5.

2 Analiza principalilor indicatori ai echilibrului financiar calculati pe baza bilantului contabil

Analiza financiara poate fi studiata ca actiune interna a managerilor Interprinderii si ca actiune externa din partea actualilor si potentialilor parteneri, concurenti sau investitori ai Intreprinderii.

Obiectivele urmarite de fiecare In parte nu sunt aceleasi. Managerii (conducatorii) Intreprinderii urmaresc identificarea potentialului de degajare de fluxuri de trezorerie (cash-flow-uri). In analiza externa se urmareste echilibrul financiar realizat la nivelul fondului de rulment, al trezoreriei nete si rentabilitatea Intreprinderii la nivelul marjelor de acumulare, al capacitatii de autofinantare etc. Analiza financiara urmareste sa evidentieze modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilant) si treptele de acumulare baneasca de rentabilitate ale activitatii Intreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de rezultate). Bilantul sintetizeaza starea patrimoniala a Intreprinderii la un moment dat, In timp ce contul de rezultate sintetizeaza rezultatul fluxurilor economice si financiare de intrare, de prelucrare si de iesire pe perioada considerata. ANALIZA Analiza echilibrului financiar -fondul de rulment; -nevoia de fond de rulment; Analiza financiara Analiza marjelor de rentabilitate -valoarea adaugata; -profitul din exploatare; -profitul net. Diagnosticul financiar -al rentabilitatii -economice -financiare -al riscului -de exploatare Analiza fluxurilor financiare -variatia fondului de rulment; -variatia nevoii de fond de rulment; -variatia

-trezoreria neta.

-financiar -de faliment

Fig. nr. 1.1. Continutul analizei financiare

trezoreriei nete.

Notiunea de echilibru In teoria economica are semnificatii multiple. Intr-o formula generala, echilibrul economico - financiar la nivelul Interprinderii se realizeaza atunci ca nd se recupereaza mijloacele consumate, respectiv ca nd veniturile sunt egale cu cheltuielile. Aceasta Inseamna ca trebuie avute In vedere mai multe tipuri de egalitati si corelatii Intre necesitatile si posibilitatile Intreprinderii. Existenta fluxurilor banesti, concomitent cu cele materiale, impune luarea In considerare In definirea echilibrului financiar a elementelor implicate In aceste fluxuri prin indicatori specifici de caracterizare. Astfel echilibrul economico - financiar al Intreprinderii trebuie Inteles ca fiind un ansamblu de corelatii care se formeaza In procesul de rotatie a capitalului. Analiza echilibrului financiar vizeaza:

analiza corelatiei circulante;

fondului

de rulment

cu

activele

analiza creantelor si a obligatiilor In sistemul de echilibru

financiar;
analiza solvabilitatii si a capacitatii de plata.

Ca reflectare a starii patrimoniale, bilantul stabilit la sfa rsitul perioadei de gestiune descrie separat elementele de activ si de pasiv ale Intreprinderii. Activul se compune din: bunuri detinute de Intreprindere (drepturi de proprietate exercitate asupra lucrurilor) si creante (drepturi asupra tertilor).

Pasivul se compune din capitaluri proprii si Intr-o masura considerabila, din datorii contractate de Intreprindere si nerambursate Inca. Datele necesare analizei financiare sunt preluate din bilantul financiar al societatii. Constructia bilantului financiar, pornind de la elementele continute In bilantul contabil, necesita o tratare prealabila a posturilor de activ si de pasiv dupa criteriile de lichiditateexigibilitate. Pe orizontala, schema bilantului are doua parti: partea de sus (nevoi, resurse temporare) care reflecta structura financiara prin stabilitatea elementelor care-l compun si partea de jos (nevoi, resurse temporare) care evidentiaza dimpotriva conjunctura, ciclul de activitate. Bilantul financiar pune In evidenta doua reguli principale ale finantarii, respectiv nevoile permanente, de alocare a fondurilor banesti vor fi acoperite din capitaluri permanente, Indeosebi din capitaluri proprii, In timp ce nevoile temporare vor fi, In mod normal, finantate din resurse temporare. Cele doua parti ale bilantului financiar, cuprinza nd elemente de activ In stra nsa legatura cu cele de pasiv, reflecta echilibrul financiar pe termen lung, partea de sus, iar partea de jos reflecta echilibrul financiar pe termen scurt. Analiza starii patrimoniale, a echilibrului financiar al S.C. ICERP S.A. Ploiesti s-a facut pe baza bilanturilor contabile anuale din perioada 2000-2002.

Elementele de activ si pasiv sunt prezentate In tabelul ce urmeaza: ACTIV Nr.

DENUMIRE

MILIOANE LEI 2000 2001 2002

crt I

ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL - imobilizari corporale nete - imobilizari necorporale - imobilizari In curs - imobilizari financiare
ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL

6.341 5.785 23 299 234 7.705 1.821 312 1.784 3.766 22 12 14.058

8.086 7.555 188 253 90 10.879 3.263 3.604 45 3.911 56 16 18.981

11.936 9.855 800 577 704 18.337 7.338 15 5.212 27 5.720 25 36 30.309

II

III IV PASIV Nr.c rt I

stocuri furnizori-debitori clienti alte creante disponibilitati banesti alte valori

CONTURI DE REGULARIZARE

TOTAL ACTIV (I+II+III)

MILIOANE LEI
DENUMIRE CAPITAL PROPRIU - TOTAL

2000 12.32 2 4.683 6.22 6.819 6.819 198 1.725 204 110 1.410 11

2001 17.54 6 4.683 622 5.863 5.863 12.24 1 1.435 242 8 1.185 -

2002 25.612 4.683 622 10.092 10.092 20.307 4.698 2.270 298 2.130 -

- capital social - rezerve - profit net - profit repartizat - profit net nerepartizat - alte fonduri pentru investitii) II III DATORII TOTAL - Imprumuturi - furnizori - clienti creditori IV - alte datorii CONTURI REGULARIZARE (subventii

PROVIZIONARE SI REZERVE

TOTAL PASIV (I+II+III+IV)

14.05 8

18.98 1

30.309

Diferenta dintre activul total si datoriile totale contractate la o prima si principala evaluare (contabila) a intreprinderii la data incheierii exercitiului. Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului exprima situatia neta a Intreprinderii, respectiv In averea neta a actionarilor.

SITUATIA NETA = ACTIV-DATORII

Situatia neta poate indica o Imbogatire In cazul realizarii si reinvestirii de beneficii, sau dimpotriva, o saracire In cazul Inchiderii exercitiului cu pierderi. Situatia neta aferenta perioadei analizate este urmatoarea: SN2000= 14.058 - 1.726 = 12.332 milioane lei SN2001= 18.981 1.435 = 17546 milioane lei SN2002= 30.309 4.698 = 25.611 milioane lei In perioada analizata situatia neta este pozitiva si crescatoare, ca efect al unei gestiuni economice sanatoase. Aceasta situatie arata atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, si anume maximizarea valorii capitalurilor. In anul 2001 fata de 2000 situatia neta a crescut cu 5.214 mil. lei (42.2%), iar in 2002 fata de 2001 a crescut cu 8.065 mil. lei (45.9%). Se poate observa o descrestere a activelor imobilizate In totalul activelor de la 42.6% in 1999 la 39.3% in 2002. Activele circulante au crescut ca valoare absoluta de la 7.705 mil. lei in 2000, la 10.879 mil. lei in 2001 si respectiv 18.337 mil. lei in 2002. In cadrul activelor circulante, ponderea cea mai mare o au disponibilitatile banesti, clientii si stocurile.

Fig. nr. 1.2. Structura activului

Desi capitalul propriu a crescut de la 12.322 mil. lei in 2000, la 17.546 mil. lei in 2001 si 25.611 mil. lei in 2002, ponderea acestuia in pasivul total a scazut de la 92.5% in 1999 la 84.5% in 2002. Datoriile au scazut de la 12% in 2000 la 7.5% in 2001, iar in 2002 au crescut pa na la 15.5% din pasivul total.

Fig. nr. 1.3. Structura pasivului Conturile de regularizare nu au fost reprezentate datorita ponderii lor foarte mici (sub 1%) In total activ si total pasiv. Din punct de vedere financiar, fiecare element de activ reprezinta o alocare de fonduri banesti.

Elementele de activ sunt structurate, dupa gradul lor de lichiditate, In intentia de a se obtine cea mai operativa recuperare a capitalurilor investite si o rentabilitate ridicata. In bilant se Inscriu, mai Inta i, activele cu cea mai mare perioada de recuperare: imobilizarile necorporale, corporale si financiare. Datorita rotatiei lente a capitalurilor investite In aceste active ele se mai numesc si alocari permanente (stabile). Urmeaza apoi activele circulante: stocuri, creante, lichiditati, mult mai lichide deca t imobilizarile, numite din acest motiv alocari ciclice (temporare). Pasivul bilantului reflecta, din punct de vedere financiar, sursele de provenienta a capitalurilor proprii si Imprumutate. Pasivele sunt structurate dupa gradul lor de exigibilitate (Insusirea de a deveni scadente la un anumit termen). Sursele permanente (stabile) sunt formate din capitalurile proprii provenite de la asociati, apoi cele din reinvestiri ale acumularilor anterioare (rezerve) si din surse publice (subventii, provizioane reglementate). Aceste surse nu au practic o scadenta, deci nu sunt exigibile. Tot in categoria surselor permanente se Inscriu si datoriile financiare, respectiv Imprumuturile pe termen lung, cu scadente mai Indepartate. Datoriile pe termen scurt - credite, furnizori, decontari sunt cele mai exigibile si, de aceea, sunt numite surse ciclice (temporare). Ele mai sunt denumite datorii ale ciclului de exploatare. Alocarile permanente sunt, In principiu, acoperite din surse permanente. Cu ca t sursele permanente sunt mai mari deca t alocarile permanente, cu ata t Intreprinderea dispune de o marja de securitate, care o protejeaza de evenimente neprevazute.

Acest surplus de surse permanente poarta denumirea de FOND DE RULMENT. Notiunea de fond de rulment cunoaste doua formulari mai importante :fondul de rulment net sau permanent si fondul de rulment propriu . Fondul de rulment permanent determinat pe baza bilantului financiar constituie un fond de rulment lichiditate sau fond de rulment financiar(FRF) si poate fi stabilit prin doua modalitati: 1. FRF= CAPITALURI PERMANENTE NEVOI PERMANENTE In aceasta abordare fondul de rulment financiar este o parte a capitalurilor permanente degajata de partea superioara a bilantului pentru a acoperi nevoile de finantare din partea de jos a bilantului. 2. FRF= ACTIV CIRCULANT NET DATORII MAI MICI DE UN AN In aceasta ipoteza, fondul de rulment financiar evidentiaza surplusul activelor circulante nete In raport cu datoriile temporare, sau partea activelor circulante nefinantata de datoriile pe termen scurt. Fondul de rulment propriu pune In evidenta gradul In care echilibrul financiar se asigura prin capitalurile proprii.
FRpropriu = CAPITALURI PROPRII IMOBILIZARI NETE

Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la Infaptuirea echilibrului finantarii pe termen scurt.
FONDUL DE RULMENT = SURSE PERMANENTE - ALOCARI PERMANENTE = (CAPITALURI PROPRII + DATORII FINANCIARE) - IMOBILIZARI NETE

In perioada analizata fondul de rulment are urmatoarele valori: FR2000 = 12.322 mil. lei - 6.341 mil. lei = 5.981 mil. lei

FR2001 = 17.546 mil. lei - 8.086 mil. lei = 9.460 mil. lei FR2002 = 25.611 mil. lei - 11.936 mil. lei = 13.675 mil. lei Din analiza efectuata rezulta ca Intreprinderea dispune de o marja de siguranta care sa-i asigure o protectie Impotriva evenimentelor neprevazute. Cresterea fondului de rulment reflecta alocarea acumularilor nete ale exercitiului anterior In cresterea activelor circulante. Necesitatile de finantare ale productiei sunt acoperite In mare parte din surse temporare corespunzatoare. Diferenta dintre sursele temporare (ciclice) si datoriile de exploatare (temporare) este numita NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR). Nevoia de fond de rulment reprezinta expresia realizarii echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante.
NEVOIA DE FOND DE RULMENT = ALOCARI CICLICE - SURSE CICLICE = (STOCURI + CREANTE) - DATORI DE EXPLOATARE

Daca aceasta diferenta este pozitiva, atunci ea semnifica un surplus de nevoi temporare In raport cu sursele temporare posibile de mobilizat. Daca nevoia de fond de rulment este negativa, atunci ea semnifica un surplus de surse temporare (ciclice) In raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante. In perioada analizata nevoia de fond de rulment are urmatoarele valori: NFR2000 = (1.821+234+2.108)-1.725= 2.438 mil.lei NFR2001 = (3.263+3.3665+90)-1.435= 5.583 mil. lei NFR2002 = (7.338+704+5.290)-4698 = 8.634 mil. lei

Fig. nr. 1.4. Evolutia NFR

Se constata ca In toti cei trei ani nevoia de fond de rulment are valori pozitive ceea ce semnifica un surplus de nevoi temporare In raport cu sursele temporare. Factorii care determina acest lucru sunt urmatorii: - existenta unei politici de investitii privind cresterea stocurilor si a creantelor; - existenta unui decalaj nefavorabil Intre lichiditatea stocurilor si a creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare. Datoriile financiare pe termen scurt (sub un an) considerate ca fiind surse ciclice au scazut de la 1410 mil. lei In 2000 la 1185 mil. lei In 2001 si au crescut la 2130 milioane lei In 2002. Creantele, parte competenta a alocarilor ciclice, au crescut de la 2096 milioane lei In 2000, respectiv 3649 milioane lei In 2001 la 5254 milioane lei In 2002. Cea mai importanta pondere In total creante o au clientii. Acestia au crescut cu 1784 mil. lei In 2000, respectiv 3604 mil. lei In 2001 la 5212 mil. lei In 2002. Cresterea sumelor neIncasate de la clienti s-a datorat In primul ra nd deficientelor determinate de blocajul financiar existent la nivelul economiei, clientii fiind In imposibilitatea achitarii datoriilor.

Daca fondul de rulment la un moment dat (al Incheierii exercitiului contabil) este superior nevoii de fond de rulment, atunci excedentul se regaseste sub forma unei TREZORERII NETE, concretizata In disponibilitati banesti, In conturi bancare si In casa.
TREZORERIA NETA = FOND DE RULMENT - NEVOIA DE FOND DE RULMENT

Trezoreria neta pozitiva este rezultatul Intregului echilibru financiar al Intreprinderii. In cazul unei trezorerii nete pozitive se poate vorbi chiar de o autonomie financiara pe termen scurt. Inregistrarea unei trezorerii nete pozitive In cadrul mai multor exercitii succesive demonstreaza o rentabilitate economica ridicata si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru Intarirea pozitiei Intreprinderii pe piata. Trezoreria neta negativa (FR, NFR) semnifica un dezechilibru financiar, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceasta situatie evidentiaza dependenta Intreprinderii de resursele financiare externe. In acest caz se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de capital. Chiar daca trezoreria neta negativa evidentiaza o anumita dependenta financiara, aceasta nu trebuie interpretata implicit ca o stare de insolvabilitate. Daca fondul de rulment permite finantarea integrala a nevoii de fond de rulment, atunci Intreprinderea poate evita dependenta sa fata de resursele de trezorerie. O Intreprindere poate fi rentabila fara a avea In mod automat o trezorerie neta. Trezoreria neta (TN) aferenta celor trei ani analizati are urmatoarele valori: TN2000 = FR2000- NFR2000 = 5.981 mil. lei 2.438 mil. lei = 3.543 mil. lei

TN2001 = FR2001 NFR2001 = 9.460 mil. lei- 5.583 mil. lei = 3.877 mil. lei TN2002 = FR2002 NFR2002 = 13.675 mil. lei- 8.638 mil. lei = 5.037 mil.lei

Fig. nr 1.5. Evolutia TN

Din analiza evolutiei trezoreriei de la un exercitiu financiar la altul, se desprinde un indicator cu o deosebita putere de sinteza denumit: CASH-FLOW (CF). Cresterea trezoreriei nete, pe perioada exercitiului contabil analizat, reprezinta cashflow-ul perioadei, determinat conform urmatoarei relatii:

CF = TN1 - TN0 Daca fluxul monetar net al exercitiului, respectiv cash-flowul perioadei, este pozitiv, acesta semnifica o crestere a capacitarii reale de finantare a investitiilor, o Imbogatire a activului net real, o confirmare a majorarii valorii proprietatii. Un cash-flow negativ sugereaza o diminuare a capacitatii reale de autofinantare a investitiilor, o saracire a activului net real, o reducere a valorii Intreprinderii. Pe perioada analizata cash-flow-ul are urmatoarele valori: CF 2000 = TN2000 TN1999 = 3.543mil. lei - 3.898 mil. lei = -355 mil. lei CF 2001 = TN2001 TN2000 = 3.877mil. lei - 3.543 mil. lei = 334 mil. lei CF 2002 = TN2002 TN2001 = 5.037mil. lei - 3.877 mil. lei = 1.160 mil. lei In cursul unui exercitiu, cash-flowul disponibil este rezultatul diferentei dintre Incasarile si platile generate de Intreaga activitate a Intreprinderii. Acest cash-flow disponibil (CFD) provine din operatii de gestiune (exploatare, financiare, exceptionale) si din operatii capital (investitii, dezinvestitii, finantare).

Cash-flowul disponibil este analizat ata t dupa originea sa ca t si In raport cu destinatia acestuia. Analizat dupa originea sa cash-flow-ul disponibil reflecta surplusul disponibilitatilor banesti generat de operatiunile de gestiune (CFexpl) dupa finantarea cresterii economice a Intreprinderii, conform relatiei: CFD= Cfexpl.-(variatia imobilizarilor+variatia NFR)
In care :

CFexpl.= EBIT-Impozitul pe profit +Amortizarea imobilizarilor

EBIT= Rez.expl.+/- Rez.financ.(exclusiv dob.)+/- Rez. exceptional

Cash-flow-ul exploatarii este expresia trezoreriei generata (sau consumata) de ansamblul operatiilor de exploatare. Cash-flow-ul exploatarii releva performanta Intreprinderii la nivelul exploatarii concretizata Intr-un excedent de lichiditati sau, dimpotriva, vulnerabilitatea acesteia In absenta trezoreriei disponibile. Analizat dupa destinatie, cash-flow-ul disponibil are doua componente: CFD pentru actionari si CFD pentru creditori: CFD = Pnet variatia CPR + Dobanzi variatia DAT Variatia capitalurilor proprii si a datoriilor se determina ca diferenta Intre valoarea acestora la sfa rsitul exercitiului (CPR1, DAT1) si Inceputul (CPR0, DAT0)