Personalitatea

Temperamentul se refer la dimensiunea energetico-dinamic a personalitii i se exprim n particulariti ale activitii intelectuale i a afectivitii, ct i n comportamentul exterior: limbaj i motricitate, n conduit. Ca subsistem al personalitii, se refer la o serie de particulariti i trsturi nnscute care sunt importante n procesul devenirii socio-morale a fiinei umane. E. Kretschmer luand in considerare parametrii constitutiei fizice, corporale descrie 3 tipuri, iar asocierile dintre trasaturile fizice si psihice s-au dovedit a fi semnificative pentru cazurile patologice: Tipul picnic statura mijlocie, exces ponderal, fata plina, maini si picioare scurte, abdomen si torace bine dezvoltate caruia ii sunt asociate urmatoarele trasaturi psihice, grupate intr-un profil ciclitomic: vioiciune, mobilitate, optimism, umor, spontaneitate, sociabilitate, dar si superficialitate in relatiile sociale, inclinatie catre compromisuri, Tipul astenic cu corpul slab, alungit, maini si picioare lungi si subtiri caruia i se asociaza un profil psihologic numit schizotimic: inclinatie spre abstractizare, interiorizare, sensibilitate, un simt acut al onoarei, meticulozitate etc. Tipul atletic tipul cu o dezvoltare fizica si psihica echilibrata De exemplu, copiii colerici sunt foarte obositori; se remarca prin crize si rabufniri emotionale, dramatice, pot urla, lovi in jur si uneori incearca realmente sa treaca cu capul prin zid. La scoala, produc animatie, iar de cele mai multe ori, sunt calul de bataie in discutiile de la ore, nu le place sa intarzie, se bucura cand profesorii ii solicita si pot sa arate clasei ceva. Insa sunt pretentiosi si nu le place sa fie dadaciti. Copiii sangvinici pot fi recunoscuti prin aceea ca sunt tot timpul in miscare si ajung repede la extenuare. Au adesea nevoie noaptea de mai mult somn si de asemenea, de o pauza la pranz, pana ajung la viata scolara. Superficialitatea sangvinicului nu poate fi controlata prin reprosuri, amenintari sau mustrari. El are nevoie mai ales de intelegere si de afectiune personala. Deoarece se bucura sa participe la diverse activitati si dobandeste rapid o privire de ansamblu, ii pot fi linistit incredintate diverse activitati. Ar trebui vegheat ca alimentatia lui sa nu contina prea multe dulciuri, deoarece ar deveni si mai agitat. Flegmaticul este recunoscut prin metoda in care isi poate pastra calmul, spre deosebire de coleric, ce prefera sa plece, trantind usa in urma sa. Dintre flegmatici se recruteaza mamele si dascalii ideali: sunt polul linistit, deloc agresivi prin natura lor, mereu impaciutori, si foarte de nadejde. Insa, flegmaticul isi poate aduce usor profesorul la disperare cand, spre exemplu, isi deschide stiloul abia atunci cand ceilalti deja au scris cinci propozitii. Inca din copilarie, se remarca pe chip, ochii mari si expresivi ai melancolicului. Ca elev si adolescent se simte neinteles si neremarcat. Ii face bine daca ii sunt povestite destinele altor oameni. Pentru el, profesorii ideali sunt cei care au suferit cel mai mult. Spre deosebire de sangvinic, in alimentatia sa, trebuie sa se gaseasca neaparat, in mod frecvent, alimente dulci.

Aptitudinile sunt nsuiri care, n ansamblul lor, asigur posibilitatea nvrii anumitor cunotine, priceperi i deprinderi.Unii psihologi consider aptitudinile ca fiind nsuiri nnscute, ceea ce n opinia altora este doar parial adevrat. Nendoielnic exist o component nnscut a aptitudinilor, mai puin evident dect n cazul temperamentului, ns i influenele mediului au consecine privind cristalizarea aptitudinilor n forma n care se prezint acestea la copil. Toti oamenii normali pot executa diverse si nenumarate activitati, insa intereseaza calitatea. Toti pot sa cante, dar unii starnesc admiratie si impresioneaza,iar altii sunt deplorabili. De unde si calificarile fixate in limba de "apt pentru" prelungite prin termeni de aptitudine, inaptitudine sau capacitate/incapacitate, iar referitor la "zestrea ereditara": dotat, nedotat. Al. Rosca si B.Zonga(204) afirmau ca orice proces psihic raportat la functia sau la procesul sau dobandeste caracterul de aptitudine - Procesul gandirii, raportat la functiile sale (abstractizarea, rezolvarea problemelor,generalizarea) dobandeste caracterul de aptitudine si devine o componenta esentiala a inteligentei. Performanele ridicate obinute de un elev la o anumit disciplin nu pot fi atribuite din start unei aptitudini superioare; ele pot fi , de exemplu, rezultatul unei pregtiri suplimentare. Despre persoana care posed o aptitudine la un nivel mai nalt de dezvoltare dect majoritatea celorlali indivizi putem spune c este talentat. Pentru a dovedi aptitudine matematic este necesar ca, n rezolvarea problemelor i nsuirea disciplinelor de matematici superioare, elevul s obin performane deosebite i s poat, de exemplu, concura la olimpiade far a fi meditat n mod special.