AGRESIVITATEA LA OM

Spectrul agresivitatii umane este larg. Omul isi poate orienta agresivitatea in mod direct impotriva unui congener, lovindu-l , jignindu-l verbal sau ironizandu-l. agresivitatea umana poate actiona de asemenea indirect , atunci cand adversarul este vorbit de rau sau i se intinde o cursa. Agresivitatea se poate manifesta si prin refuzul contactuluui social, ajutor sau discutie, de pilda. Adesea agresivitatea umanaprovoaca suferinta si poate fi distructiva. Incidentele agresive intre membrii grupului nu sunt rare, totusi ele nu degenereaza in distructivitate. Modelul sistemic de aparitie al agresivitatii

Nevoie nesatisfacuta, Homeostazia este perturbata

Apare furia

Apar comportamentele agresive

Agresivitate orientata spre exterior

Agresivitatea manifestata spre sine (automutilari, autoinjurii, depresii sinucideri)

Descriere problemei agresivitatii Comportamentul agresiv ramane stabil din copilaria mica si pe perioada vietii adulte si este una din cele mai invariabile trasaturi umane. Copii agresivi au o

Altii in schimb. penru a schimba aceasta traiectorie.probabilitate mare sa devina adulti agresivi. agresorii pur si simplu iau lucruri de la altii prin forta sau ii constrang pe altii. pe cand agresivitatea se refera la angajarea in actiuni fizice sau verbale. care se angajeaza in abuz fizic si comportamente in afara legii. Copii agresivi verbal si care manifestabun pattern de comportament ostil . pot fi categorizati ca avand tulburarea opozitionismului provocator. Furia este o emotie . Unii cercetatori sustin ca o persoana se poate manifesta agresiv fara a fi furioasa. dupa ce copilul creste. care apare cand copilul violeaza norme sociale majore. Ocuparea si apararea unor parti ale spatiului implica comportament agresivindreptat spre oameni. care . sustin ca la temelia comportamentelor agresive se gaseste furia. O persoana poate fi furioasa. individul se manifesta agresiv fara a fi furios. copiii agresivi sunt clasificati fie ca avand tulburarea opozitionismului provocator fie tulburare de conduita. Ulterior. Diferentierea furiei de agresivitate este importanta. Dar. Agresivitatea implica un comportament extern. si in acest caz putem vorbi de nevoia de dominare nesatisfacuta duce la furie. animale. in special pentru figurile autoritare. in timp ce emotiile de furie sunt evenimente interne. eficiente. agresivitatea devenind un comportament invatat. A. In cazul agresivitatii de pradare. Pot fi necesare interventii timpurii . pentru a-si mentine propriul sentiment al puterii. Tulburarea de conduita este o problema mai severa. Majoritatea criteriilor pentru tulburarea de conduita proprietati. Frecvent. fara a manifesta agresivitate. Agresivitatea emotional reactiva apare cand emotiile puternice de furie sunt suscitate de o amenintare perceputa a propriei persoane.

de pilda. smulgandu-le partenerului de joc. dar dupa ce fiecare are locul sau copiii devin pasnici. cu alte cuvinte nu . tras de par sau impins. De obicei posesorul se apara cramponandu-se de obiect sau prin protest si solicitarea sprijinului unui al treilea. de cele mai multe ori fara menajamente . Daca intram in restaurant intrebam daca “este permis “ sa ne asezam la o masa de restaurant. Acestia daca reusesc sa ramana cateva minute in posesia prazii de curand vanatesunt considerati de ceilalti membri ai grupului drept posesorii prazii. Prin impartirea spatiului se creaza o ordine sociala care da copiilor un sentiment de siguranta. chiar atunci cand este doar partial ocupata. Nu putem invata copii sa devina crestini dari i putem invata sa respecte proprietatea ( respectul proprietatii este specific si cimpanzeilor. In acest mod se obtine o anumita ordine si stabilitate. De asemenea . Faptul poate fi constatat. zgariat. sunt mentinute consecvent. Locurile la masa. La inceput copii se cearta pentru ocuparea locurilor in banci. fiecare respecta locul celuilalt. Fiecare isi cunoaste locul si stie ca acolo este lasat in pace. Daca intram intr-un compartiment de tren intrebam politicos daca mai exista un loc. La varstele cele mai mici ei incearca . B. Aceste strategii sunt aplicate spontan nu numai de copii culturii europene. fiind lovit. In temeiul unei intelegeri tacite. Aceste habitaturi spatial apar inca de la varsta de doi ani: copii sunt evident deranjati daca trebuie sa-si schimbe locul.Oamenii isi formeaza rapid habitaturi spatial. sa intre in posesia obiectelor dorite.alteori atacatorul este atacat direct. el poate incerca sa-si salveze obiectul prin fuga. Disputarea obiectelor. Este vorba de comportamente innascute. Cei care au fost deposedati de obiectul lor protesteaza (plang) si nu de putine ori trec la contraatac. ocupate de membrii familiei. Disputarea obiectivelor Adesea copiii se cearta datorita unor obiecte dorite de toti. si in asezarea unei familii in jurul mesei. incercand sa smulga obiectul atacatorului.

Invinsii ii ironizeaza pe invingatori. Dupa acesta actiune se revine la vechea atitudine. Activitati de dezvoltare a comportamentelor asertive. care in loc de a fura cersesc o parte. Daca conducatorul grupurilor propune vizionarea in comun de filme interesante plangandu-se ca nu are banii necesari pentru a le imprumuta. intre cele doua grupuri se instaleaza o tensiune ostila. Refuzul de a imparti un bun jigneste. in timp ce performantele celorlalti sunt subestimate. Atunci cand doua grupuri se concureaza iar castigatorul isi poate atinge scopul doar prin frustrarea invinsului. Polarizarea celor doua grupe indusa de concurenta este anulata de actiuni comune care urmaresc un scop supraordonat (introducerea unui dusman comun). C. Membrii fiecarui grup dezvolta o imagine negativa despre membrii celuilalt grup. Influenta luptei si a cooperarii asupra structurii grupului si a relatiilor intragrupale. • Activitati pentru dezvoltarea competentelor emotionale. In general concurenta. fie ca urmareste alte scopuri. Propriile performante sunt supraestimate. care raspund in acelasi mod. membrii celor doua grupe discuta . Ceilalti nu mai sunt agreati. Aceasta provoaca agresiunea. Ce este de facut ? • • Apelul la educatia religioasa (porunca a opta). ceea ce creaza un atasament si mai puternic fata de propriul grup. fie ca urmareste recompensa. respectiv de crestere a tolerantei la frustrare ( refuz ) si dezvoltarea capacitatii de a spune « NU ». conduce la delimitare agresiva si dusmanie intre cele doua grupuri. Dar ce se intampla dacaca totusi copilul invatat sa respecte proprietatea doreste obiectul altuia ? Cel care doreste un obiect aflat in posesia unui alt copil mai intai il cere cu imprumut si apeleaza la furt doar daca cererea sa a fost refuzata.mai este necesar sa o apere deoarece dreptul la proprietate este respectat de ceilalti.

bijuteriile. Faptul ca aceste « elite ale . Prin astfel de actiuni. cel putin pentru un timp. automobilul si imbracamintea. Ei cauta sa se distinga prin anumite performante pentru ca.situatia impreuna. si altele asemanatoare vechea dusmanie este deconstruita. Activitati de ajutorare reciproca. aceasta se intampla prin intermediul unei forme ritualizate de impunere. Cine nu poate tine pasul este exclus. D. strang bani si vizioneaza filmul in comun. pentru favoarea profesorilor/ invatatorilor. Nazuinta ierarhica Copiii tind spre recunoastere. Performanta trebuie alaturata insusirilor sociale pozitive. antrenorilor. Cand tinerii rivalizeaza pentru a obtine favoarea unei fete. Copii concureaza intre ei pentru dragostea parintilor. capacitatea de a-si face cat mai multi prieteni. mita este o forma de agresiune). Profesorul trebuie sa defineasca ce inseamna « performanta ». In acelasi scop pot fi folosite si bunurile materiale ( exemplu : campaniile electorale. Acestea sunt bune atata timp cat sunt suficient de scumpe. In societatile noastre sunt create simboluri ale statului care permit recunoasterea rangului celor care le poarta: decoratiunile de birou. nu de putine ori se ajunge la lupta. sa se situeze in centrul atentiei grupului. Rivalitatea Este cunoscut faptul ca oamenii se concureaza pentru a obtine rivalitatea anumitor congeneri.capacitatea de a mentine relatii armonioase cu colegii. Cand o pozitie in ierarhie este dobandita pe cale agresiva. A.

