Sunteți pe pagina 1din 2

ucrare de diploma: Evaziunea fiscala Evaziunea fiscala generalitati Evaziunea fiscala in Romania-cadru general Evaziunea si frauda fiscala in cazul

Taxei pe Valoarea Adaugata TVA Combaterea si prevenirea evaziunii fiscale Concluzii Evaziunea fiscala reprezinta o lipsa de echitate, o practica larg raspandita de sustragere de la impunerea a unei parti din materia impozabila. O definitie mai c ompleta in conformitate cu Legea 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale e u rmatoarea: sustragerea prin orice mijloace ,in intregime sau in parte, de la plat a impozitelor , taxelor , si a altor sume datorate bugetului statului, bugetelor locale, bugetul asigurarilor sociale si de stat si a fondurilor speciale extrab ugetare de catre persoane fizice, persoane juridice romane sau straine . Evaziunea fiscala se intalneste la nivel national si international Un exemplu il poate constitui o companie multinationala care isi va transforma veniturile din tarile cu o fiscalitate ridicata in cele cu fiscalitate redusa.Unele compani is i infiinteaza in mod special sucursalelemai mult fictive in tari cu fiscalitate scazuta pentru a scuti o parte din sumele ce ar trebui sa le plateasca statului (fiscului). Exemple de tari cu fiscalitate scazuta denumite oaze fiscale sau paradi suri fiscale sunt Elvetia, Liechtenstein (unde firmele sunt exceptate de la plata impozitului pe profit, fapt prntru care exista 40000 de firme la o poppulatie d e 25000 de locuitori ) , Luxemburg, Bahamas, Bermude, Panama, Insulele Cayman et c. Evaziunea poate fi savarsita de o persoana la adapostul legii-legala (care nu e infractiune)- sau cu incalcarea prevederilor legale-evaziunea frauduloasa (consi derata frauda fiscala).Pentru evutarea fraudei fiscale Legea 87/1994 privind com baterea evaziunii fiscale, cere ca agentii economicicare obtin venituri impozabi le, trebuie sa-si declarea activitatea, si pot efectua respectiva activitatedoar pe baza unei autorizatiiemise de organul competent sau a unui alt temei al legi i. De asemenea in termen de 5 zile de la inregistrare trebuie sa declare la orga nul fiscal pe a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea date in legatu ra subunitatile, filiare, depozite,puncte de lucru, bancile si conturile bancare . Totusi platitorii de taxe profita de lacunele legii (de exemplu venitul stabilit dupa criterii exterioare ori dupa norme medi e inferior celui real) pentru a as cunde o parte din averea personalaimpozabila de plata impozitelor. Acest lucru p oate fi foarte usur evitat prin completarea ori modificarea legilor. Exepemple de evaziune fiscala: *fonduri de amortizare sau de rezerva in cuantum mai mare decat cel ce se justif ica din punct de vedere economic; *reinvestirea veniturilor in achizitia de masini si echipament tehnic in tarile in care statul acorda reduceri de impozit la veniturile reinvestite; aceasta duc e la acumularea capitalista ce avantajeaza monopolurile; *in SUA sotia si fii pot devenii asociati oculti, ceea ce duce la impartirea ven iturilor intre asociati si implicit la scaderea bazei de impozitare si deci si a impozitelor; *o alta lege ce permite eludarea de la plata impozitelor este cea care spune ca veniturile se impart in mod egal intre soti indiferent de contributia fiecaruia; *o alta lege cu lacune este cea care pemite formarea de depozite de pastrare si administrare si pastrare de catre parinti in favoarea copilului sau minor, si im plicit impozitul e mai mic pe depozite separate decat pe totalul veniturilor: *o parte importanta a sumelor evaziunii fiscale e constituita din donatii filant ropicece nu au loc decat in acte. Exista criterii diferite de impozutare intre persoanele fizice si corporatii (la care de cele mai multe ori cota de impozitare este mai mica). Orice persoana fi zica poate opta pentru oricare din aceste metode de impozitare, dar de cele mai multe ori contribuabiliialeg impozitul de tip pe venitul corporatiilor pentru ca

astfel isi pot pune la adapost o parte din sumele agonisite. Fraudele fiscalesunt considerate declaratiile fiscale false; documente de plati fictive; tinerea de registre contabile nereale; distrugerea voita a unor documrn te care pot ajuta la aflarea adevaruluiprivind livrarea de marfuri preturi folos ite; comisioane incasate sau platite; modificarea nejustificata a preturilor de aprovizionare, a cheltuielilor de transport, manipulare si depozitare; practicar e unor preturi de livrare sau a unor cote de adaos comercial mai ridicate decat cele afisate, declarate sau inregistrate in contabilitate; intocmirea de declara tii vamale false (de import sau de export); intocmirea de declarati de impunere false, nedeclararea cu buna stiinta a unei parti din veniturile realizate. Acest e fraude sunt sanctionate de codul penal cu amenda sau cu inchisoare De exemplu in Germania e culpabil de frauda fiscalacel ce obtine in mod fraudulo s pentru sine sau pentru terti avantaje fiscale nejustificate , de natura sa dim inueze veniturile fiscale. Cel ce a comis respectiva frauda din neglijenta e pas ibil de amenda, dar amenzile pentru frauda fiscala sunt nelimitate, iar pedepsir ea se poate face cu pana la 5 ani de inchisoare. Dintre numeroasele metode de frauda fiscala enumeram cateva: _frauda pe termen lung: declararea falimentului de catre un agent bun platnic, d upa ce si-a transferat toate fondurile in alt cont; _sindromul Phoenix : cand o firma datoare cu TVA e falimentata dar imediat apare al ta cu acelasi director; _manipulari insignifiante manifestate prin modificari marunte in contabilitate. Frauda fiscala este deosebit de tentanta pentru numerosi agenti economici chiar si intr-o tara cu o economie deosebit de importanta, cu un sistem legal foarte b ine pus la punct. Paul Samuelson afirma despre o putere economica precum SUA ca ; Pe hartie, baremul impunerii americane lasa impresia ca e progresiv. Cu toate a cestea multe elemente ale venitului de baza scapa impunerii. El vorbeste despre e vaziuni fiscale referitoare la scazaminte, reduceri normale, venituri reale core spunzatoare chiriei, inselaciunii produse de exploatanti agricoli, medici, cheln eri, reprezentantii de comert. Profesorul H. Laufenburger aprecia evaziunea fiscala din Franta anlor 1950 aprox imativ 40% din incasarile bugetare; iar Gabriel Ardant spunea ca cel mai inalt g rad de evaziune fiscala, 47% din total este cea a liber profesionistilor In Germania W.O.W. Terstegen aprecia in anii1950 evaziunea fiscala aproximativ 1 0% din impozitesi 740 mil DM in valoare absoluta,pe an. Aici impozitele se calcu leaza cel mai perfectionist, cu o tehnica moderna. In numeroase tari est-europen e (Spania, Italia , Grecia, Franta) numeroase norme legale in vigoare sunt consi derate o simpla farsa sau asa ceva. Miliardarilor nu li se percepe impozit pe ve nit pe ingrijitorii casei, parcuri, zeci de masini (li se pare o simpla farsa) i ar incercarea de a li se calcula impozitul de persoane autorizate de stat a esua t de nenumarate ori. Sunt cazuri cand chiar legislatia in vigoare scoate de sub incidenta impozitelor anumite parti ori total de venituri , avere, care conform principiului generali tatii impozitarii ar trebui sa fie impozate. Cateva exemple ar fi: -daca finantele publice trec printr-o criza acuta , statul scuteste de impozite , prin efectul legii, dobanzile si/sau castigurile aferente sumelor imprumutate de el de pe piata, pentru a determina posesorii de disponibilitati banesti sa i le incredinteze ; -anumite intreprinderi din ramuri ale economieio, ateliere mestesugaresti, ferne agricole, la infiintare sau ulterior au beneficiile scutite de impozitare; -cand statul crede de cuviinta ca o parte din veniturile agentilor economici sa fie donate de acestia un scopuri caritabile, cultural-stiintifice sau sportive f ara sa plafoneze sau sa pretinda documente din care sa rezulte cuantumul platilo r efectuate in limitele stabilite, sunt sustrase foarte usor de la impunere sume din beneficiile realizate; -de multe ori calculul averii, si mai ales al celei imobiliare, nu este nici pe departe valoarea realizata, si implicit impozitul determinat va fi subdimensiona t.