AGRESIVITATEA LA OM

Spectrul agresivitatii umane este larg. Omul isi poate orienta agresivitatea in mod direct impotriva unui congener, lovindu-l , jignindu-l verbal sau ironizandu-l. agresivitatea umana poate actiona de asemenea indirect , atunci cand adversarul este vorbit de rau sau i se intinde o cursa. Agresivitatea se poate manifesta si prin refuzul contactuluui social, ajutor sau discutie, de pilda. Adesea agresivitatea umanaprovoaca suferinta si poate fi distructiva. Incidentele agresive intre membrii grupului nu sunt rare, totusi ele nu degenereaza in distructivitate. Modelul sistemic de aparitie al agresivitatii

Nevoie nesatisfacuta, Homeostazia este perturbata

Apare furia

Apar comportamentele agresive

Agresivitate orientata spre exterior

Agresivitatea manifestata spre sine (automutilari, autoinjurii, depresii sinucideri)

Descriere problemei agresivitatii Comportamentul agresiv ramane stabil din copilaria mica si pe perioada vietii adulte si este una din cele mai invariabile trasaturi umane. Copii agresivi au o

agresivitatea devenind un comportament invatat. penru a schimba aceasta traiectorie. Frecvent. pe cand agresivitatea se refera la angajarea in actiuni fizice sau verbale. Ocuparea si apararea unor parti ale spatiului implica comportament agresivindreptat spre oameni. agresorii pur si simplu iau lucruri de la altii prin forta sau ii constrang pe altii. eficiente. Dar. Majoritatea criteriilor pentru tulburarea de conduita proprietati. individul se manifesta agresiv fara a fi furios. animale. Furia este o emotie . fara a manifesta agresivitate. A. sustin ca la temelia comportamentelor agresive se gaseste furia. dupa ce copilul creste. pentru a-si mentine propriul sentiment al puterii. Altii in schimb. care . care apare cand copilul violeaza norme sociale majore. Agresivitatea implica un comportament extern. care se angajeaza in abuz fizic si comportamente in afara legii.probabilitate mare sa devina adulti agresivi. Diferentierea furiei de agresivitate este importanta. Copii agresivi verbal si care manifestabun pattern de comportament ostil . pot fi categorizati ca avand tulburarea opozitionismului provocator. copiii agresivi sunt clasificati fie ca avand tulburarea opozitionismului provocator fie tulburare de conduita. Agresivitatea emotional reactiva apare cand emotiile puternice de furie sunt suscitate de o amenintare perceputa a propriei persoane. si in acest caz putem vorbi de nevoia de dominare nesatisfacuta duce la furie. Unii cercetatori sustin ca o persoana se poate manifesta agresiv fara a fi furioasa. In cazul agresivitatii de pradare. Tulburarea de conduita este o problema mai severa. O persoana poate fi furioasa. in timp ce emotiile de furie sunt evenimente interne. Pot fi necesare interventii timpurii . Ulterior. in special pentru figurile autoritare.

La inceput copii se cearta pentru ocuparea locurilor in banci. de cele mai multe ori fara menajamente . Daca intram intr-un compartiment de tren intrebam politicos daca mai exista un loc. Este vorba de comportamente innascute. smulgandu-le partenerului de joc. sunt mentinute consecvent. Acestia daca reusesc sa ramana cateva minute in posesia prazii de curand vanatesunt considerati de ceilalti membri ai grupului drept posesorii prazii. B. el poate incerca sa-si salveze obiectul prin fuga. si in asezarea unei familii in jurul mesei. In acest mod se obtine o anumita ordine si stabilitate. zgariat. In temeiul unei intelegeri tacite. de pilda. La varstele cele mai mici ei incearca . Nu putem invata copii sa devina crestini dari i putem invata sa respecte proprietatea ( respectul proprietatii este specific si cimpanzeilor.alteori atacatorul este atacat direct. De asemenea . Locurile la masa. fiind lovit. Prin impartirea spatiului se creaza o ordine sociala care da copiilor un sentiment de siguranta. incercand sa smulga obiectul atacatorului. Aceste habitaturi spatial apar inca de la varsta de doi ani: copii sunt evident deranjati daca trebuie sa-si schimbe locul. Aceste strategii sunt aplicate spontan nu numai de copii culturii europene. chiar atunci cand este doar partial ocupata. Faptul poate fi constatat. ocupate de membrii familiei. Disputarea obiectivelor Adesea copiii se cearta datorita unor obiecte dorite de toti. sa intre in posesia obiectelor dorite. Daca intram in restaurant intrebam daca “este permis “ sa ne asezam la o masa de restaurant. Cei care au fost deposedati de obiectul lor protesteaza (plang) si nu de putine ori trec la contraatac.Oamenii isi formeaza rapid habitaturi spatial. Disputarea obiectelor. De obicei posesorul se apara cramponandu-se de obiect sau prin protest si solicitarea sprijinului unui al treilea. Fiecare isi cunoaste locul si stie ca acolo este lasat in pace. fiecare respecta locul celuilalt. dar dupa ce fiecare are locul sau copiii devin pasnici. cu alte cuvinte nu . tras de par sau impins.

Membrii fiecarui grup dezvolta o imagine negativa despre membrii celuilalt grup. conduce la delimitare agresiva si dusmanie intre cele doua grupuri. Daca conducatorul grupurilor propune vizionarea in comun de filme interesante plangandu-se ca nu are banii necesari pentru a le imprumuta. Dupa acesta actiune se revine la vechea atitudine. care raspund in acelasi mod. Invinsii ii ironizeaza pe invingatori. Activitati de dezvoltare a comportamentelor asertive. Dar ce se intampla dacaca totusi copilul invatat sa respecte proprietatea doreste obiectul altuia ? Cel care doreste un obiect aflat in posesia unui alt copil mai intai il cere cu imprumut si apeleaza la furt doar daca cererea sa a fost refuzata. ceea ce creaza un atasament si mai puternic fata de propriul grup. fie ca urmareste alte scopuri. C. intre cele doua grupuri se instaleaza o tensiune ostila. Ceilalti nu mai sunt agreati. In general concurenta. Polarizarea celor doua grupe indusa de concurenta este anulata de actiuni comune care urmaresc un scop supraordonat (introducerea unui dusman comun).mai este necesar sa o apere deoarece dreptul la proprietate este respectat de ceilalti. Aceasta provoaca agresiunea. respectiv de crestere a tolerantei la frustrare ( refuz ) si dezvoltarea capacitatii de a spune « NU ». Ce este de facut ? • • Apelul la educatia religioasa (porunca a opta). in timp ce performantele celorlalti sunt subestimate. Propriile performante sunt supraestimate. care in loc de a fura cersesc o parte. Atunci cand doua grupuri se concureaza iar castigatorul isi poate atinge scopul doar prin frustrarea invinsului. membrii celor doua grupe discuta . Influenta luptei si a cooperarii asupra structurii grupului si a relatiilor intragrupale. • Activitati pentru dezvoltarea competentelor emotionale. Refuzul de a imparti un bun jigneste. fie ca urmareste recompensa.

In acelasi scop pot fi folosite si bunurile materiale ( exemplu : campaniile electorale. Cand tinerii rivalizeaza pentru a obtine favoarea unei fete. In societatile noastre sunt create simboluri ale statului care permit recunoasterea rangului celor care le poarta: decoratiunile de birou. capacitatea de a-si face cat mai multi prieteni. nu de putine ori se ajunge la lupta. Activitati de ajutorare reciproca. cel putin pentru un timp. Performanta trebuie alaturata insusirilor sociale pozitive. A. Rivalitatea Este cunoscut faptul ca oamenii se concureaza pentru a obtine rivalitatea anumitor congeneri. Copii concureaza intre ei pentru dragostea parintilor. automobilul si imbracamintea. mita este o forma de agresiune). Cine nu poate tine pasul este exclus. pentru favoarea profesorilor/ invatatorilor. aceasta se intampla prin intermediul unei forme ritualizate de impunere.capacitatea de a mentine relatii armonioase cu colegii.situatia impreuna. si altele asemanatoare vechea dusmanie este deconstruita. Nazuinta ierarhica Copiii tind spre recunoastere. D. Faptul ca aceste « elite ale . Cand o pozitie in ierarhie este dobandita pe cale agresiva. Prin astfel de actiuni. Acestea sunt bune atata timp cat sunt suficient de scumpe. sa se situeze in centrul atentiei grupului. Profesorul trebuie sa defineasca ce inseamna « performanta ». bijuteriile. strang bani si vizioneaza filmul in comun. antrenorilor. Ei cauta sa se distinga prin anumite performante pentru ca.

Nici o dominatie nu se poate mentine prin intermediul terorii. precum si norma . La baza nazuintei ierarhice se afla o motivatie puternica. In toate revolutiile sociale invidia a jucat rolul decisiv. Trebuie comunicat elevilor ca seful clasei trebuie ales dupa insusirile social pozitive : altruism. Acum ramane la latitudine fiecaruia dintre noi cum operationalizam termenul de dotare. trezind de fiecare data la viata contraviolenta. Copiii se comporta agresiv pentru a vedea cat de departe pot merge. Submisivitatea nu se obtine datorita unei educatii severe. Agresivitatea explorativa Comportamentul agresiv este utilizat adesea pentru testarea spatiului social de miscare . Copii crescuti intr-un mediu prietenos se supun de buna voie. B. Pozitia de sef al clasei ar trebui obtinuta prin competente sociale si abilitati de relationare si ajutorare a celorlalti nu prin performante academice sau de alta natura. spiri de colaborare . cu ajutorul averii. Raspunsul celorlalti le indica limitele tolerantei. Dominatia bazata in esenta pe violenta se afla in dezacord cu natura umana. capacitatea de a mentine pacea in interiorul clasei de elevi etc.banului » pun accent pe astfel de aspecte exterioare nu vorbeste in favoarea lor. Invidia si redistribuirea bunurilor pe care o presupune joaca un rol de echilibrare. prea sus deasupra celorlalti. Nazuinta ierarhica are si avantaje ea presupune o selectie in functie de dotare. Insa tocmai prin comportamentul lor strident ele se plaseaza in centrul atentiei. Ierarhia presupune nu doar nazuinta ierarhica. ci si disponibilitatea la supunere si loialitate. fara a-i constrange. Individul nu se poate ridica. Nu cunosc o situatie istorica in care teroarea sa se fi perpetuat la nesfarsit.

Dara raspunsul intarzie sa vina atunci agresivitatea explorativa este escaladata. Copii maltratati sunt strans legati de mamele care ii maltrateaza. D. Acelasi lucru este valabil si pentru convietuirea adultilor : cei care incalca legile sunt urmariti si pedepsiti. el devine totusi tinta ironiilor. Mai curand o astfel de cedare conduce la noi escaladari. C. devenind infirm. Nu trebuie sa ne asteptam ca. In grupurile de copii. coportamentul care incalca fair-play-ul. Acest fapt este una din cauzele situatiei care a facut ca educatia excesiv de permisiva si polittica concesiva in planul invatamantului sa conduca la cresterea agresivitatii. declanseaza aceasta forma de agresivitate. in cazul explorarii sociale agresive. Agresivitatea educativa Incalcarea regulilor convietuirii atrage dupa sine pedeapsa. Chiar atunci cand deviantul este atins de boala sau accident. zgarcenia. copiii ii pun la punct pe cei care incalca regulile jocului: vinovatii sunt ironizati si adesea pedepsiti fizic. Chiar si agresivitatea “morala” are o functie educativa. reactia de respingere a anormalului Membrii unui grup care se abat in infatisare si comportament de la norma devin adesea tinta agresiuniiaceasta ii constrange pe cei anormali sa se realizeze la norma grupului.aceasta reactie se manifesta intr-o forma nedeghizata in . in caz contrar trebuind sa paraseasca grupul. cand este prea gras sau se balbaie si nu este in stare sa corecteze aceasta « greseala ». nedreptatea. Faptul ca omul reactioneaza violent la orice forma de inselaciune sau nedreptate are un cert avantaj selectiv. provocarea sa poata fi anihilataprin satisfacerea dorintelor si exigentelor expuse.comportamentala a culturii din care fac parte. Agresorul doreste sa masoare prin confruntare superioritatea sau inferioritatea sa. Agresivitatea morala sa dezvoltat ca un mijloc de aparare al grupului impotriva « inselatorilor ».

Rasul ca invitatie la ras. catastroofarea. intoleranta la frustrare Cerintele absolutiste si intoleranta la frustrare sunt cel mai probabil a fi schemele centrale in cazul copiilor cu adresivitate emotional reactiva. Cu toate acestea . dupa o frica usoara sau ulterior receptarii unor impresii cu totul neasteptate. sprijinindu-se in carje. precum si in anumite conflicte care sunt rezolvate prin actiunea simultana a unor stimul de sens contrar.scoala. Faptul este resimtit de cel care constituie tinta rasului. In toate aceste situatii rasul poate avea un efect detensionant. grupurile de copii putand sa se manifeste foarte crud. Intr-o reproducere dintr-un volum publicat de UNESCO era reprezentat un copil infirm care. zambea stanjenit. aceste cuvinte reflecta cerinte despre cum trebuie sa fie propria persoana. care conduc spre tulburari emotionale : • • • • cerinte absolutiste. cand indivizii cer absolutist ca dorintele lor sa devina realitate. Mecanisme majore ale schimbarii Teoria terapiei rational emotiva si comprtamentala (REBT)presupune patru tipuri de gandire irationala.impreuna si deci ca semnal prietenesc se manifesta de asemenea in situatii de spontana detensionare. in timp ce o ceata de copii il urmareau si aruncau cu pietre in el. A rade de cineva are cu siguranta o motivatie agresiva. « ar trebui ». Cerinta absolutista nu trebie confundata cu preferinta. altii si lumea. Dorintele individului nu cauzeaza tulburari. Cerintele absolutiste Cerintele absolutiste sunt reprezentate in limbaj prin cuvintele « trebuie ». ei pot . « este absolut necesar ». situatii care se ivesc dupa un pericol. de descarcare a agresivitatii. evaluarea globala a valorii umane.

dar ea. de asemenea. pentru a include discrepanta intre modul in careintre modul in care este lumea si ceea ce doresc ele. Trebuie sa beau niste cafea » « nu pot suporta daca parintii mei nu ma lasa sa fac ce vreau » Aceste tipuri de convingeri sunt. ei se vor conforma. ele isi acomodeaza si reconstruiesc schema. o pedepsesc pentru incalcarea regulilor lor. si . Esecul in a distinge intre situatie si dorintele personale conduce spre un mecanism de adaptare deficitar si ineficient. Cand persoanele bine adaptate intalnesc o situatie similara . Ea poate fi socata cand. in ciuda feedbacku-ului care indica faptul ca parintii dezaproba comportamentul ei initiaza consecinte pentru el. considera ca. ei asimileaza si interpreteaza in continuare lumea. poate incerca sa-i castige de partea ei sau sa urmareasca alte modelitati de gratificare. O alta tanara care recunoaste faptul ca parintii ei nu se comporta cum vrea ea.dezvolta probleme. De exemplu cineva care este dependent de cofeina poate sa-si spuna « Nu pot suporta sa simt nici cea mai mica oboseala cand am atat de mult de lucru. ilogice deoarece. Cand persoanele cu tulburari intalnesc o situatie care este incongruenta cu dorintele lor. De exemplu o adolescenta isi poate spune « parintii mei trebuie sa ma lase sa fac ce vreau ». cu exceptia mortii. o persoana poate tolera orice sustine ca nu poate suporta. Intoleranta la frustrare Convingerile marcate de intoleranta la frustrare insinueaza ca individul nu poate sa suporte ceva ce considera el a fi frustrant sau considera ca nu rezista sa-i indure prezenta. deoarece ea vrea acest lucru. nu doar ca ea doreste ca parintii ei sa-i permita sa faca ce doreste. ca fiind congruenta cu dorintele lor.

inclusiv parintii. este putin probabil ca cei care se angajeaza in comportamente agresive sa considere comportamentul propriu ca fiind o problema. Ca rezultat. obiectivul initial al terapiei este de a-i motiva pentru schimbarea comportamentului . Discutarea obiectivelor si sarcinilor terapiei poate fi mai critica pentru stabilirea aliantei terapeutice cu copiii decat cu adultii. Stadiul contemplativ – persoana se gandeste sa se schimbe 3. Deoarece majoritatea copiilor si adolescentilor ajung la terapie in stadiul pre-contemplativ . deoarece adesea nu sunt motivati sa-si schimbe comportamentele. Oamenii trec prin patru stadii ale atitudinii pentru schimbare. Tipul terapiei trebuie sa corespunda cu stadiul schimbarii persoanei. Cand comportamentele indezirabile isi fac reaparitia parintele reia ciclul (psiholog-stadiul actiunii refuzul implicarii) iar profesorul acuza psihologul de incompetenta. Acestea sunt : 1. In primele doua stadii implicarea parintelui este mai mica. Parintele nu isi mai aduce copilul la cabinet iar profesorul refuza implicarea. ceea ce inseamna a se asigura ca exista acord asupra obiectivelor si sarcinilor terapiei. pentru a construi alianta terapeutica inainte de utilizarea unei astfel de abordari active. multi copii vin la terapie impotriva vointei lor. . psihologul trebuie sa stabileasca acordul pentru scpurile si sarcinile terapeutice. Astfel.Copii agresivi experientiaza frecvent dezaprobarea din multe surse. la sfarsitul stadiului doi se cere implicarea activa si a parintelui respectiv diriginte/profesor/ invatator. profesorii si prietenii. Stadiul actiunii – persoana incearca sa se schimbe 4. Stadiul de mentinere – persoana isi consolideaza achizitiile in incercarea de a-si mentine noile comportamente De obicei consilierea se opreste la inceputul stadiului actiunii cand atat profesorul cat si parintele se multumesc cu aparenta victorie. Stadiul pre-contemplativ – persoana nu doreste sa se schimbe 2. Totusi. cand terapeutul intalneste copii agresivi. Copii agresivi pot fi foarte dificil de ratat .

Desi trainingul comportamental parental si cel al profesorilor poate fi cea mai eficienta pentru copii cu tulburari de externalizare. implicarea parintilor si profesorilor in tratament este cruciala pentru generalizarea schimbarilor comportamentale. Problema este ca. mai ales daca interfereaza cu tulburrarile lor emotionale in legatura cu comportamentul copiilor. adesea au dificultati in a duce la capat interventiile comportamentale. este putin probabil ca parintii sau profesorii sa urmeze recomandarile consilierului. desi profesorii vor cu disperare sa vada comportamentul copiilor schimbandu-se.Implicarea parintilor si profesorilor in consiliere Oricare ar fi contextul in care sunt tratati copii. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful