P. 1
SUPORTde Curs_27 09 2010 - A

SUPORTde Curs_27 09 2010 - A

|Views: 566|Likes:
Published by Oper Dok

More info:

Published by: Oper Dok on Dec 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/20/2013

pdf

text

original

SUPORT DE CURS

(proiect)

ÎNGRIJIRI PERINATALE
pentru asistenţi sociali

Chişinău, 2010

1

SUPORT DE CURS
(proiect)

ÎNGRIJIRI PERINATALE
Pentru asistenţi sociali

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIȚANU” UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI IMSP SPITALUL CLINIC MUNICIPAL NR.1, CHIŞINĂU ASOCIAŢIA OBŞTEASCĂ „PROGRES PRIN ALTERNATIVĂ”

Chişinău, 2010 PROIECTUL „CONTINUITATEA ÎNGRIJIRILOR MEDICO-SOCIALE ÎN TIMPUL SARCINII ŞI DUPĂ NAŞTERE”

2

Colectivul de autori:

Constantin Eţco Dumitru Şiscanu Valentina Priţcan Igor Andrei Ludmila Chitic Ludmila Bologan Galina Scerbacova Rodica Vrabie

Recenzenţi: Victor Savin Olga Cerneţchi Marcela Dilion

Suportul de curs ÎNGRIJIRI PERINATALE (pentru asistenţi sociali) a fost elaborat cu susţinerea Ambasadei Franţei din România în cadrul etapei pregătitoare a proiectului „Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere”, implementat de Asociaţia Obştească „Progres prin Alternativă” în parteneriat cu Secţia Consultativă a Centrului Perinatologic al IMSP Spitalul Clinic Municipal nr.1, Chişinău. Elaborarea suportului de curs a fost coordonată de Dumitru Şişcanu, director de proiect, Valentina Priţcan şi Igor Andrei, experţi naţionali.

3

......... Algoritmul acţiunilor de suport medico-psiho-social în cazul sarcinii 4......... gravidelor... Sarcina fiziologică………………….3..4 Serviciile comunitare de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 4.............1 Probleme posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală 2...4.... la naştere şi lăuzie 1....................3 Prematurii 3........ Determinanţi sociali perinatali şi impactul lor asupra sănătăţii femeilor gravide........5............. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale (protocol clinic) 4... cuplurilor în cadrul instituţiilor perinatologice 4....2 Identificarea primară a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii 4.......8. Lăuzia fiziologică.... Problema abandonului infantil în maternitate 5. Integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 4.. strategiile de implementare 1..6..2 Stări de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală 3.......... 2 Consilierea mamelor/familiilor în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere) 4 ............. Sistemul îngrijirii perinatale. 1.... Consilierea în cadrul instituţiilor perinatologice 5......................................... 1.. 2.................. 1...2...................... 1.6...9..... Naşterea fiziologică....1... Contracepţia postpartum.1 Specificul consilierii gravidelor 5. Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere 4...5 Asistenţa socială a mamelor...5 Procesul de durere întâlnit în cadrul perinatal 4..........2 Îngrijirea esenţială a nou-născutului sănătos 3...............4 Alimentaţia naturală a nou-născutului 3.3... Sarcina şi perioada postnatală complicată 2.......SUMAR Introducere 1....... Preconcepţia...... Îngrijirile nou-născutului 3........... Organizarea asistenţei perinatale în RM.......... Îngrijiri esenţiale în timpul sarcinii.7....... Barierele psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale 4...1 Adaptarea nou-născutului normoponderal (cu greutate normală la naştere) 3...1.. mamelor şi nou-născuţilor 4...........

2 Strategii de încurajare a ataşamentului în instituţiile perinatologice. mamelor şi nou-născuţilor 5 . Ancheta socială a beneficiarului (parturientei. Cadrul sistematizat privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. Drepturile şi responsabilităţile femeii în timpul sarcinii anexa 3. anii 2000-2010 anexa 6. Chestionat pentru identificarea problemelor psiho-sociale în timpul sarcinii anexa 4.6.1 Conceptul Teoriei Ataşamentului în practica asistenţei sociale 6. Fişa de post a asistentului social din centrul perinatologic anexa 2. Asistenţa mamei /cuplului în baza aplicării Teoriei Ataşamentului 6. Anexe anexa 1. lăuzei) anexa 5 Tipurile şi dinamica indemnizaţiilor pentru familie şi copil în Republica Moldova.

Introducere Perioada gravidităţii şi procesul naşterii sunt perioade de schimbări intense. astfel că profesioniştii care-i acordă îngrijiri trebuie să fie conştienţi de acest lucru şi să încurajeze femeile să caute îngrijiri prenatale cât mai devreme. mai aproape de mediul familial. Problemele sociale. profesionale. a fenomenelor sociale. Este necesar de a le proteja şi de pierderile economice. asistentul social trebuie să cunoască specificul evoluţiei sarcinii şi etapele dezvoltării fătului. că ele asigură îngrijirile esenţiale ale copiilor şi altor membri ai familiei. cât şi extinderea acestor efecte asupra întregii familii. actualmente se simte necesitatea unui curs de instruire universitar ce ar oferi viitorilor asistenţi sociali cunoştinţe teoretice şi practice privind funcţionarea sistemului de servicii perinatologice în Republica Moldova.) În acelaşi timp. consilierea etc. planificarea familială. sarcina determină necesitatea adoptării unui stil de viaţă mai adecvat. municipale sau raionale. sănătatea mamei şi a fătului. psihologice şi fizice pe care le poate avea o femeie însărcinată sunt complexe. aspectele privind dezvoltarea copilului în primul an de viaţă. se poate afirma. familiale. Având printre beneficiari o pondere mai mult sau mai puţin semnificativă de femei în vârstă reproductivă. cât şi familia sa. cum ar fi: observaţia. cunoştinţe privind sănătatea reproductivă. în special a celei nedorite. În acest context. familial şi financiar care sunt legate de aşteptările şi temerile mamei faţă de apariţia copilului. în special acele femei care au motive pentru a le amâna sau a le ignora. femeile au nevoie de condiţii care ar garanta evoluţia fără pericol a sarcinii şi naşterii. informarea. că. asistentul social îşi găseşte locul în identificarea dificultăţilor şi problemelor cu care se confruntă atât viitoarea mamă. ca 6 . În mod evident. care pot fi legate cu faptul. (poate ne putem exprima altfel gândul . metode de planificare familială şi să utilizeze aceste cunoştinţe în aplicarea individualizată a metodelor asistenţiale. comunitare şi financiare care oferă viitoarei mamei siguranţă pentru creşterea şi educarea copiilor. în scopul asigurării unei asistenţe adecvate familiei în protecţia mamei şi copilului. efectele şi provocările sarcinii şi naşterii copilului asupra mamei şi a familiei în ansamblu. oferind asistenţă socială primară sau sprijin în conectarea la serviciile de asistenţă socială specializată. efectele psiho-sociale ale gravidităţii atât asupra mamei. Intervenţia socială în cadrul îngrijirii perinatale se extinde de la asistenţa socială comunitară prin intermediul asistenţilor sociali comunitari. de atitudinea familiei faţă de sarcină şi nu în ultimul rând de resursele sociale. cât şi în plan social (în relaţiile maritale. etc.mai general) În baza celor menţionate mai sus. atât în aspect fiziologic şi psihologic. până la oferirea asistenţei sociale în cadrul maternităţilor prin intermediul asistenţilor sociali ce vor activa în cadrul centrelor perinatologice republican. precum şi stabilirea unor noi circumstanţe şi responsabilităţi de ordin emoţional. riscurile apariţiei în rezultatul sarcinii.

în care au participat 98 studenţi din ultimul an de studiu. Echipa de autori a suportului de curs include specialişti practicieni în sănătatea reproducerii. ruperea legăturilor cu familia de origine. Majoritatea absolută a studenţilor au optat atât pentru includerea unui curs în orarul studiilor (96). Trtimitere la studiu Din motive obiective. grupul de autori va fi recunoscător pentru aprecieri critice şi sugestii. morbiditatea infantilă înaltă cu risc de disabilitate. care a permis de a elabora prezenta lucrare. luând în consideraţie specificul actual al activităţii sistemului de asistenţă socială şi al celui de îngrijiri perinatale din Republica Moldova. După finalizare suportul de curs va fi testat în cadrul unei instruiri opţionale a asistenţilor sociali din anul III de studii de la USM şi US „Alecu Russo” din Bălţi. s-a definitivat în luna octombrie 2007 după realizarea unui sondaj de opinie printre studenţii facultăţii de asistenţă socială şi sociologie a USM. Colegiul Naţional de Medicină. după care va fi ajustat conform sugestiilor participanţilor în acest proiect şi va fi propus pentru includere în programul de studii. fapt. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. realizarea acestei intenţii s-a tergiversat. înrăutăţirea sănătăţii mamei. necesare pentru sporirea nivelului de utilitate a prezentei lucrări. devenind reală doar în anul 2010. divorţ. violenţă etc. implementat de Asociaţia Obştească Progres prin Alternativă cu sprijinul financiar al Ambasadei Franţei în România. cât şi pentru un curs practic opţional privind protecţia socială a mamei şi copilului (80).abandonul infantil. După finalizarea acestui curs asistenţii sociali vor putea să se integreze mai uşor în cadrul serviciilor perinatologice existente şi vor putea utiliza mai eficient metodele şi tehnicile asistenţei sociale conform specificului problemelor depistate la beneficiari. vizând oportunitatea includerii unui curs de studiu suplimentar pentru instruirea viitorilor asistenţi sociali privind integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale. 7 . Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Ideea. cadre didactice de la Universitatea de Stat din Moldova. În acest context. fiind una din activităţile principale în cadrul proiectului „Continuitatea îngrijirilor medicosociale în timpul sarcinii şi după naştere”.

....................Tema 1..................... identificarea reacţiilor neobişnuite şi anormale ale gravidităţii... 1... La nivel de aplicare: explicarea importanţei îngrijirilor antenatale... înţelegerea strategiilor asistenţei perinatale în RM.......... evaluarea adaptării mamei la graviditate.. Contracepţia postpartum. ginecologie........... avort..... îngrijire antenatală.. termeni precoci de sarcină................. Îngrijiri esenţiale în timpul sarcinii...................... realizarea discuţiilor cu cuplul în pregătirea pentru rolul de părinte................ 1. gravidă........ Concepte – cheie: obstetrică.........1.................. menite să prevină sarcinile nedorite şi cu risc. 1................. Obiective: La nivel de cunoaştere: identificarea ariilor de competenţă ale asistentului social în îngrijirile antenatale şi postnatale.......................6............. uter........................ Sistemul de îngrijiri perinatale................ Sarcina fiziologică…………………...................... interpretarea şi clarificarea problemelor fiziologice...... naştere prematură........... vârsta gestaţională...................... La nivel de integrare: 8 ..... Naşterea fiziologică...3. propunerea noilor soluţii/idei privind minimalizarea stresurilor familiale cu un impact negativ asupra sarcinii.... 1.................................................. Preconcepţia................. asistenţă perinatală.................5..... Organizarea asistenţei perinatale în Republica Moldova................... Lăuzia fiziologică.................. explicarea semnelor prevestitoare ale naşterii...................................... proiectarea unui complex de măsuri informativ-educaţionale.... psiho-sociale şi nutriţionale în sarcină.......................................... malformaţie congenitală........4... la naştere şi lăuzie 1.......2... 1.........

Scopul unei asistenţe antenatale bune constă în asigurarea că sarcina nu prezintă nici un pericol pentru mamă şi menţine fătul sănătos pe parcursul gravidităţii. pentru a contribui la ameliorarea calităţii serviciilor.12.1134 din 09.- dezvoltarea abilităţilor de a lucra în echipa multidisciplinară pentru promovarea sănătăţii reproducerii. 2. în această perioadă există oportunităţi de a promova educaţia pentru sănătate. Asistenţa primară din republică este acordată de medicul de familie. centrele de sănătate şi oficiile medicilor de familie. Cu cît mai înalt este nivelul socioeconomic al vieţii şi calitatea asistenţei medico-sanitare acordate gravidei. Principii generale de organizare a asistenţei perinatale Asistenţa mamei şi copilului este una din strategiile prioritare ale Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova. sectorul de asistenţă medicală primară (AMP) conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. Sarcina şi naşterea sunt procese fiziologice fireşti (doar în unele cazuri pot apărea şi complicaţii).1 Organizarea asistentei perinatale în Republica Moldova. 1. stabilirea relaţiilor bune cu liderii comunitari şi alte persoane importante din comunitate. Serviciul republican de asistenţă medicală primară Serviciului de asistenţă medicală primară îi revine un rol primordial în asigurarea sarcinii fără risc. În acest scop instituţiile AMP se divizează în trei categorii: centrele medicilor de familie amplasate în centrele raionale. Pentru lucrul cu gravidele medicul de familie are în subordine o asistentă medicală perinatală. Format în anul 1997. şi în consecinţă. şansele de evoluţie favorabilă a sarcini devin mult mai mari. De asemenea. promovarea strategiilor de educaţie pentru sănătate şi organizarea unui sistem sigur de transport pentru referirea de urgenţă.1997 „Cu privire la dezvoltarea AMP „ îşi onorează actualmente cu responsabilitate toate obligaţiunile privind acordarea îngrijirilor antenatale de calitate. cu atît mai înalt este nivelul de instruire a viitoarei mame. de apreciere a sănătăţii şi alimentaţiei acesteia. 9 .1.

aprobat prin ordinul MS RM nr. Carnetul medical perinatal se va păstra la gravidă şi va fi completat la fiece consultaţie medicală. 10 . atât la nivel republican cât şi o reţea bine coordonată la nivel de municipiu. Asistenţa antenatală trebuie să fie orientată asupra problemei.Realizarea scopului poate fi obţinut prin următoarele: 1. în scopul satisfacerii necesităţilor de îngrijire perinatală în cel mai raţional şi eficient mod sub aspectul cheltuielilor financiare. Formularul în cauză include şi toate rezultatele investigaţiilor în original efectuate de către gravidă pe parcursul sarcinii. comună. Condiţiile fetale trebuie evaluate repetat şi 5. 4. Acest serviciu include în structura sa şase etape separate de evaluare. dirijare şi asistenţă medicală: a) preconcepţională. 3. Educaţia pentru sănătate trebuie să fie promovată. Drept standard obligatoriu pentru îngrijirile antenatale serveşte Carnetul medical perinatal (Formular 113/e). Serviciul republican de asistenţă medicală perinatală: structura şi componenţa În conformitate cu principiile elucidate mai sus. Carnetul se distribuie gratuit femeii gravide la prima vizită şi se completează de către medicul de familie sau medicul obstetrician-ginecolog consultant. Asistenţa antenatală trebuie să urmeze un plan definit. precum şi date despre starea intrauterină a fătului. 111) unde este înregistrată toată informaţia privind anamnesticul şi starea în dinamică a sănătăţii femeii însărcinate. 2. raion. 139 din 28 mai 2002 “Cu privire la aprobarea Formularelor de evidenţă medicală primară în instituţiile medicale”. Carnetul perinatal asigură o continuitate dintre sectorul AMP şi maternitate în vederea supravegherii sarcinei şi rezultatului ei. Complicaţiile posibile şi factorii de risc care se pot produce la o vârstă anumită de gestaţie trebuie să fie observate în această vizită. La luarea femeii gravide în evidenţa antenatală medicul de famile / medicul obstetrician completează Fişa personală a gravidei şi lăuzei (Formularul statistic nr. în Republica Moldova a fost creat serviciul de asistenţă medicală perinatală.

Conform schemei generale.b) antenatală. Pentru o bună funcţionare a sistemului regionalizat perinatal au fost elaborate criteriile de transfer a gravidelor şi nou-născuţilor la nivelul corespunzător al sistemului precum şi protocoalele de acordare a ajutorului de urgenţă în timpul transportării. cât şi existenţa deplinei posibilităţi de comunicare între unităţile medicale şi colaboratorii acestora. e) neonatală f) evoluţie. Principiile de organizare a activităţii serviciului de asistenţă medicală perinatală Implementarea tehnologiilor şi standardelor stabilite de asistenţă medicală perinatală. precum şi asigurarea transportării adecvate în cazul stărilor obstetricale de urgenţă sau a nou-născuţilor extrem de vulnerabili în centrele specializate. În multe ţări s-a reuşit de a obţine o reducere considerabilă a mortalităţii perinatale prin depistarea şi referirea femeilor cu pericol de complicaţii şi risc de naştere prematură. mijloacelor de comunicare. în cadrul serviciului republican organizat. instituţiilor medicale şi specialiştilor de diferite categorii şi niveluri. serviciul de asistenţă medicală perinatală este format dintr-o reţea de instituţii care acordă asistenţă medicală perinatală la trei niveluri diferite în cadrul întregii ţări. Pentru asigurarea accesului garantat şi neîntrerupt al populaţiei la serviciile de calitate în îngrijirile perinatale în Republica Moldova a fost constituit şi activează serviciul republican de asistenţă medicală perinatală. Aceste principii permit accesul larg al populaţiei la toate nivelurile de asistenţă medicală perinatală. 11 . c) intranatală. Conceptul îngrijirilor perinatale în multe ţări ale lumii se axează pe conceptul nivelelor de îngrijire sau regionalizare pentru corespunderea dintre nivelul măiestriei clinice şi condiţiilor necesare pentru îngrijire. Asemenea abordare a apărut în contextul unei infrastructuri de transport dezvoltate. d) lăuzie. este bazată pe strânsa conlucrare şi cooperare a tuturor instituţiilor medicale şi lucrătorilor medicali atraşi în această activitate.

Taraclia şi maternitatea municipală nr. Edineţ. Anenii-Noi. Hînceşti. oficiile medicului de familie. Dubăsari. cabinetele de sănătate a reproducerii raionale din Drochia. Cimişlia. Rezina. Sîngerei. Soroca. La nivelul sectorului medical primar activează medici de familie cu 2 asistente medicale. Asistenţa medicală în domeniul planificării familiei în cadrul CMF este asigurată de medicul obstetrician-ginecolog şi moaşa. Ialoveni. Nivelurile de asistenţă medicală perinatală stabilite în ţara noastră sunt următoarele: Nivelul I. Nisporeni.2 din mun. Glodeni. a fost stabilită o nouă structură a sistemului de asistenţă medicală perinatală în cadrul unei regiuni geografice concrete. Cahul. moaşe şi asistente medicale pentru nou-născuţi conform listei de state. Şoldăneşti. în cabinetele pediatrice. medici neonatologi. Briceni. cabinetele obstetrico-ginecologice şi pediatrice consultative. Orhei. Donduşeni. Criuleni. Vulcăneşti. Leova. Basarabeasca. Călăraşi. Ştefan-Vodă. centrele de sănătate. secţiile consultative şi maternităţile raionale existente până la finalizarea reformei asistenţei medicale primare. respectiv. Străşeni.Astfel. care se numeşte regiune de îngrijire perinatală. care activează în cabinete specializate. În maternităţile nivelului I activează medici obstetricieniginecologi. Cantemir. Rîşcani. una dintre ele fiind specializată în problemele perinatologiei. Ungheni. Acest nivel include în sfera sa de activitate punctele medicale. Floreşti. Chişinău. Teleneşti. Comrat. Făleşti. medicul pediatru consultant şi asistenta medicală. Instituţiile medicale de nivel I asigură asistenţă medicală obstetricală gravidelor fără antecedente obstetricale grave şi maladii extragenitale în 12 . Pentru a asigura o pregătire adecvată a asistentei medicale a medicului de familie cu profil perinatal a fost elaborat programul special de pregătire a ei în Colegiile de medicină şi Şcolile de perfecţionare a cadrelor medicale medii. Ocniţa. În cabinetele obstetrico-ginecologice ale secţiilor consultative activează medicul obstetrician-ginecolog consultant şi moaşa.

Concomitent. Secţia consultativă de perinatologie interraională prestează servicii pentru femeile gravide din raioanele limitrofe. Echipamentul necesar pentru aceste scopuri trebuie să se afle în permanenţă în perimetrul sălii de naştere. Asistenţa medicală perinatală de nivelul II este efectuată la nivel de ambulatoriu consultativ specializat şi spitalicesc. 13 . Cabinet consult medico-genetic. inclusiv pentru stabilizarea stării mamei şau nou-născutului înainte de transportare. Pe lângă consultul medical (pentru femeile gravide. Cabinetul andrologic. toate maternităţile de nivelul I sunt obligate să dispună de toate cele necesare pentru acordarea ajutorului medical în cazuri de urgenţă care pot surveni imprevizibil. La nivel de ambulatoriu gravidele sunt supravegheate în secţia consultativă de perinatologie din Centrul Perinatologic de nivelul II de către medicii obstetricieni-ginecologi ai cabinetelor specializate. Cabinetul terapeutic (patologia extragenitală în sarcină) şi Cabinetul informaţional-metodic. genetician. dar numai în caz de urgenţă sau în lipsa condiţiilor de transportare a gravidei. Cabinetul consult psihologic. Nivelul II. inclusiv cele din grupul cu risc perinatal major) secţiile consultative de perinatologie acordă suport organizator-metodic instituţiilor medico-sanitare teritoriale (maternităţilor de nivelul I care organizatoric sunt incluse în componenţa centrelor perinatale interraionale de nivelul II). Cabinetul diagnostic prenatal (ultrasonografic şi cardiotocografic). medicul-psiholog. asistarea naşterilor fiziologice la săptămînile 3842. se recurge la operaţia cezariană.afara unui risc prognozat. îngrijirea nou-născuţilor sănătoşi cu o greutate la naştere de ≥2500 g. La acest nivel. Cabinetul consult juridic. diagnostic prenatal al viciilor congenitale (USG) şi de către jurist. Cabinetul prematuritate (infertilitate). internist. Structura secţiei consultative de perinatologie este următoarea: Cabinetul sterilitate a cuplului.

În aceste centre activează medici obstetricieni-ginecologi. neonatologi şi alţi specialişti de înaltă calificare.1 din mun. Ungheni.03. Chişinău este pioner în Republica Moldova privind integrarea şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale. La nivelul II se asigură asistenţa medicală perinatală femeilor gravide cu risc obstetrical moderat. Cahul şi UTA “Gagauz Eri” (Ciadâr-Lunga). Soroca. Chişinău şi maternităţii din mun.04 „Cu privire la eşalonarea asistenţei medicale acordate copiilor. Căuşeni. Una din funţiile secţiilor consultative a centrelor perinatale de nivelul II constă în acordarea asistenţei socio-legale. II şi III de asistenţă perinatală). Hînceşti. 97 din 31. Centrele perinatologice de nivelul II asigură servicii perinatale femeilor cu sarcină fiziologică în raza municipiului/raionului respectiv. Criteriile de referire a grupurilor de risc sunt stipulate şi în Carnetul medical perinatal (Supravegherea grupurilor de risc matern/neonatal la nivelurile I.Medicii de familie din instituţiile AMP raionale trebuie să refere gravidele din grupurile cu risc pentru consultaţia specialiştilor menţionaţi mai sus în secţiile consultative de perinatologie a Centrului perinatologic interraional. selectaţi prin concurs. Nivelul III. Orhei. Bălţi. precum şi maternităţilor spitalelor raionale din Edineţ. Începînd cu anul 2002 în secţia menţionată au activat asistenţi sociali voluntari. conduita naşterii în săptămânile 32 . 14 . De asemenea. conform listei de state aprobate.1. iar din anul 2004 în schema de personal a secţiei consultative a fost introdusă funcţia de asistent social. Secţia consultativă a Centrului Perinatologic din cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal nr. Nivelului II îi corespund Centrele perinatologice existente la baza maternităţii Spitalului Clinic Municipal Nr. Referirea gravidelor din grupurile de risc se efectuează actualmente conform ordinului Ministerului Sănătăţii nr.37 şi îngrijirea nou-născuţilor cu o greutate la naştere între 2000 şi 2500 g. inclusiv din rândul studenţilor de la facultatea Sociologie şi Asistenţă Socială a USM.

dirijarea naşterii la termenul de gestaţie de 28 32 săptămâni de sarcină şi îngrijirea nou-născuţilor cu o greutate la naştere mai mică de 2000 g. secţia reanimare pentru femei şi secţiile îngrijire continuă a nou-născuţilor: secţia îngrijirea şi terapia intensivă a prematurului cu masa între 500 . secţia prematurii cu masa de 1500 g şi mai mult. 15 . secţiile specializate patologie a gravidităţii. Asistenţa de policlinică este prestată de: • • • Policlinica Republicană pentru Femei. unul din factorii de risc care determină cazurile de mortalitate maternă şi infantilă. Maternitatea IMSP ICŞOSMşiC are în componenţă următoarele secţii clinice (secţia internare. reprezintă. secţia obstetrică. echipa de transportare a gravidelor şi nou-născuţilor de la nivelul II). secţia reanimare a nounăscuţilor. Sarcina neplanificată şi nedorită de femeie sau nerecomandată din punct de vedere medical. colaboratori ştiinţifici.Centrul Perinatologic de nivelul III al Serviciului Asistenţă Medicală Perinatală acordă asistenţă medicală de policlinică şi asistenţă spitalicească. Străşeni şi Anenii-Noi. La nivelul III se asigură asistenţa medicala perinatală femeilor cu un grad înalt de risc obstetrical. Centrul perinatologic de nivelul III (IMSP ICŞOSMşiC) asigură acordarea serviciilor perinatale de nivelul II femeilor din raioanele Criuleni. 1. Ialoveni. secţia neurologie a nou-născuţilor. în esenţă.2 Preconcepţia Consideraţii generale Etapa preconcepţională este o perioadă de mare importanţă atât pentru rezultatul final al sarcinii. cât şi pentru sănătatea viitorului copil. neonatologiei. Policlinica pentru Copii. profesori universitari în domeniul obstetricii. pediatriei şi altor disciplini medicale. secţia observaţie. Asistenţa medicală perinatală spitalicească de nivel III este asigurată de maternitatea IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului în care activează medici specialişti. Centrul Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală. secţia patologia nounăscuţilor.1499 g. secţia chirurgie a nounăscuţilor.

• infecţii specifice cronice (tuberculoză. bruceloză. naşteri premature. De exemplu: • viciu cardiac. • factorii stresanţi. sifilis. boală hipertonică. fătul sau pe ambii. diabet. drogurile. • copii născuţi cu masa corpului până la 2500 gr şi mai mult de 4000 gr. care în timpul sarcinii sau la naştere se pot agrava. anemie. • moarte antenatală sau perinatală. Aceşti factori de risc pot afecta mama. • factorii profesionali dăunători la mamă şi la tată. • etc. vârsta tatălui după 40 ani.Sarcina poate fi complicată de probleme de sănătate sau probleme ale modului de viaţă cunoscute sub denumirea de factori de risc. • fumatul. radiaţie). • persoanele expuse acţiunii unor factori nocivi ai mediului înconjurător ce au o influenţă nefavorabilă asupra sarcinii (substanţe chimice. • înălţimea mamei mai joasă de 150 cm. O sarcină poate fi considerată a fi cu risc când există o probabilitate mai mare ca de obicei în apariţia unui pericol pentru sănătatea mamei şi copilului. avorturi în anamneză. • anomalii de dezvoltare a copiilor. patologie a glandei tiroide. Factorii obstetricali: • mai mult de 4 naşteri. • tumori ale uterului şi ovarelor. Cei mai importanţi factori de risc preconcepţional: Social-biologici: • vârsta mamei până la 20 ani si după 35 ani. toxoplazmoză). alcoolul. • sterilitate în anamneză. Situaţii cu risc care pot genera o maladie genetică: • persoanele cu maladie genetică confirmată sau suspectată. Factorii extragenitali – diferite maladii ale altor sisteme şi organe în stare subcompensată sau decompensată. 16 . cauzat uneori de problemele de sănătate pe care mama le-a avut înainte de a fi gravidă. maladie renală. • anomalii de dezvoltare ale uterului. • cicatriciu pe uter după operaţie. • miopie sau alte maladii oftalmologice fără schimbări la fundul ochiului. masa corpului în surplus de 25%.

• factori de risc condiţionaţi de modul incorect de viaţă (fumatul. Fumatul în timpul sarcinii poate afecta grav şansele de a naşte un copil sănătos. naştere prematură. etc. pot avea loc violenţa în familie sau accidente. se recomandă un control detaliat înainte de sarcină în vederea identificării factorilor care determină această patologie şi efectuarea tratamentului necesar. • anamneza obstetricală complicată (avort spontan. În caz de anamneză obstetricală complicată (avort spontan habitual. Consumul de alcool în timpul sarcinii poate afecta grav sănătatea copilului producând anomalii de dezvoltare a fătului. inclusiv: • Evitarea survenirii unei sarcini nedorite. cât şi pentru cei din jur: boli respiratorii. ulcer). dacă este stabilită o anamneză obstetricală complicată. pâine. maladiile sexual-transmisibile). duce la tulburări gastrice (gastrită. depresie şi tulburări emoţionale.). Se recomandă utilizarea în alimentarea zilnică a produselor variate ce conţin substanţe nutritive şi vitamine: brânză. Consumul abuziv de alcool implică riscuri pentru familie şi societate: sub influenţa alcoolului. fier). retard al creşterii fătului. folosirea drogurilor. • persoanele ce au copii sau rude cu retard mental sau alte forme de reţinere în dezvoltare. legume şi fructe (conţin vitamine.• femeile cu vârsta de peste 35 ani. În cadrul consultului medical preconcepţional cuplul va primi o serie de recomandări orientate la reducerea unor eventuale riscuri pentru sănătatea femeii gravide şi a viitorului copil. creşte riscul de divorţ. survenirea unei sarcini prea des (cu un interval de mai puţin de 2 ani). etc. Pentru aceasta sunt accesibile metodele contraceptive. cancer. sarcină prematură. lapte. El implică. • Alcoolul sporeşte riscul bolilor de inimă. paste din făină din grâu integral (conţin proteine. • Excluderea fumatului. proteine). • Excluderea consumului de alcool. moarte perinatală. fibre). evitând totodată. moarte antenatală a fătului. iaurt (conţin calciu. fibre. afecţiuni cardiovasculare. carne şi peşte (conţin proteine. consumul de alcool. • Alimentarea corectă. 17 . etc. acid folic). Se recomandă a preveni o sarcină nedorită. naşterea unui copil cu anomalie congenitală). Recomandări pentru pregătirea cuplului către sarcină. prea devreme (până la vârsta de 18 ani) sau prea târziu (după 35 ani). retard mintal al copilului. atât riscuri pentru propria persoană. • Consultul medicilor-specialişti. de asemenea.

promovându-se. Vizita la începutul sarcinii. 18 . în acelaşi timp. Este bine ca asistentul social să cunoască contextul evolutiv al schimbărilor în sarcină pentru a putea depista unele abateri de la evoluţia fiziologică a gravidităţii la beneficiarii săi. Recunoaşterea fătului ca parte integră a femeii gravide. atât în timpul sarcinii cât şi în timpul naşterii sau după naştere şi permite luarea deciziilor referitor la conduita ulterioară a sarcinii. Activitatea fizică joacă un rol important în păstrarea sănătăţii şi în menţinerea unei stări bune a femeii. identificarea şi rezolvarea la timp a oricărei probleme legate de sarcină inclusiv informarea despre serviciile disponibile şi oferirea sprijinului necesar pentru luarea deciziilor. Pregătirea pentru a deveni mamă. • Excluderea riscului de a avea o maladie sexual-transmisibilă. care prezintă pericol pentru sănătatea mamei şi copilului. Începerea supravegherii gravidei din primele săptămâni de sarcină (3-4 săptămâni) permite administrarea cu scop profilactic a acidului folic pentru prevenirea malformaţiilor la făt a pastilelor care conţin fier pentru prevenirea anemiei la gravide.• Practicarea sportului. Adaptările psihologice la sarcină variază în funcţie de etapa de dezvoltare a sarcinii.3 Sarcina fiziologică. a fătului şi a familiei. Îngrijirile în timpul sarcinii au ca scop reducerea morbidităţii şi mortalităţii perinatale la un minimum posibil. Luarea în evidenţă în termen precoce de sarcină (la apariţia semnelor suspecte la graviditate) permite depistarea problemelor de sănătate. Maladiile sexual- transmisibile (infecţia herpetică. Îngrijirea antenatală. infecţia HIV/SIDA) pot fi evitate prin excluderea contactelor sexuale neprotejate şi utilizarea condomului. Îngrijirea în timpul gravidităţii este organizată pentru a asigura o stare cât mai bună a sănătăţii mamei. 1. sifilisul. chlamidioza. gonoreea. Înţelegerea că fătul este o personalitate. Adaptarea psihologică a femeii la sarcină implică trecerea printr-un şir de etape: • • • • Confirmarea faptului că sarcina este reală. iar în rezultat. Efectuarea exerciţiilor fizice şi plimbările în aer liber înainte şi pe parcursul sarcinii vor asigura o graviditate sănătoasă. sănătatea maternă. să refere oportun femeia gravidă la medicul de familie sau obstetrician.

probabile şi sigure de sarcină. Depistarea infecţiei HIV va permite folosirea măsurilor de prevenire a transmiterii pe verticală a infecţiei de la mamă la copil. Informarea gravidei despre comportamentele în timpul sarcinii şi semnele de pericol îi vor permite să ia decizii informate referitor la abandonarea comportamentelor riscante şi adresarea precoce pentru acordarea asistenţei de urgenţă. funingine etc. Acestea sunt următoarele: 19 . gravida având posibilitatea de a discuta orice problemă şi a pune întrebări. fum de ţigară etc. gonoreea. pe mameloane şi areole. orice altă informaţie solicitată de femeia gravidă. irascibilitate etc. Modificări de senzaţii olfactive (dezgustul faţă de parfumuri.). linia albă a abdomenului. Modificări din partea sistemului nervos: somnolenţă. La fiecare vizită antenatală femeii i se oferă informaţie consistentă şi explicaţii clare. aspecte ale stilului de viaţă necesare de luat în considerare. În cazul evoluţiei fiziologice a sarcinii.Depistarea şi tratamentul infecţiilor (vaginoza bacteriană. sifilisul) pot proteja copilul de aceste infecţii. În timpul vizitelor ea va primi şi informaţia necesară despre comportamentele recomandate la diferite termene de sarcină. În a 2-a jumătate a sarcinii se depistează semne. Ele se numesc semne sigure de sarcină. Determinarea vârstei sarcinii. care indică prezenţa fătului în uter. inclusiv informaţie despre alimentare şi despre testările de laborator. care le simte gravida) fac parte manifestările de ordin general: • • • • • Modificările de apetit şi gust (gravida preferă mâncăruri picante sau neobişnuite – cretă. femeii gravide îi vor fi oferite un număr de 6 vizite la medic pentru verificarea stării sănătăţii şi a stării intrauterine a fătului. Vârsta sarcinii se stabileşte în baza semnelor prezumptive. Pigmentarea pielii pe faţă. Dintre semnele prezumptive de sarcină (sunt senzaţiile subiective. greţuri sau vărsături matinale. dispoziţii inconstante.). Gravida trebuie să apeleze la serviciile îngrijirii antenatale disponibile pentru a primi aceste ingrijiri şi alte servicii conform necesităţilor ei. La prima vizită femeii gravide îi va fi oferită informaţia despre: • • • serviciile de îngrijire medicală în sarcină şi opţiunile disponibile. Semnele probabile de sarcina sunt apreciate de medic sau moaşă.

data naşterii se determină prin regula Naegele: la prima zi a ultimei menstruaţii se adaugă 7 zile şi se scad 3 luni calendaristice. În a doua jumătate a sarcinii la palpare se depistează capul. Ca mişcare a fătului poate fi interpretat şi peristaltismul intestinal. acesta fiind cel mai frecvent utilizat. atunci scăzând 3 luni (14 20 . Ascultarea bătăilor cordului fetal. mişcările active ale fătului. Se consideră că sarcina durează în medie 280 zile. cu cât e mai mare termenul de graviditate. dar aceste senzaţii nu pot fi atribuite semnelor sigure de sarcină. sânt ritmice. Determinarea vârstei sarcinii. Determinarea regulată a vârstei sarcinii este necesară pentru a putea aprecia dacă datele obţinute prin examenul obstetrical coincid cu cele relatate de femeie. Examenul ultrasonor permite depistarea sarcinii în termen foarte precoce (de la 2-3 săptămâni de gestaţie) În diagnosticul pozitiv de sarcină metoda de investigaţie ultrasonografică a tuturor gravidelor este indicata la a doua vizită la medicul de familie (16-18 săptămâni). Mişcările fetale contactate de persoana care examinează gravida.Palparea părţilor fetale. datei naşterii şi a concediului prenatal. Bătăile cordului fetal se pot ausculta începând cu a doua jumătate a sarcinii. spatele şi membrele inferioare ale fătului. Depăşind acest termen. Vârsta sarcinii şi data naşterii se poate stabili după următoarele criterii. La fiecare examen obstetrical determinarea vârstei sarcinii şi calcularea datei naşterii au o mare importanţă practică. De exemplu. în ordinea descrescândă a valorii lor: • • • • prima zi a ultimei menstruaţii. adică 40 de săptămâni. cu atât mai uşor se palpează părţile fetale. Astfel se pot face concluzii asupra dezvoltării normale a sarcinii şi asupra datei probabile a naşterii. cu frecvenţa 120-140b/min. data luarea în evidenţă a gravidelor. începând cu a 20-a săptămână de sarcină (multiparele – cu a 18-a). În raport cu data ultimei menstruaţii. Prin durata normală a sarcinii se înţelege intervalul de timp de la fecundaţie şi până la naştere. Gravidele simt mişcările fătului. Prima zi a ultimei menstruaţii este un criteriu sigur de precizare a vârstei sarcinii. dacă prima zi a ultimei menstruaţii a fost la 14 august. sarcina se numeşte prelungită sau supramaturată. înălţimea fundului uterin. Mişcările fătului se determină la gravide în a doua jumătate a sarcinii.

După trei luni se determină înălţimea fundului uterin. precizat prin tact vaginal. Începând cu luna a IV-a. La sfârşitul lunii a III-a obstetricale de sarcină (12 săptămâni) volumul uterului atinge dimensiunile capului unui nou-născut sau a unui grape fruit. La sfârşitul lunii a VII-a (28 de săptămâni) fundul uterului se situează cu 2-3 laturi de deget mai sus de ombilic. Luarea în evidenţă a gravidelor. Acesta este nivelul cel mai ridicat. determinăm data naşterii – 21 mai. Circumferinţa abdomenului la nivelul lui este de 80-85 cm. • • • • La sfârşitul primei luni obstetricale (4 săptămâni) uterul atinge aproximativ dimensiunile unui ou de găină sau a unei mandarine. adică până la mijlocul distanţei dintre ombilic şi 21 . ea având marele avantaj al simplităţii. 14 iunie. La sfârşitul lunii a VI-a (24 de săptămâni) fundul uterin se găseşte la nivelul ombilicului. Regula lui Naegele este recomandată ca utilă. fundul uterului se palpează prin pereţii abdominali şi vârsta sarcinii se determină în raport cu înălţimea lui. La sfârşitul lunii a IV-a obstetricale (16 săptămâni) fundul uterin se situează la jumătatea distanţei dintre simfiză şi ombilic (la 4 laturi de deget mai sus de simfiză). Măsurarea volumului uterului. precum şi în baza datelor obiective de examinare. • La sfârşitul lunii a IX-a obstetricale (36 de săptămâni) fundul uterin se ridică până la apendicele xifoid şi rebordul costal.iulie. 14 mai) şi adăugând 7 zile. pe care-l poate ocupa uterul gravid. Ele pot fi percepute de femeile primipare la vârsta de 20 săptămâni (5 luni obstetricale) şi de femeile multipare la vârsta de 18 săptămâni (4 luni obstetricale). Ombilicul începe să se netezească. Ombilicul este şters. În primele luni vârsta sarcinii se determină după volumul uterului. • La sfârşitul lunii a X-a (40 de săptămâni) fundul uterin coboară până la nivelul la care se găsea la sfârşitul lunii a VIII-a. Circumferinţa abdomenului este de aproximativ 90 cm. • • • • La sfârşitul lunii a V-a obstetricale (20 săptămâni) fundul uterin se găseşte la două laturi de deget mai jos de ombilic. La sfârşitul lunii a II-a obstetricale de sarcină (8 săptămâni) volumul uterului corespunde aproximativ dimensiunilor oului de gâscă sau a unei portocale. La sfârşitul lunii a VII-a obstetricale (32 de săptămâni) fundul uterin se situează la jumătatea distanţei dintre ombilic şi apofiza xifoidă. Mişcările active ale fătului. În cadrul primului examen medical al gravidei se stabileşte termenul de sarcină luând în consideraţie informaţiile oferite de femeie. iar mai târziu se măsoară şi circumferinţa abdomenului.

proteine.) Multe femei necesită a li se explica faptul. Pe unul dintre pereţii uterini (de cele mai multe ori pe fundul uterului sau peretele posterior) este înserată placenta. că există anumite ocupaţii. • Prin lichidul amniotic are loc metabolismul paraplacentar fetal. Producerea unei cantităţi mari de lichid sugerează posibilitatea unei infecţii intrauterine. fermenţi şi alte substanţe necesare pentru evoluţia normală a sarcinii şi dezvoltarea fătului. care sunt periculoase pentru sănătatea şi dezvoltarea viitorului copil. cu excluderea factorilor nocivi. prin care trec vasele sanguine. Lichidul amniotic are o însemnătate fiziologică mare: • Ele asigură libertatea mişcărilor fetale. Placenta este un organ. ş. Circumferinţa abdominală este de 95-98 cm. este cunoscut faptul. fără ca salariul sa fie micşorat. Legislaţia Republicii Moldova prevede măsuri de protecţie socială a maternităţii. Vizitele antenatale. 22 . În acelaşi timp. la femeile primipare fixându-se în strâmtoarea superioară.). precum şi de a oferi familiei o informaţie clară şi explicaţiile solicitate. La sfârşitul lunii a X-a la gravide se constată ptozarea abdomenului şi uşurarea respiraţiei. Scopul vizitelor antenatale este de a verifica starea de sănătate a gravidei. care funcţionează numai pe parcursul sarcinii şi asigură legătura dintre organismul matern şi cel fetal. • • Prin placentă are loc metabolismul fetal – alimentaţia lui şi eliminarea produselor metabolice. Multe femei lucrează până în săptămâna a 30-a de sarcină sau chiar mai mult şi se simt foarte bine. Femeia gravida trebuie sa fie informată despre drepturile si beneficiile sale ca viitoare mamă (concediul de maternitate. dezvoltarea intrauterină a fătului. capul fătului coboară. progesteronul. estrogenii. Ombilicul proemină. Gravida urmează a fi transferată la o muncă mai uşoară. Legătura dintre placentă şi făt este asigurată de către cordonul ombilical. Lucrul în timpul sarcinii. Reducerea volumului de lichid poate fi cauza unor malformaţii fetale. Este interzisă concedierea femeii gravide din motiv că este însărcinată.apendicele xifoid. In placentă se produc un şir întreg de hormoni (coriogonadotropina. Ce însemnătate au: punga amniotică. care includ şi unele acţiuni de excludere a expunerii nocive a femeii gravide la locul de muncă.a. că este destul de sigur sa continue sa lucreze în timpul sarcinii. lichidul amniotic şi placenta? In cavitatea uterului fătul se găseşte într-un sac (pungă) format din membranele fetale transparente umplut cu lichid (lichidul amniotic).

În fiecare dimineaţă şi seara femeii gravide se recomandă să facă un duş general cu apă de temperatura 370C şi ştergerea cu un prosop aspru. să lase braţele libere şi relaxate. să lase umerii moi şi să relaxeze muşchii feţei. în special rubeolă sau varicelă. Igiena personală O importanţă deosebită pentru femeia gravidă o are pielea curată. mese regulate. să se odihnească puţin în poziţie orizontală. asistentului social şi juristului dacă vre-un aspect al muncii provoacă îngrijorare. Odihna. înainte de apariţia unei senzaţii de încordare. să poarte dresuri “suport” în cazul în care trebuie să stea mult în picioare. contactul cu orice persoană care are o boală infecţioasă. odihnă şi somn suficient. ca un oftat profund. să închidă ochii şi să încerce să nu se gândească la nimic. mai ales în sezonul fătatului. să expire. dar şi asistentul social va recomanda exerciţii de relaxare gravidelor: • • • • • • • să se aşeze confortabil cu capul şi gâtul sprijinite pe pernă. să ceară sfatul medicului. apără corpul de acţiunea nocivă a mediului extern şi de pătrunderea microbilor în organism. Acest duş favorizează îmbunătăţirea circulaţiei sanguine.Gravida trebuie să evite încăperile în care există emanaţii toxice de la vopsea sau alte produse chimice. Prin piele din organismul omului se elimină transpiraţia – lichid de substanţe – produs a metabolismului. toate aceste activităţi pot ajuta să “întrerupă” stresul. care participă în reglarea temperaturii. până când simte plămânii plini cu aer. Pentru reducerea eficientă a stresului. Gravidei îi sunt 23 . contactul cu animalele. toxoplasmoză). Odihna este una din cele mai simple metode de relaxare. când ajung acasă. Se includ în programul zilnic exerciţii fizice. înot. Medicul de familie. încet. să-şi schimbe des poziţia. să lase muşchii să se relaxeze. respiraţiei şi ameliorează starea generală a gravidei. Gravida poate să meargă la o mică plimbare. să asculte muzică. contactul cu oile şi mieii. Pentru gravidele care lucrează se recomandă: • • • • • să verifice dacă există substanţe nocive la locul de muncă. gravida trebuie să facă un program zilnic echilibrat. cu gura închisă să inspire aer pe nas încet şi profund. îndeosebi dacă există pericolul de infecţie (ex.

Uneori la femeia gravidă. Un duş cald sau în contrast şi băi solare de scurtă durată poate fi numai de folos. că femeia în timpul sarcinii are necesitate în săruri minerale (în special calciu şi fosfor). În rezultat la femeie în timpul sarcinii uneori se strică dinţii. Se cunoaşte. rezervele calciului şi fosforului în organismul femeii se micşorează. Igiena glandelor mamare. Aceasta are loc. din motivul eliminării colostrului. din care este constituită masa dentară. De asemenea se recomandă săptămânal de schimbat lenjeria de pat. El rămâne produsul de bază în alimentaţia copilului şi în continuare – până la 12 – 24 luni de viaţă. ca glandele mamare să fie supuse acţiunii băilor de aer – gravida să se afle dezbrăcată pe jumătate într-o odaie caldă şi bine aerisită. Laptele matern este unica hrană pentru nou-născut în primele luni de viaţă. Este bine o dată în zi. Alimentaţia la sân determină mult dezvoltarea copilului şi la rândul său depinde de starea generală a mamei şi glandelor mamare.contraindicate temperaturile prea reci sau prea fierbinţi. care descompunându-se provoacă procesul de putrefacţie şi este un mediu nutritiv pentru diverşi microbi. În cazurile când alimentele conţin puţine săruri minerale. de dorit de bumbac. aici trebuie de adresat la medic unde vor fi înlăturate după metoda recomandată. Înainte şi după procedură se recomandă să-şi spele mâniile. cu apă curgătoare daca nu are condiţii de a face duş. când nu se respectă regimul igienic şi. iar cea de corp mai frecvent. Igiena organelor genitale. în special. În dinţii bolnavi se reţin resturi de hrană. timp de 10 min. pe mameloane se formează cruste. Este interzisă înlăturarea lor. E de dorit bretelele să fie destul de largi: deoarece greutatea care se ţine de ele nu este ca de obicei (sânul poate să se mărească cu câteva numere). Femeia gravidă trebuie permanent să respecte igiena organelor genitale externe. Mameloanele şi regiunea perimamilară nu se spală cu săpun! Mameloanele trebuie spălate şi şterse atent pentru ca să nu fie lezată pielea. regimul alimentar. Gravida trebuie să-şi aleagă un sutien comod. mai frecvent. Pentru femeia gravidă starea cavităţii bucale şi a dinţilor au o importanţă mare. Ultimii pot pătrunde în vasele sanguine şi limfatice şi provoacă în continuare maladii post-partum grave. Igiena cavităţii bucale. dimineaţa şi seara. Toaleta organelor genitale externe se recomandă să fie efectuată minimum de 2 ori pe zi. 24 .

Hainele gravidei nu trebuie să comprime cutia toracică şi abdomenul.În timpul sarcinii este necesară igiena riguroasă a cavităţii bucale: dimineaţa şi înainte de somn dinţii trebuie curăţiţi cu peria şi pastă de dinţi. în timp ce greutatea este susţinută în apă. Cu înaintarea termenului de sarcină. provoacă încordarea excesivă a muşchilor membrelor inferioare şi spatelui. Dacă gravida se simte mai bine şi este activă. relaxează şi face ca gravida să arate şi să se simte mai bine. Exerciţiul fizic îmbunătăţeşte circulaţia sanguină. va suporta mai bine sarcina şi va avea o naştere mai uşoară. întăreşte muşchii. sporturile pe care le practica înainte de sarcină. Purtarea în această perioadă a încălţămintei pe toc înalt îngreunează menţinerea echilibrului. care vă solicită mai multe grupe musculare diferite. pe toc jos şi lat. Ce-a mai bună haină – rochia cu talie liberă. gravida puţin îşi schimbă mersul. pentru a înlătura resturi rămase. Iarna gravida trebuie să îmbrace lenjerie caldă. În timpul sarcinii la majoritatea femeilor se observă o transpiraţie abundentă. Înotul este un exerciţiu excelent. Se îmbracă bandajul din poziţie culcată. Gravida trebuie regulat să frecventeze cabinetul stomatologic. uterul face presiune asupra peretelui abdominal anterior. făt macrosom etc. De aceea gravida se spală şi schimbă lenjeria de corp şi de pat mai frecvent ca de obicei. Vestimentaţia gravidei. în limite rezonabile. În timpul sarcinii nu se recomandă de purtat încălţăminte pe toc înalt. poate continua. Începând cu luna a VII-a de sarcină e necesar de a purta bandaj. Fustele se recomandă de purtat pe bretele. iar pe noapte se scoate. ea poate să facă plimbări zilnice. Exerciţiul fizic în sarcină. Dacă gravida va fi într-o formă fizică bună.) peretele abdominal a devenit flasc. Încălţămintea gravidei trebuie să fie liberă. Chiar dacă gravida nu practică nici un sport. Concomitent cu creşterea intrauterină a fătului şi mărirea în volum a abdomenului. în viziunea acestui fapt lenjeria se murdăreşte mai repede. Exerciţiul fizic moderat şi regulat este considerat nepericulos şi chiar binevenit pentru majoritatea femeilor gravide. mai ales în a II-a jumătate a sarcinii. Nu se poartă centuri şi sutien strâmt. Trebuie de clătit cavitatea bucală după mâncare. sarcină gemelară. 25 . Bandajul protejează muşchii peretelui abdominal de supraextindere şi favorizează poziţia la care după sarcinile anterioare (în rezultatul polihidramniosului.

să poarte un sutien bun şi comod. Interesul sexual este de asemenea influenţat de starea de oboseală şi de greţuri. să nu ignore semnele de oboseală. O alimentaţie corectă contribuie la sănătatea gravidei şi furnizează elementele nutritive necesare copilului pentru o bună creştere şi dezvoltare intrauterină. să bea apă din belşug pentru a evita deshidratarea. Relaţiile sexuale în timpul sarcinii. să se odihnească suficient. este indicată consultarea urgentă a medicului-specialist. dacă alimentaţia în timpul sarcinii a fost insuficientă sau dacă a fost în surplus. Multe femei îşi pierd interesul sexual în primele trei luni de sarcină. Nu se recomandă cure de slăbire în timpul sarcinii. asistentul medical. Vechea idee conform căreia viitoarea mamă trebuie să mănânce “pentru doi” nu mai este considerată valabilă. se consideră că este mult mai importantă calitatea alimentaţiei. să nu exerseze când este foarte cald. Relaţiile sexuale suportă schimbări în timpul sarcinii. ca o reacţie normală la schimbările hormonale din această perioadă. Actualmente. dureri. să ceară sfatul medicului în cazul în care apar semne neobişnuite cum ar fi: sângerarea vaginală. Dacă după actul sexual femeia gravidă acuză senzaţii dureroase în regiunea inferioară a abdomenului sau eliminări sanguinolente din căile genitale. 26 . să înceapă cu mişcări uşoare. care sunt probleme obişnuite la începutul sarcinii. Nu este benefic faptul. Alimentaţia corectă în sarcină. să înceapă cu o “încălzire” uşoară a muşchilor şi apoi să treacă la exerciţiile mai solicitante. Interesul sexual poate descreşte din nou în ultimele trei luni. să evite săriturile înalte. crescând gradat complexitatea exerciţiului. indiferent de termenul de sarcină.Medicul de familie. E normal dacă adausul în greutate pe tot parcursul sarcinii va fi 8 – 12 kg. zguduiturile şi mişcările violente. precum şi asistentul social pot oferi îndrumări pentru exerciţiul fizic: • • • • • • dacă gravida nu este obişnuită să exerseze. nu cantitatea de alimente pe care o consumă. stare de ameţeală sau de leşin.

Principiul de bază: alimentaţia trebuie să fie diversă. 27 . cu cât e mai aproape de vârf – cu atât mai puţină importanţă o posedă produsele în dieta viitoarei mame. lapte. acid folic). Alimentele necesare pentru viitoarea mamă. Produsele sunt dispuse la diferite nivele nu ocazional. La alcătuirea raţiei zilnice este necesar de condus după “Piramida alimentaţiei”. “Piramida alimentaţiei” Grăsimi. fibre. fibre. pâine. boabe. orez. Se folosesc în raţia zilnică alimente variate ce conţin substanţe nutritive şi vitamine: brânză. ouă. crupe. peşte. • Se bea îndeajuns apă şi sucuri. La baza piramidei sunt situate produsele care trebuie folosite cât mai frecvent în raţia gravidei şi constituie cea mai mare parte a ei. fier). maximal naturală şi să conţină cantitatea minimă de produse artificiale şi prelucrate. legume şi fructe (conţin vitamina C. Dacă dieta zilnică a gravidei conţine câte ceva din fiecare patru grupe alimentare enumerate mai sus. carne şi peşte (conţin proteine. Consumul suficient de lichide în timpul sarcinii este esenţial pentru funcţionarea normală a rinichilor şi evitarea constipaţiei. găină. acid folic). înseamnă că gravida are o alimentaţie sănătoasă. paste din făină de grâu integrală (conţin proteine. iaurt (conţin calciu. nuci – 23 ori pe zi Lactate – 2-3 ori pe zi Fructe – 2-4 ori pe zi Legume – 3-5 ori pe zi Pâine. Reguli de bază pentru a avea o alimentaţie sănătoasă: • Se alege o dietă variată. paste făinoase – 5 ori pe zi Sucuri proaspete – fără limitare. dulciuri – rar Carne. proteine). Se utilizează foarte simplu.

De aceea nu este bine ca gravida să primească nici un medicament care nu a fost prescris de medic. favorizarea dezvoltării anemiei şi naşterea unui copil cu masă mică. se reduce mult riscul complicaţiilor. ameninţându-i viaţa. de obicei. Unele medicamente pot cauza malformaţii sau alte complicaţii în dezvoltarea fătului. Dacă mama fumează în timpul sarcinii. conservanţi. cât şi după naştere. Bucatele “stătute” ar putea conţine bacterii care pot ajunge la făt. Nu se consumă alimente cu termenul de valabilitate depăşit. mirodenii şi coloranţi. De exemplu. au adaos de zahăr şi sare. Dacă gravida va abandona fumatul în primele luni de sarcină. iar o mare parte dintre ele conţin multă grăsime. Orice medicament utilizat în timpul sarcinii trebuie să fie recomandat sau prescris de către medic. mai ales în primele luni de sarcină. consum crescut de lichide şi alimente bogate în fibre. S-a demonstrat că fumatul este periculos pentru sănătatea copilului atât în timpul sarcinii. de asemenea. trebuie să refuze fumatul. Medicamentele în timpul sarcinii. pentru a evita contaminarea cu bacterii şi toxine. astfel copilul nu va fi expus 28 . Carnea crudă se păstrează într-un compartiment separat al frigiderului. Alimentele conservate. coca-cola) poate să se răsfrângă negativ asupra evoluţiei sarcinii: provocarea hipertensiunii arteriale. Soţul. Se acordă o atenţie specială igienei în prepararea bucatelor. nicotina pătrunde în circuitul sangvin al fătului şi reduce substanţial cantitatea de oxigen şi substanţe nutritive pe care acesta le primeşte din sângele matern. Abuzul de cafea şi de alte băuturi ce conţin cofeină (ceai. constipaţia poate fi combătută prin mai multă mişcare. Se evită alimentele conservate. Se recomandă evitarea brânzeturilor moi din lapte nepasteurizat.• • • • • • Se mănâncă numai alimente proaspăt gătite. Multe probleme minore de sănătate pot fi rezolvate fără medicamente. Deprinderi nocive în timpul sarcinii Riscurile fumatului. • • Se spală foarte bine fructele. Dacă se reîncălzeşte mâncarea. Nu se consumă carne sau ouă crude sau insuficient prelucrate termic. legumele şi zarzavaturile – pentru a evita riscurile ce le prezintă legumele contaminate cu substanţe chimice sau pesticide. ea va fi ţinută pe foc până dă în clocot.

şi postnatale. dar pot fi dăunătoare.. mortalităţii perinatale. anomalii faciale. comparativ cu copiii persoanelor ce nu fumează). Consumul de alcool. Copiii părinţilor care fumează tind să fie mai scunzi şi mai sensibili la afecţiunile respiratorii. inclusiv a dezvoltării încetinite a creierului. să evite fumatul până la şi în timpul alăptării nemijlocite la sânul mamei (perioada de înjumătăţire a nicotinei . malnutriţia nou-născutului. Se recomandă ca femeile însărcinate să nu consume deloc alcool. anomalii ale articulaţiilor. schimbări oculare. Alcoolul poate provoca Sindromul alcoolic fetal caracterizat prin următoarele: • • • dereglări ale creşterii pre. Ca şi fumul de ţigară. hipoxiei la făt. naşterea prematură. Asistentul social poate recomanda: • • să evite fumatul în camera nou-născutului..274 g. microcefalie. Fumatul în timpul alăptării poate provoca o scădere a producerii laptelui şi încetinirea creşterii nou-născutului. Cercetările au arătat că copiii părinţilor alcoolici se pot naşte cu multiple handicapuri. Efectele directe asupra fătului ale consumului drogurilor sunt incerte. 29 . Alcoolul exercită o acţiune negativă asupra dezvoltării sarcinii (avortul habitual. Femeile trebuie să fie încurajate să abandoneze consumul de droguri. Consumul excesiv al alcoolului în timpul sarcinii poate condiţiona dezvoltarea viciilor congenitale.“fumatului pasiv” după naştere. Utilizarea drogurilor în sarcină. Fumatul în timpul sarcinii sporeşte riscurile: • reducerii greutăţii nou-născutului (reducerea medie a greutăţii la naştere a copiilor fumătorilor atinge 127 .) şi asupra sănătăţii viitorului copilul.90 minute). • • • avortului spontan habitual şi naşterii premature. alcoolul poate depăşi bariera placentară şi ajunge în sângele fătului.

• • Dureri în spate şi pelvis din cauza extinderii ligamentelor uterine şi pelviene. sau nevoia de a se urina mai frecvent sau de a goli intestinul. De obicei cu 2-3 săptămâni înainte apar unele semne. presiune în rect.4 Naşterea fiziologica. nerăbdare sau mulţumire şi chiar exaltare). 30 . cu aspect de albuş de ou sau uşor roz (se produce eliminarea dopului de mucus din canalul cervical). • În ultimele zile înainte de naştere la gravidă are loc creşterea secreţiei vaginale. Nimeni nu poate preciza începutul sau durata naşterii. 95% dintre femei nasc înainte sau după data aşteptată. subit. Contracţiile preliminare nu au niciodată o frecvenţă regulată şi nu duc la modificarea colului uterin. mai frecvent capul fătului. Senzaţii de crampe. Acestea sunt următoarele: • Coborârea capului fătului la intrarea în bazinul mic. Ce sunt contracţiile false? Contracţiile false nu duc la modificări ale colului uterin. • Creşterea excitabilităţii uterului. Cu 2–3 săptămâni înainte de naştere partea fetală prezentată. mai frecvente sau mai lungi. datorită apăsării vezicii urinare de către partea prezentată a fătului. Semnele sigure ale începutului naşterii Din momentul instalării travaliului regulat şi până la sfârşitul naşterii femeia se numeşte parturientă. sau preliminare. de la câteva zile la câteva săptămâni. nu devin mai puternice. se angajează la în intrarea în bazinul mic şi ca urmare înălţimea fundului uterin se micşorează. Aceste contracţii uterine se numesc false. scad în poziţia culcată sau sub un duş cald. Rareori naşterea se produce pe neaşteptate. Începutul naşterii se poate recunoaşte după prezenţa a cel puţin unuia din următoarele trei semne de bază: 1. Eliminarea de mucus cervical (uneori uşor sangvinolent). care sunt numite prevestitoare ale naşterii. sunt neregulate şi neprogresive. se simt mai mult în regiunea inferioară a abdomenului (uterul se simte întărit ca o minge). însoţite de senzaţii dureroase. În ultimele 2-3 săptămâni de sarcină apar periodic contracţii uterine neregulate. uneori asociate cu modificări emoţionale asemănătoare celor din faza premenstruală (anxietate. mai mult ca o presiune decât ca durere. Gravida simte că respiraţia i sa uşurat.1. Semnele prevestitoare ale naşterii. Naşterea copilului este unul dintre cele mai memorabile evenimente din viaţa unei familii.

biscuiţi. Să aplice un scutec curat la fanta genitală. Apariţia contracţiilor uterine regulate. Această persoană are un rol de alinător sufletesc. Să cheme Ambulanţa. De multe ori ruperea membranelor este primul semn de începere a naşterii. Rolul persoanei de sprijin psiho-emoţional Rolul persoanei de suport (sau de acompaniere a naşterii) constă în susţinerea viitoarei mame. Deoarece naşterea durează mai multe ore prezenţa unei asemenea persoane poate oferi un sentiment de securitate şi poate ameliora dispoziţia mamei. halat. culoarea lichidului scurs. nu toate familiile doresc sau au posibilitatea de a organiza participarea soţului la naştere. reviste. îmbrăcăminte de copil. dacă regulamentul spitalului permite. În asemenea cazuri la naştere pot participa şi alte persoane. În funcţie de mărimea rupturii. lichidul amniotic poate fi pierdut gradat sau în mod brutal. cămăşi. prosoape. Un tată. va uni familia. Pregăteşte lucrurile necesare pentru maternitate: carnetul medical perinatal. gustări (ciocolată. care are posibilitatea de a urmări cu ochii săi câte eforturi a necesitat naşterea copilului va putea aprecia la justa valoare acest eveniment. Să stea culcată în decubit lateral. bomboane. 3. mai lungi şi mai frecvente. şosete. variază ca intensitate de la o senzaţie de presiune la cea de durere prin întindere. aparat foto sau cameră de luat vederi. sunt simţite în regiunea inferioară a abdomenului şi iradiază în partea de jos a spatelui. 31 . casetofon. Ce trebuie să facă gravida când are contracţii adevărate? Când sunt observate asemenea semne gravida trebuie să anunţe medicul de familie. buletinul de identitate. Ruperea membranelor şi pierderea “apei” înseamnă că stratul protector de lichid amniotic din jurul fătului nu mai există. Nounăscutul îi va părea mai scump. să cheme echipa medicală de urgenţă (Ambulanţa). Să ţină minte ora când s-a scurs lichidul amniotic. Asistentul social în aşa caz va recomanda următoarele: • • • • • Să atragă atenţie la cantitatea. mai apropiat şi acest lucru numai va fortifica relaţiile între soţi. devin mai puternice. suc de fructe) şi. Ruperea membranelor (ruperea “pungii apelor”). articole de toaletă. tampoane. Contracţiile adevărate sunt regulate şi progresive. Cu toate acestea. lengerie bumbac. poliţa de asigurare medicală. De obicei.2.. soţii care acordă sprijin psiho-emoţional la naştere consideră acest eveniment de importanţă deosebită în viaţa lor.

ascultânduşi inima. starea sânilor. pulsul. Îndată după naştere lăuza va fi sub urmărirea atentă a medicului şi moaşei. tensiunea arterială. 1. Soţul nu trebuie să fie obligat să fie prezent la naştere. iar soţia trebuie să înţeleagă şi să primească această decizie. decizia trebuie să fie luată de către părinţi. lăuza va fi întrebată dacă are probleme cu urinarea şi dacă are scaun. din maternitate. Soţii trebuie să fie sinceri unul faţă de altul. În calitate de persoană de suport poate fi ales chiar un lucrător medical: medic sau moaşă. prietena sau orice altă persoană se pot isprăvi de minune cu acest rol. şi decizia mamei de a nu dori prezenţa soţului la naştere nu trebuie să fie acuzată. Nu este neapărat ca părinţii să se conducă de moda prezenţei obligatorii a soţului la naştere. îşi revin la starea de până la sarcină. În general această perioadă durează şase-opt săptămâni. scade necesitatea anesteziei la naştere.Pe parcursul sarcinii gravida trebuie să ia o decizie privind cine va fi persoana de suport care o va susţine în timpul naşterii. Dacă a fost o naştere pe cale vaginală fără complicaţii şi starea sănătăţii copilului şi a mamei este bună 32 . Ei vor controla zilnic temperatura corpului. Durata spitalizării depinde de felul naşterii. în special organele de reproducere. Micşorează numărul părerilor negative despre procesul naşterii.5 Lăuzia fiziologică Perioada de lăuzie (puerperală) este perioada după naştere când organismul femeii. ar dori să rămână neîncadrat în acest proces. Pe de altă parte. independent de marea varietate de păreri pozitive despre prezenţa persoanei de suport la naştere. să primească o decizie comună pentru a nu simţi sentimente de vină unul faţă de celălalt. de starea sănătăţii mamei şi a copilului. Dacă pentru unii taţi aceste sentimente sunt pozitive atunci pentru alţii prezenţa la naştere ar putea deveni o traumă sufletească serioasă. Prezenţa persoanei de sprijin la naştere are următoarele avantaje: • • • Reduce durata naşterii. ghidat de propriile sentimente. Cu toate acestea. Soţul trebuie să chibzuiască foarte bine dacă va putea rezista în această situaţie extremă. Soţul va lua o decizie corectă. Cine poate fi ales drept persoană de sprijin psiho-emoţional la naştere? Adesea gravida preferă să fie susţinută de către soţ. sora. Reduce numărul intervenţiilor chirurgicale. care vor controla dacă totul merge bine. deoarece nu fiecare femeie doreşte ca soţul să fie prezent în asemenea situaţie delicată. cu toate că mama. dacă. a uterului şi sângerările vaginale (lohiile) vor verifica starea picioarelor.

Uneori apar şi mici cheaguri. cu timpul totul revine la normal. se poate constata faptul căderii părului mai mult decât de obicei. După 10-14 zile. Acest fenomen este temporar şi se datorează modificărilor hormonale din această perioadă. În perioada menstrelor se recomandă de folosit tampoane sanitare externe şi nu tampoane intravaginale. Vergeturile roşietice (striile) pe sâni. După naştere femeia (lăuza) are secreţii sanguinolente provenite din uter. Este foarte important ca în timpul acestei perioade să fie asigurată activitatea normală a vezicei urinare şi a intestinelor. pâine din făină integrală. patru zile. În primele zile aceste secreţii sunt roşii şi pot fi la fel de abundente ca o menstră. Aceasta se explică prin faptul că poate avea loc o ovulaţie înainte de revenirea menstrelor. să folosească multe fructe. până la şase luni după naştere. cereale. Dacă lăuza are o dietă echilibrată. În primele zile după naştere lăuza poate simţi nevoia să se urineze frecvent. În această perioadă se recomandă spălături frecvente ale organelor genitale externe şi utilizarea de absorbante igienice. sau naşterea a avut loc prin operaţie cezariană sau copilul are complicaţii spitalizarea va dura un timp mai îndelungat. Alimentaţia şi silueta. perioada postnatală nu este cea mai bună perioadă pentru a ţine un regim.externarea are loc după trei. Constipaţia poate fi o problemă. dacă nu utilizează un contraceptiv. patru luni după naştere. ea va 33 . Dacă femeia alăptează. lohiile devin albe sau galbene şi se reduc până la dispariţie în 30-40 zile. dar nu vor dispărea complet. legume. coapse şi abdomen se vor reduce şi vor păli cu timpul. Menstrele pot reveni începând cu a patra săptămână după naştere. Vezica urinara si intestinele. Revenirea menstrelor. femeia poate rămâne gravidă (chiar înainte de restabilirea menstrelor şi chiar dacă alăptează). Pielea şi părul. În scopul îngrijirii pielii şi părului se recomandă duşurile frecvente cu apă caldă şi nu băile fierbinţi. La trei. se poate întâmpla ca menstrele să revină abia după stoparea alăptării copilului. deşi aceasta nu este o regulă. Recomandări în îngrijirea postnatală Lohiile. mai ales dacă sunt hemoroizi şi dureri din cauza aceasta sau pentru că a avut loc o perineo. Odată cu reluarea relaţiilor sexuale. Deşi multe femei doresc să revină rapid la silueta de până la sarcină. În aşa cazuri se recomandă să bea mult lichid. Dacă a fost o complicaţie la naştere.sau epiziotomie.

Este demonstrat. Angorjarea sinilor. Contactul cu boli infecţioase: trebuie de evitat infectările atât a mamei. Se recomandă unele exerciţii pentru musculatura abdominală: să inspire încet lăsând abdomenul să se ridice şi să expire contractând brusc muşchii abdominali (se va repeta de 4-6 ori pe oră). Fumatul trebuie evitat în camera copilului. mamele care alăptează sunt sfătuite să nu fumeze înainte sau în momentul alăptării. precum s-a demonstrat asupra copilului este semnificativ în consumul regulat al alcoolului.5-3. nu va stoarce laptele pentru a goli sânii deoarece aceasta va stimula secreţia lactaţiei. la prematur 97. În a doua şi a patra zi după naştere. Când copilul trece de trei luni. Perioada de eliminare a cofeinei la un nou-născut la termen este aproximativ 80 ore. va recăpăta tonusul muscular şi un abdomen suplu. că copilul care se alimentează natural va primi 1. După naştere lăuza trebuie să evite: Fumatul: copii care se alimentează natural de la mamele ce fumează au o pondere mai joasă de creştere decât copiii care se alimentează de la mamele nefumătoare. când începe secreţia laptelui lăuza. evitând exerciţiile prea solicitante. Cofeina: cofeina este transportată în laptele matern. Dacă lăuza nu alăptează. Alcoolul şi drogurile: etanolul pătrunde în laptele matern.1 mg de cofeină după o singură cană de cafea consumată de mamă. Pentru lăuză e necesar să găsească zilnic timp liber pentru exerciţii fizice. Concomitent ea va face exerciţii fizice în mod regulat. va simţi sânii mai plini şi mai grei. Deoarece perioada de înjumătăţire a nicotinei este de 90 minute. orice senzaţie de disconfort trebuie să dispară.5 ore.reveni la greutatea ei obişnuită. Ca rezultat al acumulării de cofeină în organismul copiilor alimentaţi de mame care fac abuz de cafea sau alte băuturi cofeinizate survine starea de iritabilitate crescută şi dereglări de somn. Se recomandă de purtat un sutien bun din bumbac care să susţină sânii. Din momentul în care nu mai sunt lohii se poate de practicat înotul. efectul metabolitului toxic al etanolului-acetaldehida. femeia poate merge la ore obişnuite de gimnastică aerobică. dar concentraţia ce rezultă în urma consumului la ocazia unui pahar de vin sau de bere consumat este foarte joasă. fapt care stimulează refacerea musculaturii pelviene şi a celei abdominale. cît şi a pruncului. În timp de 36 ore. 34 .

• Sterilizare chirurgicală Sterilizarea chirurgicală feminină poate fi efectuată imediat după naştere.Folosirea medicamentelor. DIU poate fi inserat imediat postplacentar sau în primele 48 ore după naştere cu condiţia că nu sunt semne de infecţie. usturimi) în timpul urinării. prin minilaparatomie sau laparoscopie. atunci acesta poate fi inserat începând cu săptămâna 4-6 după naştere. 6 săptămâni 6 luni • Prezervativ şi spermicide Spermicidele şi metodele de barieră nu au nici un impact negativ asupra lactaţiei. Apar dureri în regiunea glandelor mamare. sunt dificultăţi (dureri. • DIU medicate cu cupru DIU medicate cu cupru nu influenţează nici cantitatea şi nici calitatea laptelui matern. 35 Naşterea . lohiile capătă o culoare sau miros neobişnuit. Aceste probleme pot fi soluţionate prin folosirea anesteziei locale în timpul operaţiei. în primele 48 ore. Operaţia poate afecta lactaţia mamei dacă se aplică anestezie generală sau dacă copilul este separat de mamă pentru o perioadă îndelungată de timp. dureri pronunţate în regiunea anusului când lăuza are scaun sau dacă sunt hemoroizi. Termenele de prescriere a metodelor de contracepţie după naştere la mame care alăptează. afectată după naştere. 1. Medicamentele nu trebuie utilizate fără indicaţia medicului. Asistentul social va sfătui gravida să consulte medicul în caz dacă: • • • • • • • apare melancolie sau depresie după naştere. următoarea alăptare se va amâna cu câteva ore. Condomul ce conţine lubrifiante este în special util pentru femeile în perioada postpartum deoarece sporesc lubrifierea vaginului. Apare febră. sunt dureri perineale pronunţate. deoarece permite prevenirea unei sarcini nedorite sau cu risc înalt pentru sănătatea mamei (copilului). Femeia trebuie să alăpteze copilul cu puţin timp înainte de intervenţie. apare o sângerare abundentă din vagin.6 Contracepţia postpartum (după naştere) Contracepţia postpartum constituie un component important al serviciului de planificare a familiei. Metoda de contracepţie postpartum va fi selectată în funcţie dacă mama alăptează sau nu copilul. Pentru a reduce riscul de transfer al preparatelor anestezice la copil. Dacă DIU nu a fost inserat în acest interval de timp.

Componentul estrogenic al COC reduce cantitatea laptelui matern şi poate spori riscul complicaţiilor trombotice dacă sunt folosite imediat după naştere. Îngrijire antenatală – îngrijirea gravidei in perioada de sarcina.a sta înaintea femeii la naştere’’. După 6 luni trebuie folosită o metodă adăugătoare. ceea ce înseamnă . Ginecologia – provine de la cuvintele greceşti .. nastere.Dacă operaţia nu s-a efectuat în primele 48 ore postpartum. după involuţia definitivă a uterului. de aceea pot fi utilizate doar după 6 săptămâni postpartum. si perioda de 42 de zile după nastere. Expertiza internaţională însă recomandă utilizarea progestinelor după 6 săptămâni postpartum. Este ştiinţa despre procesele fiziologice şi patologice ale sistemului reproductiv uman în diferite perioade de vîrstă a femeii. Asistenţă perinatală – asistenţa gravidei în sarcina. Este ştiinţa ce studiază procesele fiziologice si patologice din organismul femeii legate de sarcină. • Contraceptivele ce conţin numai progestine . .copilul are vârsta sub 6 luni. 36 . si . Termeni precoci de sarcină – este vârsta sarcinii de la concepere până la 12 săptămâni de sarcină.obstetrix’’. pentru a reduce riscul unei sarcini nedorite. CCI Contraceptivele orale combinate (COC.ciclul menstrual încă nu s-a restabilit.gyne’’.. Această prudenţă se bazează pe studiile teoretice care confirmă trecerea steroizilor prin laptele matern la copil. MAL poate fi folosită ca metodă de contracepţie în primele 6 luni după naştere.femeie.CPP Contraceptivele ce conţin numai progestine (norplantul. minipilula) – nu au o influenţă negativă asupra lactaţiei şi pot fi folosite postpartum de către femeile ce alăptează. graţie dificultăţii de a preciza momentul de ovulaţie. . Definiţii: Obstetrica – provine de la cuvântul din limba latină .asigură o protecţie naturală de o sarcină nedorita dacă: .logos”.. CCI) pot fi utilizate după 6 luni postpartum. ea poate fi făcută nu mai devreme de 6 săptămâni după naştere. naştere şi după naştere inclusiv a nounăscutului (28 zile). iar la copiii din perioada neonatala (primele 6 săptămâni după naştere) capacitatea ficatului şi a rinichilor de a metaboliza steroizii este redusă. • Metoda fiziologică Metodele naturale de contracepţie după naştere nu sunt potrivite pentru femeile ce alăptează. • Metoda amenoreei de lactaţie (MAL) Metoda amenoreei de lactaţie . • Contraceptivele orale combinate -COC.. DepoProvera.laptele matern constituie cel puţin 85% din raţia zilnică a copilului.ştiinţa.

. Lăuza N.113/e aprobat de MS al RM 28. 28 ani. Gravida – femeia însărcinată. multipară. a fost luată în evidenţă la 14 săptămâni de sarcină. a adăugat 12 kg. Doamna B. formular nr.139. vârsta sarcinii 24 săptămâni. primipară. 5. perioada între naşteri 8 luni. primipară. Argumentaţi rolul asistentului social în promovarea modului de viaţă sănătos. Studiu individual 1. Chişinău 2003 2.. 6. 6 luni. iubeşte foarte mult dulciurile. doreşte al patrulea copil. a născut un copil cu anomalii de dezvoltare. luna obstetricala are 28 de zile). Prezentaţi un caz din experienţa Dvs. 21 ani.. 19 ani. Gravida A. a patra zi după naştere simte sânii mai plini şi mai grei. 2. Uter – organ genital feminin intern in care are loc dezvoltarea fătului... şi modul în care au fost sau pot fi parcurse etapele îngrijirii mamei in sarcină.02 Nr. Modulul „Îngrijirile antenatale”. acuză dureri regulate în regiunea inferioară a abdomenului care au început 2 ore în urmă. 4.05. Avort – întreruperea sarcinii până la 22 săptămâni Naştere prematură – naşterea de la 22 până la 37 săptămâni Aplicaţii practice: Analizaţi studiile de caz. Gravida P. BIBLIOGRAFIE: BIBLIOGRAFIE: 1. Explicaţi care este rolul asistentului social în aceste cazuri. 3..Malformaţie congenitală – este o dereglare de formare normală a organelor sau sistemelor embrionului sub acţiunea factorilor mediului extern sau intern. Carnet medical perinatal. Gravida C. Identificaţi factorii de risc pentru sarcină în comunitatea în care activaţi. 3. Ce sfaturi aţi oferi gravidelor? 1. 1an. Geneva 1994 37 . 3. 3 copii. Gravida L. OMS. Vârsta gestaţională – vârsta sarcinii în săptămâni obstetricale ( 7 zile. 2. Pachetul de intervenţii mama şi copilul: implementarea programelor naţionale pentru sănătatea mamei şi copilului. vârsta sarcinii 38 săptămâni.

Studiul determinanţilor medicosociali ai accesibilităţii îngrijirilor antenatale. edeme. prezentaţia placentei. 276 pag. Modulul „Asistenţa antenatală”. Stratulat. Stratulat. Buletinul Academiei de Ştiinţe. Nr.. 2004. L. Graviditate Fără Risc. 69 p. 2001 9. rupere a prenatală a membranelor. Ciocanu. cefalee. Ţăruş. V. M. epilepsie. (P. 2005. P. Chişinău. Eţco. V. „Fortificarea serviciilor perinatale de calitate”. parorexie.. rău de dimineaţă. pag. avort. diabet. 2006. Obiective: . anemie. depresie. Curteanu. durere lombara. Strătilă. 2007. Savin V. 5. leucoree. 7. Manual de indicatori naţionali în asistenţa perinatală. sincopî. sarcină multiplă. Şişcanu D.la nivel de integrare • Să estimeze necesitatea cunoaşterii materiei în activitatea profesională • Să explice importanţa activităţii asistentului social în îngrijirea perinatală 38 . hemoragie. Stratulat. Eţco C. pofte. Tema 2: Sarcina şi perioada postnatală complicată 3. Friptu.la nivel de cunoaştere • Să enumere problemele posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să descrie semnele clinice ale problemelor posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să definească stările de urgenţă în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să expună semnele clinice de bază a stărilor de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală . Editura CIVITAS.2 Stări de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală Concepte – cheie: sarcină complicată.. Roşca. M. Cheianu D. Editura CIVITAS. 6. Andrei I. Situaţia demografică în Republica Moldova şi calitatea serviciilor perinatale. M. reflux gastro-esofagal. Carauş. naştere prematură. P.. apoplexie uteroplacentară. P. varicele. Friptu şi al. 2002 8. T. adaos ponderal. Crudu.1 Probleme posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală 3. insolaţia. angorjare a sânilor. Programul Naţional de Perinatologie. incompatibilitate Rh. Chişinău. Bologan şi al. constipaţie.4. P. aversiuni şi picanterii. mişcare fetală. perioadă postnatală. A. meteorism hemoroizi. crampe musculare. I.la nivel de aplicare • Să ajute gravida şi familia acesteia de a depăşi problemele posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să posede deprinderi practice în acordarea primului ajutor prespitalicesc în stărilor de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală . hipertensiune indusă de sarcină.

cum ar fi pămînt. picante sau cu arome puternice. arsurile epigastrice. Uneori existenţa stărilor de poftă. • gravida va fi încurajată să consulte medicul de familie sau medicul specialist. sunt încurajate de a consulta medicul de familie sau medicul specialist. Alinarea acestor simptoame este un aspect important al îngrijirilor medicale antenatale. Cafea). dar fără a exclude alte alimente. varicele şi vaginitele. Poftele. asimilarea sau utilizarea substanţelor nutritive. cafelei. cretă.a. • ingerarea separată a substanţelor lichide şi solide. Unele femei au aversiune faţă de unele alimente sau băuturi (ex. ş. examinarea clinică şi de laborator pentru depistarea dereglărilor eventuale a tractului gastro-intenstinal. parorexia Pofta pentru anumite alimente (ex. starea de oboseală. De asemenea. pot fi cauza unor senzaţii puternic supărătoare şi de disconfort. • evitarea. Poate apărea poftă de a mânca lucruri care nu sunt alimente (parorexia). nu adaugă în greutate. • alimentaţia frecventă în cantităţii mici. conducând la modificări ale modului obişnuit de comportament. • nu încurajaţi gravida de a lua medicamente împotriva greţurilor fără a discuta cu medicul. ba dimpotrivă. legată de sarcină. aversiunile şi picanteriile. care în alte momente sau circumstanţe. În aceste cazuri se apreciează necesităţile nutritive. a pesmeţilor sau servirea unei ceşti cu ceai înainte de a vă ridica dimineaţa din pat.1 Probleme posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală Consideraţii generale Deşi o sarcină fără complicaţii este considerată în general. pe parcursul sarcinii şi a perioadei postnatale pot apărea un şir de stări care necesită o intervenţie medicală de urgenţă. Se vor acorda sfaturi cu privire la regimul de alimentare corect. Murături) este un fenomen obişnuit în timpul sarcinii. Greţurile şi vărsăturile. ar putea fi interpretate drept semne de boală. aversiune (dezgust) şi picanterie (mâncarea picantă) pot împiedica ingerarea. pe cât e posibil. 5-6 prize pe zi. • scularea din pat lentă şi aşezarea pe marginea patului pe un timp oarecare. Se recomandă: • gravida va fi încurajată să satisfacă “poftele” în limitele rezonabile. ea este frecvent însoţită de simptoame. • evitarea mâncării grase. a mirosurilor neplăcute.• Să manifeste atitudini de responsabilitate în activitatea de echipă în acordarea îngrijirilor perinatale 3. foarte reci sau fierbinţi. constipaţia. Aceste probleme pot fi cauzate de schimbările hormonale din organismul femeii gravide. spasmele musculare gambiene (cârceii). poate fi evitată sau micşorată prin: • mâncarea biscuiţilor uscaţi. băuturi carbo-gazoase. ca o stare de sănătate. Greaţa. hemoroizii. masa corporală se micşorează. Răul de dimineaţă Unele femei au greaţă şi vărsături în timpul primelor trei luni de sarcină. suc de citrice. 39 . • gravidele care suferă de vomă persistentă.

provoacă persoanei în cauză stări de disconfort. Asistentul social va recomanda evitarea acestei situaţii prin: • identificarea şi evitarea alimentelor care produc arsuri (mâncărurile picante. • consumul unei cantităţi potrivite de apă şi sucuri de fructe. când uterul mărit apasă pe vezica urinară. mărit în volum. • nu încurajaţi gravida să utilizeze purgative. Transpiraţia devine şi ea mai abundentă în timpul gravidităţii.. Ca urmare. Majorarea frecvenţei micţiunii. ş. sprijinit de perne. durere sau disconfort în zona esofagului. asupra intestinelor. caise. formează gaze. de obicei. Pot provoca durere. Ele se datorează în mare parte efectului relaxant al progesteronului (hormon de sarcină). fructe proaspete sau uscate cum ar fi: prune.a. trec în sus. pere. reieşind din faptul că unele antiacide conţin sodiu. care poate fi nociv în timpul sarcinii. Constipaţia/meteorism Constipaţia şi/sau meteorismul sunt situaţii destul de frecvente în timpul sarcinii.a. prurit (mâncărimi) sau arsuri (usturimi) locale şi chiar sângerări din venele afectate. Hemoroizii Hemoroizii sunt grupuri de venuli nodoşi la nivelul rectului. de obicei mai acută în timpul nopţii sau în timpul perioadelor de odihnă în pat din timpul zilei. • aşezarea cu spatele drept în timpul mâncării şi somnul în poziţie semişezând. • în cazul când metodele enumerate mai sus nu dau efect încurajaţi gravida pentru o consultaţie la medicul de familie sau a medicului specialist în scopul administrării unui laxativ blând. foarte condimentate ş. din cauza sarcinii avansate. Sunt agravaţi de constipaţie. atunci când ar fi fost menstruaţia. • alimentare frecventă şi în cantităţi mici (5-6 ori pe zi). Se recomandă în caz de hemoroizi: 40 .Arsurile la stomac (refluxul gastro-esofagal) Refluxul gastro-esofagal reprezintă o formă de indigestie care se manifestă prin senzaţie de arsură. La începutul sarcinii şi. în special. Evitarea constipaţiei şi/sau a meteorismului se face prin: • o dietă variată şi bogată. afumate. legume. • evitarea produselor care. care reduce tonusul muscular intestinal şi deci încetineşte înaintarea conţinutului intestinal. alimentele parţial digerate ce conţin suc gastric. punându-se accentul pe includerea fibrelor alimentare ce se conţin în cerealele neprelucrate. Se întâmplă atunci când musculatura esofagiană (tubul care duce mâncarea către stomac) se relaxează sub acţiunea hormonilor de sarcină. de obicei. • efectuarea zilnică a exerciţiilor fizice. • evitarea mişcărilor prea energice timp de o oră sau două după masă. sărate. • evitarea mâncării care. Reprezintă o problemă relativfrecventă în timpul sarcinii şi se datorează presiunii crescute a uterului gravid asupra sistemului circulator. Se recomandă: • gravida va fi încurajată să acorde mai multă atenţie igienei personale. constipaţia se agravează prin presiunea uterului gravid. • nu încurajaţi gravida să folosească medicamente împotriva indigestiei. femeia gravidă adesea are senzaţia de o greutate nedefinită în partea inferioară a abdomenului cauzată de dilatarea vaselor sanguine şi accelerarea fluxului sanguin. Spre sfârşitul sarcinii. către gură. Micţiunea devine deosebit de frecventă în ultimele luni de graviditate.). Problema este. O mişcare a fătului poate provoca micţiunea involuntară.

Eliminările apoase pot fi din cauza scurgerii lichidului amniotic. eliminarea de proteine prin urină. purulentă (poate fi o infecţie specifică). Recomandăm gravidei pentru a reduce edemele picioarelor: • odihnă cu picioarele ridicate ori de cîte ori este posibil. ş. • purtarea pantofilor comozi. fără a face mişcări. cu toc jos. îndeplinirea exerciţiilor fizice în mod regulat. pentru a înlătura senzaţia de arsuri. pentru a evita constipaţia. brânzoasă (poate fi candidoză). gravida este încurajată să acorde mai multă atenţie igienei personale. • în cazul răspândirii edemelor pe abdomen. sau unei poziţii incomode forţate ( de exemplu în cadrul serviciului la un aparat electric. Se datorează presiunii venoase crescute şi a efectelor hormonilor de sarcină asupra pereţilor vasculari. • evitarea aflării în picioare sau în poziţia de şezut pentru perioade lungi de timp. încurajaţi gravida să discute cu medicul de familie ori medicul specialist despre situaţia creată. Nu se recomandă să se facă spălături. 41 . • abandonarea jartierelor sau ciorapilor care strâng picioarele. sau la masă în faţa calculatorului.• • • • • consumarea cantităţilor mari de lichid (mai ales apă) şi alimentelor bogate în fibre. la necesitate medicul poate prescrie supozitoare sau o cremă calmantă. mîini. • gravida se va spăla dimineaţa şi seara fără săpun pentru a evita iritarea mucoasei vaginului. • dezicerea de ciorapi care strîng la picioare şi/sau purtarea ciorapelor elastici. Pentru a reduce durerea din picioare şi a îmbunătăţi circulaţia sângelui se recomandă: • evitarea poziţiei în picioare nemişcate şi de lungă durată. • mişcarea picioarelor cât mai des atunci când şedeţi. În asemnea situaţii se recomandă: • gravida va fi încurajată să se adreseze medicului de familiei sau medicului specialist. edeme). • ridicarea picioarelor sus pe un scaun în momente de odihnă. gravida va fi încurajată de a se adresa la medicul de familie sau medicul specialist. Edemele Edemele la piciore şi glezne sînt manifestări extrem de frecvente la sfîrşitul sarcinii. acestea se manifestă după o zi de activitate intensă şi/sau în timpul sezonului cald. deoarece ele pot fi semn de preeclampsie (o condiţie potenţial serioasă ce se caracterizează prin hipertensiune arterială. • în cazul apariţiei edemelor generalizate sau ce progresează rapid (1-2 zile) se va chema ambulanţa Varicele (Dilatarea venelor) Dilatarea venelor poate apărea la picioare sau la nivel vulvar. Edemul din perioada sarcinii apare cel mai des ca rezultat al schimbărilor hormonale sau din cauza unui regim alimentar necorespunzător.a. irigări ale vaginului fiindcă ele pot provoca diverse complicaţii. • îndeplinirea exerciţiilor fizice în mod regulat.). băiţe. În general. se aplică pe zona venelor inflamate o bucăţică de gheaţă. Eliminările gelatinoase pot fi din cauza eliminării glerei cervicale (în sarcina avansată aceasta indică apropierea naşterii). Scurgeri vaginale Leucoree spumoasă cu miros caracteristic (poate fi trihomonoza).

durere. toracele ridicat şi umerii relaxaţi. Asistentul social va recomanda în asemenea situaţii următoarele: • Gravida va fi încurajată să aibă o ţinută corectă. • gravida este încurajată să consulte medicul de familie sau medicul specialist care poate recomanda un supliment de calciu şi vitamina D.gravida va purta un sutien comod. urina închise la culoare şi mase fecale decolorat. Prurit cutanat (mâncărimile pielii) Pruritul cutanat este destul de frecvent în timpul sarcinii şi provoacă disconfort. încălţămintea comodă. Medicul va recomanda exerciţii care vor antrena muşchii spatelui şi va efectua analizele necesare în vederea excluderii unei infecţii urinare. dureri lombare.să pună cald. .să nu să se aplece de la mijloc pentru a ridica ceva.să evite ridicarea obiectelor grele. o afecţiune hepatică rară dar periculoasă şi care pare să aibă un teren genetic. făt mort intrauterin sau probleme serioase de sănătate ale copilului.) gravida va fi încurajată să se adreseze medicului de familie sau medicului specialist pentru consultaţii în vederea aplicării unui tratament. Noaptea se recomandă îmbrăcarea şosetelor. Se recomandă ca piciorul să fie dezdoit şi tras în sus. O ţinută corectă. Însă. acesta poate fi unicul semn al colestazei hepatice.să îndoaie genunchii şi să se lase în jos. dar după un duş cald/rece sau o baie cu puţin praf de copt şi o cremă de calitate dispare. apucându-l de degetul mare. Asistentul social va recomanda gravidei în asemenea situaţie: în caz de crampe musculare poate fi de folos flectarea şi deflectarea degetelor la picioare.a. dacă pruritul persistă. • gravida va fi încurajată să doarmă pe o saltea care susţine spatele. • Durerile lombare Mărirea abdomenului provoacă creşterea eforturilor din partea muşchilor spinării şi. care presează anumiţi nervi. bandaj abdominal. să facă treburile casnice aşezată sau în genunchi. Alte simptoame ale acestei afecţiuni sunt: icterul. ş. . Uneori determină hemoragii materne după naştere. edem pronunţat.• • • dacă varicele persistă înainte de a se ridica dimineaţa din pat. dreaptă contribuie la diminuarea durerilor. . amorţeala şi furnicăturile în braţe şi picioare pot apare odată cu creşterea în volum a uterului. • Dacă durerea lombară persistă gravida va fi încurajată să meargă la o consultaţie medicală la medicul de familie sau medicul specialist. hiperemie pronunţată. este destul de intens şi generalizat. amorţeala şi furnicăturile Crampele musculare. gravida va fi încurajată săşi pună ciorapii-suport (pot fi găsiţi în farmacie). dacă regiunea piciorului sau vulvară afectată va prezenta semnele unei inflamaţii acute (creşterea temperaturii locale. rece sau să preseze zona dureroasă. prin urmare. . Colestaza netratată poate duce la naştere prematură. Crampele musculare. Senzaţia de cârcei poate fi determinată şi de deficitul de calciu din organismul gravidei. ridicarea părţii inferioare a patului în caz de varice vulvare. cu un toc mic.să se plimbe din când în când cu corpul înălţat. prurit intens. . căpătându-i forma. . În cazul pruritei cutanate se va recomanda: 42 .

Sincopa (Leşinul) Senzaţia de leşin sau chiar leşinul sânt probleme care apar mai frecvent la începutul sarcinii şi se datorează scăderii tensiunii arteriale în timpul sarcinii. Dacă nu se acordă ajutorul de urgenţă starea se înrăutăţeşte raipd. uscate. Se poate recomanda: • o pastilă de Paracetamol. • nu încurajaţi gravida să folosească medicamente fără prescripţia medicului. • inhalaţiile de abur pentru congestia sinuzală. • se recomandă mici gustări de tipul unui păhar de lapte.• gravida. care este un medicament nepericulos în timpul sarcinii. în ultimele trei luni ea este încurajată să consulte medicul de familie sau medicul specialist. lîngă o fereastră deschisă. Este contraindicată răcirea bruscă. pe piept şi frunte poate fi aplicat un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umed. • gravidei i se va propune să bea apă răcorită (apă sărată: 1 linguriţă de sare de bucătărie la 1 litru de apă) • se va administra Tincturae Valeriană sau Tincturae Convallaria în scopul ameliorării funcţiei cardiace (15-20 pic) 43 . Ea se datorează schimbărilor hormonale specifice acestei perioade. Cefaleea (durerile de cap). tegumentele cianotice. generalizate. Asistentul social va chema ambulanţa între timp va acorda ajutorul imediat: • va deplasa gravida într—un loc răcoros. • dacă durerile de cap au un caracter migrenos sau dacă se însoţesc de vărsături şi nu diminuează după administrarea pastilei de Paracetamol încurajaţi gravida să se adreseze la medicul de familie sau medicul specialist. dispnee. Insolaţia În zilele extreme de călduroase de vară (cu temperature caniculare). Temperature corpului se poate ridica şi până la 40-41°C. La senzaţia de leşin se recomandă: • aşezarea gravidei sau culcarea gravidei în decubit lateral. atunci cînd gravida mult timp se află sub razele directe de soare sau afară poate apărea insolaţia. rece • luarea unei gustări bogate în proteine. care. în apa de baie poate să pună puţin praf de copt şi după baie să se ungă cu o cremă de bună calitate. Aflarea îndelungată în picioare poate determina starea de leşin. • va fi eliberată de surplusul de haine. deoarece o creştere bruscă a zahărului în sînge determină eliminarea de insulină. Adinamie. Ele se pot congestiona uşor şi pot provoca dureri de cap. Sinusurile nazale sunt şi ele mai sensibile. pe piept şi frunte poate fi aplicat un prosop umed. dacă situaţia descrisă are loc într-un local gravida va fi aşezată la un geam deschis sau culcată cu capul întors lateral sau în decubet lateral. un fruct. duce la scăderea brutala a glicemiei. la rîndul ei. faţa ei va fi stropită cu apă. haina va fi deschisă la gât şi piept. rece. faţa ei va fi stropită cu apă. haina va fi deschisă la gât şi piept. ataxie. un iaurt. fierbinţi sau se acoperă cu transpiraţie lipicioasă. Un alt motiv poate fi scăderea glicemiei datorită necesităţii crescute de glucide în timpul sarcinii. Evitarea leşinului în timpul sarcinii constă în următoarele: • alimentarea în perioade scurte de timp (la fiecare două – trei ore). Alimentele dulci pot înrăutăţi situaţia. • dacă gravida a avut mâncărimi intense. la umbră. dar nu alimente dulci. greaţă şi/sau vărsături. Cefaleea poate fi destul de frecventă în timpul sarcinii.

• plimbări în aer liber. • exerciţiile fizice de relaxare şi plimbări la aer liber. • la mijlocul zilei de lucru gravida este încurajată să facă o pauză pentru odihnă sau să stea puţin cu picioarele ridicate. În aceste cazuri se recomandă înainte de culcare: • un pahar de lapte călduţ cu o linguriţă de miere. gravida poate avea probleme cu somnul din cauza dificultăţii de a găsi o poziţie comodă pentru odihnă.• • dacă gravida este inconştientă. Oboseala Gravidele suportă sarcina în mod diferit şi sarcinile unei femei pot decurge în mod diferit. În cazul când în urma discuţiei cu gravida depistaţi plângeri la modificări de percepere a fătului (mişcări frecvente. • un duş. Este contraindicată răcirea bruscă.2°C) Febra pe fonul unei sarcini este un semn al infecţiei de diversă geneză: infecţie respiratorie virală acută sau alt tip de infecţie.16-18 săptămâni de sarcină. echilibrată bogată în microelemente şi vitamine(din fructe şi legume). cele care deja au o experienţă –multiparele . Hemoglobina în timpul sarcinii este adeseori redusă fiindcă volumul sângelui circulant creşte şi sângele devine "diluat". Asistentul social va recomanda: • consultarea gravidei la medicul de familie sau medicul specialist pentru a stabili cauza concretă • nu încurajaţi gravida să folosească medicamente fără indicaţia medicului Modificarea sau dispariţia mişcărilor fetale La decurgerea normală a unei sarcini gravida primipară va simţi prima mişcare fetală la termenul de 18-20 săptămâni de sarcină. stropiţi-o cu apă. mai ales în primele şi ultimele două-trei luni. rece. încetinirea mişcărilor. • evitarea activităţilor care nu sânt neapărat necesare. Gravida trebuie să aibă o atitudine serioasă faţă de oboseală. culcaţi-o cu capul întors lateral pentru a asigura libertatea căilor respiratorii. Se poate întâmpla ca femeia gravidă să se simtă obosită în timpul sarcinii. În cazurile acestea se recomandă: cît mai multă odihnă şi şederea pe scaun ori de cîte ori aveţi această posibilitate. dispariţia mişcărilor) se va recomanda: • Consultaţia medicului de familie sau medicului specialist care supraveghează sarcina 44 . • Febra (Hipertemia > 37. • îndeplinirea exerciţiilor de relaxare. pe piept şi frunte aplicati-i un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umedă. deschiaţi-o la gât şi piept. toate acestea se vor efectua până la sosirea echipei de salvare. În caz de necesitate medicul administrează preparate de fier. • mîncarea regulată. • găsirea unei poziţii comode de somn. Modificarea sau dispariţia mişcărilor fetale poate fi un semn de alarmă pe parcursul sarcinii. Se recomandă: • încurajaţi gravidei de a efectua o vizită la medicul de familie în scopul determinării hemoglobinei. Oboseala poate fi un simptom al anemiei. O femeie mai corpolentă suportă sarcina mai uşor decât una suplă pentru care purtarea a 3-4 kg în plus este un lucru destul de greu. Insomnia Spre sfîrşitul sarcinii.

2 – 68.12 săptămâni – la nivelul simfizei şi are dimensiunea unui grapefruit. oboseala) tind să fie mai accentuate. . Mamele care au avut un copil născut prematur (până la 37 săptămâni de sarcină) sau un copil născut la termen. mai des se constată gestoze atât precoce (10. Incidenţa sarcinii multiple este variabilă. Asistentul social va încuraja gravida să efectueze o consultaţie la medicul de familie sau medicul specialist. jos de ombilic sau în unele cazuri la nivelul ombiliculului.4%). dar cu greutate mică la naştere (sub 2500 g). .La 40 săptămâni. staţionarea) creşterii volumului abdominal poate fi semnul decesului fetal în uter.La 30 săptămâni – la nivelul ombiliculului. . cât şi gestoze tardive (13. Sarcina multiplă (cu gemeni). Sarcina multiplă . varicele. sarcina trigemelară o dată la 6000-7000 naşteri.Creşterea bruscă sau oprirea creşterii volumului abdomenului În cazul unei sarcini fiziologice fundul uterin are aproximativ următoarele dimensiuni în raport cu vârsta sarcinii: .dezvoltarea concomitentă în cavitatea uterină a doi sau mai mulţi feţi. . dacă a fost efectuat un tratament împotriva infertilităţii sau dacă gravida a făcut o fertilizare in vitro. Creşterea rapidă a abdomenului în sarcină poate fi în caz de sarcină plurifetală (multiplă) sau în caz de polihidramnios (o acumulare excesivă de lichid amniotic). au nevoie de atenţie specială în timpul sarcinii. durerile de spate. mai sus de ombilic sau în unele cazuri la nivelul ombiliculului.La 24 săptămâni – cu 2-3 cm. naşteri premature. Sarcina cu 4 sau mai mulţi feţi se întâlneşte foarte rar. Prematuritatea reprezintă una din cele mai frecvente şi grave complicaţii. La 70-85% femei cu sarcini gemelară au fost observate diverse complicaţii în evoluţia sarcinii şi doar la 15-30% sarcina a evoluat fiziologic.2 – 76. Dacă aţi aflat în urma discuţiilor susţinute cu gravida o asemenea informaţie: • încurajaţi gravida să meargă la o consultaţie medicului de familie sau medicul specialist în scopul corectării planului de conduită a sarcinii şi/sau obţinerea unor sfaturi în prevenirea complicaţiei date. Greutatea mică la naştere. . des are loc întreruperea precoce a sarcinii multiple. Aproximativ 60% din feţii morţi şi 50% din decesele în primul an de viaţă se întâmplă la copiii născuţi sub 2500 g. Rămânerea în urmă a creşterii volumului abdominal poate fi posibilă în caz de patologii fetale.La 36 săptămâni – fundul uterin atinge apendicele xefoid.fundul uterin coboară şi se determină la acelaşi nivel ca şi la 32 săptămâni de sarcină. În legătură cu aceasta sarcina multiplă evoluează mai complicat decât cea monofetală şi necesită o supraveghere mai strictă. Probabilitatea de a avea o sarcină multiplă creşte cu vârsta. Dacă aţi aflat în urma discuţiilor susţinute cu gravida o asemenea informaţie: • încurajaţi gravida să meargă la o consultaţie a medicului de familie sau medicului specialist în scopul corectării planului de conduită a sarcinii şi/sau obţinerea unor sfaturi în prevenirea complicaţiilor posibile. În cazul sarcinii multiple problemele legate cu sarcina (greaţa matinală. Stagnarea (oprirea. în cazul în care au mai existat gemeni în familia gravidei sau a partenerului. Copiii ce se nasc din sarcină multiplă se numesc gemeni.La 32 săptămâni – cu 2-3 cm. Sarcina gemelară se constată una la 70-80 naşteri. Copiii care se nasc cu greutate mică au un risc crescut de moarte subită.6%). Aproximativ 50% din numărul total de gravide nasc înainte de 37 săptămâni. 45 .

Incompatibilitatea sângelui feto-matern include incompatibilitatea de Rh-factor şi incompatibilitatea după sistema ABO. naştere prematură. naşterea prematură. Rh). iar tatăl este rezus pozitiv (Rh–pozitiv). • dacă gravida primeşte medicamente orale pentru diabet încurajaţi gravida să nu abandoneze tratamentul şi să meargă la medicul de familie pentru a preciza tratamentul şi a primi noi recomandări vis-a-vis de starea ei actuală. etc. făt mort intrauterin şi la creşterea exagerată a fătului. în funcţie de analizele de sânge. Diagnosticul se bazează pe determinarea în dinamică a titrului de anticorpi antirezus şi determinarea grupului sanguin la mamă. etc. Incompatibilitatea după sistema ABO se întâlneşte mai frecvent când mama posedă grupul sanguin 0(I). Posibil va fi nevoie de schimbat stilul de viaţă. dar trebuie supravegheate pe tot parcursul sarcinii. Dar doza de insulină trebuie ajustată periodic. ş. • Epilepsia. Discutând cu gravida sau atunci când studiaţi actele de identitate a cuplului ţineţi în vizor şi următorul detaliu: grupa de sânge şi Rh factorul ambelor parteneri. deoarece crizele convulsive pot fi extrem de dăunătoare pentru copil. cu probleme potenţial severe la naştere. Este nevoe de o supraveghere medicală pe tot parcursul sarcinii. boala hemolitică la nou-născut. Diabetul necontrolat poate duce la preeclampsie. Dacă mama este rezus negativ (nu posedă proteina. poate provoca: stagnarea în evoluţie a sarcinii. avort spontan. moartea antenatală a fătului.a. Diabetul zaharat Aproximativ 1% din femeile tinere sunt diabetice.anomalii de dezvoltare a nou-născutului. adică proteina Rh este ca un antigen către care se sintetizează în organismul mamei anticorpi specifici. la dezvoltarea fătului cu Rh-pozitiv. organismul mamei se sensibilizează. infecţii severe. În scopul prevenirii complicaţiilor: • încurajaţi gravida să meargă la consultaţie la medicul de familie sau ginecolog. În acest caz pancreasul nu poate produce suficientă insulină. La sarcinile repetate titrul de anticorpi antirezus creşte. În scopul prevenirii asemenea complicaţii: încurajaţi gravida să meargă la vizitele medicale prenatale la medicul de familie sau ginecolog. Recomandări: • încurajaţi gravida să meargă la medicul de familie sau medicul ginecolog pentru determinarea grupei de sânge şi a factorului Rh al ei şi a partenerului acesteia. de modificat dieta. Dar. aşa că se poate întâmpla ca gravida să schimbe medicamentul. care este extrem de importantă în metabolismul glucidic al organismului. avortul spontan. Titrul înalt de anticorpi prezintă pericol pentru produsul de concepţie.Incompatibilitatea Rh. Femeile care suferă de convulsii epileptice pot avea o sarcină normală. Dacă diabetul (zahăr în urină) apare în timpul sarcinii. 46 . Insulina nu este dăunătoare fătului. anomalii congenitale la făt. Unele anti-convlusive pot determina malformaţii. La prima vizită prenatală gravidei i se testează grupa sanguină ABO şi factorul rezus (Rh). • dacă se suspectă incompatibilitatea de Rh-factor şi incompatibilitatea după sistema ABO încurajaţi gravida să meargă lunar la medicul de familie sau ginecolog în scopul determinării titrului de anticorpi şi determinarea grupului sanguin la mamă. • încurajaţi gravida să menţină tratamntul indicat. uneori este nevoie de tratament dietetic sau chiar insulină. Astfel. hipotrofia fătului. este foarte important să nu se întrerupă medicaţia anti-convulsivă.

tumefierea sânului sau a sânilor. .3. Simptoamele depresiei postnatale includ: . prietenii. . . poate izbucni în plâns fără nici un motiv. . . gravida va fi încurajată să se adreseze medicului de familie sau medicului specialist.pierderea noţiunii timpului. Atunci când asistentul social va depista o asemenea situaţie va recomanda femeii: • să se odihnească cât mai mult. vecinii să o ajută la treburile casnice sau să stea cu copilul.tendinţă de plâns. Amestecul de anxietate.sentimentul de ireal.iritabilitate.supt ineficient.2 Probleme posibile în perioada postpartum Angorjarea sânilor Angorjarea sânilor apare mai frecvent în a doua şi a patra zi după naştere.sentimentul că nu face faţă situaţiei. poate să simtă dureri profunde în unul din sâni sau ambii.insomnie. Această stare se pare că este legată de schimbările bruşte hormonale după naştere. . • dacă orice senzaţie de disconfort în timp de 36 ore nu dispare sau persistă. • din când în când mama să facă câte o pauză cerând ajutor la cei din jur: soţul sau rudele. . febră. . nopţi nedormite. Depresia postnatală apare de obicei după externarea din maternitate. susţinerea şi compătimirea celor din jur. . din bumbac. care să susţină sânii. . aproximativ la una din zece mame.gânduri obsedante sau sinucigaşe.incapacitate de concentrare sau memorie.stare de deprimare profundă. nodul dureroşi la palpare în regiunea sânilor. Factorii favorizanţi sunt: modificările hormonale. a căror porţiune inferioară se drenează greu. un istoric familial de sindrom depresiv.alăptări rare. în deosebi atunci când copilul doarme şi el. Melancolie postnatală (după naştere) şi/sau depresia postnatală Mai frecvent între ziua a 3-a şi a 5-a după naştere lăuza poate trece printr-o perioadă de depresie moderată şi tensiune emoţională. Oboseala Îngrijirea unui nou-născut poate fi extrem de obositoare. alături de modificările hormonale prin care trece.presiunea exercitată de degetele mamei în timpul alăptării. . pot aduce la senzaţii de extenuare. . stresul fizic şi emoţional. femeia poate să simtă următoarele: va simţi sânii mai plini şi mai grei. “Melancolia” este de obicei de scurtă durată (nu mai mult de o săptămână) şi cel mai bun remediu terapeutic este dragostea. schimbarea obiceiurilor şi a programului zilnic. Depresia poate apărea oricând în decursul primului an după naştere. când începe secreţia laptelui sau atunci când sunt: .presiunea exercitată de îmbrăcămintea strâmtă.frică. • dacă lăuza alăptează dar sânul nu se goleşte până la sfârşit este necesar de a stoarce laptele pentru a goli sânii. dar cel mai adesea apare între săptămâna a patra şi a opta după naştere.sânii voluminoşi. . 47 . Femeii i se va recomanda: • să poarte un sutien bun.

amouroasă. vomă. . diplopie. .culcaţi femeia în decubit lateral stâng. Până la venirea ei: . stop cardiaco-respirator. 48 .2..indiferenţă faţă de copil sau chiar neglijarea lui Dacă în urma discuţiilor cu femeia sau din propriile observări depistaţi unele din semnele enumerate mai sus veţi recomanda femeii : • să nu lupte singură cu ea. dar nontraumatic (coada unei linguri. deces prin asfixiere. . somnolenţă. Pe parcursul accesului convulsiv eclamtic sunt posibile următoarele accidente: traumatizarea gravidei prin cădere. • este important de reţinut că tratamentul gestozelor tardive cu hipertensiune arterială este posibil numai în condiţii de staţionar. . Stări de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală Hipertensiunea arterială în sarcină Până la momentul de faţă gestozele tardive rămân o problemă actuală a obstetricii contemporane şi ocupă un loc important în structura mortalităţii şi morbidităţii materne şi perineale. greaţă.a. • Dereglări vizuale: scotoame. vederi tulburi.).pierderea interesului sexual. dar să ceară ajutor.nu lăsaţi gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. hematurie.deschideţi larg gura cu orice obiect dur. .culcaţi femeia în decubit lateral stâng.extrageţi limba şi fixaţi-o în afară.gravida va fi eliberată de surplusul de haine. Încurajaţi-o să povestească partenerului. pe piept şi frunte pute-i aplica un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umed. . Până la venirea ei: . În structura cauzelor de deces matern gestozele ocupă tradiţional locul 2 – 3. • Implicarea tractului gasrointestinal: dureri epigastrice sub rebordul costal drept. 3.calmaţi gravida şi rugaţi-o să evite mişcărilor energice. ce se instalează în urma gestozelor tardive netratate sau tratate incorect. haina va fi deschisă la gât şi piept. Mortalitatea maternă produsă de eclampsie variază între 1% şi 30%.dureri fizice sau sentimentul de rău fizic. secţionarea limbii de către dinţii încleştaţi. . furculiţe. • Afectarea sistemului respirator: dispneie Dacă aţi suspectat o hipertensiune arterială: • chemaţi echipa de salvare.nu încurajaţi gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. Convulsiile apărute la o gravidă pe fon de hipertensiune arterială. anurie.agitaţie constantă. ş.eliberaţi căile respiratorii. Putem să suspectăm o hipertensiune în sarcină atunci când gravida acuză unul sau mai multe semne de mai jos: • Afectarea SNC: cefalee severă. . . ameţeală. băţ. . rudelor cum se simte. hemoragii cranio-cerebrale. Primul ajutor în asemenea situaţie va fi: • chemaţi echipa de salvare. sau refuzul gravidei de a urma tratamentul prescris de medic. edeme generalizate sunt manifestări de procese grave în organismul femeii. • nu încurajaţi femeia să folosească medicamente fără prescripţia medicului. • Afectarea rinichilor: oligurie. • în cazul în care depresie este severă încurajaţi femeia să se consulte cu medicul de familie sau medicul specialist pentru prescrierea unui tratament. faţa ei va fi stropită cu apă. rece.

Patologie legată de sarcină Iminenţă de avort spontan .a. ş. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. dar poate apărea şi mai devreme. gravida va fi eliberată de surplusul de haine.8%. molă hidatiformă.decolarea înainte de termen a placentei normal înserate. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. Apoplexia uteroplacentară tipică se manifestă prin dureri permanente mari lombaro-abdominale. pulsul se intensifică. ajungând sau acoperind orificiul intern. sarcina gemelară. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. care are loc înainte de naşterea fătului. abdomenul dureros la palpare.stare când gravida sângerează abundent cu cheaguri. malformaţii uterine.40. nu lăsaţi gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. sângele este roşuaprins. episod de apoplexie uteroplacentară în anamneză. Frecvenţa acestei patologii variază între 0. sângerarea se manifestă fără dureri. este important de reţinut că. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. În asemenea cazuri asistentul social: • va anunţa medicul de familie sau medicul specialist sau va chema echipa de salvare. Patologia dată se întâlneşte la 0. stare generală gravă (tensiunea arterială scade. însoţite sau nu de sângerare. polihidramnioza. băţ sau orice alt obiect dur. Apoplexia uteroplacentară . hipoxie acută cu deces fetal în uter. Sarcină ectopică (extrauterină) – dureri abdominale intense. abdomen şi uter tensionat. În cazul unei sarcini extrauterine oul fertilizat se prinde în cele mai dese cazuri la nivelul unei trompe uterine (fallopiene) În asemenea cazuri asistentul social: • va anunţa medicul de familie sau medicul specialist sau va chema echipa de salvare. apare pe neaşteptate. endometritele (inflamaţie a uterului). gravida poate să fie în stare de şoc. Stări patologice care nu au nimic în comun cu sarcina: patologia colului uterin – endocervicoză.1-0. În asemenea caz sarcina este avansată. 49 . Cauzele cele mai frecvente a apariţiei acestei complicaţii sunt: avorturile spontane sau cele medicale însoţite de chiuretaj uterin. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. mai frecvent în ultimele 10-12 săptămâni de sarcină. nontraumatic. II.a. sângerări vaginale iniţiale absente sau moderate cu sânge întunecat (are loc hemoragie internă. formarea hematomului retroplacentar(între placentă şi uter). faţa ei va fi stropită cu apă. În funcţie de varietăţile inserţiei placentei (localizarea placentei) volumul sângerării este mic sau mare (până la 1 litru la sfârşitul sarcinii). placenta jos înserată) – placenta care este situată în întregime sau parţial în segmentul inferior al uterului.• între dinţi plasaţi coada unei linguri de lemn. polip. rece. pe piept şi frunte pute-i aplica un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umed. haina va fi deschisă la gât şi piept. uterul în tonus. calmaţi gravida. dar poate fi şi ca rezultat al traumatismului şi/sau abuz fizic. ş. Hemoragiile în sarcină Hemoragiile vaginale pe parcursul sarcinii pot fi cauzate de: I. .5%. aflându-se mai jos de partea prezentată a fătului. tratamentul gestozelor tardive cu hipertensiune arterială este posibil numai în condiţii de staţionar. Apoplexia utero-placentară are la bază de cele mai dese ori hipertensiunea arterială. cancer. are dureri dar nu avortează şi nu se afectează copilul.într-o sarcină avansată: Prezentaţia placentei (totală sau parţială.

• îi va propune gravidei să folosească un scutec uscat până la apariţia ajutorului medical. de obicei. prin deficienţele funcţionale şi morfologice pe care le prezintă. Rupere prenatală a membranelor este definită ca ruperea spontană a membranelor până la instalarea contracţiilor uterine regulate.• • • va informa gravida să păstreze lingeria pătată cu sânge pentru a o arăta medicului sau echipei de salvare. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. Nou-născutul prematur. Asistentul social în asemenea situaţie: • va chema echipa de salvare. RPM până la termenul de 37 săptămâni de gestaţie se consideră până la termen (prematur). indiferent de origine. hemoragii intraventriculare. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. dar nu se limitează la următoarele: A. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. Factorii de risc pentru naştere prematură includ. Naşterea prematură Naşterea prematură este definită ca naşterea care are loc între 22 şi 37 săptămâni amenoree. care poate fi tratată numai în condiţii de staţionar specializat. la care se adaugă sechelele psihomotorii şi costurile ridicate impuse de îngrijirea unui prematur. este o stare de urgenţă. B. RPM la sau după 37 săptămâni de gestaţie se consideră la termen. Identificarea şi tratarea cauzelor care stau la baza naşterii premature poate influenţa potenţial reducerea morbidităţii şi mortalităţii perinatale. Factorii de risc din anamneză şi demografici Căsătorie neînregistrată Nivelul jos al educaţiei (studii primare sau medii incomplete). maladii cronice pulmonare şi retard de dezvoltare. care supravieţuiesc deseori au maladii severe cum sunt enterocolita necrozantă. Naşterea prematură constituie o problemă obstetricală de o importanţă deosebită. Vârsta mai mică de 18 ani sau mai mare de 35 de ani Biopsie ţintită a colulului uterin 3 sau mai multe pierderi a sarcinii în primul trimestru Orice pierderi în trimestrul doi Naştere prematură în antecedente Antecedente de miomectomie Dilatare cervicală mai mult de 1 cm către 32 săptămâni de gestaţie Cerclaj pe col uterin Iritabilitate sporită uterină(tonus uterin sporit) Activarea sistemului fetal sau matern hipotalamo-pituitral-adrenalic Stres în familie sau în viaţă Stres fetal ca retardul creşterii intrauterine Folosirea cocainei. retinopatia prematurităţii. agravează mortalitatea perinatală într-un procent ce depăşeşte 75%. marijuanei. transparent şi/sau prelungirea eliminării lichidului amniotic la momentul apariţie ajutorului medical specializat. nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical este important de reţinut că. Ruperea prenatală a membranelor (scurgerea lichidului amniotic) Ruperea prenatală a membranelor (RPM) amniotice înseamnă că stratul protector de lichid amniotic din jurul copilaşului nu mai există. RPM se manifestă prin scurgerea bruscă din vagin a unei anumite cantităţi de lichid. Mai mult ca atât. hemoragia obstetricală. nou-născuţii prematuri. benzodiazepinilor sau a altor droguri Fumatul 50 .

- Folosirea alcoolului Inflamaţii Vaginoză bacteriană la femeile cu naştere prematură în anamneză Infecţie cu Streptococ din grupa B (SGB).Polihidroamnios .Pielonefritele sau infecţiile urinare . au o durată de 30 secunde. Nu este un factor de risc direct pentru NP.Trauma. . • dacă ajutorul medical specializat se reţine persoana care va asista naşterea va efectua următoarele: . • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. Semnele şi simptomele naşterii iminente includ: • Dorinţa necontrolabilă de a expulza • Bombarea perineului şi rectului • Degajarea căpşorului fetal. • îi va propune gravidei să folosească un scutec uscat pentru aprecierea scurgerii lichidului amniotic. Naşterea de urgenţă (la domiciliu) Uneori travaliul (naşterea) progresează atât de repede încât nu mai este timp pentru o asistenţă profesională – în maternitate.Hemoragii vaginale după 12 săptămâni în sarcina prezentă E.Problemele autoimune .C. este important screening-ul pentru protejarea sănătăţii nou-născutului. 51 . În asemenea situaţie asistentul social: • va chema echipa de salvare şi/sau va anunţa medicul de familie sau medicul specialist.Alte infecţii sistemice sau maladii febrile D.Hipertensiunea . Maladii materne care se asociază cu naştere prematură .Diabetul .Coagulopatii ereditare . accidente rutiere .Intervenţii chirurgicale în sarcină . • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. renale sau pulmonare . • Mama constată că „copilul vine” În cazul dat persoana care este alături de gravidă: • Va rămâne calm şi va explica procedura mamei şi partenerului ei • Va rămâne cu femeia şi va ruga pe cineva să anunţe echipa de salvare şi/sau va anunţa medicul de familie sau medicul specialist. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical.va încălzi camera. .Maladii severe cardiace.Violenţă domestică .Miom uterin F. Distensie patologică a uterului .Sarcini multiple .Infecţii cu transmitere sexuală . se repetă la fiecare 5-10 minute.Anomalii uterine .Dereglări tromboembolice ereditar Semne ale naşterii premature pot fi: contracţii uterine durează mai mult de o oră.va încuraja parturienta (femeia în travaliu) să respire repede şi superficial. Hemoragie deciduală .

Argumentarea Înlăturarea anxietăţii Pregătiţi suprafaţa. deoarece se poate provoca lezarea creierului la copilaş.dacă este posibil. • Asistenţa în naştere constă în degajarea prudentă a capului fetal fără protejarea perineului matern. Spălaţi perineul cu soluţie pentru curăţire dacă vă permite timpul. aţă de mătase pentru naştere. cu fesele pe margine.va spăla zona genitală a mamei şi mâinile asistentului cu apă fiartă şi răcită şi cu săpun sau detergent dacă va permite timpul. ajutaţi mama să ocupe o poziţie sigură şi confortabilă. Aplicaţi o presiune minimă pe căpşorul copilului pentru ghidarea lentă şi controlul naşterii lui. • îngrijiriea imediată a nou-născutului.. Spălarea sistematică şi calitativă a mâinilor şi utilizarea mănuşilor sterile (dacă sunt) este de o maximă importanţă. meconial. încercând să întârzie naşterea. picioarele sprijinite pe scaune şi cu un lighean curat dedesubt.începe o dată cu dilatarea completă a colului uterin şi se termină după expulzia fătului. . • Aprecierea cantităţii. haine) făcute sul sub fesele mamei. . . • Aprecierea caracterului şi eficacităţii scremetelor. • perioada de delivrenţă şi expulzie a placentei (locului).dacă nu mai este timp. o pereche de foarfece. sangvinolent). Facilitează naşterea Previne sau minimalizează trauma căpşorului copilului 52 . mirosului şi nuanţei lichidului amniotic (curat. ştergarele. explicaţi procedura. parturienta se aşează pe o masă sau pat.va ruga femeia să nu se screamă sau să ţină picioarele împreunate. Îngrijirea şi supravegherea va include: • perioada de expulzie . se aştern prosoape curate (sau orice bucată de ţesătură curată. Protocol de conduită a unei naşteri de urgenţă Etape Perioada de expulzie Procedura Rămâneţi calm şi supravegheaţi femeia. scutecele.

Separaţi nou-născutul de mamă în scopul acordării îngrijirilor imediate ale nounăscutului Facilitează termoreglarea şi adaptarea nou-născutului la viaţa extrauterină. cât copilul se naşte. Ştergeţi mucusul de pe corpul copilului cu un prosop curat sau tifon. Puneţi două ligaturi pe cordonul ombilical: prima la nivelul perineului femeii. efectuaţi o aspiraţie a căilor respiratorii (un nou-născut sănătos care respiră bine şi ţipă imediat nu are nevoie de aspiraţie) Continuaţi susţinerea căpşorului cu ambele mâini. Fixaţi timpul naşterii nounăscutului. membre. până când va deveni vizibil umărul anterior (cel de sub simfiză) Aplicaţi o presiune uşoară în sus pe capul copilului. Dacă este necesar. incizaţi între ligaturi cordonul ombilical cu foarfecele. Înlăturaţi orice urme ale membranelor amniotice de pe faţa copilului. de la inelul ombilical al copilului. Asigură menţinerea sigură a copilului.Poziţionaţi ştergarul între fanta genitală şi anus şi aplicaţi un suport gentil asupra perineului Minimalizează contaminarea în procesul naşterii din cauza expulziei de materii fecale şi minimalizează traumatizarea perineului. până când va deveni vizibil umărul posterior (cel de partea perineului) Susţineţi întreg corpul copilaşului cu toată suprafaţa mâinilor atât timp. Nu forţaţi corpul copilului în timpul naşterii. Femeia se screme în timpul contracţiilor Aplicaţi o presiune uşoară în jos pe capul copilului. Ştergeţi mucusul de pe faţa copilului cu un prosop curat sau tifon. Aliniază capul fătului cu umerii pentru a facilita naşterea lor. corp. Eliberaţi cu atenţie căile respiratorii ale copilaşului înfăşurând pe deget un scutec curat su orce bucată de ţesătură curată. Permiteţi ca restabilirea poziţiei să se producă. 53 . Dacă este necesar. efectuaţi o aspiraţie a căilor respiratorii (un nounăscut sănătos care respiră bine şi ţipă imediat nu are nevoie de aspiraţie). Presiunea nepotrivită poate trauma coloana vertebrală în regiunea cervicală a nou-născutului. Uscaţi copilul. a doua la 5 cm. Înlăturaţi orice urme ale membranelor amniotice de pe faţa copilului. Previne expulzia bruscă a capului fetal şi trauma posibilă a perineului Rugaţi ca parturienta să răsufle adânc în timpul contracţiei când are loc degajarea căpşorului. Îngrijirea imediată a nounăscutului Susţineţi căpşorul cu ambele mâini atât timp cât acesta se degajă.

precoce. Evaluaţi aici scorul Apgar la 1 minut şi 5 minute. Apreciaţi hemoragia probabilă din timpul naşterii şi fixaţi cifra. nedepistate la controlul în valve postnatal. Ajută la contracţia uterină dacă travaliul şi naşterea rapidă predispun femeia la o hemoragie postpartum Masaţi uşor uterul pentru a-l ajuta să se contracte. Stările de urgenţă în perioada de lăuzie Facilitează contracţiile uterine controlând astfel sângerarea femeii. Fixaţi timpul naşterii placentei. Încurajaţi alimentaţia naturală. Cauzele acestei stări. Înveliţi copilul şi mama cu un prosop curat. rupturi a căilor moi de naştere. o bucată de ţesătură) curat sub fesele lăuzei. Rugaţi femeia să se screamă la o contracţie pentru a expulza placenta. Asistentul social în asemenea situaţie: • va chema echipa de salvare.Alungirea cordonului umbelical (ligatura cordonului ombilical care aţi fixat-o lângă perineu a coborât) .Jetul de sînge întunecat din vagin . vertijuri. o bucată de ţesătură) curat pe perineu după ce aţi curăţat perineul de eliminări în urma naşterii. Înveliţi-ii cu o bucată de ţesătură curată şi dacă e nevoie cu o plapumă. Puneţi o compresă de tifon. Asigură delivrenţa sigură a placentei. Sângerarea din vagin poate fi sub formă de get sau în formă de porţii de sânge cu cheaguri ce se repetă. 54 . Copilul se află pe abdomenul mamei. ştergar.Perioada de delivrenţă şi expulzie a placentei (locului) Plasaţi copilul pe abdomenul mamei. Înregistrările efectuate de persoana care a asistat naşterea Data şi ora naşterii Data şi ora decolării placentei Scorul Apgar Sexul copilului Starea perineului Anomalii sau accidente la naştere. endomiometrita erozivă. Încercările timpurii de a delivra placenta pot duce la ruperea cordonului. Hemoragia (sângerarea) din vagin Una din stările de urgenţă în perioada de lăuzie este hemoragia din vagin. palpitaţii cardiace. Dereglările stării generale se manifestă prin slăbiciuni.Fundul uterin se ridică în sus în abdomen sau uterul devine mai dur. (scutec. hematometra. la prolabarea sau inversia uterului. Puneţi o bucată de tifon. Ţineţi mama şi copilul la cald. oboseală nemotivată. ştergar. Aşteptaţi semnele de decolare a placentei . Placenta cu membranele ei se vor colecta într-o pungă de polietilenă curată pentru a fi transportată împreună cu mama şi nou-născutul la o instiuţia medicală. mai frecvent. pot fi: reziduuri placentare. uscat. (scutec.

din tractul genital şi necesită spitalizare. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. vertijuri • Dereglări ale micţiunii în formă de usturime. • este important de reţinut că. senzaţii de urinare frecventă • Diaree • Cefalee • Creşterea bruscă în greutate. Aceste contracţii sunt regulate si apropiate ca interval de timp. şi a semnelor de inflamaţie a sânilor. care deseori se manifestă prin dureri în partea de jos a abdomenului sau a spatelui. Febră Consultaţia medicului de urgenţă este necesară şi în cazul apariţiei febrei. Durerea O stare de urgenţă în perioada de lăuzie şi necesitatea de consultaţie urgentă a medicului este durerea. hemoragia postpartum reprezintă o pierdere de sânge de 500 ml sau mai mult. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. slăbiciuni. în numai câteva zile Încurajaţi femeia să se prezinte la maternitate atunci când: • Apar primele contracţii uterine. În caz de dureri în regiunea inferioară a abdomenului cu lohii de culoare şi miros neobişnuit şi febră asistentul medical: • va chema echipa de salvare şi/sau va anunţa medicul de familie sau medicul specialist. La apariţia acestor simptoame se recomandă de urgenţă: • consultaţia medicului de familie sau medicului specialist şi/sau se va anunţa echipa de salvare. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. varice • Oboseală nemotivată.• va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. în regiunea inferioară a abdomenului. Febra mai frecvent poate fi asociată cu dureri în regiunea glandelor mamare. • În caz de eliminare a dopului gelatinos (mucus sangvinolent) din vagin • Dacă s-au scurs apele (lichidul amniotic) 55 . dureri în membrele inferioare. în caz de proces septico-purulent a organelor genitale. Important!!! Încurajaţi femeia pentru o consultaţie la medicul de familie sau medicul specialist în caz de prezentare a următoarelor semne de pericol: • Prurit cutanat constant • Febră • Vome sau greţuri • Edeme la mâini şi picioare. care sunt primele semne a mastitei puerperale sau cu dureri în regiunea inferioară a abdomenului şi lohii de culoare şi/sau miros neobişnuit fiind semne a endomiometritei puerperale. Durerile pot fi localizate în regiunea sânilor. ca rezultat a unui proces inflamator sau lactostază. dureri în regiunea perineală ca rezultat a plăgilor postnatale şi hemoroizilor. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. în regiunea anusului cu semne de inflamaţie locală şi dilatarea varicoasă a venelor fiind consecinţe a tromboflebitei sau flebotrombozei. disconfort. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului.

7. Este însărcinată în ultima lună de sarcină. 26 ani. 8. 24 ani.. căsătorită. 9. dar ea alimentează copilul până-n prezent cu sân şi de aceia nu are ciclu. vârsta sarcinii 34 săptămâni. au teren arabil. 12. se plânge de cefalee. nu are un loc stabil de trai şi de lucru. Eliminări din vagin neagă. ambii nu sunt încadraţi în câmpul muncii. 42 ani. 10. doamna C.. Este însărcinată. În timpul discuţiei se plânge de oboseală permanentă. este palidă. doamna A.. căsătorită. doamna S. La moment se plânge de dureri în regiunea lombară şi eliminări neabundente sangvinolente din vagin. La moment este însărcinată. lucrează vânzătoare de mărfuri de uz casnic. musculiţe în faţa ochilor. casnică. Mişcările fătului le simte bine. 1. ( fundul uterului se află la nivelul ombiliculuilui) nu stă la evidenţa medicului de familie pentru îngrijiri antenatale. în piaţă. când a fost luată la evidenţă. are 2 copii. Vă spune că nu are poftă de mâncare. Din discuţie menţionează că de vre-o trei zile nu simte copilul. Aplicaţii practice: Analizaţi studiile de caz. gravida X. v-aţi planificat o vizită la doamna M. Din casă auziţi strigăte şi geamăte înăbuşite. doamna B. care locuieşte singură împreună cu fiica de 15 ani. celibatară. 18 ani. La moment este însărcinată în luna a patra şi sunt foarte bucuroşi. locuieşte în cămin împreună cu soţul. care la moment se află la bunei. ambii soţi lucrează în gospodărie. de jumătate de an locuieşte împreună cu un alt bărbat. are un copil de 1 an. ţinându-se de burtă şi la momentul apariţiei D-voastre exclamă „vine copilul”. 42 ani. soţul este plecat la muncă peste hotare de 2 ani şi nu are nici o veste de la el. Se plânge de greţuri. motivează prin lipsă de timp. mai ales dimineaţa. • • Studiu individual 56 . vârsta sarcinii 36 săptămâni. („degrabă trebuie să nasc”). a însemnat-o după naştere numai o dată. 11. supraveţuiesc din îndemnizaţiile ce le oferă statul pentru copii. Nu stă la evidenţă la medicul de familie.Dacă a trecut termenul aşteptat de naştere În cazul când nu simţiţi mişcările copilului de mai multe ori în ultimul trimestru al sarcinii Solicitaţi asistenţa de urgenţă la apariţia oricărui din următoarele semne de urgenţă: • Eliminări sangvinolente din vagin (hemoragii) • Scurgerea lichidului amniotic • Dureri în abdomen • Edeme care progresează rapid • Dereglarea vederii • Eliminări abundente nesangvinolente din vagin. 36 ani. în ultimul timp are „pofte”. În timpul discuţiei a avut o durere puternică în partea de jos a abdomenului şi pe picioare s-au scurs apele. este la evidenţa la medicul de familie dar a fost numai o dată la control. doamna F. 20 ani primipară. câte o dată are senzaţia că-i fuge pământul de sub picioare. Când întraţi găsiţi următoarea situaţie: gravida se află culcată în pat. Sarcinile: • • Enumeraţi semnele clinice ale problemelor posibile sau a stărilor de urgenţă în fiece caz Descrieţi şi argumentaţi acţiunile D-voastră. menstruaţie nu are. La moment locuieşte la concubinul sau. au o fetiţă de 3 anişori.. gravidă 38 săptămâni. La bătaia în uşă doamna nu răspunde.

1997. Mary Ann Castle. Hodorogea. 248 pag 9.139. “Tipografia Centrală”. Chişinău. Principiile practicii perinatale. 13. Managementul îngrijirii nou-născutului.05. Compendiu „Pregătirea psiho-emoţională a gravidei şi a familiei ei”. Prezentaţi un caz din experienţa Dvs. şi adapt. ediţia a doua. II. S. 2007. 165 p 4. USA. 18. 7. Explicaţi importanţa activităţii asistentului social în îngrijirea perinatală BIBLIOGRAFIE: 1. 278 pag. Chişinău. ediţia a doua. 152 p 17. Obstetrica patologică. 6. Compendiu.”ALL”. Friptu V. Carnetul Medical Perinatal. Ontario. editat cu suportul Direcţiei Elveţiene de Dezvoltare. vol. Î. Boyd Joni şi coaut. Volumul 2 al Protocoalelor de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie”. Comendant. 151 p. “Tipografia Centrală”. 2004.I. Tipografia Centrală. 10. Ghid A Naţional de Perinatologie „Pprincipii de organizare şi acordare a asistenţei peirnatale”.. Chişinău. Chişinău.. 2. Combinatul Poligrafic. O. 296 pag. Ghid de consiliere în avortul de prim trimestru.2002. Paladi Gh. Chişinău 2006. Ed. V. vis-a-vis de situaţiile descrise mai sus şi modul în care a fost soluţionat. 1996. 57 . 2006. Chişinău. 14. Vîrtej P. Sănătatea reproducerii. Chişinău 2006. Cerneţchi. 15. 2005. 3.. 3. “Vera Bostan”. Chişinău. 160 p. 2006. Copyrigt 1996. 103 p. 5. Argumentaţi necesitatea cunoaşterii materiei în activitatea profesională 4. România. Chişinău 2006. Evidenţiaţi posibilele greşeli în procesul de asistenţă perinatală care duc la apariţia stărilor de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală. Chişinău. 11. “Tipografia Centrală”. Joan Mogul Carrity. Chişinău 2006. Tipografia Centrală. 2005. “Lumina”. Baltag. R. Manual. 2005. „Supliment la Ghidul C Naţional de perinatologie: protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie”. 12. aprobat de MS al RM nr. V. Programul de instruire în perinatologie. Ghid practic în asistenţa antenatală pentru medicii de familie. Planned Parenthood of New York City. Supliment la Ghidul C Naţional de Perinatologie „Protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie”. Combinatul Poligrafic. 2005. 2007. 1993. Chişinău. Tipografia Centrală. 8. 120 p. editat cu suportul UNFPA. Chişinău 2006. volumul 3. Obstetrica fiziologică şi patologică. Paladi Gh. Obstetrica.1. Synergy Communications. 206 pag 16. Ghidul B Naţional de Perinatologie “Serviciul perinatologic regionalizat: nivele şi conţinut”. şi coaut. 165 p. 2. 19. Friptu cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova. forma 113/e. Ghidul viitoarei mame „Cum să ai un Făt Frumos şi Sănătos”. Modul „Asistenţa antenatală”.. din 28. 2005.Trad. Programul Naţional de ameliorare a asistenţei în planificarea familiei şi protejarea sănătăţii reproductive în RM anii 1999 – 2003. Pregătirea psiho-emoţională a gravidei şi membrilor familiei ei către naştere. Chişinău. Bucureşti. Tipografia Centrală. Stratulat Petru şi coaut. Ed.

de vulnerabilitatea sa crescută. dismaturitatea. ÎNGRIJIRILE NOU-NĂSCUTULUI. prematuri. în fiecare organ. odată “venit pe lume”. Ed. 3.Vlădărescu. fiinţa umană – până atunci protejată termic. Copiii prematurii 3.2. W. Perioada de nou-născut este perioada din viaţa copilului care însumează primele 30 de zile din viaţă. Procesul de durere întâlnit în cadrul neonatal Cuvinte cheie: nou-născutul. mecanic şi metabolic de către organismul 58 . Tema 3. Îngrijirea esenţială a nou-născutului sănătos 3. R. ÎNGRIJIRILE NOU-NĂSCUTULUI.1. Obstetrică şi ginecologie.1. 3. Separarea la naştere a fătului de placentă este un proces critic (un proces “de răscruce”). necesită o atenţie aparte impusă de particularităţile sale.3. W. Unitatea indisolubila dintre mamă şi făt din timpul sarcinii şi a naşterii se întrerupe şi nou-născutul începe adaptarea la viaţa extrauterină. 1997.4. Bucureşti.5. Adaptarea nou-născutului normoponderal (cu greutate normala la naştere) Copilul.. Beck jr. vârsta gestaţională.20. Alimentaţia naturală a nou-născutului 3. brusc. română sub red. Tema 3. care implică modificări funcţionale în fiecare sistem. “Almatea” ediţia în l. supramatur. Adaptarea nou-născutului normoponderal (cu greutate normală la naştere) 3.

mic pentru vârsta gestaţională dată (indicele gastiologice întârzie maturităţii cu două devieri standarde sau constituie mai puţin de 10 percentile a greutăţii pentru vârsta de gestaţie) Variantele SGA: Forma simetrică: nou-născut la termen marchează greutatea mica la naştere. nou-născutul trebuie să fie uscat • • copilul se examinează la lumina zilei sau la lumina lămpilor de zi mâinile examinatorului trebuie să fie uscate şi calde 3.mare pentru vârsta gestaţională dată (copiii cu indicele maturizării morfologice mai mult de 2 devieri standarde sau mai mult de 20 percentile pentru vârsta lui gestaţională. cu particularităţi morfologice şi funcţionale caracteristice prematurului. fundamentale. Variantele vârstei gestaţionale a)nou-născut matur (născut între 37 şi 42 săptămâni) b)nou-născut prematur (născut până la 36 săptămâni de sarcină) c)nou-născut postmatur (născut după 42 săptămâni după sarcină). Menţionăm principalele “probleme” adaptive ale nou-născutului. • • • copilul se examinează în primele ore după naştere temperatura încăperii unde se află nou-născutul va fi 24 – 26° C examenul se efectuează în incubator sau pe măsuţă cu sursă de încălzire. Corespunde copilul vârstei sale gestaţionale? SGA (Small for gestational age). A cunoaşte indicaţiile pentru utilizarea manoperelor de îngrijire în neonatologie 59 .mamei . ÎNFĂŞATUL. Obiectivele : 1. EDUCARE. ROMINGUL. Forma asimetrică: deficit al indicilor pondero-staturali (<10 percentile) LGA (Large for gestational age).2. A sistematiza manoperele utilizate în practica neonatală în formă de modul 2. Nou-născut imatur – copil. ÎNGRIJIREA ESENŢIALĂ A NOU-NĂSCUTULUI SĂNĂTOS CUVINTE CHEIE: ÎNGRIJIRE.trebuie să se deprindă rapid să facă faţă unor schimbări funcţionale esenţiale. născut la termen. ÎMBĂIEREA.

îngrijirea în sarcină. curăţenia. Necesităţile esenţiale ale oricărui nou-născut includ respiraţia. d) legănarea pe picioare. alimentaţia şi dragostea. căldura. precauţiile şi complicaţiile în efectuarea manoperelor Viziunea generală pentru întreaga asistenţă neonatală Este ca copiii să aibă un început de viaţă cât mai sănătos posibil. emoţiile fiecărui om formează şi determină personalitatea. reduce atât riscul hipotermiei. previne infecţiile. A cunoaşte echipamentul. de infecţie tetanică. c) înfăşarea strânsă a copilului. naştere şi perioada neonatală are o corelaţie trainică cu practicile tradiţionale care pot fi calificate ca benefice sau nocive. mamele nu participau la îngrijirea copilului. În maternităţi până nu de mult copiii erau separaţi de mame. În orice localitate există practici dăunătoare ce trebuie înlăturate pentru a îmbunătăţi calitatea îngrijirii neonatale. Practici nocive care au existat şi continuă să mai existe sunt: a) administrarea ceaiului. 60 . asistenţa esenţială bună acordată va preveni multe urgenţe neonatale. altor lichide între alăptările la sân. în locul adresării la medic. De exemplu. mama şi nou-născutul erau lipsiţi de posibilitatea de a fi vizitaţi de rude în maternitate. cordonul ombilical poate fi sursa cea mai frecventă de sepsis neonatal şi. Practicile de îngrijire “nocive” existente În fiecare societate.3. copilul fiind aproape de mamă. Un nou-născut face parte din una din următoarele categorii la naştere: Normal Normal. Copilul încă în stare de dezvoltare intrauterină participă în viaţa mamei. Evident. e) descântec. b) administrarea precoce a laptelui de vacă sau capră (în primele luni) fără a fi necesar. de asemenea. Când se începe îngrijirea şi educarea nou-născutului? Predispoziţia ereditară împreună cu educarea. în cazuri de îmbolnăvire a nou-născutului. tehnica efectuării. cât şi al hipoglicemiei şi icterului. Sentimentele nou-născutului se dezvoltă începând cu perioada aflării sale în uterul matern. Alimentaţia naturală precoce. dar necesită atenţie deosebită (AOC) Greutate mică la naştere Cu complicaţii Copiii pot să treacă rapid de la stări aparent normale la stări grave de îmbolnăvire. De asemenea.

Prima hrănire nu trebuie forţată. şi mai ales ale tatălui. Concepţiile generale privind îngrijirea nou-născutului sănătos în legătură cu politica naţională de fortificare a asistenţei perinatale din Republica Moldova Pe parcursul anilor. Contactul armonios cu fătul este excelent. Atenţia faţă de făt. un factor benefic. pentru a fi alăptat. a apărut tendinţa de a privi nounăscutul ca pe un “pacient” aparte. ea va surveni de sine stătător pe parcursul primei ore. Se spune că procesul de naştere a copilului este terminat în momentul în care copilul este transferat de la placentă la sân.Efectele majore a influenţei părinţilor până la naşterea copilului persistă pe toată viaţa. probabil. fiziologică a pruncului la viaţa extrauterină facilitarea contactului imediat şi ulterior dintre prunc. Începând de la 5 luni de gestaţie copilul aude nu numai bătăile cordului matern. ataşarea mamei faţă de copil. pe care îl pot îmbunătăţi părinţii. În primele ore de după naştere pruncul este vioi. resimte consecinţele dispoziţiei proaste a mamei. că se potriveşte în cazul nou-născuţilor bolnavi sau prematuri. odată cu “instituţionalizarea” naşterilor. însă pruncii sănătoşi merită o altă abordare. de a avea emoţii se dezvoltă din uter. De aceea el are nevoie de muzică. spitalele stimulând funcţionarea cuplului mamă-prunc ca o unitate integră şi principiile de axare către familie. mamă şi familie stabilirea unor mecanisme sau indici pentru depistarea rapidă şi înlăturarea stărilor de boală la nou-născuţi promovarea alăptării precoce ca fiind forma cea mai bună de alimentare a nou-născutului punerea la dispoziţia părinţilor a resurselor de instruire pentru a-i ajuta la îngrijirea pruncului acordarea îngrijirii medicale preventive şi efectuarea examinărilor recomandate nounăscuţilor. dar şi sunetele externe. atingerile mamei. de acum în această fază. 61 . Copilul. Pendulul îngrijirii instituţionale şi-a început oscilaţia inversă. ci prelungirea contactului dintre mamă şi prunc. Capacitatea omului de a simţi. activ şi darnic de a fi alimentat. Efectuarea primei alimentari Imediat după naştere copilul sănătos va căuta hrana în mod instinctiv. copilul poate să nu fie vioi. Dacă în timpul naşterii mamei i s-au dat unele medicamente (din grupa anesteticelor). Scopul primei alăptări nu este alimentaţia ca atare. Un astfel de punct de vedere. duioşia mamei au drept urmare apariţia primilor muguri ai raţiunii umane. ca vocea părinţilor şi muzica. Iată câteva modalităţi de a atinge această uniune: • • • • • • facilitarea procesului de adaptare calmă. de glasul duios.

De acum înainte nu există nici o justificare pentru separarea unui nou-născut sănătos de mama sa. de mamă va avea grijă moaşa. având în grija lor mai mulţi prunci deodată. cu excepţia cazului când mama cere expres singurătatea altor membri ai familiilor trebuie să li se permite vizite fără restricţii. Aceasta oferă susţinere nu numai tinerei mame. Copiii care necesită îngrijire şi monitorizare intensivă trebuie să fie de asemenea împreună cu mamele. În salonul pentru nounăscuţi. de nou-născut va avea grijă asistenta medicală. astfel încât părinţii să aibă posibilitatea să se afle un timp cu copilul lor contactul permanent al pruncului cu mama sa trebuie să constituie o regulă de bază. Când mama. Atitudinea sufletească. Toate unităţile medicale noi trebuie să dispună şi de saloane mici unde mama să se afle alături de pruncul ei. bunica se uită la nou-născut. Reguli de contact între mamă şi nou-născut: contactul dintre mamă şi nou-născut trebuie să înceapă imediat după naştere. Trebuie de format condiţii ca mamele să poată participa la îngrijirea copiilor gravi. Tradiţional se consideră că saloanele pentru nou-născuţi erau “mai curate” decât rezervate mamelor. Numai copiii şi mamele în stare gravă şi foarte gravă pot fi izolaţi până la ameliorarea stării. dar luându-se în considerare dorinţa de intimitate şi drepturile altor lăuze. iar frica de infectare a nou-născutului era luată drept motiv pentru limitarea contactului dintre mamă şi prunc. Atunci când nou-născutul se află în aceeaşi încăpere cu mama sa. Capacităţile existente trebuie să fie adaptate astfel încât să li se permită nounăscuţilor să fie alături de mamă. ci şi familiei sale prin maximalizarea implicării partenerului şi liberalizării regulilor de vizitare din partea celor apropiaţi. pe de altă parte. în saloanele pentru nou-născuţi potenţialul infectării este mai mare decât în cele pentru mame. asistentele se ocupă de îngrijirea pruncului. În mod ideal. dragostea şi căldura persoanelor apropiate îi înconjoară pe mamă şi prunc într-o atmosferă biologic benefică. îl mângâie. îngrijesc de el. “procedurile obligatorii” de îngrijire a nou-născutului trebuie amânate pentru mai târziu. Conceptul maternităţii şi al îngrijirii nou-născuţilor în mediul familial a căpătat o susţinere largă. mama are de obicei grijă de prunc (aşa cum va face când se vor întoarce acasă).Este foarte importantă participarea la naştere a tatălui sau a bunicii. în sala de naşteri. Salonul pentru pruncii în stare satisfăcătoare trebuie rezervat pentru nou-născuţii ale căror mame sunt obosite sau nu se simt bine. la discreţia mamei. tata. lor le apare dragostea rapidă faţă de micuţul neputincios. În pofida existenţei regulilor de spălare pe mâini. Primul contact dintre prunc şi familie Imediat după naştere trebuie stimulat contactul permanent al nou-născutului cu mama. Dacă 62 .

să se vadă dacă acestea sunt cu adevărat necesare şi dacă aduc vreun beneficiu real. copilul poate şi trebuie să fie împreună cu mama în acelaşi salon nu numai în timpul hrănirii lui.). trebuie să li se permită şi taţilor să beneficieze de intimitate cu nounăscutul. cât şi pentru lucrătorii medicali. Aceste măsuri se datorau unor considerente de respectare a regimului sanitaro-epidemic sau din lipsă de spaţiu. Următorii componenţi facilitează implementarea lanţului curat: mâinile spălate. curăţenia „simplă” deseori nu este uşor de realizat. este o cerinţă obligatorie tăierea cordonului cu un instrument curat (o lamă nouă sau fiartă înainte de utilizare este o modalitate necostisitoare şi curată. astăzi situaţia s-a schimbat. fraţii. cu toate că această metodă poate fi oferită sub diferite forme: să se afle 24 ore 63 . care trebuie accentuată atât pentru membrii familiei. Pentru obţinerea curăţeniei este nevoie ca mamele. un scutec curat şi cald pentru uscarea copilului stimulează alăptarea şi previne pierderile de căldură. sălile din maternităţi trebuie amenajate astfel ca să se creeze o atmosferă de confort pentru familii în cazul nou-născuţilor sănătoşi este necesară o reevaluare a procedurilor „obligatorii” din cadrul spitalului dat. Şi la nou în republică multe maternităţi oferă mamei şi copilului salon aparte.este posibil. Tata. la intervale 3-4 ore pentru a-l alimenta. folosirea mănuşilor. cordonul ombilical trebuie legat strâns fie cu un fir curat. dacă aceasta este disponibilă. Mama primea copilul. Din fericire. Romingul (rooming-in) După naştere în anii trecuţi se obişnuia ca nou-născuţii să fie amplasaţi în salonul pentru nounăscuţi. Spălarea pe mâni este cea mai simplă şi totodată cea mai importantă deprindere(cost-efectivă). unghiile tăiate scurt. familiile şi asistenţii la naştere să evite practicile dăunătoare. pentru prevenirea HIV. fie prins cu o clamă pentru cordon. Curăţenia la naştere ar fi un pas major în reducerea riscului infecţiei pentru mamă şi copil. surorile şi buneii puteau să-l privească numai printr-un perete din sticlă. suprafaţă de naştere curată pentru reducerea riscului infectării cu tetanos. Totuşi.

când apar probleme. această metodă are o influenţă pozitivă asupra riscului apariţiei perioadei depresive după naştere. Poziţionarea în timpul somnului Riscul decesului copilului e minim atunci când copilul doarme pe spate sau în decubit dorsal. În caz dacă mama este obosită sau se simte rău copilul o perioadă de timp va fi îngrijit de asistenta medicală de copii. acceptă metoda roming-ului. după o perioadă scurtă de plâns. ei mai bine cunosc copilul. el se simte iubit şi înţeles. Toaleta igienică a tegumentelor şi mucoaselor Toaleta de dimineaţă a nou-născutului include: - Toaleta feţei Toaleta ochilor Toaleta narinelor Toaleta urechiuşelor Toaleta cavităţii bucale Toaleta organelor genitale - 2. deoarece nu numai restructurarea hormonală poate duce la stări depresive. Fraţii şi surorile mai mari de îndată încep să contacteze cu micuţul lor. când. îl îmbracă. îmbrăca şi hrăni. drept urmare la ele dispare frica că nu vor face faţă cerinţelor. 64 . dar şi gândurile şi grijile legate de copil. dacă totul este bine folosirea acestei metode îi formează copilului deprinderea de a se alăpta. ca şi mamele. dacă mama nu îl are în preajma sa tăticii tineri.împreună. la fel. pentru că se vor exersa în a-l spăla. mamă peste câteva zile poate părăsi clinica. când este flămând ceea ce duce la îmbunătăţirea lactaţiei la femeie intimitatea şi grija permanentă a mamei creează un confort psihologic copilului. femeia va fi ajutată de asistenta medicală aflându-se împreună. copilul primeşte totul ce-şi doreşte. mama cunoaşte ritmurile individuale de îngrijire dezvoltarea copilului se accelerează: zâmbeşte mai des şi plânge mai puţin astfel instruită. Aflarea mamei şi copilului împreună dă următoarele rezultate: mama foarte repede îşi cunoaşte copilul şi necesităţile lui mamele primipare vor fi mai sigure că îngrijesc corect copilul.

copilul este îmbrăcat în: maiouri de bumbac tricotate combinezon. Procedura de scăldare a copilului va fi amânată şi va fi efectuată după externare la domiciliu. Profilaxia infecţiilor în salonul pentru nou-născuţi: Spălarea pe mâini de fiecare dată când copilul este înfăşat sau când se efectuează prelucrarea bontului ombilical. Evaluarea cordului şi pulmonilor 4. copilul trebuie bine şters şi dacă e posibil de amânat scăldatul peste 6 ore după naştere. În timpul scăldatului asistenta medicală este obligată: Să încălzească mai întâi salonul 65 . costumaşe din bumbac/lână căciuliţă de bumbac/lână mănuşi de bumbac/lână ciorapi de bumbac/lână pampers cearşaf NB!. Îngrijirea bontului ombilical: Îmbăierea copilului Se recomandă ca procedura de îmbăiere a copilului să fie amânată. Dacă copilul este murdar de sânge sau meconiu. Evaluarea diurezei 7.3. Nu înfăşaţi strâns ! Înfăşatul strâns: Blochează diafragma şi micşorează ventilarea pulmonilor Micşorează circulaţia sanguină Lipsa spaţiului liber nu permite de a păstra căldura Împiedicarea mişcărilor stopează dezvoltarea coordinării neuromusculare Nu permite alăptarea corectă Înfăşatul limitează dorinţele copilului. Evaluarea temperaturii corporale 5. Îmbăierea copilului În primele ore de viaţă este indicat de a renunţa la îmbăierea copilului ştergându-l. Evaluarea peristaltismului intestinal 8. Îmbrăcarea se efectuează în mod liber. Evaluarea dinamicii masei corporale 6. dar nu mai mult de 6 ore.

Probleme ce vor fi discutate cu mama: • • • • • • • Mânuirea nou-născutului Colţul şi camera nou-născutului Somnul Cum vom îngriji la domiciliu Dauna înfăşării De ce trebuie să ţinem seama când îngrijim un nou-născut Pătucul Îngrijirea cordonului ombilical este parte componentă a lanţului curat. Îndoirea scutecului mai jos de bontul cordului. Înainte de fiecare procedură de scăldare băiţa se spală minuţios şi apă cu săpun. care apoi se adaogă în băiţa copilului. La început se pregăteşte o soluţie concentrată. elementelor purulente pe piele. Reguli de prelucrare a cordonului: • • • • Pentru prelucrarea bontului ombilical de utilizat un dezinfectant (clorhexidină sau un compus al iodului). 66 .- Să utilizeze apă caldă (toC 37. Prelucrarea primară a bontului ombilical se face la sfârşitul primei ore după naştere pentru nu a întrerupe contactul „piele la piele” între mamă şi copil şi pentru susţinerea alimentaţiei la sân fără forţarea nou-născutului. apariţia intertrigoului. se va folosi săpun pentru copii) Să efectueze în apropierea sursei de încălzire Să acţioneze repede şi grijuliu Să şteargă rapid cu un ştergar cald Să îmbrace rapid copilul cu un tricou cald. Îmbăierea neregulată poate duce la dereglarea termoreglării copilului şi corespunzător la mărirea temperaturii corporale. punându-i o căciuliţă şi acoperindu-i picioarele cât mai cald pentru a evita răcirea Să aşeze copilul cât mai aproape de mamă pentru ca ea să-l alăpteze Până la cicatrizarea plăgii ombilicale (primele 10 zile de viaţă) nou-născuţii se scaldă în soluţie pal-roză de permanganat de Kaliu. Spălarea mâinilor de fiecare dată înainte de a atinge bontul ombilical. apoi se clăteşte cu apă fierbinte.0-38.0oC. Menţinerea bontului curat şi uscat. Temperatura în odaie unde va fi scăldat sugarul trebuie să fie de 25 – 28oC.

Ca parte a lanţului curat. dacă tratamentul întârzie sau nu este adecvat. Se recomandă: Unguentul de tetraciclină este în 97% de cazuri eficient împotriva gonococului şi hlamidă. − Eliminările purulente din bontul cordonului. !!! Profilaxia infecţiilor oftalmice este o intervenţie simplă şi foarte cost-eficientă. Oftalmiile cauzate de aceste două microorganisme nu pot fi diferenţiate numai în baza examenului clinic. totuşi oftalmia cauzată de gonococi evoluează mai grav. Nu se recomandă: - Aplicarea bandajelor. MĂSURAREA GREUTĂŢII CORPULUI ŞI APRECIEREA CREŞTERII 67 . Prelucrarea cu alcool. − - Lucrătorii medicali trebuie să fie atenţi la: Hiperemia în jurul cordonului. Infecţia poate deveni sistemică sau se poate solda cu leziuni permanente ale ochiului. ÎNGRIJIREA OCHILOR Definiţie: Ophthalmia neonatorum este orice conjunctivită cu eliminări. Cauzele cele mai frecvente sunt: - infecţia cu gonococcus infecţia cu chlamydia trachomatis. care are loc în primele două săptămâni de viaţă. în special tumefacţia lui. Prevenire. fiindcă ele duc la întârzierea mumificării şi introducerea infecţiei. Oftalmia gonococică poate fi prevenită prin curăţirea ochilor imediat după naştere şi aplicarea: • • • • • unguentului 1% de tetraciclină unguentului 0.5% de eritromicină (în caz de infecţii cu chlamidii sau micoplasme) Curăţarea ochilor imediat după naştere Instilarea profilactică a colirului oftalmic (tetraciclină 1%). Important !!! Prelucrarea ochilor se va efectua la sfârşitul primei ore după naştere pentru nu a întrerupe contactul „piele la piele” între mamă şi copil şi pentru susţinerea alimentaţiei la sân fără forţare. Administrarea colirului la sfârşitul primei ore după naştere. − Temperatura înaltă (mai mult de 38ºC) sau alte semne de infecţie. cordonul trebuie să fie tăiat cu un instrument curat şi legat strâns cu un fir curat. care duce la întârzierea mumificării şi căderea lui.

Până este stabilizată alăptarea.5 kg pot pierde până la 15% din greutatea lor de la naştere pe parcursul primelor 7 sau 10 zile de la naştere. Înregistraţi greutatea în fişa copilului şi marcaţi punctul respectiv în fişa de greutate a copilului (mai jos). • 68 .5 kg sau născut înaintea termenului de 37 de săptămâni de gestaţie).4 Prematurii Cuvinte cheie: Copii cu greutate mică. Aşteptaţi până se linişteşte copilul şi ca să se stabilizeze indicatorul cântarului. Dacă nu dispuneţi de instrucţiunile producătorului. ci chiar să piardă din greutate. sau dacă nou-născutul este bolnav sau mic (cu greutatea la naştere mai mică de 2.5 kg pot pierde până la 10% din greutatea lor de la naştere în primele patru sau cinci zile după naştere. • • • • Puneţi o faşă / hârtie curată pe tava cântarului.Principiile generale. Tehnica de măsurare a greutăţii • Folosiţi un cântar precis şi corect. mai puţin de 258 zile (calculând după prima zi a ultimei menstruaţii). produs special pentru măsurarea greutăţii nou-născuţilor (este de dorit electronic).5 până la 2. La inceputul capitolului Conform OMS copil prematur . Ajustaţi cântarul la zero cu tot cu faşă / hârtie pe tavă. iar copiii cu greutatea mai mică de 1. ajustaţi cântarul săptămânal sau de fiecare dată când acesta este mutat. foarte mică. cu gradaţii de 5 sau 10 g. Cea mai frecventă metodă utilizată pentru monitorizarea şi aprecierea creşterii este adaosul ponderal. Copiii cu greutate mică la naştere • Sunt nou-născuţii cu greutatea corporală mai mică de 2500 g Copiii cu greutate foarte mică la naştere • sunt nou-născuţii cu greutatea corporală mai mică de 1500 g pina la 1000 g Copiii cu greutate extrem de mică la naştere sunt nou-născuţii cu greutatea corporală mai mică de 1000 g. Copiii cu greutatea între 1. • Ajustaţi /standardizaţi cântarul în conformitate cu instrucţiunile producătorului. extrem de mică. nou-născutul s-ar putea să nu adauge în greutate. Citiţi greutatea în dependenţă de cea mai apropiată gradaţie de 5 sau 10 g. 3.este copilul născut viu până la termenul de 37 săptămâni.

Sepsisul neonatal. Problemele psihosociale. Dereglări respiratorii (sindromul detresei respiratorii (SDR) Dereglări cardiovasculare (hipotensiune. După terapia cu O2: retinopatia prematurului (ROP) şi boala cronică pulmonară.5C. leucomalacie periventriculară Gastrointestinale: ileusul paralitic. Hipoprotrombinemia. moderat prematuri (34-32 săptămâni) şi sever prematuri (sub 32 săptămâni). Hipoglicemia şi hiperglicemia. Metoda Kangoroo 69 . - Cele mai frecvente complicaţii la copilul prematur - Asfixia perinatală. Hiperbilirubinemia indirectă (neconjugată) sau directă (conjugată). Disabilităţile neuro-developmentale. hiperkaliemia. - Un moment de importanţă majoră în îngrijirea nou-născutului constă în prevenirea hipotermiei. Hipotermia. Dereglări ale balanţei fluidelor şi electroliţilor (hiponatriemia.Copiii prematuri pot fi repartizaţi - în neînsemnat prematuri (37-35 săptămâni). acidoza metabolică). adică micşorarea temperatirii corpului sub 36. - - - Anemia. duct arterial deschis). enterocolita ulceronecrotică (EUN). Neurologice: hemoragie intraventriculară (HIVE).

5 până la 1.1.5 kg. 43-66% printre copiii cu GMN.8 kg. Impactul metodei asupra RMN este de 0-100%.• Este aplicabilă pentru toţi nou-născuţii stabilizaţi cu greutatea de la 1. reduce incidenţa morbidităţii prin infecţii cu 51% Căile de cedare a căldurii Convecţie Conducţie Evaporare Radiaţie Cauzele termogenezei scăzute la prematuri: Suprafaţa corporală mare faţă de greutate Postura deflectată.1.GR A). risc redus al infecţiei nosocomiale şi maladiilor severe(. Studiile bazate pe dovezi au arătat că metoda Kangoroo are un set de efecte benefice asupra sănătăţii copiilor cu GMN(N. Activitatea musculară redusă Ţesutul celular subcutanat redus Ţesutul gras brun cantitativ redus Cantitatea de norepinefrină eliberată după stressul de frig este mai mică Nu tolerează aport energetic suplimentar pentru a asigura termogeneza Afecţiunile pulmonare care se întâlnesc în 95% din cazuri limitează termogeneza prin creşterea consumului de oxigen - Termoliza este mărită pe seama iradierii tegumentare datorată particularităţilor vascularizaţiei pielii (dispunerea superficială a vaselor sangvine şi prevalenţa vaselor d dilatate) - Toate acestea creează posibilitatea unei răciri rapide a corpului prematurului. Hipotermia are următoarele complicaţii: 70 .A). adaosul ponderal şi ratelor de alăptare la sân.E. inclusiv creşterea. însă în mod special este recomandată pentru îngrijirea continuă a copiilor cu greutatea de la 1.5 până la 2.

Este utilă pentru a păstra nounăscutul cald pe parcursul examenului iniţial. Reducere în mişcări – somnolenţă. Este binevenită pentru prematurii cu greutatea de la 1. ALĂPTAREA OPTIMĂ: 71 . Este aplicabil pentru îngrijirea continuă a nounăscuţilor cu greutatea mai mică de la 1.5 kg - Încălzitori cu raze .5 3.Este binevenită pentru nou-născuţii cu greutatea de la 1. - Simptomele hipotermiei: Picioruşele devin reci la palpare (ele devin reci înainte de a se răci restul corpului). Capacitatea scăzută a suptului – imposibilitatea de a-l alăpta. Este aplicabil pentru prematurii cu greutate mică la naştere stabili - Saltelele umplute cu apă . Următoarele metode de protecţie termică : - Contactul piele-piele .5 kg în sus. BIBERONUL.5 ALIMENTAŢIA NATURALĂ A NOU-NĂSCUTULUI CUVINTE CHEIE: LAPTELE MATERN. Ţipăt slab. FISURI.- Hipoglicemie Acidoza metabolică cauzată de spasme vasculare periferice Dereglări de coagulare (hemoragii pulmonare) Şoc Apnee Hemoragii intraventriculare. ALĂPTAREA OPTIMĂ.punerea nou-născutului în contact direct cu pieptul mamei.Nou-născuţii sunt dezbrăcaţi şi plasaţi pe mese radiante pentru a permite observarea lor si efectuarea procedurilor de terapie intensivă. acoperirea capului nou-născutului cu o bonetă şi tinerea copilului îmbrăcat. administrării tratamentului şi procedurilor şi pentru a reîncălzi nou-născutul - Incubatoare încălzite cu aer.

Alăptarea frecventă. laptele matern ajută la protecţia copilului de infecţii. până atunci este necesar contactul piele-la-piele cu tatăl copilului. Menţinerea alimentaţiei la sân şi în al doilea an de viaţă. la cererea copilului. Colostrul are un efect similar cu prima vaccinare. pot fi contaminate şi pot întârzia stabilirea alimentaţiei la sân. diminuând hemoragia post-partum. Acestea nu sunt necesare. Explicaţi mamei şi familiei ei beneficiile alimentării precoce şi exclusive la sân: . Alăptarea cât mai timpurie şi mai frecventă conduce la instalarea mai rapidă a secreţiei lactate la mamă. Principiile generale ale alimentării exclusive la sân • • Încurajaţi alimentarea precoce şi exclusivă la sân în toate cazurile posibile. Copilul va beneficia imediat de efectul protector al unei cantităţi concentrate de anticorpi din colostru. Mama va avea şi ea avantaje. puneţi-l la sân de îndată ce mama redevine conştientă. Alăptarea exclusivă la sân până la aproximativ 6 luni de viaţă. Atunci când copilul s-a născut prin operaţie cezariană. nici măcar apă. ALĂPTAREA ÎN PRIMA ORĂ DE LA NAŞTERE! Nou-născutul trebuie alăptat la sân cât mai curând posibil după expulsie. Nu trebuie sa-i dăm nimic altceva în afara laptelui matern. nu mai târziu de prima oră de la naştere. inclusiv noaptea. .Iniţierea alăptării în prima oră de la naştere. Nou-născutul nu trebuie să primească nici un alt aliment. copilul a făcut parte din corpul mamei. alimentarea la sân poate fi utilizată în calitate de metodă contraceptivă (metoda amenoreei lactaţionale).laptele matern conţine anume acele substanţe nutritive pe care le necesită nou-născutul şi favorizează dezvoltarea copilului. Diversificarea alimentaţiei cu alimente potrivite după aproximativ 6 luni de viaţă. Alăptarea face ca acest moment să fie depăşit mai uşor şi ajută la stabilirea unei legăturii emoţional-afective între mamă şi copil. Suptul contribuie la decolarea placentei. Timp de nouă luni. Naşterea înseamnă momentul separării celor două fiinţe.laptele matern este uşor digerat şi eficient utilizat de către organismul nou-născutului. 72 .

ceai. Totuşi. • Învăţaţi mama să alăpteze copilul alternativ din ambii sâni: imediat ce copilul a golit primul sân. • Explicaţi mamei că majoritatea medicamentelor care îi pot fi administrate nu vor dăuna copilului ei alimentat la sân. • Dacă mama este bolnavă sau dacă ea preferă să nu alăpteze: daţi nou-născutului un substituent al laptelui matern. însă ea trebuie să evite stimularea lor. terciurile tradiţionale din regiune. substituentul lactat procurat.). cu excepţia laptelui matern. • Recomandaţi mamei: să nu forţeze copilul să mănânce. 73 . să nu dea nou-născutului orice alte lichide sau alimente (cum ar fi. etc. să nu folosească suzete sau biberoane. dacă mama urmează un tratament medicamentos este necesară o monitorizare mai strictă a stării nou-născutului. să nu întrerupă o alimentare înainte ca pruncul să se sature. • • Asiguraţi-vă că mama consumă alimente nutritive şi suficiente lichide. • Invitaţi în discuţie soţul privind alimentaţia la sân. un membru al familiei sau altă persoană de susţinere. oferiţi mamei recomandări în ceea ce priveşte îngrijirea sânilor. Asiguraţi-vă că mama dispune de condiţii şi se poate spăla sau face baie zilnic. atât timp cât doreşte copilul. apă. • Dacă mama este HIV pozitivă.• Încurajaţi mama să alăpteze copilul la cerere. dar recomandaţi-i să evite spălatul sau ştersul mameloanelor imediat înainte de alăptare. atât ziua cât şi noaptea (de opt sau mai multe ori pe zi). laptele de animale. consiliaţi-o să aleagă metoda cea mai potrivită de alimentare. i se dă să sugă din al doilea. partenerul mamei. în primele şase luni ale vieţii copilului. Dacă senzaţia de disconfort în regiunea sânilor este foarte pronunţată: ea poate stoarce o cantitate mică de lapte de câteva ori pe zi pentru a micşora disconfortul. explicaţi mamei că ea s-ar putea să aibă senzaţii de disconfort la sâni o perioadă de timp. dacă este posibil.

Pregătirea antenatală către alimentaţia naturală Contactul precoce (primar) La primul contact după naştere când se realizează contactul piele la piele. acesta este totuşi de ajuns pentru nounăscut. Pregătirea pentru alăptare se începe din timpul gravidităţii prin: pregătirea sânilor: gravida va învăţa să-şi maseze sânii pentru stoarcerea lor. ombilicate sau mici se masează cu mişcări de rotaţie şi tracţiune. deoarece aceasta va accentua senzaţia de disconfort. cu condiţia că pruncul să fie alăptat frecvent. împingându-le înafară. pregătirea psiho-emoţională învăţarea tehnicilor de alăptare la cursurile prenatale discuţii cu prietene cu experienţă şi competente informaţii de la grupuri. dar ea nu trebuie să strângă prea mult sânii. - sugeraţi mamei să aplice o compresă caldă sau rece pe sâni pentru a reduce tumefierea. NU UITAŢI: Chiar atunci când mama simte că are foarte puţin lapte. Acesta şi este primul contact în care se realizează relaţii strânse între copil şi mamă. ea trebuie să-i dea să sugă numai atunci când copilul caută sânul şi vrea să mănânce.- recomandaţi mamei să susţină sânii cu un sutien potrivit sau cu o faşă. mama trebuie să ţină copilul în această poziţie cât mai mult în primele două ore. asociaţii de sprijin formate din mame cu experienţă şi dornice să-şi împărtăşească altor femei din experienţa lor şi să le susţină prin exemplul personal. Se evită sutienul prea strâns ce comprimă mameloanele. Priorităţile laptelui matern pentru copil: Rolul biologic şi social al laptelui uman: Factor alimentar Factor imunologic Factor reglator al funcţiilor specifice umane la nou-născuţi Factor de comportament psiho-emoţional Poziţionarea şi aplicarea corectă la sân 74 . Mameloanele retractate.

Să aştepte până guriţa copilului se va deschide larg. Semnele pregătirii de a lua sânul includ deschiderea gurii. Explicaţi mamei cum să încurajeze copilul să ia sânul. guriţa copilului este foarte larg deschisă cu buza inferioară întoarsă înafară. dacă este posibil. Explicaţi mamei cum să ţină copilul în timpul alăptării. astfel încât buza inferioară a copilului să fie inferior de mamelon. cu nasul lângă mamelon. Laptele stors va înmuia zona în jurul mamelonului şi copilului îi va fi mai uşor să ia sânul. o parte mai mare a areolei este observabilă superior decât inferior de guriţă. Să mişte copilul repede pe sân. recomandaţi-i să stoarcă puţin lapte înainte de a începe alăptarea.Rugaţi mama să-şi ajute copilul să ia sânul când acesta pare a fi pregătit. Ea trebuie: să ţină copilul în contact piele-la-piele. Dacă sânii mamei sunt angorjaţi. în întregime nu numai gâtul şi umerii. întors cu faţa spre sânul ei. să ţină capul şi corpul copilului drept. Fig. în mod special dacă aceasta alăptează copilul pentru prima oară sau dacă mama este foarte tânără. Ajutaţi mama dacă ea îşi exprimă dorinţa. copilul efectuează mişcări de sugere profunde şi lente cu pauze rare. să susţină ferm corpul copilului. Semnele aplicării corecte la sân sunt următoarele: • bărbia copilului atinge sânul. Ea trebuie: Să atingă buzele copilului cu mamelonul său. 75 . Încurajarea copilului să ia sânul • Apreciaţi poziţionarea la sân şi suptul. căutarea sau întinderea guriţei şi mişcarea.

Aplicarea corectă (A) şi incorectă (B) la sân Utilizarea biberonului dacă este folosit înainte de stabilirea deplină a alimentaţiei la sân pentru suplimentări ulterioare Mamă fără experienţă când are primul copil când mai are copii, dar nu i-a alăptat la sân

Dificultăţi funcţionale copil mic sau obosit sâni angorjaţi (întăriţi) începerea târzie a alăptării ajutor tradiţional sau comunitar redus medici, moaşe, asistente medicale neinstruiţi în promovarea alăptării la sân

76

Rezultatele unei poziţionări incorecte la sân

Dureri şi vătămarea mameloanelor

Dureri în mamelon, fisuri

Laptele nu este extras eficient

Obstruare

Oferta de lapte este aparent mică

Copilul e nesatisfăcut. Vrea din ce în ce mai mult lapte

Copilul e stângenit. Refuză să se alăpteze.

Sânii produc mai puţin lapte

Copilul nu reuşeşte să sporească în greutate.

Semne sigure Creştere în greutate nesatisfăcătoare sub 500 grame/lună greutatea mai mică decât la naştere după 2 săptămâni de viaţă sub 6 micţiuni pe zi, urină galbenă şi puternic mirositoare

Urină concentrată, în cantitate mică -

Semne posibile sugar nesatisfăcut la sfârşitul suptului sugar care plânge frecvent mese foarte frecvente mese foarte lungi sugar care refuză sânul sugar cu scaune tari, uscate sau verzui sugar cu scaune rare, în cantitate mică la stoarcerea sânului nu se elimină nici o picătură de lapte
77

-

sânii nu şi-au mărit volumul (în timpul sarcinii) lactaţia nu s-a instalat (după naştere)

Stoarcerea laptelui matern Învăţaţi mama cum să stoarcă lapte din sân singură. Mama trebuie: să aibă o cană sau un recipient curat (spălat, fiert sau clătit cu apă fiartă şi uscat fără a fi şters) pentru colectarea şi depozitarea laptelui; să se spele minuţios pe mâini; să stea în picioare sau aşezată confortabil şi să ţină recipientul sub sân; să stoarcă laptele: să susţină sânul cu patru degete şi să amplaseze policele deasupra areolei; să strângă areola între police şi celelalte degete apăsând cu mâna pieptul; să stoarcă fiecare sân timp de cel puţin cinci minute, alternând sânii până când va înceta să curgă laptele (ambii sâni sunt completamente storşi).

Stoarcerea laptelui matern Dacă laptele nu curge bine:

-

asiguraţi-vă că mama foloseşte tehnica corectă; spuneţi mamei să aplice comprese calde la sâni; rugaţi pe cineva să maseze spatele şi gâtul mamei.

78

Dacă laptele matern stors nu va utilizat imediat. • Recomandaţi mamei să alimenteze ea însăşi copilul. în conformitate cu instrucţiunile privind laptele matern stors. timp de nu mai mult de şase luni: Dacă nu aveţi la dispoziţie un frigider sau congelator. să nu toarne laptele în guriţa copilului. astfel încât laptele să atingă buzele copilului. fie puneţi laptele la frigider şi utilizaţi-l timp de 24 de ore. păstraţi laptele acoperit. depozitaţi laptele care rămâne. să lase copilul să ia laptele. Alimentarea cu cana şi lingura sau alt dispozitiv • • Asiguraţi-vă că mama poate stoarce bine laptele. 79 . să încline cana (paladai sau lingura). paladai (B) sau cana cu lingura (C) • Alimentaţi copilul imediat ce a fost stors laptele. • Folosiţi ustensile şi dispozitive de alimentare curate (spălate. Dacă copilul nu consumă toată cantitatea de lapte. timp de cel mult şase ore. asigurându-se că el corespunde volumului necesar corespunzător vârstei copilului. Alimentaţi copilul folosind o cană. Asiguraţi-vă că laptele este de temperatura camerei înainte de a-l da copilului: Încălziţi laptele congelat sau păstrat la frigider într-o baie cu apă caldă (aproximativ 40ºC). o cană cu lingură sau alt dispozitiv potrivit pentru aceasta. dacă este posibil. fierte sau clătite cu apă fiartă şi uscate fără a fi şterse) pentru fiecare alimentare. fie congelaţi laptele (condiţiile de congelare trebuie menţinute stabil) la -20ºC. Alimentarea cu cana (A). Folosiţi repede laptele reîncălzit. cu excepţia cazurilor când ea nu poate efectua acest lucru. evitaţi însă să supraîncălziţi laptele. să ţină copilul semi aşezat în braţe. puneţi o etichetă pe recipient şi. la temperatura camerei. să sprijine uşor cana (paladai sau lingura) pe buza inferioară a copilului şi să atingă cu marginea cănii buza superioară a copilului. Mama trebuie: să măsoare volumul de lapte stors în cană. să finiseze alimentarea atunci când copilul îşi închide guriţa şi nu mai este interesat de alimentare.

Spuneţi mamei: să ţină copilul cu guriţa aproape de mamelonul ei. să mărească durata meselor sau să-l alimenteze mai frecvent.5. kg sau mai mare. Confirmaţi că sonda este corect poziţionată înainte de fiecare alimentare. Stoarcerea laptelui matern cu mâna în guriţa copilului • • Asiguraţi-vă că mama poate stoarce bine laptele. să stoarcă sânul până apar câteva picături pe mamelon. Determinaţi volumul necesar de lapte pentru alimentare în corespundere de vârsta copilului. să termine alimentarea. să lase copilul să miroase mamelonul şi să încerce să ia sânul.5 kg sau la 2-3 ore. dacă copilul are greutatea mai mică de 1. • Rugaţi mama să repete acest proces la 1-2 ore.• Dacă copilul nu consumă volumul necesar de lapte. atunci când copilul îşi închide guriţa şi nu mai este interesat de alăptare. • Dacă copilul nu se alimentează bine folosind un dispozitiv de alimentare sau dacă mama preferă să nu-l folosească. spuneţi mamei să încurajeze copilul. sugeraţi mamei să încerce să stoarcă laptele direct în guriţa copilului. să stoarcă mai multe picături de lapte după ce copilul a înghiţit prima porţie. Introduceţi o sondă gastrică. că este pregătit să sugă. Încurajaţi mama să ţină copilul şi să participe la alimentări. • Scoateţi pistonul unei seringi sterile sau foarte bine dezinfectate (de o mărime suficient de mare pentru a încăpea volumul necesar de lapte) şi conectaţi cilindrul seringii la capătul sondei gastrice: 80 . Introducerea laptelui matern stors cu sonda gastrică • • • • • Asiguraţi-vă că mama poate stoarce bine laptele. dacă nu aveţi deja una instalată. să lase puţin lapte să cadă în guriţa copilului. dacă copilul are greutatea de 1. • Încurajaţi mama să înceapă să alimenteze copilul imediat ce acesta dă semne.

Asiguraţi-vă.5 kg sau avea la naştere < 37 s. înainte de a externa copilul. Dacă fluxul laptelui este prea rapid. Rreţineţi că instrucţiunile ce urmează sunt destinate prestatorului de servicii medicale.).) • Dacă nou-născutul este mic (greutatea mai mică de 2. comprimaţi uşor sonda inferior de seringă pentru a încetini fluxul. • jos. Substituenţii laptelui matern • Dacă mama nu poate alăpta sau stoarce lapte. Aceasta se poate întâmpla şi într-o zi sau două sau poate dura mai mult de o săptămână.a. folosiţi un substituent al laptelui matern din comerţ (HiPP-1. • Treceţi treptat la alimentarea cu cana/cana şi linguriţa atunci când copilul poate înghiţi fără a tuşi sau a scuipa laptele. Alimentarea cu lapte matern stors prin sonda gastrică • Folosind această metodă. Nu măriţi viteza laptelui prin sondă folosind pistonul seringii. • Lăsaţi mama să ţină seringa la 5 până la 10 cm deasupra copilului sau să ridice sonda deasupra copilului şi să permită laptelui să curgă prin sondă datorită forţei de gravitaţie. Similac cu Fe. folosiţi orice altă pâlnie potrivită. Turnaţi volumul necesar de lapte pentru o hrănire în seringă cu vârful seringii orientat în 81 . Nestogen ş. fiartă sau clătită cu apă fiartă şi uscată fără a fi ştearsă). Dacă nu aveţi la dispoziţie o seringă potrivită. NAN cu Fe.g. • Când aţi terminat alimentarea. curată care să se conecteze strâns la sonda gastrică. folosiţi un substituent lactat predestinat nou-născuţilor prematuri sau cu greutatea mică la naştere (PreNAN sau PreHiPP). fiecare hrănire trebuie să dureze 10-15 minute.Dacă nu aveţi la dispoziţie o seringă sterilă sau foarte bine dezinfectată. • Înlocuiţi sonda gastrică cu una curată peste trei zile sau mai devreme dacă aceasta este scoasă sau se blochează şi curăţaţi-. ). că mama cunoaşte cum să prepare corect substituentul lactat. dezinfectaţi-o foarte bine sau sterilizaţi-o în conformitate cu instrucţiunile. spălaţi şi dezinfectaţi foarte bine sau sterilizaţi seringa şi acoperiţi sonda până la următoarea hrănire. scoateţi. folosiţi o seringă curată (spălată.

1. Stratulat ”Managementul Îngrijirii nou-născutului” Chişinău. Respectaţi tehnica aseptică la prepararea substituentului laptelui matern din concentrate lichide sau pulberi. mamelor şi nou-născuţilor 4. amestecaţi-le şi alimentaţi copilul folosind o cană. Determinanţi sociali perinatali şi impactul lor asupra sănătăţii femeilor gravide.2nd Ed. 1994 Tema 4. Lupea Iulian “ Neonatologie” Editura Dacia.• Odată ce un recipient cu substituent lactat este deschis.2 Identificarea primară a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii 4.R. “Textbook of Neonatology. • • Verificaţi termenul de valabilitate al substituentului lactat. Determinaţi volumul necesar de lapte pentru alimentare în conformitate cu vârsta copilului. Lipsesc problemele care sunt la alţii Bibliografie: 1. Roberton N. Edinburgh and London. • Calculaţi cantitatea de substituent lactat şi apă. Churchill Livingstone. Barierele psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale 4. Serviciile comunitare de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 82 . • Depozitaţi laptele rămas într-un container etichetat într-un frigider. • Dacă nu aveţi la dispoziţie un substituent lactat din comerţ. timp de maximum 24 de ore. folosind ustensile şi recipiente foarte bine dezinfectate sau sterile şi apă sterilizată sau fiartă şi răcită. P. Integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 4. o cană cu lingură sau alt dispozitiv. 2005.C. (1992). folosiţi substituentul lactat în termen de patru ore de la deschiderea recipientului). explicaţi mamei cum să folosească un substituent al laptelui matern care conţine lapte de animale şi preparat la domiciliu (vezi instrucţiunile naţionale privind prepararea corectă). • • Spălaţi-vă pe mâini cu apă şi săpun. 2. Cluj-Napoca. folosiţi substituentul în limitele termenului recomandat în conformitate cu instrucţiunile producătorului (adică. 3.4.3.

Să explice rolul asistentului social în îngrijirea perinatală a femeilor din familii aflate în dificultate. factori de risc. Să enumere factorii de risc psihosocial. Să cunoască algoritmul asistenţei medico-sociale în cazul sarcinii nedorite şi principiul continuităţii îngrijirilor medico-sociale în perioada antenatală şi după naştere.7.4. continuitatea îngrijirilor medico-sociale Obiective: .5. suport social. chestionar pentru identificarea factorilor de risc. Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere 4.. generate de aceşti factori în perioada sarcinii şi în perioada postnatală şi consecinţele lor pentru mamă şi copil (cadrul sistematizat).8. în special lucrul cu familia.la nivel de aplicare • Să poată identifica problemele psihosociale în perioada antenatală şi după naşterea copilului. reţea de suport psihosocial. • • • • • Să expună principiile managementului sarcinii cu probleme medico-sociale. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale (protocol clinic) 4. handicap infantil. . abandon infantil. 83 .6. determinanţi psihosociali ai sănătăţii. cadrul sistematizat. persoanele apropiate beneficiarului şi mobilizarea comunitară. Să cunoască / înţeleagă principiile de depăşire şi prevenire a problemelor sociale cu care se confruntă unele femei în perioada perinatală. echipa multidisciplinară. Să cunoască mecanizmele de referire a femeii însărcinate/mamei cu copil în sistemul de servicii sociale. asocierile lor mai frecvente şi situaţiile medicosociale posibile.la nivel de cunoaştere • • • să identifice ariile de competenţă ale asistentei sociale perinatale Să cunoască faptul că există bariere psihosociale în accesul femeilor/familiei la îngrijiri adecvate în timpul sarcinii şi după naştere. Algoritmul acţiunilor de suport medico-psiho-social în cazul sarcinii 4. Problema abandonului infantil în maternitate Concepte – cheie: bariere psihosociale.

Să-şi dezvolte abilităţi de a lucra bine în echipa multidisciplinară pentru promovarea sănătăţii reproducerii. nivelul educaţional redus. condiţii de lucru periculoase.. Să poată referi cazurile femeilor însărcinate/mamelor cu copii în perioada postnatală în sistemul de servicii sociale conform mecanismelor adoptate de MMPSF. Să organizeze asistenţa femeii gravide şi familiei acesteia în depăşirea problemelor posibile în perioada sarcinii şi după naştere. indiferent de nivelul de dezvoltare social-economică. Să poată elabora programul individualizat de intervenţie pentru femeile cu riscuri psihosociale în sarcină şi după naşterea copilului. este actuală practic pentru toate ţările. locuinţă precară. Să posede abilităţi de monitorizare a cazurilor cu riscuri psihosociale în perioada perinatală şi să evalueze impactul intervenţiilor de susţinere întreprinse. Barierele psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale Inegalitatea în accesul la serviciile de asistenţă medicală. neîncrederea în păstrarea locului de lucru.1.• • • • • • Să cunoască specificul activităţii asistentului social în comunitate şi în instituţiile perinatologice Să utilizeze protocolul privind managementul sarcinii cu probleme medico-sociale. determinat de cauze psihosociale. . Factorii nefavorabili pentru sănătate pot fi cei mai diferiţi: sărăcia. Să posede deprinderi practice în prevenirea abandonului copilului şi handicapului infantil. inclusiv în timpul sarcinii şi după naşterea copilului. psihologul. Ca regulă. asigurarea neadecvată cu pensii. etc. necesitatea unor eforturi mari pentru a asigura familia cu alimentaţie şi a creşte copiii. lipsa perspectivei de avansare profesională. 6. acţiunea multor din 84 . • • • • Să posede abilităţi de lucru cu familia beneficiarului în depăşirea problemelor de ordin social. Să poată utiliza reţeaua de instituţii şi organizaţii partenere în acordarea suportului pshosocial beneficiarilor. juristul.la nivel de integrare • Să manifeste atitudini de responsabilitate în activitatea de echipă multidisciplinară antrenată în acordarea îngrijirilor perinatale: conlucrarea cu lucrătorii medicali.

ocupaţia căror presupune aflarea permanentă la domiciliu. …). că ponderea femeilor care utilizează inadecvat serviciile medicale în cadrul îngrijirilor perinatale este de circa două ori mai mare printre gravidele care nu şi-au dorit iniţial sarcina comparativ cu femeile cu sarcina dorită. Cu cât mai mult timp omul se găseşte într-o situaţie de stres social-economic. Astfel. De aceea. Un determinant major pentru utilizarea inadecvată a îngrijirilor prenatale. sărăcia. Utilizarea ineficientă a acestor servicii a fost atribuită reprezentantelor claselor sociale inferioare. multiparelor şi femeilor. Astfel. printre adolescentele însărcinate au fost evidenţiaţi o serie de factorii de risc care au favorizat apelarea cu întârziere la asistenţa medicală pentru tinerele cu vârsta sub 18 ani. Aceste femei ţin mau puţin cont de recomandările făcute de medic. că conceptele de a apela la îngrijirile prenatale sunt modificate de factori psihologici şi sociali şi pot predispune la tergiversarea adresării pentru îngrijiri medicale în timpul sarcinii. iar influenţa lor asupra sănătăţii pe parcursul vieţii poartă un caracter cumulativ. pentru ca sarcina lor de cele mai multe ori este nedorita si ele au puţine surse economice si sociale. totodată. are drept consecinţă subalimentarea caracteristică. precum şi în cadrul sistemului educaţional şcolar. o asociere cu un nivel educaţional mai redus şi cu un mod mai puţin sănătos de viaţă. Este stabilit faptul. celor cu un nivel educaţional inferior. care în timpul sarcinii pot determina ca îngrijirile prenatale să fie inadecvate şi pot avea un impact nefavorabil pentru dezvoltarea timpurie a copilului. 85 . pentru ţările în curs de dezvoltare. percep mai multe bariere pentru îngrijiri. Femeile cu venit redus utilizează îngrijirile prenatale mai puţin ca populaţia feminină generală. studiat insuficient. fiind stabilită. Savanţii au stabilit că malnutriţia proteică prenatală afectează dezvoltarea creierului la făt şi la nou-născut. şi structura familiei sunt factori fundamentali în dezvoltarea timpurie a copiilor. având un rol important în maturizarea şi dezvoltarea funcţională a sistemului nervos central la copil. Statutul social. în special. statutul minoritar.aceşti factori nefavorabili se manifestă asupra unor şi aceeaşi oameni. necesitatea includerii în îngrijirile de sănătate trebuie semnalată adolescentelor însărcinate la prima ocazie când ele intră în contact cu sistemul de sănătate. au un acces mai limitat la asistenţă medicală. întreţinerea de către un singur părinte pot duce la comportamente riscante ale mamei (fumatul. mai frecvent printre femeile dezavantajate. Un alt determinant social – sărăcia. cu atât mai mult se epuizează organismul lui şi cu atât mai puţin el poate conta pe o sănătate durabilă. cu toate că este foarte actuală şi pentru familiile cu venituri reduse din ţările cu un nivel înalt de dezvoltare socio-economică. este sarcina neplanificată. utilizarea de alcool. Femeile necăsătorite sunt în special vulnerabile. droguri. Menţionând importanţa determinaţilor psihosociali s-a constatat.

ambivalenţa referitor la sarcină şi anxietatea faţă de făt. absenţa poliţei de asigurare medicală. vigilenţa lucrătorilor medicali este solicitată şi în aspectul prevenirii unor consecinţe de ordin social. Problemele psihosociale în timpul sarcinii pot genera atât riscuri de sănătate perinatale şi materne (morbiditate. fapt. mai frecvent. un suport social mai mic şi subestimarea de sine. care sporeşte riscul unei depresii după naştere. lipsa suportului social. Identificarea primară a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii Identificarea oportună a familiilor cu riscuri de sănătate pentru mamă şi copil în perioada antenatală şi după naştere constituie una din cele mai importante probleme în activitatea serviciului perinatologic. 86 . sărăcia. Factorii de risc ai depresiei antenatale includ lipsa unui partener. că în ţările sărace determinanţii principali ai sănătăţii materne şi infantile sunt influenţaţi în mare parte de problemele de ordin economic. Obstacolele care afectează îngrijirile antenatale sunt în mare parte identice atât pentru ţările dezvoltate socio-economic. avorturi precedente. handicap infantil. Depresia la mamele adolescente în timpul primului an postpartum a fost asociată cu conflictele în familie.2. În acest context. sarcina neplanificată. viaţa foarte stresată. Un aspect deosebit în abordarea problemei în cauză se referă la adolescentele însărcinate. trafic de persoane. fiind argumentată necesitatea unui diagnostic precoce a stărilor depresive la această categorie de femei pentru care stresul şi suportul social par a fi moderatori importanţi. abuzul de substanţe. Unii specialişti consideră drept indicatori predictorii ai depresiei postpartum la adolescente nivelul de emotivitate al tinerelor însărcinate şi statutul lor socioeconomic. Multe din femeile gravide (circa 20 la sută) au experienţa unei depresii antenatale. dificultăţi maritale. Lipsa suportului social constituie un important factor de risc pentru starea maternală în timpul sarcinii şi are efecte adverse asupra rezultatelor sarcinii. că stresul este asociat cu naşterea prematură si greutatea mică la naştere. fenomenul abandonului sau handicapul infantil. Este demonstrat faptul. cât şi riscuri sociale (abandon infantil. cum ar fi. Este evident faptul. ambivalenţa referitor la perspectiva sarcinii actuale. depresia.). mortalitate).Problemele sociale pot influenţa negativ starea psihologică a femeii în timpul sarcinii. tristeţea. cât şi pentru ţările în curs de dezvoltare. Alţi factori maternali care influenţează îngrijirile perinatale inadecvate sunt menţionaţi a fi copii mici acasă. uneori provocând un stres cronic. violenţa în familie. 6. etc. etc.

• • Suportul social (sprijinul persoanelor apropiate. Chestionarul în cauză a fost elaborat în baza altui chestionar – ALPHA (Antenatal Psychosocial Health Assessment). Chestionarul de identificare confidenţială a problemelor psihosociale în timpul sarcinii este adaptat la specificul Republicii Moldova include compartimentele cele mai relevante. Statutul social (aspectele privind locuinţa. 87 .. suportul autorităţilor publice locale).): • • Atitudinea faţă de sarcină (se constată dacă sarcina este dorită sau nu) Relaţiile în familie (prezenţa soţului/partenerului şi atitudinea lui faţă de sarcină. Utilizare de substanţe (consumul de alcool. că în Republica Moldova. consumul de produse alimentare). echipa multidisciplinară din cadrul Secţiei Consultative a Centrului Perinatologic a IMSP SCM nr. satisfacţia privind veniturile financiare. la fel ca şi în alte multe ţări. condiţiile de trai. asistenţi sociali. angajarea în serviciu. respectarea indicaţiilor medicului). problema identificării factorilor de risc psiho-social în timpul sarcinii rămâne actuală. orarul de lucru. utilizat în Canada prioritar pentru depistarea precoce a stărilor psihoemoţionale la femeile gravide. Experienţa femeii despre abuz (evidenţierea antecedentelor cu abuz). factorii nocivi profesionali.1 a elaborat un instrument de lucru pentru specialişti (lucrători medicali. aprecierea relaţiilor în cuplu). existenţa specialiştilor calificaţi. Educaţia prenatală (instruirea către naştere) Statutul psiho-emoţional (relaţia cu partenerul şi părinţii. droguri. mamelor şi nou-născuţilor (anexa. Accesul la serviciile medicale de calitate (disponibilitatea serviciilor medicale. psihologi) denumit Chestionarul de identificare confidenţială a problemelor psihosociale în timpul sarcinii. Îngrijirea prenatală (termenul sarcinii la debutul îngrijirilor antenatale. fumatul). Evenimente (schimbări în viaţa: curente şi planificate).Luând în consideraţie faptul. sentimentele în sarcină.. transportul. • • • • • • • • Alte circumstanţe. corespunzător principalilor determinanţi psiho-sociali a sănătăţii femeilor gravide. dispoziţia). posibilitatea de programare a vizitei la medic).

6.acces limitat la serviciile medicale de calitate. . riscuri sociale. mamelor şi nou-născuţilor (Cadrul sistematizat) având următoarele compartimente: determinanţii sociali ai sănătăţii femeii gravide. importanţi în viziunea autorilor. Determinanţi sociali perinatali şi impactul lor asupra sănătăţii femeilor gravide. care s-au adresat pentru asistenţă medicală în cadrul Centrului Perinatologic din cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal nr. . unele asociaţii mai frecvente cu alţi factori sociali. Cadrul sistematizat include următorii determinanţi psiho-sociali ai sănătăţii femeilor gravide. nutriţia.1. a fost realizată o sinteză privind determinanţii sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide.condiţiile de trai.1.3.calitatea îngrijirilor perinatale. faptul.stres psihosocial cronic. asistenţă socială şi în psihologie am stabilit un moment important în pregătirea cadrelor şi anume. comportamentul.): . . circumstanţele psihosociale. factorii sociali cu risc perinatal şi obstetrical.statutul psihoemoţional. În acest context.atitudinea persoanelor apropiate/ comunităţii faţă de nevoile gravidei. generalizând rezultatele analizei surselor bibliografice şi a experienţei practice acumulate în acordarea asistenţei medico-psiho-sociale oferite familiilor dezavantajate în timpul sarcinii şi după naşterea copilului în cadrul Secţiei consultative a CPM IMSP SCM nr. 88 . . . Fiind admise asocierile diferitor factori sociali cu risc perinatal şi matern au fost evidenţiaţi cei mai frecvenţi din ei: . asistenţei medicale perinatale. ca principiile de instruire / formare în domeniul protecţiei medico-sociale a maternităţii trebuie să fie unificate pentru toate categoriile de specialişti menţionate. . . riscuri de sănătate. mamelor şi nou-născuţilor În rezultatul unor consultaţii cu experţi în domeniul managementului sanitar.munca.atitudinea femeii gravide faţă de iniţierea îngrijirilor perinatale. pentru specificul Republicii Moldova (anexa ..atitudinea faţă de graviditate. . mamei şi nou-născutului.Chestionarul de identificare a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii a fost testat printre femeile gravide. . mamelor şi nou-născuţilor.statutul social. situaţii medico-sociale generate.accesul la serviciile medicale de calitate.

excluziunea socială. . . sănătatea viitoarei mame şi a nou-născutului. nu pot prezenta riscuri pentru evoluţia sarcinii. se pot realiza unele riscuri relative pentru sănătatea mamei şi a nou-născutului care se referă la morbiditatea infantilă şi maternă. În asociere. cu alte circumstanţe / factori de risc cum ar fi.depresia.sărăcia. abandonul nou-născutului.amânarea/ ignorarea îngrijirilor perinatale. . întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale. De exemplu. însă. starea de depresie a gravidei şi a mamei. În conformitate cu recomandările experţilor Cadrul sistematizat va fi inclus în suportul de curs pentru instruirea asistenţilor sociali în ultimul an de studiu în cadrul facultăţii. etc. . sănătatea mamei şi a copilului. . Acţiunea factorilor de risc menţionaţi poate genera o serie de situaţii medico-sociale. Ca rezultat. naştere extraspitalicească. poate agrava situaţiile cu risc medical şi 89 . Cadrul sistematizat conţine şi unele date privind riscurile sociale. Pentru majoritatea cazurilor. . pentru profesioniştii antrenaţi în acordarea asistenţei medico-psiho-sociale familiilor în timpul sarcinii şi după naştere. faptul că femeia este celibatară sau divorţată. circumstanţele psihosociale ar putea fi numite ca indicatori ai riscului perinatal care.sarcina nedorită. în special la debutul carierei. inclusiv naşterea prematură. în cazul unei femei gravide celibatare sau divorţate circumstanţele psihosociale concrete. greutate mică la naştere. întreruperea sarcinii nedorite în condiţii nesigure. ca o reflectare a determinanţilor psiho-sociali ai sănătăţii materne şi neonatale. luate separat. Cunoaşterea determinanţilor psihosociali ai sănătăţii femeilor gravide şi a nou-născuţilor poate oferi soluţii adecvate la problemele vizând accesul la îngrijirile perinatale precum şi calitatea acestora.îngrijiri perinatale inadecvate. de sine stătător. sarcina nedorită sau lipsa de venituri. precum şi la mortalitate perinatală.lipsa suportului psihosocial.. Investigaţiile referitor la barierele la îngrijirile în timpul sarcinii sunt importante prin a înţelege ce paşi trebuie făcuţi pentru ca fiecare femeie gravidă să aibă acces la asemenea servicii Cadrul sistematizat a fost apreciat ca un instrument managerial util. lipsa suportului psihosocial. instituţionalizarea copilului. infantilă. traficul de persoane etc. maternă. asociere de infecţii în sarcină. nu prezintă nici un risc pentru evoluţia sarcinii. cele mai frecvente fiind handicapul infantil. spre exemplu.

infantilă şi maternă. deplasare din motiv al îngrijirii copilului. emoţionale şi/sau psihologice. cheltuieli pentru medicamente. poate determina apariţia unor probleme complexe ale sarcinii. Cadrul sistematizat privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. În acest context. sau la schimbări în modul de acumulare/câştig a surselor financiare: evitarea unor eforturi fizice. ceea ce face ca asistentul social. Ca rezultat.social în timpul sarcinii sau după naştere. (ii) gravida încă nu cade sub incidenţa unor forme de prestaţii sociale (indemnizaţia de naştere. El a trecut testarea practică la specialiştii asistenţi sociali şi psihologi din instituţiile medicale în cauză. etc. indemizaţiile pentru îngrijirea copilului). în caz de necesitate. precum şi la mortalitatea perinatală. Acest lucru poate fi argumentat prin următoarele: (i) gravida se află în mediul său natural de viaţă.1 din Chişinău şi a ICŞOSMC. fiind limitată în comunicare.4. necesitatea odihnei suplimentare ceea ce uneori duce la diminuarea veniturilor şi creşterea cheltuielilor care provoacă pentru unele viitoare mame situaţii de criză. Lipsa unor intervenţii sociale. care cade deja sub incidenţa unor forme de prestaţii sociale. refacerea şi dezvoltarea capacităţilor individuale necesare pentru rezolvarea unor probleme sau situaţii de dificultate pe care persoana nu le poate soluţiona de una singură şi în asigurarea unui suport pentru persoanele care nu au posibilitatea să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe necesare pentru desfăşurarea unor activităţi socialmente utile. cele mai frecvente fiind handicapul infantil. Cadrul sistematizat mai conţine şi un compartiment privind riscurile sociale. se pot realiza unele riscuri pentru sănătatea mamei şi a nou-născutului. riscă să nu cunoască drepturile ei referitoare la prestaţiile sociale. modalitatea şi termenul de depunere a actelor pentru 90 . instituţionalizarea copilului. (iii) tânăra mamă. traficul de persoane. probleme familiale. asistenţa socială la nivel de comunitate pentru femeile însărcinate/mame apare ca o componentă indispensabilă a protecţiei sociale. dar sarcina duce la apariţia unor necesităţi financiare suplimentare: alimentaţie regulată şi caloriinică. care se referă la morbiditatea infantilă şi maternă. mamelor şi nou-născuţilor a fost implementat în două cele mai mari maternităţi din ţară din componenţa Centrului Perinatologic a IMSP SCM nr. în asemenea situaţii. 6. ca impact al determinanţilor psihosociali ai sănătăţii materne şi neonatale. care să favorizeze integrarea lor socială. ale sănătăţii mamei. să identifice legăturile sociale către care poate fi conectată viitoarea mamă şi respectiv să prevină sau să soluţioneze problemele ce au apărut în faza primară. Serviciile comunitare de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale Obiectivul fundamental al serviciilor sociale constă în menţinerea. abandonul nou-născutului. etc.

apariţia unor stări psiho-emoţionale la mamă şi transmiterea acestora la întreaga familie ceea ce poate duce la violenţă domestică. Asistentul social se va baza pe instrucţiunile „Managementului de caz pentru asistentul social” aprobat prin ordinul MPSFC.) şi direcţionarea spre instituţiile respective. alocaţia de îngrijire a copilului. în elaborarea planului individualizat de asistenţă sau a strategiei de referire pentru cazurile perinatale. ceea ce poate duce la situaţii de abandon. etc. (iv) consilierea şi oferirea sprijinului psiho-social în depăşirea situaţiilor dificile determinate de o sarcină nedorită / neplanificată. Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copiilor. (vii) referirea gravidei/mamei spre serviciile existente în localitate şi susţinerea în conectarea la resursele comunitare existente. asigurarea medicală obligatorie gratuită etc. (iii) informarea şi consilierea mamelor solitare. asistenţilor sociali ce activează în cadrul serviciilor sociale adresate femeilor constă în: (i) depistarea cuplurilor cu probleme psiho-sociale în timpul sarcinii şi după naştere. rolul asistentului social ce activează în comunitate. (v) susţinerea gravidei/mamei şi a întregii familii în identificarea resurselor pentru depăşirea situaţiei de criză. risc de apariţie a anumitor vicii (alcoolism.55 din 12. (vi) informarea femeii gravide privind eventualele riscuri în timpul sarcinii şi impactul factorilor nocivi asupra sănătăţii mamei şi copilului. asistenţilor sociali din cadrul Direcţiilor / Secţiilor Raionale de Asistenţă socială şi protecţie a familiei. evaluarea şi elaborarea planului individualizat de asistenţă pentru femeile / familiile cu riscuri medico-sociale perinatale şi în caz de necesitate de direcţionare a cazurilor pe „Mecanismul de referire a cazului în sistemul de servicii sociale” aprobat prin ordinul MPSFC nr. accentuând importanţa creşterii şi dezvoltării copilului în familia biologică. identificarea problemele psiho-sociale cu care se confruntă gravida/mama pe parcursul sarcinii şi după naştere şi intervenţia pentru acordarea sprijinului necesar. narcomanie). sub-nutriţie a mamei sau a copilului. apariţia unor boli somatice la mamă sau copil. În acelaşi timp.2008 privind identificarea. (ii) informarea gravidei/mamei privind drepturile sociale şi medicale pe care le are ea şi copilul său (indemnizaţia unică.dobândirea acestor drepturi pe de o parte. (viii) conlucrarea cu medicul de familie a gravidei/mamei în oferirea suportului social. iar pe de altă parte mărimea prestaţiilor sociale de care poate beneficia nu întotdeuna sunt îndeajuns pentru creşterea şi îngrijirea copilului.2009.71 din 03. minorelor. Drept urmare.06. dar şi a familiilor complete cu risc de abandon infantil privind importanţa creşterii şi dezvoltării copilului în familia biologică.10. asistentul social trebuie să ţină cont în intervenţia sa de următoarele particularităţi: 91 . risc de divorţ. nr.

1. vor conlucra în mare măsură cu asistentul social pentru depăşirea problemelor cu care se ciocnesc şi vor participa activ la implementarea planului de intervenţie. ca rezultat al unor programe guvernamentale sau locale.femei/ familii ce se vor apărea în vizorul asistentului social la iniţiativa altor persoane. 2. ceea ce face ca munca asistentului social să poată atinge şanse înalte de reuşită. nu îşi conştientizează problemele.femei / familii ce vor nimeri în vizorul asistenţei sociale în urma examinării lor de instituţiile de asistenţă socială. vecini. asistentul social poate întâlni rezistenţă din partea femeii / familiei. organe de poliţie. efortul şi timpul alocat va fi mult mai mare faţă de cel dedicat beneficiarelor din primele categorii. va încerca să boicoteze acţiunile acestuia etc. . lucru de care trebuie ţinut cont în planificarea intervenţiei sociale a asistentului social.lăuză. Acestea îşi conştientizează prolemele. instituţii cu care aceştia contactează etc. Tipul adresării: . Tipul reşedinţei: 92 . Această categoria de beneficiari. aceste femei/familii vor cere un efort suplimentar de la asistentul social în stabilirea relaţiilor de conlucrare şi parteneriat cu familia. În asemenea cazuri. . Cu toate acestea. a unor iniţiative. se poate simţi ofensată de faptul că a nimerit în vizorul serviciilor de asistenţă socială. de cele mai dese ori. această categoria are o problemă uşor detectabilă şi de către ne-specialiştii în asistenţă socială care s-au adresat la serviciul de asistenţă socială. 3. angajator. . Respectiv. iar gradul de implicare a femeii / familii poate fi de cele mai dese ori mic. ceea ce va duce la alocare de timp mai mare comparativ cu prima categorie de beneficiari. .gravidă.cu necesităţi de informare privind preconcepţia sau contracepţia. Aceste cazuri pot fi semnalate asistentului social de medicul de familie. Categoria perinatală: . respectiv şi planul de intervenţie se va baza pe acestea. descrise în temele anterioare. ceea ce va diminua şansele de reuşită ale asistentului social. Atunci când asistentul social va merge în familie pentru realizarea unor acţiuni incluse în acest Plan şi va descoperi o femeie gravidă cu disabilităţi ce prezintă riscuri medicosociale. Fiecare din aceste categorii va avea necesităţi specifice. a unor organizaţii publice sau private. respectiv nu va conlucra cu asistentul social. Drept exemplu poate servi „Planul de acţiuni privind realizarea Programului Naţional de reabilitare şi integrare socială a persoanelor cu disabilităţi”. în explicaţia riscurilor pe care le poartă familia şi a consecinţelor acesteia. Această categorie de beneficiari este cea mai complicată deoarece probleme sociale sunt multiple.femei/ familii ce se vor adresa după ajutor din iniţiativă proprie. nu percepe întotdeauna necesitatea asistenţei sociale. Şi în asistarea acestor persoane.

06.Analizaţi Legea 123 din 18. .individual„Mecanismul de referire a cazului în sistemul de servicii sociale” Evaluaţi aprobat prin ordinul MPSFC nr.. . Gravida se comportă liniştit şi acceptă vizita asistentului social. În dependenţă de problemele şi necesităţilor femeii / familiei se va întocmi de către asistentul social planul individualizat de asistenţă care va include şi tipul serviciilor necesare . . Tipul serviciilor sociale acordate (conform Legii 123 din 18.06.Cu viză de reşedinţă. Studiu.servicii sociale cu specializare înaltă. şi la accesarea drepturilor privind prestaţiile băneşti. cazare etc.06. din lipsa posibilităţilor enumerate mai sus femeile / familiile date prezintă riscuri sociale şi medicale mai înalte comparativ cu prima categorie. realizaţi 2 jocuri de rol în care participă asistentul social comunitar şi o femeie gravidă cu concubinul ei ce au nimerit în vizorul asistentului social la iniţiativa vecinilor (primul contact cu gravida.servicii sociale primare.71 din 03. iniţierea unor primi paşi de intervenţie): 1. practic posibilitatea adresării directe este exclusă. nr. Aplicaţii practice: analizaţi rolul asistentului social comunitar în cadrul îngrijirilor perinatale.Fără viză de reşedinţă. identificarea problemelor cu care se confruntă familia.2010 „Cu privire la serviciile sociale”) din perspectiva îngrijirilor perinatale 93 . Gravida se manifestă agresiv.servicii sociale specializate.2008 prin prisma îngrijirilor perinatale.2009 prin prisma îngrijirilor perinatale.Analizaţi „Managementului de caz pentru asistentul social” aprobat prin ordinul MPSFC.55 din 12. în cazurile de violenţă domestică etc. la accesarea serviciilor medicale existente.10. . Categoria de femei fără viză de reşedinţă va intra mai dificil în vizorul asistenţei sociale. . în lipsa unui domiciliu. chiar dacă femeia dispune de Poliţă de asigurări medicale.. sau referirea spre servicii sociale specializate pentru cazurile care necesită intervenţii specializate şi pluri-disciplinare.2010 „Cu privire la serviciile sociale”): .de la servicii primare pentru cazurile ce pot fi soluţionate în timp scurt şi doar de asistentul social. până la servicii sociale cu specializare înaltă atunci când femeia necesită plasament. 2. este nemulţumită că este asociată cu beneficiarii de asistenţă socială. Lipsa vizei de reşedinţă face mai dificilă conectarea categoriei date la serviciile sociale specializate existente în comunitate. 4. În acelaşi timp.

abordează probleme sociale cu care s-a confruntat /se confruntă mama în comunitatea de baştină (lipsa locurilor de muncă. comunităţile pentru a determina schimbări în comportamentul lor adaptativ şi în integrarea lor în comunitate. tendinţe de abandon al copilului etc. şomere. nivel individual – lucru direct cu mamele care au dificultăţi de adaptare la noul rol social. la condiţiile sociale schimbate sau au nevoie de diferite forme de protecţie socială în faza post-externare.abordare directă care se adresează în mod direct gravidelor. ci ca membri ai unui grup structurat într-un anumit mod. care reprezintă familia. . mamelor individual. nivel de grup . 3.dimensiunea economică = vizează alocarea unor ajutoare financiare şi materiale mamelor / cuplurilor care nu reuşesc să se autosusţină la momentul apariţiei copilului sau pe o perioadă de timp mai îndelungată. mamelor. autoînţelegere. cuplurilor asistentul social din instituţiile perinatologice utilizează două forme de abordare: . ca o premisă a refacerii capacităţii de funcţionare socială normală.). La toate cele 4 niveluri activitatea asistenţială are două dimensiuni principale: . conflicte intrafamiliale.6. 2. În munca directă cu gravidele /mamele asistentul social din instituţiile perinatologice încearcă să determine schimbări în atitudinile acestora faţă de propriile lor probleme şi să dezvolte capacitatea lor de rezolvare a problemelor.mamele beneficiază de suport nu ca persoane separate.). 94 . 4.5 Asistenţa socială a mamelor. lipsa spaţiului locativ etc. Aceste sarcini sunt realizate de către asistentul social în cadrul consilierii mamelor / cuplurilor. nivel comunitar . acordîndu-se acestora sprijin emoţional.dimensiunea psihosocială = se referă la munca desfăşurată cu mamele. În procesul de consiliere a gravidelor. În acest sens. Asistentul social va aborda problemele mamelor / cuplurilor la 4 niveluri: 1.se referă la munca cu grupuri de mame care au caracteristici comune (abuz de substanţe. dezvoltându-le capacitatea de conştientizare. familiile acestora. nivel familial . asistentul social din instituţiile perinatologice desfăşoară activităţi cu caracter educativ şi formativ. cuplurilor în cadrul instituţiilor perinatologice Procesul de asistenţă socială oferită în cadrul instituţiilor perinatologice reprezintă un ansamblu de activităţi profesionale prin intermediul cărora mamele / cuplurile pot beneficia de suport în vederea rezolvării sau ameliorării situaţiei lor. gravidelor.

gravidei. motivaţia: 4) conceptualizarea problemei: “Problema mea nu este de nerezolvat”.individuala . în vederea adaptării la o situaţie nouă sau neaşteptată Asistentul social din instituţiile perinatologice va presta mai multe tipuri de consiliere: Consiliere în criză (de ex. conştientizarea problemei: “Am o problemă!” sau “Cred că sunt într-o dificultate!”. acţionînd asupra mediului familial sau profesional. Asistentul social urmăreşte determinarea unor schimbări la nivelul gravidelor. familie. familiei presupune parcurgerea mai multor etape: 1)construirea unei relaţii. 6) selectarea strategiei: “Cred că această abordare m-ar ajuta şi sunt gata să o încerc”. familiei) există mai multe stadii ale consilierii: 1. 95 . problemei: 5) explorarea strategiilor: “Înţeleg că sunt câteva planuri de acţiune pe care pot să le încerc strategiilor: pentru a-mi ameliora situaţia”. implementarea: 8) evaluarea: “Deşi această abordare mi-a luat o parte din timp şi a solicitat efort. mamelor poate fi promovată în formă: . mamelor cu probleme în formă de sfaturi şi recomandări. Consilierea este un tip de activitate profesională a asistentului social orientată spre a oferi ajutor consultativ nemijlocit gravidelor.de grup Obiectivul general al consilierii gravidelor. Din perspectiva beneficiarlui (mamei. mamelor. gravidei.. Consilierea ca tip de activitate profesională a asistentului social orientată spre a oferi ajutor consultativ nemijlocit gravidelor. problemei: 2) construirea unei relaţii cu consilierul: “Cred că acest consilier mă poate ajuta”. 1)construirea 2) explorarea în adâncime a problemelor.. Consiliere postcriză (urmăreşte adaptarea la noua situaţie) Consilierea mamei. gravida infectată. gravida abuzată). 3) formularea soluţiilor alternative. mamelor constă în acordarea suportului solicitat de persoană.abordare indirectă care este orientată spre mediul gravidelor. consilierul: 3) motivaţia: “Cred că pot să-mi îmbunătăţesc situaţia!”. asupra grupului de prieteni sau vecini. Consiliere precriză (înainte de a efectua unor teste medicale). consider că a evaluarea: meritat”. Acestea sunt oferite în cadrul unor convorbiri în baza studierii preventive a problemelor cu care se confruntă femeia. mamelor. strategiei: 7) implementarea: “Această abordare mă ajută foarte mult!”.

Asistentul social care realizează consilierea mamei, gravidei, familiei în instituţiile perinatologice trebuie să posede următoarele atribute: atitudinea pozitivă şi necondiţionată; · abordarea cu sinceritate; · empatia Ascultarea activă (Receptare – Interpretare – Transmitere); Clarificarea; Parafrazarea; Reflectarea; Rezumarea.

El va administra următoarele tehnici ale consilieii:

Asistentul social –consilier este cea mai relevantă resursă pentru mamă, gravidă, familie: Dacă asistentul social nu poate asculta, persoana nu va putea vorbi Dacă asistentul social nu oferă încredere, persoana nu i se va destăinui Dacă asistentul social nu-i acordă suficient timp şi atenţie, persoana se va simţi frustrat Dacă asistentul social va cădea în capcane, persoana îl va manipula

Procesul de consiliere a gravidelor / mamelor se desfăşoară în câteva etape: 1. Stabilirea relaţiei Această etapă după durată nu este mare, dar, ca scop, este foarte importantă. Aici se stabileşte şi se consolidează încrederea gravidelor, mamelor în suportul pe care poate să-l ofere asistentul social. O astfel de predispunere va influenţa benefic succesul activităţii pe parcursul întregului proces de consiliere, precum şi impactul ei asupra situaţiei femeii. 2. Identificarea şi evaluarea problemei beneficiarului Pentru a putea stabili obiectivele intervenţiei este necesar de identificat nevoile şi resursele gravidelor, mamelor, precum şi de realizat o evaluare complexă şi corectă a acestora. La stabilirea obiectivelor intervenţiei se ţine cont de punctele tari ale gravidelor, mamelor şi se urmăreşte realizarea corelării dintre nevoi şi resurse, astfel încât în mod treptat beneficiarul să ajungă la o deplină funcţionalitate socială. Mama, viitoarea mamă are nevoie să i se prezinte multitudinea de soluţii posibile la problema cu care se confruntă, astfel încât el singur să poată alege soluţia care îi este cea mai convenabilă.
96

Asistentul social va gândi împreună cu gravidele, mamele etapele concrete prin care acesta va trebui să treacă pentru a putea îndeplini obiectivele alese. Este posibil ca femeia să se confrunte simultan cu mai multe probleme. Alegerea ordinii în care acestea se vor rezolva depinde de semnificaţia particulară conferită de către gravide, mame problemei date şi de gradul de disconfort resimţit de beneficiar vis-a-vis de această problemă. Se va începe cu rezolvarea cît mai rapidă a uneia dintre cele mai stresante probleme pentru femeie cu scopul de a-l încuraja pentru procesul de schimbare. Se vor ierarhiza nevoile beneficiarului, în funcţie de prioritatea acordată de către beneficiar respectivei probleme, dar şi de posibilitatea de intervenţie rapidă pentru soluţionarea ei. Se va crea o listă a priorităţilor beneficiarului şi alta cu durata estimată pentru intervenţie în problema respectivă. Din corelarea celor două liste rezultă ordinea în care intervenţia se va desfăşura. Într-o altă ordine de idei, în stabilirea obiectivelor intervenţiei, se va porni de la obiectivele generale cum ar fi: integrarea socială, adaptarea socială, etc. şi se va trece la obiectivele specifice de tipul: găsirea unei locuinţe pentru mama cu copil, plasarea temporară a mamei într-un centru maternal etc. Obiectivele specifice sunt strict delimitate de specificul cazului cu care se lucrează. Stabilirea obiectivelor intervenţiei permite alegerea strategiilor, metodelor, tehnicilor folosite în procesul de intervenţie. Multitudinea şi dinamica naturii problemelor cu care se confruntă gravidele, mamele în dificultate face necesară selectarea de către asistentul social, în acord cu beneficiarul, a unei probleme sau a unei părţi dintr-o problemă ca unitate de lucru, urmând ca celelalte probleme sau părţi din problemă să fie abordate pe parcurs. Focalizarea asupra problemelor persoanei care vizează securitatea socială a beneficiarului sunt semne distincte ale lucrului cu cazul. Acesta este un principiu fundamental în teoria managementului de caz, anume cel al integrităţii sistemice a intervenţiei. Un al doilea principiu este cel al abordării procesuale, stadiale a lucrului cu cazul. Prin acest principiu înţelegem abordarea pe etape, într-o ordine logică a secvenţelor intervenţiei. Procesul se repetă pînă cînd gravidele, mamele în dificultate ca sistem îşi regăseşte echilibrul şi îl poate menţine. Beneficiarul va accepta cu mai multă uşurinţă intervenţia dacă schimbarea îi este cerută în mod gradat, treptat. Considerentele după care se alege ordinea priorităţii problemelor ce vor fi abordate sunt: nevoile şi dorinţele reale ale gravidelor, mamelor în dificultate;

97

-

ceea ce este considerat de către asistentul social drept posibil la nivelul actual al

problemei; ceea ce instituţiile perinatale, care prestează servicii, au ca obiectiv să realizeze şi au

resursele necesare. Este posibil ca gravida, mama în dificultate să nu fie capabilă să distingă problema cu care se confruntă, implicaţiile personale ale acesteia şi/sau să nu dorească să-şi rezolve decât una dintre numeroasele probleme cu care se confruntă. Nu se recomandă să se abordeze de la primele întâlniri problema pe care asistentul social o consideră drept fie că cea mai gravă, fie ca sursă a altor probleme. La început se va aborda problema care, după opinia gravidelor, mamelor în dificultate, îl face vulnerabil cel mai mult, în faţa căreia el se simte cel mai anxios. Trebuie de ţinut cont de faptul că persoana care solicită asistenţă socială se află totdeauna în stare de stres, de disconfort sau chiar criză. Asistentul social va alege spre rezolvare problemele sau părţile problemei în ordinea indicată de propria judecată profesională. Totuşi, datorită subiectivităţii fiecăruia dintre noi, va exista tendinţa să demarăm procesul de ajutor cu acele probleme în soluţionarea cărora avem o experienţă mai bogată. Această strategie este corectă pentru început, deoarece demarează procesul de ajutor pe un teren relativ mai sigur şi, pe de altă parte, cîştigă încrederea beneficiarului prin succese parţiale obţinute rapid. Trebuie respinsă însă tendinţa de a interpreta relatările cu gravidele, mamele în dificultate prin prisma experienţei anterioare a asistentului social, fără a ţine cont de principiul unicităţii cazului. Acest principiu evidenţiază că nu pot exista în realitate două cazuri (probleme) identice, întrucât nu există în realitate două persoane identice, ori două contexte sociale identice. Nu în ultimul rând, în alegerea ordinii de desfăşurare a intervenţiei se va ţine seama de specificul serviciilor oferite de organizaţia din care face parte asistentul social. De aceea este foarte important ca asistentul social să cunoască cu precizie ce servicii anume oferă mamelor, gravidelor centrele perinatologice în care lucrează, ce tipuri de resurse şi în ce măsură este dispusă această agenţie să le mobilizeze. De aici rezultă principiul confidenţialităţii legat atât de natura problemelor cu care se confruntă gravidele, mamele în dificultate, cît şi de numele lor. Nerespectarea acestui principiu poate cauza gravidelor, mamelor în dificultate disfuncţionalităţi sociale legate de integrarea în grupul de apartenenţă şi în procesul de schimbare. Se poate ajunge la situaţia de compromitere a posibilităţii oricărei intervenţii ulterioare prin pierderea încrederii în asistentul social. Procesul de schimbare poate fi văzut ca un proces de ajutor acordat de către asistentul social beneficiarului. Este util de ştiut că folosirea termenului ajutor poate implica în relaţia asistentului

98

mama modalităţile concrete de aplicare a eventualelor soluţii. pierzându-şi autonomia personală. accentuându-se latura disfuncţională a personalităţii beneficiarului. asistenţa socială a familiilor care aşteaptă copii sau a celor în 99 . mamei de a face faţă. Explorarea soluţiilor alternative Rolul asistentului social la această etapă este de a indica posibilele alternative şi a explora împreună cu gravida. Dreptul gravidei. mamei. Asistenţa socială modernă cunoaşte două perspective de intervenţie: 1) în baza teoriei îngrijirii şi 2) în baza teoriei schimbării. dintre care unele pot crea un disconfort temporar. mamei despre această încălcare este obligatorie. de aceea el trebuie să suporte un dublu proces de suport . Obiectivele asistenţei sociale acordate din perspectiva teoriei îngrijirii sunt: asigurarea independenţei gravidei. mamei aflate în dificultate. mamă şi acesta pierde încrederea în asistentul social. 4. Sarcinile trebuie stabilite în conformitate cu posibilităţile de creştere ale gravidei. înştiinţarea gravidei. 3. mamei. pregătindu-l pentru sarcini din ce în ce mai dificile. cît şi un proces de schimbare a situaţiei sale sociale. alegerea soluţiei la problema sa îi aparţine. Alegerea soluţiei de către asistent social în locul beneficiarului poate avea următoarele consecinţe: Soluţia se dovedeşte a fi insatisfăcătoare pentru gravidă. Alegerea strategiilor de intervenţie Intervenţia asistentului social din instituţiile perinatale are drept scop ameliorarea funcţionalităţii sociale a gravidei. precum şi consecinţele aplicării fiecăreia. împreună cu alegerea ordinii desfăşurării intervenţiei. Beneficiarul aflat în nevoie este în imposibilitatea de a-şi rezolva singur problemele cu care se confruntă. Soluţia se dovedeşte satisfăcătoare pentru beneficiar şi aceasta devine dependentă de asistentul social din instituţiile perinatale. Aceeaşi situaţie permite şi încălcarea dreptului gravidei. Beneficiarul are dreptul la auto-determinare. dar în acelaşi timp sunt urgente pentru acesta. mamei la auto-determinare poate fi încălcat numai atunci când acestea aleg un curs al evenimentelor cu un înalt grad de pericol social sau individual. El trebuie să-şi asume responsabilitatea de a face faţă acestor sarcini.din partea familiei şi comunităţii. Beneficiarul trebuie să facă faţă multor sarcini.social cu beneficiarul o stare de disconfort la acesta din urmă. Uneori asistentul social poate prelua unele sarcini care depăşesc competenţele gravidei. mamei la confidenţialitate.

gravidele încearcă să identifice cauzele potenţiale ale eşecului în realizarea unei sarcini şi să planifice măsuri de evitare şi corectare. gravidele îşi exprimă sentimentele pe marginea unei probleme emoţionale. Alegerea efectivă a strategiilor de intervenţie se realizează pornindu-se de la modelul în care ne aflăm în situaţia de faţă. politici sociale la nivel raional şi naţional. care nu a fost discutată suficient. 6 Schimb pozitiv: Mamele. Pe lîngă experienţa practică. o planificare pe termen lung. 3 Identificarea obstacolelor: Mamele. 5 Împărtăşirea sentimentelor: Mamele. De exemplu. reieşind din particularităţile cazului concret. 2 Planificarea procesului: Este planificarea detaliilor unei activităţi deja acceptate. stabilirea strategiilor de intervenţie vizează modificări în structura unor instituţii. părinţii discută soarta copilului lor născut cu disabilităţi. De exemplu. un dublu aspect: schimbarea la nivelul individului pentru a realiza o buna funcţionare a beneficiarului (lucrul centrat pe gravidă şi / sau mamă) şi adaptarea mediului social la nevoile mamei şi copilului. În perspectiva schimbării la nivelul mediului social. 5. gravidele sunt rugaţi să dezvăluie ceea ce le place sau consideră atractiv pentru ceilalţi. 4 Exprimarea afecţiunii. la rîndul ei. oferirea îngrijirii şi protecţiei sociale pentru nounăscuţii cu probleme de sănătate şi celor abandonaţi în secţiile perinatologice etc Teoria schimbării vizează. La această etapă are loc planificarea acţiunilor. la nivel de ONG. Accentul este pus pe crearea posibilităţii femeilor pentru exprimarea sentimentelor. părinţii împreună cu asistentul social şi medicii stabilesc un regim de activităţi cotidiene pentru copil. modificări în percepţia socială a unui anumit beneficiar. Metodele folosite vor fi: lucrul în grup. Strategiile de intervenţie se aleg în funcţie de obiectivele avute în vedere. asistentul social are nevoie de creativitate în găsirea soluţiei optime. Acordul între beneficiar şi asistentul social 100 . dinamica relaţiilor dintre nevoi şi resurse şi lista de priorităţi pentru intervenţie. intervenţia la nivelul administraţiei publice locale.care s-a născut recent copilul. competenţe în managementul schimbării şi abilităţi de intervenţie. Asistentul social care activează în instituţiile de perinatologie va utiliza diferite forme de planificare: 1 Planificarea generală: O activitate este planificată „de la zero” ca răspuns la o necesitate.

Se vor negocia cu beneficiarul termenele unui nou acord ori de cîte ori cel anterior este încălcat. Intervenţia efectivă şi monitorizarea Nerespectarea termenelor acordului de către gravidă. moral. nu are pentru ce-l ierta sau pedepsi. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale (protocol clinic) Programul de asistenţă medico-socială oferă femeilor gravide (familiilor) aflate în dificultate posibilităţi de cunoaştere şi de acces la servicii specializate de asistenţă socială. 6. 7. persoanele şi grupurile vulnerabile de a influenţa politicile sociale. mamelor are ca scop evaluarea gradului de respectare a acordului stabilit între asistentul social şi beneficiar. Monitorizarea gravidelor. 6. 101 . Ele pot fi puse în evidenţă prin urmărirea unor indicatori care ţin de starea femeii. Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor procesului de schimbare se face la fiecare etapă. în concordanţă cu specificul acesteia. consiliere. mobilizează comunitatea. psihoterapie. Ce anume a perceput femeia ca pozitiv în procesul de consiliere. care au fost lipsurile sesizate de mamă. Cel mai important obstacol care poate apărea într-o intervenţie este lipsa de motivaţie a beneficiarului de a realiza schimbarea. Evaluarea procesului de asistenţă trebuie să apară ca o reacţie de răspuns din partea beneficiarului prin răspunsuri la întrebări despre cît anume l-a ajutat procesul de consiliere şi în ce mod. gravidă în timpul procesului de consiliere. furnizează ajutor financiar. Lipsa de experienţă a femeilor de a face faţă situaţiei cu care se confruntă poate fi parţial corectată prin jocuri de rol organizate cu participarea asistentului social şi a beneficiarului. Rezolvarea sau nerezolvarea sarcinilor de către beneficiar nu este problema asistentului social. Aceştia sunt indicatori ai calităţii vieţii. iar pedeapsa diminuează stima de sine. Iertarea încurajează continuarea nerezolvării sarcinilor. mamă nu trebuie să atragă pedeapsă din partea asistentului social. material. Evaluarea rezultatelor procesului de schimbare Procesul de schimbare se realizează ca un proces treptat pe parcursul unui şir de etape şi paşi în vederea consolidării potenţialului beneficiarului de autodeterminare. dar nici scuzele nu trebuie acceptate. A-l motiva pe beneficiar constituie o direcţie principală a eforturilor asistentului social. le orientează la înţelegerea şi utilizarea cadrului legislativ de protecţie socială.Asistentul social trebuie să negocieze cu beneficiarul un acord foarte explicit şi realist. Planul desfăşurării procesului de schimbare trebuie detaliat pe sarcini astfel încît beneficiarul să ştie care sarcini are de realizat în viitorul imediat şi care în etapele ulterioare.6. ce sugestii ar avea pentru a perfecţiona activitatea de consiliere. Procesul de schimbare este un proces care antrenează ample modificări în viaţa mamei.

stresante sub aspect economic. inclusiv analiza condiţiilor de trai şi relaţiilor interpersonale. economia surselor bugetare atât ale instituţiei medicale. Asistenţa medico-socială în timpul sarcinii şi după naştere include unele etape în dependenţă de problemele (circumstanţele) constatate în fiecare caz concret: • Identificarea femeilor gravide (familiilor) care pot constitui obiectul activităţilor de asistenţă socială prin stabilirea de către medicul de familie. Diagnosticul problemelor medico-sociale se realizează prin implicarea specialiştilor în asistenţa socială care activează în cadrul centrelor perinatale. precum şi în centre statale sau neguvernamentale acreditate în prestarea serviciilor de asistenţă socială. fapt. cât şi ale familiilor. morbiditate şi mortalitate perinatală. Asistenţii sociali dispun de metodologii speciale care includ o multitudine de aspecte privind statutul social al gravidei (lăuzei) şi familiei ei. psihologic sau moral.In cadrul altor programe se înscriu şi activităţi de prevenire a unor situaţii de viaţă dezechilibrate. care permit în baza problemei depistate să elaboreze modalităţi individualizate de soluţionare a ei. • Diagnosticul problemelor de ordin medico-social la femeile gravide (lăuzele) în dificultate. 102 . medicul obstetrician sau moaşă a unor circumstanţe psihosociale la pacientele supravegheate. cu care ele se confruntă sau se pot confrunta. care va contribui la sporirea eficacităţii şi eficienţei asistenţei perinatale prin prevenirea unor tentative de întrerupere a sarcinii nedorite în termen avansat de către pacientă. În cazul constatării unui risc perinatal determinat de factori medico-sociali lucrătorii medicali antrenaţi în acordarea asistenţei perinatale pot să utilizeze elemente de psihoterapie pentru a ajuta pacienta să participe în soluţionarea situaţiei de criză psihosocială în care aceasta se află la moment. • Realizarea programelor de măsuri personalizate de suport şi de protecţie psihosocială a femeilor gravide (lăuzelor) în dificultate Supravegherea dinamică a gravidei va prevedea posibilitatea medicului de familie (medicului obstetrician. moaşei) de a colabora cu asistentul social pe tot parcursul sarcinii şi după naştere. În prezent pot fi mai frecvent utilizate 2 forme de soluţionate a prolemelor medico-sociale inclusiv în perinatologie: Psihoterapia (tratamentul direct): modalitatea asistenţială centrată individual pe persoana clientului (femeia gravidă. instituţiilor specializate subordonate MMPSF. infantilă şi maternă. lăuza) care va beneficia de susţinere psihologică pentru ai dezvolta capacitatea de înţelegere de sine şi de evaluare a propriei situaţii. minimalizarea riscului de abandon infantil.

inclusiv prin mobilizarea comunităţii. aceste programe sunt orientate la reintegrarea socială a beneficiarilor. juristul. etc. fapt. de muncă. va include medicul de familie / moaşa. Intervenţiile asistenţiale este necesar a fi realizate de către o echipă multidisciplinară care.1 din Chişinău. Modalitatea în cauză de soluţionare a problemelor medico-sociale este raţional a fi realizată de către specialiştii în asistenţa socială. în primul rând. Concomitent. • Consolidarea rezultatelor obţinute în asistenţa socială acordată familiilor social vulnerabile În multe cazuri. care este creată reieşind din specificul localităţii. după soluţionarea problemei medico-sociale în timpul sarcinii sau după naşterea copilului. 103 .Socioterapia (tratamentul indirect) este axată pe mediul în care activează clientul (familial. La etapa de suspiciune a sarcinii lucrătorul medical. alţi specialişti. psihologul. Pentru beneficiarii săi. asistentul social din maternitate / asistentul social comunitar. Algoritmul acţiunilor de suport medico-psiho-social în timpul sarcinii (pentru asistenţii sociali) În anul 2007. explicând că este momentul de a face o vizită medicului specialist pentru a confirma sau exclude sarcina.).7. în cadrul unui atelier de lucru (focus-grup) la care au participat asistenţi sociali care activează în diferite instituţii şi organizaţii din municipiul Chişinău şi medici obstetricieni din SC CPM SCM nr. care impune specialiştii în asistenţa socială să-şi orienteze eforturile la căutarea posibilităţilor de susţinere continuă a beneficiarilor. medicul obstetrician din maternitate. va programa vizita pentru consultaţia medicală. în unele familii continuă să persiste riscul de recidiv al ei. la necesitate.. educaţional. asistentul social va recomanda femeii/cuplului un comportament mai responsabil. medicul neonatolog. Persoana-cheie în monitorizarea cazurilor cu probleme medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere este asistentul social. de grup. în dependenţă de caz.1 a fost elaborat un algoritm al asistenţei medico-psihosociale pentru beneficiarele cu sarcină nedorită. Protocolul Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale a fost inclus în Suplimentul la Ghidul Naţional de Perinatologie (2006) şi a fost testat în cadrul proiectelor realizate în cadrul Secţiei Consultative a CPM SCM nr. asistentul social poate oferi informaţiile necesare privind programul de lucru al medicului la care va referi femeia şi. Pentru asigurarea unui suport psiho-social cât mai adecvat şi oportun beneficiarii vor fi plasaţi în reţeaua de instituţii şi organizaţii-partenere. 6.

femeia/familia aflată în dificultate necesită suport psihologic care este oferit de asistentul social. sănătăţii mamei şi copilului. în special prin intermediul cabinetelor sănătăţii reproducerii unde cuplurile vor benefica de consiliere privind metodele mai raţionale de contracepţie. În acest scop vor fi utilizate posibilităţile oferite de programele de stat privind planificarea familiei. regulamentele în vigoare prevăd oportunitatea de întrerupere a cursului sarcinii pentru categoriile social dezavantajate ale populaţiei gratis. În cazul constatării unor indicaţii medico-sociale. Concomitent categoria respectivă de pacienţi vor benefica şi de mijloace anticoncepţionale gratis reieşind din posibilităţile existente ele sistemului 104 . femeia are dreptul să decidă întreruperea cursului sarcinii. lucrătorul medical. în special daca aceasta nu a fost planificată. lucrătorul medical sau psiholog pentru elaborarea de către cuplu a deciziei privitor la perspectiva sarcinii. În ambele cazuri componenta suportului psiho-social este foarte importantă şi ea urmează să fie asigurată de asistentul social. iar întreruperea sarcinii după termenul de 12 săptămâni de gestaţie poate fi efectuată doar prin decizia unei comisii speciale abilitate. în condiţiile asigurărilor obligatorii de sănătate. şi de psiholog. După naştere sau după întreruperea sarcinii Algoritmul prevede implicarea obligatorie a asistentului social în acţiuni de prevenire a sarcinii nedorite la beneficiari în viitor. în dependenţă de termenul de gestaţie confirmat. O atenţie deosebită se va acorda asigurării condiţiilor necesare pentru dezvoltarea şi creşterea viitorului copil. Se vor prevedea două scenarii de evoluţie a evenimentelor: sarcina dorită şi sarcina nedorită. Pe tot parcursul perioadei antenatale şi după naştere misiunea asistentului social constă în monitorizarea statutului social al familiei . sarcina fiind în final nedorită. Asistentul social va recomanda femeii gravide ca intervenţiile de întrerupere a cursului sarcinii sa fie efectuate în cadrul instituţiilor medicale acreditate pentru asemenea gen de servicii medicale.După confirmarea sarcinii. precum şi întreprinderea măsurilor de reducere a impactului factorilor psihosociali asupra evoluţiei sarcinii. iar la necesitate. Reabilitarea medicală şi psihologică a femeilor care au suportat întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medico-sociale are specificul său şi uneori este necesar de a fi efectuată de către specialişti cu o pregătire specifică.beneficiar. În cazul sarcinii dorite precum şi în cazul când diagnosticul de graviditate a fost stabilit în termeni mai mari de 22 săptămâni gestaţie. În cazurile de sarcină nedorită. algoritmul prevede referirea beneficiarului în cadrul sistemului de îngrijiri antenatale conform programului de îngrijiri perinatale susţinut de stat. pentru aceasta fiind antrenate toate mijloacele posibile prin implicarea instituţiilor şi organizaţiilor partenere din reţea.

ca familia să conştientizeze responsabilitatea privind asigurarea condiţiilor minim necesare pentru evoluţia fără pericol a sarcinii şi pentru dezvoltarea adecvată a viitorului copil. care ar putea fi condiţionate de problemele sociale cu care 105 . moaşa) în comun cu asistentul social comunitar. Faptul că femeia / cuplul la moment se confruntă cu diferite probleme de ordin psiho-social nu înseamnă în mod automat că sarcina este „contraindicată”. Este mult mai important faptul. asistentul social poate veni în sprijinul familiilor tinere aflate în dificultate cu informaţii şi soluţii pentru depăşirea situaţiilor critice pentru a minimaliza riscurile de sănătate pentru mamă şi copil. La etapa preconcepţională.de sănătate. Monitorizarea femeilor /cuplurilor care au suportat riscuri sociale în timpul sarcinii urmează a fi efectuată în afara gravidităţii de o echipă întreagă de specialişti: lucrători medicali (medicul de familie.

consult preconcepţional) Suspiciune la sarcină Informare Confirmarea termenului de sarcină Sarcina planificată Suport psihosocial Sarcina dorită Sarcina nedorită Termen > 21 săptămâni de sarcină Termen mic de gestaţie (< 12 săpt.) Sarcina neplanificată Supraveghere medicală antenatală Suport psihosocia l Naşterea Termen 12-21 săptămâni de sarcină Suport psihosocia l Perioada postpartum (îngrijiri pentru copil) Suport psihosocia l Supravegherea antenatală + investigaţii pentru întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medico-sociale Comisia specială a Direcţiei Sănătăţii Spitalizare în maternitate pentru întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medico-sociale Avort la cerere Întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medicosociale Reabilitarea medicală şi psiho-socială Contracepţia 106 .Algoritmul suportului medico-social în timpul sarcinii (pentru asistenţii sociali) Planificarea familiei (contracepţia.

handicapul infantil de rând cu abandonul copiilor continuă să prezinte fenomene medico-sociale grave. Stabilirea unui risc social (risc de abandon infantil. că îngrijirile medico-sociale în timpul sarcinii şi după naşterea copilului nu au o continuitate eficientă. Algoritmul continuităţii asistenţei medico-sociale în cadrul îngrijirilor perinatale După declararea sarcinii de către femeia însărcinată. După externarea din maternitate sau secţiile neonatal-pediatrice nou-născutul bolnav (sau cu sechele) este transmis în cadrul sectorului medical primar. unde nu sunt suficient de bine dezvoltate serviciile pentru recuperarea medico-socială a copiilor de vârstă fragedă (0-3 ani). având ca scop reducerea riscurilor de sănătate şi sociale pentru mamă şi copil până la naştere. Programul personalizat va fi elaborat şi realizat de către echipa multidisciplinară care va plasa beneficiarul în reţeaua de suport psihosocial.). Cea mai optimală variantă a suportului este ca acesta să fie oferit în timpul sarcinii. femeia gravidă este referită la asistentul social sau psiholog pentru concretizarea diagnosticului. medicul de familie. sănătos şi să crească într-un mediu sigur. pentru ca. psihologic. perioada de aflare în maternitate şi primii 3 ani de copilărie. juridic. care include organizaţii şi instituţii partenere. Problema a devenit mai actuală în ultimul deceniu după realizarea reformei asistenţei medicale primare cu trecerea la medicina de familie şi separarea sectorului spitalicesc de cel ambulatoriu.familiile în cauză se confruntă la moment. în special de prematuritate. alocaţia pentru naşterea copilului. determinate mai frecvent de afecţiuni perinatale. Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere Pentru Republica Moldova. Nou-născuţii cu risc de handicap infantil (prematuritate. etc. inclusiv municipiul Chişinău. alte afecţiuni neonatale grave) continuă îngrijirile medicale la etapa a doua în cadrul 107 . în final. precum şi de unele probleme sociale cu implicaţii serioase de ordin medical. economic. copilul să se nască dorit. se constată. Analiza minuţioasă a situaţiei a constatat că în ţara noastră este necesară crearea unui sistem de asistenţă medico-socială continuă pentru mamă şi copil la nivel de comunitate. etc.) va presupune includerea familiei într-un program personalizat de susţinere psihosocială suplimentar la suportul de care poate beneficia fiecare femeie gravidă în cadrul sistemului public de protecţie socială (concediul de maternitate. în special de grad sever. etc. În cazul constatării acestora. 6. maladii congenitale. medicul obstetrician sau moaşa vor utiliza criteriile de identificare a circumstanţelor psihosociale în timpul sarcinii. etico-moral. handicap infantil.8. care ar include îngrijiri în perioada antenatală. În rezultat.

Algoritmul continuităţii asistenţei medico-sociale în cadrul îngrijirilor perinatale

Familia fără riscuri medico-sociale

Sistemul de îngrijiri antenatale

Familia cu riscuri medicosociale (handicap infantil, abandon sau instituţionalizarea copilului…)

Susţinere în cadrul sistemului public de protecţie socială

Naşterea

Susţinere în cadrul sistemului public de protecţie socială

Copil sănătos

Copil bolnav cu risc de handicap

Riscul de abandon sau instituţionalizare

Familia biologică

Intervenţii personalizate de susţinere psiho-socială (echipa multidisciplinară, reţea de suport)

Etapa a II de îngrijiri , secţiile neonatalpediatrice ale centrului perinatologic (investigaţii, tratament)

Susţinere în cadrul sistemului public de protecţie socială

Centrul de plasament

Centrul de monitorizare şi recuperare a coliilor de vârstă fragedă
108

Intervenţii personalizate de susţinere psiho-socială (echipa multidisciplinară, reţea de suport)
- prematuritate, în special grad sever, - maladii congenitale - alte afecţiuni neonatale grave

Declararea sarcinii la medicul de familie, obstetrician, moaşă, asisetnt social

Criterii de identificare a riscurilor medico-sociale

secţiilor neonatal-pediatrice ale centrului perinatologoc. La etapa în cauză sunt activ antrenaţi şi alţi membri ai echipei, asistentul social şi psihologul, pentru acordarea asistenţei psihosociale în susţinerea familiei, eforturile fiind orientate la prevenirea abandonului infantil. După externarea din staţionar, copilul bolnav va continua un tratament de reabilitare în cadrul Centrului de monitorizare şi recuperare a copiilor de vârstă fragedă. Un accent deosebit se va pune pe educaţia parentală, părinţii fiind instruiţi cum să îngrijească copilul bolnav la domiciliu, colaborând cu lucrătorii medicali. Supravegherea dinamică a copilului va prevedea modificarea programului individualizat de tratament în dependenţă de rezultatele terapiei de recuperare. În cazul menţinerii unui risc de abandon infantil sau de instituţionalizare după naşterea copilului (inclusiv şi copil născut sănătos) fără a avea impactul dorit de la intervenţiile de susţinere la etapa antenatală (consilierea, lucrul cu partenerul şi/sau cu părinţii, mobilizarea persoanelor apropiate şi/sau a comunităţii, oferirea unui loc de trai şi întreţinere în centrul maternal, etc.), acţiunile de susţinere psihosocială continuă, accentul fiind pus pe dezvoltarea ataşamentului mamei/familiei faţă de copilul nou-născut, inclusiv prin încurajarea alimentaţiei naturale. În cazuri excepţionale copilul va fi instituţionalizat pentru o perioada de timp într-un centru de plasament ca alternativă abandonului legalizat, perioadă în care se va lucra activ cu părinţii şi rudele pentru a integra copilul în familia biologică. Echipa multidisciplinară din maternitate va colabora activ la toate etapele cu organele administraţiei publice locale responsabile de respectarea drepturilor copilului, care sunt principalul partener în cadrul reţelei de suport social.

109

6.9. Problema abandonului infantil în maternitate Axioma „cu cât mai precoce se stabileşte existenţa unei probleme, cu atât mai mari sunt şansele de a găsi oportun soluţia corectă” este indiscutabil valabilă şi pentru problematica medico-socială în perinatologie. Astfel, cu cât mai devreme se stabileşte existenţa unor riscuri de sănătate pentru mamă sau viitorul copil, cu atât probabilitatea de a întreprinde careva intervenţii adecvate şi oportune pentru a reduce aceste riscuri este mai reală. Unul din cele mai frecvente riscuri sociale în timpul sarcinii este riscul de abandon sau instituţionalizare a viitorului nou-născut, care, în acelaşi timp, poate fi minimalizat la maximum în cazul includerii beneficiarilor în programe individualizate de prevenire, fapt, demonstrat şi la etapa testării protocolului „Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale”. Din aceste considerente am decis de a analiza eficacitatea intervenţiilor de suport psihosocial anume în categoria respectivă de beneficiari - familiile cu risc de abandon infantil. Abandonul infantil reprezintă unul din fenomenele sociale cele mai grave, înregistrat în majoritatea instituţiilor medicale de profil obstetrical - pediatric, inclusiv în Republica Moldova. Studiul „Abandonul copiilor în Republica Moldova” realizat de guvern cu suportul UNICEF a examinat fenomenul abandonului infantil în cadrul instituţional specific pentru ţara noastră, evidenţiind incapacităţi importante ale sistemului de protecţie a copilului, lipsa unui cadru multidisciplinar şi intersectorial integrat cu accent pe flexibilitatea politicilor şi practicilor de asistenţă a copilului şi familiei în situaţii de risc. Majoritatea cazurilor de abandon infantil în Republica Moldova – 62,6 %, sunt înregistrate în instituţiile medicale: maternităţi şi spitale /secţii pediatrice. Maternitatea este prima posibilitate de abandon a nou-născutului. Riscul de abandon este deseori ignorat, gravidele din categoria de risc nu se adresează pentru îngrijiri antenatale, nu sunt instruite şi pregătite în privinţa naşterii şi ataşamentului faţă de viitorul nou-născut. Actualmente, în lume principala cauză a abandonului este sărăcia şi mizeria socială. Pentru Republica Moldova abandonul copiilor mici constituie o realitate dură. Conform studiului „Abandonul copiilor în Republica Moldova” realizat în anul 2003, majoritatea cazurilor de abandon sunt înregistrate în instituţiile medicale, ponderea cea mai mare revenind categoriei de vârstă de la 0 la 4 zile – 36,9%, care se referă la perioada aflării copiilor în maternităţi. La nivelul politicii de stat, problema copilului abandonat este vizată de o serie de acte legislative şi normative. Copilul abandonat este inclus în categoria largă a copiilor aflaţi în

110

până la 0. Aceste femei de obicei se confruntă cu situaţii psihosociale dificile.nu au locuinţă. cum ar fi: . . evită să-şi 111 .au fost molestate. . al căror model familial nu funcţionează. de lipsă de preocupare pentru soarta acesteia. .nu şi-au dorit copilul. de neacordare a îngrijirilor necesare.dificultate. abandonul este definit ca o acţiune de părăsire a unei persoane.au mulţi copii. . În aspect psihologic.sunt respinse de către familiile lor. iar în anul 2009 s-a redus semnificativ . . inclusiv abandonaţi în antecedente. Mamele cu intenţie de abandon preconcepută care provin din oraşe mici sau din mediul rural preferă să nască în oraşe mari. .35 la sută. Din punct de vedere medical. abuzate în copilărie. cu o dinamică pozitivă în ultimul deceniu. până la lipsa responsabilităţii (oligofrenie. fapt explicat prin dorinţa lor de a evita prejudecăţile comunităţii din care fac parte. Se diferenţiază două categorii de circumstanţe care determină mamele să abandoneze: I. în municipiul Chişinău în anul 2007 indicatorul abandonului infantil în maternităţile municipale a constituit circa 0. copilul poate fi considerat abandonat dacă rămâne într-o unitate medicală mai mult de două săptămâni peste timpul necesar acordării îngrijirilor specifice. iar în această perioadă nu este îngrijit sau vizitat de către părinţii săi. ultimul fiind definit ca şi „…copil privat temporar sau permanent de mediul său familial…”. părăsind spitalul imediat ce starea lor o permite.provin din familii destrămate. Conform datelor disponibile la moment. În Republica Moldova ponderea copiilor nou-născuţi abandonaţi este mult mai mică de un caz la sută. Aceste mame îşi exprimă la internare intenţia de abandon. Femeile gravide sau mamele îşi susţin foarte categoric motivaţia şi nu renunţă la ideea de a abandona copilul şi atunci este aproape imposibil a le convinge să-şi schimbe decizia. . Intenţia de abandon preconcepută. de obicei nu îşi dau identitatea corectă.au un grad redus de percepţie şi de înţelegere. Astfel. Profilul gravidei în situaţie de risc de abandon. retard psihic). .04 la sută din naşteri . orice situaţie care duce la ruperea relaţiilor afective poate fi tratată ca abandon.provin din familii nomade.se află într-o situaţie socială de sărăcie extremă.

care nu au o atitudine clară.pierderea unui susţinător. prematuritate. încearcă să-şi reglementeze situaţia. acuzând insecuritatea lui la domiciliu. . .lipsa actelor de identitate şi dificultatea obţinerii acestora. tuberculoza. . care poate fi temporar sau se poate permanentiza: . îngrijirii propriului copil sau măcar pe cea a întocmirii certificatului de naştere pentru acesta. . O categorie specifică de femei cu risc de abandon sunt mamele adolescente. Există şi unele situaţii particulare ce conduc la abandon. au o atitudine rece şi indiferentă. Copilul este abandonat sub influenţa unor evenimente de moment (abandon impulsiv. patologie neuropsihică. cer sfatul personalului medico-social. refuză să-l alăpteze. deoarece nou-născutul a fost deja părăsit. .constatarea că este părăsită de partener. II. De multe ori ele nu cunosc serviciile sociale la care au acces şi nu mai pot fi contactate de către asistenţii sociali din spital. dacă acesta le este adus. Fără a detalia evoluţia sarcinii nedorite la minorele gravide şi anturajul lor psihologic. dar pe parcurs renunţă sub influenţa unor evenimente. Se referă la mamele care au un comportament ezitant. Majoritatea adolescenţilor nu au competenţă parentală.probleme de sănătate ale copilului care prelungesc spitalizarea sau impun internări repetate. infecţia HIV. sau. a partenerilor sau părinţilor lor privitor la soarta viitorului copil. În acest caz.starea de sănătate a unui membru al familiei care este considerat ca fiind periculos şi mama abandonează temporar copilul. Mamele percep abandonul ca pe ceva permis şi nu au responsabilitatea creşterii. fără premeditare). lipsa încălzirii sau a altor facilităţi necesare pentru o bună îngrijire a copilului. este evidentă problema acestor mămici. cum ar fi: . depresii post-partum. Tendinţa idealizării rolului de părinte 112 .mama minoră.starea de sănătate a copilului: malformaţii congenitale. . . boli cu transmitere sexuală.privească copilul.violenţa conjugală. . prevenirea abandonului este aproape imposibilă.sezonul rece. .dependenţa în familie (unul sau ambii părinţi) de alcool sau de droguri. care nu mai vrea să recunoască copilul şi să-i susţină. . De obicei.evacuarea din locuinţă.starea de sănătate a mamei: probleme psihice. Situaţii neprevăzute.

impune cooperarea eforturilor nu numai ale specialiştilor în protecţia socială. O atenţie deosebită se va acorda mamelor cu risc de abandon în dezvoltarea ataşamentului faţă de copilul nou-născut – misiune. a tuturor structurilor de stat interesate. în altă situaţie. neexperimentate. are şansa de a fi adoptat mai degrabă după transferul lui în centrul de plasament. La această etapă abandonul poate fi prevenit dacă se obţine o atitudine de suport şi din partea familiei sau partenerului mamei aflate în dificultate. Este demonstrat impactul implementării sistemului rooming-in din maternităţi în reducerea riscului de abandon. fapt care îi mai oferă o şansă ca mama să-şi schimbe decizia de a-l abandona după naştere sau. destul de dificil de realizat. precum şi a întregii comunităţi. Aflarea mamei împreună cu nou-născutul în acelaşi salon influenţează pozitiv asupra calităţii relaţiei mamă-copil. că deşi mamele sunt împreună cu copiii lor. societăţii civile. în abordarea acestei probleme cu găsirea de soluţii adecvate pentru diferite situaţii de abandon sau risc de abandon al copilului. concomitent cu eforturile de prevenire. Misiunea specialiştilor care oferă servicii medico-sociale femeilor gravide decise categoric să-şi abandoneze copilul. însă este important. Dimensiunea fenomenului.poate duce la raportări eronate şi la pierderea încrederii în sine pentru unele persoane tinere. ci şi ale lucrătorilor medicali din centrele perinatale şi din cadrul sectorului medical primar. fiind determinată de realităţile social-economice actuale. uneori. constă şi în mobilizarea tuturor serviciilor interesate pentru a asigura naşterea unui copil sănătos. personalul medical să aibă suficientă încredere pentru a le lăsa să se ocupe de nou-născuţi. În centrele perinatologice din Republica Moldova problema implementării sistemului rooming-in poate fi considerată ca fiind soluţionată. psihologului sau asistentului social poate fi decisiv. în care rolul personalului medical. 113 .

. Sarcina nedorită: aspecte psihosociale.. 2. J. Sănătate Publică . CALASS.1. nr. Conf.. Revista de cercetare şi intervenţie socială. Şişcanu D. M. Tipografia Centrală. 39-43 6.. 2005. 152 p. Viaţa Medicală. Eţco C.. O. 2009 . Chişinău. Marselle.. Protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică. vol. 16. 3 . Filippi. Problematica medico-socială în perinatologie: vulnerabilitatea socială.. Bioetică... Les problèmes médico-sociales en périnatologie: l’abandon infantile. Sănătate Publică. Neilson J. 2006 5. Economie şi Management în Medicină. 2008 7. 5. ed.. 2/2007.M. nr. 64 p.3.. A Guide to Effective Care in Pregnancy and Childbirth. Şişcanu D.. Borghi. Economie şi Management în Medicină. Şişcanu D. mater. 39-49 18.. Guvernul Republicii Moldova / UNICEF. Eţco C. 140p 14.. Şişcanu D. Codreanu T. Iaşi. 2009. 2 (11). ştiinţe medicale. Les enfants abandonnés de la Mythologie. 2002 2. Iaşi. Consilierea gravidei şi a tinerelor mame.Bibliografia: Cojocaru Şt. Renfrew M. Dombici Iuliana şi coaut.. 2006 12. Şişcanu D. Chişinău. 15.. 2007 20. Eţco C.. V. Economie şi Management în Medicină. Mills.Cuza”.. nr. 368(9546):1535-41 13. Savin V. Graham.. Pevenirea abandonului copiilor. Buletin de Perinatologie. Şişcanu D. Aspecte medico-sociale ale asistenţei antenatale în municipiul Chişinău. Ed. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale.. D. Supliment la ghidul C Naţional de Perinatologie. Koblinsky. Eţco C. mat.. Studiul determinanţilor medico-sociali ai accesibilităţii îngrijirilor antenatale. Le support psychosocial dans la périnatalogie: l’impact sur les risques sociaux et de santé... 2006. Sănătate Publică şi Management în Medicină.. 167 p.6.I. Detrerminanţii psiho-sociali ai sănătăţii la etapa îngrijirilor perinatal.. Abandonul copiilor în Republica Moldova.. Eţco C. 2004. 11.. Abandonul maternal. Encyclopedie de la langue francaise... „Suportul psihosocial în cadrul îngrijirilor perinatale”.. Maternal health in poor countries: the broader context and a call for action. materialele Congresului XVII al ALASS. Dilion M. 114 . Eţco C. Şişcanu D.2004/ Iaşi: Lumen/ ISSN: 1583-3410 pp: 390 – 401 10. htm. Eţco C. Dondiuc Iu. W. Bucureşti. 2007 17. Şişcanu D. 69 p. 1999 4. 2004. Aspecte actuale în managementul riscurilor de sănătate şi sociale în cadrul îngrijirilor perinatale.4. Suportul medico-social în prevenirea abandonului infantil la etapa perinatală.. Sănătate Publică. Lumen. Cheianu D. Ed.. pag. Bruxeles.. 2006. 2007. Lancet. Lhoneux Magali et Trokart Caroline. Ghidul A Naţional de Perinatologie: Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale. Cheianu D. Şişcanu D. Şişcanu D. Rusu L. Eţco L. Chişinău. Keirse M. C. Ghidul B Naţional de Perinatologie: Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. 2. htm. Helander Einar. Ronsmans. Ed.. Chişinău. Andrei I. pag. p. Eţco C.. Şişcanu D. A. L’abandon d’enfants dans l’Histoire. 3. Chişinău. Strategii pentru România. Campbell.. 2007. nr. 19. Osrin.J. Universitatea „Al. 1. Chişinău.132 9. Oxford: Oxford University Press. 2008 8. Ghid pentru asistenţii sociali. nr.. Chişinău.. Doroş A... Enkin M..

.21. 2008.. Vulpeanu Iu. Universitatea „Al. vol.ro 115 .2004/ Iaşi: Lumen/ ISSN: 1583-3410 pp: 591-601/ www.I. Prevenirea abandonului infantil în cadrul îngrijirilor perinatale: aspecte medico-sociale. 22. Revista de cercetare şi intervenţie socială. Buletin de Perinatologie. Chişinău. Abandonul maternal în unităţile medicale. 3. Şişcanu D. 80 p.Cuza”.asistentasociala. 5. Iaşi. nr.

116 .

să posede competenţe de consiliere a mamei şi familiei marcate de pierdere/durere. proces de consiliere a gravidelor şi mamelor. consiliere. să evalueze etapele prin care trece femeia marcată de pierdere/durere. să propună noi soluţii / idei privind minimalizarea stresurilor familiale cu un impact negativ asupra sarcinii. La nivel de aplicare: să explice importanţa consilierii în viaţa gravidei. gravidele. familiei. Să stabilească relaţii de încredere cu mamele. Asistenţa socială şi consilierea în cadrul instituţiilor perinatologice 5. mamei. Să manifeste competenţe de consiliere efectivă a persoanelor marcate de durere. familiile acestora. teoria schimbării. Obiective: La nivel de cunoaştere: să înţeleagă importanţa consilierii ca acţiune profesională distinctă a asistentului social din instituţiile perinatologice. consilierea în caz de piedere şi durere. 2 Consilierea mamelor/familiilor în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere) Concepte –cheie: asistenţa socială în instituţii perinatologice.1 Specificul consilierii gravidelor Consilierea în sarcină reprezintă o relaţie de comunicare ce se stabileşte între consilier şi femeia însărcinată în condiţii de confidenţialitate. La nivel de integrare: 117 . teoria pierderii.Tema 5. 5. pentru a asigura sănătatea mamei şi viitorului copil. să realizeze discuţii cu cuplul în pregătirea pentru rolul de părinte.1 Specificul consilierii gravidelor 5. Obiectivele consilierii în sarcină sunt: o De a aplica în practică propriile opţiunii referitor la păstrarea sănătăţii şi naşterea unui copil sănătos şi primi decizii informate privind îngrijirile antenatale. şi are drept scop ajutarea gravidei în identificarea nevoilor legate de perioada sarcinii în luarea unei decizii informate privind îngrijirile antenatale. teoria îngrijirii.

foarte apropiat sufleteşte. Teoria pierderii. persoanele care îi vor acorda ajutor în naştere. perioada alăptării la sân şi îndeplinirii funcţiei de părinte. abandonarea deprinderilor vicioase cum este fumatul. telefonul de la salvare. naşterii. oportunităţile pentru schimbarea comportamentului. La prima vizită antenatală şi la cele ce vor urma. cum va alimenta copilul. La prima vizită va fi elaborat Planul de naştere apoi el va fi revăzul la fiecare vizită şi aici consilierea va fi importantă pentru femeie şi o va ajuta să facă alegerile informare referitor la locul naşterii. 118 . Nu toate mamele care se internează în secţiile / instituţiile perinatologice trăiesc bucuria maternităţii. sexul protejat. pierdere care să-i provoace dureri şi stări afective foarte puternice într-o asemenea împrejurare. utilizarea băuturilor alcoolice sau a drogurilor . o De a depăşi anxietatea şi a lua decizii adecvate în cazul apariţiei unor probleme sau semne de alarmă. cine va fi persoana de suport.o De a oferi gravidei posibilitatea de a alege şi luarea în considerare a alegerii făcute şi opiniei sale să devină o parte integră al procesului de luare a deciziei referitor la conduita gravidei. Este important ca femeia şi partenerul ei să înţeleagă că naşterea copilului va perturba relaţiile existente în familie şi este bine ca ei să fie pregătiţi pentru această perioadă. variată şi sănătoasă. Este împortant de a oferi timp suficient pentru consiliere şi discuţia cu ea/ei. Tot în cadrul consilierii gravidele vor fi informate despre semnele de pericol şi vor fi ajutate să ia o decizie referitor la acţiunile pe care le va întreprinde în cazul apariţiei lor – unde să se adreseze. derivată din Teoria ataşamentului şi înrudită cu Teoria anxietăţii oferă asistentului social din instituţiile perinatologice mai multe repere ştiinţifice care-i ghidează metodologic şi conceptual intervenţia. dar şi a femeii şi familiei ei. Sarcina impune modificarea activităţii fizice şi comportamentului gravidei pentru a alege un mod sănătos de viaţă: alimentaţie calitativă. Adesea. În cadrul consilierii gravida va primi informaţie suplimentară despre avantajele şi dezavantajele comportamentului existent şi cel posibil. Nu există om care să nu piardă de-a lungul vieţii sale ceva sau pe cineva foarte drag. experimentarea multaşteptată a acestui eveniment este substituită de trăirea durerii şi pierderii. primirea suplimentelor nutritive în scop profilactic. 5.2 Asistenţa în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere). Consilierea este o parte componentă a îngrijirilor antenatale şi se oferă gravidelor şi membrilor familiilor lor la fiecare vizită antenatală. gravida va primi informaţie despre modificările fizice. Modificarea comportamentului este un lucru dificil şi necesită efort nu numai din partea lucrătorului medical. telefonul persoanei de contact. metode de soluţionare ale problemelor minore din sarcină. psihice şi emoţionale ce au loc în organismul ei pe parcursul sarcinii.

de comportament. ce poate deveni o amintire la fel de importantă ca şi oricare altă amintire despre sarcina pierdută sau despre viaţa scurtă a copilului lor . Susţinerea familiilor atunci când suferă o pierdere şi au o durere este o parte integrală a maternităţilor orientate spre familii şi îngrijirea nou-născutului. mama. c) dorinţa puternică de căutare şi regăsire a “obiectului pierdut” (fiinţei pierdute). pot apărea în cazul naşterii unui copil înainte de termen. Impactul emoţional ca rezultat al unei pierderi perinatale afectează părinţii. prietenii şi instituţiile ce acordă asistenţă medicală femeii şi copilului. Pierderea perinatală este asociată cu moartea intranatală şi naşterea unui copil mort. Pierderea mamei lasă urme adânci în existenţa copilului.Studiile ştiinţifice pun în evidenţă fazele prin care trece o persoană în situaţia de pierdere: a) şoc. Deseori părinţii şi familiile respective 119 . Pierderea şiprin urmare suferinţa. Persoana ataşată (copilul. resentimentul. dar cu totul altele decât pierderea copilului pentru o mamă sau pierderea soţului într-un tragic accident pentru o soţie.) va trece prin fazele menţionate mai sus. strategiile ce fac posibil de a accepta realitatea de deces perinatal de către mamă şi familie. retragere în sine. sociale. d) mânia. Fiecare pierdere provoacă o problemă specifică care impune o abordare de asemenea specifică. constituie acum parte din standardele de nursing şi suport social în majoritatea ţărilor dezvoltate. f) acceptarea situaţiei. De aceea mamele şi familiile necesită un sistem de ajutor în caz de pierdere. crearea unui mediu de îngrijire şi suport. reorganizarea interioară a vieţii. b) negarea pierderii. Suferinţa se referă la procesul de reacţii psihologice. vina (se acceptă faptul şi se caută vinovaţii). familia. Părinţii pătimaşi niciodată nu uită înţelegerea (compătimirea). neîncredere în faptul ca atare. pierderea este întregul proces rezultând în urma unui deces a persoanei iubite. pe tot parcursul concediului de maternitate. Teoria pierderii este puternic implicată în ansamblul activităţilor şi al programelor de asistenţă socială derulate în instituţiile perinatologice. eveniment de doliu cu încărcătură afectivă enormă. căldura sinceră primită de la persoanele specializate. fizice la o pierdere. respectul. derutare. soţia etc. e) disperare. Suferinţa apare de asemenea şi în cazul familiilor ce-şi dau copilul spre adopţie. trecere care va putea fi ameliorată semnificativ cu ajutorul asistentului social. deprimare. unui copil ce a suferit complicaţii sau a unui copil cu anomalii congenitale. Prin definiţie. Astfel. întrucât unele mame/cupluri suferă pierderea copilului. “faptul nu poate fi real”.

asistentelor medicale/moaşelor (din spital sau comunitate). 2.nu au suferit pierderi în familie şi nu le este cunoscută suferinţa în urma unei asemenea pierderi. compasiune şi capacitatea de a-şi controla sentimentele în acel moment din viaţa lor. fotografii. atingă. pentru multe societăţi moartea înainte de naştere nu este un eveniment important. protocoalele şi sistemele de convingere pot fi de ajutor. Respectaţi drepturile Copilului: • De a fi recunoscut după nume şi sex • De a fi tratat cu respect şi demnitate • De a fi împreună cu familia ce suferă în orice moment posibil • De a fi recunoscut ca persoană ce a trăit şi a murit • De a fi pomenit cu memento-urile specifice (urmă de picior. Practicile instituţionale. Oferiţi servicii interdisciplinare familiilor care au suferit o pierdere cu implicarea consilierilor spirituali. pentru ei moartea perinatală este un eveniment mai puţin important decât moartea unui copil mai mare sau a unui adult. curăţat) • De a fi înmormântat / incinerat • De a fi pomenit 2. amprente. reprezentanţii unităţilor de medici legişti. Asistenţa în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere) trebuie să se bazeze pe următoarele principii: 1. Dacă este necesar. Concordant cu principiile asistenţei axate pe familii. haine. ca de exemplu reprezentanţii serviciilor funerare. asistenţilor sociali. pot fi implicaţi şi alţii. îmbrăcat. psihologilor şi ale părinţilor ce au suferit pierderi asemănătoare. Respectaţi drepturile Părintelui: 3 Să-şi vadă. moaşelor. îngrijească copilul fără limite de timp şi frecvenţă Să fie complet informat despre copil. banda cu nume. cauza decesului şi despre procesul de legitimare a decesului (adică funeraliile) Să primească informaţie scrisă şi verbală despre: • • alegerea disponibilă în ceea ce priveşte înmormântarea sau funeraliile susţinerea ce poate fi acordată membrilor familiei 120 . Mai mult. Familiile trebuie să primească informaţie completă şi exactă despre posibilităţile şi alegerea pe care o pot face. rolul instituţiilor medicale este de a susţine părinţii şi familiile ce suferă şi de a le oferi posibilitatea de a urma ritualuri care sunt importante pentru ei. de nici un ajutor sau pozitiv dureroase pentru familii în momentul când ei au cea mai mare nevoie de înţelegere. Fiecare părinte suferă în mod diferit. fotografii de la examenul cu ultrasunet) • De a fi îngrijit (învelit. medicilor. ţină.

Oferiţi părinţilor informaţii în ceea ce priveşte incinerarea. în memoria pruncului. incinerare sau alt serviciu funerar dorit Să fie auziţi şi ascultaţi de profesionişti în domeniu fără a fi judecaţi sau prejudiciaţi Să dispună de personal medical înţelegător. Ţineţi cont de faptul că nu ar fi indicat ca mama să locuiască în aceeaşi cameră cu o altă mamă cu copil. certificatul de naştere) Să le fie recunoscută viaţa şi moartea copilului lor – ca membru al familiei lor Să aibă dreptul de a alege oricare mod de înmormântare. Oferiţi părinţilor amintiri. la oficiul specializat de asistenţă medicală primară şi/sau acasă) prin telefon sau la domiciliu Să aibă posibilitatea de a evalua practica comunităţii şi spitalului lor . înmormântarea sau alte opţiuni funerare. Exemple de posibile amintiri sunt 121 . Ei pot cere asistenţă pentru a lua decizii şi pentru a completa documentele necesare. Acestea trebuie oferite părinţilor în momentul decesului pruncului sau mai târziu. inclusiv suvenire. rudele părinţilor pot fi de ajutor anume în acest caz. senzitiv şi receptiv la alegerile. 4. dacă părintele doreşte Să solicite susţinere culturală sau religioasă în alegerea sa şi să fie tratat cu sensibilitate religioasă şi culturală Să fie conştient de procesul de suferinţă – să aibă posibilitatea să sufere deschis sau în sine. aceasta le pot oferi posibilitatea să facă ceva util în momentul când familia se simte lipsită de ajutor. 5. să fie informat şi să înţeleagă sentimentele şi emoţiile generate de pierderea suferită Să înţeleagă opţiunile de viitor în ceea ce priveşte autopsia şi recomandările în probleme de genetică Să fie informat despre grupurile de suport pentru părinţi Să primească asistenţă şi în continuare (la spital. fotografii. Este important de a încuraja părinţii să se implice în pregătirile pentru înmormântare şi de asemenea de a oferi ajutor în a face aranjamentele necesare. de asemenea în ceea ce priveşte autopsia şi documentele legale necesare.• - informaţia legală necesară ( de exemplu timpul înmormântării. înregistrarea naşterii) Să primească memento-urile copilului (de exemplu amprentele de la picior. comportamentele şi reacţiile individuale Să fie trataţi cu demnitate şi respect Să beneficieze de susţinerea familiei şi / sau a prietenilor în orice moment.

Buclă din părul pruncului.enumerate în Tabelul 1. În cele din urmă părinţii pot beneficia de susţinerea altor părinţi care au copii cu aceleaşi anomalii. Tabelul 1 Amintirile: Brăţara de identificare Fotografii ale patului pentru copil cu numele pruncului. Personalul spitalului trebuie să pregătească materialul de susţinere adecvat. 122 . certificat) Oricare alte lucruri speciale pe care familia ar dori să le păstreze. Fotografii de la examenul cu ultrasunet. Fotografii ale pruncului împreună cu părinţii şi alţi apropiaţi care sunt prezenţi (dacă părinţii doresc aceasta) Amprente ale picioarelor şi mâinilor pe o fişă. 6. data decesului şi greutatea. Ruletă Căciuliţa şi pantofiorii. Fotografii ale pruncului. Părinţii vor avea nevoie de cât mai multă informaţie în ceea ce priveşte starea pruncului. la dorinţa părinţilor. Dacă părinţii refuză să ia fotografiile. spuneţi-le că ele vor fi plasate în registrele spitalului pentru a fi ridicate în viitor. şi copiilor care au suferit complicaţii. data naşterii. Consideraţi necesităţile speciale pentru părinţii copiilor născuţi prematur sau cu o anomalie congenitală. plapuma. Unii părinţi vor cere fotografii ale pruncului îmbrăcat sau dezbrăcat. hainele de botez. Pe lângă bucuria de a fi născut un copil şi fericirea de a ura bun venit unui nou membru al familiei. notiţe speciale pentru familie Certificatul de deces şi o copie Rezultatele autopsiei Certificatul de naştere (eliberat de către instituţia respectivă) Memento-uri de la „ceremonia de numire” (lumânări. aceşti părinţi au un sentiment de pierdere: copilul nu corespunde aşteptărilor lor. îmbrăcămintea în care a decedat copilul precum şi altă îmbrăcăminte Poezii.

BIBLIOGRAFIE: 123 . Studiu individual 6. familiei.. 5. Prezentaţi un caz din experienţa şi modul în care aţi ajutat o persoană să depăşească durerea şi pierdera. mamei. Dacă consilierul nu poate asculta. clientul nu va putea vorbi. clientul nu i se va acă destăinui. dacă consilierul nu oferă încredere.Aplicaţii practice: Analizaţi afirmaţia . Consilierul – cea mai relevantă resursă. Evidenţiaţi posibilele greşeli care pot apărea în procesul de consiliere a gravidei. dacă consilierul va cădea în capcane. Elaboraţi portretul mamei cu risc de abandon al copilului. clientul îl va manipula” Explicaţi care este rolul asistentului sociali în consilierea mamei în dificultate. clientul se va simţi frustrat. Argumentaţi semnificaţia activităţii asistentului social în instituţiile perinatologice. dacă consilierul nu-i acordă suficient timp şi atenţie. 7.

Москва.N 4. Болдалева. 2000б 356 p.. Практика решения. Note I. Polirom. Volumul 1: Strategii educative ale familiilor contemporane” Iaşi 1997. Mitrofan I. Столина В. 15. 167 pag. 9. din l. Cum să facem faţă depresiei. Руководство по эффективной помощи при беременности и родах. Bucureşti. 2000. Санкт-Петербург. Mitrofan I.A. Principiile practicii perinatale. А. 2005. Curteanu Ala. Stănciulescu E. 124 . 2002. “Elemente de psihologie a cuplului” Bucureşti 1994. engleză). Семейные конфликты.. Editura Ceres.. Mitrofan N. Bucureşti. Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale. Psihoterapia-un tratament fără medicamente. Friptu V.. 219 pag. Colectivul de autori: Stratulat P. 1998. . 3. 13. Tu şi corpul tău pentru un nou secol (trad. 10. 2006. 4. 6. Руководство по безопасному материнству. Elemente de psihoterapie Editura ALL. Enăchescu C. The Boston Women`s Health Book Collective. Stratulat P. 8. Holdevici I. P 3-7. Chişinău. Carauş Tatiana.. 11. 1997. Vasilescu I. Editura Didactică şi pedagogică. 1993 5. Триада-х .. 12. Litera. Bucureşri. 2. Sociologia educaţiei familiale. Ciupercă C. С-П.Bibliografie 1. R. Ключников С. Ottawa. 7. 1998.a Ediţia a doua.В.. 14. 2002. ş. Chişinău. Iaşi. Gungi Gh.. 274 pag. Holdevici I.Семья в психологической консультации” Москва “Педагогика” 1989. “Incursiune în psihosociologie şi psihosexologia familiei” Bucureşti 1998. 155 стр. Acordarea asistenţei medicale mamei şi nounăscutului în primele 9 luni ale anului 2005. Capitolul 17. Pierderile perinatale.Buletin de Perinatologie. Tratat de psihoanaliză şi psihoterapie. 335 pag.

să înţeleagă semnificaţia teoriei ataşamentului în practica asistenţei sociale din instituţiile perinatale. ataşament sigur. Obiective: La nivel de cunoaştere: să identifice posibilităţile de încurajare a ataşamentului în relaţia mamă-copil.Tema 6. Să-şi manifeste abilităţi de a lucru eficient în echipa multidisciplinară pentru prevenirea abandonului copilului. încurajarea ataşamentului. să evalueze adaptarea mamei la noul său statut. să realizeze discuţii cu cuplul în pregătirea pentru rolul de părinte.2 Strategii de încurajare a ataşamentului în instituţiile perinatologice. La nivel de integrare: 6. Asistenţa mamei /cuplului în baza aplicării Teoriei Ataşamentului 6. să proiecteze acţiuni menite să fortifice dezvoltarea ataşamentului la vârstele timpurii.1 Conceptul Teoriei Ataşamentului. Concepte –cheie: ataşament. ataşament nesigur. 1 Conceptul Teoriei Ataşamentului în practica asistenţei sociale 6. să identifice şi să contribuie la soluţionarea problemelor psiho-sociale în sarcină. 125 . Să construiască relaţii pozitive cu mamele şi colaboratorii instituţiilor perinatale. La nivel de aplicare: să explice importanţa ataşamentului în dezvoltarea copilului.

de soarta copiilor “rămaşi pe drumuri” după al doilea război mondial. Ce impact are asupra personalităţii copilului relaţia lui cu părinţii? Care este raportul dintre calitatea acestei relaţii şi succesele – insuccesele copilului? 2. Trei întrebări-ipoteze ne pot ajuta să analizăm aspectul socio-afectiv: 1.. în această privinţă. în 1973. chiar şi în condiţii care par a fi ameninţătoare pentru copil.. Aceasta înseamnă că tipul de relaţie care se stabileşte între părinte şi copil duce la dezvoltarea unor modele interne ale relaţiilor cu ceilalţi.căminului familial” de origine.) şi rolul fundamental. bunicii. şi a copiilor. cu părinţii. Unul dintre cercetătorii englezi care “au deschis calea” spre analiza profundă a acestui domeniu a fost John Bowlby preocupat. El studia asemenea cazuri dintr-o dublă perspectivă: a) a prezentului (efectele imediate ale “pierderii” părinţilor sau familiei) şi b) a viitorului (efectele de lungă durată care se manifestă deja în viaţa de adult). ce vor fi depozitate ca scheme mintale şi vor produce aşteptările vizavi de comportamentul celorlalţi faţă de propria persoană. Ea se referă la capacitatea celor care îngrijesc copilul de a înţelege starea psihică subiectivă în care se află. de la vîrsta de 12-18 luni. Ce consecinţe determină evoluţia afectivă a copilului: a) lipsa îndelungată sau definitivă a părinţilor. vecinii etc.şi-au pierdut părinţii”? 3. putând internaliza reprezentarea acestora. îndeosebi. cele “locale”) au lăsat “în afara familiei” milioane de copii. în felul acesta copilul regăsindu-se în mintea părinţilor. b) lipsa familiei sau a . dar şi modul de relaţionare cu persoana de referinţă. Procedeul se numeşte . Bowlby şi Ainsworth au promovat cercetări de laborator pentru a evalua ataşamentul bazat pe securitate al unui copil.Strange Situation” . al imaginii pe care şi-o fac copiii despre aceste persoane. Evenimentele tragice din istoria omenirii sau a unei singure ţări (războaiele mondiale. 126 .Teoria ataşamentului îşi găseşte rădăcinile în scrierile lui John Bowlby.situaţia străină şi presupune expunerea copilului la un stres progresiv pentru a studia reacţiile sale emoţionale. Această teorie ştiinţifică are menirea de a ajuta la înţelegerea corectă a procesului de dezvoltare psihosocială normală a personalităţii. Ceva mai tîrziu. în general. în special. Cercetările lui Bowlby au pus în lumină nevoia puternică a oricărui copil pentru stabilirea unor legături profunde de ataşament cu persoanele adulte (în primul rînd.. Ce se întîmplă cu copiii care .

1999).transferuri” de la o instituţie sau de la o familie la alta. Cele mai recente descoperiri în cercetările asupra ataşamentului se concentrează asupra ataşamentului în timpul perioadei de tranziţie de la copilărie la vîrsta adultă. Asemenea efecte sunt cu atât mai puternice cu cît persoana ataşantă este percepută sau imaginată de către persoana ataşată ca fiind cea mai bună. etc. Astfel. dar calitatea legăturilor de ataşament rămîne să fie relativ stabilă. Roggman şi Anderson. dezvoltarea de noi relaţii intime/ataşamente ale adolescentului (cu prietenii. În ceea ce priveşte dezvoltarea de noi relaţii de ataşament în perioada adolescenţei. alte studii mai recente arată că doar anumite componente ale relaţiei de ataşament se schimbă iar altele rămân stabile. dar nu şi perceperea disponibilităţii persoanei de ataşament (Lieberman. cea mai puternică şi cea mai înţeleaptă. chiar tragică şi generează efecte dezastruoase asupra “legăturilor de ataşament”.c) repetatele .). Aceste concluzii indică că menţinerea apropierii fizice a părinţilor şi nevoia de protecţie în situaţii ameninţătoare sunt mai puţin esenţiale pentru adolescenţi datorită capacităţilor lor mintale şi fizice (de exemplu. fiind orientată în mod natural spre relaţii de afecţiune cu semenii din imediata apropiere. au mecanisme de adaptare mai complexe decât copiii mici). spre dezvoltarea ulterioară a unei game largi de relaţii de ataşament (cu prieteni şi parteneri romantici. este acceptat faptul că această etapă de dezvoltare cuprinde tranziţia de la concentrarea pe părinţi ca persoane de ataşament. disponibilitatea persoanei de ataşament (credinţa că persoana de ataşament este deschisă spre comunicare şi receptivă la nevoile sale) rămîne importantă. (Papini. foarte dureroasă. În ultima fază a adolescenţei s-au observat modele de ataşament asemănătoare modelelor de ataşament din copilărie.. Este recunoscut faptul că frecvenţa şi intensitatea unor comportamente de ataşament scad cu vîrsta. Doyle şi Markiewicz. de regulă. Deşi rezultatele unor cercetări arată că ataşamentul profund al copilului faţă de părinţi scade odată cu maturizarea. Totodată. La orice vârstă o fiinţă umană este atrasă de alte fiinţe umane. În ceea ce priveşte dezvoltarea ataşamentului la adolescenţi trebuie să se ţină seama de cîteva aspecte elementare: natura schimbărilor în relaţia copii-părinţi şi influenţa acestora asupra ataşamentului. Au fost utilizate diverse metode pentru a evalua modelele de ataşament din adolescenţă. 127 . Există un consens asupra faptului că un ataşament precar este un factor care riscă să provoace probleme ulterioare. 1991). printre care: observarea de secvenţe de interacţiuni părinţi-adolescenţi. adică în timpul adolescenţei. Pierderea acestei relaţii (a celor apropiaţi) este. gradul cu care adolescenţii caută apropierea persoanei principale de ataşament în situaţii de stres scade. cu un partener romantic) şi influenţa acestor legături noi asupra relaţiei cu părinţii.

se poate deteriora sub incidenţa unor factori. în timp ce sentimentul de siguranţă (încredere în persoana care îl protejează şi creează premise pentru formarea ataşamentului) îl încurajează să se îndepărteze. protestul. Pe măsură ce copilul îşi formează “conştiinţa de sine” şi aspiră spre individualitate. curajul copilului creşte. ataşamentul se exprimă prin semne cît mai clare (pentru eventualul receptor. De fapt. destul de stabilă. Teama de necunoscut şi orice altă ameninţare îl apropie pe copil de bază. Ori de câte ori copilul se simte ameninţat. vulnerabilă în raport cu factorii sau agenţii externi sau interni. fuga din faţa “noului venit” – copilul se ascunde pentru a nu fi luat sau “îndepărtat” de baza afectivă. etc. În mod normal. adică pentru adultul ataşant). ataşamentul îşi modifică semnificativ natura. dezinteresată şi aproape inconştientă a unei persoane faţă de o altă persoană. Ataşamentul are caracter dinamic. b) să gândească logic. i) să reducă gelozia etc. chemarea. e) să devină încrezător în sine. se “maturizează”. c) să dezvolte o conştiinţă de sine adecvată. atinge apogeul în anumite condiţii ale copilăriei. Asemenea “semne” ale ataşamentului se întâlnesc în forma lor naturală numai la copii. iar libertatea de mişcare şi spaţiul social al copilului este mai mare. g) să biruie teama şi neliniştea. f) să facă faţă stresului şi frustrării. el revine la bază. cu atât baza afectivă este mai sigură. Howe – sunt programaţi biologic să devină ataşaţi unul de celălalt. ataşamentul trebuie să “reziste” sub o anumită formă toată viaţa. Ataşament înseamnă apropierea preferenţială. Cu cît ataşamentul este mai puternic. adesea ambivalente. cum ar fi: plînsul. dar poate face acest lucru numai dacă are deja o bază afectivă adecvată. d) să dezvolte interesul de cooperare cu ceilalţi oameni. dar manifestările cele mai clare şi definitorii ale acesteia se observă din timpul copilăriei. să iasă în afara mediului 128 . În funcţie de starea în care se află copilul. de a nu fi abandonat sau lăsat cu străinii. adică apare. ajutându-l pe acesta din urmă: a) să atingă întregul său potenţial. se formează. să rişte. calitatea şi “semnele” de manifestare şi treptat scade în intensitate. Relaţiile de ataşament au misiunea de a proteja persoana mai slabă. părinţii şi copilul – afirmă D. slăbeşte şi chiar dispare atunci când persoana ataşată dispare.Starea de ataşament vizează de fapt toate vârstele. h) să dezvolte relaţii viitoare.

uimire în mişcări. Dimpotrivă. Noutatea prezintă o mare atracţie pentru copilul dezvoltat normal. se ataşează de străini. abuzaţi fizic. îşi vor cheltui energia emoţională în căutarea siguranţei afective. competenţi în obligaţiile profesionale. în reacţii. 1986) au introdus a patra categorie de ataşament: Ataşamentul dezorganizat (dezorientat): derutare extremă în faţa situaţiei. Tipuri de ataşamente. nu are probleme cînd e părăsit de persoana familială). De exemplu. stările de anxietate care pot împiedica vindecarea. a căror apatie este explicată de comportamentul inconsecvent şi nemotivat al adulţilor. securizant – manifestat la majoritatea copiilor: considerarea adultului ca bază de explorare a mediului. Studiile mai recente (Main si Solomon. depresie. Bowlby şi Ainsworth. puternici în faţa încercărilor. apatie. În condiţiile existenţei unui ataşament puternic se formează oameni stabili din punct de vedere psiho-emoţional. chiar în condiţii de stres. cît şi politicile sociale vis-a-vis de instituţiile specializate. căutarea interacţiunii cu adultul (persoana de referinţă) când acesta se întoarce în cameră. evitativ – se manifestă la 20% dintre copii: explorare independentă a mediului (se rupe uşor de părinte. evitare activă (când adultul se întoarce. rezistent: explorare redusă a mediului şi teama de obiecte sau situaţii noi – dificultatea restabilirii interacţiunii cu adultul când acesta se întoarce (nu-l ignoră. copii au curajul să exploreze mediul pornind de la această bază securizantă. dar când acesta caută contactul este “pedepsit” pentru faptul că l-a părăsit pe copil). pasivi. Ataşament anxios. indiferenţi. incapabili să cunoască sau să exploreze lumea. Ataşament anxios. unde se pot întoarce dacă se întâmplă ceva rău. este tot mai clară necesitatea internării mamei cu copilul bolnav.obişnuit pentru a explora lumea. au identificat trei categorii de ataşament (Benga 2003): Ataşament sigur. copilul îl evită sau îl ignoră). caracteristica mai ales pentru copiii maltrataţi. copiii crescuţi fără dragoste şi fără apropiere sufletească din partea familiei (lipsiţi de ataşament afectiv normal) sunt. Teoria ataşamentului a influenţat semnificativ atât practica în domeniul protecţiei şi asistenţei sociale. 129 . lipsa unei relaţii cu adultul. în baza studiului menţionat mai sus. indiferenţă. de regulă. pentru a-i asigura liniştea şi a-i îndepărta stresul.

adică “fără valoare şi interes” pentru propriii lui părinţi. contradictoriu. situaţie cauzată de comportamentul ambivalent. Copilul şovăie în explorarea lumii din jur. deci. Sunt o serie de indicatori în acest context care arată dacă este un 130 . Ataşamentul de acest tip are consecinţe negative. c) atunci cînd va semnala dorinţa de atenţie sau nevoia de ajutor. dragoste care îndepărtează orice stres. cînd copilul simte protecţie asigurată de dragostea permanentă a părinţilor. A fost dezvoltat un sistem foarte eficient de evaluare a ataşamentului. la intrarea şi ieşirea unei persoane străine. 2) nesigure sau anxioase. de dragoste părintească (primul an de viaţă care este anul formării ataşamentului faţă de adulţii cei mai apropiaţi). f) văzînd că nu este ajutat cînd are nevoie. 3) foarte nesigure sau ambivalente. neîncurajat. perturbante sau îngrijorătoare. modul de reacţie la intrarea şi ieşirea părintelui. lipsei totale de afectivitate. că “succesele” lui nu interesează pe nimeni. e) copilul se simte părăsit. cînd copilul nu este sigur de sentimentele părinţilor. întrucît: a) copilul nu este sigur de sentimentele şi dragostea părinţilor şi. dezvoltă curajul de a explora lumea. în funcţie de natura şi gradul de constituire a legăturilor de ataşament: 1) sigure. d) atitudinile şi comportamentele părinţilor i se par copilului imprevizibile. neiubit. g) văzînd că nu este apreciat. Evaluarea ataşamentului: indicatori de verificare. b) părinţii par să fie indiferenţi.Mai este cunoscută şi o altă clasificare a tipurilor de ataşamente. Acesta urmăreşte interacţiunea dintre copil şi părinte. manifestîndu-se în realitate ca “ataşament fals”. datorită lipsei unei relaţii normale între părinţi şi copii şi. pentru că lumea îţi este ostilă. incert al părinţilor faţă de propriii copii. chiar şi în el însuşi. h) în fine. îndeosebi. de protecţia de care are nevoie. copilul se aşteaptă să fie respins sau ignorat de persoanele ataşante. ajunge la concluzia că trebuie să te descurci singur şi că singura cale de a evita durerea este să nu iubeşti. copilul pierde încrederea în ceea ce face. copilul pierde încrederea în “ceilalţi”.

Însoţiţi copilul la medic.2. Reacţionaţi la copil.ataşament securizant sau insecurizant. când acesta este bolnav fizic. 131 . Strategii de încurajare a ataşamentului în instituţiile perinatologice Asistentul social va recomanda un şir de strategii de încurajare a ataşamentelor în perioada pre şi postnatală: • • • • Comunicaţi cu copilul. Zâmbiţi şi manifestaţi gânduri pozitive. Indicatori de verificare: la ce trebuie să atragem atenţia în timpul evaluării ataşamentului: din momentul naşterii pînă la vîrsta de un an: Copilul… Pare atent? Reacţionează la oameni? Manifestă interes în faţa umană? Urmăreşte cu ochii? Vocalizează frecvent? Are dezvoltarea motorie adecvată? Are plăcere de la contactul fizic apropiat? Semnalizează disconfort? Pare să se adapteze uşor? Manifestă disconfort normal sau excesiv? Pare comunicabil sau pasiv şi retras? Are tonus muscular bun? Părintele… Reacţionează la vocalizările copilului? Îşi schimbă tonalitatea vocii. cînd vorbeşte cu sau despre copil? Se angajează în contact vizual cu copilul? Manifestă interes şi încurajează dezvoltarea potrivită vîrstei? Reacţionează la replicile copilului? Demonstrează abilitatea de a calma copilul? Primeşte plăcere de la contactul fizic cu copilul? Iniţiază interacţiuni pozitive cu copilul? Identifică calităţi pozitive la copil? 6. precum şi motivul pentru care acel ataşament nu este securizant.

Ajutaţi copilul să se descurce cu sentimentele sale în cazul transferului în altă instituţie de învăţământ sau loc de trai. • Susţineţi copilul. Ajutaţi copilul să se descurce cu sentimente ambivalente vis-a-vis de familia sa asistenţilor parentalii profesionişti).. Participând la jocurile copilului. • • Ajutaţi copilul să-şi exprime şi să se descurce cu sentimentele proprii de furie şi Împărtăşiţi bucuria extremă a copilului pentru realizările sale. săruturi. Interacţiunile pozitive sunt foarte esenţiale în relaţia cu copilul (atât în familia biologică cît şi în familia substitutivă). • biologică.• frustrare. Invitând copilul să pregătească bucate. spectacole etc. 132 . Ajutând copilul să înţeleagă glumele sau zicalele utilizate în familie. Efectuând activităţi comune: la circ. apropiere fizică. Spunând „Te iubesc”. Susţinând activităţile la aer liber ale copilului. Ajutând copilul la temele pentru acasă. plimbări în pădure sau schi. cu folosirea pozelor şi discuţiilor. Mergând împreună la cumpărături pentru haine/jucării. Acestea pot fi manifestate: • • • • • • • • • • • • etc. Invitând copilul să participe la activităţile familiei: fotbal. Încurajând copilul să exerseze spunând părinţilor „mama” sau „tata” (în familia Manifestând iniţiative de afecţiune: îmbrăţişări.. Citind pentru copil. Comunicând despre membrii familiei extinse. atunci când acesta are nevoie. care simte durere. • Atârnând o poză a copilului pe perete. • • Ajutând copilul să corespundă aşteptărilor celuilalt părinte.

• • • •

Implicând copilul în reuniunile familiale sau alte activităţi similare; Implicând copilul în vizitarea buneilor, rudelor; Implicând copilul în tradiţiile familiei; Realizând ceremonii religioase sau de alt fel pentru a implica copilul în activităţile

familiei; • Cumpărând hăinuţe noi, aceasta fiind o modalitate de a cunoaşte mărimile copilului,

preferinţele în ceea ce priveşte culorile, stilul, etc. Cerinţele principale, care trebuie să fie respectate de către asistenţii sociali, care lucrează în centrele perinatologice, ţin de înţelegerea procesului de creare a legăturilor de ataşament şi a consecinţelor lui. Asistenţii sociali sunt datori să efectueze o analiză minuţioasă pentru fiecare situaţie în parte şi să-şi pună obiective reale. Ei vor trebui să confrunte nu numai experienţa lor proprie, dar şi sistemul lor de valori şi atitudini. Intervenţia trebuie să fie făcută numai în baza înţelegerii clare a necesităţilor copilului şi unei deschideri faţă de modul de satisfacere a acestor necesităţi. Asistentul social care activează în instituţiile perinatologice va ţine cont de faptul că o serie de studii pun în evidenţă schimbări importante la nivelul reprezentărilor sociale cu privire la copil. Mamele şi taţii contemporani pot dezvolta reprezentări diferite despre actualii sau viitorii copii. Astfel, analizând conţinutul corespondenţei amoroase premaritale, al unor istorii ale vieţii şi autobiografii care, împreună, acoperă durata unui secol (1880-1990), G. Houle şi R. Hurtubise arată că proiectul de căsătorie implică o atitudine exprimată din ce în ce mai explicit mai întâi faţă de naşterea, iar apoi faţă de creşterea şi educaţia copiilor. Reprezentările parentale despre copii sunt ambivalente, aceştia din urmă fiind priviţi ca sursă de profituri materiale şi simbolice pentru părinţii lor: 1. copiii pot fi utilizaţi ca forţă de muncă suplimentară şi practic neremunerată.; 2. reprezintă un suport în situaţii critice (boală, bătrîneţe); 3. asigură perpetuarea personală şi familială (asigurând descendenţa, părinţii î-şi prelungesc viaţa în copii); 4. copiii dau sentimentul împlinirii profesionale (în special femeilor care sunt socializate astfel şi bărbaţilor al căror statut socio-profesional scăzut nu le permite un alt tip de realizare); 5. oferă plăcere, afecţiune, sentimentul apartenenţei (pentru bărbaţii cărora modelul masculin interiorizat în procesul de socializare le interzice manifestarea sentimentelor faţă de adulţi, copilul reprezintă posibilitatea legitimă de „descărcare” afectivă);

133

6. oferă posibilitatea de manifestare a unor calităţi morale (altruism, spirit de sacrificiu) şi a sentimentelor religioase(concepţia şi naşterea copiilor este, pentru orice bun creştin, o datorie sacră). Asistenţii sociali, medicii pediatri, medicii de familie, nursele comunitare şi sociale au datoria profesională de a populariza în rândul pacienţilor cunoştinţele actuale privind importanţa şi complexitatea interacţiunii părinţi-copii şi rolul central al familiei ca mediu optim pentru creşterea, dezvoltarea şi educarea tinerei generaţii. Dacă ar fi să vorbim despre transformările contemporane ale raporturilor părinţi-copii, sociologii consideră că este vorba mai degrabă despre o psihologizare a raporturilor familiale decât despre o sentimentalizare: părinţii contemporani, în special cei aparţinând categoriilor mijlocii şi superioare, se implică intelectual şi emoţional în creşterea şi educarea copiilor mai mult decât au făcut-o predecesorii lor, dar dimensiunea instrumentală/statutară nu este exclusă; copilul continuă să răspundă unor interese practice ale părinţilor şi îşi conservă poziţia în sistemul familial. În opinia unor autori, evoluţiile contemporane ale raporturilor intrafamiliale se definesc prin sentimentalizarea instrumentalului şi instrumentalizarea afectivului. Asistentul social din instituţiile perinatologice va ţine cont şi de rezultatele ştiinţifice care denotă că copilul se dezvoltă din dragostea părinţilor, de la ovulul din pântecul mamei şi astfel se naşte; 99,999% din fiinţa sa o capătă din oasele, sângele şi carnea mamei, care s-a combinat cu 0,001% din sperma tatălui. Iată de ce mama este considerată ca fiinţa care este situată pe primul loc atât în procesul de procreare a copilului cît şi în procesul de educare a acestuia. Tendinţele asistentului social de a dezvolta ataşamentul în cadrul cuplului ,,mamă-copil” sunt influenţate de personalitatea mamei. Dacă ar fi să evidenţiem rolul matern odată cu dezvoltarea tehnologiei, a fi mamă înseamnă mult mai mult: a) b) mamă socială, biologică (cea tradiţională); mama socială, dar nu biologică (adoptivă, vitregă); c) d) e) f) mamă biologică, dar nu socială (mamă naturală care a renunţat la copilul său sau căreia i-a fost luat copilul); mamă din punct de vedere genetic (donatoare); mamă purtătoare; mamă din punct de vedere genetic şi social, dar nu purtătoare. În afara primelor trei tipuri des întâlnite celelalte reprezintă într-adevăr forme noi ele având serioase implicaţii în structura familiei. De pildă, există deja situaţii în care o femeie dă naştere unui copil, cu care nu e relaţionată genetic, fapt ce părea imposibil în trecut. Sunt fenomene carei afectează mult pe cei direct implicaţi şi pe cei din jurul lor.

134

Mama este pentru copil primul intermediar al celui din urmă cu lumea, şi de aceea nu ne poate fi deloc indiferent dacă această primă legătură a sa cu viaţa este plăcută sau neplăcută, dacă ea răspunde sau nu primelor sale necesităţi afective. copilul vede şi înţelege lumea aşa cum o vede, o înţelege şi o exprimă mama. Optimismul ei este şi optimismul său; prin mamă copilul ia contact cu viaţa şi prima voinţă cu care se confruntă. Pentru a-şi asigura dragostea ei, el trebuie să-şi impună anumite limite să înveţe să renunţe, aşa cum mai târziu va fi obligat să-şi impună limite în raporturile sociale. în relaţiile cu mama copilul cunoaşte primele relaţii umane; primul model uman pe care îl urmează, primul dascăl de la care învaţă este mama. Asistentul social îşi va proiecta activitatea pornind de la faptul că fiecare mama îşi îndeplineşte rolul în raport cu posibilităţile sale afective. Competenţa educativă a mamei nu este determinată nici de situaţia ei materială şi culturală, nici de timp: este determinată în primul rând de capacitatea ei de a iubi şi, mai ales, de dorinţa ei de a se perfecta, de a se ridica la înălţimea acestui rol. Mama îl pregăteşte treptat pe copil pentru marea confruntare cu viaţa. În procesul greu şi de lungă durată al creşterii şi integrării sociale a omului mama are un rol inegalabil, rol pentru îndeplinirea căruia femeie trebuie pregătită. Ar fi absurd să nu recunoaştem că asigurarea creşterii natalităţii şi aceea a calităţii produşilor ei depinde în mare măsură de gradul de cultură, de pregătirea psihologică şi pedagogică a femeii. Dorinţa de a avea copii sau motivaţia de a deveni părinţi apare la un moment dat în evoluţia cuplurilor stabile. Pentru a duce la îndeplinire aceasta sunt necesare însă ajustări economice, sociale şi psihologice ale familiei. Mama reprezintă centrul experienţelor copilului pe plan fiziologic, psihologic, afectiv şi intelectual. Ea reprezintă sursa esenţială a întregii lui dezvoltări mentale, precum şi sursa de stimuli emoţional-afectivi orientaţi către acesta. Pentru copil mama reprezintă primul contact cu semenii. Relaţia dintre mamă şi copil se realizează prin voce, hrană, miros, mişcare vedere, sentimentul de securitate, satisfacţie, joc etc. Atitudinile materne nocive pot declanşa apariţia unei largi game de boli la copil pe plan somatic, psihic sau psihosomatic. Astfel, psihanaliza a stabilit o corespondenţă între atitudinile materne nocive şi bolile copilului, după cum se poate vedea mai jos (G. Masuco): Atitudini materne nocive Respingere pasivă Respingere activă Solicitudine anxioasă exagerată Angoasă mascând ostilitatea Oscilaţii între răsfăţ şi ostilitate Bolile copilului Coma nou-născutului Vomismele şi boli respiratorii Colici digestive Eczeme Hipermibilitate (balansare)
135

morbigenetic. în raport cu tatăl. metodă. nu numai o sursă de stimuli cu efect pozitiv. Uneori copilul este investit în rolul de a menţine coeziunea familiei. scrupuloasă. Efectele negative ale modelului matern se vor manifesta mai târziu în comportamentul şi atitudinile copilului. căruia îi răneşte orgoliul indicându-i un sentiment de inferioritate. în modelul personalităţii acestuia. vegetativă şi somatică. Efectele negative ale modelului matern se manifestă precoce. asupra căreia nu se cade să intervenim prin decizii conştiente. mai important şi imediat asupra dezvoltării copilului. În momentul în care a ajuns matur şi nu mai există pericolul 136 . are un efect mult mai direct. Dorinţa de a deveni părinte este definită ca motivaţie şi ea variază considerabil de la cultură la cultură. Dezvoltarea ataşamentului derivă din sentimentul matern care cunoaşte o triplă motivaţie şi anume: Motivaţia biologică a sentimentului matern are la bază instinctul de reproducere (perpetuarea speciei). din punct de vedere psihanalitic. grijă pentru echilibrul alimentar şi igienic. Se pot distinge următoarele tipuri: a) mama captivă este caracterizată prin egoism. şi nu ca pe un scop. e) mama copiilor infirmi este hipergrijulie. c) mama nesecurizată este cea care priveşte copilul ca pe un mijloc. Unele cupluri percep apariţia copilului ca parte inevitabilă a vieţii. arhaism al comportamentului afectiv. d) mama intelectuală se caracterizează prin ordine. ci şi o sursă de frustrări şi carenţe cu efect negativ. în special în sfera emoţional-afectivă. Se poate vorbi de instinct matern foarte precoce pe scară animală. Sarcina şi ducerea ei la termen este de obicei o „afacere” de familie. b) mama abuzivă este tipul care nu poate desprinde dragostea maternă de propria sa persoană. agresivă uneori faţă de infirm. Naşterea este un eveniment de familie şi nu un eveniment medical sau chirurgical chiar dacă are loc în spital. acesta prevalând asupra aspectelor emoţional-afective.Variaţii ciclice de dispoziţie Ostilitate conştient refulată Privare afectivă parţială Privare afectivă totală Jocul cu materii fecale Hipertimie agresivă Depresie Marasm Se poate vedea din cele de mai sus că o mamă reprezintă pentru copil. Alteori este privit ca o datorie a familiei. caracter imperios. În cultura noastră sarcina este considerată o condiţie normală. dar se ştie că la fiinţele inferioare protecţia maternă durează numai atât timp cît micul animal necesită ajutor pentru hrană şi supravieţuire. În aşteptarea copilului cuplul parental traversează o experienţă plăcută. vigilent. corectitudine. Se pare că în sensul acesta mama. Din punct de vedere psiho-emoţional există mai multe tipuri de mamă.

satisfacţia de a contribui la naşterea unui om care să devină util societăţii. Se ştie că dragostea pentru copii este o constantă a vieţii psihice feminine. pentru că acest sentiment se spiritualizează prin educaţie. dar ţine şi de cultivarea sentimentelor de afecţiune faţă de copil. iată o parte din motivaţia socială a dragostei de mamă. care să realizeze ceea ce tu nu ai avut timp de a îndeplini în viaţă. De altfel. Deoarece instinctul reprezintă o mică parte din comportamentul care guvernează dragostea de mamă. Motivaţia personală nu este lipsită de interes. ci se schimbă şi auto-evaluarea. concretizarea ideii de permanenţă. Se pot da numeroase exemple din biologie prin care se demonstrează că instinctul parental a fost mai puternic decât de cel de conservare sau în cazuri în care instinctul matern îl domină pe cel de hrănire (femela se sacrifică pe sine pentru a-şi hrăni puii). Nu doar statutul social al mamei este altul. Interacţiunea mamă-copil începe foarte precoce (de la naştere) şi este considerată un exemplu de interacţiune socială. 137 . Natalitatea unei societăţi este influenţată multifactorial. până la sfârşit. Sentimentul matern uman are o permanenţă de o viaţă. pe care o transformă în mamă. şi întreaga ei viaţă personală va fi marcată. femeia capătă un ţel precis şi anume acela de a creşte şi proteja noua fiinţă. Copilul reprezintă expresia supremă a autorealizării unei femei. Dragostea de mamă este pentru copil o sursă de securitate socială. instinctele omului sunt şterse şi reprimate de constrângeri ale vieţii sociale.dispariţiei speciei. După naşterea copilului. de acest eveniment. iar afecţiunea faţă de copii este un proces dominant în psihicul femeii. bucuria de a asista la achiziţiile surprinzătoare ale copilului. care ne tulbură şi ne încântă. Bucuria de aţi vedea prelungită viaţa într-o fiinţă nouă. prin compararea socială înţelegând compararea unei atitudini cu ceea ce este sau nu este acceptat faţă de standardele sociale ale culturii respective. dar şi o condiţie esenţială. foştii pui se despart de părinţii lor şi îşi întemeiază familii proprii. există premize sociale. educaţionale şi personale pentru constituirea parentală a sentimentului matern. dar poate realiza tulburări emoţionale grave. Se ştie că frustrarea socială nu duce direct la moartea individului. Copilul schimbă complet rolul şi statutul de până atunci al femeii. Motivaţia socială nu este mai puţin importantă. Dragostea faţă de copil este mai ales un produs al culturii şi nu al naturii. Mama este pregătită pentru rolul ei de îngrijire a copilului prin motivaţia socială. care transformă copilul într-o fiinţă socială. Compararea socială nu este lipsită de importanţă. dincolo de hotărârea existenţei personale. astfel că acest comportament este mai degrabă învăţat decât moştenit biologic.

care depind mult de atitudinea societăţii faţă de acest deziderat. imagini. Situaţiile în care acesta nu este conştient de rolul său sunt cele în care el nu cunoaşte absolut nimic despre naşterea ulterioară a copilului. acceptaţi. Explicaţi care este rolul asistentului social din instituţiile perinatologice în conlucrarea cu diferite categorii de taţi în vederea încurajării ataşamentului. aceasta fiind situaţia în care se află taţii adoptivi. Aplicaţii practice: Analizaţi tipurile de taţi. cei care joacă acest rol pentru copiii. care derivă din disocierea între rolul parental masculin fizic şi cel social: a) tată social şi biologic . În marea .Naşterea unui copil este un element psihofiziologic de echilibrare şi împlinire a personalităţii femeii. Asemenea lucruri se întâmplă mai ales în unele situaţii nefireşti – în războaie.corespunde noţiunii tradiţionale de tată. emoţii. dar nu biologic . care nu sunt ai lor şi care sunt cunoscuţi. şi recunoscuţi de foarte multă vreme. idei. Întreg sistemul educaţional şi de asistenţă socială trebuie să ţină seama de această realitate.majoritate planificarea nu a fost planificată. b) tată social. Necesităţile psihologice ale femeii-mamă exprimă modelul ei social şi cultural. Aceasta pentru că expresia sentimentului de dragoste pentru copii are o importanţă componentă spirituală. Influenţa culturii personale şi a celei sociale î-şi pune amprenta asupra calităţii dragostei de mamă. de exemplu – sau cînd există relaţii intime între indivizi care s-au cunoscut ocazional. Soţul unei femei înseninată artificial este o variantă modernă a tatălui adoptiv sau vitreg c) tată biologic. dar nu social – acesta se împarte în două categorii: cel ce este conştient de calitatea sa de tată şi cel ce nu află niciodată aceasta. educaţia şi cultura femeii. Motivaţia personală şi socială a dragostei de mamă este trezită şi satisfăcută de condiţii psiho-sociale. acesta este tatăl biologic al copilului şi copilul îi poartă numele. este legată de reprezentări. Din cele mai vechi timpuri se cunosc efectele corectoare ale maternităţii asupra temperamentului femeilor. cei vitregi.acesta are de asemenea o tradiţie îndelungată. 138 .

Болдалева А. Ciupercă C. Friptu V. “Psihologia relaţiilor dintre sexe. 4. 1999.. 9. Prezentaţi modurile în care BIBLIOGRAFIE: persoanele respective au încurajat dezvoltarea ataşamentului. 2002. Г.asistent social-mamă". “Семья в психологической консультации” Москва “Педагогика” 1989. Volumul 1: Strategii educative ale familiilor contemporane” Iaşi 1997. 10. Виткин Дж. 5. Evidenţiaţi eventualele greşeli care pot apărea în procesul de asistenţă perinatală a mamei cu risc de abandon a copilului. 6. Столина В. 167 pag. Moscovici S. centrată pe încurajarea ataşamentului. Григорьева Т.Studiu individual 9. 1998.a Ediţia a doua.. Mitrofan I. ş. Москва “ОЛМА – ПРЕСС. “Правда о женщинах” Минск 1996. Bucureşti 1989 2. Гендерная психология. Iaşi. 3.В. 318 с. 120 с. 245 p. Stănciulescu E. 2006.. Chişinău. Polirom. Familia –cunoaştere şi asistenţă. Основы конструктивного общения: практикум. 11. Colectivul de autori: Stratulat P. Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale”. Новосибирск. Mutaţii şi alternative” 1997 Bucureşti. Descrieţi persoanele de care sunteţi ataşaţi. 139 . (coordonator) Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt. BIBLIOGRAFIE: 1. Iliuţ P. 8. 7.“Sociologia educaţiei familiale.. Берн Шон. Modelaţi o situaţie de simulare a relaţiei .

• Exprimare benevolă a consimţământului (refuzului) pentru intervenţie medicală sau cercetare biomedicală (studiu clinic). diagnostic şi tratament. pronosticul sarcinii şi al naşterii. moaşa) femeia gravidă beneficiază de drepturi. mamelor şi nou-născuţilor Anexa 1. la solicitarea sa ori a reprezentantului său legal (a rudei apropiate). Chestionat pentru identificarea problemelor psiho-sociale în timpul sarcinii 6.ANEXE: 1. • Informaţie despre metodele de diagnostic. în modul stabilit de legislaţie. întreruperea sarcinii nedorite. • Confidenţialitate. • Acordarea ajutorului medical calificat în cazul stărilor de urgenţă în orice instituţie medicală de profil obstetrical. tratament şi recuperare. planificarea familiei etc. 2. Drepturile şi responsabilităţile femeii în timpul sarcinii Ancheta socială a beneficiarului (parturientei. Cadrul sistematizat privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. Drepturile gravidei Din momentul luării în evidenţa antenatală de către medicul de familie (medicul obstetrician. inclusiv: • Asistenţă medicală calificată în cadrul instituţiei medicale publice specializate teritoriale. în modul stabilit de legislaţie. • Suport psiho-social pe durata sarcinii. testate ştiinţific. • Participarea la luarea deciziilor în problemele privind maternitatea. anii 2000-2010 5. riscul potenţial şi eficienţa terapeutică a acestora. • Parteneriat la naştere în conformitate cu regulamentul în vigoare şi pregătirea respectivă a persoanei de susţinere. • Opinie medicală alternativă şi primirea recomandărilor altor specialişti. 3. în momentul naşterii şi în perioada postnatală. • Expertiza calităţii acţiunilor curative şi diagnostice. lăuzei) Fişa de post a asistentului social din centrul perinatologic Tipurile şi dinamica indemnizaţiilor pentru familie şi copil în Republica Moldova. respectând regulamentul respectiv de activitate al instituţiei medicale. 140 . • Informaţie deplină referitor la starea sănătăţii. 4. • Acces la aplicarea metodelor noi de profilaxie. • Asistenţă medicală gratuită atât la etapa sectorului medical primar.. • Asistenţă juridică. inclusiv prin intermediul avocatului său sau a unui alt reprezentant în scopul protecţiei intereselor sale. cât şi în clinica de staţionar conform volumului prevăzut de legislaţie. • Contact cu rudele şi vizitatorii.

pericol pentru evoluţia fiziologică a sarcinii şi dezvoltarea normală a fătului. a produselor farmaceutice şi substanţelor medicamentoase fără prescrierea şi acceptul medicului curant. • Informarea oportună a medicului curant sau a specialistului serviciului medical de urgenţă despre apariţia unor semne de pericol în sarcină sau de debut a naşterii. • Respectarea măsurilor de precauţie în contactele cu alte persoane. • Refuzul deplasărilor. Responsabilităţile gravidei În timpul sarcinii femeia are şi unele responsabilităţi. • Schimbarea serviciului în cazul condiţiilor nefavorabile de muncă din momentul stabilirii diagnosticului de sarcină (administraţia instituţiei este obligată să creeze condiţii de muncă adecvate fără factori nocivi). • Transferul în cadrul organizaţiei sau instituţiei unde activează la o muncă mai uşoară cu păstrarea salariului precedent. • Menţinerea în serviciu pe durata sarcinii (gravida nu poate fi concediată). • Participarea conştientă în luarea deciziilor împreună cu medicul curant privitor la conduita sarcinii. În cazul încălcării de către gravidă a regulilor de tratament şi de comportament în instituţia medico141 . • Limitarea duratei zilei de muncă cu reducerea numărului orelor de program săptămânal sau lucru la domiciliu. despre maladiile sale ce prezintă pericol social. femeia va putea fi concediată numai după o angajare. • Respectarea drepturilor şi demnităţii altor pacienţi. cât şi în cadrul staţionarului obstetrical. În caz de lichidare a instituţiei. • Respectarea minuţioasă a regulilor igienei personale şi a regimului alimentar recomandate de medic. • Colaborarea cu lucrătorii medicali oferind informaţii complete despre bolile suportate şi cele curente. precum şi ale personalului medico-sanitar. • Excluderea utilizării în timpul sarcinii. în mod obligatoriu. • Un mod de viaţă sănătos. despre care cunoaşte că ele suferă de o boală ce prezintă pericol social. • Frecventarea claselor de instruire antenatală pentru pregătirea către naştere . atât la etapa supravegherii de ambulatoriu.• Angajarea la serviciu în instituţiile de stat. munca în timp de noapte sau în afara programului. • Respectarea recomandărilor medicului de familie şi a medicilor–specialişti în cadrul asistenţei medicale. evitând acţiuni premeditate ce dăunează sănătăţii ei şi influenţează nefavorabil dezvoltarea fătului. la alt serviciu. în orele de repaus. inclusiv: • Adresarea oportună la medicul specialist (medicul de familie) în cazul stabilirii unor semne suspecte pentru sarcină. zilele de sărbătoare.

. În activitatea sa asistentul social se conduce de fişa de post şi alte documente instructiveducative. . .colaborarea cu specialişti din alte domenii (medical. încălcare ce are drept consecinţă daune morale şi materiale. Sarcinile de bază ale specialistului sunt: . administrare 142 . Anexa 2. iar în lipsa lui – şefului Centrului Perinatologic Municipal.oferirea consilierii femeilor gravide. atitudinea ei faţă de sănătatea proprie şi a viitorului său copil.1 este numit un specialist cu studii superioare în asistenţa socială. 3. În funcţia de asistent social al secţiei consultative a IMSP SCM nr. . educaţional. . 4. justiţie.susţinerea beneficiarilor în identificarea de resurse pentru depăşirea situaţiei de criză.1 1. 2. Evoluţia sarcinii şi rezultatul naşterii sunt în directă dependenţă de comportamentul femeii gravide.oferirea sprijinului psiho-social în depăşirea situaţiilor dificile determinate de o sarcină nedorită / neplanificată.1. Specialistul este angajat şi eliberat din funcţie de către directorul IMSP SCM nr. „Aprob” Directorul IMSP SCM nr. Specialistul se subordonează şefului secţiei. aceasta poartă responsabilitate în conformitate cu legislaţia. mamelor. 5.crearea şi dezvoltarea unei reţele de instituţii şi organizaţii .informarea cu privire la alternativele existente privind protecţia socială a mamei şi copilului.1 _____________Victor Savin Fişa postului asistentului social al Secţiei Consultative a Centrului Perinatologic din cadrul Spitalului Clinic Municipal nr.partenere care activează în domeniul social pentru asigurarea unui spectru mai larg de oportunităţi în suportul social beneficiarilor identificaţi. cuplurilor aflate în dificultate.sanitară.

stupefiantelor şi impactul acestora asupra sănătăţii mamei şi copilului. .respecte dreptul beneficiarului de a refuza un anumit tip de servicii.posede o pregătire specială în domeniul protecţiei medico-sociale a mamei şi copilului. . .comunice în termen de trei zile DMPDC despre copilul abandonat sau refuzat în maternitate. .îndeplinească cu operativitate şi profesionalism stipulările Contractului individual de muncă şi atribuţiile funcţionale. 6. alcoolismului. Asistentul social al secţiei consultative de perinatologie este obligat să: . . . . minore şi a familiilor cu risc de abandon infantil privind importanţa creşterii şi dezvoltării copilului în familia biologică. pentru creşterea şi dezvoltarea nou-născutului. .monitorizarea eficacităţii lucrului de planificare a familiei printre femeile din familii socialdezavantajate în colaborare cu medicii cabinetelor specializate din AMT municipale.apere beneficiarul asistat de orice formă de abuz.posede o atitudine binevoitoare faţă de clienţi: fiecare client este o personalitate. . pe o perioadă de timp în asemenea Centre. . .consilierea mamelor solitare. planificării familiei. educaţiei sexuale a populaţiei. privind viaţa mamei şi copilului.locală…). perinatologiei.oferirea informaţiilor cu privire la planificarea familială pentru evitarea sarcinilor nedorite. . a altor subdiviziuni ale Centrului Perinatologic Municipal. . .respecte normele eticii profesionale şi legislaţia privind protecţia medico-socială.lucrul cu viitorii părinţi în vederea asigurării unui climat familial favorabil.dea dovadă de onestitate în exercitarea atribuţiilor funcţionale.informarea Direcţiei Municipale de Protecţie a Drepturilor Copilului despre cazurile familiilor social-vulnerabile identificate care s-au adresat după asistenţă medicală sau suport psiho-social în cadrul secţiei consultative de perinatologie.conlucrarea împreună cu centrele maternale în vederea plasării copilului împreună cu mama. .respectarea şi realizarea drepturilor copilului şi familiei. 143 . precum şi în cadrul instituţiilor medicale de ambulatoriu.informarea femeilor gravide asupra riscurilor tabacismului.respectarea confidenţialităţii informaţiei. .în comun cu specialiştii maternităţii realizează acţiuni de prevenire a abandonului copiilor nou-născuţi. .

psihologul. asistentul medical. .propună noi forme de organizare a asistenţei socio-legale populaţiei. 8. 7.ridice nivelul profesional la cursurile de reciclare o dată în 5 ani. în vederea dezvoltării capacităţilor de activitate. . pedagogul. . Asistentul social al secţiei consultative de perinatologie are dreptul să: . etc.. conferinţe ştiinţifice. etc.colaboreze în activitatea sa cu grupul de specialişti (juristul.obţină informaţii curente si de perspectivă de la şeful secţiei.participe la seminare.) – responsabili pentru soluţionarea problemelor sociale a persoanelor temporar aflate în dificultate. Am luat cunoştinţă 144 . Specialistul în asistenţa socială al secţiei consultative de perinatologie este responsabil de executarea la timp şi corectă a obligaţiunilor sale prevăzute de prezenta fişă de post. ateliere de lucru.

material şi financiar din partea celor apropiaţi (părinţi. prenumele pacientei________________________ vârsta____ani Localitatea ________________________ sectorul _________________________ Factorii antenatali Atitudinea faţă de sarcină Sarcina este dorită ? Relaţiile în familie Aveţi soţ sau un partener sigur ? Cum apreciaţi relaţia dvs.? Consumaţi suficient produse din carne. rude. sau a viitorului copil? Veniturile financiare sunt suficiente pentru satisfacerea nevoilor dvs. legume. a Direcţiei de Protecţie a Drepturilor Copilului) ? Evenimente Ce schimbări în viaţa dvs. cu soţul / partenerul ? Care este atitudinea partenerului faţă de sarcina actuală? Statutul social Locuinţa: proprietate sau chirie? Cum apreciaţi condiţiile de trai ? Sunteţi angajat la un serviciu ? Există factori nocivi la serviciu pentru sănătatea dvs. s-au produs în anul curent ? 145 Comentariul beneficiarului Notă . fructe? Suportul social Găsiţi înţelegerea necesară şi sprijinul celor din jur? Beneficiaţi de sprijin moral. partener)? A-ţi solicitat suport material din partea autorităţilor publice locale (ex.Anexa 3 CHESTIONAR DE IDENTIFICARE CONFIDENŢIALĂ A PROBLEMELOR PSIHOSOCIALE ÎN TIMPUL SARCINII Numele. peşte.

pe parcursul sarcinii actuale ? Experienţa femeii despre abuz Soţul / partenerul dvs. face abuz de alcool ? Fumaţi? Dacă fumaţi. sau partenerul dvs.orarul de lucru al lucrătorilor medicali .distanţa până la instituţia medicală .transportul spre instituţia medicală . droguri? Accesul la serviciile medicale de calitate Serviciile medicale în timpul sarcinii şi după naştere sunt accesibile ? .posibilitatea de a programa vizita la medic Alte circumstanţe 146 .asigurarea instituţiei medicale cu specialişti calificaţi . va lovit. câte ţigări pe zi? Folosiţi dvs. şi părinţii dvs. în copilărie? Vă simţiţi iubită de către părinţi ? Sentimentele în sarcină: Ce sentimente aţi avut când aţi aflat că sunteţi însărcinată ? Care sunt sentimentele actuale în legătură cu sarcina ? Dispoziţia: Cum a fost /este dispoziţia dvs. vă propuneţi să realizaţi pe parcursul sarcinii ? Îngrijirea prenatală Care a fost termenul de sarcină la prima vizită prenatală ? Îndepliniţi toate indicaţiile medicului ? Educaţia prenatală Sunteţi interesată să participaţi în petrecerea instruirii/pregătirii către naştere? Statutul psiho-emoţional Relaţia cu părinţii: Cum a fost relaţia dintre dvs. va îmbrâncit sau va ameninţat vre-odată? Utilizare de substanţe Utilizaţi alcool ? Daca da – de câte ori consumaţi alcool pe săptămână şi în ce cantitate ? Sunt cazuri când consumaţi mai mult decât cantitatea indicată ? Partenerul dvs.Ce schimbări în viaţa dvs.

................ nr......................................................satul................................................................. ... Data internării……………………… Diagnoza clinică (din fişa medicală)............. ………………Prenumele................ nr..... Instituţia primară unde este la evidenţă antenatală......... Nr................................................ celibatară...casa………blocul……apart………tel……………………………............................ nr.. Motivul solicitării............... anul naşterii................................................... policlinica consultativă........................... Nr.....................săptămâni De către cine este trimisă: medic de familie. IMSP_______________________________________________________________________________ (denumirea instituţiei) ANCHETA SOCIALĂ PERINATALĂ a beneficiarului (gravidei..... Termenul de sarcină la prima vizită prenatală ..... divorţată......... telefon…………….................................... ……………………………………………………………………………………………………........................................................ concubinaj.........…………………………………………….......................................................................... Adresa la domiciliu permanent: raionul/municipiul………………………satul………………… Strada………………………............................................. avorturi la cerere............. Funcţia ocupată ........ prenumele)…………………………………nr......... 147 .................................... avorturi conform indicaţiilor medicale ......................tel…………………………….. de gravidităţi........................................................ indicaţiilor sociale …..........................................................................2010 Asistent social..... ambulanţa.............. Luna..................................... DATE GENERALE Secţia ................. Strada………………………............................ naşteri................................... Buletin de identitate: seria.... avorturi spontane................... Instruirea antenatală: (de concretizat).......................... lăuzei) nr.................................................... data............................ Medicul de familie (numele....................................................... Naţionalitatea..................... psiholog) _________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________ __ ___________ 2010 Funcţia / semnătura _______________________________________ Anexa 4............. Cetăţenia............................................................................................. Starea civilă: căsătorită.................. autoadresare.. ... nr..............Data completării ___ ___________ 2010 Semnătura medicului__________________ Concluziile specialistului în asistenţa psihosocială (asistent social...................................... Numele. Locul de muncă................................................ Alte acte……………………………………………………………………………………………...................................... văduvă..casa………blocul……apart………....................................... Viza de reşedinţă: raionul /municipiul.............................. codul personal....... separată............_______ Data luării la evidenţă ..........

......... ..................................... asigurare cu gaze naturale (da..................................... Relaţii familiale: • cu soţul /partenerul.......... prezenţa specialiştilor calificaţi în instituţia medicală teritorială (da... chirie......... energie electrică (da................................................................................ nedeterminată Atitudinea soţului / partenerului................................... nu) c.............. Accesul la serviciile medicale de calitate: a............ de droguri................................ Numărul de odăi.................................................... Violenţă domestică: (fizică........................................ nu)........................................ nu) b............................ Alimentaţia (calitativ.......... energie termică (da.................................................... posibilitatea de a programa vizita la medic (da................. luna................... Existenţa factorilor nocivi pentru sănătate la serviciu (da........................ nu) e.... • cu părinţii.................................................................................. nu (abuz de alcool............... servicii medicale costisitoare (da............ mixtă Ataşamentul mamei faţă de nou-născut: sigur............ sexuală)...... nu)………………………………......................................... Tipul de locuinţă: cămin.. Utilizarea de substanţe de către partener/soţ......................... psihologică...... existenţa transportului public) (da............................. nu) f................................. Data............ orarul de lucru al lucrătorilor medicali – convenabil (da... Prenumele Vârsta Gradul de rudenie Adresa Telefon FACTORII SOCIALI Atitudinea faţă de sarcină: planificată........................... nu)............................................................... Alimentarea: naturală......... COMPONENŢA FAMILIEI: Numele............... distanţa mare până la instituţia medicală (da..DATE DESPRE COPIL: Nume................... casă la sol..... nu)................................ Suportul psiho-emoţional şi social din partea persoanelor apropiate (da....... apă (da.......... Masa copilului la naştere………………gr........................................... • fraţi /surori.......... 148 ..................... dorită........ Diagnoza copilului (din fişa medicală)……………………………………………………………............ nedorită............... Sexul copilului: masculin / feminin......... insuficient. cantitativ)............................... nu)................................. tabagism).............. .. Prenume........................... foarte nesigur (ambivalent)).................. nu)............... Utilizare de substanţe: da...... artificială... ……………………………………………………………………………………………………............ neplanificată.............. nesigur.................... anul naşterii . Sursa venitului............................................. nu) d................................... Venitul lunar: suficient................................................................................ Suma…………lei ……………………………………………………………………………………………………................................... părinţilor faţă de sarcină .................................................. apartament la bloc....................... (da....... nu) Obiectivele beneficiarei: perspective de viaţă şi planuri de viitor ........ Alte specificări (ex.. .................. ......................................... transport accesibil spre instituţia medicală (ex............. nu) Condiţiile de trai Statutul legal al spaţiului locativ: locuinţă proprie............................................

........................................................................... cămin social................................................................... Referirea în reţeaua de suport social (DMPDC....................................................................................................................................................................................................................... moaşa.................................................................................................................... medicul de familie. centre maternale......................................................................................................................Alte probleme cu care se confruntă familia (din relatările beneficiarului).......................................................................................................................................... medic neonatolog............................. ……………………………………………………………………………………………………........................................................................... ................................................................. medic obstetrician-ginecolog............ asistenta medicală....................... MONITORIZAREA CAZULUI Data Supravegherea dinamică a evoluţiei cazului 149 ............................................. jurist................ centre de plasament........................... Informaţia oferită beneficiarului / familiei.............................................................. RECOMANDĂRI.. DPDC sectorială. Suportul pe care îl necesită beneficiarul la moment......................... . ....................... ......................................................................................... etc......... etc......................................... Echipa multidisciplinară: asistent social................................................................................................................................................................................ …………………………………………………………………………………………………….................................................................... .................................................................................... ……………………………………………………………………………………………………...................................... ................... ............................................................................................ ..............................................................................................)..... CONCLUZII.................................................................................... .............................................................................. psiholog.

.......................................................................................................................................................................................................................................................... .............................................. …………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….............. ................................................................................................................................................................ 150 .......................................Informaţii suplimentare …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….... .......................................................................................................................................................................................... ...................................................................... ..................

............................Concluzie finală privind evoluţia cazului............ Anexa 5................................................... anii 2000-2010 (în conformitate cu Hotărârea Guvrnuljui nr................................ Data închiderii cazului................ Asistent social.... alt adult din cadrul gospodăriei (bunica................... 1478 din 15....................................................................... de indemnizaţia pentru creşterea copilului beneficiază la cerere: unul din părinţi... lei Tipul indemnizaţiei 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Indemnizaţia unică la naşterea primului copil: persoane 144 245 370 420 420 500 800 1000 1200 1400 1700 151 ..................Indemnizaţia unică la naşterea copilului – pot beneficia atât femeile asigurate.. pe o perioadă de 126 zile calendaristice...... ...... Tipurile şi dinamica indemnizaţiilor pentru familie şi copil în Republica Moldova......................... ....... ................................................................ .......................................................................... Cuantumul lunar al acestei indemnizaţii este de 30% din baza de calcul al salariului pe ultimele 6 luni şi nu poate fi mai mică de 250 lei.................................... Femeile neasigurate beneficiază de această indemnizaţie de la naşterea copilului şi pănă la vârsta de 1.............. Aceste indemnizaţii prevăd dreptul la concediu de maternitate........................................................... bunelul) care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului.....................Îndemnizaţiile de maternitate – pot beneficia femeile asigurate....11......... ......................5 ani......................... cât şi cele neasigurate........................................................................ soţiile aflate în întreţinerea soţilor salariaţi şi şomerele.................................................................2002) ............................. . ................................... iar în cazul naşterilor complicate ori a naşterii a doi sau mai mulţi copii – de 140 zile....... Suma indemnizaţiei............................... ce include concediul prenatal şi postnatal................................................ dacă nu se încadrează în câmpul muncii după naşterea copilului şi ea constituie 150 lei..........Indemnizaţia pentru creşterea copilului – femeile asigurate au dreptul la indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului de la data naşterii până la vârsta de 3 ani dacă nu revin în câmpul muncii.. Indemnizaţia se acordă începând cu săptămâna a 30-a de sarcină.................

20 25 25 25 50 50 50 50 50 50 50 neasigurate Notă: Persoana asigurată se consideră cea care a mers în concediu de maternitate din cadrul unei unităţi economice unde a fost încadrată în câmpul muncii.20 25 25 25 50 50 50 50 50 50 50 asigurate persoane 16.5 ani pentru persoanele neasigurate şi 3 ani pentru persoanele asigurate: persoane asigurate persoane neasigurate 32.40 32.5-16 ani pentru persoanele neasigurate şi 3-16 ani pentru persoanele asigurate: persoane 16. Persoana neasigurată este cea care nu a fost încadrată în câmpul muncii anterior sarcinii sau pe parcursul sarcinii 152 .asigurate persoane neasigurate persoane asigurate persoane neasigurate 144 245 245 300 380 500 800 1000 1200 1400 1700 Indemnizaţia unică la naşterea fiecărui copil următor: 108 108 165 165 250 165 280 200 280 250 500 500 800 800 1000 1000 1500 1500 1700 1700 2000 2000 Indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 1.40 50 50 75 50 100 75 100 75 20% 20% 20% 20% 25% 30% din din din din din din salariu salariu salariu salariu salariu salariu 100 100 100 150 150 300 Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilul cu vârsta între 1.

Îngrijiri perinatale inadecvate . maternă .Lipsa suportului psihosocial .Mortalitate maternă.Naştere prematură .Întreruperea sarcinii la cerere .Depresie .lipsa drumurilor .Abuz de droguri .Anexa 1 CADRUL SISTEMATIZAT privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide.Mortalitate maternă.Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Comportament asocial (riscant) .Sărăcia .Lipsa suportului psihosocial Situaţii medico-sociale generate Riscul pentru sănătate .Excluziune socială . ce nu se referă la copil .sarcina este nedorită şi continuarea ei este imposibilă .Excluziune socială .Naştere prematură .consecinţe după calamităţi naturale.Lipsa suportului psihosocial .Depresie .baza tehnico-materială nesatisfăcătoare a instituţiei medicale specializate .Stres psihosocial cronic .Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure .Depresie . maternă . neargumentate de medicina bazată pe dovezi . însă este necesară pentru altceva.cost inacceptabil al serviciilor medicale • Circumstanţe privind specificul localităţii .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Instituţionalizarea copilului .. mamelor şi nou-născuţilor Determinanţii sociali ai sănătăţii femeii gravide..sarcina este planificată. perinatală.Morbiditate maternă şi infantilă .Naştere extraspitalicească .Traumatism obstetrical .Sărăcia .Abandon infantil . infantilă Riscuri sociale • Circumstanţe ce ţin de lipsa dominantei ataşamentului pentru viitorul copil: .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Handicap infantil .Excluziune socială .Morbiditate infantilă. mamei şi nou-născutului Atitudinea faţă de graviditate Factori sociali cu risc perinatal şi obstetrical Sarcină nedorită Circumstanţele psihosociale Unele asociaţii mai frecvente cu alţi factori sociali .domiciliul în zone geografice greu accesibile: .Îngrijiri perinatale inadecvate .Stres psihosocial cronic .lipsa instituţiilor medicale specializate în asistenţa perinatală .Infertilitate în cuplu Accesul la serviciile medicale de calitate Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate • Circumstanţe legate de managementul serviciilor de sănătate: .lipsa legăturii telefonice .Hemoragie obstetricală . infantilă.Naştere prematură .Handicap infantil 153 .Handicap infantil .Morbiditate maternă şi infantilă .Sărăcia .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale . infantilă .sarcina în principiu este dorită. însă a survenit nu la timpul potrivit .Naştere extraspitalicească .lipsa transportului de urgenţă . .distanţă relativ mare până la instituţia medicală .Trafic de persoane .lipsa cadrelor medicale calificate .Mortalitate perinatală.utilizarea tehnologiilor medicale învechite. perinatală.Îngrijiri perinatale inadecvate .Stres psihosocial cronic .

Abandon infantil .Morbiditate infantilă .Acces limitat la serviciile medicale de calitate pentru copii • Circumstanţele sunt practic identice cu cele ce caracterizează accesul limitat la îngrijirile perinatale cu referinţă .Stres psihosocial cronic .Instituţionalizarea copilului .Abandon infantil .Excluziune socială .Lipsa suportului psihosocial .Lipsa suportului psihosocial . infantilă .familie incompletă .celibatară . infantilă .Depresie .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Handicap infantil .Naştere extraspitalicească .dependenţa de indemnizaţiile şi serviciile sociale .Asociere de infecţii în sarcină .Sarcina nedorită .Morbiditate infantilă .Depresie îngrijirilor perinatale .Sarcină nedorită .Mortalitate perinatală.posibilităţi limitate pentru achitarea serviciilor medicale • Circumstanţe de ordin psihosocial: .Lipsa suportului psihosocial .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale .Întreruperea sarcinii la .mijloace insuficiente pentru minimul de existenţă .Naştere prematură .Acces limitat la serviciile indicaţiilor medicomedicale de calitate sociale .Instituţionalizarea copilului .Abandon infantil .Stres psihosocial cronic .Amânarea adresării pentru îngrijiri perinatale . divorţ.lipsa accesului la serviciile de protecţie socială .Handicap infantil .buget dezechilibrat -cheltuieli inadecvate neargumentate -probleme legate de sănătatea mintală .Naştere prematură .Îngrijiri perinatale inadecvate . perinatală.Îngrijiri perinatale inadecvate .Stres psihosocial cronic . la îngrijirile de sănătate pentru copil .Trafic de persoane • Circumstanţe de ordin economic: .Excluziune socială cerere sau conform .Depresie .Sarcină nedorită . însă.Excluziune socială .lipsa surselor de venit .Mortalitate maternă.Abuz de droguri .minore (adolescente) -forme de văduvie.Sărăcia .Greutate mică la naştere .Handicap infantil .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale . infantilă .Trafic de persoane 154 .Instituţionalizarea copilului Statutul social Familii dezorganizate • Circumstanţe ce ţin de specificul familiei: .Sărăcia .Mortalitate perinatală. separare Multiparitatea Sărăcie familii numeroase (mai mult de 4 copii) .Morbiditate maternă şi infantilă .Amânarea / ignorarea .

maternă .lipsa accesului la participare în viaţa comunităţii • Circumstanţe care se referă la alte aspecte ale statutului social al familiei: .utilizarea produselor alimentare -Naştere prematură -Greutate mică la naştere ..Abandon infantil .vagabondajul .vulnerabilitatea socială .lipsa surselor pentru existenţă .. infantilă . culturale) .tulburări de comportament .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Handicap infantil .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Lipsa suportului .tabagism .concubinajul . maternă .Morbiditate infantilă.familie de imigranţi .bigamia .imoralitatea .consum exagerat de alte substanţe (ex.Îngrijiri perinatale inadecvate .Asociere de infecţii în .Depresie îngrijirilor perinatale .cerşetoria .lipsa de drepturi ( sociale.inegalitatea şanselor .Naştere extraspitalicească . maternă .Stres psihosocial cronic .Trafic de persoane Abuz dedroguri .Abuz de droguri .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Îngrijiri perinatale inadecvate .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale .refugiaţi .Abuz de substanţe sarcină .Greutate mică la naştere .Naştere prematură .Instituţionalizarea copilului .Greutate mică la naştere .Abandon infantil .Lipsa suportului psihosocial .alcoolism .delicvenţă juvenilă .Sărăcia .Trafic de persoane Comportamentul Comportament asocial (riscant) .Sărăcia .Handicap infantil .Stres psihosocial cronic .alimentaţia deficitară .prostituţia . politice.Stres psihosocial cronic .Comportament asocial indicaţiilor medico-sociale (riscant) .apartenenţa la etnii care migrează.Morbiditate infantilă. infantilă .Instituţionalizarea copilului .Sărăcia . tentativă de suicid.narcomanie . perinatală.Mortalitate maternă.Naştere prematură .Mortalitate perinatală.Acces limitat la serviciile ..Morbiditate infantilă.Instituţionalizarea copilului .Trafic de persoane Nutriţia Subalimentare .Handicap infantil .Stres psihosocial cronic .Subnutriţia .Handicap infantil .Amânarea / ignorarea .Naştere psihosocial extraspitalicească . infantilă. economice.Îngrijiri perinatale inadecvate .Asociere de infecţii în sarcină Naşt ere extras pitali ceasc ă . • Circumstanţe legate de integrare în ansamblul relaţiilor sociale: .Excluziune socială • Circumstanţe ce ţin de marginalizarea socială a persoanei/ familiei: .Excluziune socială .delicvenţa .Mortalitate perinatală.Întreruperea sarcinii la .Subnutriţia .Naştere prematură .Greutate mică la naştere medicale de calitate .Acces limitat la serviciile medicale de calitate ..Morbiditate maternă şi infantilă . maternă .Abandon infantil .Sărăcia cerere sau conform .Abandon infantil 155 .Excluziune socială .) .Asociere de infecţii în sarcină .

Trafic de persoane Atitudinea femeii gravide faţă de iniţierea îngrijirilor perinatale (în condiţiile existenţei accesului la serviciile de sănătate) Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale Circumstanţe ce ţin de specificul sistemului de sănătate: .Lipsa suportului psihosocial -Asociere de infecţii în sarcină -Depresie .Excluziune socială .Îngrijiri perinatale inadecvate .Depresie .Naştere extraspitalicească .Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate . infantilă .Sarcină nedorită .vulnerabilitate socială .Morbiditate maternă şi infantilă . infantilă .Sarcina nedorită .Handicap infantil .Instituţionalizarea copilului .servicii medicale neatractive .necalitative .Îngrijiri perinatale inadecvate .alte bariere în accesul la serviciile medicale perinatale • . perinatală. infantilă .Handicap infantil 156 .Morbiditate maternă şi infantilă .Stare de imunodeficienţă .Lipsa suportului psihosocial .autoritate joasă a lucrătorului medical • Circumstanţe care se referă la comportamentul femeii gravide: . infantilă .Morbiditate maternă şi infantilă .Comportament asocial (riscant) .autoritate joasă a lucrătorului medical .Excluziune socială .sistem de educaţie sanitară a populaţiei ineficient .Instituţionalizarea copilului .probleme de sănătate mintală a gravidei / tulburări de comportament • -Naştere prematură -Naştere extraspitalicească .Handicap infantil Calitatea îngrijirilor perinatale Îngrijiri perinatale inadecvate Circumstanţe ce ţin de specificul sistemului de sănătate: . perinatală.cultură generală şi sanitară joasă a populaţiei .Mortalitate perinatală.Stres psihosocial cronic .lipsa serviciilor medicale perinatale de calitate .Lipsa suportului psihosocial -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale -Naştere extraspitalicească -Depresie -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .lipsa posibilităţii de a programa o vizită la medic .Abandon infantil . perinatală.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Mortalitate maternă.sistem de educaţie sanitară a populaţiei ineficient .Trafic de persoane .Mortalitate maternă.Mortalitate maternă.foamete .

infantilă .Instituţionalizarea copilului . .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .• Circumstanţe care se referă la comportamentul femeii gravide: .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Stres psihosocial cronic .condiţii locative precare (lipsa căldurii.Trafic de persoane 157 .) .Sarcină nedorită . infantilă . copilului perinatală.Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Instituţionalizarea copilului ..Handicap infantil maternă şi infantilă .Excluziune socială .antecedente de carenţe afective şi educaţionale .Comportament asocial (riscant) .nerespectarea indicaţiilor medicului / moaşei cultura sanitară joasă .Mortalitate perinatală.Trafic de persoane Statutul psihoemoţional Stres psihosocial • Circumstanţe ce ţin de unele aspecte ale relaţiilor în familie: .Abandon infantil .Morbiditate maternă şi infantilă . apei potabile. perinatală.Sărăcia . .Abandon infantil .Sarcina nedorită .Decolare de placentă .alte forme de violenţă .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Handicap infantil .Abandon infantil .Sărăcie .neînţelegere.. .Îngrijiri perinatale inadecvate .Lipsa suportului psihosocial -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Depresie . electricităţii.Mortalitate maternă.Lipsa suportului psihosocial .Îngrijiri perinatale inadecvate .soţul aflat în detenţie .Handicap infantil .Naştere prematură .Trafic de persoane Condiţiile de trai Condiţii de trai nocive • Circumstanţe legate de specificul condiţiilor de trai: -lipsa domiciliului / oameni ai străzii .probleme de sănătate mintală a gravidei / tulburări de comportament . maternă .Excluziune socială .tensiune psiho-emoţională în familie.maltratare.Morbiditate .locuinţă insalubrizată .Depresie -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale -Maladii infecţioase -Depresie .Naştere extraspitalicească .Morbiditate infantilă.Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Lipsa suportului psihosocial .Instituţionalizarea maternă. infantilă .Stres psihosocial cronic .Mortalitate .

tuberculoză.Handicap infantil 158 .Mortalitate maternă. infantilă . maternă .probleme de reintegrare în comunitate .Lipsa suportului psihosocial .consecinţe după calamităţi naturale. maternă .Mortalitate perinatală.Trafic de persoane • Circumstanţe legate de nivelul educaţional / profesional .Lipsa suportului psihosocial .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Sarcina nedorită .analfabetism -bariere în obţinerea studiilor -lipsa calificării profesionale -calificare incompletă -Naştere prematură -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Instituţionalizarea copilului .Îngrijiri perinatale inadecvate . perinatală.Comportament asocial (riscant) .Naştere extraspitalicească .aflare în detenţie (penitenciar) .persoane lipsite de anumite facultăţi fizice sau psihice.Trafic de persoane • Alte circumstanţe: .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Handicap infantil .Asociere de infecţii în sarcină .Stres psihosocial cronic ..Depresie ..Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale . infantilă .Comportament asocial (riscant) .Sarcina nedorită .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Îngrijiri perinatale inadecvate .Naştere prematură .Sărăcie .Instituţionalizarea copilului . narcomanie. maternă .bolnavi de alcoolism.Handicap infantil . HIV-SIDA.Sarcină nedorită .Handicap infantil .Lipsa suportului psihosocial .Abandon infantil .Naştere prematură .Morbiditate infantilă. -Naştere prematură -Naştere extraspitalicească -Depresie .Naştere extraspitalicească ..Stres psihosocial cronic .. .Excluziune socială .Excluziune socială . infantilă .femei traficate. inclusiv în timpul sarcinii .Stres psihosocial cronic .Depresie .• Circumstanţe legate de ansamblul relaţiilor sociale: .Instituţionalizarea copilului .Morbiditate infantilă.Sărăcie .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Sărăcie .Trafic de persoane • Circumstanţe legate de unele probleme de sănătate ale membrilor familiei gravidei: . .Morbiditate maternă şi infantilă .Mortalitate perinatală.nivel educaţional redus .Stres psihosocial cronic .Depresie .Morbiditate infantilă.Excluziune socială .Abandon infantil .Mortalitate perinatală. infantilă .Îngrijiri perinatale inadecvate .

infantilă . infantilă.Handicap infantil .obstacole în obţinerea serviciilor de protecţie socială .refuzul femeii gravide de a beneficia de concediul de maternitate (oferit antenatal) .sistem de prestaţii sociale ineficient .Mortalitate copilului perinatală.Morbiditate infantilă. perinatală.Morbiditate maternă şi infantilă .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Handicap infantil .condiţii de lucru nesatisfăcătoare determinate de prezenţa factorilor nocivi .Morbiditate .Sarcina nedorită -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Depresie .Morbiditate infantilă.Handicap infantil .Îngrijiri perinatale -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Depresie .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale . infantilă. persoanelor apropiate .nerespectarea de către patronat a legislaţiei privind protecţia socială a femeilor gravide angajate în câmpul muncii • Circumstanţe caracterizate prin dependenţa nivelului de vulnerabilitate socială de activitatea la locul de muncă: .Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate .Stres psihosocial cronic . maternă .Îngrijiri perinatale inadecvate -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Asociere de infecţii în sarcină .Îngrijiri perinatale inadecvate . infantilă .Stres psihosocial cronic .Instituţionalizarea copilului .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .acces limitat pentru angajare în serviciu cauzat de prezenţa gravidităţii .şantaj administrativ în legătură cu sarcina .Mortalitate perinatală. maternă .Excluziune socială ..instabilitatea încadrării în câmpul muncii .Handicap infantil infantilă.Trafic de persoane 159 . maternă . maternă .Îngrijiri perinatale inadecvate -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Asociere de infecţii în sarcină .Abandon infantil .Lipsa suportului psihosocial .lipsa suportului psihosocial din partea soţului.refuzul femeii gravide de a schimba locul de muncă care prezintă condiţii nocive .Sarcină nedorită . maternă .Mortalitate maternă. faţă de nevoile gravidei Lipsa suportului psihosocial • Circumstanţe legate de specificul activităţii de muncă: -lipsa calificării profesionale -calificare incompletă -instabilitatea încadrării în câmpul muncii -tensiune psihoemoţională la serviciu şomaj .Instituţionalizarea .Mortalitate perinatală..nerespectarea de către femeile gravide angajate în serviciu a programului de vizite la medic .servicii inadecvate de asistenţă socială .Comportament asocial (riscant) .Munca Stres psihosocial cronic Nocivitatea condiţiilor de muncă Comportament inadecvat al femeii gravide Atitudinea persoanelor apropiate / comunităţii.Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Abandon infantil . partenerului.lipsa timpului liber pentru a se prezenta la medic (este ocupată la serviciu) • Circumstanţe legate de specificul condiţiilor de muncă: .

inadecvate 160 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->