PREZENTAREA GENERAL A S.C. "LIMER" S.R.L. 2.1.

OBIECTUL DE ACTIVITATE
S.C. "LIMER" S.R.L. s-a nfiintat conform dispozitiilor legii romne nr. 31/1990 ca o societate comerciala cu raspundere limitata cu asociat unic. Societatea a luat fiinta la 20 februarie 1997, avnd ca asociat unic pe Rogojan Liviu, cetatean romn. Durata de constituire este pe perioada nedeterminata de timp. Asociatul unic a participat la formarea capitalului social n proportie de 100% si n aceeasi prop 18218n138s ortie participa la mpartirea beneficiilor si la suportarea pierderilor. Sediul social al societatii este n Romnia, localitatea Snandrei, nr. 526. Societatea s-a constituit cu un capital social subscris de 10.000.000 lei, exclusiv n numerar. Capitalul social, n valoare este mpartit ntr-un numar de 10 parti sociale, n valoare de 1.000.000 lei o parte sociala, aflate toate n proprietatea asociatului unic. Administrarea societatii se face de catre un administrator n persoana asociatului unic, adica n persoana d-lui Rogojan Liviu. S.C. LIMER S.R.L. s-a constituit cu urmatorul obiect de activitate: prestari servicii n constructii prestari servicii n turism. Conform actului aditional din 20 februarie 2001 societatea desfasoara pe lnga cele enuntate mai sus, o activitate de productie langosie. Activitatea de prestari servicii n constructii presupune ncheierea unui contract cu firme din Germania, prin care S.C. LIMER S.R.L. se obliga sa presteze servicii cu munca vie. Pe lnga aceasta, societatea desfasoara o activitate de intermediar n turism, beneficiul rezulta din marja comerciala pe care o stabileste. ncepnd din 20 februarie 2001 adauga la acestea si o activitate de productie langoserie.

2.2. STRUCTURA ORGANIZATORIC

Structura organizatorica a societatii este redata conform organigramei. Conducerea suprema a societatii este Adunarea Generala a Actionarilor. Acesta se reuneste o data pe an si este reprezentat de directorul general, n persoana d-lui Rogojan Liviu. Directorul general ia decizii cu privire la organizarea si functionarea celorlalte compartimente din subordine. Acestuia fiindu-i subordonati direct: compartimentul de productie-langoserie, compartimentul de turism, departamentul comercial, departamentul financiar-contabil si departamentul personal, resurse umane. Angajatii langoseriei n luna decembrie 2001 a fost reprezentat de d-l Chorosi Mircea, angajat cu carte de munca. Administratorii activitatii de turism, conform statului de plata din luna decembrie 2001 a fost reprezentat de directorul general, directorul compartimentului de turism, directorul compartimentului comercial si directorul departamentului financiar. Colaboratorii societatii sunt directorul economic, n persoana contabilului sef, un muncitor al sectorului langoserie si directorul compartimentului de prestari servicii n constructii. Muncitorii constructori n luna decembrie anul 2001, conform statului de plata au fost n numar de nouasprezece muncitori angajati cu carte de munca. Daca modul de organizare a contabilitatii de gestiune este lasata la latitudinea fiecarei unitati patrimoniale, n functie de specificul si nevoile acesteia nu nseamna ca aceste unitati patrimoniale pot opta n cele mai multe cazuri, la neorganizarea acesteia. Din moment ce avem productie, lucrari sau servicii, care necesita calculatii de costuri, acestea trebuie efectuate neaparat n cadrul contabilitatii normalizate. Observarea functiei economice a ntreprinderii fizice si financiare si ca aceste fluxuri constituie n realitate un circuit economic n raport cu care fluxurile pot fi de ordin intern sau de ordin extern. Astfel, capitalurile proprii sau /si mprumuturile bancare sunt investite o parte n active imobilizate, iar o alta parte este utilizata pentru desfasurarea activitatii. Cu aceasta parte ntreprinderile procedeaza la cumpararea de materii prime, suporta chletuieli de personal, de fabricatie, de stocaj, chletuieli administrative si de distributie. Productia vnduta da nastere ncasarilor. innd seama de faptul ca exista un decalaj ntre data angajarii acestor cheltuieli si reglementarea lor financiara (plata), vor apare datorii catre furnizori, fenomen ce se produce si n relatiile cu clientii.

Circuitul astfel parcurs poarta denumirea de ciclu de exploatare si reliefeaza existenta a doua tipuri de fluxuri : fluxuri monetare sau financiare si fluxuri de bunuri si servicii (fluxuri fizice). Toate fluxurile financiare intervin pentru a lega ntreprinderea de mediul ei social si economic: furnizare, clienti, angajati, asociati, actionari, stat, banci. Fluxurile fizice sunt interne ntreprinderii si au n vedere consumuri de materii prime si materiale, amortizare, forta de munca - fluxuri denumite si fluxuri de consum, deoarece ele nsotesc transformarea materialelor din forma initiala n produse finite sau n curs de executie. Acest circuit intern este propriu fiecarei ntreprinderi, diferentierea fiind data de o serie de factori de natura tehnicotehnologica, organizatorica, grad de nzestrare tehnica si de calificare a fortei de munca si prin urmare el sta la baza eficientei activitatii desfasurate. Avnd n vedere contextul economic n care se desfasoara orice activitate, apare necesitatea aplicarii principiului prudentei , fapt pentru care circuitul intern este considerat ca fiind cutia neagra a ntreprinderii. Apare astfel necesitatea organizarii unei contabilitati active, proprie fiecarei ntreprinderi, care poarta denumirea de contabilitate de gestiune, care este contabilitatea circuitului intern si ofera posibilitatea cunoasterii costurilor complete sau partiale, procedeaza la studiul lor continuu, la estimarea evolutiei lor, la compararea costurilor pertinente cu costurile provocate de solutiile alternative avute n vedere. Orice cheltuiala devine cost n cazul n care este asociata urmatoarelor elemente : resursa consumata, perioada de timp, loc de consum, activitate si produs sau serviciu. n acest scop, cheltuielile trebuie sa fie supuse unui proces de evaluare, masurare, clasificare, calcul si ventilare. Acest proces de selectare si agregare este denumit calculatia costurilor. Acesta reprezinta procesul de adunare si sortare a informatiilor privind costurile istorice, n vederea evaluarii stocurilor si masurarii profitului. n sens largit, calculatia costurilor se ocupa si de analiza costurilor si rezultatelor viitoare pentru a sprijini conducerea n privinta planificarii, luarii deciziilor si controlului. Este cazul managementului costurilor. Informatia produsa si gestionata de calculatia costurilor se nscrie n secretul comercial de ntreprindere si este destinata ntreprinzatorilor (managerului, administratorului) ca beneficiar intern care, n calitatea sa de manager, trebuie sa solutioneze probleme de alocare si utilizare a resurselor ntredintate din exterior (de catre investitor) pentru a construi performanta. Totodata ofera informatii indispensabile pentru contabilitatea financiara, referitoare la costurile necesare evaluarii stocurilor fabricate si productiei de imobilizari.

CALCULAIA COSTURILOR LA S.C. "LIMER" S.R.L.

4.1. FACTORII ORGANIZRII CALCULAIEI COSTURILOR

Organizarea contabilitatii de gestiune este n strnsa dependenta de o serie de factori, cum sunt: precizarea organelor care exercita lucrarile contabilitatii de gestiune, tipologia calculatiilor costurilor de productie, specificul procesului tehnologic, tipul si organizarea productiei, marimea ntreprinderii, structura de productie, etc. Organizarea calculatiei costurilor la S.C. LIMER S.R.L. are n vedere n primul rnd obiectul de activitate, care se poate delimita n trei activitati: de productie langoserie, prestari servicii n constructie si prestari n turism. Se va determina costul fiecarei activitati, urmarinduse modul n care fiecare activitate participa la realizarea profitului din exploatare. Structura organizatorica a firmei este reprezentata prin structura functionala, adica: serviciul de productie, turism, serviciul comercial, financiar-contabil si personal. n cadrul serviciului de productie se calculeaza costul produsului care este langosul. Activitatea de turism presupune calcularea costului serviciului prestat de unitate. Prestarea de servicii n constructii impune calcularea costului prestatiei cu munca vie. Costurile celorlalte servicii (comercial, financiar- contabil) se va repartiza asupra costului perioadei afectnd direct contul de rezultate. Caracterul procesului de productie are, de asemenea, implicatii asupra calculatiei costurilor. Productia de langosi are caracter continuu, de aceea costul pe unitatea de produs se calculeaza la finele perioadei de productie. Prestatiile n turism au caracter sezonier, costul calculndu-se numai n perioada de activitate n ceea ce priveste tipul de productie, acesta implica utilizarea unei anumite metode de calculatie, influentnd purtatorii de costuri. Activitatea de productie- langoserie este o productie de masa, adica se fabrica un anumit produs (langosi) pe perioade lungi si n cantitati mari cu aceleasi retete, tehnologii si utilaje. Daca se urmareste procesul tehnologic al productiei de langosi se pot identifica stadii succesive de prelucrare, de aceea se poate aplica pentru calcularea costului produsului metoda de calculatie pe faze. Aceasta urmareste determinarea costului pe fiecare faza a procesului tehnologic si apoi pe produsul finit. Pentru calcularea costului serviciului prestat cu munca vie si a prestatiilor n turism se poate aplica metoda globala care calculeaza costul unui singur produs sau serviciu ntr-o perioada de gestiune.

4.2. ORGANIZAREA DETERMINRII COSTURILOR DE PRODUCIE

Daca modul de organizare a contabilitatii de gestiune este lasata la latitudinea fiecarei unitati patrimoniale, n functie de specificul si nevoile acesteia nu nseamna ca aceste unitati patrimoniale pot opta n cele mai multe cazuri, la neorganizarea acesteia.

Din moment ce avem productie, lucrari sau servicii care necesita calculatii de costuri, acestea trebuie efectuate neaparat n cadrul contabilitatii normalizate (Dumitru Ctu, 1999). Orice cheltuiala devine cost n cazul n care este asociata urmatoarelor elemente: resursa consumata, perioada de timp, loc de consum, activitate si produs sau serviciu. n acest scop, cheltuielile trebuie sa fie supuse unui proces de evaluare, masurare, clasificare, calcul si ventilare. Aceste proces de selectare si agregare este denumit calculatia costurilor. Obiectul calculatiei costurilor l formeaza ventilarea cheltuielilor de exploatare. n regulamentul privind aplicarea Legii contabilitatii se aprecieaza ca prin componenta sa costul de productie este format din cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte de productie repartizate rational asupra produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate. Trebuie facuta distinctie ntre costul produsului si costul perioadei. Costul produsului reprezinta costul atasat unui obiect stocabil si care va servi la evaluarea stocurilor. n schimb, costul perioadei este costul ales si recunoscut de contul de rezultate n perioada de referinta fara a fi atasat unui cont de stocuri. Respectnd riguros distinctia de mai sus n delimitarea cheltuielilor, normal este ca toate cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere sa fie considerate cheltuieli ale perioadei. Calcularea corecta a costurilor de productie necesita organizarea corespunzatoarea a colectarii si calculatiei costurilor. Scopul organizarii calculatiei costurilor este colectarea costurilor ncorporabile de productie si calculatia costului ntregii productii si pe unitate de produs. n domeniul colectarii costurilor ncorporabile este necesara definirea purtatorilor de cost, identificarea unitatii de calculatie, alegerea metodei analitice de calculatie a costurilor n functie de specificul unitatii. Pentru aceasta vom analiza separat cele trei activitati pe care le desfasoara unitatea. n cadrul activitatii de productie- langoserie purtatorul de cost l reprezinta produsul, respectiv langosul. Unitatea de calculatie corespunde unitatii de masura prin care se exprima productia pentru care se calculeaza costul. n cazul langosului unitatea de calculatie se exprima n unitati fizice, respectiv bucati. Urmarind procesul tehnologic a productiei de langosi se pot identifica urmatoarele trei faze: 1) faza de framntare: se prepara maiaua din drojdie, faina, sare, putin zahar si apa calduta si se lasa la dospit. Se adauga ntr-un vas faina cu apa calda care peste care se toarna maiaua. Se framnta aluatul dupa care se lasa la odihna 5 minute.

2) faza de modelare: aluatul dospit se taie bucati si se cntareste bucata cu bucata. Se virguie n forma rotunda (modelare), se aseaza pe masa si se lasa 2-3 minute. 3) faza de prajire: aluatul se prajeste n uleiul ncins si se distribuie la clienti. Parcurgerea celor trei faze poate fi reprezentat schematic potrivit figurii nr. 1. Prestarile n constructii presupune servicii prestate cu munca vie. Purtatorul de cost l reprezinta serviciul prestat, care se masoara n ore prestate pe muncitor. n activitatea de turism purtatorul de cost este, de asemenea, serviciul prestat de unitate. Pentru calcularea costurilor de productie pe luna decembrie 2001, cheltuielile, dupa natura lor, nregistrate n contabilitatea generala, pot fi grupate pe cele trei activitati pe baza documentelor primare care au stat la baza nregistrarilor n contabilitatea financiara. Pe baza analizei cheltuielilor de exploatare n capitolul precedent, repartizarea costurilor ncorporabile pe cele trei activitati se poate prezenta sub forma unui tablou de conversie a cheltuielilor conform tabelului 4.1. : Tabelul 4.1. Tablou de conversie a cheltuielilor ncorporabile Activitatea de productie Destinatie economica Continut economic 600 60120 6018 6020 6040 36.704.968 1.099.831 1.285.373 600.000 352.489 186.500 73.861 145.941 186.500 73.861 36.704.968 1.245.772 1.285.373 973.000 500.211 Prestari servicii n constructii Prestari n turism TOTAL

605 6120 6130 621 6260 6270 6271 6280 635 641 6451 6452 6458 6811 TOTAL

995.191 3.214.246 400.000 13.800.000 11.292 351.200 1.517.000 353.916 75.850 134.190 233.277 61.128.823

685.068 2.040.000 400.000 40.594.702 776.921 366.303 749.190 12.455.363 2.905.836 622.771 983.873 211.117 63.051.505

685.068 400.000 48.307.695 142.930 7.409.224 2.002.768 6.717.000 1.567.076 335.850 498.190 211.118 68.683.221

2.365.327 3.214.246 2.040.000 1.200.000 102.702.397 154.222 776.921 7.775.527 3.103.158 20.689.363 4.826.828 1.034.471 1.616.253 655.512 192.863.549

Pentru fiecare activitate n vederea calcularii costului de productie se va urmari regruparea costurilor ncorporabile preluate din contabilitatea financiara pe urmatoarele categorii de cheltuieli: 1) cheltuieli directe (materii prime si materiale directe, remuneratii directe, contributia privind asigurarile sociale si protectia sociala si alte cheltuieli directe); cheltuieli indirecte de productie (cheltuieli comune ale sectiei); cheltuieli de desfacere cheltuieli gen de administratie Cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte de productie, repartizate rational asupra produselor fabricate, serviciilor prestate, formeaza costul de productie al acestora. Cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere sunt n general excluse din costul de productie. n cazul serviciilor prestate n constructii si turism cheltuielile gen de administratie vor fi repartizate asupra costului perioadei afectnd direct contul de rezultate.

2) 3) 4)

Daca la costul de productie se adauga cheltuielile generale de administratie si cheltuieli de desfacere se obtine costul complet al acestora.

4.3. LUCRRILE DE CALCULAIE A COSTULUI

Determinarea costului, produselor, al serviciilor prestate constituie un proces ce se desfasoara n etape succesive (Constanta Iacob, 1998): a) Preluarea din contabilitatea financiara a cheltuielilor ncorporabile, scop n care este necesar sa se elaboreze un tablou de conversie a cheltuielilor ncorporabile pentru a se asigura controlul asupra operatiilor nregistrate. Urmeaza regruparea si reclasarea acestor cheltuieli n costuri directe (pe purtatori de costuri) si indirecte (pe locuri de cheltuieli, iar n cadrul acestora dupa natura cheltuielilor). b) nregistrarea, urmarirea si controlul productiei fabricate n cursul perioadei de gestiune (luna), evaluata la pretul de nregistrare care poate fi: costul standard sau pretul cu ridicata al ntreprinderii. c) nregistrarea, urmarirea si controlul productiei aflate n curs de executie la finele lunii, evaluate la costul efectiv al acesteia. d) nregistrarea, urmarirea si controlul abaterilor dintre costurile efective si preturile de nregistrare aferente productiei fabricate. e) Transferarea catre contabilitatea financiara a productiei obtinute la costul efectiv al acesteia si a diferentelor de pret aferente, ceea ce schematic se poate prezenta conform figurii 2. Figura nr. 2. Schema transferului de cheltuieli si al productiei ntre cele doua componente ale sistemului contabil. preluare cheltuieli

decontarea productiei Etapele de calculatie a costului I. Delimitarea cheltuielilor ncorporabile pe purtatori de costuri si pe sectoare de activitate n concordanta cu structura organizatorica a firmei se stabilesc urmatoarele sectoare pentru calculatia costurilor: sectii de baza: pentru activitatea de productie: -framntare 923.1 "Cheltuielile indirecte de productie aferente sectorului framntare", -modelare 923.2 "Cheltuielile indirecte de productie aferente activitatii modelare" -prajire 923.3 "Cheltuieli indirecte de productie aferente activitatii de prajire"

pentru activitatea de prestari servicii n constructii si turism, sectia de baza o reprezinta

sediul n care se desfasoara turism, sectia de baza o reprezinta sediul n care se desfasoara activitatea de baza: 923 "Cheltuielile indirecte aferente activitatii de prestari n constructii" 923 "Cheltuieli indirecte aferente activitatii de prestari n turism" sector administrativ: sector administratie generala 924"Cheltuieli generale de

administratie" n cadrul activitatii de productie n cadrul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" se vor deschide analitice potrivit celor trei faze astfel: 921.1 "Cheltuielile activitatii de framntare" 921.2 "Cheltuielile activitatii de modelare" 921.3 "Cheltuielile activitatii de prajire" Pe baza datelor nregistrate n contabilitatea financiara n luna decembrie 2001 cheltuielile ncorporabile pot fi delimitate conform tabelului 4.2. a) Delimitarea cheltuielilor pe purtatori si sectoare aferente activitatii de productielangoserie Tabelul 4.2. Tabloul de conversie a cheltuielilor ncorporabile n costul produsului

Dest. 921.1 Econ. Cont. Econ. 600 60120 6018 6020 6040 605 6120 621

921 921. 2 921.3 923.1/Sfr

923 923.2/ Smo 923.3/ Spr 924 TOTAL

7.462.35 9 -

29.242.60 9 1.285.373 -

120.000 92.876 331.730 1.071.41 6 -

402.000 92.876 331.730 1.071.41 5 -

78.000 92.876 331.731 1.071.41 5 -

1.099.831 400.000

36.704.96 8 1.099.831 1.285.373 600.000 352.489 995.191 3.214.246 400.000

6260 6270 635 641 6451 6452 6458 6811 TOTA L

7.462.35 9

30.527.98 2

1.616.02 2

1.898.02 1

22.160 1.596.18 2

13.800.00 0 11.292 351.200 1.517.000 353.916 75.850 134.190 211.117 18.028.25 7

13.800.00 0 11.292 351.200 1.517.000 353.916 75.850 134.190 233.190 61.128.82 3

n luna decembrie s-au nregistrat urmatoarele consumuri de materii prime conform tabelului 4.3.: Tabelul 4.3. Consum de materii prime Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Denumire cascaval telemea smntna ciocolata ulei Sos pizza ketchup gem marar usturoi sare zahar faina drojdie TOTAL UM kg kg kg kg kg kg kg kg kg kg kg kg kg kg Cantitatea eliberata 107,87 129,01 82,24 65 385 43,85 45,5 42,437 55 1,51 41,2 19,4 1307 19,35 Valoare 8.242.180 5.418.420 2.960.640 2.145.000 7.691.078 1.049.044 782.705 783.142 110.000 60.400 181.975 199.998 6.535.000 545.386 36.704.968

Potrivit procesului tehnologic n faza de framntare se include urmatoarele materii prime: faina, sare, zahar, drojdie. Conform bonului de consum din luna decembrie aceasta se ridica la o valoare totala de 7.462.359 lei. Faza de modelare nu presupune un consum de materii prime, iar ultima faza, cea de prajire presupune consumul urmaroarelor materii prime: ulei, cascaval, telemea, smntna, ciocolata, sos pizza, ketchup, gem, marar, usturoi n valoare totala de 29.242.609 lei. Tabelul 4.4.

Consum de alte materiale a lunii decembrie 2001 Nr. crt. 1. 2. 3. Denumire plase servetele hrtie TOTAL UM Buc. Buc. Kg X Cantitate eliberata 2240 18.450 39,68 X Valoare 407.680 568.253 309.440 1.285.373

Aceste consumuri de alte materiale sunt repartizate asupra ultimei faze. Cheltuielile cu obiectele de inventar sunt n suma totala de 600.000 lei n care se include uzura cntarului n valoare de 402.000 lei, uzura vaselor n care se framnta aluatul n valoare de 120.000 lei si uzura ustensilelor folosite n ultima faza n valoare de 78.000 lei. Materialele nestocate formate din pur, saci de gunoi, sacose se folosesc n sectoarele de baza, conform facturii Metro valoarea lor totala a fost de 278.628 lei . Celelalte materiale nestocate (hrtie xerox, rola, fax, folie doc, dischete) sunt utilizate de administratia generala n valoare de 73.861 lei ( partea ce revine activitatii de productie din totalul facturilor). Suma de 278.628 lei ce revine sectoarelor de baza se va repartiza n mod egal pe cele trei sectii. Conform facturii Calor consumul de apa n langoserie a fost de 781.495 lei si conform facturii Conel , consumul de energie electrica a fost de 126 kwh x 1696 lei/kwh= 213.696 lei. Suma totala de 995.191 lei nscris n contul 605 "Cheltuielile privind energia si apa" se va repartiza n mod egal pe cele trei sectoare de baza. Chiria platita le Universitatea Politehnica Timisoara pentru spatiul de productie n valoare totala de 3.214.246 lei se va repartiza n mod egal pe cele trei sectoare de baza. Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate n suma totala de 351.200 lei este format din: Fondurile speciale aferente angajatilor langoseriei n valoare de 87.228 lei; Partea din fondurile speciale a colaboratorilor n valoare de 20.000 lei, ce se

repartizeaza la administratia generala; Taxa de drum petnru alimentarile cu benzina de la Petrom n valoare de 243.972

lei, repartizat la administratia generala. Cheltuiala cu amortizarea n suma totala de 233.277 lei se compune din: amortizarea celor doua friteuze n valoare de 22.160 lei care se va repartiza asupra sectorului de baza prajire si partea ce revine activitatea de productie din suma totala de 633.352 lei a amortizarii mobilierului si a celor 3 calculatoare, suma care se va repartiza asupra administratiei generale n valoare de 211.117 lei. nregistrarile n contabilitatea de gestiune ( aferente activitatii de productie ): % = 901 "Decontari interne privind cheltuielile" 61.128.823 7.462.359 0 30.527.982 1.616.022 1.898.021 1.596.182 18.028.257

921.1 "Cheltuielile activitatii de framntare" 921.2 "Cheltuielile activitatii de modelare" 921.3 "Cheltuielile activitatii de prajire" 923.1/Sfr "Cheltuielile indirecte sectorului framntare" 923.2/ Smo "Cheltuielile indirecte sectorului modelare" 923.3/ Spr "Cheltuielile indirecte sectorului prajire" 924 "Cheltuielile generale de administratie"

b)

Delimitarea cheltuielilor pe sectoare aferente activitatii de prestari servicii n constructii Pentru calcularea costului se vor stabili urmatoarele sectoare:

Sectorul de baza n care si desfasoara activitatea de prestari servicii n constructii

(923 "Cheltuieli indirecte aferente activitatii de prestari n constructii) sectorul administratiei generale (924 "Cheltuielile adminstratiei generale"). Preluarea din contabilitatea financiara a cheltuielilor ncorporabile se va face conform tabelului 4.5.. Tabelul 4.5.

Tabloul de conversie a cheltuielilor ncorporabile n costul serviciilor prestate n constructii 921 923 924 TOTAL

Destinatie economica Continut economic 6020 6040 605 6130 621 6260 6271 6280 635 641 6451 6452 6458 6811 TOTAL

716.185 12.455.363 2.905.836 622.771 955.873 17.656.028

2.040.000 211.117 2.251.117

186.500 73.861 685.068 400.000 40.594.702 776.921 366.303 33.005 28.000 43.144.360

186.500 73.861 685.068 2.040.000 400.000 40.594.702 776.921 366.303 749.190 2.905.836 2.905.836 622.771 983.873 211.117 63.051.505

Uzura telefonului n valoare totala de 373.000 lei s-a repartiazat n mod egal pe cele doua activitati de prestatii, astfel nct activitatii de prestari n constructii i revine o valoare a uzurii de 186.500 lei, care se repartizeaza la administratia generala. Cheltuielile cu materialele nestocate ( hrtie xerox, rola fax, folie documente,

dischete) n valoare totala de 147. 722 au fost de asemenea repartizate n mod egal pe cele doua activitati, prestatiilor n constructii revenindu-i suma de 73.861 lei, ce se va repartiza asupra sectorului adminstratiei generale. Cheltuielile cu energia si apa cuprinde factura Calor n valoare de 1.148.123 lei si factura Conel privind consumul de energie electrica n valoare de 222.013 lei. Jumatate din aceste doua facturi i revine activitatii de prestari constructii n valoare totala de 658.068 lei, care se repartizeaza asupra administratiei generale. Asigurarea muncitorilor constructori n valoare de 2.040.000 lei reprezinta costul indirect a sectorului de baza. Conform facturii Mobifon cheltuielile de telecomunicatii au fost n valoare de 40.594.702 lei, care se repartizeaza la administratia generala. Cheltuielile cu comisioanele bancare pentru operatiile efectuate prin cont curent n valuta deschis n Germania, conform extrastului de cont din Germania au fost de 776.921 lei, care se repartizeaza la administratia generala. n luna decembrie s-a efectuat o plata catre CCIT pentru constituirea fondului de lichidare n valoare de 3666.303, suma care reprezinta costul administratiei generale. Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate aferente lunii decembrie este formata din urmatoarele elemente, repartizate pe urmatoarele destinatii: Fondurile speciale aferente muncitorilor constructori n valoare de 716.185 lei,

repartizat asupra activitatii de baza; Partea din fondurile speciale aferente colaboratorilor n valoare de 20.000 lei, suma

care se va repartiza asupra administratiei generale; Taxa de drum pentru alimentarea cu benzina de la Shell. Din valoarea totala a

bonurilor de casa de 26.010 lei, jumatate de 13.005 lei revine asupra activitatii de prestari n constructii, suma care se repartizeaza la administratia generala. Cheltuielile cu salariile se repartizeaza integral asupra activitatii de baza, cu

exceptia altor chletuieli privind asigurarea si protectia sociala care se compune din: Restante aferente salariilor muncitorilor de constructii n valoare de 83.998 lei care se

va repartiza de asemenea asupra activitatii de baza; Contributia unitatii la fondul de sanatate n cota de 7% aferente colaboratorilor n

suma totala de 84.000 lei, din care partea de 28.000 lei revine activitatii de prestari n constructii, repartizat asupra administratiei generale. Cheltuiala cu amortizarea de 211.117 lei reprezinta partea din cheltuielile cu amortizarile totale a mobilierului si a celor trei calculatoare care revine activitatii de prestari n constructii si care se repartizeaza la costurile indirecte de productie. nregistrarile n contabilitatea de gestiune (aferente activitatii de prestari n constructii) % = 901 "Decontari interne privind cheltuielile" 63.051.505 17.656.028 2.251.117 43.144.360

921 "Cheltuieli activitatii de prestare n constructii" 923 "Cheltuieli indirecte aferente activitatii de prestare n constructii" 924 "Cheltuieli administratiei generale- constructii" c)

Delimitarile cheltuielilor pe sectoare aferente activitatii de prestari n turism Repartizarea cheltuielilor pe sectorul activitatii de baza, sectorul administratiei generale

se realizeaza pe aceeasi baza, ca si la activitatea de prestari servicii n constructii si se deschid urmatoarele conturi: 923 "Cheltuieli indirecte aferente activitatii de prestari n turism" 924 "Cheltuielile administratie turism" Preluarea din contabilitatea financiara a cheltuielilor ncorporabile se face pe baza tabloului de conversie conform tabelului 4.6.: Tabelul 4.6. Tabloul de conversie a cheltuielilor ncorporabile n costul prestatiilor n turism

921 Destinatie economica Continut economic 60120 6020 6040 605 621 6260 6270 6280 635 641 6451 6452 6458 6811 TOTAL

923

924

TOTAL

386.229 2.600.000 606.580 130.000 182.000 3.904.809

4.833.008 1.583.534 2.600.000 606.580 130.000 182.000 9.935.122

145.941 186.500 73.861 685.068 400.000 48.307.695 142.930 2.576.216 33.005 1.517.000 353.916 75.850 134.190 211.118 54.843.290

145.941 186.500 73.861 685.068 400.000 48.307.695 142.930 7.409.224 2.002.768 6.717.000 1.567.076 335.850 498.190 211.118 68.683.221

Administratorii de la turism, se alimenteaza cu benzina de la Shell n scopuri administrative, de aceea costul cu combustibilul se va repartiza la administratia generala. Uzura telefonului folosit n scop general se va repartiza de asemenea la administratia generala. Conform facturii Connex cheltuielile cu convorbirile telefonice au fost de 48.307.695 lei. Pentru operatiile efectuate prin contul curent deschis la West Bank Timisoara cheltuielile cu comisioanele conform extrasului de cont a fost de 142.930 lei, repartizate la adminstratia generala. Cheltuielile cu servicii pentru activitati n tara cuprinde o chitanta platita la Universitatea Politehnica Timisoara n valoare de 2.576.216 lei si restituiri de ncasari pentru excursii neefectuate n valoare de 4.833.008. Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsamnt asimilate cuprinde:

Fondurile speciale aferente salariului colaboratorilor n valoare de 20.000 lei, repartizat la administratia generala; Contributia unitatii la fondul de turism n valaore de 1.583.534 lei ce reprezinta cheltuieli generale ale sectiei; Taxa de drum conform bonului de casa Shell n valoare de 13.005.

Conform statului de plata al administratiei turism, angajatii sunt formati din: Administratorul activitatii de turism avnd un salar de ncadrare de 2.600.000 lei. Asociatul firmei cu un salar de ncadrare de 2.600.000 lei, ce reprezinta cheltuieli de

interes general sectiei; Secretara firmei a carei salar de ncadrare de 1.517.000 lei ce se va repartiza

asupra cheltuielile administratiei generale. n cadrul cheltuielilor privind fondul de asigurare sociala de sanatate n procent de 7% repartizat la administratia generala ce cuprinde, pe lnga cota de 7% aferenta salariului secretarei 106.190 lei si cota parte din contributia colaboratorului n valoare de 28.000 lei. Cota parte din amortizarea mobilierului si a celor trei calculatoare n valoare de 211.118 lei, se va repartiza la administratia generala. nregistrarea n contabilitatea de gestiune (aferente activitatii de prestari n turism): % = 901 "Decontari interne privind cheltuielile" 68.683.221 3.904.809 9.935.122 54.843.290

921 "Cheltuielile activitatii de prestari n turism" 923 "Cheltuieli indirecte activitatii de pestari turism" 924 "Cheltuielile administratiei turism"

II. Repartizarea costurilor indirecte de productie a) aferente activitatii de productie- langoserie Costurile sectorului framntare n suma totala de 1.616.022 lei vor fi repartizate n totalitate asupra activitatii de framntare. Costurile sectorului modelare n valoare de 1.898.021 lei se repartizeaza asupra

activitatii de modelare, iar costurile sectorului prajire n suma de 1.596.182 lei asupra activitatii de prajire. nregistrarile n contabilitatea de gestiune vor fi urmatoarele: 921.1"Cheltuielile activitatii de framntare" 921.2"Cheltuieli activitatii de modelare" 921.3"Cheltuieli activitatii de prajire" = 923.1/ Sfr "Cheltuieli indirecte aferente sectorului framntare" = 923.2/ Smo Cheltuieli indirecte aferente sectorului modelare" = 923.3/ Spr "Cheltuielile indirecte aferente sectorului prajire" 1.596.182 1.898.021 1.616.022

b) aferente activitatii de prestari servicii n constructii Costurile indirecte aferente activitatii de pestari servicii n constructii n suma de 2.251.117 lei vor fi repartizate integral asupra activitatii de baza. n contabilitatea de gestiune se va opera umratoarea nregistrare: 921 "Cheltuielile activitatii de prestari n constructii" = 923 "Cheltuieli indirecte aferente activitatii de prajire" 2.251.117

Costurile directe plus costurile indirecte repartizate rational asupra serviciilor prestate formeaza costul de productie n suma de 19.907.145 lei. n urma acestor nregistrarilor se obtine costul de productie, format din costuri directe plus costuri indirecte de productie al fiecarui sector de productie, astfel: costul de productie: al sectorului framntare este n suma de 9.078.381 lei; al sectorului modelare n suma de1.898.021 lei; al sectorului prajire n suma de 32.124.164 lei.

c) aferente activitatii de prestari n turism Costurile indirecte aferente activitatii de prestari n turism n suma de 9.935.122 lei se

repartizeaza asupra activitatii de baza adaugndu-se la costurile directe, astfel nct se obtine costul de productie a prestatiilor n valoare de 13.839.031 lei. n contabilitatea de gestiune se va face urmatoarea nregistrare: 921 "Cheltuielile activitatii de prestari turism" = 923 "Cheltuielile indirecte 13.839.031

activitatii de prestari n turism"

III. Repartizarea costurilor administratiei generale

a) aferente activitatii de productie-langoserie

Conform noilor reglementari a Standardelor contabile internationale costurile administratiei generale nu se preteaza a fi repartizate asupra costurilor activitatii de baza, ci asupra contului de decontari interne privind productia obtinuta. Din aceasta cauza n cadrul contului 902 "Decontari interne prin productia determinata" se vor deschide doua conturi analitice de gradul I si anume: 902.1 "Decontari interne privind productia obtinuta" 902.2 "Decontari interne privind costul administratiei generale" Astfel repartizarea costurilor administratiei generale se va nregistra n contabilitatea de gestiune astfel: 902.2 "Decontari interne privind costul = 924 "Costurile administratiei administratiei generale" generale" 18.028.257

b) aferente activitatii de prestari servicii n constructii Costurile administratiei generale n suma de 43.144.360 lei se va repartiza n contul 902 "Decontari interne privind costul administratiei generale". Neexistnd productie pentru acest cont nu vom deschide analitic. n contabilitatea de gestiune vom nregistra: 902 " Decontari interne privind contul = 924 " Costurile administratiei generale" 43.144.360

administratiei generale"

c) aferente activitatii de prestari n turism Costurile administratiei generale sunt n suma de 54.843.290 lei si se va repartiza astfel: 902 "Decontari interne privind contul administratiei generale" = 924 "Costurile administratiei n turism" 54.843.290

IV. Determinarea si nregistrarea costului efectiv aferent productiei finite activitatii de productie- langoserie a) nregistrarea productiei finite la cost planificat: cantitatea fabricata (buc) = 16.153 buc costul unitar plan (pret mediu de vnzare) = 4.167 lei/buc. Costul total plan = 16.153 buc x 4167 lei/buc = 67.309.551 lei 931 "Costuri productiei obtinute" = 902.1 "Decontari interne privind productia obtinuta" b) determinarea si nregistrarea costului efectiv aferent productiei obtinute: Cef= Ccomp- Qnet 67.309.551

Cef = cost efectiv C comp = cost complet Q net = productie neterminata ntruct productia neterminata nu exista, costul efectiv este egal cu costul complet. 902.1 "Decontari interne privind = productia obtinuta" % 921.1 "Cheltuielile activitatii de framntare" 43.100.566 9.078.381

921.2 "Cheltuielile activitatii de modelare" 921.3 "Cheltuielile activitatii de prajire" Costul unitar efectiv : c = 43.100.566 lei = 2668 lei/buc 16.153 buc c) determinarea si nregistrarea diferentelor de pret
Diferenta de pret =Cef- Cplan

1.898.021 32.124.164

Cef = cost efectiv C plan = cost planificat 903 " Decontari interne privind diferentele de pret" = 902.1 "Decontari interne privind productia obtinuta" 24.208.985

V. Justificarea cheltuielilor ncorporate n productia finita

901 "Decontari interne privind cheltuielile" =

% 931 "Costul productiei obtinute"

61.128.823 67.309.551 24.208.9855

903 "Decontari interne privind diferentele de pret" 902.2 "Decontari interne privind administratia generala" VI. Determinarea si nregistrarea costului efectiv: a) aferent activitatii de prestari servicii n constructii: 902 "Decontari interne privind = 921 "Cheltuielile activitatii de 19.907.145 18.028.257

costul serviciilor"

prestari n constructii "

Activitatea de prestari servicii n constructii se masoara n numarul total de ore lucrate de toti salariatii pe parcursul lunii. Pentru calcularea unitatii de lucru se vor folosi datele din Statul de plata a muncitorilor constructori, conform caruia numarul total de muncitori este de 28 din care: - 8 muncitori au lucrat 15 zile x 8 ore/zi - 20 muncitori au lucrat 36 zile x 8 ore/zi Om ore = 8 muncitori x 15 zile x 8 ore = 960 om zile ore 20 muncitori x 36 zile x 8 ore = 5.760 om zile ore Total om ore lucrate n luna decembrie a fost de 6.720 om ore.

Costul unitar efectiv :

19.907.145 lei c= 6.720 om /ore = 2.962 lei/om ore

b) aferent activitatii de prestari n turism 902 "Decontari interne privind costurile prestatiilor n turism" = 921 "Cheltuieli activitati de prestari n turism" 13.839.931

Unitatea de lucru aferenta activitatii de prestari n turism se masoara valoric, adica costul efectiv total realizat la 1.000 lei venituri din prestatii efectuate. Pentru aceasta se va lua rulajul lunii decembrie a contului 708 " Venituri din activitatile diverse "de 579.720.110 lei. Costul efectiv unitar: 13.839.931 c= 579.720.110 adica pentru a obtine 1.000 lei venit s-a efectuat o cheltuiala de 24 lei. * 1000 = 23,8 lei - 24 lei

VII. Justificarea cheltuielilor ncorporate n serviciile prestate

a)

pentru activitatea de prestari servicii n constructii:

901 "Decontari interne privind cheltuielile"

902 "Decontari interne privind costurile serviciilor si costurile generale de administratie"

63.051.505

b) pentru activitatea de prestari n turism 901 "Decontari interne privind cheltuielile" = 902 "Decontari interne privind costurile prestate n turism si costurile administratiei de turism" nregistrarea operatiilor contabile n conturi: a) activitatea de productie langoserie: 68.683.221

921.1 "Cheltuieli activitati de framntare"

921.2 "Cheltuieli activitate de modelare"

CD 7.462.359 CI - 1.616.022 C: 1.898.021 Cprod = 1.898.021 Cprod 9.078.381 9.078.381 1.898.021

921.3 "Cheltuieli activitate de prajire"

923.1/Sfr "Cheltuieli indirecte de productie aferente sectorului de framntare"

CD - 30.527.982 CI - 1.596.182 1.616.022 1.616.022 Cprod 32.124.164 32.124.164 =

923.2/ Smo "Cheltuieli indirecte de productie aferente sectorului de modelare"

923.3/ Spr "Cheltuieli indirecte de productie aferente sectorului de prajire

1.898.021

1. 898.021

1.596.182

1.596.182

924"Cheltuieli generale de administratie"

901 "Decontari interne privind cheltuielile"

18.028.257

18.028.257

61.128.823

61.128.823

902.1 "Decontari interne privind productia obtinuta"

931 "Costul productiei obtinute

67.309.551 Cplan

Cplan = 67.309.551

24.208.985 Cef = 43.100.566 Dpret 67.309.551

902.2 "Decontari interne privind costul administratiei generale"

903 "Decontari interne privind diferentele de pret"

24.208.985 18.028.257

24.208.985

18.028.257

b) activitatea de prestari servicii n constructii 921"Cheltuieli activitati de 923 "Cheltuieli indirecte aferente

prestari n constructii"

activitate de prestari n constructii"

CD - 17.656.028 CI - 2.251.117

2.251.117

2.251.117

Cprod = 19.907.145

19.907.145

924 "Cheltuielile administratiei generale"

901"Decontari interne privind cheltuielile"

43.144.360

43.144.360

63.051.505

63.051.505

902 "Decontari interne privind costul serviciilor si

costul general de administratie" CAG 43.144.360 Cef 19.907.145 63.051.505 63.051.505

c) activitatea de prestari n turism 921"Cheltuieli activitati de 923 "Cheltuieli indirecte

prestari n turism" CD - 3.904.809

aferente activitate de prestari n constructii" 9.935.122 9.935.122 CI - 9.935.122

Cprod = 13.839.931 13.839.931

924 "Cheltuielile administratiei generale"

901"Decontari interne privind cheltuielile"

54.843.290 54.843.290 68.683.221

68.683.221

902 "Decontari interne privind costul prestarii n turism si costul administratiei n turism"

CAG 54.843.290 Cef 13.839.931

68.683.221 68.683.221

CD = cost direct CI = cost indirect Cprod = costul de productie Cplan = costul planificat CAG = costul administratiei generale Dpret = diferente de pret

4.4. CONECTAREA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE CU VENITURILE AFERENTE

Potrivit principiului conectarii cheltuielilor cu veniturile, n cadrul S.C. LIMER S.R.L. vom conecta cheltuielile de exploatare aferente celor trei activitati - de productie langoserie, de prestari servicii n constructii, de prestari n turism - la veniturile degajate de fiecare activitate. Apoi vom analiza ponderea participarii fiecarei activitati la realizarea profitului. Se pot astfel stabili trei centre de profit aferente celor trei activitati. Vorbim de centru de profit ntruct veniturilor celor trei sectoare li se pot asocia costurile. Responsabilul gestionar raspunde pentru costurile efectuate n cadrul fiecarui sector de activitate. Determinnd ponderea participarii fiecarui sector de activitate la formarea rezultatului putem decide care activitate este pertinenta a fi mentinuta si la care se poate eventual renunta. Vom analiza pentru aceasta veniturile din contabilitatea financiara. Veniturile degajate de activitatea de productie au fost nregistrate n contul 701 "Venituri din vnzarea productiei finite", a carui rulaj n luna decembrie a fost de 61.385.712 lei.

Veniturile aferente activitatii de prestari n constructii au fost nregistrate n contabilitatea financiara n contul 704 "Venituri din lucrari executate si servicii prestate", a carui rulaj n luna decembrie a fost de 1.499.711.256 lei. Din aceasta suma trebuie scazute veniturile aferente serviciilor n curs de executie care au fost decontate n totalitate n cursul lunii decembrie conform relatiei: 711 "Venituri din productia stocata" = 332 "Lucrari si servicii n curs de executie" n urma scaderii se va obtine un venit efectiv aferent lucrarilor si serviciilor prestate n luna decembrie n valoare de 117.868.731 lei. Veniturile activitatii de turism au fost nregistrate n contul 708 "Venituri din activitatile diverse" cu un rulaj n luna decembrie de 579.720.110 lei. Conectarea cheltuielilor de exploatare la venituri si ponderea fiecarui venit n total venituri, respectiv ponderea fiecarei cheltuieli n total cheltuieli de exploatare poate fi prezentat n tabelul 4.7. : Tabelul 4.7. Conectarea cheltuielilor de exploatare la veniturile aferente activitatii generatoare de costuri Activitatea generatoare de costuri Cheltuieli de exploatare cheltuieli (%) Ponderea cheltuielilor n total Venituri de exploatare Ponderea veniturilor n total venituri 8% 16% 1.381.842.525

Productie
Prestari servicii constructii Prestari turism Total

61.128.823 63.051.505

32% 33%

61.385.712 117.868.731

68.683.221 192.863.549

35% 100%

579.720.110 758.974.553

76% 100%

Analiznd ponderea cheltuielilor fiecarei activitati n total cheltuieli de exploatare, se poate observa, ca fiecare activitate detine n jur de o treime din totalul costurilor ncorporabile. Ponderea veniturilor n total venituri de exploatare este diferit pe cele trei activitati. Astfel activitatea de turism detine ponderea cea mai mare, o cota de 76% din total.

Celelalte doua activitati detin o pondere relativ mica n totalul veniturilor de exploatare. Activitatea de productie detine o cota neglijabila. Participarea fiecarei activitati la formarea rezultatului din exploatare este prezentat n tabelul 4.8.: Tabelul 4.8. Participarea activitatilor generatoare de costuri la formarea rezultatului Activitatea generatoare de costuri Venituri de exploatare 61.385.712 117.868.731 Cheltuieli de exploatare 61.128.823 63.051.505 Rezultat din Ponderea

Productie Prestari servicii constructii Prestari turism Total

activitatilor n total rezultat (%) exploatare 256.889 0% 54.817.226 10%

579.720.110 758.974.553

68.683.221 192.863.549

511.036.889 566.111.004

90% 100%

Activitatea de turism participa cu o cota de 90% la formarea rezultatului exploatarii. Se poate observa, ca fiecare activitate a generat suficiente venituri pentru acoperirea costurilor de exploatare, degajnd un profit din exploatare total de 566.111.004 lei Activitatea de productie langoserie nu participa cu nici un procent la formarea profitului total din exploatare. Desi ea degaja n mod individual un profit din exploatare de 256.889 lei. Se pune problema mentinerii sau renuntarii la aceasta activitate. Pentru aceasta putem aplica o metoda partiala si anume metoda direct costing evoluat (costurilor variabile ) , care ofera informatii utile pentru aprecierea gestiunii pe centre de responsabilitate deoarece se retine pentru calcularea costului, doar costurile variabile fie ele directe, fie indirecte, iar costurile fie sunt considerate costuri ale perioadei, acoperite din marja. Mai nti vom delimita costurile n variabile si fixe (directe si indirecte), pe cele trei activitati potrivit tablourilor de conversie. a) Pentru activitatea de productie:

Costurile variabile (CV): 36.704.968

cheltuieli cu materii prime cheltuieli cu materiale de ntretinere 1.285.373

cheltuieli cu energia tehnologica

995.191

Total 38.985.532

Costurile fixe directe (CF): 22.160 600.000 352.489 3.214.246 2.588.184 243.972 13.800.000 11.292 211.117 1.099.831 22.143.131

- amortizare fripteuze - uzura obiectelor de inventar - cheltuieli cu materiale nestocate - cheltuieli cu chiria spatiului productiv - cheltuieli variabile ( colaboratori+angajati cu carte de munca) - taxa de drum - cheltuieli cu telecomunicatii - cheltuieli cu comisionul bancar - cheltuieli cu alte amortizari - cheltuieli cu combustibilul Total b) Pentru activitatea de prestari n constructii

Costurile variabile (CV): - cheltuieli cu asigurarea muncitorilor - cheltuieli cu salariile muncitorilor constructori
Total 19.696.028

2.040.000 17.656.028

Costurile fixe (CF):

- taxa de drum - alte cheltuieli cu amortizarea - uzura obiectului de inventar - cheltuieli cu materiale nestocate - cheltuieli cu energia si apa - cheltuieli salariale colaboratori - cheltuieli cu telecomunicatii - cheltuieli cu comisioane bancare - constituirea fondului de lichidare

13.005 211.117 186.500 73.861 685.068 448.000 40.594.702 776.921 366.303

Total 43.355.477
c) Pentru activitatea de prestari n turism :

Costurile variabile (CV): - cheltuieli salariale ale administratiei turism - restituiri de ncasari pentru excursii neefectuate
Total 8.737.817

3.904.809 4.833.008

Costurile fixe (CF): - fond de turism - taxa de drum - cheltuieli salariale patron - cheltuieli salariale administratie generala - cheltuieli cu combustibilul 1.583.534 13.005 3.518.580 2.500.956 145.941

- cheltuieli cu uzura obiectului de inventar - cheltuieli cu materiale nestocate - cheltuieli cu energia si apa - cheltuieli cu comisionul bancar - cheltuieli cu alte amortizari - alte servicii
Total 59.945.404

186.500 73.861 685.068 142.930 211.118 2.576.216

Repartizarea costurilor pe cele trei activitati poate fi prezentat prin tabelul 4.9.: Tabelul 4.9. Repartizarea costurilor n functie de dependenta fata de variatia nivelului de activitate Activitatea Tip cost de productie 38.985.532 22243.291 61.128.823 de prestari n constructii 19.696.028 43.355.477 63.051.505 de prestari n turism 8.737.817 59.945.404 68.683.221 Activitatea Activitatea Total

CV CF Total

67.419.377 125.422.012 192.863.549

Cu scopul deciziei de a mentine sau de a abandona una dintre activitati se vor calcula marjele intermediare: marja pe costurile variabile. Iar aceste marje sunt destinate sa acopere costurile de structura (fixe) considerate costuri ale perioadei. Pentru aceasta vom ntocmi tabelul 4.10.: Tabelul 4.10. Acoperirea costurilor din marja Productie Activitate Indicator Prestari n constructii Prestari n turism Total

Cifra de afaceri
Costuri variabile Marja pe costurile variabile Costuri fixe Rezultat

61.385.712

117.868.731

579.720.110

758.974.553

38.985.532 22.400.180 22.143.291

19.696.028 98.172.703 43.355.477

8.737.817 570.982.293 59.945.404

67.419.377 691.555.176 125.422.012 566.111.004

Toate marjele pe costurile variabile ale activitatilor sunt pozitive si deci, toate cele trei activitati contribuie la acoperirea costurilor fixe. Decizia de a abandona una dintre cele trei activitati poate fi luata doar n situatia unei marje pe costurile variabile negative deoarece se transfera efortul de a suporta costurile de structura de catre celelalte doua activitati, obtinndu-se un rezultat diminuat. Costul se poate reduce prin diferite metode, ncepnd cu cresterea productivitatii muncii prin cresterea nivelului de calificare a personalului, utilizarea ct mai completa a timpului de munca a salariatilor. n cadrul activitatii de prestari servicii n constructii, societatea ar trebui sa evite pierderile de timp de munca att din cauze organizatorice, ct si de cauze de indisciplina, ceea ce conduce la reducerea costurilor unitare cu munca vie. n ceea ce priveste amortizarea, se poate renunta la achizitia elementelor de imobilizari prin cumparare directa n favoarea achizitiei prin leasing operational, ceea ce va conduce la transformarea costurilor fixe cu amortizarea n costuri relativ variabile cu redeventele aferente leasingului. De asemenea, n ceea ce priveste costurile de personal, sistemele de salarizare n regie, n functie de timpul de munca tind sa genereze costuri fixe de personal, pe cnd sistemele de remunerare a personalului n acord, n functie de productia realizata tind sa genereze costuri variabile. O remunerare cel putin a personalului direct productiv, care sa aiba caracter de cheltuiala variabila ar genera efecte benefice att asupra eficientei economice n general, ct si asupra riscului de exploatare.

CONCLUZII sI PROPUNERI
Tema lucrarii fiind "Contabilitatea cheltuielilor de exploatare n sistemul contabil dualist ", n cele patru capitole am urmarit delimitarea unor concepte privind dualismul contabil, modul de nregistrare si control al cheltuielilor de exploatare n cadrul S.C. LIMER S.R.L., respectiv calculatia costurilor la aceeasi societate comerciala.

Astfel, n primul capitol am definit cele doua domenii : contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune. Contabilitatea de gestiune furnizeaza informatii pentru managementul firmei, iar cea financiara furnizeaza informatii care, pe lnga o utilizare interna de catre management, este comunicata si n exteriorul organizatiei. Cele doua contabilitatii nu pot fi separate, se completeaza reciproc. Ambele se bazeaza pe conceptul de responsabilitate si, potrivit Ordonantei nr. 61 din 20 august 2001 privind modificare si completarea Legii contabilitatii nr. 82/1991, toate societatile comerciale cu scop lucrativ au obligatia sa organizeze si sa conduca si contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii. Daca modul de organizare a contabilitatii de gestiune este lasata la latitudinea fiecarei unitati patrimoniale, aceasta nu nseamna ca aceste unitati pot opta n cele mai multe cazuri, la neorganizarea acesteia. Din moment ce avem productie, lucrari sau servicii care necesita calculatii de costuri, acestea trebuie efectuate neaparat n cadrul contabilitatii normalizate. n acest capitol am evidentiat si modalitati de abordare a cheltuielilor de exploatare. Astfel nct, Organismul international de normalizare contabila defineste chletuielile ca diminuari de avantaje economice, sub forma diminuarii activelor sau cresterii pasivelor. Cheltuielile sunt recunoscute pe baza asocierii directe ntre costurile implicate si obtinerea elementelor specifice de venit. Capitolul doi cuprinde prezentarea generala a societatii comerciale LIMER S.R.L. Obiectul de activitate a societatii este de prestari servicii n constructii cu munca vie, prestari servicii n turism si productie-langoserie. n ceea ce priveste activitatea de prestari servicii n constructii, societatea trimite n delegatie muncitorii constructori n Germania. n turism, desfasoara o activitate de intermediar. n capitolul trei am urmarit modul cum sunt nregistrate si controlate cheltuielile de exploatare n cadrul societatii comerciale LIMER S.R.L. pe baza balantei de verificare din luna decembrie anul 2001. Am urmarit cheltuielile de exploatare pe grupe de cheltuieli, nregistrarile n contabilitatea financiara si modul n care acestea pot fi repartizate pe cele trei activitati. Capitolul patru cuprinde calculatia costurilor la societatea comerciala LIMER S.R.L. Pentru calcularea costurilor am urmarit factorii organizarii calculatiei. Avnd n vedere obiectul de activitate, se va determina costul fiecarei activitati, urmarindu-se modul n care fiecare activitate participa la realizarea rezultatului din exploatare. n cadrul activitatii de productie am calculat costul produsului, care este langosul. Unitatea de calculatie se exprima n unitati fizice, respectiv bucati. Urmarind procesul tehnologic a productiei de langosi, s-au putut identifica trei faze : faza de framntare, faza de modelare si faza de prajire.

Prin identificarea stadiilor succesive de prelucrare a langosului am aplicat metoda de calculatie pe faze. Aceasta urmareste determinarea costului pe fiecare faza a procesului tehnologic si apoi pe produsul finit. Prestarile n constructii presupune servicii prestate cu munca vie, iar purtatorul de cost l reprezinta serviciul prestat, masurat n ore prestate pe muncitor (om-ore). n activitatea de turism purtatorul de cost este, de asemenea, serviciul prestat de unitate, iar unitatea de calculatie este reprezentat de costul pe 1000 lei venit degajat de activitatea de turism. Pentru calcularea costului serviciului prestat cu munca vie si a prestatiilor n turism am aplicat metoda globala , care calculeaza costul unui singur produs sau serviciu ntr-o perioada de gestiune. Pe baza controlului cheltuielilor de exploatare din capitolul trei, repartizarea costurilor ncorporabile pe cele trei activitati am prezentat sub forma unui tablou de conversie a cheltuielilor ncorporabile (tabelul 4.1.). Etapele de calculatie a costului a presupus : delimitarea cheltuielilor pe purtatori si sectoare aferente celor trei activitati pe baza

tablourilor de conversie a cheltuielilor ncorporabile. Astfel, n activitatea de productie am identificat trei sectii de baza potrivit celor trei faze : sector framntare, sector modelare si sector prajire si sectorul administratiei generale. Pentru activitatea de prestari servicii n constructii si prestari servicii n turism, sectia de baza o reprezinta sediul n care se desfasoara activitatea de baza. Iar sectorul administratie generala este cea care colecteaza costurile perioadei, costuri recunoscute de contul de rezultate, fara a fi atasat unui cont de stocuri. repartizarea costurilor indirecte de productie. n urma repartizarii acestor costuri,

costurile directe plus costurile indirecte repartizate rational asupra serviciilor prestate formeaza costul de productie. repartizarea costurilor administratiei generale. Conform noilor reglementari a

Standardelor contabile internationale, costurile administratiei generale nu se preteaza a fi repartizate asupra costurilor activitatii de baza, ci asupra contului de decontari interne privind productia obtinuta. determinarea si nregistrarea costului efectiv aferenta celor trei activitati.

justificarea cheltuielilor ncorporate n costul productiei finite, respectiv n costul

serviciilor prestate. Potrivit principiului conectarii cheltuielilor cu veniturile, am delimitat trei centre de profit aferente celor trei activitati. Vorbim de centru de profit ntruct veniturilor celor trei activitati li se pot asocia costurile. Astfel veniturile degajate de activitatea de productie au fost nregistrate n contabilitatea financiara n cadrul contului 701 Venituri din vnzarea productiei finite . Veniturile activitatii de prestari n constructii au fost nregistrate n contul 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate , iar cele pentru activitatea de turism au fost nregistrate n contabilitatea financiara n cadrul contului 708 Venituri din activitatile diverse . Conectnd costurile la veniturile aferente am putut determina ponderea participarii fiecarui sector de activitate la formarea rezultatului din exploatare. Putem decide astfel care activitate este pertinenta a fi mentinuta si la care se poate eventual renunta. Pentru aceasta am efectuat si o analiza a costurilor partiale, aplicnd metoda direct costing (costurilor variabile). Analiznd ponderea cheltuielilor fiecarei activitati n total cheltuieli de exploatare, am observat ca, fiecare activitate detine n jur de o treime din totalul costurilor ncorporabile (conform tabelului 4.7.). La formarea rezultatului (profitului) din exploatare activitatea de turism participa cu o cota de 90%, pe cnd activitatea de productie cu un procent de 0% ( potrivit tabelului 4.8.). Individual, fiecare activitate a generat suficiente venituri pentru acoperirea costurilor de exploatare, degajnd un profit din exploatare total de 566.111.004 lei (tabelul 4.8.). Pentru a putea decide mentinerea sau renuntarea la activitatea de productie am realizat o analiza a costurilor partiale aplicnd metoda costurilor variabile, metoda care retine pentru calcularea costurilor doar costurile variabile, iar costurile fixe sunt considerate costuri ale perioadei, acoperite din marja. Pe baza tabelului 4.10. putem vedea ca toate marjele pe costurile variabile ale activitatilor sunt pozitive si deci, toate cele trei activitati contribuie la acoperirea costurilor fixe. Decizia de a abandona una dintre cele trei activitati poate fi luata doar n situatia unei marje pe costurile variabile negative, deoarece se transfera efortul de a suporta costurile de structura ale activitatii de productie de catre celelalte doua activitati, obtinndu-se n mod cert un rezultat diminuat. Deciziile care pot fi luate de catre responsabilul gestionar, ar fi posibilitati de reducere a costurilor, ar fi posibilitati de reducere a costurilor, cum ar fi : cresterea productivitatii muncii prin cresterea nivelului de calificare a personalului, utilizarea ct mai completa a timpului de munca a salariatilor, ceea ce conduce la reducerea costurilor unitare cu munca vie.

Aprovizionarea cu materii prime, materiale, combustibili ct mai ieftini, precum si evitarea pierderilor acestora depozitare si n procesul de productie, de asemenea, contribuie la reducerea costurilor unitare de productie. n concluzie se poate afirma ca renuntarea la una dintre cele trei activitati nu ar fi pertinenta pentru societate, ntruct cele trei activitati se completeaza reciproc, fiecare aduce o contributie individuala importanta la formarea rezultatului (profitului) din exploatare.

BIBLIOGRAFIE
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Oprea C. 10. Ristea M. 11. Ristea M. Contabilitate analitica si de gestiune Ristea M. Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999 Principiile de baza ale contabilitatii Editura Arc, Chisinau, 2000 Contabilitate de gestiune Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2000 Calculul si managementul costurilor Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1998 Contabilitatea ntre fiscal si gestionar Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1998 Noul sistem contabil al agentilor economici din Romnia Editura Economica, Bucuresti, 1998 Tratat de contabilitate financiara, volumul.I Ctu D. Cristea H. Epuran M. Epuran M., Babaita V. Contabilitatea financiara, volumul II. Grosu C. Editura de Vest, Timisoara, 1998 Feleaga N. Contabilitate si control de gestiune Iacob C. Needles B. E., Anderson H.R. Caldwell J.C. Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor Editura Fundatiei "Romnia de mine", Bucuresti, 1999 Contabilitatea si calculatiile n conducerea ntreprinderii Editura Mirton, Timisoara, 1997

Editura Economica, Bucuresti, 1999

Editura CECCAR, Bucuresti, 1994