P. 1
Economia turismului - statiuni

Economia turismului - statiuni

|Views: 92|Likes:
Published by FzRapid

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: FzRapid on Dec 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/21/2011

pdf

text

original

STATIUNI MONTANE

Predeal
Predeal este un oras în judetul Brasov, Transilvania, România. Este orasul situat la cea mai mare altitudine în România (1.060 m).La Predeal a murit William,printul Albaniei. Predealul este asezat pe Valea Prahovei, lânga trecatoarea cu acelasi nume din Carpatii Meridionali, la altitudinea de 1.060 m, pe cea mai importanta trecatoare între Muntenia si Transilvania, în acelasi timp una din legaturile dintre Budapesta, capitala Ungariei, si Bucuresti, capitala României. Prin Predeal trece Drumul National DN1 si o cale ferata electrificata pe doua sensuri. Orasul este delimitat de 5 masive: Postavarul, Piatra Mare, Bucegi, Baiului si Fetifoi. În trecut, aici a fost granita între Imperiul Austro-Ungar si România. În timpul primului Razboi Mondial în acesta zona s-au dat lupte grele. În prezent, Predealul este cunoscut mai ales iarna datorita telescaunului si teleschiurilor de care dispune oferind posibilitatea de a schia pe 5 pârtii.

Poiana Brasov
Poiana Brasov este o statiune pentru sporturile de iarna din România, fiind o atractie turistica de renume international, si un cartier al municipiului Brasov. Ea dispune de 12 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri si restaurante. Cazarea este asigurata în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, în Poiana se afla o statie de ambulanta si una de politie precum si un oficiu postal. Statiunea este de asemenea recomandata pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si surmenaj fizic si intelectual, pentru anemii secundare si boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15oC.

Busteni
Busteni este o statiune montana în nordul judetului Prahova, Muntenia, în centrul României. Este localizat pe Valea Prahovei, la poalele Muntilor Bucegi, care au altitudinea maxima de 2500 m. Trasee turistice cu plecare din Busteni:

- Busteni - Cabana Piatra Arsa prin Valea Urlatorilor 4 - 4 ½ ore, triunghi albastru - Busteni - Babele - Pestera prin Valea Jepilor 5 - 5 ½ ore - traseu recomandat doar turistilor bine antrenati si echipati,pana la caderea zapeziilor - Busteni - Varful Omu prin Valea Cerbului 5 ½ – 6 ore, banda galbena - Busteni - Varful Omu prin Poiana Izvoarelor 6 – 7 ore, banda rosie - Busteni Cabana Alpin - Pichetul Rosu 3 - 3 ½ ore , triunghi rosu - Busteni - Cascada Urlatoarea 1 - 1 ½, marcaj punct albastru - Busteni - Cabana Gura Dihamului - Cabana Diham 2 ½ ore, drum carosabil si poteca,marcaj triunghi albastru. - Busteni - Plaiul Munticelu - Poiana Costilei - Valea Cerbului - Cabana Omu 6 - 7 ore, traseu accesibil vara;marcaj triunghi rosu si banda galbena. - Busteni - Poiana Costilei - Pichetul Rosu - Cabana Malaiesti 4 ore, traseu accesibil vara, iarna numai alpinistilor si schiorilor avansati, marcaj triunghi rosu - Busteni - Cantonul Jepi - Cabana Piatra Arsa 3 ½ ore, traseu accesibil vara, marcaj triunghi albastru obiective turistice atât în Busteni: - Casa scriitorului Cezar Petrescu- construita în 1918 (arhitectura traditionala). - Castelul Cantacuzino - construit in anul 1910 de catre Gheorghe Cantacuzino; - Biserica Domneasca - construita în anul 1889, ctitorie a regelui Carol I si a reginei Elisabeta, se remarca prin arhitectura deosebita, dotarile interioare (icoanele din interior sunt originale fiind pictate Gheorghe Tatarascu) si vechimea sa. - Casa Româno-Franceza. - Monumentul "Ultima Grenada" - a fost ridicat în anul 1928 si dedicat eroului "Caporal Vasile Musat". Cât si în exterior: - Monumente naturale: Cascada Urlatoarea, Babele, Sfinxul, Grupul Batrânilor etc. - Rezervatii naturale: Parcul National Bucegi, Poiana Crucii, Babele etc.

Sinaia
Sinaia este un oras în România, situat la poalele muntilor Bucegi si cunoscut mai ales datorita importantei sale turistice. Aici se afla si Castelul Peles, fosta resedinta de vara a regelui Carol I. Sinaia se afla în judetul Prahova, la circa 60 km nord-vest de Ploiesti si la 50 km sud de Brasov. Amplasat într-o zona muntoasa pe valea râului Prahova, altitudinea orasului variaza între 767m si 860m. Beneficiind de un cadru natural pitoresc, Sinaia are statut de statiune turistica si balneo-climaterica.

Paltinis
Statiune Paltinis este o statiune turistica cu carcater permanent, situata la 32 km sud-vest de Sibiu. Amplasata la o altitudinea de 1442 m intr-o padure de conifere in Muntii Cindrel, statiunea Paltinis a fost intemeiata de Societatea Carpatina Transilvana in ultimul deceniu al secolului XIX. Din nucleul initial de vile statiunea conserva Casa turistilor (1894), Casa medicilor (1895) si Sala Monaco (1898), toate declarate monumente istorice. In anul 1902 statiunea Paltinis a fost legata de Sibiu printr-o sosea care strabate un cadru natural de o frumusete deosebita. Climatul montan, cu aerul ozonat, recomanda statiunea pentru tratarea asteniilor, a bolii Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benigna. Un important obiectiv turistic in statiune il constituie Schitul, o biserica de lemn ridicata in deceniul 3 al secolului XX unde se afla mormantul filozofului Constantin Noica. Casa memoriala C. Noica, unde filozoful si-a trait ultimii ani de viata, este de asemenea un punct de interes. Paltinisul este punct de pornire pentru multe trasee turistice in Muntii Cindrel si Muntii Lotrului iar partia de schi de pe Muntele Oncesti dispune de telescaun, teleschi si babylift. Statiunea dispune de vile, hoteluri, restaurante, baruri un club si o biblioteca.

Durau
Situată la 100 km de Piatra Neamţ şi la 6 km SV de comuna Ceahlău (de care aparţine din punct de vedere administrativ), la o altitudine de 780-800 m la poalele faimosului masiv Ceahlau (în partea de NV)- renumit pentru legendele sale şi tradiţiile magice - staţiunea se află într-o regiune montană frecventată încă din secolul al XVIII-lea. La Durău se afla o mică biserică pictată de celebrul pictor român Nicolae Tonitza. Pe unul din traseele care urcă muntele Ceahlău, turiştii pot admira cascada Duruitoarea (25 m înălţime), cu un impresionant jet de apa şi zgomot asurzitor (de unde îşi trage şi numele). Climatul subalpin tonic-stimulant, aerul curat, fără praf şi particule alergice, atmosfera ozonată sunt principalii factori naturali de cură. Staţiunea ,deschisa in toate anotimpurile anului, este recomandată pentru odihnă şi tratament al nevrozelor astenice, a stărilor de slăbiciune, a anemiei, pentru refacerea după eforturi psihice sau intelectuale. Exista posibilitatea de a efectua excursii pe Ceahlău (Ocolaşu Mare-1907 m şi Toaca-1904 m, ) şi de a practica sporturile de iarna (pârtie de schi, cu diferite grade de dificultate). Căi de acces: DN 15 (Turda-Tg.Mures-Piatra Neamţ-Bacău) cu derivaţie pe DJ 155 F din Bistricioara(16 km) sau de la Bicaz-baraj(28 km).

Slanic Moldova
Multi drumeti au urcat pe valea cea stramta a Slanicului din Moldova de 205 de ani incoace, de cand un serdar, pe nume Mihalache, zis si Mihaluca Spiridon, mergand la vanatoare de cerbi in pustietatea codrilor nepatrunsi pana atunci de picior de om, a dat de un izvor de apa minerala. Doborand copacii si sfaramand stancile, el a deschis o poteca ingusta spre izvor. Pana atunci, padurea, care se lasa de o parte si de alta in malurile Slanicului, fusese salasul ursilor, lupilor, porcilor mistreti si al rasilor, iar paraul cel repede, care se azvarlea in clabuci la vale, era imparatia pastravilor cei iuti. Odata taiata poteca, oameni din toate partile au inceput sa urce spre izvoare, uimiti de frumusetea salbatica a locurilor, unde paraul isi ferastruia albia in gresia tare, si ademeniti de faima apelor datatoare de sanatate. Unii dintre drumetii care au inceput sa urce pe valea cea ingusta a paraului coborand dintr-un munte ce atingea norii cu crestele sale si-au sapat numele in peretele stancilor. Unele se mai vad si astazi, pe altele le-au sters vanturile si ploile. Unul dintre cei dintai vizitatori in statiunea care abia incepea sa-si aseze temeliile a fost, in vara anului 1816, Veniamin Costache, mitropolitul carturar al Moldovei. Multi manuitori ai condeiului au asternut in scris incantarea lor fata de frumusetea acestor locuri datatoare de sanatate, ca sa afle si altii despre ele si sa mearga si sa le cunoasca. Povestitorul Nicu Gane ne-a lasat in nuvela „2 zile la Slanic”, amintiri din viata statiunii, din jurul anilor 1890-1900, cu „stincile cele fioroase, care stateau atirnate deasupra capetelor calatorilor, excursiile pe cai de munte la Poiana Sarata, petrecerile ori plimbarile la Cascada, vinturisul cel turbat al apei, care de cind lumea se lupta cu stincile si cum hierbe apa printre chietre de te ameteste cind ii vezi”. „Acolo – mai scria el – se aduna in fiecare vara sumedenie de lume, din toate unghiurile tarii si cine vine odata, nu se mai satura de a veni de nenumarate ori, atit de atragator e acel colt al Carpatilor, din toate punctele de vedere”. Si Ion Creanga a fost, in cateva veri, la Baile Slanic, ca sa faca „feredenie” si sa bea ape minerale pentru tamaduirea betesugului sau. Pretioase ne-au ramas, nu numai prin pitorescul descrierilor, ci si prin valoarea lor de document, insemnarile de calatorie ale lui Wilhem de Kotzebue, consulul Rusiei in Moldova, in acea vreme, si scriitor de limba germana, care a trait multa vreme la Iasi, ales fiind si membru al Academiei Romane in anul 1884. A descris drumul anevoios de-a lungul Slanicului umflat de ploi, viata grea din statiune si pustietatea locurilor, dand totodata primele date despre inceputurile statiunii. Si tot la Slanic-Moldova a primit geniul muzicii romanesti, George Enescu, consacrarea publicului. in vara anului 1890, in statiune afisele anuntau: „Concert in folosul saracilor… George Enescu in varsta de numai 9 ani …”. De fapt avea numai 8 ani, in vara aceea cand, in fata vizitatorilor veniti la cura la Baile Slanic, George Enescu

prezenta primul sau recital: fantezie lui Singlee pe ariile din „Fata regimentului” si o alta fantezie a aceluiasi compozitor, pe arii din „Faust”. Dar cea mai frumoasa descriere a Bailor Slanic ne-a lasat-o Alexandru Vlahuta, poetuldrumet, care descoperea, pentru prima oara in literatura, frumusetea asezarii de pe valea Slanicului: „… deodata inaintea noastra se descopera luminoase-n rama lor de codru, Baile Slanic – Sinaia Moldovei. Aici valea se-nchide din toate partile, o hora de munti o prind de mijloc, si apele clocota gramadite ca-ntr-o pilnie. Pe fundul vaii, de-o parte si de alta a Slanicului, se inalta hoteluri mari, vile atragatoare rasar dintre copaci, drumuri albe, netede se-ndoaie molatec peste tapsane verzi, carari pietruite se catara peste briiele magurilor, pe sub bolti de ramuri; chioscuri neasteptate-ti ies in cale; de sus te striga virfurile muntilor Cerbul, Puful, sa-ti arate poienile lor inflorite si largile lor privelisti, peste clocotisul codrilor, inspre Poiana Sarata de la trecatoarea Oituzului si-nspre „Poarta Vinturilor” de la Nemira Mare. Zbucnesc din stinci izvoarele binefacatoare, descoperite acum o suta de ani de Serdarul Mihalache Spiridon, care vina cerbi si ursi pe unde ne plimbam noi azi in cintecul muzicii”. Slanicul a fost numit si „Perla Moldovei”. I-au adus aceasta faima aprecierile facute asupra apelor sale minerale, neintrecute de multe izvoare similare din lume, la diferite expozitii din strainatate, primind aproape de fiecare data medalia de aur. Anii primului razboi mondial (1916-1918) au adus Slanicului Moldovei mari distrugeri. La sfarsitul razboiului, Perla Moldovei era o ruina. Zeci de ani la rand, ea si-a plans gloria apusa pe propriile ruini. De abia in ultimele decenii ale secolului XX, Slanicul Moldovei si-a recapatat stralucirea. Mii de oameni din toate colturile tarii ii strabat in fiecare an potecile umbroase, beau din izvoarele ei datatoare de sanatate, care sunt folosite dupa cele mai moderne principii ale stiintei medicale. Vin aici si calatori din tari indepartate, auzind de minunata putere de vindecare a apelor minerale.

STATIUNI BALNEO

Baile Felix
Baile Felix este o statiune balneo-climaterica în judetul Bihor, Transilvania, România. Localitatea este administrata ca parte din comuna Sânmartin. Baile Felix sunt foarte aproape de municipiul Oradea, situate la sudul acestuia. Este cea mai mare statiune balneara cu regim permanent din România, aflata la 8 km de Oradea, se situeaza pe locul doi ca numar de locuri de cazare din România, dupa litoralul Marii Negre. Facilitatile existente aceasta statiune permite tratarea cu succes a reumatismului si afectiunilor neurologice, ginecologice, iar bazele medicale dispun de instalatii pentru proceduri ca electroterapia, hidroterapia, aerosoli, masaje, împachetari cu parafina si alte

operatiuni Statiunea Baile

specifice Felix permite

tratamentelor si efectuarea unui

balneare. turism de

relaxare.

La ora actuala Baile Felix este cea mai mare statiune cu functionare permanenta din România. Se afla doar la 8 km de Oradea. Temperatura apelor termale este între 20-49 grade. Datorita continutului ridicat de saruri minerale medicii internisti recomanda pacientilor tratamentele sau curele cu ape din bai. Baile Felix prin reteaua de hoteluri ofera 7000 de locuri de cazare, bazine de înot, stranduri în aer liber sau acoperite si aer curat. Datorita climei blânde în lacurile statiunii traiesc nuferi subtropicali.

Obiective turistice - Strandul cu valuri din Baile 1 Mai (cel mai vechi din România- aprox. 107 ani). Strandul cu apa termala Apolo (1900). - Lacul cu nuferi din Baile 1 Mai, rezervatie naturala care ocroteste 3 specii naturale protejate: Nymphaea Lotus Thermalis ’ (varietate unica în Europa, relicva a erei tertiare), pestele „Rosioara lui Racovita” (specie endemica, denumita dupa naturalistul român Emil Racovita) si melcul Melanopsis Parreyssi (supravietuitor al erei glaciare). - Fenomenul carstic de pe Dealul Somleului, Avenul de la Betfia sau Avenul “Huda Bradii” (impropriu numit de localnici “Craterul de la Betfia” are o adâncime de 86 de metri, putul sau având o cadere aproape verticala de 54 metri). Strandul Venus din Baile 1 Mai. Rezervatia de nuferi din Baile Felix Cei interesati de cultura si civilizatia locala pot vizita urmatoarele obiective: - “Capela de la Haieu, o impresionanta biserica-sala de sorginte medievala (sec. XIV), în care se mai pot observa elementele arhitecturale romanice, cisterciene si gotice (a fost restaurata în anul 1977); - cladirea Sanifarm, o fosta manastire apartinatoare ordinului calugaresc “Saint-Vincent”, frumoasa cladire de arhitectura baroca, construita în sec. al XVIII-lea. ”Biserica ortodoxa din Rontau (sec. XV) Biserica greco-catolica din Haieu (1906); - Bisericile din lemn ortodoxa si greco-catolica din Baile Felix. - Baile Felix si Baile 1 Mai. Cele doua localitati suburbane ale Oradiei, aflate la circa 8 km de oras, au devenit sinonime cu notiunea de statiune balneara, fiind cele mai cunoscute din România si foarte cautate în afara granitelor. Descoperite din Antichitate, izvoarele cu apa geo- termala la temperaturi de 43 – 49oC, au proprietati curative certificate, fiind oligometalice, bicarbo-natate, calcice si sodice, iar namolurile au proprietati sapropelice. Climatul cu ierni blânde si veri moderate favorizeaza existenta unei paduri de foioase întinse, care da celor doua statiuni o atmosfera ideala în orice anotimp, facându-le propice pentru relaxare si tratament, astfel încât ploaia sau frigul iernii nu reprezinta o piedica pentru o baie cu apa geo-termala în aer liber. În Baile 1 Mai exista si cel mai vechi bazin cu valuri din România.

Dupa anul 1989, statiunile au intrat într-o dezvoltare mai rapida si în prezent în ambele statiuni sunt multe pensiuni si vile care au un confort deosebit si sunt la inaltimea turismului international.

Sangeorz Bai
"Calatorul ce vine dinspre sud dupa ce a strabatut defileul Strimturile, de la Podul Prisacilor zis Podul Ros pina la canton, ajunge intr-una din cele mai largi lunci de pe Valea Somesului Mare unde se extinde comuna Singeorz-Bai, strajuita la est cu Plesa si Coasta Morii, la sud cu Cociorva, la vest cu Muncelul si la nord cu Glimeile, Podurile si cu Tabara." intemeierea comunei s-a facut de catre bastinasi a caror origine se pierde in negura trecutului si a caror nume sunt neobisnuite in alte parti si imigranti care veneau de la ses in cautarea pasunilor bogate. (Iustin Sohorca "Povestea Comunei Singeorz-Bai"). Localitatea este atestata documentar din 1245 cand purta numele de SANCT GURGH ("Monumenta Regni hungariae" Dr. Victor Onisor), in 1770 oficialitatile de la Viena consemneaza pe harta imperiului Singeorz-Bai ca localitate cu ape minerale, iar numele de Singeorz-Bai, din punct de vedere etimologic, este legat de sarbatoarea primaverii, consacrata activitatii de incepere a pastoritului, care, in caledarul crestin este inchinata Sfantului Gheorghe. Din anul 1960 comuna Singeorz-Bai a devenit oras statiune si este situat in extremitatea nord-estica a judetului Bistrita Nasaud, in partea de sud a Muntilor Rodnei, la o altitudine de 435-450 m, la 56 km de municipiul Bistrita si 31 km de Nasaud, la confluenta paraielor Borcut si Cormaia cu Somesul Mare. Localitatea Singeorz-Bai este inconjurata de maguri vulcanice (dealuri) acoperite de paduri de fag si brad, astfel ca depresiunea formata este ferita de calduri excesive si de vanturi reci. Apele de munte care izvorasc din muntii Rodnei si se revarsa in Cormaia sunt gazda pastravului, lipanului, cleanului si mrenei, constituind principala atractie a pescarilor amatori. Conditiile favorabile oferite de formele de relief, factorii climatici, bogatia, varietatea si originalitatea faunei si florei satisfac cerintele diferitelor tipuri de turism. In prezent localitatea numara peste 11000 de locuitori ale caror ocupatii de baza sunt agricultura, cresterea animalelor, exploatarea si prelucrarea lemnului si turismul. "Apele tamaduitoare" de la Singeorz-Bai sunt cunoscute din anul 1243, dar abia in anul 1770 este atestat documentar ca localitate cu ape minerale. in anul 1876 s-a hotarat ca statiunii sa poarte numele Hebe, din mitologia greaca zeita tineretii vesnice, care potrivit mitului servea nectar la ospetele zeilor. in 1880 a fost amplasata statuia zeitei Hebe din marmura de Carrara de o deosebita frumusete plastica. In perioada de inceput a activitatii balneoclimaterice si apoi in evolutia anilor au existat aici 5 izvoare, iar in 1951 s-a capatat izvorul 6 cu un debit de 65.000 l/zi ceea asigura necesarul de apa atat pentru tratament cat si pentru imbuteliere. in 1958 s-au descoperit

izvoarele 7,8 si 9. Valentele apelor acestor izvoare in continut mineralier, bicarbonatic, clorosodic, calcic, magnezian si izoton sunt datorate structurilor subterane existente in preajma izvoarelor. Apele minerale de la Singeorz-Bai sunt asezate alaturi de vestitele ape de la Karlovy Vari (Cehia) si a celor de la Vichy Chomel (Franta) fiind cele mai bogate in calciu din sud-estul Europei. Aceste ape minerale au o eficacitate mare in tratametul bolilor tubului digestiv, afectiunilor hepato-biliare, bolilor metabolice si de nutritie. in cura externa au un efect terapeutic asupra bolilor reaumatismale degenerative, diartritice si asupra afectiunilor cailor respiratorii. Statiunea Singeorz-Bai dispune de: - 9 izvoare de ape minerale; - mofete (emanatii naturale de CO2); - aerosoli; - acupunctura, masaj, electroterapie si hidroterapie.

