Protectia mediului despre Protectia mediului Preocuprile pentru protecia mediului natural s-au fcut resimite nc de la sfritul secolului

al XIX lea, cnd s-a fcut tranziia de la atitudinea de admirare pasiv a frumuseilor naturii la cea activ de acionare pentru protecia ei i de prevenire a exploatrii abuzive a bogiilor naturale.Protectia mediului Referate similare:

Aprindere electronica Resurse naturale si protectia mediului Statele Germane Managementul calitatii mediului Protejarea naturii Protectia mediului - ecologie Protectia mediului Axul central al politicilor noastre de mediu l constituie asigurarea unui mediu curat pentru sntatea locuitorilor rii, spargerea cercului vicios al srciei i deteriorrii mediului, asigurarea unei creteri economice regenerative i inovative, spre binele generaiilor actuale i viitoare, armonizarea legislaiei specifice de mediu cu cea a Uniunii Europene n vederea accelerrii procesului de integrare n structurile europene. Fr ocrotirea mediului, nu se poate asigura dezvoltarea durabil. Dezvoltarea durabil include protecia mediului, iar protecia mediului condiioneaz dezvoltarea durabil. Cerinele i exigenele existente la nivelul Uniunii Europene impun o nou abordare a problemelor globale de mediu, din punct de vedere al efectelor i presiunii asupra mediului i a tuturor consecinelor dezvoltrii socio-economice. Conferina Naiunilor Unite pentru Mediu i Dezvoltare (UNCED), care a avut loc la Rio de Janeiro n iunie 1992, a artat c nu se mai pot gndi mediul i dezvoltarea economic i social ca domenii izolate i c singura cale spre progres economic pe termen lung este legarea acestuia de protecia mediului. Problema cheie a dezvoltrii durabile o constituie reconcilierea ntre dou aspiraii umane: necesitatea continurii dezvoltrii economice i sociale, dar i protecia i mbuntirea strii mediului, ca singura cale pentru bunstarea att a generaiilor prezente, ct i a celor viitoare. Pentru a se dezvolta durabil, toate rile au nevoie de acces i perfecionare n domeniul utilizrii tehnologiilor curate i care risipesc mai puine resurse. Un mesaj important al celui de-al aselea Program de Aciune pentru Mediu este, printre altele, acela de a perfeciona sistemele de raportare ctre Comunitatea European, pentru a face posibil o analiz i evaluare mai bun a cerinelor actuale prin indicarea unor modaliti de mbuntire a eficienei msurilor viitoare de protecie a mediului. Cu acest prilej au fost identificate sursele de mediu crora le sunt adresate dezvoltarea durabil: schimbrile climatice, folosirea iraional a resurselor naturale regenerabile i neregenerabile, pierderea biodiversitii i acumulrile de substane chimice persistente n mediu. Msurarea progresului n atingerea obiectivelor propuse necesit informaii despre starea mediului nconjurtor i despre cauzele ce stau la baza problemelor de mediu. Este necesar un sistem de raportare eficient cu privire la punerea n practic i implementarea politicilor de mediu. Cerinele i exigenele existente la nivelul Uniunii Europene impun o nou abordare a

problemelor globale de mediu din punct de vedere al efectelor i presiunii asupra mediului i al tuturor consecinelor dezvoltrii socio-economice. Situat n zona Europei de interferen a ecosistemelor complexe carpato-danubian i danubianopontic, Romnia are o zestre natural i peisagistic de o frumusee, varietate i echilibru de invidiat. Sunt o multitudine de coluri ale naturii n aceast ar, ocrotite de oameni, care le-au nfrumuseat cu locuine, biserici, ansambluri arhitectonice, lacuri de acumulare i alte construcii ce oglindesc geniul lor creator. Dup Conferina Pmntului, din 1992 de la Rio de Janeiro, Romnia a nceput s asimileze parametrii dezvoltrii durabile, n condiiile speciale ale tranziiei la un alt sistem economico-social, care, inevitabil, i pune amprenta i asupra activitilor legate de protecia mediului. Vasta problematic a proteciei mediului n contextul dezvoltrii durabile se concentreaz pe combaterea fenomenelor de poluare inerente unor activiti umane n stadiul actual, prevenirea deteriorrilor posibile, asimilarea, adaptarea i aplicarea cerinelor de mediu pentru integrarea n Uniunea European, realizarea unor proiecte internaionale comune pentru valorificarea potenialului Dunrii i Mrii Negre, pentru protejarea biodiversitii i a zonelor umede, monitorizarea calitii apelor i a strii pdurilor, a efectelor fenomenelor ecologice de anvergur global, soluionarea unor probleme acute, cum sunt cele ale diminurii i valorificrii deeurilor i ecologizrii agriculturii, promovarea tehnologiilor curate, transformarea aezrilor umane n localiti durabile. Starea factorilor de mediu n Romnia nu poate fi ameliorat, dac nu se au n vedere urmtoarele aspecte: 1. faptul c protecia mediului este o obligaie ce revine tuturor celor care organizeaz i desfoar o activitate, iar normele i standardele de mediu existente trebuie respectate de toi i n primul rnd, de cei care desfoar activiti industriale, 2. n toate activitile industriale trebuie acordat prioritate proteciei mediului, calitii vieii umane i abandonat concepia multor factori care pun n prim plan producia, fr a lua n calcul i consecinele negative asupra mediului n care trim, 3. instituiile statului, centrale i locale, trebuie s i exercite, cu exigena necesar, atribuiile pe care le au n aplicarea legilor, 4. resursele financiare trebuie s fie ct mai bine folosite i focalizate pe soluionarea problemelor de mediu din zonele critice, 5. trebuie continua introducerea instrumentelor economice, financiare i juridice care s-i stimuleze i, dup caz, s-i constrng pe agenii economici s investeasc n tehnologii noi, n performane economice i ecologice. In acest cadru, aplicarea efectiv a principiului poluatorul pltete va conduce la rezultate pozitive, 6. mai sunt necesare i unele adaptri ale politicii naionale, care s in seama, ntre altele, de faptul c, n perspectiva integrrii n Uniunea European, performana economic va fi nemijlocit legat de performana ecologic. Problemele de protecie a mediului sunt deosebit de complexe i vizeaz toate sectoarele de activitate: economice, sociale i politice. Rezolvarea acestor probleme reclam participarea tuturor celor implicai n poluarea factorilor de mediu: ageni economici, departamente, ministere, dar i a acelora care sunt interesai n ocrotirea mediului: n primul rnd populaia i reprezentanii ei alei n diverse organisme, organizaii neguvernamentale, ntreaga structur statal. I.2. Resursele naturale ale Romniei

Conceptul actual de mediu nconjurtor are un caracter dinamic, care caut s cunoasc, s analizeze i s urmreasc funcionarea sistemelor protejate n toat complexitatea lor. Situat n zona european de interferen a ecosistemelor complexe carpato-danubian i danubiano-pontic, Romnia are o zestre natural i peisagistic de o frumusee, varietate i echilibru de invidiat. Prin resurse naturale se nelege totalitatea elementelor naturale ale mediului nconjurtor ce pot fi folosite n activitatea uman: resurse neregenerabile minerale i combustibili fosili; resurse regenerabile ap, aer, sol, flor,faun slbatic; resurse permanente energie solar, eolian,geotermal i a valurilor. In ntreaga activitate a mediului nconjurtor se urmrete nu numai folosirea raional a tuturor acestor resurse, ci i corelarea activitii de sistematizare a teritoriului i a localitilor cu msuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de producie ct mai puin poluante i echiparea instalaiilor tehnologice i a mijloacelor de transport generatoare de poluani cu dispozitive i instalaii care s previn efectele duntoare asupra mediului nconjurtor, recuperarea i valorificarea optim a substanelor reziduale utilizabile. Resursele naturale reprezint capitalul natural, o component esenial a bogiei Romniei. Valorificarea acestei resurse prin exploatarea att a materiilor prime neregenerabile, ct i a celor regenerabile i prelucrarea lor n produse necesare vieii, determin n mare msur stadiul de dezvoltare economic i social a rii, starea mediului i condiiile de trai ale populaiei.

http://www.referat.ro/referate/Protectia_mediului_dabda.html
Dezvoltarea durabil - concepte i definiii n anii `80 au devenit din ce n ce mai evidente schimbrile majore ale mediului, schimbri care surveneau ntr-un mod ct se poate de neateptat, fiind n mare parte neprevzute de specialiti. Odat cu apariia acestor modificri, populaia a devenit din ce n ce mai contient de prezena unor elemente de risc, care puteau afecta continuitatea n bune condiii a umanitii . Pentru a nu se ajunge la o situaie de criz, organizaiile mondiale din domeniul proteciei mediului au propus schimbri fundamentale n stilul de via al populaiei, rezultatele concretizndu-se n apariia unui nou concept, i anume dezvoltarea durabil sau durabilitatea. Acest concept este unul complex i intens contestat la nivel internaional, fiind menionat pentru prima dat n anii `80, iniial ca mod de abordare a dezvoltrii economice n scopul reducerii ct mai ample a degradrii mediului nconjurtor, fiind ulterior integrat n micarea ecologist de protejare a mediului natural al planetei . Conceptul a nceput s fie tratat ntr-un sens mai larg n anul 1987, odat cu publicarea raportului Our Common Future, de ctre Comisia Mondial aMediului i Dezvoltrii, raport cunoscut mai mult sub numele de Raportul Brundtland (n cadrul acestui raport au fost stabilite principiile i legile dezvoltrii durabile grupate n 5 categorii: conservarea mediului natural, protecia biodiversitii i a patrimoniului uman, dezvoltare-regenerare, generaiile viitoare, eliminarea disparitilor economice mondiale). La nivel global au fost elaborate peste 100 de definiii ale dezvoltrii durabile, ase dintre acestea fiind menionate n Raportul Our Common Future, cea mai complet dintre acestea definind dezvoltarea durabil ca o dezvoltare care permite satisfacerea nevoilor prezentului fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi (Comisia Brundtland, 1987). n cea mai mare parte, conceptul formuleaz doar finalitatea spre care trebuie s tind, modul de aciune fiind prezentat doar la modul general, lsnd loc diferitelor interpretri i deschiznd calea ctre noi abordri i studii. Ideea de baz care eman din acest raport este avertismentul autorilor cu privire la limitele pe care le au modelele actuale de dezvoltare. Noiunea de durabilitate a cptat nelesuri multiple i datorit ptrunderii n sfera de preocupri a economitilor, ecologitilor, sociologilor, arhitecilor, parlamentarilor, organelor locale, organismelor internaionale . Concluziile Raportului Brundtland A. Ctre o cretere economic calitativ Raportul Brundtland recomand o nou abordare dezvoltrii economice: problemele srciei i sub-dezvoltrii nu pot fi remediate fr a se implementa un nou concept de cretere, n care statele dezvoltate s joace un rol cheie. Echilibrul

dintre creterea economic i mediul natural trebuie astfel meninut nct resursele naturale s poat susine creterea pe o perioad lung de timp. Raportul subliniaz revitalizarea (impulsionarea) creterii economice n statele dezvoltate, punnd accent pe aspectele calitative ale acesteia. Creterea trebuie astfel implementat nct s presupun un nivel sczut de consum al energiei, o satisfacere mai bun a nevoilor de baz n rile n curs de dezvoltare (nevoia de curent electric, ap curent, igien i mbuntirea sntii publice). B. Aspecte tehnice Necesitatea crerii de comisii i direcii ale organismelor publice care s preia diferite sectoare strategice att la nivel naional, ct i internaional, cum ar fi populaia i fora de munc, producia alimentelor, securitatea, energia etc. Spre exemplu, raportul comisiei WCED World Commission on Environment and Development recomand stoparea creterii populaiei, n special n rile lumii a III-a, unde, datorit supraaglomerrii oraelor, probleme ca accesul la apa potabil i lipsa locuinelor s-au acutizat. Populaia trebuie informat i fcut s neleag c necesitile lor trebuie s se adapteze limitelor naturale, deci sistemul nevoilor trebuie adaptat resurselor naturale. Tot astfel, pentru a putea pstra mediul natural, va fi nevoie s cutm i s dezvoltm noi metode de producie (att n industrie, ct i n agricultur), precum i noi metode i surse de producere a energiei. Astfel, alegerea tehnologiei, ct i controlul strict al factorilor cu risc de poluare i risip reprezint, de asemenea, subiecte centrale ale metodei de dezvoltare durabil. Crearea de organisme internaionale care s se implice direct n implementarea acestui nou proiect este necesar, deoarece deciziile ctorva guverne nu pot avea un succes deplin n condiiile n care globalizarea a cuprins ntreaga via economico-social. Ulterior, n anul 1992, n cadrul Summit-ului Pmntului (Rio Earth), conceptul apare din ce n ce mai prezent n cadrul a dou documente: Agenda 21 i Declaraia de la Rio. Summit-ului Pmntului (Rio Earth) desfurat la Rio de Janeiro a reprezentat o conferin mondial fr precedent n istoria Organizaiei Naiunilor Unite, datorit numrului mare de participani i a temelor abordate. Mesajul acestui Summit a constat n ideea c doar modificarea atitudinii i a comportamentului ntregii lumi va putea aduce schimbrile dorite n profunda criz dintre natur i om. Mesajul reflect complexitatea problemelor cu care se confrunt umanitatea: srcia, consumul excesiv de resurse, poluarea etc. La summit-ul de la Rio, dintre numeroasele teme dezbtute, cele mai importante au fost: - reducerea produselor toxice (plumbul din benzin), utilizarea de resurse i tehnologii care s nu genereze reziduuri otrvitoare;

http://facultate.regielive.ro/cursuri/economie/dezvoltare_durabila_si_protectia_mediului-82084.html

Protectia Mediului
Resursele naturale mondiale sunt limitate -- a contribui la conservarea si refolosirea resurselor existente este mai mult decit o buna politica civica, este exact ceea ce trebuie facut. Dezvoltarea durabila este o strategie prin care comunitatile cauta cai de dezvoltare economica, beneficiind de asemenea de mediul inconjurator local sau care sa aduca beneficii calitatii vietii. A devenit un ghid important pentru multe comunitati care au descoperit ca modurile de interpretare traditionale de planificare si dezvoltare creeaza, mai mult decat rezolva, probleme de mediu inconjurator sau sociale. Acolo unde interpretarile traditionale pot conduce la aglomerare,extindere, poluare si consumul excesiv de resurse, dezvoltarea durabila ofera solutii reale si de durata care ne consolideaza viitorul .

Prin transformarea reziduurilor in resurse utilizabile, reciclarea ofera o modalitate de administrare a reziduurilor solide reducand poluarea, conserva energia, creaza locuri de

munca si dezvolta industrii manfucaturiere mai competitive. La fel ca si deversarea reziduurilor in zone special amenajate sau arderea lor in incineratoare, reciclarea costa si ea bani. Cointeresarea societatii in reciclare presupune o constientizare deplina a beneficiilor si costurilor economice si de mediu ale reciclarii, comparativ cu consumurile unilaterale de resurse si stocarea produselor uzate in zone special amenajate sau arderea lor in incineratoare. Cand se iau in considerare toti acesti factori, devin evidente avantajele reciclarii.
http://www.protectia-mediului.ro/

Dezvoltarea durabila
Centrul National pentru Dezvoltare Durabila

Dezvoltarea durabila este o strategie prin care comunitatile cauta cai de dezvoltare economica, beneficiind de asemenea de mediul inconjurator local sau care sa aduca beneficii calitatii vietii. A devenit un ghid important pentru multe comunitati care au descoperit ca modurile de interpretare traditionale de planificare si dezvoltare creeaza, mai mult decat rezolva, probleme de mediu inconjurator sau sociale. Acolo unde interpretarile traditionale pot conduce la aglomerare,extindere, poluare si consumul excesiv de resurse, dezvoltarea durabila ofera solutii reale si de durata care ne consolideaza viitorul .

Definitii si principii
Dezvoltarea durabila nu este un concept nou. Este cea mai recenta exprimare a unei etici foarte vechi, care implica relatiile oamenilor cu mediul inconjurator, si responsabilitatile generatiilor actuale fata de generatiile viitoare. Ca o comunitate sa fie intr-adevar durabila trebuie sa adopte o abordare in trei directii care ia in considerare resursele economice, ale mediului inconjurator si cele culturale. Comunitatile trebuie sa ia in considerare aceste necesitati nu numai pe termen scurt, ci si pe termen lung.
DEFINITII ALE DEZVOLTARII DURABILE

Gasiti mai jos cateva descrieri uzuale ale dezvoltarii durabile "Dezvoltarea durabila corespunde cerintelor prezentului fara sa compromita posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati " - Comisia Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator si Dezvoltare

"Prin urmare, pot spune ca pamantul apartine fiecarei generatii pe durata existentei sale, care i se cuvine pe deplin si in intregime, nici o generatie nu poate face datorii mai mari decat pot fi platite pe durata propriei existente"- Thomas Jefferson, 6 Septembrie , 1789 "Durabilitatea se refera la capacitatea unei societati, ecosistem, sau orice asemenea sistem existent de a functiona continuu intr-un viitor nedefinit fara a ajunge la epuizarea resurselor cheie"- Robert Gilman, Presedinte Institutului Context. "Un efort de sustinere a comunitatii consta in adoptarea unor sisteme pe termen lung, integrate, de dezvoltare si realizare a unei comunitati viabile prin luarea in considerare a problememlor economice, de mediu si sociale. Alte elemente importante ale unor astfel de eforturi sunt cultivarea unei semnificatii categorice comunitatii si faurirea de parteneriate si intelegeri intre mandatari. "Punctul de concentrare si marimea eforturilor durabilitatii depind de conditiile locale, inclusiv de resurse, actiuni politice, individuale si de trasaturile remarcabile ale comunitatii. Demersurile pentru sustinerea comunitatilor au fost aplicate chestiunilor privind expansiunea urbana, inner-city si redezvoltarea terenurilor brune, dezvoltarea si progresul economic, conducerea (administrarea) ecosistemului, agriculturii, biodiversity, cladiri ecologice, conservarea energiei,watershed management, si prevenirea poluarii.Multe dintre aceste chestiuni si alte asemenea probleme ale comunitatii nu pot fi abordate cu usurinta prin moduri sau elemnte traditionale in societatea noastra. "Multi oameni considera ca este mai bine ca astfel de probleme sa fie tratate prin metode de abordare mai cooperante si holistice, deoarece asemenea problemem sunt confuze, multidisciplinare, multiorganizationale, cu mize multiple si multisectoriale in natura lor Beth E. Lachman, Critical Technologies Institute, "Linking Sustainable Community Activities to Pollution Prevention: A Sourcebook," April 1997. "Durabilitatea este doctrina de urgenta prin care dezvoltarea si progresul economic trebuie sa aiba loc si sa se mentina de-a lungul timpului, in limitele stabilite de ecologie in sensul cel mai larg- prin interdependenta fiintelor umane si slujbelor lor, biosferei si legilor fizicii si chimiei care o guverneaza... Rezulta ca protectia mediului si dezvoltarea economica sunt intr-adevar procese antagonice" - William D. Ruckelshaus, "Toward a Sustainable World," Scientific American, September 1989. "Cuvantul durabil (de sustinere) are radacini in limba latina, subtenir insemnand "a stavili/retine" sau "a sprijini de jos". O comunitate trebuie sa fie sprijinita de jos-de catre locuitorii actuali si viitori. Unele locuri, prin combinarea specifica a caracteristicilor fizice, culturale si poate spirituale, inspira oamenii sa aiba grij de comunitatea lor. Acestea sunt

locurile in care durabilitatea are cele mai mari sanse de existenta (mentinere) - Muscoe Martin, "A Sustainable Community Profile," from Places, Winter 1995.

Dezvoltarea durabila ofera un cadru prin care comunitatile pot folosi in mod eficient resursele, crea infrastructuri eficiente, proteja si imbunatati calitatea vietii, crea noi activitati comerciale care sa le consolideze economia. Ne poate ajuta sa cream comunitati sanatoase care sa poata sustine atat noua noastra generatie, cat si pe cele care urmeaza.
http://www.protectia-mediului.ro/dezvoltarea-durabila/index.htm

Reciclarea materialelor
Reciclati la domiciliu ? De ce nu si la servici ? In medie un functionar poate recicla suficienta hartie anual pentru a salva cel putin un copac. In timp ce capacitatile noastre de stocare au ajuns la saturatie si costurile de degajare a gunoiului cresc, din ce in ce mai multe companii de marime medie si mica decid sa recicleze deseurile de hirtie, aluminiu, plastic si carton. Cind vei arunca o bucata de hirtie in cosul de gunoi de linga biroul tau, uita-te in el: vei gasi probabil foi cu antet, indigo, scrisori nefolositoare, ziare, doze de aluminiu, etc. Majoritatea sunt materiale 100% reciclabile. Faceti-va timp, va rugam, sa navigati pe situl nostru. Suntem siguri ca veti gasi informatii utile, legaturi de interes, si multe motive pentru a incepe un program de reciclare la servici !

Reciclarea elimina poluarea si conserva resursele naturale. Cel mai mare beneficiu de mediu al reciclarii este legat nu de depozitarea reziduurilor, ci de conservarea energiei si a resurselor naturale si prevenirea poluarii prin utilizarea, in procesul de fabricatie, a materialelor rezultate din reciclare si mai putin a celor primare. Materialele recuperate au fost deja purificate si prelucrate anterior, astfel incat utilizarea lor in procesul de fabricatie presupune o activitate mai curata si un consum mai mic de energie. Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclarii sunt cu mult mai eficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului. Reciclarea conserva energia. Mult mai putina energie este necesarapentru a transforma materialele reciclate in produse noi, comparativ cu a incepe productia cu

materiale primare, brute. Prin reciclarea unei tone de materiale intr-un program obisnuit de reciclare, sunt economisiti cel putin 187 USD prin realizarea de economii la electricitate, petrol, gaze naturale si carbune, chiar in conditiile in care tinem cont de consumurile datorate colectarii si transportarii materialelor.

Reciclarea elimina costurile depozitarii reziduurilor sau a incinerarii lor. Costurile reciclarii sunt partial amortizate prin evitarea cheltuielilor de depozitare sau incinerare si prin vinderea materialelor rezultate. Preturile de depozitare variaza foarte mult in functie de zona, si piata materialelor reciclate este intr-o crestere exploziva. Programele de reciclare proiectate adecvat si implementate complet pot fi deplin competitive cu depozitarea sau incinerarea reziduurilor. In prezent sunt disponibile numeroase tehnici de eficientizare a reciclarii, unele din ele fiind in curs de testare si implementare Reciclarea creaza noi locuri de munca si creste competitivitatea industriei manufacturiere. Reciclarea ofera industriei manufacturiere resurse mai ieftine, avantaje economice pe termen lung care se translateaza in valoare pentru consumatorii care cheltuiesc mai putin pe produse si ambalaje. Efectele reciclarii asupra dezvoltarii industriale sunt semnificative.

Dezvoltare durabil
De la Wikipedia, enciclopedia liber

Acest articol sau aceast seciune trebuie pus() n formatul standard.

[[wiki]] tergei eticheta la ncheierea standardizrii.

Acest articol a fost etichetat n iunie 2007
Conceptul de dezvoltare durabil desemneaz totalitatea formelor i metodelor de dezvoltare socioeconomic, al cror fundament l reprezint n primul rnd asigurarea unui echilibru ntre aceste sisteme socio-economice i elementele capitalului natural.

Cea mai cunoscut definiie a dezvoltrii durabile este cu siguran cea dat de Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (WCED) n raportul "Viitorul nostru comun",cunoscut i sub numele deRaportul Brundtland[1]: "dezvoltarea durabil este dezvoltarea care urmrete satisfacerea nevoile prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi".

Dezvoltarea durabil urmarete i ncearc s gseasc un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor n orice situaie n care se regsete un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu nconjurtor, economic sau social.

Dei iniial dezvoltarea durabil s-a vrut a fi o soluie la criza ecologic determinat de intensa exploatare industriala a resurselor i degradarea continu a mediului i cauta n primul rnd prezervarea calitii mediului nconjurtor, n prezent conceptul s-a extins asupra calitii vieii n complexitatea sa, i sub

aspect economic i social. Obiect al dezvoltrii durabile este acum i preocuparea pentru dreptate i echitate ntre state, nu numai ntre generaii. Dezvoltare Durabila

[modificare]Scurt

istoric al dezvoltrii durabile

Conceptul a fost legat iniial de problemele de mediu i de criza resurselor naturale, n special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul nsui este foarte tnr i s-a impus n vara lui1992, dup Conferina privind mediul i dezvoltarea, organizat de Naiunile Unite la Rio de Janeiro.

Durabilitatea pleac de la ideea c activitile umane sunt dependente de mediul nconjurtor i de resurse. Sntatea, sigurana social i stabilitatea economic a societii sunt eseniale n definirea calitii vieii.

Discuiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabil au pornit la nceputul anilor 70. n 1972, Conferina privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima dat n mod serios problema deteriorrii mediului nconjurtor n urma activitilor umane, ceea ce pune n pericol nsui viitorul omenirii. n 1983, i ncepe activitatea Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (WCED), condus de Gro Bruntland, dup o rezoluie adoptat de Adunarea General a Naiunilor Unite.

Doi ani mai trziu (n 1985), este descoperit gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii i, prin Convenia de la Viena se ncearc gsirea unor soluii pentru reducerea consumului de substane care duneaz stratului protector de ozon care nconjoar planeta. n 1986, la un an dup catastrofa de la Cernobl, apare aa-numitul Raport Brundtland, al WCED, cu titlul Viitorul nostru comun care d i cea mai citat definiie a dezvoltrii durabile (sustainable development): Dezvoltarea durabil este cea care urmrete nevoile prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface nevoile lor.

Totodat, Raportul admitea c dezvoltarea economic nu poate fi oprit, dar c strategiile trebuie schimbate astfel nct s se potriveasc cu limitete ecologice oferite de mediul nconjurtor i de resursele planetei. n finalul raportului, comisia susinea necesitatea organizrii unei conferine internaionale asupra dezvoltrii durabile.

Astfel, n 1992, are loc la Rio de Janeiro Summit-ul Pamntului, la care au participat reprezentani din aproximativ 170 de state. n urma ntlnirii, au fost adoptate mai multe convenii, referitoare la schimbrile de clim (reducerea emisiilor de metan i dioxid de carbon), diversitatea biologic (conservarea speciilor) i stoparea defririlor masive. De asemenea, s-a stabilit un plan de susinere a dezvoltrii durabile, Agenda 21.

La 10 ani de la Conferina de la Rio, n 2002, a avut loc, la Johannesburg, Summitul privind dezvoltarea durabil.

Fiecare dintre noi, contient sau nu, putem contribui la dezvoltarea durabil. De fapt, putem spune c avem o gndire durabil atunci cnd aruncm deeurile din plastic sau hrtie n locurile special amenajate.

La nivel industrial, lucrurile s-au micat mult mai repede. Astfel, multe fabrici folosesc deeuri drept combustibil, iar n anumite localiti se ncearc implementarea unor sisteme de nclzire casnic pe baz arderii deeurilor. Companiile sunt primele care au contientizat importana economic (dar i ecologic) a recuperrii i refolosirii deeurilor.

Lester R. Brown a creat n 1974 Worldwatch Institute i este promotorul unor serii de studii, materializate n rapoartele anuale privind progresele pe calea structurrii unei societi durabile: Starea lumii sau Semne vitale.

Lester R. Brown atrage atenia, n lucrarea Planul B 2.0 asupra conflictului dintre civilizaia industrial i mediul ambiant i menioneaz dou aspecte: tendina de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime i de hran, sau consumarea celor regenerabile ntr-un ritm superior capacitii lor de regenerare i deteriorarea fizic i poluarea factorilor de mediu: apa, aer, sol. n acest context, el puncteaz importana reciclrii deeurilor.

O societate durabil este cea care i modeleaz sistemul economic i social astfel nct resursele naturale i sistemele de suport ale vieii s fie meninute

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabil%C4%83