handicap infantil .

inadecvate 160 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful