AGRESIVITATEA LA OM

Spectrul agresivitatii umane este larg. Omul isi poate orienta agresivitatea in mod direct impotriva unui congener, lovindu-l , jignindu-l verbal sau ironizandu-l. agresivitatea umana poate actiona de asemenea indirect , atunci cand adversarul este vorbit de rau sau i se intinde o cursa. Agresivitatea se poate manifesta si prin refuzul contactuluui social, ajutor sau discutie, de pilda. Adesea agresivitatea umanaprovoaca suferinta si poate fi distructiva. Incidentele agresive intre membrii grupului nu sunt rare, totusi ele nu degenereaza in distructivitate. Modelul sistemic de aparitie al agresivitatii

Nevoie nesatisfacuta, Homeostazia este perturbata

Apare furia

Apar comportamentele agresive

Agresivitate orientata spre exterior

Agresivitatea manifestata spre sine (automutilari, autoinjurii, depresii sinucideri)

Descriere problemei agresivitatii Comportamentul agresiv ramane stabil din copilaria mica si pe perioada vietii adulte si este una din cele mai invariabile trasaturi umane. Copii agresivi au o

eficiente. Ulterior. O persoana poate fi furioasa. Altii in schimb. animale. In cazul agresivitatii de pradare. Pot fi necesare interventii timpurii . Majoritatea criteriilor pentru tulburarea de conduita proprietati. Furia este o emotie . Agresivitatea implica un comportament extern. care apare cand copilul violeaza norme sociale majore.probabilitate mare sa devina adulti agresivi. penru a schimba aceasta traiectorie. copiii agresivi sunt clasificati fie ca avand tulburarea opozitionismului provocator fie tulburare de conduita. Unii cercetatori sustin ca o persoana se poate manifesta agresiv fara a fi furioasa. Ocuparea si apararea unor parti ale spatiului implica comportament agresivindreptat spre oameni. agresorii pur si simplu iau lucruri de la altii prin forta sau ii constrang pe altii. pot fi categorizati ca avand tulburarea opozitionismului provocator. dupa ce copilul creste. in timp ce emotiile de furie sunt evenimente interne. individul se manifesta agresiv fara a fi furios. Dar. A. pentru a-si mentine propriul sentiment al puterii. Frecvent. care . Agresivitatea emotional reactiva apare cand emotiile puternice de furie sunt suscitate de o amenintare perceputa a propriei persoane. si in acest caz putem vorbi de nevoia de dominare nesatisfacuta duce la furie. agresivitatea devenind un comportament invatat. Tulburarea de conduita este o problema mai severa. Copii agresivi verbal si care manifestabun pattern de comportament ostil . care se angajeaza in abuz fizic si comportamente in afara legii. pe cand agresivitatea se refera la angajarea in actiuni fizice sau verbale. fara a manifesta agresivitate. in special pentru figurile autoritare. sustin ca la temelia comportamentelor agresive se gaseste furia. Diferentierea furiei de agresivitate este importanta.

alteori atacatorul este atacat direct. Disputarea obiectivelor Adesea copiii se cearta datorita unor obiecte dorite de toti. smulgandu-le partenerului de joc. B. tras de par sau impins. Nu putem invata copii sa devina crestini dari i putem invata sa respecte proprietatea ( respectul proprietatii este specific si cimpanzeilor. chiar atunci cand este doar partial ocupata. cu alte cuvinte nu . Disputarea obiectelor. incercand sa smulga obiectul atacatorului. fiind lovit. sa intre in posesia obiectelor dorite. Acestia daca reusesc sa ramana cateva minute in posesia prazii de curand vanatesunt considerati de ceilalti membri ai grupului drept posesorii prazii. In acest mod se obtine o anumita ordine si stabilitate. fiecare respecta locul celuilalt. el poate incerca sa-si salveze obiectul prin fuga. dar dupa ce fiecare are locul sau copiii devin pasnici. ocupate de membrii familiei. De asemenea .Oamenii isi formeaza rapid habitaturi spatial. De obicei posesorul se apara cramponandu-se de obiect sau prin protest si solicitarea sprijinului unui al treilea. Prin impartirea spatiului se creaza o ordine sociala care da copiilor un sentiment de siguranta. Locurile la masa. de pilda. Cei care au fost deposedati de obiectul lor protesteaza (plang) si nu de putine ori trec la contraatac. de cele mai multe ori fara menajamente . Fiecare isi cunoaste locul si stie ca acolo este lasat in pace. Daca intram in restaurant intrebam daca “este permis “ sa ne asezam la o masa de restaurant. La inceput copii se cearta pentru ocuparea locurilor in banci. Aceste strategii sunt aplicate spontan nu numai de copii culturii europene. si in asezarea unei familii in jurul mesei. Este vorba de comportamente innascute. Faptul poate fi constatat. Aceste habitaturi spatial apar inca de la varsta de doi ani: copii sunt evident deranjati daca trebuie sa-si schimbe locul. In temeiul unei intelegeri tacite. Daca intram intr-un compartiment de tren intrebam politicos daca mai exista un loc. La varstele cele mai mici ei incearca . sunt mentinute consecvent. zgariat.

fie ca urmareste recompensa. Membrii fiecarui grup dezvolta o imagine negativa despre membrii celuilalt grup. respectiv de crestere a tolerantei la frustrare ( refuz ) si dezvoltarea capacitatii de a spune « NU ». In general concurenta. intre cele doua grupuri se instaleaza o tensiune ostila. Polarizarea celor doua grupe indusa de concurenta este anulata de actiuni comune care urmaresc un scop supraordonat (introducerea unui dusman comun). Aceasta provoaca agresiunea. Ce este de facut ? • • Apelul la educatia religioasa (porunca a opta). Atunci cand doua grupuri se concureaza iar castigatorul isi poate atinge scopul doar prin frustrarea invinsului. • Activitati pentru dezvoltarea competentelor emotionale. Dupa acesta actiune se revine la vechea atitudine. conduce la delimitare agresiva si dusmanie intre cele doua grupuri. membrii celor doua grupe discuta . Influenta luptei si a cooperarii asupra structurii grupului si a relatiilor intragrupale.mai este necesar sa o apere deoarece dreptul la proprietate este respectat de ceilalti. care in loc de a fura cersesc o parte. Ceilalti nu mai sunt agreati. Dar ce se intampla dacaca totusi copilul invatat sa respecte proprietatea doreste obiectul altuia ? Cel care doreste un obiect aflat in posesia unui alt copil mai intai il cere cu imprumut si apeleaza la furt doar daca cererea sa a fost refuzata. C. fie ca urmareste alte scopuri. Propriile performante sunt supraestimate. Invinsii ii ironizeaza pe invingatori. ceea ce creaza un atasament si mai puternic fata de propriul grup. care raspund in acelasi mod. Activitati de dezvoltare a comportamentelor asertive. Daca conducatorul grupurilor propune vizionarea in comun de filme interesante plangandu-se ca nu are banii necesari pentru a le imprumuta. in timp ce performantele celorlalti sunt subestimate. Refuzul de a imparti un bun jigneste.

Cand o pozitie in ierarhie este dobandita pe cale agresiva. In acelasi scop pot fi folosite si bunurile materiale ( exemplu : campaniile electorale. sa se situeze in centrul atentiei grupului. mita este o forma de agresiune). cel putin pentru un timp. Ei cauta sa se distinga prin anumite performante pentru ca. strang bani si vizioneaza filmul in comun. In societatile noastre sunt create simboluri ale statului care permit recunoasterea rangului celor care le poarta: decoratiunile de birou. Activitati de ajutorare reciproca. Rivalitatea Este cunoscut faptul ca oamenii se concureaza pentru a obtine rivalitatea anumitor congeneri. Cine nu poate tine pasul este exclus. Prin astfel de actiuni. D.situatia impreuna. Cand tinerii rivalizeaza pentru a obtine favoarea unei fete.capacitatea de a mentine relatii armonioase cu colegii. Profesorul trebuie sa defineasca ce inseamna « performanta ». A. Performanta trebuie alaturata insusirilor sociale pozitive. pentru favoarea profesorilor/ invatatorilor. Copii concureaza intre ei pentru dragostea parintilor. bijuteriile. nu de putine ori se ajunge la lupta. si altele asemanatoare vechea dusmanie este deconstruita. Faptul ca aceste « elite ale . capacitatea de a-si face cat mai multi prieteni. Nazuinta ierarhica Copiii tind spre recunoastere. Acestea sunt bune atata timp cat sunt suficient de scumpe. antrenorilor. automobilul si imbracamintea. aceasta se intampla prin intermediul unei forme ritualizate de impunere.

Dominatia bazata in esenta pe violenta se afla in dezacord cu natura umana. Nu cunosc o situatie istorica in care teroarea sa se fi perpetuat la nesfarsit. Raspunsul celorlalti le indica limitele tolerantei. capacitatea de a mentine pacea in interiorul clasei de elevi etc. Copii crescuti intr-un mediu prietenos se supun de buna voie. precum si norma . Invidia si redistribuirea bunurilor pe care o presupune joaca un rol de echilibrare. Copiii se comporta agresiv pentru a vedea cat de departe pot merge. spiri de colaborare . Insa tocmai prin comportamentul lor strident ele se plaseaza in centrul atentiei. Agresivitatea explorativa Comportamentul agresiv este utilizat adesea pentru testarea spatiului social de miscare . Acum ramane la latitudine fiecaruia dintre noi cum operationalizam termenul de dotare. Trebuie comunicat elevilor ca seful clasei trebuie ales dupa insusirile social pozitive : altruism. ci si disponibilitatea la supunere si loialitate. Pozitia de sef al clasei ar trebui obtinuta prin competente sociale si abilitati de relationare si ajutorare a celorlalti nu prin performante academice sau de alta natura. In toate revolutiile sociale invidia a jucat rolul decisiv. La baza nazuintei ierarhice se afla o motivatie puternica.banului » pun accent pe astfel de aspecte exterioare nu vorbeste in favoarea lor. B. Submisivitatea nu se obtine datorita unei educatii severe. fara a-i constrange. cu ajutorul averii. Nici o dominatie nu se poate mentine prin intermediul terorii. Ierarhia presupune nu doar nazuinta ierarhica. Nazuinta ierarhica are si avantaje ea presupune o selectie in functie de dotare. Individul nu se poate ridica. trezind de fiecare data la viata contraviolenta. prea sus deasupra celorlalti.

coportamentul care incalca fair-play-ul. Chiar si agresivitatea “morala” are o functie educativa. C. reactia de respingere a anormalului Membrii unui grup care se abat in infatisare si comportament de la norma devin adesea tinta agresiuniiaceasta ii constrange pe cei anormali sa se realizeze la norma grupului. in caz contrar trebuind sa paraseasca grupul.comportamentala a culturii din care fac parte. nedreptatea. In grupurile de copii. D. provocarea sa poata fi anihilataprin satisfacerea dorintelor si exigentelor expuse.aceasta reactie se manifesta intr-o forma nedeghizata in . el devine totusi tinta ironiilor. zgarcenia. Mai curand o astfel de cedare conduce la noi escaladari. cand este prea gras sau se balbaie si nu este in stare sa corecteze aceasta « greseala ». Copii maltratati sunt strans legati de mamele care ii maltrateaza. declanseaza aceasta forma de agresivitate. Agresorul doreste sa masoare prin confruntare superioritatea sau inferioritatea sa. Acest fapt este una din cauzele situatiei care a facut ca educatia excesiv de permisiva si polittica concesiva in planul invatamantului sa conduca la cresterea agresivitatii. Acelasi lucru este valabil si pentru convietuirea adultilor : cei care incalca legile sunt urmariti si pedepsiti. in cazul explorarii sociale agresive. Faptul ca omul reactioneaza violent la orice forma de inselaciune sau nedreptate are un cert avantaj selectiv. devenind infirm. copiii ii pun la punct pe cei care incalca regulile jocului: vinovatii sunt ironizati si adesea pedepsiti fizic. Nu trebuie sa ne asteptam ca. Chiar atunci cand deviantul este atins de boala sau accident. Agresivitatea morala sa dezvoltat ca un mijloc de aparare al grupului impotriva « inselatorilor ». Dara raspunsul intarzie sa vina atunci agresivitatea explorativa este escaladata. Agresivitatea educativa Incalcarea regulilor convietuirii atrage dupa sine pedeapsa.

A rade de cineva are cu siguranta o motivatie agresiva. evaluarea globala a valorii umane. sprijinindu-se in carje. In toate aceste situatii rasul poate avea un efect detensionant. intoleranta la frustrare Cerintele absolutiste si intoleranta la frustrare sunt cel mai probabil a fi schemele centrale in cazul copiilor cu adresivitate emotional reactiva. Cu toate acestea . ei pot . zambea stanjenit. aceste cuvinte reflecta cerinte despre cum trebuie sa fie propria persoana. care conduc spre tulburari emotionale : • • • • cerinte absolutiste.impreuna si deci ca semnal prietenesc se manifesta de asemenea in situatii de spontana detensionare. « ar trebui ». Intr-o reproducere dintr-un volum publicat de UNESCO era reprezentat un copil infirm care. « este absolut necesar ». cand indivizii cer absolutist ca dorintele lor sa devina realitate. in timp ce o ceata de copii il urmareau si aruncau cu pietre in el. Rasul ca invitatie la ras. catastroofarea. Cerintele absolutiste Cerintele absolutiste sunt reprezentate in limbaj prin cuvintele « trebuie ». de descarcare a agresivitatii. Mecanisme majore ale schimbarii Teoria terapiei rational emotiva si comprtamentala (REBT)presupune patru tipuri de gandire irationala. dupa o frica usoara sau ulterior receptarii unor impresii cu totul neasteptate.scoala. situatii care se ivesc dupa un pericol. precum si in anumite conflicte care sunt rezolvate prin actiunea simultana a unor stimul de sens contrar. Cerinta absolutista nu trebie confundata cu preferinta. altii si lumea. Faptul este resimtit de cel care constituie tinta rasului. grupurile de copii putand sa se manifeste foarte crud. Dorintele individului nu cauzeaza tulburari.

Ea poate fi socata cand. dar ea. nu doar ca ea doreste ca parintii ei sa-i permita sa faca ce doreste. O alta tanara care recunoaste faptul ca parintii ei nu se comporta cum vrea ea. Trebuie sa beau niste cafea » « nu pot suporta daca parintii mei nu ma lasa sa fac ce vreau » Aceste tipuri de convingeri sunt. Cand persoanele cu tulburari intalnesc o situatie care este incongruenta cu dorintele lor. Cand persoanele bine adaptate intalnesc o situatie similara . ei se vor conforma. De exemplu cineva care este dependent de cofeina poate sa-si spuna « Nu pot suporta sa simt nici cea mai mica oboseala cand am atat de mult de lucru. pentru a include discrepanta intre modul in careintre modul in care este lumea si ceea ce doresc ele.dezvolta probleme. deoarece ea vrea acest lucru. ca fiind congruenta cu dorintele lor. cu exceptia mortii. considera ca. Intoleranta la frustrare Convingerile marcate de intoleranta la frustrare insinueaza ca individul nu poate sa suporte ceva ce considera el a fi frustrant sau considera ca nu rezista sa-i indure prezenta. De exemplu o adolescenta isi poate spune « parintii mei trebuie sa ma lase sa fac ce vreau ». in ciuda feedbacku-ului care indica faptul ca parintii dezaproba comportamentul ei initiaza consecinte pentru el. de asemenea. o pedepsesc pentru incalcarea regulilor lor. Esecul in a distinge intre situatie si dorintele personale conduce spre un mecanism de adaptare deficitar si ineficient. poate incerca sa-i castige de partea ei sau sa urmareasca alte modelitati de gratificare. ilogice deoarece. ei asimileaza si interpreteaza in continuare lumea. si . ele isi acomodeaza si reconstruiesc schema. o persoana poate tolera orice sustine ca nu poate suporta.

Discutarea obiectivelor si sarcinilor terapiei poate fi mai critica pentru stabilirea aliantei terapeutice cu copiii decat cu adultii. Stadiul pre-contemplativ – persoana nu doreste sa se schimbe 2. Totusi. Stadiul actiunii – persoana incearca sa se schimbe 4. obiectivul initial al terapiei este de a-i motiva pentru schimbarea comportamentului . psihologul trebuie sa stabileasca acordul pentru scpurile si sarcinile terapeutice. Copii agresivi pot fi foarte dificil de ratat . Oamenii trec prin patru stadii ale atitudinii pentru schimbare. pentru a construi alianta terapeutica inainte de utilizarea unei astfel de abordari active. In primele doua stadii implicarea parintelui este mai mica. ceea ce inseamna a se asigura ca exista acord asupra obiectivelor si sarcinilor terapiei. la sfarsitul stadiului doi se cere implicarea activa si a parintelui respectiv diriginte/profesor/ invatator. multi copii vin la terapie impotriva vointei lor. Stadiul contemplativ – persoana se gandeste sa se schimbe 3. inclusiv parintii. . Deoarece majoritatea copiilor si adolescentilor ajung la terapie in stadiul pre-contemplativ . Acestea sunt : 1. este putin probabil ca cei care se angajeaza in comportamente agresive sa considere comportamentul propriu ca fiind o problema. Astfel. Tipul terapiei trebuie sa corespunda cu stadiul schimbarii persoanei. profesorii si prietenii. Stadiul de mentinere – persoana isi consolideaza achizitiile in incercarea de a-si mentine noile comportamente De obicei consilierea se opreste la inceputul stadiului actiunii cand atat profesorul cat si parintele se multumesc cu aparenta victorie. Cand comportamentele indezirabile isi fac reaparitia parintele reia ciclul (psiholog-stadiul actiunii refuzul implicarii) iar profesorul acuza psihologul de incompetenta. Parintele nu isi mai aduce copilul la cabinet iar profesorul refuza implicarea. deoarece adesea nu sunt motivati sa-si schimbe comportamentele. cand terapeutul intalneste copii agresivi. Ca rezultat.Copii agresivi experientiaza frecvent dezaprobarea din multe surse.

adesea au dificultati in a duce la capat interventiile comportamentale. mai ales daca interfereaza cu tulburrarile lor emotionale in legatura cu comportamentul copiilor. desi profesorii vor cu disperare sa vada comportamentul copiilor schimbandu-se.Implicarea parintilor si profesorilor in consiliere Oricare ar fi contextul in care sunt tratati copii. . implicarea parintilor si profesorilor in tratament este cruciala pentru generalizarea schimbarilor comportamentale. este putin probabil ca parintii sau profesorii sa urmeze recomandarile consilierului. Desi trainingul comportamental parental si cel al profesorilor poate fi cea mai eficienta pentru copii cu tulburari de externalizare. Problema este ca.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful