Desfurare i caracteristici.

Nordul Canadei, Alaska, Groenlanda, extremitatea nordic a Eurasiei i insulele arctice. Antarctica regiuni cu un climat foarte rece, zpezi persistente i gheat. Au fost influenate de activitile umane n mai mic msur.

Mediu de tundr, prezent n extremitile continentelor

nordice, se caracterizeaz printr-un climat cu sezon de iarn foarte rece (temperaturi sub -30C, zpad, vnturi intense) si unul de var, cnd temperaturile se pot ridica la 10C, producandu-se topirea parial a zpezii; precipitaiile reduse cad frecvent la schimbarea anotimpurilor. Vegetaia (tundr) discontinu este predominant reprezentat de ierburi, muchi, licheni, la care mai rar i se asociaz mesteceni pitici, slcii pitice, meriori, afini etc. Modelarea reliefului se realizeaz prin nghe-dezghe, din aciunea zpezii i vntului rezultnd forme periglaciare (ruri de pietre, avalane, mri de pietre, etc.). Inundaiile provocate de revrsarea rurilor n timpul verii, favorizeaz desfurarea unor areale mltinoase. Aezrile sunt mai puine, concentrndu-se fie n regiuni cu resurse de subsol fie n cele unde pajitile au o dezvoltare mai mare, permind creterea animalelor.

Fauna deasemenea este adaptata climei, cuprinde animale cu blana deasa ,mai ales alba cu un strat de grasime sau penaj des. Ca speci se remarca :renul , boul moscat, iepurele polar , dihorul polar,ursul si vulpea polara Omul a patruns aici ca vanator mai putin ca pescar sau crescator de reni.in prezent exista unele statiuni de cercetare.

Exemplarele au capul lung de 2,5 m si inalt de 1,1 m, statura intermediara intre oi si vitele cornute si pot ajunge la o greutate de pana la 410 kg. Au copitele late, asemanatoare berbecilor si boilor, iar carnea lor miroase a mosc Asemanarea cu oile este evidenta in ceea ce priveste profilul fetei, prin linia curbata a nasului. Urechile si coada acestor mamifere sunt ascunse de parul des, cu fire lungi de pana la 70 cm.

Vulpea polar este o specie de animale carnivore din familia canide care triesc n regiunile polare de tundra Animalul este adaptat la clima rece, avnd o blan deas, iar talpa labelor fiind acoperit cu blan. Lungimea vulpilor este ntre 65 i 90 de cm, avnd nlimea de ca. 30 cm. i o greutate de 5 kg. Femelele sunt aproape la fel de mari ca masculii. Culoarea vulpilor difer dup anotimp. Vulpile polare au botul i urechile scurte, blana deas le permite vulpilor s supravieuiasc la temperaturi sczute ce ating 80 C.

Mediul subpolar are ca element definitoriu gheata , sub forma de calore sau banchize Mediul antartic este cel de la polul sud unde gheata se suprapune unui continent calota avand 12mil . Km2 atat clima antartica cat si cea artica au precipitatii sub 100-200mm/an deoarece atmosfera este saraca in vapori de apa atorita temperaturilor mici care fac ca evaporatia sa fie redusa. Temperaturile medii de iarna sunt:-10*C dar scad la -40* C. viata este inexistenta cu exceptia unor organisme inferioare (bacterii) si a unor vizitatori ocazionali care vin de la tarm

insulele din oceanul Arctic i n Antarctica, fiind cel mai rece de pe Pmnt. Temperaturile medii lunare sunt negative, valoarea cea mai sczut fiind nregistrat la staia Vostok (-88,3C) n Antarctica. Doar n sezonul de var, n unele zile temperaturile devin pozitive, provocnd o slab topire a zpezii. Ca urmare, prin tasare, se transform n mase de ghea ce ating n Antarctica i Groenlanda grosimi de cteva sute de metri la peste 2000 m. Fauna este redus i reprezentat de unele specii de psri, morse, ursul polar, n inuturile arctice i pinguini, n Anctarctica. Aezrile omeneti sunt puine, i doar n inuturile arctice. n Anctarctica exist mai multe staiuni de cercetri tiinifice

Mediul polar articse afl n Groenlanda, n

Ursul polar este un mamifer mare, greutatea acestuia ajungnd pn la 300-600 kg la masculi i 150-300 kg la femelel nlimea la 1,8 m i lungimea la 3 m. Are o blan de culoare alb. Ghearele mari i puternice sunt capabile s doboare adversarii naturali. Are un strat de grsime sub piele, care l ajut s se protejeze mpotriva frigului, aceast caracteristic fiind ntlnit i la alte animale din tundra Este un nottor excelent. Capul poate ajunge la peste 40 cm lungime, cu circumferina de aproximativ 30 cm.

Morsele sunt mamifere mari, semi-acvatice, care triesc n mrile reci din emisfera nordic. Exist dou subspecii: de Atlantic, Morsa de Pacific e puin mai mare, masculul cntrind pn la 1800 kg. Morsele mai sunt cunoscute i ca elefani de mare.

Pinguinul este o specie de pasari marine, care nu pot zbura. Traiesc numai in Emisfera Sudica. Biodiversitatea este reprezentata de un numar de 17-20 de rase de pinguini. Cea mai raspandita rasa este Pinguinul Imperial, exempalrele adulte atingand 1,1 metri si cantarind 35 de kg. Cea mai mica rasa de pinguini este Micul Pinguin Albastru, care are in jur de 40 cm si cantaresc aprox. 1 kg. Pinguinii sunt adaptati la viata acvatica, putand sa ramana in apa 18 minute.

Aurora borealis (n nord) i aurora australis (n Australia). Aurorele apar cnd particulele ncrcate din soare au contact cu gazele din atmosfera. Sunt nite fenomene care apar la 60 latitudine nordic i sudic. De asemenea au fost observate aurorele planetei Jupiter.

Gheata si zpada. Este att de frig in zonele polare, nct zpada care cade nu se topete niciodat. Zpada rmas este presat i transformat n ghea de urmtoarea zpad czut. Timp de sute de ani s-a format un strat gros de ghea. n unele locuri, acesta este de 3 km grosime. Gheaa nu rmne n acelai loc. Cum tot mai mult zpad preseaz gheaa, aceasta de mic ncet spre mare. Gheaa mictoare se numete ghear.

Populaia Inuit: traieste n America de Nord i n Groenlanda. Locuiesc n case de ghea numite igluuri Populaia Sami. Aceast populaie din Scandinavia i Rusia supravieuiete prin creterea cirezilor de reni. i procur carnea i laptele de la acetia i le folosesc pielea pentru a face haine i corturi de locuit. De asemenea renii sunt folosii pentru a cra greuti i pentru trasul sniilor.

Construciile. n Arctica oamenii foreaz mine de petrol, de crbuni i altele. Mineritul, pescuitul i vnatul determin construirea de drumuri, mine, porturi, piste de aterizare pentru avioane. Acestea schimb mediul nconjurtor i pot tulbura viaa slbticiunilor Stratul de ozon. n atmosfera Pmntului, un strat gazos, numit ozon, protejeaz plantele i animalele de razele duntoare a soarelui. n 1982, oamenii de tiin, au descoperit c stratul de ozon e foarte subire deasupra Antarticii. Ei cred c acest provine de la aerosili i refrigeratoare, care emit un gaz CFC.

Antropizare :cai de comunicatie transcontinentale ex. Transsiberianul;

Realizat de:

Moldovan Alexandra Vidican Gheorghe Valean Bianca Termure Ionut Onija Vicuta Profesor coordonator: Dunca Grigore