AGRESIVITATEA LA OM

Spectrul agresivitatii umane este larg. Omul isi poate orienta agresivitatea in mod direct impotriva unui congener, lovindu-l , jignindu-l verbal sau ironizandu-l. agresivitatea umana poate actiona de asemenea indirect , atunci cand adversarul este vorbit de rau sau i se intinde o cursa. Agresivitatea se poate manifesta si prin refuzul contactuluui social, ajutor sau discutie, de pilda. Adesea agresivitatea umanaprovoaca suferinta si poate fi distructiva. Incidentele agresive intre membrii grupului nu sunt rare, totusi ele nu degenereaza in distructivitate. Modelul sistemic de aparitie al agresivitatii

Nevoie nesatisfacuta, Homeostazia este perturbata

Apare furia

Apar comportamentele agresive

Agresivitate orientata spre exterior

Agresivitatea manifestata spre sine (automutilari, autoinjurii, depresii sinucideri)

Descriere problemei agresivitatii Comportamentul agresiv ramane stabil din copilaria mica si pe perioada vietii adulte si este una din cele mai invariabile trasaturi umane. Copii agresivi au o

Pot fi necesare interventii timpurii . care apare cand copilul violeaza norme sociale majore. sustin ca la temelia comportamentelor agresive se gaseste furia. si in acest caz putem vorbi de nevoia de dominare nesatisfacuta duce la furie. pentru a-si mentine propriul sentiment al puterii.probabilitate mare sa devina adulti agresivi. Ulterior. copiii agresivi sunt clasificati fie ca avand tulburarea opozitionismului provocator fie tulburare de conduita. Furia este o emotie . A. penru a schimba aceasta traiectorie. O persoana poate fi furioasa. Frecvent. eficiente. care se angajeaza in abuz fizic si comportamente in afara legii. Diferentierea furiei de agresivitate este importanta. Altii in schimb. In cazul agresivitatii de pradare. Majoritatea criteriilor pentru tulburarea de conduita proprietati. Tulburarea de conduita este o problema mai severa. agresorii pur si simplu iau lucruri de la altii prin forta sau ii constrang pe altii. care . dupa ce copilul creste. animale. Unii cercetatori sustin ca o persoana se poate manifesta agresiv fara a fi furioasa. in timp ce emotiile de furie sunt evenimente interne. Ocuparea si apararea unor parti ale spatiului implica comportament agresivindreptat spre oameni. individul se manifesta agresiv fara a fi furios. in special pentru figurile autoritare. pot fi categorizati ca avand tulburarea opozitionismului provocator. Agresivitatea implica un comportament extern. Copii agresivi verbal si care manifestabun pattern de comportament ostil . agresivitatea devenind un comportament invatat. pe cand agresivitatea se refera la angajarea in actiuni fizice sau verbale. fara a manifesta agresivitate. Dar. Agresivitatea emotional reactiva apare cand emotiile puternice de furie sunt suscitate de o amenintare perceputa a propriei persoane.

Disputarea obiectivelor Adesea copiii se cearta datorita unor obiecte dorite de toti. si in asezarea unei familii in jurul mesei. Fiecare isi cunoaste locul si stie ca acolo este lasat in pace.Oamenii isi formeaza rapid habitaturi spatial. dar dupa ce fiecare are locul sau copiii devin pasnici. sunt mentinute consecvent. Daca intram intr-un compartiment de tren intrebam politicos daca mai exista un loc. fiind lovit. tras de par sau impins. Este vorba de comportamente innascute. Faptul poate fi constatat. el poate incerca sa-si salveze obiectul prin fuga. incercand sa smulga obiectul atacatorului. smulgandu-le partenerului de joc. zgariat. La inceput copii se cearta pentru ocuparea locurilor in banci. sa intre in posesia obiectelor dorite. In acest mod se obtine o anumita ordine si stabilitate. La varstele cele mai mici ei incearca . Locurile la masa. Aceste habitaturi spatial apar inca de la varsta de doi ani: copii sunt evident deranjati daca trebuie sa-si schimbe locul.alteori atacatorul este atacat direct. de pilda. Nu putem invata copii sa devina crestini dari i putem invata sa respecte proprietatea ( respectul proprietatii este specific si cimpanzeilor. In temeiul unei intelegeri tacite. Prin impartirea spatiului se creaza o ordine sociala care da copiilor un sentiment de siguranta. Aceste strategii sunt aplicate spontan nu numai de copii culturii europene. Acestia daca reusesc sa ramana cateva minute in posesia prazii de curand vanatesunt considerati de ceilalti membri ai grupului drept posesorii prazii. de cele mai multe ori fara menajamente . chiar atunci cand este doar partial ocupata. De asemenea . B. De obicei posesorul se apara cramponandu-se de obiect sau prin protest si solicitarea sprijinului unui al treilea. fiecare respecta locul celuilalt. cu alte cuvinte nu . Daca intram in restaurant intrebam daca “este permis “ sa ne asezam la o masa de restaurant. Disputarea obiectelor. Cei care au fost deposedati de obiectul lor protesteaza (plang) si nu de putine ori trec la contraatac. ocupate de membrii familiei.

care raspund in acelasi mod. Invinsii ii ironizeaza pe invingatori. fie ca urmareste recompensa. Dar ce se intampla dacaca totusi copilul invatat sa respecte proprietatea doreste obiectul altuia ? Cel care doreste un obiect aflat in posesia unui alt copil mai intai il cere cu imprumut si apeleaza la furt doar daca cererea sa a fost refuzata. conduce la delimitare agresiva si dusmanie intre cele doua grupuri. fie ca urmareste alte scopuri. Ceilalti nu mai sunt agreati. in timp ce performantele celorlalti sunt subestimate. respectiv de crestere a tolerantei la frustrare ( refuz ) si dezvoltarea capacitatii de a spune « NU ». Atunci cand doua grupuri se concureaza iar castigatorul isi poate atinge scopul doar prin frustrarea invinsului. ceea ce creaza un atasament si mai puternic fata de propriul grup. • Activitati pentru dezvoltarea competentelor emotionale. Propriile performante sunt supraestimate. Membrii fiecarui grup dezvolta o imagine negativa despre membrii celuilalt grup. intre cele doua grupuri se instaleaza o tensiune ostila. Dupa acesta actiune se revine la vechea atitudine. Aceasta provoaca agresiunea. Refuzul de a imparti un bun jigneste. Polarizarea celor doua grupe indusa de concurenta este anulata de actiuni comune care urmaresc un scop supraordonat (introducerea unui dusman comun). C. Ce este de facut ? • • Apelul la educatia religioasa (porunca a opta).mai este necesar sa o apere deoarece dreptul la proprietate este respectat de ceilalti. In general concurenta. Influenta luptei si a cooperarii asupra structurii grupului si a relatiilor intragrupale. Activitati de dezvoltare a comportamentelor asertive. Daca conducatorul grupurilor propune vizionarea in comun de filme interesante plangandu-se ca nu are banii necesari pentru a le imprumuta. care in loc de a fura cersesc o parte. membrii celor doua grupe discuta .

Ei cauta sa se distinga prin anumite performante pentru ca. cel putin pentru un timp. aceasta se intampla prin intermediul unei forme ritualizate de impunere. In acelasi scop pot fi folosite si bunurile materiale ( exemplu : campaniile electorale. si altele asemanatoare vechea dusmanie este deconstruita. automobilul si imbracamintea. Cine nu poate tine pasul este exclus. antrenorilor. sa se situeze in centrul atentiei grupului. Cand o pozitie in ierarhie este dobandita pe cale agresiva. nu de putine ori se ajunge la lupta. Cand tinerii rivalizeaza pentru a obtine favoarea unei fete. strang bani si vizioneaza filmul in comun. Copii concureaza intre ei pentru dragostea parintilor. mita este o forma de agresiune).capacitatea de a mentine relatii armonioase cu colegii. Profesorul trebuie sa defineasca ce inseamna « performanta ». Nazuinta ierarhica Copiii tind spre recunoastere. capacitatea de a-si face cat mai multi prieteni. Activitati de ajutorare reciproca. Acestea sunt bune atata timp cat sunt suficient de scumpe. In societatile noastre sunt create simboluri ale statului care permit recunoasterea rangului celor care le poarta: decoratiunile de birou. Faptul ca aceste « elite ale . Prin astfel de actiuni. Rivalitatea Este cunoscut faptul ca oamenii se concureaza pentru a obtine rivalitatea anumitor congeneri. Performanta trebuie alaturata insusirilor sociale pozitive. A. pentru favoarea profesorilor/ invatatorilor. D.situatia impreuna. bijuteriile.

Invidia si redistribuirea bunurilor pe care o presupune joaca un rol de echilibrare. Nu cunosc o situatie istorica in care teroarea sa se fi perpetuat la nesfarsit. cu ajutorul averii. La baza nazuintei ierarhice se afla o motivatie puternica. Trebuie comunicat elevilor ca seful clasei trebuie ales dupa insusirile social pozitive : altruism. spiri de colaborare . trezind de fiecare data la viata contraviolenta. Acum ramane la latitudine fiecaruia dintre noi cum operationalizam termenul de dotare. Insa tocmai prin comportamentul lor strident ele se plaseaza in centrul atentiei. Copiii se comporta agresiv pentru a vedea cat de departe pot merge. Agresivitatea explorativa Comportamentul agresiv este utilizat adesea pentru testarea spatiului social de miscare . Individul nu se poate ridica. B. Ierarhia presupune nu doar nazuinta ierarhica. Pozitia de sef al clasei ar trebui obtinuta prin competente sociale si abilitati de relationare si ajutorare a celorlalti nu prin performante academice sau de alta natura. Copii crescuti intr-un mediu prietenos se supun de buna voie. precum si norma . Submisivitatea nu se obtine datorita unei educatii severe. Nici o dominatie nu se poate mentine prin intermediul terorii. fara a-i constrange. In toate revolutiile sociale invidia a jucat rolul decisiv. Nazuinta ierarhica are si avantaje ea presupune o selectie in functie de dotare. ci si disponibilitatea la supunere si loialitate. Dominatia bazata in esenta pe violenta se afla in dezacord cu natura umana. capacitatea de a mentine pacea in interiorul clasei de elevi etc. Raspunsul celorlalti le indica limitele tolerantei.banului » pun accent pe astfel de aspecte exterioare nu vorbeste in favoarea lor. prea sus deasupra celorlalti.

zgarcenia. provocarea sa poata fi anihilataprin satisfacerea dorintelor si exigentelor expuse. Chiar atunci cand deviantul este atins de boala sau accident. D. Acest fapt este una din cauzele situatiei care a facut ca educatia excesiv de permisiva si polittica concesiva in planul invatamantului sa conduca la cresterea agresivitatii. copiii ii pun la punct pe cei care incalca regulile jocului: vinovatii sunt ironizati si adesea pedepsiti fizic.comportamentala a culturii din care fac parte. declanseaza aceasta forma de agresivitate. Agresivitatea educativa Incalcarea regulilor convietuirii atrage dupa sine pedeapsa. Agresorul doreste sa masoare prin confruntare superioritatea sau inferioritatea sa. nedreptatea. reactia de respingere a anormalului Membrii unui grup care se abat in infatisare si comportament de la norma devin adesea tinta agresiuniiaceasta ii constrange pe cei anormali sa se realizeze la norma grupului. Agresivitatea morala sa dezvoltat ca un mijloc de aparare al grupului impotriva « inselatorilor ». Copii maltratati sunt strans legati de mamele care ii maltrateaza. Dara raspunsul intarzie sa vina atunci agresivitatea explorativa este escaladata. coportamentul care incalca fair-play-ul. el devine totusi tinta ironiilor. Nu trebuie sa ne asteptam ca. C. Acelasi lucru este valabil si pentru convietuirea adultilor : cei care incalca legile sunt urmariti si pedepsiti. Chiar si agresivitatea “morala” are o functie educativa. in caz contrar trebuind sa paraseasca grupul. in cazul explorarii sociale agresive. Mai curand o astfel de cedare conduce la noi escaladari. Faptul ca omul reactioneaza violent la orice forma de inselaciune sau nedreptate are un cert avantaj selectiv.aceasta reactie se manifesta intr-o forma nedeghizata in . In grupurile de copii. devenind infirm. cand este prea gras sau se balbaie si nu este in stare sa corecteze aceasta « greseala ».

Dorintele individului nu cauzeaza tulburari. In toate aceste situatii rasul poate avea un efect detensionant. cand indivizii cer absolutist ca dorintele lor sa devina realitate. ei pot . situatii care se ivesc dupa un pericol. Cu toate acestea . altii si lumea. dupa o frica usoara sau ulterior receptarii unor impresii cu totul neasteptate. care conduc spre tulburari emotionale : • • • • cerinte absolutiste. grupurile de copii putand sa se manifeste foarte crud. evaluarea globala a valorii umane. zambea stanjenit.impreuna si deci ca semnal prietenesc se manifesta de asemenea in situatii de spontana detensionare. de descarcare a agresivitatii. Intr-o reproducere dintr-un volum publicat de UNESCO era reprezentat un copil infirm care. in timp ce o ceata de copii il urmareau si aruncau cu pietre in el. « ar trebui ».scoala. catastroofarea. « este absolut necesar ». intoleranta la frustrare Cerintele absolutiste si intoleranta la frustrare sunt cel mai probabil a fi schemele centrale in cazul copiilor cu adresivitate emotional reactiva. precum si in anumite conflicte care sunt rezolvate prin actiunea simultana a unor stimul de sens contrar. Cerintele absolutiste Cerintele absolutiste sunt reprezentate in limbaj prin cuvintele « trebuie ». Faptul este resimtit de cel care constituie tinta rasului. Mecanisme majore ale schimbarii Teoria terapiei rational emotiva si comprtamentala (REBT)presupune patru tipuri de gandire irationala. aceste cuvinte reflecta cerinte despre cum trebuie sa fie propria persoana. Cerinta absolutista nu trebie confundata cu preferinta. Rasul ca invitatie la ras. sprijinindu-se in carje. A rade de cineva are cu siguranta o motivatie agresiva.

ei asimileaza si interpreteaza in continuare lumea. Intoleranta la frustrare Convingerile marcate de intoleranta la frustrare insinueaza ca individul nu poate sa suporte ceva ce considera el a fi frustrant sau considera ca nu rezista sa-i indure prezenta. cu exceptia mortii. nu doar ca ea doreste ca parintii ei sa-i permita sa faca ce doreste. De exemplu o adolescenta isi poate spune « parintii mei trebuie sa ma lase sa fac ce vreau ». O alta tanara care recunoaste faptul ca parintii ei nu se comporta cum vrea ea. in ciuda feedbacku-ului care indica faptul ca parintii dezaproba comportamentul ei initiaza consecinte pentru el. considera ca. dar ea. de asemenea. o pedepsesc pentru incalcarea regulilor lor. ele isi acomodeaza si reconstruiesc schema. ca fiind congruenta cu dorintele lor. ei se vor conforma. Cand persoanele cu tulburari intalnesc o situatie care este incongruenta cu dorintele lor.dezvolta probleme. De exemplu cineva care este dependent de cofeina poate sa-si spuna « Nu pot suporta sa simt nici cea mai mica oboseala cand am atat de mult de lucru. Trebuie sa beau niste cafea » « nu pot suporta daca parintii mei nu ma lasa sa fac ce vreau » Aceste tipuri de convingeri sunt. Cand persoanele bine adaptate intalnesc o situatie similara . deoarece ea vrea acest lucru. Ea poate fi socata cand. poate incerca sa-i castige de partea ei sau sa urmareasca alte modelitati de gratificare. Esecul in a distinge intre situatie si dorintele personale conduce spre un mecanism de adaptare deficitar si ineficient. si . pentru a include discrepanta intre modul in careintre modul in care este lumea si ceea ce doresc ele. ilogice deoarece. o persoana poate tolera orice sustine ca nu poate suporta.

Copii agresivi pot fi foarte dificil de ratat . Discutarea obiectivelor si sarcinilor terapiei poate fi mai critica pentru stabilirea aliantei terapeutice cu copiii decat cu adultii. multi copii vin la terapie impotriva vointei lor. ceea ce inseamna a se asigura ca exista acord asupra obiectivelor si sarcinilor terapiei. psihologul trebuie sa stabileasca acordul pentru scpurile si sarcinile terapeutice. profesorii si prietenii. Astfel. pentru a construi alianta terapeutica inainte de utilizarea unei astfel de abordari active. Ca rezultat. deoarece adesea nu sunt motivati sa-si schimbe comportamentele. Parintele nu isi mai aduce copilul la cabinet iar profesorul refuza implicarea. la sfarsitul stadiului doi se cere implicarea activa si a parintelui respectiv diriginte/profesor/ invatator. Cand comportamentele indezirabile isi fac reaparitia parintele reia ciclul (psiholog-stadiul actiunii refuzul implicarii) iar profesorul acuza psihologul de incompetenta. obiectivul initial al terapiei este de a-i motiva pentru schimbarea comportamentului . inclusiv parintii. Acestea sunt : 1. Tipul terapiei trebuie sa corespunda cu stadiul schimbarii persoanei. este putin probabil ca cei care se angajeaza in comportamente agresive sa considere comportamentul propriu ca fiind o problema. cand terapeutul intalneste copii agresivi. Stadiul contemplativ – persoana se gandeste sa se schimbe 3. Deoarece majoritatea copiilor si adolescentilor ajung la terapie in stadiul pre-contemplativ . Oamenii trec prin patru stadii ale atitudinii pentru schimbare. Totusi. Stadiul actiunii – persoana incearca sa se schimbe 4.Copii agresivi experientiaza frecvent dezaprobarea din multe surse. . Stadiul pre-contemplativ – persoana nu doreste sa se schimbe 2. In primele doua stadii implicarea parintelui este mai mica. Stadiul de mentinere – persoana isi consolideaza achizitiile in incercarea de a-si mentine noile comportamente De obicei consilierea se opreste la inceputul stadiului actiunii cand atat profesorul cat si parintele se multumesc cu aparenta victorie.

Problema este ca. desi profesorii vor cu disperare sa vada comportamentul copiilor schimbandu-se. adesea au dificultati in a duce la capat interventiile comportamentale. implicarea parintilor si profesorilor in tratament este cruciala pentru generalizarea schimbarilor comportamentale. este putin probabil ca parintii sau profesorii sa urmeze recomandarile consilierului. mai ales daca interfereaza cu tulburrarile lor emotionale in legatura cu comportamentul copiilor.Implicarea parintilor si profesorilor in consiliere Oricare ar fi contextul in care sunt tratati copii. . Desi trainingul comportamental parental si cel al profesorilor poate fi cea mai eficienta pentru copii cu tulburari de externalizare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful