Pamintul ca forma si planeta in Univers

Referat
Dan Sili Gr.21

Pe baza descoperirilor geologice oamenii de tiin au reuit s reconstituie o serie de date referitoare la trecutul planetei. Ei au aflat astfel c Pmntul s-a format din materia norului gazos al Nebuloasei Solare, alturi deSoarei de celelalte planete ale sistemului solar, acum aproximativ 4,55 miliarde de ani, Luna formndu-se ceva mai trziu.

Lumina

Inainte ca sa ajunga la ochii nostrii, radiati a electro magne tica pe care Paman tul o

Din spatiu arata ca o lume albastra. 70% din suprafata este acoperita cu apa. 97% din acesta apa este apa sarata a oceanelor si numai 3% este apa dulce. Este acoperit cu munti, vulcani, lacuri, rauri si oceane.

Luna este principalul satelit al Pamintului si unicil satelit natural! Interactiunea dintre Pmnt i Lun ncetinete rotaia Pmntului cu aproximativ 2 milisecunde pe secol. Cercetri recente au demonstrat c acum 900 de milioane de ani erau 481 de zile i 18 ore ntr-un an.

Pe linga Luna, in jurul Pamintului se mai rotesc inca 25.000 de sateliti artificiali. Orbita lor este relativ stabilita pe o perioad mai mare de timp pentru ca sensul de "satelit" s se pstreze si sunt folositi pentru supraveghere si in comunicatii.

Pmntul are un cmp magnetic modest, produs de cureni electrici din nucleul extern. La interaciunea cu vintul solar , cmpul magnetic al Pmntului i atmosfera superioar produc aureole. Neregularitile acestor factori provoac micarea polilor magnetici i chiar inversarea relativ la suprafa; polul nord geomagnetic se afl n prezent n nordul Canadei.("Polul nord geomagnetic" este plasat pe suprafaa Pmntului exact deasupra polului sud al cmpului magnetic.) n felul acesta,meridianele magnetice fac un anumit unghi cu meridianele geografice si se numeste declinaie magnetic i servete la calcularea direciei nordului geografic,n cazul orientrii cu ajutorul busolei.Liniile cmpului geomagnetic se extind mult i n spaiul periterestru,constituind magnetosfera,care funcioneaz ca o umbrel uria,care protejeaz Pmntul de radiaiile cosmice nocive.

Cmpul magnetic al Pmntului i interaciunea sa cu vntul solar produc i centura de radiaii Van Allen, o pereche de inele n forma de tor, din gaze ionizate sau plasm, captate ntr-o orbit n jurul Pmntului. Centura exterioar se ntinde de la 19,000 km n altitudine pn la 41,000 km; centura interioar se afl ntre 13,000 km i 7,600 km n altitudine. cmpului geomagnetic nu este nc pe deplin elucidat.Una din explicaii const n invocarea unui flux electric generat de micrile de convecie din nucleul extern,care este fluid.Datorit micrii de rotaie a Pmntului,cmpul electric din nucleu,rotindu-se,creeaz un cmp magnetic.Apare aa-numitul efect dinam.

Ciclul schimbarii care a creat fata Pamantului in intreaga si fascinanta sa varietate, decurge de obicei prea lent pentru a fi remarcat. Uneori insa, devine rapid si violent. Vulcanii arunca lava topita, cutremurele despica solul, alunecarile de teren pot distruge versanti intregi. Astfel, omul devine constient de fortele uriase care modeleaza planeta. Aceste forte sunt alimentate de trei puternice surse de energie: caldura din interiorul planetei, caldura de la Soare si forta gravitationala. Fiecare forma de relief a Terrei a fost creata de aceste trei surse de energie. Continentele, ce aluneca lent pe suprafata globului declansand eruptii vulcanice si cutremure sau ridicand munti, sunt alimentate de caldura din strafundurile planetei, unde temperatura este de 5000 grade Celsius. In principal aceasta caldura se datoreaza descompunerii elementelor radioactive.

Pamantul este unic printre planetele sistemului solar prin faptul ca la suprafata sa se gaseste apa in stare lichida, iar apa detine un rol major in sculptarea Terrei. Caldura provenita de la Soare determina evaporarea apei din mari si lacuri. Vaporii se ridica si condenseaza formand nori, apoi cad iar pe sol sub forma de ploaie sau ninsoare. Astfel, este initiata forta sa creatoare, erodand rocile si transportand resturile de material sau cizeland peisajul prin forta ghetarilor. Caldura solara da nastere totodata vanturilor si valurilor care daltuiesc Pamantul. Cea de-a treia forta, gravitatia, determina mareele ce erodeaza cu incetul marginile continentelor si alunecarile de teren, care schimba infatisarea muntilor.

Mareele au o actiune puternica asupra scoartei terestre . Ele modeleaza tarmurile si largesc gurile fluviilor , dand nastere la estuare . Rup parti din ghetarii continentali , formand icebergurile . Curata porturile si cara aluviunile , insanatosind locurile unde apele stagnate provoaca boli . Importanta lor deosebita este legata insa de navigatie . Fluxul inlesneste patrunderea marilor vapoare pe fluvii , favorizand dezvoltarea unor porturi . De asemenea , forta energetica a mareelor poate fi captata in uzine producatoare de electricitate .

Thats all.

The End