UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATE: INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

M
trez
=.........................Nm
nML=......................... rpm
P =.......................... KW
nME=...rpm

STUDENT :
FACULTATEA:
GRUPA:
AN UNIVERSITAR
2010-2011
1.
Consideratii generale
Proiectarea reprezinta lucrarea tehnico-economica,bazata pe munca de conceptie si are ca rezultat
documentatia tehnica.Aceasta documentatie,conform STAS 6269-80 se descompune din:documentatia de
studiu,documentatia de baza,documentatia tehnologica si documentatia auxiliara.
a)Documentatia de studiu,specifica transmisiilor mecanice se compune din mai multe elemente:
A.Tema de proiectare,care este impusa de beneficiar si care trebuie sa contina o serie de cerinte cum sunt:
-caracteristicile tehnice ale transmisie:
Puterea transmisa ca valoare maxima si ca mod de variatie in timp;
Turatiile la arborele de iesire ca sens si marime;
Tipul motorului de actionare si caracteristicile de funsctionare ale acestuia;
Caracteristicile constructive ale transmisiei;
-conditii de exploatare:
Locul de instalare al sistemului mecanic;
Influenta sistemului mecanic asupra vecinatatilor care se conditioneaza
reciproc
Intretinerea sistemului mecanic
Piese de schimb;
-prescriptii care pot cuprinde printre altele:
Breviare de calcul;
Norme de tehnica securitatii;
Standarde, norme departamentale si de ramura;
Caiete de sarcini;
Drepturi de brevetare;
-aspecte financiare privind:
Cheltuieli cu proiectarea transmisiei mecanice;
Pregatirea fabricatiei;
Documentatia tehnica;
Realizarea prototipului;
Incercarile prototipului;
Realizarea fabricatiei pentru seria de fabricatie zero;
2
-executia transmisiei mecanice la care va fi precizat:
Numarul de bucati;
Marimea lotului de fabricatie;
Atelierele de fabricatie cu dotarile necesare;
-conditii de transport, depozitare, montaj;
-domenii posibile privind utilizarea utilitatea transmisiei mecanice.
B. Studiul tehnico-economic are ca scop fundamentarea tehnico-economica a temei de proiectare si
cuprinde calculele si consideratiile privind economicitatea si eficacitatea transmisiei mecanice, prin luarea
in studiu a mai multor variante de transmisii existente, precum si a unor transmisii noi.
C. Proiectul de ansamblu constituie proiectul tehnic propriu-zis. Acest proiect are ca scop stabilirea solutiei
constructive , dimensionarea si cnstructia de asamblu a transmisiei mecanice. El contine desenul de
ansamblu al transmisiei mecanice, calcule si ipoteze de dimensionare, pentru elementele principale ale
transmisiei mecanice, cum ar fi:
- angrenaje cilindrice cu dinti drepti sau inclinati, angrenaje conice , angrenaje melc roata melcta;
- transmisii prin curele sau prin lant;
- cuplaje;
- sistemul de ungere al transmisiei;
- verificarea eficacitatii si a psibilitatii de obtinere a performantelor cerute in tema;
- aprecieri privind aspectele economice.
D. Memoriul tehnic de calcul justificativ urmareste rezolvarea problemelor de dimensionare a diverselor
elemente componente sau subansamble , stabilirea solutiilor constructive si de verificare a transmisiei
mecanice in ansamblu, precum si a organelor de masini componente.
E. Desenele de executie si desenul de ansamblu pentru prototip si seria zero se intocmesc conform
reglementarilor in vigoare. Desenele de executie se intocmesc pe formate, conform SR ISO 5457-94 la
scari de marime: 2:1 ; 5:1 ; 10:1 ; 20:1 ; 50:1 ; marime naturala 1:1, scari de micsorare : 1:2 ; 1:5 ; 1:20 ;
1:50 si alti submultipli ai acestora conform STAS 2-82.
F. Documentele incercarii si omologarii prototipului sau seriei zero cuprind buletinele de incercari ,
referatele necesare si sursele bibliografice , precum si caietele de sarcini.
b) Documentatia de baza completeaza documentatia de studiu si cuprinde 7 elemente componente:
A. Desenele de executie se intocmesc cu scopul realizarii pieselor componente ale transmisiei mecanice.
In cadrul desenelor de executie , se urmareste stabilirea formei geometrice a piesei, a preciziei
dimensionale, a preciziei formei geometrice si de pozitie a elementelor geometrice, a microgeometriei
suprafetelor, precizarea materialului si a tratamentului termic sau termochimic, aplicat pentru fiecare piesa
componenta a transmisiei mecanice.
B. Schemele au ca scop reprezentarea grafica a functionarii si a constructiei transmisiei mecanice. Acestea
schemele cinematice, diagramele de functionare si schemele de fiabilitate.
C. Desenele de instalare au ca scop legaturile transmisiei cu elementele la care se racordeaza. De exemplu,
legaturile cu masina motoare, cu masina de lucru, cu postamentul.
D. Caietul de sarcini se intocmeste cu scopul indicarii tuturor conditiilor tehnice, privind executia,
incercarea, exploatarea si verificarea. Aceste conditii tehnice nu sunt stabilite prin standarde , nu sunt
prescrise pe desenul de executie si contin denumirea, caracteristicile si performantele transmisiei mecanice,
3
conditiile de calitate , de executie si functionare, prescriptii pentru verificari, conditii de exploatare,
conditii de ansamblare, depozitare si transport.
E. Lista standardelor , a normelor si a instructiunilor cu caracter republican sau international care se refera
la transmisia mecanica si la conditiile de calitate a acesteia.
F. Calculele speciale sunt recomandate pentru transmisiile de mare precizie, in special pentru echilibrarea
pieselor aflate in miscare de rotatie, precum si pentru calculul parametrilor privind controlul unor
angrenaje de mare importanta asupra bunei functionari a transmisiei.
G. Borderoul documentatiei de baza se intocmeste conform STAS 4659-80.
H. Documentele incercarii si omologarii prototipului sau seriei zero cuprind buletinele de incercari ,
referatele necesare si sursele bibliografice, precum si caietele de sarcini.
GENERALITATI
Proiectarea este activitatea tehnica si economica mintala, desfasurata de la ideea tehnica sau de la
problema concreta pusa de procesul de productie , pana la totalitatea indicatiilor precizate in documentatia
tehnica pentru realizarea produsului.
De la ideea tehnica pana la transpunerea ei in elemente tehnice concrete, materializate prin desene,
este nevoie de studiu in desfasurarea caruia sunt parcurse mai multe faze care implica o munca de
conceptie tehnica si economica sub aspectul combativ dar, cel mai adesea , si sub aspect creator.
Manifestarea concurentei pe piata exprima masura in care societatea este capabila sa stimuleze
creativitatea agentului economic in actiunea sa de exercitare a activitatii economice eficiente. Concurenta
este cea care impune agentilor economici gasirea celor mai eficiente modalitati de combinare si utilizare a
factorilor de productie . Numai in conditii de concurenta si de libertate a preturilor cumparatorul poate
cauta si alege vanzatorul cu oferta cea mai avantajoasa prin calitate si pret, iar agentul economic este
stimulat in cautarea acelor solutii economice care sa ii asigure eficienta economica maxima.
Din legile pietei si concurentei , din libertatea agentilor economici de a actiona conform propriilor
interese , din libertatea preturilor decurg atat dinamismul cat si eficienta unei economii , cautarea si
generalizarea accelerata a procesului tehnico-economic, orientarea permanenta spre satisfacerea
trebuintelor consumatorului-rege.
Un alt factor important in realizarea unui produs este reprezentat de calitate, insemnand capacitatea
unui produs de a raspunde unor nevoi specificate sau unor exigente.
Intr-o economie sanatoasa sa produci inseamna:
Mai mult
Mai repede
Mai ieftin
Mai bine
La momentul oportun.
.
Revenind la partea tehnica a proiectului , putem spune ca transmisiile mecanice se proiecteaza, in
principal, la faza de proiect tehnic, pe baza efectuarii calculelor de rezistenta , de dimensionare si de
verificare. In calculele de rezistenta, prezinta un interes deosebit cunoasterea si evaluarea cat mai exacta a
solicitarilor , elementele componente ale transmisiei mecanice. Acestea doua rezulta , in principal, din
datele temei de proiectare. Din acest punct de vedere, sarcinile masinii de lucru sunt transmisela masina
motoare prin intermediul transmisiei mecanice.
4
STABILIREA SCHEMEI CINEMATICE SI A
VARIANTELOR CONSTRUCTIVE
Pentru realizarea transmisiei mecanice in vederea antrenarii sistemului de filtrare a apei (ML), se
propun mai multe variante constructive, din care trebuie sa alegem doar 3 dintre ele. In principiu transmisia
mecanica necesara antrenarii sistemului de filtrare se compune din : motor electric-ME, transmisie
intermediara cu element flexibil (curele trapezoidale, curele dintate si lanturi)-TEF, reductor cilindric cu
roti dintate intr-o treapta de reducere-R, cuplaj standardizat-C.
Datele pe baza carora alegem motorul electric, transmisia intermediara, reductorul si angrenajul
sunt: -momentul rezistent pe arborele ML, M
t rez
M
tML
=
-turatia arborelui ML, n
ml
=n
e
=n
IV
=
-turatia de mers in gol a motorului electric ales, are una din valorile:
5
Memoriu tehnic de calcul
Calculul cinematic si energetic al transmisiei mecanice presupune stabilirea rapoartelor de
transmitere , turatii pe fiecare arbore, puterilor si momentelor primite sau transmise de fiecare arbore.
Calculul rapoartelor de transmitere si calculul turatiilor pe fiecare arbore al transmisiei, reprezinta
calculul cinematic al transmisiei mecanice, iar calculul puteriilor si momentelor pe fiecare arbore,
reprezinta calculul energetic al transmisiei mecanice (calculul de forta al transmisiei mecanice).
Calculul rapoartelor de transmitere cuprinde:
- calculul raportului total de transmitere - (al intregii transmisii mecanice i
T
)
- calculul rapoartelor de transmitere (al transmisiei cu element flexibil i
TEF
, al reductorului cu roti dintate
i
R
etc).
Presupune: i > 1
ME
TEF
(TEI)
Roti
I
II
Roti
ML
R
R
D
III
C
IV
6
i
TEF
1
2
D
D

a) Calculul raportului total de transmitere:

ML
ME
e
i
T
n
n
n iesire la turatia
n rare la turatia
i
) ( _ _
) ( int _ _
=n
ME/
n
ML
=n
I/
n
Iv
=
(2.1)
va rezulta rapoarte totale de transmitere, functie de turatiile de mers in gol al motoarelor electrice,
standardizate. Cum rapoartele de transmitere sunt standardizate, conform STAS 6012-82,valorile
rapoartelor totale obtinute prin calculul cu relatia (2.1) se vor standardiza.

II
ME
TEF
n
n
i

III
II
R
n
n
i
b) Stabilirea rapoartelor de transmitere intermediare:
Raportul total de transmitere i
T
este egal cu produsul rapoartelor de transmitere intermediare( i
TEF
,
i
R
etc). Deci:
R TEF T
i i i *
, unde i
R
=i
T/
i
TEF

Se impune o valoare standardizata pentru i
TEF
2.5, conform STAS 6012-82 si rezulta valorile pentru i
R
,
ce se vor standardiza tot conform STAS6012-82 (vezi tabelil 2.1)
Tabelul 2.1.Rapoartele de transmitere nominale( STAS 6012-82)
I II I II
1.00 1 3.15 3.15
1.12 3.55
1.25 1.25 4 4
1.40 4.5
1.60 1.60 5 5
1.80 5.60
2 2 6.30 6.30
2.24 7.10
7
2.5 2.50 8 8
2.80 9
c) Calculul turatiilor pe fiecare arbore al transmisiei mecanice:
Turatia arborelui motorului electric este chiar turatia arborelui I al transmisiei mecanice:


ME I
n n
; nm
=N
me
= ;n
ML
=

ir=nm/nML
Rapoartele de transmisie sunt standard si conform STAS 6012-82 rezulta:

Deoarece raportul de transmitere total e produsul dintre:
R TEF
i i
, impunem raportul de transmitere
pe elemental flexibil, 5 . 2
TEF
i ,
TEF
i

, rezulta:
8
Conform STAS 6012-82, rezulta:

Pornind de la definitia raportului de transmitere se poate determina turatia pe fiecare arbore al transmisiei
mecanice, astfel:
d)Calculul puteriilor pe fiecare arbore
In general, puteriile se modifica ca urmare a pierderiilor prin frecare ce au loc in timpul
functionarii transmisiei mecanice (randamentelor cuplelor de frecare,

), micsorandu-se de la intrarea in
transmisia mecanica catre iesirea din transmisia mecanica.
Pentru schema cinematica aleasa sau impusa prin tema, puterea necesara, dezvoltata de motorul
electric (masina motoare):
T
ML
MM ME
P
P P

,
unde randamentul total,
R TEF T

, unde n
TEF
=n
TCT
cu
4
r a R

(

a
=0.99- randamentul angrenajului cu roti dintate,

r =
0,995-randamentul unui rulment).
Randamentele,

se estimeaza conform tabelelor standard ptr. Cuple de frecare.

In cazul de fata, cunoscand momentul rezistent ala arborele masinii de lucru M
t rez
se poate determina
puterea la arborele masinii de lucru, din relatia:
30
2
60
2 n n
M P
M P
t
t

9
tML rez t
ML
tML ML
M M
n
M P
,
,
30

ML
ME
T
P
P

R TEF r
ME
T
ME
ML
P P
P


4
] [ 10
30
6
Nmm
n
P
M
ML
ML
trez

Mai departe se pot stabili cu usurinta si puteriile pe ceilalti arbori, astfel:

6
10 30
ML trez
ML
n M
P

r
TEF
R
ML IV
n
P P

TEF
II
I
r R
III
II
r
IV
III
P
P
P
P
P
P

2
2

R r TEF
ML
ME
P
P

4
Alegerea variantelor optime constructive
a)Alegerea variantelor optime.
10


b)Calculul momentelor transmisie de fiecare arbore
Acest arbore se face cu relatia:
X
X
x t
n
P
M
6
,
10
30

, CU x= I, II, II, IV (reprezinta arborii trasmisiei

mecanice), pentru fiecare arbore al transmisiei mecanice, luand in considerare puteriile si turatiile efective.

ML
ME
ME
TI
n
n
P
M
3
10
30

ME
n

ME
P
kW





trez ML TIV
III
III
TIII
II
II
TII
I
I
TI
M M M
n
P
M
n
P
M
n
P
M
3
3
3
10
30
10
30
10
30

11
c) Alegerea capetelor de arbori
M
t
[Nm] D
ca
[mm] l
ca
Abateri
sl ss
I
II
III
IV

d) Alegerea tipului de reductor cu roti dintate
Alegerea reductorului de uz general( cilindric cu dinti inclinati) , dupa doua firme Neptun Romania
si Flender Germania. Pentru alegerea reductorului dupa Neptun trebuie sa cunoastem puterea la intrare in
reductor, adica P
II
.
P
intrare reductor
=P
II
= [KW]
Iar pentru firma Flender trebuie sa cunoastem i
red
=
Flender Neptun
Masa [Kg] 14 1 27 0
Volum baie ulei [l] 0.9 1 2 0
H 100 1 210 0
I
N1
2.24 1 2.5 0
4------------------------0
Alegem reductor tip Flender.
2.3.1 PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN
CURELELE TRAPEZOIDALE (TCT)
12
Calculul transmisiei prin curele trapezoidale este standardizat in STAS 1163-78. Calculul urmareste
alegerea curelei trapezoidale, geometria transmisiei prin curele trapezoidale, numarul de curele, forta de
intindere initiala, si forta de apasare pe arborii transmisiei, determinarea durabilitatii curelei, precum si
proiectarea rotilor de curea.

a) Alegerea curelei trapezoidale si dimensionarea transmisiei
Pt a putea incepe calculul avem nevoie sa cumoastem:
- puterea de transmisie: P
I
= [KW]
- turatiile rotilor conducatoare: n
I
= nME=
[rpm]
- raportul de transmitere i
TEF
=i
TCT
=
Elementele geometrice ale transmisiei prin curele trapezoidale sunt redate in urmatoarea figura:
Din nomograma, in functie de turatiile rotii conducatoare si putere, alegem curea trapezoidala
ingusta, Profil , cu
Dp=
Diametrul primitive 1 al rotii conducatoare se adopta conform STAS 1163-71, optam astfel pentru:
Dp
1
=
13
.
14
S
e
c
t
i
u
n
e
a

c
u
r
e
l
e
i

A
c

[
m
m
2
]
b
m
a
x
[
m
m
]
D
m
i
n
[
m
m
]
L
u
n
g
i
m
i

p
r
i
m
i
t
i
v
e

L
p
[
m
m
]
p
a
n
a

l
a
d
e

l
a

0
15
h
+

h
[
m
m
]
a
[
m
m
]
D
i
m
e
n
s
i
u
n
i

c
a
r
a
c
t
e
r
i
s
t
i
c
e

a
l
e

s
e
c
t
i
u
n
i
i
l
p

x
h
T
i
p
u
l

c
u
r
e
l
e
i
Coeficientul de regim de lucru il alegem din tabelul 2.6 pag 21

f
c
Diametrul primitive al roti conduse:
( )
TEF p p
i D D
1 2
1
16

- alunecare elastica = 2%
1 p
D
- diametrul primitiv al rotii conducatoare, ales la valoarea standardizata
2 p
D
- diametrul primitiv al rotii conduse
2 Dp
Alegem conform STAS 1163-71 din tabel 2.4 pagina 19

2 P
D
Viteza periferica a rotii conducatoare se considera egala cu viteza de deplasare a curelei:
adm
p
v
n D
v

1000 60
1 1
1

1
v

[m/s]
Alegerea distantei dintre axe:
( ) ( )
2 1 12 2 1
2 7 . 0
p p p p
D D A D D + +

Alegem

12
A
Lungimea orientativa primitive a curelei:
( ) ( )

+
+
+ + +
12
2
1 2 2 1
12 2
1
1
1
12
4 2
2
2 2 2
cos 2
A
D D D D
A
D D
A L
p p p p p p
p

p
L
Standardizam valoarea lungimii primitive a curelei conform tabelului 2.5 pagina 20

p
L
Odata aleasa lungimea primitiva standardizata, se recalculeaza, se recalculeaza distanta dintre axe,
exacta A
12
:
( ) [ ] ( ) 0 2 2 8
2
1 2 12 2 1
2
12
+ +
p p p p P
D D A D D L A
17
ac b 4
2
a
b
A
2
* ) / (
12
+

A
A
Alegem

12
A
Unghiul dintre ramurile curelei:

12
1 2
2
arcsin 2
A
D D
p p

Unghiurile de infasurare a curelei pe roata conducatoare respectiv condusa:

+



0 0
2
0 0
1
180
180
Calculul preliminar al numarului de curele
0
0
P c c
c P
z
L
f I

, unde:
P
I
puterea pe arboreal rotii conducatoare P
I
=
c
f
coeficientul de functionare ;se adopta din tab. 2.6 pag.21

f
c
c
L
- coeficientul de lungime al curelei, se adopta din tabelul 2.7 pag 23, c
L
=

c
- coeficientul d einfasurare al curelei pe roata mica (roata conducatoare), se calculeaza cu relatia:
( )
0
1
0
180 003 . 0 1

c
; unde
1
=10
0
ptr. Dantura durificata
P
0
puterea transmisa de o curea, se adopta din STAS 1163-71, P
0
=
18
z

curele (preliminar)
In functie de z
0
se determina numarul final de curele:

] 12 [max 8
max
0
z
c
z
z
z
c
z
- coeficientul numarului de curele, se allege din tabelul 2.14 pag26, c
z
=
19
!conditie :curele 8 (nu se verifica)
Verificarea frecventei indoirilor:
a
p
f
L
x v
f

3
1
10
, in care:
x- numarul de roti de curea al transmisiei x=2roti
f
a
- frecventa maxima admisa =80 [Hz] pentru curea ingusta
f
-Forta de intindere F
0
si forta de apasare pe arbori F
a
se determina cu relatiile:
u
F F ) 2 ... 5 . 1 (
0

u a
F F ) 2 ... 5 . 1 (
In care forta utila ce trebuie transmisa se determina astfel:
1
2
1000
1
Dp
M
v
P
F
t
u

;
20

u
F

a
F
F
0
Elementele geometrice principale ale rotilor de curea:
Elementul
calculat
Relatia de calcul Observatii
Diametrul
exterior D
e
Diametrul
interior D
i
Latimea B
( )
( )
] [ 46 . 223 84 . 11 12 100
2
38
sin 1 8 5 . 0 2 6 2 200
2
sin 1 2 2
1 1
mm
h r n D D
p e
+ +

,
_

+ + +

,
_

+ + +

] [ 212 6 2 200
2
tan
2 mm
g
a
n D D
p i
+ +

( ) ] [ 07 . 16
2
cos 2
1 1
mm h r a B + +

h
1
grosimea discului=8[mm]din tabel 2.5 pag 20
r
1
raza de racordare a marginii canalului=0.5
0 a
Pt.
mm D
p
315
executia din
figura 2.4 a,b.
Idem
Idem
6 2 8
) 5 . 2 (
max


n
tabel b h n
21
Diametrul
interior i
D
Latimea B
( ) ( ) ] [ 228 8 6 2 200 2
1
mm h n D D
p i
+ + + +
( )
( )( ) ] [ 07 . 33 945 . 0 1 8 5 . 0 2 0
2
cos 1 2
1 1
mm
h r a B
+ + +

,
_

+ + +

Pt Dp<315 mm executia din fig
2.4c
Idem
Latimea B
m
Roti cu mai multe canale
] [ 76 . 162 12 23 . 12 8 2
) 1 ( 2
mm
e z f B
m
+
+
Executia din figura 2.4 c
Roile pentru curele trapezoidale sunt standardizate n STAS 1162 84 care
stabilete forma, dimensiunile i metodele de verfificare geometric ale canalelor
roilor. Figura 4 prezint forma i principalele dimensiuni ale canalelor roilor pentru
curele trapezoidale, iar tabelul 7,d elementele geometrice ale acestor canale.
Fig.4 Dimensiunile canalelor rotilor de curea
22
23
2.4 PROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CILINDRIC EXTERIOR
CU DINTI INCLINATI
Calculul de proiectare a unui angrenaj cilindric cu dinti inclinati are la baza metodologia de calcul
cuprinsa in STAS 12268- 84 si 12223- 84, particularizata conditiilor de functionare a angrenajelor din
transmisiile mecanice uzuale.
Se alege materialul cu tratament termic CF si CIF. Am adoptat materialul:

24
Optam pentru dantura durificata, avand urmatoarele date despre aceasta:

TII
II
R
M
P
i
2.4.1 Determinarea elementelor dimensionale principale ale
angrenajului cilindric exterior cu dinti inclinati
a) Distanta dintre axe a
12
Distanta minima dintre axe se determina din conditia ca dantura angrenajului proiectat sa reziste la
oboseala, la presiunea hertziana de contact (pitting) . Releatia de calcul este:
25
( )
( )
,
1
1 3
2
lim
12 min
u
u M K K
u a
H d
tp A H

+
+

unde:
H
K
-factorul global al presiunii hertziene de contact; ptr. dantura durificata(D>350HB) =100 000...
110000 [MPa]; K
H
A
K
-factorul de utilizare ales din tabelul 2.40=1.25

TII tp
M M
momentul de torsiune pe arboreal pinionului=
1
d
b
d

- raportul dintre latimea danturii si diametrul de divizare al pinionului, ales din tabelul 2.41 =0.5

lim H

-rezistenta la pitting( presiunea hertziana limita la oboseala), se adopta odata cu
materialul din care se executa rotile dintate.

R
i i u
12

-raportul numerelor de dinti

12 min
a
Deoarece a
min12
se afla intre doua valori consecutive trebuie standardizata.
kSTAS
a a
12 min
daca
kSTAS kSTAS
a a a 05 . 1
12 min

STAS k
a a
1 12 min +

daca
STAS k kSTAS
a a a
1 12 min
05 . 1
+

k
a

+1 k
a

26

b) Modulul normal al danturii rotilor dintate- m
n
27
Modulul normal minim al danturii rotilor dintate care formeaza angrenajul se deterrmina din
conditia ca dantura sa reziste la rupere prin oboseala la piciorul dintelui. Relatia de calcul a modulului
normal minim este:
( )
2
lim
2
12
min ,
1 u
a
M K K
m
F d
tp A F
n
+

, unde:
F
K
-factorul global al tensiunii de la piciorul dintelui=1.7

lim F

,
A
K
tp
M ,
d
, u - valori anterioare
kSTAS n
m m
min ; daca kSTAS n kSTAS
m m m 05 . 1
min

STAS k n
m m
1 min +

; daca
STAS k n kSTAS
m m m
1 min
05 . 1
+

kSTAS
m

+ STAS k
m
1

kSTAS n
m m
c) Stabilirea unui unghi de inclinare a dintilor rotilor dintate -

Unghiul de inclinare al danturii rotilor dintate se recomanda din considerente tehnologice sa aiba o
valoare intreaga masurata in grade. Pentru ca masinile de danturat sa nu se regleze pentru fiecare roata ce
urmeaza a se dantura se recomanda
0
10 ( la roti dintate cu danturi durificate superficial).
d) Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate care formeaza angrenajul z
1
si z
2

Se determina mai intai din considerente geometrice si cinematice numarul probabil de dinti ai
piciorului:
( )
12
12
1
1
cos 2
i m
a
z
n
+

a
12
, m
n
,

- au valori adoptate la punctele a), b), c).

28
Se va alege apoi pentru pinion un numr de dini z1 care s satisfac urmtoarele
condiii:
- numr ntreg inferior lui z1max , calculat cu relaia (20).
- z1 14 ; dac aceast condiie nu este ndeplinit se majoreaz distana dintre axe
la
valoarea standardizat imediat superioar celei alese iniial i se recalculeaz mn i
z1max .
- dac z1 [14; 17] se va alege o deplasare pozitiv a danturii care s evite
subtierea.
- dac din calcul rezult pentru pinion un numr de dini z1max mare
( z1max >24...50(80)) din considerente de precizie de execuie, se adopt un numr
de dini z1
mai mic i anume:
z1 z1max dac z1max 25
z1 = 2427 dini dac z1max (25;35]
z1 = 27.30 dini dac z1max (35;45]
z1 = 30.35 dini dac z1max (45;80)
Recalculam si standardizam
n
m
:
( )

+

12 1
12
1
cos 2
i z
a
m
n

+STAS k
kSTAS
m
m
1


kSTAS n
m m
e) Distanta de referinta dintre axe- a
012
Distanta de referinta dintre axe( distanta dintre axe in cazul cand angrenajul ar fi deplasat ) este:
( )
cos 2
2 1
012
z z m
a
n
+

29

1 2
1
2
z i z
z
z
i
R R
Am adoptat z
2
=
Intre distanta dintre axe si distanta de referinta dintre axe a
012
trebuie sa fie indeplinite conditiile:
12 012
a a
( )
n
m a a 3 . 1 ... 1 . 0
012 12

Numarul de dinti z
1
si z
2

adoptat pentru pinion si roata trebuie astfel ales incat abaterea raportului
de transmitere sa nu depaseasca abaterea admisibila. Pentru aceasta se calculeaza mai intai raportul de
transmitere efectiv:

1
2
12
z
z
i i
ef R
Relatia de verificare a abaterii raportului de transmitere este:
% 3 % 100
12
12 12

ia
STAS
ef STAS
i
i i
i
% 3
ia
reductor cu o trepta.
30
2.4.2 Calculul geometric al angrenajului
cilindric exterior cu dinti inclinati
a) Elementele cremalierei de referinta
Daca generarea danturii se face cu freza melc, se obtin la dantura rotii elementele cremalierei de
referinta care sunt standardizate prin STAS 821-82.

a n a
h m h
0 0
- inaltimea capului dintelui cremalierei de referinta;
1
0

a
h
- coeficientul inaltimii capului de referinta;

f n f
h m h
0 0
- inaltimea piciorului dintelui cremalierei de referinta;
25 . 1
0

f
h
- coeficientul inaltimii piciorului de referinta;
( )

+ +
f a n f a
h h m h h h
0 0 0 0 0
- inaltimea dintelui cremalierei de referinta;

0 0
c m c
n
- jocul la piciorul dintelui de referinta;
31
25 . 0
0

c
-coeficientul jocului de referinta al piciorului dintelui;
n
m p
0 -pasul cremalierei de referinta
2 2
0
0 0
RP p
s e grosimea golului=grosimea plinului dintelui cremalierei de referinta;
N-N-planul normal, T-T planul frontal, A-A planul axial
0
0
20
n

- unghiul profilului de referinta( unghiul de angrenare normal)
35 . 0
max 0

c
- daca generarea danturii se face cu roata generatoare;
b) Calculul coeficientilor deplasarilor specifice ale danturii
1 n
x
si
2 n
x
:
Unghiul profilului danturii in plan frontal:

,
_

cos
n
t
tg
arctg
,
0
0
20
n
283 . 20 369 . 0
10 cos
20
0
0

,
_

arctg
tg
arctg
t

Unghiul de rostogolire frontal:

,
_

t wt
a
a
cos arccos
12
012
Suma deplasarilor specifice ale danturii rotilor in plan normal:
( )
n
t wt
n n sn
tg
ev ev
z z x x x

2
2 1 2 1

+ +
0
0
180

tg ev

0
180

wt wt wt
tg ev

0
180

t t t
tg ev
32
Numarul de dinti ai rotilor echivalente
1 n
z
si
2 n
z
:

3
2 , 1
12
cos
z
z
n

3
1
1
cos
z
z
n

3
2
2
cos
z
z
n

1 n
z
optam pentru

dinti

2 n
z

optam pentru

dinti
Deplasarile specifice 2 , 1 n
x
2 1
1 2
2 1
1
1
z z
z z
z z
z
x x
sn n
+

+
+

7 . 0

1 2 n sn n
x x x
c) Elementele geometrice ale angrenajului
Modulul frontal:

cos
n
t
m
m
Diametrele de divizare:
2 , 1
2 , 1
2 , 1
cos
z m
z m
d
t
n

2 2
1 1
z m d
z m d
t
t
Diametre de baza:
t b
d d cos
2 , 1 2 , 1

33

2
1
b
b
d
d
Diametre de rostogolire:
wt
t
w
d d

cos
cos
2 , 1 2 , 1

34


wt
t
w
wt
t
w
d d
d d

cos
cos
cos
cos
2 2
1 1
35
Diametre de picior:
( )
2 , 1 0 2 , 1 2 , 1
2
n f n f
x h m d d +

( )
( ) +
+

2 0 2 2
1 0 1 1
2
2
n f n f
n f n f
x h m d d
x h m d d
Diametrele de cap:
( )
2 , 1 0 2 , 1 2 , 1
2
n a n a
x h m d d + +

( )
( ) + +
+ +

2 0 2 2
1 0 1 1
2
2
n a n a
n a n a
x h m d d
x h m d d

In cazul in care diametrele de cap d
a1
si d
a2
. Se calculeaza fara asigurarea jocului c
o
de la piciorul
danturii,se calculeaza jocul si se verifica sa fie mai mic
co (admisibil)=
0,1* m
n

36
Inaltimea dintilor:
( )
2
2 , 1 2 , 1
2 , 1
f a
d d
h

( )
( )

2
1
2 2
2
1 1
1
f a
f a
d d
h
d d
h
Unghiul de presiune la capul dintelui in plan frontal:

,
_

t
a
at
d
d
cos arccos
2 , 1
2 , 1
2 , 1

,
_

,
_

t
a
at
t
a
at
d
d
d
d


cos arccos
cos arccos
2
2
2
1
1
1
Arcul dintelui pe cercul de cap in plan frontal

,
_

+
+

1
1
1
1 1
2
4
at t
n n
a at
inv inv
z
tg x
d s

37
!Conditie : Sat1,2> 0,4*m
t
Latimea rotilor:
Pentru compensarea erorilor de montaj axial latimea pinionului se adopta mai mare decat latimea
danturii conduse.
38

d
d b
1 2

( )
n
m b b 2 ... 1
2 1
Valorile rezultate b
1
si b
2
se vor rotunji la o valoare intreaga si superioara celei rezultate.
Diametrele inceputului profilului evolventic:
( )
2
2 , 1
2 , 1 0
2 , 1 2 , 1
cos sin
cos 2
1
1
1
]
1

t t
n a
t b l
z
x h
tg d d

( )

1
]
1

t t
n a
t b l
z
x h
tg d d

cos sin
cos 2
1
1
1 0
1 1
( )

1
]
1

t t
n a
t b l
z
x h
tg d d

cos sin
cos 2
1
2
2 0
2 2
Diametrele cercurilor inceputului profilului activ al flancurilor danturii rotilor 2 , 1 2 , 1 E A
d d
:
[ ]
2
2
1 , 2
2
1 , 2 2 , 1
2
2 , 1 2 , 1
sin 2
b a wt b A
d d a d d +
[ ] +
2
2
2
2
2 1
2
1 1
sin 2
b a wt b A
d d a d d
[ ] +
2
2
1
2
1 2
2
2 2
sin 2
b a wt b A
d d a d d
39
!conditii
1 1 l A
d d


2 2 l A
d d
Gradul de acoperire total:

+
unde:

-este gradul de acoperire al profilului in plan frontal:

t n
wt
t n
b a
t n
b a
m
a
m
d d
m
d d

cos
cos sin
cos 2
cos
cos 2
cos
12
2
2
2
2
2
1
2
1

,
Sau:
wt at at a
tg
z z
tg
z
tg
z

2 2 2
2 1
2
2
1
1
+
+
40

gradul de acoperire suplimentar datorat inclinarii dintilor:

sin
2
n
m
b
Ptr. treapta de precizie
>
Numarul minim de dinti ai pinionului z
min

( )
t
n a
x h
z

2
2 , 1 0
2 , 1 min
sin
cos 2

( )
( )

t
n a
t
n a
x h
z
x h
z

2
2 0
2 min
2
1 0
1 min
sin
cos 2
sin
cos 2
41
d) Relatii de calcul pentru verificarea dimensionala a danturii rotilor dintate
Pe langa elementele geometrice calculate anterior mai trebuiesc determinate spre completare unele
elemente geometrice, necesare controlului dimensional al danturii rotilor si anume:
Lungimea ( cota peste N dinti in plan normal W
N n1,2
)
( ) [ ]
n n t n n Nn
m ev z tg x N W cos 2 5 . 0
2 , 1 2 , 1 2 , 1 2 , 1
+ +
,
Unde: N- reprezinta numarul de dinti peste care se masoara lungimea W
Nn
si e dat de relatia:
( ) ( )
5 . 0 2
cos cos
cos cos 2
1
2 , 1 2 , 1
2
2
2 , 1
2
2 , 1 2 , 1
2 , 1
+
1
1
]
1

t n n
t
t n
ev z tg x
z x z
N

( ) ( )
+
1
1
]
1

+
5 . 0 2
cos cos
cos cos 2
1
1 1
2
2
1
2
1 1
1 t n n
t
t n
ev z tg x
z x z
N

( ) ( )
+
1
1
]
1

+
5 . 0 2
cos cos
cos cos 2
1
2 2
2
2
2
2
2 2
2 t n n
t
t n
ev z tg x
z x z
N

2
1
Nn
Nn
W
W
42
Arcul dintelui pe cercul de divizare in plan normal:

,
_

+
n n n n
tg x m s

2 , 1 2 , 1
2
2

,
_

+

,
_

+
n n n
n n n n
tg x m s
tg x m s

2 , 2
1 1
2
2
2
2
Coarda de divizare a dintelui in plan normal:

4
2
2 , 1
3
2 , 1
2 , 1 2 , 1
cos
6d
s
s s
n
n n


4
2
1
3
1
1 1
cos
6d
s
s s
n
n n
43

4
2
2
3
2
2 2
cos
6d
s
s s
n
n n
Inaltimea la coarda de divizare:

2
2 , 1
2
2 , 1 2 . 1 2 , 1
2 , 1
cos
4 2 d
s d d
h
n a
an
+

2
2
2
2 2 2
2
2
1
2
1 1 1
1
cos
4 2
cos
4 2
d
s d d
h
d
s d d
h
n a
an
n a
an
Coarda constanta a dintelui in plan normal:
n n cn
s s
2
2 , 1 2 , 1
cos


n n cn
n n cn
s s
s s

2
2 2
2
1 1
cos
cos
Inaltimea la coarda constanta:
( )
n n
n
n a n cn
s
x h m h cos sin
2
2 , 1
2 , 1 0 2 , 1
+

( )
( ) +
+

n n
n
n a n cn
n n
n
n a n cn
s
x h m h
s
x h m h


cos sin
2
cos sin
2
2
2 0 2
1
1 0 1
2.4.3 Calculul fortelor din angrenajul
cilindric cu dinti inclinati
Fortele nominale din angrenaj se determina din momentul de torsiune motor existent pe arborele
pinionului M
t
. Forta normala pe dinte Fn aplicata la punctul de intersectie al liniei de angrenare cu cercul
de divizare, se descompune intr-o forta tangentiala Ft, la cercul de divizare, o forta radiala Fr, la acelasi
cerc si o forta axiala Fa.
44
-Fortele tangentiale

1
2 1
2
d
M
F F
t
t t
-Fortele radiale:

t t n t r r
tg F tg F F F

1 1 2 1
cos
1
-Fortele axiale:
tg F F F
t a a 1 2 1
Forta normal ape flancul dintelui:
+ +
2
1
2
1
2
1
1
cos cos
a r t
n
t
n
F F F
F
F

2.4.4 Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere
a angrenajelor cilindrice cu dinti inclinati
45
Vascozitatea cinematica a uleiului necesar ungerii angrenajelor cilindrice si conice, se determina in
functie de parametrul filmului de ulei x
u
:
tw
u
v
H DF
x

5
2
10

in care:
DF- duritatea cea mai mica a celor doua flancuri de contact, exprimata in unitati de duritate Vickers si este
egala cu = din tabel 2.45 pagina 70.
H

- presiunea hertziana maxima in polul angrenarii[MPa], este egala

lim H

v
tw
- viteza tangentiala din polul angrenarii:

3
1
10 60
pinion w
tw
n d
v

d
w
=


TEF
I
pinion
II
I
TEF
i
n
n
n
n
i

u
x
] _[ __________
50
cSt
Alegem ulei :
Denumirea uleiului
de transmisie
Starea de aditizare a
uleiului
Viscozitatea
cinematica a
uleiului la 50
0
C,v50
0
[cSt]
Indicele de
viscozitate IV
Punctul de curgere
0
C
Ungerea prin imersiune (cufundare) este posibila pentru turatii inferioare turatiei limita n
lim
( )
2
2
2
1
4
lim
10 4
z z u
tm
R R z
n n
+

,
in care:
z numr de dini ai roii imersate n ulei =

unghi de ungere
( )

+

2
26 . 0
z a
n
u

a- difuzivitatea termic a uleiului

46

2 , 1 Z
R
rugozitatea celor dou flancuri in contact
2 1 Z Z
R R

Din tabel 2.55 pagina 78, aleg Ra1

Z
R

tn

vscozitatea uleiului ales la temperatura medie de funcionare,se estimeaza temperatura medie de

functionare
C t
m
0
75 ... 55
, dependenta viscozitatiide temperatura, la uleiurile de transmisii,este de
forma:
( ) [ ] ( ) t B A + + 273 lg 6 . 0 lg lg
A,B constante ce depind de ulei
C t
m
0
65
( ) [ ] + 6 . 0 lg lg
tm

lim
n n
47
Adancimea de imersare
u
h
trebuie sa fie mai mare sau la limita egala cu inaltimea dintelui:

,
_

2
cos 1
2
u a
u
d
h

a
d
-diametrul de cap al rotii imersate in ulei
Debitul optim de ulei:
a
b Q
tm
u

2 min
006 . 0
2
b
-latimea danturii angrenajului [mm]
tm

-viscozitatea cinematica la temperatura medie de functionare [cSt]

a-difuzivitatea termica a uleiului
Debitul de ulei adus la intrarea in angrenare se adopta in functie de puterea transmisa prin angrenaj
P[kW], astfel:
P Q
u

3
10 25 . 1
Transmisiile mecanice cu roti dintate functionand la temperaturi de lucru ridicate, integrate in
sisteme centralizate de ungere cu ceata de ulei, au nevoie pentru ungerea angrenajelor de o anumita
unitate de lubrificatie:
( )
4
2 1 2
10 4

+ d d b UL
48
49