Baile Herculane
Statiune balneoclimaterica de interes general, permanenta, situata la distanta de 19 km de orasul Orsova. Altitudine 150-160 m. Statiune milenara mentionata sub denumirea "Ad aquas Herculi sacras ad Median" Factori naturali: climat de depresiune intramontana, cu influente submediteraneene, sedativ-indiferent; ape minerale izotermale si hipertermale(38-60 grade Celsius), slab radioactive, hipotone, cu diferite compozitii chimice: sulfuroase, clorurate, calcice, sodice; clorurate, sodice, calcice; oligominerale; Posibilitati de tratament: aerohelioterapie, bai termale, în bazin descoperit, bai termale sulfuroase si sarate,în vane si bazine acoperite; buvete pentru cura interna cu ape minerale, instalatii de hidrotermoterapie (si sauna), electroterapie, chinetoterapie, hidrochinetoterapie, în bazine; inhaloterapie; cura de teren. Din statiune se pot face excursii la ruinele bailor romane, Pestera Hotilor, Grota Haiducilor, Grota cu Aburi si multe altele. Localizare Situata pe Valea Cernei, la 5 km de principala artera rutiera ce leaga vestul tarii de Bucuresti - D.N. 6 (E70) si calea ferata internationala Bucuresti - Timisoara - Moravita, statiunea este accesibila si pe calea fluviala a Dunarii, fie dinspre est: Sulina - Galati Drobeta Turnu Severin - Orsova, fie dinspre vest: Viena - Budapesta - Belgrad - Orsova. Aeroporturile cele mai apropiate se afla la Caransebes si Timisoara (aeroport international).

Covasna
Statiunea Covasna, denumita si "statiunea celor 1000 de izvoare de sanatate" datorita abundentei, varietatii si valorii deosebite a factorilor naturali de cura , este situata la circa 60 km de Brasov. Este strajuita de munti nu prea înalti cu vârfuri rotunjite si beneficiaza de o clima placuta cu veri racoroase si ierni moderate. Cura balneara. Datorita conditiilor geologice specifice, Covasna este bogata în izvoare de ape minerale variate si emanatii naturale de CO2. Cercetarile facute de-a lungul timpului de specialisti si cercetatori, precum si rezultatele curelor balneare au impus definitiv Covasna în rândul celor mai importante asezaminte de sanatate, ca fiind o statiune balneoclimaterica cu traditie in tratarea bolilor cardiovasculare cu factori naturali de cura. Aceasta statiune beneficiaza de bogatia factorilor naturali : apa minerala carbogazoasa (tara celor 1000 izvoare), mofetele naturale (emanatii de bioxid de carbon) precum si de climatul de crutare, bogat in aeroioni negativi, existenti datorita padurilor de brazi din imprejurimi.Obiectivele terapeutice majore ale statiunii Covasna sunt cele de recuperare cardiovasculara stabilite de o comisie medicala mixta formata din medici balneologi si cardiologi, sub indrumarea Clinicii de Cardiologie a Spitalului Fundeni si a Institutului de Balneologie Bucuresti. Varietatea factorilor naturali de cura, precum si dotarile din baza de tratament ofera posibilitatea tratarii simultane a mai multor afectiuni, ceea ce confera marea complexitate a statiunii.Indicatii terapeutice – statiunea COVASNA

Baile Tusnad
În cheile Oltului, la o altitudine de 650m, la poalele muntilor acoperiti cu brazi se afla Orasul Baile Tusnad. Localitatea situata în partea sudica a Depresiunii Ciucului, între muntii Harghita si Bodoc, este cea mai mica statiune balneara din tara, fiind cunoscuta pâna astazi ca “Mica Elvetie”. Statiunea cu diverse izvoare de ape minerale, mezotermale si mofete este recomandat pentru tratamentul bolilor cardio vasculare, urinare si a sistemului nervos. Exista 44 izvoare naturale si foraje din care în prezent sunt utilizate 6 izvoare naturale, din care patru (Izv. Stanescu, Apor, Ileana si Mikes) pentru cura externa. Prin cura interna se pot trata afectiuni digestive, gastrite hipoacide, precum si hepato-colecistite cronice, boli metabolice si neuro endocrine. Prin cura externa baile sunt recomandate în afectiuni cardiovasculare, tulburari circulare, reumatice si nevroza astenica sau de suprasolicitare, bolile ale aparatului locomotor. Statiunea dispune de baza de tratament, unde se efectueaza bai carbogazoase calde,

aplicatii cu parafina, hidroterapii si fizioterapii, gimnastica medicala, electroterapie. Complexul este dotat cu 40 de vane si poate cura 800 de pacienti pe zi. Bazinul în aer liber este alimentat de apele Izvorului Bailor. Climatul subalpin, aerul puternic ozonat, bogat în aerosoli si ioni negativi fac ca statiunea sa dispuna de un bioclimat tonic, favorabil reconfortarii psihice. Localitatea este accesibila pe DN 12, sau pe linia CF 400 Bucuresti-Deda.

Borsec
Borsec este un oras situat in nord-estul Romaniei (judetul Harghita), in depresiunea intramontana cu acelasi nume din Carpatii Orientali, inconjurata de Muntii Bistrita, Muntii Calimani, Muntii Giurgeu si Muntii Ceahlau, la o altitudine de 900 m, la 120 km de Piatra Neamt, 28 km de Toplita, 130 km de Tg.Mures, 91 km de Bicaz, 125 km de Miercurea Ciuc si 186 km de Brasov. O veche statiune (cunoscuta din 1804), deschisa tot timpul anului, cu numeroase izvoare de ape minerale carbo-gazoase, sau continand calciu, magneziu. Aceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic inca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan international - medalia Targului International de la Viena (1873), medalia de argint si diploma de onoare la expozitiile organizate in 1876 la Berlin si respectiv, Trieste, diploma de onoare a Expozitiei de la Paris (1878). Statiunea Borsec este recomandata in tratamentul bolilor cardiovasculare (insuficienta mitrala compensatorie si insuficienta cardiaca, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine (hipertiroidie, boala Basedow, starea de prepubertate la copii supraponderali), dischinezie biliara, boli digestive (gastrita cronica hipoacida, constipatie cronica, colita cronica nespecifica), colicistita cronica necalcaroasa, tulburari renale si ale aparatului urinar, nevroza astenica, boli dermatologice, metabolice si de nutritie etc. La Borsec exista instalatii pentru bai fierbinti in cada sau bazine acoperite cu ape minerale carbonate, izvoare de ape minerale pentru cura interna, aparatura pentru electroterapie si hidroterapie, instalatii pentru bai cu ierburi, impachetari cu parafina, sali de gimnastica. Statiunea ofera largi posibilitati de petrecere a timpului liber (carari de munte neumblate, terenuri de sport, sali de cinema, piste de schi si sanius etc.). In Borsec exista peste 15 izvoare de apa minerala carbogazoasa naturala, avand compozitie chimica apropiata, stabila in timp, cu debite variabile, cele mai importante calitativ si ca debit fiind izvoarele 1 si 2. Prin compozitia lor, apele minerale au efecte curative asupra afectiunilor aparatului digestiv (stomac, intestine, cai biliare), rinichilor si a vezicii si cailor urinare, precum si asupra sistemului circulator periferic. In 1803 cetateanul vienez Valentin Gunther a urmat un tratament la Borsec, vindecandu-se de o boala considerata incurabila. Reintorcandu-se la Viena, ii propune unei rude sa faca comert cu apa minerala de la Borsec, pentru care sa arendeze Borsecul (un mic catun la acea vreme) de la comunele Lazarea si Ditrau, proprietarele Borsecului.

Sovata
Statiune cu sezon permanent, Sovata a fost mentionata pentru prima data ca loc tamaduitor într-un document din 1597, dar abia în 1850 devine statiune balneara. Este înconjurata de dealurile Cireselu (912 m), Capela (720 m), Bechis (1.079 m), Dealul Mic si Muntele de Sare, fiind acoperita cu paduri de fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi si mesteceni. Statiunea are o clima subalpina, cu veri racoroase (temperatura medie în iulie este de 18,5°C) si ierni blânde (temperatura medie în ianuarie este de -3,5°C). Temperatura medie anuala este de 7,6°C, iar media anuala a precipitatiilor este de 750 mm. Renumele Sovatei se datoreaza lacurilor Ursu (46.000 m2), Alunis (9.000 m2), Verde (5.000m2), Negru, Rosu, Mierlei si Serpilor, cu ape clorurate (cu concentratie mare - de la 40 la 250 gr/litru) si sodice, prezentînd fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variaza în functie de acumularea caldurii solare în apa sarata, apa calda fiind protejata de un strat de apa proaspata provenita din râulete, care nu se amesteca cu apa sarata, ci se mentine la suprafata, actionînd ca un izolator termic). Acest lucru face ca vara temperatura Lacului Ursu (18,4 m adâncime), cel mai mare lac heliotermal, sa varieze între 10-20°C la suprafata, 30-40°C la adâncimea de 1 m si 40-60°C la adâncimea de 1,5 m. Statiunea este indicata pentru tratamentul bolilor ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita cronica, sterilitate) dar si pentru afectiuni degenerative, inflamatorii si reumatismale (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroza, poliartroza, dureri articulare, tendinite, tendimiozita, poliartrita scapulohumerala), stari posttraumatismale (dupa operatii vindecate la articulatii, muschi, oase, dupa luxatii si entorse), pentru boli ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, sechele ale poliomielitei, polinevrite), tulburari endocrine (hipotiroidie, urmare unui tratament endocrinologic), boli cardiovasculare (ulceratii, acrocianoza). Statiunea beneficiaza de dotari multiple (pentru bai calde, în cada sau bazin,cu apa minerala sarata prelevata din lacuri; pentru tratamente ginecologice si împachetari cu namol cald; bazine pentru kinetoterapie, instalatii pentru electroterapie si hidroterapie; saune; sali de gimnastica medicala; plaje pe malul Lacului Ursu si Lacului Alunis etc.); conditiile de cazare sunt bune (hoteluri, cum ar fi "Sovata", "Bradet", "Alunis", "Faget", "Caprioara", beneficiind în unele cazuri de baza de tratament proprie, vile, hanuri, moteluri si cabane). Posibilitatile de recreere si de practicare a sportului sunt de asemenea numeroase (un club cu sala pentru jocuri mecanice, sala de lectura, cinematograf, bazine acoperite, discoteci, popicarie, excursii la Dealul Saca si la Varful Cireselu etc.).

Vatra Dornei
Statiunea Vatra Dornei detine o bogata traditie în tratarea unor boli cu ajutorul apelor minerale. Apele minerale din statiune cât si cele din Bazinul Dornelor constituie "materia prima" pentru mii de proceduri care se efectueaza în modernele baze de tratament. Factori naturali: - Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice si feruginoase - Mofete naturale de sonda cu mare puritate si concentratie de CO2 - Namolul de turba din Tinovul Mare Poiana Stampei caracterizat ca turba oligotrofa slab mineralizata, bine descompusa cu continut mare de coloizi organici si acizi humici - Ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni - Bioclimat tonic, stimulent cu nuante de sedare. Concentratie mare de aeroioni negative

Buzias
- Prin potentialul sau balneoclimateric orasul Buzias se înscrie printre cele mai înzestrate statiuni din tara, prin valentele terapeutice deosebite ale apelor minerale si bioxidului de carbon natural, a bioclimei sedativ-indiferente deosebit de favorabila sanatatii datorita complexului de factori climaterici cu actiune biologico-terapeutica (asa-numitul climat de crutare). Concentratia de aeroioni negativi existenti mai ales în zona parcului statiunii este una dintre cele mai mari din tara. - Elementul arhitectural simbolic al statiunii este colonada acoperita din parc, construita în stil turco-bizantin, cu parapeti si chioscuri din lemn traforat, unica în tara noastra. În Europa exista doar doua promenade acoperite asemanatoare, la Karlovy Vary si BadenBaden. - Vilele existente au fost construite, în mare majoritate, în ultimul sfert al secolului XIX, într-o arhitectura unitara caracteristica (mai ales lemnaria respecta stilul colonadei din parc). - Specificul medical al statiunii balneoclimaterice Buzias este de tratament al bolilor cardiovasculare – în principal, si al bolilor sistemului osos, renal, hepatic – în secundar. Se asigura proceduri complexe de tratament balnear, potentialul fiind de aproximativ 3000 de proceduri pe zi (bai cu apa minerala, mofete, fizioterapie, fitoterapie,

acupunctura, gimnastica medicala, bai de soare, cura de teren etc.). Deasemenea exista un strand cu apa minerala. - Pentru turismul de recreere se pot dezvolta activitati specifice agroturismului ( atât în Buzias cât si in satele Bacova si Silagiu ), oferind turistilor trasee de drumetie în padure, în Dealul Silagiului ( la podgorie ), cules de plante medicinale din flora spontana, contact direct cu traditiile folclorice locale ( exista doua manifestari traditionale – ruga si kerweiul si o preocupare intensiva pentru recuperarea traditiei folclorice în cadrul Case de Cultura). - Parcul statiunii, în suprafata de peste 20 ha, este rezervatie dendrologica. Exista numerose specii rare de arbori, dintre care cea mai importanta este platanul. - Deasemenea, exista puncte de interes arheologic, care conduc spre existenta statiunii înca din secolul III d.Hr.

Calimanesti Caciulata
Legenda spune ca un cioban se spovedeste calugarilor manastirii Cozia spunându-le ca el s-a vindecat de "metehnele trupului" scaldându-se într-un lac din "câmpul lui Caliman". Crede ca acest lac are "puteri ceresti din moment ce el nu mai are dureri de spate, iar oile ranite s-au vindecat". Calugarii au verificat marturia ciobanului si au gasit chiar în jurul manastirii izvoare de unde "cura piatra pucioasa". Mesteri în a vindeca diferite "metehne ale trupului" construiesc pe lânga manastire o "bolnita" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin sa se trateze. Însusi ctitorul manastirii Cozia domnitorul Mircea cel Batrân a venit si s-a tratat aici la batrânete. Mai târziu va veni spre vindecare si urmasul sau Matei Basarab. Pe la jumatatea secolului XIX doctorul Carol Davila recomanda împaratului Napoleaon al III-lea, care suferea de o boala a ficatului , apa actualului izvor nr. 1 de la Caciulata. Apa era îmbuteliata si dusa cu postalionul la Paris. De asemeni Frantz Joseph, regele Austro-Ungariei a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la Caciulata. Datorita faimei apelor miraculoase statiunea Calimanesti nu a mai parcurs toate etapele dezvoltarii de la catun la sat, comuna, oras, ci a trecut direct la stadiul de statiune. Frumusetea locurilor este aceea care-i determina pe marii potentati ai începutului de secol XX sa-si construiasca splendide vile în stil elvetian, un sanatoriu si cazinouri (cladirea actualei biblioteci si unul pe insula Ostrov) pentru petrecerea vacantelor într-un peisaj încântator a Vaii Oltului, plina de verdeata si de aerul curat al muntilor.

Dupa 1900 la Calimanesti se construieste "Hotel Central", dotat cu o baza de tratament, la început bai, iar apoi cu diferite proceduri balneare. Tot odata pacientii fac si cure interne cu ape minerale de la izvoarele care se afla atât la Calimanesti-Centru, cât si la Caciulata. În anul 1912, pe insula Ostrov, unica insula a râului Olt locuibila, de fapt unica insula a unui râu interior din România , în cadrul mirific al unei paduri seculare de brad se construieste un cazinou în partea de sud la locul numit la Vâltoare. În acest loc de-a lungul timpului au avut loc întreceri sportive ale înotatorilor locali. Deasemeni a fost amenajata o popicarie si o scena, locul prezentarii unor spectacole artistice. Insula a atras viligiaturistii nu numai prin prezenta cazinoului, padurii seculare si susurului cristalin al apelor batrânului Alutus. Insula a fost si este locul Schitului Ostrov, ctitorie a lui Neagoe Basarab. De remarcat este faptul ca în anii 1975-1980, datorita lucrarilor de amenajare hidrotehnica a Oltului insula a fost supraînaltata, de asemeni si schitul, însa autoritatile de atunci au considerat ca nu este necesara si reconstructia cazinoului. Dar ce a fost mai dezastros a fost ca toata padurea seculara a fost distrusa, aceea replantata nefiind nici pe departe de ceea ce a fost cândva. Si mai mult, fara niciun respect cel putin de o ctitorie a unuia din importantii domnitori ai neamului românesc, ce sa mai discutam de un lacas de închinaciune, lânga schit au construit un strand. Dupa 1989, lucrurile au intrat într-un fagas normal, insula fiind acum cedata schitului. Tot cu aceasta ocazie a lucrarilor hidro, au disparut si cele doua bacuri care traversau Oltul la Pausa si din insula Ostrov la fosta halta CFR, Calimanesti. Statiunea, în timp se extinde catre Caciulata unde exista izvoare termale si minerale din belsug, iar apoi catre Cozia, prin construirea de hoteluri si baze de tratament. La Pausa se afla una din cele mai mari tabere scolare si studentesti, locul unde generatii de elevi si studenti au petrecut clipe de neuitat ale vacantelor scolare. De aici au pornit în drumetii spre manastirile Turnu,Stanisoara,Cozia, ori Cornetu, Masa lui Traian(azi sub apele amenajerii hidroelectrice a Oltului) si muntele Cozia, magnificul urs de piatra culcat pe spate. Tot neuitate au ramas si serile dansante organizate pe terasele diferitelor vile. Industria de baza a orasului este cea a turismului balnear.

Govora
Orasul Govora e situat in depresiunea subcarpatica Govora, inconjurata de dealuri

acoperite cu paduri de fagi, stejari si pini, la o altitudine de 360-380 m, 20 km SW de municipiul Ramnicu Valcea (resedinta judetului Valcea). Climatul este cel continental moderat cu mici influente mediteraniene: veri racoroase (temperatura medie a lunii iulie este de 19°C) si ierni placute (temperatura medie in ianuarie este de -3°C). Precipitatii sunt moderate (800 mm anual). Govora este o statiune de importanta nationala deschisa in toate anotimpurile renumita pentru variatatea si caracterul terapeutic al proprietatilor apelor bogate in clor, sodiu, iod, brom, sulf (pentru cure externe) si cele hipotonice bogate in magneziu, calciu, putin sulf (pentru cure interne) cunoscute si utilizate inca din 1866. Namolul mineral este extras din localitate si namolul sapropelic fosil este adus de la Ocnele Mari. Statiunea este recomandata in tratamentul bolilor respiratorii (astm bronsic, bronsite cronice, enfizem pulmonar, pneumopatii microbiene sau virale, rinite, sinuzite, faringite etc.), bolilor degenerative (spondiloze, artroze, poliartroze) si a bolilor reumatice articulare (tendonite, periatrite scapulohumerale), ca si in tratamentul disfunctiilor neurologice periferice si centrale (pareze usoare, sechele dupa poliomelite etc.) si a unor disfunctionalitati post-traumatice si boli asociate (ginecologice, endocrinologice, cardiovasculare, digestive, urinare). Complexele balneologice moderne sunt utilitate cu facilitati pentru bai cu ape minerale iodate si sulfuroase, aplicatii cu namol cald, pneumoterapii, electroterapii, chinototerapii, tratamente cu produse apicole. Exista si un sanatoriu pentru boli reumatice si respiratorii pentru copii. Anual, statiunea poate primi peste 1400 turisti pe serie in tot timpul anului, din baza de agrement nelipsind terenurile de sport (fotbal si tenis) , sala de spectacole, discoteci si baruri.

Baile Olanesti
Orasul este relativ nou, aici neaflandu-se terme romane sau altceva care sa duca la concluzia ca este o asezare veche (nu acelasi lucru se poate spune de localitatea acum componenta, Olanesti - sat). Se afla asezat pe valea Tisei (cunoscuta mai mult sub denumirea de raul Olanesti) afluent al Oltului, inconjurat de muntii Gerea, Folca si Caprareata din Carpatii Meridionali al caror inaltimi se pierd in dealuri impadurite. Aceasta face ca iernile sa fie blande si verile racoroase. Vechimea orasului se indentifica cu existenta descoperii izvoarelor. Apele minerale de la Olanesti sunt mentionate prima data intr-un hrisov din 1760 si sunt numite ape tamaduitoare, acestea aflandu-se pe mosia clucerului Toma Olanescu care construieste primele camere de bai. De aici si numele de Baile Olanesti. Conducatorul revolutiei din 1821, Tudor Vladimirescu, se retragea aici, pe mosia Olanestilor, cu un grup de boieri fideli si astfel s-a raspandit vestea efectului tamaduitor al apelor miraculoase in Tara Romaneasca.

Primele analize ale apelor s-a facut pe la 1830, punandu-se in evidenta prezenta iodului. In 1868 dr. Carol Davila impreuna cu un chimist, Bernath Lonway, fac analiza chimica a apelor, evidentiind 40 de izvoare. Se ridica primele stabilimente de tratament. Anul 1873 se poate socoti anul aparitiei statiunii, deoarece in acest an apele locului duse la diferite expozitii ale Europei, revin cu medalii de aur (Expozitia Internationala de la Viena), astfel ca asezare intra in atentia lumii, fiind comparata cu tratamentele de la Baden-Baden, Karlovy-Vary si Aix de Bains. Insa anul 1895 va aduce statiunii uitarea pentru aproape 30 de ani. in acest an fatidic, o rupere de nori provoaca mari torente de apa care astupa izvoarele. Acestea vor fi regasite si destupate dupa primul razboi mondial, recaptate, iar statiunii i se da o noua viata. S-au facut noi amenajeri hoteliere, s-au amenajat izvoarele si s-a construit un pavilion de bai minerale cu apa sulfuroasa, s-au facut analizarea izvoarelor noi descoperite, cel mai important si totodata renumit izvorul nr.24 (descoperit prin anii 1950). Se spune ca statiunea are treizeci de "vene" ale sale care sunt ratiunea existentei sale. Aceste izvoare binefacatoare au dus la constructia in anii 1950 a unei baze de tratament pentru ocupantii sovietici si nomenclatura comunista, cunoscuta ca "Vila 1 Mai". Ulterior, dupa 1970 din nu se stie ce ratiuni s-au admis si alti turisti, totusi destul de selectionati, familii de activisti comunisti in general. Intrarea a fost pazita de trupele de securitate pana la 1989. Dupa 1989 a fost data M.Ap.N.-lui un timp, dupa care a devenit sectie a spitalului „Elias” din Bucuresti. Tot in aceasta zona a fost construita una din vilele destinate Ceausestilor, terminata in vara anul 1989, astazi vila de protocol. Un mare necaz s-a abatut asupra orasului in vara anului 1969, cand o rupere de nori pe versant a dus la formarea unui torent care nu numai ca a ingropat o serie de izvoare, dar a facut si victime omenesti (sase turisti). Dar omul a biruit in final prin dorinta sa pentru mai bine, pentru mai frumos. Izvoarele au fost dezgropate si reamenajate, s-a marit baza de tratament prin constructia unui mare complex hotelier cu baza de tratament, „Parangul”, care a putut asigura cazarea unui mare numar de turisti. Au urmat constructia si a altor hoteluri; chiar si in momentul de fata sunt in constructie noi locatii. Din cele relatate mai sus reiese ca activitatea de baza a orasului este turismul, activitate care este si a localitatii componente Olanesti sat. Mai se remarca ca activitati ale locuitorilor pomicultura si cresterea animalelor, mai ales in localitatea componenta Cheia.

LITORALE Mamaia

Mamaia este o statiune turistica de vara pe malul vestic al Marii Negre. Este situata în nordul orasului Constanta, România. Mamaia are putini locuitori premanenti, fiind însa suprapopulata pe parcursul verii. Mamaia este o fâsie de pamânt între Marea Neagra si lacul Siutghiol cu o lungime de 8 km, însa o latime de doar 300 m. Plaja foarte lunga, cu o latime de pâna la 250 m este acoperita cu un nisip foarte fin. De-a lungul acesteia se afla mai multe magazine, restaurante, terase, cluburi si discoteci. Principalele atractii ale Mamaiei sunt Satul de Vacanta, parcul de distractii Aqua Magic si telegondola. Radio Vacanta este postul de radio al statiunii, care emite în fiecare an din mai pâna în octombrie, începând cu anul 1966 în cinci limbi (româna, engleza, franceza, germana si rusa) în toate statiunile de pe coasta româneasca a Marii Negre. În fiecare an, în timpul verii, în aceasta statiune se desfasoara Festivalul muzicii usoare de la Mamaia. Conditiile de cazare sunt foarte bune, majoritatea hotelurilor fiind recent modernizate. În total statiunea poate caza 20 de mii de turisti simultan în peste 60 de hoteluri de pâna la 5 stele. Conditiile naturale sunt excelente: plaje întinse si pline de nisip, briza placuta si apa marii calda. Plaja este ideala începând cu mijlocul lui mai si terminând cu septembrie târziu, când temperaturile medii depasesc 25 de grade Celsius. Apa este calda pâna spre sfârsitul toamnei. Anual, în Mamaia se desfasoara la Teatrul de Vara Festivalul de Muzica Usoara Mamaia, împartit pe trei sectiuni: Interpretare, Creatie si Slagare. Între 27 si 28 mai 2004, în statiunea româneasca s-a desfasurat a XI-a reuniune a sefilor de stat si de guvern din tarile Europei Centrale.

Eforie Nord
Eforie Nord, a doua statiune ca marime, este o statiune cu regim balneoclimateric permanent. In partea de sud-vest se afla lacul Techirghiol cunoscut pentru proprietatile curative ale namolului, astfel ca turismul recreativ se imbina cu cel balnear. Statiunea este situata pe fasia litorala dintre lacul Techirghiol si Marea Neagra, intre Agigea la nord si Eforie Sud la sud, la circa 15 km de Constanta. In Eforie Nord se pate ajunge pe sosea: 15 km sud de Constanta pe DN39 (E 87) si 29 km nord de Mangalia, sau pe calea ferata: 14 km sud de Constanta pe linia Constanta-Mangalia, gara Eforie Nord. Baza de tratament functioneaza pe tot timpul anului, spatiile de cazare fiind incalzite in perioada sezonului rece. Statiunea este recomandata pentru tratamentul afectiunilor reumatice, dermatologice ºi ale sistemului osos. Factorii de cura naturala sunt clima marina excitanta, apa marii care este clorata, sulfatata, sodica, magneziana, hipotonica (mineralizare medie de 15,5g).Dispune de o infrastructura diversificata, baze de agrement, terenuri de sport, piscine cu accesorii pentru activitati nautice etc. Eforie Nord are posibilitati de cazare de aproximativ 3.300 paturi in hoteluri ºi vile, de categorii de 1 sau 3 stele. Plaja statiunii atinge cam 3km lungime ºi latimi de 20-100m, marginita in partea de nord a statiunii de o faleza de peste 30 de metri. Intrarea in mare este lina in unele locuri cu nisip fin, alteori cu nisip ºi pietre mici, plaja fiind acoperita cu nisip.

Eforie Sud
Eforie Sud este o localitate in judetul Constanta, Dobrogea, Romania, parte si centru administrativ al orasului Eforie. inainte de primul razboi mondial localitatea s-a numit Carmen Sylva (pseudonimul literar al reginei Elisabeta, 1843-1916). Localitatea Eforie Sud a fost infiintata de Ioan Movila, un boier din partile Moldovei, la 1899, atunci cand s-a pus piatra de temelie a hotelului Movila . La inceput statiunea a purtat numele de Baile Techirghiol-Movila, mai apoi Baile Movila sau TechirghiolMovila.

Costinesti
Teritoriul localitatii Costinesti se suprapune pe vechea vatra a unei mici colonii grecesti (emporion) numita Parthenopolis. In evul mediu localitatea era cunoscuta sub denumirea de Mangeapunar. In perioda 1840-1940 satul a fost populat de asa numitii germani dobrogeni si a purtat denumirea de Buffelbrunnen (Fântâna bivolului). In anii 1960 apare pe harta sub denumirea de Libertatea. Numele de Costinesti l-a luat de la Emil Costinescu (latifundiar si om politic la sfârsitul secolului al XIX-lea). Principalele atractii sunt: - discotecile in aer liber "Ring", "Tineretului", "Vox Maris" - epava Evangelia - Obeliscul - microformele sapate in calcar - taberele de studenti si yoga

Neptun
Neptun este una dintre cele mai elegante si mai luxoase statiuni de pe litoralul romanesc. Olimp, a carui constructie a fost terminata în 1972, reprezinta cartierul nordic al statiunii Neptun. Statiunea Neptun se afla in extremitatea sud-estica a Romaniei, intr-o zona cu o vegetatie relativa bogata, padurea Comorova, pe tarmul Marii Negre, la 7 km nord de orasul Mangalia si la 38 kilometri de Constanta. Printre posibilitatile de agrement se numara un cinema in aer liber, Teatrul de Vara, Bazarul Neptun, debarcaderul, terenurile polivalente de sport, doua terenuri de minigolf, un parc de distractii, facilitatile pentru sporturi nautice si un sat de vacanta. Restaurantele ofera o bogata varietate de preparate culinare autohtone, specialitati din peste si programe

folclorice. Exista posibilitati diverse de practicare a sporturilor nautice pe mare sau pe lacul Neptun. Punctul forte al statiunii il reprezinta plaja, La Steaguri, care este cea mai bine amenajata plaja de pe litoral. Plaja din Neptun este una din cele mai frumoase de pe litoral, cu nisip fin si intrare in mare lina cu fund nisipos. Aici se pot trata boli reumatismale degenerative, inflamatorii si diartritice, stari posttraumatismale, boli ale sistemului nervos periferic, boli dermatologice, tulburari respiratorii si de alta natura.

Jupiter
Jupiter este o statiune de mici dimensiuni, in apropierea lacului Tismana si a padurii Comorova. Plaja statiunii Jupiter este lunga de aproximativ 1 km si o continua pe cea din statiunea Neptun. Este fragmentata de numeroase golfulete si diguri transversale care dau un aspect dantelat acestei portiuni de litoral. Jupiter este o statiune noua, deschisa la inceputul anilor 1970. Statiunea Jupiter dispune de o baza de cazare de mare capacitate, majoritatea hotelurilor fiind de trei stele, amplasate perpendicular pe linia tarmului, cateva constructii fiind moderne.

Cap Aurora
Statiunea Cap Aurora are un farmec deosebit in cadrul statiunilor litoralului romanesc . Cap Aurora are o pozitie particulara care ii confera un farmec unic pe litoralul romanesc.Este situata pe o peninsula cu aspect de promontoriu care iese in mare spectaculos in contrast cu nota dominanta a litoralului nostru de intindere neteda fara golfuri si peninsule.Acesta mica peninsula prezinta o faleza fragmentata in numeroase golfulete mici ,marginite de diguri de protectie, construite de pe vremea cand s-au facut si hotelurile. Cap Aurora se intinde intre Jupiter (1 km )si Venus (1 km) la circa 5km de Mangalia .

Venus
Venus, statiunea ce poarta numele zeitei frumusetii, se afla situata intre Saturn si Jupiter - Cap Aurora Venus, statiunea in care hotelurile, purtand aproape in totalitate nume de fete,sunt inconjurate de o mare de verdeata, caracteristica principala a acestei locatii de pe litoralul nostru. In statiune exista si posibilitatea de a face bai de namol pe malul Lacului Venus in cadru organizat .In rest statiunea este linistita si are suficiente posibilitati de agrement. Posibilitatile de petrecere a timpului liber sunt la fel de numeroase ca si in celelalte statiuni: yachting, wind-surfing, canotaj, tenis, minigolf. Pentru pasionatii de hipism, in imediata apropiere se afla herghelia Mangalia. Ca si celelalte statiuni din constelatia litoralului romanesc, Venus beneficiaza de brizele marine, de stralucirea soarelui si de

nisipul fin al plajelor, constituind un veritabil punct de atractie pentru turistii dornici de recreere.

Saturn
Saturn este statiunea aflata in imediata vecinatate a orasului Mangalia, la 43 km de Constanta. La nord statiunea Saturn se invecineaza cu statiunea Venus. Pe langa posibilitatile de agrement, punctul forte al statiunii il reprezinta existenta izvoarelor mezotermale sulfuroase si a namolului cu valoare terapeutica, utilizate in tratarea afectiunilor ginecologice si cele ale aparatului locomotor. Saturn este o statiune curata, vesela, cu o plaja foarte buna, iar tarifele practicate la cazare sunt printre cele mai mici. Plaja se intinde intre plaja din Mangalia si cea din Venus. Zona sudica a plajei (spre Mangalia) este dantelata de numeroase golfulete create artificial, cu acces in mare relativ lejer, dar cu latimi ale plajei mai mici. Partea dinspre nord (spre Venus) are o lungime de aproximativ 2 km si o latime de 100 – 150 metri. Pe toata lungimea plajei intrarea in apa este lina.

Mangalia
Mangalia este un municipiu din judetul Constanta, asezat aproape de extremitatea sudica a litoralului romanesc. Are o populatie de 40150 locuitori. Orasul Mangalia a fost declarat municipiu in anul 1995. Principalele atractii turistice: - Portul turistic - Herghelia Mangalia - Muzeul de arheologie Callatis - Mormantul Crestin cu Psalmi - Complexul funerar de la “Movila Documaci” - Geamia “ ESMAHAN SULTAN" - Edificiul Bizantin - Lacul Mangalia - Mormantul cu papirus - Muzeul marinei - Padurea Comorova - Pestera Movile - Pestera Limanu - Biserica SF Mina - Monumentul Eroilor - Rezervatia Hagieni

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->