B. Nu cunosc o situatie istorica in care teroarea sa se fi perpetuat la nesfarsit. In toate revolutiile sociale invidia a jucat rolul decisiv. Insa tocmai prin comportamentul lor strident ele se plaseaza in centrul atentiei. Trebuie comunicat elevilor ca seful clasei trebuie ales dupa insusirile social pozitive : altruism. trezind de fiecare data la viata contraviolenta. Dominatia bazata in esenta pe violenta se afla in dezacord cu natura umana. Agresivitatea explorativa Comportamentul agresiv este utilizat adesea pentru testarea spatiului social de miscare . Ierarhia presupune nu doar nazuinta ierarhica. Acum ramane la latitudine fiecaruia dintre noi cum operationalizam termenul de dotare. Invidia si redistribuirea bunurilor pe care o presupune joaca un rol de echilibrare. Pozitia de sef al clasei ar trebui obtinuta prin competente sociale si abilitati de relationare si ajutorare a celorlalti nu prin performante academice sau de alta natura. fara a-i constrange. Nici o dominatie nu se poate mentine prin intermediul terorii. prea sus deasupra celorlalti. precum si norma . capacitatea de a mentine pacea in interiorul clasei de elevi etc. Individul nu se poate ridica. Copiii se comporta agresiv pentru a vedea cat de departe pot merge. La baza nazuintei ierarhice se afla o motivatie puternica. Submisivitatea nu se obtine datorita unei educatii severe. cu ajutorul averii. Raspunsul celorlalti le indica limitele tolerantei. Nazuinta ierarhica are si avantaje ea presupune o selectie in functie de dotare. spiri de colaborare . ci si disponibilitatea la supunere si loialitate.banului » pun accent pe astfel de aspecte exterioare nu vorbeste in favoarea lor. Copii crescuti intr-un mediu prietenos se supun de buna voie.

D. Copii maltratati sunt strans legati de mamele care ii maltrateaza. el devine totusi tinta ironiilor. nedreptatea. Agresivitatea educativa Incalcarea regulilor convietuirii atrage dupa sine pedeapsa. Mai curand o astfel de cedare conduce la noi escaladari. Agresorul doreste sa masoare prin confruntare superioritatea sau inferioritatea sa. declanseaza aceasta forma de agresivitate. Faptul ca omul reactioneaza violent la orice forma de inselaciune sau nedreptate are un cert avantaj selectiv.aceasta reactie se manifesta intr-o forma nedeghizata in . in cazul explorarii sociale agresive. copiii ii pun la punct pe cei care incalca regulile jocului: vinovatii sunt ironizati si adesea pedepsiti fizic. provocarea sa poata fi anihilataprin satisfacerea dorintelor si exigentelor expuse. Chiar atunci cand deviantul este atins de boala sau accident. coportamentul care incalca fair-play-ul.comportamentala a culturii din care fac parte. Acest fapt este una din cauzele situatiei care a facut ca educatia excesiv de permisiva si polittica concesiva in planul invatamantului sa conduca la cresterea agresivitatii. Agresivitatea morala sa dezvoltat ca un mijloc de aparare al grupului impotriva « inselatorilor ». zgarcenia. devenind infirm. in caz contrar trebuind sa paraseasca grupul. Dara raspunsul intarzie sa vina atunci agresivitatea explorativa este escaladata. Chiar si agresivitatea “morala” are o functie educativa. In grupurile de copii. Acelasi lucru este valabil si pentru convietuirea adultilor : cei care incalca legile sunt urmariti si pedepsiti. reactia de respingere a anormalului Membrii unui grup care se abat in infatisare si comportament de la norma devin adesea tinta agresiuniiaceasta ii constrange pe cei anormali sa se realizeze la norma grupului. Nu trebuie sa ne asteptam ca. C. cand este prea gras sau se balbaie si nu este in stare sa corecteze aceasta « greseala ».

In toate aceste situatii rasul poate avea un efect detensionant. zambea stanjenit. intoleranta la frustrare Cerintele absolutiste si intoleranta la frustrare sunt cel mai probabil a fi schemele centrale in cazul copiilor cu adresivitate emotional reactiva. Cerintele absolutiste Cerintele absolutiste sunt reprezentate in limbaj prin cuvintele « trebuie ». aceste cuvinte reflecta cerinte despre cum trebuie sa fie propria persoana. Cerinta absolutista nu trebie confundata cu preferinta. Cu toate acestea . care conduc spre tulburari emotionale : • • • • cerinte absolutiste. evaluarea globala a valorii umane. cand indivizii cer absolutist ca dorintele lor sa devina realitate. sprijinindu-se in carje.impreuna si deci ca semnal prietenesc se manifesta de asemenea in situatii de spontana detensionare. dupa o frica usoara sau ulterior receptarii unor impresii cu totul neasteptate. grupurile de copii putand sa se manifeste foarte crud. « este absolut necesar ». situatii care se ivesc dupa un pericol. A rade de cineva are cu siguranta o motivatie agresiva. in timp ce o ceata de copii il urmareau si aruncau cu pietre in el.scoala. catastroofarea. Dorintele individului nu cauzeaza tulburari. Mecanisme majore ale schimbarii Teoria terapiei rational emotiva si comprtamentala (REBT)presupune patru tipuri de gandire irationala. Intr-o reproducere dintr-un volum publicat de UNESCO era reprezentat un copil infirm care. precum si in anumite conflicte care sunt rezolvate prin actiunea simultana a unor stimul de sens contrar. « ar trebui ». de descarcare a agresivitatii. Rasul ca invitatie la ras. Faptul este resimtit de cel care constituie tinta rasului. altii si lumea. ei pot .

Cand persoanele cu tulburari intalnesc o situatie care este incongruenta cu dorintele lor. Intoleranta la frustrare Convingerile marcate de intoleranta la frustrare insinueaza ca individul nu poate sa suporte ceva ce considera el a fi frustrant sau considera ca nu rezista sa-i indure prezenta. Cand persoanele bine adaptate intalnesc o situatie similara . De exemplu o adolescenta isi poate spune « parintii mei trebuie sa ma lase sa fac ce vreau ». ei asimileaza si interpreteaza in continuare lumea. Ea poate fi socata cand. ilogice deoarece. ele isi acomodeaza si reconstruiesc schema. o persoana poate tolera orice sustine ca nu poate suporta. De exemplu cineva care este dependent de cofeina poate sa-si spuna « Nu pot suporta sa simt nici cea mai mica oboseala cand am atat de mult de lucru. considera ca. poate incerca sa-i castige de partea ei sau sa urmareasca alte modelitati de gratificare. ca fiind congruenta cu dorintele lor. ei se vor conforma. deoarece ea vrea acest lucru. Trebuie sa beau niste cafea » « nu pot suporta daca parintii mei nu ma lasa sa fac ce vreau » Aceste tipuri de convingeri sunt. de asemenea.dezvolta probleme. Esecul in a distinge intre situatie si dorintele personale conduce spre un mecanism de adaptare deficitar si ineficient. nu doar ca ea doreste ca parintii ei sa-i permita sa faca ce doreste. dar ea. si . o pedepsesc pentru incalcarea regulilor lor. O alta tanara care recunoaste faptul ca parintii ei nu se comporta cum vrea ea. pentru a include discrepanta intre modul in careintre modul in care este lumea si ceea ce doresc ele. in ciuda feedbacku-ului care indica faptul ca parintii dezaproba comportamentul ei initiaza consecinte pentru el. cu exceptia mortii.

Tipul terapiei trebuie sa corespunda cu stadiul schimbarii persoanei. psihologul trebuie sa stabileasca acordul pentru scpurile si sarcinile terapeutice. deoarece adesea nu sunt motivati sa-si schimbe comportamentele. obiectivul initial al terapiei este de a-i motiva pentru schimbarea comportamentului . . Ca rezultat. Oamenii trec prin patru stadii ale atitudinii pentru schimbare. este putin probabil ca cei care se angajeaza in comportamente agresive sa considere comportamentul propriu ca fiind o problema. Copii agresivi pot fi foarte dificil de ratat . Discutarea obiectivelor si sarcinilor terapiei poate fi mai critica pentru stabilirea aliantei terapeutice cu copiii decat cu adultii. ceea ce inseamna a se asigura ca exista acord asupra obiectivelor si sarcinilor terapiei. Deoarece majoritatea copiilor si adolescentilor ajung la terapie in stadiul pre-contemplativ . cand terapeutul intalneste copii agresivi. Stadiul actiunii – persoana incearca sa se schimbe 4. Acestea sunt : 1. Stadiul pre-contemplativ – persoana nu doreste sa se schimbe 2. Cand comportamentele indezirabile isi fac reaparitia parintele reia ciclul (psiholog-stadiul actiunii refuzul implicarii) iar profesorul acuza psihologul de incompetenta.Copii agresivi experientiaza frecvent dezaprobarea din multe surse. profesorii si prietenii. multi copii vin la terapie impotriva vointei lor. Astfel. la sfarsitul stadiului doi se cere implicarea activa si a parintelui respectiv diriginte/profesor/ invatator. In primele doua stadii implicarea parintelui este mai mica. inclusiv parintii. Stadiul contemplativ – persoana se gandeste sa se schimbe 3. Parintele nu isi mai aduce copilul la cabinet iar profesorul refuza implicarea. Stadiul de mentinere – persoana isi consolideaza achizitiile in incercarea de a-si mentine noile comportamente De obicei consilierea se opreste la inceputul stadiului actiunii cand atat profesorul cat si parintele se multumesc cu aparenta victorie. pentru a construi alianta terapeutica inainte de utilizarea unei astfel de abordari active. Totusi.

adesea au dificultati in a duce la capat interventiile comportamentale. este putin probabil ca parintii sau profesorii sa urmeze recomandarile consilierului. implicarea parintilor si profesorilor in tratament este cruciala pentru generalizarea schimbarilor comportamentale. Desi trainingul comportamental parental si cel al profesorilor poate fi cea mai eficienta pentru copii cu tulburari de externalizare. mai ales daca interfereaza cu tulburrarile lor emotionale in legatura cu comportamentul copiilor.Implicarea parintilor si profesorilor in consiliere Oricare ar fi contextul in care sunt tratati copii. desi profesorii vor cu disperare sa vada comportamentul copiilor schimbandu-se. Problema este ca. .