SUPORT DE CURS

(proiect)

ÎNGRIJIRI PERINATALE
pentru asistenţi sociali

Chişinău, 2010

1

SUPORT DE CURS
(proiect)

ÎNGRIJIRI PERINATALE
Pentru asistenţi sociali

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIȚANU” UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI IMSP SPITALUL CLINIC MUNICIPAL NR.1, CHIŞINĂU ASOCIAŢIA OBŞTEASCĂ „PROGRES PRIN ALTERNATIVĂ”

Chişinău, 2010 PROIECTUL „CONTINUITATEA ÎNGRIJIRILOR MEDICO-SOCIALE ÎN TIMPUL SARCINII ŞI DUPĂ NAŞTERE”

2

Colectivul de autori:

Constantin Eţco Dumitru Şiscanu Valentina Priţcan Igor Andrei Ludmila Chitic Ludmila Bologan Galina Scerbacova Rodica Vrabie

Recenzenţi: Victor Savin Olga Cerneţchi Marcela Dilion

Suportul de curs ÎNGRIJIRI PERINATALE (pentru asistenţi sociali) a fost elaborat cu susţinerea Ambasadei Franţei din România în cadrul etapei pregătitoare a proiectului „Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere”, implementat de Asociaţia Obştească „Progres prin Alternativă” în parteneriat cu Secţia Consultativă a Centrului Perinatologic al IMSP Spitalul Clinic Municipal nr.1, Chişinău. Elaborarea suportului de curs a fost coordonată de Dumitru Şişcanu, director de proiect, Valentina Priţcan şi Igor Andrei, experţi naţionali.

3

Determinanţi sociali perinatali şi impactul lor asupra sănătăţii femeilor gravide..... la naştere şi lăuzie 1. Îngrijiri esenţiale în timpul sarcinii.. strategiile de implementare 1.2...... 2. 2 Consilierea mamelor/familiilor în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere) 4 .....6......1 Specificul consilierii gravidelor 5............4 Alimentaţia naturală a nou-născutului 3. Preconcepţia...1..... Sistemul îngrijirii perinatale.... Sarcina şi perioada postnatală complicată 2......5 Procesul de durere întâlnit în cadrul perinatal 4.......................1 Adaptarea nou-născutului normoponderal (cu greutate normală la naştere) 3. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale (protocol clinic) 4.......9........... Consilierea în cadrul instituţiilor perinatologice 5.......... cuplurilor în cadrul instituţiilor perinatologice 4. Problema abandonului infantil în maternitate 5..........7..3 Prematurii 3..........3....... 1.6..... mamelor şi nou-născuţilor 4.....4....1 Probleme posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală 2..............4 Serviciile comunitare de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 4..................... Naşterea fiziologică... Îngrijirile nou-născutului 3..... Lăuzia fiziologică.... Organizarea asistenţei perinatale în RM.......3.........1. Algoritmul acţiunilor de suport medico-psiho-social în cazul sarcinii 4.. 1....................5 Asistenţa socială a mamelor..... 1.................2 Stări de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală 3..2 Îngrijirea esenţială a nou-născutului sănătos 3.......... Contracepţia postpartum... Integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 4.8.... 1..............................................SUMAR Introducere 1.. Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere 4... Sarcina fiziologică…………………..2 Identificarea primară a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii 4... gravidelor.....5..... Barierele psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale 4.....

Cadrul sistematizat privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. Fişa de post a asistentului social din centrul perinatologic anexa 2. Drepturile şi responsabilităţile femeii în timpul sarcinii anexa 3. Asistenţa mamei /cuplului în baza aplicării Teoriei Ataşamentului 6.2 Strategii de încurajare a ataşamentului în instituţiile perinatologice. anii 2000-2010 anexa 6. Anexe anexa 1. lăuzei) anexa 5 Tipurile şi dinamica indemnizaţiilor pentru familie şi copil în Republica Moldova.6. mamelor şi nou-născuţilor 5 . Ancheta socială a beneficiarului (parturientei. Chestionat pentru identificarea problemelor psiho-sociale în timpul sarcinii anexa 4.1 Conceptul Teoriei Ataşamentului în practica asistenţei sociale 6.

că. că ele asigură îngrijirile esenţiale ale copiilor şi altor membri ai familiei. precum şi stabilirea unor noi circumstanţe şi responsabilităţi de ordin emoţional. municipale sau raionale.Introducere Perioada gravidităţii şi procesul naşterii sunt perioade de schimbări intense. sarcina determină necesitatea adoptării unui stil de viaţă mai adecvat. în special acele femei care au motive pentru a le amâna sau a le ignora.mai general) În baza celor menţionate mai sus. cât şi familia sa. în special a celei nedorite. metode de planificare familială şi să utilizeze aceste cunoştinţe în aplicarea individualizată a metodelor asistenţiale. psihologice şi fizice pe care le poate avea o femeie însărcinată sunt complexe. asistentul social îşi găseşte locul în identificarea dificultăţilor şi problemelor cu care se confruntă atât viitoarea mamă. etc. cunoştinţe privind sănătatea reproductivă. efectele şi provocările sarcinii şi naşterii copilului asupra mamei şi a familiei în ansamblu. oferind asistenţă socială primară sau sprijin în conectarea la serviciile de asistenţă socială specializată. familiale. consilierea etc. (poate ne putem exprima altfel gândul . efectele psiho-sociale ale gravidităţii atât asupra mamei. familial şi financiar care sunt legate de aşteptările şi temerile mamei faţă de apariţia copilului. În acest context. comunitare şi financiare care oferă viitoarei mamei siguranţă pentru creşterea şi educarea copiilor. mai aproape de mediul familial. Este necesar de a le proteja şi de pierderile economice. femeile au nevoie de condiţii care ar garanta evoluţia fără pericol a sarcinii şi naşterii. se poate afirma. sănătatea mamei şi a fătului. cât şi în plan social (în relaţiile maritale. de atitudinea familiei faţă de sarcină şi nu în ultimul rând de resursele sociale. astfel că profesioniştii care-i acordă îngrijiri trebuie să fie conştienţi de acest lucru şi să încurajeze femeile să caute îngrijiri prenatale cât mai devreme. asistentul social trebuie să cunoască specificul evoluţiei sarcinii şi etapele dezvoltării fătului. a fenomenelor sociale. Intervenţia socială în cadrul îngrijirii perinatale se extinde de la asistenţa socială comunitară prin intermediul asistenţilor sociali comunitari. actualmente se simte necesitatea unui curs de instruire universitar ce ar oferi viitorilor asistenţi sociali cunoştinţe teoretice şi practice privind funcţionarea sistemului de servicii perinatologice în Republica Moldova. riscurile apariţiei în rezultatul sarcinii.) În acelaşi timp. planificarea familială. ca 6 . profesionale. cât şi extinderea acestor efecte asupra întregii familii. Având printre beneficiari o pondere mai mult sau mai puţin semnificativă de femei în vârstă reproductivă. până la oferirea asistenţei sociale în cadrul maternităţilor prin intermediul asistenţilor sociali ce vor activa în cadrul centrelor perinatologice republican. cum ar fi: observaţia. aspectele privind dezvoltarea copilului în primul an de viaţă. în scopul asigurării unei asistenţe adecvate familiei în protecţia mamei şi copilului. care pot fi legate cu faptul. În mod evident. atât în aspect fiziologic şi psihologic. informarea. Problemele sociale.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Ideea. vizând oportunitatea includerii unui curs de studiu suplimentar pentru instruirea viitorilor asistenţi sociali privind integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale. devenind reală doar în anul 2010. care a permis de a elabora prezenta lucrare. grupul de autori va fi recunoscător pentru aprecieri critice şi sugestii. După finalizare suportul de curs va fi testat în cadrul unei instruiri opţionale a asistenţilor sociali din anul III de studii de la USM şi US „Alecu Russo” din Bălţi. cadre didactice de la Universitatea de Stat din Moldova. În acest context. ruperea legăturilor cu familia de origine. După finalizarea acestui curs asistenţii sociali vor putea să se integreze mai uşor în cadrul serviciilor perinatologice existente şi vor putea utiliza mai eficient metodele şi tehnicile asistenţei sociale conform specificului problemelor depistate la beneficiari. Majoritatea absolută a studenţilor au optat atât pentru includerea unui curs în orarul studiilor (96). violenţă etc. realizarea acestei intenţii s-a tergiversat. Echipa de autori a suportului de curs include specialişti practicieni în sănătatea reproducerii. necesare pentru sporirea nivelului de utilitate a prezentei lucrări. 7 . Colegiul Naţional de Medicină. Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. în care au participat 98 studenţi din ultimul an de studiu. după care va fi ajustat conform sugestiilor participanţilor în acest proiect şi va fi propus pentru includere în programul de studii. înrăutăţirea sănătăţii mamei.abandonul infantil. fiind una din activităţile principale în cadrul proiectului „Continuitatea îngrijirilor medicosociale în timpul sarcinii şi după naştere”. implementat de Asociaţia Obştească Progres prin Alternativă cu sprijinul financiar al Ambasadei Franţei în România. fapt. morbiditatea infantilă înaltă cu risc de disabilitate. luând în consideraţie specificul actual al activităţii sistemului de asistenţă socială şi al celui de îngrijiri perinatale din Republica Moldova. divorţ. Trtimitere la studiu Din motive obiective. s-a definitivat în luna octombrie 2007 după realizarea unui sondaj de opinie printre studenţii facultăţii de asistenţă socială şi sociologie a USM. cât şi pentru un curs practic opţional privind protecţia socială a mamei şi copilului (80).

................. Sarcina fiziologică………………….......... Îngrijiri esenţiale în timpul sarcinii............2................................. Contracepţia postpartum...... 1.......... 1............... avort..... 1............... termeni precoci de sarcină........................................ îngrijire antenatală....... naştere prematură.................................... asistenţă perinatală...... Organizarea asistenţei perinatale în Republica Moldova. ginecologie........... Sistemul de îngrijiri perinatale....... proiectarea unui complex de măsuri informativ-educaţionale.................. uter.... La nivel de integrare: 8 ............ identificarea reacţiilor neobişnuite şi anormale ale gravidităţii........... malformaţie congenitală........................................... Naşterea fiziologică... înţelegerea strategiilor asistenţei perinatale în RM......................... menite să prevină sarcinile nedorite şi cu risc..........5.............. psiho-sociale şi nutriţionale în sarcină............ explicarea semnelor prevestitoare ale naşterii. 1.......... vârsta gestaţională.. propunerea noilor soluţii/idei privind minimalizarea stresurilor familiale cu un impact negativ asupra sarcinii..... la naştere şi lăuzie 1.6........ La nivel de aplicare: explicarea importanţei îngrijirilor antenatale..... gravidă.... Lăuzia fiziologică..........................Tema 1...... Concepte – cheie: obstetrică........3................................... evaluarea adaptării mamei la graviditate....4...... Preconcepţia................. Obiective: La nivel de cunoaştere: identificarea ariilor de competenţă ale asistentului social în îngrijirile antenatale şi postnatale.....1.................. 1........... realizarea discuţiilor cu cuplul în pregătirea pentru rolul de părinte..................... interpretarea şi clarificarea problemelor fiziologice....

şansele de evoluţie favorabilă a sarcini devin mult mai mari. Scopul unei asistenţe antenatale bune constă în asigurarea că sarcina nu prezintă nici un pericol pentru mamă şi menţine fătul sănătos pe parcursul gravidităţii. 1. Serviciul republican de asistenţă medicală primară Serviciului de asistenţă medicală primară îi revine un rol primordial în asigurarea sarcinii fără risc. Asistenţa primară din republică este acordată de medicul de familie.1134 din 09. 2. În acest scop instituţiile AMP se divizează în trei categorii: centrele medicilor de familie amplasate în centrele raionale.- dezvoltarea abilităţilor de a lucra în echipa multidisciplinară pentru promovarea sănătăţii reproducerii. Pentru lucrul cu gravidele medicul de familie are în subordine o asistentă medicală perinatală. şi în consecinţă. Principii generale de organizare a asistenţei perinatale Asistenţa mamei şi copilului este una din strategiile prioritare ale Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova. 9 .1997 „Cu privire la dezvoltarea AMP „ îşi onorează actualmente cu responsabilitate toate obligaţiunile privind acordarea îngrijirilor antenatale de calitate.12. pentru a contribui la ameliorarea calităţii serviciilor. De asemenea. promovarea strategiilor de educaţie pentru sănătate şi organizarea unui sistem sigur de transport pentru referirea de urgenţă. Cu cît mai înalt este nivelul socioeconomic al vieţii şi calitatea asistenţei medico-sanitare acordate gravidei. stabilirea relaţiilor bune cu liderii comunitari şi alte persoane importante din comunitate. centrele de sănătate şi oficiile medicilor de familie. cu atît mai înalt este nivelul de instruire a viitoarei mame.1 Organizarea asistentei perinatale în Republica Moldova. în această perioadă există oportunităţi de a promova educaţia pentru sănătate.1. sectorul de asistenţă medicală primară (AMP) conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. Sarcina şi naşterea sunt procese fiziologice fireşti (doar în unele cazuri pot apărea şi complicaţii). de apreciere a sănătăţii şi alimentaţiei acesteia. Format în anul 1997.

La luarea femeii gravide în evidenţa antenatală medicul de famile / medicul obstetrician completează Fişa personală a gravidei şi lăuzei (Formularul statistic nr. Asistenţa antenatală trebuie să fie orientată asupra problemei. atât la nivel republican cât şi o reţea bine coordonată la nivel de municipiu. 10 . raion. Acest serviciu include în structura sa şase etape separate de evaluare. 3. Formularul în cauză include şi toate rezultatele investigaţiilor în original efectuate de către gravidă pe parcursul sarcinii. în scopul satisfacerii necesităţilor de îngrijire perinatală în cel mai raţional şi eficient mod sub aspectul cheltuielilor financiare. Carnetul se distribuie gratuit femeii gravide la prima vizită şi se completează de către medicul de familie sau medicul obstetrician-ginecolog consultant. Carnetul medical perinatal se va păstra la gravidă şi va fi completat la fiece consultaţie medicală. în Republica Moldova a fost creat serviciul de asistenţă medicală perinatală.Realizarea scopului poate fi obţinut prin următoarele: 1. 111) unde este înregistrată toată informaţia privind anamnesticul şi starea în dinamică a sănătăţii femeii însărcinate. precum şi date despre starea intrauterină a fătului. Complicaţiile posibile şi factorii de risc care se pot produce la o vârstă anumită de gestaţie trebuie să fie observate în această vizită. aprobat prin ordinul MS RM nr. 139 din 28 mai 2002 “Cu privire la aprobarea Formularelor de evidenţă medicală primară în instituţiile medicale”. Educaţia pentru sănătate trebuie să fie promovată. Drept standard obligatoriu pentru îngrijirile antenatale serveşte Carnetul medical perinatal (Formular 113/e). comună. Condiţiile fetale trebuie evaluate repetat şi 5. Serviciul republican de asistenţă medicală perinatală: structura şi componenţa În conformitate cu principiile elucidate mai sus. 4. Carnetul perinatal asigură o continuitate dintre sectorul AMP şi maternitate în vederea supravegherii sarcinei şi rezultatului ei. dirijare şi asistenţă medicală: a) preconcepţională. 2. Asistenţa antenatală trebuie să urmeze un plan definit.

mijloacelor de comunicare. Aceste principii permit accesul larg al populaţiei la toate nivelurile de asistenţă medicală perinatală. Pentru asigurarea accesului garantat şi neîntrerupt al populaţiei la serviciile de calitate în îngrijirile perinatale în Republica Moldova a fost constituit şi activează serviciul republican de asistenţă medicală perinatală. Asemenea abordare a apărut în contextul unei infrastructuri de transport dezvoltate. 11 . instituţiilor medicale şi specialiştilor de diferite categorii şi niveluri. Conceptul îngrijirilor perinatale în multe ţări ale lumii se axează pe conceptul nivelelor de îngrijire sau regionalizare pentru corespunderea dintre nivelul măiestriei clinice şi condiţiilor necesare pentru îngrijire. În multe ţări s-a reuşit de a obţine o reducere considerabilă a mortalităţii perinatale prin depistarea şi referirea femeilor cu pericol de complicaţii şi risc de naştere prematură. c) intranatală.b) antenatală. serviciul de asistenţă medicală perinatală este format dintr-o reţea de instituţii care acordă asistenţă medicală perinatală la trei niveluri diferite în cadrul întregii ţări. Pentru o bună funcţionare a sistemului regionalizat perinatal au fost elaborate criteriile de transfer a gravidelor şi nou-născuţilor la nivelul corespunzător al sistemului precum şi protocoalele de acordare a ajutorului de urgenţă în timpul transportării. Conform schemei generale. este bazată pe strânsa conlucrare şi cooperare a tuturor instituţiilor medicale şi lucrătorilor medicali atraşi în această activitate. Principiile de organizare a activităţii serviciului de asistenţă medicală perinatală Implementarea tehnologiilor şi standardelor stabilite de asistenţă medicală perinatală. e) neonatală f) evoluţie. cât şi existenţa deplinei posibilităţi de comunicare între unităţile medicale şi colaboratorii acestora. în cadrul serviciului republican organizat. d) lăuzie. precum şi asigurarea transportării adecvate în cazul stărilor obstetricale de urgenţă sau a nou-născuţilor extrem de vulnerabili în centrele specializate.

În cabinetele obstetrico-ginecologice ale secţiilor consultative activează medicul obstetrician-ginecolog consultant şi moaşa. Donduşeni. respectiv. Sîngerei. Cimişlia. Pentru a asigura o pregătire adecvată a asistentei medicale a medicului de familie cu profil perinatal a fost elaborat programul special de pregătire a ei în Colegiile de medicină şi Şcolile de perfecţionare a cadrelor medicale medii. Soroca. Ocniţa. Criuleni. moaşe şi asistente medicale pentru nou-născuţi conform listei de state. Instituţiile medicale de nivel I asigură asistenţă medicală obstetricală gravidelor fără antecedente obstetricale grave şi maladii extragenitale în 12 . Floreşti. Hînceşti. a fost stabilită o nouă structură a sistemului de asistenţă medicală perinatală în cadrul unei regiuni geografice concrete. În maternităţile nivelului I activează medici obstetricieniginecologi. Ungheni. Şoldăneşti. Orhei. Cantemir. Edineţ. Rîşcani. Nisporeni. Călăraşi. care activează în cabinete specializate. La nivelul sectorului medical primar activează medici de familie cu 2 asistente medicale. care se numeşte regiune de îngrijire perinatală. una dintre ele fiind specializată în problemele perinatologiei. Rezina. Briceni. medicul pediatru consultant şi asistenta medicală. Ialoveni. Cahul. medici neonatologi. Anenii-Noi. Făleşti. Acest nivel include în sfera sa de activitate punctele medicale. cabinetele obstetrico-ginecologice şi pediatrice consultative. Ştefan-Vodă. Vulcăneşti. Asistenţa medicală în domeniul planificării familiei în cadrul CMF este asigurată de medicul obstetrician-ginecolog şi moaşa. Nivelurile de asistenţă medicală perinatală stabilite în ţara noastră sunt următoarele: Nivelul I. Leova. secţiile consultative şi maternităţile raionale existente până la finalizarea reformei asistenţei medicale primare. oficiile medicului de familie. Taraclia şi maternitatea municipală nr. Basarabeasca. Comrat. în cabinetele pediatrice.2 din mun. Teleneşti. Dubăsari. cabinetele de sănătate a reproducerii raionale din Drochia. Chişinău. centrele de sănătate. Străşeni.Astfel. Glodeni.

afara unui risc prognozat. Cabinetul prematuritate (infertilitate). Secţia consultativă de perinatologie interraională prestează servicii pentru femeile gravide din raioanele limitrofe. inclusiv pentru stabilizarea stării mamei şau nou-născutului înainte de transportare. Structura secţiei consultative de perinatologie este următoarea: Cabinetul sterilitate a cuplului. Echipamentul necesar pentru aceste scopuri trebuie să se afle în permanenţă în perimetrul sălii de naştere. La acest nivel. diagnostic prenatal al viciilor congenitale (USG) şi de către jurist. internist. se recurge la operaţia cezariană. La nivel de ambulatoriu gravidele sunt supravegheate în secţia consultativă de perinatologie din Centrul Perinatologic de nivelul II de către medicii obstetricieni-ginecologi ai cabinetelor specializate. genetician. 13 . asistarea naşterilor fiziologice la săptămînile 3842. Concomitent. Cabinetul terapeutic (patologia extragenitală în sarcină) şi Cabinetul informaţional-metodic. Cabinet consult medico-genetic. inclusiv cele din grupul cu risc perinatal major) secţiile consultative de perinatologie acordă suport organizator-metodic instituţiilor medico-sanitare teritoriale (maternităţilor de nivelul I care organizatoric sunt incluse în componenţa centrelor perinatale interraionale de nivelul II). Cabinetul consult juridic. Cabinetul andrologic. Cabinetul diagnostic prenatal (ultrasonografic şi cardiotocografic). dar numai în caz de urgenţă sau în lipsa condiţiilor de transportare a gravidei. medicul-psiholog. toate maternităţile de nivelul I sunt obligate să dispună de toate cele necesare pentru acordarea ajutorului medical în cazuri de urgenţă care pot surveni imprevizibil. îngrijirea nou-născuţilor sănătoşi cu o greutate la naştere de ≥2500 g. Nivelul II. Pe lângă consultul medical (pentru femeile gravide. Asistenţa medicală perinatală de nivelul II este efectuată la nivel de ambulatoriu consultativ specializat şi spitalicesc. Cabinetul consult psihologic.

Nivelului II îi corespund Centrele perinatologice existente la baza maternităţii Spitalului Clinic Municipal Nr. Căuşeni. Cahul şi UTA “Gagauz Eri” (Ciadâr-Lunga). Chişinău este pioner în Republica Moldova privind integrarea şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale.1. iar din anul 2004 în schema de personal a secţiei consultative a fost introdusă funcţia de asistent social. neonatologi şi alţi specialişti de înaltă calificare. Orhei. inclusiv din rândul studenţilor de la facultatea Sociologie şi Asistenţă Socială a USM. Începînd cu anul 2002 în secţia menţionată au activat asistenţi sociali voluntari. Centrele perinatologice de nivelul II asigură servicii perinatale femeilor cu sarcină fiziologică în raza municipiului/raionului respectiv. De asemenea. La nivelul II se asigură asistenţa medicală perinatală femeilor gravide cu risc obstetrical moderat.03. În aceste centre activează medici obstetricieni-ginecologi. Soroca. Hînceşti.1 din mun. Bălţi. Secţia consultativă a Centrului Perinatologic din cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal nr.37 şi îngrijirea nou-născuţilor cu o greutate la naştere între 2000 şi 2500 g. Referirea gravidelor din grupurile de risc se efectuează actualmente conform ordinului Ministerului Sănătăţii nr. conform listei de state aprobate.04 „Cu privire la eşalonarea asistenţei medicale acordate copiilor. 14 . conduita naşterii în săptămânile 32 . Una din funţiile secţiilor consultative a centrelor perinatale de nivelul II constă în acordarea asistenţei socio-legale. II şi III de asistenţă perinatală). Criteriile de referire a grupurilor de risc sunt stipulate şi în Carnetul medical perinatal (Supravegherea grupurilor de risc matern/neonatal la nivelurile I. precum şi maternităţilor spitalelor raionale din Edineţ.Medicii de familie din instituţiile AMP raionale trebuie să refere gravidele din grupurile cu risc pentru consultaţia specialiştilor menţionaţi mai sus în secţiile consultative de perinatologie a Centrului perinatologic interraional. 97 din 31. Nivelul III. Ungheni. Chişinău şi maternităţii din mun. selectaţi prin concurs.

Străşeni şi Anenii-Noi. Policlinica pentru Copii. Asistenţa medicală perinatală spitalicească de nivel III este asigurată de maternitatea IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului în care activează medici specialişti. Asistenţa de policlinică este prestată de: • • • Policlinica Republicană pentru Femei. secţia prematurii cu masa de 1500 g şi mai mult. Ialoveni. Sarcina neplanificată şi nedorită de femeie sau nerecomandată din punct de vedere medical.1499 g. secţia observaţie. secţia reanimare a nounăscuţilor. Maternitatea IMSP ICŞOSMşiC are în componenţă următoarele secţii clinice (secţia internare. La nivelul III se asigură asistenţa medicala perinatală femeilor cu un grad înalt de risc obstetrical. în esenţă. secţia obstetrică. 15 . colaboratori ştiinţifici. Centrul Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală. reprezintă. secţia chirurgie a nounăscuţilor. dirijarea naşterii la termenul de gestaţie de 28 32 săptămâni de sarcină şi îngrijirea nou-născuţilor cu o greutate la naştere mai mică de 2000 g. secţia patologia nounăscuţilor. secţia neurologie a nou-născuţilor. profesori universitari în domeniul obstetricii. unul din factorii de risc care determină cazurile de mortalitate maternă şi infantilă. cât şi pentru sănătatea viitorului copil. echipa de transportare a gravidelor şi nou-născuţilor de la nivelul II). neonatologiei. secţiile specializate patologie a gravidităţii. 1. secţia reanimare pentru femei şi secţiile îngrijire continuă a nou-născuţilor: secţia îngrijirea şi terapia intensivă a prematurului cu masa între 500 .2 Preconcepţia Consideraţii generale Etapa preconcepţională este o perioadă de mare importanţă atât pentru rezultatul final al sarcinii. Centrul perinatologic de nivelul III (IMSP ICŞOSMşiC) asigură acordarea serviciilor perinatale de nivelul II femeilor din raioanele Criuleni.Centrul Perinatologic de nivelul III al Serviciului Asistenţă Medicală Perinatală acordă asistenţă medicală de policlinică şi asistenţă spitalicească. pediatriei şi altor disciplini medicale.

toxoplazmoză). • sterilitate în anamneză. maladie renală. • moarte antenatală sau perinatală. care în timpul sarcinii sau la naştere se pot agrava. Factorii obstetricali: • mai mult de 4 naşteri. De exemplu: • viciu cardiac. alcoolul. radiaţie). drogurile. • tumori ale uterului şi ovarelor. • persoanele expuse acţiunii unor factori nocivi ai mediului înconjurător ce au o influenţă nefavorabilă asupra sarcinii (substanţe chimice. avorturi în anamneză. • miopie sau alte maladii oftalmologice fără schimbări la fundul ochiului. O sarcină poate fi considerată a fi cu risc când există o probabilitate mai mare ca de obicei în apariţia unui pericol pentru sănătatea mamei şi copilului. 16 . sifilis. • etc. boală hipertonică. • anomalii de dezvoltare a copiilor. fătul sau pe ambii. Cei mai importanţi factori de risc preconcepţional: Social-biologici: • vârsta mamei până la 20 ani si după 35 ani. • factorii profesionali dăunători la mamă şi la tată. Situaţii cu risc care pot genera o maladie genetică: • persoanele cu maladie genetică confirmată sau suspectată.Sarcina poate fi complicată de probleme de sănătate sau probleme ale modului de viaţă cunoscute sub denumirea de factori de risc. • fumatul. patologie a glandei tiroide. Factorii extragenitali – diferite maladii ale altor sisteme şi organe în stare subcompensată sau decompensată. diabet. masa corpului în surplus de 25%. naşteri premature. anemie. vârsta tatălui după 40 ani. • copii născuţi cu masa corpului până la 2500 gr şi mai mult de 4000 gr. • factorii stresanţi. cauzat uneori de problemele de sănătate pe care mama le-a avut înainte de a fi gravidă. bruceloză. • infecţii specifice cronice (tuberculoză. • înălţimea mamei mai joasă de 150 cm. • cicatriciu pe uter după operaţie. • anomalii de dezvoltare ale uterului. Aceşti factori de risc pot afecta mama.

retard al creşterii fătului. • Consultul medicilor-specialişti. retard mintal al copilului. Fumatul în timpul sarcinii poate afecta grav şansele de a naşte un copil sănătos. cancer. • Alimentarea corectă. naştere prematură. maladiile sexual-transmisibile). afecţiuni cardiovasculare. creşte riscul de divorţ. • persoanele ce au copii sau rude cu retard mental sau alte forme de reţinere în dezvoltare. naşterea unui copil cu anomalie congenitală). pot avea loc violenţa în familie sau accidente. etc. • Excluderea fumatului. se recomandă un control detaliat înainte de sarcină în vederea identificării factorilor care determină această patologie şi efectuarea tratamentului necesar. Consumul abuziv de alcool implică riscuri pentru familie şi societate: sub influenţa alcoolului. În cadrul consultului medical preconcepţional cuplul va primi o serie de recomandări orientate la reducerea unor eventuale riscuri pentru sănătatea femeii gravide şi a viitorului copil. lapte. Consumul de alcool în timpul sarcinii poate afecta grav sănătatea copilului producând anomalii de dezvoltare a fătului. paste din făină din grâu integral (conţin proteine. ulcer). În caz de anamneză obstetricală complicată (avort spontan habitual. • anamneza obstetricală complicată (avort spontan. 17 . El implică. Recomandări pentru pregătirea cuplului către sarcină. survenirea unei sarcini prea des (cu un interval de mai puţin de 2 ani).). fibre). prea devreme (până la vârsta de 18 ani) sau prea târziu (după 35 ani). etc. • Alcoolul sporeşte riscul bolilor de inimă. proteine). • factori de risc condiţionaţi de modul incorect de viaţă (fumatul. Se recomandă a preveni o sarcină nedorită. etc. Se recomandă utilizarea în alimentarea zilnică a produselor variate ce conţin substanţe nutritive şi vitamine: brânză. moarte antenatală a fătului. consumul de alcool. atât riscuri pentru propria persoană. carne şi peşte (conţin proteine. acid folic). de asemenea. inclusiv: • Evitarea survenirii unei sarcini nedorite. folosirea drogurilor. dacă este stabilită o anamneză obstetricală complicată. depresie şi tulburări emoţionale. Pentru aceasta sunt accesibile metodele contraceptive. cât şi pentru cei din jur: boli respiratorii. evitând totodată. duce la tulburări gastrice (gastrită. moarte perinatală. iaurt (conţin calciu.• femeile cu vârsta de peste 35 ani. pâine. fibre. fier). sarcină prematură. legume şi fructe (conţin vitamine. • Excluderea consumului de alcool.

în acelaşi timp. Pregătirea pentru a deveni mamă. Începerea supravegherii gravidei din primele săptămâni de sarcină (3-4 săptămâni) permite administrarea cu scop profilactic a acidului folic pentru prevenirea malformaţiilor la făt a pastilelor care conţin fier pentru prevenirea anemiei la gravide. promovându-se. • Excluderea riscului de a avea o maladie sexual-transmisibilă. 18 . chlamidioza. infecţia HIV/SIDA) pot fi evitate prin excluderea contactelor sexuale neprotejate şi utilizarea condomului. Efectuarea exerciţiilor fizice şi plimbările în aer liber înainte şi pe parcursul sarcinii vor asigura o graviditate sănătoasă. iar în rezultat. Luarea în evidenţă în termen precoce de sarcină (la apariţia semnelor suspecte la graviditate) permite depistarea problemelor de sănătate. a fătului şi a familiei. Vizita la începutul sarcinii. Activitatea fizică joacă un rol important în păstrarea sănătăţii şi în menţinerea unei stări bune a femeii. gonoreea. Este bine ca asistentul social să cunoască contextul evolutiv al schimbărilor în sarcină pentru a putea depista unele abateri de la evoluţia fiziologică a gravidităţii la beneficiarii săi. Îngrijirile în timpul sarcinii au ca scop reducerea morbidităţii şi mortalităţii perinatale la un minimum posibil. care prezintă pericol pentru sănătatea mamei şi copilului. 1. să refere oportun femeia gravidă la medicul de familie sau obstetrician. Îngrijirea în timpul gravidităţii este organizată pentru a asigura o stare cât mai bună a sănătăţii mamei.• Practicarea sportului.3 Sarcina fiziologică. atât în timpul sarcinii cât şi în timpul naşterii sau după naştere şi permite luarea deciziilor referitor la conduita ulterioară a sarcinii. sănătatea maternă. identificarea şi rezolvarea la timp a oricărei probleme legate de sarcină inclusiv informarea despre serviciile disponibile şi oferirea sprijinului necesar pentru luarea deciziilor. Îngrijirea antenatală. Recunoaşterea fătului ca parte integră a femeii gravide. Adaptarea psihologică a femeii la sarcină implică trecerea printr-un şir de etape: • • • • Confirmarea faptului că sarcina este reală. Adaptările psihologice la sarcină variază în funcţie de etapa de dezvoltare a sarcinii. Înţelegerea că fătul este o personalitate. sifilisul. Maladiile sexual- transmisibile (infecţia herpetică.

). gravida având posibilitatea de a discuta orice problemă şi a pune întrebări. La fiecare vizită antenatală femeii i se oferă informaţie consistentă şi explicaţii clare. Depistarea infecţiei HIV va permite folosirea măsurilor de prevenire a transmiterii pe verticală a infecţiei de la mamă la copil. Pigmentarea pielii pe faţă. aspecte ale stilului de viaţă necesare de luat în considerare. irascibilitate etc. La prima vizită femeii gravide îi va fi oferită informaţia despre: • • • serviciile de îngrijire medicală în sarcină şi opţiunile disponibile. Modificări din partea sistemului nervos: somnolenţă. fum de ţigară etc. Informarea gravidei despre comportamentele în timpul sarcinii şi semnele de pericol îi vor permite să ia decizii informate referitor la abandonarea comportamentelor riscante şi adresarea precoce pentru acordarea asistenţei de urgenţă. Acestea sunt următoarele: 19 . În timpul vizitelor ea va primi şi informaţia necesară despre comportamentele recomandate la diferite termene de sarcină. Semnele probabile de sarcina sunt apreciate de medic sau moaşă. Ele se numesc semne sigure de sarcină.). Gravida trebuie să apeleze la serviciile îngrijirii antenatale disponibile pentru a primi aceste ingrijiri şi alte servicii conform necesităţilor ei. Dintre semnele prezumptive de sarcină (sunt senzaţiile subiective. sifilisul) pot proteja copilul de aceste infecţii. funingine etc.Depistarea şi tratamentul infecţiilor (vaginoza bacteriană. care le simte gravida) fac parte manifestările de ordin general: • • • • • Modificările de apetit şi gust (gravida preferă mâncăruri picante sau neobişnuite – cretă. care indică prezenţa fătului în uter. inclusiv informaţie despre alimentare şi despre testările de laborator. În a 2-a jumătate a sarcinii se depistează semne. Vârsta sarcinii se stabileşte în baza semnelor prezumptive. greţuri sau vărsături matinale. femeii gravide îi vor fi oferite un număr de 6 vizite la medic pentru verificarea stării sănătăţii şi a stării intrauterine a fătului. linia albă a abdomenului. În cazul evoluţiei fiziologice a sarcinii. dispoziţii inconstante. orice altă informaţie solicitată de femeia gravidă. Determinarea vârstei sarcinii. probabile şi sigure de sarcină. gonoreea. pe mameloane şi areole. Modificări de senzaţii olfactive (dezgustul faţă de parfumuri.

În raport cu data ultimei menstruaţii. De exemplu. începând cu a 20-a săptămână de sarcină (multiparele – cu a 18-a). atunci scăzând 3 luni (14 20 . acesta fiind cel mai frecvent utilizat. Prin durata normală a sarcinii se înţelege intervalul de timp de la fecundaţie şi până la naştere. spatele şi membrele inferioare ale fătului. La fiecare examen obstetrical determinarea vârstei sarcinii şi calcularea datei naşterii au o mare importanţă practică. data naşterii se determină prin regula Naegele: la prima zi a ultimei menstruaţii se adaugă 7 zile şi se scad 3 luni calendaristice. Determinarea regulată a vârstei sarcinii este necesară pentru a putea aprecia dacă datele obţinute prin examenul obstetrical coincid cu cele relatate de femeie. Determinarea vârstei sarcinii. data luarea în evidenţă a gravidelor. Ascultarea bătăilor cordului fetal.Palparea părţilor fetale. Prima zi a ultimei menstruaţii este un criteriu sigur de precizare a vârstei sarcinii. cu cât e mai mare termenul de graviditate. sarcina se numeşte prelungită sau supramaturată. Mişcările fătului se determină la gravide în a doua jumătate a sarcinii. Examenul ultrasonor permite depistarea sarcinii în termen foarte precoce (de la 2-3 săptămâni de gestaţie) În diagnosticul pozitiv de sarcină metoda de investigaţie ultrasonografică a tuturor gravidelor este indicata la a doua vizită la medicul de familie (16-18 săptămâni). dar aceste senzaţii nu pot fi atribuite semnelor sigure de sarcină. dacă prima zi a ultimei menstruaţii a fost la 14 august. Astfel se pot face concluzii asupra dezvoltării normale a sarcinii şi asupra datei probabile a naşterii. datei naşterii şi a concediului prenatal. În a doua jumătate a sarcinii la palpare se depistează capul. înălţimea fundului uterin. mişcările active ale fătului. cu frecvenţa 120-140b/min. Depăşind acest termen. Mişcările fetale contactate de persoana care examinează gravida. cu atât mai uşor se palpează părţile fetale. în ordinea descrescândă a valorii lor: • • • • prima zi a ultimei menstruaţii. Gravidele simt mişcările fătului. Se consideră că sarcina durează în medie 280 zile. sânt ritmice. adică 40 de săptămâni. Ca mişcare a fătului poate fi interpretat şi peristaltismul intestinal. Vârsta sarcinii şi data naşterii se poate stabili după următoarele criterii. Bătăile cordului fetal se pot ausculta începând cu a doua jumătate a sarcinii.

determinăm data naşterii – 21 mai. iar mai târziu se măsoară şi circumferinţa abdomenului. Circumferinţa abdomenului la nivelul lui este de 80-85 cm. La sfârşitul lunii a IV-a obstetricale (16 săptămâni) fundul uterin se situează la jumătatea distanţei dintre simfiză şi ombilic (la 4 laturi de deget mai sus de simfiză). Ombilicul începe să se netezească. Ele pot fi percepute de femeile primipare la vârsta de 20 săptămâni (5 luni obstetricale) şi de femeile multipare la vârsta de 18 săptămâni (4 luni obstetricale). Măsurarea volumului uterului. La sfârşitul lunii a VI-a (24 de săptămâni) fundul uterin se găseşte la nivelul ombilicului. La sfârşitul lunii a VII-a (28 de săptămâni) fundul uterului se situează cu 2-3 laturi de deget mai sus de ombilic. La sfârşitul lunii a III-a obstetricale de sarcină (12 săptămâni) volumul uterului atinge dimensiunile capului unui nou-născut sau a unui grape fruit. ea având marele avantaj al simplităţii. precizat prin tact vaginal. Ombilicul este şters. Mişcările active ale fătului. La sfârşitul lunii a VII-a obstetricale (32 de săptămâni) fundul uterin se situează la jumătatea distanţei dintre ombilic şi apofiza xifoidă. Începând cu luna a IV-a. • La sfârşitul lunii a X-a (40 de săptămâni) fundul uterin coboară până la nivelul la care se găsea la sfârşitul lunii a VIII-a. • • • • La sfârşitul lunii a V-a obstetricale (20 săptămâni) fundul uterin se găseşte la două laturi de deget mai jos de ombilic. La sfârşitul lunii a II-a obstetricale de sarcină (8 săptămâni) volumul uterului corespunde aproximativ dimensiunilor oului de gâscă sau a unei portocale.iulie. În primele luni vârsta sarcinii se determină după volumul uterului. pe care-l poate ocupa uterul gravid. Regula lui Naegele este recomandată ca utilă. fundul uterului se palpează prin pereţii abdominali şi vârsta sarcinii se determină în raport cu înălţimea lui. precum şi în baza datelor obiective de examinare. 14 iunie. Circumferinţa abdomenului este de aproximativ 90 cm. adică până la mijlocul distanţei dintre ombilic şi 21 . • La sfârşitul lunii a IX-a obstetricale (36 de săptămâni) fundul uterin se ridică până la apendicele xifoid şi rebordul costal. Acesta este nivelul cel mai ridicat. După trei luni se determină înălţimea fundului uterin. Luarea în evidenţă a gravidelor. În cadrul primului examen medical al gravidei se stabileşte termenul de sarcină luând în consideraţie informaţiile oferite de femeie. • • • • La sfârşitul primei luni obstetricale (4 săptămâni) uterul atinge aproximativ dimensiunile unui ou de găină sau a unei mandarine. 14 mai) şi adăugând 7 zile.

). capul fătului coboară. 22 . precum şi de a oferi familiei o informaţie clară şi explicaţiile solicitate.a. Placenta este un organ. ş. care sunt periculoase pentru sănătatea şi dezvoltarea viitorului copil. Producerea unei cantităţi mari de lichid sugerează posibilitatea unei infecţii intrauterine. Legislaţia Republicii Moldova prevede măsuri de protecţie socială a maternităţii. cu excluderea factorilor nocivi. lichidul amniotic şi placenta? In cavitatea uterului fătul se găseşte într-un sac (pungă) format din membranele fetale transparente umplut cu lichid (lichidul amniotic). proteine. Vizitele antenatale. fermenţi şi alte substanţe necesare pentru evoluţia normală a sarcinii şi dezvoltarea fătului.apendicele xifoid. că este destul de sigur sa continue sa lucreze în timpul sarcinii. că există anumite ocupaţii. Ombilicul proemină. In placentă se produc un şir întreg de hormoni (coriogonadotropina. Reducerea volumului de lichid poate fi cauza unor malformaţii fetale. este cunoscut faptul. Scopul vizitelor antenatale este de a verifica starea de sănătate a gravidei. Legătura dintre placentă şi făt este asigurată de către cordonul ombilical. Lichidul amniotic are o însemnătate fiziologică mare: • Ele asigură libertatea mişcărilor fetale. • • Prin placentă are loc metabolismul fetal – alimentaţia lui şi eliminarea produselor metabolice. estrogenii. la femeile primipare fixându-se în strâmtoarea superioară. Multe femei lucrează până în săptămâna a 30-a de sarcină sau chiar mai mult şi se simt foarte bine. care includ şi unele acţiuni de excludere a expunerii nocive a femeii gravide la locul de muncă. prin care trec vasele sanguine. care funcţionează numai pe parcursul sarcinii şi asigură legătura dintre organismul matern şi cel fetal. Gravida urmează a fi transferată la o muncă mai uşoară. Ce însemnătate au: punga amniotică. Este interzisă concedierea femeii gravide din motiv că este însărcinată. Circumferinţa abdominală este de 95-98 cm. Pe unul dintre pereţii uterini (de cele mai multe ori pe fundul uterului sau peretele posterior) este înserată placenta.) Multe femei necesită a li se explica faptul. fără ca salariul sa fie micşorat. Lucrul în timpul sarcinii. • Prin lichidul amniotic are loc metabolismul paraplacentar fetal. progesteronul. Femeia gravida trebuie sa fie informată despre drepturile si beneficiile sale ca viitoare mamă (concediul de maternitate. La sfârşitul lunii a X-a la gravide se constată ptozarea abdomenului şi uşurarea respiraţiei. În acelaşi timp. dezvoltarea intrauterină a fătului.

apără corpul de acţiunea nocivă a mediului extern şi de pătrunderea microbilor în organism. Odihna. gravida trebuie să facă un program zilnic echilibrat. contactul cu orice persoană care are o boală infecţioasă. mai ales în sezonul fătatului. Igiena personală O importanţă deosebită pentru femeia gravidă o are pielea curată. ca un oftat profund. în special rubeolă sau varicelă. Medicul de familie. Prin piele din organismul omului se elimină transpiraţia – lichid de substanţe – produs a metabolismului. să închidă ochii şi să încerce să nu se gândească la nimic. până când simte plămânii plini cu aer. să-şi schimbe des poziţia. Gravidei îi sunt 23 . mese regulate. contactul cu oile şi mieii. odihnă şi somn suficient. toxoplasmoză). care participă în reglarea temperaturii. să ceară sfatul medicului. să lase umerii moi şi să relaxeze muşchii feţei. contactul cu animalele. Acest duş favorizează îmbunătăţirea circulaţiei sanguine. înot. să lase muşchii să se relaxeze. Pentru reducerea eficientă a stresului. Pentru gravidele care lucrează se recomandă: • • • • • să verifice dacă există substanţe nocive la locul de muncă. să expire. toate aceste activităţi pot ajuta să “întrerupă” stresul. Se includ în programul zilnic exerciţii fizice. cu gura închisă să inspire aer pe nas încet şi profund. să se odihnească puţin în poziţie orizontală. să lase braţele libere şi relaxate. Gravida poate să meargă la o mică plimbare. dar şi asistentul social va recomanda exerciţii de relaxare gravidelor: • • • • • • • să se aşeze confortabil cu capul şi gâtul sprijinite pe pernă. În fiecare dimineaţă şi seara femeii gravide se recomandă să facă un duş general cu apă de temperatura 370C şi ştergerea cu un prosop aspru. să asculte muzică. îndeosebi dacă există pericolul de infecţie (ex. respiraţiei şi ameliorează starea generală a gravidei. să poarte dresuri “suport” în cazul în care trebuie să stea mult în picioare. când ajung acasă. asistentului social şi juristului dacă vre-un aspect al muncii provoacă îngrijorare. înainte de apariţia unei senzaţii de încordare. Odihna este una din cele mai simple metode de relaxare.Gravida trebuie să evite încăperile în care există emanaţii toxice de la vopsea sau alte produse chimice. încet.

Alimentaţia la sân determină mult dezvoltarea copilului şi la rândul său depinde de starea generală a mamei şi glandelor mamare. cu apă curgătoare daca nu are condiţii de a face duş. din motivul eliminării colostrului. pe mameloane se formează cruste. Igiena glandelor mamare. Ultimii pot pătrunde în vasele sanguine şi limfatice şi provoacă în continuare maladii post-partum grave. Înainte şi după procedură se recomandă să-şi spele mâniile. Este bine o dată în zi. că femeia în timpul sarcinii are necesitate în săruri minerale (în special calciu şi fosfor). care descompunându-se provoacă procesul de putrefacţie şi este un mediu nutritiv pentru diverşi microbi. regimul alimentar. când nu se respectă regimul igienic şi. Este interzisă înlăturarea lor. Laptele matern este unica hrană pentru nou-născut în primele luni de viaţă. aici trebuie de adresat la medic unde vor fi înlăturate după metoda recomandată. Femeia gravidă trebuie permanent să respecte igiena organelor genitale externe. Igiena organelor genitale. Pentru femeia gravidă starea cavităţii bucale şi a dinţilor au o importanţă mare. În rezultat la femeie în timpul sarcinii uneori se strică dinţii. E de dorit bretelele să fie destul de largi: deoarece greutatea care se ţine de ele nu este ca de obicei (sânul poate să se mărească cu câteva numere). rezervele calciului şi fosforului în organismul femeii se micşorează. Aceasta are loc. dimineaţa şi seara. Mameloanele şi regiunea perimamilară nu se spală cu săpun! Mameloanele trebuie spălate şi şterse atent pentru ca să nu fie lezată pielea. din care este constituită masa dentară. În cazurile când alimentele conţin puţine săruri minerale. Un duş cald sau în contrast şi băi solare de scurtă durată poate fi numai de folos. Toaleta organelor genitale externe se recomandă să fie efectuată minimum de 2 ori pe zi. în special. El rămâne produsul de bază în alimentaţia copilului şi în continuare – până la 12 – 24 luni de viaţă. Igiena cavităţii bucale. În dinţii bolnavi se reţin resturi de hrană. Uneori la femeia gravidă. iar cea de corp mai frecvent. De asemenea se recomandă săptămânal de schimbat lenjeria de pat. timp de 10 min.contraindicate temperaturile prea reci sau prea fierbinţi. mai frecvent. Se cunoaşte. Gravida trebuie să-şi aleagă un sutien comod. 24 . de dorit de bumbac. ca glandele mamare să fie supuse acţiunii băilor de aer – gravida să se afle dezbrăcată pe jumătate într-o odaie caldă şi bine aerisită.

În timpul sarcinii este necesară igiena riguroasă a cavităţii bucale: dimineaţa şi înainte de somn dinţii trebuie curăţiţi cu peria şi pastă de dinţi. Concomitent cu creşterea intrauterină a fătului şi mărirea în volum a abdomenului. provoacă încordarea excesivă a muşchilor membrelor inferioare şi spatelui. Vestimentaţia gravidei. relaxează şi face ca gravida să arate şi să se simte mai bine. Purtarea în această perioadă a încălţămintei pe toc înalt îngreunează menţinerea echilibrului.) peretele abdominal a devenit flasc. Iarna gravida trebuie să îmbrace lenjerie caldă. în viziunea acestui fapt lenjeria se murdăreşte mai repede. Hainele gravidei nu trebuie să comprime cutia toracică şi abdomenul. Cu înaintarea termenului de sarcină. în timp ce greutatea este susţinută în apă. De aceea gravida se spală şi schimbă lenjeria de corp şi de pat mai frecvent ca de obicei. Se îmbracă bandajul din poziţie culcată. Începând cu luna a VII-a de sarcină e necesar de a purta bandaj. iar pe noapte se scoate. întăreşte muşchii. Înotul este un exerciţiu excelent. Exerciţiul fizic moderat şi regulat este considerat nepericulos şi chiar binevenit pentru majoritatea femeilor gravide. mai ales în a II-a jumătate a sarcinii. poate continua. 25 . gravida puţin îşi schimbă mersul. pentru a înlătura resturi rămase. Chiar dacă gravida nu practică nici un sport. sporturile pe care le practica înainte de sarcină. În timpul sarcinii nu se recomandă de purtat încălţăminte pe toc înalt. Bandajul protejează muşchii peretelui abdominal de supraextindere şi favorizează poziţia la care după sarcinile anterioare (în rezultatul polihidramniosului. făt macrosom etc. Gravida trebuie regulat să frecventeze cabinetul stomatologic. va suporta mai bine sarcina şi va avea o naştere mai uşoară. în limite rezonabile. Fustele se recomandă de purtat pe bretele. uterul face presiune asupra peretelui abdominal anterior. pe toc jos şi lat. Exerciţiul fizic îmbunătăţeşte circulaţia sanguină. Ce-a mai bună haină – rochia cu talie liberă. ea poate să facă plimbări zilnice. sarcină gemelară. care vă solicită mai multe grupe musculare diferite. Dacă gravida se simte mai bine şi este activă. Dacă gravida va fi într-o formă fizică bună. Încălţămintea gravidei trebuie să fie liberă. Exerciţiul fizic în sarcină. În timpul sarcinii la majoritatea femeilor se observă o transpiraţie abundentă. Trebuie de clătit cavitatea bucală după mâncare. Nu se poartă centuri şi sutien strâmt.

care sunt probleme obişnuite la începutul sarcinii. indiferent de termenul de sarcină. să bea apă din belşug pentru a evita deshidratarea. să nu exerseze când este foarte cald. zguduiturile şi mişcările violente. stare de ameţeală sau de leşin. să ceară sfatul medicului în cazul în care apar semne neobişnuite cum ar fi: sângerarea vaginală.Medicul de familie. este indicată consultarea urgentă a medicului-specialist. Dacă după actul sexual femeia gravidă acuză senzaţii dureroase în regiunea inferioară a abdomenului sau eliminări sanguinolente din căile genitale. Multe femei îşi pierd interesul sexual în primele trei luni de sarcină. dacă alimentaţia în timpul sarcinii a fost insuficientă sau dacă a fost în surplus. ca o reacţie normală la schimbările hormonale din această perioadă. Relaţiile sexuale în timpul sarcinii. să înceapă cu o “încălzire” uşoară a muşchilor şi apoi să treacă la exerciţiile mai solicitante. Interesul sexual poate descreşte din nou în ultimele trei luni. dureri. Nu se recomandă cure de slăbire în timpul sarcinii. să nu ignore semnele de oboseală. E normal dacă adausul în greutate pe tot parcursul sarcinii va fi 8 – 12 kg. să se odihnească suficient. O alimentaţie corectă contribuie la sănătatea gravidei şi furnizează elementele nutritive necesare copilului pentru o bună creştere şi dezvoltare intrauterină. Alimentaţia corectă în sarcină. asistentul medical. Vechea idee conform căreia viitoarea mamă trebuie să mănânce “pentru doi” nu mai este considerată valabilă. să poarte un sutien bun şi comod. nu cantitatea de alimente pe care o consumă. Nu este benefic faptul. Interesul sexual este de asemenea influenţat de starea de oboseală şi de greţuri. să înceapă cu mişcări uşoare. 26 . Relaţiile sexuale suportă schimbări în timpul sarcinii. se consideră că este mult mai importantă calitatea alimentaţiei. crescând gradat complexitatea exerciţiului. să evite săriturile înalte. precum şi asistentul social pot oferi îndrumări pentru exerciţiul fizic: • • • • • • dacă gravida nu este obişnuită să exerseze. Actualmente.

carne şi peşte (conţin proteine. Reguli de bază pentru a avea o alimentaţie sănătoasă: • Se alege o dietă variată. iaurt (conţin calciu. cu cât e mai aproape de vârf – cu atât mai puţină importanţă o posedă produsele în dieta viitoarei mame. Dacă dieta zilnică a gravidei conţine câte ceva din fiecare patru grupe alimentare enumerate mai sus. paste din făină de grâu integrală (conţin proteine. orez. fier). Se utilizează foarte simplu. acid folic). Produsele sunt dispuse la diferite nivele nu ocazional. fibre. Consumul suficient de lichide în timpul sarcinii este esenţial pentru funcţionarea normală a rinichilor şi evitarea constipaţiei. Alimentele necesare pentru viitoarea mamă. acid folic). găină. “Piramida alimentaţiei” Grăsimi. dulciuri – rar Carne. maximal naturală şi să conţină cantitatea minimă de produse artificiale şi prelucrate. 27 . nuci – 23 ori pe zi Lactate – 2-3 ori pe zi Fructe – 2-4 ori pe zi Legume – 3-5 ori pe zi Pâine. • Se bea îndeajuns apă şi sucuri. crupe. lapte. proteine). La alcătuirea raţiei zilnice este necesar de condus după “Piramida alimentaţiei”. legume şi fructe (conţin vitamina C. Se folosesc în raţia zilnică alimente variate ce conţin substanţe nutritive şi vitamine: brânză. boabe. pâine. peşte. La baza piramidei sunt situate produsele care trebuie folosite cât mai frecvent în raţia gravidei şi constituie cea mai mare parte a ei. fibre. ouă.Principiul de bază: alimentaţia trebuie să fie diversă. înseamnă că gravida are o alimentaţie sănătoasă. paste făinoase – 5 ori pe zi Sucuri proaspete – fără limitare.

Alimentele conservate. constipaţia poate fi combătută prin mai multă mişcare. au adaos de zahăr şi sare. De exemplu. coca-cola) poate să se răsfrângă negativ asupra evoluţiei sarcinii: provocarea hipertensiunii arteriale. Se acordă o atenţie specială igienei în prepararea bucatelor. conservanţi. cât şi după naştere. astfel copilul nu va fi expus 28 . Abuzul de cafea şi de alte băuturi ce conţin cofeină (ceai. Dacă mama fumează în timpul sarcinii. Soţul. • • Se spală foarte bine fructele. mai ales în primele luni de sarcină. Deprinderi nocive în timpul sarcinii Riscurile fumatului. Se evită alimentele conservate. Medicamentele în timpul sarcinii. de obicei. Multe probleme minore de sănătate pot fi rezolvate fără medicamente. Bucatele “stătute” ar putea conţine bacterii care pot ajunge la făt. Dacă se reîncălzeşte mâncarea. Nu se consumă carne sau ouă crude sau insuficient prelucrate termic. De aceea nu este bine ca gravida să primească nici un medicament care nu a fost prescris de medic. nicotina pătrunde în circuitul sangvin al fătului şi reduce substanţial cantitatea de oxigen şi substanţe nutritive pe care acesta le primeşte din sângele matern. iar o mare parte dintre ele conţin multă grăsime. S-a demonstrat că fumatul este periculos pentru sănătatea copilului atât în timpul sarcinii. Carnea crudă se păstrează într-un compartiment separat al frigiderului. Se recomandă evitarea brânzeturilor moi din lapte nepasteurizat. consum crescut de lichide şi alimente bogate în fibre. legumele şi zarzavaturile – pentru a evita riscurile ce le prezintă legumele contaminate cu substanţe chimice sau pesticide. trebuie să refuze fumatul. pentru a evita contaminarea cu bacterii şi toxine. de asemenea. ea va fi ţinută pe foc până dă în clocot. Dacă gravida va abandona fumatul în primele luni de sarcină. Nu se consumă alimente cu termenul de valabilitate depăşit. Orice medicament utilizat în timpul sarcinii trebuie să fie recomandat sau prescris de către medic. se reduce mult riscul complicaţiilor. favorizarea dezvoltării anemiei şi naşterea unui copil cu masă mică. ameninţându-i viaţa. mirodenii şi coloranţi.• • • • • • Se mănâncă numai alimente proaspăt gătite. Unele medicamente pot cauza malformaţii sau alte complicaţii în dezvoltarea fătului.

Fumatul în timpul sarcinii sporeşte riscurile: • reducerii greutăţii nou-născutului (reducerea medie a greutăţii la naştere a copiilor fumătorilor atinge 127 . inclusiv a dezvoltării încetinite a creierului.“fumatului pasiv” după naştere. Consumul excesiv al alcoolului în timpul sarcinii poate condiţiona dezvoltarea viciilor congenitale. Femeile trebuie să fie încurajate să abandoneze consumul de droguri. Fumatul în timpul alăptării poate provoca o scădere a producerii laptelui şi încetinirea creşterii nou-născutului. schimbări oculare. Alcoolul exercită o acţiune negativă asupra dezvoltării sarcinii (avortul habitual. Ca şi fumul de ţigară. Cercetările au arătat că copiii părinţilor alcoolici se pot naşte cu multiple handicapuri. hipoxiei la făt. comparativ cu copiii persoanelor ce nu fumează)..şi postnatale. 29 . Efectele directe asupra fătului ale consumului drogurilor sunt incerte. Consumul de alcool. Utilizarea drogurilor în sarcină. malnutriţia nou-născutului. Alcoolul poate provoca Sindromul alcoolic fetal caracterizat prin următoarele: • • • dereglări ale creşterii pre. Asistentul social poate recomanda: • • să evite fumatul în camera nou-născutului..90 minute).274 g. anomalii ale articulaţiilor. alcoolul poate depăşi bariera placentară şi ajunge în sângele fătului.) şi asupra sănătăţii viitorului copilul. dar pot fi dăunătoare. Copiii părinţilor care fumează tind să fie mai scunzi şi mai sensibili la afecţiunile respiratorii. să evite fumatul până la şi în timpul alăptării nemijlocite la sânul mamei (perioada de înjumătăţire a nicotinei . naşterea prematură. • • • avortului spontan habitual şi naşterii premature. mortalităţii perinatale. microcefalie. Se recomandă ca femeile însărcinate să nu consume deloc alcool. anomalii faciale.

În ultimele 2-3 săptămâni de sarcină apar periodic contracţii uterine neregulate. se angajează la în intrarea în bazinul mic şi ca urmare înălţimea fundului uterin se micşorează. Senzaţii de crampe.1. Aceste contracţii uterine se numesc false. 30 . se simt mai mult în regiunea inferioară a abdomenului (uterul se simte întărit ca o minge). Cu 2–3 săptămâni înainte de naştere partea fetală prezentată. Eliminarea de mucus cervical (uneori uşor sangvinolent). subit. Acestea sunt următoarele: • Coborârea capului fătului la intrarea în bazinul mic. mai frecvente sau mai lungi. Începutul naşterii se poate recunoaşte după prezenţa a cel puţin unuia din următoarele trei semne de bază: 1. uneori asociate cu modificări emoţionale asemănătoare celor din faza premenstruală (anxietate. de la câteva zile la câteva săptămâni. care sunt numite prevestitoare ale naşterii. Contracţiile preliminare nu au niciodată o frecvenţă regulată şi nu duc la modificarea colului uterin. Semnele sigure ale începutului naşterii Din momentul instalării travaliului regulat şi până la sfârşitul naşterii femeia se numeşte parturientă. • În ultimele zile înainte de naştere la gravidă are loc creşterea secreţiei vaginale. nerăbdare sau mulţumire şi chiar exaltare). 95% dintre femei nasc înainte sau după data aşteptată. sau nevoia de a se urina mai frecvent sau de a goli intestinul. însoţite de senzaţii dureroase. presiune în rect. mai mult ca o presiune decât ca durere. mai frecvent capul fătului. Ce sunt contracţiile false? Contracţiile false nu duc la modificări ale colului uterin. nu devin mai puternice. • • Dureri în spate şi pelvis din cauza extinderii ligamentelor uterine şi pelviene. sau preliminare. Nimeni nu poate preciza începutul sau durata naşterii. scad în poziţia culcată sau sub un duş cald. Rareori naşterea se produce pe neaşteptate. Naşterea copilului este unul dintre cele mai memorabile evenimente din viaţa unei familii. • Creşterea excitabilităţii uterului. cu aspect de albuş de ou sau uşor roz (se produce eliminarea dopului de mucus din canalul cervical). Gravida simte că respiraţia i sa uşurat.4 Naşterea fiziologica. datorită apăsării vezicii urinare de către partea prezentată a fătului. Semnele prevestitoare ale naşterii. De obicei cu 2-3 săptămâni înainte apar unele semne. sunt neregulate şi neprogresive.

În asemenea cazuri la naştere pot participa şi alte persoane. tampoane. De multe ori ruperea membranelor este primul semn de începere a naşterii. Această persoană are un rol de alinător sufletesc. mai apropiat şi acest lucru numai va fortifica relaţiile între soţi. devin mai puternice. buletinul de identitate. să cheme echipa medicală de urgenţă (Ambulanţa). 3. Asistentul social în aşa caz va recomanda următoarele: • • • • • Să atragă atenţie la cantitatea. Să cheme Ambulanţa. îmbrăcăminte de copil. Ruperea membranelor şi pierderea “apei” înseamnă că stratul protector de lichid amniotic din jurul fătului nu mai există. variază ca intensitate de la o senzaţie de presiune la cea de durere prin întindere. gustări (ciocolată. mai lungi şi mai frecvente. şosete. Să stea culcată în decubit lateral. Deoarece naşterea durează mai multe ore prezenţa unei asemenea persoane poate oferi un sentiment de securitate şi poate ameliora dispoziţia mamei. aparat foto sau cameră de luat vederi. cămăşi. Nounăscutul îi va părea mai scump. lichidul amniotic poate fi pierdut gradat sau în mod brutal. prosoape. De obicei. dacă regulamentul spitalului permite. articole de toaletă.. suc de fructe) şi. Pregăteşte lucrurile necesare pentru maternitate: carnetul medical perinatal. casetofon. soţii care acordă sprijin psiho-emoţional la naştere consideră acest eveniment de importanţă deosebită în viaţa lor.2. Un tată. halat. reviste. Apariţia contracţiilor uterine regulate. nu toate familiile doresc sau au posibilitatea de a organiza participarea soţului la naştere. Rolul persoanei de sprijin psiho-emoţional Rolul persoanei de suport (sau de acompaniere a naşterii) constă în susţinerea viitoarei mame. va uni familia. culoarea lichidului scurs. sunt simţite în regiunea inferioară a abdomenului şi iradiază în partea de jos a spatelui. biscuiţi. Ce trebuie să facă gravida când are contracţii adevărate? Când sunt observate asemenea semne gravida trebuie să anunţe medicul de familie. bomboane. În funcţie de mărimea rupturii. lengerie bumbac. poliţa de asigurare medicală. Cu toate acestea. 31 . Ruperea membranelor (ruperea “pungii apelor”). Să ţină minte ora când s-a scurs lichidul amniotic. care are posibilitatea de a urmări cu ochii săi câte eforturi a necesitat naşterea copilului va putea aprecia la justa valoare acest eveniment. Contracţiile adevărate sunt regulate şi progresive. Să aplice un scutec curat la fanta genitală.

Nu este neapărat ca părinţii să se conducă de moda prezenţei obligatorii a soţului la naştere. cu toate că mama. Cine poate fi ales drept persoană de sprijin psiho-emoţional la naştere? Adesea gravida preferă să fie susţinută de către soţ. Cu toate acestea. decizia trebuie să fie luată de către părinţi. ar dori să rămână neîncadrat în acest proces. a uterului şi sângerările vaginale (lohiile) vor verifica starea picioarelor.Pe parcursul sarcinii gravida trebuie să ia o decizie privind cine va fi persoana de suport care o va susţine în timpul naşterii. de starea sănătăţii mamei şi a copilului. scade necesitatea anesteziei la naştere. sora. în special organele de reproducere. pulsul. din maternitate. să primească o decizie comună pentru a nu simţi sentimente de vină unul faţă de celălalt. lăuza va fi întrebată dacă are probleme cu urinarea şi dacă are scaun. Soţul va lua o decizie corectă. Dacă pentru unii taţi aceste sentimente sunt pozitive atunci pentru alţii prezenţa la naştere ar putea deveni o traumă sufletească serioasă. tensiunea arterială. În general această perioadă durează şase-opt săptămâni. dacă. 1. Reduce numărul intervenţiilor chirurgicale. care vor controla dacă totul merge bine. Pe de altă parte.5 Lăuzia fiziologică Perioada de lăuzie (puerperală) este perioada după naştere când organismul femeii. deoarece nu fiecare femeie doreşte ca soţul să fie prezent în asemenea situaţie delicată. ghidat de propriile sentimente. Prezenţa persoanei de sprijin la naştere are următoarele avantaje: • • • Reduce durata naşterii. Îndată după naştere lăuza va fi sub urmărirea atentă a medicului şi moaşei. Ei vor controla zilnic temperatura corpului. iar soţia trebuie să înţeleagă şi să primească această decizie. Soţii trebuie să fie sinceri unul faţă de altul. Soţul nu trebuie să fie obligat să fie prezent la naştere. Micşorează numărul părerilor negative despre procesul naşterii. îşi revin la starea de până la sarcină. starea sânilor. Soţul trebuie să chibzuiască foarte bine dacă va putea rezista în această situaţie extremă. În calitate de persoană de suport poate fi ales chiar un lucrător medical: medic sau moaşă. Dacă a fost o naştere pe cale vaginală fără complicaţii şi starea sănătăţii copilului şi a mamei este bună 32 . Durata spitalizării depinde de felul naşterii. prietena sau orice altă persoană se pot isprăvi de minune cu acest rol. şi decizia mamei de a nu dori prezenţa soţului la naştere nu trebuie să fie acuzată. ascultânduşi inima. independent de marea varietate de păreri pozitive despre prezenţa persoanei de suport la naştere.

până la şase luni după naştere. După naştere femeia (lăuza) are secreţii sanguinolente provenite din uter.externarea are loc după trei. Dacă a fost o complicaţie la naştere. patru zile. Acest fenomen este temporar şi se datorează modificărilor hormonale din această perioadă. deşi aceasta nu este o regulă. În aşa cazuri se recomandă să bea mult lichid. Menstrele pot reveni începând cu a patra săptămână după naştere. dar nu vor dispărea complet. În primele zile după naştere lăuza poate simţi nevoia să se urineze frecvent. se poate constata faptul căderii părului mai mult decât de obicei. să folosească multe fructe. În primele zile aceste secreţii sunt roşii şi pot fi la fel de abundente ca o menstră. femeia poate rămâne gravidă (chiar înainte de restabilirea menstrelor şi chiar dacă alăptează). Este foarte important ca în timpul acestei perioade să fie asigurată activitatea normală a vezicei urinare şi a intestinelor. Constipaţia poate fi o problemă. pâine din făină integrală. se poate întâmpla ca menstrele să revină abia după stoparea alăptării copilului. legume. Vezica urinara si intestinele.sau epiziotomie. Pielea şi părul. În perioada menstrelor se recomandă de folosit tampoane sanitare externe şi nu tampoane intravaginale. Recomandări în îngrijirea postnatală Lohiile. După 10-14 zile. Deşi multe femei doresc să revină rapid la silueta de până la sarcină. lohiile devin albe sau galbene şi se reduc până la dispariţie în 30-40 zile. Dacă lăuza are o dietă echilibrată. În această perioadă se recomandă spălături frecvente ale organelor genitale externe şi utilizarea de absorbante igienice. Dacă femeia alăptează. Aceasta se explică prin faptul că poate avea loc o ovulaţie înainte de revenirea menstrelor. mai ales dacă sunt hemoroizi şi dureri din cauza aceasta sau pentru că a avut loc o perineo. perioada postnatală nu este cea mai bună perioadă pentru a ţine un regim. ea va 33 . patru luni după naştere. Uneori apar şi mici cheaguri. În scopul îngrijirii pielii şi părului se recomandă duşurile frecvente cu apă caldă şi nu băile fierbinţi. Odată cu reluarea relaţiilor sexuale. Alimentaţia şi silueta. cu timpul totul revine la normal. La trei. Vergeturile roşietice (striile) pe sâni. dacă nu utilizează un contraceptiv. Revenirea menstrelor. sau naşterea a avut loc prin operaţie cezariană sau copilul are complicaţii spitalizarea va dura un timp mai îndelungat. coapse şi abdomen se vor reduce şi vor păli cu timpul. cereale.

Dacă lăuza nu alăptează. Cofeina: cofeina este transportată în laptele matern. Din momentul în care nu mai sunt lohii se poate de practicat înotul. Contactul cu boli infecţioase: trebuie de evitat infectările atât a mamei. la prematur 97. Perioada de eliminare a cofeinei la un nou-născut la termen este aproximativ 80 ore. efectul metabolitului toxic al etanolului-acetaldehida. când începe secreţia laptelui lăuza. Deoarece perioada de înjumătăţire a nicotinei este de 90 minute. 34 . va simţi sânii mai plini şi mai grei. În a doua şi a patra zi după naştere. Pentru lăuză e necesar să găsească zilnic timp liber pentru exerciţii fizice. fapt care stimulează refacerea musculaturii pelviene şi a celei abdominale.reveni la greutatea ei obişnuită. După naştere lăuza trebuie să evite: Fumatul: copii care se alimentează natural de la mamele ce fumează au o pondere mai joasă de creştere decât copiii care se alimentează de la mamele nefumătoare. Angorjarea sinilor. va recăpăta tonusul muscular şi un abdomen suplu. Ca rezultat al acumulării de cofeină în organismul copiilor alimentaţi de mame care fac abuz de cafea sau alte băuturi cofeinizate survine starea de iritabilitate crescută şi dereglări de somn. Când copilul trece de trei luni. Este demonstrat. dar concentraţia ce rezultă în urma consumului la ocazia unui pahar de vin sau de bere consumat este foarte joasă. femeia poate merge la ore obişnuite de gimnastică aerobică. evitând exerciţiile prea solicitante.5-3. nu va stoarce laptele pentru a goli sânii deoarece aceasta va stimula secreţia lactaţiei. Se recomandă unele exerciţii pentru musculatura abdominală: să inspire încet lăsând abdomenul să se ridice şi să expire contractând brusc muşchii abdominali (se va repeta de 4-6 ori pe oră). Concomitent ea va face exerciţii fizice în mod regulat. mamele care alăptează sunt sfătuite să nu fumeze înainte sau în momentul alăptării. cît şi a pruncului.1 mg de cofeină după o singură cană de cafea consumată de mamă. că copilul care se alimentează natural va primi 1. precum s-a demonstrat asupra copilului este semnificativ în consumul regulat al alcoolului. Alcoolul şi drogurile: etanolul pătrunde în laptele matern.5 ore. Se recomandă de purtat un sutien bun din bumbac care să susţină sânii. Fumatul trebuie evitat în camera copilului. orice senzaţie de disconfort trebuie să dispară. În timp de 36 ore.

prin minilaparatomie sau laparoscopie. Medicamentele nu trebuie utilizate fără indicaţia medicului. DIU poate fi inserat imediat postplacentar sau în primele 48 ore după naştere cu condiţia că nu sunt semne de infecţie. dureri pronunţate în regiunea anusului când lăuza are scaun sau dacă sunt hemoroizi. apare o sângerare abundentă din vagin. atunci acesta poate fi inserat începând cu săptămâna 4-6 după naştere. 6 săptămâni 6 luni • Prezervativ şi spermicide Spermicidele şi metodele de barieră nu au nici un impact negativ asupra lactaţiei. sunt dificultăţi (dureri. deoarece permite prevenirea unei sarcini nedorite sau cu risc înalt pentru sănătatea mamei (copilului). Femeia trebuie să alăpteze copilul cu puţin timp înainte de intervenţie. în primele 48 ore.Folosirea medicamentelor. Aceste probleme pot fi soluţionate prin folosirea anesteziei locale în timpul operaţiei. Apar dureri în regiunea glandelor mamare. Pentru a reduce riscul de transfer al preparatelor anestezice la copil. sunt dureri perineale pronunţate. Termenele de prescriere a metodelor de contracepţie după naştere la mame care alăptează.6 Contracepţia postpartum (după naştere) Contracepţia postpartum constituie un component important al serviciului de planificare a familiei. usturimi) în timpul urinării. următoarea alăptare se va amâna cu câteva ore. afectată după naştere. Condomul ce conţine lubrifiante este în special util pentru femeile în perioada postpartum deoarece sporesc lubrifierea vaginului. Metoda de contracepţie postpartum va fi selectată în funcţie dacă mama alăptează sau nu copilul. • DIU medicate cu cupru DIU medicate cu cupru nu influenţează nici cantitatea şi nici calitatea laptelui matern. 1. • Sterilizare chirurgicală Sterilizarea chirurgicală feminină poate fi efectuată imediat după naştere. Dacă DIU nu a fost inserat în acest interval de timp. lohiile capătă o culoare sau miros neobişnuit. 35 Naşterea . Asistentul social va sfătui gravida să consulte medicul în caz dacă: • • • • • • • apare melancolie sau depresie după naştere. Operaţia poate afecta lactaţia mamei dacă se aplică anestezie generală sau dacă copilul este separat de mamă pentru o perioadă îndelungată de timp. Apare febră.

DepoProvera. Îngrijire antenatală – îngrijirea gravidei in perioada de sarcina. După 6 luni trebuie folosită o metodă adăugătoare.Dacă operaţia nu s-a efectuat în primele 48 ore postpartum. MAL poate fi folosită ca metodă de contracepţie în primele 6 luni după naştere.. Este ştiinţa despre procesele fiziologice şi patologice ale sistemului reproductiv uman în diferite perioade de vîrstă a femeii. Este ştiinţa ce studiază procesele fiziologice si patologice din organismul femeii legate de sarcină.gyne’’. ea poate fi făcută nu mai devreme de 6 săptămâni după naştere. Componentul estrogenic al COC reduce cantitatea laptelui matern şi poate spori riscul complicaţiilor trombotice dacă sunt folosite imediat după naştere. graţie dificultăţii de a preciza momentul de ovulaţie. . CCI Contraceptivele orale combinate (COC. naştere şi după naştere inclusiv a nounăscutului (28 zile). Termeni precoci de sarcină – este vârsta sarcinii de la concepere până la 12 săptămâni de sarcină.copilul are vârsta sub 6 luni. • Contraceptivele ce conţin numai progestine . Asistenţă perinatală – asistenţa gravidei în sarcina. 36 . pentru a reduce riscul unei sarcini nedorite.asigură o protecţie naturală de o sarcină nedorita dacă: . • Metoda amenoreei de lactaţie (MAL) Metoda amenoreei de lactaţie . si . minipilula) – nu au o influenţă negativă asupra lactaţiei şi pot fi folosite postpartum de către femeile ce alăptează.laptele matern constituie cel puţin 85% din raţia zilnică a copilului. .logos”.obstetrix’’. Definiţii: Obstetrica – provine de la cuvântul din limba latină ..ştiinţa. • Contraceptivele orale combinate -COC. Această prudenţă se bazează pe studiile teoretice care confirmă trecerea steroizilor prin laptele matern la copil. Expertiza internaţională însă recomandă utilizarea progestinelor după 6 săptămâni postpartum.ciclul menstrual încă nu s-a restabilit. de aceea pot fi utilizate doar după 6 săptămâni postpartum. • Metoda fiziologică Metodele naturale de contracepţie după naştere nu sunt potrivite pentru femeile ce alăptează.femeie. si perioda de 42 de zile după nastere..CPP Contraceptivele ce conţin numai progestine (norplantul.a sta înaintea femeii la naştere’’. CCI) pot fi utilizate după 6 luni postpartum. nastere. ceea ce înseamnă . după involuţia definitivă a uterului. iar la copiii din perioada neonatala (primele 6 săptămâni după naştere) capacitatea ficatului şi a rinichilor de a metaboliza steroizii este redusă. Ginecologia – provine de la cuvintele greceşti ..

iubeşte foarte mult dulciurile. Gravida L... 3 copii. şi modul în care au fost sau pot fi parcurse etapele îngrijirii mamei in sarcină. Gravida P. 21 ani. vârsta sarcinii 38 săptămâni. Doamna B. formular nr. 3. 6. Argumentaţi rolul asistentului social în promovarea modului de viaţă sănătos. 5. luna obstetricala are 28 de zile). perioada între naşteri 8 luni.05. Identificaţi factorii de risc pentru sarcină în comunitatea în care activaţi. Modulul „Îngrijirile antenatale”. Explicaţi care este rolul asistentului social în aceste cazuri. 19 ani. Prezentaţi un caz din experienţa Dvs. doreşte al patrulea copil. Carnet medical perinatal. 28 ani. Ce sfaturi aţi oferi gravidelor? 1. 3.. Pachetul de intervenţii mama şi copilul: implementarea programelor naţionale pentru sănătatea mamei şi copilului. primipară. 2. Chişinău 2003 2. Lăuza N. Gravida – femeia însărcinată. Gravida A. a adăugat 12 kg. Geneva 1994 37 .. a fost luată în evidenţă la 14 săptămâni de sarcină. OMS.139. BIBLIOGRAFIE: BIBLIOGRAFIE: 1. Gravida C. a patra zi după naştere simte sânii mai plini şi mai grei. multipară..02 Nr. 2. a născut un copil cu anomalii de dezvoltare. Uter – organ genital feminin intern in care are loc dezvoltarea fătului. 3. vârsta sarcinii 24 săptămâni. acuză dureri regulate în regiunea inferioară a abdomenului care au început 2 ore în urmă.113/e aprobat de MS al RM 28. 6 luni.. Avort – întreruperea sarcinii până la 22 săptămâni Naştere prematură – naşterea de la 22 până la 37 săptămâni Aplicaţii practice: Analizaţi studiile de caz. 4. Vârsta gestaţională – vârsta sarcinii în săptămâni obstetricale ( 7 zile. primipară. 1an.Malformaţie congenitală – este o dereglare de formare normală a organelor sau sistemelor embrionului sub acţiunea factorilor mediului extern sau intern. Studiu individual 1.

crampe musculare. reflux gastro-esofagal. Şişcanu D. 2006. 2002 8. mişcare fetală. A.2 Stări de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală Concepte – cheie: sarcină complicată. Ciocanu. Obiective: . Carauş.. 2005.la nivel de integrare • Să estimeze necesitatea cunoaşterii materiei în activitatea profesională • Să explice importanţa activităţii asistentului social în îngrijirea perinatală 38 . Chişinău. Savin V. P. M. V. T. angorjare a sânilor. Roşca. perioadă postnatală. Friptu şi al. Editura CIVITAS. edeme. L.la nivel de aplicare • Să ajute gravida şi familia acesteia de a depăşi problemele posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să posede deprinderi practice în acordarea primului ajutor prespitalicesc în stărilor de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală . pag. parorexie. rău de dimineaţă. P. epilepsie. avort.4.1 Probleme posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală 3. Bologan şi al. Eţco C. hemoragie. 2001 9. naştere prematură. sincopî. Crudu. Curteanu. diabet. Editura CIVITAS. insolaţia. 2004. Situaţia demografică în Republica Moldova şi calitatea serviciilor perinatale. 2007. varicele. aversiuni şi picanterii. V. 6. „Fortificarea serviciilor perinatale de calitate”.. leucoree. M. I. Studiul determinanţilor medicosociali ai accesibilităţii îngrijirilor antenatale. depresie. Modulul „Asistenţa antenatală”. Graviditate Fără Risc. Stratulat. P. Stratulat. M. Buletinul Academiei de Ştiinţe. P. durere lombara.. Strătilă. incompatibilitate Rh. Stratulat. Chişinău. Nr. Ţăruş. adaos ponderal.. apoplexie uteroplacentară. Cheianu D. Andrei I. 5. 7. Tema 2: Sarcina şi perioada postnatală complicată 3. anemie. Friptu. hipertensiune indusă de sarcină. constipaţie. 69 p. Eţco. Manual de indicatori naţionali în asistenţa perinatală. cefalee. pofte. 276 pag. prezentaţia placentei. sarcină multiplă.la nivel de cunoaştere • Să enumere problemele posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să descrie semnele clinice ale problemelor posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să definească stările de urgenţă în perioada sarcinii şi în perioada postnatală • Să expună semnele clinice de bază a stărilor de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală . meteorism hemoroizi. rupere a prenatală a membranelor. (P. Programul Naţional de Perinatologie.

asimilarea sau utilizarea substanţelor nutritive. • evitarea. • ingerarea separată a substanţelor lichide şi solide. nu adaugă în greutate. • scularea din pat lentă şi aşezarea pe marginea patului pe un timp oarecare. În aceste cazuri se apreciează necesităţile nutritive. băuturi carbo-gazoase. cretă. Greaţa. Se recomandă: • gravida va fi încurajată să satisfacă “poftele” în limitele rezonabile. pe cât e posibil. • alimentaţia frecventă în cantităţii mici. poate fi evitată sau micşorată prin: • mâncarea biscuiţilor uscaţi. Aceste probleme pot fi cauzate de schimbările hormonale din organismul femeii gravide. Uneori existenţa stărilor de poftă. De asemenea.a. foarte reci sau fierbinţi. examinarea clinică şi de laborator pentru depistarea dereglărilor eventuale a tractului gastro-intenstinal. a pesmeţilor sau servirea unei ceşti cu ceai înainte de a vă ridica dimineaţa din pat. ca o stare de sănătate. • evitarea mâncării grase. Unele femei au aversiune faţă de unele alimente sau băuturi (ex. Poftele. Alinarea acestor simptoame este un aspect important al îngrijirilor medicale antenatale. Poate apărea poftă de a mânca lucruri care nu sunt alimente (parorexia). 39 . suc de citrice. ba dimpotrivă. a mirosurilor neplăcute. arsurile epigastrice. sunt încurajate de a consulta medicul de familie sau medicul specialist. 5-6 prize pe zi. Se vor acorda sfaturi cu privire la regimul de alimentare corect. • gravida va fi încurajată să consulte medicul de familie sau medicul specialist. Greţurile şi vărsăturile. picante sau cu arome puternice. • nu încurajaţi gravida de a lua medicamente împotriva greţurilor fără a discuta cu medicul. aversiune (dezgust) şi picanterie (mâncarea picantă) pot împiedica ingerarea. ar putea fi interpretate drept semne de boală. constipaţia. pe parcursul sarcinii şi a perioadei postnatale pot apărea un şir de stări care necesită o intervenţie medicală de urgenţă. varicele şi vaginitele. legată de sarcină. Murături) este un fenomen obişnuit în timpul sarcinii. cum ar fi pămînt. ea este frecvent însoţită de simptoame. care în alte momente sau circumstanţe. pot fi cauza unor senzaţii puternic supărătoare şi de disconfort. Cafea). starea de oboseală. hemoroizii. conducând la modificări ale modului obişnuit de comportament. dar fără a exclude alte alimente. • gravidele care suferă de vomă persistentă. cafelei.1 Probleme posibile în perioada sarcinii şi în perioada postnatală Consideraţii generale Deşi o sarcină fără complicaţii este considerată în general. spasmele musculare gambiene (cârceii). parorexia Pofta pentru anumite alimente (ex. aversiunile şi picanteriile. ş. masa corporală se micşorează.• Să manifeste atitudini de responsabilitate în activitatea de echipă în acordarea îngrijirilor perinatale 3. Răul de dimineaţă Unele femei au greaţă şi vărsături în timpul primelor trei luni de sarcină.

durere sau disconfort în zona esofagului. Evitarea constipaţiei şi/sau a meteorismului se face prin: • o dietă variată şi bogată. Se întâmplă atunci când musculatura esofagiană (tubul care duce mâncarea către stomac) se relaxează sub acţiunea hormonilor de sarcină.). de obicei mai acută în timpul nopţii sau în timpul perioadelor de odihnă în pat din timpul zilei.a. Pot provoca durere. mărit în volum. caise. formează gaze. Se recomandă: • gravida va fi încurajată să acorde mai multă atenţie igienei personale. • nu încurajaţi gravida să utilizeze purgative. reieşind din faptul că unele antiacide conţin sodiu. sprijinit de perne. care poate fi nociv în timpul sarcinii. • consumul unei cantităţi potrivite de apă şi sucuri de fructe. Transpiraţia devine şi ea mai abundentă în timpul gravidităţii. O mişcare a fătului poate provoca micţiunea involuntară. pere. • în cazul când metodele enumerate mai sus nu dau efect încurajaţi gravida pentru o consultaţie la medicul de familie sau a medicului specialist în scopul administrării unui laxativ blând. foarte condimentate ş. Sunt agravaţi de constipaţie. afumate. • efectuarea zilnică a exerciţiilor fizice. Reprezintă o problemă relativfrecventă în timpul sarcinii şi se datorează presiunii crescute a uterului gravid asupra sistemului circulator.a. La începutul sarcinii şi. Asistentul social va recomanda evitarea acestei situaţii prin: • identificarea şi evitarea alimentelor care produc arsuri (mâncărurile picante. alimentele parţial digerate ce conţin suc gastric. Micţiunea devine deosebit de frecventă în ultimele luni de graviditate. din cauza sarcinii avansate. prurit (mâncărimi) sau arsuri (usturimi) locale şi chiar sângerări din venele afectate. • alimentare frecventă şi în cantităţi mici (5-6 ori pe zi). fructe proaspete sau uscate cum ar fi: prune. Spre sfârşitul sarcinii. Majorarea frecvenţei micţiunii. către gură. constipaţia se agravează prin presiunea uterului gravid. • aşezarea cu spatele drept în timpul mâncării şi somnul în poziţie semişezând. provoacă persoanei în cauză stări de disconfort. sărate. asupra intestinelor. Ca urmare. punându-se accentul pe includerea fibrelor alimentare ce se conţin în cerealele neprelucrate. • nu încurajaţi gravida să folosească medicamente împotriva indigestiei. trec în sus. Constipaţia/meteorism Constipaţia şi/sau meteorismul sunt situaţii destul de frecvente în timpul sarcinii. legume. de obicei. când uterul mărit apasă pe vezica urinară. • evitarea mişcărilor prea energice timp de o oră sau două după masă. • evitarea mâncării care. • evitarea produselor care. ş. Se recomandă în caz de hemoroizi: 40 . Ele se datorează în mare parte efectului relaxant al progesteronului (hormon de sarcină). de obicei. Problema este. atunci când ar fi fost menstruaţia.Arsurile la stomac (refluxul gastro-esofagal) Refluxul gastro-esofagal reprezintă o formă de indigestie care se manifestă prin senzaţie de arsură. în special.. care reduce tonusul muscular intestinal şi deci încetineşte înaintarea conţinutului intestinal. femeia gravidă adesea are senzaţia de o greutate nedefinită în partea inferioară a abdomenului cauzată de dilatarea vaselor sanguine şi accelerarea fluxului sanguin. Hemoroizii Hemoroizii sunt grupuri de venuli nodoşi la nivelul rectului.

brânzoasă (poate fi candidoză). • în cazul răspândirii edemelor pe abdomen. îndeplinirea exerciţiilor fizice în mod regulat. Nu se recomandă să se facă spălături. Eliminările gelatinoase pot fi din cauza eliminării glerei cervicale (în sarcina avansată aceasta indică apropierea naşterii). deoarece ele pot fi semn de preeclampsie (o condiţie potenţial serioasă ce se caracterizează prin hipertensiune arterială. pentru a evita constipaţia. • dezicerea de ciorapi care strîng la picioare şi/sau purtarea ciorapelor elastici. băiţe. edeme). • evitarea aflării în picioare sau în poziţia de şezut pentru perioade lungi de timp. • îndeplinirea exerciţiilor fizice în mod regulat. fără a face mişcări. sau la masă în faţa calculatorului. irigări ale vaginului fiindcă ele pot provoca diverse complicaţii. • mişcarea picioarelor cât mai des atunci când şedeţi. Edemele Edemele la piciore şi glezne sînt manifestări extrem de frecvente la sfîrşitul sarcinii. Recomandăm gravidei pentru a reduce edemele picioarelor: • odihnă cu picioarele ridicate ori de cîte ori este posibil. În asemnea situaţii se recomandă: • gravida va fi încurajată să se adreseze medicului de familiei sau medicului specialist. încurajaţi gravida să discute cu medicul de familie ori medicul specialist despre situaţia creată. cu toc jos. 41 . • abandonarea jartierelor sau ciorapilor care strâng picioarele. • în cazul apariţiei edemelor generalizate sau ce progresează rapid (1-2 zile) se va chema ambulanţa Varicele (Dilatarea venelor) Dilatarea venelor poate apărea la picioare sau la nivel vulvar.a. sau unei poziţii incomode forţate ( de exemplu în cadrul serviciului la un aparat electric. gravida este încurajată să acorde mai multă atenţie igienei personale. În general. eliminarea de proteine prin urină. • gravida se va spăla dimineaţa şi seara fără săpun pentru a evita iritarea mucoasei vaginului. gravida va fi încurajată de a se adresa la medicul de familie sau medicul specialist. pentru a înlătura senzaţia de arsuri. • ridicarea picioarelor sus pe un scaun în momente de odihnă. la necesitate medicul poate prescrie supozitoare sau o cremă calmantă.• • • • • consumarea cantităţilor mari de lichid (mai ales apă) şi alimentelor bogate în fibre. Eliminările apoase pot fi din cauza scurgerii lichidului amniotic. Scurgeri vaginale Leucoree spumoasă cu miros caracteristic (poate fi trihomonoza). ş. mîini. acestea se manifestă după o zi de activitate intensă şi/sau în timpul sezonului cald. Se datorează presiunii venoase crescute şi a efectelor hormonilor de sarcină asupra pereţilor vasculari. Pentru a reduce durerea din picioare şi a îmbunătăţi circulaţia sângelui se recomandă: • evitarea poziţiei în picioare nemişcate şi de lungă durată. • purtarea pantofilor comozi. se aplică pe zona venelor inflamate o bucăţică de gheaţă. Edemul din perioada sarcinii apare cel mai des ca rezultat al schimbărilor hormonale sau din cauza unui regim alimentar necorespunzător.). purulentă (poate fi o infecţie specifică).

dar după un duş cald/rece sau o baie cu puţin praf de copt şi o cremă de calitate dispare. dreaptă contribuie la diminuarea durerilor. • gravida va fi încurajată să doarmă pe o saltea care susţine spatele. • Dacă durerea lombară persistă gravida va fi încurajată să meargă la o consultaţie medicală la medicul de familie sau medicul specialist. care presează anumiţi nervi. amorţeala şi furnicăturile Crampele musculare. Asistentul social va recomanda în asemenea situaţii următoarele: • Gravida va fi încurajată să aibă o ţinută corectă.să se plimbe din când în când cu corpul înălţat. . Colestaza netratată poate duce la naştere prematură. dacă regiunea piciorului sau vulvară afectată va prezenta semnele unei inflamaţii acute (creşterea temperaturii locale.gravida va purta un sutien comod. .să evite ridicarea obiectelor grele. edem pronunţat. Însă. cu un toc mic. dureri lombare. prurit intens. Medicul va recomanda exerciţii care vor antrena muşchii spatelui şi va efectua analizele necesare în vederea excluderii unei infecţii urinare. făt mort intrauterin sau probleme serioase de sănătate ale copilului.să îndoaie genunchii şi să se lase în jos. Uneori determină hemoragii materne după naştere. căpătându-i forma. dacă pruritul persistă. . prin urmare. durere. Alte simptoame ale acestei afecţiuni sunt: icterul. ridicarea părţii inferioare a patului în caz de varice vulvare. să facă treburile casnice aşezată sau în genunchi. Prurit cutanat (mâncărimile pielii) Pruritul cutanat este destul de frecvent în timpul sarcinii şi provoacă disconfort. Senzaţia de cârcei poate fi determinată şi de deficitul de calciu din organismul gravidei. ş. încălţămintea comodă. gravida va fi încurajată săşi pună ciorapii-suport (pot fi găsiţi în farmacie). amorţeala şi furnicăturile în braţe şi picioare pot apare odată cu creşterea în volum a uterului. rece sau să preseze zona dureroasă. În cazul pruritei cutanate se va recomanda: 42 .• • • dacă varicele persistă înainte de a se ridica dimineaţa din pat. hiperemie pronunţată. bandaj abdominal. apucându-l de degetul mare. Se recomandă ca piciorul să fie dezdoit şi tras în sus. . Asistentul social va recomanda gravidei în asemenea situaţie: în caz de crampe musculare poate fi de folos flectarea şi deflectarea degetelor la picioare. acesta poate fi unicul semn al colestazei hepatice. .să nu să se aplece de la mijloc pentru a ridica ceva.) gravida va fi încurajată să se adreseze medicului de familie sau medicului specialist pentru consultaţii în vederea aplicării unui tratament. urina închise la culoare şi mase fecale decolorat. O ţinută corectă. . o afecţiune hepatică rară dar periculoasă şi care pare să aibă un teren genetic. Crampele musculare. toracele ridicat şi umerii relaxaţi. • gravida este încurajată să consulte medicul de familie sau medicul specialist care poate recomanda un supliment de calciu şi vitamina D. este destul de intens şi generalizat. Noaptea se recomandă îmbrăcarea şosetelor.a.să pună cald. • Durerile lombare Mărirea abdomenului provoacă creşterea eforturilor din partea muşchilor spinării şi.

tegumentele cianotice. la umbră. • va fi eliberată de surplusul de haine. lîngă o fereastră deschisă. dacă situaţia descrisă are loc într-un local gravida va fi aşezată la un geam deschis sau culcată cu capul întors lateral sau în decubet lateral. rece. în apa de baie poate să pună puţin praf de copt şi după baie să se ungă cu o cremă de bună calitate. pe piept şi frunte poate fi aplicat un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umed. uscate. Sincopa (Leşinul) Senzaţia de leşin sau chiar leşinul sânt probleme care apar mai frecvent la începutul sarcinii şi se datorează scăderii tensiunii arteriale în timpul sarcinii. ataxie. Ele se pot congestiona uşor şi pot provoca dureri de cap. Adinamie. dar nu alimente dulci. deoarece o creştere bruscă a zahărului în sînge determină eliminarea de insulină. greaţă şi/sau vărsături. în ultimele trei luni ea este încurajată să consulte medicul de familie sau medicul specialist. care este un medicament nepericulos în timpul sarcinii. • nu încurajaţi gravida să folosească medicamente fără prescripţia medicului. Evitarea leşinului în timpul sarcinii constă în următoarele: • alimentarea în perioade scurte de timp (la fiecare două – trei ore). Se poate recomanda: • o pastilă de Paracetamol. atunci cînd gravida mult timp se află sub razele directe de soare sau afară poate apărea insolaţia. • inhalaţiile de abur pentru congestia sinuzală. Asistentul social va chema ambulanţa între timp va acorda ajutorul imediat: • va deplasa gravida într—un loc răcoros. • se recomandă mici gustări de tipul unui păhar de lapte. Cefaleea (durerile de cap). Temperature corpului se poate ridica şi până la 40-41°C. Alimentele dulci pot înrăutăţi situaţia. Un alt motiv poate fi scăderea glicemiei datorită necesităţii crescute de glucide în timpul sarcinii. Sinusurile nazale sunt şi ele mai sensibile. dispnee. Insolaţia În zilele extreme de călduroase de vară (cu temperature caniculare). fierbinţi sau se acoperă cu transpiraţie lipicioasă. care. haina va fi deschisă la gât şi piept. Este contraindicată răcirea bruscă. Dacă nu se acordă ajutorul de urgenţă starea se înrăutăţeşte raipd. • dacă durerile de cap au un caracter migrenos sau dacă se însoţesc de vărsături şi nu diminuează după administrarea pastilei de Paracetamol încurajaţi gravida să se adreseze la medicul de familie sau medicul specialist. Aflarea îndelungată în picioare poate determina starea de leşin. • dacă gravida a avut mâncărimi intense. Cefaleea poate fi destul de frecventă în timpul sarcinii. pe piept şi frunte poate fi aplicat un prosop umed. faţa ei va fi stropită cu apă. un iaurt. un fruct. Ea se datorează schimbărilor hormonale specifice acestei perioade. • gravidei i se va propune să bea apă răcorită (apă sărată: 1 linguriţă de sare de bucătărie la 1 litru de apă) • se va administra Tincturae Valeriană sau Tincturae Convallaria în scopul ameliorării funcţiei cardiace (15-20 pic) 43 . La senzaţia de leşin se recomandă: • aşezarea gravidei sau culcarea gravidei în decubit lateral. generalizate. haina va fi deschisă la gât şi piept. la rîndul ei. duce la scăderea brutala a glicemiei. faţa ei va fi stropită cu apă.• gravida. rece • luarea unei gustări bogate în proteine.

• • dacă gravida este inconştientă. Oboseala poate fi un simptom al anemiei. Modificarea sau dispariţia mişcărilor fetale poate fi un semn de alarmă pe parcursul sarcinii. În aceste cazuri se recomandă înainte de culcare: • un pahar de lapte călduţ cu o linguriţă de miere. • un duş. pe piept şi frunte aplicati-i un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umedă. stropiţi-o cu apă. • mîncarea regulată. Este contraindicată răcirea bruscă.16-18 săptămâni de sarcină. • plimbări în aer liber. Insomnia Spre sfîrşitul sarcinii. • exerciţiile fizice de relaxare şi plimbări la aer liber. • evitarea activităţilor care nu sânt neapărat necesare. dispariţia mişcărilor) se va recomanda: • Consultaţia medicului de familie sau medicului specialist care supraveghează sarcina 44 . rece. • îndeplinirea exerciţiilor de relaxare. • Febra (Hipertemia > 37. • găsirea unei poziţii comode de somn. În cazul când în urma discuţiei cu gravida depistaţi plângeri la modificări de percepere a fătului (mişcări frecvente. deschiaţi-o la gât şi piept. Oboseala Gravidele suportă sarcina în mod diferit şi sarcinile unei femei pot decurge în mod diferit. toate acestea se vor efectua până la sosirea echipei de salvare. mai ales în primele şi ultimele două-trei luni.2°C) Febra pe fonul unei sarcini este un semn al infecţiei de diversă geneză: infecţie respiratorie virală acută sau alt tip de infecţie. Se poate întâmpla ca femeia gravidă să se simtă obosită în timpul sarcinii. Se recomandă: • încurajaţi gravidei de a efectua o vizită la medicul de familie în scopul determinării hemoglobinei. • la mijlocul zilei de lucru gravida este încurajată să facă o pauză pentru odihnă sau să stea puţin cu picioarele ridicate. gravida poate avea probleme cu somnul din cauza dificultăţii de a găsi o poziţie comodă pentru odihnă. În cazurile acestea se recomandă: cît mai multă odihnă şi şederea pe scaun ori de cîte ori aveţi această posibilitate. culcaţi-o cu capul întors lateral pentru a asigura libertatea căilor respiratorii. Gravida trebuie să aibă o atitudine serioasă faţă de oboseală. echilibrată bogată în microelemente şi vitamine(din fructe şi legume). Asistentul social va recomanda: • consultarea gravidei la medicul de familie sau medicul specialist pentru a stabili cauza concretă • nu încurajaţi gravida să folosească medicamente fără indicaţia medicului Modificarea sau dispariţia mişcărilor fetale La decurgerea normală a unei sarcini gravida primipară va simţi prima mişcare fetală la termenul de 18-20 săptămâni de sarcină. Hemoglobina în timpul sarcinii este adeseori redusă fiindcă volumul sângelui circulant creşte şi sângele devine "diluat". încetinirea mişcărilor. O femeie mai corpolentă suportă sarcina mai uşor decât una suplă pentru care purtarea a 3-4 kg în plus este un lucru destul de greu. cele care deja au o experienţă –multiparele . În caz de necesitate medicul administrează preparate de fier.

Copiii ce se nasc din sarcină multiplă se numesc gemeni. varicele.La 40 săptămâni. .dezvoltarea concomitentă în cavitatea uterină a doi sau mai mulţi feţi. dacă a fost efectuat un tratament împotriva infertilităţii sau dacă gravida a făcut o fertilizare in vitro. Sarcina cu 4 sau mai mulţi feţi se întâlneşte foarte rar. cât şi gestoze tardive (13. Creşterea rapidă a abdomenului în sarcină poate fi în caz de sarcină plurifetală (multiplă) sau în caz de polihidramnios (o acumulare excesivă de lichid amniotic).2 – 68. mai sus de ombilic sau în unele cazuri la nivelul ombiliculului. Aproximativ 50% din numărul total de gravide nasc înainte de 37 săptămâni. Probabilitatea de a avea o sarcină multiplă creşte cu vârsta. .12 săptămâni – la nivelul simfizei şi are dimensiunea unui grapefruit.6%). Stagnarea (oprirea. Prematuritatea reprezintă una din cele mai frecvente şi grave complicaţii. sarcina trigemelară o dată la 6000-7000 naşteri. Dacă aţi aflat în urma discuţiilor susţinute cu gravida o asemenea informaţie: • încurajaţi gravida să meargă la o consultaţie medicului de familie sau medicul specialist în scopul corectării planului de conduită a sarcinii şi/sau obţinerea unor sfaturi în prevenirea complicaţiei date.La 30 săptămâni – la nivelul ombiliculului. În legătură cu aceasta sarcina multiplă evoluează mai complicat decât cea monofetală şi necesită o supraveghere mai strictă. des are loc întreruperea precoce a sarcinii multiple.La 32 săptămâni – cu 2-3 cm. Copiii care se nasc cu greutate mică au un risc crescut de moarte subită. Sarcina multiplă (cu gemeni). au nevoie de atenţie specială în timpul sarcinii. La 70-85% femei cu sarcini gemelară au fost observate diverse complicaţii în evoluţia sarcinii şi doar la 15-30% sarcina a evoluat fiziologic. Incidenţa sarcinii multiple este variabilă. durerile de spate. Mamele care au avut un copil născut prematur (până la 37 săptămâni de sarcină) sau un copil născut la termen.La 24 săptămâni – cu 2-3 cm. Dacă aţi aflat în urma discuţiilor susţinute cu gravida o asemenea informaţie: • încurajaţi gravida să meargă la o consultaţie a medicului de familie sau medicului specialist în scopul corectării planului de conduită a sarcinii şi/sau obţinerea unor sfaturi în prevenirea complicaţiilor posibile. dar cu greutate mică la naştere (sub 2500 g).2 – 76. Asistentul social va încuraja gravida să efectueze o consultaţie la medicul de familie sau medicul specialist. naşteri premature. jos de ombilic sau în unele cazuri la nivelul ombiliculului. . oboseala) tind să fie mai accentuate. În cazul sarcinii multiple problemele legate cu sarcina (greaţa matinală.fundul uterin coboară şi se determină la acelaşi nivel ca şi la 32 săptămâni de sarcină. . . 45 . Sarcina gemelară se constată una la 70-80 naşteri. Rămânerea în urmă a creşterii volumului abdominal poate fi posibilă în caz de patologii fetale.4%).Creşterea bruscă sau oprirea creşterii volumului abdomenului În cazul unei sarcini fiziologice fundul uterin are aproximativ următoarele dimensiuni în raport cu vârsta sarcinii: . în cazul în care au mai existat gemeni în familia gravidei sau a partenerului.La 36 săptămâni – fundul uterin atinge apendicele xefoid. staţionarea) creşterii volumului abdominal poate fi semnul decesului fetal în uter. Sarcina multiplă . mai des se constată gestoze atât precoce (10. Aproximativ 60% din feţii morţi şi 50% din decesele în primul an de viaţă se întâmplă la copiii născuţi sub 2500 g. Greutatea mică la naştere.

Diagnosticul se bazează pe determinarea în dinamică a titrului de anticorpi antirezus şi determinarea grupului sanguin la mamă. Insulina nu este dăunătoare fătului. etc. La prima vizită prenatală gravidei i se testează grupa sanguină ABO şi factorul rezus (Rh). hipotrofia fătului. Rh). • dacă gravida primeşte medicamente orale pentru diabet încurajaţi gravida să nu abandoneze tratamentul şi să meargă la medicul de familie pentru a preciza tratamentul şi a primi noi recomandări vis-a-vis de starea ei actuală. Discutând cu gravida sau atunci când studiaţi actele de identitate a cuplului ţineţi în vizor şi următorul detaliu: grupa de sânge şi Rh factorul ambelor parteneri. deoarece crizele convulsive pot fi extrem de dăunătoare pentru copil. Dacă diabetul (zahăr în urină) apare în timpul sarcinii. Diabetul necontrolat poate duce la preeclampsie.a. este foarte important să nu se întrerupă medicaţia anti-convulsivă. În scopul prevenirii asemenea complicaţii: încurajaţi gravida să meargă la vizitele medicale prenatale la medicul de familie sau ginecolog. Este nevoe de o supraveghere medicală pe tot parcursul sarcinii. Recomandări: • încurajaţi gravida să meargă la medicul de familie sau medicul ginecolog pentru determinarea grupei de sânge şi a factorului Rh al ei şi a partenerului acesteia. poate provoca: stagnarea în evoluţie a sarcinii.Incompatibilitatea Rh.anomalii de dezvoltare a nou-născutului. boala hemolitică la nou-născut. Titrul înalt de anticorpi prezintă pericol pentru produsul de concepţie. care este extrem de importantă în metabolismul glucidic al organismului. adică proteina Rh este ca un antigen către care se sintetizează în organismul mamei anticorpi specifici. Astfel. la dezvoltarea fătului cu Rh-pozitiv. infecţii severe. naşterea prematură. Incompatibilitatea sângelui feto-matern include incompatibilitatea de Rh-factor şi incompatibilitatea după sistema ABO. Femeile care suferă de convulsii epileptice pot avea o sarcină normală. moartea antenatală a fătului. Unele anti-convlusive pot determina malformaţii. Incompatibilitatea după sistema ABO se întâlneşte mai frecvent când mama posedă grupul sanguin 0(I). organismul mamei se sensibilizează. La sarcinile repetate titrul de anticorpi antirezus creşte. aşa că se poate întâmpla ca gravida să schimbe medicamentul. Posibil va fi nevoie de schimbat stilul de viaţă. 46 . Diabetul zaharat Aproximativ 1% din femeile tinere sunt diabetice. uneori este nevoie de tratament dietetic sau chiar insulină. naştere prematură. avortul spontan. făt mort intrauterin şi la creşterea exagerată a fătului. • Epilepsia. în funcţie de analizele de sânge. avort spontan. Dar. de modificat dieta. În acest caz pancreasul nu poate produce suficientă insulină. etc. • dacă se suspectă incompatibilitatea de Rh-factor şi incompatibilitatea după sistema ABO încurajaţi gravida să meargă lunar la medicul de familie sau ginecolog în scopul determinării titrului de anticorpi şi determinarea grupului sanguin la mamă. În scopul prevenirii complicaţiilor: • încurajaţi gravida să meargă la consultaţie la medicul de familie sau ginecolog. Dacă mama este rezus negativ (nu posedă proteina. iar tatăl este rezus pozitiv (Rh–pozitiv). • încurajaţi gravida să menţină tratamntul indicat. dar trebuie supravegheate pe tot parcursul sarcinii. Dar doza de insulină trebuie ajustată periodic. cu probleme potenţial severe la naştere. ş. anomalii congenitale la făt.

. femeia poate să simtă următoarele: va simţi sânii mai plini şi mai grei. din bumbac. susţinerea şi compătimirea celor din jur. • dacă lăuza alăptează dar sânul nu se goleşte până la sfârşit este necesar de a stoarce laptele pentru a goli sânii. Oboseala Îngrijirea unui nou-născut poate fi extrem de obositoare.2 Probleme posibile în perioada postpartum Angorjarea sânilor Angorjarea sânilor apare mai frecvent în a doua şi a patra zi după naştere.insomnie. Atunci când asistentul social va depista o asemenea situaţie va recomanda femeii: • să se odihnească cât mai mult. 47 .sânii voluminoşi. în deosebi atunci când copilul doarme şi el.gânduri obsedante sau sinucigaşe. . poate izbucni în plâns fără nici un motiv. .supt ineficient.alăptări rare. . . schimbarea obiceiurilor şi a programului zilnic. nopţi nedormite. gravida va fi încurajată să se adreseze medicului de familie sau medicului specialist. .sentimentul de ireal.3. un istoric familial de sindrom depresiv. când începe secreţia laptelui sau atunci când sunt: . prietenii.tendinţă de plâns. care să susţină sânii.presiunea exercitată de degetele mamei în timpul alăptării. vecinii să o ajută la treburile casnice sau să stea cu copilul. Amestecul de anxietate. . Simptoamele depresiei postnatale includ: . febră. stresul fizic şi emoţional.incapacitate de concentrare sau memorie. . “Melancolia” este de obicei de scurtă durată (nu mai mult de o săptămână) şi cel mai bun remediu terapeutic este dragostea. dar cel mai adesea apare între săptămâna a patra şi a opta după naştere. Melancolie postnatală (după naştere) şi/sau depresia postnatală Mai frecvent între ziua a 3-a şi a 5-a după naştere lăuza poate trece printr-o perioadă de depresie moderată şi tensiune emoţională.sentimentul că nu face faţă situaţiei. • dacă orice senzaţie de disconfort în timp de 36 ore nu dispare sau persistă. . Depresia postnatală apare de obicei după externarea din maternitate. . nodul dureroşi la palpare în regiunea sânilor. tumefierea sânului sau a sânilor. a căror porţiune inferioară se drenează greu. . Depresia poate apărea oricând în decursul primului an după naştere. Această stare se pare că este legată de schimbările bruşte hormonale după naştere. alături de modificările hormonale prin care trece. pot aduce la senzaţii de extenuare. .pierderea noţiunii timpului. . Femeii i se va recomanda: • să poarte un sutien bun. aproximativ la una din zece mame. poate să simtă dureri profunde în unul din sâni sau ambii.presiunea exercitată de îmbrăcămintea strâmtă.iritabilitate.stare de deprimare profundă. • din când în când mama să facă câte o pauză cerând ajutor la cei din jur: soţul sau rudele. Factorii favorizanţi sunt: modificările hormonale.frică.

sau refuzul gravidei de a urma tratamentul prescris de medic.deschideţi larg gura cu orice obiect dur. 3.indiferenţă faţă de copil sau chiar neglijarea lui Dacă în urma discuţiilor cu femeia sau din propriile observări depistaţi unele din semnele enumerate mai sus veţi recomanda femeii : • să nu lupte singură cu ea.nu lăsaţi gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical.2. . . pe piept şi frunte pute-i aplica un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umed. • Afectarea rinichilor: oligurie. . . hemoragii cranio-cerebrale. faţa ei va fi stropită cu apă. vederi tulburi. dar nontraumatic (coada unei linguri. ce se instalează în urma gestozelor tardive netratate sau tratate incorect. Mortalitatea maternă produsă de eclampsie variază între 1% şi 30%. Primul ajutor în asemenea situaţie va fi: • chemaţi echipa de salvare. Pe parcursul accesului convulsiv eclamtic sunt posibile următoarele accidente: traumatizarea gravidei prin cădere. În structura cauzelor de deces matern gestozele ocupă tradiţional locul 2 – 3. Convulsiile apărute la o gravidă pe fon de hipertensiune arterială. 48 . rece.calmaţi gravida şi rugaţi-o să evite mişcărilor energice. . • Afectarea sistemului respirator: dispneie Dacă aţi suspectat o hipertensiune arterială: • chemaţi echipa de salvare. Putem să suspectăm o hipertensiune în sarcină atunci când gravida acuză unul sau mai multe semne de mai jos: • Afectarea SNC: cefalee severă. deces prin asfixiere. greaţă.nu încurajaţi gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. ameţeală. somnolenţă.). haina va fi deschisă la gât şi piept. • Dereglări vizuale: scotoame.. . .culcaţi femeia în decubit lateral stâng. • nu încurajaţi femeia să folosească medicamente fără prescripţia medicului. anurie.pierderea interesului sexual. rudelor cum se simte. amouroasă. diplopie. secţionarea limbii de către dinţii încleştaţi. Până la venirea ei: . edeme generalizate sunt manifestări de procese grave în organismul femeii. dar să ceară ajutor. stop cardiaco-respirator.agitaţie constantă. . Stări de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală Hipertensiunea arterială în sarcină Până la momentul de faţă gestozele tardive rămân o problemă actuală a obstetricii contemporane şi ocupă un loc important în structura mortalităţii şi morbidităţii materne şi perineale. • este important de reţinut că tratamentul gestozelor tardive cu hipertensiune arterială este posibil numai în condiţii de staţionar.culcaţi femeia în decubit lateral stâng.extrageţi limba şi fixaţi-o în afară.gravida va fi eliberată de surplusul de haine. . hematurie. Încurajaţi-o să povestească partenerului. băţ.a.eliberaţi căile respiratorii. • în cazul în care depresie este severă încurajaţi femeia să se consulte cu medicul de familie sau medicul specialist pentru prescrierea unui tratament. ş. . Până la venirea ei: . • Implicarea tractului gasrointestinal: dureri epigastrice sub rebordul costal drept. furculiţe. vomă.dureri fizice sau sentimentul de rău fizic.

5%. pe piept şi frunte pute-i aplica un prosop (sau orice bucată de ţesătură) umed. nu lăsaţi gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. pulsul se intensifică. Apoplexia uteroplacentară tipică se manifestă prin dureri permanente mari lombaro-abdominale. dar poate apărea şi mai devreme.decolarea înainte de termen a placentei normal înserate. cancer.8%. Apoplexia uteroplacentară . abdomenul dureros la palpare. ş. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. băţ sau orice alt obiect dur. rece. haina va fi deschisă la gât şi piept. este important de reţinut că. nontraumatic. apare pe neaşteptate. calmaţi gravida. polihidramnioza. polip. Hemoragiile în sarcină Hemoragiile vaginale pe parcursul sarcinii pot fi cauzate de: I. mai frecvent în ultimele 10-12 săptămâni de sarcină. sângerări vaginale iniţiale absente sau moderate cu sânge întunecat (are loc hemoragie internă. sângele este roşuaprins.stare când gravida sângerează abundent cu cheaguri. molă hidatiformă. aflându-se mai jos de partea prezentată a fătului. ş. Patologia dată se întâlneşte la 0. placenta jos înserată) – placenta care este situată în întregime sau parţial în segmentul inferior al uterului. formarea hematomului retroplacentar(între placentă şi uter). stare generală gravă (tensiunea arterială scade. Stări patologice care nu au nimic în comun cu sarcina: patologia colului uterin – endocervicoză. abdomen şi uter tensionat. însoţite sau nu de sângerare. . faţa ei va fi stropită cu apă.a.• între dinţi plasaţi coada unei linguri de lemn. Cauzele cele mai frecvente a apariţiei acestei complicaţii sunt: avorturile spontane sau cele medicale însoţite de chiuretaj uterin. sângerarea se manifestă fără dureri. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. malformaţii uterine. uterul în tonus. episod de apoplexie uteroplacentară în anamneză.a. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. II.într-o sarcină avansată: Prezentaţia placentei (totală sau parţială. gravida poate să fie în stare de şoc. hipoxie acută cu deces fetal în uter. Frecvenţa acestei patologii variază între 0.1-0. endometritele (inflamaţie a uterului). care are loc înainte de naşterea fătului. ajungând sau acoperind orificiul intern. În asemenea caz sarcina este avansată. În asemenea cazuri asistentul social: • va anunţa medicul de familie sau medicul specialist sau va chema echipa de salvare. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. Sarcină ectopică (extrauterină) – dureri abdominale intense. Apoplexia utero-placentară are la bază de cele mai dese ori hipertensiunea arterială. are dureri dar nu avortează şi nu se afectează copilul. gravida va fi eliberată de surplusul de haine. dar poate fi şi ca rezultat al traumatismului şi/sau abuz fizic. Patologie legată de sarcină Iminenţă de avort spontan . sarcina gemelară.40. În funcţie de varietăţile inserţiei placentei (localizarea placentei) volumul sângerării este mic sau mare (până la 1 litru la sfârşitul sarcinii). 49 . În cazul unei sarcini extrauterine oul fertilizat se prinde în cele mai dese cazuri la nivelul unei trompe uterine (fallopiene) În asemenea cazuri asistentul social: • va anunţa medicul de familie sau medicul specialist sau va chema echipa de salvare. tratamentul gestozelor tardive cu hipertensiune arterială este posibil numai în condiţii de staţionar.

Nou-născutul prematur. Identificarea şi tratarea cauzelor care stau la baza naşterii premature poate influenţa potenţial reducerea morbidităţii şi mortalităţii perinatale. de obicei. • îi va propune gravidei să folosească un scutec uscat până la apariţia ajutorului medical. indiferent de origine. Mai mult ca atât. Factorii de risc din anamneză şi demografici Căsătorie neînregistrată Nivelul jos al educaţiei (studii primare sau medii incomplete).• • • va informa gravida să păstreze lingeria pătată cu sânge pentru a o arăta medicului sau echipei de salvare. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. Factorii de risc pentru naştere prematură includ. hemoragia obstetricală. prin deficienţele funcţionale şi morfologice pe care le prezintă. marijuanei. la care se adaugă sechelele psihomotorii şi costurile ridicate impuse de îngrijirea unui prematur. maladii cronice pulmonare şi retard de dezvoltare. care poate fi tratată numai în condiţii de staţionar specializat. transparent şi/sau prelungirea eliminării lichidului amniotic la momentul apariţie ajutorului medical specializat. retinopatia prematurităţii. care supravieţuiesc deseori au maladii severe cum sunt enterocolita necrozantă. nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical este important de reţinut că. benzodiazepinilor sau a altor droguri Fumatul 50 . RPM la sau după 37 săptămâni de gestaţie se consideră la termen. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. Rupere prenatală a membranelor este definită ca ruperea spontană a membranelor până la instalarea contracţiilor uterine regulate. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. hemoragii intraventriculare. RPM până la termenul de 37 săptămâni de gestaţie se consideră până la termen (prematur). dar nu se limitează la următoarele: A. Ruperea prenatală a membranelor (scurgerea lichidului amniotic) Ruperea prenatală a membranelor (RPM) amniotice înseamnă că stratul protector de lichid amniotic din jurul copilaşului nu mai există. Naşterea prematură Naşterea prematură este definită ca naşterea care are loc între 22 şi 37 săptămâni amenoree. Asistentul social în asemenea situaţie: • va chema echipa de salvare. este o stare de urgenţă. nou-născuţii prematuri. B. Vârsta mai mică de 18 ani sau mai mare de 35 de ani Biopsie ţintită a colulului uterin 3 sau mai multe pierderi a sarcinii în primul trimestru Orice pierderi în trimestrul doi Naştere prematură în antecedente Antecedente de miomectomie Dilatare cervicală mai mult de 1 cm către 32 săptămâni de gestaţie Cerclaj pe col uterin Iritabilitate sporită uterină(tonus uterin sporit) Activarea sistemului fetal sau matern hipotalamo-pituitral-adrenalic Stres în familie sau în viaţă Stres fetal ca retardul creşterii intrauterine Folosirea cocainei. RPM se manifestă prin scurgerea bruscă din vagin a unei anumite cantităţi de lichid. Naşterea prematură constituie o problemă obstetricală de o importanţă deosebită. agravează mortalitatea perinatală într-un procent ce depăşeşte 75%.

Alte infecţii sistemice sau maladii febrile D.Intervenţii chirurgicale în sarcină . • îi va propune gravidei să folosească un scutec uscat pentru aprecierea scurgerii lichidului amniotic.Coagulopatii ereditare .Hipertensiunea . renale sau pulmonare .C. Naşterea de urgenţă (la domiciliu) Uneori travaliul (naşterea) progresează atât de repede încât nu mai este timp pentru o asistenţă profesională – în maternitate.Sarcini multiple .Polihidroamnios .Diabetul .Violenţă domestică .Hemoragii vaginale după 12 săptămâni în sarcina prezentă E.va încuraja parturienta (femeia în travaliu) să respire repede şi superficial. 51 . Semnele şi simptomele naşterii iminente includ: • Dorinţa necontrolabilă de a expulza • Bombarea perineului şi rectului • Degajarea căpşorului fetal.Infecţii cu transmitere sexuală .Pielonefritele sau infecţiile urinare . • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. Hemoragie deciduală . - Folosirea alcoolului Inflamaţii Vaginoză bacteriană la femeile cu naştere prematură în anamneză Infecţie cu Streptococ din grupa B (SGB). este important screening-ul pentru protejarea sănătăţii nou-născutului.va încălzi camera. accidente rutiere . se repetă la fiecare 5-10 minute. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. • Mama constată că „copilul vine” În cazul dat persoana care este alături de gravidă: • Va rămâne calm şi va explica procedura mamei şi partenerului ei • Va rămâne cu femeia şi va ruga pe cineva să anunţe echipa de salvare şi/sau va anunţa medicul de familie sau medicul specialist.Anomalii uterine . . Nu este un factor de risc direct pentru NP.Miom uterin F. au o durată de 30 secunde. . Distensie patologică a uterului .Trauma.Problemele autoimune .Dereglări tromboembolice ereditar Semne ale naşterii premature pot fi: contracţii uterine durează mai mult de o oră.Maladii severe cardiace. • dacă ajutorul medical specializat se reţine persoana care va asista naşterea va efectua următoarele: . În asemenea situaţie asistentul social: • va chema echipa de salvare şi/sau va anunţa medicul de familie sau medicul specialist. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. Maladii materne care se asociază cu naştere prematură .

ştergarele. . • îngrijiriea imediată a nou-născutului. • perioada de delivrenţă şi expulzie a placentei (locului). parturienta se aşează pe o masă sau pat. Facilitează naşterea Previne sau minimalizează trauma căpşorului copilului 52 . se aştern prosoape curate (sau orice bucată de ţesătură curată. • Asistenţa în naştere constă în degajarea prudentă a capului fetal fără protejarea perineului matern. picioarele sprijinite pe scaune şi cu un lighean curat dedesubt. haine) făcute sul sub fesele mamei. sangvinolent).va ruga femeia să nu se screamă sau să ţină picioarele împreunate. încercând să întârzie naşterea. Spălaţi perineul cu soluţie pentru curăţire dacă vă permite timpul. cu fesele pe margine. • Aprecierea caracterului şi eficacităţii scremetelor. o pereche de foarfece. meconial.. Spălarea sistematică şi calitativă a mâinilor şi utilizarea mănuşilor sterile (dacă sunt) este de o maximă importanţă.va spăla zona genitală a mamei şi mâinile asistentului cu apă fiartă şi răcită şi cu săpun sau detergent dacă va permite timpul. .începe o dată cu dilatarea completă a colului uterin şi se termină după expulzia fătului.dacă nu mai este timp. explicaţi procedura. scutecele. . Argumentarea Înlăturarea anxietăţii Pregătiţi suprafaţa. Îngrijirea şi supravegherea va include: • perioada de expulzie .dacă este posibil. ajutaţi mama să ocupe o poziţie sigură şi confortabilă. • Aprecierea cantităţii. deoarece se poate provoca lezarea creierului la copilaş. Aplicaţi o presiune minimă pe căpşorul copilului pentru ghidarea lentă şi controlul naşterii lui. aţă de mătase pentru naştere. Protocol de conduită a unei naşteri de urgenţă Etape Perioada de expulzie Procedura Rămâneţi calm şi supravegheaţi femeia. mirosului şi nuanţei lichidului amniotic (curat.

53 . Ştergeţi mucusul de pe corpul copilului cu un prosop curat sau tifon. Aliniază capul fătului cu umerii pentru a facilita naşterea lor. Femeia se screme în timpul contracţiilor Aplicaţi o presiune uşoară în jos pe capul copilului. Îngrijirea imediată a nounăscutului Susţineţi căpşorul cu ambele mâini atât timp cât acesta se degajă. Presiunea nepotrivită poate trauma coloana vertebrală în regiunea cervicală a nou-născutului. Separaţi nou-născutul de mamă în scopul acordării îngrijirilor imediate ale nounăscutului Facilitează termoreglarea şi adaptarea nou-născutului la viaţa extrauterină. corp. efectuaţi o aspiraţie a căilor respiratorii (un nou-născut sănătos care respiră bine şi ţipă imediat nu are nevoie de aspiraţie) Continuaţi susţinerea căpşorului cu ambele mâini. efectuaţi o aspiraţie a căilor respiratorii (un nounăscut sănătos care respiră bine şi ţipă imediat nu are nevoie de aspiraţie). până când va deveni vizibil umărul anterior (cel de sub simfiză) Aplicaţi o presiune uşoară în sus pe capul copilului. de la inelul ombilical al copilului. membre. Fixaţi timpul naşterii nounăscutului. Ştergeţi mucusul de pe faţa copilului cu un prosop curat sau tifon. Dacă este necesar. Înlăturaţi orice urme ale membranelor amniotice de pe faţa copilului. Uscaţi copilul. a doua la 5 cm. Previne expulzia bruscă a capului fetal şi trauma posibilă a perineului Rugaţi ca parturienta să răsufle adânc în timpul contracţiei când are loc degajarea căpşorului. incizaţi între ligaturi cordonul ombilical cu foarfecele. Puneţi două ligaturi pe cordonul ombilical: prima la nivelul perineului femeii. Asigură menţinerea sigură a copilului. Înlăturaţi orice urme ale membranelor amniotice de pe faţa copilului.Poziţionaţi ştergarul între fanta genitală şi anus şi aplicaţi un suport gentil asupra perineului Minimalizează contaminarea în procesul naşterii din cauza expulziei de materii fecale şi minimalizează traumatizarea perineului. Eliberaţi cu atenţie căile respiratorii ale copilaşului înfăşurând pe deget un scutec curat su orce bucată de ţesătură curată. până când va deveni vizibil umărul posterior (cel de partea perineului) Susţineţi întreg corpul copilaşului cu toată suprafaţa mâinilor atât timp. Dacă este necesar. cât copilul se naşte. Permiteţi ca restabilirea poziţiei să se producă. Nu forţaţi corpul copilului în timpul naşterii.

uscat. Înveliţi-ii cu o bucată de ţesătură curată şi dacă e nevoie cu o plapumă. Asistentul social în asemenea situaţie: • va chema echipa de salvare. Cauzele acestei stări. o bucată de ţesătură) curat sub fesele lăuzei. o bucată de ţesătură) curat pe perineu după ce aţi curăţat perineul de eliminări în urma naşterii. 54 .Perioada de delivrenţă şi expulzie a placentei (locului) Plasaţi copilul pe abdomenul mamei. endomiometrita erozivă.Fundul uterin se ridică în sus în abdomen sau uterul devine mai dur. Placenta cu membranele ei se vor colecta într-o pungă de polietilenă curată pentru a fi transportată împreună cu mama şi nou-născutul la o instiuţia medicală. Hemoragia (sângerarea) din vagin Una din stările de urgenţă în perioada de lăuzie este hemoragia din vagin. oboseală nemotivată. pot fi: reziduuri placentare. Ţineţi mama şi copilul la cald. Puneţi o bucată de tifon. hematometra. Înregistrările efectuate de persoana care a asistat naşterea Data şi ora naşterii Data şi ora decolării placentei Scorul Apgar Sexul copilului Starea perineului Anomalii sau accidente la naştere. Dereglările stării generale se manifestă prin slăbiciuni. Apreciaţi hemoragia probabilă din timpul naşterii şi fixaţi cifra. ştergar. (scutec. Fixaţi timpul naşterii placentei. precoce. la prolabarea sau inversia uterului. Rugaţi femeia să se screamă la o contracţie pentru a expulza placenta. Încercările timpurii de a delivra placenta pot duce la ruperea cordonului. nedepistate la controlul în valve postnatal.Jetul de sînge întunecat din vagin . Stările de urgenţă în perioada de lăuzie Facilitează contracţiile uterine controlând astfel sângerarea femeii. ştergar. Puneţi o compresă de tifon. Sângerarea din vagin poate fi sub formă de get sau în formă de porţii de sânge cu cheaguri ce se repetă.Alungirea cordonului umbelical (ligatura cordonului ombilical care aţi fixat-o lângă perineu a coborât) . Evaluaţi aici scorul Apgar la 1 minut şi 5 minute. (scutec. Copilul se află pe abdomenul mamei. palpitaţii cardiace. Asigură delivrenţa sigură a placentei. vertijuri. rupturi a căilor moi de naştere. Aşteptaţi semnele de decolare a placentei . Înveliţi copilul şi mama cu un prosop curat. Încurajaţi alimentaţia naturală. mai frecvent. Ajută la contracţia uterină dacă travaliul şi naşterea rapidă predispun femeia la o hemoragie postpartum Masaţi uşor uterul pentru a-l ajuta să se contracte.

în regiunea inferioară a abdomenului. vertijuri • Dereglări ale micţiunii în formă de usturime. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. Aceste contracţii sunt regulate si apropiate ca interval de timp. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical.• va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. din tractul genital şi necesită spitalizare. • nu va încuraja gravida să ia de sine stătător medicamente fără prescripţia medicului. La apariţia acestor simptoame se recomandă de urgenţă: • consultaţia medicului de familie sau medicului specialist şi/sau se va anunţa echipa de salvare. Durerea O stare de urgenţă în perioada de lăuzie şi necesitatea de consultaţie urgentă a medicului este durerea. varice • Oboseală nemotivată. senzaţii de urinare frecventă • Diaree • Cefalee • Creşterea bruscă în greutate. dureri în membrele inferioare. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. disconfort. care deseori se manifestă prin dureri în partea de jos a abdomenului sau a spatelui. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical. Durerile pot fi localizate în regiunea sânilor. În caz de dureri în regiunea inferioară a abdomenului cu lohii de culoare şi miros neobişnuit şi febră asistentul medical: • va chema echipa de salvare şi/sau va anunţa medicul de familie sau medicul specialist. în caz de proces septico-purulent a organelor genitale. în numai câteva zile Încurajaţi femeia să se prezinte la maternitate atunci când: • Apar primele contracţii uterine. ca rezultat a unui proces inflamator sau lactostază. şi a semnelor de inflamaţie a sânilor. hemoragia postpartum reprezintă o pierdere de sânge de 500 ml sau mai mult. în regiunea anusului cu semne de inflamaţie locală şi dilatarea varicoasă a venelor fiind consecinţe a tromboflebitei sau flebotrombozei. care sunt primele semne a mastitei puerperale sau cu dureri în regiunea inferioară a abdomenului şi lohii de culoare şi/sau miros neobişnuit fiind semne a endomiometritei puerperale. • În caz de eliminare a dopului gelatinos (mucus sangvinolent) din vagin • Dacă s-au scurs apele (lichidul amniotic) 55 . • este important de reţinut că. • va recomanda gravidei repaos la pat până la apariţia ajutorului medical specializat. slăbiciuni. Febra mai frecvent poate fi asociată cu dureri în regiunea glandelor mamare. Important!!! Încurajaţi femeia pentru o consultaţie la medicul de familie sau medicul specialist în caz de prezentare a următoarelor semne de pericol: • Prurit cutanat constant • Febră • Vome sau greţuri • Edeme la mâini şi picioare. Febră Consultaţia medicului de urgenţă este necesară şi în cazul apariţiei febrei. dureri în regiunea perineală ca rezultat a plăgilor postnatale şi hemoroizilor. • nu va lăsa gravida fără supraveghere până la venirea ajutorului medical.

18 ani. 11. v-aţi planificat o vizită la doamna M. doamna B. în piaţă. 1. 42 ani. doamna F.. care la moment se află la bunei. doamna C.. ( fundul uterului se află la nivelul ombiliculuilui) nu stă la evidenţa medicului de familie pentru îngrijiri antenatale. au o fetiţă de 3 anişori. ambii nu sunt încadraţi în câmpul muncii. se plânge de cefalee. de jumătate de an locuieşte împreună cu un alt bărbat. care locuieşte singură împreună cu fiica de 15 ani. câte o dată are senzaţia că-i fuge pământul de sub picioare. este la evidenţa la medicul de familie dar a fost numai o dată la control. are un copil de 1 an. gravida X. În timpul discuţiei se plânge de oboseală permanentă. („degrabă trebuie să nasc”). are 2 copii. Este însărcinată.Dacă a trecut termenul aşteptat de naştere În cazul când nu simţiţi mişcările copilului de mai multe ori în ultimul trimestru al sarcinii Solicitaţi asistenţa de urgenţă la apariţia oricărui din următoarele semne de urgenţă: • Eliminări sangvinolente din vagin (hemoragii) • Scurgerea lichidului amniotic • Dureri în abdomen • Edeme care progresează rapid • Dereglarea vederii • Eliminări abundente nesangvinolente din vagin. Sarcinile: • • Enumeraţi semnele clinice ale problemelor posibile sau a stărilor de urgenţă în fiece caz Descrieţi şi argumentaţi acţiunile D-voastră. vârsta sarcinii 34 săptămâni. La moment se plânge de dureri în regiunea lombară şi eliminări neabundente sangvinolente din vagin. La moment este însărcinată. • • Studiu individual 56 . 8. căsătorită. La bătaia în uşă doamna nu răspunde. Când întraţi găsiţi următoarea situaţie: gravida se află culcată în pat. Nu stă la evidenţă la medicul de familie. 26 ani. Se plânge de greţuri. dar ea alimentează copilul până-n prezent cu sân şi de aceia nu are ciclu. în ultimul timp are „pofte”. La moment locuieşte la concubinul sau. vârsta sarcinii 36 săptămâni. soţul este plecat la muncă peste hotare de 2 ani şi nu are nici o veste de la el. Din discuţie menţionează că de vre-o trei zile nu simte copilul. nu are un loc stabil de trai şi de lucru. ambii soţi lucrează în gospodărie. Aplicaţii practice: Analizaţi studiile de caz. când a fost luată la evidenţă. 12. 24 ani. 42 ani. căsătorită. Din casă auziţi strigăte şi geamăte înăbuşite. 9. supraveţuiesc din îndemnizaţiile ce le oferă statul pentru copii. 36 ani. motivează prin lipsă de timp. mai ales dimineaţa. În timpul discuţiei a avut o durere puternică în partea de jos a abdomenului şi pe picioare s-au scurs apele.. lucrează vânzătoare de mărfuri de uz casnic. 10. au teren arabil. Vă spune că nu are poftă de mâncare. musculiţe în faţa ochilor. locuieşte în cămin împreună cu soţul. doamna S. casnică. doamna A. 7. La moment este însărcinată în luna a patra şi sunt foarte bucuroşi. 20 ani primipară. celibatară.. a însemnat-o după naştere numai o dată. Este însărcinată în ultima lună de sarcină. Eliminări din vagin neagă. este palidă. gravidă 38 săptămâni. ţinându-se de burtă şi la momentul apariţiei D-voastre exclamă „vine copilul”. Mişcările fătului le simte bine. menstruaţie nu are.

7. Pregătirea psiho-emoţională a gravidei şi membrilor familiei ei către naştere. 15.”ALL”. Chişinău. Ed. 2. 2. 151 p. 2007. Chişinău. 14. Friptu V. Chişinău. 2005.I. 2007. Chişinău. 2005. “Lumina”. Friptu cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova. ediţia a doua.. Ghid A Naţional de Perinatologie „Pprincipii de organizare şi acordare a asistenţei peirnatale”. Boyd Joni şi coaut. Modul „Asistenţa antenatală”.Trad. Cerneţchi. Ontario. Ghid de consiliere în avortul de prim trimestru. Paladi Gh. Manual. „Supliment la Ghidul C Naţional de perinatologie: protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie”. Obstetrica fiziologică şi patologică. ediţia a doua. Principiile practicii perinatale. 12. Chişinău. 18. Sănătatea reproducerii. USA. 296 pag. 2005.05. 152 p 17. II. Chişinău. Explicaţi importanţa activităţii asistentului social în îngrijirea perinatală BIBLIOGRAFIE: 1. Obstetrica patologică. Comendant. 5. Tipografia Centrală. şi adapt. Chişinău. Programul Naţional de ameliorare a asistenţei în planificarea familiei şi protejarea sănătăţii reproductive în RM anii 1999 – 2003. “Tipografia Centrală”. Baltag. Stratulat Petru şi coaut. 8. Tipografia Centrală. Supliment la Ghidul C Naţional de Perinatologie „Protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie”. 120 p. Combinatul Poligrafic. Evidenţiaţi posibilele greşeli în procesul de asistenţă perinatală care duc la apariţia stărilor de urgenţă pe parcursul sarcinii şi în perioada postnatală. Hodorogea. S. Argumentaţi necesitatea cunoaşterii materiei în activitatea profesională 4. Ghidul viitoarei mame „Cum să ai un Făt Frumos şi Sănătos”. “Vera Bostan”..2002. Prezentaţi un caz din experienţa Dvs. Ghidul B Naţional de Perinatologie “Serviciul perinatologic regionalizat: nivele şi conţinut”. 3. vol.. 160 p. “Tipografia Centrală”. Chişinău 2006.139. Vîrtej P. V. Chişinău. Chişinău 2006. 10. volumul 3. 1997. Programul de instruire în perinatologie. 206 pag 16. Bucureşti. Mary Ann Castle. Tipografia Centrală. vis-a-vis de situaţiile descrise mai sus şi modul în care a fost soluţionat. Î. 2005. 1996. editat cu suportul Direcţiei Elveţiene de Dezvoltare.. 248 pag 9. Volumul 2 al Protocoalelor de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie”. aprobat de MS al RM nr. din 28. O. Obstetrica. 19. editat cu suportul UNFPA. 165 p 4. V. 11. Combinatul Poligrafic. Managementul îngrijirii nou-născutului. şi coaut. forma 113/e. Synergy Communications. 3. “Tipografia Centrală”. 6. Ed. Chişinău. Chişinău 2006. 2006. Planned Parenthood of New York City. Tipografia Centrală. 2005. 278 pag.1. România. Chişinău 2006. 103 p. Joan Mogul Carrity. 2004. Carnetul Medical Perinatal. 57 . 165 p. Paladi Gh. R. Copyrigt 1996. Compendiu. Chişinău 2006. Ghid practic în asistenţa antenatală pentru medicii de familie. 2006. 1993. Compendiu „Pregătirea psiho-emoţională a gravidei şi a familiei ei”. 13.

3. necesită o atenţie aparte impusă de particularităţile sale.3.2. Ed. Beck jr. Bucureşti. Perioada de nou-născut este perioada din viaţa copilului care însumează primele 30 de zile din viaţă. mecanic şi metabolic de către organismul 58 . prematuri.20. fiinţa umană – până atunci protejată termic. Tema 3. 3. W. “Almatea” ediţia în l.1.. Adaptarea nou-născutului normoponderal (cu greutate normală la naştere) 3. W. Adaptarea nou-născutului normoponderal (cu greutate normala la naştere) Copilul. vârsta gestaţională. Obstetrică şi ginecologie. care implică modificări funcţionale în fiecare sistem. română sub red. brusc. Alimentaţia naturală a nou-născutului 3. Procesul de durere întâlnit în cadrul neonatal Cuvinte cheie: nou-născutul. ÎNGRIJIRILE NOU-NĂSCUTULUI. Unitatea indisolubila dintre mamă şi făt din timpul sarcinii şi a naşterii se întrerupe şi nou-născutul începe adaptarea la viaţa extrauterină.Vlădărescu. ÎNGRIJIRILE NOU-NĂSCUTULUI. Separarea la naştere a fătului de placentă este un proces critic (un proces “de răscruce”). dismaturitatea.4.1. de vulnerabilitatea sa crescută. odată “venit pe lume”. R. în fiecare organ. Copiii prematurii 3. Tema 3.5. Îngrijirea esenţială a nou-născutului sănătos 3. 1997. supramatur.

născut la termen. Variantele vârstei gestaţionale a)nou-născut matur (născut între 37 şi 42 săptămâni) b)nou-născut prematur (născut până la 36 săptămâni de sarcină) c)nou-născut postmatur (născut după 42 săptămâni după sarcină). ROMINGUL.mamei . ÎMBĂIEREA. nou-născutul trebuie să fie uscat • • copilul se examinează la lumina zilei sau la lumina lămpilor de zi mâinile examinatorului trebuie să fie uscate şi calde 3. Nou-născut imatur – copil.2.mare pentru vârsta gestaţională dată (copiii cu indicele maturizării morfologice mai mult de 2 devieri standarde sau mai mult de 20 percentile pentru vârsta lui gestaţională. Menţionăm principalele “probleme” adaptive ale nou-născutului. A cunoaşte indicaţiile pentru utilizarea manoperelor de îngrijire în neonatologie 59 . ÎNGRIJIREA ESENŢIALĂ A NOU-NĂSCUTULUI SĂNĂTOS CUVINTE CHEIE: ÎNGRIJIRE.trebuie să se deprindă rapid să facă faţă unor schimbări funcţionale esenţiale. Obiectivele : 1. cu particularităţi morfologice şi funcţionale caracteristice prematurului. fundamentale. ÎNFĂŞATUL. • • • copilul se examinează în primele ore după naştere temperatura încăperii unde se află nou-născutul va fi 24 – 26° C examenul se efectuează în incubator sau pe măsuţă cu sursă de încălzire. EDUCARE.mic pentru vârsta gestaţională dată (indicele gastiologice întârzie maturităţii cu două devieri standarde sau constituie mai puţin de 10 percentile a greutăţii pentru vârsta de gestaţie) Variantele SGA: Forma simetrică: nou-născut la termen marchează greutatea mica la naştere. Forma asimetrică: deficit al indicilor pondero-staturali (<10 percentile) LGA (Large for gestational age). A sistematiza manoperele utilizate în practica neonatală în formă de modul 2. Corespunde copilul vârstei sale gestaţionale? SGA (Small for gestational age).

naştere şi perioada neonatală are o corelaţie trainică cu practicile tradiţionale care pot fi calificate ca benefice sau nocive. dar necesită atenţie deosebită (AOC) Greutate mică la naştere Cu complicaţii Copiii pot să treacă rapid de la stări aparent normale la stări grave de îmbolnăvire. curăţenia. îngrijirea în sarcină. b) administrarea precoce a laptelui de vacă sau capră (în primele luni) fără a fi necesar. Practicile de îngrijire “nocive” existente În fiecare societate. mama şi nou-născutul erau lipsiţi de posibilitatea de a fi vizitaţi de rude în maternitate. Copilul încă în stare de dezvoltare intrauterină participă în viaţa mamei. altor lichide între alăptările la sân. previne infecţiile. Când se începe îngrijirea şi educarea nou-născutului? Predispoziţia ereditară împreună cu educarea. cât şi al hipoglicemiei şi icterului. căldura. asistenţa esenţială bună acordată va preveni multe urgenţe neonatale. În maternităţi până nu de mult copiii erau separaţi de mame. de asemenea. Un nou-născut face parte din una din următoarele categorii la naştere: Normal Normal. Alimentaţia naturală precoce. d) legănarea pe picioare. în locul adresării la medic. reduce atât riscul hipotermiei. de infecţie tetanică.3. Evident. Practici nocive care au existat şi continuă să mai existe sunt: a) administrarea ceaiului. c) înfăşarea strânsă a copilului. De asemenea. În orice localitate există practici dăunătoare ce trebuie înlăturate pentru a îmbunătăţi calitatea îngrijirii neonatale. A cunoaşte echipamentul. precauţiile şi complicaţiile în efectuarea manoperelor Viziunea generală pentru întreaga asistenţă neonatală Este ca copiii să aibă un început de viaţă cât mai sănătos posibil. 60 . cordonul ombilical poate fi sursa cea mai frecventă de sepsis neonatal şi. Necesităţile esenţiale ale oricărui nou-născut includ respiraţia. emoţiile fiecărui om formează şi determină personalitatea. tehnica efectuării. în cazuri de îmbolnăvire a nou-născutului. e) descântec. De exemplu. copilul fiind aproape de mamă. mamele nu participau la îngrijirea copilului. alimentaţia şi dragostea. Sentimentele nou-născutului se dezvoltă începând cu perioada aflării sale în uterul matern.

resimte consecinţele dispoziţiei proaste a mamei. dar şi sunetele externe. a apărut tendinţa de a privi nounăscutul ca pe un “pacient” aparte. pentru a fi alăptat. Copilul. Concepţiile generale privind îngrijirea nou-născutului sănătos în legătură cu politica naţională de fortificare a asistenţei perinatale din Republica Moldova Pe parcursul anilor. Dacă în timpul naşterii mamei i s-au dat unele medicamente (din grupa anesteticelor). un factor benefic. odată cu “instituţionalizarea” naşterilor. Iată câteva modalităţi de a atinge această uniune: • • • • • • facilitarea procesului de adaptare calmă. ea va surveni de sine stătător pe parcursul primei ore. fiziologică a pruncului la viaţa extrauterină facilitarea contactului imediat şi ulterior dintre prunc. şi mai ales ale tatălui. În primele ore de după naştere pruncul este vioi. că se potriveşte în cazul nou-născuţilor bolnavi sau prematuri. activ şi darnic de a fi alimentat. Pendulul îngrijirii instituţionale şi-a început oscilaţia inversă. copilul poate să nu fie vioi. Începând de la 5 luni de gestaţie copilul aude nu numai bătăile cordului matern. atingerile mamei. Efectuarea primei alimentari Imediat după naştere copilul sănătos va căuta hrana în mod instinctiv. Atenţia faţă de făt. Scopul primei alăptări nu este alimentaţia ca atare. ci prelungirea contactului dintre mamă şi prunc. ca vocea părinţilor şi muzica. Un astfel de punct de vedere. de acum în această fază. duioşia mamei au drept urmare apariţia primilor muguri ai raţiunii umane. 61 . Contactul armonios cu fătul este excelent. pe care îl pot îmbunătăţi părinţii. ataşarea mamei faţă de copil. de glasul duios.Efectele majore a influenţei părinţilor până la naşterea copilului persistă pe toată viaţa. mamă şi familie stabilirea unor mecanisme sau indici pentru depistarea rapidă şi înlăturarea stărilor de boală la nou-născuţi promovarea alăptării precoce ca fiind forma cea mai bună de alimentare a nou-născutului punerea la dispoziţia părinţilor a resurselor de instruire pentru a-i ajuta la îngrijirea pruncului acordarea îngrijirii medicale preventive şi efectuarea examinărilor recomandate nounăscuţilor. spitalele stimulând funcţionarea cuplului mamă-prunc ca o unitate integră şi principiile de axare către familie. Prima hrănire nu trebuie forţată. De aceea el are nevoie de muzică. probabil. însă pruncii sănătoşi merită o altă abordare. Se spune că procesul de naştere a copilului este terminat în momentul în care copilul este transferat de la placentă la sân. de a avea emoţii se dezvoltă din uter. Capacitatea omului de a simţi.

având în grija lor mai mulţi prunci deodată. la discreţia mamei. Reguli de contact între mamă şi nou-născut: contactul dintre mamă şi nou-născut trebuie să înceapă imediat după naştere. De acum înainte nu există nici o justificare pentru separarea unui nou-născut sănătos de mama sa. Salonul pentru pruncii în stare satisfăcătoare trebuie rezervat pentru nou-născuţii ale căror mame sunt obosite sau nu se simt bine. Dacă 62 . lor le apare dragostea rapidă faţă de micuţul neputincios. mama are de obicei grijă de prunc (aşa cum va face când se vor întoarce acasă). Trebuie de format condiţii ca mamele să poată participa la îngrijirea copiilor gravi. Primul contact dintre prunc şi familie Imediat după naştere trebuie stimulat contactul permanent al nou-născutului cu mama. În mod ideal. Când mama. ci şi familiei sale prin maximalizarea implicării partenerului şi liberalizării regulilor de vizitare din partea celor apropiaţi. iar frica de infectare a nou-născutului era luată drept motiv pentru limitarea contactului dintre mamă şi prunc. Tradiţional se consideră că saloanele pentru nou-născuţi erau “mai curate” decât rezervate mamelor.Este foarte importantă participarea la naştere a tatălui sau a bunicii. îl mângâie. dar luându-se în considerare dorinţa de intimitate şi drepturile altor lăuze. În salonul pentru nounăscuţi. Toate unităţile medicale noi trebuie să dispună şi de saloane mici unde mama să se afle alături de pruncul ei. de mamă va avea grijă moaşa. Conceptul maternităţii şi al îngrijirii nou-născuţilor în mediul familial a căpătat o susţinere largă. dragostea şi căldura persoanelor apropiate îi înconjoară pe mamă şi prunc într-o atmosferă biologic benefică. de nou-născut va avea grijă asistenta medicală. “procedurile obligatorii” de îngrijire a nou-născutului trebuie amânate pentru mai târziu. pe de altă parte. tata. Atitudinea sufletească. în sala de naşteri. îngrijesc de el. Capacităţile existente trebuie să fie adaptate astfel încât să li se permită nounăscuţilor să fie alături de mamă. În pofida existenţei regulilor de spălare pe mâini. asistentele se ocupă de îngrijirea pruncului. bunica se uită la nou-născut. în saloanele pentru nou-născuţi potenţialul infectării este mai mare decât în cele pentru mame. Atunci când nou-născutul se află în aceeaşi încăpere cu mama sa. cu excepţia cazului când mama cere expres singurătatea altor membri ai familiilor trebuie să li se permite vizite fără restricţii. Copiii care necesită îngrijire şi monitorizare intensivă trebuie să fie de asemenea împreună cu mamele. Numai copiii şi mamele în stare gravă şi foarte gravă pot fi izolaţi până la ameliorarea stării. astfel încât părinţii să aibă posibilitatea să se afle un timp cu copilul lor contactul permanent al pruncului cu mama sa trebuie să constituie o regulă de bază. Aceasta oferă susţinere nu numai tinerei mame.

folosirea mănuşilor. familiile şi asistenţii la naştere să evite practicile dăunătoare. suprafaţă de naştere curată pentru reducerea riscului infectării cu tetanos. care trebuie accentuată atât pentru membrii familiei. să se vadă dacă acestea sunt cu adevărat necesare şi dacă aduc vreun beneficiu real. Aceste măsuri se datorau unor considerente de respectare a regimului sanitaro-epidemic sau din lipsă de spaţiu.este posibil. Următorii componenţi facilitează implementarea lanţului curat: mâinile spălate. un scutec curat şi cald pentru uscarea copilului stimulează alăptarea şi previne pierderile de căldură. este o cerinţă obligatorie tăierea cordonului cu un instrument curat (o lamă nouă sau fiartă înainte de utilizare este o modalitate necostisitoare şi curată. cordonul ombilical trebuie legat strâns fie cu un fir curat. la intervale 3-4 ore pentru a-l alimenta. copilul poate şi trebuie să fie împreună cu mama în acelaşi salon nu numai în timpul hrănirii lui. Spălarea pe mâni este cea mai simplă şi totodată cea mai importantă deprindere(cost-efectivă). Din fericire. pentru prevenirea HIV. Tata. curăţenia „simplă” deseori nu este uşor de realizat. trebuie să li se permită şi taţilor să beneficieze de intimitate cu nounăscutul. unghiile tăiate scurt. dacă aceasta este disponibilă. Pentru obţinerea curăţeniei este nevoie ca mamele. Romingul (rooming-in) După naştere în anii trecuţi se obişnuia ca nou-născuţii să fie amplasaţi în salonul pentru nounăscuţi. Curăţenia la naştere ar fi un pas major în reducerea riscului infecţiei pentru mamă şi copil.). surorile şi buneii puteau să-l privească numai printr-un perete din sticlă. Mama primea copilul. astăzi situaţia s-a schimbat. cu toate că această metodă poate fi oferită sub diferite forme: să se afle 24 ore 63 . fie prins cu o clamă pentru cordon. Şi la nou în republică multe maternităţi oferă mamei şi copilului salon aparte. fraţii. sălile din maternităţi trebuie amenajate astfel ca să se creeze o atmosferă de confort pentru familii în cazul nou-născuţilor sănătoşi este necesară o reevaluare a procedurilor „obligatorii” din cadrul spitalului dat. Totuşi. cât şi pentru lucrătorii medicali.

acceptă metoda roming-ului. ca şi mamele. În caz dacă mama este obosită sau se simte rău copilul o perioadă de timp va fi îngrijit de asistenta medicală de copii. femeia va fi ajutată de asistenta medicală aflându-se împreună. dar şi gândurile şi grijile legate de copil. Toaleta igienică a tegumentelor şi mucoaselor Toaleta de dimineaţă a nou-născutului include: - Toaleta feţei Toaleta ochilor Toaleta narinelor Toaleta urechiuşelor Toaleta cavităţii bucale Toaleta organelor genitale - 2. mama cunoaşte ritmurile individuale de îngrijire dezvoltarea copilului se accelerează: zâmbeşte mai des şi plânge mai puţin astfel instruită. după o perioadă scurtă de plâns.împreună. la fel. pentru că se vor exersa în a-l spăla. când este flămând ceea ce duce la îmbunătăţirea lactaţiei la femeie intimitatea şi grija permanentă a mamei creează un confort psihologic copilului. îl îmbracă. Fraţii şi surorile mai mari de îndată încep să contacteze cu micuţul lor. această metodă are o influenţă pozitivă asupra riscului apariţiei perioadei depresive după naştere. ei mai bine cunosc copilul. el se simte iubit şi înţeles. când apar probleme. mamă peste câteva zile poate părăsi clinica. dacă mama nu îl are în preajma sa tăticii tineri. îmbrăca şi hrăni. copilul primeşte totul ce-şi doreşte. dacă totul este bine folosirea acestei metode îi formează copilului deprinderea de a se alăpta. când. 64 . deoarece nu numai restructurarea hormonală poate duce la stări depresive. drept urmare la ele dispare frica că nu vor face faţă cerinţelor. Poziţionarea în timpul somnului Riscul decesului copilului e minim atunci când copilul doarme pe spate sau în decubit dorsal. Aflarea mamei şi copilului împreună dă următoarele rezultate: mama foarte repede îşi cunoaşte copilul şi necesităţile lui mamele primipare vor fi mai sigure că îngrijesc corect copilul.

costumaşe din bumbac/lână căciuliţă de bumbac/lână mănuşi de bumbac/lână ciorapi de bumbac/lână pampers cearşaf NB!. Profilaxia infecţiilor în salonul pentru nou-născuţi: Spălarea pe mâini de fiecare dată când copilul este înfăşat sau când se efectuează prelucrarea bontului ombilical. În timpul scăldatului asistenta medicală este obligată: Să încălzească mai întâi salonul 65 . Dacă copilul este murdar de sânge sau meconiu. Îmbrăcarea se efectuează în mod liber. Îmbăierea copilului În primele ore de viaţă este indicat de a renunţa la îmbăierea copilului ştergându-l. Îngrijirea bontului ombilical: Îmbăierea copilului Se recomandă ca procedura de îmbăiere a copilului să fie amânată. Evaluarea temperaturii corporale 5. dar nu mai mult de 6 ore. Evaluarea diurezei 7. copilul este îmbrăcat în: maiouri de bumbac tricotate combinezon. Nu înfăşaţi strâns ! Înfăşatul strâns: Blochează diafragma şi micşorează ventilarea pulmonilor Micşorează circulaţia sanguină Lipsa spaţiului liber nu permite de a păstra căldura Împiedicarea mişcărilor stopează dezvoltarea coordinării neuromusculare Nu permite alăptarea corectă Înfăşatul limitează dorinţele copilului.3. Procedura de scăldare a copilului va fi amânată şi va fi efectuată după externare la domiciliu. Evaluarea dinamicii masei corporale 6. Evaluarea peristaltismului intestinal 8. copilul trebuie bine şters şi dacă e posibil de amânat scăldatul peste 6 ore după naştere. Evaluarea cordului şi pulmonilor 4.

elementelor purulente pe piele.- Să utilizeze apă caldă (toC 37. apoi se clăteşte cu apă fierbinte. Reguli de prelucrare a cordonului: • • • • Pentru prelucrarea bontului ombilical de utilizat un dezinfectant (clorhexidină sau un compus al iodului). Prelucrarea primară a bontului ombilical se face la sfârşitul primei ore după naştere pentru nu a întrerupe contactul „piele la piele” între mamă şi copil şi pentru susţinerea alimentaţiei la sân fără forţarea nou-născutului.0oC. Îmbăierea neregulată poate duce la dereglarea termoreglării copilului şi corespunzător la mărirea temperaturii corporale. Înainte de fiecare procedură de scăldare băiţa se spală minuţios şi apă cu săpun. Probleme ce vor fi discutate cu mama: • • • • • • • Mânuirea nou-născutului Colţul şi camera nou-născutului Somnul Cum vom îngriji la domiciliu Dauna înfăşării De ce trebuie să ţinem seama când îngrijim un nou-născut Pătucul Îngrijirea cordonului ombilical este parte componentă a lanţului curat. Spălarea mâinilor de fiecare dată înainte de a atinge bontul ombilical. Menţinerea bontului curat şi uscat.0-38. La început se pregăteşte o soluţie concentrată. punându-i o căciuliţă şi acoperindu-i picioarele cât mai cald pentru a evita răcirea Să aşeze copilul cât mai aproape de mamă pentru ca ea să-l alăpteze Până la cicatrizarea plăgii ombilicale (primele 10 zile de viaţă) nou-născuţii se scaldă în soluţie pal-roză de permanganat de Kaliu. Îndoirea scutecului mai jos de bontul cordului. 66 . apariţia intertrigoului. se va folosi săpun pentru copii) Să efectueze în apropierea sursei de încălzire Să acţioneze repede şi grijuliu Să şteargă rapid cu un ştergar cald Să îmbrace rapid copilul cu un tricou cald. care apoi se adaogă în băiţa copilului. Temperatura în odaie unde va fi scăldat sugarul trebuie să fie de 25 – 28oC.

Cauzele cele mai frecvente sunt: - infecţia cu gonococcus infecţia cu chlamydia trachomatis. !!! Profilaxia infecţiilor oftalmice este o intervenţie simplă şi foarte cost-eficientă. care are loc în primele două săptămâni de viaţă. în special tumefacţia lui. MĂSURAREA GREUTĂŢII CORPULUI ŞI APRECIEREA CREŞTERII 67 . dacă tratamentul întârzie sau nu este adecvat. Se recomandă: Unguentul de tetraciclină este în 97% de cazuri eficient împotriva gonococului şi hlamidă. Infecţia poate deveni sistemică sau se poate solda cu leziuni permanente ale ochiului.Ca parte a lanţului curat. Important !!! Prelucrarea ochilor se va efectua la sfârşitul primei ore după naştere pentru nu a întrerupe contactul „piele la piele” între mamă şi copil şi pentru susţinerea alimentaţiei la sân fără forţare. Nu se recomandă: - Aplicarea bandajelor. Administrarea colirului la sfârşitul primei ore după naştere. totuşi oftalmia cauzată de gonococi evoluează mai grav. Oftalmia gonococică poate fi prevenită prin curăţirea ochilor imediat după naştere şi aplicarea: • • • • • unguentului 1% de tetraciclină unguentului 0. Prelucrarea cu alcool. cordonul trebuie să fie tăiat cu un instrument curat şi legat strâns cu un fir curat. fiindcă ele duc la întârzierea mumificării şi introducerea infecţiei. Oftalmiile cauzate de aceste două microorganisme nu pot fi diferenţiate numai în baza examenului clinic.5% de eritromicină (în caz de infecţii cu chlamidii sau micoplasme) Curăţarea ochilor imediat după naştere Instilarea profilactică a colirului oftalmic (tetraciclină 1%). − Eliminările purulente din bontul cordonului. − Temperatura înaltă (mai mult de 38ºC) sau alte semne de infecţie. care duce la întârzierea mumificării şi căderea lui. − - Lucrătorii medicali trebuie să fie atenţi la: Hiperemia în jurul cordonului. ÎNGRIJIREA OCHILOR Definiţie: Ophthalmia neonatorum este orice conjunctivită cu eliminări. Prevenire.

sau dacă nou-născutul este bolnav sau mic (cu greutatea la naştere mai mică de 2. Dacă nu dispuneţi de instrucţiunile producătorului. iar copiii cu greutatea mai mică de 1. produs special pentru măsurarea greutăţii nou-născuţilor (este de dorit electronic). Copiii cu greutatea între 1.4 Prematurii Cuvinte cheie: Copii cu greutate mică. Citiţi greutatea în dependenţă de cea mai apropiată gradaţie de 5 sau 10 g. ajustaţi cântarul săptămânal sau de fiecare dată când acesta este mutat. Copiii cu greutate mică la naştere • Sunt nou-născuţii cu greutatea corporală mai mică de 2500 g Copiii cu greutate foarte mică la naştere • sunt nou-născuţii cu greutatea corporală mai mică de 1500 g pina la 1000 g Copiii cu greutate extrem de mică la naştere sunt nou-născuţii cu greutatea corporală mai mică de 1000 g. 3. Până este stabilizată alăptarea. Ajustaţi cântarul la zero cu tot cu faşă / hârtie pe tavă. ci chiar să piardă din greutate.este copilul născut viu până la termenul de 37 săptămâni.5 kg pot pierde până la 10% din greutatea lor de la naştere în primele patru sau cinci zile după naştere.5 kg pot pierde până la 15% din greutatea lor de la naştere pe parcursul primelor 7 sau 10 zile de la naştere.5 până la 2. nou-născutul s-ar putea să nu adauge în greutate. foarte mică. • 68 . mai puţin de 258 zile (calculând după prima zi a ultimei menstruaţii). La inceputul capitolului Conform OMS copil prematur . Tehnica de măsurare a greutăţii • Folosiţi un cântar precis şi corect.Principiile generale. Cea mai frecventă metodă utilizată pentru monitorizarea şi aprecierea creşterii este adaosul ponderal. extrem de mică. cu gradaţii de 5 sau 10 g.5 kg sau născut înaintea termenului de 37 de săptămâni de gestaţie). Înregistraţi greutatea în fişa copilului şi marcaţi punctul respectiv în fişa de greutate a copilului (mai jos). Aşteptaţi până se linişteşte copilul şi ca să se stabilizeze indicatorul cântarului. • • • • Puneţi o faşă / hârtie curată pe tava cântarului. • Ajustaţi /standardizaţi cântarul în conformitate cu instrucţiunile producătorului.

Metoda Kangoroo 69 . hiperkaliemia. După terapia cu O2: retinopatia prematurului (ROP) şi boala cronică pulmonară. Sepsisul neonatal.Copiii prematuri pot fi repartizaţi - în neînsemnat prematuri (37-35 săptămâni). - Un moment de importanţă majoră în îngrijirea nou-născutului constă în prevenirea hipotermiei. Hipoglicemia şi hiperglicemia. Hiperbilirubinemia indirectă (neconjugată) sau directă (conjugată). Hipoprotrombinemia. Disabilităţile neuro-developmentale. leucomalacie periventriculară Gastrointestinale: ileusul paralitic. duct arterial deschis). Hipotermia. Neurologice: hemoragie intraventriculară (HIVE). Dereglări ale balanţei fluidelor şi electroliţilor (hiponatriemia.5C. adică micşorarea temperatirii corpului sub 36. enterocolita ulceronecrotică (EUN). Problemele psihosociale. - Cele mai frecvente complicaţii la copilul prematur - Asfixia perinatală. Dereglări respiratorii (sindromul detresei respiratorii (SDR) Dereglări cardiovasculare (hipotensiune. acidoza metabolică). - - - Anemia. moderat prematuri (34-32 săptămâni) şi sever prematuri (sub 32 săptămâni).

5 până la 1. reduce incidenţa morbidităţii prin infecţii cu 51% Căile de cedare a căldurii Convecţie Conducţie Evaporare Radiaţie Cauzele termogenezei scăzute la prematuri: Suprafaţa corporală mare faţă de greutate Postura deflectată. Hipotermia are următoarele complicaţii: 70 . inclusiv creşterea. 43-66% printre copiii cu GMN. adaosul ponderal şi ratelor de alăptare la sân.5 până la 2.1.• Este aplicabilă pentru toţi nou-născuţii stabilizaţi cu greutatea de la 1.5 kg. însă în mod special este recomandată pentru îngrijirea continuă a copiilor cu greutatea de la 1. Studiile bazate pe dovezi au arătat că metoda Kangoroo are un set de efecte benefice asupra sănătăţii copiilor cu GMN(N.GR A). Activitatea musculară redusă Ţesutul celular subcutanat redus Ţesutul gras brun cantitativ redus Cantitatea de norepinefrină eliberată după stressul de frig este mai mică Nu tolerează aport energetic suplimentar pentru a asigura termogeneza Afecţiunile pulmonare care se întâlnesc în 95% din cazuri limitează termogeneza prin creşterea consumului de oxigen - Termoliza este mărită pe seama iradierii tegumentare datorată particularităţilor vascularizaţiei pielii (dispunerea superficială a vaselor sangvine şi prevalenţa vaselor d dilatate) - Toate acestea creează posibilitatea unei răciri rapide a corpului prematurului. risc redus al infecţiei nosocomiale şi maladiilor severe(.1.E.8 kg.A). Impactul metodei asupra RMN este de 0-100%.

Este utilă pentru a păstra nounăscutul cald pe parcursul examenului iniţial. Ţipăt slab. administrării tratamentului şi procedurilor şi pentru a reîncălzi nou-născutul - Incubatoare încălzite cu aer. ALĂPTAREA OPTIMĂ: 71 .Nou-născuţii sunt dezbrăcaţi şi plasaţi pe mese radiante pentru a permite observarea lor si efectuarea procedurilor de terapie intensivă. FISURI. Capacitatea scăzută a suptului – imposibilitatea de a-l alăpta.Este binevenită pentru nou-născuţii cu greutatea de la 1. Este aplicabil pentru prematurii cu greutate mică la naştere stabili - Saltelele umplute cu apă .- Hipoglicemie Acidoza metabolică cauzată de spasme vasculare periferice Dereglări de coagulare (hemoragii pulmonare) Şoc Apnee Hemoragii intraventriculare. BIBERONUL. ALĂPTAREA OPTIMĂ.5 ALIMENTAŢIA NATURALĂ A NOU-NĂSCUTULUI CUVINTE CHEIE: LAPTELE MATERN.5 3. Este binevenită pentru prematurii cu greutatea de la 1. Următoarele metode de protecţie termică : - Contactul piele-piele .5 kg în sus.punerea nou-născutului în contact direct cu pieptul mamei. - Simptomele hipotermiei: Picioruşele devin reci la palpare (ele devin reci înainte de a se răci restul corpului). Reducere în mişcări – somnolenţă. acoperirea capului nou-născutului cu o bonetă şi tinerea copilului îmbrăcat. Este aplicabil pentru îngrijirea continuă a nounăscuţilor cu greutatea mai mică de la 1.5 kg - Încălzitori cu raze .

nici măcar apă. Copilul va beneficia imediat de efectul protector al unei cantităţi concentrate de anticorpi din colostru. Colostrul are un efect similar cu prima vaccinare.laptele matern conţine anume acele substanţe nutritive pe care le necesită nou-născutul şi favorizează dezvoltarea copilului. Explicaţi mamei şi familiei ei beneficiile alimentării precoce şi exclusive la sân: . Menţinerea alimentaţiei la sân şi în al doilea an de viaţă.laptele matern este uşor digerat şi eficient utilizat de către organismul nou-născutului. Mama va avea şi ea avantaje. puneţi-l la sân de îndată ce mama redevine conştientă. Nu trebuie sa-i dăm nimic altceva în afara laptelui matern. copilul a făcut parte din corpul mamei. Alăptarea exclusivă la sân până la aproximativ 6 luni de viaţă. Alăptarea cât mai timpurie şi mai frecventă conduce la instalarea mai rapidă a secreţiei lactate la mamă. Diversificarea alimentaţiei cu alimente potrivite după aproximativ 6 luni de viaţă. la cererea copilului. Principiile generale ale alimentării exclusive la sân • • Încurajaţi alimentarea precoce şi exclusivă la sân în toate cazurile posibile. diminuând hemoragia post-partum. până atunci este necesar contactul piele-la-piele cu tatăl copilului. 72 .Iniţierea alăptării în prima oră de la naştere. nu mai târziu de prima oră de la naştere. Alăptarea frecventă. . ALĂPTAREA ÎN PRIMA ORĂ DE LA NAŞTERE! Nou-născutul trebuie alăptat la sân cât mai curând posibil după expulsie. Alăptarea face ca acest moment să fie depăşit mai uşor şi ajută la stabilirea unei legăturii emoţional-afective între mamă şi copil. Atunci când copilul s-a născut prin operaţie cezariană. Naşterea înseamnă momentul separării celor două fiinţe. laptele matern ajută la protecţia copilului de infecţii. pot fi contaminate şi pot întârzia stabilirea alimentaţiei la sân. alimentarea la sân poate fi utilizată în calitate de metodă contraceptivă (metoda amenoreei lactaţionale). Nou-născutul nu trebuie să primească nici un alt aliment. inclusiv noaptea. Acestea nu sunt necesare. Suptul contribuie la decolarea placentei. Timp de nouă luni.

• Dacă mama este bolnavă sau dacă ea preferă să nu alăpteze: daţi nou-născutului un substituent al laptelui matern. • Învăţaţi mama să alăpteze copilul alternativ din ambii sâni: imediat ce copilul a golit primul sân. dacă mama urmează un tratament medicamentos este necesară o monitorizare mai strictă a stării nou-născutului. însă ea trebuie să evite stimularea lor. i se dă să sugă din al doilea. cu excepţia laptelui matern. • Explicaţi mamei că majoritatea medicamentelor care îi pot fi administrate nu vor dăuna copilului ei alimentat la sân. dar recomandaţi-i să evite spălatul sau ştersul mameloanelor imediat înainte de alăptare. etc. oferiţi mamei recomandări în ceea ce priveşte îngrijirea sânilor. explicaţi mamei că ea s-ar putea să aibă senzaţii de disconfort la sâni o perioadă de timp. un membru al familiei sau altă persoană de susţinere.• Încurajaţi mama să alăpteze copilul la cerere. • Invitaţi în discuţie soţul privind alimentaţia la sân. dacă este posibil. să nu întrerupă o alimentare înainte ca pruncul să se sature. consiliaţi-o să aleagă metoda cea mai potrivită de alimentare. • Dacă mama este HIV pozitivă. • • Asiguraţi-vă că mama consumă alimente nutritive şi suficiente lichide. partenerul mamei. laptele de animale. în primele şase luni ale vieţii copilului. Dacă senzaţia de disconfort în regiunea sânilor este foarte pronunţată: ea poate stoarce o cantitate mică de lapte de câteva ori pe zi pentru a micşora disconfortul. substituentul lactat procurat. atât ziua cât şi noaptea (de opt sau mai multe ori pe zi).). Asiguraţi-vă că mama dispune de condiţii şi se poate spăla sau face baie zilnic. să nu folosească suzete sau biberoane. să nu dea nou-născutului orice alte lichide sau alimente (cum ar fi. Totuşi. 73 . apă. terciurile tradiţionale din regiune. ceai. • Recomandaţi mamei: să nu forţeze copilul să mănânce. atât timp cât doreşte copilul.

Mameloanele retractate. ea trebuie să-i dea să sugă numai atunci când copilul caută sânul şi vrea să mănânce. Acesta şi este primul contact în care se realizează relaţii strânse între copil şi mamă. dar ea nu trebuie să strângă prea mult sânii. pregătirea psiho-emoţională învăţarea tehnicilor de alăptare la cursurile prenatale discuţii cu prietene cu experienţă şi competente informaţii de la grupuri. Pregătirea antenatală către alimentaţia naturală Contactul precoce (primar) La primul contact după naştere când se realizează contactul piele la piele. mama trebuie să ţină copilul în această poziţie cât mai mult în primele două ore. - sugeraţi mamei să aplice o compresă caldă sau rece pe sâni pentru a reduce tumefierea. NU UITAŢI: Chiar atunci când mama simte că are foarte puţin lapte. asociaţii de sprijin formate din mame cu experienţă şi dornice să-şi împărtăşească altor femei din experienţa lor şi să le susţină prin exemplul personal. ombilicate sau mici se masează cu mişcări de rotaţie şi tracţiune. Pregătirea pentru alăptare se începe din timpul gravidităţii prin: pregătirea sânilor: gravida va învăţa să-şi maseze sânii pentru stoarcerea lor.- recomandaţi mamei să susţină sânii cu un sutien potrivit sau cu o faşă. acesta este totuşi de ajuns pentru nounăscut. cu condiţia că pruncul să fie alăptat frecvent. împingându-le înafară. Se evită sutienul prea strâns ce comprimă mameloanele. deoarece aceasta va accentua senzaţia de disconfort. Priorităţile laptelui matern pentru copil: Rolul biologic şi social al laptelui uman: Factor alimentar Factor imunologic Factor reglator al funcţiilor specifice umane la nou-născuţi Factor de comportament psiho-emoţional Poziţionarea şi aplicarea corectă la sân 74 .

Să aştepte până guriţa copilului se va deschide larg. în mod special dacă aceasta alăptează copilul pentru prima oară sau dacă mama este foarte tânără. Dacă sânii mamei sunt angorjaţi. Fig. Semnele aplicării corecte la sân sunt următoarele: • bărbia copilului atinge sânul. Semnele pregătirii de a lua sânul includ deschiderea gurii. Ea trebuie: Să atingă buzele copilului cu mamelonul său. dacă este posibil. copilul efectuează mişcări de sugere profunde şi lente cu pauze rare. căutarea sau întinderea guriţei şi mişcarea. să ţină capul şi corpul copilului drept. cu nasul lângă mamelon. recomandaţi-i să stoarcă puţin lapte înainte de a începe alăptarea. Explicaţi mamei cum să ţină copilul în timpul alăptării. o parte mai mare a areolei este observabilă superior decât inferior de guriţă. Să mişte copilul repede pe sân. în întregime nu numai gâtul şi umerii. guriţa copilului este foarte larg deschisă cu buza inferioară întoarsă înafară. Laptele stors va înmuia zona în jurul mamelonului şi copilului îi va fi mai uşor să ia sânul. întors cu faţa spre sânul ei. astfel încât buza inferioară a copilului să fie inferior de mamelon. Ajutaţi mama dacă ea îşi exprimă dorinţa. 75 .Rugaţi mama să-şi ajute copilul să ia sânul când acesta pare a fi pregătit. să susţină ferm corpul copilului. Încurajarea copilului să ia sânul • Apreciaţi poziţionarea la sân şi suptul. Explicaţi mamei cum să încurajeze copilul să ia sânul. Ea trebuie: să ţină copilul în contact piele-la-piele.

Aplicarea corectă (A) şi incorectă (B) la sân Utilizarea biberonului dacă este folosit înainte de stabilirea deplină a alimentaţiei la sân pentru suplimentări ulterioare Mamă fără experienţă când are primul copil când mai are copii, dar nu i-a alăptat la sân

Dificultăţi funcţionale copil mic sau obosit sâni angorjaţi (întăriţi) începerea târzie a alăptării ajutor tradiţional sau comunitar redus medici, moaşe, asistente medicale neinstruiţi în promovarea alăptării la sân

76

Rezultatele unei poziţionări incorecte la sân

Dureri şi vătămarea mameloanelor

Dureri în mamelon, fisuri

Laptele nu este extras eficient

Obstruare

Oferta de lapte este aparent mică

Copilul e nesatisfăcut. Vrea din ce în ce mai mult lapte

Copilul e stângenit. Refuză să se alăpteze.

Sânii produc mai puţin lapte

Copilul nu reuşeşte să sporească în greutate.

Semne sigure Creştere în greutate nesatisfăcătoare sub 500 grame/lună greutatea mai mică decât la naştere după 2 săptămâni de viaţă sub 6 micţiuni pe zi, urină galbenă şi puternic mirositoare

Urină concentrată, în cantitate mică -

Semne posibile sugar nesatisfăcut la sfârşitul suptului sugar care plânge frecvent mese foarte frecvente mese foarte lungi sugar care refuză sânul sugar cu scaune tari, uscate sau verzui sugar cu scaune rare, în cantitate mică la stoarcerea sânului nu se elimină nici o picătură de lapte
77

-

sânii nu şi-au mărit volumul (în timpul sarcinii) lactaţia nu s-a instalat (după naştere)

Stoarcerea laptelui matern Învăţaţi mama cum să stoarcă lapte din sân singură. Mama trebuie: să aibă o cană sau un recipient curat (spălat, fiert sau clătit cu apă fiartă şi uscat fără a fi şters) pentru colectarea şi depozitarea laptelui; să se spele minuţios pe mâini; să stea în picioare sau aşezată confortabil şi să ţină recipientul sub sân; să stoarcă laptele: să susţină sânul cu patru degete şi să amplaseze policele deasupra areolei; să strângă areola între police şi celelalte degete apăsând cu mâna pieptul; să stoarcă fiecare sân timp de cel puţin cinci minute, alternând sânii până când va înceta să curgă laptele (ambii sâni sunt completamente storşi).

Stoarcerea laptelui matern Dacă laptele nu curge bine:

-

asiguraţi-vă că mama foloseşte tehnica corectă; spuneţi mamei să aplice comprese calde la sâni; rugaţi pe cineva să maseze spatele şi gâtul mamei.

78

să nu toarne laptele în guriţa copilului. cu excepţia cazurilor când ea nu poate efectua acest lucru. fie puneţi laptele la frigider şi utilizaţi-l timp de 24 de ore. evitaţi însă să supraîncălziţi laptele. paladai (B) sau cana cu lingura (C) • Alimentaţi copilul imediat ce a fost stors laptele. Mama trebuie: să măsoare volumul de lapte stors în cană. păstraţi laptele acoperit. în conformitate cu instrucţiunile privind laptele matern stors. la temperatura camerei. Dacă copilul nu consumă toată cantitatea de lapte. 79 . Alimentarea cu cana şi lingura sau alt dispozitiv • • Asiguraţi-vă că mama poate stoarce bine laptele. dacă este posibil. timp de nu mai mult de şase luni: Dacă nu aveţi la dispoziţie un frigider sau congelator. să sprijine uşor cana (paladai sau lingura) pe buza inferioară a copilului şi să atingă cu marginea cănii buza superioară a copilului. Asiguraţi-vă că laptele este de temperatura camerei înainte de a-l da copilului: Încălziţi laptele congelat sau păstrat la frigider într-o baie cu apă caldă (aproximativ 40ºC). • Folosiţi ustensile şi dispozitive de alimentare curate (spălate. să lase copilul să ia laptele. o cană cu lingură sau alt dispozitiv potrivit pentru aceasta. puneţi o etichetă pe recipient şi. astfel încât laptele să atingă buzele copilului. Alimentarea cu cana (A).Dacă laptele matern stors nu va utilizat imediat. Alimentaţi copilul folosind o cană. Folosiţi repede laptele reîncălzit. asigurându-se că el corespunde volumului necesar corespunzător vârstei copilului. fie congelaţi laptele (condiţiile de congelare trebuie menţinute stabil) la -20ºC. să ţină copilul semi aşezat în braţe. fierte sau clătite cu apă fiartă şi uscate fără a fi şterse) pentru fiecare alimentare. timp de cel mult şase ore. depozitaţi laptele care rămâne. să finiseze alimentarea atunci când copilul îşi închide guriţa şi nu mai este interesat de alimentare. • Recomandaţi mamei să alimenteze ea însăşi copilul. să încline cana (paladai sau lingura).

atunci când copilul îşi închide guriţa şi nu mai este interesat de alăptare. să lase copilul să miroase mamelonul şi să încerce să ia sânul. dacă nu aveţi deja una instalată. • Rugaţi mama să repete acest proces la 1-2 ore. Spuneţi mamei: să ţină copilul cu guriţa aproape de mamelonul ei. să stoarcă sânul până apar câteva picături pe mamelon. dacă copilul are greutatea mai mică de 1. • Scoateţi pistonul unei seringi sterile sau foarte bine dezinfectate (de o mărime suficient de mare pentru a încăpea volumul necesar de lapte) şi conectaţi cilindrul seringii la capătul sondei gastrice: 80 . să termine alimentarea.• Dacă copilul nu consumă volumul necesar de lapte.5. să lase puţin lapte să cadă în guriţa copilului. să mărească durata meselor sau să-l alimenteze mai frecvent. Introduceţi o sondă gastrică. să stoarcă mai multe picături de lapte după ce copilul a înghiţit prima porţie. • Dacă copilul nu se alimentează bine folosind un dispozitiv de alimentare sau dacă mama preferă să nu-l folosească. Încurajaţi mama să ţină copilul şi să participe la alimentări. că este pregătit să sugă. spuneţi mamei să încurajeze copilul. sugeraţi mamei să încerce să stoarcă laptele direct în guriţa copilului. Stoarcerea laptelui matern cu mâna în guriţa copilului • • Asiguraţi-vă că mama poate stoarce bine laptele. • Încurajaţi mama să înceapă să alimenteze copilul imediat ce acesta dă semne. Confirmaţi că sonda este corect poziţionată înainte de fiecare alimentare. Introducerea laptelui matern stors cu sonda gastrică • • • • • Asiguraţi-vă că mama poate stoarce bine laptele. dacă copilul are greutatea de 1. kg sau mai mare. Determinaţi volumul necesar de lapte pentru alimentare în corespundere de vârsta copilului.5 kg sau la 2-3 ore.

Aceasta se poate întâmpla şi într-o zi sau două sau poate dura mai mult de o săptămână. că mama cunoaşte cum să prepare corect substituentul lactat. Similac cu Fe. Nestogen ş. Turnaţi volumul necesar de lapte pentru o hrănire în seringă cu vârful seringii orientat în 81 . • Treceţi treptat la alimentarea cu cana/cana şi linguriţa atunci când copilul poate înghiţi fără a tuşi sau a scuipa laptele. • jos.).a. folosiţi un substituent lactat predestinat nou-născuţilor prematuri sau cu greutatea mică la naştere (PreNAN sau PreHiPP).g. • Când aţi terminat alimentarea. Substituenţii laptelui matern • Dacă mama nu poate alăpta sau stoarce lapte. comprimaţi uşor sonda inferior de seringă pentru a încetini fluxul. scoateţi. înainte de a externa copilul. Nu măriţi viteza laptelui prin sondă folosind pistonul seringii. • Lăsaţi mama să ţină seringa la 5 până la 10 cm deasupra copilului sau să ridice sonda deasupra copilului şi să permită laptelui să curgă prin sondă datorită forţei de gravitaţie. folosiţi un substituent al laptelui matern din comerţ (HiPP-1. Dacă nu aveţi la dispoziţie o seringă potrivită.Dacă nu aveţi la dispoziţie o seringă sterilă sau foarte bine dezinfectată. • Înlocuiţi sonda gastrică cu una curată peste trei zile sau mai devreme dacă aceasta este scoasă sau se blochează şi curăţaţi-.5 kg sau avea la naştere < 37 s. spălaţi şi dezinfectaţi foarte bine sau sterilizaţi seringa şi acoperiţi sonda până la următoarea hrănire. ). Asiguraţi-vă. Dacă fluxul laptelui este prea rapid. fiecare hrănire trebuie să dureze 10-15 minute. curată care să se conecteze strâns la sonda gastrică. fiartă sau clătită cu apă fiartă şi uscată fără a fi ştearsă). dezinfectaţi-o foarte bine sau sterilizaţi-o în conformitate cu instrucţiunile. Rreţineţi că instrucţiunile ce urmează sunt destinate prestatorului de servicii medicale. folosiţi o seringă curată (spălată. folosiţi orice altă pâlnie potrivită. NAN cu Fe.) • Dacă nou-născutul este mic (greutatea mai mică de 2. Alimentarea cu lapte matern stors prin sonda gastrică • Folosind această metodă.

• • Verificaţi termenul de valabilitate al substituentului lactat. Stratulat ”Managementul Îngrijirii nou-născutului” Chişinău. Serviciile comunitare de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 82 . 1994 Tema 4. Churchill Livingstone.2 Identificarea primară a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii 4. Integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 4. Lupea Iulian “ Neonatologie” Editura Dacia. • • Spălaţi-vă pe mâini cu apă şi săpun. “Textbook of Neonatology. timp de maximum 24 de ore.C. 3. mamelor şi nou-născuţilor 4. Respectaţi tehnica aseptică la prepararea substituentului laptelui matern din concentrate lichide sau pulberi.R.• Odată ce un recipient cu substituent lactat este deschis. Barierele psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale 4. (1992). amestecaţi-le şi alimentaţi copilul folosind o cană. • Calculaţi cantitatea de substituent lactat şi apă. folosiţi substituentul în limitele termenului recomandat în conformitate cu instrucţiunile producătorului (adică. 2005. folosind ustensile şi recipiente foarte bine dezinfectate sau sterile şi apă sterilizată sau fiartă şi răcită. P. explicaţi mamei cum să folosească un substituent al laptelui matern care conţine lapte de animale şi preparat la domiciliu (vezi instrucţiunile naţionale privind prepararea corectă). folosiţi substituentul lactat în termen de patru ore de la deschiderea recipientului). Determinaţi volumul necesar de lapte pentru alimentare în conformitate cu vârsta copilului. Cluj-Napoca. Edinburgh and London. • Dacă nu aveţi la dispoziţie un substituent lactat din comerţ.4. o cană cu lingură sau alt dispozitiv.3. 2. Roberton N.1. • Depozitaţi laptele rămas într-un container etichetat într-un frigider. Determinanţi sociali perinatali şi impactul lor asupra sănătăţii femeilor gravide.2nd Ed. Lipsesc problemele care sunt la alţii Bibliografie: 1.

Să cunoască mecanizmele de referire a femeii însărcinate/mamei cu copil în sistemul de servicii sociale. asocierile lor mai frecvente şi situaţiile medicosociale posibile. factori de risc. Să explice rolul asistentului social în îngrijirea perinatală a femeilor din familii aflate în dificultate. suport social. Să cunoască algoritmul asistenţei medico-sociale în cazul sarcinii nedorite şi principiul continuităţii îngrijirilor medico-sociale în perioada antenatală şi după naştere. • • • • • Să expună principiile managementului sarcinii cu probleme medico-sociale. persoanele apropiate beneficiarului şi mobilizarea comunitară.8. determinanţi psihosociali ai sănătăţii. echipa multidisciplinară. . Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere 4. cadrul sistematizat. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale (protocol clinic) 4.la nivel de cunoaştere • • • să identifice ariile de competenţă ale asistentei sociale perinatale Să cunoască faptul că există bariere psihosociale în accesul femeilor/familiei la îngrijiri adecvate în timpul sarcinii şi după naştere.6.la nivel de aplicare • Să poată identifica problemele psihosociale în perioada antenatală şi după naşterea copilului.5.. abandon infantil. reţea de suport psihosocial. Problema abandonului infantil în maternitate Concepte – cheie: bariere psihosociale. continuitatea îngrijirilor medico-sociale Obiective: . Să cunoască / înţeleagă principiile de depăşire şi prevenire a problemelor sociale cu care se confruntă unele femei în perioada perinatală. Să enumere factorii de risc psihosocial. generate de aceşti factori în perioada sarcinii şi în perioada postnatală şi consecinţele lor pentru mamă şi copil (cadrul sistematizat). în special lucrul cu familia.4.7. Algoritmul acţiunilor de suport medico-psiho-social în cazul sarcinii 4. chestionar pentru identificarea factorilor de risc. handicap infantil. 83 .

este actuală practic pentru toate ţările. Barierele psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale Inegalitatea în accesul la serviciile de asistenţă medicală. Să-şi dezvolte abilităţi de a lucra bine în echipa multidisciplinară pentru promovarea sănătăţii reproducerii. . lipsa perspectivei de avansare profesională. Să poată elabora programul individualizat de intervenţie pentru femeile cu riscuri psihosociale în sarcină şi după naşterea copilului. asigurarea neadecvată cu pensii. Să poată referi cazurile femeilor însărcinate/mamelor cu copii în perioada postnatală în sistemul de servicii sociale conform mecanismelor adoptate de MMPSF. psihologul. inclusiv în timpul sarcinii şi după naşterea copilului. locuinţă precară.la nivel de integrare • Să manifeste atitudini de responsabilitate în activitatea de echipă multidisciplinară antrenată în acordarea îngrijirilor perinatale: conlucrarea cu lucrătorii medicali. Să posede deprinderi practice în prevenirea abandonului copilului şi handicapului infantil. • • • • Să posede abilităţi de lucru cu familia beneficiarului în depăşirea problemelor de ordin social. etc. acţiunea multor din 84 . Să poată utiliza reţeaua de instituţii şi organizaţii partenere în acordarea suportului pshosocial beneficiarilor. necesitatea unor eforturi mari pentru a asigura familia cu alimentaţie şi a creşte copiii. indiferent de nivelul de dezvoltare social-economică.• • • • • • Să cunoască specificul activităţii asistentului social în comunitate şi în instituţiile perinatologice Să utilizeze protocolul privind managementul sarcinii cu probleme medico-sociale. nivelul educaţional redus. neîncrederea în păstrarea locului de lucru. juristul. Să posede abilităţi de monitorizare a cazurilor cu riscuri psihosociale în perioada perinatală şi să evalueze impactul intervenţiilor de susţinere întreprinse. Factorii nefavorabili pentru sănătate pot fi cei mai diferiţi: sărăcia. Ca regulă.. 6. determinat de cauze psihosociale. Să organizeze asistenţa femeii gravide şi familiei acesteia în depăşirea problemelor posibile în perioada sarcinii şi după naştere.1. condiţii de lucru periculoase.

întreţinerea de către un singur părinte pot duce la comportamente riscante ale mamei (fumatul. în special. multiparelor şi femeilor. pentru ca sarcina lor de cele mai multe ori este nedorita si ele au puţine surse economice si sociale. cu toate că este foarte actuală şi pentru familiile cu venituri reduse din ţările cu un nivel înalt de dezvoltare socio-economică. 85 . că conceptele de a apela la îngrijirile prenatale sunt modificate de factori psihologici şi sociali şi pot predispune la tergiversarea adresării pentru îngrijiri medicale în timpul sarcinii. Aceste femei ţin mau puţin cont de recomandările făcute de medic. Savanţii au stabilit că malnutriţia proteică prenatală afectează dezvoltarea creierului la făt şi la nou-născut. sărăcia. cu atât mai mult se epuizează organismul lui şi cu atât mai puţin el poate conta pe o sănătate durabilă. Este stabilit faptul. Utilizarea ineficientă a acestor servicii a fost atribuită reprezentantelor claselor sociale inferioare. necesitatea includerii în îngrijirile de sănătate trebuie semnalată adolescentelor însărcinate la prima ocazie când ele intră în contact cu sistemul de sănătate. că ponderea femeilor care utilizează inadecvat serviciile medicale în cadrul îngrijirilor perinatale este de circa două ori mai mare printre gravidele care nu şi-au dorit iniţial sarcina comparativ cu femeile cu sarcina dorită. Menţionând importanţa determinaţilor psihosociali s-a constatat. celor cu un nivel educaţional inferior. au un acces mai limitat la asistenţă medicală. având un rol important în maturizarea şi dezvoltarea funcţională a sistemului nervos central la copil. şi structura familiei sunt factori fundamentali în dezvoltarea timpurie a copiilor. care în timpul sarcinii pot determina ca îngrijirile prenatale să fie inadecvate şi pot avea un impact nefavorabil pentru dezvoltarea timpurie a copilului. Un alt determinant social – sărăcia. mai frecvent printre femeile dezavantajate. pentru ţările în curs de dezvoltare.aceşti factori nefavorabili se manifestă asupra unor şi aceeaşi oameni. Femeile necăsătorite sunt în special vulnerabile. droguri. fiind stabilită. …). precum şi în cadrul sistemului educaţional şcolar. o asociere cu un nivel educaţional mai redus şi cu un mod mai puţin sănătos de viaţă. totodată. Statutul social. utilizarea de alcool. Cu cât mai mult timp omul se găseşte într-o situaţie de stres social-economic. studiat insuficient. este sarcina neplanificată. Astfel. Femeile cu venit redus utilizează îngrijirile prenatale mai puţin ca populaţia feminină generală. De aceea. Un determinant major pentru utilizarea inadecvată a îngrijirilor prenatale. iar influenţa lor asupra sănătăţii pe parcursul vieţii poartă un caracter cumulativ. percep mai multe bariere pentru îngrijiri. statutul minoritar. are drept consecinţă subalimentarea caracteristică. Astfel. printre adolescentele însărcinate au fost evidenţiaţi o serie de factorii de risc care au favorizat apelarea cu întârziere la asistenţa medicală pentru tinerele cu vârsta sub 18 ani. ocupaţia căror presupune aflarea permanentă la domiciliu.

mai frecvent. că în ţările sărace determinanţii principali ai sănătăţii materne şi infantile sunt influenţaţi în mare parte de problemele de ordin economic. Lipsa suportului social constituie un important factor de risc pentru starea maternală în timpul sarcinii şi are efecte adverse asupra rezultatelor sarcinii. ambivalenţa referitor la sarcină şi anxietatea faţă de făt. depresia. un suport social mai mic şi subestimarea de sine. Alţi factori maternali care influenţează îngrijirile perinatale inadecvate sunt menţionaţi a fi copii mici acasă. ambivalenţa referitor la perspectiva sarcinii actuale. 86 . dificultăţi maritale. În acest context. fenomenul abandonului sau handicapul infantil. abuzul de substanţe. că stresul este asociat cu naşterea prematură si greutatea mică la naştere. Multe din femeile gravide (circa 20 la sută) au experienţa unei depresii antenatale.2. etc. cum ar fi. Identificarea primară a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii Identificarea oportună a familiilor cu riscuri de sănătate pentru mamă şi copil în perioada antenatală şi după naştere constituie una din cele mai importante probleme în activitatea serviciului perinatologic. fapt. sarcina neplanificată. Factorii de risc ai depresiei antenatale includ lipsa unui partener. tristeţea. avorturi precedente. care sporeşte riscul unei depresii după naştere. Unii specialişti consideră drept indicatori predictorii ai depresiei postpartum la adolescente nivelul de emotivitate al tinerelor însărcinate şi statutul lor socioeconomic. trafic de persoane.). absenţa poliţei de asigurare medicală. fiind argumentată necesitatea unui diagnostic precoce a stărilor depresive la această categorie de femei pentru care stresul şi suportul social par a fi moderatori importanţi. Este demonstrat faptul. etc. mortalitate). handicap infantil. viaţa foarte stresată. violenţa în familie. Un aspect deosebit în abordarea problemei în cauză se referă la adolescentele însărcinate. vigilenţa lucrătorilor medicali este solicitată şi în aspectul prevenirii unor consecinţe de ordin social. cât şi riscuri sociale (abandon infantil. uneori provocând un stres cronic. Este evident faptul. lipsa suportului social. cât şi pentru ţările în curs de dezvoltare. Depresia la mamele adolescente în timpul primului an postpartum a fost asociată cu conflictele în familie. sărăcia. Obstacolele care afectează îngrijirile antenatale sunt în mare parte identice atât pentru ţările dezvoltate socio-economic. Problemele psihosociale în timpul sarcinii pot genera atât riscuri de sănătate perinatale şi materne (morbiditate.Problemele sociale pot influenţa negativ starea psihologică a femeii în timpul sarcinii. 6.

angajarea în serviciu. Statutul social (aspectele privind locuinţa. condiţiile de trai.): • • Atitudinea faţă de sarcină (se constată dacă sarcina este dorită sau nu) Relaţiile în familie (prezenţa soţului/partenerului şi atitudinea lui faţă de sarcină. • • Suportul social (sprijinul persoanelor apropiate. orarul de lucru. consumul de produse alimentare). la fel ca şi în alte multe ţări. problema identificării factorilor de risc psiho-social în timpul sarcinii rămâne actuală. droguri. psihologi) denumit Chestionarul de identificare confidenţială a problemelor psihosociale în timpul sarcinii. Experienţa femeii despre abuz (evidenţierea antecedentelor cu abuz). Utilizare de substanţe (consumul de alcool.1 a elaborat un instrument de lucru pentru specialişti (lucrători medicali. echipa multidisciplinară din cadrul Secţiei Consultative a Centrului Perinatologic a IMSP SCM nr. sentimentele în sarcină. respectarea indicaţiilor medicului). existenţa specialiştilor calificaţi. 87 .Luând în consideraţie faptul.. fumatul). transportul. dispoziţia).. • • • • • • • • Alte circumstanţe. mamelor şi nou-născuţilor (anexa. corespunzător principalilor determinanţi psiho-sociali a sănătăţii femeilor gravide. Chestionarul de identificare confidenţială a problemelor psihosociale în timpul sarcinii este adaptat la specificul Republicii Moldova include compartimentele cele mai relevante. satisfacţia privind veniturile financiare. posibilitatea de programare a vizitei la medic). că în Republica Moldova. suportul autorităţilor publice locale). Educaţia prenatală (instruirea către naştere) Statutul psiho-emoţional (relaţia cu partenerul şi părinţii. utilizat în Canada prioritar pentru depistarea precoce a stărilor psihoemoţionale la femeile gravide. Chestionarul în cauză a fost elaborat în baza altui chestionar – ALPHA (Antenatal Psychosocial Health Assessment). Evenimente (schimbări în viaţa: curente şi planificate). Îngrijirea prenatală (termenul sarcinii la debutul îngrijirilor antenatale. factorii nocivi profesionali. aprecierea relaţiilor în cuplu). Accesul la serviciile medicale de calitate (disponibilitatea serviciilor medicale. asistenţi sociali.

care s-au adresat pentru asistenţă medicală în cadrul Centrului Perinatologic din cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal nr. mamelor şi nou-născuţilor.stres psihosocial cronic. mamelor şi nou-născuţilor (Cadrul sistematizat) având următoarele compartimente: determinanţii sociali ai sănătăţii femeii gravide.accesul la serviciile medicale de calitate. factorii sociali cu risc perinatal şi obstetrical. Fiind admise asocierile diferitor factori sociali cu risc perinatal şi matern au fost evidenţiaţi cei mai frecvenţi din ei: . generalizând rezultatele analizei surselor bibliografice şi a experienţei practice acumulate în acordarea asistenţei medico-psiho-sociale oferite familiilor dezavantajate în timpul sarcinii şi după naşterea copilului în cadrul Secţiei consultative a CPM IMSP SCM nr. faptul.acces limitat la serviciile medicale de calitate. asistenţei medicale perinatale.calitatea îngrijirilor perinatale. a fost realizată o sinteză privind determinanţii sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. unele asociaţii mai frecvente cu alţi factori sociali. importanţi în viziunea autorilor.1. Cadrul sistematizat include următorii determinanţi psiho-sociali ai sănătăţii femeilor gravide.atitudinea femeii gravide faţă de iniţierea îngrijirilor perinatale. pentru specificul Republicii Moldova (anexa . . asistenţă socială şi în psihologie am stabilit un moment important în pregătirea cadrelor şi anume. . În acest context. . comportamentul. . circumstanţele psihosociale.Chestionarul de identificare a circumstanţelor psiho-sociale în timpul sarcinii a fost testat printre femeile gravide. .3. .statutul social. mamei şi nou-născutului. riscuri sociale. .munca. .atitudinea persoanelor apropiate/ comunităţii faţă de nevoile gravidei. situaţii medico-sociale generate.. . riscuri de sănătate. mamelor şi nou-născuţilor În rezultatul unor consultaţii cu experţi în domeniul managementului sanitar.atitudinea faţă de graviditate. 88 . Determinanţi sociali perinatali şi impactul lor asupra sănătăţii femeilor gravide.condiţiile de trai.1.statutul psihoemoţional.): . ca principiile de instruire / formare în domeniul protecţiei medico-sociale a maternităţii trebuie să fie unificate pentru toate categoriile de specialişti menţionate. nutriţia. 6.

îngrijiri perinatale inadecvate. întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale. maternă. luate separat. pentru profesioniştii antrenaţi în acordarea asistenţei medico-psiho-sociale familiilor în timpul sarcinii şi după naştere. Ca rezultat.sarcina nedorită. În asociere. starea de depresie a gravidei şi a mamei. Acţiunea factorilor de risc menţionaţi poate genera o serie de situaţii medico-sociale. instituţionalizarea copilului. Pentru majoritatea cazurilor. spre exemplu. ca o reflectare a determinanţilor psiho-sociali ai sănătăţii materne şi neonatale. cu alte circumstanţe / factori de risc cum ar fi. inclusiv naşterea prematură. întreruperea sarcinii nedorite în condiţii nesigure. se pot realiza unele riscuri relative pentru sănătatea mamei şi a nou-născutului care se referă la morbiditatea infantilă şi maternă.amânarea/ ignorarea îngrijirilor perinatale.lipsa suportului psihosocial. în cazul unei femei gravide celibatare sau divorţate circumstanţele psihosociale concrete. greutate mică la naştere. . . . nu pot prezenta riscuri pentru evoluţia sarcinii. nu prezintă nici un risc pentru evoluţia sarcinii. traficul de persoane etc.. precum şi la mortalitate perinatală.excluziunea socială. . în special la debutul carierei. De exemplu. etc. abandonul nou-născutului. Cunoaşterea determinanţilor psihosociali ai sănătăţii femeilor gravide şi a nou-născuţilor poate oferi soluţii adecvate la problemele vizând accesul la îngrijirile perinatale precum şi calitatea acestora. În conformitate cu recomandările experţilor Cadrul sistematizat va fi inclus în suportul de curs pentru instruirea asistenţilor sociali în ultimul an de studiu în cadrul facultăţii. asociere de infecţii în sarcină. Cadrul sistematizat conţine şi unele date privind riscurile sociale. . naştere extraspitalicească. sarcina nedorită sau lipsa de venituri. infantilă. poate agrava situaţiile cu risc medical şi 89 . cele mai frecvente fiind handicapul infantil. .sărăcia. circumstanţele psihosociale ar putea fi numite ca indicatori ai riscului perinatal care. de sine stătător. sănătatea mamei şi a copilului.depresia. faptul că femeia este celibatară sau divorţată. sănătatea viitoarei mame şi a nou-născutului. lipsa suportului psihosocial. însă. Investigaţiile referitor la barierele la îngrijirile în timpul sarcinii sunt importante prin a înţelege ce paşi trebuie făcuţi pentru ca fiecare femeie gravidă să aibă acces la asemenea servicii Cadrul sistematizat a fost apreciat ca un instrument managerial util.

precum şi la mortalitatea perinatală. ceea ce face ca asistentul social. indemizaţiile pentru îngrijirea copilului). abandonul nou-născutului. Acest lucru poate fi argumentat prin următoarele: (i) gravida se află în mediul său natural de viaţă. (ii) gravida încă nu cade sub incidenţa unor forme de prestaţii sociale (indemnizaţia de naştere. În acest context. Lipsa unor intervenţii sociale. în asemenea situaţii. cheltuieli pentru medicamente. ca impact al determinanţilor psihosociali ai sănătăţii materne şi neonatale. să identifice legăturile sociale către care poate fi conectată viitoarea mamă şi respectiv să prevină sau să soluţioneze problemele ce au apărut în faza primară. Cadrul sistematizat mai conţine şi un compartiment privind riscurile sociale. El a trecut testarea practică la specialiştii asistenţi sociali şi psihologi din instituţiile medicale în cauză.1 din Chişinău şi a ICŞOSMC. care să favorizeze integrarea lor socială. Ca rezultat. ale sănătăţii mamei. fiind limitată în comunicare. care se referă la morbiditatea infantilă şi maternă. Cadrul sistematizat privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. în caz de necesitate. deplasare din motiv al îngrijirii copilului. cele mai frecvente fiind handicapul infantil. 6. probleme familiale. emoţionale şi/sau psihologice. etc. (iii) tânăra mamă. sau la schimbări în modul de acumulare/câştig a surselor financiare: evitarea unor eforturi fizice.social în timpul sarcinii sau după naştere. asistenţa socială la nivel de comunitate pentru femeile însărcinate/mame apare ca o componentă indispensabilă a protecţiei sociale. etc. modalitatea şi termenul de depunere a actelor pentru 90 . Serviciile comunitare de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale Obiectivul fundamental al serviciilor sociale constă în menţinerea. infantilă şi maternă. mamelor şi nou-născuţilor a fost implementat în două cele mai mari maternităţi din ţară din componenţa Centrului Perinatologic a IMSP SCM nr.4. traficul de persoane. dar sarcina duce la apariţia unor necesităţi financiare suplimentare: alimentaţie regulată şi caloriinică. poate determina apariţia unor probleme complexe ale sarcinii. care cade deja sub incidenţa unor forme de prestaţii sociale. necesitatea odihnei suplimentare ceea ce uneori duce la diminuarea veniturilor şi creşterea cheltuielilor care provoacă pentru unele viitoare mame situaţii de criză. instituţionalizarea copilului. se pot realiza unele riscuri pentru sănătatea mamei şi a nou-născutului. refacerea şi dezvoltarea capacităţilor individuale necesare pentru rezolvarea unor probleme sau situaţii de dificultate pe care persoana nu le poate soluţiona de una singură şi în asigurarea unui suport pentru persoanele care nu au posibilitatea să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe necesare pentru desfăşurarea unor activităţi socialmente utile. riscă să nu cunoască drepturile ei referitoare la prestaţiile sociale.

(v) susţinerea gravidei/mamei şi a întregii familii în identificarea resurselor pentru depăşirea situaţiei de criză.2008 privind identificarea. minorelor. sub-nutriţie a mamei sau a copilului. (vii) referirea gravidei/mamei spre serviciile existente în localitate şi susţinerea în conectarea la resursele comunitare existente.55 din 12. ceea ce poate duce la situaţii de abandon. În acelaşi timp.10. apariţia unor boli somatice la mamă sau copil. narcomanie). asistenţilor sociali din cadrul Direcţiilor / Secţiilor Raionale de Asistenţă socială şi protecţie a familiei. risc de divorţ.06. (ii) informarea gravidei/mamei privind drepturile sociale şi medicale pe care le are ea şi copilul său (indemnizaţia unică. dar şi a familiilor complete cu risc de abandon infantil privind importanţa creşterii şi dezvoltării copilului în familia biologică.dobândirea acestor drepturi pe de o parte. (viii) conlucrarea cu medicul de familie a gravidei/mamei în oferirea suportului social. asistenţilor sociali ce activează în cadrul serviciilor sociale adresate femeilor constă în: (i) depistarea cuplurilor cu probleme psiho-sociale în timpul sarcinii şi după naştere. asistentul social trebuie să ţină cont în intervenţia sa de următoarele particularităţi: 91 .) şi direcţionarea spre instituţiile respective. (iii) informarea şi consilierea mamelor solitare. iar pe de altă parte mărimea prestaţiilor sociale de care poate beneficia nu întotdeuna sunt îndeajuns pentru creşterea şi îngrijirea copilului. nr. (vi) informarea femeii gravide privind eventualele riscuri în timpul sarcinii şi impactul factorilor nocivi asupra sănătăţii mamei şi copilului. în elaborarea planului individualizat de asistenţă sau a strategiei de referire pentru cazurile perinatale. (iv) consilierea şi oferirea sprijinului psiho-social în depăşirea situaţiilor dificile determinate de o sarcină nedorită / neplanificată. accentuând importanţa creşterii şi dezvoltării copilului în familia biologică. risc de apariţie a anumitor vicii (alcoolism. apariţia unor stări psiho-emoţionale la mamă şi transmiterea acestora la întreaga familie ceea ce poate duce la violenţă domestică. Asistentul social se va baza pe instrucţiunile „Managementului de caz pentru asistentul social” aprobat prin ordinul MPSFC. evaluarea şi elaborarea planului individualizat de asistenţă pentru femeile / familiile cu riscuri medico-sociale perinatale şi în caz de necesitate de direcţionare a cazurilor pe „Mecanismul de referire a cazului în sistemul de servicii sociale” aprobat prin ordinul MPSFC nr. etc. alocaţia de îngrijire a copilului. Drept urmare. identificarea problemele psiho-sociale cu care se confruntă gravida/mama pe parcursul sarcinii şi după naştere şi intervenţia pentru acordarea sprijinului necesar.71 din 03.2009. rolul asistentului social ce activează în comunitate. asigurarea medicală obligatorie gratuită etc. Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copiilor.

Această categoria de beneficiari. Fiecare din aceste categorii va avea necesităţi specifice. respectiv şi planul de intervenţie se va baza pe acestea. vor conlucra în mare măsură cu asistentul social pentru depăşirea problemelor cu care se ciocnesc şi vor participa activ la implementarea planului de intervenţie. Categoria perinatală: . Atunci când asistentul social va merge în familie pentru realizarea unor acţiuni incluse în acest Plan şi va descoperi o femeie gravidă cu disabilităţi ce prezintă riscuri medicosociale. asistentul social poate întâlni rezistenţă din partea femeii / familiei. Tipul adresării: . Şi în asistarea acestor persoane. vecini.femei / familii ce vor nimeri în vizorul asistenţei sociale în urma examinării lor de instituţiile de asistenţă socială. Cu toate acestea.femei/ familii ce se vor adresa după ajutor din iniţiativă proprie. respectiv nu va conlucra cu asistentul social. efortul şi timpul alocat va fi mult mai mare faţă de cel dedicat beneficiarelor din primele categorii. .gravidă. nu percepe întotdeauna necesitatea asistenţei sociale. 3. a unor organizaţii publice sau private. descrise în temele anterioare. instituţii cu care aceştia contactează etc. a unor iniţiative. în explicaţia riscurilor pe care le poartă familia şi a consecinţelor acesteia. . angajator. lucru de care trebuie ţinut cont în planificarea intervenţiei sociale a asistentului social. Această categorie de beneficiari este cea mai complicată deoarece probleme sociale sunt multiple. iar gradul de implicare a femeii / familii poate fi de cele mai dese ori mic. organe de poliţie. Aceste cazuri pot fi semnalate asistentului social de medicul de familie. se poate simţi ofensată de faptul că a nimerit în vizorul serviciilor de asistenţă socială.femei/ familii ce se vor apărea în vizorul asistentului social la iniţiativa altor persoane. va încerca să boicoteze acţiunile acestuia etc. Respectiv.cu necesităţi de informare privind preconcepţia sau contracepţia.lăuză. ceea ce va diminua şansele de reuşită ale asistentului social. Tipul reşedinţei: 92 . aceste femei/familii vor cere un efort suplimentar de la asistentul social în stabilirea relaţiilor de conlucrare şi parteneriat cu familia. În asemenea cazuri. . . nu îşi conştientizează problemele. Drept exemplu poate servi „Planul de acţiuni privind realizarea Programului Naţional de reabilitare şi integrare socială a persoanelor cu disabilităţi”. 2. ceea ce face ca munca asistentului social să poată atinge şanse înalte de reuşită.1. Acestea îşi conştientizează prolemele. de cele mai dese ori. ceea ce va duce la alocare de timp mai mare comparativ cu prima categorie de beneficiari. ca rezultat al unor programe guvernamentale sau locale. această categoria are o problemă uşor detectabilă şi de către ne-specialiştii în asistenţă socială care s-au adresat la serviciul de asistenţă socială.

06. din lipsa posibilităţilor enumerate mai sus femeile / familiile date prezintă riscuri sociale şi medicale mai înalte comparativ cu prima categorie. Categoria de femei fără viză de reşedinţă va intra mai dificil în vizorul asistenţei sociale.servicii sociale cu specializare înaltă.06.Cu viză de reşedinţă. .Analizaţi „Managementului de caz pentru asistentul social” aprobat prin ordinul MPSFC. Aplicaţii practice: analizaţi rolul asistentului social comunitar în cadrul îngrijirilor perinatale. şi la accesarea drepturilor privind prestaţiile băneşti. practic posibilitatea adresării directe este exclusă. Tipul serviciilor sociale acordate (conform Legii 123 din 18.55 din 12.Fără viză de reşedinţă.servicii sociale specializate.06. sau referirea spre servicii sociale specializate pentru cazurile care necesită intervenţii specializate şi pluri-disciplinare.de la servicii primare pentru cazurile ce pot fi soluţionate în timp scurt şi doar de asistentul social.. realizaţi 2 jocuri de rol în care participă asistentul social comunitar şi o femeie gravidă cu concubinul ei ce au nimerit în vizorul asistentului social la iniţiativa vecinilor (primul contact cu gravida.. 2. în lipsa unui domiciliu. cazare etc.Analizaţi Legea 123 din 18. nr. Studiu. Lipsa vizei de reşedinţă face mai dificilă conectarea categoriei date la serviciile sociale specializate existente în comunitate.individual„Mecanismul de referire a cazului în sistemul de servicii sociale” Evaluaţi aprobat prin ordinul MPSFC nr. Gravida se comportă liniştit şi acceptă vizita asistentului social. . este nemulţumită că este asociată cu beneficiarii de asistenţă socială. la accesarea serviciilor medicale existente.71 din 03.2009 prin prisma îngrijirilor perinatale.2010 „Cu privire la serviciile sociale”) din perspectiva îngrijirilor perinatale 93 . 4.2008 prin prisma îngrijirilor perinatale. Gravida se manifestă agresiv.10. . în cazurile de violenţă domestică etc. . În acelaşi timp. chiar dacă femeia dispune de Poliţă de asigurări medicale. În dependenţă de problemele şi necesităţilor femeii / familiei se va întocmi de către asistentul social planul individualizat de asistenţă care va include şi tipul serviciilor necesare .2010 „Cu privire la serviciile sociale”): . până la servicii sociale cu specializare înaltă atunci când femeia necesită plasament. . identificarea problemelor cu care se confruntă familia. iniţierea unor primi paşi de intervenţie): 1.servicii sociale primare.

conflicte intrafamiliale. familiile acestora. nivel familial . . dezvoltându-le capacitatea de conştientizare. care reprezintă familia.abordează probleme sociale cu care s-a confruntat /se confruntă mama în comunitatea de baştină (lipsa locurilor de muncă. cuplurilor în cadrul instituţiilor perinatologice Procesul de asistenţă socială oferită în cadrul instituţiilor perinatologice reprezintă un ansamblu de activităţi profesionale prin intermediul cărora mamele / cuplurile pot beneficia de suport în vederea rezolvării sau ameliorării situaţiei lor. 2. comunităţile pentru a determina schimbări în comportamentul lor adaptativ şi în integrarea lor în comunitate.dimensiunea psihosocială = se referă la munca desfăşurată cu mamele. nivel de grup . În munca directă cu gravidele /mamele asistentul social din instituţiile perinatologice încearcă să determine schimbări în atitudinile acestora faţă de propriile lor probleme şi să dezvolte capacitatea lor de rezolvare a problemelor. autoînţelegere. lipsa spaţiului locativ etc.5 Asistenţa socială a mamelor.6. nivel comunitar . Aceste sarcini sunt realizate de către asistentul social în cadrul consilierii mamelor / cuplurilor. nivel individual – lucru direct cu mamele care au dificultăţi de adaptare la noul rol social. 4.mamele beneficiază de suport nu ca persoane separate. mamelor individual.). mamelor. acordîndu-se acestora sprijin emoţional. ci ca membri ai unui grup structurat într-un anumit mod. la condiţiile sociale schimbate sau au nevoie de diferite forme de protecţie socială în faza post-externare. 94 . cuplurilor asistentul social din instituţiile perinatologice utilizează două forme de abordare: . ca o premisă a refacerii capacităţii de funcţionare socială normală.dimensiunea economică = vizează alocarea unor ajutoare financiare şi materiale mamelor / cuplurilor care nu reuşesc să se autosusţină la momentul apariţiei copilului sau pe o perioadă de timp mai îndelungată.). În acest sens. La toate cele 4 niveluri activitatea asistenţială are două dimensiuni principale: .abordare directă care se adresează în mod direct gravidelor. tendinţe de abandon al copilului etc. Asistentul social va aborda problemele mamelor / cuplurilor la 4 niveluri: 1. gravidelor.se referă la munca cu grupuri de mame care au caracteristici comune (abuz de substanţe. şomere. asistentul social din instituţiile perinatologice desfăşoară activităţi cu caracter educativ şi formativ. 3. În procesul de consiliere a gravidelor.

Din perspectiva beneficiarlui (mamei. Consilierea ca tip de activitate profesională a asistentului social orientată spre a oferi ajutor consultativ nemijlocit gravidelor.de grup Obiectivul general al consilierii gravidelor. consilierul: 3) motivaţia: “Cred că pot să-mi îmbunătăţesc situaţia!”... asupra grupului de prieteni sau vecini. Acestea sunt oferite în cadrul unor convorbiri în baza studierii preventive a problemelor cu care se confruntă femeia. 1)construirea 2) explorarea în adâncime a problemelor. 95 .abordare indirectă care este orientată spre mediul gravidelor. mamelor. motivaţia: 4) conceptualizarea problemei: “Problema mea nu este de nerezolvat”. implementarea: 8) evaluarea: “Deşi această abordare mi-a luat o parte din timp şi a solicitat efort. mamelor poate fi promovată în formă: . Consilierea este un tip de activitate profesională a asistentului social orientată spre a oferi ajutor consultativ nemijlocit gravidelor. acţionînd asupra mediului familial sau profesional. gravidei. Consiliere precriză (înainte de a efectua unor teste medicale). conştientizarea problemei: “Am o problemă!” sau “Cred că sunt într-o dificultate!”. mamelor constă în acordarea suportului solicitat de persoană. mamelor cu probleme în formă de sfaturi şi recomandări. 3) formularea soluţiilor alternative. gravida abuzată). în vederea adaptării la o situaţie nouă sau neaşteptată Asistentul social din instituţiile perinatologice va presta mai multe tipuri de consiliere: Consiliere în criză (de ex. gravida infectată. gravidei.individuala . problemei: 5) explorarea strategiilor: “Înţeleg că sunt câteva planuri de acţiune pe care pot să le încerc strategiilor: pentru a-mi ameliora situaţia”. mamelor. problemei: 2) construirea unei relaţii cu consilierul: “Cred că acest consilier mă poate ajuta”. familie. 6) selectarea strategiei: “Cred că această abordare m-ar ajuta şi sunt gata să o încerc”. familiei presupune parcurgerea mai multor etape: 1)construirea unei relaţii. consider că a evaluarea: meritat”. strategiei: 7) implementarea: “Această abordare mă ajută foarte mult!”. Consiliere postcriză (urmăreşte adaptarea la noua situaţie) Consilierea mamei. Asistentul social urmăreşte determinarea unor schimbări la nivelul gravidelor. familiei) există mai multe stadii ale consilierii: 1.

Asistentul social care realizează consilierea mamei, gravidei, familiei în instituţiile perinatologice trebuie să posede următoarele atribute: atitudinea pozitivă şi necondiţionată; · abordarea cu sinceritate; · empatia Ascultarea activă (Receptare – Interpretare – Transmitere); Clarificarea; Parafrazarea; Reflectarea; Rezumarea.

El va administra următoarele tehnici ale consilieii:

Asistentul social –consilier este cea mai relevantă resursă pentru mamă, gravidă, familie: Dacă asistentul social nu poate asculta, persoana nu va putea vorbi Dacă asistentul social nu oferă încredere, persoana nu i se va destăinui Dacă asistentul social nu-i acordă suficient timp şi atenţie, persoana se va simţi frustrat Dacă asistentul social va cădea în capcane, persoana îl va manipula

Procesul de consiliere a gravidelor / mamelor se desfăşoară în câteva etape: 1. Stabilirea relaţiei Această etapă după durată nu este mare, dar, ca scop, este foarte importantă. Aici se stabileşte şi se consolidează încrederea gravidelor, mamelor în suportul pe care poate să-l ofere asistentul social. O astfel de predispunere va influenţa benefic succesul activităţii pe parcursul întregului proces de consiliere, precum şi impactul ei asupra situaţiei femeii. 2. Identificarea şi evaluarea problemei beneficiarului Pentru a putea stabili obiectivele intervenţiei este necesar de identificat nevoile şi resursele gravidelor, mamelor, precum şi de realizat o evaluare complexă şi corectă a acestora. La stabilirea obiectivelor intervenţiei se ţine cont de punctele tari ale gravidelor, mamelor şi se urmăreşte realizarea corelării dintre nevoi şi resurse, astfel încât în mod treptat beneficiarul să ajungă la o deplină funcţionalitate socială. Mama, viitoarea mamă are nevoie să i se prezinte multitudinea de soluţii posibile la problema cu care se confruntă, astfel încât el singur să poată alege soluţia care îi este cea mai convenabilă.
96

Asistentul social va gândi împreună cu gravidele, mamele etapele concrete prin care acesta va trebui să treacă pentru a putea îndeplini obiectivele alese. Este posibil ca femeia să se confrunte simultan cu mai multe probleme. Alegerea ordinii în care acestea se vor rezolva depinde de semnificaţia particulară conferită de către gravide, mame problemei date şi de gradul de disconfort resimţit de beneficiar vis-a-vis de această problemă. Se va începe cu rezolvarea cît mai rapidă a uneia dintre cele mai stresante probleme pentru femeie cu scopul de a-l încuraja pentru procesul de schimbare. Se vor ierarhiza nevoile beneficiarului, în funcţie de prioritatea acordată de către beneficiar respectivei probleme, dar şi de posibilitatea de intervenţie rapidă pentru soluţionarea ei. Se va crea o listă a priorităţilor beneficiarului şi alta cu durata estimată pentru intervenţie în problema respectivă. Din corelarea celor două liste rezultă ordinea în care intervenţia se va desfăşura. Într-o altă ordine de idei, în stabilirea obiectivelor intervenţiei, se va porni de la obiectivele generale cum ar fi: integrarea socială, adaptarea socială, etc. şi se va trece la obiectivele specifice de tipul: găsirea unei locuinţe pentru mama cu copil, plasarea temporară a mamei într-un centru maternal etc. Obiectivele specifice sunt strict delimitate de specificul cazului cu care se lucrează. Stabilirea obiectivelor intervenţiei permite alegerea strategiilor, metodelor, tehnicilor folosite în procesul de intervenţie. Multitudinea şi dinamica naturii problemelor cu care se confruntă gravidele, mamele în dificultate face necesară selectarea de către asistentul social, în acord cu beneficiarul, a unei probleme sau a unei părţi dintr-o problemă ca unitate de lucru, urmând ca celelalte probleme sau părţi din problemă să fie abordate pe parcurs. Focalizarea asupra problemelor persoanei care vizează securitatea socială a beneficiarului sunt semne distincte ale lucrului cu cazul. Acesta este un principiu fundamental în teoria managementului de caz, anume cel al integrităţii sistemice a intervenţiei. Un al doilea principiu este cel al abordării procesuale, stadiale a lucrului cu cazul. Prin acest principiu înţelegem abordarea pe etape, într-o ordine logică a secvenţelor intervenţiei. Procesul se repetă pînă cînd gravidele, mamele în dificultate ca sistem îşi regăseşte echilibrul şi îl poate menţine. Beneficiarul va accepta cu mai multă uşurinţă intervenţia dacă schimbarea îi este cerută în mod gradat, treptat. Considerentele după care se alege ordinea priorităţii problemelor ce vor fi abordate sunt: nevoile şi dorinţele reale ale gravidelor, mamelor în dificultate;

97

-

ceea ce este considerat de către asistentul social drept posibil la nivelul actual al

problemei; ceea ce instituţiile perinatale, care prestează servicii, au ca obiectiv să realizeze şi au

resursele necesare. Este posibil ca gravida, mama în dificultate să nu fie capabilă să distingă problema cu care se confruntă, implicaţiile personale ale acesteia şi/sau să nu dorească să-şi rezolve decât una dintre numeroasele probleme cu care se confruntă. Nu se recomandă să se abordeze de la primele întâlniri problema pe care asistentul social o consideră drept fie că cea mai gravă, fie ca sursă a altor probleme. La început se va aborda problema care, după opinia gravidelor, mamelor în dificultate, îl face vulnerabil cel mai mult, în faţa căreia el se simte cel mai anxios. Trebuie de ţinut cont de faptul că persoana care solicită asistenţă socială se află totdeauna în stare de stres, de disconfort sau chiar criză. Asistentul social va alege spre rezolvare problemele sau părţile problemei în ordinea indicată de propria judecată profesională. Totuşi, datorită subiectivităţii fiecăruia dintre noi, va exista tendinţa să demarăm procesul de ajutor cu acele probleme în soluţionarea cărora avem o experienţă mai bogată. Această strategie este corectă pentru început, deoarece demarează procesul de ajutor pe un teren relativ mai sigur şi, pe de altă parte, cîştigă încrederea beneficiarului prin succese parţiale obţinute rapid. Trebuie respinsă însă tendinţa de a interpreta relatările cu gravidele, mamele în dificultate prin prisma experienţei anterioare a asistentului social, fără a ţine cont de principiul unicităţii cazului. Acest principiu evidenţiază că nu pot exista în realitate două cazuri (probleme) identice, întrucât nu există în realitate două persoane identice, ori două contexte sociale identice. Nu în ultimul rând, în alegerea ordinii de desfăşurare a intervenţiei se va ţine seama de specificul serviciilor oferite de organizaţia din care face parte asistentul social. De aceea este foarte important ca asistentul social să cunoască cu precizie ce servicii anume oferă mamelor, gravidelor centrele perinatologice în care lucrează, ce tipuri de resurse şi în ce măsură este dispusă această agenţie să le mobilizeze. De aici rezultă principiul confidenţialităţii legat atât de natura problemelor cu care se confruntă gravidele, mamele în dificultate, cît şi de numele lor. Nerespectarea acestui principiu poate cauza gravidelor, mamelor în dificultate disfuncţionalităţi sociale legate de integrarea în grupul de apartenenţă şi în procesul de schimbare. Se poate ajunge la situaţia de compromitere a posibilităţii oricărei intervenţii ulterioare prin pierderea încrederii în asistentul social. Procesul de schimbare poate fi văzut ca un proces de ajutor acordat de către asistentul social beneficiarului. Este util de ştiut că folosirea termenului ajutor poate implica în relaţia asistentului

98

precum şi consecinţele aplicării fiecăreia. mamei la auto-determinare poate fi încălcat numai atunci când acestea aleg un curs al evenimentelor cu un înalt grad de pericol social sau individual. mamă şi acesta pierde încrederea în asistentul social. mamei aflate în dificultate. Aceeaşi situaţie permite şi încălcarea dreptului gravidei. alegerea soluţiei la problema sa îi aparţine. Explorarea soluţiilor alternative Rolul asistentului social la această etapă este de a indica posibilele alternative şi a explora împreună cu gravida. înştiinţarea gravidei. asistenţa socială a familiilor care aşteaptă copii sau a celor în 99 . El trebuie să-şi asume responsabilitatea de a face faţă acestor sarcini. Uneori asistentul social poate prelua unele sarcini care depăşesc competenţele gravidei. mamei despre această încălcare este obligatorie. mamei. Soluţia se dovedeşte satisfăcătoare pentru beneficiar şi aceasta devine dependentă de asistentul social din instituţiile perinatale. cît şi un proces de schimbare a situaţiei sale sociale.social cu beneficiarul o stare de disconfort la acesta din urmă. Obiectivele asistenţei sociale acordate din perspectiva teoriei îngrijirii sunt: asigurarea independenţei gravidei. Beneficiarul aflat în nevoie este în imposibilitatea de a-şi rezolva singur problemele cu care se confruntă. mamei. Dreptul gravidei. împreună cu alegerea ordinii desfăşurării intervenţiei. Alegerea strategiilor de intervenţie Intervenţia asistentului social din instituţiile perinatale are drept scop ameliorarea funcţionalităţii sociale a gravidei. mamei de a face faţă. mamei la confidenţialitate. mama modalităţile concrete de aplicare a eventualelor soluţii. Beneficiarul are dreptul la auto-determinare. 4. Sarcinile trebuie stabilite în conformitate cu posibilităţile de creştere ale gravidei. 3. dintre care unele pot crea un disconfort temporar. Alegerea soluţiei de către asistent social în locul beneficiarului poate avea următoarele consecinţe: Soluţia se dovedeşte a fi insatisfăcătoare pentru gravidă. Asistenţa socială modernă cunoaşte două perspective de intervenţie: 1) în baza teoriei îngrijirii şi 2) în baza teoriei schimbării. accentuându-se latura disfuncţională a personalităţii beneficiarului. pregătindu-l pentru sarcini din ce în ce mai dificile. de aceea el trebuie să suporte un dublu proces de suport . pierzându-şi autonomia personală. dar în acelaşi timp sunt urgente pentru acesta.din partea familiei şi comunităţii. Beneficiarul trebuie să facă faţă multor sarcini.

dinamica relaţiilor dintre nevoi şi resurse şi lista de priorităţi pentru intervenţie. Metodele folosite vor fi: lucrul în grup. 2 Planificarea procesului: Este planificarea detaliilor unei activităţi deja acceptate. stabilirea strategiilor de intervenţie vizează modificări în structura unor instituţii. 5. la rîndul ei.care s-a născut recent copilul. Asistentul social care activează în instituţiile de perinatologie va utiliza diferite forme de planificare: 1 Planificarea generală: O activitate este planificată „de la zero” ca răspuns la o necesitate. oferirea îngrijirii şi protecţiei sociale pentru nounăscuţii cu probleme de sănătate şi celor abandonaţi în secţiile perinatologice etc Teoria schimbării vizează. care nu a fost discutată suficient. gravidele încearcă să identifice cauzele potenţiale ale eşecului în realizarea unei sarcini şi să planifice măsuri de evitare şi corectare. reieşind din particularităţile cazului concret. politici sociale la nivel raional şi naţional. 5 Împărtăşirea sentimentelor: Mamele. o planificare pe termen lung. Strategiile de intervenţie se aleg în funcţie de obiectivele avute în vedere. Acordul între beneficiar şi asistentul social 100 . Accentul este pus pe crearea posibilităţii femeilor pentru exprimarea sentimentelor. un dublu aspect: schimbarea la nivelul individului pentru a realiza o buna funcţionare a beneficiarului (lucrul centrat pe gravidă şi / sau mamă) şi adaptarea mediului social la nevoile mamei şi copilului. gravidele sunt rugaţi să dezvăluie ceea ce le place sau consideră atractiv pentru ceilalţi. În perspectiva schimbării la nivelul mediului social. Pe lîngă experienţa practică. competenţe în managementul schimbării şi abilităţi de intervenţie. părinţii discută soarta copilului lor născut cu disabilităţi. asistentul social are nevoie de creativitate în găsirea soluţiei optime. Alegerea efectivă a strategiilor de intervenţie se realizează pornindu-se de la modelul în care ne aflăm în situaţia de faţă. intervenţia la nivelul administraţiei publice locale. modificări în percepţia socială a unui anumit beneficiar. De exemplu. părinţii împreună cu asistentul social şi medicii stabilesc un regim de activităţi cotidiene pentru copil. 6 Schimb pozitiv: Mamele. la nivel de ONG. 3 Identificarea obstacolelor: Mamele. De exemplu. La această etapă are loc planificarea acţiunilor. 4 Exprimarea afecţiunii. gravidele îşi exprimă sentimentele pe marginea unei probleme emoţionale.

material. le orientează la înţelegerea şi utilizarea cadrului legislativ de protecţie socială. 7. persoanele şi grupurile vulnerabile de a influenţa politicile sociale. psihoterapie. Aceştia sunt indicatori ai calităţii vieţii. nu are pentru ce-l ierta sau pedepsi. Se vor negocia cu beneficiarul termenele unui nou acord ori de cîte ori cel anterior este încălcat. Procesul de schimbare este un proces care antrenează ample modificări în viaţa mamei. consiliere. Monitorizarea gravidelor. care au fost lipsurile sesizate de mamă. iar pedeapsa diminuează stima de sine. dar nici scuzele nu trebuie acceptate. 6. Rezolvarea sau nerezolvarea sarcinilor de către beneficiar nu este problema asistentului social. ce sugestii ar avea pentru a perfecţiona activitatea de consiliere.Asistentul social trebuie să negocieze cu beneficiarul un acord foarte explicit şi realist. gravidă în timpul procesului de consiliere. Evaluarea procesului de asistenţă trebuie să apară ca o reacţie de răspuns din partea beneficiarului prin răspunsuri la întrebări despre cît anume l-a ajutat procesul de consiliere şi în ce mod. Iertarea încurajează continuarea nerezolvării sarcinilor. Lipsa de experienţă a femeilor de a face faţă situaţiei cu care se confruntă poate fi parţial corectată prin jocuri de rol organizate cu participarea asistentului social şi a beneficiarului. 6. Ce anume a perceput femeia ca pozitiv în procesul de consiliere. mamelor are ca scop evaluarea gradului de respectare a acordului stabilit între asistentul social şi beneficiar. A-l motiva pe beneficiar constituie o direcţie principală a eforturilor asistentului social. furnizează ajutor financiar. Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor procesului de schimbare se face la fiecare etapă. moral. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale (protocol clinic) Programul de asistenţă medico-socială oferă femeilor gravide (familiilor) aflate în dificultate posibilităţi de cunoaştere şi de acces la servicii specializate de asistenţă socială. în concordanţă cu specificul acesteia. Planul desfăşurării procesului de schimbare trebuie detaliat pe sarcini astfel încît beneficiarul să ştie care sarcini are de realizat în viitorul imediat şi care în etapele ulterioare. 101 .6. Intervenţia efectivă şi monitorizarea Nerespectarea termenelor acordului de către gravidă. Cel mai important obstacol care poate apărea într-o intervenţie este lipsa de motivaţie a beneficiarului de a realiza schimbarea. Evaluarea rezultatelor procesului de schimbare Procesul de schimbare se realizează ca un proces treptat pe parcursul unui şir de etape şi paşi în vederea consolidării potenţialului beneficiarului de autodeterminare. Ele pot fi puse în evidenţă prin urmărirea unor indicatori care ţin de starea femeii. mobilizează comunitatea. mamă nu trebuie să atragă pedeapsă din partea asistentului social.

medicul obstetrician sau moaşă a unor circumstanţe psihosociale la pacientele supravegheate. Asistenţa medico-socială în timpul sarcinii şi după naştere include unele etape în dependenţă de problemele (circumstanţele) constatate în fiecare caz concret: • Identificarea femeilor gravide (familiilor) care pot constitui obiectul activităţilor de asistenţă socială prin stabilirea de către medicul de familie. fapt.In cadrul altor programe se înscriu şi activităţi de prevenire a unor situaţii de viaţă dezechilibrate. infantilă şi maternă. moaşei) de a colabora cu asistentul social pe tot parcursul sarcinii şi după naştere. precum şi în centre statale sau neguvernamentale acreditate în prestarea serviciilor de asistenţă socială. care va contribui la sporirea eficacităţii şi eficienţei asistenţei perinatale prin prevenirea unor tentative de întrerupere a sarcinii nedorite în termen avansat de către pacientă. Diagnosticul problemelor medico-sociale se realizează prin implicarea specialiştilor în asistenţa socială care activează în cadrul centrelor perinatale. lăuza) care va beneficia de susţinere psihologică pentru ai dezvolta capacitatea de înţelegere de sine şi de evaluare a propriei situaţii. cu care ele se confruntă sau se pot confrunta. 102 . instituţiilor specializate subordonate MMPSF. inclusiv analiza condiţiilor de trai şi relaţiilor interpersonale. minimalizarea riscului de abandon infantil. cât şi ale familiilor. • Realizarea programelor de măsuri personalizate de suport şi de protecţie psihosocială a femeilor gravide (lăuzelor) în dificultate Supravegherea dinamică a gravidei va prevedea posibilitatea medicului de familie (medicului obstetrician. În prezent pot fi mai frecvent utilizate 2 forme de soluţionate a prolemelor medico-sociale inclusiv în perinatologie: Psihoterapia (tratamentul direct): modalitatea asistenţială centrată individual pe persoana clientului (femeia gravidă. Asistenţii sociali dispun de metodologii speciale care includ o multitudine de aspecte privind statutul social al gravidei (lăuzei) şi familiei ei. În cazul constatării unui risc perinatal determinat de factori medico-sociali lucrătorii medicali antrenaţi în acordarea asistenţei perinatale pot să utilizeze elemente de psihoterapie pentru a ajuta pacienta să participe în soluţionarea situaţiei de criză psihosocială în care aceasta se află la moment. morbiditate şi mortalitate perinatală. care permit în baza problemei depistate să elaboreze modalităţi individualizate de soluţionare a ei. stresante sub aspect economic. • Diagnosticul problemelor de ordin medico-social la femeile gravide (lăuzele) în dificultate. psihologic sau moral. economia surselor bugetare atât ale instituţiei medicale.

medicul obstetrician din maternitate. în unele familii continuă să persiste riscul de recidiv al ei. educaţional. Protocolul Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale a fost inclus în Suplimentul la Ghidul Naţional de Perinatologie (2006) şi a fost testat în cadrul proiectelor realizate în cadrul Secţiei Consultative a CPM SCM nr. 6. la necesitate. • Consolidarea rezultatelor obţinute în asistenţa socială acordată familiilor social vulnerabile În multe cazuri. explicând că este momentul de a face o vizită medicului specialist pentru a confirma sau exclude sarcina. inclusiv prin mobilizarea comunităţii. asistentul social poate oferi informaţiile necesare privind programul de lucru al medicului la care va referi femeia şi. aceste programe sunt orientate la reintegrarea socială a beneficiarilor. Persoana-cheie în monitorizarea cazurilor cu probleme medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere este asistentul social. alţi specialişti. asistentul social din maternitate / asistentul social comunitar.Socioterapia (tratamentul indirect) este axată pe mediul în care activează clientul (familial. în dependenţă de caz. Algoritmul acţiunilor de suport medico-psiho-social în timpul sarcinii (pentru asistenţii sociali) În anul 2007. după soluţionarea problemei medico-sociale în timpul sarcinii sau după naşterea copilului. asistentul social va recomanda femeii/cuplului un comportament mai responsabil.1 a fost elaborat un algoritm al asistenţei medico-psihosociale pentru beneficiarele cu sarcină nedorită. psihologul. Concomitent. Pentru beneficiarii săi. în cadrul unui atelier de lucru (focus-grup) la care au participat asistenţi sociali care activează în diferite instituţii şi organizaţii din municipiul Chişinău şi medici obstetricieni din SC CPM SCM nr. fapt. Intervenţiile asistenţiale este necesar a fi realizate de către o echipă multidisciplinară care.. va include medicul de familie / moaşa.7. va programa vizita pentru consultaţia medicală. în primul rând. Modalitatea în cauză de soluţionare a problemelor medico-sociale este raţional a fi realizată de către specialiştii în asistenţa socială. de muncă. etc. 103 . care impune specialiştii în asistenţa socială să-şi orienteze eforturile la căutarea posibilităţilor de susţinere continuă a beneficiarilor.).1 din Chişinău. La etapa de suspiciune a sarcinii lucrătorul medical. juristul. Pentru asigurarea unui suport psiho-social cât mai adecvat şi oportun beneficiarii vor fi plasaţi în reţeaua de instituţii şi organizaţii-partenere. de grup. care este creată reieşind din specificul localităţii. medicul neonatolog.

O atenţie deosebită se va acorda asigurării condiţiilor necesare pentru dezvoltarea şi creşterea viitorului copil. După naştere sau după întreruperea sarcinii Algoritmul prevede implicarea obligatorie a asistentului social în acţiuni de prevenire a sarcinii nedorite la beneficiari în viitor. În acest scop vor fi utilizate posibilităţile oferite de programele de stat privind planificarea familiei. femeia are dreptul să decidă întreruperea cursului sarcinii. În cazul constatării unor indicaţii medico-sociale. în condiţiile asigurărilor obligatorii de sănătate. în special daca aceasta nu a fost planificată. Se vor prevedea două scenarii de evoluţie a evenimentelor: sarcina dorită şi sarcina nedorită. în special prin intermediul cabinetelor sănătăţii reproducerii unde cuplurile vor benefica de consiliere privind metodele mai raţionale de contracepţie. în dependenţă de termenul de gestaţie confirmat. În cazurile de sarcină nedorită. lucrătorul medical. regulamentele în vigoare prevăd oportunitatea de întrerupere a cursului sarcinii pentru categoriile social dezavantajate ale populaţiei gratis. iar la necesitate. În ambele cazuri componenta suportului psiho-social este foarte importantă şi ea urmează să fie asigurată de asistentul social. femeia/familia aflată în dificultate necesită suport psihologic care este oferit de asistentul social.beneficiar. Concomitent categoria respectivă de pacienţi vor benefica şi de mijloace anticoncepţionale gratis reieşind din posibilităţile existente ele sistemului 104 . sarcina fiind în final nedorită. Asistentul social va recomanda femeii gravide ca intervenţiile de întrerupere a cursului sarcinii sa fie efectuate în cadrul instituţiilor medicale acreditate pentru asemenea gen de servicii medicale. sănătăţii mamei şi copilului. iar întreruperea sarcinii după termenul de 12 săptămâni de gestaţie poate fi efectuată doar prin decizia unei comisii speciale abilitate. lucrătorul medical sau psiholog pentru elaborarea de către cuplu a deciziei privitor la perspectiva sarcinii. precum şi întreprinderea măsurilor de reducere a impactului factorilor psihosociali asupra evoluţiei sarcinii. şi de psiholog. pentru aceasta fiind antrenate toate mijloacele posibile prin implicarea instituţiilor şi organizaţiilor partenere din reţea. Reabilitarea medicală şi psihologică a femeilor care au suportat întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medico-sociale are specificul său şi uneori este necesar de a fi efectuată de către specialişti cu o pregătire specifică. Pe tot parcursul perioadei antenatale şi după naştere misiunea asistentului social constă în monitorizarea statutului social al familiei . În cazul sarcinii dorite precum şi în cazul când diagnosticul de graviditate a fost stabilit în termeni mai mari de 22 săptămâni gestaţie. algoritmul prevede referirea beneficiarului în cadrul sistemului de îngrijiri antenatale conform programului de îngrijiri perinatale susţinut de stat.După confirmarea sarcinii.

moaşa) în comun cu asistentul social comunitar. La etapa preconcepţională.de sănătate. ca familia să conştientizeze responsabilitatea privind asigurarea condiţiilor minim necesare pentru evoluţia fără pericol a sarcinii şi pentru dezvoltarea adecvată a viitorului copil. Este mult mai important faptul. Monitorizarea femeilor /cuplurilor care au suportat riscuri sociale în timpul sarcinii urmează a fi efectuată în afara gravidităţii de o echipă întreagă de specialişti: lucrători medicali (medicul de familie. asistentul social poate veni în sprijinul familiilor tinere aflate în dificultate cu informaţii şi soluţii pentru depăşirea situaţiilor critice pentru a minimaliza riscurile de sănătate pentru mamă şi copil. Faptul că femeia / cuplul la moment se confruntă cu diferite probleme de ordin psiho-social nu înseamnă în mod automat că sarcina este „contraindicată”. care ar putea fi condiţionate de problemele sociale cu care 105 .

Algoritmul suportului medico-social în timpul sarcinii (pentru asistenţii sociali) Planificarea familiei (contracepţia.) Sarcina neplanificată Supraveghere medicală antenatală Suport psihosocia l Naşterea Termen 12-21 săptămâni de sarcină Suport psihosocia l Perioada postpartum (îngrijiri pentru copil) Suport psihosocia l Supravegherea antenatală + investigaţii pentru întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medico-sociale Comisia specială a Direcţiei Sănătăţii Spitalizare în maternitate pentru întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medico-sociale Avort la cerere Întreruperea sarcinii conform indicaţiilor medicosociale Reabilitarea medicală şi psiho-socială Contracepţia 106 . consult preconcepţional) Suspiciune la sarcină Informare Confirmarea termenului de sarcină Sarcina planificată Suport psihosocial Sarcina dorită Sarcina nedorită Termen > 21 săptămâni de sarcină Termen mic de gestaţie (< 12 săpt.

unde nu sunt suficient de bine dezvoltate serviciile pentru recuperarea medico-socială a copiilor de vârstă fragedă (0-3 ani). sănătos şi să crească într-un mediu sigur. alte afecţiuni neonatale grave) continuă îngrijirile medicale la etapa a doua în cadrul 107 . inclusiv municipiul Chişinău. etc. care include organizaţii şi instituţii partenere. pentru ca. se constată. în final. că îngrijirile medico-sociale în timpul sarcinii şi după naşterea copilului nu au o continuitate eficientă. determinate mai frecvent de afecţiuni perinatale. handicap infantil. medicul obstetrician sau moaşa vor utiliza criteriile de identificare a circumstanţelor psihosociale în timpul sarcinii. Cea mai optimală variantă a suportului este ca acesta să fie oferit în timpul sarcinii. precum şi de unele probleme sociale cu implicaţii serioase de ordin medical. Analiza minuţioasă a situaţiei a constatat că în ţara noastră este necesară crearea unui sistem de asistenţă medico-socială continuă pentru mamă şi copil la nivel de comunitate. femeia gravidă este referită la asistentul social sau psiholog pentru concretizarea diagnosticului. Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere Pentru Republica Moldova. După externarea din maternitate sau secţiile neonatal-pediatrice nou-născutul bolnav (sau cu sechele) este transmis în cadrul sectorului medical primar. alocaţia pentru naşterea copilului. maladii congenitale. copilul să se nască dorit. etc. Nou-născuţii cu risc de handicap infantil (prematuritate. Stabilirea unui risc social (risc de abandon infantil. economic. În cazul constatării acestora. medicul de familie. perioada de aflare în maternitate şi primii 3 ani de copilărie. juridic. în special de prematuritate. având ca scop reducerea riscurilor de sănătate şi sociale pentru mamă şi copil până la naştere.). Problema a devenit mai actuală în ultimul deceniu după realizarea reformei asistenţei medicale primare cu trecerea la medicina de familie şi separarea sectorului spitalicesc de cel ambulatoriu. etico-moral. etc. psihologic.8.familiile în cauză se confruntă la moment. În rezultat. 6. handicapul infantil de rând cu abandonul copiilor continuă să prezinte fenomene medico-sociale grave. care ar include îngrijiri în perioada antenatală. Algoritmul continuităţii asistenţei medico-sociale în cadrul îngrijirilor perinatale După declararea sarcinii de către femeia însărcinată. Programul personalizat va fi elaborat şi realizat de către echipa multidisciplinară care va plasa beneficiarul în reţeaua de suport psihosocial. în special de grad sever.) va presupune includerea familiei într-un program personalizat de susţinere psihosocială suplimentar la suportul de care poate beneficia fiecare femeie gravidă în cadrul sistemului public de protecţie socială (concediul de maternitate.

Algoritmul continuităţii asistenţei medico-sociale în cadrul îngrijirilor perinatale

Familia fără riscuri medico-sociale

Sistemul de îngrijiri antenatale

Familia cu riscuri medicosociale (handicap infantil, abandon sau instituţionalizarea copilului…)

Susţinere în cadrul sistemului public de protecţie socială

Naşterea

Susţinere în cadrul sistemului public de protecţie socială

Copil sănătos

Copil bolnav cu risc de handicap

Riscul de abandon sau instituţionalizare

Familia biologică

Intervenţii personalizate de susţinere psiho-socială (echipa multidisciplinară, reţea de suport)

Etapa a II de îngrijiri , secţiile neonatalpediatrice ale centrului perinatologic (investigaţii, tratament)

Susţinere în cadrul sistemului public de protecţie socială

Centrul de plasament

Centrul de monitorizare şi recuperare a coliilor de vârstă fragedă
108

Intervenţii personalizate de susţinere psiho-socială (echipa multidisciplinară, reţea de suport)
- prematuritate, în special grad sever, - maladii congenitale - alte afecţiuni neonatale grave

Declararea sarcinii la medicul de familie, obstetrician, moaşă, asisetnt social

Criterii de identificare a riscurilor medico-sociale

secţiilor neonatal-pediatrice ale centrului perinatologoc. La etapa în cauză sunt activ antrenaţi şi alţi membri ai echipei, asistentul social şi psihologul, pentru acordarea asistenţei psihosociale în susţinerea familiei, eforturile fiind orientate la prevenirea abandonului infantil. După externarea din staţionar, copilul bolnav va continua un tratament de reabilitare în cadrul Centrului de monitorizare şi recuperare a copiilor de vârstă fragedă. Un accent deosebit se va pune pe educaţia parentală, părinţii fiind instruiţi cum să îngrijească copilul bolnav la domiciliu, colaborând cu lucrătorii medicali. Supravegherea dinamică a copilului va prevedea modificarea programului individualizat de tratament în dependenţă de rezultatele terapiei de recuperare. În cazul menţinerii unui risc de abandon infantil sau de instituţionalizare după naşterea copilului (inclusiv şi copil născut sănătos) fără a avea impactul dorit de la intervenţiile de susţinere la etapa antenatală (consilierea, lucrul cu partenerul şi/sau cu părinţii, mobilizarea persoanelor apropiate şi/sau a comunităţii, oferirea unui loc de trai şi întreţinere în centrul maternal, etc.), acţiunile de susţinere psihosocială continuă, accentul fiind pus pe dezvoltarea ataşamentului mamei/familiei faţă de copilul nou-născut, inclusiv prin încurajarea alimentaţiei naturale. În cazuri excepţionale copilul va fi instituţionalizat pentru o perioada de timp într-un centru de plasament ca alternativă abandonului legalizat, perioadă în care se va lucra activ cu părinţii şi rudele pentru a integra copilul în familia biologică. Echipa multidisciplinară din maternitate va colabora activ la toate etapele cu organele administraţiei publice locale responsabile de respectarea drepturilor copilului, care sunt principalul partener în cadrul reţelei de suport social.

109

6.9. Problema abandonului infantil în maternitate Axioma „cu cât mai precoce se stabileşte existenţa unei probleme, cu atât mai mari sunt şansele de a găsi oportun soluţia corectă” este indiscutabil valabilă şi pentru problematica medico-socială în perinatologie. Astfel, cu cât mai devreme se stabileşte existenţa unor riscuri de sănătate pentru mamă sau viitorul copil, cu atât probabilitatea de a întreprinde careva intervenţii adecvate şi oportune pentru a reduce aceste riscuri este mai reală. Unul din cele mai frecvente riscuri sociale în timpul sarcinii este riscul de abandon sau instituţionalizare a viitorului nou-născut, care, în acelaşi timp, poate fi minimalizat la maximum în cazul includerii beneficiarilor în programe individualizate de prevenire, fapt, demonstrat şi la etapa testării protocolului „Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale”. Din aceste considerente am decis de a analiza eficacitatea intervenţiilor de suport psihosocial anume în categoria respectivă de beneficiari - familiile cu risc de abandon infantil. Abandonul infantil reprezintă unul din fenomenele sociale cele mai grave, înregistrat în majoritatea instituţiilor medicale de profil obstetrical - pediatric, inclusiv în Republica Moldova. Studiul „Abandonul copiilor în Republica Moldova” realizat de guvern cu suportul UNICEF a examinat fenomenul abandonului infantil în cadrul instituţional specific pentru ţara noastră, evidenţiind incapacităţi importante ale sistemului de protecţie a copilului, lipsa unui cadru multidisciplinar şi intersectorial integrat cu accent pe flexibilitatea politicilor şi practicilor de asistenţă a copilului şi familiei în situaţii de risc. Majoritatea cazurilor de abandon infantil în Republica Moldova – 62,6 %, sunt înregistrate în instituţiile medicale: maternităţi şi spitale /secţii pediatrice. Maternitatea este prima posibilitate de abandon a nou-născutului. Riscul de abandon este deseori ignorat, gravidele din categoria de risc nu se adresează pentru îngrijiri antenatale, nu sunt instruite şi pregătite în privinţa naşterii şi ataşamentului faţă de viitorul nou-născut. Actualmente, în lume principala cauză a abandonului este sărăcia şi mizeria socială. Pentru Republica Moldova abandonul copiilor mici constituie o realitate dură. Conform studiului „Abandonul copiilor în Republica Moldova” realizat în anul 2003, majoritatea cazurilor de abandon sunt înregistrate în instituţiile medicale, ponderea cea mai mare revenind categoriei de vârstă de la 0 la 4 zile – 36,9%, care se referă la perioada aflării copiilor în maternităţi. La nivelul politicii de stat, problema copilului abandonat este vizată de o serie de acte legislative şi normative. Copilul abandonat este inclus în categoria largă a copiilor aflaţi în

110

au fost molestate.35 la sută. . Conform datelor disponibile la moment.dificultate.au un grad redus de percepţie şi de înţelegere.până la 0. în municipiul Chişinău în anul 2007 indicatorul abandonului infantil în maternităţile municipale a constituit circa 0. . iar în această perioadă nu este îngrijit sau vizitat de către părinţii săi. al căror model familial nu funcţionează. până la lipsa responsabilităţii (oligofrenie. cum ar fi: .sunt respinse de către familiile lor. Mamele cu intenţie de abandon preconcepută care provin din oraşe mici sau din mediul rural preferă să nască în oraşe mari. . copilul poate fi considerat abandonat dacă rămâne într-o unitate medicală mai mult de două săptămâni peste timpul necesar acordării îngrijirilor specifice.04 la sută din naşteri . abuzate în copilărie. Intenţia de abandon preconcepută. . Aceste mame îşi exprimă la internare intenţia de abandon. .nu şi-au dorit copilul. ultimul fiind definit ca şi „…copil privat temporar sau permanent de mediul său familial…”. În Republica Moldova ponderea copiilor nou-născuţi abandonaţi este mult mai mică de un caz la sută. . de lipsă de preocupare pentru soarta acesteia. iar în anul 2009 s-a redus semnificativ .provin din familii nomade. Astfel.se află într-o situaţie socială de sărăcie extremă. .au mulţi copii. orice situaţie care duce la ruperea relaţiilor afective poate fi tratată ca abandon. cu o dinamică pozitivă în ultimul deceniu. Se diferenţiază două categorii de circumstanţe care determină mamele să abandoneze: I. Femeile gravide sau mamele îşi susţin foarte categoric motivaţia şi nu renunţă la ideea de a abandona copilul şi atunci este aproape imposibil a le convinge să-şi schimbe decizia. părăsind spitalul imediat ce starea lor o permite.nu au locuinţă. Din punct de vedere medical. evită să-şi 111 . fapt explicat prin dorinţa lor de a evita prejudecăţile comunităţii din care fac parte. . Aceste femei de obicei se confruntă cu situaţii psihosociale dificile. inclusiv abandonaţi în antecedente. de obicei nu îşi dau identitatea corectă. abandonul este definit ca o acţiune de părăsire a unei persoane.provin din familii destrămate. de neacordare a îngrijirilor necesare. În aspect psihologic. Profilul gravidei în situaţie de risc de abandon. retard psihic).

încearcă să-şi reglementeze situaţia. care nu mai vrea să recunoască copilul şi să-i susţină. De multe ori ele nu cunosc serviciile sociale la care au acces şi nu mai pot fi contactate de către asistenţii sociali din spital.mama minoră. cer sfatul personalului medico-social. lipsa încălzirii sau a altor facilităţi necesare pentru o bună îngrijire a copilului. . Majoritatea adolescenţilor nu au competenţă parentală. sau. boli cu transmitere sexuală.evacuarea din locuinţă. au o atitudine rece şi indiferentă. care nu au o atitudine clară. . dacă acesta le este adus. O categorie specifică de femei cu risc de abandon sunt mamele adolescente. patologie neuropsihică. .dependenţa în familie (unul sau ambii părinţi) de alcool sau de droguri.starea de sănătate a mamei: probleme psihice. Tendinţa idealizării rolului de părinte 112 . fără premeditare). care poate fi temporar sau se poate permanentiza: . Se referă la mamele care au un comportament ezitant.starea de sănătate a copilului: malformaţii congenitale. a partenerilor sau părinţilor lor privitor la soarta viitorului copil. . Fără a detalia evoluţia sarcinii nedorite la minorele gravide şi anturajul lor psihologic. infecţia HIV. Mamele percep abandonul ca pe ceva permis şi nu au responsabilitatea creşterii. .sezonul rece. depresii post-partum.probleme de sănătate ale copilului care prelungesc spitalizarea sau impun internări repetate. . refuză să-l alăpteze.starea de sănătate a unui membru al familiei care este considerat ca fiind periculos şi mama abandonează temporar copilul. deoarece nou-născutul a fost deja părăsit. prevenirea abandonului este aproape imposibilă. este evidentă problema acestor mămici.lipsa actelor de identitate şi dificultatea obţinerii acestora.privească copilul. prematuritate. acuzând insecuritatea lui la domiciliu. . De obicei. În acest caz.constatarea că este părăsită de partener. . tuberculoza.violenţa conjugală. Există şi unele situaţii particulare ce conduc la abandon. îngrijirii propriului copil sau măcar pe cea a întocmirii certificatului de naştere pentru acesta.pierderea unui susţinător. Situaţii neprevăzute. II. . Copilul este abandonat sub influenţa unor evenimente de moment (abandon impulsiv. cum ar fi: . dar pe parcurs renunţă sub influenţa unor evenimente. .

uneori. că deşi mamele sunt împreună cu copiii lor. În centrele perinatologice din Republica Moldova problema implementării sistemului rooming-in poate fi considerată ca fiind soluţionată. ci şi ale lucrătorilor medicali din centrele perinatale şi din cadrul sectorului medical primar. Dimensiunea fenomenului. concomitent cu eforturile de prevenire. O atenţie deosebită se va acorda mamelor cu risc de abandon în dezvoltarea ataşamentului faţă de copilul nou-născut – misiune. în abordarea acestei probleme cu găsirea de soluţii adecvate pentru diferite situaţii de abandon sau risc de abandon al copilului. fapt care îi mai oferă o şansă ca mama să-şi schimbe decizia de a-l abandona după naştere sau. La această etapă abandonul poate fi prevenit dacă se obţine o atitudine de suport şi din partea familiei sau partenerului mamei aflate în dificultate. Este demonstrat impactul implementării sistemului rooming-in din maternităţi în reducerea riscului de abandon. 113 . neexperimentate. fiind determinată de realităţile social-economice actuale. are şansa de a fi adoptat mai degrabă după transferul lui în centrul de plasament. personalul medical să aibă suficientă încredere pentru a le lăsa să se ocupe de nou-născuţi. precum şi a întregii comunităţi. Aflarea mamei împreună cu nou-născutul în acelaşi salon influenţează pozitiv asupra calităţii relaţiei mamă-copil. psihologului sau asistentului social poate fi decisiv. constă şi în mobilizarea tuturor serviciilor interesate pentru a asigura naşterea unui copil sănătos. însă este important. a tuturor structurilor de stat interesate. în care rolul personalului medical. impune cooperarea eforturilor nu numai ale specialiştilor în protecţia socială. destul de dificil de realizat. societăţii civile.poate duce la raportări eronate şi la pierderea încrederii în sine pentru unele persoane tinere. Misiunea specialiştilor care oferă servicii medico-sociale femeilor gravide decise categoric să-şi abandoneze copilul. în altă situaţie.

Aspecte medico-sociale ale asistenţei antenatale în municipiul Chişinău. Doroş A. Şişcanu D. Ed. 2009. 1999 4. Dilion M. Savin V. nr. 140p 14. Viaţa Medicală.M.. Iaşi. 69 p..I. Sarcina nedorită: aspecte psihosociale. Supliment la ghidul C Naţional de Perinatologie. Chişinău. 152 p. Codreanu T.. Aspecte actuale în managementul riscurilor de sănătate şi sociale în cadrul îngrijirilor perinatale. Enkin M. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale. Eţco L. Helander Einar. Bruxeles.. Lancet. 2006. Şişcanu D. mat.. Revista de cercetare şi intervenţie socială.6..... vol.J. Eţco C. Detrerminanţii psiho-sociali ai sănătăţii la etapa îngrijirilor perinatal. Eţco C.. 64 p. Chişinău. 2008 8. 2007 17.. 2007. 2004. Keirse M. Sănătate Publică . Ronsmans. Universitatea „Al.. Pevenirea abandonului copiilor. pag. Borghi.. Graham.. Cheianu D. Studiul determinanţilor medico-sociali ai accesibilităţii îngrijirilor antenatale. O.. 16. Lhoneux Magali et Trokart Caroline.. D. pag. V. Chişinău. 3. A.. Şişcanu D. Sănătate Publică şi Management în Medicină. 2. Eţco C. 39-43 6. 19. 39-49 18. 167 p.. Les enfants abandonnés de la Mythologie. 11. Şişcanu D. Eţco C. Sănătate Publică.. J. materialele Congresului XVII al ALASS. Şişcanu D.. 2007 20. Consilierea gravidei şi a tinerelor mame. W. Ghidul B Naţional de Perinatologie: Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale.4.. Buletin de Perinatologie. Mills. 3 . Lumen. 1. Oxford: Oxford University Press. Renfrew M. Chişinău. Strategii pentru România. A Guide to Effective Care in Pregnancy and Childbirth.. Chişinău. Eţco C.. 2008 7. Protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică. Eţco C. 2009 ... Şişcanu D. Economie şi Management în Medicină. Le support psychosocial dans la périnatalogie: l’impact sur les risques sociaux et de santé. Dondiuc Iu. Eţco C. 2006. ed. 2007. Rusu L. Suportul medico-social în prevenirea abandonului infantil la etapa perinatală. CALASS. 2 (11). nr. htm. Ghidul A Naţional de Perinatologie: Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale. Iaşi.. ştiinţe medicale.2004/ Iaşi: Lumen/ ISSN: 1583-3410 pp: 390 – 401 10.. Conf. nr.... M.132 9. Ed.Bibliografia: Cojocaru Şt.. 2002 2. 2004. Eţco C. Neilson J. Bucureşti. Koblinsky. Maternal health in poor countries: the broader context and a call for action. Dombici Iuliana şi coaut. nr. Economie şi Management în Medicină.. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Encyclopedie de la langue francaise. Filippi. Les problèmes médico-sociales en périnatologie: l’abandon infantile. mater. Chişinău. nr. „Suportul psihosocial în cadrul îngrijirilor perinatale”.Cuza”. Abandonul maternal. Şişcanu D. Şişcanu D. 2/2007. Bioetică.. p. Ed. Cheianu D. Chişinău. Marselle. Guvernul Republicii Moldova / UNICEF. htm.. L’abandon d’enfants dans l’Histoire. 5..1. Campbell. Sănătate Publică.. Tipografia Centrală.. Şişcanu D. Problematica medico-socială în perinatologie: vulnerabilitatea socială. 2005. 2. Osrin.. Şişcanu D. Şişcanu D. 368(9546):1535-41 13. 2006 12. Abandonul copiilor în Republica Moldova. 114 . 15...3. Andrei I. Ghid pentru asistenţii sociali. C. Economie şi Management în Medicină.. 2006 5.

vol.Cuza”. Iaşi.I. 5.2004/ Iaşi: Lumen/ ISSN: 1583-3410 pp: 591-601/ www. Prevenirea abandonului infantil în cadrul îngrijirilor perinatale: aspecte medico-sociale. 22. Şişcanu D.asistentasociala. 80 p. Abandonul maternal în unităţile medicale.21. Chişinău. nr. Buletin de Perinatologie. Vulpeanu Iu.. 3.. 2008. Revista de cercetare şi intervenţie socială. Universitatea „Al.ro 115 .

116 .

Să manifeste competenţe de consiliere efectivă a persoanelor marcate de durere. şi are drept scop ajutarea gravidei în identificarea nevoilor legate de perioada sarcinii în luarea unei decizii informate privind îngrijirile antenatale. mamei. pentru a asigura sănătatea mamei şi viitorului copil. să evalueze etapele prin care trece femeia marcată de pierdere/durere. teoria schimbării. să realizeze discuţii cu cuplul în pregătirea pentru rolul de părinte. La nivel de integrare: 117 . 5. teoria pierderii. La nivel de aplicare: să explice importanţa consilierii în viaţa gravidei. familiile acestora. consilierea în caz de piedere şi durere. să propună noi soluţii / idei privind minimalizarea stresurilor familiale cu un impact negativ asupra sarcinii. familiei. să posede competenţe de consiliere a mamei şi familiei marcate de pierdere/durere. Obiectivele consilierii în sarcină sunt: o De a aplica în practică propriile opţiunii referitor la păstrarea sănătăţii şi naşterea unui copil sănătos şi primi decizii informate privind îngrijirile antenatale.Tema 5. consiliere. 2 Consilierea mamelor/familiilor în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere) Concepte –cheie: asistenţa socială în instituţii perinatologice. Obiective: La nivel de cunoaştere: să înţeleagă importanţa consilierii ca acţiune profesională distinctă a asistentului social din instituţiile perinatologice. Asistenţa socială şi consilierea în cadrul instituţiilor perinatologice 5. gravidele.1 Specificul consilierii gravidelor 5. proces de consiliere a gravidelor şi mamelor. Să stabilească relaţii de încredere cu mamele.1 Specificul consilierii gravidelor Consilierea în sarcină reprezintă o relaţie de comunicare ce se stabileşte între consilier şi femeia însărcinată în condiţii de confidenţialitate. teoria îngrijirii.

variată şi sănătoasă. psihice şi emoţionale ce au loc în organismul ei pe parcursul sarcinii. experimentarea multaşteptată a acestui eveniment este substituită de trăirea durerii şi pierderii. naşterii. 118 . telefonul persoanei de contact.o De a oferi gravidei posibilitatea de a alege şi luarea în considerare a alegerii făcute şi opiniei sale să devină o parte integră al procesului de luare a deciziei referitor la conduita gravidei. primirea suplimentelor nutritive în scop profilactic. metode de soluţionare ale problemelor minore din sarcină. pierdere care să-i provoace dureri şi stări afective foarte puternice într-o asemenea împrejurare. perioada alăptării la sân şi îndeplinirii funcţiei de părinte. Teoria pierderii. cine va fi persoana de suport. Tot în cadrul consilierii gravidele vor fi informate despre semnele de pericol şi vor fi ajutate să ia o decizie referitor la acţiunile pe care le va întreprinde în cazul apariţiei lor – unde să se adreseze. 5. Este împortant de a oferi timp suficient pentru consiliere şi discuţia cu ea/ei. utilizarea băuturilor alcoolice sau a drogurilor . o De a depăşi anxietatea şi a lua decizii adecvate în cazul apariţiei unor probleme sau semne de alarmă. foarte apropiat sufleteşte. sexul protejat. Consilierea este o parte componentă a îngrijirilor antenatale şi se oferă gravidelor şi membrilor familiilor lor la fiecare vizită antenatală. Nu există om care să nu piardă de-a lungul vieţii sale ceva sau pe cineva foarte drag. La prima vizită antenatală şi la cele ce vor urma. derivată din Teoria ataşamentului şi înrudită cu Teoria anxietăţii oferă asistentului social din instituţiile perinatologice mai multe repere ştiinţifice care-i ghidează metodologic şi conceptual intervenţia. persoanele care îi vor acorda ajutor în naştere. Adesea. oportunităţile pentru schimbarea comportamentului. dar şi a femeii şi familiei ei. Sarcina impune modificarea activităţii fizice şi comportamentului gravidei pentru a alege un mod sănătos de viaţă: alimentaţie calitativă. telefonul de la salvare. abandonarea deprinderilor vicioase cum este fumatul. În cadrul consilierii gravida va primi informaţie suplimentară despre avantajele şi dezavantajele comportamentului existent şi cel posibil. La prima vizită va fi elaborat Planul de naştere apoi el va fi revăzul la fiecare vizită şi aici consilierea va fi importantă pentru femeie şi o va ajuta să facă alegerile informare referitor la locul naşterii. Modificarea comportamentului este un lucru dificil şi necesită efort nu numai din partea lucrătorului medical. cum va alimenta copilul. Este important ca femeia şi partenerul ei să înţeleagă că naşterea copilului va perturba relaţiile existente în familie şi este bine ca ei să fie pregătiţi pentru această perioadă. gravida va primi informaţie despre modificările fizice. Nu toate mamele care se internează în secţiile / instituţiile perinatologice trăiesc bucuria maternităţii.2 Asistenţa în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere).

De aceea mamele şi familiile necesită un sistem de ajutor în caz de pierdere. Părinţii pătimaşi niciodată nu uită înţelegerea (compătimirea). Deseori părinţii şi familiile respective 119 . neîncredere în faptul ca atare. Pierderea perinatală este asociată cu moartea intranatală şi naşterea unui copil mort. reorganizarea interioară a vieţii. resentimentul. întrucât unele mame/cupluri suferă pierderea copilului. Teoria pierderii este puternic implicată în ansamblul activităţilor şi al programelor de asistenţă socială derulate în instituţiile perinatologice. Suferinţa se referă la procesul de reacţii psihologice. Fiecare pierdere provoacă o problemă specifică care impune o abordare de asemenea specifică. Prin definiţie. e) disperare. Persoana ataşată (copilul. mama. pot apărea în cazul naşterii unui copil înainte de termen. Astfel. trecere care va putea fi ameliorată semnificativ cu ajutorul asistentului social. sociale. d) mânia. căldura sinceră primită de la persoanele specializate. Pierderea şiprin urmare suferinţa. retragere în sine. Impactul emoţional ca rezultat al unei pierderi perinatale afectează părinţii. soţia etc. unui copil ce a suferit complicaţii sau a unui copil cu anomalii congenitale. ce poate deveni o amintire la fel de importantă ca şi oricare altă amintire despre sarcina pierdută sau despre viaţa scurtă a copilului lor .Studiile ştiinţifice pun în evidenţă fazele prin care trece o persoană în situaţia de pierdere: a) şoc. deprimare. “faptul nu poate fi real”.) va trece prin fazele menţionate mai sus. Pierderea mamei lasă urme adânci în existenţa copilului. strategiile ce fac posibil de a accepta realitatea de deces perinatal de către mamă şi familie. Susţinerea familiilor atunci când suferă o pierdere şi au o durere este o parte integrală a maternităţilor orientate spre familii şi îngrijirea nou-născutului. derutare. pierderea este întregul proces rezultând în urma unui deces a persoanei iubite. familia. b) negarea pierderii. pe tot parcursul concediului de maternitate. eveniment de doliu cu încărcătură afectivă enormă. vina (se acceptă faptul şi se caută vinovaţii). de comportament. constituie acum parte din standardele de nursing şi suport social în majoritatea ţărilor dezvoltate. dar cu totul altele decât pierderea copilului pentru o mamă sau pierderea soţului într-un tragic accident pentru o soţie. c) dorinţa puternică de căutare şi regăsire a “obiectului pierdut” (fiinţei pierdute). fizice la o pierdere. Suferinţa apare de asemenea şi în cazul familiilor ce-şi dau copilul spre adopţie. f) acceptarea situaţiei. prietenii şi instituţiile ce acordă asistenţă medicală femeii şi copilului. respectul. crearea unui mediu de îngrijire şi suport.

pot fi implicaţi şi alţii. Familiile trebuie să primească informaţie completă şi exactă despre posibilităţile şi alegerea pe care o pot face. asistentelor medicale/moaşelor (din spital sau comunitate). Respectaţi drepturile Copilului: • De a fi recunoscut după nume şi sex • De a fi tratat cu respect şi demnitate • De a fi împreună cu familia ce suferă în orice moment posibil • De a fi recunoscut ca persoană ce a trăit şi a murit • De a fi pomenit cu memento-urile specifice (urmă de picior. Concordant cu principiile asistenţei axate pe familii. curăţat) • De a fi înmormântat / incinerat • De a fi pomenit 2. fotografii de la examenul cu ultrasunet) • De a fi îngrijit (învelit. îngrijească copilul fără limite de timp şi frecvenţă Să fie complet informat despre copil. Practicile instituţionale. pentru multe societăţi moartea înainte de naştere nu este un eveniment important. rolul instituţiilor medicale este de a susţine părinţii şi familiile ce suferă şi de a le oferi posibilitatea de a urma ritualuri care sunt importante pentru ei. banda cu nume. cauza decesului şi despre procesul de legitimare a decesului (adică funeraliile) Să primească informaţie scrisă şi verbală despre: • • alegerea disponibilă în ceea ce priveşte înmormântarea sau funeraliile susţinerea ce poate fi acordată membrilor familiei 120 . ţină. pentru ei moartea perinatală este un eveniment mai puţin important decât moartea unui copil mai mare sau a unui adult. compasiune şi capacitatea de a-şi controla sentimentele în acel moment din viaţa lor. medicilor.nu au suferit pierderi în familie şi nu le este cunoscută suferinţa în urma unei asemenea pierderi. psihologilor şi ale părinţilor ce au suferit pierderi asemănătoare. amprente. Fiecare părinte suferă în mod diferit. Respectaţi drepturile Părintelui: 3 Să-şi vadă. îmbrăcat. moaşelor. Oferiţi servicii interdisciplinare familiilor care au suferit o pierdere cu implicarea consilierilor spirituali. reprezentanţii unităţilor de medici legişti. atingă. Mai mult. Asistenţa în caz de situaţii particulare (pierdere şi durere) trebuie să se bazeze pe următoarele principii: 1. asistenţilor sociali. Dacă este necesar. protocoalele şi sistemele de convingere pot fi de ajutor. 2. de nici un ajutor sau pozitiv dureroase pentru familii în momentul când ei au cea mai mare nevoie de înţelegere. fotografii. haine. ca de exemplu reprezentanţii serviciilor funerare.

5. rudele părinţilor pot fi de ajutor anume în acest caz. aceasta le pot oferi posibilitatea să facă ceva util în momentul când familia se simte lipsită de ajutor. comportamentele şi reacţiile individuale Să fie trataţi cu demnitate şi respect Să beneficieze de susţinerea familiei şi / sau a prietenilor în orice moment. înregistrarea naşterii) Să primească memento-urile copilului (de exemplu amprentele de la picior. Oferiţi părinţilor informaţii în ceea ce priveşte incinerarea. înmormântarea sau alte opţiuni funerare. la oficiul specializat de asistenţă medicală primară şi/sau acasă) prin telefon sau la domiciliu Să aibă posibilitatea de a evalua practica comunităţii şi spitalului lor . Oferiţi părinţilor amintiri. Acestea trebuie oferite părinţilor în momentul decesului pruncului sau mai târziu. Exemple de posibile amintiri sunt 121 . Ţineţi cont de faptul că nu ar fi indicat ca mama să locuiască în aceeaşi cameră cu o altă mamă cu copil. senzitiv şi receptiv la alegerile. Ei pot cere asistenţă pentru a lua decizii şi pentru a completa documentele necesare. 4.• - informaţia legală necesară ( de exemplu timpul înmormântării. inclusiv suvenire. fotografii. să fie informat şi să înţeleagă sentimentele şi emoţiile generate de pierderea suferită Să înţeleagă opţiunile de viitor în ceea ce priveşte autopsia şi recomandările în probleme de genetică Să fie informat despre grupurile de suport pentru părinţi Să primească asistenţă şi în continuare (la spital. Este important de a încuraja părinţii să se implice în pregătirile pentru înmormântare şi de asemenea de a oferi ajutor în a face aranjamentele necesare. în memoria pruncului. incinerare sau alt serviciu funerar dorit Să fie auziţi şi ascultaţi de profesionişti în domeniu fără a fi judecaţi sau prejudiciaţi Să dispună de personal medical înţelegător. dacă părintele doreşte Să solicite susţinere culturală sau religioasă în alegerea sa şi să fie tratat cu sensibilitate religioasă şi culturală Să fie conştient de procesul de suferinţă – să aibă posibilitatea să sufere deschis sau în sine. de asemenea în ceea ce priveşte autopsia şi documentele legale necesare. certificatul de naştere) Să le fie recunoscută viaţa şi moartea copilului lor – ca membru al familiei lor Să aibă dreptul de a alege oricare mod de înmormântare.

notiţe speciale pentru familie Certificatul de deces şi o copie Rezultatele autopsiei Certificatul de naştere (eliberat de către instituţia respectivă) Memento-uri de la „ceremonia de numire” (lumânări. Părinţii vor avea nevoie de cât mai multă informaţie în ceea ce priveşte starea pruncului. 6. şi copiilor care au suferit complicaţii. Pe lângă bucuria de a fi născut un copil şi fericirea de a ura bun venit unui nou membru al familiei. îmbrăcămintea în care a decedat copilul precum şi altă îmbrăcăminte Poezii. spuneţi-le că ele vor fi plasate în registrele spitalului pentru a fi ridicate în viitor. Buclă din părul pruncului. aceşti părinţi au un sentiment de pierdere: copilul nu corespunde aşteptărilor lor. Personalul spitalului trebuie să pregătească materialul de susţinere adecvat. hainele de botez. 122 . Fotografii ale pruncului împreună cu părinţii şi alţi apropiaţi care sunt prezenţi (dacă părinţii doresc aceasta) Amprente ale picioarelor şi mâinilor pe o fişă. certificat) Oricare alte lucruri speciale pe care familia ar dori să le păstreze. data decesului şi greutatea. data naşterii. Fotografii de la examenul cu ultrasunet. plapuma. Dacă părinţii refuză să ia fotografiile.enumerate în Tabelul 1. Consideraţi necesităţile speciale pentru părinţii copiilor născuţi prematur sau cu o anomalie congenitală. la dorinţa părinţilor. În cele din urmă părinţii pot beneficia de susţinerea altor părinţi care au copii cu aceleaşi anomalii. Fotografii ale pruncului. Unii părinţi vor cere fotografii ale pruncului îmbrăcat sau dezbrăcat. Tabelul 1 Amintirile: Brăţara de identificare Fotografii ale patului pentru copil cu numele pruncului. Ruletă Căciuliţa şi pantofiorii.

. BIBLIOGRAFIE: 123 . dacă consilierul nu oferă încredere. Consilierul – cea mai relevantă resursă. clientul nu va putea vorbi. Prezentaţi un caz din experienţa şi modul în care aţi ajutat o persoană să depăşească durerea şi pierdera. clientul se va simţi frustrat. mamei. 7. Elaboraţi portretul mamei cu risc de abandon al copilului. clientul îl va manipula” Explicaţi care este rolul asistentului sociali în consilierea mamei în dificultate. dacă consilierul nu-i acordă suficient timp şi atenţie. Dacă consilierul nu poate asculta. Evidenţiaţi posibilele greşeli care pot apărea în procesul de consiliere a gravidei. 5.Aplicaţii practice: Analizaţi afirmaţia . clientul nu i se va acă destăinui. dacă consilierul va cădea în capcane. Studiu individual 6. familiei. Argumentaţi semnificaţia activităţii asistentului social în instituţiile perinatologice.

12.. Editura Ceres. Holdevici I. Friptu V. Polirom. Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale. 6.. 3. 2005. “Elemente de psihologie a cuplului” Bucureşti 1994. . Семейные конфликты. 2002. ş. Bucureşri. 2006. Capitolul 17. Acordarea asistenţei medicale mamei şi nounăscutului în primele 9 luni ale anului 2005. Санкт-Петербург.. Carauş Tatiana. Триада-х . Tu şi corpul tău pentru un nou secol (trad. Editura Didactică şi pedagogică. Столина В.Семья в психологической консультации” Москва “Педагогика” 1989. 14. 167 pag. Chişinău. 8. Colectivul de autori: Stratulat P. 1998.a Ediţia a doua. Sociologia educaţiei familiale. 13. Chişinău. Руководство по безопасному материнству.. 10. 124 .. 9. Cum să facem faţă depresiei. 2000б 356 p. “Incursiune în psihosociologie şi psihosexologia familiei” Bucureşti 1998.Buletin de Perinatologie.. Iaşi. Bucureşti. Stănciulescu E. Pierderile perinatale. Curteanu Ala. С-П.. 1997. 1998. Ciupercă C. The Boston Women`s Health Book Collective. 4. Gungi Gh. Практика решения. 2002. 1993 5. Holdevici I. Vasilescu I.Bibliografie 1. 2000. Москва. Ключников С. Ottawa. Litera. din l. Elemente de psihoterapie Editura ALL. Volumul 1: Strategii educative ale familiilor contemporane” Iaşi 1997. Stratulat P. Mitrofan I. 7. 219 pag. А. Bucureşti.N 4. Mitrofan I.. Enăchescu C. 15. Tratat de psihoanaliză şi psihoterapie. Principiile practicii perinatale. P 3-7.A. 155 стр. R. Psihoterapia-un tratament fără medicamente. engleză). 335 pag. Болдалева. 2. 11.В. Note I. Руководство по эффективной помощи при беременности и родах. 274 pag. Mitrofan N.

2 Strategii de încurajare a ataşamentului în instituţiile perinatologice. Obiective: La nivel de cunoaştere: să identifice posibilităţile de încurajare a ataşamentului în relaţia mamă-copil. Asistenţa mamei /cuplului în baza aplicării Teoriei Ataşamentului 6. ataşament sigur. Să construiască relaţii pozitive cu mamele şi colaboratorii instituţiilor perinatale. Concepte –cheie: ataşament. La nivel de integrare: 6. Să-şi manifeste abilităţi de a lucru eficient în echipa multidisciplinară pentru prevenirea abandonului copilului. să realizeze discuţii cu cuplul în pregătirea pentru rolul de părinte. 1 Conceptul Teoriei Ataşamentului în practica asistenţei sociale 6.1 Conceptul Teoriei Ataşamentului. încurajarea ataşamentului. să evalueze adaptarea mamei la noul său statut. să proiecteze acţiuni menite să fortifice dezvoltarea ataşamentului la vârstele timpurii. să înţeleagă semnificaţia teoriei ataşamentului în practica asistenţei sociale din instituţiile perinatale. 125 . La nivel de aplicare: să explice importanţa ataşamentului în dezvoltarea copilului. să identifice şi să contribuie la soluţionarea problemelor psiho-sociale în sarcină.Tema 6. ataşament nesigur.

cu părinţii. Ce impact are asupra personalităţii copilului relaţia lui cu părinţii? Care este raportul dintre calitatea acestei relaţii şi succesele – insuccesele copilului? 2. Bowlby şi Ainsworth au promovat cercetări de laborator pentru a evalua ataşamentul bazat pe securitate al unui copil. bunicii. Această teorie ştiinţifică are menirea de a ajuta la înţelegerea corectă a procesului de dezvoltare psihosocială normală a personalităţii. chiar şi în condiţii care par a fi ameninţătoare pentru copil. vecinii etc. ce vor fi depozitate ca scheme mintale şi vor produce aşteptările vizavi de comportamentul celorlalţi faţă de propria persoană. îndeosebi. în felul acesta copilul regăsindu-se în mintea părinţilor. 126 .Strange Situation” ..) şi rolul fundamental.şi-au pierdut părinţii”? 3. de la vîrsta de 12-18 luni. şi a copiilor. Ea se referă la capacitatea celor care îngrijesc copilul de a înţelege starea psihică subiectivă în care se află. Ce consecinţe determină evoluţia afectivă a copilului: a) lipsa îndelungată sau definitivă a părinţilor.situaţia străină şi presupune expunerea copilului la un stres progresiv pentru a studia reacţiile sale emoţionale. Ce se întîmplă cu copiii care . în special.căminului familial” de origine. El studia asemenea cazuri dintr-o dublă perspectivă: a) a prezentului (efectele imediate ale “pierderii” părinţilor sau familiei) şi b) a viitorului (efectele de lungă durată care se manifestă deja în viaţa de adult). b) lipsa familiei sau a . de soarta copiilor “rămaşi pe drumuri” după al doilea război mondial. Procedeul se numeşte . Aceasta înseamnă că tipul de relaţie care se stabileşte între părinte şi copil duce la dezvoltarea unor modele interne ale relaţiilor cu ceilalţi. în această privinţă. al imaginii pe care şi-o fac copiii despre aceste persoane. putând internaliza reprezentarea acestora. cele “locale”) au lăsat “în afara familiei” milioane de copii.. Trei întrebări-ipoteze ne pot ajuta să analizăm aspectul socio-afectiv: 1.Teoria ataşamentului îşi găseşte rădăcinile în scrierile lui John Bowlby. în 1973. Ceva mai tîrziu. Unul dintre cercetătorii englezi care “au deschis calea” spre analiza profundă a acestui domeniu a fost John Bowlby preocupat.. Evenimentele tragice din istoria omenirii sau a unei singure ţări (războaiele mondiale. dar şi modul de relaţionare cu persoana de referinţă. în general. Cercetările lui Bowlby au pus în lumină nevoia puternică a oricărui copil pentru stabilirea unor legături profunde de ataşament cu persoanele adulte (în primul rînd.

Doyle şi Markiewicz.). În ceea ce priveşte dezvoltarea de noi relaţii de ataşament în perioada adolescenţei. dar calitatea legăturilor de ataşament rămîne să fie relativ stabilă. Aceste concluzii indică că menţinerea apropierii fizice a părinţilor şi nevoia de protecţie în situaţii ameninţătoare sunt mai puţin esenţiale pentru adolescenţi datorită capacităţilor lor mintale şi fizice (de exemplu. gradul cu care adolescenţii caută apropierea persoanei principale de ataşament în situaţii de stres scade. Există un consens asupra faptului că un ataşament precar este un factor care riscă să provoace probleme ulterioare. Pierderea acestei relaţii (a celor apropiaţi) este. Este recunoscut faptul că frecvenţa şi intensitatea unor comportamente de ataşament scad cu vîrsta. 1999). 1991). chiar tragică şi generează efecte dezastruoase asupra “legăturilor de ataşament”. În ultima fază a adolescenţei s-au observat modele de ataşament asemănătoare modelelor de ataşament din copilărie. Cele mai recente descoperiri în cercetările asupra ataşamentului se concentrează asupra ataşamentului în timpul perioadei de tranziţie de la copilărie la vîrsta adultă. adică în timpul adolescenţei. Deşi rezultatele unor cercetări arată că ataşamentul profund al copilului faţă de părinţi scade odată cu maturizarea. alte studii mai recente arată că doar anumite componente ale relaţiei de ataşament se schimbă iar altele rămân stabile. Au fost utilizate diverse metode pentru a evalua modelele de ataşament din adolescenţă. printre care: observarea de secvenţe de interacţiuni părinţi-adolescenţi. 127 .. Totodată. cea mai puternică şi cea mai înţeleaptă. au mecanisme de adaptare mai complexe decât copiii mici). dezvoltarea de noi relaţii intime/ataşamente ale adolescentului (cu prietenii. este acceptat faptul că această etapă de dezvoltare cuprinde tranziţia de la concentrarea pe părinţi ca persoane de ataşament. foarte dureroasă. spre dezvoltarea ulterioară a unei game largi de relaţii de ataşament (cu prieteni şi parteneri romantici. de regulă.transferuri” de la o instituţie sau de la o familie la alta. disponibilitatea persoanei de ataşament (credinţa că persoana de ataşament este deschisă spre comunicare şi receptivă la nevoile sale) rămîne importantă. Asemenea efecte sunt cu atât mai puternice cu cît persoana ataşantă este percepută sau imaginată de către persoana ataşată ca fiind cea mai bună. Astfel. (Papini. În ceea ce priveşte dezvoltarea ataşamentului la adolescenţi trebuie să se ţină seama de cîteva aspecte elementare: natura schimbărilor în relaţia copii-părinţi şi influenţa acestora asupra ataşamentului. etc. fiind orientată în mod natural spre relaţii de afecţiune cu semenii din imediata apropiere. La orice vârstă o fiinţă umană este atrasă de alte fiinţe umane. dar nu şi perceperea disponibilităţii persoanei de ataşament (Lieberman. Roggman şi Anderson. cu un partener romantic) şi influenţa acestor legături noi asupra relaţiei cu părinţii.c) repetatele .

În mod normal. Ori de câte ori copilul se simte ameninţat. ataşamentul se exprimă prin semne cît mai clare (pentru eventualul receptor. Howe – sunt programaţi biologic să devină ataşaţi unul de celălalt. cu atât baza afectivă este mai sigură. Teama de necunoscut şi orice altă ameninţare îl apropie pe copil de bază. h) să dezvolte relaţii viitoare. atinge apogeul în anumite condiţii ale copilăriei. ataşamentul trebuie să “reziste” sub o anumită formă toată viaţa. iar libertatea de mişcare şi spaţiul social al copilului este mai mare. fuga din faţa “noului venit” – copilul se ascunde pentru a nu fi luat sau “îndepărtat” de baza afectivă. dar manifestările cele mai clare şi definitorii ale acesteia se observă din timpul copilăriei. etc. se poate deteriora sub incidenţa unor factori. protestul. e) să devină încrezător în sine. calitatea şi “semnele” de manifestare şi treptat scade în intensitate. d) să dezvolte interesul de cooperare cu ceilalţi oameni. adică pentru adultul ataşant). Pe măsură ce copilul îşi formează “conştiinţa de sine” şi aspiră spre individualitate. De fapt. Cu cît ataşamentul este mai puternic. dezinteresată şi aproape inconştientă a unei persoane faţă de o altă persoană. Ataşament înseamnă apropierea preferenţială. să iasă în afara mediului 128 . adesea ambivalente. de a nu fi abandonat sau lăsat cu străinii. c) să dezvolte o conştiinţă de sine adecvată. ataşamentul îşi modifică semnificativ natura. se formează. părinţii şi copilul – afirmă D. ajutându-l pe acesta din urmă: a) să atingă întregul său potenţial.Starea de ataşament vizează de fapt toate vârstele. Asemenea “semne” ale ataşamentului se întâlnesc în forma lor naturală numai la copii. destul de stabilă. chemarea. g) să biruie teama şi neliniştea. f) să facă faţă stresului şi frustrării. el revine la bază. în timp ce sentimentul de siguranţă (încredere în persoana care îl protejează şi creează premise pentru formarea ataşamentului) îl încurajează să se îndepărteze. cum ar fi: plînsul. slăbeşte şi chiar dispare atunci când persoana ataşată dispare. se “maturizează”. În funcţie de starea în care se află copilul. să rişte. Ataşamentul are caracter dinamic. i) să reducă gelozia etc. vulnerabilă în raport cu factorii sau agenţii externi sau interni. b) să gândească logic. adică apare. dar poate face acest lucru numai dacă are deja o bază afectivă adecvată. curajul copilului creşte. Relaţiile de ataşament au misiunea de a proteja persoana mai slabă.

indiferenţă. copii au curajul să exploreze mediul pornind de la această bază securizantă. Noutatea prezintă o mare atracţie pentru copilul dezvoltat normal. în baza studiului menţionat mai sus. nu are probleme cînd e părăsit de persoana familială). pentru a-i asigura liniştea şi a-i îndepărta stresul. abuzaţi fizic. evitativ – se manifestă la 20% dintre copii: explorare independentă a mediului (se rupe uşor de părinte. chiar în condiţii de stres. puternici în faţa încercărilor. Teoria ataşamentului a influenţat semnificativ atât practica în domeniul protecţiei şi asistenţei sociale. incapabili să cunoască sau să exploreze lumea. caracteristica mai ales pentru copiii maltrataţi. lipsa unei relaţii cu adultul. în reacţii. copilul îl evită sau îl ignoră). securizant – manifestat la majoritatea copiilor: considerarea adultului ca bază de explorare a mediului. copiii crescuţi fără dragoste şi fără apropiere sufletească din partea familiei (lipsiţi de ataşament afectiv normal) sunt. Dimpotrivă. Ataşament anxios. stările de anxietate care pot împiedica vindecarea. pasivi. dar când acesta caută contactul este “pedepsit” pentru faptul că l-a părăsit pe copil). 129 . competenţi în obligaţiile profesionale. a căror apatie este explicată de comportamentul inconsecvent şi nemotivat al adulţilor. rezistent: explorare redusă a mediului şi teama de obiecte sau situaţii noi – dificultatea restabilirii interacţiunii cu adultul când acesta se întoarce (nu-l ignoră. este tot mai clară necesitatea internării mamei cu copilul bolnav. depresie. se ataşează de străini. evitare activă (când adultul se întoarce. cît şi politicile sociale vis-a-vis de instituţiile specializate. În condiţiile existenţei unui ataşament puternic se formează oameni stabili din punct de vedere psiho-emoţional. îşi vor cheltui energia emoţională în căutarea siguranţei afective. apatie. indiferenţi. unde se pot întoarce dacă se întâmplă ceva rău. Ataşament anxios. căutarea interacţiunii cu adultul (persoana de referinţă) când acesta se întoarce în cameră. Bowlby şi Ainsworth. Tipuri de ataşamente. Studiile mai recente (Main si Solomon. de regulă. 1986) au introdus a patra categorie de ataşament: Ataşamentul dezorganizat (dezorientat): derutare extremă în faţa situaţiei. au identificat trei categorii de ataşament (Benga 2003): Ataşament sigur. uimire în mişcări. De exemplu.obişnuit pentru a explora lumea.

h) în fine. Copilul şovăie în explorarea lumii din jur. cînd copilul simte protecţie asigurată de dragostea permanentă a părinţilor. la intrarea şi ieşirea unei persoane străine. în funcţie de natura şi gradul de constituire a legăturilor de ataşament: 1) sigure. incert al părinţilor faţă de propriii copii. Sunt o serie de indicatori în acest context care arată dacă este un 130 . f) văzînd că nu este ajutat cînd are nevoie. g) văzînd că nu este apreciat. e) copilul se simte părăsit. pentru că lumea îţi este ostilă. cînd copilul nu este sigur de sentimentele părinţilor. copilul se aşteaptă să fie respins sau ignorat de persoanele ataşante. 2) nesigure sau anxioase. chiar şi în el însuşi. dragoste care îndepărtează orice stres. situaţie cauzată de comportamentul ambivalent. adică “fără valoare şi interes” pentru propriii lui părinţi. manifestîndu-se în realitate ca “ataşament fals”. b) părinţii par să fie indiferenţi. d) atitudinile şi comportamentele părinţilor i se par copilului imprevizibile. perturbante sau îngrijorătoare. Acesta urmăreşte interacţiunea dintre copil şi părinte. de protecţia de care are nevoie. 3) foarte nesigure sau ambivalente. datorită lipsei unei relaţii normale între părinţi şi copii şi. c) atunci cînd va semnala dorinţa de atenţie sau nevoia de ajutor. îndeosebi. Ataşamentul de acest tip are consecinţe negative.Mai este cunoscută şi o altă clasificare a tipurilor de ataşamente. A fost dezvoltat un sistem foarte eficient de evaluare a ataşamentului. copilul pierde încrederea în ceea ce face. modul de reacţie la intrarea şi ieşirea părintelui. Evaluarea ataşamentului: indicatori de verificare. întrucît: a) copilul nu este sigur de sentimentele şi dragostea părinţilor şi. că “succesele” lui nu interesează pe nimeni. deci. neiubit. de dragoste părintească (primul an de viaţă care este anul formării ataşamentului faţă de adulţii cei mai apropiaţi). contradictoriu. dezvoltă curajul de a explora lumea. ajunge la concluzia că trebuie să te descurci singur şi că singura cale de a evita durerea este să nu iubeşti. copilul pierde încrederea în “ceilalţi”. lipsei totale de afectivitate. neîncurajat.

2. când acesta este bolnav fizic. Strategii de încurajare a ataşamentului în instituţiile perinatologice Asistentul social va recomanda un şir de strategii de încurajare a ataşamentelor în perioada pre şi postnatală: • • • • Comunicaţi cu copilul. cînd vorbeşte cu sau despre copil? Se angajează în contact vizual cu copilul? Manifestă interes şi încurajează dezvoltarea potrivită vîrstei? Reacţionează la replicile copilului? Demonstrează abilitatea de a calma copilul? Primeşte plăcere de la contactul fizic cu copilul? Iniţiază interacţiuni pozitive cu copilul? Identifică calităţi pozitive la copil? 6. precum şi motivul pentru care acel ataşament nu este securizant. Zâmbiţi şi manifestaţi gânduri pozitive. Indicatori de verificare: la ce trebuie să atragem atenţia în timpul evaluării ataşamentului: din momentul naşterii pînă la vîrsta de un an: Copilul… Pare atent? Reacţionează la oameni? Manifestă interes în faţa umană? Urmăreşte cu ochii? Vocalizează frecvent? Are dezvoltarea motorie adecvată? Are plăcere de la contactul fizic apropiat? Semnalizează disconfort? Pare să se adapteze uşor? Manifestă disconfort normal sau excesiv? Pare comunicabil sau pasiv şi retras? Are tonus muscular bun? Părintele… Reacţionează la vocalizările copilului? Îşi schimbă tonalitatea vocii. 131 . Reacţionaţi la copil. Însoţiţi copilul la medic.ataşament securizant sau insecurizant.

• • Ajutaţi copilul să-şi exprime şi să se descurce cu sentimentele proprii de furie şi Împărtăşiţi bucuria extremă a copilului pentru realizările sale. plimbări în pădure sau schi.• frustrare. 132 . Efectuând activităţi comune: la circ. spectacole etc. Ajutând copilul să înţeleagă glumele sau zicalele utilizate în familie. Mergând împreună la cumpărături pentru haine/jucării. Spunând „Te iubesc”. Încurajând copilul să exerseze spunând părinţilor „mama” sau „tata” (în familia Manifestând iniţiative de afecţiune: îmbrăţişări. atunci când acesta are nevoie. Susţinând activităţile la aer liber ale copilului. Comunicând despre membrii familiei extinse.. • • Ajutând copilul să corespundă aşteptărilor celuilalt părinte. Citind pentru copil. apropiere fizică. Participând la jocurile copilului. Ajutaţi copilul să se descurce cu sentimentele sale în cazul transferului în altă instituţie de învăţământ sau loc de trai. Ajutaţi copilul să se descurce cu sentimente ambivalente vis-a-vis de familia sa asistenţilor parentalii profesionişti). săruturi. Interacţiunile pozitive sunt foarte esenţiale în relaţia cu copilul (atât în familia biologică cît şi în familia substitutivă). Ajutând copilul la temele pentru acasă.. cu folosirea pozelor şi discuţiilor. care simte durere. • Atârnând o poză a copilului pe perete. • Susţineţi copilul. Acestea pot fi manifestate: • • • • • • • • • • • • etc. Invitând copilul să participe la activităţile familiei: fotbal. • biologică. Invitând copilul să pregătească bucate.

• • • •

Implicând copilul în reuniunile familiale sau alte activităţi similare; Implicând copilul în vizitarea buneilor, rudelor; Implicând copilul în tradiţiile familiei; Realizând ceremonii religioase sau de alt fel pentru a implica copilul în activităţile

familiei; • Cumpărând hăinuţe noi, aceasta fiind o modalitate de a cunoaşte mărimile copilului,

preferinţele în ceea ce priveşte culorile, stilul, etc. Cerinţele principale, care trebuie să fie respectate de către asistenţii sociali, care lucrează în centrele perinatologice, ţin de înţelegerea procesului de creare a legăturilor de ataşament şi a consecinţelor lui. Asistenţii sociali sunt datori să efectueze o analiză minuţioasă pentru fiecare situaţie în parte şi să-şi pună obiective reale. Ei vor trebui să confrunte nu numai experienţa lor proprie, dar şi sistemul lor de valori şi atitudini. Intervenţia trebuie să fie făcută numai în baza înţelegerii clare a necesităţilor copilului şi unei deschideri faţă de modul de satisfacere a acestor necesităţi. Asistentul social care activează în instituţiile perinatologice va ţine cont de faptul că o serie de studii pun în evidenţă schimbări importante la nivelul reprezentărilor sociale cu privire la copil. Mamele şi taţii contemporani pot dezvolta reprezentări diferite despre actualii sau viitorii copii. Astfel, analizând conţinutul corespondenţei amoroase premaritale, al unor istorii ale vieţii şi autobiografii care, împreună, acoperă durata unui secol (1880-1990), G. Houle şi R. Hurtubise arată că proiectul de căsătorie implică o atitudine exprimată din ce în ce mai explicit mai întâi faţă de naşterea, iar apoi faţă de creşterea şi educaţia copiilor. Reprezentările parentale despre copii sunt ambivalente, aceştia din urmă fiind priviţi ca sursă de profituri materiale şi simbolice pentru părinţii lor: 1. copiii pot fi utilizaţi ca forţă de muncă suplimentară şi practic neremunerată.; 2. reprezintă un suport în situaţii critice (boală, bătrîneţe); 3. asigură perpetuarea personală şi familială (asigurând descendenţa, părinţii î-şi prelungesc viaţa în copii); 4. copiii dau sentimentul împlinirii profesionale (în special femeilor care sunt socializate astfel şi bărbaţilor al căror statut socio-profesional scăzut nu le permite un alt tip de realizare); 5. oferă plăcere, afecţiune, sentimentul apartenenţei (pentru bărbaţii cărora modelul masculin interiorizat în procesul de socializare le interzice manifestarea sentimentelor faţă de adulţi, copilul reprezintă posibilitatea legitimă de „descărcare” afectivă);

133

6. oferă posibilitatea de manifestare a unor calităţi morale (altruism, spirit de sacrificiu) şi a sentimentelor religioase(concepţia şi naşterea copiilor este, pentru orice bun creştin, o datorie sacră). Asistenţii sociali, medicii pediatri, medicii de familie, nursele comunitare şi sociale au datoria profesională de a populariza în rândul pacienţilor cunoştinţele actuale privind importanţa şi complexitatea interacţiunii părinţi-copii şi rolul central al familiei ca mediu optim pentru creşterea, dezvoltarea şi educarea tinerei generaţii. Dacă ar fi să vorbim despre transformările contemporane ale raporturilor părinţi-copii, sociologii consideră că este vorba mai degrabă despre o psihologizare a raporturilor familiale decât despre o sentimentalizare: părinţii contemporani, în special cei aparţinând categoriilor mijlocii şi superioare, se implică intelectual şi emoţional în creşterea şi educarea copiilor mai mult decât au făcut-o predecesorii lor, dar dimensiunea instrumentală/statutară nu este exclusă; copilul continuă să răspundă unor interese practice ale părinţilor şi îşi conservă poziţia în sistemul familial. În opinia unor autori, evoluţiile contemporane ale raporturilor intrafamiliale se definesc prin sentimentalizarea instrumentalului şi instrumentalizarea afectivului. Asistentul social din instituţiile perinatologice va ţine cont şi de rezultatele ştiinţifice care denotă că copilul se dezvoltă din dragostea părinţilor, de la ovulul din pântecul mamei şi astfel se naşte; 99,999% din fiinţa sa o capătă din oasele, sângele şi carnea mamei, care s-a combinat cu 0,001% din sperma tatălui. Iată de ce mama este considerată ca fiinţa care este situată pe primul loc atât în procesul de procreare a copilului cît şi în procesul de educare a acestuia. Tendinţele asistentului social de a dezvolta ataşamentul în cadrul cuplului ,,mamă-copil” sunt influenţate de personalitatea mamei. Dacă ar fi să evidenţiem rolul matern odată cu dezvoltarea tehnologiei, a fi mamă înseamnă mult mai mult: a) b) mamă socială, biologică (cea tradiţională); mama socială, dar nu biologică (adoptivă, vitregă); c) d) e) f) mamă biologică, dar nu socială (mamă naturală care a renunţat la copilul său sau căreia i-a fost luat copilul); mamă din punct de vedere genetic (donatoare); mamă purtătoare; mamă din punct de vedere genetic şi social, dar nu purtătoare. În afara primelor trei tipuri des întâlnite celelalte reprezintă într-adevăr forme noi ele având serioase implicaţii în structura familiei. De pildă, există deja situaţii în care o femeie dă naştere unui copil, cu care nu e relaţionată genetic, fapt ce părea imposibil în trecut. Sunt fenomene carei afectează mult pe cei direct implicaţi şi pe cei din jurul lor.

134

Mama este pentru copil primul intermediar al celui din urmă cu lumea, şi de aceea nu ne poate fi deloc indiferent dacă această primă legătură a sa cu viaţa este plăcută sau neplăcută, dacă ea răspunde sau nu primelor sale necesităţi afective. copilul vede şi înţelege lumea aşa cum o vede, o înţelege şi o exprimă mama. Optimismul ei este şi optimismul său; prin mamă copilul ia contact cu viaţa şi prima voinţă cu care se confruntă. Pentru a-şi asigura dragostea ei, el trebuie să-şi impună anumite limite să înveţe să renunţe, aşa cum mai târziu va fi obligat să-şi impună limite în raporturile sociale. în relaţiile cu mama copilul cunoaşte primele relaţii umane; primul model uman pe care îl urmează, primul dascăl de la care învaţă este mama. Asistentul social îşi va proiecta activitatea pornind de la faptul că fiecare mama îşi îndeplineşte rolul în raport cu posibilităţile sale afective. Competenţa educativă a mamei nu este determinată nici de situaţia ei materială şi culturală, nici de timp: este determinată în primul rând de capacitatea ei de a iubi şi, mai ales, de dorinţa ei de a se perfecta, de a se ridica la înălţimea acestui rol. Mama îl pregăteşte treptat pe copil pentru marea confruntare cu viaţa. În procesul greu şi de lungă durată al creşterii şi integrării sociale a omului mama are un rol inegalabil, rol pentru îndeplinirea căruia femeie trebuie pregătită. Ar fi absurd să nu recunoaştem că asigurarea creşterii natalităţii şi aceea a calităţii produşilor ei depinde în mare măsură de gradul de cultură, de pregătirea psihologică şi pedagogică a femeii. Dorinţa de a avea copii sau motivaţia de a deveni părinţi apare la un moment dat în evoluţia cuplurilor stabile. Pentru a duce la îndeplinire aceasta sunt necesare însă ajustări economice, sociale şi psihologice ale familiei. Mama reprezintă centrul experienţelor copilului pe plan fiziologic, psihologic, afectiv şi intelectual. Ea reprezintă sursa esenţială a întregii lui dezvoltări mentale, precum şi sursa de stimuli emoţional-afectivi orientaţi către acesta. Pentru copil mama reprezintă primul contact cu semenii. Relaţia dintre mamă şi copil se realizează prin voce, hrană, miros, mişcare vedere, sentimentul de securitate, satisfacţie, joc etc. Atitudinile materne nocive pot declanşa apariţia unei largi game de boli la copil pe plan somatic, psihic sau psihosomatic. Astfel, psihanaliza a stabilit o corespondenţă între atitudinile materne nocive şi bolile copilului, după cum se poate vedea mai jos (G. Masuco): Atitudini materne nocive Respingere pasivă Respingere activă Solicitudine anxioasă exagerată Angoasă mascând ostilitatea Oscilaţii între răsfăţ şi ostilitate Bolile copilului Coma nou-născutului Vomismele şi boli respiratorii Colici digestive Eczeme Hipermibilitate (balansare)
135

nu numai o sursă de stimuli cu efect pozitiv. are un efect mult mai direct. căruia îi răneşte orgoliul indicându-i un sentiment de inferioritate. b) mama abuzivă este tipul care nu poate desprinde dragostea maternă de propria sa persoană. Uneori copilul este investit în rolul de a menţine coeziunea familiei. c) mama nesecurizată este cea care priveşte copilul ca pe un mijloc. Efectele negative ale modelului matern se vor manifesta mai târziu în comportamentul şi atitudinile copilului. vegetativă şi somatică. Din punct de vedere psiho-emoţional există mai multe tipuri de mamă. acesta prevalând asupra aspectelor emoţional-afective. asupra căreia nu se cade să intervenim prin decizii conştiente. agresivă uneori faţă de infirm. caracter imperios. mai important şi imediat asupra dezvoltării copilului. corectitudine. Dezvoltarea ataşamentului derivă din sentimentul matern care cunoaşte o triplă motivaţie şi anume: Motivaţia biologică a sentimentului matern are la bază instinctul de reproducere (perpetuarea speciei). în modelul personalităţii acestuia. Sarcina şi ducerea ei la termen este de obicei o „afacere” de familie. vigilent. Se poate vorbi de instinct matern foarte precoce pe scară animală. Efectele negative ale modelului matern se manifestă precoce. grijă pentru echilibrul alimentar şi igienic. În cultura noastră sarcina este considerată o condiţie normală. arhaism al comportamentului afectiv. în special în sfera emoţional-afectivă. şi nu ca pe un scop. Se pare că în sensul acesta mama. din punct de vedere psihanalitic. scrupuloasă. În momentul în care a ajuns matur şi nu mai există pericolul 136 . Naşterea este un eveniment de familie şi nu un eveniment medical sau chirurgical chiar dacă are loc în spital. Se pot distinge următoarele tipuri: a) mama captivă este caracterizată prin egoism. Alteori este privit ca o datorie a familiei. ci şi o sursă de frustrări şi carenţe cu efect negativ. dar se ştie că la fiinţele inferioare protecţia maternă durează numai atât timp cît micul animal necesită ajutor pentru hrană şi supravieţuire. d) mama intelectuală se caracterizează prin ordine. în raport cu tatăl.Variaţii ciclice de dispoziţie Ostilitate conştient refulată Privare afectivă parţială Privare afectivă totală Jocul cu materii fecale Hipertimie agresivă Depresie Marasm Se poate vedea din cele de mai sus că o mamă reprezintă pentru copil. metodă. În aşteptarea copilului cuplul parental traversează o experienţă plăcută. e) mama copiilor infirmi este hipergrijulie. Unele cupluri percep apariţia copilului ca parte inevitabilă a vieţii. morbigenetic. Dorinţa de a deveni părinte este definită ca motivaţie şi ea variază considerabil de la cultură la cultură.

Mama este pregătită pentru rolul ei de îngrijire a copilului prin motivaţia socială. femeia capătă un ţel precis şi anume acela de a creşte şi proteja noua fiinţă. şi întreaga ei viaţă personală va fi marcată. dar ţine şi de cultivarea sentimentelor de afecţiune faţă de copil. 137 . dar şi o condiţie esenţială. Motivaţia socială nu este mai puţin importantă. concretizarea ideii de permanenţă. pentru că acest sentiment se spiritualizează prin educaţie. Deoarece instinctul reprezintă o mică parte din comportamentul care guvernează dragostea de mamă. până la sfârşit. iar afecţiunea faţă de copii este un proces dominant în psihicul femeii. pe care o transformă în mamă. instinctele omului sunt şterse şi reprimate de constrângeri ale vieţii sociale. Compararea socială nu este lipsită de importanţă. satisfacţia de a contribui la naşterea unui om care să devină util societăţii. Bucuria de aţi vedea prelungită viaţa într-o fiinţă nouă. astfel că acest comportament este mai degrabă învăţat decât moştenit biologic. Se ştie că frustrarea socială nu duce direct la moartea individului. dar poate realiza tulburări emoţionale grave. iată o parte din motivaţia socială a dragostei de mamă. Dragostea de mamă este pentru copil o sursă de securitate socială. bucuria de a asista la achiziţiile surprinzătoare ale copilului. Natalitatea unei societăţi este influenţată multifactorial. Nu doar statutul social al mamei este altul. De altfel. care transformă copilul într-o fiinţă socială. Se pot da numeroase exemple din biologie prin care se demonstrează că instinctul parental a fost mai puternic decât de cel de conservare sau în cazuri în care instinctul matern îl domină pe cel de hrănire (femela se sacrifică pe sine pentru a-şi hrăni puii). Copilul schimbă complet rolul şi statutul de până atunci al femeii. Dragostea faţă de copil este mai ales un produs al culturii şi nu al naturii. foştii pui se despart de părinţii lor şi îşi întemeiază familii proprii. care să realizeze ceea ce tu nu ai avut timp de a îndeplini în viaţă. Copilul reprezintă expresia supremă a autorealizării unei femei. educaţionale şi personale pentru constituirea parentală a sentimentului matern. Se ştie că dragostea pentru copii este o constantă a vieţii psihice feminine. există premize sociale.dispariţiei speciei. de acest eveniment. Interacţiunea mamă-copil începe foarte precoce (de la naştere) şi este considerată un exemplu de interacţiune socială. ci se schimbă şi auto-evaluarea. Motivaţia personală nu este lipsită de interes. dincolo de hotărârea existenţei personale. După naşterea copilului. prin compararea socială înţelegând compararea unei atitudini cu ceea ce este sau nu este acceptat faţă de standardele sociale ale culturii respective. care ne tulbură şi ne încântă. Sentimentul matern uman are o permanenţă de o viaţă.

cei care joacă acest rol pentru copiii. Explicaţi care este rolul asistentului social din instituţiile perinatologice în conlucrarea cu diferite categorii de taţi în vederea încurajării ataşamentului. educaţia şi cultura femeii. şi recunoscuţi de foarte multă vreme. b) tată social. cei vitregi. care depind mult de atitudinea societăţii faţă de acest deziderat. Influenţa culturii personale şi a celei sociale î-şi pune amprenta asupra calităţii dragostei de mamă. Necesităţile psihologice ale femeii-mamă exprimă modelul ei social şi cultural. emoţii. aceasta fiind situaţia în care se află taţii adoptivi. Din cele mai vechi timpuri se cunosc efectele corectoare ale maternităţii asupra temperamentului femeilor. de exemplu – sau cînd există relaţii intime între indivizi care s-au cunoscut ocazional. Aceasta pentru că expresia sentimentului de dragoste pentru copii are o importanţă componentă spirituală. În marea . este legată de reprezentări. Soţul unei femei înseninată artificial este o variantă modernă a tatălui adoptiv sau vitreg c) tată biologic. imagini.corespunde noţiunii tradiţionale de tată. Întreg sistemul educaţional şi de asistenţă socială trebuie să ţină seama de această realitate. idei. care derivă din disocierea între rolul parental masculin fizic şi cel social: a) tată social şi biologic . 138 . Asemenea lucruri se întâmplă mai ales în unele situaţii nefireşti – în războaie. acceptaţi.acesta are de asemenea o tradiţie îndelungată. dar nu social – acesta se împarte în două categorii: cel ce este conştient de calitatea sa de tată şi cel ce nu află niciodată aceasta. Motivaţia personală şi socială a dragostei de mamă este trezită şi satisfăcută de condiţii psiho-sociale. care nu sunt ai lor şi care sunt cunoscuţi.majoritate planificarea nu a fost planificată. dar nu biologic . acesta este tatăl biologic al copilului şi copilul îi poartă numele.Naşterea unui copil este un element psihofiziologic de echilibrare şi împlinire a personalităţii femeii. Aplicaţii practice: Analizaţi tipurile de taţi. Situaţiile în care acesta nu este conştient de rolul său sunt cele în care el nu cunoaşte absolut nimic despre naşterea ulterioară a copilului.

a Ediţia a doua. Evidenţiaţi eventualele greşeli care pot apărea în procesul de asistenţă perinatală a mamei cu risc de abandon a copilului. 2006. Mitrofan I. 11. Bucureşti 1989 2. 5.Studiu individual 9. 2002. “Семья в психологической консультации” Москва “Педагогика” 1989. Новосибирск. 4. 245 p. Friptu V. Григорьева Т. Болдалева А. Colectivul de autori: Stratulat P. Moscovici S. Гендерная психология. 10. Polirom. Descrieţi persoanele de care sunteţi ataşaţi.. BIBLIOGRAFIE: 1. Iliuţ P.“Sociologia educaţiei familiale. centrată pe încurajarea ataşamentului.. 318 с. 9. 3. Г. Mutaţii şi alternative” 1997 Bucureşti. Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale”. “Правда о женщинах” Минск 1996. 139 . Москва “ОЛМА – ПРЕСС.asistent social-mamă". 7. “Psihologia relaţiilor dintre sexe. 6. 8.В. Modelaţi o situaţie de simulare a relaţiei . Ciupercă C. Chişinău. Volumul 1: Strategii educative ale familiilor contemporane” Iaşi 1997. (coordonator) Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt.. Stănciulescu E. ş. 1998. Prezentaţi modurile în care BIBLIOGRAFIE: persoanele respective au încurajat dezvoltarea ataşamentului.. Берн Шон. Столина В. Iaşi. Виткин Дж. 1999. 120 с. 167 pag. Familia –cunoaştere şi asistenţă. Основы конструктивного общения: практикум.

• Acces la aplicarea metodelor noi de profilaxie. • Expertiza calităţii acţiunilor curative şi diagnostice. 4.ANEXE: 1. • Asistenţă medicală gratuită atât la etapa sectorului medical primar. diagnostic şi tratament. tratament şi recuperare. Drepturile şi responsabilităţile femeii în timpul sarcinii Ancheta socială a beneficiarului (parturientei. în momentul naşterii şi în perioada postnatală. • Participarea la luarea deciziilor în problemele privind maternitatea. 2. • Informaţie despre metodele de diagnostic. cât şi în clinica de staţionar conform volumului prevăzut de legislaţie. inclusiv prin intermediul avocatului său sau a unui alt reprezentant în scopul protecţiei intereselor sale. • Parteneriat la naştere în conformitate cu regulamentul în vigoare şi pregătirea respectivă a persoanei de susţinere. mamelor şi nou-născuţilor Anexa 1. lăuzei) Fişa de post a asistentului social din centrul perinatologic Tipurile şi dinamica indemnizaţiilor pentru familie şi copil în Republica Moldova. respectând regulamentul respectiv de activitate al instituţiei medicale. • Confidenţialitate. Drepturile gravidei Din momentul luării în evidenţa antenatală de către medicul de familie (medicul obstetrician. 140 . anii 2000-2010 5. • Contact cu rudele şi vizitatorii. în modul stabilit de legislaţie. • Acordarea ajutorului medical calificat în cazul stărilor de urgenţă în orice instituţie medicală de profil obstetrical. • Informaţie deplină referitor la starea sănătăţii. testate ştiinţific.. • Asistenţă juridică. 3. planificarea familiei etc. în modul stabilit de legislaţie. riscul potenţial şi eficienţa terapeutică a acestora. inclusiv: • Asistenţă medicală calificată în cadrul instituţiei medicale publice specializate teritoriale. • Opinie medicală alternativă şi primirea recomandărilor altor specialişti. la solicitarea sa ori a reprezentantului său legal (a rudei apropiate). pronosticul sarcinii şi al naşterii. moaşa) femeia gravidă beneficiază de drepturi. • Suport psiho-social pe durata sarcinii. Chestionat pentru identificarea problemelor psiho-sociale în timpul sarcinii 6. • Exprimare benevolă a consimţământului (refuzului) pentru intervenţie medicală sau cercetare biomedicală (studiu clinic). Cadrul sistematizat privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. întreruperea sarcinii nedorite.

• Colaborarea cu lucrătorii medicali oferind informaţii complete despre bolile suportate şi cele curente. • Participarea conştientă în luarea deciziilor împreună cu medicul curant privitor la conduita sarcinii. Responsabilităţile gravidei În timpul sarcinii femeia are şi unele responsabilităţi. În caz de lichidare a instituţiei. zilele de sărbătoare. • Refuzul deplasărilor. evitând acţiuni premeditate ce dăunează sănătăţii ei şi influenţează nefavorabil dezvoltarea fătului. • Respectarea minuţioasă a regulilor igienei personale şi a regimului alimentar recomandate de medic. • Informarea oportună a medicului curant sau a specialistului serviciului medical de urgenţă despre apariţia unor semne de pericol în sarcină sau de debut a naşterii. • Respectarea drepturilor şi demnităţii altor pacienţi. În cazul încălcării de către gravidă a regulilor de tratament şi de comportament în instituţia medico141 . inclusiv: • Adresarea oportună la medicul specialist (medicul de familie) în cazul stabilirii unor semne suspecte pentru sarcină. • Schimbarea serviciului în cazul condiţiilor nefavorabile de muncă din momentul stabilirii diagnosticului de sarcină (administraţia instituţiei este obligată să creeze condiţii de muncă adecvate fără factori nocivi). în mod obligatoriu. despre maladiile sale ce prezintă pericol social. despre care cunoaşte că ele suferă de o boală ce prezintă pericol social. la alt serviciu. a produselor farmaceutice şi substanţelor medicamentoase fără prescrierea şi acceptul medicului curant.• Angajarea la serviciu în instituţiile de stat. atât la etapa supravegherii de ambulatoriu. • Limitarea duratei zilei de muncă cu reducerea numărului orelor de program săptămânal sau lucru la domiciliu. • Excluderea utilizării în timpul sarcinii. • Un mod de viaţă sănătos. femeia va putea fi concediată numai după o angajare. • Menţinerea în serviciu pe durata sarcinii (gravida nu poate fi concediată). • Transferul în cadrul organizaţiei sau instituţiei unde activează la o muncă mai uşoară cu păstrarea salariului precedent. precum şi ale personalului medico-sanitar. • Respectarea recomandărilor medicului de familie şi a medicilor–specialişti în cadrul asistenţei medicale. • Respectarea măsurilor de precauţie în contactele cu alte persoane. cât şi în cadrul staţionarului obstetrical. în orele de repaus. • Frecventarea claselor de instruire antenatală pentru pregătirea către naştere . pericol pentru evoluţia fiziologică a sarcinii şi dezvoltarea normală a fătului. munca în timp de noapte sau în afara programului.

cuplurilor aflate în dificultate. 4.informarea cu privire la alternativele existente privind protecţia socială a mamei şi copilului. . . Specialistul se subordonează şefului secţiei.1. Anexa 2.crearea şi dezvoltarea unei reţele de instituţii şi organizaţii . În activitatea sa asistentul social se conduce de fişa de post şi alte documente instructiveducative. educaţional.susţinerea beneficiarilor în identificarea de resurse pentru depăşirea situaţiei de criză. mamelor. . Specialistul este angajat şi eliberat din funcţie de către directorul IMSP SCM nr. „Aprob” Directorul IMSP SCM nr. Sarcinile de bază ale specialistului sunt: . justiţie. 5.1 este numit un specialist cu studii superioare în asistenţa socială. 2. administrare 142 .1 _____________Victor Savin Fişa postului asistentului social al Secţiei Consultative a Centrului Perinatologic din cadrul Spitalului Clinic Municipal nr. Evoluţia sarcinii şi rezultatul naşterii sunt în directă dependenţă de comportamentul femeii gravide.oferirea sprijinului psiho-social în depăşirea situaţiilor dificile determinate de o sarcină nedorită / neplanificată. atitudinea ei faţă de sănătatea proprie şi a viitorului său copil. 3. încălcare ce are drept consecinţă daune morale şi materiale. În funcţia de asistent social al secţiei consultative a IMSP SCM nr.partenere care activează în domeniul social pentru asigurarea unui spectru mai larg de oportunităţi în suportul social beneficiarilor identificaţi. .colaborarea cu specialişti din alte domenii (medical. iar în lipsa lui – şefului Centrului Perinatologic Municipal. . aceasta poartă responsabilitate în conformitate cu legislaţia.oferirea consilierii femeilor gravide.1 1.sanitară.

respectarea şi realizarea drepturilor copilului şi familiei.comunice în termen de trei zile DMPDC despre copilul abandonat sau refuzat în maternitate.informarea Direcţiei Municipale de Protecţie a Drepturilor Copilului despre cazurile familiilor social-vulnerabile identificate care s-au adresat după asistenţă medicală sau suport psiho-social în cadrul secţiei consultative de perinatologie. alcoolismului.posede o atitudine binevoitoare faţă de clienţi: fiecare client este o personalitate. .locală…). .posede o pregătire specială în domeniul protecţiei medico-sociale a mamei şi copilului.respectarea confidenţialităţii informaţiei. . .oferirea informaţiilor cu privire la planificarea familială pentru evitarea sarcinilor nedorite. stupefiantelor şi impactul acestora asupra sănătăţii mamei şi copilului. educaţiei sexuale a populaţiei. pentru creşterea şi dezvoltarea nou-născutului. 143 . . .consilierea mamelor solitare. perinatologiei. 6. .monitorizarea eficacităţii lucrului de planificare a familiei printre femeile din familii socialdezavantajate în colaborare cu medicii cabinetelor specializate din AMT municipale. a altor subdiviziuni ale Centrului Perinatologic Municipal. .respecte dreptul beneficiarului de a refuza un anumit tip de servicii.lucrul cu viitorii părinţi în vederea asigurării unui climat familial favorabil.în comun cu specialiştii maternităţii realizează acţiuni de prevenire a abandonului copiilor nou-născuţi. .informarea femeilor gravide asupra riscurilor tabacismului. . . minore şi a familiilor cu risc de abandon infantil privind importanţa creşterii şi dezvoltării copilului în familia biologică.conlucrarea împreună cu centrele maternale în vederea plasării copilului împreună cu mama. privind viaţa mamei şi copilului. . . pe o perioadă de timp în asemenea Centre.îndeplinească cu operativitate şi profesionalism stipulările Contractului individual de muncă şi atribuţiile funcţionale. .dea dovadă de onestitate în exercitarea atribuţiilor funcţionale. . precum şi în cadrul instituţiilor medicale de ambulatoriu.respecte normele eticii profesionale şi legislaţia privind protecţia medico-socială.apere beneficiarul asistat de orice formă de abuz. . Asistentul social al secţiei consultative de perinatologie este obligat să: . . planificării familiei.

7. în vederea dezvoltării capacităţilor de activitate. . psihologul. .obţină informaţii curente si de perspectivă de la şeful secţiei.propună noi forme de organizare a asistenţei socio-legale populaţiei..colaboreze în activitatea sa cu grupul de specialişti (juristul. asistentul medical. Asistentul social al secţiei consultative de perinatologie are dreptul să: .participe la seminare. . 8. Am luat cunoştinţă 144 .) – responsabili pentru soluţionarea problemelor sociale a persoanelor temporar aflate în dificultate. ateliere de lucru. conferinţe ştiinţifice. etc. pedagogul.ridice nivelul profesional la cursurile de reciclare o dată în 5 ani. Specialistul în asistenţa socială al secţiei consultative de perinatologie este responsabil de executarea la timp şi corectă a obligaţiunilor sale prevăzute de prezenta fişă de post. etc.

s-au produs în anul curent ? 145 Comentariul beneficiarului Notă . a Direcţiei de Protecţie a Drepturilor Copilului) ? Evenimente Ce schimbări în viaţa dvs. legume. partener)? A-ţi solicitat suport material din partea autorităţilor publice locale (ex. fructe? Suportul social Găsiţi înţelegerea necesară şi sprijinul celor din jur? Beneficiaţi de sprijin moral. cu soţul / partenerul ? Care este atitudinea partenerului faţă de sarcina actuală? Statutul social Locuinţa: proprietate sau chirie? Cum apreciaţi condiţiile de trai ? Sunteţi angajat la un serviciu ? Există factori nocivi la serviciu pentru sănătatea dvs. prenumele pacientei________________________ vârsta____ani Localitatea ________________________ sectorul _________________________ Factorii antenatali Atitudinea faţă de sarcină Sarcina este dorită ? Relaţiile în familie Aveţi soţ sau un partener sigur ? Cum apreciaţi relaţia dvs. material şi financiar din partea celor apropiaţi (părinţi. rude. peşte.Anexa 3 CHESTIONAR DE IDENTIFICARE CONFIDENŢIALĂ A PROBLEMELOR PSIHOSOCIALE ÎN TIMPUL SARCINII Numele. sau a viitorului copil? Veniturile financiare sunt suficiente pentru satisfacerea nevoilor dvs.? Consumaţi suficient produse din carne.

pe parcursul sarcinii actuale ? Experienţa femeii despre abuz Soţul / partenerul dvs. vă propuneţi să realizaţi pe parcursul sarcinii ? Îngrijirea prenatală Care a fost termenul de sarcină la prima vizită prenatală ? Îndepliniţi toate indicaţiile medicului ? Educaţia prenatală Sunteţi interesată să participaţi în petrecerea instruirii/pregătirii către naştere? Statutul psiho-emoţional Relaţia cu părinţii: Cum a fost relaţia dintre dvs.posibilitatea de a programa vizita la medic Alte circumstanţe 146 . va îmbrâncit sau va ameninţat vre-odată? Utilizare de substanţe Utilizaţi alcool ? Daca da – de câte ori consumaţi alcool pe săptămână şi în ce cantitate ? Sunt cazuri când consumaţi mai mult decât cantitatea indicată ? Partenerul dvs.Ce schimbări în viaţa dvs. droguri? Accesul la serviciile medicale de calitate Serviciile medicale în timpul sarcinii şi după naştere sunt accesibile ? . câte ţigări pe zi? Folosiţi dvs. şi părinţii dvs.distanţa până la instituţia medicală . sau partenerul dvs.orarul de lucru al lucrătorilor medicali . în copilărie? Vă simţiţi iubită de către părinţi ? Sentimentele în sarcină: Ce sentimente aţi avut când aţi aflat că sunteţi însărcinată ? Care sunt sentimentele actuale în legătură cu sarcina ? Dispoziţia: Cum a fost /este dispoziţia dvs.transportul spre instituţia medicală . va lovit. face abuz de alcool ? Fumaţi? Dacă fumaţi.asigurarea instituţiei medicale cu specialişti calificaţi .

... nr...................................................... nr............................................. Viza de reşedinţă: raionul /municipiul...................... ……………………………………………………………………………………………………........săptămâni De către cine este trimisă: medic de familie........ Medicul de familie (numele............. de gravidităţi...2010 Asistent social.............. Nr.................................................. avorturi conform indicaţiilor medicale ...... divorţată.. ………………Prenumele...... Naţionalitatea............... IMSP_______________________________________________________________________________ (denumirea instituţiei) ANCHETA SOCIALĂ PERINATALĂ a beneficiarului (gravidei.casa………blocul……apart………................... Buletin de identitate: seria................... Instruirea antenatală: (de concretizat)..... nr....................................................... Luna................. Locul de muncă......... Instituţia primară unde este la evidenţă antenatală....................................................................................... policlinica consultativă............................................................................................................... Starea civilă: căsătorită....................................................Data completării ___ ___________ 2010 Semnătura medicului__________________ Concluziile specialistului în asistenţa psihosocială (asistent social... codul personal....... psiholog) _________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________ __ ___________ 2010 Funcţia / semnătura _______________________________________ Anexa 4..……………………………………………........ lăuzei) nr..................satul......... Cetăţenia........................................ ............................................. concubinaj................................................... Funcţia ocupată .............. Numele.... autoadresare............................... data......................... anul naşterii......... avorturi spontane.................................. DATE GENERALE Secţia ... Nr......................................tel…………………………….................................................................. celibatară........................................... nr................ telefon……………...... ............................. naşteri............................ Data internării……………………… Diagnoza clinică (din fişa medicală)........................... ambulanţa.._______ Data luării la evidenţă .............. Alte acte……………………………………………………………………………………………........................................................ avorturi la cerere........................................................................ prenumele)…………………………………nr.................. Strada………………………...................................... văduvă...........................casa………blocul……apart………tel…………………………….................................. indicaţiilor sociale …................ Termenul de sarcină la prima vizită prenatală .................... 147 ..... Motivul solicitării................................................ Adresa la domiciliu permanent: raionul/municipiul………………………satul………………… Strada……………………….... separată...........

....................... Sursa venitului............ Sexul copilului: masculin / feminin... Numărul de odăi............ psihologică................................................ nu) b....... artificială......................................... Suportul psiho-emoţional şi social din partea persoanelor apropiate (da..... • fraţi /surori........ posibilitatea de a programa vizita la medic (da.. nu) d.................................. nu) c.... Tipul de locuinţă: cămin.................... cantitativ).................. distanţa mare până la instituţia medicală (da............. nedorită............................................... Relaţii familiale: • cu soţul /partenerul............................ Accesul la serviciile medicale de calitate: a..... nu (abuz de alcool.. nu) e..................................... COMPONENŢA FAMILIEI: Numele.......................... casă la sol.................... apartament la bloc...... apă (da.................... Alte specificări (ex.................................................................... nedeterminată Atitudinea soţului / partenerului....................................... mixtă Ataşamentul mamei faţă de nou-născut: sigur........... nesigur..... Alimentaţia (calitativ............................. Existenţa factorilor nocivi pentru sănătate la serviciu (da....................... servicii medicale costisitoare (da... • cu părinţii............. neplanificată...... ................................ nu)....................................................... nu)...... energie electrică (da................................................................. Prenume... ....... chirie........................ energie termică (da.................................................................... nu).................................................. nu) Obiectivele beneficiarei: perspective de viaţă şi planuri de viitor . nu)....................................... existenţa transportului public) (da.............................................................................................. dorită....... insuficient....................... Diagnoza copilului (din fişa medicală)…………………………………………………………….............. Violenţă domestică: (fizică... Utilizare de substanţe: da...DATE DESPRE COPIL: Nume.. Utilizarea de substanţe de către partener/soţ................. Alimentarea: naturală.......... tabagism)................................................ nu)………………………………. ……………………………………………………………………………………………………................. transport accesibil spre instituţia medicală (ex................... Suma…………lei ……………………………………………………………………………………………………............................ 148 ............. Masa copilului la naştere………………gr.... părinţilor faţă de sarcină ............................................... sexuală)................................. Data................... Venitul lunar: suficient................................ nu) Condiţiile de trai Statutul legal al spaţiului locativ: locuinţă proprie........................ anul naşterii .... asigurare cu gaze naturale (da........ (da...................................................................... Prenumele Vârsta Gradul de rudenie Adresa Telefon FACTORII SOCIALI Atitudinea faţă de sarcină: planificată......................................... nu)................ foarte nesigur (ambivalent))..................... nu) f......................... ........ luna................................... ........... orarul de lucru al lucrătorilor medicali – convenabil (da................ de droguri...................... prezenţa specialiştilor calificaţi în instituţia medicală teritorială (da........................

.................................................................................. medicul de familie..................................................................................... asistenta medicală......... etc.............................. ............................... medic neonatolog............................ Suportul pe care îl necesită beneficiarul la moment.......................... CONCLUZII....... .................................. ……………………………………………………………………………………………………..... ........................................................ cămin social........................ etc............................ ............................................................................................ ............................ …………………………………………………………………………………………………….... Echipa multidisciplinară: asistent social....................... Referirea în reţeaua de suport social (DMPDC. ............................................................................. centre maternale................... centre de plasament.................................................................................................................................... ............................................................................. ......... jurist.................................................................... moaşa........................................................................................................ MONITORIZAREA CAZULUI Data Supravegherea dinamică a evoluţiei cazului 149 .......................................... ……………………………………………………………………………………………………......................................................................................................................................Alte probleme cu care se confruntă familia (din relatările beneficiarului)................................................................................ RECOMANDĂRI................................................................................................. medic obstetrician-ginecolog................ Informaţia oferită beneficiarului / familiei............................................. psiholog.......................................................)....................... DPDC sectorială............................................................................................................................................................................................. ..............................................................................................................................................................................................................................................................

.................. ................................................................................................................... 150 ..................................................................................................................................... ............................................................................................... …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………........................................................................................................................................................................ .................................................................... .................................................Informaţii suplimentare …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………........................................................................................................ .....................................

............... Asistent social..................................... dacă nu se încadrează în câmpul muncii după naşterea copilului şi ea constituie 150 lei........................................................................................................2002) ............................... bunelul) care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului..... ....... Suma indemnizaţiei.. de indemnizaţia pentru creşterea copilului beneficiază la cerere: unul din părinţi.......................................... soţiile aflate în întreţinerea soţilor salariaţi şi şomerele............... iar în cazul naşterilor complicate ori a naşterii a doi sau mai mulţi copii – de 140 zile....................................................Indemnizaţia unică la naşterea copilului – pot beneficia atât femeile asigurate........ anii 2000-2010 (în conformitate cu Hotărârea Guvrnuljui nr..... pe o perioadă de 126 zile calendaristice..............................Îndemnizaţiile de maternitate – pot beneficia femeile asigurate................................... ......... ..........................5 ani...................................................................... ......................................................Concluzie finală privind evoluţia cazului............... Indemnizaţia se acordă începând cu săptămâna a 30-a de sarcină......................... ce include concediul prenatal şi postnatal..11................... Data închiderii cazului.... alt adult din cadrul gospodăriei (bunica.. Cuantumul lunar al acestei indemnizaţii este de 30% din baza de calcul al salariului pe ultimele 6 luni şi nu poate fi mai mică de 250 lei. . Femeile neasigurate beneficiază de această indemnizaţie de la naşterea copilului şi pănă la vârsta de 1........................ lei Tipul indemnizaţiei 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Indemnizaţia unică la naşterea primului copil: persoane 144 245 370 420 420 500 800 1000 1200 1400 1700 151 ....................................................................................... Tipurile şi dinamica indemnizaţiilor pentru familie şi copil în Republica Moldova..................................... 1478 din 15................................. Aceste indemnizaţii prevăd dreptul la concediu de maternitate................................ ......................... Anexa 5.......................... ................................Indemnizaţia pentru creşterea copilului – femeile asigurate au dreptul la indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului de la data naşterii până la vârsta de 3 ani dacă nu revin în câmpul muncii........................ cât şi cele neasigurate.........

40 50 50 75 50 100 75 100 75 20% 20% 20% 20% 25% 30% din din din din din din salariu salariu salariu salariu salariu salariu 100 100 100 150 150 300 Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilul cu vârsta între 1.20 25 25 25 50 50 50 50 50 50 50 neasigurate Notă: Persoana asigurată se consideră cea care a mers în concediu de maternitate din cadrul unei unităţi economice unde a fost încadrată în câmpul muncii.40 32. Persoana neasigurată este cea care nu a fost încadrată în câmpul muncii anterior sarcinii sau pe parcursul sarcinii 152 .5-16 ani pentru persoanele neasigurate şi 3-16 ani pentru persoanele asigurate: persoane 16.asigurate persoane neasigurate persoane asigurate persoane neasigurate 144 245 245 300 380 500 800 1000 1200 1400 1700 Indemnizaţia unică la naşterea fiecărui copil următor: 108 108 165 165 250 165 280 200 280 250 500 500 800 800 1000 1000 1500 1500 1700 1700 2000 2000 Indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 1.5 ani pentru persoanele neasigurate şi 3 ani pentru persoanele asigurate: persoane asigurate persoane neasigurate 32.20 25 25 25 50 50 50 50 50 50 50 asigurate persoane 16.

Lipsa suportului psihosocial .Naştere prematură .Mortalitate maternă. mamelor şi nou-născuţilor Determinanţii sociali ai sănătăţii femeii gravide.Naştere extraspitalicească . maternă .sarcina este planificată.Abuz de droguri .Întreruperea sarcinii la cerere .Naştere extraspitalicească .Mortalitate maternă.Stres psihosocial cronic .Comportament asocial (riscant) .Trafic de persoane .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Anexa 1 CADRUL SISTEMATIZAT privind unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide. neargumentate de medicina bazată pe dovezi .lipsa cadrelor medicale calificate .utilizarea tehnologiilor medicale învechite.baza tehnico-materială nesatisfăcătoare a instituţiei medicale specializate . perinatală.sarcina este nedorită şi continuarea ei este imposibilă .Naştere prematură .domiciliul în zone geografice greu accesibile: .Lipsa suportului psihosocial .Depresie . maternă . infantilă Riscuri sociale • Circumstanţe ce ţin de lipsa dominantei ataşamentului pentru viitorul copil: .Excluziune socială .Morbiditate maternă şi infantilă .Sărăcia ..Hemoragie obstetricală .consecinţe după calamităţi naturale.Abandon infantil . însă a survenit nu la timpul potrivit .Excluziune socială .Îngrijiri perinatale inadecvate .Handicap infantil . mamei şi nou-născutului Atitudinea faţă de graviditate Factori sociali cu risc perinatal şi obstetrical Sarcină nedorită Circumstanţele psihosociale Unele asociaţii mai frecvente cu alţi factori sociali .Depresie .Instituţionalizarea copilului .Îngrijiri perinatale inadecvate .Handicap infantil 153 .Traumatism obstetrical .sarcina în principiu este dorită.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Depresie .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .lipsa transportului de urgenţă .Stres psihosocial cronic .Mortalitate perinatală.Excluziune socială .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Stres psihosocial cronic . ce nu se referă la copil .Naştere prematură .cost inacceptabil al serviciilor medicale • Circumstanţe privind specificul localităţii .Morbiditate infantilă. infantilă.Lipsa suportului psihosocial Situaţii medico-sociale generate Riscul pentru sănătate .lipsa drumurilor .distanţă relativ mare până la instituţia medicală .Sărăcia . însă este necesară pentru altceva.lipsa instituţiilor medicale specializate în asistenţa perinatală .Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure .lipsa legăturii telefonice . infantilă .Infertilitate în cuplu Accesul la serviciile medicale de calitate Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate • Circumstanţe legate de managementul serviciilor de sănătate: .Sărăcia . perinatală.Morbiditate maternă şi infantilă .. .Îngrijiri perinatale inadecvate .Handicap infantil .

Acces limitat la serviciile medicale de calitate pentru copii • Circumstanţele sunt practic identice cu cele ce caracterizează accesul limitat la îngrijirile perinatale cu referinţă .Abuz de droguri .Stres psihosocial cronic .Amânarea adresării pentru îngrijiri perinatale . divorţ.Sărăcia .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Instituţionalizarea copilului Statutul social Familii dezorganizate • Circumstanţe ce ţin de specificul familiei: . la îngrijirile de sănătate pentru copil .familie incompletă .Întreruperea sarcinii la .Naştere extraspitalicească .Morbiditate maternă şi infantilă .Naştere prematură .lipsa surselor de venit .Sarcină nedorită .Asociere de infecţii în sarcină .Handicap infantil .Lipsa suportului psihosocial .Abandon infantil .lipsa accesului la serviciile de protecţie socială . separare Multiparitatea Sărăcie familii numeroase (mai mult de 4 copii) .Mortalitate maternă.minore (adolescente) -forme de văduvie.buget dezechilibrat -cheltuieli inadecvate neargumentate -probleme legate de sănătatea mintală .Îngrijiri perinatale inadecvate .Mortalitate perinatală.Amânarea / ignorarea .Stres psihosocial cronic .Lipsa suportului psihosocial . infantilă .Sărăcia .celibatară .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Depresie .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale .Abandon infantil .Morbiditate infantilă .Sarcina nedorită . perinatală.Excluziune socială cerere sau conform .mijloace insuficiente pentru minimul de existenţă .Îngrijiri perinatale inadecvate . infantilă .Sarcină nedorită .Handicap infantil .Depresie .Naştere prematură .Instituţionalizarea copilului .Morbiditate infantilă .Trafic de persoane • Circumstanţe de ordin economic: .Handicap infantil .Excluziune socială .Trafic de persoane 154 .Mortalitate perinatală.Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale .Lipsa suportului psihosocial .Instituţionalizarea copilului .Stres psihosocial cronic . însă. infantilă .dependenţa de indemnizaţiile şi serviciile sociale .Depresie îngrijirilor perinatale .Greutate mică la naştere .posibilităţi limitate pentru achitarea serviciilor medicale • Circumstanţe de ordin psihosocial: .Acces limitat la serviciile indicaţiilor medicomedicale de calitate sociale .Excluziune socială .Abandon infantil .

inegalitatea şanselor .Handicap infantil .Instituţionalizarea copilului . maternă .Naştere prematură .Lipsa suportului .Abandon infantil .Sărăcia .Excluziune socială • Circumstanţe ce ţin de marginalizarea socială a persoanei/ familiei: .alcoolism ... maternă .Asociere de infecţii în sarcină .Îngrijiri perinatale inadecvate .bigamia .Trafic de persoane Nutriţia Subalimentare .Mortalitate perinatală.Subnutriţia .Stres psihosocial cronic .Mortalitate maternă. economice.Îngrijiri perinatale inadecvate .narcomanie .delicvenţă juvenilă .Morbiditate infantilă.Amânarea / ignorarea .tabagism .Comportament asocial indicaţiilor medico-sociale (riscant) .Acces limitat la serviciile .Stres psihosocial cronic .Stres psihosocial cronic . infantilă .Asociere de infecţii în .familie de imigranţi .Sărăcia . infantilă . maternă .Trafic de persoane Abuz dedroguri . maternă .lipsa surselor pentru existenţă . • Circumstanţe legate de integrare în ansamblul relaţiilor sociale: .Excluziune socială .Morbiditate infantilă.Instituţionalizarea copilului .vulnerabilitatea socială .Handicap infantil .vagabondajul .Naştere psihosocial extraspitalicească .refugiaţi .prostituţia .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Morbiditate infantilă.Abuz de substanţe sarcină . perinatală. culturale) .Stres psihosocial cronic . infantilă. politice.) ..Depresie îngrijirilor perinatale .Lipsa suportului psihosocial .delicvenţa .Abandon infantil 155 .concubinajul .tulburări de comportament .Greutate mică la naştere .Naştere prematură .Morbiditate maternă şi infantilă .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Mortalitate perinatală.lipsa accesului la participare în viaţa comunităţii • Circumstanţe care se referă la alte aspecte ale statutului social al familiei: .Greutate mică la naştere medicale de calitate ..Sărăcia cerere sau conform .Trafic de persoane Comportamentul Comportament asocial (riscant) .imoralitatea .Îngrijiri perinatale inadecvate .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Subnutriţia .Handicap infantil .cerşetoria .Greutate mică la naştere .Handicap infantil .lipsa de drepturi ( sociale.consum exagerat de alte substanţe (ex.Instituţionalizarea copilului . tentativă de suicid.Abandon infantil .Excluziune socială .Naştere prematură .Sărăcia .Întreruperea sarcinii la .Abuz de droguri .Naştere extraspitalicească .utilizarea produselor alimentare -Naştere prematură -Greutate mică la naştere .Asociere de infecţii în sarcină Naşt ere extras pitali ceasc ă .Abandon infantil .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .alimentaţia deficitară .apartenenţa la etnii care migrează.Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-sociale .

necalitative .sistem de educaţie sanitară a populaţiei ineficient .Handicap infantil .cultură generală şi sanitară joasă a populaţiei .autoritate joasă a lucrătorului medical .Naştere extraspitalicească .Îngrijiri perinatale inadecvate .Mortalitate maternă.vulnerabilitate socială .lipsa posibilităţii de a programa o vizită la medic .Trafic de persoane Atitudinea femeii gravide faţă de iniţierea îngrijirilor perinatale (în condiţiile existenţei accesului la serviciile de sănătate) Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale Circumstanţe ce ţin de specificul sistemului de sănătate: . infantilă .Îngrijiri perinatale inadecvate .Morbiditate maternă şi infantilă .Abandon infantil .Handicap infantil Calitatea îngrijirilor perinatale Îngrijiri perinatale inadecvate Circumstanţe ce ţin de specificul sistemului de sănătate: .Morbiditate maternă şi infantilă .autoritate joasă a lucrătorului medical • Circumstanţe care se referă la comportamentul femeii gravide: .Depresie .Excluziune socială . infantilă .Lipsa suportului psihosocial . perinatală.lipsa serviciilor medicale perinatale de calitate . perinatală.Instituţionalizarea copilului .Sarcina nedorită .Mortalitate maternă.Lipsa suportului psihosocial -Asociere de infecţii în sarcină -Depresie .Mortalitate maternă.Instituţionalizarea copilului .Stres psihosocial cronic .Sarcină nedorită .alte bariere în accesul la serviciile medicale perinatale • .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate . infantilă .sistem de educaţie sanitară a populaţiei ineficient .foamete .Stare de imunodeficienţă .Comportament asocial (riscant) . perinatală.Excluziune socială .Handicap infantil 156 .Trafic de persoane . infantilă .Morbiditate maternă şi infantilă .servicii medicale neatractive .probleme de sănătate mintală a gravidei / tulburări de comportament • -Naştere prematură -Naştere extraspitalicească .Mortalitate perinatală.Lipsa suportului psihosocial -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale -Naştere extraspitalicească -Depresie -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .

antecedente de carenţe afective şi educaţionale .Handicap infantil .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Îngrijiri perinatale inadecvate ..Trafic de persoane Statutul psihoemoţional Stres psihosocial • Circumstanţe ce ţin de unele aspecte ale relaţiilor în familie: .Stres psihosocial cronic . infantilă .Instituţionalizarea copilului .maltratare.) .condiţii locative precare (lipsa căldurii.Naştere extraspitalicească . electricităţii.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Morbiditate infantilă.Depresie -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale -Maladii infecţioase -Depresie ..Excluziune socială . infantilă .Lipsa suportului psihosocial . infantilă . maternă . apei potabile.Morbiditate .Sărăcie .nerespectarea indicaţiilor medicului / moaşei cultura sanitară joasă . copilului perinatală.Instituţionalizarea copilului .Depresie .Excluziune socială .Mortalitate maternă.Decolare de placentă . .Sărăcia .alte forme de violenţă .Mortalitate perinatală.Trafic de persoane 157 .Sarcină nedorită .Stres psihosocial cronic .Handicap infantil maternă şi infantilă .Naştere prematură . perinatală.locuinţă insalubrizată .probleme de sănătate mintală a gravidei / tulburări de comportament .neînţelegere.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Lipsa suportului psihosocial .Abandon infantil .• Circumstanţe care se referă la comportamentul femeii gravide: .tensiune psiho-emoţională în familie.Mortalitate .Lipsa suportului psihosocial -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Trafic de persoane Condiţiile de trai Condiţii de trai nocive • Circumstanţe legate de specificul condiţiilor de trai: -lipsa domiciliului / oameni ai străzii . .Sarcina nedorită .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .soţul aflat în detenţie .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Instituţionalizarea maternă.Abandon infantil . .Comportament asocial (riscant) .Handicap infantil .Îngrijiri perinatale inadecvate .Morbiditate maternă şi infantilă .Abandon infantil .

Mortalitate perinatală.Trafic de persoane • Circumstanţe legate de unele probleme de sănătate ale membrilor familiei gravidei: . infantilă .Mortalitate perinatală. maternă .. perinatală.Mortalitate perinatală..Morbiditate maternă şi infantilă .Naştere prematură .analfabetism -bariere în obţinerea studiilor -lipsa calificării profesionale -calificare incompletă -Naştere prematură -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Handicap infantil 158 .Instituţionalizarea copilului .Sărăcie .Lipsa suportului psihosocial .Stres psihosocial cronic .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Excluziune socială .Depresie .femei traficate.Trafic de persoane • Alte circumstanţe: .Excluziune socială . tuberculoză.Stres psihosocial cronic .Handicap infantil .Comportament asocial (riscant) .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .persoane lipsite de anumite facultăţi fizice sau psihice.Morbiditate infantilă.Trafic de persoane • Circumstanţe legate de nivelul educaţional / profesional .Abandon infantil . maternă . .Morbiditate infantilă. infantilă .Abandon infantil . -Naştere prematură -Naştere extraspitalicească -Depresie .• Circumstanţe legate de ansamblul relaţiilor sociale: . inclusiv în timpul sarcinii .Stres psihosocial cronic ..Depresie .Handicap infantil . maternă .Îngrijiri perinatale inadecvate .nivel educaţional redus .Asociere de infecţii în sarcină .Sărăcie .Sărăcie . narcomanie.bolnavi de alcoolism.Sarcina nedorită .Handicap infantil . HIV-SIDA.Naştere extraspitalicească . .Instituţionalizarea copilului .probleme de reintegrare în comunitate .Sarcina nedorită .Mortalitate maternă.Naştere extraspitalicească .Lipsa suportului psihosocial . infantilă .Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale .Acces limitat la serviciile medicale de calitate .Depresie .aflare în detenţie (penitenciar) .Instituţionalizarea copilului .Sarcină nedorită .Stres psihosocial cronic .consecinţe după calamităţi naturale.Morbiditate infantilă.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Îngrijiri perinatale inadecvate .Naştere prematură .Lipsa suportului psihosocial .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Excluziune socială .Comportament asocial (riscant) .. infantilă .Îngrijiri perinatale inadecvate .

refuzul femeii gravide de a schimba locul de muncă care prezintă condiţii nocive .nerespectarea de către femeile gravide angajate în serviciu a programului de vizite la medic . infantilă.sistem de prestaţii sociale ineficient .Mortalitate perinatală.condiţii de lucru nesatisfăcătoare determinate de prezenţa factorilor nocivi ..obstacole în obţinerea serviciilor de protecţie socială .Lipsa suportului psihosocial .servicii inadecvate de asistenţă socială .Îngrijiri perinatale inadecvate -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Asociere de infecţii în sarcină . maternă .Morbiditate maternă şi infantilă .Instituţionalizarea .Îngrijiri perinatale inadecvate .Comportament asocial (riscant) .Stres psihosocial cronic .Îngrijiri perinatale -Întreruperea sarcinii în condiţii nesigure -Naştere prematură -Întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medicosociale -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Depresie .Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate .Excluziune socială . faţă de nevoile gravidei Lipsa suportului psihosocial • Circumstanţe legate de specificul activităţii de muncă: -lipsa calificării profesionale -calificare incompletă -instabilitatea încadrării în câmpul muncii -tensiune psihoemoţională la serviciu şomaj . maternă .Handicap infantil infantilă. maternă .Abandon infantil .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Handicap infantil .Stres psihosocial cronic . infantilă . maternă .instabilitatea încadrării în câmpul muncii .Sarcina nedorită -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Depresie . infantilă .Handicap infantil .Instituţionalizarea copilului .. persoanelor apropiate . maternă .Îngrijiri perinatale inadecvate -Naştere prematură -Greutate mică la naştere a nou-născutului -Asociere de infecţii în sarcină .Morbiditate infantilă.Morbiditate .şantaj administrativ în legătură cu sarcina .Mortalitate maternă.Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Sarcină nedorită .refuzul femeii gravide de a beneficia de concediul de maternitate (oferit antenatal) .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Mortalitate perinatală.lipsa suportului psihosocial din partea soţului.nerespectarea de către patronat a legislaţiei privind protecţia socială a femeilor gravide angajate în câmpul muncii • Circumstanţe caracterizate prin dependenţa nivelului de vulnerabilitate socială de activitatea la locul de muncă: . partenerului.Mortalitate copilului perinatală. infantilă.Morbiditate infantilă.lipsa timpului liber pentru a se prezenta la medic (este ocupată la serviciu) • Circumstanţe legate de specificul condiţiilor de muncă: .Abandon infantil .Acces limitat la serviciile medicale perinatale de calitate . perinatală.acces limitat pentru angajare în serviciu cauzat de prezenţa gravidităţii .Amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale .Munca Stres psihosocial cronic Nocivitatea condiţiilor de muncă Comportament inadecvat al femeii gravide Atitudinea persoanelor apropiate / comunităţii.Trafic de persoane 159 .Handicap infantil .

inadecvate 160 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful