P. 1
agresivitate

agresivitate

|Views: 38|Likes:
Published by anemary38

More info:

Published by: anemary38 on Dec 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/20/2012

pdf

text

original

AGRESIVITATEA LA OM

Spectrul agresivitatii umane este larg. Omul isi poate orienta agresivitatea in mod direct impotriva unui congener, lovindu-l , jignindu-l verbal sau ironizandu-l. agresivitatea umana poate actiona de asemenea indirect , atunci cand adversarul este vorbit de rau sau i se intinde o cursa. Agresivitatea se poate manifesta si prin refuzul contactuluui social, ajutor sau discutie, de pilda. Adesea agresivitatea umanaprovoaca suferinta si poate fi distructiva. Incidentele agresive intre membrii grupului nu sunt rare, totusi ele nu degenereaza in distructivitate. Modelul sistemic de aparitie al agresivitatii

Nevoie nesatisfacuta, Homeostazia este perturbata

Apare furia

Apar comportamentele agresive

Agresivitate orientata spre exterior

Agresivitatea manifestata spre sine (automutilari, autoinjurii, depresii sinucideri)

Descriere problemei agresivitatii Comportamentul agresiv ramane stabil din copilaria mica si pe perioada vietii adulte si este una din cele mai invariabile trasaturi umane. Copii agresivi au o

Agresivitatea emotional reactiva apare cand emotiile puternice de furie sunt suscitate de o amenintare perceputa a propriei persoane. si in acest caz putem vorbi de nevoia de dominare nesatisfacuta duce la furie. pentru a-si mentine propriul sentiment al puterii. Pot fi necesare interventii timpurii . Ulterior. care se angajeaza in abuz fizic si comportamente in afara legii. fara a manifesta agresivitate. care . penru a schimba aceasta traiectorie. Furia este o emotie . in timp ce emotiile de furie sunt evenimente interne. pot fi categorizati ca avand tulburarea opozitionismului provocator. dupa ce copilul creste. Unii cercetatori sustin ca o persoana se poate manifesta agresiv fara a fi furioasa. agresorii pur si simplu iau lucruri de la altii prin forta sau ii constrang pe altii. Ocuparea si apararea unor parti ale spatiului implica comportament agresivindreptat spre oameni. Majoritatea criteriilor pentru tulburarea de conduita proprietati. In cazul agresivitatii de pradare. Tulburarea de conduita este o problema mai severa. individul se manifesta agresiv fara a fi furios. Diferentierea furiei de agresivitate este importanta. eficiente. Frecvent. copiii agresivi sunt clasificati fie ca avand tulburarea opozitionismului provocator fie tulburare de conduita. agresivitatea devenind un comportament invatat. Dar. pe cand agresivitatea se refera la angajarea in actiuni fizice sau verbale. Agresivitatea implica un comportament extern. in special pentru figurile autoritare. O persoana poate fi furioasa. animale. Copii agresivi verbal si care manifestabun pattern de comportament ostil .probabilitate mare sa devina adulti agresivi. care apare cand copilul violeaza norme sociale majore. Altii in schimb. A. sustin ca la temelia comportamentelor agresive se gaseste furia.

sa intre in posesia obiectelor dorite.alteori atacatorul este atacat direct. de pilda. Cei care au fost deposedati de obiectul lor protesteaza (plang) si nu de putine ori trec la contraatac. si in asezarea unei familii in jurul mesei. de cele mai multe ori fara menajamente . In temeiul unei intelegeri tacite. Daca intram in restaurant intrebam daca “este permis “ sa ne asezam la o masa de restaurant. sunt mentinute consecvent. La inceput copii se cearta pentru ocuparea locurilor in banci. incercand sa smulga obiectul atacatorului. Fiecare isi cunoaste locul si stie ca acolo este lasat in pace. Faptul poate fi constatat. smulgandu-le partenerului de joc. cu alte cuvinte nu . De obicei posesorul se apara cramponandu-se de obiect sau prin protest si solicitarea sprijinului unui al treilea. Disputarea obiectivelor Adesea copiii se cearta datorita unor obiecte dorite de toti. La varstele cele mai mici ei incearca .Oamenii isi formeaza rapid habitaturi spatial. dar dupa ce fiecare are locul sau copiii devin pasnici. tras de par sau impins. ocupate de membrii familiei. el poate incerca sa-si salveze obiectul prin fuga. Disputarea obiectelor. Aceste strategii sunt aplicate spontan nu numai de copii culturii europene. In acest mod se obtine o anumita ordine si stabilitate. Este vorba de comportamente innascute. Daca intram intr-un compartiment de tren intrebam politicos daca mai exista un loc. Nu putem invata copii sa devina crestini dari i putem invata sa respecte proprietatea ( respectul proprietatii este specific si cimpanzeilor. Acestia daca reusesc sa ramana cateva minute in posesia prazii de curand vanatesunt considerati de ceilalti membri ai grupului drept posesorii prazii. fiecare respecta locul celuilalt. De asemenea . fiind lovit. Prin impartirea spatiului se creaza o ordine sociala care da copiilor un sentiment de siguranta. Aceste habitaturi spatial apar inca de la varsta de doi ani: copii sunt evident deranjati daca trebuie sa-si schimbe locul. Locurile la masa. chiar atunci cand este doar partial ocupata. zgariat. B.

in timp ce performantele celorlalti sunt subestimate. care in loc de a fura cersesc o parte. care raspund in acelasi mod. Aceasta provoaca agresiunea. Invinsii ii ironizeaza pe invingatori. membrii celor doua grupe discuta . fie ca urmareste recompensa. Ceilalti nu mai sunt agreati. conduce la delimitare agresiva si dusmanie intre cele doua grupuri. • Activitati pentru dezvoltarea competentelor emotionale. Ce este de facut ? • • Apelul la educatia religioasa (porunca a opta). In general concurenta. intre cele doua grupuri se instaleaza o tensiune ostila. ceea ce creaza un atasament si mai puternic fata de propriul grup. Daca conducatorul grupurilor propune vizionarea in comun de filme interesante plangandu-se ca nu are banii necesari pentru a le imprumuta. Influenta luptei si a cooperarii asupra structurii grupului si a relatiilor intragrupale. Propriile performante sunt supraestimate. Refuzul de a imparti un bun jigneste. fie ca urmareste alte scopuri. Atunci cand doua grupuri se concureaza iar castigatorul isi poate atinge scopul doar prin frustrarea invinsului. respectiv de crestere a tolerantei la frustrare ( refuz ) si dezvoltarea capacitatii de a spune « NU ».mai este necesar sa o apere deoarece dreptul la proprietate este respectat de ceilalti. Activitati de dezvoltare a comportamentelor asertive. Dupa acesta actiune se revine la vechea atitudine. C. Membrii fiecarui grup dezvolta o imagine negativa despre membrii celuilalt grup. Dar ce se intampla dacaca totusi copilul invatat sa respecte proprietatea doreste obiectul altuia ? Cel care doreste un obiect aflat in posesia unui alt copil mai intai il cere cu imprumut si apeleaza la furt doar daca cererea sa a fost refuzata. Polarizarea celor doua grupe indusa de concurenta este anulata de actiuni comune care urmaresc un scop supraordonat (introducerea unui dusman comun).

aceasta se intampla prin intermediul unei forme ritualizate de impunere. A. sa se situeze in centrul atentiei grupului. Cand o pozitie in ierarhie este dobandita pe cale agresiva. Rivalitatea Este cunoscut faptul ca oamenii se concureaza pentru a obtine rivalitatea anumitor congeneri. In acelasi scop pot fi folosite si bunurile materiale ( exemplu : campaniile electorale. Ei cauta sa se distinga prin anumite performante pentru ca. strang bani si vizioneaza filmul in comun. pentru favoarea profesorilor/ invatatorilor. Profesorul trebuie sa defineasca ce inseamna « performanta ». bijuteriile. si altele asemanatoare vechea dusmanie este deconstruita. In societatile noastre sunt create simboluri ale statului care permit recunoasterea rangului celor care le poarta: decoratiunile de birou. Prin astfel de actiuni. Acestea sunt bune atata timp cat sunt suficient de scumpe. nu de putine ori se ajunge la lupta. automobilul si imbracamintea. Faptul ca aceste « elite ale . Activitati de ajutorare reciproca.capacitatea de a mentine relatii armonioase cu colegii. mita este o forma de agresiune). D. antrenorilor.situatia impreuna. Cine nu poate tine pasul este exclus. Nazuinta ierarhica Copiii tind spre recunoastere. Copii concureaza intre ei pentru dragostea parintilor. Performanta trebuie alaturata insusirilor sociale pozitive. capacitatea de a-si face cat mai multi prieteni. cel putin pentru un timp. Cand tinerii rivalizeaza pentru a obtine favoarea unei fete.

Insa tocmai prin comportamentul lor strident ele se plaseaza in centrul atentiei. cu ajutorul averii. ci si disponibilitatea la supunere si loialitate. Submisivitatea nu se obtine datorita unei educatii severe. precum si norma . fara a-i constrange. capacitatea de a mentine pacea in interiorul clasei de elevi etc. Copiii se comporta agresiv pentru a vedea cat de departe pot merge.banului » pun accent pe astfel de aspecte exterioare nu vorbeste in favoarea lor. spiri de colaborare . La baza nazuintei ierarhice se afla o motivatie puternica. prea sus deasupra celorlalti. Invidia si redistribuirea bunurilor pe care o presupune joaca un rol de echilibrare. B. Acum ramane la latitudine fiecaruia dintre noi cum operationalizam termenul de dotare. Nu cunosc o situatie istorica in care teroarea sa se fi perpetuat la nesfarsit. Agresivitatea explorativa Comportamentul agresiv este utilizat adesea pentru testarea spatiului social de miscare . Nazuinta ierarhica are si avantaje ea presupune o selectie in functie de dotare. Dominatia bazata in esenta pe violenta se afla in dezacord cu natura umana. In toate revolutiile sociale invidia a jucat rolul decisiv. Raspunsul celorlalti le indica limitele tolerantei. Individul nu se poate ridica. Pozitia de sef al clasei ar trebui obtinuta prin competente sociale si abilitati de relationare si ajutorare a celorlalti nu prin performante academice sau de alta natura. Copii crescuti intr-un mediu prietenos se supun de buna voie. Ierarhia presupune nu doar nazuinta ierarhica. Trebuie comunicat elevilor ca seful clasei trebuie ales dupa insusirile social pozitive : altruism. Nici o dominatie nu se poate mentine prin intermediul terorii. trezind de fiecare data la viata contraviolenta.

copiii ii pun la punct pe cei care incalca regulile jocului: vinovatii sunt ironizati si adesea pedepsiti fizic. reactia de respingere a anormalului Membrii unui grup care se abat in infatisare si comportament de la norma devin adesea tinta agresiuniiaceasta ii constrange pe cei anormali sa se realizeze la norma grupului. C. Acest fapt este una din cauzele situatiei care a facut ca educatia excesiv de permisiva si polittica concesiva in planul invatamantului sa conduca la cresterea agresivitatii. D. Agresivitatea educativa Incalcarea regulilor convietuirii atrage dupa sine pedeapsa. Dara raspunsul intarzie sa vina atunci agresivitatea explorativa este escaladata. Copii maltratati sunt strans legati de mamele care ii maltrateaza. In grupurile de copii. Chiar si agresivitatea “morala” are o functie educativa. devenind infirm. Faptul ca omul reactioneaza violent la orice forma de inselaciune sau nedreptate are un cert avantaj selectiv. Nu trebuie sa ne asteptam ca. provocarea sa poata fi anihilataprin satisfacerea dorintelor si exigentelor expuse. declanseaza aceasta forma de agresivitate. el devine totusi tinta ironiilor. Acelasi lucru este valabil si pentru convietuirea adultilor : cei care incalca legile sunt urmariti si pedepsiti. cand este prea gras sau se balbaie si nu este in stare sa corecteze aceasta « greseala ». zgarcenia.aceasta reactie se manifesta intr-o forma nedeghizata in . Agresorul doreste sa masoare prin confruntare superioritatea sau inferioritatea sa. Mai curand o astfel de cedare conduce la noi escaladari. Chiar atunci cand deviantul este atins de boala sau accident. coportamentul care incalca fair-play-ul. Agresivitatea morala sa dezvoltat ca un mijloc de aparare al grupului impotriva « inselatorilor ». in cazul explorarii sociale agresive.comportamentala a culturii din care fac parte. nedreptatea. in caz contrar trebuind sa paraseasca grupul.

Intr-o reproducere dintr-un volum publicat de UNESCO era reprezentat un copil infirm care. « ar trebui ». ei pot . dupa o frica usoara sau ulterior receptarii unor impresii cu totul neasteptate. de descarcare a agresivitatii. precum si in anumite conflicte care sunt rezolvate prin actiunea simultana a unor stimul de sens contrar. In toate aceste situatii rasul poate avea un efect detensionant. aceste cuvinte reflecta cerinte despre cum trebuie sa fie propria persoana. zambea stanjenit. Cu toate acestea . in timp ce o ceata de copii il urmareau si aruncau cu pietre in el. situatii care se ivesc dupa un pericol. sprijinindu-se in carje. Cerintele absolutiste Cerintele absolutiste sunt reprezentate in limbaj prin cuvintele « trebuie ». Faptul este resimtit de cel care constituie tinta rasului. altii si lumea. A rade de cineva are cu siguranta o motivatie agresiva. Mecanisme majore ale schimbarii Teoria terapiei rational emotiva si comprtamentala (REBT)presupune patru tipuri de gandire irationala. catastroofarea. cand indivizii cer absolutist ca dorintele lor sa devina realitate. Dorintele individului nu cauzeaza tulburari. Rasul ca invitatie la ras. Cerinta absolutista nu trebie confundata cu preferinta. grupurile de copii putand sa se manifeste foarte crud.scoala. evaluarea globala a valorii umane. care conduc spre tulburari emotionale : • • • • cerinte absolutiste.impreuna si deci ca semnal prietenesc se manifesta de asemenea in situatii de spontana detensionare. intoleranta la frustrare Cerintele absolutiste si intoleranta la frustrare sunt cel mai probabil a fi schemele centrale in cazul copiilor cu adresivitate emotional reactiva. « este absolut necesar ».

si . deoarece ea vrea acest lucru. o persoana poate tolera orice sustine ca nu poate suporta. ele isi acomodeaza si reconstruiesc schema. Intoleranta la frustrare Convingerile marcate de intoleranta la frustrare insinueaza ca individul nu poate sa suporte ceva ce considera el a fi frustrant sau considera ca nu rezista sa-i indure prezenta. nu doar ca ea doreste ca parintii ei sa-i permita sa faca ce doreste. Cand persoanele bine adaptate intalnesc o situatie similara . de asemenea. pentru a include discrepanta intre modul in careintre modul in care este lumea si ceea ce doresc ele. Cand persoanele cu tulburari intalnesc o situatie care este incongruenta cu dorintele lor. cu exceptia mortii. o pedepsesc pentru incalcarea regulilor lor. ei se vor conforma. Trebuie sa beau niste cafea » « nu pot suporta daca parintii mei nu ma lasa sa fac ce vreau » Aceste tipuri de convingeri sunt. De exemplu cineva care este dependent de cofeina poate sa-si spuna « Nu pot suporta sa simt nici cea mai mica oboseala cand am atat de mult de lucru. Ea poate fi socata cand. ei asimileaza si interpreteaza in continuare lumea. in ciuda feedbacku-ului care indica faptul ca parintii dezaproba comportamentul ei initiaza consecinte pentru el. ca fiind congruenta cu dorintele lor. dar ea. ilogice deoarece. De exemplu o adolescenta isi poate spune « parintii mei trebuie sa ma lase sa fac ce vreau ». considera ca. poate incerca sa-i castige de partea ei sau sa urmareasca alte modelitati de gratificare.dezvolta probleme. Esecul in a distinge intre situatie si dorintele personale conduce spre un mecanism de adaptare deficitar si ineficient. O alta tanara care recunoaste faptul ca parintii ei nu se comporta cum vrea ea.

Tipul terapiei trebuie sa corespunda cu stadiul schimbarii persoanei. este putin probabil ca cei care se angajeaza in comportamente agresive sa considere comportamentul propriu ca fiind o problema. Cand comportamentele indezirabile isi fac reaparitia parintele reia ciclul (psiholog-stadiul actiunii refuzul implicarii) iar profesorul acuza psihologul de incompetenta. Oamenii trec prin patru stadii ale atitudinii pentru schimbare. Discutarea obiectivelor si sarcinilor terapiei poate fi mai critica pentru stabilirea aliantei terapeutice cu copiii decat cu adultii. profesorii si prietenii. Parintele nu isi mai aduce copilul la cabinet iar profesorul refuza implicarea. In primele doua stadii implicarea parintelui este mai mica. . ceea ce inseamna a se asigura ca exista acord asupra obiectivelor si sarcinilor terapiei. deoarece adesea nu sunt motivati sa-si schimbe comportamentele. Astfel. multi copii vin la terapie impotriva vointei lor. Totusi. la sfarsitul stadiului doi se cere implicarea activa si a parintelui respectiv diriginte/profesor/ invatator. pentru a construi alianta terapeutica inainte de utilizarea unei astfel de abordari active. obiectivul initial al terapiei este de a-i motiva pentru schimbarea comportamentului . Ca rezultat.Copii agresivi experientiaza frecvent dezaprobarea din multe surse. Deoarece majoritatea copiilor si adolescentilor ajung la terapie in stadiul pre-contemplativ . Acestea sunt : 1. psihologul trebuie sa stabileasca acordul pentru scpurile si sarcinile terapeutice. Stadiul pre-contemplativ – persoana nu doreste sa se schimbe 2. cand terapeutul intalneste copii agresivi. Copii agresivi pot fi foarte dificil de ratat . Stadiul actiunii – persoana incearca sa se schimbe 4. Stadiul de mentinere – persoana isi consolideaza achizitiile in incercarea de a-si mentine noile comportamente De obicei consilierea se opreste la inceputul stadiului actiunii cand atat profesorul cat si parintele se multumesc cu aparenta victorie. Stadiul contemplativ – persoana se gandeste sa se schimbe 3. inclusiv parintii.

.Implicarea parintilor si profesorilor in consiliere Oricare ar fi contextul in care sunt tratati copii. implicarea parintilor si profesorilor in tratament este cruciala pentru generalizarea schimbarilor comportamentale. adesea au dificultati in a duce la capat interventiile comportamentale. mai ales daca interfereaza cu tulburrarile lor emotionale in legatura cu comportamentul copiilor. desi profesorii vor cu disperare sa vada comportamentul copiilor schimbandu-se. este putin probabil ca parintii sau profesorii sa urmeze recomandarile consilierului. Desi trainingul comportamental parental si cel al profesorilor poate fi cea mai eficienta pentru copii cu tulburari de externalizare. Problema este ca.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->