P. 1
Povestea lui Harap

Povestea lui Harap

|Views: 867|Likes:
Published by Irina Pena

More info:

Published by: Irina Pena on Dec 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/24/2013

pdf

text

original

Povestea lui Harap – Alb

Particularitatile basmului cult

Basmul este o opera epica in proza,cu personaje fantastice si fabuloase,antrenate intr-un conflict moral(lupta intre bine sir au),in care castigul apartine de regula binelui(fapte,adevaruri). Opera “Povestea lui Harap Alb”,scrisa de Ion Creanga se inscrie in categoria basmelor,avand dimensiuni medii,un numar mediu de personaje,antrenate intr-o lupta dintre bine si rau,din care invinge cel dintai.Apare si o alta serie de elemnte specific basmului popular precum prezenta formulelor de incipit(introduc lectorul in universal operei),de mijloc (pastreaza viu interesul cititorului) dar si de final(il readuce pe cititor din universal fabulous in realitate).Spre deosebire de basmul popular unde tema este confruntarea dintre bine si rau,in basmul lui Creanga tema este initierea personajului principal in scopul maturizarii tai iar conflictul dintre bine si rau reprezinta de fapt o subtema.Autorul foloseste elemente specifice basmului popular dar le reorganizeaza dupa viziunea sa artistica si dupa propriul stil creand astfel oralitatea si umorul textului. Incipitul operei apartine unui narator aparent obiectiv,ce transmite o intamplare pe care el insusi a auzit-o “cica era odata”.Ca si in basmele populare,el nu fixeaza coordonatele spatio-temporale ale actiunii si creeaza senzatia unui timp istoric,mitic (“multi ani trecuse”,”pe vremea aceea”).Pe parcursul actiunii,apare un timp durative,prin repetarea verbului “merg”,fantastic(cand eroul este inviat)dar si al nararii(in interventiile naratorului).In ceea ce priveste spatiul actiunii,apare idea nedeterminarii(“marginea pamantului”,”tara departata”).De asemenea,apare si un spatiu fabulous,in care distantele sunt exagerate dar si unul fantastic(gradina ursului,palatul imparatulu Ros etc) Actiunea basmului este declansata de lipsa mostenitorului tronului imparatului Verde,fratele craiului.Pe rand fiii cei mari ai craiului au esuat in parcurgerea drumului spre tron iar mezinul familiei,indemnat de Sfanta Duminica,pleaca la drum,obtinand de la tatal sau calul din tinerete si hainele acestuia.Pe drum,Harap Alb se intovaraseste cu un span (desi tatal sau l-a sfatuit sa nu faca asta)care profita de naivitatea lui si ii ia identitatea.Ajunsi la curtea Imparatului Verde,spanul se prezinta drept nepot al acestuia iar Harap Alb ca sluga al Spanului.Eroul are parte de trei probe care contribuie la maturizarea lui,probe duse la bun sfarsit datorita ajutorului pe care il primeste de la Sfanta Duminca,cal,furnici,albine si de la cei 5 monstrii simpatici intalniti pe drum.In cele din urma,fata imparatuluiRos dezvaluie adevarata identitate a lui Harap Alb iar calul il omoara pe Span. Finalul operei este atipic si prezinta nunta lui Harap Alb cu fata imparatului Ros..Implica prezenta naratorului dar si a lectorului prin pronumele personal “noi”.Se simte ironia (care sugereaza conflictele sociale)intrucat Creanga alege sa sugereze iesirea din lumea fantastica intr-o maniera umoristica,comparand lumea de atunci cu cea de acum,lumea fantastica cu cea reala “Iar pe la noi,cine are bani bea si mananca iar cine nu,se uita si rabda.”.Apartenenta naratorului atat la lumea fabuloasa cat si la cea reala sterge granitele dintre acestea si da o nota de originalitate basmului. Personajul principal al basmului este Harap Alb,un personaj real,dinamic,surprins in plina evolutie ,de la un simplu tanar naiv si neexperimentat la tanarul capabil sa ajunga sot si imparat.Cel care are rol decisive in maturizarea personajului este spanul care il pune la incercare de multe ori ,determinandu-l

neexperimentat “boboc in felul sau” unul care a castigat suficienta experienta pentru a devein imparat slavit si iubit.specific basmelor.Intruchipatul ispitei.Pe rand fiii cei mari ai craiului au esuat in parcurgerea drumului spre tron iar mezinul familiei.In final.albine si de la cei 5 monstrii simpatici intalniti pe drum.relatiile cu celelalte personaje.Povestea lui Harap Alb este una dintre cele mai originale capodopere ale prozei romanesti .motivul probelor.Harap Alb se intovaraseste cu un span (desi tatal sau l-a sfatuit sa nu faca asta)care profita de naivitatea lui si ii ia identitatea.mezinul.pe Harap Alb sa isi cunoasca si depaseasca posibilitatile.Pe drum.pe care calul il purtase.surprins in evolutie.dintre cele doua forte(binele si raul).relatia dintre cei doi este inselatoare.Spanul este umil si se preface dar lucrurile se schimba atunci cand are loc scena fantanii.Spanul.amestecul dintre acestea confirmand si opinia lui George Calniescu.Comportamentul.indemnat de Sfanta Duminica.Eroul are parte de trei probe care contribuie la maturizarea lui.ce se remarca prin marcile stilistice. In realizarea constructiei celor doua personaje predomina procedeele caracterizarii indirect.probe duse la bun sfarsit datorita ajutorului pe care il primeste de la Sfanta Duminca. Personajul principal al operei este Harap-Alb.La inceput.el fiind reprezentant al binelui si un personaj real.obtinand de la tatal sau calul din tinerete si hainele acestuia.el devine dintr-un tanar naiv.prin aceleasi locuri.limbajul folosit.creandu-si un statut social la care nu ar fi ajuns niciodata singur.casatorindu-se cu fata Imparatului Ros. Personajul principal este fiul cel mai mic al craiului deci are o apartenenta nobila.un oximoron.Fiind naiv si de buna credinta. ispitit de Span coboara in fantana ca sa se racoreasca.Relatia dintre doua personaje Opera “Povestea lui Harap –Alb” scrisa de Ion Creanga este un basm cult care are ca tema initierea personajului principal.Ajunsi la curtea Imparatului Verde.cal.ca de la ispititor la ispita este una reprezentativa pentru relevarea unei idei importante:uneori.Schimbul de replici . In opinia mea.oralitatea si umorul care creeaza bunadispozitia cititorului.Relatia dintre cele doua personaje.dinamic. 2.il determina pe cititor sa deduca trasaturile de caracter ale celor doi.Intalnirea cu Spanul este deci o reluare a vesnicului conflict.fratele craiului.un botez simbolic al protagonistului. Actiunea basmului este declansata de lipsa mostenitorului tronului imparatului Verde.al botezului.chiar daca are un rol secundar.spanul se prezinta drept nepot al acestuia iar Harap Alb ca sluga al Spanului.In parcurgerea drumului initiatic.fata imparatului Ros dezvaluie adevarata identitate a lui Harap Alb iar calul il omoara pe Span.In cele din urma.Conflictul principal vizeaza ambele personaje si este determinat de nerespectarea sfaturilor parintesti.el contribuie la maturizarea fiului de crai.cu scopul maturizarii acestuia si ca motive tematice.al carui nume(Harap Alb ).pentru ca un om sa se maturizeze este nevoie de prezenta lucrurilor rele si a personajelor negative care il provoaca si il fac sa isi depaseasca conditia.in tinerete.eroul intalneste iubirea.eroul fiind nevoit sa reface experienta tatalui sau.al casatoriei etc.pleaca la drum.furnici.are valoare simbolica.Se contureaza o lume fabuloasa dar si una reala.potrivit careia toate personajele din aceasta opera vorbesc si se comporta ca taranii din Humulesti.

pentru ca un om sa se maturizeze este nevoie de prezenta lucrurilor rele si a personajelor negative care il provoaca si il fac sa isi depaseasca conditia.In felul acesta Spanul il dezleaga de juramant. Reprezentativa pentru ilustrarea relatiei dintre cele doua personaje este scena taierii capului lui HarapAlb.ca de la ispititor la ispita este una reprezentativa pentru relevarea unei idei importante:uneori.Caracterizarea personajului principal Opera “Povestea lui Harap –Alb” scrisa de Ion Creanga este un basm cult care are ca tema initierea personajului principal.rabdator.cal.precizie si tiranie ii taie capul eroului.probe duse la bun sfarsit datorita ajutorului pe care il primeste de la Sfanta Duminca.conditionand viata personajului principal de tacerea lui referitoare la adevarata sa identitate in timp ce fiul craiului se manifesta ca un om de onoare fiindca nu spune nimanui cine este el. In opinia mea.semn ca initierea este terminata si ca rolul acestuia a luat sfarsit.obtinand de la tatal sau calul din tinerete si hainele acestuia.Spanul are un comportament aspru si amenintator.fata imparatului Ros dezvaluie adevarata identitate a lui Harap Alb iar calul il omoara pe Span.In relatie cu Spanul este supus si raspunde cu promptitudine la toate solicitarile stapanului sau.reprezentantul ispitei renunta la disimulare si cu foarte multa vitea.Deznodamantul reprezinta ultima etapa a relatiei si constituie dezlegarea de juramant prin interventia justitiara a calului in care se restabilesc statuturile sociale ale personajelor.Harap-Alb accepta sa devina sluga si sa ii cedeze Spanului toate insemnele sale de noblete.Eroul are parte de trei probe care contribuie la maturizarea lui.pleaca la drum.In cele din urma.pentru ca il lasa in viata pe erou.Spanul se comporta atipic.fratele craiului.Mezinul incepe sa se maturizeze.cu scopul maturizarii acestuia si ca motive tematice.motivand ca ii este mila de tineretea lui. Pe toata durata desfasurarii actiunii.Fiul de crai devine tolerant.in timp ce Spanul se comporta ca un adevarat tiran.Pe rand fiii cei mari ai craiului au esuat in parcurgerea drumului spre tron iar mezinul familiei.indemnat de Sfanta Duminica.albine si de la cei 5 monstrii simpatici intalniti pe drum.Harap Alb se intovaraseste cu un span (desi tatal sau l-a sfatuit sa nu faca asta)care profita de naivitatea lui si ii ia identitatea. Actiunea basmului este declansata de lipsa mostenitorului tronului imparatului Verde.spanul se prezinta drept nepot al acestuia iar Harap Alb ca sluga al Spanului. 3.Vazand ca a fost descoperit.furnici.fiind capabil sa respecte juramantul dintre cei doi si sa treaca de cele trei probe impuse de “stapanul”sau.Nunta si schimbarea statutului social(devine imparat)confirma maturizarea eroului.Ajunsi la curtea Imparatului Verde.In final.Fiindu-I draga viata.supus. .Ca personaj negativ.reintra in posesia palosului si primeste recmpenta:pe fata imparatului Ros si imparatia.al botezului.eroul intalneste iubirea.Harap Alb este inviat .dintre cele doua personaje surprinde modificarea raportului dintre ele.motivul probelor. relatia dintre cele doua personaje.al casatoriei etc.Decapitarea eroului este deci ultima treapta si finalul initierii si are valoare simbolica.casatorindu-se cu fata Imparatului Ros.Pe drum.

isi plange de mila si nu are curaj.un nume cu valoare oximoronica.Initial. Mezinul craiului este implicat in conflictul cel mai important al basmului.Cea mai aproape de profilul psihologic al personajului este portretul facut de Sfanta Duminica: “slab de ingeri”.Ideea luptei dintre bine si rau(specifica basmelor)este subclasata in favoarea temei initierea personajului principal cu scopul maturizarii lui. Personajul se caracterizeaza prin naivitate.pesimist.cal doua personaje ce cunosc déjà soarta eroului).Personajul principal al operei este Harap-Alb.el primeste de la regina albinelor o pana care.Profitand de aceste trasaturi.Drept recompensa.cel moral (lupta dintre bine si rau).De asemenea.pus in situatia de a se maturiza.vesnic speriat.dinamic.”sa ne ducem in treaba noastra” dar si constructii in vocative “Luminate Imparate!” .o chema pentru a il ajuta.de a capata experienta de viata inainte de a deveni imparat.ajutor pe care il primeste doar pentru ca este bun la suflet. Toate reusitele fiului craiului se datoreaza ajutorului pe care il primeste de la Sfanta Duminica.el face experienta slugii.spanul afirmand ca este nepotul imparatului Verde si stapanul lui Harap Alb.ce face parte din societatea nobila.bunatate si lipsa de experienta.Schimbul de replici dintre cele doua personaje surprinde modificarea raportului dintre ele.Acolo are loc “botezul” mezinului.el fiind reprezentant al binelui si un personaj real.care primeste numele de Harap Alb.”mai fricos decat o femeie”. mezinul craiului.Fiecare proba la care il supune Spanul ii provoaca neliniste si spaima de aceea comportamentul sau este atipic. Portretul fizic este slab nuantat prin detalii de expresivitate si mimica.Dominant este portretul moral intrucat personajul devine un simbol al naivitatii. Harap Alb reprezinta imaginea antieroului comparativ cu Fat Frumos care beneficiaza de insusiri exceptionale.Insa predominanta in construirea personajului principal este caracterizarea indirecta care se bazeaza mai ales pe gesturi si limbaj pentru ca el este de cele mai multe ori ajutat de cei din jur.In relatia cu Spanul este supus si raspunde cu promptitudine la toate solicitarile stapanului sau.aspect care a indreptatit critica literara sa il vada pe mezin un antierou.deci faptele nu ii apartin.comportandu-se ca un adevarat tiran”Nu stiti dumneavoastra ce poama a dracu e Harap Alb aista!”.Spanul il caracterizeaza pozitiv justificandu-si relatia cu Harap Alb “D-apoi de ce mi l-a dat tata acasa?Numai de vrednicia lui” dar si nefavorabil .cei cinci monstrii simpatic. In opinia mea.Induiosat.este timid.In replicile sale apar formule de limbaj popular “sa va lasam in pace” .structura “Fiul craiului se facu ros la fata” marcand teama si starea sufleteasca.atat populare cat si culte.nu are nici o ambitie.Este caracterizat in mod direct favorabil de imparatul Verde ce il situeaza in ierarhie prin vitejia lui mai sus de treapta de imparat “Cand as avea eu o sluga ca aceasta nu i-as trece pe dinainte”.Aceasta trasatura este ilustrata de secventa in care Harap Alb intalneste un roi de albine care nu avea stup. .surprins in evolutie.Spanul(care este un personaj esential pentru maturizarea fiului cel mic) ii fura identitatea.personajul renunta la caciula pentru ca ele sa aiba loc unde sa stea si le construieste un adapost.in care mezinul este ispitit sa coboare in fantana ca sa se racoreasca.atunci cand o ardea.comportandu-se si vorbind taraneste.ce se desprinde din relatia cu Spanul(ispitit-ispititor)dar traieste si un conflict social care explica atitudinea lui fata de Sfanta Duminica si trecerea acestuia de la statutul de stapan la cea de sluga.craiasa furnicilor si regina albinelor.Desi de vita nobila.in compartie cu al eroului din basmul popular.cele de mimica se asociaza cu trasaturile morale.Eroul se manifesta pe toata durata desfasurarii actiunii ca un om de onoare fiindca nu spune nimanui cine este el.autorul abordeaza o tema total originala in seria basmelor .Harap Alb este un personaj mobil.Sugestiva in acest sens este scena fantanii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->