AGRESIVITATEA LA OM

Spectrul agresivitatii umane este larg. Omul isi poate orienta agresivitatea in mod direct impotriva unui congener, lovindu-l , jignindu-l verbal sau ironizandu-l. agresivitatea umana poate actiona de asemenea indirect , atunci cand adversarul este vorbit de rau sau i se intinde o cursa. Agresivitatea se poate manifesta si prin refuzul contactuluui social, ajutor sau discutie, de pilda. Adesea agresivitatea umanaprovoaca suferinta si poate fi distructiva. Incidentele agresive intre membrii grupului nu sunt rare, totusi ele nu degenereaza in distructivitate. Modelul sistemic de aparitie al agresivitatii

Nevoie nesatisfacuta, Homeostazia este perturbata

Apare furia

Apar comportamentele agresive

Agresivitate orientata spre exterior

Agresivitatea manifestata spre sine (automutilari, autoinjurii, depresii sinucideri)

Descriere problemei agresivitatii Comportamentul agresiv ramane stabil din copilaria mica si pe perioada vietii adulte si este una din cele mai invariabile trasaturi umane. Copii agresivi au o

Dar. pot fi categorizati ca avand tulburarea opozitionismului provocator. animale. individul se manifesta agresiv fara a fi furios. Agresivitatea implica un comportament extern. pe cand agresivitatea se refera la angajarea in actiuni fizice sau verbale. eficiente. O persoana poate fi furioasa. in special pentru figurile autoritare. Tulburarea de conduita este o problema mai severa. pentru a-si mentine propriul sentiment al puterii. copiii agresivi sunt clasificati fie ca avand tulburarea opozitionismului provocator fie tulburare de conduita. Majoritatea criteriilor pentru tulburarea de conduita proprietati. Copii agresivi verbal si care manifestabun pattern de comportament ostil . fara a manifesta agresivitate. Diferentierea furiei de agresivitate este importanta. Altii in schimb. Ocuparea si apararea unor parti ale spatiului implica comportament agresivindreptat spre oameni. Unii cercetatori sustin ca o persoana se poate manifesta agresiv fara a fi furioasa. care se angajeaza in abuz fizic si comportamente in afara legii. In cazul agresivitatii de pradare. Agresivitatea emotional reactiva apare cand emotiile puternice de furie sunt suscitate de o amenintare perceputa a propriei persoane.probabilitate mare sa devina adulti agresivi. Furia este o emotie . si in acest caz putem vorbi de nevoia de dominare nesatisfacuta duce la furie. dupa ce copilul creste. in timp ce emotiile de furie sunt evenimente interne. Frecvent. sustin ca la temelia comportamentelor agresive se gaseste furia. agresorii pur si simplu iau lucruri de la altii prin forta sau ii constrang pe altii. care apare cand copilul violeaza norme sociale majore. agresivitatea devenind un comportament invatat. care . A. penru a schimba aceasta traiectorie. Ulterior. Pot fi necesare interventii timpurii .

De asemenea . sunt mentinute consecvent. de cele mai multe ori fara menajamente . ocupate de membrii familiei. chiar atunci cand este doar partial ocupata. Nu putem invata copii sa devina crestini dari i putem invata sa respecte proprietatea ( respectul proprietatii este specific si cimpanzeilor. Aceste habitaturi spatial apar inca de la varsta de doi ani: copii sunt evident deranjati daca trebuie sa-si schimbe locul. Daca intram in restaurant intrebam daca “este permis “ sa ne asezam la o masa de restaurant.Oamenii isi formeaza rapid habitaturi spatial. Este vorba de comportamente innascute. dar dupa ce fiecare are locul sau copiii devin pasnici. Disputarea obiectivelor Adesea copiii se cearta datorita unor obiecte dorite de toti. Aceste strategii sunt aplicate spontan nu numai de copii culturii europene. tras de par sau impins. sa intre in posesia obiectelor dorite. De obicei posesorul se apara cramponandu-se de obiect sau prin protest si solicitarea sprijinului unui al treilea. Disputarea obiectelor. cu alte cuvinte nu . Acestia daca reusesc sa ramana cateva minute in posesia prazii de curand vanatesunt considerati de ceilalti membri ai grupului drept posesorii prazii. incercand sa smulga obiectul atacatorului. Fiecare isi cunoaste locul si stie ca acolo este lasat in pace. fiind lovit. si in asezarea unei familii in jurul mesei. smulgandu-le partenerului de joc. fiecare respecta locul celuilalt. Cei care au fost deposedati de obiectul lor protesteaza (plang) si nu de putine ori trec la contraatac. In acest mod se obtine o anumita ordine si stabilitate. Locurile la masa. zgariat. La inceput copii se cearta pentru ocuparea locurilor in banci. Prin impartirea spatiului se creaza o ordine sociala care da copiilor un sentiment de siguranta. el poate incerca sa-si salveze obiectul prin fuga.alteori atacatorul este atacat direct. Faptul poate fi constatat. In temeiul unei intelegeri tacite. Daca intram intr-un compartiment de tren intrebam politicos daca mai exista un loc. B. de pilda. La varstele cele mai mici ei incearca .

conduce la delimitare agresiva si dusmanie intre cele doua grupuri. Invinsii ii ironizeaza pe invingatori. • Activitati pentru dezvoltarea competentelor emotionale. Ceilalti nu mai sunt agreati. In general concurenta. Polarizarea celor doua grupe indusa de concurenta este anulata de actiuni comune care urmaresc un scop supraordonat (introducerea unui dusman comun). Aceasta provoaca agresiunea. respectiv de crestere a tolerantei la frustrare ( refuz ) si dezvoltarea capacitatii de a spune « NU ». fie ca urmareste recompensa. membrii celor doua grupe discuta . Propriile performante sunt supraestimate.mai este necesar sa o apere deoarece dreptul la proprietate este respectat de ceilalti. care in loc de a fura cersesc o parte. intre cele doua grupuri se instaleaza o tensiune ostila. fie ca urmareste alte scopuri. Daca conducatorul grupurilor propune vizionarea in comun de filme interesante plangandu-se ca nu are banii necesari pentru a le imprumuta. Ce este de facut ? • • Apelul la educatia religioasa (porunca a opta). in timp ce performantele celorlalti sunt subestimate. C. ceea ce creaza un atasament si mai puternic fata de propriul grup. Atunci cand doua grupuri se concureaza iar castigatorul isi poate atinge scopul doar prin frustrarea invinsului. Dupa acesta actiune se revine la vechea atitudine. Influenta luptei si a cooperarii asupra structurii grupului si a relatiilor intragrupale. Activitati de dezvoltare a comportamentelor asertive. care raspund in acelasi mod. Dar ce se intampla dacaca totusi copilul invatat sa respecte proprietatea doreste obiectul altuia ? Cel care doreste un obiect aflat in posesia unui alt copil mai intai il cere cu imprumut si apeleaza la furt doar daca cererea sa a fost refuzata. Membrii fiecarui grup dezvolta o imagine negativa despre membrii celuilalt grup. Refuzul de a imparti un bun jigneste.

Cand o pozitie in ierarhie este dobandita pe cale agresiva. Acestea sunt bune atata timp cat sunt suficient de scumpe. Profesorul trebuie sa defineasca ce inseamna « performanta ». automobilul si imbracamintea. In societatile noastre sunt create simboluri ale statului care permit recunoasterea rangului celor care le poarta: decoratiunile de birou. aceasta se intampla prin intermediul unei forme ritualizate de impunere. Activitati de ajutorare reciproca. antrenorilor. capacitatea de a-si face cat mai multi prieteni. In acelasi scop pot fi folosite si bunurile materiale ( exemplu : campaniile electorale.capacitatea de a mentine relatii armonioase cu colegii.situatia impreuna. mita este o forma de agresiune). strang bani si vizioneaza filmul in comun. bijuteriile. sa se situeze in centrul atentiei grupului. si altele asemanatoare vechea dusmanie este deconstruita. Cine nu poate tine pasul este exclus. cel putin pentru un timp. Performanta trebuie alaturata insusirilor sociale pozitive. D. Faptul ca aceste « elite ale . nu de putine ori se ajunge la lupta. Cand tinerii rivalizeaza pentru a obtine favoarea unei fete. Rivalitatea Este cunoscut faptul ca oamenii se concureaza pentru a obtine rivalitatea anumitor congeneri. A. Copii concureaza intre ei pentru dragostea parintilor. Ei cauta sa se distinga prin anumite performante pentru ca. pentru favoarea profesorilor/ invatatorilor. Prin astfel de actiuni. Nazuinta ierarhica Copiii tind spre recunoastere.

banului » pun accent pe astfel de aspecte exterioare nu vorbeste in favoarea lor. prea sus deasupra celorlalti. Trebuie comunicat elevilor ca seful clasei trebuie ales dupa insusirile social pozitive : altruism. Copii crescuti intr-un mediu prietenos se supun de buna voie. Dominatia bazata in esenta pe violenta se afla in dezacord cu natura umana. cu ajutorul averii. Raspunsul celorlalti le indica limitele tolerantei. Acum ramane la latitudine fiecaruia dintre noi cum operationalizam termenul de dotare. Copiii se comporta agresiv pentru a vedea cat de departe pot merge. precum si norma . Insa tocmai prin comportamentul lor strident ele se plaseaza in centrul atentiei. Nu cunosc o situatie istorica in care teroarea sa se fi perpetuat la nesfarsit. In toate revolutiile sociale invidia a jucat rolul decisiv. La baza nazuintei ierarhice se afla o motivatie puternica. spiri de colaborare . Nici o dominatie nu se poate mentine prin intermediul terorii. Ierarhia presupune nu doar nazuinta ierarhica. Pozitia de sef al clasei ar trebui obtinuta prin competente sociale si abilitati de relationare si ajutorare a celorlalti nu prin performante academice sau de alta natura. B. Individul nu se poate ridica. Agresivitatea explorativa Comportamentul agresiv este utilizat adesea pentru testarea spatiului social de miscare . fara a-i constrange. capacitatea de a mentine pacea in interiorul clasei de elevi etc. trezind de fiecare data la viata contraviolenta. Invidia si redistribuirea bunurilor pe care o presupune joaca un rol de echilibrare. Submisivitatea nu se obtine datorita unei educatii severe. ci si disponibilitatea la supunere si loialitate. Nazuinta ierarhica are si avantaje ea presupune o selectie in functie de dotare.

aceasta reactie se manifesta intr-o forma nedeghizata in . Acest fapt este una din cauzele situatiei care a facut ca educatia excesiv de permisiva si polittica concesiva in planul invatamantului sa conduca la cresterea agresivitatii. D. el devine totusi tinta ironiilor. Agresorul doreste sa masoare prin confruntare superioritatea sau inferioritatea sa. Faptul ca omul reactioneaza violent la orice forma de inselaciune sau nedreptate are un cert avantaj selectiv. declanseaza aceasta forma de agresivitate. Nu trebuie sa ne asteptam ca. Agresivitatea morala sa dezvoltat ca un mijloc de aparare al grupului impotriva « inselatorilor ». Mai curand o astfel de cedare conduce la noi escaladari. copiii ii pun la punct pe cei care incalca regulile jocului: vinovatii sunt ironizati si adesea pedepsiti fizic. in caz contrar trebuind sa paraseasca grupul. zgarcenia. Chiar si agresivitatea “morala” are o functie educativa. In grupurile de copii. reactia de respingere a anormalului Membrii unui grup care se abat in infatisare si comportament de la norma devin adesea tinta agresiuniiaceasta ii constrange pe cei anormali sa se realizeze la norma grupului. Agresivitatea educativa Incalcarea regulilor convietuirii atrage dupa sine pedeapsa. Copii maltratati sunt strans legati de mamele care ii maltrateaza. C. Dara raspunsul intarzie sa vina atunci agresivitatea explorativa este escaladata. in cazul explorarii sociale agresive. nedreptatea.comportamentala a culturii din care fac parte. cand este prea gras sau se balbaie si nu este in stare sa corecteze aceasta « greseala ». Chiar atunci cand deviantul este atins de boala sau accident. devenind infirm. coportamentul care incalca fair-play-ul. provocarea sa poata fi anihilataprin satisfacerea dorintelor si exigentelor expuse. Acelasi lucru este valabil si pentru convietuirea adultilor : cei care incalca legile sunt urmariti si pedepsiti.

impreuna si deci ca semnal prietenesc se manifesta de asemenea in situatii de spontana detensionare. Rasul ca invitatie la ras. dupa o frica usoara sau ulterior receptarii unor impresii cu totul neasteptate. « este absolut necesar ». catastroofarea. care conduc spre tulburari emotionale : • • • • cerinte absolutiste. intoleranta la frustrare Cerintele absolutiste si intoleranta la frustrare sunt cel mai probabil a fi schemele centrale in cazul copiilor cu adresivitate emotional reactiva.scoala. zambea stanjenit. evaluarea globala a valorii umane. Cu toate acestea . precum si in anumite conflicte care sunt rezolvate prin actiunea simultana a unor stimul de sens contrar. sprijinindu-se in carje. aceste cuvinte reflecta cerinte despre cum trebuie sa fie propria persoana. « ar trebui ». Cerintele absolutiste Cerintele absolutiste sunt reprezentate in limbaj prin cuvintele « trebuie ». Mecanisme majore ale schimbarii Teoria terapiei rational emotiva si comprtamentala (REBT)presupune patru tipuri de gandire irationala. de descarcare a agresivitatii. in timp ce o ceata de copii il urmareau si aruncau cu pietre in el. Faptul este resimtit de cel care constituie tinta rasului. Intr-o reproducere dintr-un volum publicat de UNESCO era reprezentat un copil infirm care. grupurile de copii putand sa se manifeste foarte crud. Dorintele individului nu cauzeaza tulburari. situatii care se ivesc dupa un pericol. altii si lumea. A rade de cineva are cu siguranta o motivatie agresiva. cand indivizii cer absolutist ca dorintele lor sa devina realitate. Cerinta absolutista nu trebie confundata cu preferinta. In toate aceste situatii rasul poate avea un efect detensionant. ei pot .

poate incerca sa-i castige de partea ei sau sa urmareasca alte modelitati de gratificare. ilogice deoarece. o persoana poate tolera orice sustine ca nu poate suporta. De exemplu o adolescenta isi poate spune « parintii mei trebuie sa ma lase sa fac ce vreau ». Intoleranta la frustrare Convingerile marcate de intoleranta la frustrare insinueaza ca individul nu poate sa suporte ceva ce considera el a fi frustrant sau considera ca nu rezista sa-i indure prezenta. ei asimileaza si interpreteaza in continuare lumea. Esecul in a distinge intre situatie si dorintele personale conduce spre un mecanism de adaptare deficitar si ineficient. in ciuda feedbacku-ului care indica faptul ca parintii dezaproba comportamentul ei initiaza consecinte pentru el. ele isi acomodeaza si reconstruiesc schema. dar ea. Cand persoanele cu tulburari intalnesc o situatie care este incongruenta cu dorintele lor. o pedepsesc pentru incalcarea regulilor lor. ei se vor conforma. Cand persoanele bine adaptate intalnesc o situatie similara . Trebuie sa beau niste cafea » « nu pot suporta daca parintii mei nu ma lasa sa fac ce vreau » Aceste tipuri de convingeri sunt. si .dezvolta probleme. O alta tanara care recunoaste faptul ca parintii ei nu se comporta cum vrea ea. considera ca. ca fiind congruenta cu dorintele lor. Ea poate fi socata cand. de asemenea. pentru a include discrepanta intre modul in careintre modul in care este lumea si ceea ce doresc ele. cu exceptia mortii. De exemplu cineva care este dependent de cofeina poate sa-si spuna « Nu pot suporta sa simt nici cea mai mica oboseala cand am atat de mult de lucru. nu doar ca ea doreste ca parintii ei sa-i permita sa faca ce doreste. deoarece ea vrea acest lucru.

Totusi. obiectivul initial al terapiei este de a-i motiva pentru schimbarea comportamentului . Discutarea obiectivelor si sarcinilor terapiei poate fi mai critica pentru stabilirea aliantei terapeutice cu copiii decat cu adultii. pentru a construi alianta terapeutica inainte de utilizarea unei astfel de abordari active. Deoarece majoritatea copiilor si adolescentilor ajung la terapie in stadiul pre-contemplativ . Tipul terapiei trebuie sa corespunda cu stadiul schimbarii persoanei. Cand comportamentele indezirabile isi fac reaparitia parintele reia ciclul (psiholog-stadiul actiunii refuzul implicarii) iar profesorul acuza psihologul de incompetenta. Stadiul pre-contemplativ – persoana nu doreste sa se schimbe 2. la sfarsitul stadiului doi se cere implicarea activa si a parintelui respectiv diriginte/profesor/ invatator. inclusiv parintii. .Copii agresivi experientiaza frecvent dezaprobarea din multe surse. cand terapeutul intalneste copii agresivi. Oamenii trec prin patru stadii ale atitudinii pentru schimbare. deoarece adesea nu sunt motivati sa-si schimbe comportamentele. ceea ce inseamna a se asigura ca exista acord asupra obiectivelor si sarcinilor terapiei. este putin probabil ca cei care se angajeaza in comportamente agresive sa considere comportamentul propriu ca fiind o problema. multi copii vin la terapie impotriva vointei lor. Stadiul contemplativ – persoana se gandeste sa se schimbe 3. Parintele nu isi mai aduce copilul la cabinet iar profesorul refuza implicarea. Stadiul de mentinere – persoana isi consolideaza achizitiile in incercarea de a-si mentine noile comportamente De obicei consilierea se opreste la inceputul stadiului actiunii cand atat profesorul cat si parintele se multumesc cu aparenta victorie. Astfel. Stadiul actiunii – persoana incearca sa se schimbe 4. Copii agresivi pot fi foarte dificil de ratat . Ca rezultat. psihologul trebuie sa stabileasca acordul pentru scpurile si sarcinile terapeutice. Acestea sunt : 1. In primele doua stadii implicarea parintelui este mai mica. profesorii si prietenii.

Desi trainingul comportamental parental si cel al profesorilor poate fi cea mai eficienta pentru copii cu tulburari de externalizare.Implicarea parintilor si profesorilor in consiliere Oricare ar fi contextul in care sunt tratati copii. este putin probabil ca parintii sau profesorii sa urmeze recomandarile consilierului. implicarea parintilor si profesorilor in tratament este cruciala pentru generalizarea schimbarilor comportamentale. . mai ales daca interfereaza cu tulburrarile lor emotionale in legatura cu comportamentul copiilor. desi profesorii vor cu disperare sa vada comportamentul copiilor schimbandu-se. Problema este ca. adesea au dificultati in a duce la capat interventiile comportamentale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful