Geneza n China 2. Cnd nu existau nici cer, nici pmnt , lumea reprezenta un adevrat haos tenebru, inform.

. Din acest haos sa nscut treptat doua spirite Yin i Yang, care,, cu un imens efort, au nceput s crmuiasc lumea. Ulterior Yin i Yang s-au separat i au fost hotrnicite n cele opt direcii principale ale spaiului. Spiritul Yang a nceput s crmuiasc cerul, iar spiritul Yin pmntul. Aa a fost creat lumea noastr.

Read more: http://articole.famouswhy.ro/geneza_in_literatura__legende_si_mituri__pictura_si_sculptura/#ixzz1gcX7OUtM

Yin Yiang intre legenda si adevar - Istoria simbolului

In China anilor 2500 i.e.n. se vehicula ideea existentei a doua forte opuse si fundamentale numite Yin si Yang. Cu toate ca cele doua forte erau opuse ele nu intrau niciodata in conflict ci mai degraba interactionau intre ele realizand un echilibru delicat.Daca una din cele 2 forte era mai puternica decat cealalta atunci echilibrul cadea si aveau loc catastrofe. Yin este asociat cu:pamant,intuneric,feminitate,rece,umed,moliciune si este considerata o forta negativa. Yang este asociat cu:cerul,lumina,masculinitate,caldura,uscaciune si este considerata o forta pozitiva. Filosofia chineza merge mai departe si spune ca nu trebuie considerat Yin o forta negativa si Yang o forta pozitiva, deoarece cele 2 forte formeaza intregul absolut si nu se poate atribui uneia din forte o calitate de pozitiv sau negativ. Simbolul este practic atribuit unui mare scriitor chinez pe nume Chinq I care adauga pe langa el grupuri de cate 3 numite trigrame reprezentate prin linii

intrerupte si linii neintrerupte. Simbolul este un cerc si se numeste Tai Chi cerc ce reprezinta forta absoluta ce se realizeaza prin unirea celor 2 puteri Yin si Yang. Legenda spune ca Yin si Yang sunt controlate de constelaia de stele Ursa Mare. Acest semn sta la baza celor 2 filosofii chineze numite Taoism si Confucianism. Pentru a putea intelege mai bine cele 2 semne chinezii faceau asemanari de genul: Nu exista zi fara noapte Nu exista mare fara mic Nu exista cald fara rece Nu exista magnet daca nu are 2 poli...etc Si ca orice simbol are si o legenda: Se spune ca in vremuri indepartate ar fi existat un mare dragon pe nume Yang care avea puteri sa porneasca uragane,sa provoace catastrofe naturale si care dorea sa inghita Soarele si Luna. In spatele lui insa aparea mereu Pasarea Phoenix pe nume Yin care prin abilitatea ei de a izbucni in flacari facea ca viata sa renasca din nou si care apara Soarele si Luna. Vazand atata risipa de energie o putere divina ii transforma pe cei doi in barbat si femeie. Avand aceleasi nevoi cei doi se impaca si incep sa traiasca in armonie si fericire... La chinezi armonia si fericirea in cuplu este reprezentata de dragon si pasarea Phoenix.
MITURILE ESENIALE de VICTOR KERNBACH
COSMOGONIA

Forele primordiale yin i yang

Cine a putut aduce pn la noi istoriile vremurilor de la nceput? Pe ce I putem judeca rstimpul acela cnd pmntul nu se desprise nc de Privirea cui a putut s ptrund n adncul haosului de atunci i cum s-ar fi ] deslui ce anume se rotea n vrtelnia aceea? Din ntunericul fr margini a nit lumina. De ce a nit? mpreuindu-se, au aprut forele yin i yang. Ce anume le-a nscut i de unde i-au obria? Bolta cereasc are nou cercuri. Cine le-a nlat? Cine ar fi putut s fie ziditorul dinti al acestei construcii mree? (Qu Yuan / 340278 .H./, Enigmele ccru\

n vremurile de demult, pe cnd nu era nc nici pmnt i nici cer nu era prin bezna cea adnc rtceau chipuri fr form, au aprut din haos doi. Ei au creat cerul i pmntul, iar atunci s-a desprit principiul feminin yii principiul masculin yang i au fost hotrnicite cele opt ri ale lumii.[...] i s-a nscut din haos dou spirite care au creat cerul i pmntul. Din subst tulbure au luat fiin animalele, iar din cea pur omul. (Liu An /179-l22 .H./, Huaina

COSMOSUL NTRE EROS SI THANATOS

Lumea spiritual greac i apoi cea roman, supunndu-se de la nceput unei filosofii carnale, cu zei gndii ntr-un antropomorfism absolut, a avut nevoie, n >roducerea miturilor proprii sau n adaptarea celor de mprumut, de alegorii cu miez barte concret ca s conving nite popoare cu fire solar. Mitologia Helladei,crescut lin tradiia unui spirit pragmatic mereu consecvent siei,deloc contemplativ,dimpotriv, igitat i iscoditor (ca i inconvenientul maieuticii Socrate), are probabil tocmai din iceast cauz o evident vocaie a anecdoticului (mythos nseamn poveste), fie cnd eflect memoria strilor troglodite ale precivilizaiei arcadice, fie cnd se autodefinete n simbolurile mitice oglinditoare ale luptei pentru organizarea demosurilor i pentru [pararea spaiului comercial maritim, fie, n fine, cnd retriete ciocnirile dramatice ntre hedonismul su i al zeilor si i deciziile implacabile ales destinului. Iat, aadar, um cosmogonia nsi e privit de greci ca un ir de btlii pentru putere ntre cronizi li uranizi, iar ntr-un sens alegoric mai adnc, ntre timp (Kronos) i spaiu (Uranos), Impactul fiind traductibil mitic prin rzboiul dintre zei i titani; dar aceeai cosmogonie, |imbolic polivalent, a jucat i rolul unei opere de precizare i regrupare noional a uturor fenomenelor ambientale. Totui, mitologia greac, una dintre cele mai temeinic prelucrate poetic i filosofic, pornind dintr-o mixtur aric-egeean-pelasg, este poate ocmai de aceea i cea mai simbolic; dar simbolurile ei sunt uor descifrabile n ontextul oricrei mitografii. Asupra ntregii mitologii elenice dinuie ns cele dou uncte de reazem terminal: dragostea (Eros, divinitatea primordial personificnd orina nscut din haos i numit de Hesiod Aphrodite, ca divinitate feminin uranic) |i moartea (Thanatos, nscut din noaptea primordial Nyx, pe care Hesiod, exprimnd ntreaga thanatofobie greceasc, o numete odiosul Thanatos"). Romanii, dependeni spiritual de Hellada, i-au construit propria mitologie pe Jructura celei greceti, chiar dac au absorbit sute de zei de la popoarele cucerite; nici lHnboIistica lor cosmogonic nu difer de cea relatat de Homer, Hesiod, Platon. Datele Mitologice suplimentare de care s-a slujit Ovidiu n Metamorfoze sunt tot greceti. Actul antropogonic apare n aceste mitologii n dou moduri principale, ambele de Ura satiric: oamenii, crora Epimetheus le mparte resturile de nsuiri prisosind de '"zestrarea animalelor, rmai fr aprare n faa vieii, sunt reechilibrai de Orfietheus, care fur pentru ei focul de la Hades i raiunea de la Athena; sau dup d n perechile de oameni sunt realizate prin despicarea androginilor primordiali. rPogonia e considerat ns, n mitologia greac, mai mult ca o concesie divin (zeii olimpieni putndu-se lipsi de omenire), iar destinul uman este salvat de inter titanic, fiind deci un act potrivnic voinei zeilor.

Yin i Yang sunt dou concepte religioase care i au originea n filozofia i metafizica chinez. Aceste concepte reprezint forele primordiale i complementare ce compun universul i toate componentele acestuia. Yin (Chinez: /; pinyin: yn; se traduce literal prin "loc ntunecos, pant (deal) nordic, mal (ru) sudic; noros, sumbru") este elementul ntunecat; el este trist, pasiv, sobru, feminin, introvertit, intim, i corespunde nopii. Yang (/; yng; "loc nsorit, pant (deal) sudic, mal (ru) nordic; strlucire solar") este elementul luminos; este fericit, plin de vitalitate, activ, strlucitor, masculin i corespunde zilei. Yin este adeseori simbolizat de ap i de pmnt, n timp ce Yang este simbolizat de foc i vnt. Yin i yang snt concepte fundamentale n filozofia i cultura chineze.

n ciuda importanei lor, yin i yang nu apar n I-ching (Cartea schimbrilor ) dect n textele mai recente care constituie comentariile (Aripile). n cartea propriu-zis, yin i yang snt sugerai prin "luminos" i "obscur" sau "tare" i "slab", expresii care evoc o polaritate la nivel fenomenal. Dar n Aripi gsim o definiie a lui tao care include pe yin i yang: Tao este un yin i un yang. Bruce Lee i principiul yin-yang O descriere a modului de funcionare a principiilor yin i yang gsim la Bruce Lee, citat de Cyrille Javary: Atta vreme ct vom persista n a separa yin i yang nu putem spera s-i atingem... dac cineva vrea s ajung undeva cu bicicleta nu va putea s mping ambele pedale concomitent cci va rmne pe loc. Pentru a avansa trebuie s mping o pedal i s o elibereze pe cealalt, simultan. Micarea complet const n mpinge/elibereaz. mpingerea este urmarea eliberrii i fiecare dintre ele devine, respectiv, cauza celeilalte. ntr-adevr, cuplul yin-yang poate fi reprezentat sub forma unor fore sau tendine complementare care constituie infrastructura dinamic a universului. Astfel, filozofia yin-yang poate fi explicaia adecvat a schimbrilor n univers (att pe plan uman, ct i pe cel al fenomenelor naturii). In basmele occidentale, inevitabil binele distruge raul. Insa in orient, idea fundamentala este de a armoniza cele doua forte, reprezentate de Yin si Yang. Astfel, cand una dintre cele 2 forte incearca sa se extinda(sa o inghita pe cealalta), automat apare in interiorul ei, in forma absoluta si perfecta(cercul), forta opusa. Pentru a elimina total una dintre cele 2 forte, trebuie distruse amandoua.