AGRESIVITATEA LA OM

Spectrul agresivitatii umane este larg. Omul isi poate orienta agresivitatea in mod direct impotriva unui congener, lovindu-l , jignindu-l verbal sau ironizandu-l. agresivitatea umana poate actiona de asemenea indirect , atunci cand adversarul este vorbit de rau sau i se intinde o cursa. Agresivitatea se poate manifesta si prin refuzul contactuluui social, ajutor sau discutie, de pilda. Adesea agresivitatea umanaprovoaca suferinta si poate fi distructiva. Incidentele agresive intre membrii grupului nu sunt rare, totusi ele nu degenereaza in distructivitate. Modelul sistemic de aparitie al agresivitatii

Nevoie nesatisfacuta, Homeostazia este perturbata

Apare furia

Apar comportamentele agresive

Agresivitate orientata spre exterior

Agresivitatea manifestata spre sine (automutilari, autoinjurii, depresii sinucideri)

Descriere problemei agresivitatii Comportamentul agresiv ramane stabil din copilaria mica si pe perioada vietii adulte si este una din cele mai invariabile trasaturi umane. Copii agresivi au o

pentru a-si mentine propriul sentiment al puterii. agresorii pur si simplu iau lucruri de la altii prin forta sau ii constrang pe altii. animale. Pot fi necesare interventii timpurii . Agresivitatea implica un comportament extern. eficiente. in special pentru figurile autoritare.probabilitate mare sa devina adulti agresivi. Ulterior. Copii agresivi verbal si care manifestabun pattern de comportament ostil . fara a manifesta agresivitate. Unii cercetatori sustin ca o persoana se poate manifesta agresiv fara a fi furioasa. Frecvent. In cazul agresivitatii de pradare. Diferentierea furiei de agresivitate este importanta. Majoritatea criteriilor pentru tulburarea de conduita proprietati. pot fi categorizati ca avand tulburarea opozitionismului provocator. Furia este o emotie . care apare cand copilul violeaza norme sociale majore. penru a schimba aceasta traiectorie. O persoana poate fi furioasa. in timp ce emotiile de furie sunt evenimente interne. si in acest caz putem vorbi de nevoia de dominare nesatisfacuta duce la furie. Dar. pe cand agresivitatea se refera la angajarea in actiuni fizice sau verbale. Tulburarea de conduita este o problema mai severa. care . Altii in schimb. copiii agresivi sunt clasificati fie ca avand tulburarea opozitionismului provocator fie tulburare de conduita. A. Ocuparea si apararea unor parti ale spatiului implica comportament agresivindreptat spre oameni. Agresivitatea emotional reactiva apare cand emotiile puternice de furie sunt suscitate de o amenintare perceputa a propriei persoane. sustin ca la temelia comportamentelor agresive se gaseste furia. care se angajeaza in abuz fizic si comportamente in afara legii. individul se manifesta agresiv fara a fi furios. dupa ce copilul creste. agresivitatea devenind un comportament invatat.

Daca intram in restaurant intrebam daca “este permis “ sa ne asezam la o masa de restaurant. B. Acestia daca reusesc sa ramana cateva minute in posesia prazii de curand vanatesunt considerati de ceilalti membri ai grupului drept posesorii prazii. In acest mod se obtine o anumita ordine si stabilitate. Prin impartirea spatiului se creaza o ordine sociala care da copiilor un sentiment de siguranta. chiar atunci cand este doar partial ocupata. Nu putem invata copii sa devina crestini dari i putem invata sa respecte proprietatea ( respectul proprietatii este specific si cimpanzeilor. si in asezarea unei familii in jurul mesei. Faptul poate fi constatat. Fiecare isi cunoaste locul si stie ca acolo este lasat in pace. Aceste strategii sunt aplicate spontan nu numai de copii culturii europene. Locurile la masa. De obicei posesorul se apara cramponandu-se de obiect sau prin protest si solicitarea sprijinului unui al treilea. Este vorba de comportamente innascute. de cele mai multe ori fara menajamente . sa intre in posesia obiectelor dorite. ocupate de membrii familiei. La inceput copii se cearta pentru ocuparea locurilor in banci. cu alte cuvinte nu . smulgandu-le partenerului de joc. Daca intram intr-un compartiment de tren intrebam politicos daca mai exista un loc. de pilda. dar dupa ce fiecare are locul sau copiii devin pasnici. tras de par sau impins.alteori atacatorul este atacat direct. La varstele cele mai mici ei incearca . incercand sa smulga obiectul atacatorului. Aceste habitaturi spatial apar inca de la varsta de doi ani: copii sunt evident deranjati daca trebuie sa-si schimbe locul. el poate incerca sa-si salveze obiectul prin fuga. fiind lovit.Oamenii isi formeaza rapid habitaturi spatial. Cei care au fost deposedati de obiectul lor protesteaza (plang) si nu de putine ori trec la contraatac. Disputarea obiectelor. fiecare respecta locul celuilalt. In temeiul unei intelegeri tacite. sunt mentinute consecvent. zgariat. De asemenea . Disputarea obiectivelor Adesea copiii se cearta datorita unor obiecte dorite de toti.

Propriile performante sunt supraestimate. in timp ce performantele celorlalti sunt subestimate. Aceasta provoaca agresiunea. care raspund in acelasi mod. fie ca urmareste recompensa. fie ca urmareste alte scopuri. Membrii fiecarui grup dezvolta o imagine negativa despre membrii celuilalt grup. Dupa acesta actiune se revine la vechea atitudine. Activitati de dezvoltare a comportamentelor asertive. Daca conducatorul grupurilor propune vizionarea in comun de filme interesante plangandu-se ca nu are banii necesari pentru a le imprumuta. ceea ce creaza un atasament si mai puternic fata de propriul grup. Ceilalti nu mai sunt agreati. Refuzul de a imparti un bun jigneste. care in loc de a fura cersesc o parte. intre cele doua grupuri se instaleaza o tensiune ostila. respectiv de crestere a tolerantei la frustrare ( refuz ) si dezvoltarea capacitatii de a spune « NU ». Influenta luptei si a cooperarii asupra structurii grupului si a relatiilor intragrupale. conduce la delimitare agresiva si dusmanie intre cele doua grupuri. In general concurenta. • Activitati pentru dezvoltarea competentelor emotionale. Ce este de facut ? • • Apelul la educatia religioasa (porunca a opta).mai este necesar sa o apere deoarece dreptul la proprietate este respectat de ceilalti. C. Invinsii ii ironizeaza pe invingatori. Dar ce se intampla dacaca totusi copilul invatat sa respecte proprietatea doreste obiectul altuia ? Cel care doreste un obiect aflat in posesia unui alt copil mai intai il cere cu imprumut si apeleaza la furt doar daca cererea sa a fost refuzata. Atunci cand doua grupuri se concureaza iar castigatorul isi poate atinge scopul doar prin frustrarea invinsului. Polarizarea celor doua grupe indusa de concurenta este anulata de actiuni comune care urmaresc un scop supraordonat (introducerea unui dusman comun). membrii celor doua grupe discuta .

cel putin pentru un timp.situatia impreuna. bijuteriile. Rivalitatea Este cunoscut faptul ca oamenii se concureaza pentru a obtine rivalitatea anumitor congeneri. sa se situeze in centrul atentiei grupului. Profesorul trebuie sa defineasca ce inseamna « performanta ». Acestea sunt bune atata timp cat sunt suficient de scumpe. si altele asemanatoare vechea dusmanie este deconstruita. strang bani si vizioneaza filmul in comun. pentru favoarea profesorilor/ invatatorilor. Activitati de ajutorare reciproca.capacitatea de a mentine relatii armonioase cu colegii. Nazuinta ierarhica Copiii tind spre recunoastere. capacitatea de a-si face cat mai multi prieteni. A. automobilul si imbracamintea. mita este o forma de agresiune). Cand tinerii rivalizeaza pentru a obtine favoarea unei fete. D. nu de putine ori se ajunge la lupta. In acelasi scop pot fi folosite si bunurile materiale ( exemplu : campaniile electorale. Copii concureaza intre ei pentru dragostea parintilor. antrenorilor. Faptul ca aceste « elite ale . Cand o pozitie in ierarhie este dobandita pe cale agresiva. aceasta se intampla prin intermediul unei forme ritualizate de impunere. In societatile noastre sunt create simboluri ale statului care permit recunoasterea rangului celor care le poarta: decoratiunile de birou. Ei cauta sa se distinga prin anumite performante pentru ca. Prin astfel de actiuni. Performanta trebuie alaturata insusirilor sociale pozitive. Cine nu poate tine pasul este exclus.

Dominatia bazata in esenta pe violenta se afla in dezacord cu natura umana. La baza nazuintei ierarhice se afla o motivatie puternica. Agresivitatea explorativa Comportamentul agresiv este utilizat adesea pentru testarea spatiului social de miscare . Copii crescuti intr-un mediu prietenos se supun de buna voie. Ierarhia presupune nu doar nazuinta ierarhica. Pozitia de sef al clasei ar trebui obtinuta prin competente sociale si abilitati de relationare si ajutorare a celorlalti nu prin performante academice sau de alta natura. Nici o dominatie nu se poate mentine prin intermediul terorii. precum si norma . B. In toate revolutiile sociale invidia a jucat rolul decisiv. Nazuinta ierarhica are si avantaje ea presupune o selectie in functie de dotare. Raspunsul celorlalti le indica limitele tolerantei. prea sus deasupra celorlalti. Submisivitatea nu se obtine datorita unei educatii severe. Invidia si redistribuirea bunurilor pe care o presupune joaca un rol de echilibrare. cu ajutorul averii. ci si disponibilitatea la supunere si loialitate. spiri de colaborare . Nu cunosc o situatie istorica in care teroarea sa se fi perpetuat la nesfarsit. Trebuie comunicat elevilor ca seful clasei trebuie ales dupa insusirile social pozitive : altruism.banului » pun accent pe astfel de aspecte exterioare nu vorbeste in favoarea lor. fara a-i constrange. Individul nu se poate ridica. Copiii se comporta agresiv pentru a vedea cat de departe pot merge. capacitatea de a mentine pacea in interiorul clasei de elevi etc. trezind de fiecare data la viata contraviolenta. Acum ramane la latitudine fiecaruia dintre noi cum operationalizam termenul de dotare. Insa tocmai prin comportamentul lor strident ele se plaseaza in centrul atentiei.

Faptul ca omul reactioneaza violent la orice forma de inselaciune sau nedreptate are un cert avantaj selectiv. Chiar atunci cand deviantul este atins de boala sau accident. Acest fapt este una din cauzele situatiei care a facut ca educatia excesiv de permisiva si polittica concesiva in planul invatamantului sa conduca la cresterea agresivitatii. Agresorul doreste sa masoare prin confruntare superioritatea sau inferioritatea sa. Copii maltratati sunt strans legati de mamele care ii maltrateaza. In grupurile de copii. provocarea sa poata fi anihilataprin satisfacerea dorintelor si exigentelor expuse. in caz contrar trebuind sa paraseasca grupul. reactia de respingere a anormalului Membrii unui grup care se abat in infatisare si comportament de la norma devin adesea tinta agresiuniiaceasta ii constrange pe cei anormali sa se realizeze la norma grupului. Nu trebuie sa ne asteptam ca. Dara raspunsul intarzie sa vina atunci agresivitatea explorativa este escaladata. copiii ii pun la punct pe cei care incalca regulile jocului: vinovatii sunt ironizati si adesea pedepsiti fizic. Agresivitatea morala sa dezvoltat ca un mijloc de aparare al grupului impotriva « inselatorilor ». cand este prea gras sau se balbaie si nu este in stare sa corecteze aceasta « greseala ». Mai curand o astfel de cedare conduce la noi escaladari. el devine totusi tinta ironiilor. in cazul explorarii sociale agresive. zgarcenia. nedreptatea. C. Agresivitatea educativa Incalcarea regulilor convietuirii atrage dupa sine pedeapsa. Acelasi lucru este valabil si pentru convietuirea adultilor : cei care incalca legile sunt urmariti si pedepsiti.aceasta reactie se manifesta intr-o forma nedeghizata in . Chiar si agresivitatea “morala” are o functie educativa.comportamentala a culturii din care fac parte. coportamentul care incalca fair-play-ul. devenind infirm. D. declanseaza aceasta forma de agresivitate.

Cu toate acestea . in timp ce o ceata de copii il urmareau si aruncau cu pietre in el. aceste cuvinte reflecta cerinte despre cum trebuie sa fie propria persoana. Cerinta absolutista nu trebie confundata cu preferinta. dupa o frica usoara sau ulterior receptarii unor impresii cu totul neasteptate. A rade de cineva are cu siguranta o motivatie agresiva. Mecanisme majore ale schimbarii Teoria terapiei rational emotiva si comprtamentala (REBT)presupune patru tipuri de gandire irationala. evaluarea globala a valorii umane. sprijinindu-se in carje. cand indivizii cer absolutist ca dorintele lor sa devina realitate. intoleranta la frustrare Cerintele absolutiste si intoleranta la frustrare sunt cel mai probabil a fi schemele centrale in cazul copiilor cu adresivitate emotional reactiva. Cerintele absolutiste Cerintele absolutiste sunt reprezentate in limbaj prin cuvintele « trebuie ». precum si in anumite conflicte care sunt rezolvate prin actiunea simultana a unor stimul de sens contrar. « este absolut necesar ».scoala. Rasul ca invitatie la ras. Dorintele individului nu cauzeaza tulburari. altii si lumea. care conduc spre tulburari emotionale : • • • • cerinte absolutiste. grupurile de copii putand sa se manifeste foarte crud. zambea stanjenit. ei pot . In toate aceste situatii rasul poate avea un efect detensionant. « ar trebui ». Faptul este resimtit de cel care constituie tinta rasului. situatii care se ivesc dupa un pericol. de descarcare a agresivitatii. Intr-o reproducere dintr-un volum publicat de UNESCO era reprezentat un copil infirm care. catastroofarea.impreuna si deci ca semnal prietenesc se manifesta de asemenea in situatii de spontana detensionare.

ca fiind congruenta cu dorintele lor. Intoleranta la frustrare Convingerile marcate de intoleranta la frustrare insinueaza ca individul nu poate sa suporte ceva ce considera el a fi frustrant sau considera ca nu rezista sa-i indure prezenta. de asemenea. nu doar ca ea doreste ca parintii ei sa-i permita sa faca ce doreste. cu exceptia mortii. ei se vor conforma.dezvolta probleme. considera ca. o pedepsesc pentru incalcarea regulilor lor. ele isi acomodeaza si reconstruiesc schema. Ea poate fi socata cand. ilogice deoarece. in ciuda feedbacku-ului care indica faptul ca parintii dezaproba comportamentul ei initiaza consecinte pentru el. Cand persoanele bine adaptate intalnesc o situatie similara . De exemplu cineva care este dependent de cofeina poate sa-si spuna « Nu pot suporta sa simt nici cea mai mica oboseala cand am atat de mult de lucru. Trebuie sa beau niste cafea » « nu pot suporta daca parintii mei nu ma lasa sa fac ce vreau » Aceste tipuri de convingeri sunt. Cand persoanele cu tulburari intalnesc o situatie care este incongruenta cu dorintele lor. dar ea. o persoana poate tolera orice sustine ca nu poate suporta. si . pentru a include discrepanta intre modul in careintre modul in care este lumea si ceea ce doresc ele. Esecul in a distinge intre situatie si dorintele personale conduce spre un mecanism de adaptare deficitar si ineficient. ei asimileaza si interpreteaza in continuare lumea. O alta tanara care recunoaste faptul ca parintii ei nu se comporta cum vrea ea. De exemplu o adolescenta isi poate spune « parintii mei trebuie sa ma lase sa fac ce vreau ». deoarece ea vrea acest lucru. poate incerca sa-i castige de partea ei sau sa urmareasca alte modelitati de gratificare.

Deoarece majoritatea copiilor si adolescentilor ajung la terapie in stadiul pre-contemplativ . Stadiul contemplativ – persoana se gandeste sa se schimbe 3. Astfel. Acestea sunt : 1. Cand comportamentele indezirabile isi fac reaparitia parintele reia ciclul (psiholog-stadiul actiunii refuzul implicarii) iar profesorul acuza psihologul de incompetenta. cand terapeutul intalneste copii agresivi. multi copii vin la terapie impotriva vointei lor. pentru a construi alianta terapeutica inainte de utilizarea unei astfel de abordari active. Ca rezultat. Stadiul pre-contemplativ – persoana nu doreste sa se schimbe 2. psihologul trebuie sa stabileasca acordul pentru scpurile si sarcinile terapeutice. Tipul terapiei trebuie sa corespunda cu stadiul schimbarii persoanei. la sfarsitul stadiului doi se cere implicarea activa si a parintelui respectiv diriginte/profesor/ invatator. Parintele nu isi mai aduce copilul la cabinet iar profesorul refuza implicarea. Copii agresivi pot fi foarte dificil de ratat . profesorii si prietenii. Totusi. ceea ce inseamna a se asigura ca exista acord asupra obiectivelor si sarcinilor terapiei. . inclusiv parintii. deoarece adesea nu sunt motivati sa-si schimbe comportamentele. Stadiul de mentinere – persoana isi consolideaza achizitiile in incercarea de a-si mentine noile comportamente De obicei consilierea se opreste la inceputul stadiului actiunii cand atat profesorul cat si parintele se multumesc cu aparenta victorie. Stadiul actiunii – persoana incearca sa se schimbe 4. In primele doua stadii implicarea parintelui este mai mica. Discutarea obiectivelor si sarcinilor terapiei poate fi mai critica pentru stabilirea aliantei terapeutice cu copiii decat cu adultii. Oamenii trec prin patru stadii ale atitudinii pentru schimbare. este putin probabil ca cei care se angajeaza in comportamente agresive sa considere comportamentul propriu ca fiind o problema.Copii agresivi experientiaza frecvent dezaprobarea din multe surse. obiectivul initial al terapiei este de a-i motiva pentru schimbarea comportamentului .

este putin probabil ca parintii sau profesorii sa urmeze recomandarile consilierului. .Implicarea parintilor si profesorilor in consiliere Oricare ar fi contextul in care sunt tratati copii. Problema este ca. implicarea parintilor si profesorilor in tratament este cruciala pentru generalizarea schimbarilor comportamentale. adesea au dificultati in a duce la capat interventiile comportamentale. desi profesorii vor cu disperare sa vada comportamentul copiilor schimbandu-se. Desi trainingul comportamental parental si cel al profesorilor poate fi cea mai eficienta pentru copii cu tulburari de externalizare. mai ales daca interfereaza cu tulburrarile lor emotionale in legatura cu comportamentul copiilor.