Sunteți pe pagina 1din 523

John Le Carre

Omul nostru din Panama


The Tailor of Panama, 1995 In amintirea lui Rainer Heumann, agent literar, gentleman i prieten. Ce Panama! Expresie rspandit in Frana la inceputul secolului, descriind o incurctur de nedezlegat. (Vezi admirabila lucrare a lui David McCullough, Crarea dintre mri)

CAPITOLUL UNU Fusese o dup-amiaz de vineri absolut obinuit sub cerul tropical din Panama, pan in momentul cand Andrew Osnard nu dduse buzna in magazinul lui Harry Pendel, ca s comande un costum pe msur. Inainte ca Osnard s dea buzna, Pendel fusese acelai dintotdeauna. Cand plecase, Pendel devenise alt om. Durata vizitei: aptezeci i apte de minute, conform pendulei din lemn de mahon, semnat Samuel Collier din Eccles, una dintre multele relicve istorice ale casei Pendel i Braithwaite Co., Limitada, croitori ai Casei regale, cu sediul anterior in Savile Row, Londra, in prezent pe Via Espana, Panama City. Sau chiar lang Via Espana. Atat de aproape c nu mai conta. Pe scurt, P&B. Ziua incepuse de la ora ase, cand Pendel se trezise tresrind la zgomotul ferstraielor cu panglic, al antierului, al circulaiei din vale i al vocii virile de la postul de radio al Forelor Armate. "Eu nu eram de fa, Onorat Curte, erau ali doi tipi. Pe mine m-a lovit primul. A fost cu acordul ei", pleda Pendel in faa dimineii, prad sentimentului c pedeapsa era iminent, dei n-o putea defini prea bine. Ii aminti apoi c la opt i jumtate avea intalnire cu directorul bncii i sri din pat exact in clipa in care soia lui, Louisa, url: Nu, nu, nu! Ii trase cearaful peste cap, pentru c dimineaa era, pentru ea, momentul cel mai ru al zilei.

De ce nu spui i tu o dat "da, da, da"? o intreb el in faa oglinzii, cat atepta ca de la robinet s inceap s curg ap cald. Hai, Lou, un pic de optimism, ce naiba! Cadavrul de sub cearaf gemu, dar nu se mic, aa c Pendel, ca s se amuze, incepu s-i dea replica prezentatorului jurnalului. Ieri sear, comandantul ef al Forelor Americane din Emisfera de Sud a reafirmat c Statele Unite vor respecta, in spiritul tratatului i prin fapte, obligaiile ce le revin fa de Panama, declar prezentatorul cu o voce grav i viril. Gogoi, iubitule, replic Pendel, intinzandu-i spuma de brbierit pe fa. Dac n-ar fi gogoi, n-ai insista atat, nu-i aa, generale? Preedintele panamez a sosit astzi la Hong Kong, prima etap a unei vizite de dou sptmani in capitalele Asiei de Sud-Est,spuse prezentatorul. Aha, e vorba despre eful tu! strig Pendel i ridic o man spunit, ca s-i atrag atenia Louisei. El este insoit de o echip de experi in economie i comer, printre care se afl i consilierul pentru planul Canalului Panama, doctorul Ernesto Delgado. Bravo, Ernie, aprob Pendel, privind cu coada ochiului la nevasta lui, tot culcat. Luni, delegaia prezidenial va pleca la Tokio, pentru discuii avand drept scop creterea investiiilor japoneze in Panama, spuse prezentatorul. Cu Ernie al nostru in zon, bietele gheie n-or s aib timp nici s respire, spuse Pendel cu un glas ceva mai sczut, brbierindu-i obrazul stang.

Louisa se trezi brusc. Harry, nu-mi place cand vorbeti aa despre Ernesto, chiar i in glum. Bine, drag. Imi pare ru, drag. N-o s-o mai fac. Niciodat, promise el, atacand zona sensibil de sub nri. Dar Louisa nu era mulumit. De ce nu poate Panama s investeasc in Panama? se planse ea, aruncand cearaful i ridicanduse in capul oaselor, in cmaa de noapte din in alb pe care o motenise de la mama ei. De ce s apelm la asiatici? Suntem destul de bogai. Numai in oraul sta avem o sut apte bnci, nu-i aa? De ce nu utilizm narcodolarii notri ca s ne construim propriile fabrici, coli i spitale? "Notri" nu trebuia luat ca atare. Louisa provenea din zon i crescuse in zona Canalului, pe vremea cand aceast limb de pmant de cincisprezece kilometri pe aptezeci i cinci, inconjurat de panamezi demni de tot dispreul, era o concesiune american pe vecie, prin termenii unui tratat obinut prin for. Tatl ei, un inginer militar care murise intre timp, fusese detaat la Canal i se pensionase mai devreme, ca s intre in slujba Companiei Canalului. Mama ei, moart i ea, fusese profesoar de religie intr-una dintre colile segregaioniste din zon. tii ce se spune, draga mea, rspunse Pendel, ridicandu-i lobul urechii i brbierindu-se sub el. Se brbierea ca i cum ar fi pictat, iubindu-i bolurile i pmtufurile.

Panama nu e o ar, e un cazino. i-i cunoatem pe cei ce conduc cazinoul. Tu lucrezi pentru unul dintre ei, nu-i aa? Na, iar o fcuse! Cand avea mustrri de contiin, nu se putea abine, dup cum nici Louisa nu putea, de altfel. Nu, Harry, nu-i adevrat. Lucrez pentru Ernesto Delgado i Ernesto nu e unul dintre ei. Ernesto e un om cinstit, cu idealuri, care crede in viitorul unei ri libere i suverane in cadrul comunitii naiunilor. Spre deosebire de ei, nu e un profitor i nu scoate la mezat motenirea rii. Asta-l face s fie cu totul deosebit, unic in felul lui. Ruinat in sinea lui, Pendel ddu drumul robinetului de la du i incerc apa cu mana. Iar a sczut presiunea! exclam el. Aa meritam, dac locuim pe deal. Louisa cobori din pat i-i trase cmaa de noapte peste cap. Era inalt, cu talia lung, cu prul negru i aspru i cu sani tari de sportiv. Cand nu se gandea la ea, era frumoas. Dar imediat ce redevenea contient, umerii i se lsau i cpta un aer trist. Ar fi de-ajuns un singur om cinstit, Harry, insist ea adunandu-i prul sub casca de baie. Numai de-atat e nevoie pentru ca ara asta s funcioneze aa cum trebuie. Un om cinstit de calibrul lui Ernesto. Nu un orator in plus, nu un egocentrist in plus, ci doar un bun cretin cu principii etice. Un administrator ca lumea, integru i competent, care s repare drumurile i canalizarea, s rezolve problema srciei, a

criminalitii, a drogurilor i care s pstreze Canalul, in loc s-l vand celui care ofer mai mult. Iat la ce aspir Ernesto din toat inima. Nu ai dreptul s-l vorbeti de ru. Nimeni nu are dreptul sta. Pendel se imbrc repede, dar ca de obicei cu grij, i se grbi spre buctrie. Dac Pendelii, ca toi cei din clasa de mijloc din Panama, aveau o mulime de servitori, un fel de puritanism tacit cerea ca stpanul casei s pregteasc micul dejun. Ochiuri pe paine prjit pentru Mark, cornuri i branz topit pentru Hannah. i cateva pasaje din Mikado, destul de frumos cantate, cci Pendel iubea muzica. Mark era gata imbrcat i ii fcea leciile la masa din buctrie. Pe Hannah o scoase cu greu din baie unde ii studia cu ingrijorare un co de pe nas. Urm un concert de plangeri i de formule de rmasbun: Louisa, imbrcat, dar in intarziere la serviciul de la Centrul Administrativ al Comisiei Canalului Panama, sare in Peugeot-ul ei, in timp ce Pendel i copiii iau Toyota i pornesc spre coal, la stanga, apoi la dreapta, iar la stanga la vale, pe panta abrupt spre oseaua principal, Hannah mancandu-i cornul i Mark luptandu-se s-i termine temele, in ciuda hopurilor, iar Pendel zicand: imi pare ru pentru graba de azi, copii, am o intalnire foarte devreme cu tipii care au banii, iar in sinea lui dorindu-i s nu fi fost atat de meschin fa de Delgado. Pe urm o trecere pe contrasens, mulumit acelui operativo matinal, care le permite celor ce fac naveta din suburbii s foloseasc ambele benzi de circulaie.

Urmeaz zigzaguri primejdioase printre vehiculele in plin vitez, ca s ajung din nou pe strduele mrginite de case in stil american la fel ca a lor, pan in satul din sticl i plastic cu Charlie Pops, McDonald's i Kentucky Fried Chicken i cu balciul unde i-a rupt Mark braul la ciocnirea cu o main inamic, la ultimul 4 Iulie. Cand au ajuns la spital, era plin de copii care se arseser cu petarde. Pendel caut iute prin buzunare o moned pentru tanrul negru care vinde trandafiri la stop, pe urm toi trei il salut cu mana pe btranul postat de ase luni in acelai col de strad, cu aceeai pancart in jurul gatului, oferindu-i spre vanzare balansoarul pentru dou sute cincizeci de dolari. Din nou strzi lturalnice. Il duce pe Mark primul, traversand infernul urat mirositor de la Manuel Espinoza Batista, prin faa Universitii Naionale i trgand cu ochiul la picioarele lungi ale studentelor in bluze albe i cu crile sub bra, o privire spre tortul de nunt care e cupola bisericii Del Carmen Bun dimineaa, Doamne traversand cu riscul vieii Via Espana i cotind cu un suspin de uurare pe Avenida Federico Boyd, apoi pe Via Israel, ca s ias in San Francisco, urmand fluxul de maini spre aeroportul Paitilla, bun dimineaa din nou, doamnelor i domnilor narco-traficani cu frumoasele voastre avioane particulare parcate printre gunoaie, imobile gata s se prbueasc, caini vagabonzi i gini, dar acum te rog, puin calm, atenie, respir adanc, valul de atentate antisemite din America Latin n-a trecut neobservat: tinerii cu fee impietrite de la intrarea liceului Albert

Einstein nu tiu de glum, aa c vezi cum te pori. Mark, ajuns i el o dat devreme, sare din main i Hannah ii strig: i-ai uitat sta, prostule! Ii arunc ghiozdanul. Mark se indeprteaz fr s-i permit vreo demonstraie de afeciune, nici mcar o fluturare din man, ca nu cumva colegii lui s-o interpreteze ca pe un semn de prere de ru. i din nou in zpceala circulaiei, urletele agasate ale sirenelor poliiei, scranetul i vaierul buldozerelor i al ciocanelor pneumatice, toat cacofonia, zgomotul i protestele absurde ale unui ora tropical din lumea a treia, nerbdtor s moar sufocat, inapoi la ceretori, la estropiai i la vanztorii de prosoape, de flori, de cni i de biscuii, care te asalteaz la fiecare stop Hannah, coboar geamul. Unde-ai pus cutia cu monede? azi e randul senatorului fr picioare, cu prul alb, care se propulseaz in crucior, dup el al frumoasei mame negrese, care-i ine copilaul vesel pe old, cincizeci de ceni mamei i un semn cu mana copilaului i uite c apare biatul in carje care plange, cu un picior indoit sub el ca o banan rscoapt, oare plange cat e ziua de lung sau doar la orele de varf? Hannah ii d i lui o moned. Apoi, pentru scurt timp, drum liber cat urc in vitez dealul spre Maria Immaculada, unde micuele cu faa cenuie se agit in jurul autobuzelor colare din curtea din faa colii Senor Pendel, buenos dias! i buenos dias, sor Piedad! Buenos dias, sor Imelda! i, Hannah, n-ai uitat de banii pentru cheta in cinstea

sfantului de azi, care-o fi el? A uitat, la fel de toant ca i frate-su, uite cinci dolari, drag, ai tot timpul i ii doresc o zi bun. Hannah, care e grsu, ii d tatlui ei un pupic umed pe obraz i pleac in cutarea Sarei, prietena la cataram din acea sptman, in timp ce un poliist obez i zambitor, cu un ceas de aur la man, arat de parc ar fi Mo Crciun. Nimeni nu are nimic de zis, gandete Pendel aproape mulumit, privind-o pe Hannah cum dispare in mulime. Nici copiii, nimeni. Nici chiar eu. Un biat evreu, care nu e un biat evreu, o feti catolic, nici ea o feti catolic, i toat lumea consider c aa e normal. Imi pare ru c-am fost grosolan cu Delgado cel fr de pereche, draga mea, dar azi nu e ziua in care fac fapte bune. Dup care, bucurandu-se de propria-i tovrie, Pendel se angajeaz din nou pe autostrad i pune o caset cu muzic de Mozart. Dar, ca de fiecare dat cand e singur, atenia lui crete. Se asigur mainal c portierele sunt incuiate i e atent ca nu cumva s intalneasc vreun rufctor specializat in circulaie, vreun copoi sau vreun alt personaj periculos. Numai c nu e cu adevrat ingrijorat. Timp de cateva luni dup invazia american, oameni inarmai au pstrat pacea in Panama. Dac azi cineva ar scoate revolverul in mijlocul unui ambuteiaj, imediat s-ar trezi inta focurilor din toate celelalte maini, in afar de cea a lui Pendel. Un soare arztor, ascuns pan atunci dup unul dintre mulii zgarie-nori in construcie, il lovete brusc in ochi, umbrele se indesesc, vacarmul oraului se

intensific. O coad de curcubeu strpunge obscuritatea cldirilor ce abia se in pe picioare de pe strzile inguste pe care trebuie s mearg. Chipurile de pe trotuar reflect originea lor african, indian, chinez i metis. Panama e mandr de varietatea fiinelor omeneti i a psrilor ei, lucru care ii bucur in fiecare zi inima lui Pendel, hibrid i el. Unii sunt descendeni din sclavi, alii ca i cum ar fi, cci strmoii lor au fost expediai aici cu zecile de mii, ca s munceasc, iar uneori s moar, pentru Canal. Drumul se lrgete. Reflux i lumin palid deasupra Pacificului. Insulele cenuii, de cealalt parte a golfului, par nite muni din China, vzui din deprtare, suspendai in ceaa crepuscular. Pendel ii dorete din tot sufletul s se duc acolo. Poate c din cauza Louisei, ale crei angoase, exprimate cu voce tare, il macin. Sau pentru c zrete deja, in faa lui, varful rou ca sangele al blocului in care se afl banca i care pare c se joac de-a cine-i mai inalt cu vecinii lui, la fel de hidoi ca i el. Vreo zece vapoare plutesc intr-un ir fantomatic deasupra liniei orizontului invizibil, arzand gazul cat ateapt s intre in Canal. Intr-un elan de empatie, Pendel simte plictiseala vieii la bord. Se vede transpirand pe puntea nemicat, lungit intr-o cabin urat mirositoare, printre trupuri strine i vapori de benzin. Pentru mine s-a terminat cu timpii mori, ii promite, cutremurandu-se. Gata. Pentru tot restul zilelor lui, Harry Pendel va profita din plin de fiecare or din fiecare zi, asta e sigur. Intrebai-l pe unchiul Benny, unde-o fi el.

Cand intr pe maiestuoasa Avenida Balboa, are sentimentul c i-a luat zborul. La dreapta se afl Ambasada Statelor Unite, mai mare decat palatul prezidenial, mai mare chiar decat banca. Dar, in clipa asta, nu e mai impresionant decat Louisa. Problema mea e c vd totul prea in mare, ii explic el ei in timp ce intr in curtea bncii. Dac n-ar fi fost aa, nu a fi nimerit in buclucul in care m aflu acum, nu m-a fi inchipuit niciodat proprietar de terenuri, nu a fi datorat o groaz de bani pe care nu-i am i nu l-a mai ciupi de fund pe Ernie Delgado sau pe oricine altcineva pe care tu il consideri statuia moralitii. Cu regret, inchide radioul, se intinde spre spatele mainii, scoate de pe un umera haina a ales-o pe cea albastru-inchis o imbrac i-i aranjeaz, in oglinda retrovizoare, cravata Denman & Goddard. Un biat in uniform pzete cu un aer sumbru intrarea din sticl. Are un pistol-mitralier cu pat rabatabil i salut pe oricine poart costum. Don Eduardo, ce mai faci, monsenor? strig Pendel in englez, fcand semn cu mana. Biatul se topete de incantare. Bun dimineaa, domnule Pendel, rspunde el cu singurele cuvinte englezeti pe care le tie. Pentru un croitor, Harry Pendel are un fizic neateptat de impozant. Poate c e contient de acest lucru, cci pete cu un aer de for reinut. E inalt i bine fcut, cu prul crunt tuns scurt. Are pieptul lat i umerii robuti i lsai ai unui boxer, dar mersul ii este demn i msurat. Mainile lui, la inceput uor indoite de-a lungul corpului, se unesc cumini la spate, ca i cum ar trece in

revist o gard de onoare sau ar sta, stoic, in faa unui pluton de execuie (an imaginaia lui, Pendel a trecut prin amandou situaiile). O singur cut la spatele hainei e tot ce ii permite. A botezat-o Legea lui Braithwaite. Dar pe faa lui, care arat cei patruzeci de ani pe care ii are, se pot citi cel mai bine entuziasmul i bucuria de a tri. Privirea ochilor lui de un albastru-deschis strlucete de o inocen insolent. Pe buzele lui, chiar i inchise, se citete un suras deschis i cald. Cand il surprinzi, parc te simi mai bine. In Panama, Oamenii Importani au ca secretare nite negrese superbe, in uniforme albastre, severe, de taxatoare de autobuz. Uile birourilor lor sunt din panouri blindate acoperite cu lemn de tec amazonian, cu clane din aram care se deschid doar la o comand din interior, pentru ca Oamenii Importani s nu fie rpii. Incperea in care lucra Ramon Rudd, la etajul aisprezece, era uria i modern, cu ferestre colorate din podea i pan in plafon, ferestre ce ddeau spre golf, i un birou de dimensiunile unui teren de tenis. Ramon Rudd sttea agat parc la un capt al lui, ca un oarece foarte mic prins de o plut enorm. Scund i dolofan, cu flci albstrii, cu prul negru lins i cu nite favorii negri-albstrui, avea ochi strlucitori i lacomi. Ca s exerseze, inea s vorbeasc pe nas, englezete. Pltise o groaz de bani ca s i se fac arborele genealogic i pretindea c se trage din aventurieri scoieni, euai in acele locuri in urma dezastrului navei Darien. Cu ase sptmani in urm, ii comandase un kilt in culorile familiei Rudd, ca s poat lua parte la o

serat dansant scoian la Clubul Union. Ramon Rudd ii datora lui Pendel zece mii de dolari pentru cinci costume. Pendel ii datora o sut cincizeci de mii de dolari lui Rudd, care aduga cu generozitate la aceast sum dobanzile nepltite, motiv pentru care datoria cretea vzand cu ochii. O bomboan cu ment? intreb Rudd, impingand spre el o tvi de aram cu nite dulciuri in ambalaj verde. Mulumesc, Ramon, spuse Pendel, dar nu se servi. Ramon lu una. De ce mai plteti ataia bani unui avocat? intreb Rudd, dup o scurt tcere, timp in care supse bomboana i fiecare se lamenta in sinea lui in legtur cu ultimele bilanuri contabile ale orezriei. Mi-a zis c o s-l mituiasc pe judector, explic Pendel cu umilina unui vinovat care se justific. Spunea c sunt prieteni. C e mai bine s nu m amestec. Atunci de ce-a amanat judectorul audierile, dac avocatul tu l-a mituit? se mir Rudd. De ce nu i-a dat ie apa, aa cum a promis? Fiindc nu mai era acelai judector, Ramon. Dup alegeri, a fost numit un nou judector i mita nu era transferabil de la cel vechi la cel nou. Judectorul cel nou las afacerea s treneze, ca s vad care parte vine cu oferta cea mai mare. Grefierul spune c nici judectorul sta nu e mai integru decat cel vechi, aa c, normal, tariful lui e mai ridicat. Scrupulele sunt scumpe in Panama, spune el. i lucrurile se inrutesc pe zi ce trece.

Ramon Rudd ii scoase ochelarii, sufl peste lentile, le lustrui cu o bucic de piele de cprioar pe care o scosese din buzunarul de sus al costumului Pendel & Braithwaite, dup care ii fix cei doi cercei aurii de urechile lui mici i lucioase. De ce nu mituieti pe cineva la Ministerul Agriculturii? intreb el cu un aer de rbdare superioar. Am incercat, Ramon, dar cei de acolo sunt suflete nobile. Zic c i-a mituit deja cealalt parte i c n-ar fi cinstit s-i schimbe poziia. Nu poate administratorul tu s aranjeze ceva? Ii plteti un salariu uria. De ce nu se ocup el? Sincer s fiu, Ramon, Angelo e uneori cam lasm s te las, spuse Pendel, cruia ii plcea, cateodat, s vorbeasc mai colorat. Fr s intru in amnunte, cred c ne-ar putea fi mai de folos dac nu se amestec deloc in treaba asta. M tem c o s fiu obligat s-i spun vreo dou. Haina lui Ramon Rudd tot il mai inea sub bra. Stteau fa in fa la fereastra cea mare; Ramon ii incruciase braele peste piept, apoi le lsase s cad de-a lungul corpului, ca pe urm s le impreuneze la spate, in timp ce Pendel trgea cu grij de custuri cu varfurile degetelor, ca un doctor care incearc s vad care e buba. E un fleac, Ramon, o nimica toat, se pronun el in cele din urm. N-am s descos manecile degeaba, nu i-ar face bine hainei. Dar dac mi-o lai data viitoare cand treci pe la noi, m ocup personal de ea. Se aezar din nou. Orezria produce ceva orez? intreb Rudd.

Puin, Ramon. Se zice c suntem la concuren cu piaa mondial, altfel spus cu orezul ieftin importat din rile unde e subvenionat de guvern. Am luat-o cam repede. M rog, amandoi ne-am cam pripit. Tu i Louisa? Pi, de fapt tu i cu mine, Ramon. Rudd se incrunt i se uit la ceas, cum fcea intotdeauna in cazul clienilor fr bani. Pcat c n-ai infiinat o societate separat pentru orezrie atunci cand inc mai puteai s-o faci, Harry. E absurd s ipotechezi un magazin care merge bine pentru o orezrie care nu mai are ap. Dar, Ramon, tu ai insistat s procedez aa, rspunse Pendel cruia ruinea ii sufoca deja indignarea. Spuneai c, dac nu fuzionm cele dou afaceri, nu-i poi asuma riscul pentru orezrie. A fost una dintre condiiile pentru imprumut. De acord, e vina mea, n-ar fi trebuit s te ascult. Dar te-am ascultat. Am impresia c, in ziua aia, ai reprezentat mai degrab banca decat pe Harry Pendel. Vorbir in continuare despre cai de curse. Ramon avea doi. Vorbir despre valorile imobiliare. Ramon avea o proprietate pe coasta Atlanticului. Ce-ar zice Harry s vin intr-un week-end, poate cumpr o parcel, chiar dac n-ar construi nimic un an sau doi? Banca lui Ramon i-ar putea oferi fondurile. Numai c Ramon nu-i spuse s-o aduc i pe Louisa cu copiii, dei fata lui Ramon era i ea elev la Maria Immaculada, iar cele dou fete erau prietene. Spre marea uurare a lui Pendel, nu se referise la cele dou sute de mii de dolari

pe care Louisa ii motenise la moartea tatlui ei i ii incredinase lui Pendel, ca s-i investeasc in ceva sigur. Ai incercat cumva s-i transferi contul la alt banc? intreb Ramon Rudd, dup ce toate subiectele ce trebuiau evitate fuseser ocolite cu grij. Nu cred c prea multe bnci m-ar accepta drept client in momentul sta, Ramon. De ce intrebi? Am primit un telefon de la o banc comercial. Voiau s tie totul despre tine. Dac eti solvabil, ce proiecte ai, cifra de afaceri. O mulime de lucruri pe care nu le spun nimnui. Bineineles. E absurd. Probabil c au greit clientul. Despre ce banc e vorba? Una britanic. De la Londra. De la Londra? Te-au sunat pe tine? In legtur cu mine? Cine? Ce banc? Credeam c-au dat toate faliment. Ramon Rudd se scuz c nu poate da mai multe amnunte. Bineineles, nu le spusese nimic. Nu-l interesau propunerile in contrapartida. Ce contrapartid, pentru numele lui Dumnezeu? exclam Pendel. Prea ins c Rudd uitase totul. Scrisori de recomandare, zise el vag. De prezentare. N-avea nici o importan. Harry ii era prieten. M-am gandit la un blazer, spuse Ramon Rudd, pe cand ii strangeau mainile. Bleumarin. Albastrul sta?

Mai inchis. La dou randuri. Cu nasturi de aram. Scoieni. i Pendel, intr-un nou elan de gratitudine, ii spuse despre noua colecie de nasturi minunai care-i sosiser de la firma Badge & Button din Londra. tia pot s-i fac nasturi cu blazonul familiei, Ramon. Ce-ai zice de un ciuline? Ar putea s-i fac i butoni de manet. Ramon rspunse c o s se mai gandeasc. Cum era vineri, cei doi ii urar un sfarit de sptman plcut. i, m rog, de ce nu? Nu era nimic altceva decat o zi ca toate celelalte, sub soarele tropical din Panama. Caiva nori, poate, la orizont pentru Pendel, dar nimic care s nu fi fost rezolvat in trecut O banc select din Londra ii telefonase lui Ramon, sau nu-i telefonase. Ramon era, in felul lui, un tip simpatic, un client preios cand pltea, i nu de puine ori buser un pahar impreun. Numai c i-ar fi trebuit un doctorat in percepii extrasenzoriale ca s ghiceti ce-i trecea prin capul acela hispanoscoian. Cand ajungea pe strdua lui, Harry se simea de fiecare dat ca i cum s-ar fi intors in port. In unele zile ii inchipuia c magazinul lui dispruse, fusese prdat de hoi, ras de pe faa pmantului de o bomb. Sau c nici nu existase vreodat, c era una dintre inchipuirile lui, o idee implantat in imaginaia lui de defunctul unchi Benny. Dar vizita de azi de la banc il tulburase, aa c incerc s zreasc magazinul de cum intr in zona de umbr de sub copacii inali. Eti o adevrat cas, ii spuse el acoperiului din igle spaniole de un roz-ruginiu,

care-i fcea cu ochiul printre frunze. Nu eti o prvlie, nici gand. Eti casa la care viseaz toat viaa lui un orfan. De-ar putea s te vad i unchiul Benny. Vezi florile care acoper veranda? il intreab Pendel pe unchiul Benny, fcandu-i un semn discret cu cotul. Te invit s peti inuntru, unde e bine i rcoare, i unde vei fi tratat ca un pa. Harry biete, mai bine de-atat nici c se poate, rspunde unchiul Benny, atingand marginea plriei negre din fetru cu ambele palme, gest obinuit la el cand punea ceva la cale. La un magazin ca sta ar trebui s pui o lir numai taxa de intrare. i firma pictat, unchiule Benny? Literele P&B inlnuite intr-un ecuson i-au dat magazinului renumele de care se bucur in tot oraul, printre membrii de la Club Union, ai Adunrii Naionale, i chiar la Palatul Batlanilor. Ai mai fost pe la P&B? Ia uit-te la btranul Cutric, cu costumul P&B. Aa se vorbete in zon, Benny! i-am mai zis-o, Harry biete, i i-o mai zic o dat. Ai stil. Ai ochiul campului. M intreb de la cine l-ai motenit. Cu curajul aproape recatigat i cu Ramon Rudd aproape uitat, Harry Pendel urc treptele ca s inceap o nou zi de munc.

CAPITOLUL DOI Telefonul lui Osnard de la zece i jumtate nu produse nici o tulburare. Era un client nou i, prin definiie, clienii noi ii erau pasai lui Senor Harry sau, dac el era ocupat, erau invitai s-i lase numrul de telefon, astfel ca Serior Harry s-i poat suna imediat. Pendel se afla in camera de croit, tind tipare din hrtie cafenie pentru o uniform naval, pe acordurile muzicii lui Mahler. Camera de croit era sanctuarul su; nimeni nu avea acces in ea. Cheia nu ieea din buzunarul vestei lui. Cateodat, intr-un gest simbolic, o introducea in broasc i inchidea ua pentru tot restul lumii, ca s le arate c doar el era stpanul. Iar uneori, inainte de-a o descuia, se instala in faa uii cu capul plecat i cu picioarele lipite intr-o atitudine de supuenie, pentru ca abia dup aceea s-i reia treaba. Nimeni nu-l vedea fcand acest lucru, in afar de spectatorul din el, martor al actelor lui cele mai teatrale. Ceva mai incolo, in alte sli cu tavanul la fel de inalt, sub corpuri de iluminat i ventilatoare electrice nounoue, lucrtorii lui rsfai, de toate rasele, coseau i clcau trncnind cu o libertate rar acordat clasei muncitoare din Panama. Dar nimeni nu muncea cu mai mult zel decat patronul lor, Pendel. Se oprea s prind din zbor un pasaj din Mahler, dup care foarfec mare tia cu indemanare stofa, urmand curba trasat cu cret galben ce marca un contur al spatelui i umerilor unui amiral columbian care nu avea alt dorin decat s-l

depeasc in rafinament pe predecesorul su, czut in dizgraie. Uniforma pe care o desenase Pendel pentru el era deosebit de frumoas. Pantalonul alb, incredinat deja specialitilor italieni, aflai la cateva ui mai incolo pe coridor, trebuia s-i imbrace perfect posteriorul, bun pentru statul in picioare, nu pentru ezut. Tunica pe care tocmai o croia Pendel era alb cu bleumarin, cu epolei, cu galoane i gitane aurite i cu un guler inalt la Nelson, ornamentat cu frunze de stejar inlnuite de ancore, o idee original a lui Pendel care-i plcuse secretarei particulare a amiralului, cand Pendel trimisese desenul prin fax. Pendel nu inelesese niciodat ce voise cu-adevrat s spun Benny prin ochiul campului, dar, privind desenul, tia c il avea. Continuand s croiasc, spinarea lui incepu s se indrepte prin mimetism, pan cand ajunse s fie amiralul Pendel coborand o scar maiestuoas, la balul de investire. Asemenea vise inofensive nu dunau cu nimic indemanrii lui de croitor. De altfel ii plcea s declare in numele defunctului su partener Braithwaite c croitorul ideal era un imitator innscut, a crui miestrie consta in aceea c se imagina in hainele clientului i i se substituia pan cand clientul venea s i le ridice. Tocmai in timpul unui asemenea plcut transfer de personalitate Pendel fu chemat la telefon de Osnard. Mai intai, la telefon o auzi pe Marta. Marta, recepionera, telefonista, contabila i cea care fcea sandviurile, era o femeie micu, pe jumtate negres, auster, loial, cu

un chip asimetric, plin de cicatrice de pe urma unei operaii plastice nereuite. Bun dimineaa, spuse ea cu o voce frumoas in spaniol. Nici "Harry", nici "Senor Pendel", niciodat nu i se adresa aa. Doar bun dimineaa, cu o voce de inger, cci vocea i ochii erau singurele rmase intacte. Bun dimineaa, Marta. Un client nou la telefon. De care parte a podului? Era gluma lor obinuit. De partea ta. Osnard. Cum? Senor Osnard. E englez. Face glume. Ce fel de glume? Ai s vezi. Lsand deoparte forfecele, Pendel ddu mai incet muzica, astfel c Mahler abia se mai auzea, i trase spre el carnetul cu programri i un creion. Cand era vorba de masa lui de lucru, avea reputaia unui maniac: materialul aici, tiparele acolo, facturile i registrul cu comenzi dincolo, fiecare lucru la locul lui. Ca s croiasc, se imbrcase ca de obicei in haina neagr cu spatele din mtase, cu un li in fa, model nscocit i cusut chiar de el. Ii plcea aerul de servitor model pe care i-l ddea. Cum se scrie, domnule? il intreb el amabil pe Osnard, cand acesta ii repet numele. La telefon, vocea lui Pendel se color cu un suras. Strinii aveau sentimentul c stteau de vorb cu o

persoan pe placul lor. Se prea ins c Osnard avea acelai dar contagios, aa c urm o conversaie lung, vesela i destins, tipic englezeasc. O-S-N la inceput i A-R-D la sfarit, spuse Osnard, iar ceva din felul in care o spusese i se pru teribil de spiritual lui Pendel, cci ii not numele aa cum i-l dictase Pendel, dou grupuri de cate trei litere mari, cu un & intre ele. Apropo, dumneavoastr suntei Pendel sau Braithwaite? intreb Osnard. La care Pendel, cum i se intampla adeseori cand era pus in faa acestei intrebri, rspunse cu o limbuie potrivit ambelor personaliti. Ei bine, domnule, eu sunt amandoi intr-unui, ca s zic aa. Asociatul meu Braithwaite, din nefericire, a murit de mult. Pot totui s v asigur c principiile lui nu au murit i sunt respectate de firma noastr i astzi, spre marea bucurie a tuturor celor care l-au cunoscut. Cand Pendel ddea frau liber identitii sale profesionale, spusele lui erau insufleite de ardoarea celui ce revenea la viaa normal dup un lung exil. Construia fraze alungite, cu o coda la sfarit, ca un pasaj dintr-un concert clasic, cand publicul ateapt in zadar ca s se termine. Imi pare ru, rspunse Osnard, dup o scurt pauz, coborandu-i respectuos glasul. Din ce cauz a murit? Ciudat cat lume pune intrebarea asta, ii spuse Pendel. Dar e de-neles, dac ne gandim c, mai

devreme sau mai tarziu, pe toi ne ateapt acelai lucru. Ziceau c a fost vorba de un atac de cord, domnule Osnard, rspunse pe tonul acela sigur folosit de cei sntoi. Dar eu, sincer s fiu, a spune c de inim rea, din cauza inchiderii tragice a prvliei noastre de pe Savile Row, ca urmare a impozitelor prohibitive. Pot s-mi permit s v intreb dac suntei rezident in Panama, domnule Osnard, sau doar in trecere? Am sosit de cateva zile i cred c o s rman ceva timp. In cazul sta, bine ai venit in Panama, domnule. Imi putei da un numr de telefon unde s v gsesc dac se intrerupe conversaia, lucru de altfel frecvent aici? Ca la toi englezii, modul de a vorbi al celor doi arta din ce mediu social proveneau. Pentru unul ca Osnard, originea lui Pendel era la fel de evident ca i dorina lui profund de a scpa de ea. In ciuda suavitii, vocea lui nu pierduse coloritul de pe Leman Street, din cartierul de est al Londrei. Cand avea grij de vocale, cadena i hiaturile il trdau. i chiar dac totul era cum se cuvenea, ar fi putut s aib ceva mai mult grij de vocabular. Pentru Pendel, pe de alt parte, Osnard avea vocea trgnata a privilegiailor grosolani, care nu onorau facturile unchiului Benny. Dar, pe msur ce discutau, Pendel avu impresia c intre ei se instala o complicitate agreabil, ca intre doi exilai, cand fiecare ii lsa deoparte prejudecile in favoarea unei legturi comune.

Stau la El Panama pan cand mi-e gata apartamentul, explic Osnard. Care ar fi trebuit s fie gata acum o lun. Mereu aceeai poveste, domnule Osnard. Constructorii sunt la fel pretutindeni, am spus-o i o repet. La Timbuctoo sau la New York, totuna. Nu exist meserie mai ineficace decat aceea de constructor. Pe la cinci dup-amiaz e ceva mai linite la dumneavoastr? Nu se calc lumea in picioare la ora aia? La noi, ora cinci e cea mai bun, domnule Osnard. Clienii din pauza de pranz s-au intors la lucru i cei pe care ii numesc "dinainte de cin" n-au ieit inc in lume, s petreac. Ei bine, v-am minit, se corect el cu un ras ruinat. E vineri, aa c cei "dinainte de cin" se duc direct acas, la nevestele lor. La ora cinci voi fi cu totul la dispoziia dumneavoastr. Chiar dumneavoastr? In carne i oase? O groaz de croitori la mod angajeaz lachei care s le fac treaba. Eu fac parte din coala veche, domnule Osnard. Fiecare client este, pentru mine, o nou provocare. Ii iau msurile, croiesc, ajustez, puin imi pas de cate probe e nevoie ca s obin cel mai bun rezultat. Nici o parte dintrun costum nu pleac de aici pan cand produsul nu e gata i supraveghez personal fiecare etap. Foarte bine. i preul? intreb Osnard, pe un ton jucu, nu jignitor. Surasul satisfcut al lui Pendel se li. Dac ar fi vorbit in spaniol, care devenise cea de-a doua natur a

lui i totodat limba favorit, n-ar fi intampinat nici o dificultate s rspund la aceast intrebare. In Panama, nimeni nu se jena s vorbeasc despre bani dac nu era in criz. Dar reacia claselor engleze avute era cu totul imprevizibil cand venea vorba de bani, cei mai bogai fiind adeseori i cei mai zgarcii. Eu ofer ce e mai bun, domnule Osnard. Cum spun mereu, un Rolls-Royce nu-l iei pe gratis, nici un Pendel & Braithwaite. Cat adic? M rog, domnule, dou mii cinci sute de dolari pentru un costum clasic e suma obinuit, dar poate fi mai mult, in funcie de material i de modelul ales. O hain sau un blazer, o mie cinci sute, o vest, ase sute. i cum, de preferin, folosim materiale mai uoare i, ca atare, sftuim s se fac o pereche de pantaloni asortai de schimb, pentru a doua pereche avem un pre special de opt sute de dolari. Ce aud eu acum e o tcere ocat, domnule Osnard? Credeam c tariful actual era de maximum dou mii costumul. Aa i era, domnule, pan acum trei ani. Din pcate, dup ce dolarul a czut, intrucat la Pendel & Braithwaite suntem silii s cumprm in continuare cele mai bune materiale, i cred c nu e nevoie s v spun c nici nu folosim altceva, indiferent de pre, multe dintre ele provenind din Europa i toate... Fu gata s foloseasc o expresie sofisticat, cum ar fi "indexate dup moneda forte", dar se rzgandi.

Oricum, domnule, mi s-a spus c in zilele noastre un costum de gata de lux s-l lum ca exemplu pe Ralph Lauren ajunge la dou mii, uneori chiar i peste. Pot s v semnalez c noi asigurm servicii i dup vanzare? Nu cred c v putei intoarce la un croitor oarecare ca s-i spunei c parc v strange costumul la umeri, ce zicei? In orice caz, retuul nu e gratis. Cam la ce v gandii s comandai? Eu? Nimic special. Dou costume de ora, la inceput, i pe urm, dac-mi plac, setul complet. Setul complet, repet Pendel in extaz, npdit de amintirea unchiului Benny. Cred c sunt douzeci de ani de cand n-am mai auzit expresia asta, domnule Osnard. Doamne. Setul complet. Dumnezeule mare. i de data asta un alt croitor i-ar fi stpanit entuziasmul i s-ar fi intors la uniforma lui de amiral. Poate c i Pendel ar fi fcut-o in alt zi. Intalnirea fusese fixat, suma acceptat, preliminariile obinuite avuseser loc. Dar Pendel se simea bine. Vizita la banc ii lsase un sentiment de singurtate. Avea puini clieni englezi, i chiar mai puini prieteni englezi. Louisa, ascultand de fantoma tatlui ei mort, nui prea incuraja. P&B sunt in continuare cei mai buni din ora, nu-i aa? intreb Osnard. Croitorii celor mai mari barosani din Panama, corect? Pendel zambi la cuvantul "barosani". Ne place s-o credem, domnule. Fr s ne dm aere, suntem mandri de creaiile noastre. i pot s v asigur c, in ultimii zece ani, n-am prea dormit pe roze.

Sincer s v spun, in Panama oamenii nu prea au gust. Sau nu aveau, pan am aprut noi. Inainte de a le putea vinde ceva, a trebuit s-i educm. Ataia bani pentru un costum? Ne credeau nebuni, dac nu i mai ru. Pe urm, incetul cu incetul, afacerea a demarat i de atunci nu se mai oprete, sunt fericit s-o spun. Pan la urm au priceput c nu ne mulumim s le facem un costum i s le cerem banii pe el. Noi asigurm intreinerea, retuurile, suntem mereu la dispoziia lor, suntem prieteni i suporteri, fiine umane. Nu cumva lucrai in pres, domnule? Am fost plcut impresionai s citim recent un articol in Miami Herald, ediia local. Nu tiu dac v-a czut sub ochi. Nu, cred c mi-a scpat. Atunci permitei-mi s v spun, domnule Osnard, i acum vorbesc serios: noi imbrcm preedini, avocai, bancheri, episcopi, deputai, generali, amirali. Imbrcm pe oricine apreciaz un costum pe msur i poate plti pentru el, indiferent de ras, religie sau reputaie. Ce prere avei? Promitor. Foarte promitor. Rmane pentru ora cinci. S fie intr-un ceas bun. Osnard, v-ai notat? Ora cinci, domnule Osnard. Abia atept. i eu. Inc un client ca lumea, Marta, ii spuse Pendel cand fata intr cu cateva facturi in man. Numai c niciodat nu reuea s-i spun Martei ceva care s sune firesc. Cum nici modul in care-l asculta ea nu era firesc: cu faa mutilat intoars intr-o parte, cu

ochii intunecai i inelepi privind aiurea i cu o cascad de pr negru ascunzand ce era mai ru. Cam asta fusese tot. Dup aceea, Pendel avea s-i spun c fusese un imbecil infatuat, dar deocamdat era fericit i flatat. Osnard sta era, evident, un tip a-ntaia, lucru pe care Pendel il aprecia ca i unchiul Benny, pe vremuri, iar britanicii, indiferent de ce spuneau Louisa i defunctul ei tata despre ei, erau mult mai buni decat alii. Poate c, dup toi aceti ani in care intorsese spatele fostei lui ri, ii va schimba prerea. Nu ddu nici o importan reticenei lui Osnard cand venise vorba despre ocupaia lui. O groaz dintre clienii lui erau la fel de reticeni, iar alii, care nu erau, ar fi fcut bine s fie. Era amuzat, dar el nu era ghicitor. Dup ce inchise telefonul, se intoarse la uniforma de amiral pan incepu vanzoleala obinuit de vineri la pranz, pe care, inainte ca Osnard s intre in scen i s mture ultimele resturi de inocen din Pendel, o numise "clipele fericite". i cine altul putea deschide parada in ziua aceea, dac nu unicul, neasemuitul Rafi Domingo, cel mai cunoscut play-boy din Panama, una dintre intele favorite ale antipatiei Louisei. Senor Domingo! exclam Pendel, cu braele deschise. Ce bucurie s v vd! Dac-mi permitei, e o ruine c artai mereu atat de tanr! Rafi, pot s-i amintesc ceva? adug el pe un ton mai sczut. Conform definiiei regretatului domn Braithwaite, maneta nu trebuie s depeasc cu mai mult de o falang, spuse el apucandu-l respectuos de maneca blazerului.

Trecur apoi la proba noului smoching al lui Rafi, care nu avea nevoie de prob, dar i-o fcu pentru ca s se fleasc in faa celorlali clieni de vineri, care incepuser s se adune in magazin, cu telefoanele lor celulare, cu fumul de igar, cu povestirile lor decoltate i cu relatarea unor tranzacii glorioase i a unor cuceriri sexuale. Urmtorul client fu Aristide, poreclit braguetazo, pentru c se cstorise din interes, motiv pentru care prietenii il considerau un martir al speciei brbteti. Veni apoi la rand Ricardo-spune-mi-Ricki, care in timpul unei scurte, dar profitabile treceri prin Ministerul Lucrrilor Publice ii acordase dreptul de a construi toate drumurile din Panama de atunci i pan la sfaritul lumii. Ricki era insoit de Teddy, zis Ursul, editorialistul cel mai puin iubit din Panama i, fr indoial,i cel mai hidos, aducand cu el aerul de rceal care il caracteriza, dar Pendel nu fu afectat deloc. Teddy, scrib legendar i depozitar al reputaiilor. Oprii-v o clip, domnule. Permitei sufletelor noastre s se odihneasc un pic. Imediat dup ei sosi Philip, fost ministru al Sntii candva sub Noriega, sau s fi fost al invmantului? Marta, un pahar pentru excelena sa! i, te rog, un costum de diminea pentru excelena sa, o ultim prob i cred c v va veni ca turnat. Felicitri, Philip, continu el cu un glas sczut. Am auzit c e dat naibii, foarte frumoas i c te ador, murmur el, aluzie plcut la ultima chiquilla a lui Philip. Aceti oameni de treab i alii ca ei intr i ies veseli din magazinul lui Pendel in aceast ultim Vinere Mare

din istoria umanitii. Iar Pendel, agitandu-se agil printre ei, razand, vanzand, citind cuvintele inelepte ale dragului Arthur Braithwaite, ii insuete incantarea lor i le d onorurile cuvenite.

CAPITOLUL TREI Dup aceea, Pendel consider c fusese cat se poate de potrivit ca sosirea lui Osnard la P&B s fie insoit de un tunet i de ceea ce unchiul Benny ar fi numit tot tacamul. Fusese o dup-amiaz splendid i insorit, tipic pentru anotimpul umed in Panama, iar dou fete drgue priveau in vitrinele magazinului de cadouri Sally's de peste drum. Cat despre bougainvilea din grdina vecinilor, era atat de frumoas, c-i venea s-o mnanci. Apoi, la cinci fr trei minute Pendel nu se indoise nici o clip c Osnard va fi punctual iat c apru un Ford cafeniu break hatchback, cu un autocolant Avis pe luneta din spate, care parc pe locul rezervat clienilor. La volan, o mutr agreabil cu o claie de pr negru, aezat ca un dovleac de Halloween in spatele parbrizului. Pendel habar n-avea de ce se gandise tocmai la Halloween. Probabil din cauza ochilor rotunzi i negri, ii spuse el mai tarziu. In clipa aceea intregul Panama se cufund in intuneric. i toate astea din cauza unui nor bine delimitat, nu mai mare decat mana Hannei, care se postase in faa soarelui. In clipa urmtoare, picturi uriae de ploaie incepur s cad i s salte pe scrile de la intrare, iar tunetul i fulgerul puser in funciune alarmele tuturor mainilor parcate pe strad, capacele de la gurile de canal srir ca urmare a prea plinului i pornir la vale, aidoma unor discuri duse de curentul cafeniu, frunzele de palmier i pubelele se alturar acestui flux insalabru i negrii cu pelerine se ivir ca de

obicei nu se tie de unde ori de cate ori era o avers, agitand umbrele de golf la ferestrele mainilor i oferindu-se s imping, pentru un dolar, maina pe un teren mai ridicat, ca s nu se inece delcoul. Unul dintre ei il i luase in primire pe domnul Dovleac, in maina lui aflat la cincisprezece metri de peron, ateptand ca potopul s ia sfirit. Numai c potopul nu se grbete, din cauza vantului prea slab. Domnul Dovleac cedeaz, bag mana in hain poart hain, lucru neobinuit in Panama, dac nu eti cineva sau bodyguard ii scoate portofelul, extrage din el o bancnot i reintroduce portofelul in buzunarul din stang dinuntrul hainei, coboar fereastra destul de mult pentru ca negrul s vare umbrela in main i Dovleacul s fac niscai glume i s-i dea zece dolari fr s se ude leoarc. Manevra a reuit. De notat: Dovleacul vorbete spaniola, chiar dac de-abia a venit. i Pendel zambete. Zambete, de fapt, in ateptare, mai mult decat de obicei. E mai tanr decat credeam, strig el spre spinarea frumos arcuit a Martei, aflat cu spatele la el in cabina cu geamuri de sticl, ocupat s-i verifice biletele de loterie niciodat catigtoare. Tonul lui Pendel e unul de aprobare. Ca i cum ar fi vzut deja in faa ochilor anii lungi in care-i va coase costume lui Osnard i se va bucura de prietenia lui, in loc s-l identifice imediat ca fiind un client venit direct din iad. Cum Marta se mulumise s-i ridice inelegtoare capul cu pr brun, fr s-i rspund, Pendel adopt

poziia special in care voia s-l gseasc fiecare client nou. Cci aa cum viaa il invase s se bazeze pe prima impresie, punea i el mare pre pe prima impresie pe care le-o fcea celorlali. Nimeni, de pild, nu se ateapt s gseasc un croitor ezand. Pendel ins hotrase, cu mult timp in urm, c P&B trebuia s fie o oaz de linite in mijlocul unei lumi agitate. De aceea ii fcea un punct de onoare din a fi gsit instalat in vechiul lui fotoliu de portar, cel mai adesea cu un numr al ziarului Times vechi de dou zile intins pe genunchi. Nu-i displcea nici dac, aa cum se intampla azi, o tav cu ceai odihnea pe masa din faa lui, aezat pe un teanc de exemplare vechi din Illustrated London News i Country Life, cu un ceainic adevrat din argint i nite sandviuri proaspete cu castravei, subiri ca hartia, fcute la perfecie de Marta in buctria unde, la insistenele ei, se inchidea in primele stagii delicate ale sosirii unui client nou, ca nu cumva apariia unei metise desfigurate s duneze siguranei virile a panamezului alb, mandru de aspectul lui. Ii i plcea sa-i citeasc acolo crile, cci ii reluase, in fine, studiile de psihologie, istorie social i inc ceva ce uita mereu. Ar fi preferat s-o vad fcand dreptul, dar Marta refuzase net, sub pretext c avocaii erau nite mincinoi. N-ar fi cazul, spunea ea in spaniola ei ingrijit i acid, ca fiica unui dulgher negru s se injoseasc pentru bani. Exist mai multe moduri in care un tanr corpolent, inarmat cu o umbrel albastru cu alb de parior, poate s

coboare dintr-o main mic pe o ploaie torenial. Osnard dac el era alese unul ingenios, dar care se dovedi neinspirat. Strategia lui consta in a incepe s deschid umbrela in main, dup care s ias, inestetic, cu fundul inainte, trgand umbrela dup el i deschi-zand-o dintr-o singur micare triumftoare. Dar fie Osnard, fie umbrela se inepeni in portier, astfel c, pentru un timp, tot ce putu Pendel s vad fu un fund mare, britanic, imbrcat intr-un pantalon din gabardin maro, prea larg intre picioare i cu o hain asortat, cu liuri in pri, mitraliat de ploaie. Material uor de var, trei sute de grame, tergal amestecat, mult prea cald pentru Panama, remarc Pendel. Nu-i de mirare c vrea cat mai repede dou costume noi. Tur de talie, pe puin nouzeci i ase. Umbrela se deschise. Unele nu se deschideau. Asta se inl ca un drapel care anuna capitularea imediat, ca s coboare imediat asupra capului i umerilor lui Osnard. Apoi dispru, cum se intampla cu fiecare client, intre locul de parcare i ua de la intrare. Urc scrile, ii zise Pendel mulumit, auzindu-i zgomotul pailor, in ciuda potopului. Iat-l, e pe peron, ii vd umbra. Intr, ntrule, nu e incuiat. Dar Pendel nu se scul din fotoliu. Se invase s n-o fac. Altfel ar fi deschis i inchis ui cat era ziua de lung. Petice de gabardin maro ud apreau, ca intr-un caleidoscop, printre literele ce se vedeau in haloul transparent al geamului mat: PENDEL & BRAITHWAITE, Panama i Savile Row din 1932. O pauz, dup care mai intai umbrela, apoi intreaga siluet masiv ptrunse cu spatele.

Domnul Osnard, bnuiesc, spuse Pendel din adancul fotoliului su. Intrai. Sunt Harry Pendel. Imi pare ru c plou. Vrei o ceac de ceai sau ceva mai tare? Primul lui gand fu: un om care iubete viaa. Ochi cprui i vioi, ca de vulpe. Micri lenee, membre zdravene, tipul atletului comod. Trebuie s prevd o groaz de material in plus, pentru cand s-o ingra. Ii aminti apoi o glum de music-hall, pe care unchiul Benny nu inceta s-o spun, spre groaza prefcut a mtuii Ruth: Maini mari, doamnelor, picioare mari, tii prea bine ce inseamn asta mnui mari i osete mari. Brbaii care intrau la P&B aveau de ales. Puteau s ia loc, lucru pe care il fceau comozii, s accepte un bol cu sup pregtit de Marta sau un pahar cu butur, s fac un schimb de barfe i s lase farmecul locului s acioneze asupra lor inainte de a urca la etaj pentru prob, ocazie cu care treceau, ca din intamplare, prin faa unui stand atrgtor, cu cataloage de tipare aezate pe o consol din lemn de mr. Sau puteau s se repead ca vantul spre camera de prob, cum procedau cei stresai, de cele mai multe ori clieni noi, ltrind ordine ctre oferii de dincolo de paravanul de lemn, dand telefoane pe celular amantelor sau agenilor de burs i, in general, strduindu-se s impresioneze prin importan. Pan cand, cu timpul, cei stresai se transformau in comozi i erau inlocuii, la randul lor, de ali clieni agitai. Pendel atept s vad in ce categorie se va inscrie Osnard. Rspuns: in nici una dintre ele.

Nici nu trda vreunul dintre simptomele cunoscute ale celui ce tocmai se pregtete s cheltuiasc cinci mii de dolari pe inuta sa. Nu era nervos, nu era ros de nesiguran sau ovial, nu se arta nici fanfaron, nici vorbre, nici prea familiar. Nici nu avea un aer vinovat, dar sentimentul culpabilitii era rar in Panama. Chiar dac, la venire, aduci cu tine un pic, culpabilitatea dispare iute. Era ciudat de calm. Ce credei c fcu? Se sprijini de umbrela din care curgea ap, cu un picior in fa i cu cellalt bine infipt pe tergtor, motiv pentru care soneria continu s rsune pe culoarul din spate. Numai c Osnard nu pru s-o aud. Sau o auzea, dar nu era capabil s resimt vreun fel de jen. Pentru c, in timp ce suna in continuare, imbria prvlia cu privirea cu o expresie radioas pe chip, zambind ca i cum tocmai regsise un prieten pe care nu-l mai vzuse de mult. Scara spiralat din lemn de mahon ce ducea la prvlia de lux a domnilor: Dumnezeule milostiv, draga, btrana scar... Fularele, halatele de cas, papucii cu monogram: da, da, imi amintesc foarte bine de voi... Scriele de bibliotec, transformate cu indemanare in suporturi pentru cravate: cine s-ar fi gandit la una ca asta? Ventilatoarele din lemn rotindu-se lene pe plafonul mucegit, rulourile de stofe, tejgheaua cu foarfec de la inceputul secolului, rigla din aram fixat de o parte a ei: prieteni vechi, fiecare dintre ele un amic de demult... In fine, fotoliul din piele uzat, conform legendei locale, chiar fotoliul lui Braithwaite. i Pendel

aezat in el, zambindu-i cu o autoritate binevoitoare noului su client. Osnard ii intoarse privirea o privire cercettoare, neinhibat, pornind de la chipul lui Pendel i coborand de-a lungul hainei inchise in fa, pan la pantalonii bleumarin, la osetele de mtase i la pantofii negri de ora, de la Ducker, Oxford, msurile treizeci i nou pan la patruzeci i trei de vanzare la primul etaj. Privirea urc apoi din nou, fr s se grbeasc, pentru un al doilea examen al feei, inainte de a explora colurile prvliei. Iar soneria continu s sune, din cauza piciorului solid al lui Osnard plantat pe tergtorul din cocos. Minunat, decret el. Absolut superb. Nu cumva s schimbi ceva. Luai loc, domnule, il indemn Pendel. Simii-v ca acas, domnule Osnard. De altfel, sperm c toi clienii notri se simt aici ca la ei acas. Vin mai des s schimbe o vorb decat pentru un costum. Lang dumneavoastr e un suport pentru umbrele. Lsai-o acolo. Dar, fr s aib de gand s-o lase undeva, Osnard o indrept ca pe o baghet magic spre o fotografie inrmat ce atarna in plin centru, pe peretele din spate, reprezentand un domn cu o figur socratica, cu ochelari, in redingot neagr, privind incruntat la lumea de azi. la e el, nu-i aa? Care el? Unde? Acolo. Marele maestru. Arthur Braithwaite. Chiar aa, domnule. Avei un ochi format, dac-mi permitei. Marele maestru, cum bine l-ai descris.

Fotografia e fcut cand era in floarea varstei, la cererea angajailor si plini de admiraie, care i-au oferit-o cu ocazia implinirii varstei de aizeci de ani. Osnard se apropie dintr-o sritur, ca s se uite mai de aproape, iar soneria se opri in sfarit. Arthur G., citi el cu voce tare de pe plcua de bronz montat sub ram. 1908 1981. Fondator. Fir-ar s fie. Zu c nu l-a fi recunoscut. i G. ce vrea s zic? George, rspunse Pendel, intrebandu-se de ce ar fi trebuit Osnard s-l recunoasc, dar fr s-i formuleze intrebarea. De unde e? Din Pinner, spuse Pendel. M-am referit la fotografie. Ai adus-o cu dumneata? Unde se gsea? Pendel ii permise s zambeasc trist i s ofteze. E un dar de la draga lui vduv, domnule Osnard, fcut cu puin inainte de a-l urma. Un gest frumos, pe care nu i-l putea permite, dac inem seama de costul transportului din Anglia, dar a vrut cu tot dinadinsul. Acolo i-ar plcea s fie, aa mi-a spus, i nimeni n-a putut s-o fac s se razgandeasc. Nu c am fi vrut, o dat ce inea atat de mult. Pe cine l-ar fi lsat inima? Cum o chema? Doris. Copii? M scuzai? Doamna Braithwaite. Avea copii? Motenitori. Urmai.

Nu, din pcate. N-a vrut Dumnezeu. Oricum, am impresia c ar fi trebuit s fie Braithwaite & Pendel, nu crezi? Btranul Braithwaite era totui asociatul principal. Ar fi trebuit s fie primul, chiar dac a murit. Pendel scutura deja din cap. Nu, domnule. Nu e aa. A fost dorina lui Arthur Braithwaite, exprimat chiar de el. Harry, fiule, tinereea trece inaintea btraneii. De acum inainte suntem P&B. In felul sta n-o s ne mai confunde nimeni cu o anumit companie petrolier. i, m rog, cine sunt capetele alea incoronate pe care le-ai imbrcat? Am vzut c afar scrie "Croitori ai Curii Regale". Muream de nerbdare s intreb. Zambetul lui Pendel se rci un pic. Ei bine, domnule, aa scrie i m tem c nu mi-e ingduit s intru in amnunte, fr s cad in pcatul de lezmaiestate. Unii domni foarte apropiai de un anume tron au considerat c e cazul s ne onoreze, in trecut i pan in ziua de azi. Din pcate, nu avem voie s spunem mai mult. De ce nu? In parte din cauza codului etic al breslei croitorilor, care garanteaz anonimatul pentru fiecare client, nobil sau nu. i m tem c, in zilele noastre, i din motive de securitate. Tronul Angliei? Imi cerei prea mult, domnule Osnard. Atunci de ce ai mai atarnat afar blazonul prinului de Wales? O clip am crezut c-i o crcium.

Mulumesc, domnule Osnard. Ai observat ceea ce puini observ aici, in Panama, dar mai departe buzele mele sunt cusute. Luai loc, domnule. Sandviurile Martei sunt cu castravei, dac v intereseaz. Nu tiu dac faima lor a ajuns deja pan la dumneavoastr. i permitei-mi s v recomand un foarte bun vin alb chilian, pe care il import unul dintre clienii mei, care are amabilitatea s-mi trimit, din cand in cand, cate o ldi. Ce v tenteaz? Cci din clipa aceea, pentru Pendel devenise important ca Osnard s fie tentat. Osnard nu luase loc, dar accept un sandvi. Mai exact, lu de pe platou trei, unul ca s-l manance i dou pe care le inu pe pernua dolofan a palmei mainii drepte, in timp ce sttea umr la umr cu Pendel, in faa mesei din lemn de mr. Nu, astea nu sunt pentru noi, afirm Pendel, eliminand cu un gest eantioanele de tweed fin, cum fcea de obicei. Nici astea nu sunt ce ne trebuie pentru ce numesc eu o siluet de brbat in toat firea. Sunt perfecte pentru adolescenii imberbi sau pentru lungani, dar nu i pentru cineva ca dumneavoastr sau ca mine, ca s spun aa. Aici, in schimb, spuse el intorcand o nou pagin, ne apropiem. Alpaca de prima calitate. Chiar aa, domnule, spuse Pendel, nespus de mirat Provine din sudul Peru-ului, din Munii Cordilieri, i e apreciat pentru cat e de moale la pipit i pentru varietatea de nuane naturale, ca s citez din Wool Record. Zu, domnule Osnard, am impresia c ascundei ceva.

Era o remarc justificat de faptul c un client oarecare nu tia de obicei absolut nimic despre materiale. Era materialul preferat al tatlui meu. Singurul care-i plcea. Alpaca sau nimic. Era, domnule? Imi pare ru. E mort. E-acolo sus, cu Braithwaite. Cu tot respectul pe care vi-l datorez, domnule Osnard, pot s v spun c stimatul dumneavoastr tat tia ce vorbete! exclam Pendel, lansandu-se intr-unui dintre subiectele lui favorite. Cred c sunt in msur s v informez c alpacaua este, a fost i va rmane pentru totdeauna cel mai bun material de var din lume. Toate amestecurile alea de mohair i lan pieptnat, s fie la ei acolo. Alpacaua se vopsete ca lana, de aici vine varietatea de culori, bogia ei. Alpacaua e pur, e supl, respir. Chiar i pielea cea mai sensibil o suport. Atinse cu un deget braul lui Osnard. Inainte de penuria actual, croitorii de pe Savile Row, ruine s le fie, la ce credei c-o foloseau, domnule Osnard? Nu pot s ghicesc. La dubluri, declar Pendel dezgustat. Dubluri oarecare. Vandalism, asta era i mai mult nu. Btranul Braithwaite ar fi vzut rou in faa ochilor. Chiar aa a fost, i nu mi-e jen s-l citez: "Harry", mi-a spus i-au trebuit nou ani ca s-mi spun Harry

"Harry, ce fac ei cu alpacaua nu i-a face nici unui caine". Sunt chiar cuvintele lui i parc le aud i azi. i eu. Ce-ai spus? Dac Pendel era numai urechi, in acest timp Osnard rmanea imperturbabil. Prea c nu-i cldea seama de impactul produs de cuvintele lui i studia eantioanele. M tem c n-am ineles ce-ai spus, domnule Osnard. Btranul Braithwaite il imbrca pe tata. Cu mult timp in urm, pe cand eram puti. Pendel pru prea emoionat ca s poat vorbi. Incremeni i ii ridic umerii, ca un soldat btran in faa Monumentului Eroilor din Londra. Cand ii reveni, rosti cu rsuflarea tiat: Zu, domnule, scuzai-m. Asta zic i eu surpriz. Trebuie s recunosc c e pentru prima oar cand mi se intampl, continu el, dup ce ii reveni un pic. Din tat in fiu. Dou generaii, aici, la P&B. Nu s-a mai intamplat de cand suntem in Panama. Nu inc. Nu de cand am prsit Savile Row. Mi-am inchipuit eu c-o s te surprind. Pre de o clip, Pendel ar fi putut s jure c ochii castanii de vulpe ii pierduser sclipirea, deveniser duri, rotunzi, se intunecaser i se ingustaser pan cand pupila se redusese la un simplu ciob de lumin. Iar mai tarziu, in imaginaia lui, lumina aceea nu era aurie, ci roie. Privirea ii recpt iute sclipirea dinainte. Ceva nu e in ordine? intreb Osnard.

M minunam i eu, domnule Osnard. "Stare de graie", cred c aa i se spune in zilele noastre. Da, cred c am traversat o stare de graie. Cum mai trece timpul, nu-i aa? Chiar aa, domnule. El e cel ce toarce, macin i strivete totul in calea lui, cum se spune, aprob Pendel i se intoarse la catalogul cu eantioane, ca s-i gseasc alinarea in munc. Dar trebui s atepte pan cand Osnard manc mai intai, dintr-o inghiitur, inc un sandvi cu castravei, dup care scutur firimiturile de pe maini lovindu-le de mai multe ori una de alta, pan ce se declar satisfcut. Procedura pentru primirea unui client nou funciona fr gre la P&B: alegerea stofei din catalog, admirarea ei in rulou cci Pendel avea grij s nu propun niciodat un eantion, dac nu avea un cupon de rezerv o vizit in salonul pentru probe, ca s i se ia msurile, o inspecie prin Magazinul de Lux pentru domni i pe la Colul Sportivilor, drumul pe coridorul din spate, cunotina cu Marta, deschiderea contului, plata unui avans, dac nu cumva exista o alt inelegere, i invitaia s revin dup zece zile, pentru prima prob. In cazul lui Osnard, Pendel se hotri s fac o variaie. De la masa cu eantioane, il conduse pe culoarul din spate, spre consternarea Martei, care se refugiase in buctrie i era cufundat intr-o carte intitulat Ecologie de imprumut, un istoric al decimrii intense a junglelor din America de Sud, cu binecuvantarea Bncii Mondiale. Domnule Osnard, v prezint adevratul creier al P&B, chiar dac o s m ucid c-o spun. Marta, d

mana cu domnul Osnard, O-S-N i pe urm A-R-D. Completeaz-i o fi, drag, i trece-o la clienii vechi, cci domnul Braithwaite a lucrat pentru tatl lui. Prenumele, domnule? Andrew, spuse Osnard i Pendel vzu ochii Martei ridicandu-se spre el i studiindu-l, de parc ar fi auzit altceva decat un prenume, dup care se intoarse spre Pendel cu un aer intrebtor. Andrew? repet ea. Cu domiciliul provizoriu la Hotelul El Panama, Marta, se grbi Pendel s precizeze. Dar, prin amabilitatea faimoaselor noastre intreprinderi de construcii panameze, se va muta la...? Punta Paitilla. Desigur, spuse Pendel cu un zambet respectuos, ca i cum Osnard tocmai ar fi comandat icre negre. Dup ce puse ostentativ semn la pagina la care rmsese, Marta aez cartea deoparte i ii not fr entuziasm detaliile, in spatele perdelei de pr negru. Ce naiba a pit femeia asta? intreb Osnard cu o voce joas, de indat ce ieir pe culoar. Un accident, domnule. i insuficiente ingrijiri medicale dup aceea. M mir c-o mai ii. Cred c-i bag in speriei pe clieni. M bucur c pot s v spun c dimpotriv, rspunse Pendel cu siguran in glas. Marta e de departe favorita clienilor mei. Iar sandviurile ei sunt, dup prerea lor, mortale.

Dup care, ca s evite alte intrebri legate de Marta i ca s uite privirea ei dezaprobatoare, Pendel se lans in conferina lui obinuit despre nuca tagua care crete in pdurile tropicale i in prezent, il asigur el pe Osnard, e acceptat de lumea civilizat ca inlocuitor al fildeului. Intrebarea este, domnule Osnard, care sunt utilizrile nucii tagua in zilele noastre? intreb el pe un ton mai vehement ca de obicei. Piese de ah ornamentale? De acord. Statuete? i de data asta avei dreptate. Cercei, bijuterii, ne apropiem, dar la mai ce este folosit? Ce alt folosin tradiional, complet uitat de lumea modern, pe care aici, la P&B, am fcuto s renasc, in ciuda costurilor, pentru beneficiul dragilor notri clieni i al generaiilor viitoare? Nasturi? suger Osnard. Rspuns corect, desigur, nasturi. Mulumesc, spuse Pendel, oprindu-se in faa unei alte ui. Doamnele indiene, cunas, atrase el atenia, cobornd vocea. Atenie, sunt foarte sensibile. Btu in u, o deschise, intr respectuos i-i fcu semn oaspetelui su s-l urmeze. Trei indiene de o varst nedeterminat coseau haine la lumina unor lmpi de birou. Vi le prezint pe cele care finiseaz lucrul, murmur el, ca i cum s-ar fi temut s nu le tulbure concentrarea. Dar femeile nu preau nici pe jumtate atat de sensibile pe cat era Pendel, cci ii ridicar vesele privirile de pe lucrul lor i-i acordar lui Osnard un zambet binevoitor.

Butoniera la costumul de comand este, domnule Osnard, ce e rubinul pe turban, rosti Pendel, cu o voce la fel de sczut. Pe ea ii cade in primul rand privirea, este detaliul care vorbete pentru tot ansamblul.O butonier bine fcut nu face ca un costum s fie bine fcut, dar o butonier ru fcut face ca un costum s fie ru fcut. Ca s-l citm pe dragul de Arthur Braithwaite, suger Osnard pe acelai ton. Chiar aa, domnule. Iar nasturele de tagua care, inaintea regretabilei invenii a plasticului, se folosea pe scar larg in America i in Europa i pe care nimic nu la depit, dup prerea mea, este datorit lui P&B folosit din nou, ca o tu final a costumului nostru de comanda. Tot ideea lui Braithwaite? Conceptul a fost al lui, domnule Osnard, spuse Pendel, trecand pe lang ua inchis in spatele creia lucrau chinezii specializai in haine i hotrand, fr alt motiv decat propria-i panic, s nu-i deranjeze. Dar mie imi revine meritul de a-l fi pus primul in practic. Dar, in timp ce Pendel se chinuia s pstreze ritmul alert al vizitei, era evident c Osnard prefera unul mai lent, cci ii bloc trecerea cu un bra musculos sprijinit de perete. Am auzit c l-ai imbrcat i pe Noriega la vremea lui. E adevrat? Pendel ovi i privirea i se indrept instinctiv de-a lungul culoarului, spre ua de la buctria Martei. i ce dac? spuse el.

Pentru o clip, obrazul i se crisp de neincredere i vocea ii deveni monocord i surd. Ce-ar fi trebuit s fac? S trag oblonul? S m duc acas? Ce i-ai cusut? Generalul nu era o persoan care s poarte costum, domnule Osnard. Cat despre uniforme, putea petrece zile intregi alegand diverse variante. La fel i in cazul cizmelor i al caschetelor. Dar, oricat s-ar fi opus, erau ocazii in care trebuia s poarte costum. Se intoarse, incercand s-l determine pe Osnard s continue drumul pe culoar. Dar Osnard nu-i mic braul. Ce fel de ocazii? M rog, de exemplu atunci cand generalul a fost invitat s pronune acel discurs memorabil la Universitatea Harvard, poate c v aducei aminte, chiar dac Harvard ar prefera s fie uitat. Era un client greu de mulumit. N-avea stare cand venea la probe. Unde e acum n-are nevoie de costume, ce zici? Nici vorb, domnule Osnard. Din ce mi s-a spus, ii pun totul la dispoziie. O alt ocazie a fost atunci cand Frana i-a acordat cea mai mare decoraie, Legiunea de Onoare. De ce naiba i-au dat-o? Lumina pe coridor venea din plafoniere, astfel c ochii lui Osnard preau dou guri lsate de glon. Ar fi mai multe explicaii, domnule Osnard. Cea mai probabil e ca, in schimbul unei sume de bani, generalul a permis aviaiei franceze s foloseasc

Panama ca baz de retragere pe vremea exploziilor nucleare atat de nepopulare din Pacificul de Sud. Cine zice c e cea mai probabil? In jurul generalului circulau tot felul de vorbe. Nu toi colaboratorii lui erau la fel de discrei ca el. Coseai i pentru colaboratori? Mai cos i azi, domnule, mai cos i azi, replic Pendel, regsindu-i buna dispoziie. Imediat dup invazia american am avut o uoar scdere a numrului de clieni, cand unii dintre apropiaii generalului s-au simit obligai s plece in strintate pentru un timp. Dar s-au intors curand. Nimeni nu-i pierde reputaia in Panama, in orice caz nu pentru mult timp, iar domnilor panamezi nu le place s-i cheltuiasc banii in exil. Aici tendina e mai degrab de a-i recicla pe politicieni, nu de a-i arunca in dizgraie. In felul asta, nimeni nu st prea mult timp pe tu. Nu te-au numit colaborator sau ceva de genul sta? Sincer vorbind, domnule, nu prea erau muli care s arate cu degetul. I-am cusut de cateva ori haine generalului, adevrat. Dar majoritatea clienilor mei au fcut chiar mai mult, nu credei? Dar grevele de protest? Ai participat la ele? O nou privire ingrijorat spre buctrie, unde Marta ii reluase, probabil, lectura. S zicem, domnule Osnard, c am inchis ua de la intrare. Dar n-am inchis-o intotdeauna i pe cea din spate. Detept tip.

Pendel apuc clana cea mai apropiat i o aps. Doi muncitori italieni in varst, specializai in pantaloni, cu oruri albe i ochelari cu rame aurii, ii ridicar privirile. Osnard le fcu princiar un semn cu mana i se retrase din nou pe culoar. Pendel il urm. Il imbraci i pe cel nou, nu-i aa? intreb Osnard intr-o doar. Da, domnule, sunt mandru s-l numr pe preedintele Republicii Panama printre clienii mei. Nu cunosc o persoan mai agreabil. Unde-o faci? M scuzai? Vine el aici, te duci dumneata la el? Pendel adopt un ton de uoar superioritate. Invitaia vine intotdeauna de la Palat. Oamenii se duc la preedinte, nu vine preedintele la ei. Asta inseamn c eti de-ai casei, nu? Ei bine, domnule, e al treilea preedinte pe care il imbrac. Asta creeaz anumite legturi. i cu personalul? Da. i el cum e? Preedintele? Pendel fcu din nou o pauz, aa cum fcuse i inainte cand fuseser ameninate legile secretului profesional. Marii oameni de stat din zilele noastre, domnule, sunt supui unor presiuni enorme. E un om singuratic, rupt de ceea ce eu numesc micile plceri ale vieii. Cateva minute singur cu croitorul pot reprezenta o pauz binevenit in vartejul existenei lor.

Vrei s spui c mai trncnii i voi? E vorba mai degrab de un moment de destindere. M intreab ce povestesc clienii mei despre el. Eu ii rspund, bineineles fr s dau nume. Cateodat, cand il apas ceva, m onoreaz la randul lui cu cate o mrunt confiden. Am reputaia unui om discret i nu m indoiesc c vigilenii lui consilieri l-au informat. Cam atat pot s v spun, domnule. Cum ii spune? In particular sau in prezena unei tere persoane? Vaszic, Harry? deduse Osnard. Chiar aa. i dumneata? N-a indrzni niciodat, domnule. Am avut ansa s mi se cear. Dar pentru mine e i va rmane "domnule preedinte". i Fidel? Pendel izbucni in ras. Simea, de catva timp, nevoia s rad. Ei bine, domnule, in ultima vreme, Il Commandante are o slbiciune pentru costume, i aa i trebuie, dac inem seama c a devenit cam corpolent. Nu exist croitor in regiune care nu i-ar vinde amandoi prinii ca s-l imbrace, indiferent de ce gandesc yankeii despre el. Numai c el rmane fidel croitorului su cubanez, dup cum ai remarcat, desigur, la televizor. Dumnezeule, ce catastrof. Nu spun mai mult. Noi suntem aici, suntem gata i, dac o s ne cheme, P&B va rspunde prezent.

Cu alte cuvinte, ai un adevrat serviciu de informaii. Trim intr-o lume a crimei, domnule Osnard. Concurena e uria. A fi prost dac n-a trage cu urechea in stanga i in dreapta, nu credei? Asta aa e. Doar nu vrei s o sfareti ca Braithwaite. Pendel se cocoase pe o scri. Sttea in echilibru pe platforma rabatabil, pe care de obicei o evita, i-i fcea de lucru cu un cupon din cea mai bun alpaca gri, pe care il trsese de pe raftul de sus, pentru ca Osnard s-l poat examina. Cum ajunsese acolo, ce-l fcuse s se caere sus, rmanea un mister pe care nu-i dorea s-l sondeze mai mult decat ii dorea o pisic ajuns in varful unui copac. Tot ce conta era s scape. Important, domnule, aa cum spun mereu, e s punei costumele pe umera cat mai sunt calde i s nu uitai niciodat s le purtai prin rotaie, rosti el cu voce tare, cu nasul la cincisprezece centimetri de un raft cu stofe bleumarin din lan pieptnat. Uitai, asta e stofa care cred c ne-ar conveni, domnule Osnard. O alegere excelent, dac-mi permitei. Un costum gri, in Panama, e practic indispensabil. Cobor stofa, ca s-o putei vedea mai de aproape i s-o pipii. Marta? Te rog, vino in prvlie. Ce naiba e cu rotaia aia? intreb Osnard de jos, de unde sttea cu mainile in buzunare, examinand nite cravate.

Nici un costum nu trebuie purtat dou zile la rand, mai ales cele din stofe de var, domnule Osnard. Sunt sigur c tatl dumneavoastr v-a spus-o de multe ori. Invase de la Arthur, nu-i aa? Curatul chimic omoar un costum adevrat, o spun intotdeauna. Odat murdria i transpiraia intrate in el, lucru care se intampl dac-l pori prea des, il duci la curtoria chimic i asta e inceputul sfaritului. Un costum pe care nu-l roteti e un costum condamnat, a zice. Marta? Unde-o fi i fata asta? Osnard continu s se concentreze asupra cravatelor. Domnul Braithwaite mergea pan acolo c le recomanda clienilor s nu se duc niciodat la curtorie, continu Pendel, ridicand uor vocea. Doar s-i perie costumele, s treac uor cu un burete peste ele, dac e nevoie, i s le aduc, o dat pe an, la prvlie ca s fie splate in raul Dee. Intrerupand studiul cravatelor, Osnard ridic privirea spre el. Raul sta e celebru pentru puterea lui de curare, explic Pendel. Dee este pentru costume cam ce e Iordanul pentru pelerini. Credeam c fusese ideea lui Huntsman, remarc Osnard, fr s-i ia ochii de la el. Pendel ovi. i se vzu c ovia. Iar Osnard il privi in timp ce ovia. Domnul Huntsman e un croitor excelent, domnule. Unul dintre cei mai mari de pe Row. Dar in acest caz n-a fcut decat s-l urmreasc pe Arthur Braithwaite.

Probabil c voise s spun "s-l urmeze", dar sub intensitatea privirii lui Osnard i-l inchipuise pe domnul Huntsman in rolul pajului regelui Wenceslas, urmrind cu supunere urmele lsate de acesta in noroiul negru din Scoia. Incercand s rup vraja, apuc cuponul, il stranse la piept ca pe un bebelu i cu cealalt man se sprijini ca s coboare cu greu de pe scri. Asta e, domnule. Alpaca gri-oarece in toat splendoarea ei. Mulumesc, Marta, spuse el cand aceasta apru, in sfarit, lang el. Cu faa intoars, Marta apuc stofa cu amandou mainile i merse cu spatele spre u, inclinand-o astfel incat Osnard s-o poat vedea cat mai bine. In privirea ei, care din intamplare se incrucia cu a lui Pendel, se citeau intrebarea i reproul. Osnard, din fericire, nu-i ddu seama. Studia stofa. Aplecat deasupra ei, cu mainile la spate, ca un membru al familiei regale in vizit oficial. O mirosi. Prinse un col, incercand textura intre degetul mare i arttor. Lentoarea gesturilor lui il fcu pe Pendel s-i dubleze eforturile i pe Marta s fie i mai neincreztoare. Griul nu e pe gustul nostru, domnule Osnard? Aha, vd c preferai maroul. Trebuie s recunosc c v vine foarte bine. Sincer s fiu, maro nu se prea poart in zilele noastre in Panama. Gentlemanul panamez obinuit nu o consider o culoare viril, Dumnezeu tie de ce.

Ajunsese la jumtatea scriei, lsand-o pe Marta agat de captul ei de stof gri, al crei cupon zcea pe jos. Acolo sus e un maro-deschis in care v vd foarte bine. Nu are prea mult rou in el. sta e. Prerea mea este c prea mult rou stric un maro frumos, nu tiu dac am dreptate. Ce preferai, domnule? Lui Osnard ii trebui o groaz de timp ca s rspund. Mai intai atenia ii fu reinut de stofa gri, apoi de Marta, care il studia cu un fel de dezgust patologic. Ridic pe urm capul i se uit fix la Pendel, urcat pe scri. Judecand dup dezinteresul plin de rceal de pe chipul lui Osnard, Pendel ar fi putut fi foarte bine un trapezist rmas in varful cortului la circ, fr prjin, iar lumea de sub el la mile deprtare. Rmanem la gri, btrane, dac nu te deranjeaz, spuse el. "Gri pentru ora, maro pentru la ar". Nu spunea mereu aa? Cine? Braithwaite. Cine naiba credeai? Pendel cobor iincet scara. Pru c vrea s zic ceva, dar nu zise nimic. Nu-i gsea cuvintele: tocmai Pendel, pentru care cuvintele erau siguran i mangaiere. Aa c zambi, in timp ce Marta ii aduse captul ei de cupon i-l rul la loc; zambi pan cand simi c zambetul il durea. Iar Marta se incrunt, in parte din cauza lui Osnard i in parte pentru c asta era expresia in care inepenise chipul ei dup ingrijirile doctorului luia ingrozit din caleafar.

CAPITOLUL PATRU S v iau msurile, domnule, dac-mi permitei. Pendel il ajutase pe Osnard s-i scoat haina, observand, in treact, un plic cafeniu umflat, pus intre cele dou jumti ale portofelului. Din corpul masiv al lui Osnard emana o cldur ca din corpul unui caine spaniel ud. Sfarcurile, umbrite de smocuri caste de pr i se vedeau limpede prin cmaa leoarc de sudoare. Pendel trecu in spatele lui i-i lu msura de la guler la talie. Nici unul dintre ei nu vorbi. Din experiena lui Pendel, panamezilor le plcea s li se ia msura. Nu i englezilor, fr indoial, fiindc nu agreau contactul fizic. Tot de la guler, msur intreaga lungime a spatelui, evitand s ating fesele. Tcur in continuare. Custura central a spatelui, mijlocul spatelui pan la cot, mijlocul spatelui pan la manet. Aezandu-se apoi lang Osnard, il fcu s ridice coatele i ii trecu centimetrul pe sub brae, pe deasupra sfarcurilor. Cu unii celibatari urma un traseu mai puin sensibil, dar in cazul lui Osnard nu era nici un risc. Auzir clopoelul in magazin, apoi ua trantindu-se acuzator. Asta a fost Marta? Ea insi, domnule. Bnuiesc c se duce acas. E suprat pe dumneata? Bineineles c nu. Ce v face s credei una ca asta? Aa simt eu. Ce chestie, spuse Pendel uurat.

Am crezut c are ceva i impotriva mea. Vai de mine, domnule. Cum s-ar putea una ca asta? Bani nu-i datorez, de regulat n-am regulat-o... Mister total. Camera de prob era o celul din lemn de dimesiuni reglementare, aproximativ trei metri i jumtate pe doi i jumtate, la captul Colului Sportivului, la etaj. O oglind mare i mobil, trei oglinzi pe perei i un scunel din fier forjat reprezentau intregul mobilier. O perdea verde i groas inea loc de u. Colul Sportivului ins nu era deloc un col. Era un coridor lung, mansardat, care emana un aer de copilrie pierdut. In nici un alt raion al magazinului nu depusese Pendel atatea eforturi ca s obin acest efect. Pe nite ine de aram montate de-a lungul pereilor atarna o mic armat de costume pe jumtate finisate, ateptand ultimul sunet de goarn. Pantofi de golf, plrii i impermeabile verzi luceau pe etajere antice din lemn de mahon. Cizme de clrie, bice, pinteni, dou excelente puti englezeti de vantoare, cartuiere i bastoane de golf, toate erau etalate intr-o dezordine artistic. Iar in prim-plan, la loc de cinste, un minunat cal din piele, ca in slile de gimnastic, dar cu cap i coad, pe care un sportiv elegant putea s incalece ca s testeze cat de comozi erau pantalonii de clrie, fr s se team c va fi aruncat din a. Pendel ii storcea creierii s gseasc un subiect de conversaie. In camera de prob avea obiceiul s vorbeasc fr oprire, ca s risipeasc jena, dar, nu se

tie de ce, repertoriul su ii scpa azi. Fcu apel la amintiri despre inceputurile dificile. Doamne sfinte, ce devreme ne sculam pe vremea aia! Dimineile intunecoase i ingheate la Whitechapel, rou de pe pavaj, mai simt frigul i acum. Azi, senelege, lucrurile stau altfel. Am auzit c din ce in ce mai puini tineri aleg meseria asta. Nu in East End, nu in adevrata meserie de croitor. Bnuiesc c e prea greu pentru ei. i au dreptate. Lu din nou msura spatelui, dar de data asta ca pentru o cap, trecand metrul peste braele lui Osnard care atarnau de-a lungul corpului. Nu obinuia s ia msura asta, dar Osnard nu era un client obinuit. Din Estul popular in Vestul ic, remarc Osnard. Asta zic i eu schimbare. Chiar aa, domnule, i n-am avut motive s regret. Stteau fa in fa, foarte aproape unul de cellalt. Dar, in timp ce ochii cprui ptrunztori ai lui Osnard preau s urmreasc i cele mai mici gesturi ale lui Pendel, croitorul nu-i dezlipi privirea de pe betelia muiat de sudoare a pantalonilor din gabardin. Trecu metrul in jurul taliei i-l stranse. Cat de mare e paguba? intreb Osnard. S zicem nouzeci i unu plus, domnule. Plus ce? Plus pranzul, domnule, zise Pendel, smulgand un hohot de ras mult ateptat. Nu i-e niciodat dor de ar? intreb Osnard, in timp ce Pendel nota discret nouzeci i apte in carneel.

Nu prea, domnule. Nu, nu cred c mi-e. Nu cat smi dau seama, adug el strecurandu-i carneelul in buzunarul pantalonului. Pariez c Savile Row ii lipsete din cand in cand. Ah, Savile Row, aprob Pendel din toat inima, lsandu-se prad unei viziuni nostalgice, despre cum lua msurile pentru redingote i pantalonii de clrie in sigurana unei alte epoci. Da, Savile Row e cu totul altceva. Dac am avea mai mult din ce a insemnat Savile Row i mai puin din celelalte lucruri pe care le avem azi, Angliei i-ar merge mult mai bine. Am fi o ar cu mult mai fericit, imi pare ru c trebuie s-o spun. Dar dac Pendel credea c, debitand banaliti, va scpa de interogatoriul lui Osnard, se inela. Povestete-mi despre asta. Despre ce, domnule? Btranul Braithwaite te-a luat ucenic, aa-i? Da. Tanrul Pendel il ateapt in toate zilele in prag. In fiecare diminea cand btranul sosete punctual ca un ceas, Pendel e acolo. "Bun dimineaa, domnule Braithwaite, cum v simii astzi? Numele meu e Harry Pendel i sunt noul dumneavoastr ucenic". M dau in vant dup genul sta de indrzneal. M bucur, rspunse Pendel nesigur, auzind una dintre numeroasele versiuni pe care le povestea chiar el despre acele vremuri. Aa c-l dai gata i, ca in basm, ajungi ucenicul lui preferat, continu Osnard.

Nu spusese in care basm i nici Pendel nu-l intreb. Iar intr-o bun zi cai ani au trecut de atunci? btranul Braithwaite se intoarce spre tine i-i spune: "Ajunge, Pendel. M-am sturat s te tot am ucenic. De acum incolo, eti motenitorul coroanei". Sau cam aa ceva. Hai, povestete. Mor de nerbdare. Fruntea de obicei senin a lui Pendel reflect o intens concentrare. Se plas in stanga lui Osnard, ii trecu centimetrul pe dup fese, il fcu s coboare pan in punctul cel mai proeminent i-i not din nou ceva in carneel. Se aplec s msoare lungimea piciorului pe exterior, se indrept din ale i, ca un inottor la captul puterilor, se scufund din nou, pan ajunse cu capul la inlimea genunchiului drept al lui Osnard. Pe ce parte, domnule...? murmur el, simind cum privirea lui Osnard ii ardea ceafa. In zilele noastre, majoritatea clienilor par s prefere stanga. Nu cred c e ceva politic. Era gluma lui obinuit, care-i fcea s rad chiar i pe clienii cei mai apatici. Dar nu i pe Osnard. Nu tiu niciodat pe unde e. Se blbne dintr-o parte in alta, ca suflat de vant, rspunse el. Era dimineaa? Seara? La ce or ai avut parte de vizita regal? Seara, mormi Pendel dup o eternitate. i adug, ca i cum ar fi admis o infrangere: Era vineri, ca astzi. Presupunea c era stanga, dar, ca s nu-i asume nici un risc, apropie varful metalic al metrului de partea dreapt a liului lui Osnard, evitand cu grij contactul cu

ceea ce s-ar fi putut afla inuntru. Apoi, cu mana stanga, desfur metrul pan deasupra pingelei ghetei sport, frecvent reparate, a lui Osnard. Dup ce sczu doi centimetri i jumtate i-i not rezultatul, se ridic curajos i ddu de ochii intunecai i rotunzi fixai asupra lui cu o asemenea intensitate, incat avu impresia c nimerise direct in linia de tragere a inamicului. Iarna sau vara? Vara, spuse Pendel cu o voce stins. Trase adanc aer in piept i continu. Nou, tinerilor, nu ne prea plcea s lucrm vineri seara, vara. Bnuiesc c eu eram o excepie, una dintre calitile care au fcut ca domnul Braithwaite s m remarce. In ce an? O, da, in ce an? Cltin din cap i se strdui s zambeasc. Vai de mine, cu o generaie in urm. In fine, nu poi aduce vremea inapoi, nu-i aa? Regele Cnut a incercat i uite unde a ajuns, adug el, fr s tie prea bine unde ajunsese regele Cnut. Cu toate acestea, simea cum ii revenea talentul, ceea ce unchiul Benny numea "darul" lui. Sttea in prag, relu cu lirism in glas. Eram probabil concentrat asupra unei perechi de pantaloni intotdeauna m concentrez cand croiesc cci am tresrit. Am ridicat privirea i el era acolo, uitandu-se la mine fr s spun un cuvant. Era un brbat solid. Oamenii uit lucrul sta. Capul mare i chel,

sprancenele dese era impuntor. O adevrat for a naturii... Ai uitat mustaa, obiect Osnard. Mustaa? Mustaa lui enorm, stufoas, cu resturi de sup in ea. Probabil c i-o rsese cand a fost fcut fotografia aia de jos. M speria de moarte. Pe atunci aveam doar cinci ani. Cand l-am cunoscut eu, domnule Osnard, nu avea musta. Ba e sigur c avea. O vd de parc-ar fi fost ieri. Dar instinctul sau incpanarea il fcur pe Pendel s nu cedeze. M tem c memoria v joac feste, domnule Osnard. Probabil c il confundai pe domnul Braithwaite cu un alt domn cu musta. Bravo, murmur Osnard. Refuzand s cread c auzise aceast remarc, insoit de un mic semn fcut cu ochiul, Pendel continu: "Pendel", imi spune el, "vreau s fii fiul meu. Imediat ce reueti s scapi de accentul sta proletar, imi propun s-i spun Harry, s te promovez in magazinul din fa i s te fac asociat i motenitor..." Ziceai c i-au trebuit nou ani. Pentru ce? Ca s-i spun Harry. Am inceput ca ucenic, nu? E greeala mea. Continu.

"... Asta-i tot ce-am vrut s-i spun, aa c acum intoarce-te la pantalonii ti i inscrie-te la o coal seral pentru dicie." Se opri. La captul puterilor. Il durea in gat, il usturau ochii i in urechi auzea un fel de bazait. Dar in sinea lui avea sentimentul c-i indeplinise misiunea. Am reuit. Aveam un picior rupt i febr patruzeci de grade, dar spectacolul a continuat. Fabulos, susur Osnard. Mulumesc, domnule. Cele mai frumoase gogoi pe care le-am auzit in viaa mea i le-ai debitat ca un profesionist. Pendel il auzea pe Osnard de foarte departe, din mijlocul unei multitudini de alte voci. Surorile Caritii, de la orfelinatul lui din nordul Londrei, spunandu-i c Isus se va supra pe el. Rasul copiilor lui in main. Vocea lui Ramon aducandu-i la cunotin c o banc comercial din Londra se interesase de contul lui i-i oferise serviciile contra acestor informaii. Louisa asigurandu-l c nu era nevoie decat de un singur om cinstit. Auzi apoi vacarmul circulaiei la ora de varf, spre ieirea din ora, care-l fcu s viseze c era prins intr-un ambuteiaj i totodat liber. Chestia, btrane, e c tiu cine eti. Aa stau lucrurile, inelegi? Pendel nu inelegea nimic, nu vedea nici mcar privirea ptrunztoare a lui Osnard aintit asupra lui. In mintea lui se ridicase un zid i Osnard era de cealalt parte a zidului.

Mai bine spus, tiu cine nu eti. N-ai motiv s te alarmezi, s intri in panic. Chestia asta imi place. Pan la cel mai mic amnunt. N-a renuna la ea pentru nimic in lume. Nu sunt un oarecare, se auzi Pendel murmurand de cealalt parte a zidului, iar pe urm deslui zgomotul perdelei salonului de prob. i vzu, cu o privire voit inceoat, cum Osnard arunc o privire afar, ca s se asigure c in Colul Sportivului nu era nimeni. Il auzi din nou vorbind, dar atat de aproape de urechea lui, incat murmurul pru un bazait. Eti deinutul Pendel, numrul 906017, delincvent juvenil, ase ani pentru incendiere, pus in libertate dup doi ani i jumtate. Inva singur, in pucrie, croitoria. Prsete ara la trei zile dup ce i-a pltit datoria fa de societate, cu ajutorul banilor dai de unchiul din partea tatei, Benjamin, in prezent decedat. Insurat cu Louisa, fiica unui muncitor de la Canal i a unei profesoare de catehism, fat bun la toate pentru marele i bunul Ernie Delgado, la Comisia Canalului Panama. Doi copii, Mark, opt ani, Hannah, zece ani. Falit, datorit orezriei. Pendel & Braithwaite, o poveste de adormit copiii. O asemenea firm n-a existat niciodat pe Savile Row. Magazinul n-a dat faliment pentru c nu a avut ce s dea faliment. Arthur Braithwaite, un stranic personaj de roman. Ador ineltoriile. Ce-ar mai fi viaa fr ele? Nu m privi cu ochii ia speriai. Sunt tot ce puteai s-i doreti, rspunsul la rugciunile tale. M auzi?

Pendel nu auzea nimic. Cu capul plecat i cu picioarele apropiate, parc era paralizat pan-n varful urechilor. Revenindu-i, ii ridic braul lui Osnard pan la nivelul umrului. Il indoi, astfel incat mana i se odihni pe piept. Aps captul centimetrului in mijlocul spatelui lui Osnard i il petrecu pe lang cot, pan la incheietura mainii. Te-am intrebat cine mai e amestecat? spuse Osnard. Amestecat in ce? In ineltorie. Mantaua Sfantului Arthur czand pe umerii copilului Pendel. P&B, croitori ai Curii Regale. O mie de ani de istorie. In toate minciunile astea. In afar de soia ta, bineineles. Ea nu e amestecat deloc! exclam Pendel, cuprins de panic. Nu tie? Pendel cltin din cap, fr s scoat un cuvant. Louisa nu tie? i pe ea ai dus-o de nas? Taci chitic, Harry biatule. Absolut chitic. Cum rmane cu mica ta problem? Care problema? Inchisoarea. Pendel murmur ceva ce nici el nu putu auzi. Din nou nu? Da. Nu. Nu tie c-ai stat la pamaie? Nu tie despre unchiul Arthur? tie c orezria se duce dracului?

Aceeai msur. De la mijlocul spatelui pan la incheietur, dar cu braele de-a lungul corpului. Trecu centimetrul peste umeri cu gesturi automate. Tot nu? Da. Dei suntei coproprietari? Suntem. i totui, ea nu tie. Eu m ocup de problemele bneti. Ba bine c nu. Cat ii lipsete? Aproape o sut de mii de dolari. Eu am ineles c dou sute i ceva. Aa e. i dobanda? Doi. Doi la sut pe trimestru? Pe lun. Compui? S-ar putea. Cu ipotec pe magazin. De ce naiba ai fcut una ca asta? Nu tiu dac suntei la curent, dar aici am avut ceea ce se numete recesiune, spuse Pendel, amintindu-i brusc de perioada in care nu avea decat trei clieni pe zi i ii programa la distan de o jumtate de or unul de cellalt, ca s dea impresia unei activiti intense. Ce-ai fcut? Ai jucat la Burs? Da, la sfatul bancherului meu. E cumva specialist in falimente?

M tem c da. i erau banii Louisei, nu-i aa? Ai tatlui ei. Jumtate din motenire. Are o sor. i politia? Ce poliie? Panamez, sticleii de aici. Ce treab au? spuse Pendel cu o voce in sfarit regsit. Imi pltesc impozitele. Asigurrile sociale. Cotizaiile la patronat. Inc n-am dat faliment. De ce lear psa? Credeam c i-au dezgropat cazierul i i-au cerut s le cumperi tcerea. N-ai vrea s te expulzeze fiindc nu-i poi plti banii de mit, ce prere ai? Pendel cltin din cap iar apoi ii puse palma deasupra lui, ca i cum ar fi vrut s se roage sau s se asigure c mai era acolo. Dup care adopt atitudinea pe care i-o inculcase unchiul Benny inainte de a se duce la inchisoare. Trebuie s te impuinezi, Harry biatule, insistase Benny, folosind o expresie pe care Pendel n-o mai auzise de la nimeni nici inainte, nici de atunci incolo. S te faci mic de tot. S te topeti in mulime. S nu fii cineva, s nu te uii la nimeni. Altfel se enerveaz; la fel dac eti jalnic. Nu eti nici mcar o musc pe perete, eti o parte din perete. Curand ins obosi s tot fie perete. Ridic privirea i imbri din ochi, clipind, camera de prob, ca i cum sar fi trezit in ea dup prima noapte de detenie. Ii aminti de una dintre cele mai criptice confesiuni ale lui Benny i consider c, in sfarit, ii pricepuse sensul:

Harry biatule, problema e c, oriunde m duc, nu pot s scap de mine i stric totul. i atunci dumneata cine eti? il intreb Pendel pe Osnard, cu o urm de agresivitate in glas. Sunt un spion in serviciul Binecuvantatei Anglii. Redeschidem dosarul Panama. De ce? Ii spun la cin. La ce or inchizi vinerea? i acum, dac vreau. M mir c-a fost nevoie s m intrebi. i acas? Lumanri. Kiddush. Ce faci acas? Nimic. Suntem cretini. Acolo unde e nevoie de noi. Eti membru la Club Union, nu-i aa? De curand. Cum aa? A trebuit s cumpr orezria inainte de a fi primit. Nu primesc croitori strini, dar fermieri englezi, da. Dac fermierii dispun de douzeci i cinci de mii pentru cotizaie. De ce ai intrat in club? Spre uimirea sa, Pendel se trezi zambind mai larg decat de obicei. Un zambet de nebun, smuls probabil de uluial i groaz, dar un zambet totui, i se simi uurat ca atunci cand, dup un accident, ii dai seama c-i mai poi folosi membrele. O s-i spun ceva, domnule Osnard, incepu el pe un ton plcut. Pentru mine e un mister neelucidat inc. Sunt impetuos din fire i uneori vd lucrurile in mare. sta e

defectul meu. Unchiul Benjamin, pe care tocmai l-ai pomenit, a visat toat viaa la o vil in Italia. Poate c-am fcut-o ca s-i fac plcere lui Benny. Sau ca s-o epatez pe doamna Porter. N-o cunosc. Ofierul care rspundea de eliberarea mea condiionat. O doamn foarte serioas, care credea c nu se va alege nimic bun de mine. Te duci uneori s iei cina la Club Union? Cu un musafir? Foarte rar. Nu in situaia financiar in care m aflu, ca s zic aa. Dac a comanda zece costume in loc de dou i a fi liber in seara asta, m-ai duce acolo? Osnard ii imbrc haina. Mai bine il las s-o fac singur, ii zise Pendel, reinandu-i eternul impuls servil. S-ar putea. Depinde, rspunse el prudent. i i-ai telefona Louisei. "Draga mea, veti bune, am plasat zece costume unui englez scrantit i l-am invitat la mas la Club Union." A putea. Care ar fi reacia ei? Imprevizibil. Osnard vari o man in buzunarul hainei, scoase plicul cafeniu pe care il zrise Pendel i i-l intinse. Cinci mii de dolari ca aconto pentru dou costume. N-am nevoie de chitan. i balta n-a secat. Plus dou sute pentru haleal. Pendel purta inc haina de lucru, aa c strecur plicul in buzunarul pantalonului, impreun cu carneelul.

In Panama, toat lumea il cunoate pe Harry Pendel, continu Osnard. Dac ne ascundem undeva, o s ne vad ascunzandu-ne. Dac mergem undeva unde eti cunoscut, nimeni n-o s ne dea atenie. Stteau din nou fa in fa. Vzut de aproape, chipul lui Osnard trda o stare de agitaie inut in frau, care i se comunic i lui Pendel, intotdeauna dispus ctre empan'e. Coborar, ca s-i poat telefona Louisei din atelier, in timp ce Osnard se sprijinea cu toat greutatea de o umbrel inchis, ornat cu inscripia "Model folosit de Garda Regal". Numai tu poi s tii, Harry, spuse Louisa in urechea stang i cald a lui Pendel. Avea vocea maic-sii. Socialism i coala duminical. Ce s tiu, Lou? Ce anume trebuie s tiu? glumi el, incercand s-o fac s rad. Doar m cunoti, Lou. Nu tiu nimic. Sunt un ignorant. La telefon, Louisa fcea uneori pauze lungi ca zilele in pucrie. Numai tu tii dac merit s-i prseti familia seara i s mergi la club s te distrezi cu alii, in loc s fii aici cu cei ce te iubesc, Harry. Vocea ei se umplu de tandree i Pendel simi cum se topete. Dar, ca de obicei, Louisa nu rosti cuvinte tandre. Harry? intreb ea, ca i cum ar mai fi ateptat ca el s se hotrasc. Da, drag. Nu incepe cu drgleniile, Harry, rosti ea.

Era modul in care ii spunea i ea "drag". Se abinu de la orice alt comentariu. Lou, avem tot sfaritul de sptman in faa noastr. Doar nu fug nicieri. O pauz la fel de lung ca traversarea Pacificului. Ce-a mai fcut btranul Ernie azi? E un tip formidabil, Louisa. Nici eu nu tiu de ce te tachinez in legtur cu el. Pentru mine, el e sus, pe un piedestal, impreun cu tatl tu. Ar trebui s-i stau la picioare. E din cauza sor-sii, ii zise el. De cate ori e furioas, e din cauz c e geloas pe sor-sa, care se culc in stanga i in dreapta cu cine apuc. Mi-a dat cinci mii de dolari avans, Lou, pled el. Am banii ghea in buzunar. E singur. Simte nevoia s fie cu cineva. Ce s fac? S-l arunc in strad, s-i spun mulumesc c ai cumprat zece costume de la mine, acum du-te s-i gseti o femeie? Harry, nu-i nevoie s-i spui aa ceva. Poi s-l aduci acas. Dac nu ne consideri suficient de buni pentru asta, atunci, te rog, f ce ai de fcut i nu te culpabiliza. Aceeai tandree in vocea Louisei. Louisa aceea care dorea s fie, nu cea care vorbea in numele ei. Nu-s probleme? intreb Osnard nonalant. Gsise sticla de whisky i dou pahare. Ii intinse unul lui Pendel. Totul e-n ordine. E o femeie cum nu sunt altele. Pendel era singur in magazie. Ii scoase hainele de lucru i, din obinuin, le puse pe un umera, pantalonii prini bine de pensele de metal, haina aezat frumos.

Alese o hain din mohair albastru-deschis, la un rand, pe care i-o croise cu ase luni in urm, in sunetul muzicii lui Mozart, i n-o purtase niciodat, de team c era prea iptoare. Chipul su in oglind il izbi prin cat de normal prea. De ce nu i-ai schimbat culoarea, forma, dimensiunile? Ce-ar trebui s i se mai intample ca s se vad pe tine? Te scoli dis-de-diminea. Bancherul ii confirm c sfaritul lumii se apropie. Te duci la prvlie i iat c apare un spion englez care-i arunc trecutul in fa i-i spune c vrea s te imbogeasc, fr s-i schimbe viaa. Chiar te cheam Andrew? ii strig el prin ua deschis, ca unui nou prieten. Andy Osnard, celibatar, barosan la Ambasada Britanic, pe cale s fac mare carier politic, sosit de curand. Btranul Braithwaite era croitorul tatlui meu i de obicei erai i tu acolo, ca s-i ii metrul. Nimic mai bun ca acoperire. i o s-mi pun cravata care mi-a plcut intotdeauna, ii zise el. Cu zigzaguri albastre i o tent de mov. Osnard il privi cu mandria creatorului, in timp ce Pendel conecta alarma.

CAPITOLUL CINCI Ploaia se oprise. Autobuzele luminate feeric, care ii depeau hurducandu-se prin gropi, erau goale. Cerul albastru al acestei seri calde se topea in noapte, dar cldura persista, cci in Panama City era intotdeauna cald. Cldur uscat, cldur umed, dar mereu cldur, aa cum mereu era zgomot: de la circulaie, de la power drills, de la schelele ce se montau sau se demontau, de la avioane, aerul condiionat, muzica inregistrat, buldozere, elicoptere i dac erai foarte norocos de la psri. Osnard trgea dup el umbrela de bookmaker. Pendel, dei in alert, nu era inarmat. Nu reuea s-i ineleag propriile sentimente. Trecuse printr-un test din care ieise mai puternic i mai inelept. Dar de ce fusese testat? in ce fel era mai puternic i mai inelept? i, o dat ce supravieuise, de ce nu avea mai mult incredere in el? Reintrand in lumea exterioar se simea renscut, dar temtor. Cincizeci de mii de dolari! ii strig el lui Osnard, descuind ua mainii. Pentru ce? Ca s picteze manual autobuzele astea! Angajeaz artiti adevrai! Dureaz doi ani! Pan in clipa aceea Pendel nu-i dduse seama, chiar dac acum ii ddea, dar ceva in el ii cerea s fie o autoritate. Instalandu-se la volan, gandi cu oarecare remucare c cifra era mai aproape de o mie cinci sute i durase dou luni, nu doi ani.

Vrei s conduc eu? intreb Osnard, aruncand o privire in ambele sensuri ale strzii. Dar Pendel era cat se poate de stpan pe sine. Cu zece minute in urm se convinsese c nu va mai fi liber niciodat. Acum edea la propriul lui volan, cu temnicerul lang el, imbrcat in costumul lui albastru pastel, nu intr-o hain impuit din iut, cu numele lui scris pe buzunar. Nu sunt probleme? intreb Osnard. Pendel nu inelese. Persoane pe care n-ai vrea s le intalneti crora le datorezi bani cu nevestele crora te-ai culcat, chestii de-astea? Nu datorez bani nimnui, doar bncii, Andy. Nici chestia cealalt nu e genul meu, chiar dac clienilor le spun altceva, fiindc latinii sunt aa cum sunt. M-ar crede scopit sau poponar. Rase cu poft, pentru amandoi, in timp ce Osnard arunc o privire in oglinzile retrovizoare. Tu de unde eti, Andy? Unde te consideri la tine acas? Dac nu cumva e o invenie, tatl tu ocup un loc important in viaa ta. Era o persoan celebr? Sunt sigur c-i aa. Doctor, spuse Osnard fr s ovie. Ce fel de doctor? Mare neurochirurg? Inimplmani? Medicin general. Unde a practicat? intr-un loc exotic? Birmingham. i mama, dac pot s intreb?

In sudul Franei. Pendel nu se putu impiedica s nu se intrebe dac nu cumva Osnard ii expediase rposatul tat la Birmingham i mama pe Coasta de Azur cu aceeai dezinvoltur cu care el insui il expediase pe rposatul Braithwaite la Pinner. Club Union era locul pe care il onorau cu prezena lor in aceast lume superbogtaii din Panama. Cu respectul de rigoare, Pendel conduse maina sub o pagod roie i fran scranit, din dorina de a le demonstra celor doi paznici in uniform c el i oaspetele lui erau albi i din clasa de mijloc. Vinerea era seara de discotec pentru copiii milionarilor de familie bun. In faa intrrii puternic luminate, maini strlucitoare descrcau prinese morocnoase de aptesprezece ani i cavaleri bine fcui, cu brri de aur i privirea goal. Peronul era delimitat de corzi roii i pzit de gorile in uniforme de oferi, cu ecusoane la butonier. Acordandu-i lui Osnard un zambet increztor, ii aruncar lui Pendel o privire amenintoare, dar il lsar s treac. Inuntru era rcoare in holul spaios, deschis spre mare. O ramp cu mochet verde cobora spre o terasbalcon. Dincolo de ea se intindea golful, cu irul lui infinit de vapoare aliniate ca soldaii sub norii negri de furtun. Ultimele raze de lumin ale zilei se stingeau cu iueal. Aerul era greu de miros de igar, de parfumuri scumpe i de muzic rock. Vezi oseaua aia? strig Pendel, cu un gest larg, ca de proprietar, in timp ce, cu cealalt man, semna

mandru in registru. A fost construit din toate resturile cand au spat canalul. Impiedic riurile s inunde canalul de navigaie. Strmoii notri yankei nu erau deloc proti, declar el, identificandu-se, fr indoial, cu Louisa, cci el nu avea strmoi yankei. Ar fi trebuit s fii aici cand ddeau filme in aer liber. Pare imposibil, filme in aer liber in sezonul ploilor. i totui, aa a fost. tii de cate ori plou in Panama intre ase i opt seara, in toate anotimpurile? in medie, dou zile pe an! Vd c te mir. Unde putem s bem ceva? intreb Osnard. Dar Pendel mai trebuia s-i arate cea mai nou i cea mai mrea achiziie a clubului; un ascensor silenios, cu lambriuri superbe, care le permitea bogtaelor in varst s urce i s coboare de la un etaj la altul. Pentru partidele lor de cri, Andy. Unele dintre aceste doamne joac zi i noapte. Cred c ii inchipuie c pot lua catigurile cu ele in rai. Barul era in febra de vineri seara. La fiecare mas, petrecreii se salutau, ii fceau semne cu mana, se bteau pe umr, se certau, gesticulau i vorbeau unul mai tare decat cellalt. Unii dintre ei gsir timp s-l salute pe Pendel, s-i strang mana sau s fac o glum deocheat despre costumul lui. Permitei-mi s vi-l prezint pe bunul meu prieten Andy Osnard, unul dintre fiii favorii ai Maiestii Sale, recent sosit din Anglia ca s restaureze bunul nume al diplomaiei, url el spre un bancher pe nume Luis. Data viitoare spune-mi Andy, oricum nu-i pas nimnui, il sftui Osnard cand Luis se intorsese la fetele cu care era. Ceva persoane importante in seara asta?

Cine e prezent? Delgado nu e, asta-i sigur. E in Japonia, chiulete cu preedintele. Exact, Andy, Ernie e in Japonia, permiandu-i Louisei s se odihneasc un pic. Ei, fir-ar s fie! Ia te uit cine-i aici. Asta zic i eu surpriz. In Panama, barfa inea loc de cultur. Privirea lui Pendel se oprise pe un domn distins, de vreo cincizeci de ani, cu musta, insoit de o tanr frumoas. El purta un costum de culoare inchis i o cravat argintie. Ea ii purta prul negru peste umerii goi i un colier de diamante suficient de mare ca s-o trag la fund. edeau unul lang cellalt, epeni ca un cuplu din fotografiile de odinioar, i primeau felicitri i strangeri de man. Judectorul suprem s-a intors printre noi, Andy, rspunse Pendel la intrebarea lui Osnard, la numai o sptman dup ce au fost retrase toate acuzaiile impotriva lui. Bravo, Miguel. i-e client? Da, Andy, un client excelent. Mai am patru costume i un smoching de terminat pentru el i pan sptmana trecut credeam c-o s le pun in vanzare cu soldurile de Anul Nou. Acum vreo doi ani, continu el fr ca Osnard s-l incurajeze, cu acel ton pedant menit s ne conving c persoana in cauz respecta profund adevrul, prietenul meu Miguel a ajuns la concluzia c o anumit prieten pe care o intreinea ii acorda favorurile i unui alt brbat. Rivalul respectiv era, bineineles, avocat i el. Toi sunt avocai in Panama i, imi pare ru c trebuie s-o spun, cei mai muli au studiat in Statele Unite. Pe scurt, Miguel a fcut ce am face cu

toii intr-o asemenea situaie, a angajat un asasin care a pus capt acestei neplceri. Bravo lui. Cum? Pendel ii aminti de o fraz pe care Mark o luase dintr-o carte groaznic de benzi desenate, pe care i-o confiscase Louisa. Intoxicaie cu plumb, Andy. Trei focuri de profesionist. Un glon in cap, dou in corp i ce-a mai rmas din el a improcat prima pagin a tuturor ziarelor. Asasinul a fost arestat, lucru foarte rar in Panama. i a mrturisit totul, lucru care, trebuie s admitem, e mult mai puin rar. Fcu o pauz, ca s-i permit lui Osnard s surad cu apreciere, iar lui s-i regseasc inspiraia artistic. Ca s pun in lumin detaliile ascunse, ar fi spus Benny. Ca s dea frau liber talentului. Ca s confere un plus de farmec povestirii, in beneficiul unui auditoriu mai larg. Dovada pentru arestare, Andy i pentru mrturisire a fost un cec de o sut de mii de dolari, semnat de prietenul nostru Miguel in favoarea presupusului asasin i incasat aici, in Panama, pe baza presupunerii riscante c secretul bancar il va feri de priviri indiscrete. Iar asta e doamna in cauz, spuse Osnard, cu o privire admirativ. Pare o tip a-ntaia. Ea e, Andy, acum unit cu Miguel prin legtura strans a cununiei, dei se spune c legtura asta i se pare cam strans. Iar ce vezi in seara asta este o demonstraie triumftoare a revenirii lui Miguel i a Amandei la starea de graie.

Cum naiba a scpat? Ei bine, Andy, continu Pendel, incantat c brusc tia mult mai mult despre afacerea respectiv decat cunotea in realitate, in primul rand am auzit despre apte milioane de dolari dai ca mit, bani pe care invatul nostru judector poate s i-i permit, inand seama c are o afacere cu camioane, specializat in importul la negru de orez i cafea din Costa Rica, fr s-i deranjeze pe vameii notri extenuai de atata munc, fratele lui avand o poziie foarte important la Vam. i in al doilea rand? Pendel se simea minunat: se iubea, ii iubea vocea i sentimentul de inviere triumftoare. Neprtinitoarea comisie de anchet, insrcinat cu examinarea probelor impotriva lui Miguel a ajuns la ineleapt concluzie c acuzaiile nu erau credibile. A considerat o sut de mii de dolari ca fiind un pre exorbitant pentru un simplu asasinat, aici, in Panama, o mie fiind o sum mult mai potrivit. In plus, ce judector cu experien i intreg la cap ar semna un cec din contul lui pentru un asasin pltit? Comisia a considerat c invinuirile erau o incercare grosolan de a compromite un demn slujitor al partidului i al rii sale. Aici, in Panama, spunem c justiia e mioap. Asasinului ce i-au fcut? Anchetatorii l-au mai interogat o data, iar el a avut amabilitatea s-i schimbe mrturisirea, recunoscand c nu l-a intalnit in viaa lui pe Miguel i c instruciunile le primise de la un domn cu barb i cu ochelari negri, pe

care il intalnise o singur data in holul hotelului Caesar Park, in timpul unei pene de curent. i n-a protestat nimeni? Pendel nega deja din cap. Ernie Delgado i ali caiva sfini aprtori ai drepturilor omului au incercat, dar, ca de obicei, protestele lor n-au dus la nimic, din cauza lipsei lor de credibilitate, adug el, inainte de a ti ce voia de fapt s spun. Lucru care nu-l impiedic s continue, de parc s-ar fi aflat la volanul unui camion in plin vitez. Ernie nu e intotdeauna ce se spune c ar fi i lucrul sta se tie. De ctre cine? De ctre cercurile bine informate, Andy. Vrei s spui c i el ia, ca i ceilali? Aa se zice, replic Pendel pe un ton misterios, coborandu-i pleoapele pentru mai mult veridicitate, Nu spun mai mult, dac imi dai voie. Dac n-am grij, spun ceva impotriva intereselor Louisei. i cecul? Pendel observ cu neplcere cum ochii mici deveniser, ca la magazin, precum nite gmlii negre pe chipul lipsit de expresie al lui Osnard. Un fals grosolan, Andy, aa cum ai bnuit de la inceput, rspunse el, simind cum i se incingeau obrajii. Funcionarul de la banc, cel care s-a ocupat de cec, a fost, bineineles, dat afar, aa c am plcerea s-i spun c aa ceva n-o s se mai repete. i mai sunt i

brbaii in costume albe, albul jucand in Panama un rol mult mai mare decat se crede. Ce naiba inseamn asta? intreb Osnard, fr si ia ochii de la el. Insemna c Pendel tocmai zrise un olandez grav pe nume Henk, care oferea de obicei stranii strangeri de man i murmura confidenial despre diverse subiecte mondene. Francmasonii, Andy, spuse el, incercand cu disperare s-l fac pe Osnard s-i mute privirea. Societile secrete. Opus Dei. Voodoo pentru clasele de sus. O dubl garanie, in caz c religia nu e de ajuns. Panama e un loc plin de superstiii. Ar trebui s ne vezi cu biletele de loterie, de dou ori pe sptman. Cum de tii toate astea? intreb Osnard, coborandu-i vocea ca s nu ajung mai departe de masa lor. Din dou surse, Andy i anume? Pi, mai intai e telefonul fr fir, cand clienii mei se adun din intamplare la mine in prvlie joi seara, cum le place s-o fac, i discut deschis la un pahar. i a doua surs? Din nou privirea aceea ptrunztoare. Andy, dac i-a spune c pereii camerei mele de prob aud mai multe confesiuni decat un preot de penitenciar, tot ar fi prea puin. Dar mai era i o a treia surs pe care Pendel n-o menion. Poate c nu era contient c se afla sub imperiul acestui fenomen. Croitoria.

Faptul c-i fcea pe oameni s arate mai bine. Tia i modifica pan cand ajungeau elemente comprehensibile ale universului su interior. Talentul in vorbire. Faptul c o lua inaintea evenimentelor i atepta ca acestea s-l ajung din urm. C-i fcea pe oameni s par mai mari sau mai mici, in funcie de cat de mult ii infrumuseau sau ameninau existena. Mai mare Delgado. Mai mic Miguel. i Harry Pendel plutind mereu la suprafa. Era un sistem de supravieuire pe care Pendel il elaborase in inchisoare i-l perfeciona in csnicie, iar scopul lui era s furnizeze unei lumi ostile ce ar fi putut s-i fac plcere. S-o fac suportabil. S-o seduc. S-i smulg acul cu care impungea. i ce face btranul nostru Miguel acum, continu Pendel, ferindu-se de privirea lui Osnard i zambind spre cellalt capt al incperii, este c profit de ultima lui primvar. In meseria mea vd tot timpul lucrul sta Azi clientul meu e un salariat normal, cu program de la nou la cinci, tat i so bun, cu dou costume pe an. A doua zi implinete cincizeci de ani, vine la prvlie ca s-i cumpere un bluzon din antilop in dou culori i haine galben canar, iar nevast-sa sun s m intrebe dac nu cumva l-am vzut. Dar, in ciuda tuturor eforturilor lui Pendel de a-i indrepta atenia in alt parte, Osnard nu incet s-l observe. Ochii lui cprui i ptrunztori, ca de vulpe, erau aintii in ai lui Pendel i expresia lui, dac cineva sar fi strduit s-o studieze in tot balamucul acela, era a

unui om care dduse de aur in stare pur i nu tia dac s dea fuga dup ajutor sau s sape mai departe singur. Un grup de petrecrei ii fcu apariia. Pendel ii iubea pe toi: Jules, Dumnezeule, ce bine-mi pare c v vd, domnule! F cunotin cu Andy, un prieten. Un francez, face speculaii la burs, Andy. Am probleme cu facturile lui nepltite. Mordi, ce bucurie, domnule! Tanr afacerist din Kiev, Andy, sosit cu noul val de evrei askenazy, imi amintete de unchiul Benny. Mordy, el e Andy! Frumosul i tanrul Kazuo i soia lui, un copil inc, de la Centrul Comercial Japonez, cea mai frumoas pereche din ora. V salut, domnule! Doamn, respectele mele! Trei costume cu pantaloni de rezerv i inc nu sunt in stare s-i pronun numele de familie, Andy. Pedro, un tanr avocat. Fidel, un tanr bancher. Jose-Maria, Antonio, Salvador, Paul, tineri curtieri la Burs, priniori albi i stupizi, cunoscui ca rabiblancos, brokeri de douzeci i trei de ani, cu ochii ieii din cap, obsedai de virilitatea lor i care beau pan devin impoteni. i undeva, intre strngeri de maini, bti pe spate, "pe joi, Harry", Pendel ii murmura comentariile despre cine era tatl, cat catiga cutare i despre surorile i fraii plasai strategic in partidele politice. Isuse, se minun cretinete Osnard, cand rmaser in sfarit singuri.

Ce are Isus cu toate astea, Andy? intreb Pendel cu o oarecare agresivitate in glas, pentru c Louisa interzicea orice blasfemie. Nu despre Isus, btrane. Despre tine e vorba. Cu tronurile lui din lemn de teck i cu argintria cu blazon, restaurantul de la Club Union ii propunea s fie un templu al opulenei, dar tavanul ciudat de jos i luminile ieirilor in caz de urgen il fceau s par mai degrab un adpost subteran pentru nite bancheri fugii. Aezai lang o fereastr din col, Pendel i Osnard beau vin din Chile i mancau pete din Pacific. Din spatele sfenicelor, mesenii se cantreau cu priviri suprate: cate milioane ai? cum de-a intrat aici? unde naiba se crede tipa asta cu toate diamantele ei? In spatele ferestrei, cerul era acum negru ca cerneala. In piscina luminat de sub ei o fetia de patru ani intr-un bikini auriu avansa cu gravitate in partea cea mai adanc, cocoat pe umerii unui profesor de inot musculos, cu o casc de baie pe cap. Lang el se blcea un bodyguard obez, cu mainile intinse febril, ca s-o prind dac aluneca. La marginea piscinei, mama plictisit a fetiei, imbrcat intr-un costum ic cu pantaloni, ii ddea cu oj pe unghii. Fr s m laud, Andy, Louisa e centrul, spunea Pendel. De ce vorbea despre ea? Probabil c Osnard o pomenise.

Louisa e o secretar excelent, cum nu gseti una la un milion, cu un potenial incredibil i care, dup prerea mea, nu e inc pe deplin exploatat. Ii fcea plcere s pun lucrurile la punct, dup acea penibil conversaie telefonic. E mai mult decat un factotum. Oficial, acum trei luni a fost numit asistenta personal a lui Ernie Delgado, inainte a fcut parte din firma de avocai Delgado & Woolf, dar Ernie i-a vandut partea pentru a se pune in slujba poporului. Neoficial, administraia Canalului este atat de bulversat de retrocedare, cu americanii care ies pe o u i panamezii care intr pe alta, incat Louisa este una dintre puinii care pot s-i pstreze capul pe umeri i s le spun care-i situaia. Ea ii primete, ea analizeaz, ea astup crpturile cu hartii. tie unde s gseasc ce e de gsit i cine pltete dac ceva nu se gsete unde trebuie s se gseasc. Pare o perl rar, spuse Osnard. Pendel se umfl in pene de mandrie marital. Andy, nu greeti cand spui asta. i dac te intereseaz prerea mea, Ernie Delgado are mare noroc. Ba e de pregtit o conferin la inalt nivel despre transportul maritim i nimeni nu tie unde e procesulverbal al celei dinainte. Ba vine o delegaie strin care vrea informaii i nimeni nu tie unde au disprut translatorii japonezi. Numai c de data asta simi o nevoie irezistibil s ciobeasc din piedestalul lui Ernie Delgado. In plus, e singura care poate vorbi cu Emie cand e mahmur sau cand s-a ciondnit cu nevast-sa. Fr Louisa, btranul

Ernie ar fi ca un pete pe uscat i frumoasa lui aureol ar rugini iute-iute. Japonezi, repet Osnard cu o voce trgnat, vistoare. Pi ar putea fi suedezi, nemi sau francezi. Dar cel mai des sunt japonezi. Ce fel de japonezi? De aici? In vizit? Negustori? Oficialiti? N-a putea s-i spun, Andy. Un chicot prostesc, nervos. Dup mine, toi seamn intre ei. Bnuiesc c cei mai muli sunt bancheri. Dar Louisa tie. Andy, japonezii tia nu fac decat ce spune ea. Nu tiu cum procedeaz, dar s-o vezi cu delegaiile alea de japonezi, fcand plecciuni, zambind i poftindu-i s-o urmeze, e o adevrat plcere. Aduce de lucru acas, nu-i aa? La sfarit de sptman? Serile? Numai cand arde ceva, Andy. Mai ales joia, ca s termine pentru sfaritul de sptman, cand st cu copiii, in timp ce eu m ocup de clieni. Niciodat nu-i pltesc ore suplimentare i o exploateaz cu neruinare. Chiar dac ii pltesc acelai salariu ca pentru americani, iar asta inseamn ceva. Ce face cu el? Cu materialul? ii d form. Il bate la main. Cu bitarii. Cu salariul.

Totul merge in contul nostru comun, Andy, aa crede de cuviin, cci e o soie i o mam excepional, rspunse Pendel prompt. Se surprinse roind ca focul i ochii i se umplur de lacrimi fierbini, pan reui s le conving s se intoarc de unde veniser. Osnard ins nu roise i ochii lui negri ca nite nasturi de botin nu se umezir. Biata fat nici nu tie c muncete ca s-l plteasc pe Ramon, spuse el aspru. Dar, dac Pendel era chinuit de aceast constatare crud, expresia feei nu-l mai trd. Privea agitat spre cellalt capt al incperii, cu un amestec de bucurie i team intiprit pe chip. Harry! Prietenul meu Harry! Jur pe Dumnezeu c te iubesc! O siluet masiv intr-un smoching stacojiu se apropie de ei cltinandu-se, lovindu-se de mese, provocand strigte de manie i rsturnand paharele pe unde trecea. Era un brbat inc tanr i urmele frumuseii persistau pe chipul su, in ciuda ravagiilor provocate de suferin i de destrblare. Vzandu-l c se apropie, Pendel se ridic in picioare. Senor Mickie, i eu te iubesc. Ce mai faci? il intreb el ingrijorat. i-l prezint pe Andy Osnard, un prieten. Andy, el e Mickie Abraxas. Mickie, am impresia c eti foarte vesel. Ce-ar fi s ne aezm? Dar Mickie voia s se laude cu haina lui, lucru pe care nu-l putea face ezand. Cu mainile in old i cu degetele intinse in afar, execut o piruet grotesc, imitand un manechin, inainte de a se apuca de marginea mesei, ca

s nu cad. Masa se cltin i dou farfurii se sparser de podea. Ii place, Harry? Eti mandru de el? rosti el cu voce tare, cu un puternic accent american. Mickie, e o minune, spuse Pendel pe un ton grav. Tocmai ii spuneam lui Andy c n-am croit niciodat nite umeri atat de reuii, iar tu ii pui grozav de bine in valoare, nu-i aa, Andy? Ce-ar fi totui s ne aezm i s stm puin de vorb? Mickie ins ii indreptase atenia asupra lui Osnard. Dumneavoastr, domnule, ce prere avei? Osnard zambi cu toat gura. Felicitri. P&B in cea mai bun form. Custura cade chiar pe mijloc. Da' tu cine naiba eti? Un client, Mickie, spuse Pendel, ca s potoleasc spiritele, aa cum fcea intotdeauna in cazul lui Mickie. Il cheam Andy. i-am spus, dar n-ai fost atent. Mickie a studiat la Oxford, nu-i aa, Mickie? Spune-i lui Andy la ce colegiu ai fost. E un anglofil convins, a fost i preedintele Societii Culturale Anglo-Panameze, nu, Mickie? Andy e un diplomat foarte important, nu-i aa, Andy? Lucreaz la Ambasada Marii Britanii. Arthur Braithwaite a fost croitorul tatlui lui. Mickie Abraxas diger informaiile primite, dar fr prea mare plcere. Ii arunc lui Osnard o privire intunecat, dar nu-i plcu ce vzuse. tii ce-a face dac-a fi preedinte in Panama, domnule Andy? De ce nu stai jos, Mickie, s ne povesteti?

Ne-a omori pe noi toi. Nu mai e nici o speran in ce ne privete. Ne-a luat dracu'. Dumnezeu ne-a dat un adevrat paradis: pmanturi mnoase, plaje, muni, o faun incredibil, pui o bucat de lemn in pmant i te trezeti cu un pom fructifer, baca nite oameni atat de frumoi, c-i vine s plangi. i noi ce facem? Trim. Conspirm. Minim. Ne prefacem. Furm. Ne condamnm unii pe alii la moarte prin infometare. Ne purtm de parc n-ar mai fi rmas nimic pentru nimeni, in afar de mine insumi. Suntem atat de proti i de corupi i de orbi, c m mir cum de nu se crap pmantul chiar acum s ne inghit pe toi. Da, domnule. La Colon, am vandut pmantul nenorociilor lora de arabi. Ai s-i spui toate astea reginei dumitale? Abia atept, spuse Osnard amabil. Dac nu te aezi imediat, m supr, Mickie. Te dai in spectacol i e penibil pentru mine. Nu m iubeti? tii bine c te iubesc. Aa c aaz-te ca un biat bun ce eti. Unde e Marta? Acas la ea, cred, Mickie. La El Chorillo, unde locuiete. Cred c inva. O iubesc pe femeia asta. M bucur, Mickie, i Marta o s se bucure i ea. Acum stai jos. i tu o iubeti.

Amandoi o iubim, Mickie, fiecare in felul lui, rspunse Pendel, fr s roeasc, dar cu o voce uor strangulat. Acum aaz-te i fii biat cuminte. Aezandu-i ambele maini pe capul lui Pendel, Mickie ii sufl, umed, in ureche: Dolce Vita pentru cursa cea mare de duminic, m auzi? Rafi Domingo a cumprat jocheii. Pe toi, m auzi? Spune-i Martei. O faci bogat. Mickie, te aud perfect, iar Rafi a fost la mine la magazin azi-diminea; tu n-ai fost i e pcat, cci te ateapt un smoching frumos s-l probezi. i acum, te rog, stai jos ca un prieten bun ce-mi eti. Cu colul ochiului, Pendel vzu doi zdrahoni cu ecuson apropiindu-se de ei pe lang perete. Inconjur cu un bra protector cat apuc din umerii largi ai lui Mickie. Mickie, dac nu te potoleti, nu-i mai croiesc niciodat vreun costum, spuse el in englez. Iar in spaniol, celor doi: E in ordine, domnilor, mulumesc. Domnul Abraxas tocmai pleca. Mickie. Ce-i? Mickie, m asculi? Nu. Fermectorul tu ofer, Santos, te ateapt afar in main? Puin imi pas. Pendel il apuc de bra i-l sili cu blandee s traverseze restaurantul, sub tavanul din oglinzi, pan in hol, unde Santos, oferul, ii atepta ingrijorat stpanul.

Imi pare ru, Andy, c nu l-ai vzut intr-una din zilele lui bune, spuse Pendel timid. Mickie este unul dintre rarii eroi adevrai din Panama. Cu o mandrie defensiv, se lans intr-un scurt istoric al vieii lui Mickie de pan acum: tatl, un armator grec imigrant, prieten apropiat cu Omar Torrijos, motiv pentru care ii neglijase afacerile ca s se consacre in intregime traficului de droguri din Panama, transformandu-l in ceva cu care se putea mandri oricine in lupta impotriva comunismului. Aa vorbete intotdeauna? M rog, nu sunt simple vorbe, Andy. Mickie ii respecta enorm tatl, il plcea pe Torrijos i nu-l iubea pe tii-Tu-Cine, explic el, conform strictului obicei local de a nu pronuna numele lui Noriega. Lucru pe care Mickie s-a simit obligat s-l strige de pe toate acoperiurile, pentru toi care aveau urechi de auzit, pan cand tii-Tu-Cine a fcut o criz i l-a aruncat in pucrie, ca s-l reduc la tcere. i ce naiba a fost toat povestea aia cu Marta? Pi, cum s-i spun, e o poveste veche, Andy, i-a spune o mahmureal. De pe vremea cand erau amandoi militani activi. Marta, fiica unui meteugar negru, iar el, biatul bogat i rsfat, luptand umr la umr pentru democraie, am putea spune, rspunse Pendel, in dorina lui de a vedea subiectul inchis cat mai repede. In zilele acelea se legau prietenii neobinuite. Se creau legturi. Aa cum a spus i el, se iubeau. Nimic mai firesc. Credeam c vorbea despre tine.

Pendel se strdui i mai tare. Aici, Andy, inchisoarea e mai inchisoare decat la noi acas, ca s zic aa. Nu neg varietatea de inchisori de la noi, nici vorb de aa ceva. Dar ce au fcut ei e c l-au bgat pe Mickie intr-o celul cu o groaz de criminali periculoi, condamnai pe termen lung, o duzin dac nu mai muli, i din cand in cand il mutau in alt celul, dac m inelegi. Asta nu i-a prea priit, inand seama c, in tineree, er frumuel foc, incheie el incurcat. Ls s treac un moment de tcere, pe care Osnard avu delicateea s nu-l intrerup, in memoria frumuseii pierdute a lui Mickie. In plus, l-au i btut de cateva ori de l-au lsat lat, fiindc-i enerva, adug el. Te duceai s-l vezi? intreb Osnard intr-o doar. La pucrie, Andy? Da. Da, m duceam. Cred c te impresiona s fii de cealalt parte a gratiilor. Mickie ca o sperietoare de ciori, cu faa strambat de pe urma btii, cu ochii plini inc de infernul prin care trecuse. Mickie in zdrene portocalii, fr croitor la dispoziie. Cu bici roii la glezne i la incheieturile mainilor. Un om in lanuri trebuie s invee s nu se zbat cand e btut, dar invatul ii ia timp. Mickie murmurand: "Harry, fie-i mil, d-mi mana, Harry, te iubesc, dar scoate-m de aici". Pendel optindu-i: "Mickie, ascult-m, trebuie s te faci mic, biete, s nu te uii in ochii lor". Nici unul nu-l asculta pe cellalt. Nu era nimic de spus, doar salut i pe curand.

i acum cu ce se ocup? intreb Osnard, ca i cum subiectul nu mai prezenta nici un interes pentru el. In afar de faptul c bea de stinge i c deranjeaz pe toat lumea? Mickie? intreb Pendel. Cine altul? Brusc, acelai demon care-l imboldise pe Pendel s fac din Delgado o lichea il impinse s-l descrie pe Abraxas ca pe un erou al zilelor noastre: Dac Osnard sta ii inchipuie c poate s-i pun cruce lui Mickie, se inal amarnic. Mickie e prietenul meu, coechipierul meu, partenerul meu de box, tovarul meu de celul. Lui Mickie i-au fost rupte degetele i zdrobite coaiele. Mickie a fost violat in grup de pucriai inrii, in timp ce tu sreai capra in frumoasa ta coal particular din Anglia. Pendel arunc o privire furi prin sal, ca s se asigure c nu-i asculta nimeni. La masa de alturi, un brbat cu capul uguiat tocmai lua un telefon portabil mare i alb din mainile chelnerului ef. Vorbi, iar pe urm chelnerul lu inapoi telefonul, doar c s-l duc, precum sfanta cuminectur, unui alt client care avea nevoie de el. Mickie nu a renunat, Andy, murmur Pendel cu o voce joas. Aparenele inal, mai ales in cazul lui, te asigur. Ce il apucase? Ce tot spunea? Aproape c nu se recunotea. Undeva in mintea lui incins se nscuse ideea c putea s-i fac lui Mickie un dar din prea mult dragoste, s-l transforme in ceva ce nu va putea fi

niciodat, un altfel de Mickie, sobru, sclipitor, militant i curajos. La ce? Nu te ineleg. Iar vorbeti in dodii. E tot cu ei. Cu cine? Cu Opoziia Tcut, spuse Pendel, ca un lupttor medieval care-i arunc stindardul in rndurile inamicului, inainte de a se arunca in lupt pentru a-l recuceri. Cu cine? Cu cei ce se opun in tcere. El i grupul lui bine sudat de oameni care cred la fel ca el. Cred in ce, pentru numele lui Dumnezeu? E o mascarad i sub lustru e realitatea, insist Pendel, ameit c poate atinge astfel culmile unei inventiviti pan atunci necunoscute. Dialoguri pe jumtate uitate cu Marta ii venir iute in ajutor. Acest simulacru de democraie, noul stat Panama, alb i curat ca zpada, m face s rad. Totul nu e decat prefctorie. Asta incerca s-i spun. L-ai auzit. Ineltorie. Conspiraie. Minciun. Prefctorie. Trage cortina i-ai s dai peste aceiai tipi care-l manipulau pe tii-Tu-Cine, ateptand s ia din nou fraiele in man. Pendel era in continuare prizonierul fasciculului negru ce emana din ochii ca gmlia ai lui Osnard. Sunt informaii, ii zise Pendel, protejandu-se deja de consecinele impetuozitii sale. Asta il intereseaz. Nu exactitudinea. Puin ii pas dac nu fac decat s citesc

notie, s recit din memorie sau s improvizez. Probabil c nici nu ascult, m rog, nu ascult cu adevrat. Mickie e in contact cu cei ce se afl de cealalt parte a podului, invent el in continuare, cu curaj. Cine-s ia? Podul era Podul Americilor, o alt expresie a Martei. Armata ascuns, Andy, spuse Pendel. Lupttorii, partizanii care pun progresul inaintea mitei, rspunse el, citand cuvant cu cuvant din Marta. Fermierii i meseriaii care au fost trdai de un guvern lacom i corupt. Micii meteugari cinstii. Populaia cinstit din Panama, despre care nu auzi vorbindu-se i pe care n-o vezi niciodat. Oamenii tia se organizeaz. S-au sturat. Ca i Mickie. Marta e amestecat i ea? Posibil, Andy. N-am intrebat-o niciodat. Nu e treaba mea. Am i eu ideile mele, dar nu-i spun mai mult. Urm o pauz lung. De ce anume s-au sturat? Pendel mtur sala cu o privire de conspirator. Era Robin Hood, aducand speran celor oprimai, fcea dreptate. La masa vecin, o duzin de comeseni veseli atacau homarii i ii udau cu Dom Perignon. De asta, rspunse el cu o voce sczut, dar cu emfaz. De ei. i de tot ce reprezint ei. Osnard voia s afle mai multe despre japonezi. Tocmai ai intalnit unul, Andy, cred c de-aia m intrebi. Ei bine, Andy, de mai muli ani, poate de vreo douzeci, japonezii sunt, cum s spun, cat se poate de

prezeni in Panama, rspunse Pendel entuziasmat, recunosctor c discuia despre singurul lui prieten adevrat luase sfarit. Avem procesiuni japoneze ca s amuze mulimile, avem fanfare japoneze, avem o pia de peti japonezi, oferii rii, avem chiar un canal de televiziune educativ, finanat de japonezi, adug el, amintindu-i de unul dintre puinele programe pe care copiii lui aveau voie s le urmreasc. Cine e japonezul cel mai important la voi? Dintre clienii mei, Andy? Cel mai important, nu tiu. Toi sunt, a zice, cam enigmatici. Probabil c va trebui s-o intreb pe Marta. Dac vine unul s-i iei msurile, ase fac plecciuni i-l fotografiaz, cum zicem noi, i zu c nu exagerm. E un oarecare domn Yoshio de la una dintre misiunile lor comerciale, care cam face pe vedeta prin magazin, un oarecare Toshikazu de la ambasad, dar habar n-am dac sta e numele de familie sau de botez, va trebui s verific. Sau s-i ceri Martei s-o fac. Exact. Contient din nou de privirea sumbr a lui Osnard, Pendel ii adres un suras amabil, in incercarea de a-l face s-i intoarc privirea, dar fr succes. i se intampl s-l invii pe Emie Delgado la cin? intreb el, in timp ce Pendel se atepta la alte intrebri despre japonezi. Nu, Andy. De ce nu? E eful neveste-tii. Sincer vorbind, nu cred c Louisa ar fi de acord. De ce?

Acelai demon, din nou. Cel care apare ca s ne aduc aminte c nimic nu se pierde, c un moment de gelozie poate duce la o via de minciun i c singurul lucru pe care trebuie s-l faci unui om pe care l-ai doborat e s-l termini. Ernie face parte din ceea ce a numi dreapta dur, Andy. La fel era i sub tii-Tu-Cine, numai c nu recunotea. Gur-spart cand era cu prietenii lui liberali, scuz-mi expresia, dar dup ce tia intorceau spatele, hop, ddea fuga in biroul vecin la tii-Tu-Cine i-i ddea zor cu: "Da, domnule, nu, domnule, i cum a putea s v fiu de folos, inlimea voastr?" Chestia asta nu se prea tie, nu-i aa? Cei mai muli il cred inc fr pata pe Emie al nostru, nu? Tocmai de-aia e primejdios, Andy. Intreab-l pe Mickie. Emie e un aisberg. Partea ascuns in ap e mult mai mare decat ce se vede, ca s zic aa. Osnard rupse o chifl, intinse puin unt pe ea i o roni cu nite micri incete ale maxilarului inferior, de parc ar fi rumegat. Numai c ochii lui cprui voiau mai mult decat paine cu unt. Camera aia de sus, de la prvlie, Colul Sportivului... Ii place, nu-i aa, Andy? Te-ai gandit vreodat s-o transformi intr-un club pentru clieni? Un loc unde s se poat descrca? Ar fi mai bine decat sofaua veche i fotoliul de la parter, pentru serile de joi, nu crezi? M-am gandit de mai multe ori, Andy, recunosc, i sunt impresionat c i-a venit aceeai idee dup o

singur vizit. Dar m lovesc intotdeauna de acelai obstacol de neocolit, i anume unde s instalez Colul Sportivului? Ies bani buni din chestia asta? O, da. Mie nu mi-a fcut cine tie ce impresie. Articolele de sport sunt ceea ce eu numesc produse pentru atras clienii, Andy. Dac nu le-a vinde eu, ar face-o altcineva, i cu ocazia asta mi-ar lua i clienii. Pendel observ cu neplcere c Osnard nu era prea darnic in gesturi. Am cunoscut un poliist care era la fel. Niciodat nu-i frangea mainile, nu se scrpina in cap, nu se faaia pe scaun. edea pur i simplu i de fixa cu ochii ia... Imi iei cumva msura pentru un costum, Andy? intreb el in glum. Dar Osnard nu trebui s-i rspund, cci privirea lui Pendel rtcea din nou spre cellalt capt al slii, unde vreo doisprezece nou-venii zgomotoi, brbai i femei, luau loc la o mas lung. i aici avem cea de-a doua parte a ecuaiei, ca s spun aa, declar el, schimband semne energice de salut cu personajul aezat in capul mesei. Nici mai mult, nici mai puin decat Rafi Domingo in persoan. Cellalt prieten al lui Mickie. Ce zici de chestia asta? Ce ecuaie? intreb Osnard. Pendel ii acoperi gura cu mana, pentru mai mult discreie. E vorba despre doamna de lang el, Andy.

Ce-i cu ea? E nevasta lui Mickie. In timp ce manca, privirea furiat a lui Osnard se indrept rapid spre masa de la cellalt capt al slii. Aia cu ae mari? Exact, Andy. Uneori ne intrebm de ce se cstoresc oamenii, nu crezi? Povestete despre Domingo, ordon Osnard, ca i cum i-ar fi spus s-i povesteasc un basm. Pendel inspir profund. Capul i se invartea i mintea ii era obosit, dar nimeni nu anunase pauz, aa c juca mai departe. Ii piloteaz propriul avion, incepu el la intamplare. Barfe aflate la prvlie. In ce scop? Are un lan de hoteluri de mare clas, in care nu st nimeni. Trncneli din surse diverse. De ce? Restul, talentul de a inventa. Hotelurile aparin unui anumit consoriu cu sediul la Madrid, Andy. Ei i? i, dac e s ne lum dup zvonuri, acest consoriu aparine unor columbieni care nu sunt total strini de comerul cu cocain. Consoriului ii merge bine. Un nou hotel de lux la Chitre, un altul in construcie la David, dou la Bocas del Toro i Rafi Domingo sare ca un purice de la unul la altul, in avionul lui. De ce naiba?

O clip de linite, ca intre conspiratori, in timp ce chelnerul umple paharele cu ap. Cuburile de ghea se ciocnesc cu un zgomot de clopote. Pendel simte in urechi suflul geniului. Nu putem decat s bnuim, Andy. Rafi n-are habar de industria hotelier, dar asta n-are nici o importan pentru c, aa cum i-am spus, hotelurile nu au clieni. Nu le fac nici un fel de publicitate, i dac incerci s rezervi o camer, i se rspunde politicos c nu mai sunt libere. Nu pricep. Pe Rafi n-o s-l deranjeze, ii spuse Pendel. Rafi e un fel de Benny. Harry biete, ar spune el, zi-i lui Osnard sta ce-i face plcere s aud, atata timp cat nu exist martori. Fiecare hotel inregistreaz cinci mii de dolari bani ghea pe zi, e bine? In unul sau doi ani fiscali, de indat ce hotelurile i-au garnisit bine conturile in banc, vor fi vandute cui ofer mai mult i, ce coinciden, acesta va fi chiar Rafi Domingo, sub plria unei companii cu totul noi. Hotelurile vor arta excelent, din pivni i pan in pod; normal, dac inem cont de faptul c nimeni nu a dormit in ele i c nici mcar un hamburger nu a fost preparat in buctrie. i vor fi intreprinderi legale, cci in Panama banii mai vechi de trei ani sunt mai mult decat respectabili, sunt antici. i o reguleaz pe nevasta lui Mickie? Aa mi s-a spus, Andy, zise Pendel, prudent acum, cci partea asta era adevrat. Mickie i-a spus?

Nu chiar, Andy. Nu chiar atat de limpede. Cu Mickie, trebuie s tii s citeti printre randuri. Inventa din nou. De ce o fcea? Ce anume il indemna s-o fac? Andy. Un actor e un actor. Dac publicul nu e de partea ta, e impotriva ta. Sau poate c acum, cand povestea inventat a vieii lui era zdrene, simea nevoia s imbogeasc viaa altora. Poate c invia reconstruind lumea in care tria. Rafi face parte dintre ei, Andy, inelegi? De fapt, Rafi este unul dintre cei mai mari. In ce sens cei mai mari? Opoziia Tcut. Bieii lui Mickie. Cei ce ateapt in culise, cum le spun eu. Cei care au vzut inscrisul de pe perete. Rafi e metis. Ce naiba vrei s spui? E metis, Andy. Ca Maria. Ca i mine. In cazul lui, pe jumtate indian. In Panama nu exist discriminri rasiale, mulumesc lui Dumnezeu, dar panamezilor nu prea le plac corciturile, mai ales cele nou-venite i, pe msur ce urci pe scara social, feele sunt tot mai palide. Eu numesc asta boala altitudinii. Era o glum nou-nou, pe care inteniona s-o includ in repertoriul su, dar Osnard nu-i ddu seama. Sau dac ii ddu, nu i se pru c ar avea haz. De fapt, vzandu-i expresia, Pendel ii zise c arta ca i cum ar fi preferat s asiste la o execuie public. Plata la bucat, spuse Osnard. Altfel nu se poate. De acord? Ii varase capul intre umeri i coborase vocea.

Andy, sta a fost principiul meu din momentul in care am deschis prvlia, rspunse Pendel entuziasmat, incercand s-i aduc aminte cand pltise pentru ultima dat pe cineva la bucat. Alcoolul, ca i sentimentul general de irealitate, in ce-l privea i in ce-i privea pe ceilali, i se urcaser la cap i fu gata s adauge c fusese i principiul dragului de Arthur Braithwaite, dar se abinu, cci ii folosise destul imaginaia pentru o sear. Nimnui nu-i mai e ruine de lcomie in zilele noastre. E singurul lucru care-i motiveaz pe oameni. O, Andy, sunt total de acord, spuse Pendel, crezand c Osnard se lamenta in legtur cu starea precar a Angliei. Osnard arunc o privire in jur, ca s vad dac nu-i auzea cineva. Poate c privelitea atator conspiratori cu capetele apropiate ii ddu curaj, cci chipul i se inspri intr-un mod care nu-l fcu pe Pendel s se simt la largul lui, iar vocea, dei surd, deveni tioas. Ramon te are la man. Dac nu-i plteti datoria, ai pit-o. Dac i-o plteti, te trezeti pe cap cu un rau fr ap i o orezrie unde nu crete orez. Ca s nu pomenim despre fcleul care te ateapt de la Louisa. Asta m frmant i pe mine, Andy, nu neg. Nu mai mnanc de sptmani intregi. tii cine e vecinul tu la orezrie? Un proprietar care nu exist, Andy. Una dintre cele mai rufctoare fantome. tii cum il cheam? Pendel cltin din cap.

Nu e o persoan. E o corporaie cu sediul la Miami. tii cine e bancherul ei? Nu prea, Andy. Amicul tu Ramon. E compania lui Rudd. Rudd deine dou treimi, domnul X a treia. i tii cine e domnul X? Sunt uluit, Andy. Administratorul tu, cum il cheam? Angel? M iubete ca un frate. Te-au tras pe sfoar. Un caz clasic. Gandete-te puin. Asta i fac, Andy. De mult timp nu m-am mai gandit atat, spuse Pendel, in timp ce o alta parte a lumii lui se prvlea i se scufunda sub privirile lui. S-a oferit cineva s-i cumpere orezria pe nimica toat? intreb Osnard din spatele peretelui de cea care se ridicase intre ei. Vecinul meu. Dup aia o s dea drumul la ap, nui aa, i o s aib o ferm frumoas i productiv, valorand de cinci ori preul pltit. i Angel o s-o conduc pentru el. E un cerc vicios, Andy, iar eu m aflu in mijlocul lui. Cat de mare e ferma vecinului tu? O sut de hectare. Ce face cu ea? Crete vite. Cheltuieli de intreinere foarte mici. Nare nevoie de ap. Nu face decat s m lipseasc pe mine de ea.

Prizonierul d rspunsuri scurte, in timp ce anchetatorul ia notie: atata doar c Osnard nu-i noteaz nimic. Ochii lui de vulpe rein tot. Nu cumva Rudd a fost cel care i-a sugerat s cumperi ferma? Zicea c e ieftin. Vanzare forat. Plasamentul perfect pentru banii Louisei. Cat am fost de naiv. Osnard duse paharul ca un balon la buze, poate ca s le ascund. Trase apoi aer in piept i, coborandu-i vocea, vorbi in mare vitez. Eti un adevrat dar picat din cer, Harry. Un adevrat post de ascultare. Soia bine plasat, relaii nemaipomenite, un prieten in rezisten, o salariat alturi de popor, ai o via model, eti stabilit aici de mai bine de zece ani, ai o acoperire beton, vorbeti limba, eti sociabil, vioi. N-am intalnit in viaa mea pe cineva care s m zpceasc mai bine. Rmai aa cum eti, chiar mai ceva decat acum, i o s avem toat ara la cheremul nostru. In plus, dac se intampl ceva, nu te recunoatem. Eti de acord sau nu? Pendel zambi stramb, in parte datorit complimentelor, in parte speriat de gravitatea situaiei. Dar mai ales pentru c era contient c asista la un moment mare din viaa lui, care dei era inspimnttor i purificator avea loc fr participarea lui efectiv. Sincer s fiu, Andy, de cand m tiu oamenii nu mi-au recunoscut valoarea, mrturisi el, in timp ce

gandurile ii vagabondau printre amintiri. Dar nu spusese da. Partea proast e c vei fi, chiar din prima zi, bgat pan-n gat. Te deranjeaz? Sunt deja bgat pan-n gat, nu i se pare? Nu trebuie decat s aleg intre dou rele. Din nou ochii, prea btrani, prea fici, ascultand, amintindu-i, adulmecand, fcand toate astea in acelai timp. i, in ciuda lor sau din cauza lor, Pendel fcu imprudena de a se autoevalua. Nu prea ineleg ce-ai putea face cu un post de ascultare falit, declar el cu fanfaronada tipic unui condamnat. Nu vd cum a putea iei din situaia asta, poate doar dac-ar interveni vreun milionar nebun. O privire inutil in jurul slii. Vezi cumva vreun milionar nebun in mulime, Andy? Nu vreau s spun c ar fi toi intregi la cap, numai c nebunia lor nu m include i pe mine.Nimic nu se schimb la Osnard. Nici privirea fix, nici vocea, nici mainile puternice aezate cu palma in jos pe faa de mas alb i groas. Poate c serviciul meu e destul de nebun, spuse el. Cutand cu disperare o diversiune, privirea lui Pendel alese silueta sinistr a Ursului, editorialistul urat de toat lumea din Panama, care ii deschidea drum cu un aer lugubru spre o mas izolat din partea cea mai intunecat a slii. Dar tot nu spusese "da" i cu o ureche il ascult cu disperare pe unchiul Benny: Fiule, cand intalneti un escroc, las-l s atepte. Cci nimic nu-i

place mai puin unui escroc decat s-i spui s revin sptmana viitoare. Eti de acord sau nu? M gandesc, Andy. Ezit. De ce naiba? Pentru c sunt un adult responsabil care incearc s ia o hotrare, rspunse Pendel in gand. Pentru c am voin i creier, nu impulsuri stupide, amintiri neplcute i o doz excesiv de imaginaie. Cantresc argumentele pro i contra, Andy. Examinez toate posibilitile, spuse el pe un ton superior. Osnard neag acuzaii pe care nu i le-a adus nimeni. O face printr-un murmur umed, care se potrivete perfect cu trupul lui dolofan, dar Pendel nu mai vede vreo continuitate in spusele lui. E o alt sear. M gandesc din nou la Benny. Simt nevoia s m duc acas s m culc. Noi nu-i turnm pe tipii cu care lucrm, Harry. Nu pe cei la care inem. N-am spus niciodat c ai face-o, Andy. Nu e stilul nostru. Ce interes am avea s le spunem panamezilor despre cazierul tu judiciar, o dat ce avem nevoie de tine aa cum eti i chiar mai mult? Nici unul, Andy, i m bucur s te aud spunand-o. De ce s-l dm de gol pe btranul Braithwaite, s te facem de ras in faa nevestei i a copiilor, de ce am distruge un cmin fericit? Avem nevoie de tine, Harry. Ai o mulime de lucruri pe care ni le poi vinde. Nu vrem decat s le cumprm.

Rezolvai problema orezriei i v dau capul meu pe o tav, Andy, spune Pendel, ca s fie amabil. Nu de capul tu avem nevoie, btrane, ci de sufletul tu. Imitandu-i oaspetele, Pendel apuc paharul de coniac cu amandou mainile i se apleac peste masa luminat de lumanri. Inc se mai gandete ce hotrare s ia. Aman rspunsul, dei cea mai mare parte din el dorete s spun "da", chiar i numai pentru a pune capt jenei ce se instalase intre ei. Inc nu mi-ai explicat ce o s am de fcut, Andy. Post de ascultare. i-am mai spus. Da, dar ce anume vrei s ascult? Ce te intereseaz, de fapt? Din nou ochii, ca nite ace, cu scantei roiatice. Flcile lenee, mestecand absent, in timp ce mintea rumeg. Corpul de copil mare i gras. Vocea trgnat, surd, ieind din colul gurii strambe. Nu mare lucru. Echilibrul puterilor mondiale in secolul douzeci i unu. Viitorul comerului internaional. Eichierul politic din Panama. Opozanii tcui. Tipii de dincolo de pod, cum le spui tu. Ce se va intampla cand se vor retrage yankeii? Dac o vor face. Cine va rade, cine va plange la 31 decembrie 1999? Ce se va intampla cand una dintre cele dou ci navigabile cele mai mari ale lumii va fi vandut la licitaie, iar licitaia va fi condus de o band de biei fr scrupule? O nimica toat, rspunde el, dar cu o intonaie interogativa, c i cum partea cea mai bun abia avea s urmeze.

Pendel zambete stramb, la randul lui. In cazul sta nu e nici o problem, nu-i aa? Maine la pranz, cand vii s-l iei, il gseti gata ambalat. Dac e nevoie de vreun retu, il aduci inapoi cand vrei. Plus cateva mici probleme care nu figureaz in meniu, adaug Osnard pe un ton i mai sczut. Nu inc, mai bine zis. Despre ce e vorba? Ridicare din umeri. O ridicare din umeri lung, lent, complice, grea de subinelesuri, iritant, un gest de poliist exprimand o fals decontractare, o putere teribil i o rezerv imens de informaii importante. In meseria asta, exista o mulime de moduri diferite de a ajunge la ce vrei. Nu le poi inva pe toate intr-o noapte. Te-am auzit zicand "da", sau o faci pe Greta Garbo? Spre mirarea lui, Pendel reuete s mai amane un pic rspunsul. Poate c tie c nehotrarea este singura libertate care i-a mai rmas. Poate c unchiul Benny il trage din nou de manec. Sau poate, vag, ii d seama c, in conformitate cu drepturile prizonierilor, un om care-i vinde sufletul e indreptit s aib un timp de gandire. N-o fac pe Greta Garbo, il fac pe Harry, spune el, ridicandu-se curajos in picioare i bombandu-i pieptul. Mi-e team c, atunci cand e vorba de decizii care-i pot schimba viaa, Harry Pendel e un animal care calculeaz intens. Trecuse de unsprezece cand Pendel opri motorul mainii la vreo douzeci de metri la vale de casa lui, ca

s nu-i trezeasc pe copii. Ii folosi apoi amandou mainile ca s deschid portiera, una ca s-o imping i pe cealalt ca s intoarc uor cheia. In felul sta, broasca funciona ca uns, altfel emitea un zgomot ca o impuctur. Se duse la buctrie i ii clti gura cu Coca-Cola, in sperana c va risipi aburii de coniac. Se dezbrc apoi in hol i-i puse hainele pe scaun, inainte de a intra, in varful picioarelor, in dormitor. Louisa deschisese amandou ferestrele, cci aa ii plcea s doarm. Aerul marin intra in camer dinspre Pacific. Cand trase cearaful, vzu, spre surpriza sa, c Louisa era la fel de goal ca el, complet treaz i privindu-l fix. Ce s-a intamplat? opti el, temandu-se de o scen care s-i trezeasc pe copii. Intinzandu-i braele lungi, Louisa il stranse tare la piept i Pendel descoperi c avea obrajii uzi de lacrimi. Harry, imi pare nespus de ru, vreau s tii lucrul sta. Imi pare foarte, foarte ru. Il sruta i nu-l lsa s-o srute i el. Nu merit s m ieri, Harry, nu inc. Eti un brbat bun i un so bun, catigi muli bani, iar tatl meu a avut dreptate, eu sunt o scorpie rea i nesimitoare, incapabil de o vorb bun. E prea tarziu, ii zise el, in timp ce fceau dragoste. Aa ar fi trebuit s fim inainte de-a fi prea tarziu.

CAPITOLUL ASE Harry Pendel ii iubea nevasta i copiii cu un devotament care nu putea fi ineles decat de cei ce nu fcuser niciodat parte dintr-o familie, nu tiuser niciodat ce insemna s respeci un tat onorabil, s iubeti o mam fericit sau s-i priveti ca pe o rsplat fireasc pentru faptul c ai venit pe lume. Familia Pendel tria pe culmea unui deal, intr-un cartier numit Bethania, intr-o cas frumoas cu dou etaje, cu peluze in fa i in spate, cu multe bougainvilia i o vedere foarte frumoas spre mare i, in deprtare, spre oraul vechi i Punta Paitilla. Pendel auzise c dealurile din jur ascundeau depozite subterane, pline de bombe atomice i buncre, dar Louisa spusese c, in felul sta, se vor simi mai in siguran, iar Pendel, ca s evite o discuie cu ea, fusese de acord. Pendelii aveau o servitoare care s tearg pardoseala de gresie, una care s spele rufele, alta care s stea cu copiii i s fac toate cumprturile i un negru grizonant, cu un inceput de barb alb i o plrie de paie, care trebluia prin grdin, cretea ce-i trecea lui prin cap, fuma substane ilegale i se aproviziona din buctrie. Aceast mic armat de servitori ii costa o sut patruzeci de dolari pe sptman. In patul lui, noaptea, Pendel simea o plcere secret prefcandu-se c aluneca in somnul agitat al inchisorii, cu genunchii la gur, cu brbia coborit i cu mainile peste urechi, ca s nu aud gemetele celorlali pucriai, pentru ca pe urm s se trezeasc i s se

asigure, cu pruden, c nu era la pucrie, ci aici, in Bethania, in grija unei soii credincioase, care avea nevoie de el i care-l respecta i c de partea cealalt a culoarului dormeau copiii lui fericii, o binecuvantare mereu nou, pe care unchiul Benny o numea mitzvah: Hannah, prinesa lui catolic in varst de nou ani, Mark, violonistul evreu rebel in varst de opt ani. Dar dac Pendel ii iubea familia cu respect i devotament, in acelai timp se i temea pentru ea i se obinuise cu ideea c fericirea lui era iluzorie. Cand sttea singur in balconul lui, pe intuneric, cum ii plcea s fac seara dup lucru, adeseori in tovria unuia dintre trabucele mici ale unchiului Benny, adulmeca in aerul umed mirosurile nocturne ale florilor luxuriante i privea luminile inotand in ceaa ploii, cand zrea printre norii capricioi irul de ambarcaiuni ancorate la intrarea in Canal, iar imensitatea norocului su ntea in el un sentiment acut al fragilitii: tii prea bine c nu poate s in, Harry biatule, tii c lumea poate s-i explodeze in fa, ai vzut c aa se intampl chiar de aici de pe balcon, i ce s-a intamplat o dat poate s se repete in orice clip, aa c fii atent. Privea apoi la oraul prea calm, iar in scurt timp rachetele, trasoarele roii i verzi, rpitul rguit al mitralierelor i bubuitul tunurilor ii aprindeau nebunete teatrul amintirilor, ca in seara aceea din decembrie 1989, cand dealurile se cltinaser i se cutremuraser sub focul enormelor elicoptere Spectre ce zburau dinspre mare fr s intalneasc cea mai mic opoziie, ca s pedepseasc mahalalele cu cldiri din lemn din El

Chorillo ca de obicei, sracii erau de vin pentru toate bombardand in voie magherniele in flcri, intorcandu-se apoi s fac plinul i revenind ca s le bombardeze din nou. Probabil c atacatorii nu intenionaser acest lucru. Probabil c erau buni tai i buni fii i tot ce voiau era s distrug comandancia lui Noriega, pan cand dou obuze deviaser de la traiectorie i alte dou le urmaser. Dar in timp de rzboi bunele intenii sunt greu de transmis celor crora le sunt destinate, moderaia trece neobservat i prezena catorva trgtori dumani, pui pe fug intr-o mahala srac, nu explic totala ei distrugere. La ce ajut dac le spui: "Am folosit fora minim" unor oameni ingrozii, fugind desculi prin sange i cioburi, trgand dup ei copii i geamantane, fr s aib unde s se duc? La ce servete dac afirmi c tirurile au fost declanate de ctre provocatori revanarzi ai Batalioanelor Demnitii ale lui Noriega? Chiar dac ar fi aa, de ce te-ar crede? Curand urletele incepuser s urce dealul i Pendel, care in viaa lui auzise i scosese cateva urlete, nu i-ar fi imaginat niciodat c un singur urlet uman putea fi in stare s acopere bubuitul innebunitor al blindatelor i rpitul artileriei, dar chiar aa se intamplase, mai ales fiindc era vorba de suma a mii de urlete scoase din rrunchii unor copii terorizai i insoite de duhoarea crnii de om arse. Harry, intr in cas. Harry, am nevoie de tine. Harry, intr odat in cas. Harry, nu ineleg ce faci acolo. Strigtul era al Louisei, din fundul debaralei pentru mturi de sub scar, cu spinarea ei lung incovoiat, ca

s-i apere mai bine pe copii: Mark, de aproape doi ani, strins lang burta ei, udand-o prin pamperi Mark, ca i soldaii americani, prea s aib un stoc inepuizabil de muniii Hannah, ingenuncheat la picioarele ei, in capotul i papucii cu ursulei, adresand rugciuni unui oarecare Jovey, care dup aceea a fost identificat ca fiind un amalgam de Isus, Iehova i Jupiter, un fel de cocteil divin pregtit din resturile de folclor religios adunate in decursul celor trei ani de existen. tiu ei ce fac, repeta Louisa pe un ton tranant de militar, amintind suprtor de mult de tonul tatlui ei. Nu e nici prima, nici ultima oar. Au calculat totul dinainte. Nu trag niciodat, niciodat in civili. i Pendel, pentru c o iubea, consider c era mai bine s-o lase s cread ce voia, in timp ce El Chorillo gemea, ardea in flcri i se dezagrega sub atacurile repetate ale armelor pe care Pentagonul le inea pentru o viitoare ocazie. Marta locuiete acolo, spuse el. Dar o femeie care se teme pentru copiii ei nu se mai teme pentru nimeni altcineva, aa c, o dat cu zorii, Pendel cobori dealul i ii fu dat s aud o linite cum nu mai auzise de cand se stabilise in Panama City. Inelese pe loc c, in termenii armistiiului, prile czuser de acord s alunge pe veci de pe suprafaa pmantului aparatele de aer condiionat, antierele i excavrile, i c de acum inainte toate mainile, camioanele, autobuzele colare, taxiurile, mainile de gunoi, mainile depoliie i ambulanele, precum i

urletele copiilor sau ale mamelor, vor fi interzise sub ameninarea pedepsei cu moartea. Nici chiar inalta i maiestuoasa coloan de fum negru ce se ridica din ce fusese candva El Chorillo nu scotea vreo urm de zgomot deversandu-se in cerul dimineii. Numai caiva refractari refuzau, ca de obicei, s se supun interdiciei, ultimii trgtori de elit retrai in incinta comandandei, care continuau s vizeze poziiile americane de pe strzile din jur. Dar amuir curand i ei, ajutai de tancurile instalate pe Ancon Hill. Cabina telefonic din faa benzinriei era intact, numai c legea tcerii se aplica i la telefon. Telefonul Martei mergea, dar se incpana s nu sune. Agandu-se cu furie de noul su personaj, Brbatul Matur i Singuratic in Faa unei Decizii Vitale, Pendel se ls antrenat in eternul su vals ezitant intre eroism i pesimismul cronic, cu o nehotrare atat de slbatic, incat amenina s-l doboare. De vocile interioare acuzatoare din Bethania se refugie in sanctuarul magazinului su, iar de vocile acuzatoare ale magazinului se refugie in sanctuarul propriului cmin, totul in numele cantririi la calm a variantelor. Nici o clip ins nici chiar in momentele in care se acuza cel mai tare nu-i permise s priceap c, de fapt, ovia intre dou femei. Eti prada acelui triumfalism care ne cuprinde pe toi atunci cand temerile noastre cele mai cumplite devin realitate. Viziunile tale grandioase se intorc impotriv-i. Lumea ta imaginar se dram sub ochii tai, fiindc ai fost atat de prost incat s construieti un templu fr fundaii. Dar, de indat ce se

autoflagela cu aceste previziuni apocaliptice, sfaturi incurajatoare rostite de vocea lui Benny ii i veneau in ajutor: Nu e, deci, nevoie decat de cateva adevruri ca s crezi c te-a ajuns pedeapsa lui Dumnezeu? Un diplomat tanr i strlucitor ii propune s serveti Anglia ca un adevrat brbat, i tu te vezi deja un blestemat de cadavru la morg. Pedeapsa lui Dumnezeu se ofer s joace rolul milionarului nebun, ii strecoar un teanc de bancnote de cincizeci intr-un plic obinuit i-i spune c mai are multe altele? Te numete Un Dar Ceresc, lucru pe care nu muli alii l-au fcut? Asta s fie Pedeapsa lui Dumnezeu? Tot atunci Hannah vru s tie ce carte ii recomand Marele ef s citeasc pentru concursul de lectur de la coal, Mark ii ceru s-l asculte cum canta Oaia lene la vioara cea nou, ca s hotrasc dac era destul de bine pregtit pentru examen, iar Louisa ii ceru prerea despre ultimul scandal de la Centrul Administrativ, ca s se poat pronuna asupra viitorului Canalului, cu toate c prerile Louisei in legtur cu acest subiect erau hotrite de mult: Ernesto Delgado cel fr de pereche, incoruptibilul, pzitorul trecutului de aur, nu putea fi in stare de vreo greeal: Harry, nu ineleg. Ajunge ca Ernesto s prseasc ara zece zile, ca s-l intovreasc pe preedinte, c echipa i aprob numirea a nu mai puin de cinci panameze frumoase ca responsabile cu relaiile publice ca la americani, dei nu au alte calificri decat c sunt tinere, albe, conduc BMW-uri, se imbrac la mari

case de mod, au sani mari i tai bogai i nu catadicsesc s vorbeasc cu angajaii permaneni. E o ruine, decise Pendel. Pe urm inapoi la magazin, unde trebuia s examineze impreun cu Marta facturile nepltite i comenzile neridicate, ca s poat hotri pe cine s someze i cui s-i mai acorde un rgaz de o lun. Te mai doare capul? o intreb el tandru, observand c era i mai palid ca de obicei. Nu, rspunse Marta din spatele vlului de pr negru. Iar nu merge ascensorul? Ascensorul nu mai merge deloc, spuse ea zambind stramb. A fost oprit in mod oficial. Imi pare ru. N-are de ce, nu eti tu de vin. Cine e Osnard? In primul moment, Pendel se sperie. Osnard? Osnard? Un client, femeie. Nu-i mai tot striga numele. De ce? intreb el, revenindu-i. E un om ru. Nu sunt toi clienii mei ri? spuse el fcand aluzie, in joac, la preferina ei pentru cei de dincolo de pod. Da, dar ei n-o tiu, rspunse Marta, fr s mai zambeasc. i Osnard tie? Da. Osnard e ru. Nu f ce-i cere. Ce anume imi cere s fac? Nu tiu. Dac a ti, l-a impiedica. Te rog. Fusese gata s adauge "Harry", simi cum buzele ei crpate ii foraser numele. Numai c in magazin ii

fcea un punct de onoare din a nu profita niciodat de indulgena lui, de a nu arta niciodat, prin cuvinte sau semne, c erau legai pe vecie, c de fiecare dat cand se vedeau, revedeau aceeai scen, sub unghiuri diferite: Marta in blugi i o bluz alb sfaiat, zcand in rigol ca un sac de gunoi neridicat, in timp ce trei membri ai Batalioanelor Demnitii ale lui Noriega, numii afectuos Dingbats, incearc unul dup altul s-i catige inima i mintea, incepand cu faa, cu ajutorul unei bate de base-ball insangerate. i Pendel privind-o cu braele rsucite la spate de ali doi, urland la inceput de team i de manie, apoi implorandu-i, cerindu-le s-o lase in pace. Dar ei n-o las. Il silesc s priveasc. Ce sens ar mai avea exemplul dat cu o femeie rebel, dac nu se uit nimeni? E o eroare, domnule cpitan. E o simpl coinciden c doamna asta poart cmaa alb a opoziiei. Nu v temei, senor, nu va rmane alb mult timp. Marta pe patul clinicii improvizate, unde avusese curajul s-i duc Mickie Abraxas ; Marta goal, acoperit de sange i vanti, in timp ce Pendel il copleete pe doctor cu dolari i asigurri, iar Mickie st de paz la fereastr. Suntem mai buni, optete Marta cu buzele insangerate i dinii spari. Ce vrea s spun e c exist o alt Panama, mai bun. Se refer la cei de dincolo de pod. A doua zi, Mickie era arestat.

M gandesc s transform Colul Sportivului intr-un soi de club, ii spuse Pendel Louisei, nedecis inc. Cred c un bar ar fi nimerit. Harry, nu ineleg la ce-i trebuie un bar. Reuniunile tale de joi seara sunt i aa destul de agitate. Ca s atrag oamenii, Lou. S creasc clientela. Prietenii aduc ali prieteni, prietenii se aaz la mas, se simt bine, incep s se uite la eantioane. Rezultatul: un carnet de comenzi plin ochi. i unde instalezi cabina de prob? obiect ea. Bun intrebare, ii zise Pendel. Nici mcar Andy n-ar putea s-mi dea un rspuns. Decizia se aman. Pentru clieni, Marta, explic Pendel cu rbdare. Pentru toi cei care vin s-i mnance sandviurile. Ca s creasc numrul clienilor i al comenzilor. Mi-a dori ca sandviurile mele s-i otrveasc. Pe cine a mai imbrca atunci? Pe toi prietenii ia ai ti cu mintea infierbantat, presupun. Prima revoluie din lume imbrcat la comand, graie lui P&B. Mulumesc frumos. De ce nu, dac Lenin se plimba intr-un RollsRoyce? rspunse ea pe acelai ton. Nu l-am intrebat cum vrea buzunarele, ii zise el tarziu in noapte, croind un smoching in sunetul muzicii lui Bach. Nici manetele, nici lrgimea pantalonilor. Nu iam expus avantajele bretelelor fa de curele intr-o clim umed, mai ales pentru domnii a cror talie e al naibii de variabil. Montat de aceste pretexte, fu gata s intind mana dup telefon, cand acesta sun i cine altul dac

nu Osnard il chema ca s-i propun s mearg s bea ceva? Se intalnir in barul modern cu perei lambrisai al hotelului Executiv, un turn alb i curat, la doi pai de prvlia lui Pendel. Dou fete frumoase cu fuste scurte se uitau la un meci de baschet pe un ecran de televiziune uria. Pendel i Osnard se aezar mai retras, cu capetele apropiate, pe scaune din rafie care ii invitau mai degrab s se lase pe spate. Te-ai hotrit? intreb Osnard. Nu chiar, Andy. S zicem c m pregtesc. Cuget. Celor de la Londra le-a plcut tot ce-au auzit. Ar vrea s incheie targul. Cu atat mai bine, Andy. Asta inseamn c mi-ai fcut reclam, nu glum. Vor s devii cat mai repede operaional. Sunt fascinai de Opoziia Tcut. Vor numele membrilor. Modul de finanare. Legturile cu studenii. Au vreun manifest? Metodele i obiectivele. Bine, bine. Da. Perfect, spuse Pendel care, furat de nenumratele lui griji, ii cam pierduse din vedere pe Mickie Abraxas, nobilul aprtor al libertii, i pe Rafi Domingo, impresionantul lui bancher. M bucur c-i intereseaz, adug el politicos. Ei cred c-ai putea s-o tragi de limb pe Marta: aspecte ale activitii studenilor. Bombele fabricate artizanal in clas. Zu? Foarte bine.

Vor ca relaia noastr s aib o baz oficial, Harry. Aa vreau i eu. Te inrolm, te pregtim, te pltim, ii artm cateva dintre trucuri. N-ar vrea s piard ocazia. Cat de curand, Andy. Aa cum am spus, nu sunt genul impulsiv. Reflectez. Sunt dispui s creasc oferta cu zece la sut. Ca s te ajute s gandeti mai bine. Vrei s-i dau cateva detalii? I le ddu oricum, mormind in spatele palmei ca i cum s-ar fi scobit intre dini, atata avans, atata pe lun, ca s-i plteti imprumutul, prime in bani ghea, in funcie de calitatea informaiilor puse la dispoziie in exclusivitate Londrei. In maximum trei ani, ai scpat, spuse el. Sau mai puin, dac am noroc, Andy. Sau dac eti detept. Harry. O or mai tarziu, prea dezorientat ca s se poat intoarce acas, Pendel e din nou in camera de croit, cu smochingul i Bach. Harry. Vocea care-i vorbete e a Louisei, prima oar cand sau culcat impreun, culcat cu adevrat, nu doar atingeri i srutri, cu urechea palnie ca s aud zgomotul mainii prinilor, intorcandu-se de la cinema, goi puc in patul lui Harry, in apartamentul lui oribil din Calidonia, unde croiete noaptea dup ce, toat ziua, a vandut haine de gata pentru un sirian mecher pe nume Alto.

Prima lor incercare nu a fost incununat de succes. Amandoi sunt stangaci, amandoi sunt reinui de prea multe interdicii din partea familiei. Harry. Da, drag. Cuvantul "drag" nu le-a venit niciodat prea uor pe buze. Nici la inceput, nici azi. Dac domnul Braithwaite i-a oferit prima ans, te-a luat la el acas, te-a trimis la coala seral i te-a rupt de lang unchiul la ru, Benny, se va bucura venic de recunotina mea. Sunt fericit c gandeti aa, draga mea. Ar trebui s-l respeci, s-l venerezi i s le povesteti copiilor notri despre el cand vor crete, ca s tie cum poate un bun samaritean s salveze viaa unui orfan. Arthur Braithwaite este singurul om cinstit pe care-l cunoteam pan ce l-am intalnit pe tatl tu, Lou, o asigur Pendel cu fervoare. i eram sincer, Lou! pledeaz Pendel cu disperare in sinea lui, inchizand foarfec pe umrul manecii stangi. Tot ce inventezi e adevrat, dac crezi cu trie i o faci din iubire! O s-i spun, anun Pendel cu voce tare, in timp ce Bach il inal pe culmile perfectei sinceriti. i pentru un moment cumplit de autocomptimire, se gandete serios s renune la preceptele inelepte care l-au condus intotdeauna i s-i mrturiseasc toate pcatele tovarei lui de via. Sau aproape toate. Cea mai mare parte.

Louisa, trebuie s-i spun ceva cam greu de digerat. Ce tii tu despre mine nu e chiar cuer in ce privete unele amnunte. Mai degrab se apropie de ce a ii vrut s fiu, dac lucrurile ar fi mers mai bine. Nu-mi gsesc cuvintele potrivite, ii zice el. N-am mrturisit nimic in viaa mea, doar o dat unchiului Benny. Unde s m opresc? i, dup aia, o s m mai cread vreodat? Ii imagineaz ingrozit consiliul de rzboi, una din edinele Cred-in-Tine-Doamne ale Louisei, dar dup cele mai stricte canoane, cu servitorii gonii din cas i cu celula familiei adunat in jurul mesei, cu mainile impreunate i Louisa eapn i cu gura strans de fric, pentru c in adancul ei se teme de adevr mai mult decat m tem eu. Ultima oar a fost Mark,silit a recunoate c scrisese cu vopsea Dobitocilor" pe portalul colii. Inainte fusese Hannah, care turnase o cutie de vopsea din aia care se usca instantaneu in chiuvet, ca s se rzbune pe una dintre servitoare. Astzi ins chiar Harry al nostru st pe banca acuzailor, explicandu-le copiilor lui iubii c tticul, pe toat durata cstoriei lui cu mami i pe toat perioada in care copiii au fost destul de mari ca s-l ineleag, le-a spus nite minciuni gogonate despre marele erou al familiei i acel model exemplar, inexistentul domn Braithwaite, Dumnezeu s-l odihneasc. i c, departe de a fi fiul favorit al lui Braithwaite, tatl i soul lor i-a consacrat nou sute dousprezece zile i nopi studiului aprofundat al pereilor de crmid ai caselor de corecie ale Maiestii Sale.

Hotrirea e luat. O s v spun mai tarziu. Mult mai tarziu. Intr-o alt via, practic. O via fr darul inveniilor. Pendel opri maina lui cu traciune pe patru roi la caiva centimetri de cea din fa i atept ca maina din spate s-l loveasc, dar, dintr-un motiv sau altul, ciocnirea nu se produse. Cum de-am ajuns aici? se intreb el. Poate c m-a lovit i sunt mort. Trebuie s fi incuiat prvlia fr s-mi dau seama. Ii aminti apoi cum croise smochingul i intinsese bucile gata tiate pe masa de lucru ca s le studieze, cum fcea intotdeauna: creatorul ii lua adio de la ele, pan cand reveneau asamblate, in form semiuman. O ploaie neagr lovea capota. Un camion era culcat de-a curmeziul la cincizeci de metri in fa, cu roile pierdute in urm ca nite baligi de vac. Prin potop nu se vedeau decat iruri de vehicule blocate, indreptandu-se spre zona luptelor sau incercand s scape de ea. Ddu drumul la radio, dar tunetul artileriei acoperea sunetul. Ploaie pe un acoperi fierbinte. Nu mai scap niciodat de aici. Sunt prins in capcan. In pantecele mamei. La pucrie. Opresc motorul, opresc aerul condiionat. Atept. Fierb. Asud. O nou salv de artilerie. S m ascund sub banchet. Transpiraia curgea iroaie pe el, grea ca ploaia. Apa ii clipocea sub picioare. Pendel plutea, in amonte sau in aval. Tot trecutul pe care il ingropase la apte picioare sub pmant reinvia cu brutalitate: versiunea nerevizuit, neaseptizat, nebraithwai-tizat a vieii lui, incepand cu miracolul naterii, aa cum i-o povestise unchiul Benny

in pucrie, i terminand cu ziua Absolut de Neiertat, cu treisprezece ani in urm, cand se reinventase pentru Louisa pe o peluz american imaculat, in Zona Canalului oficial desfiinat, cu drapelul instelat falfaind in fumul de la grtarul in aer liber al tatlui ei, cu orchestra cantand Hope and Glory i cu negrii ce priveau scena de dup grilaj. Revzu orfelinatul pe care refuza s i-l aduc aminte i pe unchiul Benny, superb cu o plrie tare, ducandu-l de man, departe de acel loc. Nu mai vzuse niciodat o asemenea plrie i se intreb dac nu cumva unchiul Benny era Dumnezeu. Revzu pietrele cenuii i umede din pavajul de pe Whitechapel sub picioarele lui, in timp ce impingea crucioare incrcate cu haine in mijlocul circulaiei i al claxoanelor, pan la depozitul unchiului Benny. Se revzu doisprezece ani mai tarziu, exact acelai copil, doar mai mare, stand impietrit in acelai depozit, intre coloane de fum portocaliu i randuri de rochii de var ca nite martire i vzu flcrile lingandu-le picioarele. Il revzu pe unchiul Benny cu mainile palnie la gur, strigand: "Fugi, Harry biatule, fugi, mototolule, ce naiba-i cu tine?" in acompaniamentul de clopote i in zgomotul pailor lui Benny, care se indeprtau in grab. i el insui prizonier in nisipurile mictoare, fr si poat mica mainile sau picioarele. Revzu uniformele albastre croindu-i drum spre el, infcandu-l, tarandu-l spre furgonet i pe sergentul cel cumsecade inand in man bidonul de petrol gol, zambind ca un tat de

treab. "E cumva al dumitale, domnule Iic, sau il ii intampltor in man?" Nu-mi pot mica picioarele, ii explic Pendel sergentului cumsecade. Sunt inepenite. E ca un carcel. Ar fi trebuit s fug, dar nu pot. Nu-i face griji, fiule. Te facem noi bine, spune sergentul cel cumsecade. Se revede in picioare, gol i slab in faa peretelui de crmid al celulei comisariatului. Noaptea lung, interminabil, in care uniformele albastre il bat pe rand, aa cum au btut-o pe Marta, dar cu mai mult hotrare i cu mai multe halbe de bere in burt. i pe sergentul cel cumsecade, tatl de treab, care ii incurajeaz. Pan cand apa se inchide deasupra lui i el se ineac. Ploaia a stat. Aa ceva nu s-a petrecut niciodat. Mainile strlucesc, toi sunt fericii c se intorc acas. Pendel e mort de oboseal. Pornete motorul i avanseaz incet, cu amandou braele sprijinite de volan, atent s nu dea peste cine tie ce resturi periculoase. Incepe s zambeasc, auzindu-l pe unchiul Benny. A fost o explozie, Harry biatule, optete unchiul Benny printre lacrimi. O explozie a crnii. Fr vizitele sptmanale la inchisoare, unchiul Benny nu ar fi fost niciodat atat de vorbre in legtur cu originea lui Pendel. Dar privelitea nepotului su stand drepi in faa lui, in salopeta din blugi cu numele scris pe buzunar e mai mult decat poate s suporte inima bun, vinovat, a lui Benny, cu toate plcintele cu branz i manualele despre cum s ii pstrezi forma fizic pe care mtuica Ruth i le trimite prin el, i cu

toate mulumirile pe care le revars asupra lui Pendel pentru c i-a inut promisiunea in toate imprejurrile. Ce vrea de fapt s zic: a rmas shtumm. A fost ideea mea, domnule sergent... Am fcut-o pentru c nu puteam s sufr depozitul, domnule sergent... Eram suprat foc pe unchiul meu Benny, fiindc m obliga s muncesc ore intregi i nu m pltea, domnule sergent... Nu am nimic de spus, onorat instan, doar c regret faptele rele pe care le-am fcut i durerea pe care am produs-o celor care m iubeau i m-au crescut, indeosebi unchiului meu Benny... Benny e foarte btran in ochii unui copil, btran ca o salcie. Vine de la Lvov i la varsta de zece ani Pendel cunoate Lvovul ca i cum ar fi oraul lui natal. Rudele lui Benny erau rani umili, meteugari, mici negustori i carpaci. Pentru muli dintre ei, trenul care i-a dus in lagr le-a oferit primul i ultimul prilej de a vedea lumea de dincolo de shtetl i de ghetou. Dar nu i pentru Benny. Pe vremea aceea Benny era un croitor tanr i iste, visand la zilele de glorie. Nu tiu cum a fcut de a reuit s fie scos din lagr i trimis tocmai la Berlin, ca s le croiasc uniforme ofierilor germani, dei adevratul lui vis era s ajung tenor sub indrumarea lui Gigli i s-i cumpere o vil pe dealurile Umbriei. Shmatte- le la de la Wehrmacht era a-ntaia, Harry biatule, povestete Benny democratul, pentru care orice material, indiferent de calitate, e shmatte. Costumele de la Ascot, pantalonii de clrie de cea mai bun calitate i cizmele frumoase sunt grozave, dar niciodat n-a fost nevoie de un petic pe uniformele

Wehrmacht-ului nostru, m rog, pan la Stalingrad, cand totul a inceput s se duc de-a dura. Dup Germania, Benny se instaleaz pe Leman Street in cartierul de est al Londrei, unde-i deschide un atelier de confecii, impreun cu familia, patru intr-o camer, cu intenia s ia cu asalt industria confeciilor, ca s se poat duce la Viena i s cante la oper. Dar Benny este deja un anacronism. Spre sfaritul anilor '40, majoritatea evreilor croitori ajunseser in cartiere mai ic ca Stoke Newington i Edgware i aveau meserii mai puin umile. Locul lor il luaser indienii, chinezii, pakistanezii. Benny nu se las descurajat. Curand cartierul de est devine Lvov i Evering Road strada cea mai frumoas din Europa. i chiar pe Evering Road, doi ani mai tarziu conform povetii oficiale spuse lui Pendel vine Leon, fratele mai mare al lui Benny, impreun cu soia Rachel i cu copiii lor, acelai Leon care, din cauza exploziei mai sus-amintite, las grea o servitoare irlandez de optsprezece ani, care-i d bastardului numele de Harry. Pendel in drum spre eternitate. Urmrind cu ochi istovii luminile roii uor neclare din faa lui, care-i jaloneaz trecutul. Aproape c rade ca in somn. Decizia e dat uitrii, in timp ce fiecare silab, fiecare intonaie a monologului nelinitit al unchiului Benny ii revine cu religiozitate in memorie. De ce a lsat-o Rachel pe mama ta s-i treac pragul casei n-am s ineleg niciodat, spune Benny, cltinand din plria moale. Nu era nevoie s fi studiat scripturile ca s vezi c era adevrat dinamit.

Inocent sau virtuoas, nu asta era problema. Era o shiksa foarte proast, nubil, gata s devin femeie. Deajuns s-i dai un branci i cdea pe spate. Totul era prevzut dinainte. Cum o chema? intreab Pendel. Cherry, ofteaz unchiul, ca un muribund care-i mrturisete ultimul secret. Diminutiv de la Cherida, bnuiesc, dei nu i-am vzut niciodat certificatul de botez. Ar fi trebuit s-o cheme Teresa, sau Bernadette, sau Carmel, dar a fost s fie Cherida. Tatl ei era zidar in comitatul Mayo. Irlandezii erau i mai sraci decat noi, aa c aveam servitoare irlandeze. Nou, evreilor, nu ne place s imbtranim, Harry biatule. Tatl tu nu fcea excepie. Asta se explic prin aceea c nu credem in rai. Petrecem o groaz de timp pe culoarele bunului Dumnezeu, dar in ce privete camerele principale, cu toate instalaiile lor, mai avem de ateptat, iar unii dintre noi cred c nu vom ajunge niciodat in ele. Se apleac deasupra mesei de fier i-l apuc pe Harry de man. Harry, ascult-m, fiule. Evreii ii cer iertare de la oameni, nu de la Dumnezeu, de-aia e mai greu pentru noi. Omul e mult mai escroc decat Dumnezeu. Harry, iertarea asta o atept eu de la tine. Izbvirea o pot avea oricum pe patul de moarte. Iertarea, Harry, numai tu poi s mi-o dai. Pendel i-ar da lui Benny orice i-ar cere, cu condiia s-i explice cum a fost cu explozia crnii. Tic-tu zicea c totul a pornit de la parfumul ei, reia Benny. Ii smulgea prul din cap de remucare.

edea in faa mea cum stai tu acum, dar nu in uniform. "Din cauza parfumului am atras asupr-mi fulgerele templului", aa mi-a spus. Tatl tu era foarte credincios, Harry. edea in genunchi in faa vetrei i iam simit mirosul dulce de femeie, nu miros de spun sau de curat, Benny, ci mirosul natural, de femeie. Mirosul feminitii ei m-a dat gata. Dac Rachel n-ar fi fost la petrecerea aia a ei cu Fiicele Puritii Evreieti la Southern Pier, tatl tu n-ar fi czut niciodat prad pcatului. Dar a fcut-o, ii sufl Pendel. Harry, printre lacrimile amestecate ale vinoviei evreieti i catolice, printre Ave Maria, oi-vei i ce-o-sm-fac-uri spuse de ambele pri, tatl tu a cules cirea. Nu pot s vd in asta voina lui Dumnezeu, dar tu ai motenit chutzpah- ul evreiesc i limbuia irlandez, de-ai reui numai s uii vinovia. Cum m-ai scos din orfelinat? intreab Pendel, aproape strigand de nerbdare. Undeva, printre amintirile neclare ale copilriei, inainte ca Benny s-l salveze, se afla imaginea unei femei cu pr negru ca Louisa, in genunchi in timp ce freac podeaua de piatr mare cat un teren de sport, sub privirea unei statui a Bunului Pstor in rob albastr, cu mielul in brae. Pendel e aproape acas. Casele cunoscute dorm de mult. Ploaia splase stelele. Luna plin strlucete in spatele ferestrei inchisorii. Bgai-m din nou la pucrie, ii zice el. Pucria e locul ideal cand nu vrei s iei o hotrare.

Harry, am fost fantastic. Micuele erau nite franuzoaice snoabe i m-au luat drept gentleman. M-am pus la patru ace, costum cenuiu direct din vitrin, cravat aleas de mtu-ta Ruth, osete asortate, pantofii fcui de comand la Lobb din St James, singurul meu lux dintotdeauna. M ineam drept, cu braele pe lang corp, nici urm de socialism. Cci Benny, printre multiplele lui activiti, era un suporter pasionat al cauzei muncitorilor i un aprtor al drepturilor omului. Stimate micue, le-am spus, v promit c micuul Harry va avea o via fericit, oricat m-ar costa. Harry va fi mitzvah- ul nostru. Spunei-mi ce educatori s-i iau i se va afla in faa lor la ora indicat, in cma alb. V garantez c va avea o educaie la coala particular pe care mi-o recomandai, muzic bun la gramofon i un cmin la care viseaz toi orfanii. Somon pe mas, conversaii elevate, camera lui, saltea de puf. Pe vremea aia eram in plin ascensiune. Se terminase cu shmatte. Cluburile de golf, pantofii pe msur i palatul din Umbria erau la doi pai. Ne i vedeam milionari, cat ai zice pete. Cherry unde era? Plecase, Harry biatule, plecase, spune Benny cu o voce tragic. Mama ta o tersese i n-am putea s-o condamnm. O scrisoare de la o mtu din comitatul Mayo ne-a adus la cunotin c biata i trista Cherry era epuizat de toate prilejurile pe care i le ddeau maicile s se spele de pcate.

i tata? Benny se las din nou prad disperrii. In pmant, fiule, spune el, tergandu-i lacrimile. Tatl tu, fratele meu. Acolo unde ar trebui s fiu i eu, fiindc te-am pus s faci ce ai fcut. Mort de ruine, dup mine, cum aproape c mi se intampl i mie de cate ori te vd aici. De vin sunt rochiile alea de var. Nu exist ceva mai deprimant pe lumea asta decat cinci sute de rochii de var nevandute toamna, cum tie orice shlemiel. Cu fiecare zi ce trecea, polia de asigurare devenea din ce in ce mai tentant. Eram sclavul conveniilor, asta eram, Harry, i ce-i mai ru team fcut s pori tu rspunderea. Urmez cursurile, ii spune Pendel, ca s-i ridice moralul, in momentul in care se aude clopoelul. Voi fi cel mai bun croitor din lume. Uit-te la asta. i-i arat o bucat de material pentru uniformele de prizonier, pe care-o terpelise din rezerve i o tiase pe msur. La vizita urmtoare, Benny ros de vinovie ii ofer lui Pendel o icoan a Fecioarei Mria, intr-o ram de metal, care, spune el, ii amintete de copilria din Lvov cand se strecura din ghetou ca s-i vad pe goyim rugandu-se. Icoana o are i azi, lang detepttor, pe masa din nuiele de lang patul din Bethania, privind cu zambetul ei palid de irlandez cum ii scoate uniforma de deinut leoarc de sudoare i se strecoar in pat, ca s-i fure Louisei o parte din somnul ei fr prihan. Maine, ii spune el. Ii spun maine. Harry, tu eti?

Mickie Abraxas, marele revoluionar clandestin i erou secret al studenilor, beat, dar lucid la ora dou i cincizeci de minute dimineaa, jurand pe toi sfinii c se omoar fiindc il dduse nevasta afar. Unde eti? intreb Pendel, zambind in intuneric, cci Mickie, in ciuda problemelor pe care le crea, rmanea un tovar de celul pe via. Nicieri. Sunt in strad. Mickie. Ce-i? Unde e Ana? Ana era chiquilla actual a lui Mickie, o prieten din copilrie a Martei din La Cordillera, pe care te puteai baza, cu spirit practic i care prea c-l accept pe Mickie aa cum era. Marta le fcuse cunotin. Bun, Harry, spuse Ana vesel, aa c Pendel zise i el "bun" tot vesel. Cat de mult a but, Ana? Nu tiu. Zice c s-a dus la un cazino cu Rafi Domingo. A but votc, a pierdut ceva bani. Poate c a luat i nite cocain, dar a uitat. Transpir tot. S chem un doctor? Mickie era din nou pe fir, inainte ca Pendel s poat rspunde. Harry, te iubesc. tiu, Mickie, i sunt micat. i eu te iubesc. Ai pariat pe calul la? Da, Mickie, trebuie s recunosc c-am pariat pe calul la. Imi pare ru, Harry. Auzi? Imi pare ru.

Nu face nimic, Mickie. Nimeni n-a pit nimic. Nu toi caii buni catig. Te iubesc, Harry. Eti prietenul meu cel mai bun, m auzi? Bine, in cazul sta nu e nevoie s te distrugi, Mickie, da? spuse Pendel amabil. O ai pe Ana i ai un prieten bun. tii ce-o s facem, Harry? Plecm in week-end impreun. Tu, eu, Ana, Marta. Pescuim, ne regulm. Acum du-te s te culci, Mickie, spuse Pendel cu fermitate, i maine diminea vino la prob, mnanci un sandvi i discutm in linite. De acord? Perfect. Cine era? intreb Louisa dup ce inchise. Mickie. Nevast-sa l-a gonit iar din cas. De ce? Pentru c e combinat cu Rafi Domingo, spuse Pendel, luptandu-se cu logica ineluctabil a vieii. De ce nu i-a tras vreo dou? Cui? intreb Pendel prostete. Nevesti-sii, Harry. Cui altcuiva? E obosit, spuse Pendel. Noriega i-a stors toat energia. Hannah se car in patul lor, urmat de Mark i de ursul uria cu care nu se mai juca de ani de zile. Era maine, aa c-i spuse. Am fcut-o ca s fiu crezut, ii spuse el, cand Louisa adormise adanc din nou. Ca s te sprijin cand vei avea nevoie.

Ca s-i ofer un umr adevrat de care s te rezemi, nu doar pe mine. Ca s fac din mine o persoan mai potrivit pentru fiica unui muncitor de la Canal, care se balbaie un pic i care sare in sus cand e ameninat i uit s mearg cu pai mici, dup ce timp de douzeci de ani mama ei i-a spus c, dac n-o face, o s rman fat btran, ca Emily. i care crede c e prea urat i prea inalt, in timp ce toate femeile din jurul ei au inlimea care trebuie i sunt sexy ca Emily. i care niciodat, dar absolut niciodat, nici chiar in momentele cele mai pline de nesiguran i de vulnerabilitate, nici mcar ca s-i fac in ciud lui Emily, nu i-ar face lui Benny serviciul de a da foc depozitului, incepand cu rochiile de var. Pendel se aaz in fotoliu, trage o cuvertur peste el, i las patul sufletelor pure. Lipsesc toat ziua, ii spune el Martei a doua zi de diminea, cand ajunge la prvlie. Va trebui s te ocupi de clieni. Ambasadorul Boliviei are or la unsprezece. Aman-l. Trebuie s te vd. Cand? Disear. Pan acum se duceau in picnic in familie, la umbra copacilor de mango, privind diferitele specii de vulturi planand pe aripa brizei sufocante i clreii pe caii lor albi, aidoma ultimilor supravieuitori ai armatei lui Pancho Villa. Sau impingeau barca pneumatic umflat peste orezriile inundate, cu Louisa in ort pete poate de fericit in ap, jucand-o pe Katharine Hepburn in

Regina african pentru Pendel-Bogart, cu Mark implorandu-i s fie prudeni i cu Hannah spunandu-i lui Mark s nu fie fricos ca o gin. Sau luau maina cu traciune pe patru roi i porneau pe drumurile din praf glbui, care se opreau brusc la marginea pdurii, unde, spre uriaa bucurie a copiilor, Pendel scotea un urlet de disperare in stilul unchiul Benny, pretinzand c se rtciser. Aa i era pan cand turnurile argintii ale uzinei se ridicau la cincizeci de metri in faa lor, printre palmieri. Sau plecau la vremea recoltei, urcai cate doi pe uriae secertori cu enile, cu cuitele din fa btand orezul i ridicand nori de insecte. Aerul umed i fierbinte, strivit sub greutatea cerului apstor. Campurile intinse c in palm, pierzandu-se in mlatini cu mangrovia, care, la randul lor, dispreau in mare. Dar astzi Marele ef conducea singur maina i tot ce vedea il plictisea, tot ce vedea i se prea semn ru: sarma ghimpat agresiv de la depozitele de muniii americane, care-i aminteau de tatl Louisei, panourile moralizatoare grind, Jsus este Stpanul nostru", satele din cartoane ale celor fr adpost, de la poalele fiecrei coline: inc puin i vin i eu. i dup aceste viziuni sordide, zece minute din paradisul pierdut al copilriei lui Pendel. Intinderi ondulate de pmant rou din Devon, o amintire a colii de var din Okehampton. Vaci engleze ce-l priveau de pe plantaiile de bananieri. Nici mcar muzica lui Haydn de pe casetofon nu-l putea scpa de melancolia lor.

Luand-o pe drumul ce ducea la orezrie, se intreb cand ii ceruse ultima dat lui Angel s umple gropile. Apariia lui Angel in cizme de clrie, plrie de pai i lanuri de aur la gat nu fcu decat s-i creasc mania. Se duser in locul unde vecinul ce lucra pentru corporaia din Miami ii spase tranea in raul lui Pendel. tii ceva, Harry prietene? Ce? Ce a fcut judectorul e imoral. Aici in Panama, cand mituim pe cineva ne ateptm la loialitate. i tii la ce ne mai ateptam, prietene? Nu. Ne ateptm ca o inelegere s fie o inelegere. Fr suplimente. Fr presiuni. Fr amanri. A zice c tipul e antisocial. i ce-i de fcut? intreb Pendel. Angel ridic din umeri cu aerul satisfcut al celor crora le plceau vetile proaste. Vrei s-i dau un sfat, Harry? Sincer? Ca unui prieten? Ajunseser la rau. Pe malul opus, gorilele vecinului se incpanar s nu ia in seam prezena lui Pendel. Traneea devenise canal. La vale, albia raului era seac. Sfatul meu, Harry, e s negociezi. S reduci la minimum pierderile, s inchei un targ. Ai vrea s tatonez eu terenul? S incep un dialog cu tipii ia? Nu.

Atunci du-te la bancherul la al tu. Rmn e un tip dur. Va ti s le vorbeasc in numele tu. Cum de-l cunoti pe Ramon Rudd? Toat lumea il cunoate pe Ramon. Ascult, nu sunt doar administratorul tu. Ii sunt i prieten. Dar Pendel nu avea prieteni, cu excepia Martei, a lui Mickie i poate a domnului Charlie Bluthner care locuiete la cincisprezece kilometri in lungul coastei i il ateapt pentru o partid de ah. Bluthner, ca marca de pian? il intrebase Pendel pe Benny, in via inc, in urm cu secole, stand pe debarcaderul splat de ploaie de la Tilbury i studiind vechiul cargobot ruginit care urma s-l duc pe deinutul eliberat spre noua etap a existenei sale dure. Exact, Harry biete, i mi-e dator, rspunsese Benny, amestecandu-i lacrimile cu ploaia. Charles Bluthner este regele shmatte- ului din Panama i nu ar fi unde este astzi dac Benny nu ar fi fost shtumm pentru el, aa cum ai fost tu pentru mine. I-ai ars rochiile de var? Mai ru, Harry biete. i n-a uitat niciodat. Pentru prima i ultima oar in via, se imbriaser. Pendel plangea i el, dar nu era sigur de ce, pentru c singurul lui gand in timp ce urca in pas vioi pasarela era: sunt liber i n-am s m mai intorc niciodat. i domnul Bluthner se dovedise a fi la inlimea promisiunilor lui Benny. Abia debarcase Pendel in Panama, c un Mercedes bordo cu ofer il i ducea din camera lui jalnic din Calidonia la vila minunat a lui Bluthner, in inima unui

vast domeniu perfect intreinut, cu vedere la Pacific, cu pardoselile din mozaic, cu grajdurile cu aer condiionat, cu picturi de Nolde i cu diplome incadrate i luminate, provenind de la universiti americane cu nume rsuntoare care nu existau, diplome in care domnul Bluthner aprea ca mult-iubitul profesor, doctor, administrator etc. Plus un pian adus din ghetou. In cateva sptmani, Pendel se simise fiul adorat al domnului Bluthner, ocupandu-i locul firesc intre copiii i nepoii zgomotoi i neastamprai, intre mtuile impuntoare, unchii solizi i servitorii in uniformele lor verde pastel. La srbtorile de familie i la Kiddush, Pendel canta fals fr ca asta s deranjeze pe cineva. Juca prost golf pe terenul lor particular i nu se ostenea s-i cear scuze. Se zbenguia cu copiii pe plaj, conducea aretele familiei cu o vitez nebuneasc peste dunele de nisip negru. Se juca cu cainii lenei, le arunca fructe de mango czute din pom i se uita la stolurile de pelicani ce-i luau avant deasupra mrii i credea in toate astea: in credina lor, in legitimitatea averii lor, in bougainvilia, in miile de nuane de verde i in respectabilitatea lor care lumina mult mai tare decat orice foc de crbuni ar fi putut aprinde Benny in zilele de lupt ale domnului Bluthner. Iar buntatea domnului Bluthner nu se oprea la el acas, pentru c, atunci cand Pendel fcu primii pai in meseria de croitor, Bluthner Compania Limitada fu aceea care ii acord un credit pe ase luni pentru imensul lui depozit de textile din Colon, iar recomandrile lui Bluthner ii aduser primii clieni i

deschiser primele ui. i cand Pendel incercase s-i mulumeasc domnului Bluthner, care era mrunt, ridat i chel, acesta nu fcuse decat s clatine din cap i s-i spun: "Mulumete-i unchiului tu Benny", adugand sfatul lui obinuit: "Gsete-i o nevast evreic de treab, Harry. Nu ne prsi". Chiar dup ce Pendel se insurase cu Louisa, vizitele lui la Bluthner nu incetar, dar cptar un inevitabil aer de lucru fcut pe ascuns. Casa familiei Bluthner deveni paradisul lui secret, un fel de loc de pelerinaj unde se ducea singur i cu un pretext. Domnul Bluthner, in schimb, prefera s ignore existena Louisei. Am o mic problem cu lichiditile, domnule Bluthner, mrturisi Pendel, odat aezai in faa eichierului, pe veranda nordic. Exista cate o verand de fiecare parte a promontoriului, pentru ca domnul Bluthner s poat fi mereu ocrotit de vant. Lichiditi pentru orezrie? intreb domnul Bluthner. Maxilarul lui mic era ca din oel cand nu zambea i acum nu zambea. Ochii lui btrani dormeau mult i preau s doarm i acum. i pentru prvlie, spuse Pendel, inroindu-se. Ai ipotecat prvlia ca s finanezi orezria, Harry? E un fel de a spune, domnule Bluthner. Aa c, bineineles, sunt in cutarea unui milionar nebun.

Domnul Bluthner gandea indelung, fie c juca ah, fie c i se cereau bani. In timp ce gandea sttea nemicat, aproape fr s respire. Pendel ii aminti de nite pucriai btrani care erau la fel. Un om e sau nebun, sau milionar, rspunse domnul Bluthner in cele din urm. Harry biete, exist o lege. Trebuie s pltim pentru visele noastre. Ca intotdeauna cand se ducea la ea, conducea nelinitit, luand-o pe Bulevardul 4 Iulie, care marcase candva frontiera zonei Canalului. Jos in stanga, golful. Sus in dreapta, Ancon Hill. Intre ele se intindea un El Chorillo reconstruit, cu un petic de iarb prea verde marcand locul unde se aflase comandancia. Un grup de blocuri turn fuseser construite drept compensaie, cu dungi in culori pastelate. Marta locuia in cel din mijloc. Pendel urc prudent scara jegoas, amintindu-i cum, ultima dat cand fusese acolo, cineva urinase pe el din intunericul bezn de deasupra, in timp ce imobilul se cutremura de fluierturi i rasete, ca la pucrie. Bine ai venit, ii spuse ea solemn, dup ce debloc cele patru incuietori ale uii. Se lungir pe pat, ca de obicei, imbrcai i fr s se ating, degetele micue i uscate ale Martei stranse in palma lui Pendel. Nu existau scaune i era foarte puin loc. Apartamentul era compus dintr-o cmru imprit in dou printr-o draperie maronie: un colior pentru toalet, unul pentru gtit i cel in care se aflau, in loc de dormitor. Lang urechea stang a lui Pendel se afla o vitrin ticsit cu animale din porelan, care aparinuser mamei Martei, iar la picioarele lui in osete sttea un

tigru din ceramic inalt de un metru, pe care tatl ei i-l druise mamei ei la cea de a douzeci i cincea aniversare a cstoriei, cu trei zile inainte ca explozia s-i pulverizeze. i dac Marta s-ar fi dus in noaptea aceea cu prinii ca s-i viziteze sora mritat, in loc s zac in pat i s-i ingrijeasc faa fcut zob, ar fi fost i ea fcut frame, pentru c sora ei locuia pe prima strad care fusese atins, o strad care azi nu mai era de gsit: cum nu mai erau de gsit prinii Martei, sora ei, cumnatul i nepoica de ase luni, sau pisica lor portocalie, pe nume Hemingway. Trupurile, ruinele i intreaga strad fuseser oficial rase de pe faa pmantului. Mi-a dori s te intorci la vechea locuin, ii spuse el ca de obicei. Nu pot. Nu putea pentru c prinii ei triser pe locul unde era amplasat acest imobil. Nu putea pentru c asta era pentru ea adevrata Panama. Nu putea pentru c inima ei era alturi de cei mori. Vorbeau puin, preferind s evoce in gand monstruoasa poveste ce-i lega in tain. O tanr i frumoas salariat idealist a luat parte la o manifestaie public impotriva tiranului. Ajunge la serviciu speriat, cu rsuflarea tiat. Seara, patronul se ofer s-o duc acas cu maina, fr indoial din dorina de a i-o face amant, pentru c in tensiunea ultimelor sptmani se simiser irezistibil atrai unul ctre cellalt Visul despre o Panama mai bun devine visul unei viei impreun, i chiar i Marta e de acord c doar yankeii pot rezolva balamucul pe care il creaser i c yankeii

trebuie s acioneze urgent. Sunt oprii pe drum de un baraj de Dingbats care vor s tie de ce Marta poart o bluz alb, simbolul rezistenei impotriva lui Noriega. Nesatisfcui de rspuns, o desfigureaz. Pendel o urc pe Marta insangerat in spatele mainii i conduce ca un nebun spre universitate pe atunci i Mickie era student i, ca prin minune, il gsete in bibliotec, fiindc Mickie e singura persoan de care Pendel poate fi absolut sigur. Mickie tie un doctor, il caut, il amenin, il miruiete. Mickie conduce maina lui Pendel, care st in spate cu capul Martei pe genunchi, sangele ii imbib pantalonul i murdrete definitiv tapieria mainii. Doctorul lucreaz cat poate de prost, Pendel ii informeaz pe prinii Martei, d bani, face un du i se schimb la prvlie, se duce acas la Louisa cu un taxi i, vreme de trei zile, teama i simul vinoviei il impiedic s-i spun ce s-a intamplat, preferand s-i indruge o poveste de adormit copiii despre un idiot care a intrat dintr-o parte in aripa mainii lui, e tocmai bun de aruncat, Lou, trebuie s cumpr una nou, am vorbit cu cei de la asigurri, se pare c nu-i nici o problem. Abia dup cinci zile gsete curajul s anune pe un ton reprobator c Marta s-a amestecat intr-o incierare de studeni, Lou, e rnit la fa, are nevoie de o convalescen lung, i-am promis s-o reprimesc cand se va face bine. Aha, spune Louisa. i Mickie e la inchisoare, continu el fr nici o legtur, omiand s adauge c doctorul fricos il

denunase i l-ar fi denunat i pe Pendel, dac i-ar fi tiut numele. Aha, spune Louisa pentru a doua oar. Raiunea nu funcioneaz decat atunci cand intervin emoiile, declar Marta, ducand degetele lui Pendel la buze i srutandu-le pe rand. Ce inseamn asta? Am citit undeva. Pari frmantat. Credeam c-i poate fi de ajutor. Raiunea e, prin definiie, logic, obiect el. Nu exist logic pan nu intr i emoiile in joc. Vrei s faci ceva, atunci o faci. Asta e logic. Vrei s faci ceva i n-o faci, asta e o disfuncie a raiunii. In cazul sta, presupun c e adevrat, nu? spuse Pendel, care nu avea incredere decat in propriile abstracii. Trebuie s recunosc c toate crile alea i-au oferit un limbaj special. Ai zice c vorbete un profesor, i nici nu i-ai dat examenele. Nu-l sacaia niciodat, de aceea venea la ea fr team. Prea c tie c nu spunea niciodat adevrul, c, din politee, inea totul in sinea lui. De aceea, puinul pe care-l spunea avea o valoare deosebit pentru amandoi. Cum e Osnard? intreb ea. Cum ar trebui s fie? De ce crede c are o putere special asupra ta? tie nite chestii. Despre tine? Da. Eu le tiu?

Nu cred. Sunt lucruri rele? Da. O s fac tot ce vrei. O s te ajut, indiferent despre ce e vorba. Vrei s-l omor, il omor i m duc la pucrie. Pentru cealalt Panama? Pentru tine. Ramon Rudd era coproprietar al unui cazinou din oraul vechi i-i plcea s se duc acolo ca s se relaxeze. Se cocoar amandoi pe o banc din plu, de unde vedeau femeile cu umerii goi i crupierii cu ochii umflai aezai la mesele de rulet goale. O s-mi pltesc datoria, Ramon, ii spuse Pendel. Imprumutul, dobanda, totul. N-o s mai rman nimic de pltit. Cu ce? S zicem c-am intalnit un milionar nebun. Ramon sorbi cu un pai din paharul cu limonad. O s cumpr i orezria ta, Ramon. E prea micu ca s-i aduc profit i nu ai luat-o pentru valoarea ei agricol. Ai luat-o ca s m jumuleti pe mine. Rudd se examin in oglind i nu pru impresionat de ceea ce vzu. Ai vreo alt afacere despre care eu nu tiu? Mi-a dori s am, Ramon. Ceva neoficial? Nimic neoficial, Ramon.

Pentru c, dac ai, a vrea s m bagi i pe mine. Ii imprumut bani, aa c spune-mi ce afacere ai. Aa e moral. Aa e corect. Sincer s fiu, Ramon, in seara asta nu sunt intr-o dispoziie prea moral. Rudd se gandi la cele auzite i nu pru prea bucuros. Ai un milionar nebun, aa c-mi plteti trei mii hectarul, spuse el, citind o alt regul moral de neocolit. Pendel negocie la dou mii i plec acas. Hannah avea febr. Mark voia s joace un meci de ping-pong dou din trei seturi. Servitoarea care spla rufele era din nou insrcinat. Cea care spla pe jos se planse c grdinarul ii fcuse avansuri. Grdinarul insist c, la aptezeci de ani, avea dreptul s fac avansuri cui voia. Sfantul Ernesto Delgado se intorsese de la Tokio. Sosind la prvlie a doua zi de diminea, Harry Pendel ii trecu morocnos trupele in revizie, incepand cu finisorii cuna, trecand apoi la pantalonierii italieni, la chinezii care coseau hainele i terminand cu senora Esmeralda, o doamn mulatr mai in varst, cu prul rou, care nu fcea decat veste de diminea pan seara i era mulumit. Ca un mare comandant in ajunul unei btlii, schimb un cuvant de imbrbtare cu fiecare, numai c imbrbtarea era mai degrab pentru el, trupele nu aveau nevoie. Azi e zi de plat i dispoziia e foarte bun.

Incuindu-se in camera de croit, Pendel desfoar doi metri de hartie cafenie pe mas, ii proptete carnetul de suportul din lemn i, in accentele melodice i triste ale lui Alfred Deller, incepe s schieze delicat contururile primului costum de alpaca al lui Andrew Osnard realizat de domnii Pendel & Braithwaite Co., Limitada, Croitori ai Curii Regale, anterior instalai pe Savile Row. Omul de afaceri matur, mare adept al argumentelor pro i contra i evaluator imperturbabil al tuturor situaiilor, va decide cu ajutorul foarfecelor.

CAPITOLUL APTE Anunul plictisit al ambasadorului Maltby c un oarecare domn Andrew Osnard s fie un nume de pasre? se intreb el va ingroa in scurt timp randurile Ambasadei Britanice in Panama starni mai intai neincredere, iar apoi ingrijorare in inima bun a primului consilier, Nigel Stormont. Orice ambasador normal l-ar fi luat, desigur, pe primul consilier deoparte, fie i din simpl politee: "Ah, Nigel, m-am gandit c trebuie s fii primul care afl..." Dar, dup un an petrecut impreun, trecuser de acel stadiu in care politeea era un lucru de la sine de ineles. i oricum, Maltby se mandrea cu micile lui surprize. Aa c pstr vestea pentru el pan la intal-nirea de lucru de luni diminea, pe care, in sinea lui, Stormont o privea ca pe momentul cel mai neplcut al intregii sptmani. Publicul compus dintr-o femeie frumoas i trei brbai printre care i Stormont, era aezat in faa biroului su pe scaune cromate, dispuse in semicerc. Maltby edea in faa lor ca o creatur dintr-o ras mai aparte, relativ defavorizat. Se apropia de cincizeci de ani, avea un metru nouzeci, o me rebel de pr negru pe frunte, o diplom de onoare intr-o specialitate complet inutil i un rictus permanent, care nu trebuia niciodat considerat zambet. Ori de cate ori privirea sa se oprea asupra femeii frumoase, simeai c i-ar fi dorit s raman aintit asupra ei, dar nu indrznea, cci i-o muta iute spre perete i doar rictusul rmanea intiprit pe buze. Haina costumului atarna pe sptarul scaunului

i mtreaa de pe ea strlucea in lumina soarelui matinal. Ii plceau cmile iptoare i in dimineaa aceasta purta una cu minimum nousprezece dungi late. Sau cel puin aa bnuia Stormont, care ura i pmantul pe care clca Maltby. Dac Maltby nu era deloc conform cu imaginea impuntoare a aparatului birocratic britanic in strintate, ambasada lui nu era nici atat. Nu tu gril din fier forjat, nu tu porticuri aurite sau scri impozante, care s inspire umilin barbarilor nelegiuii de rasele inferioare. Nu tu portrete cu earfe ale oamenilor mari din secolul al optsprezecelea. Coliorul care reprezenta Imperiul Britanic era suspendat la un sfert din inlimea unui zgarie-nori, proprietatea celei mai mari firme de avocai din Panama, incoronat cu emblema unei bnci elveiene. Ua de la intrarea in ambasad era din oel blindat, placat cu stejar englezesc. Ajungeai la ea dac apsai pe un buton intr-un ascensor silenios. In aceast linite cu aer condiionat, blazonul regal sugera silicon i incperi funerare. Ferestrele, ca i uile, fuseser blindate ca s-i descurajeze pe irlandezi i vopsite ca s descurajeze soarele. Nici un murmur al vieii reale nu ptrundea inuntru. Circulaia silenioas, macaralele, vapoarele, oraul nou i cel vechi, brigada de femei in tunici portocalii adunand frunzele pe partea central a Avenidei Balboa, nu erau decat specimene in spatele geamurilor laboratorului Maiestii Sale.

Din momentul in care puneai piciorul in acest spaiu aerian englez extrateritorial, trebuia s priveti in interior, nu in exterior. Consiliul discutase rapid ansele ca Panama s devin semnatar a Inelegerii Nord-Americane Privind Comerul Liber (minime, in opinia lui Stormont), relaiile intre Panama i Cuba (aliane comerciale indoielnice, dup Stormont, in cea mai mare parte bazate pe droguri) i impactul alegerilor din Guatemala asupra strii psihice a politicii panameze (nul, aa cum Stormont informase deja Departamentul). Ca de obicei, Maltby insistase asupra subiectului dezagreabil al Canalului, al omniprezenei japonezilor i a chinezilor de pe continent, deghizai in reprezentani ai Hong Kong-ului, i asupra zvonurilor stranii din presa panamez despre un consoriu franco-peruvian, care propunea s cumpere Canalul cu ajutorul know-how- ului francez i al narcodolarilor columbieni. Cam la acest punct al discuiilor, in parte de plictiseala, in parte ca autojustificare, Stormont se ls prad unui examen agitat al vieii lui de pan atunci: Stormont, Nigel, nscut cu prea mult timp in urm, studii mediocre la Shrewsbury i Jesus, Oxford. Zece la istorie, ca toat lumea, divorat, ca toat lumea cu diferena c mica mea escapad a aprut pe prima pagin a jurnalelor de duminic. Recstorit in cele din urm cu Paddy de la Patricia, incomparabila fost soie a unui cher collegue de la Ambasada Britanic din Madrid, care coleg a incercat s m omoare de Crciun cu un bol de argint plin cu vin fierbinte. In prezent,

deinut pentru trei ani la Sing Sing Panama, populaia local: 2,6 milioane, din care un sfert in omaj, iar jumtate sub pragul srciei. eful Personalului nu prea tie ce s fac cu mine, dac nu cumva e mai bine s m arunce la gunoi, cum reiese din rspunsul alambicat primit ieri la scrisoarea mea de acum ase sptmani. i tusea continu a lui Paddy care m ingrijoreaz cand naiba vor gsi nenorociii tia de doctori un remediu care s-o vindece? De ce nu e niciodat un consoriu britanic? se plangea Maltby cu o voce subire, nazal. Mi-ar plcea enorm s m aflu in centrul unui complot britanic. Nu mi s-a intamplat niciodat pan acum. Dar ie, Fran? Din pcate, spuse frumoasa Francesca Dean, zambind cu maliiozitate. Din pcate, da? Din pcate, nu. Maltby nu era singurul brbat pe care Francesca il scotea din mini. Jumtate din Panama alerga dup ea. Un trup de vis i un creier pe msur. Una dintre acele englezoaice blonde ca din porelan, dup care latinii se ddeau in vant. Stormont o vedea adeseori la recepii, inconjurat de cele mai bune partide din Panama, toi rugand-o s ias cu ei. Dar la ora unsprezece era in pat cu o carte in man, iar a doua zi de diminea la nou edea la birou, in taiorul negru de serviciu, nemachiat, gata pentru o nou zi in paradis. Nu crezi, Gully, c o ofert britanic ultrasecret de a transforma Canalul intr-o cresctorie de pstrvi ar

fi amuzant? il intreb Maltby cu un umor de elefant pe locotenentul Gulliver din Marina Regal, ofier in rezerv, intendentul ambasadei, un brbat micu, imbrcat la patru ace. Alevini in ecluzele de la Miraflores, pstrvi mai mriori in Pedro Miguel i adulii in Lacul Gatun? Eu cred c e o idee grozav. Gully izbucni intr-un hohot de ras. Intendena nu-l interesa defel. Misiunea lui era de a plasa cat mai multe arme britanice, in special mine terestre, oricui avea destui narcodolari ca s le cumpere. Grozav idee, domnule ambasador, grozav, izbucni el cu o jovialitate de popot, scoand o batist cu picele din manec i tergandu-i viguros nasul. Apropo, am prins un somon stranic in week-end. Douzeci i dou de livre. Am mers dou ore cu maina pan s gsesc un loc bun, dar a meritat din plin. Gulliver participase la intervenia din Malvine i cptase o medalie. De atunci, dup cate tia Stormont, nu mai traversase Atlanticul. Cand era beat, i se intampla s ridice un pahar in sntatea "unei doamne rbdtoare de dincolo de heleteu" i s ofteze. Dar era mai degrab un oftat de uurare, nu de nostalgie. Consilier politic? repet Stormont. Vorbise, probabil, mai tare decat credea. Poate c aipise. Nici n-ar fi fost de mirare, dup ce o veghease pe Paddy toat noaptea. Eu sunt consilierul politic, domnule ambasador. Cancelaria este secia politic. De ce nu a fost angajat la cancelarie, unde-i e locul? Spunei-le c nu. i nu v lsai.

M tem c e imposibil, Nigel. E gata stabilit, rspunse Maltby. Tonul lui emfatic il scotea pe Stormont de fiecare dat din mini. Intre anumite limite, bineineles. Am trimis un fax la serviciul Personal, in care obiectam mascat. Linia nu e protejat, nu poi spune prea multe. In ziua de azi, costul semnalelor codificate e astronomic. Presupun c din cauza tuturor mainilor i a femeilor acelora detepte foc. Rictusul su fcu loc unui zambet umil la adresa Francesci. Dar, se-nelege, ne-am aprat i noi poziia. Rspunsul a fost previzibil. V inelegem punctul de vedere, dar nu cedm. Lucru, de altfel, de ineles. Dac am fi fcut parte din serviciul Personal, tot aa am fi rspuns i noi. Vreau s zic c nici ei n-au mai mult libertate de alegere decat avem noi, nu credei? Date fiind circumstanele. Cuvantul "circumstane", adugat aa, ca un postscriptum, fu primul care-l fcu pe Stormont s bnuiasc adevrul, dar tanrul Simon Pitt i-o lu inainte. Simon era inalt i blond, cu un aer mecheros, i purta o coad de cal pe care autoritara soie a lui Maltby ii ordonase in zadar s-o taie. Ca nou-venit, rspundea de toate sarcinile pe care nu le voia nimeni: vize, informaii, defeciunile de la calculatoarele ambasadei, cetenii britanici rezideni in Panama i alte ocupaii minore. Ar putea, eventual, s ia cateva dintre atribuiile mele, domnule, propuse el impertinent, ridicand o man.

"Visurile Albionului", pentru inceput? adug el, referindu-se la o colecie itinerant de acuarele engleze, pe cale s putrezeasc intr-unui dintre depozitele vamei panameze, spre marea disperare a Consiliului Britanic de la Londra. Maltby ii alese cuvintele cu i mai mare grij ca de obicei. Nu, Simon, ii mulumesc, dar m tem c nu cred c va putea s preia "Visurile Albionului", rspunse el, selectand cu degetele lui subiri o agraf i desfcand-o in timp ce vorbea. Strict vorbind, Osnard nu este unul dintre noi, inelegei? E mai degrab unul de-ai lor, dac pricepei ce vreau s zic. Uluitor, dar nici atunci Stormont nu deduse ce era de dedus. Imi pare ru, domnule ambasador, dar nu v ineleg. Unul de-ai cui? Lucreaz pe baz de contract? Un gand infiortor ii trecu prin minte: Nu cumva e detaat din industrie? Maltby suspin, privind agrafa. Nu, Nigel, dup cate tiu nu e detaat din industrie. S-ar putea s fie, dar eu nu tiu nimic. Nu tiu nimic despre trecut i foarte puin despre prezentul lui. In ce privete viitorul, mister total. E un Prieten. Nu un prieten adevrat, m grbesc s adaug, cu toate c, desigur, sperm cu toii c, in timp, va deveni. E unul dintre acei prieteni. Acum m-ai ineles? Fcu o pauz, pentru ca i cei mai incei la minte s-l ajung din urm.

Vine din partea cealalt a parcului, Nigel. M rog, acum a fluviului. Am auzit c s-au mutat. Ce era inainte parc acum e fluviu. Vrei s spui c prietenii ii deschid o secie? intreb Stormont, care-i recptase darul vorbirii. Aici, in Panama? Nu se poate. Interesant. De ce nu? Au plecat. S-au retras. Cand s-a terminat Rzboiul Rece, au inchis prvlia i au lsat drum liber americanilor. Exist o inelegere s-i transmit unii altora informaiile, cu condiia ca distanele s fie pstrate. Sunt membru al comitetului comun care supravegheaz schimbul de informaii. Aa e, Nigel, i, permite-mi s-i spun, faci o treab excelent. i atunci ce s-a schimbat? Circumstanele, bnuiesc. Rzboiul Rece a luat sfarit, aa c prietenii au plecat. Acum Rzboiul Rece reincepe i americanii pleac. Nu fac decat s ghicesc, Nigel. Nu tiu cu nimic mai mult decat tii tu. Au cerut inapoi poziia pe care o aveau inainte. efii notri au hotrat s le-o dea. Cai sunt? Deocamdat, unul. Dac vor avea succes, fr doar i poate c vor cere mai muli. Poate c vom vedea revenind acele zile glorioase, cand principala funcie a serviciului diplomatic era s le ofere lor acoperire. Americanilor li s-a spus?

Nu, i nici nu trebuie s li se spun. Activitatea real a lui Osnard nu trebuie s fie cunoscut decat de noi. Stormont inc digera informaiile cand Francesca rupse tcerea. Francesca era o persoan practic. Prea practic, uneori. Va lucra aici, in ambasad? Ca prezen fizic, vreau s zic. Maltby avea o alt voce pentru Francesca, tot aa cum avea i o expresie diferit. Informativ i mangaietoare. Chiar aa, Fran. Prezen fizic i altele. Va dispune de personal? Ni se cere s-i punem la dispoziie un asistent. Brbat sau femeie? Rmane de hotrat. Presupun c nu de persoana selectat, dei, in zilele noastre, nu poi fi sigur de nimic, adug el batjocoritor. Ce grad are? intreb Simon Pitt. Simon, cand au avut Prietenii grade? Ce nostim. Pentru mine, poziia lor e un grad in sine. Nu i pentru voi? Suntem noi toi. i, dup noi, vin ei toi. Poate c ei vd altfel lucrurile. A studiat la Eton. Ciudat, ce detalii ii dau cei de la Foreign Office i ce detalii nu-i dau. Cu toate astea, nu trebuie s pornim cu idei preconcepute in legtur cu el. Maltby studiase la Harrow. Vorbete spaniola? intreb Francesca. Fluent, dup cate ne-au spus, Fran. Dar n-am privit niciodat cunoaterea unei limbi drept o garanie,

tu ce crezi? O persoan care poate s se fac de ras in trei limbi mi se pare de trei ori mai cretina decat una care se limiteaz la a lui. Cand vine? intreb Stormont. Mari, treisprezece. Cat se poate de potrivit. Cel puin, asta e data care mi-a fost comunicat. Dar asta inseamn peste opt zile, protest Stormont. Ambasadorul ii intinse gatul lung spre un calendar reprezentand-o pe Regin cu o plrie cu pene. Zu? Da, aa e. E insurat? intreb Simon Pitt. Dup cate tiu, nu. Asta inseamn c nu e? Inseamn c nu am fost informat c ar fi, i cum a cerut o locuin de celibatar, presupun c, dac are pe cineva, vine fr. Maltby ii intinse braele lateral i le aduse cu grij la ceaf. Gesturile lui, dei bizare, erau rareori lipsite de semnificaie. Acesta sugera c reuniunea se apropia de sfarit, din motive de golf. Apropo, Nigel, e un post cu durat nedeterminat, nu o misiune temporar. Dac nu-l dau afar, senelege, adug el, luminandu-se puin la fa. Fran, draga mea, Foreign Office-ul cere imediat proiectul la de memorandum despre care am discutat. Ai putea s faci nite ore suplimentare sau eti ocupat in seara asta?

i surasul lui lacom apru, la fel de trist ca btraneea insi. Domnule ambasador. Ah, Nigel, ce surpriz plcut. Era cu un sfert de or mai tarziu. Maltby aranja nite documente in seif. Stormont il prinsese singur. Lui Maltby nu-i fcea plcere. Ce se ascunde in spatele lui Osnard? Trebuie s v fi spus. Nu-i putei da un cec in alb. Maltby inchise seiful, aranj combinaia, se indrept din spate in toat inlimea lui i se uit la ceas. Ah, cred c-am fcut-o. De ce nu? Oricum, or s ia ce vor. Nu e vina Foreign Office-ului. Osnard e sponsorizat de o mare comisie interministerial, impotriva creia nu poi lupta. Care se numete? Planificare i Aplicare. Niciodat nu m-am gandit cam fi in stare de vreuna dintre aceste dou funciuni. Cine o conduce? Nimeni. Am pus i eu aceeai intrebare. Cei de la Personal mi-au dat acelai rspuns. Nu-mi rmane decat s-l accept cu braele deschise. La fel i tu. Nigel Stormont sttea in biroul lui i tria corespondena primit. Pe vremuri, dobandise o reputaie de om cu sange-rece in perioadele de criz. Cand scandalul in legtur cu el se declanase la Madrid, fuseser silii s admit c se comportase exemplar. Asta ii i salvase pielea de altfel, cci atunci cand Stormont ii depusese inevitabila demisie, eful

serviciului Personal fusese gata s i-o accepte, pan cand intervenise o autoritate superioar. Ia te uit, pisica cu nou viei, murmurase eful Personalului, din adancul marelui su palat intunecat din fostul India Office, scuturandu-i mana lui Osnard ca i cum ar fi vrut s-i intipreasc in memorie caracteristicile lui, ca s tie cum s-l trateze pe viitor. Deci, in final, n-o s ajungi la omaj, pleci in Panama. Bietul de tine. Distracie plcut cu Maltby. Sunt sigur co s te distrezi. i mai discutm despre tine peste un an sau doi, nu-i aa? Abia atept. Dup cartitorii din serviciu, cand eful Personalului ingropa securea rzboiului, arta cu busola spre amplasamentul mormantului. Andrew Osnard, ii repet Stormont. O pasre. Un zbor de osnarzi deasupra capetelor noastre. Gully tocmai a impucat un Osnard. Ce nostim. Un Prieten. Unul dintre prietenii aceia. Celibatar. Vorbitor de spaniol. Condamnare pe via, pan nu i se suspend pentru proast purtare. Grad necunoscut, tot restul necunoscut. Noul nostru consilier politic. Susinut de un organism care nu exist. O treab gata incheiat, care sosete peste o sptman, cu un asistent asexuat. Sosete ca s fac ce anume? Pentru cine? S inlocuiasc pe cine? Pe un oarecare Nigel Stormont? Nu, nu-i fcea idei, era realist, chiar dac tusea lui Paddy il clca pe nervi. Cu cinci ani in urm ar fi fost de neconceput ca un arivist anonim, venit din partea nepotrivit a parcului, pregtit s bat strzile i s deschid corespondena la

aburi, s fie luat serios in considerare ca inlocuitor al unui diplomat pur-sange, de clasa lui Stormont. Dar asta se petrecea inainte de alinierea i de recrutrile cu fanfar de fore manageriale exterioare, care s imping, cu picioare in fund, Foreign Office-ul in secolul douzeci i unu. Dumnezeule, cum mai ura acest guvern. Mica Anglie, condus de o gac de incapabili i de mincinoi, care nu ar fi in stare nici s organizeze un iarmaroc la Clacton-on-Sea. Conservatori care ar fura i ultimul bec electric din ar ca s-i pstreze puterea, care consider serviciul public, i in primul rand Foreign Office-ul, ca pe un lux la fel de inutil ca supravieuirea lumii sau sntatea rii. Nu. In aceast epoc de remedii-miracol i de reparaii de doi bani, nu era deloc de neconceput ca postul de prim-consilier al ambasadei de la Panama s fie suprimat cu unanimitate de voturi, i Nigel Stormont o dat cu el. De ce am crea duplicri? parc ii auzea bombnind pe para-funcionarii de la Planificare i Aplicare, de pe tronurile lor de treizeci i cinci de mii de lire pe an pentru o zi de lucru pe sptman. De ce ar trebui ca un tip s fac treaba plcut i altul treaba murdar? De ce n-am fuziona cele dou posturi? S-l trimitem pe Osnard i, de indat ce se va orienta, s-l dm afar pe Stormont. Economisim un salariu! Raionalizm un post! i acum hai la mas, pe banii contribuabililor. efului de Personal i-ar plcea grozav. La fel i lui Maltby.

Stormont se plimba in jurul camerei, scoand crile de pe etajere. In Who's Who nu aprea nici un Osnard. Nici in Debrett's. Nici, presupunea, in Psrile din Anglia. Cartea de telefon din Londra srea de la Osmotherly la Osner fr s-i trag sufletul. Dar era veche de patru ani. Rsfoi cateva organigrame ale Forreign Office-ului, cutand ambasadele de limb spaniol, in sperana c va gsi un semn al fostelor incarnri ale lui Osnard. Nimic. Nici la sol, nici in aer. Cut Planificarea i Aplicarea in repertoriul serviciilor guvernamentale. Maltby avea dreptate. Un asemenea organism nici nu exista. Ii telefon lui Reg, ofierul de la administraie, ca s discute spinoasa problem a scurgerilor din acoperiul casei lui. Reg, de fiecare dat cand plou, biata Paddy trebuie s alerge in camera de oaspei ca s pun pe podea boluri pentru budinc, se planse el. i plou mai tot timpul. Reg era un angajat local i tria cu o coafez panamez pe nume Gladys. Nimeni n-o intalnise vreodat pe Gladys i Stormont suspecta c era un tanr. Pentru a cincisprezecea oar, vorbir despre antreprenorul falit, de procesul in curs i de lipsa de promptitudine a serviciului de protocol panamez. Reg, ce facem pentru biroul domnului Osnard? Ar trebui s discutm despre asta? Nu tiu despre ce ar trebui s discutm i despre ce nu ar trebui s discutm, Nigel. Am primit ordine de la ambasador.

i ce ordine a binevoit Excelena Sa s emit? Coridorul estic, Nigel. In intregime. Noile lacte pentru ua lui metalic ne-au fost livrate ieri; domnul Osnard va aduce cheile. Fiete de oel pentru hartiile lui, in fosta sal de ateptare pentru vizitatori; combinaiile or s fie alese de domnul Osnard cand o s soseasc, fr inregistrri. i trebuie s m asigur c dispune de o mulime de prize pentru aparatele electronice. Nu cumva e buctar? Nu tiu ce e, Reg, dar pariez c tu tii. Ei bine, Nigel, la telefon prea tare drgu. Ca un prezentator de la BBC, dar cu o voce mai uman. Ce vrei s spui? Numrul unu a fost maina. Vrea s inchirieze una pan sosete a lui, aa c o s i-o inchiriez, i mi-a trimis un fax cu permisul lui de conducere. A spus ce marc vrea? Nu un Lamborghini, mi-a spus, dar nici o triciclet, chicoti Reg. Ceva in care s poat purta melon, dac are chef, fiindc e inalt. i mai ce? Voia s tie cat de repede va fi gata apartamentul. I-am gsit unul tare frumos, numai de-a reui s-i fac pe decoratori s termine la timp. Sus pe deal, deasupra Clubului Union, i-am spus. In felul sta o s putei scuipa pe prul lor vopsit in albastru i pe perucile lor, ori de cate ori vei avea chef. Tot ce-i mai trebuie e un rind de zugrveal. Alb, i-am zis, cu nuana pe care o alegei. Ce nuan alegei? Nu roz, imi rspunde el, i nu galben,

mulumesc frumos. Ce-ai zice de un cafeniu balig de cmil, frumos i cald? Ce-am mai ras. Cai ani are, Reg? Dumnezeule, habar n-am. Nu poi s-i dai o varst. Pi, ai permisul lui de conducere, nu-i aa? Andrew Julian Osnard, citi Reg cu voce tare, extrem de agitat. Data naterii: 01.10.1970 Watford. Ia te uit, acolo s-au cstorit prinii mei. Stormont era pe culoar, in faa mainii de cafea, cand tanrul Simon Pitt se apropie discret de el i-i art cu un aer de conspirator o fotografie de paaport, pe care o inea in cuul palmei. Ce zici, Nigel? Spionul numrul unu, sau Mata Hari obez in travesti? Fotografia reprezenta un Osnard bine hrnit, cu urechi mari, i-i fusese trimis lui Simon pentru ca acesta s-i obin de la Protocolul Panamez permisul diplomatic de liber trecere, inainte de sosirea lui. Stormont o privi fix i, pentru o clip, avu impresia c toat lumea lui particular ii scpa de sub control; pensia fostei soii, prea mare, dar aa dorise el, cheltuielile de la universitate ale lui Claire, ambiiile lui Adrian de a face Dreptul, visul lui secret de a gsi o ferm din piatr pe un deal din Algarve, cu mslini, soare iarna i un aer uscat, pentru tuea lui Paddy. i o pensie complet, pentru ca acest vis s devin realitate. Pare simpatic, admise el, cci era binecrescut. O privire interesant. S-ar putea s ne distrm.

Paddy are dreptate, ii zise apoi. N-ar fi trebuit s stau toat noaptea treaz cu ea. Ar fi trebuit s dorm un pic. Lunea, ca o consolare pentru rugciunile de diminea, Stormont lu pranzul la Pavo Real cu Yves Legrand, omologul lui de la Ambasada Franei, pentru c amandurora le plceau discuiile in contradictoriu i mancarea bun. A, apropo, am plcerea s-i spun c, in sfarit, ne vine un nou coleg, zise Stormont, dup ce Legrand ii fcuse cateva confidene care nu-i meritau numele. Un tip tanr. Cam de varsta ta. La secia politic. Crezi c-o s-mi plac? Toi or s-l plac, spuse Stormont cu trie. Stormont abia revenise la biroul lui cand Fran il sun pe telefonul interior. Nigel. S-a intamplat ceva fantastic. Ghiceti ce? Nu. Il cunoti pe fratele meu vitreg Miles, cel care e cam bizar? Nu personal, dar am auzit vorbindu-se despre el. Bine. tii, desigur, c Miles a fost la Eton. Nu, dar am aflat acum. Azi e ziua lui de natere, aa c i-am dat telefon. i, n-ai s crezi, a fost in acelai cmin cu Andy Osnard! Spune c e adorabil, cam gras, cam secretos, dar grozav la sport. i c a fost dat afar pentru chestii venerice. Pentru ce?

Fete, Nigel. Ii aduci aminte? Venus. Dac ar fi fost vorba de biei, ar fi fost adonisiace. Miles spune c s-ar fi putut s fie i pentru c nu-i pltise taxele. Nu-i mai aduce aminte cine l-a doborat primul, Venus sau administratorul. In lift, Nigel se intalni cu Gulliver, care ducea, grav, o serviet. Treburi serioase pentru la noapte, Gully? Ceva cam delicat, Nigel. De genul m-ascund-num-vezi-nu-m-prinzi. Ai grij, il sftui Stormont, cu o gravitate de circumstan. Gulliver fusese vzut de curand de una dintre prietenele de bridge ale lui Phoebe Maltby la braul unei panameze superbe. Nu avea mai mult de douzeci de ani, spusese juctoarea de bridge, i, drag, era neagr ca plria ta. Phoebe ii propusese s-i informeze brbatul la momentul oportun. Paddy se dusese la culcare. Stormont o auzi tuind cand urca scara. Am impresia c o s m duc singur la Schoenbergi, ii zise el. Schoenbergii erau americani i civilizai. Elsie era un avocat celebru, care mergea tot timpul la Miami, ca s lupte in procese senzaionale. Paul lucra pentru CIA, unul dintre cei care nu trebuiau s afle c Andrew Osnard era un Prieten.

CAPITOLUL OPT Pendel. La domnul preedinte. Cine? Croitorul lui. Eu. Palatul Batlanilor se afl in inima Oraului Vechi, pe o limb de pmant diametral opus Puntei Paitilla. Ca s ajungi la el cu maina de pe cealalt parte a golfului, treci de la infernul promotorilor imobiliari la murdria i elegana Spaniei coloniale a secolului al aptesprezecelea. Palatul e inconjurat de mahalale sordide, dar o alegere avizat a traseului le elimin existena. In dimineaa aceasta, in faa peronului vechi, o fanfar de ceremonii canta Strauss pentru un ir de maini diplomatice goale i de motociclete ale poliiei. Membrii fanfarei purtau cti albe, uniforme albe i mnui albe. Instrumentele lor strluceau ca aurul alb. uvoaie de ploaie li se scurgeau pe gat de pe copertina prea mic de deasupra lor. Uile duble erau pzite de nite costume urate, de culoarea antracitului. Alte maini inmnuate in alb ii luar valiza lui Pendel i o trecur printr-un scaner electronic. El insui fu rugat s treac prin cadrul de control semnand cu o spanzurtoare. Odat intrat sub el, se intreb dac, in Panama, spionii erau impucai sau spanzurai. Mainile inmnuate ii inapoiar valiza. Spanzurtoarea il declar inofensiv. Marele agent secret fusese autorizat s intre in citadel.

Pe aici, v rog, spuse un zeu negru i inalt. tiu, rspunse Pendel mandru. O fantan din marmur trona in mijlocul pardoselei din marmur. Batlani albi ca laptele peau anoi printre picturile de ap, ciugulind ce le trecea prin minte. Din coliviile de la nivelul solului, din perete, ali batlani aruncau priviri amenintoare ctre cei ce treceau pe acolo. i aveau de ce, ii zise Pendel, amintindu-i povestea pe care Hannah insista s-o asculte de mai multe ori pe sptman. In 1977, cand Jimmy Carter venise in Panama ca s ratifice noile tratate ale Canalului, oamenii serviciului secret vaporizaser in tot palatul un dezinfectant inofensiv pentru preedini, dar care-i ucisese pe batlani. In cadrul unei operaiuni de urgen i ultrasecrete, corpurile fuseser ridicate i inlocuite cu sosii vii, aduse cu avionul in intunericul nopii, de la Chitre. Numele dumneavoastr, v rog. Pendel. Motivul vizitei? Atept, amintindu-i de grile copilriei lui: prea muli oameni mari trecand grbii pe lang el in prea multe direcii i impiedicandu-se mereu de valiza lui. O doamn amabil i se adresase. Se intoarse spre ea, ateptandu-se s-o vad pe Marta, din cauza vocii ei frumoase. Apoi lumina czu pe faa femeii, care nu era zdrobit, i vzu pe ecusonul de pe uniform c era una dintre vestalele prezideniale, pe nume Helen. E grea? intreb ea.

Uoara ca un fulg, o asigur el curtenitor, respingandu-i mana virginal. O urm pe scrile impozante, unde luciul marmurii fcea loc roului inchis al mahonului. Alte costume urate, cu cti la urechi, il supravegheau din pragul uilor cu coloane. Vestala ii spuse c alesese o zi incrcat. De cate ori preedintele se intoarce, suntem teribil de ocupai, spuse ea, ridicandu-i ochii spre cerul unde tria. Intreab-l despre orele in care nu se tie ce a fcut la Hong Kong, sugerase Osnard. i ce naiba a cutat la Paris? i-a fcut de cap sau pregtete vreun complot? Pan aici ne aflm sub autoritate columbian, il inform vestala, artand cu mana ei inocent spre irurile de portrete ale primilor guvernatori panamezi. De aici incolo, intrm sub autoritate american. Curand, vom fi sub propria noastr autoritate. Formidabil, spuse Pendel entuziasmat. Era i timpul. Intrar intr-o sal lambrisat, care semna cu o bibliotec fr cri. Dinspre parchetul dat cu cear urca un miros de miere. Un pager sun la centura vestalei. Ramase singur. Toate orele lips din itinerarul lui. Afl ce a fcut in orele astea lips. Era singur, drept in picioare, strangand tare valiza. Scaunele tapisate cu galben erau prea fragile pentru un fost pucria. Dac ar rupe unul? Adio suspendarea pedepsei. Zilele se transformau in sptmani, dar dac exista un lucru pe care Pendel tia s-l fac, acesta era

s atepte. Va rmane aici tot restul vieii, dac va fi nevoie, cu valiza in man, ateptand s fie strigat. O u mare dubl se deschise in spatele lui. Un mnunchi de raze de soare ptrunse in incpere, insoit de cnitul unor pai grbii i de voci brbteti autoritare. Grijuliu s nu fac vreo micare care s denote lips de respect, Pendel se strecur sub portretul unui guvernator gras la fa din perioada noastr columbian i se fcu mic, pan ajunse un perete cu o valiz. Detaamentul care se apropia era compus dintr-o duzin poliglot. Franturi de fraze in spaniol, japonez i englez rsunau peste cnitul nerbdtor al pantofilor pe parchet. Grupul se deplasa in ritmul specific politicienilor: aferat, pompos, trncnind ca colarii dup ore. Uniforma era compus din costume inchise la culoare, tonul autosatisfcut, iar formaia, observ Pendel cand se apropiar zgomotoi, semna cu un cap de sgeat. i in varful ei, cam la jumtate de metru deasupra solului, plutea personificarea mai mare decat in realitate a Regelui Soare in persoan, a Omniprezentului, a Strlucitorului, a Divinului Stpan al Orelor Neexplicate, imbrcat intr-o hain neagr semnat P&B, in pantaloni reiai i cu pantofi de ora din box negru, cu varful tare, fcui la Ducker. O roea denotand sfinenie i un pranz bun colora obrajii preedintelui. Prul era argintiu in intregime, buzele subiri, trandafirii i umede, ca i cum tocmai ar fi fost smulse de la sanul mamei. Ochii ca albstrelele strluceau de mulumire dup o conferin reuit.

Ajungand lang Pendel, batalionul se opri in dezordine i fu nevoie de ceva agitaie i de busculad pan cand o oarecare ordine pragmatic se reinstaur in grup. Sublima fptur fcu caiva pai inainte i se intoarse pe clcaie spre oaspei. Un asistent pe al crui ecuson scria Marco se post lang stpanul lui. Li se altur o vestal in uniform. Numele ei nu era Helen, ci Juanita. Unul dup altul, oaspeii avansar ca s-i strang mana Nemuritorului i s-i ia rmas-bun. Strlucirea S avu un cuvant de incurajare pentru fiecare dintre ei. Pendel nu s-ar fi mirat deloc dac li s-ar fi dat i cadouri frumos ambalate, ca s le duc acas la mmicile lor. Intre timp, Marele Spion era ros de team in legtur cu coninutul valizei sale. Dac finisorii au impachetat un alt costum? Se vedea ridicand capacul i descoperind costumul de pstori al Hannei, pe care indienele cuna i-l fcuser pentru balul mascat de ziua de natere a Cartiei Rudd: o fust clo inflorat, o plrie cu brizbizuri, chiloei albatri. Arde de dorin s arunce o privire ca s se asigure, dar nu indrznete. Festivitile de bun-rmas continu. Doi dintre oaspei, fiind japonezi, erau scunzi. Preedintele nu era. Cateva strangeri de man avur totui loc de la inlimea lui. Deci, ne-am ineles. O partid de golf sambt, promise Fptura Suprem pe tonul acela monoton pe care copiii lui il adorau. Un japonez izbucni in ras. Ali privilegiai avur dreptul la cateva cuvinte.

Marcel, v mulumesc pentru sprijin. Ne revedem la Paris. Ah, Parisul primvara! Don Pablo, nu uitai s-l salutai pe distinsul dumneavoastr preedinte i s-i spunei c a aprecia prerea Bncii lui Naionale. Cand ultimul din grup plec, uile se inchiser, raza de lumin dispru i in camer nu mai rmase nimeni in afara Imensitii Sale, suavul Marco i vestala pe nume Juanita. i un perete cu o valiz. Trioul se intoarse i ii continu drumul prin incpere, cu Regele Soare in mijloc, cu destinaia sanctuarul prezidenial. Uile lui se aflau la mai puin de un metru de locul unde se afla Pendel. Acesta afi un suras i, cu valiza in man, fcu un pas inainte. Capul argintiu se ridic i se intoarse spre el, dar ochii ca albstrelele nu vzur decat un perete. Trioul trecu pe lang el, iar uile sanctuarului se inchiser. Marco se intoarse. Dumneata eti croitorul? Da, senor Marco, in slujba Excelenei Sale. Ateapt. Pendel atept, aa cum trebuiau s atepte toi cei care erau la ordinele cuiva. Trecur ani. Ua se deschise din nou. Grbete-te, ordon Marco. Intreab-l despre orele lips la Paris, Tokio i Hong Kong. Intr-un col al camerei fusese instalat un paravan sculptat in aur, cu colurile cioplite impodobite cu cate un nod din ghips aurit i cu panourile ornate de o cascad

de trandafiri aurii. Luminat din spate, de pe fereastr, Transparena Sa st maiestuos in faa lui, in hain neagr i pantaloni in dungi. Palma prezidenial e la fel de moale ca a unei doamne btrane, dar mai mare. La contactul cu pernuele ei mtsoase, Pendel ii aduce aminte de mtuica Ruth tind mrunt puiul pentru supa de duminic, in timp ce Benny, aezat la pianin, canta "Celeste Aida". Bine ai venit acas, domnule, dup periplul atat de incrcat, murmur Pendel cu vocea gatuit de emoie. Dar nu e sigur dac Cel Mai Mare Conductor al Lumii a recepionat intreaga for a acestei strangulate urri de bun-venit, pentru c Marco i-a intins un telefon rou fr fir i el deja vorbete. Franco? Nu m mai deranja cu povestea asta. Spune-i c are nevoie de un avocat. Ne vedem disear, la recepie. Ai s-mi povesteti. Marco ia telefonul rou. Pendel deschide valiza. Inuntru nu e nici un costum de pstori. Un smoching pe jumtate gata, cu plastronul discret intrit ca s suporte greutatea a douzeci de decoraii, se odihnete in siguran in sicriul din hartie parfumat. Vestala iese in tcere cand Stpanul Lumii se posteaz in spatele paravanului de aur, ai crui perei interiori sunt oglinzi, una din comorile vechi ale palatului. Cand ii scoate pantalonii, capul argintiu atat de iubit de poporul lui dispare i reapare. Dac Excelena Voastr binevoiete, murmur Pendel.

O man prezidenial apare de dup paravanul aurit. Pendel pune pantalonul negru insilat pe braul prezidenial. Braul i pantalonii dispar. Sun din nou telefonul. Intreab-l unde a fost ct a lipsit. E ambasadorul Spaniei, excelen, strig Marco de la birou. Vrea o audien privat. Spune-i c maine sear, dup taiwanezi. Pendel st fa in fa cu Stpanul Universului: Seniorul Eichierului Politic Panamez, omul care are cheile uneia dintre cele dou mari pori ale lumii, care determin viitorul comerului mondial i echilibrul de fore al secolului al douzeci i unulea. Pendel introduce dou degete dup centura prezidenial, in timp ce Marco anun un alt telefon, un oarecare Manuel. Spune-i c miercuri, ordon preedintele de dup paravan. Diminea sau dup-mas? Dup-mas, rspunde preedintele. Talia prezidenial nu e uor de ajustat. Dac croiala dintre picioare e bun, lungimea pantalonului e greit. Pendel il ridic din talie. Pantalonul se salt deasupra osetelor de mtase ale preedintelui, astfel c, pentru un moment, seamn cu Charlie Chaplin. Manuel zice c dup-mas e bine, dar numai nou portie, il avertizeaz Mario pe stpanul su pe un glas sever. Brusc, nimic nu mai mic. Ceea ce Pendel i-a descris lui Osnard ca fiind un binecuvantat armistiiu in

mijlocul agitaiei a pogorat deasupra sanctuarului. Nimeni nu vorbete. Nici Marco, nici preedintele, nici multele lui telefoane. Marele Spion ingenuncheaz, prinzand in ace de gmlie cracul stang al pantalonilor prezideniali, dar prezena de spirit nu-l prsete. A putea indrzni s-o intreb cu respect pe Excelena Voastr dac v-ai putut relaxa vreun pic in timpul turneului triumfal in Extremul Orient? Poate puin sport? O plimbare? Cateva cumprturi, dac pot s fiu atat de indrzne? i telefoanele tot nu sun, nimic nu tulbur binecuvantatul armistiiu, in timp ce Pstrtorul Cheilor Puterii Globale se gandete la ce rspuns s dea. Prea strans, anun el. M strange, domnule Braithwaite. De ce nu vrei voi, croitorii, s v lsai preedintele s respire? Harry, mi-a zis la un moment dat, parcurile alea pe care le au la Paris le-a face i eu pentru Panama chiar maine, dac n-ar fi promotorii imobiliari i comunitii. Stai puin, il intrerupse Osnard, intorcand o foaie din carnetul in care scria de zor. Se aflau la etajul trei al unui hotel cu ora, Paraiso, dintr-un cartier agitat al oraului. De cealalt parte a strzii, o reclam luminoas pentru Coca-Cola se stingea i se aprindea, inundand camera cu flcri roii, pentru ca apoi s-o lase in intuneric. De pe culoar se auzea zgomotul pailor cuplurilor care veneau i plecau. Prin perei rzbteau gemete de frustrare sau de incantare i scaraitul accelerat al somierelor sub corpurile dezlnuite.

Nu mi-a spus, zise Pendel prudent, cel puin nu direct. Te rog s nu parafrazezi. Spune-mi cum a decurs conversaia, cuvant cu cuvant. Osnard ii linse un deget i intoarse o pagin. Pendel revedea casa doctorului Johnson, la Hampstead Heath, in ziua in care se dusese acolo cu mtuica Ruth, pentru azalee. Harry, mi-a spus el, parcul acela din Paris, mi-a dori s-mi amintesc numele. Era i o caban mic cu un acoperi din lemn. Nu eram acolo decat noi, grzile de corp i ruele. Preedintele iubete natura. i acolo, in cabana aia, s-a scris istoria. i intr-o bun zi, dac totul va merge conform planului, pe peretele din lemn va fi o plac, spunand lumii c in acel loc au fost pecetluite prosperitatea, bunstarea i independena viitoare a statului ce se ntea, Panama, plus data. A spus cu cine a vorbit? Japonezi, macaronari, chinezi? Doar n-a stat de vorb cu florile? Nu deschis, Andy, dar a fcut cateva aluzii. Te ascult, zise Osnard, lingandu-i din nou degetul mare. Harry, contez pe discreia ta. Strlucirea minii orientalilor este o adevrat revelaie pentru mine, ca s nu-i mai spun c nici francezii nu sunt prea departe. A zis ce fel de orientali? Nu i-a numit. Japonezi? Chinezi? Malaiezieni? Andy, m tem c incerci s-mi vari anumite idei in cap.

Nici un zgomot, in afara scranetelor pneurilor, zdrngnitului aerului condiionat i muzica de pe casete, ca s acopere zdrngnitul. Voci urland in spaniol, ca s acopere muzica. Pixul lui Osnard alergand pe paginile carnetului. i Marco nu te place? Nu m-a plcut niciodat, Andy. De ce? Oamenilor de la curte nu le plac croitorii imigrani care au conversaii intre patru ochi cu eful lor, Andy. De genul: "Marco, domnul Pendel i cu mine n-am mai stat de vorb de secole i avem atatea s ne spunem, aa c fii bun i du-te de partea cealalt a uii steia de mahon pan te strig..." Nu le plac deloc. E poponar? Nu am auzit c-ar fi, Andy, dar nu l-am intrebat i nici nu-i treaba mea. Invit-l la cin. Du-l in locuri trsnet, f-i reducere la un costum. Pare genul de persoan pe care trebuie so avem de partea noastr. N-a pomenit de vreo recrudescen a sentimentului tradiional antiamerican la japonezi? Nimic, Andy. De Japonia ca urmtoarea superputere mondial? Nu, Andy. Liderul firesc al statelor industriale care apar? Nimic? Animozitatea americano-japonez? Panama, care trebuie s aleag intre Diavol i Adanca Mare Albastr? Preedintele care se afl intre ciocan i nicoval genul sta de lucruri? Nimic?

Nimic deosebit in privina asta, Andy, nu despre Japonia. M rog, a fost o aluzie, tocmai mi-am adus aminte. Osnard se lumin la fa. Harry, mi-a spus, singurul lucru pe care mi-l doresc e ca niciodat, absolut niciodat, s nu mai trebuiasc s stau la mas cu japonezii de-o parte i cu yankeii de cealalt, pentru c dac vreau s pstrez pacea intre ei, imbtranesc inainte de vreme, cum vezi dup bietul meu pr alb, dei nu sunt sigur c tot prul e al lui, sincer s fiu. Cred c se mai ajut cu ceva. Avea chef de vorb, nu-i aa? Andy, nu mai puteam s-l opresc. Cum trece dincolo de paravan, nu-i mai tace gura. i dac se lanseaz asupra subiectului cum c Panama e manipulat de intrega lume ca un pion, s-a dus dimineaa. i orele in care nu se tie ce a fcut la Tokio? Pendel cltina din cap. Cu seriozitate. Imi pare ru, Andy. Pe chestia asta trebuie s aruncm un vl, spuse el i ii intoarse capul spre fereastr, in semn de refuz stoic. Pixul lui Osnard se oprise in plin elan. Reclama pentru Coca-Cola de peste drum il lumina i pe urm il lsa in intuneric. Ce naiba-i cu tine? E al treilea preedinte pe care l-am avut, Andy, rspunse Pendel cu faa la fereastr. Ei, i? Aa c n-o pot face. Nu pot.

Ce nu poi face, fir-ar s fie? S-mi impac contiina. S tom. i-ai pierdut minile? Asta e praf de aur, omule. Vorbim despre o prim uria. Spune-mi ce i-a zis preedintele despre orele lips din Japonia, in timp ce-i proba nenorociii ia de ndragi! Pendel trecu printr-un dur examen de contiin, inainte de a-i invinge reticena. Dar pan la urm izbuti. Umerii ii czur, se destinse i privirea ii reveni in camer. Harry, mi-a spus, dac clienii ti or s te intrebe de ce am avut un program atat de relaxat la Tokio, poi s le spui c, in timp ce soia mea vizita o fabric de mtase cu imprteasa, eu i-o trgeam primei japoneze din viaa mea, expresie pe care eu n-a folosi-o niciodat, Andy, doar m cunoti, nici la prvlie, nici la mine acas, pentru c aa, Harry, prietene, imi spune, o s faci s-mi creasc aciunile in anumite cercuri de aici din Panama i in acelai timp o s-i trimii pe o pist fals in ce privete adevrata natur a activitilor mele i convorbirile strict secrete pe care le-am avut in culise, pentru binele rii noastre, in ciuda celor pe care le cred muli. Ce naiba a vrut s spun cu asta? Se referea la anumite ameninri impotriva persoanei sale, care n-au fost fcute publice ca s nu alarmeze populaia. Vreau cuvintele lui, Harry btrane, dac nu te superi. Sun de parc ar fi un articol din Guardian intr-o zi de luni ploioas.

Pendel rmase senin. Nu au existat cuvinte, Andy. Nu era nevoie de cuvinte. Explic-te, spuse Osnard, in timp ce scria. Preedintele vrea s-i fac un buzunar special, in cel mai mare secret, in partea din stanga fa a hainei. Lungimea evii mi-o va spune Marco. Harry, mi-a zis, nu cred c exagerez i s nu sufli o vorb despre asta. Voi plti cu propriul meu sange ce fac acum pentru tanrul stat Panama, care tocmai se nate. Nu-i spun mai mult. De jos, de pe strad, rsul imbecil al beivilor se ridica pan la ei ca o batjocur. O prim a-ntaia e asigurat, spuse Osnard, inchizand carnetul. Ce mai e nou in legtur cu fratele Abraxas? Aceeai scen, alt decor. Osnard gsise un scaun fragil, de dormitor, i se aezase clare pe el, cu pulpele grsane desfcute i cu sptarul intre picioare. Sunt greu de definit, Andy, il avertiz Pendel, pind prin camer cu mainile la spate. Cine anume, btrane? Cei din Opoziia Tcut. Aa gandeam i eu. Ii in crile lang piept. De ce naiba? Suntem intr-o democraie, nu-i aa? De ce atatea secrete? De ce nu se urc pe lzile lor de spun i nu-i cheam pe studeni? Ce tain pstreaz? S spunem doar c Noriega le-a dat o lecie i c nu vor ca i a doua s-i gseasc la podea. Nimeni n-o s-l mai vare din nou pe Mickie la pucrie.

Mickie e eful lor. Aa-i? Moral i practic, Mickie e eful lor, Andy, dei n-o s recunoasc niciodat, nici el, nici tcuii lui suporteri, nici studenii cu care e in contact sau oamenii lui de dincolo de pod. Iar Rafi ii finaneaz. Integral, spuse Pendel, intorcandu-se de la fereastr. Osnard lu carnetul de pe genunchi, il sprijini de sptarul scaunului i reincepu s mazgleasc. Exist vreo list de membri? Un program? O declaraie de intenii? Ce-i leag pe unii de alii? Vor s fac curenie in ar, asta in primul rnd. Pendel fcu o pauz, ca s-l lase pe Osnard s scrie. O auzea pe Marta, o iubea. Il vedea pe Mickie, treaz, un om nou intr-un costum nou. Pieptul i se bomb de mandrie loial. Doi, vor s duc mai departe identitatea rii ca o democraie autonom, ce se va dezvolta, atunci cand prietenii notri americani or s-i strang catrafusele i or s ias din scena, dac o vor face. Trei, vor s-i educe pe cei sraci i neajutorai, vor spitale, burse pentru studeni i o soart mai bun pentru bieii fermieri, mai ales pentru cei ce se ocup cu orezul i creveii, i s nu vand avuiile patriei, inclusiv Canalul, celui care ofer cel mai mult. Sunt de stanga, care va s zic, suger Osnard intre dou insemnri, sugand capionul de plastic al pixului cu guria lui ca un boboc de trandafir.

Nu mai mult decat e decent i sntos, Andy. Mickie e cam de stanga, da. Dar cuvantul de ordine e moderaia i nici nu vrea s aud de Cuba lui Castro sau de comuniti. La fel i Marta. Osnard se stramb in timp ce scria. Pendel il observa cu o team crescand, intrebandu-se ce s fac s-l mai potoleasc. Am auzit un banc bun despre Mickie, dac te intereseaz. El e in vino ventas, dar pe dos. Cu cat bea mai mult, cu atat e mai tcut in opoziia lui. Dar cand e treaz, Mickie al nostru ii spune o groaz de lucruri, nu-i aa? Ai putea s-l trimii la spanzurtoare pentru numai o parte din ce-i povestete. Mi-e prieten, Andy. i eu nu-mi trimit prietenii la spanzurtoare. Prieten bun. i tu i-ai fost prieten bun. Poate c a sosit timpul s faci ceva pentru el. Ce anume? S-l inrolezi. S faci din el un informator cinstit. Si plteti pentru informaii. Pe Mickie? Ce mare scofal? Spune-i c ai intalnit un mecena occidental care-i admir cauza i ar dori s-l ajute pe est. Nu-i nevoie s-i spui c e englez. Spune-i c-i yankeu. Pe Mickie, Andy? opti Pendel, nevenindu-i s-i cread urechilor. Nu m vd ducandu-m la el i spunandu-i: Mickie, vrei s devii spion?

Pentru bani, de ce nu? Persoan important, plat important, spuse Osnard, ca i cum ar fi fost vorba despre o lege irefutabil a spionajului. Pe Mickie nu l-ar interesa deloc un yankeu, spuse Pendel, stupefiat de enormitatea propunerii lui Osnard. Invazia l-a clcat pe nervi. O numete terorism de stat i nu se refer la Panama. Osnard se folosea de scaun ca de un clu basculant, propulsandu-l inainte i inapoi cu fesele lui largi. Londra are o slbiciune pentru tine, Harry. Nu intotdeauna se intampl aa. Vrea s-i desfaci aripile. S organizezi o reea, s acoperi toate sectoarele. Minitri, studeni, sindicate, Adunarea Naional, Palatul Prezidenial, Canalul i iari Canalul. Ii vor plti o indemnizaie de conducere, prime, dividende generoase, plus un salariu mai mare ca s-i achii imprumutul. Atrage-i pe Abraxas i grupul su i am dat lovitura. Am dat, Andy? Capul lui Osnard rmase fix tot timpul cat fundul lui se balansa, iar vocea ii rsun mai tare, dup cat o inuse in frau. Eu, alturi de tine. Ghid, filozof, amic. Nu poi face singur toat treaba. Nimeni nu poate. E prea mult. Apreciez lucrul sta, Andy. E demn de tot respectul. Nici nu mai e nevoie s-i spun c-i vor plti i sursele secundare. Indiferent cat de multe vei avea. Am putea s dm lovitura. Tu ai putea. Atata timp cat e rentabil. Care naiba e problema? Nu e nici o problem, Andy.

Atunci? Mickie e prietenul meu, ii zise el. Mickie s-a opus destul i nu mai are nevoie s se opun. In tcere sau altfel. Trebuie s m mai gandesc, Andy. Nimeni nu ne pltete ca s ne gandim, Harry. Poate, Andy, dar aa sunt eu. Nu mai era nici un punct pe ordinea de zi a lui Osnard pentru seara aceea, dar Pendel nu-i ddu imediat seama, pentru c tocmai ii amintise de un gardian pe nume Friendly, un maestru al loviturii cu cotul in coaie. De el imi aduci aminte, ii zise el. De Friendly. Joia e ziua in care Louisa aduce de lucru acas, nu-i aa? Aa e, Andy. Coborand, picior dup picior, de pe calul su basculant, Osnard var imana in buzunar i scoase o brichet placat cu aur, cu ornamente. Cadou de la un client arab bogat, spuse el, intinzandu-i-o lui Pendel, care se afla tot in mijlocul camerei. Mandria Londrei. Incearc-o. Pendel aps i bricheta se aprinse. Ddu drumul butonului i flacra se stinse. Repet operaiunea de dou ori. Osnard lu bricheta, meteri ceva la baza ei i i-o ddu inapoi. Arunc acum o privire in obiectiv, ordon el cu o mandrie de prestidigitator. Apartamentul minuscul al Martei devenise locaul de de-compresiune al lui Pendel intre Osnard i Bethania.

Marta sttea culcat lang el, cu faa intoars, cum se intampla uneori. Ce mai fac studenii ti? o intreb el, adresandu-se spinrii ei prelungi. Studenii mei? Bieii i fetele cu care tu i Mickie erai impreun cand lucrurile mergeau prost. Toi arunctorii ia de bombe pe care-i iubeai atat. Nu pe ei ii iubeam, pe tine te iubeam. Ce s-a mai intamplat cu ei? Unde sunt acum? S-au imbogit. Nu mai sunt studeni. Au intrat la Chase Manhattan i sunt membri ai Clubului Union. Te mai vezi cu vreunii dintre ei? Imi fac uneori semn cu mana din mainile lor de lux. Le mai pas de Panama? Nu, dac au conturi in strintate. Atunci cine mai pune bombe in zilele noastre? Nimeni. Uneori am senzaia c exist un fel de Opoziie Tcut, care pornete din sferele cele mai de sus i se continu in jos. Una dintre acele revoluii burgheze care, intr-o bun zi, se va aprinde i va cuprinde toat ara, atunci cand nimeni nu se ateapt. Un puci al armatei fr armat, dac inelegi ce vreau s zic. Nu, spuse ea. Adic cum nu? Nu, nu exist Opoziie Tcut. Exist profit. Exist corupie. Exist putere. Exist oameni bogai i oameni disperai. Exist apatici.

Din nou vocea aceea cultivat, ca din cri. Pedanteria de autodidact. Sunt oameni atat de sraci, incat, dac srcesc i mai tare, mor. i exist politica. Iar politica este cea mai mare escrocherie dintre toate. Toate astea sunt pentru domnul Osnard? Ar fi, dac asta ar dori s aud. Mana Martei o gsi pe a lui i i-o duse la buze. O srut un timp, deget cu deget, fr s spun nimic. Te pltete bine? il intreb ea. Nu-i pot oferi ce vrea. Nu tiu destul. Nimeni nu tie destul. Treizeci de oameni hotrsc ce se va intampla in Panama. Celelalte dou milioane i jumtate ghicesc. Bun, atunci spune-mi ce-ar face vechii ti prieteni studeni dac nu ar fi la Chase Manhattan i nu ar conduce maini strlucitoare? insist Pendel. Ce ar face dac ar fi tot pe baricade? Ce ar fi logic s fac in momentul de fa, dac tot ar mai dori ce obinuiau s doreasc pentru Panama? Marta reflect, inelegand treptat ce voia Pendel de fapt. Vrei s spui, s fac presiuni asupra guvernului? Ca s-l ingenuncheze? Da. In primul rnd, am produce haos. Vrei haos? S-ar putea. Dac e nevoie. Este. Haosul este o condiie prealabil contientizrii democratice. O dat ce muncitorii descoper c nu sunt guvernai, ii vor alege lideri din

propriile randuri, iar guvernului ii va fi fric de revoluie i va demisiona. Vrei ca muncitorii s-i aleag propriii lideri? A vrea s-l aleag pe Mickie, spuse Pendel, dar ea cltin din cap. Nu pe Mickie. Bine, fr Mickie. In primul rnd, ne-am duce la pescari. E ceea ce am plnuit intotdeauna, dar n-am fcut niciodat. De ce la pescari? Eram studeni i ne opuneam armelor atomice. Eram indignai c materialele radioactive treceau prin Canalul Panama. Credeam c astfel de incrcturi reprezentau o primejdie pentru Panama i o insult la adresa suveranitii noastre naionale. i ce puteau face pescarii? Voiam s mergem la sindicatele lor i la efii lor cei mari. Dac ne-ar fi refuzat, ne-am fi dus la elementele criminale din docuri, dispuse s fac orice pentru bani. Unii dintre studenii notri erau bogai pe vremea aceea. Studeni bogai cu contiin. Ca Mickie, ii aduse Pendel aminte, dar ea cltin din nou din cap. Le-am fi spus: Scoatei toate alupele i brcile pe care putei pune mana, umplei-le cu alimente i cu ap i ducei-le la Podul Americilor. Aruncai ancora i anunai intreaga lume c intenionai s rmanei acolo. Multe din cargoboturile mari au nevoie de mai bine de o mil ca s incetineasc. Dup trei zile, vor fi dou sute de nave ateptand s treac prin Canal. Dup dou

sptmani, vor fi o mie. Alte mii vor fi intoarse din drum inainte de a ajunge la Panama, cu ordinul de a o lua pe alt rut sau de a se intoarce de unde plecaser. Va urma criza, bursele lumii vor intra in panic, yankeii ii vor smulge prul din cap, industria transporturilor maritime va solicita intervenii, moneda va scdea vertiginos, guvernul se va declara invins i nici un fel de produs radioactiv nu va mai trece prin Canal. Marta, sincer s fiu, eu nu m gandeam la produsele radioactive. Marta se ridic intr-un cot, cu chipul ei desfigurat aproape de al lui. Ascult. Azi Panama incearc s dovedeasc lumii c poate administra Canalul la fel de bine ca americanii. Nimic nu trebuie s afecteze Canalul. Nu greve, nu intreruperi, nu ineficacitate, nu buclucuri. Dac guvernul panamez nu poate s determine funcionarea adecvat a Canalului, cum ar putea s deturneze beneficiile, s creasc tarifele, s vand concesiuni? In momentul in care comunitatea bancar internaional incepe s se team, rabiblancos ne vor da tot ce le cerem. Iar noi vom cere totul. Pentru colile noastre, pentru drumurile noastre, spitalele noastre, fermierii i sracii notri. Dac vor incerca s ne indeprteze brcile, s trag in noi sau s ne miruiasc, vom face apel la cei nou mii de muncitori panamezi de care are nevoie in fiecare zi Canalul ca s funcioneze. i-i vom intreba: De care parte a podului suntei? Suntei panamezi sau sclavi ai yankeilor? Grevele sunt un drept sacru in Panama. Cei ce li se opun sunt considerai nite paria.

Sunt unii politicieni din guvern care pretind azi c legile sociale din Panama nu ar trebui s se aplice i Canalului. Or s vad ei. Sttea intins peste el, cu ochii cprui atat de aproape de-ai lui, incat nu mai vedea nimic in afara lor. Mulumesc, ii spuse el srutand-o. Cu plcere.

CAPITOLUL NOU Louisa Pendel ii iubea soul cu o ardoare ineleas numai de femeile care tiau cum era s fii nscut in inchisoarea aurit a unor prini bigoi i s ai o sor mai mare foarte frumoas, cu doisprezece centimetri mai scund decat tine, creia ii reuea orice lucru cu doi ani inainte ca tu s dai chix, care-i seducea prietenii chiar dac nu se culca deloc cu ei, dei de obicei se culca, i te silea s iei calea Puritanismului Nobil, ca singurul rspuns posibil. Il iubea pentru ataamentul lui de neclintit fa de ea i de copii, pentru c era muncitor ca tatl ei, pentru c recldise o veche firm englez condamnat in ochii tuturor, pentru c fcea sup de pui i lockshen duminica, incins cu orul lui in dungi, pentru c fcea glume i pentru c punea masa, la ocazii speciale, cu argintria i porelanurile cele mai bune, cu faa de mas din panz, niciodat din hartie. i pentru c suporta crizele ei de furie, care se declanau in ea ca nite pulsaii electrice ereditare, imposibil de controlat pan nu se stingeau de la sine, sau pan cand Harry nu fcea dragoste cu ea, pe departe cea mai bun soluie, cci avea apetitul sexual al surorii ei, chiar dac nu i farmecul i imoralitatea acesteia. Ii era foarte ruine c nu putea niciodat s rspund la glumele lui sau s rad spontan, cum el ii dorea atat de mult, cci, chiar avandu-l pe Harry care s-l elibereze, rasul ei tot mai suna ca al mamei, la fel ca i rugciunile ei, iar furia ei semna cu cea a tatlui.

Iubea victima din Harry i pe supravieuitorul hotrat, dispus s sufere orice privaiune mai degrab decat s urmeze calea ilegal a escrocului su unchi Benny, pan cand marele domn Braithwaite apruse s-l salveze, tot aa cum Harry insui apruse mai tarziu s-o salveze pe ea de prinii ei i de Zon i s-i ofere o via nou, liber, decent, departe de toate constrngerile de pan atunci. i-l mai iubea i ca pe omul hotrit i singuratic care se luptase cu credine conflictuale pan cand sfaturile inelepte ale lui Braithwaite il duseser spre o moralitate neconvenional, atat de asemntoare cu Cretinismul Tolerant proslvit de mama ei i predicat in toat copilria Louisei de la amvonul Bisericii Unite din Balboa. Mulumea Domnului i lui Harry Pendel pentru toate acestea i o blestema pe sora ei Emily. Louisa credea cu sinceritate c-i iubea soul la bine i la ru, dar niciodat nu-l mai vzuse in starea asta i era bolnav de fric. Mcar s-i fi tras una, dac simea nevoia s-o fac. Mcar s se fi luat de ea, s fi ipat la ea, s-o fi tras in grdin, de unde copiii nu-i puteau auzi, i s-i fi spus: "Louisa, totul s-a terminat intre noi, te prsesc, am pe altcineva". Dac asta era. Orice, absolut orice ar fi fost mai bine decat simulacrul de via in roz, decat s se prefac de parc nimic nu se schimbase, trebuia doar s dea o fug ca s ia msurile unui client la ora nou seara i s se intoarc dup trei ore, spunand c poate ar fi momentul s-i cheme pe soii Delgado la cin. i de

ce nu i familia Oakley i pe Rafi Domingo? Combinaie care, orice prost ii putea da seama, era reeta ideal pentru o catastrof, dar prpastia care se formase de curand intre ei n-o ls s i-o spun. Aa c Louisa ii inu gura i il invit pe Ernesto. Intro seara, cand se pregtea s plece acas, ii strecur plicul in man, iar el il lu mainal, crezand c era vorba de vreun bilet ca s nu uite ceva. Ernesto era un vistor i un complotist, atat de absorbit de lupta lui zilnic impotriva lobby-tilor i a intriganilor, incat i se intampla s nu mai tie in ce emisfer se afla, ca s nu mai vorbim de ce or era. Dar a doua zi de diminea, cand ajungea la birou, era curtoazia intruchipat, un adevrat gentleman spaniol, ca intotdeauna, i bineineles c da, el i soia lui vor fi incantai, numai Louisa s nu se supere c trebuia s se retrag devreme, Isabel, soia lui, era ingrijorat din cauza fiului cel mic, Jorge, care avea o infecie la ochi, adeseori lsa impresia c nu dormise deloc. Dup aceea ii trimise o invitaie lui Rafi Domingo, tiind c soia lui nu va veni, pentru c nu venea niciodat, intr-atat de prost mergea csnicia lor. A doua zi, bineineles, sosi un buchet uria de trandafiri, de vreo cincizeci de dolari, cu o carte de vizita ornat cu un cal de curse, pe care Rafi scrisese cu propria-i man c era incantat, drag Louisa, dar, din pcate, soia lui era deja invitat in alt parte. Louisa tia exact ce insemnau florile lui Rafi, pentru c nici o femeie sub optzeci de ani nu era ferit de avansurile lui; dac era s te iei dup barfe, Rafi nici nu mai purta indispensabili, ca s amelioreze rapiditatea aciunii i performana.

Partea ruinoas era c, dac voia s fie sincer, cum era intotdeauna dup cateva pahare de votc, Louisa il gsea pe Rafi curios de seductor. In sfarit, ii telefon Donnei Oakley, corvoad pe care o lsase intenionat pentru la urm, iar Donna spusese: "Fir-ar s fie, Louisa, abia ateptm s venim", ceea ce reprezenta exact nivelul Donnei. Ce mai grup! Ziua atat de temut sosi i, de data asta, Harry veni mai devreme acas, inarmat cu dou candelabre de porelan de la Ludwig de trei sute de dolari fiecare, cu ampanie franuzeasc de la Motta i cu un somon afumat intreg de altundeva. O or mai tarziu apru un grup de la o firm de alimentaie de lux, condus de un gigolo argentinian arogant, care lu in primire buctria Louisei, fiindc Harry spusese c servitorii lor nu erau la inlime. Pe urm Hannah fcu un scandal de zile mari dintr-un motiv pe care Louisa nu-l putea bnui ai s fii drgu cu domnul Delgado, nu-i aa, draga mea? E totui patronul lui mami i prieten apropiat al preedintelui rii. i o s ne salveze Canalul, da, i Anytime Island. i nu, Mark, mulumesc, nu e o ocazie nimerit ca s cani "Oaia lene" la vioar, domnului i doamnei Delgado probabil le-ar face plcere, dar nu i celorlali musafiri. In clipa aceea intr Harry i spune, o, Louisa, las-l s cante, dar Louisa e de neinduplecat i incepe unul dintre monologurile ei, care-i anesc spontan de pe buze fr s se poat controla, iar tot ce poate face e s se asculte bombnind: Harry, nu ineleg de ce, de fiecare dat cand le dau un ordin copiilor mei, trebuie s

apari i s-l contramandezi, doar ca s le ari c tu eti stpan in cas. La care Hannah incepe din nou s urle, iar Mark se incuie la el in camer i cant "Oaia lene" fr oprire, pan cand Louisa ii bate la u i-i spune "Mark, musafirii trebuie s soseasc dintr-o clip in alta", lucru adevrat, cci chiar in clipa aceea se aude soneria i intr Rafi Domingo cu parfumul lui tipic, cu privirea insinuant, cu perciunii mari i cu pantofii din piele de crocodil. Toate incercrile vestimentare ale lui Harry nu-l pot salva de aspectul de strin dintr-o comedie, tatl ei lar fi trimis la ua de serviciu numai vzandu-i stratul de briantin. Imediat dup Rafi intr cei doi soi Delgado i pe urm familia Oakley, dovad cat de anormal era ocazia, pentru c in Panama nimeni nu sosete la timp, dac nu e o recepie ultraofi-cial, i dintr-o dat incepe totul: Ernesto ade la dreapta ei, cu aerul lui de mandarin inelept i de treab: numai ap, mulumesc, drag Louisa, m tem c nu prea beau, la care Louisa, mult mai in largul ei dup vreo dou pahare mari, bute in secret in baie, spune c, sincer vorbind, nici ea nu mai vrea, fiindc a considerat intotdeauna c butura stric o sear plcut. Dar doamna Delgado, aezat la cellalt capt al mesei, la dreapta lui Harry, aude i zambete ciudat, neincreztor, ca i cum ar ti ea ceva. Intre timp Rafi Domingo, la stanga Louisei, ii imparte timpul intre pipitul piciorului Louisei de cate ori are ocazia, cu piciorul lui in oset in scopul acesta i-a scos unul dintre pantofii de crocodil i aruncatul unor priviri chiorae spre rochia Donnei Oakley, croit dup

modelul lui Emily, cu sanii impini in fa ca nite mingi de tenis i cu decolteul alunecand irezistibil spre ceea ce tatl lor, cand buse prea mult, numea zona industrial. tii ce reprezint soia ta pentru mine, Harry? intreab Rafi intr-un amestec execrabil de englez i spaniol. In onoarea familiei Oakley, in seara asta limba oficial este engleza. Nu-l asculta, ordon Louisa. Ea e contiina mea! Hohot de ras, care-i dezvelete toi dinii i mancarea din gur. Nici nu tiam c am aa ceva pan cand a aprut Louisa. I se pare c spusele lui sunt atat de nostime, incat toat lumea trebuie s toasteze pentru contiina lui, in timp ce el ii intinde gatul ca s se mai delecteze o dat privind decolteul Donnei, gadiland cu degetele de la picioare piciorul Louisei, lucru care o irit i o excit in acelai timp. Emily, nu pot s te sufr, Rafi, d-mi pace, mitocan ce eti i ia-i ochii de pe Donna i, Isuse, Harry, o s m regulezi in fine la noapte, da sau nu? De ce ii invitase Harry pe cei doi Oakley fu un mister pentru Louisa pan cand ii aduse aminte c de fapt Kevin, care negocia materii prime i pe care tatl ei l-ar fi calificat drept un nenorocit de escroc yankeu, tocmai lansa o operaiune de speculaii in legtur cu Canalul, iar Donna, soia lui, fcea exerciii de aerobic in faa unor casete video cu Jane Fonda, jogging intr-un ort din vinii i-i faaia fundul in prezena fiecrui biat

panamez drgu care ii impingea cruciorul in supermarket i, dac era s te iei dup zvonuri, nu doar cruciorul. Iar Harry, din momentul in care se aezaser la mas, nu fcu decat s vorbeasc despre Canal. Mai intai il atac pe Delgado, care rspunsese demn, cu platitudini politicoase, dup care antrena pe toat lumea in discuie, chiar i pe cei care nu aveau nimic de a face cu problema respectiv. Intrebrile adresate lui Delgado erau atat de directe, incat ea se simi jenat. Doar piciorul lui Rafi in micare i contiina c era uor ameit o impiedicau s-i spun: Fir-ar s fie, Harry, domnul Delgado e eful meu, nu al tu. Atunci de ce te faci de ras in halul sta, tampitule? Dar aa ar fi vorbit curva de Emily, nu virtuoasa Louisa, care nu injura niciodat, cel puin nu in faa copiilor i niciodat cand era nebut. Nu, rspundea politicos Delgado la bombardamentul lui Harry, nu s-a luat nici o hotrare in timpul cltoriei preedintelui, dar cateva idei interesante au fost avansate, Harry, intr-un climat general de cooperare i de bunvoin. Bravo, Ernesto, ii zise Louisa, pune-l la locul lui. i totui, toat lumea tie c japonezii ravnesc la Canal, nu-i aa, Ernie? spuse Harry, lansandu-se in generaliti ridicole, pe care nu era in stare s le dezvolte. Singura intrebare este pe ce front ne vor ataca. M intreb ce prere ai tu, Rafi. Degetele de la picioarele in ciorapi de mtase ale lui Rafi erau infipte in pliul genunchiului Louisei, iar

decolteul adanc al Donnei se deschidea ca ua unui opron. O s-i spun imediat ce cred despre japonezi, Harry. Vrei s tii ce cred despre japonezi? ltr Rafi cu vocea lui de conductor de licitaie, dornic s capteze atenia publicului. Absolut, rspunse Harry mieros. Dar Rafi avea nevoie de atenia tuturor. Ernesto, vrei s tii ce cred despre japonezi? Delgado ii exprim amabil interesul pentru prerea lui Rafi despre japonezi. Donna, vrei s auzi ce cred despre japonezi? Hai, Rafi, spune-ne odat, zise Oakley iritat. Dar Rafi inc mai incerca s obin atenia tuturor. Louisa? intreb el, micandu-i degetele in spatele genunchiului ei. Te ascultm toi cu sufletul la gur, spuse Louisa, jucandu-i rolul de gazd fermectoare i de sor curv. Abia atunci Rafi le imprti prerea lui despre japonezi: Cred c talharii i de japonezi i-au injectat calului meu Dolce Vita o doz dubl de valium inainte de cursa cea mare de sptmana trecut! exclam el i rase atat de tare de propria lui glum, in strlucirea atat de multor dini de aur, c publicul izbucni i el in ras, Louisa cel mai tare i Donna imediat dup ea. Dar Harry nu se ls. Dimpotriv, se lans in subiectul care tia c o va indispune cel mai mult pe soia lui: lichidarea fostei Zone a Canalului.

Vreau s spun c trebuie s privim lucrurile in fa, Ernie. Suntei pe punctul s tiai in buci o halca bun de pmant. Opt sute de kilometri de grdin in stil american, tuns i udat ca Central Park, cu mai multe bazine de inot decat are Panama in tot restul ei, asta te pune pe ganduri, nu crezi? Nu tiu dac ideea Oraului Cunoaterii mai este de actualitate, Emie. Sincer s fiu, unii dintre clienii mei cred c o universitate in mijlocul junglei este un fiasco garantat. E greu s-i imaginezi un profesor erudit, care s considere un asemenea post ca fiind incununarea carierei sale. M intreb dac au sau nu dreptate. Argumentele incepeau s-i lipseasc, dar nimeni nu-i veni in ajutor, aa c merse mai departe: Bnuiesc c totul depinde de numrul de baze militare ale SUA care vor rmane neocupate pan la urm, nu-i aa? Dar pentru a dezlega acest mister e nevoie de un glob de cristal sau de o mas de ascultare a liniilor ultrasecrete de la Pentagon. Prostii, zise Kevin cu voce tare. mecherii i-au imprit pmantul intre ei de ani de zile, ce zici, Emie? Se instal o tcere inspimanttoare. Chipul fin al lui Delgado pli i pru c impietrete. Nimeni nu gsi nimic de spus, in afar de Rafi care, indiferent la atmosfera care-l inconjura, o intreb vesel pe Donna ce marc de farduri purta, ca s-i cumpere i soiei lui, incercand in acelai timp s-i strecoare piciorul intre coapsele Louisei, care, ca s se apere, se aezase picior peste picior. i dintr-o dat scorpia de Emily gsi cuvintele pe care Imaculata Louise le reinea cu pioie i acestea

izbucnir, la inceput intr-o serie de declaraii sacadate, apoi intr-un torent de neoprit, din cauza alcoolului. Kevin, nu ineleg ce vrei s insinuezi. Doctorul Delgado este aprtorul conservrii Canalului. Dac nu tii lucrul sta, e pentru c Ernesto e prea binecrescut i modest ca s-o spun. Tu, pe de alt parte, te afli aici, in Panama, numai ca s faci bani de pe urma Canalului, care nu a fost construit in acest scop. Singurul mijloc de a face bani de pe urma Canalului este de a-l distruge. Glasul ii devenea mai puin sigur pe msur ce enumera crimele pe care le plnuia Kevin. Tind pdurile, Kevin, i alimentarea cu ap. Oprind intreinerea infrastructurii i a mainilor conform normelor impuse de strbunii notri. Vocea ii devenise dur, nazal. O auzea, dar nu putea face nimic ca s se opreasc. Prin urmare, Kevin, dac simi cu adevrat nevoia s faci bani vanzand realizrile marilor americani, ii sugerez s te intorci imediat la tine in San Francisco i s le vinzi Golden Gate japonezilor. Iar tu, Rafi, dac nui iei mana de pe coapsa mea, o s-i infig o furculi in ea. La care deciser cu toii c era timpul s plece din cauza copilului bolnav, a baby-sitter-ei, a cainelui, orice numai s fie departe de locul in care se aflau in momentul acela. Dar ce face Harry dup ce i-a linitit musafirii, i-a condus la mainile lor i le-a fcut semn de rmas-bun cu mana din pragul casei? O declaraie pentru consiliul de administraie.

E vorba despre extindere, Lou, ii explic el, lovindo uurel pe spinare, in timp ce o strange in brae. E foarte simplu. Perierea clienilor, adaug el, inainte de ai terge lacrimile cu batista lui de in irlandez. In zilele noastre, te extinzi sau mori, Lou. Uite ce-a pit dragul de Arthur Braithwaite. Mai intai s-a dus afacerea pe apa sambetei, pe urm el. N-ai vrea s mi se intample i mie una ca asta, nu-i aa? Deci, ne extindem. Deschidem clubul. Intreinem relaii sociale. Ne punem in micare pentru c aa trebuie. Ei, Lou, ce zici? N-am dreptate? Dar atitudinea lui paternalist ajunge s-o enerveze pe Louisa, care se indeprteaz de el. Harry, mai exist i alte moduri de a muri. A vrea s te gandeti i la familia ta. tiu prea multe cazuri, cum tii i tu, de altfel, cand brbai de patruzeci de ani au avut atacuri de inim i alte boli legate de stres. M mir c spui c magazinul tu nu se extinde, cci imi amintesc o mulime de relatri recente despre cum au crescut vanzrile i productivitatea. Dar, dac viitorul te ingrijoreaz cu adevrat i nu-l foloseti doar ca pretext, avem orezria ca roat de rezerv i sunt sigura c am prefera cu toii s trim mai modest, practicand abstinena cretin, decat s incercm s inem pasul cu prietenii ti bogai i imorali i s te pierdem. La care Pendel o strange tare in brae i promite ca maine s vin devreme acas i-am putea duce pe copii la targ sau la cinema. Iar Louisa plange i spune, da, aa s facem, Harry! Zu aa. Dar nu fac aa. Cci a doua zi Harry ii amintete de recepia in cinstea

delegaiei comerciale braziliene o mulime de persoane importante, Lou ce-ar fi s mergem maine i nu azi? i cand acel maine sosete: Sunt un mincinos, Lou, am fost la clubul gastronomilor i m-au admis. Organizeaz un bairam pentru nite tipi grei din Mexic, i nu cumva era ultimul numr din Spillway la tine pe birou? Spillway era buletinul informativ al Canalului. Luni sosi telefonul sptmanal al lui Naomi. Dup voce, Louisa ghici c Naomi avea veti senzaionale i se intreb despre ce o fi vorba de data asta. Poate ghiceti cu cine a plecat Pepe Kleeber in cltorie de afaceri la Houston sptmana trecut. Sau: Ai auzit despre Jaqui Lopez i profesorul ei de clrie? Sau: Pe cine crezi c se duce Dolores Rodriguez s viziteze cand ii spune lui brbatu-su c se duce s aib grij de maic-sa, dup operaia de inim? Astzi ins Naomi nu avea nimic de genul sta de povestit, i era cu atat mai bine, cci Louisa era intr-o dispoziie care ar fi fcut-o s-i inchid telefonul in nas. Naomi voia doar s afle ce mai era nou cu fermectoarea familie Pendel, cum mergea pregtirea lui Mark pentru examen i dac Harry urma s-i cumpere Hannei primul ei poney? l-l cumpra? Louisa, Harry este cel mai generos om de pe lume, pctosul de brbatu-meu ar trebui s ia exemplu de la el! Pan nu pictase un tablou idilic al preafericitei familii Pendel, Louisa nu-i ddu seama c Naomi o comptimea: Sunt atat de fericit pentru tine, Louisa. Sunt fericit c suntei cu toii sntoi, c Mark i Hannah fac

progrese, c v iubii intre voi, c Dumnezeu e bun cu voi i c Harry apreciaz ce are. i sunt foarte mandr c mi-am dat imediat seama c ceea ce mi-a spus Letti Hortensas despre voi nu putea s fie adevrat. Louisa incremeni la telefon, prea speriat ca s vorbeasc sau s inchid. Letti Hortensas, motenitoare nimfoman, soia lui Alfonso. Alfonso Hortensas, soul lui Letti, patron de bordel, client al P&B i escroc. Desigur, spuse Louisa, fr s tie cu ce era de acord, convins doar c in felul acesta o fcea pe Naomi s continue. Tu i cu mine tim foarte bine, drag Louisa, c Harry nu e omul care s mearg la un hotel dubios, unde se pltete cu ora. Letti drag, i-am spus, cred c e timpul s-i iei o pereche de ochelari noi. Louisa e prietena mea. Intre Harry i mine exist o veche prietenie platonic, despre care Louisa tie i pe care o inelege. Cstoria asta e ca o stanc, i-am spus. N-are nici o importan c soul tu e proprietarul hotelului Paraiso sau c tu stteai in hol ateptandu-l cand Harry a coborat din lift cu un grup de tarfe. O groaz de panameze arat a curve. O groaz de curve ii fac treaba la Paraiso. Harry are numeroi clieni de toate condiiile. Vreau s tii c i-am luat aprarea, Louisa. Te-am susinut. Am oprit barfele. S se furieze? i-am spus. Harry nu se furieaz niciodat. Nici n-ar ti s-o fac. L-ai vzut tu vreodat pe Harry furiandu-se? Bineineles c nu.

Louisei ii trebui mult timp ca s-i revin. Incerc din rsputeri s nu cread. Izbucnirea din timpul cinei o speriase ingrozitor. Scarb ce eti! url ea printre lacrimi. Dar nu inainte de a inchide telefonul i de a-i turna o votc mare din barul pe care Harry il instalase de curand. Louisa era convins c totul pornise de la ideea aceea cu clubul. De ani de zile, etajul magazinului fusese pentru Harry subiectul ideilor cele mai ciudate. O s pun camera de prob sub galerie, Lou, i Colul Sportivului lang butic. Sau: poate o s las camera de prob acolo unde e i am s instalez o scar exterioar. Sau: am gsit, Lou! Ascult. Am s adaug o extindere a consolei in spate, o s instalez un centru de sntate, o s deschid un mic restaurant, rezervat clienilor lui P&B, cu sup i petele zilei in meniu. Ce prere ai? Harry pusese chiar s i se fac o machet i estimase costul iniial, inainte ca i acest plan s fie abandonat. Aa se fcea c etajul rmsese pan acum un fel de cltorie din fotoliu, pe care ii plcea s-o plnuieti. Oricum, unde va fi camera de prob? Rspunsul era: nicieri. Camera de prob va rmane unde era. Dar Colul Sportivului, mandria lui Harry, va fi inghesuit in ghereta de sticl a Martei. i Marta unde o s se duc? intreba Louisa, ruinat c, in sinea ei, spera c s se duc insemna chiar s se duc, pentru c erau unele lucruri legate de rnile Martei pe care Louisa nu le inelesese niciodat.

De exemplu, de ce avea Harry sentimentul c era rspunztor pentru ele; pe de alt parte ins, Harry se simea rspunztor pentru oricine, sta fiind unul dintre motivele pentru care il iubea. Dar mai erau i lucruri care-i scpau. Lucruri pe care el le tia. Despre studenii radicali i despre cum triau nevoiaii din El Chorillo. i mai era ceva legat de puterea pe care o exercita Marta asupra lui, care semna un pic prea mult cu cea a Louisei. Sunt geloas pe toat lumea, ii zise ea, pregtindui un Martini sec ca s se lase de votc. Sunt geloas pe Harry, sunt geloas pe sora mea i pe copiii mei. Practic, sunt geloas i pe mine insmi. i acum, crile. Despre China i despre Japonia. Despre Tigri, cum ii numea el. Nou volume cu totul. Le numrase. Aterizaser pe neateptate, intr-o sear, pe biroul din cmrua de lucru a lui Harry i de atunci rmseser acolo, ca o armat de ocupaie tcut, sinistr. Japonia de-a lungul veacurilor. Economia ei. Creterea continu a yenului. De la imperiu la democraia imperial. Coreea de Sud. Demografia, economia i Constituia. Malaiezia, rolul ei trecut i viitor in afacerile mondiale, o culegere de eseuri ale unor mari specialiti. Tradiiile, limba, modul de via, destinul, prudenta ei cstorie din interes industrial cu China. China i cum va evolua comunismul chinez. Corupia oligarhiei chineze dup Mao, drepturile omului, bomba cu explozie intarziat a suprapopulaiei.

Ce-i de fcut? E momentul s m cultiv, Lou. Simt cat sunt de limitat. Ca de obicei, btranul Braithwaite avea dreptate. Ar fi trebuit s m duc la universitate. La Kuala Lumpur? La Tokio? La Seul? Astea sunt rile viitorului, Lou. Ele sunt supraputerile secolului viitor, ai s vezi. In zece ani, ele vor fi singurii mei clieni. Harry, a vrea s defineti cuvantul "profit", spuse ea, adunandu-i tot curajul. Cine pltete pentru berile la ghea, pentru whisky, vin i sandviuri i orele suplimentare ale Martei? Clienii ti cumpr costume de la tine fiindc te in treaz pan la unsprezece noaptea? Harry, nu te mai ineleg deloc. Era gata s-i arunce in fa i hotelul Paraiso, dar nu mai avea curaj i-i trebuia inc o votc din sticla de pe etajera de sus din baie. Nu-l putea distinge foarte clar pe Harry i bnuia c nici el pe ea. In faa ochilor ei se ridicase un vl de cea umed i in locul lui Harry se vedea chiar pe ea, imbtranit de o mulime de griji i votc, in picioare in salon, dup ce el o prsise, i copiii care-i fceau semne de adio cu mana pe fereastra mainii cu traciune pe patru roi, pentru c era randul lui Harry s-i ia pentru week-end. O s rezolv totul, Lou, promise el, lovind-o uor pe umr ca s consoleze invalidul din ea. Ce anume mergea atat de ru incat trebuia s rezolve totul? i cum naiba ii propunea s-o fac? Cine il impingea? Ce anume il impingea? Dac ea nui era de ajuns, cu cine il imprea? De-a ce se juca Harry, purtandu-se ca i cum ea nici nu ar fi existat i pe

urm acoperind-o de daruri i nedandu-se in lturi de la nimic ca s le fac pe plac copiilor? i ieirile in ora, de parc viaa lui ar fi depins de asta. Acceptand invitaii de la oameni pe care inainte ii evita din rsputeri, acceptandu-i doar ca clieni nababi respingtori ca Rafi, politicieni, antreprenori apropiai mediilor drogului. De ce perora despre Canal? De ce se strecura, tarziu in noapte, dintr-un ascensor din hotelul Paraiso, plin de curve? Dar episodul cel mai teribil avusese loc seara trecut. Era joi i joia ii aducea de lucru acas, ca s fie sigur c termina totul vineri i sfaritul de sptman ii rmanea liber pentru familie. Lsase servieta tatlui ei pe masa din biroua, gandindu-se c poate prindea o or liber intre culcatul copiilor i pregtirea cinei. Pe urm ins, brusc, avusese o presimire c fripturile aveau boala vacii nebune, aa c pornise cu maina peste deal ca s cumpere un pui. La intoarcere, descoperise cu plcere c Harry se intorsese mai devreme acas: maina lui cu traciune pe patru roi era parcat stramb ca de obicei, astfel c in garaj nu mai era loc pentru Peugeot, aa c trebuise s-l lase la poalele pantei, lucru pe care il fcuse cu drag inim, i s urce pe jos, cu cumprturile. Purta pantofi de tenis. Ua casei nu era incuiat. Harry era uituc ca de obicei. Am s-l iau prin surprindere i am s-l tachinez in legtur cu modul in care parcheaz. Intr in hol i, pe ua micului ei birou, il vzu cu spatele la ea i cu servieta tatlui ei deschis pe biroul ei. Harry scosese toate hartiile din ea i le rsfoia

ca i cum tia ce cuta, dar nu izbutea s gseasc. Cateva dosare erau confideniale. Rapoarte personale despre anumite persoane. O lucrare in ciorn a unui membru nou al personalului lui Delgado despre serviciile ce trebuiau oferite navelor ce ateptau tranzitul. Delgado se temea c autorul, care-i infiinase de curand propria companie de castelatur, va incerca s pun mana astfel pe contracte. Dac Louisa ar arunca o privire i iar spune prerea? Harry, zise ea. Sau poate c strigase. Dar Harry nu tresare niciodat cand strigi la el. Las deoparte ce face i ateapt noi ordine. Exact aa i fcu: incremeni, dup care, foarte incet, ca s nu sperie pe nimeni, puse hartiile ei pe biroul ei. Se ddu apoi cu un pas inapoi de la birou, ls umerii in jos ca s par cat mai inofensiv, cu ochii in pmant, la doi metri in faa lui, afiand un zambet absent. Caut factur aia, drag, spuse el pe un ton jalnic. Ce factur? tii tu, cea de la Institutul Einstein. Pentru leciile de muzic ale lui Mark. Cea pe care zic c ne-au trimis-o i n-am pltit-o. Harry, am pltit-o sptmana trecut. Exact aa le-am spus i eu. Louisa a pltit-o sptmana trecut. Nu uit niciodat, le-am spus. Dar n-au vrut s m asculte. Harry, avem extrase bancare, avem cotoarele de la cecuri, avem chitane, avem o banc la care putem suna i avem bani ghea in cas.

Nu ineleg de ce cotrobi prin servieta mea, in biroul meu, pentru o factur pe care am pltit-o deja. Bine, dac am pltit-o, nu m mai agit, nu-i aa? Mulumesc pentru informaie. Fcand pe ofensatul, sau ce rol o fi crezut c joac, trecu pe lang ea i se indrept spre biroul lui. Cand travers curtea interioar, il vzu cum strecoar ceva in buzunarul de la pantaloni i-i ddu seama c era bricheta aceea oribil, pe care o purta mereu la el in ultimele zile cadou de la un client, spusese, agitand-o sub nasul ei, aprinzand-o i stingand-o, mandru ca un copil cu o jucrie nou. Atunci o cuprinse panica. Privirea i se inceoa, urechile incepur s-i iuie, genunchii s-o lase. Un miros de ars, sudoarea copiilor curgand pe propriul ei corp, intreaga scen. Vzu El Chorillo in flcri i chipul lui Harry cand revenise in cas de pe balcon, cu o lumin roie strlucindu-i inc in ochi. Il vzu apropiindu-se de debaraua cu mturi unde se refugiase, imbriand-o. Imbriandu-l i pe Mark, cruia ea nu-i mai ddea drumul. Mormind apoi ceva ce nu inelesese niciodat i nici nu incercase s analizeze cu sange rece, preferand s pun totul pe seama unui delir verbal intre martorii traumatizai ai unei catastrofe: Dac a fi declanat ceva de talia asta, m-ar fi bgat la pucrie pe via, spusese el. Dup care ii plecase capul, cu ochii fixai la podea, ca un om care se ruga in picioare, aceeai poziie ca acum, dar i mai ru.

Nu mai puteam s m mic, ii explicase el. Picioarele imi erau paralizate ca de un carcel. Ar fi trebuit s fug acolo jos, dar nu eram in stare. Pe urm se artase ingrijorat de ce i s-ar fi putut intampla Martei. Harry se pregtea s dea foc casei! strig Louisa in sinea ei, cutremurandu-se i sorbind votca i ascultand muzica clasic ce se auzea de dincolo de curtea interioar. A cumprat o brichet i o s dea foc intregii familii! Veni in pat, Louisa il viol i el pru recunosctor. A doua zi de diminea, nimic din toate astea nu se petrecuse cu adevrat. Intotdeauna era aa a doua zi de diminea. i pentru Harry, i pentru Louisa. Aa supravieuiau impreun. Maina lui se stricase i Harry trebui s imprumute Peugeotul ca s-i duc pe copii la coal. Louisa se duse la lucru cu un taxi. Femeia care spla pe jos gsi un arpe in bufet i fcu o criz de isterie. Hannei ii ieea un dinte. Ploua. Harry nu fu trimis la pucrie pe via i nici nu ddu foc casei cu bricheta cea nou. Dar veni tarziu, dand vina pe un alt client noctambul. Osnard? repet Louisa, nevenindu-i s-i cread urechilor. Andrew Osnard? Cine Dumnezeu este domnul Osnard i de ce l-ai invitat s vin cu noi la picnicul de duminic pe insul? E englez, Lou, i-am mai spus. Lucreaz de dou luni la ambasad. E cel care mi-a comandat zece costume, mai ii minte? E singur aici. Pan i-a aranjat un apartament, a stat sptmani intregi la hotel.

Ce hotel? intreb ea, gandindu-se, Doamne, f s fie Paraiso. La El Panama. Vrea s cunoasc o familie adevrat. Poi s inelegi asta, nu-i aa? Cainele btut, mereu fidel, mereu neineles. i, cum ea nu gsea nimic de zis, continu: E simpatic, Lou. Ai s vezi. Plin de antren. E iute ca focul, nu st o clip locului, pun pariu c tia mici o s-l plac grozav. Alegerea neinspirat a comparaiei fu urmat de acel nou ras fals din ultima vreme. Cred c rdcinile mele engleze incep s-i spun cuvantul. Patriotismul. Se pare c ne apuc pe toi, chiar i pe tine. Harry, nu ineleg ce are dragostea ta de ar su a mea cu invitarea domnului Osnard la o ieire in familie de ziua Hannei, cand, cum am observat cu toii, i aa ai prea puin timp pentru copii. La aceste cuvinte, Harry ii ls capul in jos i o implor ca un ceretor btran, in pragul uii. Btranul Braithwaite ii cosea costumele tatlui lui Andy, Lou. Eu m invarteam in jurul lor i ineam metrul. Hannah voia s-i srbtoreasc ziua de natere la orezrie. La fel i Louisa, din motive diferite, pentru c nu putea inelege de ce orezria dispruse din repertoriul conversaiei lui Harry. In momentele cele mai proaste, se convinsese c instalase acolo o femeie, mecherul la de Angel era un codo perfect. Dar, de indat ce suger orezria, Harry ii lu un aer superior i spuse c acolo aveau loc schimbri mari i c era mai

bine s le lase pe seama avocailor, pan cand afacerea va fi reglat. Pornir deci cu maina lui spre Anytime, o cas fr perei, cocoat ca un chioc din lemn pentru muzic pe o insul ceoas cu un diametru de aizeci de metri, intro vale plin de tufiuri, inundat, numit Lacul Gatun, la treizeci de kilometri de coasta Atlanticului, spre interior, pe creasta traseului Canalului, marcat de un culoar ondulat de balize colorate, ce dispreau dou cate dou in bruma umed. Insula era situat la marginea de est a lacului, in mijlocul unui labirint de golfuri, de mlatini cu manglieri i de alte insule cu vegetaie de jungl inbuitoare, cea mai mare dintre ele fiind Barro Colorado i cea mai puin semnificativ Anytime, numit astfel de copiii Pendel in amintirea marmeladei Ursului Paddington, insul inchiriat in fiecare an pe o nimica toat de la patronii lui de ctre tatl Louisei i lsat acum la mila ei. Aburii se ridicau deasupra Canalului la stanga lor i ceaa se vltucea peste el ca o rou etern. Pelicanii plonjau in cea i aerul din interiorul mainii mirosea a ulei de vapor, nimic nu se schimbase pe lume i nu se va schimba vreodat, amin. Aceleai ambarcaiuni care treceau pe aici cand Louis avea varsta Hannei treceau i acum, la fel ca siluetele intunecate ce ii propteau coatele goale de bastingajul murdar, aceleai drapele umede atarnau de catarge i nimeni pe lume nu tia ce anume reprezentau cum ii plcea tatlui ei s spun, in glum cu excepia unuia, un pirat btran i chior din

Portobelo. Pendel, ciudat de stingher in prezena lui Osnard, conducea intr-o tcere incpanat. Louisa se instalase lang el la insistenele lui Osnard, care jurase c prefera s stea in spate. Domnul Osnard, ii repet ea somnoroas. Corpolentul domn Osnard. Cu cel puin zece ani mai tanr decat mine i totui, n-am s fiu niciodat in stare s-i spun Andy. Uitase, dac tiuse vreodat, cat de dezarmant de politicos putea fi un gentleman englez, dac-i punea in gandul lui nesincer s fie. Umorul i politeea puse laolalt, obinuia s-o avertizeze mama ei, dau un farmec nebun, dar primejdios. Acelai lucru e valabil i pentru cei care tiu s asculte, ii zise Louisa, cu capul rsturnat pe spate, zambind cand o auzea pe Hannah artandu-i lui Osnard privelitile ca i cum i-ar fi aparinut. Mark o ls, pentru c era ziua ei de natere, dar era i el la fel de subjugat de musafirul lor. La orizont apru unul dintre vechile faruri. Cum poate s fie cineva intr-atat de prost incat s vopseasc un far negru pe o parte i alb pe cealalt? intreb domnul Osnard, dup ce ascultase la nesfarit povestirile Hannei despre apetitul teribil al aligatorilor. Hannah, trebuie s te pori frumos cu domnul Osnard, o dojeni Louisa cand Hannah pufnise in ras i-i spusese c era prost. Povestete-i despre btranul Braithwaite, Andy, suger Harry morocnos. Spune-i despre amintirile tale din copilrie despre el. O s-i fac plcere. Vrea s-l pun in valoare in faa mea, ii zise ea. De ce oare?

Dar aluneca deja din nou in ceurile copilriei ei, lucru care i se intampla ori de cate ori mergeau la Anytime, o experien care semna cu un fel de decorporalizare: intoarcerea la rutina mortal a vieii de zi cu zi in Zon, la dulceaa ca de crematoriu lsat nou motenire de vistorii notri strmoi, nou, care nu aveam nimic altceva de fcut decat s ne plimbm printre florile pe care Compania le fcea s creasc pentru noi tot timpul anului i pe peluzele mereu verzi, a cror iarb Compania o tundea pentru noi, i s inotm in piscinele Companiei, s ne uram surorile frumoase, s citim ziarele Companiei, inchipuindu-ne c eram o societate perfect de socialiti americani, in parte coloni, in parte colonizatori i in parte pastori predicand pentru btinaii lipsii de Dumnezeu din Lumea de Dincolo de Zon, cand, de fapt, nu eram capabili s ne ridicm deasupra unor certuri meschine i unor gelozii tipice pentru orice garnizoan strin, s punem la indoial prejudecile Companiei, fie ele etnice, sexuale sau sociale, s indrznim s ieim din perimetrul ce ne fusese alocat, dar avansand docil i inexorabil, etap cu etap, de-a lungul ingustului bulevard imuabil care era fgaul gata trasat al vieii noastre, tiind c fiecare ecluz, lac sau rigol, fiecare tunel, robot sau baraj i fiecare rambleu amenajat cu grij de o parte i de alta reprezenta izbanda inalterabila a morilor i c datoria noastr imperioas aici, pe pmant, era s-i proslvim pe Dumnezeu i Compania, s pstrm carma in linie dreapt intre cei doi perei, s ne meninem credina i castitatea, in ciuda lascivei noastre surori, s ne

masturbm pan ni se face ru i s lustruim placa de alam dedicat celei de a opta minuni a lumii de azi. Cine primete casele, Louisa? Cine va avea pmantul, piscinele, i terenurile de tenis, gardurile vii tiate cu mana i atelajele din plastic cu reni ale lui Mo Crciun, cadou din partea Companiei? Louisa, Louisa, spune-ne cum s facem s creasc veniturile, s scad cheltuielile, s mulgem vaca sacr a strinilor! Vrem s aflm chiar acum, Louisa! Acum, cat mai suntem la putere, acum, cand investitorii strini ne curteaz, acum, inainte ca naivii aia de ecologiti s inceap s ne in predici despre preioasele lor pduri tropicale. Zvonuri despre comisioane, despre manevre, despre inelegeri secrete circulau pe coridoare. Canalul va fi modernizat, lrgit ca s permit trecerea unor nave mai mari... Se prevd noi ecluze... Antreprenorii internaionali ofer sume uriae pentru consultan, sprijin politic, comisioane, contracte... Intre timp, noi dosare de care Louisa nu are voie s se ocupe i noi efi, care se opresc din vorb de cum intr ea in orice camer, cu excepia camerei lui Delgado: sracul, bravul i cinstitul ei Ernesto, care incearc in zadar s mture lcomia lor insaiabil. Sunt prea tanr! url ea. Sunt prea tanr i prea plin de via ca s-mi vd copilria prdat sub ochii mei! Se indrept brusc pe banchet. Probabil c ii alunecase capul pe umrul neprimitor al lui Pendel. Ce spuneam? intreb ea ingrijorat.

Nu spusese nimic. Abilul domn Osnard, din spate, fusese cel care vorbise. Cu infinita lui politee, o intreba pe Louisa dac i-ar face plcere s-i vad pe panamezi preluand Canalul. In portul Gamboa, Mark ii art domnului Osnard cum puteai s scoi de unul singur prelata de pe barca cu motor i tot singur s porneti motorul. Harry conduse cat s ias din circulaia din Canal, dar Mark fu cel care duse barca la mal, o leg, cobori bagajele i, cu ajutorul amabilului domn Osnard, aprinse focul. Cine e acest tanr strlucitor, atat de tanr, atat de frumos-urat, atat de senzual, atat de amuzant, atat de politicos? Ce reprezint acest om senzual pentru soul meu i ce reprezint soul meu pentru el? De ce pare omul acesta senzual c ne d o via nou cu toate c Harry, dup ce ni l-a bgat cu sila pe gat, d acum impresia c regret? Cum de tie atatea lucruri despre cum de e atat de familiarizat cu prvlia i cu Marta, cu Abraxas, Delgado i cu toi oamenii din viaa noastr, numai fiindc tatl lui a fost prieten cu domnul Braithwaite? De ce imi place mult mai mult decat ii place lui Harry? E prietenul lui Harry, nu al meu. De ce nu se mai desprind de el copiii mei, in timp ce Harry e inepat, ii intoarce spatele i nu vrea s rad la nenumratele lui glume? Primul ei gand fu c Harry era gelos i se bucur. Al doilea gand fu in acelai timp un comar i o jubilaie teribil, plin de ruine: Ah, Isuse, mam, tat, Harry

vrea s m indrgostesc de domnul Osnard, ca s fim chit. Pendel i Hannah frigeau cotletele. Mark pregtea undiele. Louisa distribuia bere i suc de mere, privind cum copilria ei se indeprta printre balize. Domnul Osnard o intreba despre studenii panamezi dac cunotea vreunul, dac erau militani? i despre cei ce triau de partea cealalt a podului. M rog, avem orezria, spuse Louisa pe un ton amabil. Dar nu cred c cunoatem pe cineva care s locuiasc acolo! Harry i Mark stteau spate in spate in barc. Petii, ca s-l citm pe domnul Osnard, se lsau prini dintr-o vie dorin de eutanasie. Hannah, lungit pe burt la umbra casei de pe Anytime, intorcea cu ostentaie paginile crii scumpe despre ponei, pe care domnul Osnard i-o fcuse cadou de ziua ei. Iar Louisa, incurajat de Osnard i de o gur de votc but pe furi, il delecta cu povestea vieii ei de pan acum, pe tonul depravatei surori Emily, cand o juca pe Scarlett O'Hara, inainte de a cdea pe spate. Problema mea sunt obligata s-o recunosc chiar pot s-i spun Andy? Eu sunt Lou dei il iubesc din toat inima, problema mea i-i mulumesc lui Dumnezeu c n-am decat una, pentru c aproape fiecare fat pe care o cunosc in Panama are cate o problem pentru fiecare zi a sptmanii cred c problema mea e tata.

CAPITOLUL ZECE Louisa ii pregtea soul pentru pelerinajul la general cum ii pregtea de obicei copiii pentru catehism, dar cu i mai mult entuziasm. Cu pete de roea in obraji, vorbind cu mult animaie, bun parte din elanul ei provenind de pe fundul unei sticle. Harry, trebuie s splm maina. Eti. pe cale s imbraci un erou in via al timpurilor noastre. Generalul are mai multe medalii decat orice alt general american de acelai grad i de aceeai varst. Mark, tu du gleile cu ap cald. Hannah, tu te ocupi de burete i detergent i inceteaz imediat cu bombnitul. Pendel ar fi putut s apeleze la spltoria automat de la garajul din apropiere, dar, in aceast zi a vizitei la general, Louisa hotrase c drumul adevratei curenii trebuia s treac prin penitena. Nu inceta s repete c niciodat nu fusese atat de mandr c era americanc. Era atat de emoionat, incat se impiedic i fu gata s cad. Dup ce splar maina, ii controla cravata lui Pendel, aa cum mtuica Ruth ii controla cravatele lui Benny. De aproape, apoi de la distan, ca atunci cand priveai un tablou. i nu se declar satisfcut pan nu o schimb cu una mai puin iptoare. Rsuflarea ei mirosea puternic a past de dini i Pendel se intreb de ce, in ultima vreme, s-o fi spland atat de des pe dini. Harry, dup cate tiu, tu nu eti un so adulter in plin procedur de divor, aa c nu vd de ce ai arta exact aa arunci cand il vizitezi pe Comandantul ef al Forelor Statelor Unite in Emisfera Sudic.

Dup care, cu vocea secretarei lui Ernie Delgado, sun la coafor i ii fixa or pentru zece dimineaa. Jose, te rog, fr zulufi i carlioni. Domnul Pendel vrea s-l tunzi foarte scurt. Se duce la Comandantul ef al Forelor Statelor Unite pentru Emisfera Sudic. Dup care, ii explic lui Pendel ce rol urma s joace. Harry, s nu faci bancuri i s fii respectuos, ii recomand ea aranjandu-i afectuos umerii hainei, dei stteau perfect. S-i transmii generalului toate cele bune din partea mea i mai ales s nu uii s-i spui c intreaga familie Pendel, nu doar fiica lui Milton Jenning, ateapt cu nerbdare, ca in fiecare an, grtarul in aer liber i focul de artificii pentru familiile americane de Ziua Recunotinei. Iar inainte s pleci de la magazin, mai lustruiete-i o dat pantofii. Nu exist soldat care s nu judece oamenii dup pantofi i Comandantul ef al Emisferei Sudice nu face excepie. Condu cu grij, Harry, te rog. Recomandri inutile, cci, ca de obicei, Pendel respect cu scrupulozitate limita de vitez atunci cand urc panta sinuoas spre Ancon Hill. La punctul de control american lu poziia de drepi i afi un zambet crispat in atenia santinelei, cci se simea i el pe jumtate soldat. Trecand pe lang vilele albe bine intreinute, observ cum rangul ocupanilor acestora cretea, fapt care-i ddu impresia c i el cretea in grad, prin procur, in drumul spre rai. Iar ca s urce treptele impresionante din Quarry Heights numrul unu, adopt, in ciuda valizei, mersul tipic al soldatului

american, care-i ine partea de sus a corpului eapn, in timp ce oldurile i genunchii acioneaz independent. Dar, din momentul in care intr in cas, Harry Pendel simi, ca de fiecare dat, c era indrgostit fr speran. Asta nu mai era doar putere, era privilegiul puterii: un palat de proconsul pe inlimile unui deal cucerit, aprat de o gard pretorian foarte amabil. Generalul v ateapt, domnule, il inform sergentul, debarasandu-l de valiz dintr-o singur micare automat. Pe pereii holului de un alb strlucitor atarnau placi de alam in memoria fiecrui general care servise aici. Pendel le salut ca pe nite vechi prieteni, cutand nelinitit cu privirea vreun semn de schimbare. N-avea de ce s se team. In afar de cateva vitralii nereuite de pe verand, de aparatele de aer condiionat i de un numr cam mare de covoare in trecut, generalul cucerise Orientul interiorul arta aproape aa cum l-ar fi putut gsi Teddy Roosevelt in turneul de inspecie a marilor lucrri ale epocii lui. Lipsit parc de greutate, simindu-i existena total nesemnificativ, Pendel il urm pe sergent printr-o serie de coridoare, saloane, biblioteci i galerii. Fiecare fereastr se deschidea spre un univers diferit: acum vedea, in vale, meandrele maiestuoase ale Canalului congestionat, acum terasele violete de pduri drapate intr-un abur cald, acum arcurile Podului celor Dou Americi, intinzandu-se ca inelele cozii unui uria monstru marin de-a curmeziul golfului, i cele trei insule conice indeprtate, suspendate parc pe cer.

i psrile! Animalele! Numai pe dealul acesta gseai mai multe soiuri decat in intreaga Europ, aflase Pendel dintr-una din crile tatlui Louisei. Pe ramurile unui stejar enorm, iguane mari se scldau vistoare in soarele de dinaintea pranzului. Maimue mici, cafenii i albe, alunecau rotindu-se de-a lungul trunchiului unui alt copac, ca s apuce o bucat de mango pus acolo de fermectoarea soie a generalului. Dup care se crau din nou pe trunchi, cu o man dup alta, ingrmdinduse in joac spre insula lor de siguran. i, pe peluzele cu gazonul perfect tuns, caiva neques maro ca nite hamsteri mari ii vedeau de treab. Asta era o alt cas in care Pendel ii dorise mereu s triasc. Cu valiza la babord, sergentul urc scrile in faa lui Pendel. Vechi portrete de lupttori in uniform, cu musti amenintoare. Afie in favoarea recrutrii, cerandu-i s se implice in rzboaie uitate. In biroul generalului, o mas din lemn de tec atat de bine lustruit, incat Pendel jura c putea vedea prin ea. Dar camera de prob era cea care il ridica pe Pendel in al noulea cer. Cu nouzeci de ani in urm, cele mai strlucite spirite ale arhitecturii i ale armatei americane ii uniser forele ca s creeze primul sanctuar panamez al eleganei. In zilele acelea, tropicele nu erau prea blande cu hainele domnilor i cele mai bine croite costume puteau mucegai peste noapte. In spaii inchise, umiditatea era i mai mare. De aceea, cei ce concepuser camera in care se imbrca generalul

proiectaser, in locul garderobului, o capel inalt i aerisit prin ferestre ingenios dispuse, astfel incat s capteze i cea mai slab adiere de vant. Iar in interiorul ei avuseser ideea genial de a instala o imens bar din lemn de mahon, montat pe scripei, astfel c i simpla atingere a unei maini de femeie era suficient ca s-o ridice la tavan sau s-o coboare la podea. De bar agaser numeroasele costume de ora, haine de cas, smochinguri, fracuri, uniforme i inute de ceremonie ale primului general la post. Acestea atarnau libere, se puteau roti i legna la adierea zefirului captat de ferestre. Pendel nu auzise de vreun omagiu mai mare adus artei sale. i dumneavoastr, domnule general, o pstrai, o folosii! strig el entuziasmat. Dac imi permitei, nu e genul de atitudine pe care noi, englezii, il asociem cu mult respectaii notri prieteni americani. Ei bine, Harry, uneori aparenele inal, nu crezi? intreb generalul cu o satisfacie sincer, studiindu-se in oglind. Desigur, domnule. Dar ce se va intampla cu toate astea cand vor cdea in mainile curajoaselor noastre gazde panameze e un mister, adug el, in cele din urm, in rolul lui de post de ascultare. Dac-ar fi s m iau dup clienii mei alarmiti, e rost de anarhie, ba chiar i mai ru. Cu o minte inc tanr, generalului ii plcea s spun lucrurilor pe nume. Harry, cei de aici sunt ca un fel de giruet. Ieri voiau s plecm, pentru c suntem nite colonialiti

rapace i nu pot respira cu noi pe cap. Azi vor s rmanem, pentru c le oferim cele mai multe locuri de munc din ar i, dac Unchiul Sam pleac, vor suferi o criz de incredere pe pieele financiare internaionale. F-i bagajele, desf-i bagajele. Desf-i bagajele, f-i bagajele. Nu-i mai spun cat e de plcut. Ce mai face Louisa? Mulumesc, foarte bine, domnule general. O s fie incantat cand am s-i spun c ai intrebat de ea. Milton Jenning a fost un inginer excelent i un bun american. O mare pierdere pentru noi toi. Proba un costum din trei piese din alpaca antracit, la un rand, pentru care urma s incaseze cinci sute de dolari, acelai pre pe care Pendel i-l ceruse primului lui general, cu nou ani in urm. Il ingust un pic in talie. Generalul avea un corp de atlet, fr urm de grsime. M atept ca pe viitor s vin s locuiasc aici un domn japonez, se lament postul de ascultare, indoind braul generalului din cot, in timp ce se uitau amandoi in oglind. Plus familia, servitorii i buctarul. Nu m-ar mira. Ai zice c unii dintre ei nici n-au auzit de Pearl Harbour. Sincer s fiu, domnule general, imi pare ru, dar trebuie s v spun c pe mine schimbarea ordinii stabilite m deprim. Rspunsul generalului, dac merse intr-atat de departe incat s se gandeasc la unul, fu inbuit de intervenia vesel a soiei lui. Harry Pendel, te rog s-mi lai imediat soul in pace, protest ea voioas, intrand ca din senin in

camer, cu un vas mare de crini in brae. E numai al meu i nu cumva s schimbi o custur la costumul sta superb. E cel mai sexy costum pe care l-am vzut vreodat. Am de gand s fug din nou cu brbatu-meu chiar acum. Ce mai face Louisa? Se intalnir intr-o cafenea cu becuri de neon, deschis douzeci i patru de ore din douzeci i patru, lang staia terminus delabrat a vechiului tren de coast, azi transformat in debarcader pentru excursiile de o zi pe Canal. Osnard edea tolnit la o mas din col, cu o panama pe cap. In faa lui, un pahar gol in care fusese ceva. De o sptman, de cand nu-l mai vzuse Pendel, se ingrase i imbtranise. Ceai sau ce am but i eu? Prefer ceai, Andy, dac nu te deranjeaz. Ceai, ii comand Osnard sec osptriei, trecandui o man prin pr. i inc un pahar din chestia asta. O sear grea, Andy. Treaba-i treab. Prin fereastr puteau contempla infrastructurile pe cale de a putrezi ale epocii de aur a rii. Vechi vagoane de cltori cu banchetele sfaiate de obolani i vagabonzi, dar cu lmpile de alam intacte. Locomotive cu aburi ruginite, plci turnante, furgoane, tendere lsate s putrezeasc, de parc ar fi fost jucriile unui copil rzgaiat. Pe trotuar, excursionitii cu rucsacul in spinare se inghesuiau sub copertin, ii alungau pe ceretori, ii numrau dolarii umezii, se strduiau s descifreze panourile in spaniol. Plouase cea mai mare parte a dimineii. Mai ploua inc. Restaurantul duhnea a benzin

cald. Sirenele vapoarelor mugeau deasupra vacarmului. Ne-am intalnit intampltor, spuse Osnard, inbuindu-i un ragait. Tu fceai cumprturi, eu venisem s consult orarul navelor. Ce anume cumpram? intreb Pendel uluit. Puin imi pas, rspunse Osnard, inainte de a lua o inghiitur de coniac, in timp ce Pendel ii sorbea ceaiul. Pendel conducea. Se hotraser s ia maina lui, din cauza numerelor cu CD de pe maina lui Osnard. Cateva troie de pe marginea drumului marcau locurile in care spioni sau ali automobiliti ii gsiser moartea. Ponei agitai, crand poveri uriae in spinare, erau manai cu rbdare de familii de indieni cu boccele pe cap. O vac moart zcea la o incruciare de drumuri. Un stol de vulturi negri se luptau pentru cele mai bune bucele din ea. O impuctur asurzitoare anun c un pneu explodase la una dintre roile din spate. Pendel schimb roata in timp ce Osnard, cu panamaua pe cap, sttea morocnos pe vine pe un taluz. Un restaurant de la marginea drumului, afar din ora, mese din lemn nelefuit sub copertine din plastic, caiva pui frigandu-se la rotisor. Ploaia incet. Lumina violent a soarelui izbi peluza de culoarea smaraldului. Papagalii urlar ca din gur de arpe din colivia lor in form de clopot. Pendel i Osnard erau singuri, in afar de doi brbai solizi cu cmi albastre, de la o mas din cealalt parte a pontonului din lemn.

Ii cunoti? Nu, Andy. Imi pare bine c nu-i cunosc. i dou pahare din vinul alb al casei, ca s mearg puiul mai bine pe gat stai, d-ne o sticl i pe urm terge-o i las-ne in pace. Se vede c sunt nervoi, incepu Pendel. Cu degetele de la o man rsfirate Osnard ii sprijinea capul, iar cu cealalt man lua notie. Sunt in permanen vreo ase in jurul generalului, e imposibil s rmai singur cu el. Era i un colonel, un tip inalt, care-l tot lua deoparte i-l punea s semneze hartii sau ii optea ceva la ureche. Ai vzut ce semna? intreb Osnard, micand uor din cap, ca s-i uureze durerea. Eram in plin prob, Andy. Ai auzit ce-i murmurau? Nu, i cred c nici tu n-ai fi auzit prea multe, aezat in genunchi, cum eram eu. Sorbi din vin. "Domnule general", i-am spus, "dac am nimerit prost sau dac a putea s aud lucruri pe care n-ar trebui s le aud, spunei-mi. Nu m supr. Vin in alt zi." Nici vorb."Harry, f-mi plcerea s rmai acolo unde eti. Eti o plut de bun-sim pe o mare in furtun." "Bine", i-am spus, "atunci rman." Pe urm a intrat nevast-sa i nu s-a mai spus nimic. Exist ins priviri care fac mai mult decat un milion de cuvinte, Andy, i privirea aia a fost una dintre ele. Ceea ce eu numesc o privire grea de subinelesuri, expresiv, intre dou persoane care se cunosc bine.

"Comandantul ef al Forelor Americane din Emisfera Sudic", not Osnard, "schimb cu soia lui o privire plin de subinelesuri." Asta o s-i fac pe cei de la Londra s declaneze alarma roie, remarc el ironic. Nu cumva generalul s-a luat de Departamentul de Stat? Nu, Andy. Nu i-a fcut intelectuali poponari i leinai? Nu s-a dat la puoii de la CIA, cu gulerul lor incheiat i abia ieii de la Yale? Pendel ii adun amintirile. Ba da, un pic, Andy. Chestia asta plutea in aer, s zicem. Osnard scrie cu ceva mai mult entuziasm. Nu s-a plans c America pierde puterea, n-a fcut speculaii despre cine va stpani in viitor Canalul? Exista o anume tensiune, Andy. Au fost pomenii studenii i n-a zice c in termeni prea respectuoi. Cuvintele lui, btrane. Tu imi spui cuvintele, eu m ocup s le imbrac. Pendel se execut. "Harry", mi-a zis foarte incet in timp ce m ocupam, din fa, de gulerul lui. "Sfatul meu, Harry, e s vinzi prvlia i casa i s-i scoi nevasta i copiii din ara asta infernal, cat mai e timp. Milton Jenning a fost un excelent inginer. Fiica lui merit ceva mai bun." Incremenisem. Amuisem. Eram prea micat. M-a intrebat cai ani au copiii notri i s-a simit foarte uurat cand a aflat c nu erau de varsta studeniei, pentru c nu-i fcea nici o plcere s se gandeasc la nepoii lui

Milton Jenning alergand pe strzi alturi de o band de comuniti cu prul lung. Ateapt. Pendel atept. In regul. Mai departe. Pe urm mi-a spus c-ar trebui s m ocup de Louisa i c era o fiic demn de tatl ei dac-l suporta pe nemernicul la duplicitar, Ernesto Delgado, de la Comisia Canalului, Dumnezeu s-l pieptene. Generalul nu e genul care folosete cuvinte grele, Andy. M-am cutremurat. La fel ai fi fcut i tu. Delgado nemernic? Exact, Andy, rspunse Pendel, amintindu-i de atitudinea necooperant de la dineul de la ei i din toi acei ani in care i se impuiaser urechile cu acest Braithwaite in versiune nou. i de ce duplicitar? N-a spus, Andy, i nu era cazul s-l intreb eu. i-a zis cumva dac bazele americane rman deschise sau dac se inchid? Nu chiar, Andy. Asta ce mai vrea s zic? A fcut glume, genul la de umor negru, diverse remarci, ca de exemplu c nu va mai trece mult i closetele vor incepe s dea pe dinafar. Sigurana navigaiei? Teroritii arabi ameninand s paralizeze Canalul? Yankeii trebuie neaprat s rman i s continue lupta impotriva drogurilor, s-i in in ah pe negustorii de arme, s pstreze pacea, aa ceva?

Pendel cltin din cap cu modestie la fiecare dintre aceste sugestii. Andy, Andy, nu uita c nu sunt decat un biet croitor. i arunc un suras angelic spre un fulg care se rotea pe cerul albastru. Osnard comand dou pahare de trie. Sub influena ei, performanele i se imbunteau i licre de lumin reapreau in ochii lui mici i negri. Foarte bine, e ora confesiunii. Ce a zis Mickie? E de acord sau nu? Ins Pendel nu se lsa zorit atunci cand era vorba de Mickie. Povestea despre prietenul lui o spunea cand voia el. Ii blestema fantezia i regreta amar c Mickie apruse la Club Union in seara aceea. S-ar putea s fie de acord, Andy. Dac o va face, va pune anumite condiii. Trebuie s chibzuiasc bine. Osnard scria din nou. Transpiraia ii picura pe faa de mas din plastic. Unde l-ai intalnit? La Caesar Park, Andy. Pe coridorul la larg din exteriorul cazinoului. Acolo ii vede Mickie "curtea", atunci cand nu-i pas cu cine se intalnete. Pentru o clip, adevrul ieise primejdios la suprafa. Chiar in ajun, Mickie i Pendel sttuser in exact acel loc pe care-l descrisese. Mickie revrsase valuri de iubire i de invective asupra soiei sale i plansese de durerea copiilor. Iar Pendel, credinciosul lui tovar de celul, il comptimise, atent s nu zic nimic ce ar fi putut inclina balana.

I-ai vandut povestea cu milionarul nebun i excentric? I-am vandut-o, Andy, i i-a notat-o. I-ai pomenit vreo naionalitate? Am scldat-o, Andy. Aa cum mi-ai spus. "Prietenul meu e occidental, foarte democrat, dar nu american", i-am spus. "Mai mult nu pot s-i spun." "Harry biete", mi-a zis el aa imi spune, Harry biete "dac e englez, sunt pe jumtate convins. Adu-i aminte c-am studiat la Oxford i c am fost membru activ al Societii Culturale Anglo-Panameze." "Mickie", i-am zis, "crede-m c nu pot s spun mai mult. Excentricul meu prieten are o anumit sum de bani pe care e dispus s-o pun la dispoziia ta, cu condiia s fie convins de nobleea cauzei tale i, crede-m, nu e vorba de mruni. Dac cineva vrea s vand Canalul cu Panama cu tot", i-am spus, "daca e vorba de cizme i de salutul fascist din nou pe strzi, dac se compromit ansele unei naiuni tinere i virtuoase care se pregtete pentru primul ei drum spre democraie, atunci excentricul meu prieten e gata s ajute cum poate mai bine cu milioanele lui." Cum a luat-o? "Harry biete", mi-a zis, "trebuie s fiu sincer cu tine. In momentul sta banii m intereseaz, cci sunt aproape lefter. Nu cazinourile m-au ruinat, nici ce le dau dragilor mei studeni i celor de dincolo de pod. Nu, sursele mele de incredere, banii de mit pe care ii pltesc din buzunarul meu. Nu numai in Panama, ci i la

Kuala Lumpur, Taipei, Tokio i Dumne-zeu tie unde. Adevrul e c nu mai am un ban." Pe cine trebuie s miruiasc? Ca s cumpere ce? Nu pricep. Nu mi-a spus, Andy, i nici eu nu l-am intrebat. A luat-o pe ocolite, dup obiceiul lui. Mi-a vorbit o groaz despre profitorii de la ua noastr i despre politicienii care-i umplu buzunarele cu ce revine de drept poporului panamez. i Rafi Domingo? intreb Osnard cu iritarea intarziat a celor care ofer bani i vd c oferta le este acceptat. Credeam c Domingo il finaneaz. Nu i acum, Andy. De ce naiba? i de data asta, adevrul veni, prudent, in ajutorul lui Pendel. De cateva zile, sefior Domingo a incetat de a mai fi ce am putea numi un oaspete binevenit la masa lui Mickie. Ce tiau toi a aflat, in fine, i Mickie. Vrei s spui c s-a prins in legtur cu nevast-sa i Rafi? Exact, Andy. Osnard diger informaia. Ce m mai obosesc tampiii tia, se planse el. Comploturi peste comploturi, zvonuri de inalt trdare, puciuri iminente, Opoziie Tcut, studeni in strad. La ce naiba se opun? De ce? Pentru ce nu ies la lumin? Exact asta i-am spus i eu, Andy. "Mickie, i-am spus, prietenul meu n-o s investeasc intr-o enigm. Atata timp cat exist un mare secret aici, pe care tu il tii

i prietenul meu nu-l tie, i-am zis, banii vor rmane in portofelul lui." Am fost foarte ferm, Andy. Cu Mickie aa trebuie s fii, cci are o voin de fier. "Tu ne dai complotul i noi ii dm filantropia", i-am zis. Exact cu cuvintele astea, adug el, in timp ce Osnard pufia i scria, iar transpiraia picura pe mas. Cum a reacionat? S-a fcut mic, Andy. Ce? S-a intunecat la fa i i-a varat capul intre umeri. A trebuit s-i scot cuvintele cu cletele, ca la interogatoriu. "Harry biatule, mi-a zis, suntem oameni de cuvant, tu i cu mine, aa c n-am s m joc nici eu cu cuvintele. Se montase. Dac m intrebi cand, o s-i rspund niciodat. Niciodat, niciodat!" Vocea lui Pendel era atat de inflcrat, incat nu te puteai indoi c asistase la scen, c simise toat pasiunea lui Abraxas. "Pentru c n-am s divulg niciodat cel mai mic amnunt transmis mie de ctre sursele mele ultrasecrete pan ce nu voi fi primit autorizaia lor s-o fac." Cobori vocea ca pentru o promisiune solemn. "Atunci o s-i dau prietenului tu un ordin de lupt al micrii mele, plus o declaraie de intenie i de idealuri, plus un manifest, in cazul in care vom catiga premiul intai la marea loterie a vieii, plus toate amnuntele pe care le vrea, legate de mainaiunile secrete ale acestui guvern care, dup prerea mea, sunt diabolice, dar cu condiia s obin asigurri ferme." Adic?

"Vreau ca organizaia mea s fie tratat cu mult delicatee i cu un inalt respect, cum ar fi transmiterea anticipat, prin Harry Pendel, a tuturor detaliilor care au o cat de mic legtur cu securitatea mea sau a celor pentru care rspund, fr excepie." Punct. Se ls tcerea. Privirea lui Osnard era fix i intunecat. Harry Pendel prea distant, dezorientat, in timp ce se strduia cat putea de bine s-l apere pe Mickie de urmrile darului su otrvit. Osnard vorbi primul. Harry, biete. Da, Andy. Nu cumva imi ascunzi ceva? Ii povestesc lucrurile aa cum s-au petrecut. Cuvintele lui Mickie i cuvintele mele. Chestia asta e o adevrat lovitur, Harry. Mulumesc, Andy, imi dau seama. E grozav. Pentru aa ceva existam, tu i cu mine, pe pmant. Asta e ce viseaz Londra: o micare local de eliberare, organizat de clasa de mijloc radical, in plin avant, gata s ia foc pentru democraie, de indat ce balonul se ridic in aer. De fapt, nu prea tiu unde ne duc toate astea, Andy. Nu e momentul ca tu s-i conduci singur barca pe Canal. Inelegi ce vreau s spun? Nu prea, Andy.

Impreun, rmanem in picioare. Desprii, ne-a luat dracu'. Tu mi-l dai pe Mickie, eu ii dau Londra, e cat se poate de simplu. Pendel avu o idee. O idee grozav. A mai pus o condiie, Andy, pe care ar trebui s io spun. Ce condiie? E atat de ridicol c, sincer, nici n-am vzut de ce ar trebui s i-o menionez. "Mickie, i-am spus, nici nu merit s te gandeti la asta. Joci prea tare. Nu cred c prietenul meu te va contacta prea curand." Continu. Pendel rade in sinea lui. Vedea o ieire, o poart spre libertate, larg de doi metri. Fantezia ii strbtea corpul, ii gadila umerii, ii zvacnea in tample i-i canta in urechi. Trase adanc aer in piept i debit un nou paragraf lung: "Se refer la modul de plat a banilor pe care milionarul tu nebun ii propune s-i verse in Opoziia mea Tcut, ca s-o ridice la suprafa i s fac din ea un instrument demn al democraiei pentru un popor mic, in preajma autodeterminrii, cu tot ce urmeaz." Despre ce e vorba? Vrea banii in avans, Andy, bani lichizi sau in aur, rspunse Pendel, scuzandu-se parc. Nu credit, nu cecuri, nu bnci implicate, totul din motive de securitate. La discreia micrii lui compuse din studeni i din pescari, fr mecherii, cuer, cu chitane i cu tot dichisul, termin el, mulumindu-i in gand unchiului Benny.

Dar Osnard nu avu reacia scontat. Dimpotriv, trsturile lui buhite prur c se lumineaz auzindu-l. Explicabil, conchise el, dup ce medit un timp la aceast propunere interesant. Londra va inelege. O s le supun propunerea spre aprobare, s vd ce zic. Cei mai muli dintre ei sunt persoane cu care te poi inelege. Serioi, flexibili la nevoie. Nu poi da cecuri unor pescari. Ar fi absurd. Te mai pot ajuta cu ceva? Mulumesc, Andy, cred c e destul, rspunse Pendel, ascunzandu-i mirarea. Marta sttea in picioare in faa aragazului, pregtind cafea turceasc, fiindc tia c aa ii plcea lui. Pendel era culcat in patul ei, studiind un desen complicat, compus din linii, bule i majuscule, urmate de cifre. E un ordin de lupt, ii explic ea. Din cele pe care le fceam cand eram studeni. Nume de cod, celule, linii de comunicaii i un grup special de legtur, care s vorbeasc cu sindicatele. Unde e locul lui Mickie? Nicieri. Mickie e prietenul nostru. Nu s-ar cdea. Cafeaua se umfl, apoi sczu din nou. Marta umplu dou ceti. A telefonat Ursul. Ce voia? Zicea c se gandete s scrie un articol despre tine. Frumos din partea lui. Vrea s tie cat te cost clubul cel nou. Ce-l intereseaz? Pentru c i el e ru.

Ii lu ordinul de lupt din man, ii ddu cafeaua i se aez lang el pe pat. Mickie ar mai vrea un costum. Alpaca pepit, la fel ca pentru Rafi. I-am spus c nu, pan nu-l pltete pe ultimul. Am greit? Pendel sorbi din cafea. Ii era fric, fr s tie de ce. S-i dm tot ce-l poate face fericit, spuse el, ocolindu-i privirea. O merit.

CAPITOLUL UNSPREZECE Toat lumea era incantat de felul in care se integra tanrul Andy. Chiar i ambasadorul Maltby, pe care unii nu-l considerau in stare de vreo incantare aa cum o inelegeau ei, fusese auzit spunand c un tanr cu un handicap de opt i care nu vorbea intre lovituri nu putea fi chiar ru de tot. Temerile lui Nigel Stormont se evaporaser in cateva zile. Osnard nu reprezenta o primejdie pentru postul lui de prim-consilier, arta respectul cuvenit pentru sensibilitile colegilor lui i strlucea, dar nu prea tare, la cocteiluri i la dineurile mondene. Ai vreo sugestie cum a putea s explic prezena ta in ora? il intrebase Stormont, nu foarte amabil, la prima lor intalnire. Chiar i aici, la ambasad, adugase el. Ce-ai zice de observator al Canalului? suger Osnard. Rutele comerciale ale Marii Britanii in era postcolonial. Intr-un fel, aa i este. Totul depinde de cum observi. Stormont nu avu nimic de spus impotriva acestei propuneri. Fiecare ambasad mare din Panama, cu excepia britanicilor, avea expertul ei pentru Canal. Dar oare cunotea Osnard problema? Bine, care e situaia bazelor americane? intreb Stormont, ca s testeze cunotinele lui Osnard pentru noul lui post. Nu ineleg ce vrei s spui.

Soldaii americani pleac sau rman? S dm cu zarul. Muli panamezi vor s rman, ca s asigure securitatea investitorilor strini. Dar pe termen scurt, pe o perioad de tranziie. i ceilali? Nici o zi in plus. Au fost aici ca putere colonial din 1904, o ruine pentru regiune, afar cu ei. Pucaii marini americani au atacat Mexicul i Nicaragua de aici in anii douzeci, au reprimat grevele panameze in douzeci i cinci. Armata american a fost aici de la inceputurile Canalului, lucru care nu place nimnui, cu excepia bancherilor. Azi, SUA folosete Panama ca baz de atac impotriva baronilor drogului din Anzi i America Central i ca s-i antreneze pe rcanii latinoamericani pentru aciuni civice impotriva unor inamici inc nedeterminai. Bazele americane au ca angajai patru mii de panamezi i dau de lucru altor unsprezece mii. Trupele americane se ridic oficial la apte mii, dar o mulime se ascund in peterile din muni, pline de jucrii de foc. Prezena militar american ar reprezenta 4,5 din produsul naional brut, dar asta e o minciun, dac inem seama de catigurile oculte din Panama. i tratatele? spuse Stormont, impresionat in sinea lui. Tratatul din 1904 cedeaz definitiv zona Canalului yankeilor, tratatul Tonijos-Carter din 1977 stipuleaz retrocedarea Canalului i a infrastructurilor lui ctre Panama, inainte de sfaritul secolului, fr vreo plat.

Dreapta american inc mai crede c a fost vorba de o trdare. Protocolul permite soldailor americani s rman aici, dac ambele pri sunt de acord. Intrebarea cine, cat, cui, cand i pentru ce pltete nu a fost pus. Am trecut examenul? Il trecuse. Osnard, specialistul oficial in Canal, se mut in scurt timp in apartamentul lui, organiz petreceri pentru inaugurarea casei, stranse maini i, in cateva sptmani, deveni o figur minor in peisajul diplomatic. Dup alte cateva sptmani era deja un atu. Juca golf cu ambasadorul, juca tenis cu Simon Pitt, participa la petreceri vesele pe plaj cu personalul i se arunca cu entuziasm in operaiunile umanitare frenetice ale comunitii diplomatice pentru colectarea de fonduri destinate panamezilor defavorizai, al cror stoc prea, din fericire, inepuizabil. Rolul principal al spectacolului de sfarit de an organizat de ambasad ii fusese atribuit in unanimitate. Pot s-i pun o intrebare? zise Stormont, acum c se cunoteau mai bine. Ce inseamn de fapt Comitetul de Planificare i Aplicaii? Osnard ddu un rspuns vag. Deliberat, ii zise Stormont. Drept s-i spun, nu prea sunt sigur. E condus de Trezorerie. O grupare de oameni foarte diferii, cooptai din toate mediile. Un suflu de aer proaspt, care s mture panzele de pianjen. Membri ai unor organizaii semipublice, plus aleii lui Dumnezeu. Vreun mediu anume in special?

Parlamentul. Presa. De ici i de colo. eful meu vede lucrurile in mare, dar nu prea vorbete despre asta. Preedinte e un tip pe nume Cavendish. Cavendish? Numele mic e Geoff. Geoffrey Cavendish? Liber profesionist, trage sforile din culise. Are biroul in Arabia Saudit, case la Paris i in cartierul din est din Londra, un conac in Scoia, e membru la Boodles. Stormont se zgai neincreztor la Osnard. Cavendish i traficul lui de influen. Cavendish i lobby-ul lui pentru armament. Cavendish i pretinii lui amici importani. Cavendish cu un program zece la sut, cand Stormont lucra la Foreign Office la Londra. Bum-bum Cavendish, negustor de arme. Geoff-Pomad. Oricine se afl in legtur cu sus-numitul va raporta imediat serviciului Personal, inainte de a aciona. i mai cine? intreb Stormont. Un tip pe nume Tug. Nu-i tiu cellalt nume. Nu cumva Kirby? Doar Tug, spuse Osnard cu o indiferen care-i plcu lui Stormont. L-am auzit pe ef telefonandu-i ca s-l invite la pranz inainte de reuniune. eful urma s plteasc. Se pare c nu era pentru prima dat. Stormont ii muc buza i nu mai intreb nimic. tia deja mai mult decat i-ar fi dorit i, probabil, mai mult decat ar fi trebuit s tie. Aborda, in schimb, delicata problem a informaiilor viitoare provenind de la Osnard, pe care o discutar intr-

un cadru restrans, la masa de pranz, intr-un nou restaurant elveian, unde se servea kirsh la cafea. Osnard descoperise locul, Osnard insista s plteasc el nota, din ceea ce numea fondul lui secret, Osnard propuse s mnance cordon bleu i gnocchi, stropite cu vin rou chilian, inainte de kirsch. Cand va avea ambasada acces la informaiile lui Osnard? intreb Stormont. Inainte de a le trimite la Londra? Dup? Niciodat? eful meu zice s nu le art aici, decat dup ce imi d el und verde, rspunse Osnard cu gura plin. Ii e o fric de moarte de Washington. Controleaz personal distribuia. Cum i se pare treaba asta? Sfatul meu e s refuzai, spuse Osnard, cltinand din cap, dup o gur de vin. Formai un grup intern de lucru la ambasad. Dumneata, ambasadorul, Fran, eu. Gully e de la Aprare, aa c nu face parte din familie, Pitt e stagiar. Facei o list, toat lumea o semneaz, ne intrunim dup serviciu. eful tu, cine-o fi el, o s fie de acord? Voi impingei, eu trag. Il cheam Luxmore, ar trebui s fie secret, dar toat lumea tie. Spune-i ambasadorului s bat cu pumnul in mas. "Canalul e o bomb cu efect intrziat. O reacie local imediat e esenial." Prostii de genul sta. Va ceda. Ambasadorul nu bate cu pumnul in mas, zise Stormont.

Dar probabil c Maltby btu cu pumnul in ceva, cci dup un tir de telegrame intre serviciile respective, de obicei nocturne i decodabile manual, Osnard i Stormont fur autorizai din varful buzelor s fac imediat corp comun. Fu infiinat un grup de lucru cu numele nevinovat de Grupul de Studiu al Istmului. Un trio de tehnicieni morocnoi sosi cu avionul de la Washington i, dup trei zile de ascultat pereii, declar c nu aveau urechi. Iar la ora apte seara, intr-o vineri incrcat, cei patru conspiratori se adunar in jurul mesei din lemn de tec a ambasadei i, sub lampa joas a Ministerului Lucrrilor Publice, recunoscur prin semntur c dein unele informaii CORSAR oferite de sursa CORSAR, in cadrul unei operaiuni cu numele de cod CORSAR. Solemnitatea momentului fu tulburat printr-o ieire plin de umor a lui Maltby, atribuit ulterior plecrii temporare a soiei sale in Anglia. E probabil ca, de acum inainte, CORSAR s-i dea btaie, domnule, declar Osnard cu dezinvoltur, adunand formularele semnate, ca un crupier care aduna jetoanele. Informaiile sosesc deja intr-un ritm impresionant. S-ar putea ca o edin pe sptman s nu fie de ajuns. Ce s-i dea, Andrew? intreb Maltby, aezand cu zgomot stiloul pe mas. Btaie. Btaie? Aa cum am spus, domnule ambasador. Btaie.

Bine, bine. Mulumesc. De acum inainte, te rog, Andrew, s nu-i mai dea btaie. CORSAR poate schimba viteza, poate crete ritmul, poate accelera, la nevoie poate apsa acceleraia pan la podea. Dar niciodat, cat mai sunt eu ambasador, nu-i va da btaie, ai ineles? Ar fi prea deprimant Dup care, minunea minunilor, Maltby invit intreaga echip s mnance ou cu unc i s inoate la reedina sa unde, dup un toast amuzant pentru "corsari", ii conduse pe invitai in grdin ca s-i admire broatele raioase, ale cror nume le urla ca s acopere vacarmul circulaiei. Hai, Hercule, sri, hop! Nu te mai chiori la ea, Galileo, ce n-ai mai vzut o fat frumoas? Iar cand inotar, o plcere, in semiantuneric, Maltby ului din nou pe toat lumea cand exclam cu voce tare, apropo de Fran: Doamne, frumoasa mai e! i in sfarit, ca s incununeze seara, insist s pun muzic de dans i ceru servitorilor s ruleze covoarele. Stormont nu se putu impiedica s observe c Fran dans cu toi brbaii, in afar de Osnard, care prefera ostentativ s se uite la crile ambasadorului, cu mainile la spate, ca un prinior englez trecand in revist garda de onoare. Nu crezi c Andy ar putea fi poponar? o intreb el pe Paddy, band un ultim pahar cu ea. N-am auzit s fi ieit cu vreo fat. i o trateaz pe Fran ca i cum ar avea lepr. La inceput crezu c va tui din nou, dar Paddy izbucni in ras.

Dragul meu, murmur Paddy, ridicandu-i privirea la cer. Andy Osnard? Punct de vedere la care Francesca Deane ar fi subscris din toat inima, dac l-ar fi putut auzi, culcat cum era in patul lui Osnard, in apartamentul lui din Paitilla. Cum ajunsese acolo era pentru ea un mister, dei misterul era vechi de zece sptmani. Nu sunt decat dou feluri de a face fa acestei situaii, fata mea, ii explicase Osnard cu sigurana pe care o punea in toate, in timp ce mancau din belug pui fript udat cu bere rece, pe malul piscinei de la El Panama. Metoda A: rezistm cu greu timp de zece luni, dup care cdem unul in braele celuilalt i trecem la fapte. "Drag, de ce n-am fcut-o mai de mult, bum, bum?" Metoda B, pe care o prefer: o facem imediat, nu scoatem o vorb, vedem dac ne place. Dac da, o facem lat. Dac nu, ne oprim i nimeni nu tie nimic. "Am incercat, mulumesc, nu servesc, viaa merge mai departe i basta." Mai exist totui i metoda C. i anume? Abstinena. Vrei s spui eu s-i fac un nod i tu s te duci la mnstire? Flutur o man grsulie spre marginea piscinei, unde fete frumoase de toate felurile flirtau cu admiratorii lor, in sunetele unei orchestre. Fata mea, aici suntem pe o insul pustie. Cel mai apropiat om alb se afl la o distan de mii de kilometri.

Nu suntem decat tu, eu i datoria noastr fa de patriamam, pan nu sosete nevast-mea, luna viitoare. Nevast-ta! strig Francesca, ridicandu-se pe jumtate. Nu am nici o nevast. N-am avut i nici n-am s am vreodat, spuse Osnard, ridicandu-se i el. Acum, c acest obstacol din calea fericirii noastre a fost indeprtat, de ce naiba am spune nu? Dansar in deplin armonie, in timp ce ea cuta un rspuns. Niciodat nu i-ar fi inchipuit c o persoan atat de corpolent se putea mica atat de uor. Sau c nite ochi atat de mici puteau fi atat de ameitori. Niciodat nu bnuise, sincer vorbind, c ar putea fi atras de un brbat care nu aducea nici pe departe cu un zeu grec. Nu cred c i-a trecut prin minte c s-ar putea smi plac mult mai mult altcineva? il intreb ea. In Panama? Imposibil, fetio. M-am informat. Tipii de aici te-au poreclit aisbergul englez. Dansau foarte strans. Li se prea cat se poate de firesc. Nu te cred. Pariezi? Dansar i mai strans. Dar in Anglia? insist ea. De unde tii c nu mi-am lsat sufletul frate in Shropshire? Sau la Londra? O srut pe tampl, dar ar fi putut s-o srute in oricare alt loc. Mana lui era nemicat pe spatele ei, iar spatele ei era gol. i-ar folosi aici mai mult de-o groaz. Eu nu prea am satisfacii la opt mii de kilometri distan. Dar tu?

Privindu-l cum moia, stul, lang ea in pat, ii spuse c nu argumentele lui o convinseser. Sau faptul c era cel mai bun dansator din lume. Sau c o fcuse s rad mai tare i mai mult decat orice alt brbat. Nu, pur i simplu nu se putuse inchipui rezistandu-i mai mult de o zi, ca s nu mai vorbim de trei ani. Sosise in Panama in urm cu ase luni. La Londra, ii petrecuse sfariturile de sptman cu un agent de schimb, un amator de vantoare inspimanttor de frumos pe nume Edgar. Hotrser de comun acord c legtura lor va lua sfarit atunci cand ea primise numirea. Cu Edgar, totul se fcea de comun acord. Dar cine era Andy? Adept a documentrii temeinice, Fran nu se culcase inainte niciodat cu un brbat despre care s nu se fi informat. tia c fusese la Eton, dar asta doar pentru c i-o spusese Miles. Osnard, care prea c-i ura vechea coal, nu se referea la ea decat ca la "pucria" sau "coala de cartier", altfel refuzand orice aluzie la educaia lui. Cunotinele lui erau vaste, dar arbitrare, cum era de ateptat de la cineva al crui parcurs colar fusese intrerupt brusc. Cand era beat, ii plcea s citeze din Pasteur: ansa nu-i favorizeaz decat pe cei pregtii. Era bogat sau, dac nu, cheltuitor ori extrem de generos. Aproape fiecare buzunar al costumelor sale scumpe, cusute in Panama trebuia s ai incredere in Andy cand era vorba s-l gseasc pe cel mai bun croitor, de cum sosea undeva preau pline de bancnote de douzeci i de cincizeci de dolari. Dar,

cand remarc acest lucru, Andy ridic din umeri i spuse c era avantajul meseriei. Dac o ducea la cin sau petreceau un sfirit de sptman in tain la ar, cheltuia banii fr s-i numere. Avusese un ogar care alergase in cursele de la White City pan cand cu cuvintele lui caiva ipi il sftuiser s-i duc frumos cainele in alt parte. Un proiect ambiios de a deschide un circuit de Carting la Oman se lovise de dificulti similare. Luase gestiunea unui stand de argintrie la Shepherd Market. Nici unul dintre aceste interludii nu trebuie s fi durat prea mult timp, cci nu avea decat douzeci i apte de ani. Refuza orice comentariu despre familia sa, susinand c ii datora imensul farmec i averea unui mtui indeprtate. Nu se referea niciodat la fostele lui cuceriri, dei Fran avea motive s cread c fuseser multe i variate. Fidel promisiunii lui de omerta, niciodat nu se trda in public, lucru care o excita: la un minut dup ce atinsese culmile extazului in braele lui experte, se regsea ezand cuminte in faa lui la o edin la ambasad, purtandu-se de parc abia dac se cunoteau. i era spion. Iar munca lui era s conduc un alt spion, pe nume CORSAR. Sau mai muli spioni, cci informaiile colectate de CORSAR preau prea eteroclite i senzaionale pentru un singur om. CORSAR avea audien la preedinte i la Comandantul ef al Forelor SUA pentru Emisfera Sudic. CORSAR cunotea escroci i afaceriti: exact aa cum trebuie s fi cunoscut Andy, pe vremea ogarului

al crui nume, Fran tocmai aflase, fusese Retribution. Pentru ea asta avea o anumit semnificaie: Andy avea un plan. i CORSAR era in contact cu o opoziie democratic secret, care atepta ca vechii fasciti din Panama s arate ce le poate pielea. Vorbea cu militani din micarea studeneasc, cu pescari i cu activiti clandestini din cadrul sindicatelor. Complota alturi de ei, ateptand ziua Z. Se referea la ei cam pompos, considera ea ca la oamenii de dincolo de pod. CORSAR era in relaii bune i cu Ernie Delgado, eminena cenuie a Canalului. Dar i cu Rafi Domingo, care spla bani pentru carteluri. CORSAR cunotea o groaz de membri ai Adunrii Legislative. Cunotea avocai i bancheri. Probabil c nu exista cineva demn de a fi cunoscut in Panama pe care CORSAR s nu-l cunoasc i lui Fran i se prea extraordinar, ciudat de fapt, c Andy reuise intr-un timp atat de scurt s ajung in insi inima rii, a crei existen ea o ignorase. Pe de alt parte, i in inima ei ajunsese in doi timpi i trei micri. Iar CORSAR sta mirosea un mare complot, dei nimeni nu izbutea s priceap in ce consta el. tiau doar c francezii, poate i japonezii, chinezii i Tigrii din Asia de Sud-Est, fceau parte din el sau s-ar fi putut s fac parte, eventual i cartelurile drogului din America Central i de Sud. Iar complotul viza vnzarea Canalului pe ua din dos, cum zicea Andy. Cum ins? Fr s prind de veste americanii? La urma urmelor, ei fuseser de fapt cei care dirijaser ara aproape de la

inceputul secolului i aveau cele mai sofisticate sisteme de ascultare i de supraveghere a istmului i a Americii Centrale. Cu toate astea, oricat de uimitor i de surescitant putea s par acest lucru, americanii habar n-aveau de intriga respectiv. Sau, dac tiau, nu ne spuneau nou. Sau tiau i nu-i spuneau nici intre ei, pentru c, azi, cand vorbeai de politica extern a SUA trebuia s precizezi care politic, i care ambasador, cel de la Ambasada SUA sau cel de pe Ancon Hill, cci armata american tot nu se obinuise cu ideea c nu mai putea s-i fac de cap in Panama. Iar Londra era extrem de agitat i scotocea in tot felul de locuri ciudate in cutare de fapte care s coroboreze cele aflate, uneori vechi de ani de zile, i ajungea la deducii uluitoare legate de ale cui ambiii pentru puterea mondial vor reui s le domine pe toate celelalte pentru c, aa cum spunea CORSAR, toi vulturii lumii se adunau deasupra bietei i micuei Panama, iar jocul consta in a ghici cine va catiga. Londra cerea tot timpul mai mult, mai mult, lucru care il infuria pe Andy, pentru c a extenua o reea era ca i cum ai extenua un ogar, spunea el: pan la urm i tu, i cainele ai de suferit. Dar asta era tot ce-i spusese. Altfel, era discreia personificat, fapt pe care ea il admira. i toate astea in zece sptmani scurte ca i legtura lor. Andy era un magician, care atingea lucruri ce se aflau acolo de ani de zile i le fcea pasionante, le aducea la via. La fel o atinsese i pe Fran. Dar cine

era CORSAR? Dac acest CORSAR se ascundea in spatele lui Andy, cine se ascundea in spatele lui CORSAR? De ce prietenii CORSARULUI vorbeau atat de deschis cu el sau cu ea? Era cumva CORSARUL psihiatru sau doctor? Ori o tarf interesat, care le smulgea secrete amanilor prin talentele ei lascive? Cine-i telefona lui Andy pentru convorbiri de cincisprezece secunde i inchidea aproape inainte ca el s spun "vin"? Era chiar CORSARUL sau vreun intermediar, un student, un pescar, un scurtcircuit, vreun agent special din reea? Unde se ducea Andy cand, aidoma unei persoane comandate de o voce supranatural, se scula in miez de noapte, ii arunca hainele pe el, scotea un teanc de dolari din seiful ascuns in peretele din spatele patului i o lsa culcat in pat, fr s-i spun mcar la revedere, ca s se strecoare inapoi in zori, necjit sau euforic, duhnind a fum de trabuc i a parfum de femeie, mai inainte de a o poseda fr un cuvant, la nesfarit, divin, neobosit, ore, ani, corpul lui masiv atingand-o uor ca un fulg, orgasm dup orgasm, ceva ce pan acum i se mai intamplase lui Fran doar in fantasmele ei de colri. i ce fel de alchimie opera in Andy atunci cand un plic mare cafeniu i obinuit, era adus la u, iar el disprea in baie cu el i se incuia inuntru pentru o jumtate de or, lsand in urm un miros de camfor sau formaldehid? Ce vedea Andy cand ieea din cmara cu mturi cu o panglic de film ud, nu mai mare decat un

vierme, i pe urm se aeza la birou i-l trecea printr-o minuscul mas de montaj? N-ar trebui s faci asta la ambasad? il intreb ea. Acolo n-am camer obscur, nu te am pe tine, rspunse el cu acea voce mat pe care ea o gsea irezistibil. Cat era de bdran, in comparaie cu Edgar! Atat de alunecos, atat de independent, atat de curajos! Il observa la edinele corsarilor: corsarul nostru ef, prezidand cu autoritate asupra mesei lungi, o me languroas czandu-i peste ochiul drept cand distribuia dosarele cu dungi iptoare, pentru ca apoi s priveasc in gol, in timp ce ceilali le citeau, citeau despre acea Panama a lui CORSAR, prins in flagrant delict. Antonio cutric din Ministerul de Externe s-a declarat de curand atat de indrgostit de amanta lui cubanez, incat intenioneaz s-o foloseasc pentru imbuntirea relaiilor panamezo-cubaneze, in ciuda obieciilor americanilor... Cui i s-a declarat? Amantei lui cubaneze? i ea i-a declarat CORSARULUI? Sau i-a declarat direct lui Andy, poate in pat? Ii aminti din nou parfumul i-i imagin c se imprimase pe corpul lui la frecarea cu alt corp gol. S fie Andy CORSARUL? Nimic nu era imposibil. Cutare e i in solda Mafiei libaneze din Colon, despre care se spune c a pltit douzeci de milioane de dolari pentru "statutul de naiune favorizat" in sanul comunitii criminale din Colon...

i dup amante cubaneze i escroci libanezi, CORSAR sare pan la Canal: Haosul din cadrul nouinfiinatei Autoriti a Canalului crete pe zi ce trece, pe msur ce vechii salariai sunt inlocuii de alii, necalificai, angajai numai pe baz de nepotism, spre disperarea lui Ernesto Delgado, exemplul cel mai flagrant fiind numirea lui Jose-Maria Femandez ca director al Serviciilor Generale, dup ce a achiziionat o treime din lanul chinezesc de fast-food-uri Lee Lotus, acesta fiind patruzeci la sut proprietatea unor companii ce in de cartelul brazilian al cocainei Rodriguez din Brazilia... E acelai Fernandez care s-a dat la mine la recepia de ziua naional? il intreb Fran impasibil pe Andy la o edin tarzie a corsarilor din biroul lui Maltby. Luase masa de pranz cu Osnard in apartamentul lui i fcuse dragoste cu el toat dup-masa. Intrebarea ei era inspirat de amintirea plcerii trite la fel de mult ca de curiozitate. Un chel cu picioarele strambe, rspunse Andy cu un aer detaat. Ochelari, couri, transpiraie i respiraie urat mirositoare. sta e. Voia s m duc cu avionul la un festival la David. Cand plecai? Andy, exagerezi, spuse Nigel Stormont fr s ridice privirea din dosar i Fran avu serios de furc s se abin s nu izbucneasc in ras.

La sfaritul edinelor, se uita cu coada ochiului cum Andy adun dosarele i pleac bine mersi cu ele in regatul lui secret, in spatele noii ui blindate din coridorul de rsrit,urmat de secretarul lui care-o cam speria, intotdeauna imbrcat cu jachete tricotate in culori iptoare, i care ii punea ulei in pr il chema Shepherd i avea intotdeauna ceva in man, o urubelni sau o bucic de cablu. Ce naiba face Shepherd pentru tine? Spal geamurile. Nu e destul de inalt. Il ridic eu. Convins i de data asta c nu va cpta un rspuns, il intreb de ce se imbrca la loc, cand toat lumea incerca s doarm. M intalnesc cu un tip pentru un caine, rspunse el tios. Toat seara fusese un pachet de nervi. Un ogar? Nici un rspuns. Un caine noctambul, spuse ea, sperand s-l scoat din introspecie. Nici un rspuns. Bnuiesc c e acelai caine care juca un rol atat de dramatic in telegrama pe care ai primit-o azi dupmas i pe care trebuia s-o descifrezi tu in persoan. Osnard, pe cale s-i trag cmaa peste cap, incremeni. De unde naiba tii de chestia asta? intreb el pe un ton dezagreabil.

Am dat de Shepherd cand am luat liftul ca s plec acas. M-a intrebat dac mai erai acolo, aa c, normal, l-am intrebat de ce. Mi-a zis c are ceva fierbinte pentru tine, numai c trebuie s-i desfaci chiar tu nasturii. Am roit in numele tu, pe urm mi-am dat seama c vorbea despre un mesaj urgent. Nu iei cu tine i Beretta aia cu maner de filde? Nici un rspuns. Unde te intalneti cu ea? Intr-un bordel, o repezi el, indreptandu-se spre u. Te-am jignit cumva? Nu inc, dar eti pe aproape. Poate c m-ai jignit tu pe mine. A putea s m intorc in apartamentul meu. Am mare nevoie de somn. Dar rmase, scldat inc in mirosul corpului lui rotund i detept i cu amprentele lui pe aternut, alturi de ea, cu amintirea privirii lui ptrunztoare arzand-o in penumbr. Chiar i crizele lui de furie o excitau. Ca i latura lui sumbr, in rarele momente in care o lsa s se vad: cand fceau dragoste, cand se harjoneau, ea il aducea pan la limita violenei i capul lui leoarc de transpiraie se ridica parc pentru a o lovi, inainte s se retrag in ultimul moment. Sau la edinele corsarilor, cand Maltby, cu perversitatea lui obinuit, se hotra sl critice in legtur cu un raport "Sursa ta, Andrew, e i alfabet pe lang c le tie pe toate, sau ie trebuie s-i mulumim pentru acordul intre subiect i predicat?" Atunci, incetul cu incetul, trsturile fluide ale chipului su deveneau dure i o lumini primejdioas ii lucea in

strfundul ochilor, iar ea inelegea de ce ii botezase ogarul Retribution1. Imi pierd controlul, ii zise ea. Nu asupra lui, nu l-am avut niciodat. Asupra mea. Dar, lucru i mai ingrijortor pentru fiica unui judector extrem de pompos i pentru fosta amant a imaculatului Edgar, ii descoperea un gust clar pentru destrblare.

CAPITOLUL DOISPREZECE Osnard ii parc maina cu numr diplomatic in faa centrului comercial, in apropierea cldirii mari, salut grzile de paz i urc la etajul patru. Sub o lumin palid de neon, leul i inorogul ii continuau lupta venic. Form codul, intr in holul ambasadei, descuie o u din sticl blindat, urc o scar interioar, o lu pe un culoar, descuie un grilaj i pi in propriul regat. O ultim u din fier rmanea inchis. Dintr-o legtur din buzunar, alese o cheie lung din aram cu miezul gol, o introduse greit, spuse fir-ar s fie, o scoase i o bg din nou ca lumea. Cand nu-l vedea nimeni, se mica in voie. Prea mai nerbdtor, mai indrzne. Falca i se lsa in jos, capul ii intra intre umeri, ochii priveau de sub sprancene incruntate, prea c pandete un duman invizibil. Camera blindat ocupa ultimii metri ai culoarului transformat intr-un fel de remiz. In dreapta lui Osnard se aflau cateva boxe mici. In stanga, printre o varietate de articole eteroclite cum ar fi un spray impotriva mutelor i hartie igienic, se gsea un seif verde, in perete. In faa lui, un telefon enorm, rou, se odihnea pe un teanc de cutii electrice, cunoscute, in jargonul ambasadei, ca legtura lui digital cu Dumnezeu. Un mic afi pe soclu spunea: "50 lire minutul de convorbire". In partea de jos, Osnard scrisese "Profitai". In acest spirit ridic receptorul i, fr s-i pese de vocea inregistrat care-i ordona s apese pe anumite butoane i s respecte instruciunile, form numrul

book-maker-ului su de la Londra, cerandu-i s parieze cate cinci sute de lire pe nite ogari ale cror nume i cot prea c le cunotea foarte bine. Nu, imbecilule, s catige, nu s se claseze, spuse Osnard, care nu era genul care miza pe amandou tablourile. Dup care se resemna s se supun rigorilor meseriei. Scoase un dosar dintr-un compartiment pe care scria CORSAR ULTRASECRET, il duse in birou, aprinse luminile, se aez la masa lui, ragai i, cu capul in maini, incepu s citeasc din nou cele patru pagini de instruciuni pe care le primise in dup-amia-za aceea de la Luxmore, directorul lui 1 Revan regional din Londra, i pe care le decodase, cu preul unei mari rbdri, cu propria lui man. Imitand destul de bine accentul scoian trgnat al lui Luxmore, Osnard citi textul cu voce tare: "Vei reine pe dinafar urmtoarele ordine" ii suge dinii "Acest mesaj nu este, repet, nu este destinat arhivelor seciei i va fi distrus in urmtoarele aptezeci i dou de ore dup primirea lui, tinere domn Osnard... Il vei informa imediat pe CORSAR de urmtoarele" ii suge dinii "ii poi da CORSARULUI numai urmtoarele misiuni... Ii vei da i urmtorul avertisment..." Ba bine c nu. Indoi la loc telegrama cu un mormit exasperat, lu un plic alb obinuit dintr-un sertar al biroului, puse telegrama in el i plicul il var iin buzunarul drept al pantalonilor de la Pendel & Braithwaite, pe care ii decontase la Londra ca pe o cheltuial necesar operaiunii.

Intorcandu-se in camera blindat, lu o serviet de piele jerpelit, care era, intenionat, exact opusul unei serviete oficiale, o puse pe un raft i, cu o alt cheie din legtura lui, deschise seiful verde, care coninea un registru de conturi cartonat i un teanc gros de bancnote de cincizeci de dolari sutele fiind, cum avertizase oficial Londra, prea suspecte pentru a fi negociate fr s atrag atenia. La lumina plafonierei, deschise registrul la pagina curent. Era imprit in trei coloane de cifre scrise de man. Coloana din stanga avea scris sus H de la Harry, cea din dreapta A de la Andy. Coloana din mijloc, care cuprindea sumele cele mai mari, avea scris deasupra Intrri. Bule frumos desenate i sgei de genul celor preferate de sexologi dirijau resursele spre stanga i spre dreapta. Dup ce studie toate cele trei coloane intro tcere suprat, Osnard scoase un creion din buzunar i scrise, cu prere de ru, un apte in coloana din mijloc, desen un cerc in jurul lui din care trase o linie spre stanga, atribuindu-l coloanei H de la Harry. Scrise apoi un trei i, mai bine dispus, il atribui coloanei A de la Andy. Fredonand, numr apte mii de dolari din seif i ii puse in serviet, unde mai arunc, cu dispre, insecticidul i celelalte obiecte de pe raft. Inchise servieta, incuie seiful, apoi camera blindat i, in cele din urm, ua de la intrare. Luna plin ii zambi cand iei pe strad. Cerul acoperit de stele se arcuia deasupra golfului, oglindit de luminile vaselor ce ateptau profilandu-se pe orizontul intunecat. Opri un taxi, un

Pontiac vechi, i ddu o adres. Curand se trezi hurducat pe drumul spre aeroport, privind nerbdtor la un Cupidon din neon mov, cu sgeata lui falic indreptat spre bungalourile dragostei, a cror firm era. Luminate de farurile unui vehicul ce venea din sens invers, trsturile lui Osnard preau mai dure. Ochii lui mici i negri, fixai pe oglinda retrovizoare, se aprindeau la fiecare lumin care trecea. ansa nu favorizeaz decat spiritele pregtite, ii spuse el. Era dictonul favorit al profesorului lui de tiine la coala primar care, dup ce il invineise in btaie, sugerase s se impace scoandu-i hainele. Undeva aproape de Watford, la nord de Londra, se afla un conac pe nume Osnard Hali. Ca s ajungi la el, trebuia s o iei pe un drum cu o circulaie intens, apoi s coteti brusc printr-o aezare prginit, numit Luminiul cu Ulmi, pentru c acolo se inlaser candva nite ulmi. Conacul indeplinise mai multe funciuni in ultimii cincizeci de ani decat in patru secole de existen: azil de btrani, cas de corecie, grajd pentru ogari de curse i, cel mai recent, sub conducerea morocnosului frate mai mare al lui Osnard, Lindsay, sanctuar de meditaie pentru o sect oriental. Un timp, cat trecuse prin toate aceste transformri, Osnarzii rspandii pan in India sau Agentina ii impriser chiria, se certaser pentru cheltuielile de intreinere i discutaser dac o btran guvernant trebuia sau nu s primeasc pensie. Treptat ins, ca i casa care-i vzuse nscandu-se, deczuser sau, pur i simplu, renunaser s lupte pentru supravieuire. Un

unchi Osnard ii luase partea i plecase in Kenya, unde o pierduse. Un vr Osnard ii pusese in cap s fac pe marele senior in Australia, cumprase o ferm de strui i o pltise cu varf i indesat. Un Osnard avocat, care se ocupa de banii familiei, furase ce nu fusese inc risipit prin plasamente incompetente, dup care ii trsese un glon in cap. Osnarzii care nu se scufundaser cu Titanicul, se scufundar cu Lloyd's. Morocnosul Lindsay, care nu putea suferi jumtile de msur, imbrc haina portocalie a clugrilor buditi i se spanzur de singurul cire sntos din grdin inconjurat de ziduri. Doar prinii lui Osnard, ruinai, se incpanau s triasc: tatl lui pe un domeniu ipotecat al familiei, in Spania, intinzand de ultimele resturi ale averii sale i pe spinarea rudelor spaniole; mama la Brighton, unde ii imprea cu demnitate mizeria intre un chihuahua i sticla de gin. In faa unor perspective atat de cosmopolite, alii ar fi putut cuta orizonturi noi sau mcar soarele Spaniei. Dar tanrul Andrew hotrse de mic c era fcut pentru Anglia, mai exact c Anglia era fcut pentru el. O copilrie plin de privaiuni i odioasele internate care-i lsaser amprenta asupra lui pe via il fceau s cread, la douzeci de ani, c-i pltise Angliei un pre mai mare decat ar fi putut s-i cear orice alt ar i c de acum inainte nu va mai plti, ci va incasa. Intrebarea era cum. Fr profesie sau diplom, fr alte talente recunoscute in afara golfului i a patului. Ce cunotea cel mai bine era putreziciunea Angliei; avea

deci nevoie de o instituie englezeasc in putrefacie, care-i va restitui ce-i luaser alte instituii englezeti in putrefacie. Primul gand fusese presa. Poseda o oarecare cultur, nu avea scrupule i avea anumite conturi de reglat. La prima vedere, era perfect croit ca s intre in clasa nou i bogat a mijloacelor de comunicare in mas. Dar, dup doi ani promitori ca reporter inceptor la Loughborough Evening Messenger, cariera lui lu sfarit cu brutalitate, atunci cand un articol decoltat intitulat "Ghiduiile sexuale ale mai-ma-rilor oraului" se dovedi a fi bazat pe confidenele fcute in pat de soia redactorului-ef. O celebr organizaie nonguvemamental care se ocupa de animale il angaj i, pentru un timp, crezu c ii gsise adevrata vocaie. Intr-un sediu splendid, alturi de teatre i de restaurante, dezbteau cu toii cu pasiune nevoile animalelor britanice. Nici o premier, nici un banchet in inut de sear sau cltorie in strintate ca s studieze animalele altor naiuni nu era prea scump pentru cadrele gras pltite ale organizaiei. i totul s-ar fi putut realiza: Fondul de urgen pentru mgari (Organizator: A. Osnard), Planul de sejur la ar pentru ogarii veterani (trezorier: A. Osnard) fuseser indelung aplaudate, cand doi dintre efii lui fur invitai s se explice la Serviciul de Combatere a Fraudelor. Dup care, timp de o sptman infierbantat, contempl ideea Bisericii Anglicane, care oferea, prin tradiie, o promovare rapid a gnosticilor buni de gur, amatori de femei i de bani. Pietatea lui se evapor atunci cand cercetrile ii artar c investiiile

catastrofale reduseser Biserica la o srcie cretin dintre cele mai suprtoare. Disperat, se lans intr-o serie de aventuri prost pregtite, scurte i care se soldar cu eecuri. Mai mult ca oricand, avea nevoie de o profesie. Dar BBC? il intreb el, pentru a zecea sau a cincisprezecea oar, pe secretarul comitetului de repartizare de la univesitatea lui. Secretarul, care avea prul grizonant i imbtranise inainte de vreme, protest: Nici vorb. Osnard suger Comisia Naional a Monumentelor Istorice. Ii plac cldirile vechi? intreb secretarul, de parc s-ar fi temut c Osnard voia s le arunce in aer. Le ador. Sunt pasiunea mea. Nu m indoiesc. Cu varfurile tremurtoare ale degetelor, secretarul ridic colul unui dosar i se uit in el. Cred c tia ar putea s te primeasc. Un trecut tulbure. Un anume farmec. Bilingv, dac-i intereseaz spaniola. A zice c n-ai ce pierde dac incerci. Comisia Monumentelor? Nu, nu. Spionii. Uite, ia formularul sta, du-te cu el intr-un col intunecos i completeaz-l cu cerneal invizibil. Osnard ii gsise fericirea, adevrata Biseric a Angliei, serviciul putred cu un buget frumuel, un muzeu consacrat conservrii speranelor celor mai secrete ale

naiunii, o aduntur de sceptici, utopici, zeloi i iluminai. Plus banii care s le dea via. Asta nu insemna c recrutarea lui se fcuse de la sine. Era vorba despre un serviciu nou, degresat, eliberat de tarele trecutului, fr discriminri de clas, conform marii tradiii conservatoare, cu brbai i femei triai democratic din toate categoriile de mic-burghezi albi, absolveni de coli particulare. Osnard trebui s se supun triajului. Cum crezi c te-a afectat povestea aia trist cu fratele tu Lindsay, care i-a luat viaa? il intreb un spiocrat cu ochii goi i cu o grimas dezgustat intiprit pe chip, aezat de cealalt parte a mesei. Osnard il detestase intotdeauna pe Lindsay. Ii lu o figur demn. A fost teribil de dureros, spuse el. In ce fel? Alt grimas. Ii pui intrebri despre valoarea lucrurilor. La ce ii. De ce am fost adui pe pmant. i in cazul dumitale, dac ai avea de ales, rspunsul ar fi acest serviciu? Fr indoial. Nu crezi c globe-trotter cum eti cu rude aici, acolo i peste tot cu dubl naionalitate nu eti destul de tipic englez pentru acest gen de serviciu? Prea mult un cetean al lumii, nu al nostru? Patriotismul era un subiect spinos. Cum il va trata Osnard? Va reaciona intr-o manier defensiv? Va fi grosolan? Sau, cel mai ru, emoional? Temerile nu

aveau sens. Tot ce le cerea era un refugiu pentru amoralitatea lui. Anglia e ara unde-mi in periua de dini, rspunse el i ceilali izbucnir intr-un ris uurat. Incepea s ineleag jocul. Nu conta ce spunea, ci felul in care o spunea. Biatul ast poate gandi iute? Se las uor demontat? Se pricepe la fineuri, e speriat, tie s conving? Poate inventa o minciun i spune adevrul? Poate s inventeze o minciun i s-o debiteze? Am parcurs lista altor activiti semnificative din ultimii cinci ani, tinere domn Osnard, spuse un scoian brbos, increindu-i ochii pentru mai mult perspicacitate. E, hm, o list cam lung zgomot de dini supi pentru o via relativ scurt. Rasete generale, la care Osnard se altur cu jumtate de gur. In ce m privete, eu judec o legtur amoroas dup cum se termin, rspunse el cu o modestie induiotoare. Majoritatea legturilor pe care le-am avut par a se fi terminat destul de bine. i celelalte? M rog, tuturor ni s-a intamplat s ne trezim in alt pat decat trebuie, pentru numele lui Dumnezeu! i cum era clar ca lumina zilei c aa ceva nu li se intampla celor ase din jurul mesei i celui cu barb, care punea intrebrile, rspunsul lui declana un alt hohot de ras circumspect.

tiai c, de fapt, faci parte din familie? spuse eful de personal, acordandu-i o strangere tremurat de man, in semn de felicitare. Pi, acum bnuiesc c fac, rspunse Osnard. Nu, nu, de mult timp. O mtu, un vr. Chiar nu tiai? Spre uriaa satisfacie a efului de personal, Osnard nu tia. i cand afl despre cine era vorba, simi cum urc in el un uria hohot de ras, pe care reui in ultimul moment s-l transforme intr-un fermector zambet uimit. Numele meu e Luxmore, spuse scoianul brbos, cu o strangere de man ciudat de asemntoare cu cea a efului de personal. M ocup de Peninsula Iberic, de America de Sud i de vreo alte dou zone. S-ar putea s mai auzi vorbindu-se de mine in legtur cu o mic istorie din Malvine. Te caut cum termini antrenamentul de baz, tinere domn Osnard. Abia atept, domnule, spuse Osnard cu entuziasm. i era adevrat. Observase c spionii de dup Rzboiul Rece triau cele mai bune i cele mai rele timpuri. Serviciul avea bani din belug, putea s-i arunce i in foc, dar unde naiba era focul? Repartizat in aanumitul Han Spaniol, care ar fi putut servi ca birou de redacie pentru cartea de telefon din Madrid, umr la umr cu nite inceptoare de varst mijlocie ce fumau igar de la igar i purtau bandouri pe frunte, tanrul angajat de prob mazgli o estimare caustic a valorii patronilor si pe piaa guvernamental: Prioritate Irlanda: venituri regulate, perspective excelente pe termen lung, dar profituri anemice cand

sunt imprite intre agenii rivale. Militani islamiti: Valvti ocazionale, cu rentabilitate mediocr. Ca inlocuitor al pericolului rou, zero absolut. Arme contra droguri: Fiasco total. Serviciul nu tie dac joac rolul de paznic sau de braconier. Cat despre spionajul industrial, produsul vedet al timpurilor moderne, Osnard considera c, dup ce descifraser cateva coduri taiwaneze i atrseser de partea lor cateva dactilografe coreene, industriei britanice nu-i mai rmanea altceva de fcut decat s-i plang de mil. Sau cel puin aa crezuse, pan cand Scottie Luxmore il chemase lang el. Panama, tinere Osnard, zise Luxmore surescitat, btand in lung i-n lat covorul, pocnindu-i degetele, agitandu-i braele, acolo e locul unui tanr ofier talentat ca tine. Ar fi i locul nostru, al tuturor, dac protii ia de la Trezorerie ar vedea mai departe de varful nasului. Am avut aceeai problem i cu Malvinele, nu m tem s-i spun. Urechi surde pan in ultima clip. Biroul lui Luxmore era mare i aproape de paradis. In spatele geamurilor blindate i colorate, Palatul Westminster se inla mandru de cealalt parte a Tamisei. Luxmore era scund. Barba lui ascuit i pasul alert nu-l fceau mai impozant. Era un om btran intr-o lume de oameni tineri i trebuia s alerge ca s rman in curs. Cel puin aa gandea Osnard. Luxmore ii sugea iute dinii scoieni din fa, ca i cum ar fi avut in permanen o bomboan in gur. Dar facem progrese. Ministerul Comerului i Banca Angliei bat la toate porile. Ministerul de Externe,

dei nu e inclinat spre isterie, i-a exprimat un interes prudent. Imi amintesc c la fel i-au exprimat emoia cand am avut plcerea de a-i informa despre inteniile generalului Galtieri in privina Malvinelor. Osnard avu un moment de descurajare. Dar, domnule, obiect el pe tonul foarte studiat al neofitului abia tragandu-i rsuflarea, pe care il i adoptase. Da, Andrew? Poate c intrebarea mea e stupid, dar care pot fi interesele britanice in Panama? Luxmore fu incantat de inocena biatului. S formeze tineri pentru serviciul pe teren fusese mereu una dintre marile lui bucurii. Nici unul, Andrew. Nu exist nici un interes britanic de vreun fel in Panama ca naiune, rspunse el cu un suras in colul gurii. Caiva marinari in rad, cateva sute de milioane in investiii britanice, caiva, din ce in ce mai puini, ceteni britanici btrani integrai, o pereche de comitete consultative muribunde i cu asta i-am spus toate interesele noastre in Republica Panama. Atunci de ce... Luxmore ii impuse tcere cu o fluturare a mainii. Se adres propriei reflecii in geamul blindat. Formuleaz-i un pic altfel intrebarea, tinere domn Osnard, i te asigur c vei primi un rspuns cu totul diferit. O, da. Cum, domnule? Care sunt interesele noastre geopolitice in Panama? Asta e intrebarea pe care trebuie s i-o pui.

Se lansase. Care este interesul nostru vital? Unde este cel mai ameninat sangele vital al marii noastre naiuni comerciale? Unde, atunci cand ne fixm binoclul asupra bunstrii viitoare a acestor insule, vedem adunandu-se norii cei mai negri de furtun, tinere domn Osnard? Se ambalase. Unde, pe intregul glob, vedem urmtorul Hong Kong in ateptare, urmtorul dezastru iminent? De cealalt parte a fluviului, se prea, unde era fixat privirea lui de vizionar. Barbarii sunt la pori, tinere domn Osnard. Animale de prad din toate colurile globului se arunc asupra micuei Panama. Marele orologiu al timpului msoar acolo minutele care au mai rmas pan la Armageddon. Ministerul Finanelor se pregtete? Nu. Ii astup din nou urechile cu palmele. Cine va catiga lozul cel mare al noului mileniu? Arabii? Japonezii ii ascut oare katanas-urile? Sigur c da. Vor fi oare chinezii, Tigrii, un consoriu latinoamerican susinut cu miliarde de narcodolari? Europa fr noi? Din nou nemii, sau mecherii de francezi? in orice caz, Andrew, nu vor fi britanicii. Asta e sigur. Nu, nu. Nu emisfera noastr. Nu canalul nostru. Noi nu avem interese in Panama. Panama e la dracu-n praznic, domnule Osnard. Panama e trei lulele, trei surcele, mai bine hai la mas! Sunt nebuni, murmur Osnard. Nu, nu sunt. Au dreptate. Nu e in jurisdicia noastr. E in curtea din spate.

Osnard nu pricepe dintr-o dat, pe urm se lumineaz. Curtea din spate! De cate ori nu auzise vorbindu-se de ea in perioada de pregtire? Curtea din spate? El Dorado-ul fiecrui spiocrat britanic! Puterea i influena in curtea din spate a Statelor Unite! Reinvierea legturilor privilegiate! intoarcerea, atat de mult dorit, la Epoca de Aur, cand fiii Oxfordului i ai Yale-ului, aezai unul lang altul in haine de tweed, in aceleai incperi lambrisate, ii uneau fanteziile imperialiste! Luxmore uitase din nou de prezena lui Osnard i vorbea pentru sine: Americanii au fcut-o din nou. O, da. O demonstraie uluitoare a imaturitii lor politice. A retragerii lor lipsite de vlag in faa rspunderilor internaionale. A efectelor perverse ale unui liberalism greit ineles in afacerile externe. Am avut aceeai problem in cazul episodului din Malvine, asta rmane intre noi. O, da. Un rictus urat ii apru pe chip cand ii incrucia mainile la spate i se ridic pe varfurile picioarelor. Americanii nu numai c au semnat un tratat ilegal cu panamezii cadou din partea firmei, mulumesc frumos, domnule Jimmy Carter! dar ii propun s-l i respecte. In consecin, se vor trezi i, ce e mai ru, nu numai ei, ci i aliaii lor, cu un mare vid. Sarcina noastr va fi s-l umplem. S-i convingem pe ei s-l umple. S le artm ce greeli au comis. S ne regsim locul in capul mesei. Este cea mai veche poveste de pe lume, Andrew. Noi suntem ultimii romani. Noi tim cum, dar ei au puterea.

Arunc o privire plin de inelesuri spre Osnard, o privire care scruta in acelai timp i colurile incperii, ca nu cumva vreun barbar s se fi strecurat inuntru, neobservat. Misiunea noastr misiunea dumitale va fi s furnizezi faptele, tinere domn Osnard, argumentele, dovezile necesare pentru a-i readuce pe aliaii notri americani in simiri. M urmreti? Nu prea, domnule. Asta pentru c nu ai inc o privire de ansamblu. Dar o vei cpta. Crede-m, o vei cpta. Da, domnule. Anumite componente sunt indispensabile unei priviri de ansamblu, Andrew. Informaiile corecte din teren nu sunt decat una dintre ele. Specialistul in informaii innscut este cel care tie ce caut inainte de a gsi. ine minte lucrul sta, tinere domn Osnard. Voi ine minte, domnule. Are intuiie. Selecteaz. Gust. Spune "da" sau "nu", dar nu e omnivor. Dimpotriv, prefer s fac pe mofturosul. M inelegi? M tem c nu, domnule. Bine. Fiindc atunci cand va veni vremea, totul nu, nu totul, dar un col ii va fi revelat i ie. Abia atept. Ai rbdare. i rbdarea este o virtute a agentului innscut. Trebuie s ai rbdarea Pieilor Roii. i cel de-al aselea sim pe care il au ei. Va trebui s invei s vezi dincolo de orizont.

Ca s-i arate cum, Luxmore ii indrept din nou privirea spre fortreaa masiv a Whitehall-ului i se incrunt. Se dovedi ins c incruntarea lui viza America: Eu numesc asta o ovial primejdioas, domnule Osnard. Singura supraputere a lumii e franat de principii puritane, Dumnezeu s ne ierte. Nu ai auzit de Suez? Sunt unii acolo care se intorc, probabil, in mormant! Nu exist criminal mai mare in politic, tinere domn Osnard, decat cel care nu vrea s foloseasc puterea legitim. America trebuie s scoat sabia sau s piar i s ne trag i pe noi dup ea. Rmanem simpli spectatori atunci cand preioasa noastr motenire occidental le este servit pe tav unor slbatici? Fluidul vital al comerului nostru, puterea noastr comercial, ni se scurge printre degete, in timp ce economia japonez ne atac in picaj i Tigrii din Asia de Sud-Est ne smulg membrele unul cate unul? tia suntem noi? sta e spiritul generaiei de astzi, tinere domn Osnard? Poate c da. Poate c ne pierdem timpul. Te rog s m lmureti. Nu glumesc, Andrew. Nu este spiritul meu, spuse Osnard cu convingere. Bravo. Nici al meu, nici al meu. Luxmore fcu o pauz i il msur pe Osnard din priviri, intrebandu-se cat de mult era inelept s-i spun. Andrew. Domnule? Mulumesc lui Dumnezeu, nu suntem singuri. Cu atat mai bine, domnule. Cu atat mai bine, zici. Cat de mult tii?

Numai ce-mi spunei dumneavoastr. i ce am simit i eu de mult. Nu v-au spus nimic despre toate astea in timpul instruirii? Nimic despre ce? se intreb Osnard. Nimic, domnule. N-au pomenit niciodat despre un organism ultrasecret cunoscut sub numele de Planificare i Aplicare? Nu, domnule. Prezidat de un oarecare Geoff Cavendish, un brbat remarcabil prin mintea sa ptrunztoare, specialist in arta influenrii i a convingerii panice? Nu, domnule. Un om care-i cunoate pe americani ca nimeni altul? Nu, domnule. Nu v-au spus despre un nou realism care sufl pe culoarele lumii secrete? Despre lrgirea bazei politice secrete? Despre faptul c brbai i femei de valoare din toate colurile lumii se aliniaz sub acest drapel secret? Nu. Ca s asigure c acei care au fcut ca aceast naiune s fie mare vor putea participa la salvarea ei, fie c sunt minitri ai Coroanei, magnai ai industriei, baroni ai presei, bancheri, armatori sau oameni de lume? Nu. C, impreun, vom face planuri i dup aceea vom pune planurile in aplicare? C, de acum inainte, graie recrutrii atente a unor mini calificate din afar,

scrupulele vor fi lsate deoparte in acele cazuri in care aciunea noastr poate opri putrefacia? Nimic? Nimic. In cazul sta trebuie s-mi in gura, tinere domn Osnard. La fel i dumneata. De acum inainte, pentru acest serviciu nu va mai fi destul s cunoti lungimea i grosimea funiei de care vom atarna. Cu ajutorul lui Dumnezeu, i noi vom scoate sabia cu care s-o tiem. Uit ce i-am spus. Bine, domnule. Odat terminat predica, Luxmore reveni cu o rigoare reinnoit la subiectul pe care il prsise pentru un timp. Crezi c bravul nostru Foreign Office sau nobilii liberali din Congresul Statelor Unite se frmant, mcar pentru o clip, pentru c panamezii nu sunt in stare s administreze un stand cu cafea, darmite cea mai mare cale comercial din lume? C sunt corupi i depravai, venali pan la imobilism? Se intoarse cu o sut optzeci de grade, ca pentru a respinge o obiecie din fundul slii. Cui se vor vinde, Andrew? Cine-i va cumpra? Cu ce scop? i cu ce urmri pentru interesele noastre vitale? Catastrofale, i nu folosesc cu uurin acest cuvant, Andrew. De ce nu le-am spune criminale? suger, serviabil, Osnard. Luxmore cltin din cap. Inc nu se nscuse omul care s corecteze nepedepsit adjectivele lui Scottie Luxmore. Dar mentorul i consilierul cu de la sine putere al lui Osnard mai avea o ultim carte in manec i

Osnard trebui s atepte s-o scoat, pentru c aproape nimic din ce fcea Luxmore nu exista dac nu era vzut de alii. Ridicand receptorul unui telefon verde care-l lega de ali nemuritori din Olimpul guvernamental, chipul lui lu o expresie vesel i, in acelai timp, plin de inelesuri. Tug! strig el incantat, i pentru o clip Osnard nu pricepu c era vorba de o porecl. Spune-mi, Tug, am dreptate cand cred c planificatorii i aplicatorii au o mic reuniune joia viitoare, in casa unei anumite persoane? Am. Perfect. Se mai intampl ca spionii mei s se inele, ha, ha. Tug, imi faci onoarea s mnanci cu mine in ziua aia, ca s te pregteti pentru calvar, ce zici? i dac prietenul Geoff poate veni i el, s consider c nu ai nimic impotriv? Nu, e randul meu, Tug, insist. Ascult, m intreb unde ar fi mai bine s mergem? Ceva mai departe de crrile btute, m gandeam. Hai s eliminm carciumile cunoscute. M gandesc la un mic restaurant italienesc, aproape de chei. Ai un creion la indeman, Tug? In timp ce atepta, pivot pe clcaie, se inl pe varfurile degetelor de la picioare i ii ridic genunchii, oprindu-se din mers ca s nu se impiedice de firul de telefon de pe jos. Panama? strig eful de personal jovial. Ca prim post? Dumneata? Pierdut acolo, singur, la varsta dumitale? Cu toate panamezele alea superbe ca s te ispiteasc? Droguri, pcat, spioni, escroci? Cred c Scottie s-a scrantit!

i dup ce se amuz, eful Personalului fcu ceea ce Osnard tia tot timpul c va face. Il trimise la post in Panama. Lipsa de experien a lui Osnard nu reprezenta un obstacol. Instructorii lui ii atestau precocitatea in artele secretelor. Era bilingv i, in termeni operaionali, virgin. Va trebui s-i gseti un informator principal, se lament eful de personal, ca i cum s-ar fi gandit mai bine. Se pare c nu avem pe nimeni pe listele noastre acolo. Presupun c le-am lsat terenul americanilor. O s vedem noi ce-o s pim. Ii raportezi direct lui Luxmore, inelegi? Las-i pe analiti in pace, dac nu i se spune altfel. Gsete-ne un bancher, tinere domn Osnard sugere a dinilor scoieni din fa in spatele brbii care s cunoasc lumea! Bancherii din zilele noastre se consider deasupra ei, nu ca pe vremurile noastre. Imi amintesc c aveam vreo doi la Buenos Aires, in timpul incidentului din Malvine. Ajutat de un calculator central, a crui existen fusese solemn refuzat i de Parlament i de guvern, Osnard caut fiierele tuturor bancherilor britanici din Panama, dar nu gsete decat caiva i nici unul care, dup un examen mai aprofundat, ar fi fost susceptibil de a cunoate lumea. Atunci gsete pe unul dintre magnaii ia la mod, tinere domn Osnard privire semnificativ a ochilor scoieni pe cineva care s-i fi bgat coada peste tot!

Osnard consult datele tuturor oamenilor de afaceri din Panama, dar dei unii erau tineri i ambiioi, nici unul nu-i varase coada peste tot. Gsete, in cazul sta, vreun condeier, tinere domn Osnard. Ei pot pune intrebri fr s atrag atenia, se pot duce peste tot, ii pot asuma riscuri! Trebuie s existe unul potrivit. Desco-per-l. Adu-mi-l, te rog, imediat. Osnard adun informaii despre toi ziaritii britanici cunoscui pentru ederile lor in Panama i care vorbeau spaniola. Un brbat corpolent, cu papion, pare dispus s accepte o propunere. Il cheam Hector Pride i scrie pentru un ziar de care n-a auzit nimeni, The Latino, care apare lunar in Costa Rica. Tatl lui e un exportator de vinuri din Toledo. Exact tipul de care avem nevoie, tinere domn Osnard! exclam Luxmore, plimbandu-se febril de la un capt la altul al covorului. Angajeaz-l. Cumpr-l. Nu te uita la bani. Dac zgarciii de la Finane ii inchid cuferele, marile bnci de pe Threadneedle Street le deschid pe ale lor. Aa m-au asigurat de sus. Domnule Osnard, poi spune c trim intr-o ar ciudat, care ii oblig industriaii s faianeze serviciile secrete, dar asta e legea dur a lumii noastre interesate de costuri... Sub un nume de imprumut, Osnard trece drept anchetator de la Foreign Office i-l invit pe Hecor Pride la mas la Simpson, unde cheltuiete dublul sumei alocate de Luxmore pentru aceast ocazie.

Pride, ca muli dintre colegii lui, vorbete, mnanc i bea mult, dar nu se ostenete s asculte. Osnard ateapt pan la desert, apoi pan la branza Gorgonzola ca s pun intrebarea, dar rbdarea lui Pride ia sfarit i, spre uimirea lui Osnard, ii intrerupe monologul despre efectele culturii Inca asupra gandirii contemporane din Peru i izbucnete intr-un hohot de ras. De ce nu te dai la mine? spune el cu o voce tuntoare, care-i face s tresar pe clienii de la mesele vecine. Ce nu-i place? Ai urcat fetia in nenorocitul la de taxi, nu-i aa? Atunci ce mai atepi ca s-i bagi mana sub fust? Pride, afl el, e angajat de un serviciu rival al contrainformaiilor britanice, care e i proprietarul ziarului su. Mai este i acel Pendel, despre care v-am vorbit, ii amintete Osnard lui Luxmore, profitand de dezamgirea acestuia. Cel a crui nevast lucreaz la Comisia Canalului. M tot gandesc c ei ar fi ideali. Se gandise la asta zile i nopi, la asta i la nimic altceva. ansa nu favorizeaz decat minile pregtite. Studiase cazierul lui Pendel, fotografiile lui din fa i din profil, declaraiile sale, dei multe erau vizibil inventate de ctre cei ce-l ascultau, citise rapoartele psihiatrilor i ale asistenilor sociali, rapoartele despre comportamentul lui in inchisoare, scormonise tot ce putuse despre Louisa i lumea mic i inchis a celor din Zon. Ca un ghicitor, se deschisese intimitilor psihice i vibraiilor lui Pendel, il studiase la fel de intens cum studiaz un mediu harta junglei de neptruns in

care se crede c a disprut un avion: sosesc, vin s te caut, tiu cine eti, ateapt-m, ansa nu favorizeaz decat minile pregtite. Luxmore cuget. Cu numai o sptman in urm considerase c acelai Pendel nu era demn de inalta misiune pe care o avea in minte: Ca principalul meu informator, Andrew? Ca al tu? Intr-un butoi cu pulbere? Un croitor? O s rad de noi toi cei de la ultimul etaj! Iar cand Osnard insist din nou, de data asta dup pranz, moment in care Luxmore era, in general, mai bine dispus: Eu nu am prejudeci, tinere domn Osnard, i-i respect judecata. Dar tipii tia din East End termin intotdeauna prin a te injunghia pe la spate. Au chestia asta in sange. Dumnezeule mare, n-am ajuns inc s fim silii s recrutm pucriai! Dar asta era cu o sptman in urm i numrtoarea invers incepuse pentru panamezi. tii, cred c am tras numrul catigtor, spune Luxmore, sugandu-i dinii i frunzrind pentru a doua oar dosarul enorm al lui Pendel. A fost prudent din partea noastr c am incercat terenul mai intai in alt parte, zu aa. Ultimul etaj ne va fi, cu siguran, recunosctor declaraiile incredibile ale tanrului Pendel fcute poliiei trec prin faa ochilor lui, mrturisiri complete, care nu incrimineaz pe nimeni dac te uii mai adanc, omul este un recrut excelent, exact tipul de care avem nevoie pentru o naiune mic i criminal ii suge dinii am avut un tip de aceeai teap care

lucra in docurile din Buenos Aires in timpul afacerii din Malvine. Privirea lui se oprete o clip asupra lui Osnard, dar fr s arate c-l consider i pe el la fel de calificat pentru o societate criminal. Va trebui s-l iei tare, Andrew. Sunt foarte incpanai negustorii tia de mruniuri din East End. Te simi in stare? Cred c da, domnule. Dac m ajutai din cand in cand. In meseria asta, un ticlos e ideal, cu condiia s lucreze pentru noi. Hartiile de emigrare ale tatlui pe care Pendel nu l-a cunoscut niciodat. Iar nevasta e, fr indoial, un atu. Zgomot de dini supi. Dumnezeule, suntem deja cu un picior in Comisia Canalului. E i fata unui inginer american, Andrew, vd aici un element de echilibru. i catolic. Prietenul nostru din East End s-a descurcat bine. Hm, se pare c n-au existat bariere politice care s-i stea in cale. Reuita personal intotdeauna inainte de orice, ca de obicei iari sugerea dinilor , Andrew, incep s vd ceva conturandu-se aici. Va trebui s-i verifici de trei ori conturile, asta i-o spun de la inceput. E in stare s fac pe nebunul, are fler, tupeu, vei fi in stare s-l manevrezi? Cine va conduce pe cine? Asta va fi problema o privire spre certificatul de natere al lui Pendel, purtand numele mamei care fugise tipii tia tiu intotdeauna cum s se introduc in saloanele domnilor, asta e sigur.

i tiu s obin ce vor. M tem c te aruncm direct in ap. Crezi c-ai s faci fa? Cred c da. Bine, Andrew. Aa cred i eu. Un tip dur, dar al nostru, asta conteaz. Unul care tie s se integreze, care are coala inchisorii, care cunoate prile intunecate ale strzii sugerea dinilor i slbiciunile spiritului uman. Exist aici un risc care imi place. i celor de la ultimul etaj o s le plac. Luxmore inchide dosarul cu zgomot i incepe din nou s umble prin camer, de data asta pe lat. Dac nu putem apela la patriotismul lui, putem s-l speriem i s-i speculm lcomia. D-mi voie s-i vorbesc despre informatorii principali, Andrew. V rog, domnule. "Domnule", rezervat prin tradiie efului serviciului, e contribuia lui Osnard la ascensiunea autopropulsat a lui Luxmore. Tinere domn Osnard, poi s iei un informator prost, s-l pui in faa seifului dumanului, s-i urli care e combinaia in ureche i el se va intoarce la tine cu mainile goale. tiu. Am avut din tia. Unul in conflagraia din Malvine. Dar pe unul bun il poi arunca in deert legat la ochi i intr-o sptman a reperat inta. De ce? Pentru c are instinctul talhriei sugerea dinilor am vzut asta de multe ori. ine minte, Andy. Dac un om nu are instinctul sta, nu-i nimic de capul lui. O s in minte, spune Osnard.

Luxmore schimb viteza. Se aaz brusc la birou. Intinde mana dup telefon. Ii intrerupe gestul. Sun la Fiierul Central, ii ordon el lui Osnard. Cere-le s aleag un nume de cod la intamplare. Un nume de cod arat c exist un proiect. Redacteaz-mi un memoriu, nu mai mare de o pagin. Nu-i vd capul de treab, acolo sus. In cele din urm ridic receptorul i formeaz numrul. In timpul sta, o s dau cateva telefoane particulare unor persoane influente, care au jurat s pstreze tcerea i vor rmane venic anonime sugerea dinilor altfel amatorii de la Finane ne-ar pune bee in roate. Gandete-te la Canal, Andrew. Totul se bazeaz pe Canal. Se oprete brusc i inchide. Privirea i se intoarce spre fereastra cu geamul fumuriu, in spatele creia nori negri amenin Parlamentul. O s le-o spun, Andrew, murmur el. Totul se bazeaz pe Canal. Asta va fi lozinca noastr in relaiile cu oamenii de toate felurile. Dar gandurile lui Osnard rman la lucruri mai pmanteti. Pentru el va trebui s punem la punct un sistem de salarizare destul de complicat, nu-i aa, domnule? De ce? Ce prostie. Reglementrile sunt fcute ca s fie inclcate. Nu te-au invat chestia asta? Bineineles c nu. Instructorii sunt toi nite ramolii. Vd c te frmant o intrebare. D-i drumul. Ei bine, domnule...

Da, Andrew. A dori un raport asupra situaiei lui financiare actuale in Panama. Dac catig o groaz de bani... Da? Atunci va trebui s-i propunem i noi o groaz, nu-i aa? Dac unui tip care catig un sfert de milion de dolari pe an ii oferi alte dou sute cincizeci de mii, sunt puine anse s-l tenteze. Dac inelegei ce vreau s zic. i? il indeamn el s continue pe un ton de tachinare. Ei bine, domnule, m intrebam dac vreunul dintre prietenii dumneavoastr din City n-ar putea lua legtura cu banca lui Pendel, sub un pretext oarecare, ca s afle care e situaia. Luxmore pune o man pe telefon, inand-o pe cealalt pe dunga pantalonilor. Miriam drag, gsete-mi-l pe Geoff Cavendish. Dac nu reueti, sun-l pe Tug. i, Miriam... e urgent. Trecur patru zile inainte ca Osnard s fie chemat din nou la mentorul lui. Extrasele bancare modeste ale lui Pendel se aflau pe biroul lui Luxmore, prin amabilitatea lui Ramon Rudd. Luxmore sttea nemicat la fereastr, savurand acest moment istoric. i-a insuit economiile neveste-sii, Andrew. Pan la ultimul bnu. Nu poate rezista lcomiei. E al nostru. Atept pan cand Osnard citi cifrele. In cazul sta, un salariu n-o s-i convin, spuse Osnard, ale crui cunotine in materie de finane erau mult mai sofisticate decat cele ale mentorului su.

Zu? De ce nu? Ar merge direct in buzunarul bancherului su. Va trebui s-i dm bani lichizi din prima zi. Cat? Osnard se gandise deja la o cifr. O dubl, contient de avantajul de a incepe aa cum avea de gand s continue. Dumnezeule, Andrew, atat de mult? Poate i mai mult, domnule, spuse Osnard pe un ton sinistru. E in rahat pan-n gat. Privirea lui Luxmore cut alinare spre contururile oraului. Andrew? Da, domnule? i-am spus c o viziune de ansamblu e fcut din anumite componente? Da, domnule. Una dintre ele e anvergura. Nu-mi trimite fleacuri, mruniuri. Nu "Uite, Scottie, ia sacul sta cu oase i vezi ce pot scoate analitii din el". Inelegi ce vreau s zic? Nu prea, domnule. Analitii de aici sunt nite idioi. Nu tiu s fac legturi. Nu vd formele aprand pe cer. Un om culege ce a semnat, m inelegi? Un bun agent prinde istoria din zbor. Nu ne putem atepta ca un mic funcionar de la etajul trei, preocupat de ipoteca lui, s prind istoria din zbor, nu-i aa? E nevoie de un om cu o viziune ca s-o fac. Nu eti de acord? Voi face tot ce pot, domnule.

S nu m dezamgeti, Andrew. Voi incerca, domnule. Dac Luxmore s-ar fi intors in momentul acela, ar fi avut surpriza s vad c figura lui Osnard nu era la fel de umil ca tonul. Un zambet de triumf ii lumina chipul ingenuu i scantei de lcomie i se aprinseser in priviri. In plus, pe lang fcutul bagajelor, vandutul mainii i jurmintele de fidelitate fcute fiecreia dintre cele ase iubite, Andrew Osnard fcu un pas surprinztor pentru un tanr englez care pleca s-i serveasc regina intr-o alt ar. Printr-o rud indeprtat din Indiile de Vest, deschise un cont numeric la Grand Cayman, dup ce se asigurase c aceast banc serviabil avea o sucursal i in Panama City.

CAPITOLUL TREISPREZECE Osnard ii plti oferului Pontiacului prpdit i se cufund in noapte. Linitea suspecta i lumina slab ii aminteau de coala unde fusese instruit. Transpira ca de obicei in acest climat nenorocit. Chiloii il rodeau intre picioare, cmaa era ca o carp de buctrie ud leoarc. Ura toate astea. Maini cu farurile stinse se strecurau pe lang el pe oseaua umed. Gardurile vii inalte contribuiau i ele la discreia locurilor. Plouase cu intermitene. Cu geanta in man, travers o curte asfaltat. O Venus goal, inalt de aproape doi metri, luminat din interior de la nivelul vulvei, difuza o lumin slab. Se impiedic de un ghiveci cu flori, injur, de data asta in spaniol, i ajunse la un ir de garaje cu perdele din panglici de plastic atarnand deasupra uilor. Cate un bec slab lumina fiecare numr. La numrul opt ddu la o parte panglicile, dibui drumul pan la luminia roie de pe peretele din fund i aps pe ea celebrul buton. O voce asexuat, ca de pe lumea cealalt, ii mulumi pentru vizit. Numele meu e Colombo. Am fcut o rezervare. Preferai vreo camer anume, senor Colombo? O prefer pe cea pe care am rezervat-o. Trei ore. Cat cost? Nu vrei o camer special, senor Colombo? Vestul slbatic? Nopile arabe? Tahiti? Cincizeci de dolari in plus. Nu.

O sut cinci dolari, v rog. V doresc o edere plcut. D-mi o chitan pentru trei sute, spuse Osnard. Se auzi o sonerie electric i o cutie de scrisori luminat se deschise lang cotul lui. Introduse o sut douzeci de dolari in fanta ei, care se inchise imediat. Pauz, cat timp bancnotele trecur prin detector, baciul fu inregistrat i chitana falsa pregtit. Mai poftii pe la noi, senor Colombo. O raz de lumin ab aproape c-l orbi, un tergtor de picioare rou apru la picioarele lui, o u electronic stil Tudor se deschise cu un clic. Un miros de dezinfectant il lovi in fa, asemenea cldurii dintr-un cuptor. O orchestr invizibil atac "O sole mio". Leoarc de sudoare, se uita in jur dup aparatele de aer condiionat exact in clipa cand le auzi intrand in funciune. In oglinzile trandafirii de pe plafon i perei, o infinitate de Osnarzi ii aruncau priviri. Cptaiul patului, din oglinzi i el, cuvertura de pat roie i flocoas, ondulandu-se in lumina aceea hidoas. O trus de toalet gratuit, coninand un pieptene, o periua de dini, trei prezervative i dou batoane de ciocolat cu lapte american. Pe ecranul televizorului, dou matroane i un brbat latin de patruzeci i cinci de ani, cu pr pe fund, ii fceau de cap goi, intr-un salon. Osnard cut un intreruptor ca s-l inchid, dar cordonul intra direct in perete. Isuse. Tipic.

Se aez pe pat, deschise servieta jerpelit i aez materialul lang el. Un top de indigo nou, ambalat ca hartia de scris de producie local. ase role de microfilm ascunse intr-un spray de insecticid. De ce artau ascunztorile biroului central de parc ar fi fost cumprate in magazinele de surplusuri guvernamentale ruseti? Un magnetofon miniatural, la vedere. O sticl de whisky pentru informatorul principal i ofierul care se ocupa de el. apte mii de dolari in bancnote de douzeci i de cincizeci. Pcat c trebuia s-i dea, dar mai bine s se gandeasc la ei ca la nite bani investii. i din buzunar, in toat splendoarea ei, telegrama de patru pagini a lui Luxmore, pe care Osnard o etal pagin cu pagin, ca s poat fi citit mai uor. Se apuc apoi, incruntat i cu gura cscat, s selecteze din ea, memorand i omiand in acelai timp, cam aa cum i-ar citi rolul un actor la academia de teatru: asta o s-o spun, dar altfel, asta n-o spun deloc, asta o s-o fac, dar cum tiu eu, nu cum vrea el. Auzi zgomotul unei maini care intra in garajul numrul opt. Se ridic, indes cele patru pagini ale telegramei inapoi in buzunar i se post in mijlocul camerei. Auzi pocnetul metalic al unei portiere i ii zise: traciune pe patru roi. Auzi pai apropiindu-se i adug in gand:"Merge ca un nenorocit de chelner", in timp ce incerca s disting in spatele lor alte sunete mai puin prieteneti. S se fi vandut Harry i s fi spus tot? S fi adus o band de gorile s m aresteze? Bineineles c nu, dar instructorii repetau tot timpul c trebuie s-i pui intrebri, aa c imi pun. Bti in u: trei scurte, una

lung. Osnard descuie i intredeschise ua. Pendel, in prag, inea strans in man o saco. Dumnezeule, ce naiba fac tia, Andy? Imi aduc aminte de cei Trei Tolinos de la Circul Bertram Mills, unde m ducea unchiul Benny. Fir-ar s fie! uier Osnard, in timp ce-l trgea in camer. Pe sacoa ta scrie peste tot P&B. Cum nu erau scaune, se aezar pe pat. Pendel purta o panabrisa. Cu o sptman in urm, ii spusese lui Osnard c panabrisele vor fi cauza sfaritului lui: rcoroase, elegante i confortabile, Andy, i cost cincizeci de dolari, nu tiu de ce m mai ostenesc. Osnard incepu procedura de rutin, cci nu era o intalnire oarecare intre croitor i client. Era o prestaie cu asigurare multirisc, conform regulilor clasice ale manualului de spionaj. Ai avut vreo problem ca s ajungi aici? Nu, Andy, totul e in regul, mulumesc de intrebare. Dar tu? Ai vreun material care ar fi mai in siguran la mine decat la tine? Pendel scotoci intr-unul din buzunarele panabrisei i scoase bricheta ornamentat, mai cotrobi dup o moned, deurub fundul brichetei i scutur din ea un cilindru negru, pe care-l trecu de partea cealalt a patului. Nu sunt decat dousprezece, Andy, dar m-am gandit c oricum e mai bine s i le dau ie. Pe vremea mea, a fi ateptat s termin filmul inainte de a-l duce la developat.

Nimeni nu te-a urmrit, nu te-a recunoscut? Vreo motociclet? Vreo main? Nimic suspect? Pendel cltin din cap. Ce faci dac suntem intrerupi? Te las pe tine, Andy, s dai explicaiile. Plec de indat ce se poate i le spun surselor mele s se lase la fund sau s plece intr-o vacan in strintate, iar tu atepi s iau din nou legtura cu tine, dup ce totul reintr in normal. Cum? Procedura de urgen. De la cabin telefonic la cabin telefonic, dup orarul prevzut. Osnard il sili pe Pendel s recite orarele prevzute. i dac nu merge? Exist i magazinul, nu-i aa, Andy? Haina de tweed e de mult gata de prob, un pretext ideal. A ieit minunat, adug. Nu m inel niciodat cand imi place una dintre creaiile mele. Cate scrisori mi-ai trimis de la ultima noastr intalnire? Numai trei, Andy. Atat am reuit. N-ai idee ce bine merg afacerile. Dup prerea mea, cu noul club am dat lovitura. Ce scrisori erau? Dou chitane i o invitaie la o avanpremier a noutilor din magazin. Totul a fost in regul, nu-i aa? Uneori imi fac griji. Nu apei destul de tare. Scrisul se pierde printre caracterele imprimate. Foloseti pix sau creion? Creion, Andy, aa cum mi-ai spus.

Osnard scotoci in buzunarul servietei i scoase un creion din lemn ordinar. Data viitoare folosete-l pe sta. E 2H. Mai tare. Pe ecran, cele dou femei il prsiser pe brbat i se consolau intre ele. Furniturile. Osnard ii inman lui Pendel sprayul de insecticid care coninea casetele cu film. Pendel il scutur, aps pe buton i zambi cand vzu c funcioneaz. Exprim ins temeri legate de durata de via a indigoului, dac i-a pierdut prospeimea, Andy? Osnard ii ddu oricum un teanc nou i-i spuse s arunce ce-i mai rmsese din cel vechi. Reeaua. Osnard voia un raport de activitate a fiecrei surse secundare, ca s scrie in carneel. Sursa secundar Sabina, creaia vedet i alter ego-ul Martei, student la tiine politice, disident responsabil de celula de maoiti clandestini de la El Chorillo, cerea inlocuirea presei de imprimare, cea veche nemaifuncionand. Cost estimativ: cinci mii de dolari sau poate tia Andy unde s gseasc una de ocazie? S cumpere una, decret Osnard sec, in timp ce scria "pres de imprimerie" i "zece mii de dolari". S pstrm distana in tot timpul operaiunii. Tot mai crede c-i vinde informaiile yankeilor? Da, Andy, pan cand o s-i spun Sebastian altceva. Sebastian, alt creaie a Martei, era iubitul Sabinei, un avocat acrit, fost activist anti-Noriega care, datorit clientelei sale srcite, oferea tot felul de informaii

despre curioziti cum ar fi viaa grea a comunitii musulmane din Panama. Ce se aude cu Alpha Beta? intreb Osnard. Sursa secundar Beta era invenia lui Pendel: membru al Comitetului Consultativ al Canalului din Adunarea Naional i furnizor ocazional de conturi bancare, in cutare de domicilii respectabile. Mtua lui Beta, Alpha, era secretar la Camera Panamez de Comer. In Panama, toat lumea avea o mtu care lucra intr-un loc folositor. Beta e prin ar, ca s atrag favorurile alegtorilor, Andy, de-aia tace. Dar are joi o intalnire la Camera Panamez de Comer i Industrie, iar vineri ia cina cu vicepreedintele, aa c se zrete o lumini la captul tunelului. Ultimele lui informaii au plcut celor de la Londra, nu-i aa? Uneori are senzaia c nu e destul de apreciat. Calitatea a fost bun, dar cantitatea... Beta se intreba dac nu cumva ar fi cazul s i se dea o mic prim. Prea c i Osnard se intreba, cci ii not ceva, mazgli o cifr i o incercui. Ii spun data viitoare. i Marco? Marco, a putea spune, e bine, Andy. Am petrecut o sear in ora, i-am cunoscut nevasta, am plimbat cainele impreun i ne-am dus la cinema. Cand ai de gand s-l intrebi? Sptmana viitoare, Andy, dac sunt in dispoziia necesar.

Ei bine, e cazul s fii. Salariu de baz, cinci sute pe sptman, revizuibil dup trei luni, pltibil in avans. O prim de cinci mii bani ghea, cand semneaz contractul. Pentru Marco? Pentru tine, ntrule, spuse Osnard, intinzandu-i un pahar de whisky in toate oglinzile roz deodat. Osnard producea genul de semnale pe care le emiteau persoanele sus-puse cand aveau ceva neplcut de spus. O mutr nemulumit i se intipri pe trsturile grsue i privi dispreuitor spre acrobaiile de pe ecranul televizorului. Pari foarte bine dispus azi, incepu el pe un ton de repro. Mulumesc, Andy. Datorit ie i Londrei. Inseamn c ai primit imprumutul, da? Nu-i aa? Am intrebat dac nu-i aa? Andy, ii mulumesc in fiecare zi Creatorului i gandul c sunt pe cale s dau banii inapoi m face s sar in sus de bucurie. E ceva in neregul? Osnard lu acel ton de supraveghetor de liceu pe care il auzise atat de des, de obicei inaintea unei bti. Da, ceva nu merge. Nu merge deloc. Vai de mine. M tem c Londra nu e la fel de mulumit de tine cum pari s fii tu. De ce, Andy? O, nu e mare lucru. Numai c-au ajuns la concluzia c H. Pendel superspionul, e un escroc prea bine pltit, neloial, corupt i ipocrit.

Zambetul lui Pendel incepu o eclips lent, dar total. Umerii i se lsar in jos, iar mainile, pe care se sprijinea pe pat, se aezar cumini in faa corpului, ca s-i dovedeasc poliistului c nu avea intenii belicoase. Au vreun motiv anume, Andy? Sau e mai degrab ceva de ordin general? Mai mult, nu sunt deloc mulumii de nenorocitul la de Mickie Abraxas. Pendel ii ridic brusc capul. De ce? Ce a fcut Mickie? intreb el cu o energie de care nu s-ar fi crezut in stare. Mickie nu e amestecat in treaba asta, adug el agresiv. In ce? Mickie n-a fcut nimic. Nu. N-a fcut. Chiar asta-i problema. De prea mult timp. In afar de faptul c a acceptat cu amabilitate zece mii de dolari bani ghea ca semn de bun-credin. Ce ai fcut tu? Tot nimic. L-ai privit pe Mickie cum ii privete buricul. Vocea lui cptase tonul batjocoritor al unui licean. i ce-am fcut eu? i-am dat o prim frumuic pentru productivitate ce banc bun care, pe inelesul tuturor, inseamn c am recrutat o surs secundar spectaculos de neproductiv, i anume pe domnul Abraxas, duman al tiranilor i aprtor al oamenilor de rand. Londra se prpdete de ras pe chestia asta. Se intreab dac nu cumva ofierul de teren adic eu nu e prea tanr i un pic prea credul ca s aib de-a face cu rechini ca domnul Abraxas i ca tine.

Tirada lui Osnard czuse in urechile unui surd. In loc s se simt doborat, Pendel pru c se destinde, ca i cum temerile lui, oricare ar fi fost ele, nu avuseser o baz real i tot ce discutau acum era un fleac in comparaie cu comarurile lui. Braele ii revenir pe lang corp, se aez picior peste picior i se sprijini de cptaiul patului. i ce propune Londra s facem, Andy? intreb el plin de compasiune. Tonul autoritar al lui Osnard fcu loc unei indignri exagerate. Ne bate la cap cu datoriile lui de onoare. Dar datoria de onoare fa de noi? Ne duce de nas "nu v pot spune astzi, v spun luna viitoare" ne excit pe toi in legtur cu o conspiraie care nu exist, grupurile de studeni care nu discut decat cu el, grupurile de pescari care nu discut decat cu studenii, vorbe de clac. Cine dracu' se crede, pentru numele lui Dumnezeu? Cine dracu' crede c suntem noi? Nite idioi nenorocii? O face din loialitate, Andy. i el are surse sensibile, ca i tine, i trebuie s capete autorizaie de la toat lumea. Fac ceva pe loialitatea lui! Ateptm de trei sptmani din cauza loialitii steia. Dac e chiar atat de loial, n-ar fi trebuit s-i trncneasc niciodat despre Micarea lui. Dar a fcut-o. Aa c l-ai prins de boae. i in meseria noastr, cand ii pe cineva de boae strangi, nu glum. Nu lai pe toat lumea s atepte un rspuns despre semnificaia universului,

pentru c un beiv altruist are nevoie de trei sptmani ca s obin permisiunea prietenilor lui ca s-i spun. i in cazul sta ce facem, Andy? intreb Pendel calm. Dac Osnard ar fi avut urechi sau inim, ar fi putut recunoate in glasul lui Pendel aceleai inflexiuni pe care le auzise cand menionase pentru prima oar recrutarea Opoziiei Tcute a lui Mickie, in timpul unui pranz, cu cateva sptmani in urm. Ii spun exact ce o s faci, i-o tie el, reintrand in personajul de supraveghetor. Te duci la nenorocitul de Abraxas i-i zici: Mickie, imi pare ru c trebuie s-i spun, dar milionarul meu icnit nu mai vrea s atepte. Aa c, dac nu vrei s te intorci in inchisoarea panamez de unde ai venit, sub acuzaia de conspiraie cu persoane necunoscute ca s faci ce naiba conspiri s faci, d-i drumul. Pentru c te ateapt un sac de bani dac-o faci i un pat foarte tare intr-un spaiu foarte ingust dac nu o faci. In sticla aia e ap? Da, Andy. Cred c e ap. Imi imaginez c vrei s bei puin. Pendel ii intinse sticla oferit de direcie pentru resuscitarea clienilor epuizai. Osnard bu, ii terse buzele cu dosul palmei i gatul sticlei cu arttorul grsu. Ii intinse apoi sticla inapoi lui Pendel. Pendel ins hotri c nu-i era sete. Se simea ru, dar nu era genul de grea care trecea cu ap. Avea mai degrab legtur cu prietenia lui complice cu deinutul Abraxas i sugestia lui Osnard de a-l trda. Ultimul lucru de pe lumea asta pe care i-ar fi dorit Pendel s-l fac in acel

moment era s bea dintr-o sticl umezit de saliva lui Osnard. Firimituri, firimituri, nimic altceva decat firimituri, se plangea Osnard, montat. i, dac adunm, ce ne d asta? Vant. Rmane pe maine, ai rbdare. Nu avem o vedere de ansamblu, Harry. Asta nu reuim s avem. Londra o vrea acum. Nu mai pot s atepte. Nici noi nu mai putem. M inelegi? Cat se poate de bine, Andy. Cat se poate de bine. Bravo, spuse Osnard pe un ton morocnos, pe jumtate impciuitor, care urmrea reinstaurarea relaiilor bune dintre ei. Iar de la Abraxas, Osnard trecu la un subiect i mai drag lui Pendel, i anume soia lui, Louisa. Delgado catig teren, ai observat? incepu inocent Osnard. Dac e s m iau dup pres, e marele boss al Comitetului Director al Canalului. Nu poate s urce mai sus fr s se ard. Am citit i eu, spuse Pendel. Unde? In ziare. Unde altundeva? In ziare? Fu randul lui Osnard s zambeasc i al lui Pendel s stea in rezerv. Asta inseamn c nu Louisa i-a spus? Nu inainte de anunul oficial. Nu e genul ei. Nu te apropia de prietenul meu, spuneau ochii lui Pendel. Nu te apropia de soia mea. De ce nu? intreb Osnard. E discret. Are simul datoriei. i-am mai spus-o.

tie c te intalneti cu mine in seara asta? Bineineles c nu. M crezi imbecil? Totui, tie c se intampl ceva, nu-i aa? Trebuie s fi remarcat schimbrile din stilul tu de via. Nu e oarb. Imi extind activitile. Asta e tot ce tie i ce trebuie s tie. M rog, exist o mulime de feluri de a-i extinde activitatea, nu-i aa? Nu toate sunt pe placul nevestelor. Nu-i pune intrebri. Mie nu mi-a fcut impresia asta, Harry, cand am fost pe Anytime Island. Am gsit-o mai degrab preocupat. Nu fcea o dram din asta, nu e genul ei, voia doar s-i spun dac mi se prea normal pentru un brbat de varsta ta. Ce s fie normal? S caui compania altora, douzeci i patru de ore din douzeci i patru. Nu i pe a ei. S bai oraul. Ce i-ai spus? I-am spus c-o s atept pan la patruzeci de ani i pe urm o s-i spun. E o femeie formidabil, Harry. Da. Este. Aa c las-o in pace. Tocmai mi-a trecut prin minte c poate ar fi mai fericit dac ai putea s-o liniteti. N-are nevoie. Tot ce vreau e s ne apropiem un pic mai mult de izvor. Ce izvor? Izvorul. Sursa. Fantana cunoaterii. Delgado. Ea il admir pe Mickie. Mi-a spus-o. Il ador pe Delgado.

Urte ideea vanzrii Canalului pe est. Din punctul meu de vedere, e perfect. Privirea lui Pendel era din nou privirea sumbr i fix din pucrie. Dar Osnard nu observ c Pendel se retrsese in sinea lui, preferind s-i continue cu voce tare refleciile despre Louisa. O surs innscut, perfect, dac m intrebi pe mine. Cine? "Vizeaz Canalul", continu Osnard. "Totul se bazeaz pe Canal." E singurul lucru la care pare c se gandete Londra. Cine va pune mana pe el. Ce vor face cu el. Tot Whitehall-ul ii ud pantalonii reiai ca s descopere cu cine discut Delgado in secret. Inchise ochii, pe ganduri. Minunat fat. Una dintre cele mai bune de pe lume. Solid ca o stanc, un pumn de fier, credincioas pan la moarte. O recrutare perfect. Pentru ce? Osnard lu o gur de whisky. Cu un pic de ajutor din partea ta, dac prezini bine lucrurile i foloseti limbajul potrivit, n-o s fie nici o problem, continu el, meditand. Nu va trebui s se implice direct. N-o s-i cerem s plaseze o bomb in Palatul cu Batlani, s se culce cu studenii i s ias pe mare cu pescarii. Tot ce trebuie s fac e s asculte i s observe. Ce s observe?

Nici nu trebuie s-l pomeneti pe amicul tu Andy. Nu trebuie s li-l pomeneti lui Abraxas sau celorlali, aa c nu i-l pomeni nici ei. Pune accentul pe legturile matrimoniale, aa e cel mai bine. Vechea chestie cu respectul i ascultarea. Louisa ii d informaiile, tu mi le dai mie, eu le trimit la Londra. Simplu ca bun-ziua. Louisa iubete Canalul, Andy. N-o s-l trdeze. Nu e genul ei. Nici vorb s-l trdeze, ntrule! Il salveaz, pentru numele Domnului! Crede c Delgado e bunul Dumnezeu, nu-i aa? E americanc, Andy. Il respect pe Delgado, dar iubete i America. Nu trdeaz nici America, fir-ar s fie! ii va permite Unchiului Sam s evite omajul. S-i pstreze trupele in situ. S nu inchid bazele militare. Ce-i poate dori mai mult? Ajut America salvand Canalul de escroci, il ajut pe Delgado, spunandu-ne toate porcriile panamezilor, ajut America, e un motiv in plus ca soldaii americani s rman. Ai zis ceva? N-am auzit. Pendel spusese ceva, dar cu o voce atat de inbuit, c abia se putea auzi. Se ridic i el in picioare, ca Osnard, i incerc din nou. Cred c te-am intrebat ce valoare crezi c ar avea Louisa pe pia, Andy. Osnard se bucur cand auzi aceast intrebare practic. Inteniona s pun i el problema mai tarziu. Ca i tine, Harry. Exact la fel, spuse el generos. Acelai salariu, aceleai prime. Pentru mine, e o chestiune de principiu. Femeile sunt la fel de bune ca i

noi. Mai bune. Chiar ieri le-am spus-o celor de la Londra. Plat egal sau nimic. Putem dubla veniturile tale. Un picior in Opoziia Tcut, cellalt in Canal. Hai noroc. Filmul de la televizor se schimbase. Dou vcrite dezbrcau un cow-boy in mijlocul unui canion, in timp ce caii lor legai ii intorceau privirile. Pendel vorbea ca in somn, incet i mecanic, ca pentru el, nu pentru Osnard. N-o va face niciodat. De ce nu? Are principiile ei. O s le cumprm. Nu sunt de vanzare. E la fel ca maic-sa. Cu cat o impingi mai mult, cu atat se cabreaz mai tare. De ce s-o impingem? De ce s n-o facem s sar de bunvoie? Foarte nostim. Osnard incepu s declame. Ridic un brt in aer i mana cealalt i-o puse pe inim. Sunt un erou, Louisa! i tu poi fi! Mrluiete alturi de mine! Particip la cruciad! Salveaz Canalul! Salveaz-l pe Delgado! Denun corupia! Vrei s incerc eu in locul tu? Nu, nu e recomandabil s incerci. De ce nu? Sincer s fiu, nu-i plac englezii. Pe mine m suport fiindc provin dintr-un mediu decent. Dar cand e vorba despre inalta burghezie englez, e de prerea

tatlui ei c sunt, fr excepie, o band de ticloi mecheri, total lipsii de scrupule. Am avut impresia c i-am plcut. In plus, niciodat nu l-ar turna pe eful ei. Niciodat. Nici pentru un sac de bani? M intreb. Banii nu o intereseaz, mulumesc, rspunse Pendel cu aceeai voce de automat. Crede c avem destui i, in sinea ei, consider c sunt ochiul dracului i c ar trebui desfiinai. Bun, atunci o s-i pltim salariul soiorului ei iubit. Bani ghea. Ca s nu apar pe tbli la imprumut. Tu te ocupi de finane, ea se ocup de altruism. Nici nu trebuie s afle. Dar Pendel nu reacion la acest portret fericit al perechii de spioni. Cu chipul impietrit, privea fix la perete, gata pentru un drum lung. Pe ecran, vcarul zcea culcat pe spate pe o ptur. Vcriele, care-i pstraser pe ele plriile i cizmele, stteau in picioare una la un cap, alta la cellalt, de parc s-ar fi intrebat cum s-l ambaleze. Dar Osnard era prea ocupat cu scotocitul in serviet ca s observe, iar Pendel tot se mai incrunta la perete. Isuse, era s uit! exclam Osnard. i scoase un teanc de dolari, apoi un altul, pan cand toate cele apte mii zceau pe pat lang insecticid, indigo i brichet. Primele. Imi pare ru pentru intarziere. De vin sunt caraghioii ia de la contabilitate. Pendel ii mut cu greu privirea spre pat.

Nu e cazul s-mi dai nici o prim. Nici mie, nici celorlali. Ba da. Sabinei, pentru pregtirea studenilor din ultimii ani. Lui Alpha, pentru inelegerile de afaceri ale lui Delgado cu japonezii. Lui Marco, pentru intalnirile nocturne ale preedintelui. Bang! Pendel cltina perplex din cap. Trei stele pentru Sabina, trei stele pentru Alpha, una pentru Marco, fac in total apte, insist Osnard. Numr-i. Nu e nevoie. Osnard impinse spre el o chitan i un pix. Zece mii. Ca de obicei, apte in man i trei pentru fondul de ajutor al vduvelor i orfanilor. Pendel gsi undeva, in adancurile lui, fora s semneze. Dar ls banii pe pat, ca s-i priveasc fr s-i ating. In timp ce Osnard, orbit de lcomie, reinnoia campania de racolare a Louisei, Pendel se reintoarse la umbrele gandurilor lui intime. Ii plac fructele de mare, nu-i aa? Ce legtur are asta? Nu exist vreun restaurant unde o duci de obicei cand vrei s srbtorii ceva? La Casa del Marisco. Comand intotdeauna crevei cu sos Momay i cambul. Nu schimb niciodat. Mesele sunt aezate la distan una de alta? Te simi in intimitate? Acolo mergem la aniversri i la ocazii. Avei vreo mas a voastr? In col, lang fereastr.

Osnard juc rolul soului indrgostit, cu sprancenele ridicate i cu capul aplecat intr-o parte. Trebuie s-i spun ceva, draga mea. E timpul s afli i tu. Imi fac datoria. Raportez adevrul unor oameni care pot face ceva pentru el. Ar merge? S-ar putea. Dac i-ar plcea siropurile. Pentru ca dragul tu tat s se poat odihni in pace. La fel i mama ta. Pentru idealurile tale, idealurile lui Mickie i ale mele, chiar dac am fost silit s le ascund, din motive de securitate. Ce-i spun despre copii? C e pentru viitorul lor. Grozav viitor, cu noi doi la pamaie. Ai vzut vreodat braele alea care ies pe ferestre? Intr-o zi le-am numrat. Chestia asta o faci numai dac ai fost i tu inuntru. Douzeci i patru la o singur fereastr, fr s punem la socoteal i rufele intinse la uscat, plus c nu e decat o fereastr la o celul. Osnard oft, ca i cum ce avea s spun il durea mai mult pe el decat pe Pendel. Harry, m sileti s joc tare. Nu te silesc. Nimeni nu te silete. N-a vrea s-i fac una ca asta, Harry. Ei bine, n-o face. M-am strduit s te cru, Harry. N-a mers, aa c uite care-i concluzia. Nu e nici o concluzie. Actele sunt pe numele voastre ale amandurora. Al tu i al Louisei. Suntei amandoi in aceeai barc. Vrei s ridici ipoteca de pe prvlie i de pe orezrie, Londra

cere o contribuie activ din partea voastr, a amandurora. Dac nu, gata cu povestea de dragoste, inchid robinetul prin care curg banii i v scot la mezat. Prvlie, orezrie, cluburi de golf, main, copii, pe scurt, catastrof. Lui Pendel ii trebui un moment pan s ridice capul, ca i cum ar fi avut nevoie de timp ca s digere sentina de inchisoare pe care o pronunase judectorul. sta e antaj, Andy, nu crezi? Legea pieii, btrane. Pendel se ridic incet i rmase nemicat, cu picioarele apropiate i cu capul plecat, privind la bancnotele de pe pat, inainte de a le aduna la loc in plic i de a pune plicul in saco, impreun cu indigoul i cu insecticidul. Am nevoie de cateva zile, zise el, privind podeaua. Trebuie s vorbesc cu ea, nu-i aa? Remediul e in mainile tale, Harry. Pendel ii tarai picioarele spre u, cu capul plecat in continuare. La revedere, Harry. Pe curand, la locul stabilit, de acord? Acum du-te. Noroc. Pendel se opri, fcu o pauz i se intoarse. Pe chipul lui nu se putea citi nimic decat o acceptare pasiv a pedepsei. i ie, Andy. i-i mulumesc pentru prim, pentru whisky i pentru sugestiile in legtur cu Mickie i cu soia mea. Cu plcere, Harry.

i nu uita s vii s probezi haina de tweed. E o hain rezistent, dar de bun-gust. E timpul s facem alt om din tine. O or mai tarziu, incuiat in colivia din fundul camerei blindate, Osnard vorbea in enormul receptor al telefonului secret i-i imagina cum cuvintele lui erau recompuse digital la urechea proas a lui Luxmore. La Londra, Luxmore venise devreme la birou, ca s primeasc acest apel telefonic. Intai i-am dat morcovul, pe urm i-am artat bul, domnule, raport el cu vocea de cerceta erou pe care o pstra pentru eful lui. Am fost cam dur, dar tot mai ovie. Louisa o s vrea, n-o s vrea, poate c o s vrea. Nu se pronun. Naiba s-l ia! Asta e i prerea mea. Bine, inseamn c vrea i mai muli bani, nu? Aa se pare. Ce poi s te atepi de la un neisprvit ca el, Andrew? Spune c are nevoie de timp ca s-o conving. mecher ca o maimu. Mai degrab de timp ca s ne conving. Ce pre are femeia asta, Andrew? Nu m crua. Dup chestia asta, strangem cureaua, fir-ar s fie! N-a avansat nici o cifr, domnule. Te cred i eu. E un negociator innscut. Ne ine de boae i o tie. Tu, care-l cunoti, ce prere ai? in cel mai ru caz?

Osnard fcu o pauz ca s arate c se gandea profund. E un dur, spuse el prudent. tiu c e un dur! Toi sunt duri! Tu tii c e un dur. Ultimul etaj tie c e un dur. Geoff tie c e un dur. Un anumit investitor particular, prieten cu mine, tie c e un dur. A fost un dur din prima zi. Va fi din ce in ce mai dur. Dumnezeule, dac-a avea o soluie mai bun, n-a ezita nici o clip! In timpul luptelor din Malvine, a existat un tip care ne-a stors o avere fr s ne dea vreodat ceva in schimb. Trebuie pltit cu bucata. Continu. Un avans mare nu va face decat s-l incurajeze s se culce pe lauri. Sunt total de acord. Ne-ar rade in nas. Aa fac de obicei. Ne storc de bani i rad. Pe de alt parte, primele mai mari il stimuleaz. Am constatat lucrul sta inainte, ca i in seara asta. Zu? Ar fi trebuit s-l vedei cum infunda banii in serviet. Dumnezeule. Pe de alt parte, ni i-a dat pe Alpha i pe Beta i pe studeni, l-a pus pe Urs, fr s-i dea seama, pe roate, l-a recrutat pe Abraxas pan la un anumit punct i l-a recrutat pe Marco. Dar l-am pltit de fiecare dat. Din plin. i ce am primit in schimb, pan azi? Promisiuni. Fleacuri.

"Ateptai lovitura cea mare." Mi se face grea, Andrew. Grea. L-am fcut s ineleag asta cu destul duritate, dac pot s spun aa, domnule. Vocea lui Luxmore se inmuie imediat. Sunt sigur, Andrew. Dac s-a ineles altceva, imi pare ru. Continu, te rog. Convingerea mea personal... relu Osnard bnuitor. Este singura care conteaz, Andrew! ...e c trebuie s reacionm doar in caz de randament. Dac livreaz, pltim. Acelai lucru, dup cum spune el, e valabil i dac-i livreaz soia. Sfant fecioar, Andrew! i-a zis una ca asta? i-a vandut nevasta? Inc nu, dar e de vanzare. In douzeci de ani in acest Serviciu, Andrew, in toat istoria lui, nu s-a intalnit un brbat care s-i cedeze nevasta pentru bani. Cand vorbea despre bani, Osnard avea un debit mai lent, mai fluid. Propun s-i dm cate o prim pentru fiecare surs secundar pe care o recruteaz, inclusiv nevast-sa. Prima va fi calculat proporional cu salariul sursei secundare, la baz. Dac ea merit o prim, capt i el partea lui. In plus? Absolut. A mai rmas de rezolvat problema cu cat ii pltete Sabina pe studeni. Nu-i rsfa prea tare, Andrew! i Abraxas?

Dac i cand organizaia lui Abraxas ne d conspiraia, acelai comision ii revine lui Pendel, calculat la douzeci i cinci la sut din ce-i dm lui Abraxas i grupului su ca prim. Am auzit dac i cand? Ce vrei s spui, Andy? Imi pare ru, domnule, dar nu m pot impiedica s m intreb dac nu cumva Abraxas ne trage pe sfoar. Sau Pendel. Scuzai-m. E tarziu. Andrew? Da, domnule. Ascult-m, Andrew. E un ordin. Conspiraia exist. Nu-i pierde curajul doar pentru c eti obosit. Bineineles c exist o conspiraie. Tu o crezi, eu o cred. Unul dintre cei mai mari creatori de opinie din lume o crede. In sinea lui. Profund. Cele mai strlucite creiere ale presei o cred sau o vor crede in curand. Acolo exist un complot, pus la cale de un nucleu dur al elitei panameze, vizand Canalul i noi o s-l scoatem la lumin! Andrew? spuse el pe un ton brusc alarmat. Andrew! Domnule? Scottie, te rog. Gata cu "domnule" intre noi. Te simi cu contiina impcat, Andrew? Eti stresat? Te simi bine? Dumnezeule, sunt un adevrat monstru, cu toate problemele astea, nu te intreb niciodat cum te simi. Am o oarecare influen la ultimul etaj i de cealalt parte a fluviului. M intristeaz cand un tanr harnic i loial nu cere nimic pentru el, in vremurile noastre atat de materialiste.

Osnard emise acel gen de ras incurcat pe care il emiteau tinerii loiali i harnici cand erau incurcai. A avea nevoie de nite somn, dac avei in plus. Culc-te, Andrew. Acum. Dormi cat vrei tu. E un ordin. Avem nevoie de tine. Aa voi face, domnule. Noapte bun. Bun dimineaa, Andrew. Nu glumesc cand zic chiar acum. i cand o s te trezeti, o s auzi din nou conspiraia, cat se poate de clar, ca un corn de vantoare, o s sari din pat i o s porneti s-o caui, tiu c aa vei face. i eu am pit la fel. Am auzit-o i eu. i am plecat la rzboi din cauza ei. Noapte bun, domnule. Dar ziua tanrului i harnicului maestru in ale spionajului nu era nici pe departe terminat. Arhiveaz informaiile cat sunt proaspete, instructorii ii bgaser fraza asta in cap ad nauseam. Intorcandu-se in camera blindat, descuie o cutie ciudat din metal, a crei combinaie n-o tia decat el, i scoase din ea un caiet rou legat de man, similar ca greutate i form cu un jurnal de bord, inconjurat de un fel de centur de castitate din fier, ale crei capete se intalneau cu un alt lact, pe care il deschise de asemenea. Revenind in birou, puse caietul pe mas lang lamp i sticla cu whisky, notiele i casetofonul din servieta jerpelit. Caietul rou ii era indispensabil pentru redactarea rapoartelor. In paginile lui ultrasecrete se gseau, in atenia agenilor de teren inteligeni, toate lacunele informaionale ale Cartierului General, cunoscute sub numele de "Gurile negre ale analitilor". i, in logica

simpl a lui Osnard, analitii nu puteau controla ce nu tiau. i ce nu puteau controla, nu puteau critica. Osnard, ca muli scriitori de dat recent, descoperise c era neateptat de sensibil la critici. Timp de dou ore, fr pauz, Osnard reformul, adapta, corect i rescrise pan cand ultimele informaii ale CORSARULUI se potrivir ca nite cepuri perfecte in Gurile Negre ale analitilor. Un ton lapidar, un permanent scepticism, o indoial subliniat ici i colo completau aerul de autenticitate. Pan cand, in sfarit satisfcut de munca lui, ii telefona lui Shepherd, funcionarul de la cifru, il convoc imediat la ambasad i, dup principiul c mesajele trimise la ore de neconceput erau mai impresionante decat cele din timpul zilei, ii inman o telegram cifrat de man ULTRASECRET CORSAR, ca s-o transmit imediat. A vrea s pot s-i spun despre ce e vorba, Shep, spuse Osnard cu vocea unui parautist inaintea unei operaiuni de comando, vzand cum Shepherd se uita curios la grupurile de cifre neinteligibile. i eu, Andy, dar nu e cazul. Aa e, aprob Osnard. Il trimitem pe btranul Shep, spusese eful personalului. O s-l fac pe tanrul Osnard s in drumul cel drept. Osnard conducea maina, dar nu spre apartamentul lui. Mergea undeva, dar unde anume nu tia exact. Un teanc gros de dolari ii apsa sfarcul stang. Ce s fie? Lumini fosforescente, fotografii color cu negrese goale in rame luminate, insemne in mai multe limbi amintind LIVE

EROTIC SEX. De acord, dar in seara asta nu sunt dispus. Merse mai departe. Peti, vanztori de droguri, poliiti, caiva poponari, toi in cutare de bani. Infanteriti in uniform, in grupuri de cate trei. Trecu de Costa Brava Club, specializat in tinerele curve chinezoaice. Mulumesc, dragele mele, le prefer mai in varst i mai recunosctoare. Merse mai departe, lsandu-se condus de simuri, cum ii plcea s-o fac. Latura viril din el se trezea la via. E simplu, trebuie s le incerci pe toate. Cum naiba s tii dac vrei un lucru pan nu l-ai cumprat? Gandul i se intoarse la Luxmore. Cel mai mare creator de opinie din lume o crede... Trebuie s fie Ben Hatry. Luxmore ii pomenise numele de vreo dou ori, la Londra. Fcuse chiar bancuri pe seama lui. Beneficiul nostru mutual, ha, ha, ha. Beneavantajul unui anumit baron al presei patriotarde. N-ai auzit nimic, tinere domn Osnard. Numele de Hatry nu-mi va iei niciodat de pe buze. Dup care i-a supt dinii. Ce bou. Osnard intoarse maina dintr-o rotire de volan, lovi trotuarul, urc pe el i parc. Sunt diplomat, aa c naiba s v ia pe toi! Firma spunea Casino and Club i pe u scria V RUGM S LSAI ARMELE LA GARDEROB. Dou gorile de trei metri, cu pelerin i chipiu, pzeau intrarea. Fete in fuste mini i ciorapi cu model se ondulau la picioarele unei scri roii. Pare a fi genul de local care imi place. Era ora ase dimineaa.

Fir-ai s fii, Andy Osnard, m-ai speriat de moarte, mrturisi Fran agitat, cand se urc in pat lang ea. Ce naiba i s-a intamplat? M-a epuizat, spuse el. Dar era vizibil c-i regsise forele.

CAPITOLUL PAISPREZECE Furia care-l cuprinsese pe Pendel la ieirea din motelul iubirii nu se stinse pe drumul spre cas, nici la volanul mainii cu traciune pe patru roi, cand vzu rou in faa ochilor, nici in noaptea aceea, lungit pe partea lui de pat in Bethania, cu inima btandu-i gata s ias din piept, nici cand se trezi a doua zi de diminea sau in dimineaa urmtoare. "Imi trebuie cateva zile", ii mormise el lui Osnard. Dar nu zilele le numra, ci anii. Fiecare curb greit pe care o luase ca s fac un serviciu cuiva. Fiecare insult pe care o inghiise pentru cauza cea dreapt, preferind s se fac mic mai degrab decat s provoace ceea ce Benny numea un gewalt. Fiecare strigt pe care i-l inbuise in gat, inainte s ias. O via intreag de furie reinut sosea neinvitat printre mulimea de personaje care, in lipsa unei definiri mai bune, existau sub numele de Harry Pendel. Furia il trezi ca o chemare de corn, il fcu s renasc i il flagel cu o singur lovitur, raliind toate celelalte emoii ale sale sub drapelul ei. Iubirea, teama, indignarea i dorina de rzbunare fur printre primii voluntari. Mtur zidul subire care separa, in sufletul lui, faptele de ficiune. Spuse: "Destul!" i "Atac!" i nu admise dezertori. Dar ce s ataci? i cu ce? Vrem s-i cumprm prietenul, spusese Osnard. i dac nu putem, il trimitem inapoi la inchisoare. Ai fost vreodat la inchisoare, Pendel?

Da. La fel i Mickie. M-am dus s-l vd. i abia mai avea puterea s spun bun ziua. Vrem s-o cumprm pe nevast-ta, spusese Osnard. i dac nu putem, o aruncm in strad, cu copii cu tot. Ai fost vreodat in strad, Pendel? De acolo vin. Iar aceste ameninri erau arme adevrate, nu vise. inute la tampla lui de Osnard. De acord, Pendel il minise, dac minit era cuvantul. Ii spusese lui Osnard ce voise acesta s aud i se strduise enorm s-o fac, ajungand pan la a inventa pur i simplu. Unii mint pentru c minciuna ii excit, ii face s se simt mai curajoi sau mai detepi decat toi umilii conformiti care se fac una cu pmantul i spun adevrul. Nu i Pendel. Pendel minea ca s se conformeze. Ca s dea de fiecare dat rspunsul ateptat, chiar dac acesta era departe de adevr. Ca s foloseasc intreaga presiune, pan cand putea s sar din main i s se duc acas. Dar presiunea lui Osnard nu-l lsa s sar din main. Pendel se dojeni, aa cum o fcea de obicei. Obinuit cu autocritica, ii smulse prul din cap i-l lu pe Dumnezeu martor al remucrilor lui. Sunt pierdut! Sunt dus la judecat! M-am intors la pucrie! Nu are importan dac sunt inuntru sau afar! i totul din vina mea! Dar furia nu disprea. Abandon cina cretin la Louisa, recurse la limbajul temtor al eforturilor abia amintite ale lui Benny pentru a obine iertarea, aa cum le psalmodia in faa unei halbe

goale la carcium: Am fcut ru, am corupt, am distrus... Suntem vinovai, am trdat... Am jefuit, am calomniat... Am pervertit i indeprtat de la drumul cel drept... Am folosit perfidia... Ne-am indeprtat de adevr i realitatea nu exist decat ca s ne distreze pe noi. Ne ascundem in spatele distraciilor i al jucriilor. Furia ins refuza s-l prseasc. Mergea cu el oriunde, ca o pisic dintr-o pantomim de prost gust. Chiar i cand se lans intr-o analiz istoric, fr mil, a conduitei lui demne de dispre, de la inceputuri i pan in prezent, furia intoarse sabia din dreptul pieptului su i o indrept spre cei care-i pervertiser umanitatea. La inceput fusese cuvantul implacabil, ii spuse el. Il folosise Andy, cand dduse buzna in prvlie, fr s-i pot rezista, intr-atat de puternic era presiunea, nu doar din cauza rochiilor de var, ci i a unui oarecare Arthur Braithwaite, cunoscut de Louisa i de copii ca fiind bunul Dumnezeu. Bine, de acord, la drept vorbind Braithwaite nu a existat niciodat. De ce ar fi existat? Nu toi zeii trebuie neaprat s existe ca s-i fac treaba. i ca urmare a celor de mai sus, m-am trezit jucand rolul de post de ascultare. Aa c-am ascultat. i am auzit cate ceva. Iar ce nu am auzit ca atare, am auzit in capul meu, lucru cat se poate de firesc dac ne gandim la presiunea exercitat. Sunt o industrie de servicii, aa cam furnizat un serviciu. Ce-i ru in asta? Dup aceea a venit ce a putea numi infrumusearea la un anumit nivel, adic am auzit mult mai multe lucruri i m-am perfecionat, pentru c spionajul e ca i comerul sau ca

relaiile sexuale, trebuie s se amelioreze, altfel nu duce la nimic. Aa c am intrat intr-o faz pe care a putea s-o numesc ascultare pozitiv, in care anumite cuvinte sunt puse in gura oamenilor care le-ar fi rostit dac s-ar fi gandit la ele in momentul respectiv. Lucru pe care, de altfel, il facem cu toii. In plus, am fotografiat cateva hartiue din servieta Louisei. Nu mi-a fcut plcere, dar Andy inea la asta i Dumnezeu tie ce tare-i plac fotografiile. Dar n-am furat. N-am fcut decat s m uit. i, dup prerea mea, toat lumea are dreptul s se uite. Cu sau fr o brichet in buzunar. Ce s-a intamplat dup aceea a fost, in intregime, vina lui Andy. Niciodat nu l-am incurajat, nici mcar nu mam gandit la asta inainte ca el s-o fac. Andy mi-a cerut s-i procur surse secundare, sursele secundare fiind persoane de un cu totul alt calibru decat informatorul inocent, care au nevoie de ceea ce se numete informaie, plus date substaniale legate de starea de spirit a celor ce furnizeaz informaiile. S v spun ceva despre sursele secundare. Sursele secundare, o dat ce le cunoti, sunt persoane foarte drgue, cu mult mai drgue decat unii pe care i-a putea numi i care au un loc mai mare in realitate, sursele secundare fiind o familie secret care nu-i d replica niciodat i care nu are probleme, doar dac nu-i spui tu s aib. Sursele secundare fac din prietenii ti ceea ce aproape c sunt sau i-ar dori s fie, dar, strict vorbind, nu vor fi niciodat. Sau ce nu i-ar dori deloc s

fie, dar ce ar fi putut foarte bine s fie, inand cont de ce sunt. S-o lum de exemplu pe Sabina, pentru care Marta sa inspirat mai mult sau mai puin din ea insi, dar nu in totalitate. S lum studentul mediu inflcrat, care fabric bombe, ateptand s-i sune ceasul. S-i lum pe Alpha, pe Beta i pe ali caiva care, din motive de securitate, nu au nume. S-l lum pe Mickie cu Opoziia lui Tcut i cu conspiraia pe care nimeni nu o poate detecta, o idee genial, dup mine, numai c, mai devreme sau mai tarziu, de preferin mai devreme, va trebui s-o detectez intr-un mod care s satisfac toate prile, din cauza presiunii pe care o exercit Andy fr urm de remucare. S-i lum pe cei ce triesc de cealalt parte a podului, adevrata inim a rii, pe care nimeni, in afar de Mickie i de caiva studeni cu stetoscop, nu pot s-o gseasc. S-l lum pe Marco, care n-a vrut s spun "da" pan cand n-am determinato pe soia lui s-i vorbeasc serios despre un nou congelator, de o a doua main i de inscrierea la liceul Einstein, pe care a putea s-o aranjez pentru copilul lor, cu condiia ca Marco s intre in joc, i poate c ar trebui ca nevast-sa s mai discute cu el. Totul e fantezie. Capete de fire adunate din aer, esute i croite pe msur. Creezi deci sursele secundare i asculi in locul lor, ai griji in locul lor, faci cercetri i citeti in locul lor i o asculi pe Marta vorbind despre ele, le aezi la locul potrivit in momentul potrivit i, in general, le pui in valoare cu toate idealurile i problemele lor, cu ticurile

lor, la fel cum faci la magazin. i le plteti, dup cum e normal. O parte bani lichizi in buzunarul lor i restul pus deoparte pentru zile negre, ca s nu-i etaleze bunstarea, s nu devin ridicole i suspecte i s nu se expun rigorilor legii. Singura problem e c sursele mele secundare nu pot pune banii lichizi in buzunar, pentru c nu tiu c i-au catigat, iar unele nici nu au buzunare, aa c trebuie s-i pun in al meu. Dar, dac te gandeti bine, aa i e drept, pentru c nu ei i-au catigat, nu-i aa? Eu i-am catigat. Aa c eu iau banii. Sau Andy ii trece in contul din banc pentru vduve i orfani. i cum sursele secundare nu bnuiesc nimic, avem de-a face cu ceea ce Benny numea o escrocherie de catifea. i ce altceva e viaa decat o invenie? Incepe prin aceea c te inventeaz pe tine insui. Se tie c pucriaii au propria lor moralitate. La fel era i moralitatea lui Pendel. Dup ce se flagelase i se disculpase in felul sta, se simea impcat cu sine, doar c pisica neagr ii mai aprea privindu-l, iar pacea interioar era o pace armat, o indignare constructiv mai puternic i mai lucid decat oricare alta pe care o cunoscuse in viaa lui jalonat de nedrepti. O simea in maini ca pe o furnictur i o crispare. In spate, mai ales la nivelul umerilor. In olduri i clcaie, cand msura cu pai mari casa i magazinul. Astfel exaltat, era in stare s strang pumnii i s loveasc in pereii din lemn ai bncii acuzrii, care il incercuiau mereu in minte, i s-i urle nevinovia, sau aproape nevinovia:

Pentru c am s v mai spun ceva, Onorat Curte, dac tot discutm despre asta, cu condiia s v tergei zambetul condescendent de pe fa: pentru o asemenea escrocherie e nevoie de doi. Iar domnul Osnard, din nirvana Maiestii Sale, escrocheaz i el. O simt. Dac i el o simte, asta e alt poveste, dar cred c da. Uneori, oamenii nu tiu c fac anumite lucruri. Dar Andy m impinge s-o fac. S fiu mai mult decat sunt, socotind totul de dou ori i pretinzand c n-am fcut-o decat o dat; in plus e necinstit, pentru c tiu ce e aia, iar Londra e i mai rea decat el. In acest punct al deliberrii sale, Pendel incet s se mai adreseze Creatorului, Onoratei Curi sau lui insui i fix o privire sumbr asupra peretelui atelierului unde tocmai croia un nou costum magic pentru Mickie Abraxas, costumul care avea s-i aduc soia inapoi. Dup cate ii fcuse, Pendel l-ar fi putut croi cu ochii inchii. Dar avea ochii larg deschii, la fel ca gura. I se prea c nu avea destul oxigen, dei atelierul, datorit ferestrelor inalte, ii oferea o cantitate suficient. Asculta Mozart, numai c Mozart nu se mai potrivea cu starea lui de spirit. Inchise aparatul cu o man, fr s se uite la el. Cu cealalt puse foarfecele pe mas, dar privirea nu i se dezlipi de acelai punct de pe perete care, spre deosebire de ali perei pe care-i cunoscuse, nu era vopsit nici gri ca piatra, nici verde murdar, ci intr-o nuan odihnitoare de alb ca gardenia, pe care el i decoratorul su se strduiser din greu s-o obin. Iar atunci rosti, cu voce tare, un singur cuvant.

Nu aa cum se zice c ar fi fcut-o Arhimede. Nu cu o emoie evident. Mai degrab pe tonul cantarelor automate care-i spuneau ce greutate aveai i care inveseliser grile copilriei lui. Cu o voce mecanic, dar sigur. Jonah, spuse el. In sfarit, lui Harry Pendel i se artase viziunea cea mare. Plutea in faa lui chiar in clipa aceea, intact, superb, fluorescent, complet. Ii ddu seama c fusese acolo de la bun inceput, ca un teanc de bancnote in buzunarul din spate, in timp ce el murea de foame, gandind c era lefter, luptand, aspirand, cutand cu disperare aceast cunoatere pe care nu o avusese cu adevrat niciodat. i totui, o avea! Sttuse acolo, rezerva lui secret, la dispoziia lui! Iar el ii uitase existena! i iat-o aici, in faa lui, in tehnicolor. Marea mea viziune, deghizat in perete. Conspiraia mea care i-a gsit cauza. Versiunea original, neabreviat. Difuzat pe ecrane la cererea general. i strlucitor luminat de furie. Iar numele ei e Jonah. Suntem cu un an in urm, dar graie punii aruncate peste memorie de Pendel, imaginea e aici i acum, pe peretele din faa lui. Suntem la o sptman dup moartea lui Benny, la dou zile dup debutul primului trimestru al lui Mark la liceul Einstein i la o zi dup ce Louisa i-a reluat serviciul la Comisia Canalului. Pendel conduce prima lui main cu traciune pe patru roi. Destinaia e Colon, scopul misiunii dublu: vizita lunar

la depozitul de textile al domnului Bluthner i aderarea, in sfarit, la Frie. Conduce repede, aa cum fac toi cei care se indreapt spre Colon, in parte de teama bandiilor, in parte in anticiparea bogiilor Zonei Libere care-i ateapt la captul drumului. Poart un costum negru pe care l-a imbrcat la magazin, ca s nu aib discuii acas, i nu s-a mai ras de ase zile. Cand Benny era in doliu dup moartea unui prieten, nu se brbierea. Pendel nu poate s nu fac la fel pentru Benny. i-a cumprat chiar i o plrie neagr din fetru, dar are de gand s-o lase pe scaunul din spate. Mi s-a iritat pielea, ii spune el Louisei, care, pentru linitea i sigurana ei, nu a fost informat de adevrata moarte a lui Benny. Cu caiva ani in urm fusese fcut s cread c Benny murise singur i alcoolic i, ca urmare, nu mai reprezenta vreo ameninare. Cred c e noul after-shave suedez pe care l-am incercat pentru butic, adug el, dornic s fie comptimit. Harry, s le scrii suedezilor i s le spui c loiunea lor e periculoas. Nu e bun pentru pielea sensibil. E un pericol pentru copiii notri, nu e conform noiunilor de igien ale suedezilor i, dac iritaia persist, d-i in judecat. Am i pregtit o ciorn, spuse Pendel. Fria era ultima dorin a lui Benny, exprimat intr-o scrisoare mazglit, care ajunsese la magazin dup moartea lui: Harry biete, ce ai fost tu pentru mine este fr indoial o perl de mare pre cu excepia unui singur

lucru care este Fria lui Charlie Bluthner. Ai o afacere bun, doi copii i cine tie ce te mai ateapt. Dar fructul e inc in faa ta i nu ineleg de ce nu l-ai cules in toi anii tia. Pe cine nu cunoate Charlie in Panama, nu merit s fie cunoscut; in plus, faptele bune i influena merg nun in man si cu masonii in spatele tu n-ai s duci niciodat lips de lucru sau de altceva. Charlie spune c ua mai e deschis i in plus imi e dator. Bineineles, nu atat cat ii sunt eu dator ie, fiule, acum cand stau pe culoar, ateptand s-mi vin randul, lucru care, dup mine, se va petrece mult mai tarziu, dar nu-i spune mtuii Ruth. Locul sta e perfect dac ii plac rabinii. Te binecuvantez, Benny In Colon, domnul Bluthner domnete peste mai mult de dou mii de metri de birouri pline de calculatoare i secretare zambitoare, cu bluze inchise la gat i fuste negre, fiind cel mai respectat om din lume dup Arthur Braithwaite. In fiecare diminea la apte urc la bordul avionului companiei sale i, douzeci de minute mai tarziu, aterizeaz pe aeroportul France Field din Colon, printre aparatele vopsite in culori vii ale cadrelor columbiene din domeniul importexportului, care au venit s fac cumprturi tax-free, sau, fiind prea ocupate, i-au trimis nevestele s le fac. In fiecare sear la ase zboar inapoi acas, cu excepia zilelor de vineri, cand ia avionul inapoi la trei, i de Yom Kippur, cand firma intr in vacan in fiecare an, iar domnul Bluthner ii ispete pcatele pe care le tiau numai el i, pan acum o sptman, unchiul Benny. Harry.

Domnule Bluthner, ce plcere, ca intotdeauna. De fiecare dat e la fel. Zambetul enigmatic, strangerea oficial de man, respectabilitatea de nezdruncinat i nici o aluzie la Louisa. Doar c in ziua aceea zambetul era mai trist i strangerea de man mai lung, iar domnul Bluthner purta o cravat neagr din butic. Unchiul tu Benjamin a fost un om mare, spune el, btandu-l pe Pendel pe umr cu manua lui fragil. Un uria, domnule Bluthner. Afacerea ta prosper, Harry? Am acest noroc, domnule Bluthner. Nu te ingrijoreaz c planeta se inclzete pe zi ce trece? Curand nu-i va mai cumpra nimeni hainele. Domnule Bluthner, cand Dumnezeu a inventat soarele, a avut inelepciunea s inventeze i aerul condiionat. Ar trebui s te intalneti cu caiva prieteni de ai mei, spune domnul Bluthner cu un zambet plin de inelesuri. Domnul Bluthner de la Colon e mai rapid, cand e vorba de treab, decat cel de pe malul Pacificului. Nu tiu de ce am amanat atat, spune Pendel. In alte ocazii ar fi urcat pe scara de serviciu la departamentul de textile, pentru ca Pendel s admire noile stofe alpaca. Astzi ins o iau pe strzi aglomerate, domnul Bluthner mergand inainte cu un pas vioi pan cand, uzi leoarc de transpiraie, ajung in faa unei ui pe care nu scrie nimic. Domnul Bluthner are o

cheie in man, dar mai intai ii face, mecherete, cu ochiul. Nu te deranjeaz dac sacrificm o virgin, Harry? E vreo problem dac dm prin smoal i prin pene caiva schwartzeri? Nu, dac asta a vrut Benny s fac, domnule Bluthner. Dup ce arunc o privire de conspirator in ambele sensuri ale strzii, domnul Bluthner intoarce cheia in broasc i impinge viguros ua. Asta se petrece cu mai bine de un an in urm, dar pare c are loc acum i aici. Pe peretele gardenia din faa lui, Pendel vede aceeai u deschizandu-se i aceeai obscuritate total invitandu-l s intre.

CAPITOLUL CINCISPREZECE Orbit inc de soarele strlucitor, Pendel ii urm gazda in noaptea cea mai adanc, o pierdu i ramase locului, ateptand ca privirea s i se adapteze i zambind, pentru cazul in care era privit Pe cine va intalni i in ce costum ciudat? Adulmec aerul, dar, in loc de tmaie sau sange cald, mirosea a tutun vechi i a bere. Treptat, instrumentele camerei de tortur se materializar in faa ochilor lui: sticle in spatele unui bar, o oglind in spatele sticlelor, un barman asiatic de varst matusalemic, un pian bej, pe al crui capac ridicat erau pictat grosolan dansatoare graioase, ventilatoare de lemn torcand din tavan, o fereastr inalt i un cordon prea scurt cu care se deschidea. i in cele din urm, pentru c luminau mai puin, tovarii lui Pendel in cutarea Luminii, imbrcai nu in tunici cu insemnele zodiacului i cu coifuri, ci in uniforma trist a oamenilor de afaceri panamezi: cmi albe cu manec scurt, pantaloni cu cureaua sub burile mari, cravate cu nodul slbit, decorate cu conopide roii. Cateva fee ii erau cunoscute, figuri minore de la Club Union: Dutch Henk, a crui nevast fugise de curand in Jamaica cu economiile lui, i un baterist chinez, avansand pe varfuri spre el cu un aer grav i cu cate o halb din cositor in fiecare man. Harry, fratele nostru, suntem mandri c ni te-ai alturat, in sfarit, ca i cum Pendel ar fi strbtut lumea ca s ajung la ei.

Olaf, agent maritim suedez i beiv notoriu, cu ochelari cu lentile groase i o peruc sarmoas, strigand cu acel fals accent de Oxford pe care il cultiva: Pe cuvant, Harry frate, btrane, ce plcere, ura. Belgianul Hugo, pretins negustor de metale, veteran din Congo, oferindu-i lui Pendel, cu o man tremurand, "ceva special din ara ta" dintr-o sticlu de argint. Nu virgine inlnuite, nu cazane cu smoal in clocot, nu schwaitzeri ingrozii: doar toate vechile motive pentru care Pendel nu li se alturase pan acum, aceleai personaje jucand aceleai roluri in aceeai pies demodat: "Tu ce otrav preferi, frate Harry?" i "S-i umplem paharul, frate" i "De ce i-a trebuit atat de mult timp ca s ni te alturi?" Pan cand domnul Bluthner in persoan, cu o cap de halebardier londonez i cu un lan gros de primar, scoase dou sunete rguite dintrun corn englezesc de vantoare cam deformat. O u cu dou canaturi se deschise i pe ea ptrunse in pas alert un ir de servitori asiatici cu tvi deasupra capetelor, in acordurile "Fii invingtor, rzboinice zulu", intonat de domnul Bluthner in persoan care, Pendel incepea s ineleag, regsea anumite elemente care lipsiser din viaa lui, cum ar fi delincvena juvenil. Dup ce-i invit pe toi la mas, domnul Bluthner se plas in mijlocul ei, cu Pendel alturi, in poziie de drepi, ca toi ceilali, in timp ce Dutch Henk rosti o rugciune lung i ininteligibil, a crei idee principal era c toi cei de fa vor fi i mai virtuoi decat erau dac vor manca bucatele din faa lor premis de care Pendel tinse s se indoiasc in clipa cand lu prima imbuctur

fatal din curry-ul cel mai corosiv pe care-l mancase de cand unchiul Benny il trsese la colul strzii, ca s guste un pic din cel al domnului Khan, in timp ce tanti Ruth se ruga cu Fiicele Sionului. Dar nici nu se aezaser bine c domnul Bluthner sri din nou in picioare ca s fac dou anunuri care incantar pe toat lumea: fratele nostru Pendel ii face pentru prima dat apariia azi aici aplauze furtunoase, intrerupte de obsceniti vesele, cci toi erau deja cu chef i dai-mi voie s v prezint un frate care nu are nevoie de prezentare, aa c aplaudai tare, v rog, pentru ineleptul vagabond i vechi servitor al Luminii, explorator al adancurilor i al necunoscutului care a ptruns in mai multe locuri intunecate rasete obscene decat oricine din jurul acestei mese, singurul, unicul, inegalabilul, nemuritorul Jonah, abia intors dintr-o expediie triumfal de recuperare a unei epave din Indiile Orientale Olandeze, despre care unii dintre dumneavoastr poate au citit. (Strigte de "Unde"?) Iar Pendel, privind fix peretele de culoarea gardeniei, il descoperi pe Jonah aa cum o fcuse cu un an in urm: cocarjat i cartitor, cu tenul glbejit i cu ochi de oparl, umplandu-i metodic farfuria cu ce era mai bun din toate felurile dinaintea lui ardei roii, poppadoms i chapattis cu mirodenii, chili tocat, nan, plus o substan cafeniu-roiatic, lipicioas i cu cocoloi, pe care Pendel o identificase deja in sinea lui ca napalm nerafinat. Pendel il auzi vorbind. Pe Jonah, ineleptul nostru vagabond. Sonorizarea peretelui de culoarea gardeniei e perfect, chiar dac Jonah are oarecari

dificulti in a se face auzit peste cacofonia de istorioare porcoase i toasturi stupide. Urmtorul rzboi mondial va avea loc in Panama, zicea Jonah, cu un puternic accent australian, data e deja fixat, i voi, nenorociilor, ai face bine s m credei. Primul care contest aceast afirmaie fu un inginer scheletic din Africa de Sud, pe nume Piet. A i fost, Jonah, btrane. Nu-i aminteti de tipul la care-a fost aici, cu Operaiunea Cauza Dreapt. George Bush care s-a dat mare. Mii de mori. Ceea ce provoc intrebri vagi de genul "Tu ce-ai fcut in timpul invaziei, tticule?" i rspunsuri de acelai nivel intelectual. Ajuni aici, un tir incruciat porni din mai multe pri, spre bucuria nevinovat a domnului Bluthner al crui suras incantat trecea de la un vorbitor la altul cu aceeai iueal cu care ar fi urmrit un meci de tenis. Pendel ins nu auzea decat protestele intestinelor sale i cand, in sfarit, ii veni cat de cat in fire, Jonah ii indreptase atenia spre lipsurile Canalului. Navigaia modern nu poate folosi nenorocitul sta de Canal. Supertancurile petroliere i navele-container sunt prea mari, se pronun el. E preistoric. Olaf suedezul le aminti celor de fa c exista un proiect de instalare a unor noi ecluze. Jonah trat aceast informaie cu tot dispreul pe care era clar c-l merita. Bravo, domnule, ce idee genial. Mai multe nenorocite de ecluze.

Fantastic. Incredibil. M intreb incotro se indreapt tiina? Hai s folosim i vechea tranee francez i un pic din baza naval Rodman. i candva, prin anul 2020, cu voia lui Dumnezeu i cu toate minunile tehnologiei moderne, o s avem un canal puin mai lat i un timp de tranzit mult mai lung. In sntatea ta, domnule. M scol i ridic paharul pentru progresele din secolul al douunulea, fir-ar el s fie! Probabil c, in spatele perdelei de fum, asta i fcu Jonah, cci Pendel, privind redifuzarea pe peretele de culoarea gardeniei, ii aduce aminte in sistem high fidelity cum srise Jonah in picioare, rmanand ins de aceeai inlime, cum ridic halba i-i ingrop faa glbejit in ea, cu ochii lui de oparl cu tot, astfel c, timp de o secund, Pendel se intrebase dac va mai reui s ias la suprafa, dar exploratorii adancurilor ii cunoteau meseria. Nu c pe Unchiul Sam l-ar durea dac e o nenorocit de ecluz sau sunt ase, relu Jonah pe acelai ton tios de total dispre. Cu cat mai multe, cu atat mai bine, cand e vorba de yankei. Bunii notri prieteni yankei au renunat de mult la Canal, ca fiind mort. Nu m-ar mira dac a afla c unul sau doi dintre ei propun s-l arunce in aer. De ce ar avea nevoie de un canal operaional? Au deja o linie de transport rapid de la San Diego la New York, nu-i aa? Canalul lor uscat, cum le place s-i spun, condus de nite cretini de americani cinstii, nu de o band de strini. Restul lumii se poate duce dracului. Canalul e un simbol anacronic.

Las-i pe tampiii ilali s-l foloseasc, iar pe tine te bag undeva, nemlu impuit, adug el la adresa somnolentului Dutch Henk, care indrznise s se indoiasc de inelepciunea lui. In jurul mesei ins, capete obosite se ridicau, iar fee buhite se indreptau spre lumina indoielnic aruncat de Jonah. Iar domnul Bluthner, dornic s nu piard nici mcar o perl, se ridicase pe jumtate de pe scaun i se aplecase peste mas, hotrat s prind fiecare cuvant al lui Jonah. In timpul sta, ineleptul rtcitor respingea criticile aduse: Nu, nu vorbesc prostii, irlandez impuit ce eti, vorbesc despre petrol, vorbesc despre petrolul japonez. Despre ieiul care a fost odat greu i pe care acum l-au rafinat. Vorbesc despre dominaia lumii de ctre Omul Galben i despre sfaritul nenorocitei steia de civilizaii, aa cum o cunoatem noi, chiar i in impuita ta de insul verde ca smaraldul. Un mecher il intreb dac voia s spun c japonezii aveau s inunde Canalul cu petrol, dar Jonah nu catadicsi s-i rspund. Bunii mei prieteni, japonezii extrgeau iei inainte de-a ti cum s-l foloseasc. Umpleau cu el cisterne uriae in toat ara, in timp ce cercettorii lor cei mai buni ii storceau creierele zi i noapte ca s gseasc o formul prin care s-l descompun. Ei bine, acum au gsit-o, aa c avei grij. Agai-v de boae, dac le putei gsi, domnilor, sta e sfatul meu i intoarcei-v fundurile spre soare-rsare, cat le mai avei. Pentru c japonezii au gsit emulsia magic. Asta inseamn c de

fapt contractul vostru de inchiriere aici, in paradis, mai dureaz cam cinci minute pe ceas. Se vars, se agit i, bang, ai petrol ca toi ceilali. Oceane de petrol. i cand ii vor construi propriul lor Canal Panama, lucru care se va intampla cat ai zice pete, se vor afla in postura fericit in care vor putea s inunde impuita asta de lume cu el. Spre furia Unchiului Sam. Pauz. Vagi mormieli dezaprobatoare din diferite coluri ale mesei, inainte ca Olaf poetul s se hotrasc s se sacrifice punand intrebarea evident. Te rog, Jonah, ce vrei s spui prin "cand ii vor construi propriul lor Canal Panama"? i te mai rog s ne spui dac vorbeti cu gura sau cu fundul? Ideea unui nou canal a fost respins definitiv inc de la invazie. Poate c petreci prea mult timp sub ap ca s mai auzi i ce se petrece la suprafa. Inainte de invazie, a existat o comisie tripartit din experi americani, japonezi i panamezi, care au studiat soluiile alternative, inclusiv noua demarcaie. Acum Comisia e dizolvat. Americanii sunt incantai. Comisia nu le plcea deloc. Se prefceau c le place, dar nu era adevrat. Preferau ca lucrurile s rman aa cum erau, cu cateva noi ecluze i cu companiile lor din industria grea care s administreze, cu profit, terminalele maritime. Toate astea le tiu prea bine, sunt meseria mea. Subiectul e inchis. Aa c te bg in m-ta. Dar Jonah, departe de a se declara invins, simea o bucurie triumftoare. Privind fix peretele ca gardenia, Pendel, la fel ca domnul Bluthner in ziua aceea, se strduiete s prind

fiecare cuvant profetic ce picur de pe buzele marelui om. Bineineles c nu le plcea nenorocita aia de comisie, viking pedant ce eti! O urau. Bineineles c iar dori propriile companii implantate la Colon i Panama City, administrand terminalele maritime, de ce crezi c au boicotat yankeii Comisia de indat ce au aderat la ea? De ce crezi c au invadat ara asta tampit? De ce au fcut-o praf? Ca s-l opreasc pe generalul cel ru s-i trimit cocaina Unchiului Sam? Rahat! Au fcut-o ca s zdrobeasc armata panamez i s termine economia panamez, astfel ca japonezii s nu mai poat cumpra nenorocita asta de ar i s nu poat construi un canal care s funcioneze pentru ei. De unde-i iau japonezii aluminiul? Habar n-ai, aa c-o s-i spun eu: din Brazilia. De unde au bauxit? Tot din Brazilia. Argila? Din Venezuela. Mai inir cateva materii prime de care Pendel nu auzise. Vrei s-mi spui c japonezii or s-i transporte materialele lor industriale de baz pe mare la New York, s le expedieze rapid la San Diego, dup care s le trambaleze pan in Japonia, i asta numai pentru c acest canal existent a devenit prea ingust i prea incet pentru ei? Vrei s-mi spui c or s-i trimit superpetrolierele lor in jurul nenorocitului de Cap Horn? S-i pompeze petrolul printr-o conduct de-a curmeziul istmului, treab care dureaz o venicie? S stea pe fund fr s fac nimic in timp ce cinci sute de dolari sunt sczui ca tax la fiecare main japonez care

ajunge la Philadelphia, i asta numai fiindc n-o mai poate transporta pe Canal? Cine este cel mai mare utilizator al Canalului? Pauz, cat timp se cut un voluntar. Yankeii, spuse un curajos i regret imediat. Pe dracu', yankeii! N-ai auzit de pavilioanele de complezena, acum sanctificate prin incanttorul i nevinovatul titlu de Liber inmatriculare? Cine se ascunde in spatele lor? Japonezii i chinezii. Ce nenorocit o s construiasc urmtoarea generaie de vase care s treac prin Canal? Japonezii, opti cineva. O raz divin de soare se infiltreaz prin fereastra camerei de croit a lui Pendel i se aaz, asemenea unei porumbie albe, pe mana lui. Vocea lui Jonah rsun mai tare. Apelativele grosolane dispar ca nite note muzicale inutile. Cine are tehnologia cea mai inaintat, cea mai ieftin, cea mai rapid? Nu marile nume americane. Japonezii. Cine are cele mai bune maini grele, negociatorii cei mai vicleni? Cele mai bune creiere inginereti, fora de munc cea mai bun, cei mai buni organizatori? declam el la urechea lui Pendel. Cine viseaz zi i noapte s pun stpanire pe poarta cea mai prestigioas din lume? Ce experi i ingineri sap chiar in clipa asta ca s ia probe de sol la o mie de picioare sub estuarul fluviului Caimito? Credei c-au renunat pentru c au venit americanii i au umplut locul? Credei c se vor duce s se prosterneze in faa Unchiului Sam, s-i cear scuze pentru

gandurile lor rele legate de dominarea comerului mondial? Japonezii? Credei c ii vor sfaia chimonourile din cauza zpcelii ecologice care va urma unirii a dou oceane care n-au nimic unul cu cellalt? Japonezii? Cand propria lor supravieuire e in joc? Credei c-or s se retrag, pentru c li s-a spus s-o fac? Japonezii? Asta nu e geopolitic, e pirotehnie. Tot ce facem noi e c stm aici i ateptm explozia. Cineva intreb, incurcat, ce rol jucau chinezii in toate astea, frate Jonah. Era tot Olaf, cu engleza lui exagerat, de Oxford. Vreau s spun, pentru numele lui Dumnezeu, Jonah btrane, japonezii nu-i ursc pe chinezi i, de fapt, nu e o chestie reciproc? De ce ar sta chinezii in expectativ, in timp ce japonezii se servesc din putere i glorie? In memoria lui Pendel, Jonah e acum lapte i miere. Pentru c i chinezii au aceleai aspiraii ca i japonezii, Olaf prietene. Vor s se extind. Bogii. Un anume statut. Recunoaterea in consiliile lumii. Respect pentru omul galben. Ce vor japonezii de la chinezi? m intrebi. D-mi voie s-i explic. In primul rand, ii vor vecini. Pe urm ii vor cumprtori ai produselor japoneze. i ii mai vor ca surs de man de lucru ieftin pentru ca s produc produsele menionate. Japonezii ii consider pe chinezi ca fiind o ras inferioar, iar chinezii gandesc la fel despre japonezi. Dar pentru moment chinezii i japonezii sunt frai de

sange i noi, Olaf, noi, netoii cu ochi rotunzi, suntem a cincea roat la cru. Restul celor spune de Jonah in dup-amiaza aceea nu era prea limpede in amintirea lui Pendel. Nici chiar peretele alb ca gardenia nu era destul de bine echipat ca s repare pagubele fcute memoriei lui de un amestec de napalm i buturi alcoolice. Fu nevoie de fantoma lui Benny, lang el, ca s improvizeze restul mesajului: ...Harry biete, o s-i vorbesc deschis, cum am fcuto intotdeauna. Ce avem aici e o escrocherie gigantic, comparabil cu a biatului care a oferit Turnul Eiffel unor cumprtori interesai, un complot de cinci stele, destul de mare ca s-l trimit pe prietenul tu Andy in fug la banc, nu e de mirare c Mickie Abraxas a rmas shtumm pentru prietenii lui, cci asta e dinamit, i in plus le-o datoreaz. Harry biete, i-am mai spus-o i o spun i acum, ai mai mult fantezie in tine decat Paganini i Gigli la un loc i intotdeauna nu i-a lipsit decat autobuzul potrivit care s opreasc la staia potrivit in ziua potrivit, ca s ajungi primul acolo unde trebuie, nu s atepi ca toi ceilali la rand. Ei bine, sta e autobuzul. E vorba despre canalul cel mai modem, lat de patru sute de metri, la nivelul mrii, de la un mal la altul, construit de japonezi, proiectat in cel mai mare secret in timp ce yankeii trncnesc despre noi ecluze i las Mafia industriei grele de la ei s-i ia partea leului, exact ca pe vremuri, numai c au greit canalul. i marii avocai, i politicienii panamezi, i Clubul Union strang randurile, ca de obicei, ii umplu

buzunarele i-i dau cu tifla Unchiului Sam i-i mulg pe japonezi la maximum. Ca s nu mai vorbim de francezii piicheri cu care ii impuie urechile Andy, plus ceva narcodolari columbieni ca s dea o nuan sinistr i, Harry biatule, Conspiraia Prafului de Puc nu e nimic in comparaie, numai c te-ntreb cine va lua chibriturile in man de data asta? Rspuns nimeni. M intrebi care e preul, Harry biatule? Imi spui c japonezii nu i-l pot permite? Japonezii nu-i pot permite propriul canal? i, m rog, cat a costat noul aeroport de la Osaka? Treizeci de miliarde cheltuite, Harry biatule, conform unor surse bine informate. O nimica toat. tii cat ar costa un canal la nivelul mrii? de trei ori aeroportul de la Osaka, inclusiv taxele legale i timbrele fiscale. Harry, cam atata las tipii tia ca baci. Acordurile, m intrebi? Angajamentele ferme din partea panamezilor c nu au s strice canalul Unchiului Sam? Harry biatule, sta era Canalul vechi. i acolo or s-i depoziteze panamezii angajamentele ferme. Peretele alb ca gardenia mai are o ultim imagine pentru el. Pendel i gazda lui stau in pragul magazinului domnului Bluthner i ii spun de mai multe ori la revedere. tii ceva, Harry? Ce anume, domnule Bluhner? Jonah sta e cel mai mare farsor din lume. Nu tie nimic despre petrol i cu atat mai puin despre industria japonez. Visul lor de expansiune; m rog, da, aici sunt de acord. Japonezii au avut intotdeauna ceva cu Canalul

Panama. Problema e c in ziua cand vor avea, in fine, controlul asupra lui, nimeni nu va mai folosi nave mari pe ocean i nimeni nu va mai avea nevoie de petrol, pentru c vom avea surse de energie mai bune, mai puin poluante, mai ieftine. Cat despre minerale Bluthner cltin din cap dac vor avea cu adevrat nevoie, le vor gsi mai aproape de cas. Dar, domnule Bluthner, preai atat de fericit acolo! Domnul Bliithner surise maliios. Harry, o s-i spun de ce. Tot timpul cat l-am ascultat pe Jonah il auzeam pe unchiul tu Benny i m gandeam ce mult ii plceau escrocheriile. Ce zici, te alturi confreriei noastre? De data asta ins Pendel nu putu gsi in el cuvintele pe care ar fi vrut s le ud domnul Bluthner. Nu sunt pregtit, domnule Bluthner, rspunse el cinstit. Trebuie s m maturizez. Fac eforturi in sensul sta i voi izbuti. i cand voi fi, in fine, gata, voi da fuga la dumneavoastr. Acum ins era gata. Complotul lui se desena perfect, cu sau fr petrol. Pisica neagr a furiei ii ascuea ghearele pentru lupt.

CAPITOLUL AISPREZECE Cateva zile, ii spusese Pendel lui Osnard, am nevoie de cateva zile. Zile in care s fac s renasc intr-un fel consideraia reciproc i s strang legturile conjugale, in care Pendel, soul, s recldeasc punile dramate intre el i soia lui i, nemaiascunzandu-i nimic, s-o ia cu el in lumea lui secret, numind-o confident, asistent, coleg intr-ale spionajului in serviciul mreei sale viziuni. Aa cum Pendel se remodelase pe sine pentru Louisa, o va remodela i pe Louisa pentru lume. Intre ei nu mai exist secrete. Totul e cunoscut, imprtit, sunt, in sfarit, impreun, informatorul principal i sursa secundar, indatorai unul fa de cellalt i fa de Osnard, parteneri sinceri, unii intr-o mare aciune. Au atat de multe in comun. Delgado, sursa lor comun de informaii despre soarta vitezei i a micuei Panama. Londra, stpanul lor comun, atat de exigent. Civilizaia anglo-saxon de salvat, copiii de ocrotit, o reea de surse secundare strlucitoare de hrnit, un infam complot japonez de dejucat, un Canal comun de salvat. Ce femeie demn de acest nume, ce mam, ce motenitoare a rzboaielor prinilor ei nu ar rspunde apelului, nu i-ar pune capa, nu ar lua pumnalul i nu i-ar spiona fr mil pe uzurpatorii Canalului? De acum inainte, aceast mrea viziune le va conduce in intregime viaa. Totul i se va subordona, orice cuvant intampltor i orice incident

neateptat va fi esut in acea tapiserie divin, intrezrit de Jonah, restaurat de Pendel, dar, de acum inainte, cu Louisa ca vestal. Louisa va fi aceea care, cu ajutorul lui Delgado, va sta in frunte, cu stindardul in man. Iar dac Louisa nu e in intregime la curent cu noul ei statut, cel puin nu poate s nu fie impresionat de multitudinea de mici atenii care il insoesc. Anuland intalnirile lipsite de importan i inchizand clubul seara, Pendel se grbete s ajung acas ca si formeze i s observe potenialul agent, s-i studieze comportamentul i s adune detaliile existenei ei de zi cu zi la locul de munc, in special ale relaiei ei cu nobilul, respectatul i adoratul ei ef, Ernesto Delgado, in ochii geloi ai lui Pendel, nepermis de supraevaluat. Pan acum, se teme el, i-a iubit soia doar ca pe un concept, un standard de corectitudine care ii completa propria complexitate. Foarte bine, de azi inainte va lsa deoparte iubirea conceptual i va incerca s-o cunoasc pentru ea insi. Pan acum, cand scuturase grilajul inchisorii conjugale, o fcuse ca s ias, acum o va face ca s intre. Nici un amnunt al vieii ei de zi cu zi nu i se mai pare neglijabil: orice comentariu despre eful ei fr pereche, venirile i plecrile lui, telefoanele, intalnirile, conferinele, fixismele i maniile lui. Cea mai mic abatere de la rutina zilnic, numele i rangul celui mai anodin vizitator care trece prin biroul Louisei spre o audien toate fleacurile pe care, pan acum, Pendel le ascultase din politee, cu jumtate de ureche, devin probleme atat de importante pentru el, incat trebuie s-i inbue curiozitatea, de team s nu trezeasc

bnuielile Louisei. Iat de ce se inconjoar de precauii infinite cand ii redacteaz nenumratele note informative: se refugiaz in biroul lui cateva facturi de rezolvat, draga mea sau chiar la toalet m intreb ce-oi fi mancat, crezi c de vin e petele? i o factur inmanat direct lui Osnard, dimineaa. Viaa social a Louisei il fascineaz aproape la fel de mult ca viaa social a lui Delgado. Intalnirile patetice cu ceilali locuitori ai Zonei, acum exilai pe propriul lor pmant, activitatea de membru al unui For Radical, care pan acum ii pruse lui Pendel la fel de radical ca berea cald, o confrerie cretin cooperatist, la care aderase din respect pentru rposata ei mam, devin subiecte de mare interes pentru el i pentru carneelul lui de croitor, unde le inregistreaz dup un cod de nedezlegat, inventat de el, un amestec de prescurtri i iniiale, scrise intenionat atat de ilizibil, incat doar un ochi format ar putea s le citeasc. Cci, fr ca ea s o tie, viaa Louisei este acum inseparabil legat de cea a lui Mickie. Chiar dac numai in capul lui Pendel, soia i prietenul ii vd destinele unindu-se, pe msur ce Opoziia Tcut ii extinde frontierele secrete ca s cuprind studeni disideni, contiina cretin i panamezi curajoi ce triesc de cealalt parte a podului. O loj de foti locuitori ai zonei ia natere in cel mai mare secret, intrunindu-se cate doi sau cate trei in Balboa dup lsarea intunericului. Pendel nu fusese niciodat atat de aproape de ea cand erau desprii, nici atat de departe de ea cand erau impreun. Uneori e ocat c i se simte atat de

superior, pan cand ii d seama c e firesc s fie aa, o dat ce el tie cu mult mai mult despre viaa ei decat tie ea despre a lui, c e singurul observator al alter egoului ei magic ca agent secret intreprinztor, infiltrat in cartierul general al inamicului, avand ca int monstruoasa conspiraie a crei cheie o dein Opoziia Tcut i reeaua de ageni devotai. E adevrat c, uneori, masca lui Pendel cade i c se las prad unei vaniti de artist. Ii spune c ii face o favoare atingand tot ce face ea cu bagheta magic a inventivitii lui. C o salveaz. O ajut s-i duc povara. O apr fizic i moral de ineltorii i de toate consecinele lor teribile. O scap de pucrie. O scutete de corvoada zilnic a punerii laolalt a mii de ganduri, lsandu-i astfel gandurile i faptele libere s fuzioneze intr-o armonie fericit i sntoas, in loc s se tortureze in celule separate, incuiate, fr s poat comunica altfel decat in oapt, aa cum i se intampla lui. Dar cand masca e din nou pe fa, Louisa redevine agentul lui curajos, tovara lui de arme, dedicandu-se cu disperare salvrii civilizaiei actuale, la nevoie i prin mijloace ilegale, ca s nu spunem necinstite. Brusc contient de datoria imens fa de Louisa, Pendel o convinge s-i cear lui Delgado o zi liber i o duce la un picnic matinal: singuri, doar noi doi, Louisa, ca inainte de a avea copiii. Aranjeaz ca familia Oaksley s duc i s-i ia de la coal in locul lui i, cu gandul la timpul cand locuiau in Calidonia, o duce in Gamboa, pe un fermector varf de deal numit Plantation Loop, spre care urc un drum cu serpentine, construit de armata

american printr-o pdure deas, pan pe creasta care face parte din linia de demarcaie continental intre Oceanul Atlantic i Oceanul Pacific. Nu ii scap simbologia alegerii lui: istmul pe care trebuie s-l pzim, micu Panama incredinat vigilenei noastre. E un loc ireal, schimbtor, biciuit de vanturi din direcii opuse, mai aproape de grdina raiului decat de secolul douzeci i unu, in ciuda antenei sferice de aproape doi metri inlime, de un bej murdar, care a stat la baza construciei drumului: pus acolo ca s-i asculte pe chinezi, sau pe rui, sau pe japonezi, sau pe nicaraguani, sau pe columbieni, dar azi oficial surd, dac nu cumva, dintr-un rest de instinct al intrigii care s fi supravieuit, e in stare s-i recapete auzul in prezena a doi spioni englezi, cutand s scape de tensiunea primejdioasei lor sarcini zilnice. Deasupra lor, vulturii plutesc in stoluri pe cerul decolorat i imobil. Printr-o crptur din copaci, Pendel i Louisa pot urmri cu ochii o vale inconjurat de coaste inverzite, care merge pan la Golful Panama. Nu e decat opt dimineaa, dar transpiraia iroiete pe ei cand se intorc la main c s bea ceai la ghea dintr-un termos i s mnance tarte cu fructe, fcute de cu sear de Pendel i pe care Louisa le ador. Asta e viaa cea mai frumoas, Lou, o asigur el glnt cand se aaz alturi, inandu-se de man, in faa mainii al crei motor merge ca s pstreze aerul condiionat la maximum. La ce te referi?

La viaa asta. Viaa noastr. Tot ce am intreprins a reuit. Copiii. Noi. E grozav. Din moment ce tu eti fericit, Harry... Pendel hotrte c a venit clipa pentru subiectul care-i st pe suflet. Am auzit o poveste nostim ieri, la magazin, spune el pe un ton de aducere aminte amuzat. Despre Canal. Cic vechiul plan japonez despre care se vorbea a revenit pe ordinea de zi. Ai auzit i tu ceva la Comisie? Ce plan japonez? Un nou traseu. La nivelul mrii. Folosind Estuarul Caimito. Se vehiculeaz o sum de o sut de miliarde de dolari, dac nu m inel. Harry, nu ineleg de ce m aduci in varful dealului ca s-mi repei nite zvonuri despre un nou canal japonez, se enerveaz Louisa. E un proiect imoral, distructiv din punct de vedere ecologic, e antiamerican i impotriva Tratatului. Aa c sper c-ai s te duci la cel care i-a spus prostia asta i-ai s-l sftuieti s nu mai rspandeasc zvonuri care urmresc s ingreuneze i mai mult adaptarea noastr la viitorul Canalului. Timp de o secund, Harry e cuprins de un sentiment de eec atat de puternic, incat ii vine s plang, urmat de unul de indignare. Incerc s-o atrag lang mine, dar nu vrea s vin. Prefer rutina ei de zi cu zi. Nu-i d seama c o cstorie inseamn un cuplu? Il ajui pe cellalt sau cazi peste bord. Adopt un ton superior. Din ce mi s-a spus, totul e ultrasecret, aa c nu m prea mir c n-ai auzit nimic. Sunt implicate personaliti panameze de seam, dar stau shtumm i

se intalnesc pe furi. Japonezii refuz s fie contrazii cand e vorba de Canal. Chiar i Ernie Delgado al tu e implicat, lucru care, trebuie s recunosc, nu m surprinde chiar atat de tare. Niciodat nu mi-a fost la fel de simpatic cum ii e ie. Iar preul e bgat pan-n gat. Asta explic ferestrele din orarul lui in voiajul din Extremul Orient. O pauz lung. Una dintre cele mai lungi. La inceput, Pendel presupune c Louisa reflecteaz la enormitatea informaiei lui. Preul? repet ea. Preedintele. Al nostru? Doar nu preedintele Statelor Unite, draga mea. De ce ii spui Pre? Osnard ii spune aa. Harry, nu ineleg de ce il imii pe domnul Osnard. E aproape gata, raporteaz Pendel la telefon, in aceeai sear, vorbind foarte incet, pentru cazul c telefonul era ascultat. E o chestie trsnet. Se intreab dac va fi la inlime. Sunt lucruri pe care prefer s nu le tie. Ce fel de lucruri? Nu vrea s spun, Andy. Inc se gandete. E ingrijorat din cauza lui Ernie. Ii e team c-o s-o demate? Ii e team c ea o s-l demate pe el. Ernie e i el bgat, la fel ca toi ceilali, Andy. Imaginea lui de om pur nu e decat o faad. "O parte din mine prefer s nu tie", mi-a spus. Astea au fost cuvintele ei. Ii adun curajul.

Seara urmtoare, la sfatul lui Osnard, o duce la cin la La Casa del Marisco, masa de lang fereastr. Louisa comand homar Thermidor, ceea ce il surprinde. Harry, nu sunt de piatr. Am i eu capriciile mele. M schimb. Sunt o fiin omeneasc, cu senzaii. Preferi s comand crevei i cambul? Lou, tot ce vreau e s te pori cum crezi de cuviin. E gata, decise el privind-o cum atac homarul. Incepe s intre in pielea personajului. Domnule Osnard, am plcerea s v anun c cel de-al doilea costum pe care mi-l tot cerei e gata, anun Pendel, a doua zi de diminea, telefonand de data asta din camera de croit. Pliat, pus in cutie i ambalat in hartie de mtase, cu condiia ca eu s fiu singurul implicat. Atept, aadar, cecul dumneavoastr. Grozav. Cand ne vedem toi trei impreun? Ard de nerbdare s-l probez. M tem c e imposibil. Nu toi trei. Nu face parte din ofert. Dup cum v-am spus, eu iau msurile, eu croiesc, eu probez, eu fac totul. Ce naiba vrea s insemne asta? Inseamn c eu fac i livrarea. Nu mai e implicat nimeni altul. Nu concret. Dumneavoastr i cu mine, fr implicarea direct a unei a treia persoane. Am tot incercat s-i conving, dar nu cedeaz. Totul se face prin mine sau nu se face deloc. Asta e politica firmei lor, indiferent de prerea noastr. Se intalnir la Coco's Bar, la El Panama. Pendel trebui s urle ca s acopere orchestra.

i-am spus, Andy, la ea e o chestiune de moral. E de neclintit. Te respect, te place, dar asta-i tot. S-i respeci i s-i asculi soul e una, s-i spionezi efii pentru un diplomat britanic, cand tu eti americanc, e alta, chiar dac eful ei trdeaz o inelegere sfant. Spune-i ipocrizie, spune-i femeie. "S nu mai pomeneti vreodat de domnul Osnard", mi-a spus pe un ton fr drept de apel. "Nu-l mai aduce aici, nu-l mai las s stea de vorb cu copiii mei, o s-i contamineze. Nu-i spune niciodat c sunt de acord s fac lucrul ingrozitor pe care mi-l ceri sau c fac parte din Opoziia Tcut." i-o spun direct, Andy, oricat de penibil ar fi. Cand Louisa ii bag ceva in cap, nu i-l mai scoi. Osnard lu un pumn de alune, ii arunc rapid capul pe spate, csc gura mare i le arunc in ea. Celor de la Londra n-o s le plac. Vor trebui s-o inghit aa cum e, Andy, nu crezi? Osnard medit o clip, in timp ce mesteca. Da, or s-o inghit, aprob el. i nu va da nimic in scris, adug Pendel, ca i cum i-ar fi adus aminte. Nici Mickie. Nu e proast fata, spuse Osnard, mestecand in continuare. O s-o pltim de la inceputul lunii steia. Nu uita s treci toate cheltuielile, maina, inclzirea, electricitatea, cu data respectiv. Mai vrei un pahar sau ceva mai tare? Louisa tocmai fusese racolat. In dimineaa urmtoare, Harry Pendel se trezi cu un sentiment al propriei diversiti mai puternic decat

avusese vreodat in toi aceti ani de eforturi i de vise. Niciodat nu incarnase atat de multe personaje. Unele ii erau strine, altele erau gardieni sau recidiviti cunoscui in timpul condamnrilor trecute. Dar toate erau alturi de el, mrluind in aceeai direcie i imprtindu-i mreaa viziune. Se pare c sptmana asta o s fie tare incrcat, Lou, strig el prin perdeaua de la du, trgand primul foc din noua sa campanie. O mulime de vizite la domiciliu, noi comenzi la orizont. Louisa se spla pe cap. Incepuse s se spele foarte des, cateodat i de dou ori pe zi. Iar pe dini se spla de cel puin cinci ori. Joci squash disear, draga mea? o intreb el cu mult dezinvoltur. Louisa inchise robinetul duului. Squash, draga mea. Joci disear? Vrei s joc? E joi. Sear de club la magazin. Credeam c joia joci intotdeauna squash cu Jo Ann. Vrei s joc squash cu Jo Ann? Te-ntrebam numai, Lou. Nu voiam. Te intrebam. tiu c vrei s rmai in form. Se i vede, de altfel. Numr pan la cinci. De dou ori. Da, Harry, joc disear cu Jo Ann. Bravo. Foarte bine. Vin acas de la lucru. M schimb. M duc cu maina la club i joc squash cu Jo Ann. Am rezervat terenul de la apte la opt. Srut-o din partea mea. E foarte drgu.

Lui Jo Ann ii place s joace dou partide de cate-o jumtate de or consecutiv. Prima ca s-i exerseze reverul, alta forehandul. Pentru partener, ordinea e, bineineles, inversat, dac nu e stangace, ceea ce nu e cazul meu. Am ineles. Iar copiii se duc la familia Oakley, adug ea continuand buletinul informativ. Or s mnance cartofi prjii care ingra, or s bea Coca-Cola care atac dinii, se vor uita la televizor la filme cu violen i vor dormi in saci de dormit, pe podeaua murdar a familiei Oakley, in interesul reconcilierii celor dou familii. Foarte bine. Mulumesc. N-ai pentru ce. Ddu din nou drumul la du i reincepu s-i spuneasc prul. Apoi il opri iar. i dup squash, fiind joi, o s m ocup de lucrrile de la birou. O s planific i o s sintetizez intalnirile lui Senor Delgado pentru sptmana viitoare. Nu mai spune? Am auzit c are un program foarte incrcat. Sunt impresionat. Trage perdeaua de la du. Promite-i c, de acum inainte, ii vei spune doar adevrul. Dar adevrul nu mai era preocuparea lui Pendel, dac fusese vreodat. In drum spre coal cant in intregime My object all sublime i copiii se gandir c era cam srit. Cand intr in magazin, deveni un strin fermecat de ceea ce vedea. Noile covoare albastre i mobila frumoas il uluir, ca i Colul Sportivului in cmrua de sticl a Martei i rama nou i strlucitoare de la portretul lui Braithwaite. Cine

a fcut toate astea? Eu. Era incantat de aroma cafelei fcute de Marta, care se revrsa din clubul de la etaj, i de recentul buletin despre micrile studeneti din sertarul biroului lui. La ora zece soneria incepu s zbarnaie, aducand cu ea promisiunea inspiraiei. Primii care ii solicitar atenia fur insrcinatul cu afaceri american i palidul lui asistent, venii s probeze un nou smoching, cruia insrcinatul cu afaceri ii spunea tux. Maina sa blindat, un Lincoln, era parcat in faa prvliei, la volan aflandu-se un ofer morocnos, cu prul tuns perie. Insrcinatul cu afaceri era un bostonian instrit i plin de umor, care-i petrecuse viaa citind Proust i jucand crichet. Subiectul era problema controversat a picnicului cu foc de artificii de Ziua Recunotinei, pentru familiile americane, motiv de temeri permanente pentru Louisa. Nu avem o alternativ civilizat, Michael, insist insrcinatul cu afaceri, pe un ton trgnat de intelectual, in timp ce Pendel insemna cu cret gulerul. Aa e, spuse asistentul cel palid. Ori ii tratm ca pe nite aduli responsabili, ori ii considerm nite puti rzgaiai, in care nu putem avea incredere. Aa e, spuse din nou asistentul cel palid. Oamenii reacioneaz bine la respect. Dac n-a crede-o, nu mi-a fi consacrat cei mai frumoi ani din via comediei diplomaiei. Vrei s indoii, v rog, braul? murmur Pendel, punand mana in pliul cotului insrcinatului cu afaceri. Militarii or s se fac foc pe noi, spuse asistentul.

Reverele astea nu or s se cate, Harry? Mi se par cam ample. Ce zici, Michael? Odat clcate bine, nu mai avei probleme cu ele, domnule. Mie mi se par perfecte, spuse asistentul. i lungimea manecii, domnule? Cam aa, sau un pic mai scurt? M intreb i eu, spuse insrcinatul cu afaceri. In privina militarilor sau a manecii? zise asistentul. Insrcinatul cu afaceri scutur din incheieturile mainilor, privindu-le critic. Aa e bine, Harry. F-le aa. Nu m indoiesc, Michael, c dac i-am lsa pe bieii de pe Ancon Hill s fac dup capul lor, ne-am trezi cu cinci mii de oameni in costume de lupt de fiecare parte a drumului i cu blindate care s-i conduc pe invitai. Asistentul scoase un ris trist. Dar noi nu suntem slbatici, Michael. Nietzsche nu e modelul ideal pentru singura supraputere mondial in pragul secolului douzeci i unu. Pendel il fcu pe insrcinatul cu afaceri s se intoarc in profil, ca s-i poat admira mai bine spatele. i lungimea hainei, domnule? Puintel mai lung sau suntei mulumit aa cum e? Harry, sunt mulumit. E perfect. Scuz-m c am fost cam distrat astzi. Incercm s evitm un nou rzboi. V urez succes, domnule, spuse Pendel cu seriozitate, in timp ce insrcinatul cu afaceri i asistentul su coborau scrile sub protecia oferului tuns perie.

Pendel abia atepta s-i vad plecai. Un cor de ingeri ii rsuna in urechi, in timp ce scria cu frenezie pe paginile secrete de la sfaritul caietului de croitor. Friciunile dintre personalul militar i diplomatic de la ambasada SUA au atins punctul critic, in opinia insrcinatului cu afaceri american, mrul discordiei fiind cum s controleze o insurecie a studenilor, dac i cand aceasta ii va arta chipul had. In cuvintele insrcinatului de afaceri, spuse informatorului in cel mai mare secret... Ce-i spuseser de fapt? Nimicuri. Ce auzise el? Minunii. i asta nu era decat o repetiie. Domnule doctor Sancho! exclam Pendel incantat, deschi-zandu-i larg braele. Nu v-am mai vzut de mult, domnule. Senor Lucullo, ce plcere! Marta, unde e vielul cel gras? Sancho, specialist in chirurgie plastic, avea mai multe iahturi i o nevast bogat pe care o ura. Lucullo era un coafor foarte ambiios. Amandoi veneau din Buenos Aires. Ultima dat comandaser costume din mohair cu haina la dou randuri, pentru Europa. De data asta trebuie s ne facem smochinguri pentru iaht. Va s zic totul e calm pe-acas? intreb Pendel, trgandu-i de limb cu un aer nevinovat, la un pahar servit la etaj. Nici un puci nu plutete in aer? Intotdeauna am spus c America de Sud este singurul loc de pe lume unde sptmana asta croieti costumul unui domn i sptmana viitoare ii vezi statuia cu costumul pe el.

Nici un puci nu plutete in aer, confirmar ei chicotind. Dar, Harry, ai auzit ce i-a spus preedintele nostru preedintelui vostru, cand nu-i auzea nimeni? Nu, Pendel nu auzise. Erau trei preedini in aceeai camer, m-nelegi? Panama, Argentina, Peru. "Ei bine, spune preedintele din Panama. Voi, biei, nu avei probleme. Pe voi v realeg pentru un al doilea mandat. Dar in Panama constituia interzice realegerea. Nu e drept deloc." Atunci preedintele nostru se intoarce spre el i-i spune:"Pi, dragul meu, poate pentru c eu fac de dou ori ce faci tu o dat!" Dup care preedintele Peru-ului spune... Dar Pendel nu mai auzi ce spusese preedintele Peru-ului. Coruri de ingeri ii cant din nou la ureche, in timp ce nota in carnet despre eforturile secrete ale preedintelui projaponez din Panama ca s-i extind puterea in secolul al douzeci i unulea, dup cum ii mrturisise ipocritul de Ernie Delgado secretarei sale private de incredere i asistentei indispensabile Louisa, cunoscut i sub numele de Lou. Ticloii ia din opoziie au trimis o femeie s m plmuiasc la edina de asear, anun mandru deputatul Juan Carlos, in timp ce Pendel inseamn cu cret umerii hainei de diminea. N-am vzut-o in viaa mea pe nenorocita aia. Iese din mulime, alearg spre mine toat un zambet. Camere de televiziune, ziariti. i numai ce m trezesc c-mi trage o dreapt. Ce era s fac? S-i trag i eu una in faa camerelor de luat vederi?

Juan Carlos, deputatul care bate femeile? Dac nu fac nimic, m taxeaz de poponar. tii ce-am fcut? Nu-mi trece prin minte, spuse Pendel, verificandu-i talia i mai lsand caiva centimetri ca s faciliteze ascensiunea lui Juan Carlos pe crrile gloriei. Am srutat-o pe gur. Mi-am varat limba in impuitul ei de gat. Ii putea rsuflarea. Dar, din clipa aia, toat lumea m ador. Pendel era uluit. In culmea admiraiei. Spunei-mi ce-i cu chestia pe care am auzit-o, Juan Carlos, c ar vrea s v dea conducerea unui comitet foarte select? intreb el pe un ton serios. In curand o s v imbrac pentru inaugurarea prezidenial. Select? repet Juan Carlos cu un hohot de ras. Comitetul pentru Srcie? E cel mai infect comitet. Nu are bani, nu are viitor. edem i ne zgaim unii la alii, zicem ce pcat pentru sraci, dup care ne ducem i mancm bine. In cursul unei alte conversaii intime, purtate intre patru ochi cu asistenta lui personal, in care are atata incredere, Ernesto Delgado, fora numrul unu a Comisiei Canalului i fervent partizan al tratatului ultrasecret panamezo-nipon, a semnalat c un dosar confidenial despre viitorul Canalului va trebui transmis Comisiei pentru Srcie, pentru ca Juan Carlos s se uite pe el. Intrebat ce are comun Comisia pentru Srcie cu problemele Canalului, Delgado a rspuns cu un zambet plin de subinelesuri c nu trebuie s ne incredem niciodat in aparene.

Louisa era la biroul ei. i-o inchipuia cum formeaz numrul pe linia direct: coridorul luxos de la ultimul etaj al cldirii administrative, cu uile special construite ca s permit circulaia aerului; camera ei inalt i spaioas cu vedere spre gara veche, stricat de firma McDonald's, care o scotea pe Louisa din mini in fiecare zi; biroul ei ultramodern, cu calculator i un telefon cu o sonerie discret. Secunda de ezitare inainte s ridice receptorul. M intrebam dac disear ai vrea s mnanci ceva special, drag. De ce? M gandeam s trec pe la pia, in drum spre cas. Salat. Ceva uor dup squash, aa-i? Drag? Da, Harry. Dup squash mi-e poft de ceva uor, cum ar fi salata. Ca de obicei. Eti foarte ocupat? Dragul de Ernie n-are stare? Ce vrei? Doar s-i aud vocea, draga mea. Rasul Louisei il deconcerta. In cazul sta grbete-te, pentru c, peste dou minute, vocea asta va traduce pentru un grup de cpitani de porturi foarte serioi din Kyoto, care nu vorbesc spaniola i nici prea mult englez i tot ce vor e s-l intalneasc pe preedintele rii. Te iubesc, Lou. Sper, Harry. i-acum scuz-m. Kyoto, da?

Da, Harry, Kyoto. La revedere. KYOTO, scrise el incantat, cu litere mari. Ce surs secundar! Ce femeie! Ce lovitur! Tot ce vor e s-l intalneasc pe preedinte. i-l vor intalni. Iar Marco va fi acolo s-i conduc in apartamentele private ale Luminozitii Sale. Ernie ii va pune aureola in cui i se va duce cu ei. Iar Mickie va afla ce s-a vorbit, datorit surselor sale bine pltite din Tokio, Timbuctu sau de unde or fi cei pe care ii mituiete. Iar maestrul in ale spionajului Pendel le va raporta cuvant cu cuvant. Pauz, timp in care Pendel, refugiat in camera lui de croit, parcurge presa local de la un timp incoace cumpr toate ziarele i d de o rubric cotidian dedicat intalnirilor oficiale, intitulat: Astzi, preedintele primete. Nici pomeneal de cpitani de port din Kyoto sau de japonezi. Excelent. Intrevederea a fost neoficial. O intrevedere secret, strict confidenial, Marco a dat drumul inuntru, pe ua din dos, unui grup de bancheri japonezi taciturni, deghizai in cpitani de port, care pretind c nu vorbesc spaniola. Se adaug un al doilea strat de vopsea magic i se multiplic rezultatul cu infinitul. Cine mai era acolo, in afar de dibaciul Ernie? Bineineles, Guillaume! Vicleanul manctor de broate in persoan! i iat-l aici, in faa mea, tremurand ca o frunz! Bine ai venit, domnule Guillaume. Punctual ca intotdeauna! Marta, un pahar de whisky scoian pentru domnul. Originar din Lille, timidul i isteul Guillaume e consilier geolog i ia mostre de sol pentru prospectori.

Tocmai s-a intors, dup cinci sptmani in Medellin, timp in care, ii spune el lui Pendel dintr-o suflare, oraul a fost gazda a dousprezece rpiri declarate i a douzeci i unu de omoruri inregistrate. Pendel, care ii coase un costum la un rand din alpaca armie, cu pantaloni de rezerv, orienteaz cu indemanare conversaia spre politica actual columbian. Sincer s fiu, nu vd cum mai poate preedintele lor s-i mai arate faa! se plange el. Dup toate scandalurile i drogurile alea. Guillaume soarbe o inghiitur de whisky i clipete. Harry, in fiecare zi ii mulumesc lui Dumnezeu c nu sunt decat un simplu tehnician. Merg pe teren, analizez solul, imi fac raportul, plec, m duc acas, mnanc, fac dragoste cu nevasta-mea, exist. i in plus mai cerei i onorarii foarte mari, ii amintete amabil Pendel. In avans, recunoate Guillaume, asigurindu-se nelinitit c a supravieuit printr-o privire in oglinda inalt. Primul lucru, pun banii in banc. Dac vor s m impute, tiu c i-au irosit gloanele de poman. Singurul care a mai participat la intrevedere a fost eminentul geolog francez i consultant internaional liber profesionist, cu stranse legturi cu cartelul din Medellin, la nivel de decideni, Guilaume Delassus, considerat in anumite cercuri o redutabil eminen cenuie i al cincilea pe lista celor mai primejdioi oameni din Panama. Celelalte patru premii ateapt inc s fie atribuite, ii spuse in sinea lui, in timp ce scria.

Agitaia de la ora pranzului. Cerere mare pentru sandviurile cu ton ale Martei. Marta insi alergand in toate direciile, evitand intenionat privirea lui Pendel. Fum de igar i rasete de brbai. Panamezi crora le place s se amuze i o fac la P&B. Ramon Rudd a adus cu el un biat frumos. Bere din gleata cu ghea, sticle de vin infurate in carpe ingheate, ziare locale i internaionale, telefoane mobile folosite pentru impresie. In tripla lui ipostaz de croitor, gazd i superspion, Pendel alearg intre camera de prob i club, oprindu-se o clip ca s mazgleasc vreo cateva insemnri nevinovate pe filele din spate ale carnetului su, auzind mai mult decat se spune, amintindu-i mai mult decat aude. Vechea gard aduce recrui noi dup ea. Se discut despre scandaluri, cai, bani. Se discut despre femei i, ocazional, despre Canal. O izbitur in ua de la intrare, nivelul zgomotului scade, apoi crete, strigte de "Rafi! Mickie!" cand duoul Abraxa-Domingo ii face obinuita intrare teatral, celebra pereche de play-boy, impcai inc o dat. Rafi, plin de lanuri de aur, inele de aur, dini de aur i pantofi italieneti, cu un pardesiu multicolor P&B aruncat peste umeri, cci Rafi urte tot ce e sumbru, urte hainele care nu sunt iptoare, iubete rasul, soarele i pe nevasta lui Mickie. Mickie are un aer morocnos i nefericit, agandu-se totui de prietenul su Rafi, ca i cum ar fi tot ce i-a mai rmas dup ce a irosit restul la cri i beii. Cei doi brbai intr in scen i se despart, mulimea il inconjoar pe Rafi, in timp ce Mickie se indreapt spre

camera de prob unde il ateapt al nu se tie catelea costum nou, care trebuie s fie mai elegant decat al lui Rafi, mai colorat, mai scump, mai rcoros, mai seductor Rafi, o s catigi Cupa de Aur a Primei Doamne duminic? Apoi, brusc, cacofonia inceteaz, lsand loc unei singure voci. E vocea lui Mickie, tuntoare i disperat, rzbtand din camera de prob ca s anune mulimii adunate acolo c noul lui costum e un rahat. O zice intr-un fel, apoi o repet in alt fel, d rept in faa lui Pendel. Ar prefera s-l insulte pe Domingo, dar nu indrznete, aa c i-o trantete lui Pendel. Pe urm o spune intr-un al treilea fel, pentru c asta ateapt mulimea de la el. i Pendel, incremenit la un metru in faa lui, ateapt s-i treac. In orice alt zi, Pendel ar fi eschivat atacul, ar fi glumit amabil, i-ar fi oferit lui Mickie ceva de but, i-ar fi sugerat s revin alt dat, cand avea s fie mai bine dispus, l-ar fi ajutat s coboare scrile i l-ar fi bgat intr-un taxi. Cei doi tovari de celul mai jucaser astfel de scene impreun i a doua zi Mickie ii cerea scuze prin cadouri scumpe, orhidee, vin, obiecte huaca preioase i cateva cuvinte vinovate de mulumire i scuze, scrise de man. Dar s se atepte, azi, la asta din partea lui Pendel inseamn s nu in seama de pisica neagr, care acum sare din les i se repede la Mickie cu ghearele i dinii dezgolii, zgariindu-l cu o ferocitate de care nimeni nu lar fi bnuit in stare pe Pendel. Toat vinovia pe care o resimise pentru c abuzase de fragilitatea lui Mickie, pentru c il trdase, il calomniase, il exploatase i il

vanduse, c profitase de umilina lui lacrimogen, izbucnete ca o salv de furie. De ce nu pot face costume ca Armni? repet el de mai multe ori, drept in faa stupefiat a lui Mickie. De ce nu pot s fac costume Armani? Felicitri, Mickie. Ai fcut o economie de o mie de dolari. Aa c f-mi o favoare. Du-te la Armani, cumpr-i un costum i s nu mai pui piciorul aici. Pentru c Armani face costume Armani mai bune decat mine. Ua e acolo. Mickie nu mic. E uluit. Cum ar putea un om de dimensiunile lui s-i cumpere un costum Armani de gata? Dar Pendel nu se mai poate opri. Ruinea, furia i presimirea dezastrului fierb, necontrolat, in pieptul su. Mickie, propria mea creaie. Mickie, eecul meu, tovarul meu de pucrie, spionul meu, vine aici i m acuz in propria mea cas, unde sunt in siguran! tii ce, Mickie? Un costum fcut de mine nu reduce omul la o lozinc publicitar, il definete. Poate c tu nu vrei s fii definit. Poate c nu prea ai ce defini in tine. Rasete din stal. Mickie avea in el destul pentru a defini orice de mai multe ori. Un costum de-al meu, Mickie, nu e strigtul unui beiv. E o linie, e o form, e o siluet. Este un mod subtil de a spune lumii ce trebuie s tie despre tine i nimic mai mult. Btranul Braithwaite numea asta discreie. Dac cineva remarc un costum de-al meu sunt jenat, fiindc asta inseamn c ceva nu e in ordine cu el. Costumele mele nu urmresc s te fac s ari mai bine sau s fii cel mai frumos brbat din camer.

Costumele mele nu sunt concureniale. Ele sugereaz. Las s se ineleag. Ii incurajeaz pe oameni s vin la tine. Te ajut s-i imbunteti viaa, s-i plteti datoriile, s joci un rol in lume. Pentru c, atunci cand imi va veni randul s-l urmez pe btranul Braithwaite in atelierul din cer, a vrea s cred c aici, jos, sunt oameni care se plimb pe strad purtand costumele mele i avand o prere mai bun despre ei inii mulumit lor. Prea multe lucruri inchise in mine, Mickie. A sosit momentul s ai i tu partea ta din povar. Ii trage sufletul i pare c vrea s se controleze, cci scoate un fel de sughi. Se lanseaz din nou, dar, din fericire, Mickie i-o ia inainte. Harry, optete el. Jur pe ce am mai sfant. Numai pantalonii. M fac s par btran. Btrin inainte de timp. Scutete-m de toate prostiile astea filozofice. Le tiu pe dinafar. O sonerie de alarm suna, fr indoial, in capul lui Pendel. Privi in jur la feele uluite ale clienilor si, privi la Mickie care se uita fix la el strangand pantalonii de alpaca contestai aa cum demult stransese pantalonii portocalii prea mari ai uniformei lui de deinut, ca i cum i-ar fi fost team c o s-i smulg cineva de pe el. O vzu pe Marta, nemicat ca o statuie, chipul ei zdrobit imaginea vie a dezaprobrii i ingrijorrii. Ls s-i cad pumnii strani de-a lungul corpului i se intinse, ca un preludiu la o poziie comod. Mickie, pantalonii tia vor fi impecabili, il asigur el pe un ton mai amabil. Eu nu-i voiam pepit, dar ai insistat i ai avut dreptate. Toat lumea o s te iubeasc

in pantalonii tia. i in hain. Mickie, ascult-m. Cineva trebuie s se ocupe de costumul sta. Cine crezi c-ar trebui s-o fac? Isuse, opti Mickie, indepartandu-se la braul lui Rafi. Magazinul se golea i intra in somnolena de dupamiaz, in timp ce clienii se retrgeau. Banii trebuiau fcui, nevestele i amantele linitite, contractele incheiate, pariurile la curse stabilite, barfele transmise mai departe. Marta dispruse. Era ora ei de studiu. Se dusese s-i ingroape capul in cri. Inapoi in camera de croit, Pendel puse muzic de Stravinsky, ii cur masa de tiparele din hartie cafenie, stof, cret i foarfece. Deschise carnetul la ultimele pagini i il inu deschis acolo unde incepeau insemnrile lui cifrate. Refuza s se gandeasc dac avea remucri pentru c-i agresase vechiul prieten. Muza lui il chema. Dintr-un caiet de facturi cu spiral deta o foaie de hartie liniat cu blazonul cvasiregal al casei Pendel & Braithwaite, in susul paginii i redact cu scrisul lui ordonat o factur in atenia domnului Andrew Osnard, pentru suma de dou mii cinci sute de dolari, pe adresa apartamentului acestuia din Paitilla. Dup ce aez factura deschis pe mas, lu un stilou vechi pe care istoria mitic i-l atribuia lui Braithwaite i, cu un scris desuet, pe care il exersase indelung pentru corespondena lui, adug cuvintele "in ateptarea promptei dumneavoastr rezolvri", care insemna c factura reprezenta ceva mai mult decat o simpl cerere

de bani. Dintr-un dosar din sertarul din mijloc al biroului scoase o foaie de hartie alb, fr linii, nefiligranat, din topul pe care i-l dduse Osnard, i o mirosi, cum fcea intotdeauna. Nu avea nici un miros, poate mirosea vag a dezinfectatul pe care il foloseau la pucrie. E impregnat cu substane magice, Harry. Indigo fr indigo, de folosin unic. i ce faci cand o primeti, Andy? O developez, idiotule, ce crezi c fac? Unde, Andy? Cum? Vezi-i de treburile tale. In baie. Tac-i gura, m enervezi. Aez cu grij indigoul deasupra facturii, lu creionul 2H pe care i-l dduse Osnard in acest scop i incepu s scrie in acordurile muzicii lui Stravinski, pan cand Stravinski il plictisi, aa c-l inchise. Diavolul are intotdeauna muzica cea mai bun, cum spunea mtua Ruth. Puse ceva de Bach, dar Louisa il adora pe Bach, aa c opri muzica de Bach i lucr intr-o linite neprietenoas, lucru neobinuit la el. Cu sprancenele incruntate, cu varful limbii afar din gur, uitand total de Mickie, se ls prad fanteziei, atent totui dac nu se auzea vreun pas suspect sau vreun zgomot care s denune c dumanul era de partea cealalt a uii. Cu privirea trecand de la hieroglifele din carnet la indigo, inventa, regrupa, organiza, repara, perfeciona, amplifica pan la absurd, deforma, fcea ordine in haos. Erau atat de multe de spus i atat de puin timp. Japonezi in fiecare dulap. Chinezii continentali care ii sprijineau. Pendel parc zbura. Acum era deasupra materialului,

acum sub el. Acum geniu, acum redactorul sclav al imaginaiei sale, stpan al regatului su din nori, prin i servitor in acelai timp. Pisica neagr era mereu alturi de el. i, ca de obicei, francezii se aflau undeva in miezul intrigii. O explozie, Harry biatule, o explozie a simurilor. O sete de putere, o desctuare, o eliberare. Cucerirea pmantului, o dovad a graiei dumnezeieti, o reglare de conturi. Ameeala ruinat a creativitii, a jafului i a furtului, a deformrii realitii i a reinventrii, realizate de un adult in extaz, nebunete de acord, a crui pedeaps plutea in aer. Pisica neagr ii agita coada. Schimb indigoul, mototolete-l pe cel vechi, arunc-l in coul de gunoi. Incarc din nou i pornete tirul cu toate armele deodat. Rupe paginile din carnet, arde-le in emineu. Vrei o cafea? intreb Marta. Cel mai mare conspirator al lumii uitase s incuie ua. Flcri se ridicau din emineu, in spatele lui. Hartia carbonizat atepta s fie redus la cenu. O cafea mi-ar prinde bine. Mulumesc. Marta inchise ua in urma ei. Cu un gest scurt, fr urm de zambet. Ai nevoie de ajutor? Ochii ei ii evitar pe ai lui. Pendel trase adanc aer in piept. Da. Ce anume? Dac japonezii ar plnui in secret s construiasc un nou canal la nivelul mrii, ar fi mituit pe est guvernul panamez i studenii ar afla, ce ar face?

Studenii de azi?. Ai ti. Cei care discutau cu pescarii. S-ar rscula. Ar iei in strad. Ar ataca Palatul Prezidenial, ar lua cu asalt Adunarea Legislativ, ar bloca imediat Canalul, ar chema la grev general, ar cere ajutor altor ri din regiune, ar porni o cruciad anticolonial in toat America Latin. Ar cere o Panama liber. Am arde, de asemenea, toate prvliile japonezilor i i-am spanzura pe trdtori, in frunte cu preedintele, ii ajunge? Mulumesc. E perfect. i, evident, i-ar ridica la lupt i pe cei de dincolo de pod, adug el. Se-nelege. Studenii nu sunt decat avangarda micrii proletare. Imi pare ru de Mickie, murmur Pendel dup o pauz. Nu m-am putut stpani. Cand nu ne putem rni dumanii, ne rnim prietenii. Dac tii lucrul sta... Il tiu. A telefonat Ursul. Pentru articol? N-a pomenit de articol. Zicea c trebuie s te vad. Cat mai repede. Il gseti la locul obinuit. Avea un ton amenintor.

CAPITOLUL APTESPREZECE Braseria Boulevard Balboa de pe Avenida Balboa era modest mobilat i avea un tavan jos, din polistiren, i lumini de neon ca la inchisoare, incastrate in ipci de lemn. Cu caiva ani in urm o explozie o aruncase in aer, nimeni nu mai inea minte de ce. Ferestrele mari ddeau spre mare, dincolo de Avenida Balboa. La o mas lung, un brbat cu flci ptrate aprat de nite gorile cu ochelari de soare ii ddea aere in faa unei camere de televiziune. Ursul era aezat la masa lui, citindu-i ziarul. Mesele din jurul lui erau libere. Purta un blazer cu dungi P&B i o plrie panama de aizeci de dolari, din butic. Barba lui lucioas, neagr ca smoala, o barb de pirat, arta de parc tocmai ar fi fost splat cu ampon. Se asorta cu ramele negre ale ochelarilor. M-ai sunat, Teddy, ii aminti Pendel, dup ce sttu un minut neobservat de cealalt parte a ziarului. In legtur cu ce? intreb Ursul, coborandu-i ziarul fr chef. Ai telefonat, am venit. Haina ii st bine. Cine a cumprat orezria? Un prieten de-al meu. Abraxas? Bineineles c nu. De ce bineineles c nu? E in criz de bani. Cine spune asta? El.

Poate c il plteti tu pe Abraxas. Poate c lucreaz pentru tine. Ce afaceri ai cu Abraxas? V ocupai impreun de droguri, ca taic-su? Teddy, cred c te-ai scrantit. Cum i-ai pltit datoria lui Rudd? Cine e milionarul la nebun cu care te lauzi, fr s-i spui lui Rudd nimic mai mult. Chestia asta l-a jignit teribil. De ce ai deschis clubul l ridicol deasupra prvliei? Ai vandut cuiva prvlia? Ce se intampl? Teddy, eu sunt croitor. Fac haine pentru domni i m extind. Ai de gand s-mi faci publicitate pe gratis? Nu de mult a aprut un articol in Miami Herald, nu tiu dac i-a czut in man. Ursul oft. Vocea ii era inert, de mult golit complet de compasiune, umanitate i curiozitate, presupunand c au existat vreodat in ea. D-mi voie s-i explic principiile jurnalismului, spuse el. Eu fac bani pe dou ci. Una e atunci cand oamenii m pltesc ca s scriu i eu o fac. Detest chestia asta, dar trebuie s mnanc, trebuie s-mi finanez apetiturile. A doua e atunci cand oamenii m pltesc ca s nu scriu. Pentru mine, asta e o cale mai bun, fiindc nu trebuie s scriu nimic, i catig totui bani. Dac m descurc bine, catig mai mult nescriind decat scriind. Dar mai exist i o a treia cale, care nu-mi place. O numesc ultima scpare. M duc la anumite persoane din guvern i m ofer s le vand ce tiu. Dar nu e o cale prea satisfctoare. De ce?

Nu-mi place s vand l intamplare. Dac tratez cu cineva obinuit cu tine, cu cel de colo, i tiu c-i pot distruge reputaia, afacerea sau cstoria, i o tie i el, atunci povestea are un pre, putem cdea de acord, e o discuie comercial normal. Dar cand m duc la anumite persoane din guvern cltin foarte uor din capul lui lung, a dezaprobare nu tiu cat valoreaz povestea mea pentru ei. Unii dintre ei sunt mecheri. Alii sunt mgari. Nu tii dac nu cumva sunt deja la curent i nu-i spun. Aa c blufezi, ei blufeaz, se pierde o groaz de timp. Se mai intampl i c m antajeaz cu propriul meu dosar ca s m fac s tac. Nu-mi place s-mi stric viaa in felul sta. Dac vrei s facem o treab, imi dai un rspuns rapid i-mi economiseti timpul, ii stabilesc un pre bun. Cum ai un milionar nebun la dispoziie, trebuie s in seama i de el la evaluarea obiectiv a mijloacelor tale financiare. Pendel avu senzaia c-i construia un zambet din buci, mai intai o parte, pe urm cealalt, apoi obrajii i, cand se putur acomoda, ochii. In cele din urm, vocea. Teddy, cred c ce incerci tu aici este un vechi truc bazat pe incredere. Imi spui "Fugi, fugi, se tie tot", ca s te poi muta in casa mea in timp ce eu sunt in drum spre aeroport. Lucrezi pentru americani? Celor pe care-i cunosc eu in guvern nu le-ar plcea. Un englez care intr pe terenul lor, ar fi fr mil. Dac o fac ei, e altceva. Ii trdeaz propria ar. E alegerea lor, s-au nscut aici, e ara lor, fac ce vor cu ea, ei au luat hotrarea. Dar s vii

tu, un strin, i s o trdezi in locul lor, asta e o adevrat provocare. Reacia lor ar putea fi imprevizibil. Ai dreptate, Teddy. Sunt mandru s-i spun c lucrez pentru americani. Comandantului ef ale Forelor Americane din Emisfera Sudic ii plac hainele la un rand, cu pantaloni de rezerv i vest. Pentru insrcinatul cu afaceri, un smoching din stof de mohair i o vest de tweed, pentru vacana de la North Haven. Pendel se ridic i simi cum ii tremur genunchii. Nu tii nimic ru despre mine, Teddy. Dac-ai fi tiut, nu m-ai fi intrebat. Motivul pentru care nu tii nimic e c nu exist nimic. i, dac tot vorbim de bani, i-a fi recunosctor dac mi-ai plti pentru frumoasa hain pe care o pori, ca Marta s poat incheia conturile. Nu pot s ineleg cum poi s i-o tragi mulatrei leia desfigurate. Pendel il ls pe Urs aa cum il gsise, cu capul pe spate, cu brbia ridicat, citind ce scrisese in ziarul lui. Cand ajunse acas, Pendel fu neplcut surprins gsind casa goal. Asta e recompensa mea pentru o zi de munc grea? intreb el pereii. Un om cu dou meserii i care se omoar muncind trebuie s-i aduc singur mancarea de sear la el acas? Dar existau i consolri. Servieta tatlui Louisei e din nou pe biroul ei. O deschise, scoase o agend de birou groas pe care scria Dr. E. Delgado cu litere negre gotice i un dosar cu coresponden pe care scria

"intalniri". Fr s se lase distras de altceva, incluzand iminenta ameninare cu demascarea a Ursului, Pendel se sili din nou s nu mai fie decat spion. Lumina era slab, aa c-o aprinse de tot. Duse bricheta lui Osnard la un ochi, il inchise pe cellalt i viz prin micul obiectiv, evitand s-i pun nasul i degetele in faa obiectivului. A telefonat Mickie, spuse Louisa cand se culcar. Unde? La mine la birou. Din nou zice c se omoar. Aha. Spunea c-ai innebunit. C cineva i-a luat minile. Frumos din partea lui. I-am spus c sunt de acord, spuse ea, stingand lumina. Era duminic dup-mas i se aflau la al treilea cazino, dar Andy inc nu-l pusese pe Dumnezeu la incercare, dei ii promisese lui Fran c-o va face. Abia dac-l vzuse tot week-end-ul, cu excepia catorva ore de somn furate i o partid de sex frenetic dimineaa devreme, inainte ca el s fug la birou. Restul weekend-ului i-l petrecuse la ambasad, cu Shepherd in puloverul lui din lan shetland i tenii negri aducandu-i prosoape fierbini i cafea. Cel puin aa ii imagina ea. Nu era frumos din partea ei s-l incale pe Shepherd cu tenii negri, cci nu-l vzuse niciodat purtand aa ceva. Dar, prin entuziasmul lui servil, Shephers ii amintea de un profesor de gimnastic de la internat care purta tenii negri.

A sosit o mulime de materiale CORSAR, se mulumise Andy s-i explice. A trebuit s le bag intr-un raport. Totul sub tensiune i oricum intarziasem. Cand vor profita i Corsarii? Londra a tras obloanele. Prea fierbinte pentru consumul local, pan nu le dezinfecteaz analitii. i lucrurile rmseser in stadiul sta pan acum dou ore, cand Andy o dusese pe sus la un restaurant uluitor de scump pe falez unde, la o sticl de ampanie costisitoare, se hotrase c sosise momentul s-l pun pe Dumnezeu la incercare. Am motenit sptmana trecut nite bani de la mtua mea. O sum ridicol care nu ar servi nimnui. Singura cale e s-l punem pe Dumnezeu s-o dubleze. Era intr-o dispoziie sinistr. Nervos, cu privirea in alert, gata s-i sar andra, cuta necazul cu luminarea. Cantai la cerere? strig el la eful de orchestr, in timp ce dansau. Ce dorete doamna, senor. De ce nu "Ia-i liber la noapte", suger Andy, pe care Fran il dusese deja prea departe ca s mai poat fi auzit. Andy, asta nu inseamn s-l pui pe Dumnezeu la incercare, il provoci s ne omoare, ii spuse ea cu severitate, in timp ce el pltea consumaia cu bancnote umede de cincizeci de dolari, scoase din buzunarul interior al unei haine noi din in, confecionat de croitorul lui.

In primul cazino se aezase la masa cea mare ca simplu observator, in timp ce Fran sttea protector in spatele lui. Ai vreo culoare preferat? o intreb el peste umr. Nu era vorba c Dumnezeu e cel care decide? Noi ne ocupm de culoare, Dumnezeu se ocup de noroc, asta e regula jocului. Mai bu ampanie dar nu miz. Il cunosc, ii zise ea brusc, pe cand plecau. A mai fost aici. Ii ddea seama dup feele lor, dup zambetele complice, dup acele "mai poftii" respectuoase. In interes de serviciu, spuse el sec cand ea deschise subiectul. La cel de-al doilea cazino, un gardian fcu greeala s vrea s-i caute de arme. Lucrurile s-ar fi incurcat ru de tot, dac Fran nu ar fi scos legitimaia ei de diplomat. i de data asta, Andy se uit la joc, dar nu particip, in timp ce dou fete de la captul mesei se strduiau s-i atrag atenia i una dintre ele chiar ii strig "Bun, Andy". In interes de serviciu, repet el. Cel de-a treilea cazino era intr-un hotel de care nu auzise niciodat, intr-un cartier in care fusese sftuit s nu se duc, la camera 303 de la etajul trei, bai la u i atepi. O goril uria il pipi pe Andy i de data asta nu obiect. Ba chiar o sftui pe Fran s-l lase s-i controleze poeta. Crupierii inepenir cand Andy i Fran intrar in a doua camer; se ls o tcere profund, capetele se intoarser spre ei i convorbirile incetar: nici nu era de mirare, dac inem seama c Andy ceruse echivalentul a

cincizeci de mii de dolari in jetoane de cinci sute i de o sut, nu mai mici, mersi frumos, poi s le pui inapoi de unde le-ai luat. Pan s-i dea bine seama, Fran se trezi in spatele lui Andy, aezat la randul lui alturi de crupierul, care era o tarf grsu i senzual, cu buze groase i cu un decolteu adanc, cu maini mici i agile, terminate cu unghii roii ascuite ca nite gheare, iar ruleta se invartea. Cand se opri, Andy catigase zece mii de dolari pe rou. Dup calculele pe care le fcu dup aceea, jucase de opt sau nou ori. Trecu de la ampanie la whisky. Ii dubl cele cincizeci de mii de dolari, aparent inta pe care i-o fixase lui Dumnezeu, apoi ii mai acord o ultim rund de distracie i mai catig douzeci de mii. Ceru o pung i un taxi la u, pentru c i se prea o prostie s se plimbe pe strad cu douzeci de mii bani ghea intr-o pung i spuse c Shepherd putea s vin a doua zi s ia maina sau s-o dea, oricum nu putea s-o sufere. Dar inlnuirea acestor evenimente rmase tulbure in mintea lui Fran, pentru c singurul ei gand in timp ce se desfurau ele se indrepta spre primul ei concurs, cand poneiul ei care, ca orice alt ponei, se numea Misty, trecuse fr probleme primul obstacol, dup care se ambalase i parcursese ase kilometri pe oseaua spre Shrewsbury, cu Fran agat de gatul lui i mainile trecand repede in ambele direcii, fr ca s aib impresia c nu-i psa nimnui.

Ursul a trecut pe la mine pe-acas asear, spuse Marta, dup ce inchise in urma ei ua de la camera de croit. Era cu un prieten de la poliie. Era luni diminea. Pendel edea la masa de lucru, fcand ultimele retuuri la un ordin de lupt al Opoziiei Tcute. Puse jos creionul 2H. De ce? Ce zic c ai fcut? Voiau informaii despre Mickie. Ce informaii? De ce vine atat de des la magazin i de ce te sun la ore nepotrivite. Ce le-ai spus? Vor s te spionez, zise ea.

CAPITOLUL OPTSPREZECE Sosirea primului material de la biroul din Panama cu numele de cod CORSAR DOI il purtase pe Scottie Luxmore, genialul lui printe de la Londra, pe culmi de autosatisfacie nemaicunoscute pan atunci. Numai c in dimineaa aceasta euforia lui fcuse loc unei nervoziti acute. Pea prin camer de dou ori mai repede ca de obicei. Vocea lui jovial de scoian rguise i privirea ii rtcea nelinitit de cealalt parte a fluviului, spre nordvest, unde il atepta destinul su. Cherchez la femme, Johnny biete, il sftui el pe tanrul i jigritul urma al lui Osnard pe postul ingrat de asistent personal al lui Luxmore. In meseria noastr, femeia face cat cinci brbai. Johnson, care, ca i predecesorul su, ii insuise arta esenial a linguirii, se aplec in fa pe scaun, ca s arate cu cat aviditate il asculta. Sunt perfide, Johnny. Au curaj, sunt mincinoase din nscare. De ce crezi c a insistat s lucreze numai prin barbatu-su? Vocea lui avea nuana de protest a celui care-i cerea scuze dinainte. tia foarte bine c o s i-o ia inainte. Unde ar mai fi fost el in cazul sta? Pe trotuar. La rebuturi. Concediat. De ce ar fi lsat s se intample una ca asta? Ii terse palmele de pantaloni.

Un salariu in loc de dou i soul ei ridiculizat? Louisa noastr nu ar permite aa ceva! exclam el. CORSAR DOI a noastr nu ar accepta niciodat. Ochii i se ingustar, ca i cum ar fi recunoscut pe cineva la o fereastr deprtat, dar nu-i intrerupse peroraia. tiam eu ce fac. tia i ea. S nu subestimezi niciodat intuiia feminin, Johnny. El a atins urnita superioar, e terminat. Osnard? intreb Johnson cu speran in glas. Trecuser ase luni de cand fusese desemnat ca umbr a lui Luxmore i nici o misiune nu se contura inc la orizont. Soul ei, Johnny, rspunse Luxmore iritat, trgand cu varful degetelor de o parte a brbii. CORSAR I. O, la inceput munca lui prea destul de promitoare. Dar nare o viziune de ansamblu, le lipsete intotdeauna. Nare anvergur. N-are perspectiv istoric. Cancanuri, resturi, orice, numai s fie acoperit. N-am fi rmas niciodat numai la el, acum imi dau seama. i ea i-a dat seama. Femeia asta ii cunoate brbatul. Ii cunoate limitele mai bine decat noi. i-i cunoate propria putere. Analitii sunt cam nelinitii de faptul c nu exist nici o confirmare dinafar, indrzni Johnson, care nu rata nici o ocazie s tirbeasc un pic din piedestalul lui Osnard. Sally Morpurgo zicea c materialul de la CORSAR DOI e prea inzorzonat i nu destul de motivat. Ineptura il atinse pe Luxmore la viraj, chiar cand ataca cea de-a cincea lungime de mochet. Surase cu

zambetul larg, impenetrabil, al celor complet lipsii de umor. Zu? Fr indoial, domnioara Morpurgo e o persoan teribil de inteligent. Cred c da. Numai c femeile sunt mai severe cu alte femei decat suntem noi, brbaii. Pe drept cuvant. Aa e. Nu m-am gandit la asta. Femeile mai sunt supuse i unei anumite gelozii poate c invidie ar fi un cuvant mai potrivit la care noi, brbaii, suntem imuni de la natur. Nu-i aa, Johnny? Cred c da. Nu. Adic, da. Ce-i reproeaz exact domnioara Morpurgo? intreb Luxmore, pe tonul cuiva care tia s primeasc o critic pertinent. Johnson ii dorea s nu fi deschis gura. Spunea doar c, m rog, nu exist coroborri la potopul zilnic de informaii. Nimic. Nu ascultri telefonice, nu legturi de prietenie, nici o vorb de la americani. Nu cltorii, nu satelii, nu activiti diplomatice neobinuite. O gaur neagr pe toat linia. Aa spunea ea. Asta-i tot? Pi, nu chiar. Nu m crua, Johnny. Spunea c niciodat, in intreaga istorie a spionajului, nu s-a pltit atat de mult pentru atat de puin. C era ridicol. Dac Johnson sperase s-i submineze increderea lui Luxmore in Osnard i in munca lui, fu dezamgit. Pieptul

lui Luxmore se bomb i vocea ii recpt tonul scoian profesoral. Johnny, incepu el, sugandu-i dinii din fa. Te-ai gandit vreodat c, azi, o informaie neinfirmat valoreaz cat valora una confirmat ieri? Nu, mrturisesc c nu. Atunci gandete-te puin, te rog eu. E nevoie de o minte deosebit, Johnny, ca s-i ascunzi urmele de urechile i ochii tehnologiei moderne, nu-i aa? De la crile de credit la biletele de cltorie, de la apelurile telefonice la faxuri, trecand prin bnci, hoteluri, ce vrei tu. In zilele noastre nu poi s cumperi o sticl de whisky la supermarket fr s afle lumea intreag. In condiiile astea, "nici o urm" este aproape o prob de vinovie. Oamenii din teren sunt contieni de acest lucru. Ei tiu ce implic s nu te vad, s nu te aud i s nu te cunoasc nimeni. Sunt sigur de asta, domnule, spuse Johnson. Oamenii de teren nu sufer de aceleai deformri profesionale pe care le au cadrele din serviciul sta, care stau mai mult in interior, Johnny. Nu au o mentalitate de buncr, nu sunt strivii sub greutatea detaliilor i a informaiilor superflue. Ei vd pdurea, nu copacii. i ce vd ei aici este o cabal EstSud de dimensiuni ingrijortoare. Sally nu vede, insist Johnson, spunandu-i c unde mergea mia, merge i suta. Nici Moo. Cine e Moo? Asistentul ei.

Zambetul lui Luxmore rmase inelegtor i amabil. i Moo, ii spuse el, vedea tot pdurea, nu copacii. Intoarce pe dos intrebarea ta, Johnny, i cred c vei avea rspunsul. De ce exist o opoziie panamez ilegal dac nu e nimic la care s te opui? De ce grupurile disidente clandestine nu drojdia societii, Johnny, ci reprezentani ai claselor contiente i instrite ateapt in culise, dac nu tiu exact ce e de ateptat? De ce se agit pescarii? Ei sunt prudeni, Johnny, nu-i subestima niciodat pe oamenii mrii. De ce reprezentantul preedintelui panamez in Comisia Canalului susine un lucru in public, in timp ce agenda intrevederilor lui arat altceva? De ce triete o via la suprafa i una subteran, de ce ii ascunde urmele, de ce discut la ore nepotrivite cu cpitani de port ipocrii i japonezi? De ce se agit studenii? Ce simt in aer? Cine le susur diferite chestii la ureche in cafenele i in discoteci? De ce cuvantul "vanzare" trece din gur in gur? Nu tiam asta, spuse Johnson care, de la un timp, era uimit vzand cat de mult se incalceau informaiile brute sosite din Panama, odat ajunse pe biroul efului su. Dar el nu avea acces nelimitat la informaii i cu atat mai puin la sursele de inspiraie ale lui Luxmore. Cand Luxmore ii pregtea celebrele rezumate de o pagin pentru misterioii planificatori-aplicani, cerea mai intai s i se aduc un teanc de dosare din arhivele ultrasecrete, dup care se incuia in birou pan cand documentul era gata dei, atunci cand Johnson

reuise cu dibcie s arunce o privire prin ele, vzuse c dosarele se refereau la evenimente din trecut, cum ar fi conflictul din 1956 din Suez, i nu la ceva ce se petrecea in prezent sau s-ar fi putut petrece in viitor. Luxmore il folosea pe Johnson ca plac de rezonan. Unii oameni, afl acum Johnson, nu puteau gandi dac nu aveau un auditoriu. E lucrul cel mai greu de decelat pentru un serviciu ca al nostru, Johnny: cutremurele umane inainte de prima scuturtur, vox populi inainte ca aceasta s se fi fcut auzit. Uit-te la Iran i la ayatolah. Uit-te la Egipt in ajunul Suezului. Uit-te la perestroika i la prbuirea Imperiului Rului. Uit-te la Saddam, unul dintre cei mai buni clieni ai notri. Cine lea simit venind, Johnny? Cine le-a vzut formandu-se, ca nite nori negri la orizont? Nu noi. Uit-te la Galtieri i la conflagraia din Malvine, pentru numele lui Dumnezeu. De fiecare dat, puternicul ciocan al contrainformaiilor e in stare s sparg orice nuc, cu excepia celei care conteaz cu adevrat: enigma uman. Pea cu viteza obinuit, acordandu-i paii cu grandilocvena frazelor. Dar de data asta o vom face. O vom lua inaintea evenimentelor. Ascultm ce se spune prin bazaruri, captm starea de spirit a mulimii, obiectivele din subcontientul ei, detonatoarele ascunse. Putem anticipa. Putem dejuca mersul istoriei. Ii putem pregti o ambuscad... Ridic receptorul atat de repede, c abia apucase s sune. Dar nu era decat soia, care-l intreba dac nu

cumva pusese din nou cheile de la maina ei in buzunar, inainte s plece la lucru. Lux-more ii recunoscu sec vina, inchise telefonul, trase de poalele hainei i-i relu mersul prin camer. Aleseser apartamentul lui Geoff, pentru c Ben Hatry le spusese s-l foloseasc i, la urma urmelor, Geoff Cavendish era creaia lui Ben Hatry, chiar dac amandoi considerau c era prudent s n-o spun. i era corect s aleag apartamentul lui Geoff, pentru c, intrun fel, ideea fusese a lui Geoff de la bun inceput, in sensul c Geoff Cavendish venise cu proiectul, iar Ben Hatry spusese "Hai s-i dm btaie, fir-ar s fie!", cci aa ii plcea lui Ben Hatry s vorbeasc: ca britanic, magnat al presei i patron al nenumrailor jurnaliti ingrozii, avea o repulsie instinctiv pentru limba lui matern. Cavendish fusese cel care infierbantase imaginaia lui Hatry, dac Hatry avea aa ceva, Cavendish incheiase targul cu Luxmore, il incurajase, ii stimulase bugetul i eul, Cavendish organizase, cu aprobarea lui Hatry, primele pranzuri i reuniuni neoficiale in restaurante scumpe din vecintatea Parlamentului, fcuse presiuni asupra membrilor potrivii, dar niciodat in numele lui Hatry, desfurase harta ca s le arate unde era nenorocita aia de ar i unde ducea Canalul, pentru c jumtate dintre ei nu aveau decat o idee vag, Cavendish sunase discret alarma in City i la companiile petroliere, ii flatase, fr prea mare efort, pe imbecilii din Partidul Conservator, ii atrsese pe cei ce visau la

imperii, pe cei ce urau Europa, pe rasiti, pe panxenofobi i pe copiii pierdui, fr educaie. Cavendish fusese cel care evocase viziunea unei cruciade preelectorale de ultim or, o pasre Phoenix inlandu-se din cenua Partidului Conservator ca s devin un zeu al luptei; un lider imbrcat in armura strlucitoare care pan acum i se pruse prea larg, Cavendish ii prezentase opoziiei aceeai salat cu alt sos nu v facei griji, biei i fete, nu trebuie s v opunei la nimic sau s luai o poziie, tot ce trebuie s facei e s stai cumini i s v spunei c nu e momentul s cltinai loiala corabie britanic, chiar dac merge nur in direcia greit, pilotat de nebuni, i chiar dac e gurit ca o strecurtoare. i tot Cavendish starnise o anume ingrijorare in randul multinaionalelor, propagase zvonuri referitoare la efectele devastatoare asupra industriei, comerului i lirei sterline, Cavendish ne deschisese ochii, cum spunea el, adic transformase zvonurile in certitudini, graie ingenioasei manipulri a unor ziariti independeni care operau in afara imperiului lui Hatry i, in consecin, erau neatini de ingrozitoarea lui reputaie, Cavendish publicase articole in serie in nite ziare savante i indigeste, articole pline de promisiuni care pe urm erau amplificate fr msur de ziare mai mari, i tot aa in susul scrii, sau in jos, in paginile gazetelor de mare tiraj, in editorialele unor publicaii infame aa-zise de calitate, in emisiunile nocturne de dezbateri publice la televiziune, nu numai pe canalele proprietatea lui Hatry, ci i pe cele rivale cci nimic nu era mai previzibil

decat tendina mijloacelor de comunicare de a repeta papagalicete propriile invenii i spaima lor de a fi depite de concuren, indiferent dac povestea era sau nu adevrat pentru c, sincer vorbind, dragii mei, in zilele noastre in pres nu mai exist nici personal, nici timp, nici interes, nici energie, cultur sau un minim sim al responsabilitii, ca s se mai verifice faptele altfel decat prin tierea i lipirea textelor scrise de ali mistificatori i repetarea lor ca i cum ar fi Sfanta Evanghelie. i din nou Cavendish, acest brav tip de gentleman englez in haine de tweed i invat cu viaa in aer liber, cu vocea lui aristocratic de comentator de crichet intr-o dup-amiaz insorit de var, fusese cel care propagase cu atata convingere, intotdeauna prin intermediari pe care-i tratase cu o mas buna, preioasa doctrin a lui Ben Hatry Acum e momentul, piatra de temelie a presiunilor, a trasului de sfori i a altor intrigi transatlantice, ideea de baz fiind, oricat de brutal i de interesat ar putea prea privit din exterior, i chiar din interior, c Statele Unite nu vor putea rmane unica superputere mondial mai mult de maximum inc un deceniu, dup care va cdea cortina, aa c, dac va fi necesar o operaie chirurgical complicat undeva in lume, pentru supravieuirea noastr, a copiilor notri i a imperiului lui Hatry i pentru propirea lui in inimile i minile Lumii a Treia i a Patra: facei-o acum, cat mai avem puterea, fir-ar s fie! Nu mai batei pasul pe loc! Luai ce vrei i distrugei ce nu vrei! Dar, indiferent ce

facei sau nu facei, terminai cu rsful, cu concesiile, cu scuzele i cu dezumflarea. i dac asta il punea pe Ben Hatry in acelai pat cu dreapta americana extremist i cu fraii lor de sange din Europa i, in plus, il transforma in favoritul industriei de armament ei bine, fir-ar s fie, ar spune el in dulcea lui limb matern, el nu era politician, ii ura pe toi impuiii, era realist, il durea in cot de ideile aliailor lui, atata timp cat ce spuneau avea sens i cat nu se strecurau pe coridoarele comunitii internaionale spunand oricrui japonez, negru sau latino-american: "Iart-m c sunt un american alb, burghez i liberal, domnule, i scuz-ne c suntem atat de mari i de puternici i de bogai, dar credem in demnitatea i egalitatea tuturor fpturilor lui Dumnezeu, i vrei s fii atat de amabil s-mi permitei s cad in patru labe i s v ling in fund?" Aceasta era imaginea pe care le-o descria neobosit Ben Hatry locotenenilor si, dar pornind intotdeauna de la inelegerea c totul rmane intre noi, biei i fete, in interesul sacru al difuzrii obiective a informaiilor, misiunea noastr aici pe pmant, cci, dac nu, v trag o mam de btaie de n-o s mai tii cum v cheam. Nu contai pe mine, ii spusese Ben Hatry lui Cavendish cu o zi inainte, cu vocea lui monoton. Uneori vorbea fr s-i mite deloc buzele. Uneori i se fcea sil de propriile mainaiuni, sil de intreaga mediocritate omeneasc. Voi doi, nenorociilor, descurcai-v singuri, adug el rutcios.

Cum vrei, efule. Pcat, dar asta e, spuse Cavendish. Numai c Ben Hatry venise, conform previziunilor lui Cavendish, cu taxiul, pentru c nu avea incredere in oferul lui, ba chiar sosise cu zece minute mai devreme, ca s citeasc un rezumat al rahatului pe care il trimitea Cavendish oamenilor lui Van de cateva luni incoace rahat era termenul preferat pentru proz terminat cu un raport exploziv de o pagin de la labagiii ia de dincolo de ap fr semntur, fr provenien, fr antet care, spunea Cavendish, era pontul, bijuteria Coroanei, efule, oamenii lui Van o luaser din loc ru de tot, de aici i intalnirea de azi. Cine e nenorocitul care a scris asta? intreb Hatry, dornic intotdeauna s dea Cezarului ce era al Cezarului. Luxmore, efule. Tampitul care a dat peste cap de unul singur, in Malvine, intreaga operaiune? Chiar el. Ce e sigur e c n-a trecut prin secia de stilizare. i totui, Ben Hatry citi raportul de dou ori, lucru nemaivzut la el. E adevrat? il intreb el pe Cavendish. In mare msur, efule, spuse Cavendish, cu moderaia judicioas care ii caracteriza judecile. In parte. Nu tiu sigur cat au stat informaiile astea pe raft. Bieii lui Van ar trebui s fie ceva mai iui. Hatry ii arunc raportul inapoi. Cel puin, de data asta tiu ce au de fcut, nenorociii, spuse el, dand din cap fr urm de

entuziasm in direcia lui Tug Kirby, cel de-al treilea uciga, cum il poreclise cu umor Cavendish, care tocmai dduse buzna in incpere, fr s se tearg pe picioarele lui mari i care arunca priviri furioase de jur imprejur, in cutarea unui duman. Yankeii au sosit? mugi el. Trebuie s apar dintr-o clip in alta, Tug, il asigur Cavendish. Idioii ia ar intarzia i la propria lor inmormantare, spuse Kirby. Unul dintre avantajele apartamentului lui Geoff era poziia lui ideal, in inima cartierului Mayfair, la doi pai de intrarea lateral la Claridges, pe o fundtur pe care locuiau o mulime de mahri, diplomai i lobby-iti i cu Ambasada Italiei la un capt. Cu toate astea, pe strad domnea o atmosfer plcut de anonimat. Puteai fi mturtor, organizator de banchete, curier, valet, bodyguard, poponar sau mare maestru al universului. Nimnui nu-i psa. Iar Geoff era un priceput deschiztor de ui. tia cum s ajung la oamenii influeni, cum s-i adune laolalt. Cu Geoff puteai s te lai pe o rin i s nu faci nimic, exact aa cum procedau acum cei trei englezi i cei doi oaspei americani venii incognito s participe la o mas care, de comun acord, nu avea loc, un bufet fr servitori, compus din somon tiede sosit in avion de la proprietatea lui Cavendish din Scoia, ou de prepeli, branz, fructe i, la sfarit, o excelent budinc fcut de btrana doic a lui Geoff. De but, ceai la ghea i alte buturi nealcoolice, pentru c in Washingtonul renscut, spunea Geoff

Cavendish, alcoolul la pranz era privit ca un semn al Diavolului. Masa era rotund, ca s menajeze susceptibilitile. Loc suficient pentru picioare. Scaune moi. Telefoanele deconectate. Cavendish se pricepea grozav cand era vorba de confortul celorlali. Dac doreai, fete cclu. Intrebai-l pe Tug. Zborul a fost suportabil, Elliot? intreb Cavendish. O, eu m aflu intr-un paradis al cltorilor, Geoff. Pur i simplu ador avioanele astea mici i instabile. Northolt a fost grozav. Il ador. Zborul cu elicopterul pan la Battersea, epic. Foarte frumoas centrala electric. Cu Elliot nu-i ddeai niciodat seama dac era sarcastic sau dac sta era comportamentul lui obinuit. Avea treizeci i unu de ani, era sudist din Alabama, avocat i jurnalist, om de via atata timp cat nu se lansa in atac. Avea propria lui rubric in Washington Times, unde ataca ostentativ nume care, pan de curand, fuseser mai cunoscute decat al lui. Era slab i cadaveric, periculos i purta ochelari. Faa lui era numai oase. Rmai aici peste noapte sau te intorci acas, Elliot? mormi Tug Kirby, cu aerul c prefera a doua variant. Din pcate, Tug, plecm imediat dup petrecere, spuse Elliot. Nu v ducei s v prezentai omagiile la ambasad? intreb Tug cu un ranjet tamp.

Era o glum. Tug nu prea fcea glume. Departamentul de Stat era ultimul de pe lume care ar fi trebuit s afle despre vizita lui Elliot sau a colonelului. Aezat lang Elliot, colonelul mesteca somon cu numrul regulamentar de imbucturi. Nu avem nici un prieten acolo, Tug, ii explic el cu un aer ingenuu. Toi sunt poponari. Tug Kirby era cunoscut la Westminster ca "ministrul cu un portofoliu foarte lung". In parte, aventurile sexuale il fcuser s catige acest titlu, dar mai ales colecia lui fr pereche de consultane i directorate. Nu exista o companie de armament in lumea intreag sau in Orientul Mijlociu care s nu-l fi cumprat pe Tug Kirby sau s nu fi fost cumprat de el. Ca i oaspeii si, era puternic i vag amenintor. Avea umeri largi, sprancene groase, ce preau false, i ochi ri i proti, ca de taur. Chiar i cand manca, pumnii lui mari, strani, erau gata de btaie. Hei, Dirk, ce mai tii despre Van? strig Hatry vesel, de la cellalt capt al mesei. Ben Hatry dduse curs liber farmecului su legendar. Nimeni nu-i putea rezista. Zambetul lui era o incantare, dup atata timp petrecut intre nori. Colonelul se lumin imediat la fa. i Cavendish era incantat s-i vad eful, brusc, bine dispus. Generalul Van v transmite complimente, domnule, ltr el, de parc s-ar fi adresat Curii Mariale, i vrea s v mulumeasc, dumneavoastr, Ben, i

asistenilor dumneavoastr, pentru nepreuitul sprijin i incurajrile din ultimele luni i pan in prezent. Umerii trai spre spate, brbia inuntru. Domnule. Ei bine, spune-i c suntem cu toii al naibii de dezamgii c nu candideaz la preedinie, spuse Hatry, cu acelai zambet radios. E mare pcat c singurul om de bine din America nu are curajul s candideze. Fr s fie afectat de provocrile glumee ale lui Hatry, cu care era obinuit de la intalnirile precedente, colonelul ii rspunse punctandu-i frazele scurte i sacadate cu inclinri ale capului, in timp ce ochii ii rmaneau larg deschii i vulnerabili. Generalul Van are tinereea de partea lui, domnule. Generalul gandete pe termen lung. Este un strateg. Citete mult. E profund. tie s atepte. Alii iar fi epuizat muniiile pan acum. Nu i generalul. Nu, domnule. Cand va sosi momentul atacului la preedinie, generalul va fi acolo. Dup mine, e singurul om din America care tie ce are de fcut. Da, domnule. Eu m supun, spuneau ochii de prepelicar ai colonelului, dar falca spunea: la o parte din calea mea! Avea prul tuns perie. Stand aa, in poziie de drepi, era greu s-i aduci aminte c nu purta uniform. Era greu s nu te intrebi dac nu cumva era cam nebun. Dac nu cumva erau cu toii. Brusc, formalitile luar sfarit. Elliot se uit la ceas i ridic din sprancene grosolan spre Tug Kirby. Colonelul ii scoase ervetul de la gat, ii tampon buzele cu el, dup care il puse pe mas ca

pe un buchet ofilit, pe care s-l ridice Cavendish. Kirby ii aprinse un trabuc. Te deranjeaz dac-l stingi, te rog eu, Tug, rosti Hatry politicos. Kirby il stinse. Uneori uita c Hatry ii cunotea secretele. Cavendish intreb cine voia indulcitor in cafea i dac dorea cineva lapte. In sfarit, era o reuniune, nu un festin. Cinci brbai care se detestau cordial, aezai in jurul unei mese din secolul al optsprezecelea bine lustruite i unii de acelai ideal mre. Suntei de acord, da sau nu? intreb Ben Hatry, care nu era celebru pentru preambuluri. Am vrea, Ben, asta e sigur, spuse Elliot, cu o expresie indescifrabil intiprit pe chip. i atunci ce naiba v oprete? Avei dovada. Voi conducei ara. Ce mai ateptai? Van ar vrea. i Dirk, aici de fa. Nu-i aa, Dirk? S cante fanfara. Nu, Dirk? Sigur c da, opti colonelul i cltin din cap spre mainile aezate una lang cealalt. Atunci facei-o, pentru numele lui Dumnezeu! strig Tug Kirby. Elliot se prefcu a nu fi auzit. Poporul american ar vrea s-o facem, spuse el. Poate c n-o tie inc, dar o va ti curind. Poporul american va dori s recupereze ce e al lui de drept i nar fi trebuit s fie instrinat niciodat. Nimeni nu ne oprete, Ben. Pentagonul e de partea noastr, vrem s-o facem, dispunem de oameni bine pregtii, de

tehnologie. Avem alturi de noi Senatul i Congresul. Partidul Republican. Elaborm politica extern. Mijloacele de comunicare in mas sunt ale noastre in timp de rzboi. Ultima dat au fost aproape cu totul in mana noaastr, acum vor fi i mai mult. Nimeni nu ne oprete, in afar de noi inine, Ben. Nimeni, sta e adevrul. Urm o clip de tcere general. Kirby fu primul care o rupse. E intotdeauna nevoie de puin curaj ca s sari, spuse el morocnos. Thatcher nu ezita niciodat. Alii nu fac decat s ezite. Tcerea se ls din nou. Presupun c aa se pierd canalele, suger Cavendish, dar nimeni nu rase i iar se ls tcerea. tii ce mi-a spus Van acum dou zile, Geoff? zise Elliot. Ce i-a spus, btrane? Oricine nu e american are o idee despre ce rol ar trebui s joace America. In majoritate, sunt oameni care nu au un rol pentru ei inii. In majoritate, sunt nite fricoi. Generalul Van e profund, spuse colonelul. i-atunci? intreb Hatry. Dar Elliot nu se grbi. Sttea cu mainile incruciate pe piept, de parc ar fi purtat vest i ar fi fumat trabuc pe plantaia lui. Ben, pentru chestia asta ne trebuie un nenorocit de detonator, mrturisi el, un punct de care s ne agm. Avem o stare de fapt. Nu avem un flagrant

delict. Nu clugrie americane violate. Nu sugari americani masacrai. Avem zvonuri. Avem probabiliti. Avem rapoartele spionilor votri, necoroborate inc de ageniile noastre, pentru c aa spunem c trebuie s fie. Nu e momentul s frangem inimile sensibile de la Departamentul de Stat, sau s punem afie clamand "Jos mainile de pe Panama!" pe grilajul de la Casa Alb. E momentul s acionm hotrit i s facem ca opinia public s se adapteze dup aceea. Opinia public se va adapta. Putem s-o ajutm in sensul sta. Tu poi s-o ajui, Ben. Am spus c-o fac, o s-o fac. Dar ce nu ne poi furniza e detonatorul, spuse Elliot. Nu poi viola clugrie. Nu poi masacra sugari pentru noi. Kirby ls s-i scape un hohot de ras deplasat. Nu fi chiar atat de sigur, Elliot! strig el. Nu-l cunoti pe Ben al nostru aa cum il cunoatem noi. Ce zici, Ben? Dar, in loc de aplauze, se alese cu o privire incruntat din partea colonelului. Bineineles c avei un afurisit de detonator, rspunse Ben Hatry caustic. i anume? intreb Elliot. Dezminirile, fir-ar s fie. Ce dezminiri? Ale tuturor. Panamezii vor dezmini, francezii vor dezmini, japonezii vor dezmini. Sunt, deci, nite mincinoi, aa cum i Castro a fost un mincinos. Castro

a dezminit prezena rachetelor ruseti i voi ai intervenit. Ben, rachetele erau acolo, spuse Elliot. Aveam fotografii ale rachetelor. Aveam flagrantul delict. Pentru acest scenariu, nu avem. Poporul american a vzut cum se face dreptate. Vorbele frumoase nu in loc de dovezi. N-au inut niciodat. Avem nevoie de un flagrant delict. Preedintele il va cere. Dac nu-l are, nu mic un deget. Nu avem cateva fotografii cu ingineri japonezi cu brbi false spand un al doilea canal la lumina lanternelor, Ben? intreb Cavendish ironic. Nu, lua-te-ar dracu', nu avem, replic Hatry, fr s ridice vocea, cci nici nu avea nevoie. i-atunci ce ai de gand s faci, Elliot? S atepi pan cand japonezii or s organizeze o edin de fotografii la ora pranzului, in treizeci i unu decembrie al anului de graie o mie nou sute nouzeci i nou? Elliot nu prea s fie micat. Ben, nu dispunem de nici un argument emotiv care s dea bine la televizor. Ultima dat am avut noroc. Batalioanele Demnitii ale lui Noriega au agresat femei americane pe strzile din Panama City. Pan atunci nu ne-am putut mica. Aveam drogurile, aa c am scris din plin despre droguri. Aveam problema atitudinii lui Noriega, am scris peste tot despre ea. Aveam uraenia lui, am scris din belug i despre ea. Muli cred c a fi urit e imoral. Am plusat pe chestia asta. Aveam viaa lui sexual i problemele de magie. Am jucat cartea Castro. Dar a trebuit ca nite femei americane cumsecade s fie

hruite de nite soldai hispanici lipsii de respect pentru ca preedintele s se simt obligat s-i trimit pe bieii notri la faa locului ca s-i invee bunele maniere. Am auzit c voi ai aranjat chestia asta, spuse Hatry. Chiar dac ar fi adevrat, nu ine de dou ori, rspunse Elliot, respingand sugestia cu dosul palmei. Ben Hatry explod in sinea lui. Un test subteran. Nici urm de explozie, cci era bine izolat. Doar un uier sub inalt presiune, cand expir aerul, frustrarea i furia, toate intr-o singur rbufnire. Fir-ar s fie. Nenorocitul la de canal v aparine, Elliot! A fost o vreme cand i India v-a aparinut, Ben. Hatry nici nu se osteni s-i rspund. Prin perdeaua ferestrei, privea la ceva ce nu merita nici o atenie. Avem nevoie de un detonator, repet Elliot. Nu-l avem, nu avem rzboi. Preedintele nu va mica un deget. i cu asta basta. Fu nevoie de Geoff Cavendish, cu elegana i frumuseea sa viril, ca s readuc lumina i bucuria in cadrul reuniunii. Ei bine, domnilor, am impresia c avem multe puncte in comun. Alegerea momentului trebuie lsat pe seama generalului Van. Nimeni nu contest acest lucru. Hai s discutm un pic despre asta, bine? Tug, vd c arzi de nerbdare.

Hatry nu se mai interesa decat de fereastr i de perdea. Perspectiva de a-l asculta pe Kirby nu fcu decat s adanceasc aceast dependen. Opoziia Tcut, spuse Kirby. Grupul Abraxas. Ce prere ai despre asta, Elliot? Ar trebui s am o prere? Van are? Lui Van ii plac. Ciudat din partea lui, nu crezi? spuse Kirby. Dac lum in consideraie c Abraxas e antiamerican. Abraxas nu e o marionet, nu e un client, rspunse Elliot calm. Dac punem un guvern provizoriu in Panama pan cand ara e sigur i putem organiza din nou alegeri, Abraxas e un atu. Liberalii nu pot striga c suntem colonialiti. Nici panamezii. i dac nu e ce ne trebuie, putei s-i doborai avionul, nu-i aa? intreb Hatry ironic. Ce vreau eu s spun, Elliot, e c Abraxas e omul nostru, zise Elliot. Nu al vostru. Omul nostru prin propria lui voin. Asta face ca opoziia lui s fie i a noastr. Noi o s-o controlm, noi o s-o inarmm, noi o s-i fim consilieri. Cred c trebuie s inem cu toii minte acest lucru. Mai ales Van. N-ar arta deloc bine pentru generalul Van dac am descoperi vreodat c Abraxas lua bani de la Unchiul Sam. Sau c oamenii lui erau inarmai cu arme americane. Doar nu vrem s-l stigmatizam pe bietul om ca fiind colaboraionist yankeu de la bun inceput, nu-i aa? Colonelul avu o idee. Ochii i se deschiser larg i incepur s strluceasc. Zambetul lui deveni angelic.

Ascultai: ce-ar fi dac am opera sub un pavilion de complezen? Avem ceva sprijin in zon. Am putea pretinde c Abraxas primete marfa din Peru, din Guatemala sau din Cuba lui Castro. De oriunde. N-ar fi nici o problem. Tug Kirby nu era omul compromisurilor. Noi l-am gsit pe Abraxas, noi il inarmm, spuse el cu fermitate. Avem un as al procurrilor in zon. Dac vrei s venii cu ceva bani, orice ofert e bine primit. Dar trecei pe la noi. Nimic in zon. Nimic direct. Noi il manipulm pe Abraxas, noi ii furnizm armele. E al nostru. La fel i studenii, pescarii i oricine mai e cu el. Noi livrm pentru toi, incheie el, lovind cu incheieturile mari ale degetelor in masa din secolul al optsprezecelea, pentru cazul in care mesajul lui nu fusese ineles. Toate astea dac, spuse Elliot dup un timp. Dac ce? intreb Kirby. Dac intrm in joc. Hatry ii smulse brusc privirea de la fereastr i se rsuci ca s se uite la Elliot. Solicit exclusivitate pentru premier, spuse el. Camerele mele de luat vederi i ziaritii mei merg cu primul val, bieii mei alturi de studeni i de pescari, in exclusivitate. Toi ceilali vin in urm, cu piesele de rezerv. Elliot pru c se amuz. Poate c organizai voi invazia in locul nostru, Ben. Poate c asta v-ar rezolva problemele electorale. Ce-ai zice de o intervenie de salvare pentru aprarea

cetenilor britanici expatriai? Trebuie s existe vreo doi i in Panama. M bucur c ai ridicat problema asta, Elliot, spuse Kirby. Un nou unghi de atac. Kirby era teribil de incordat, cu toate privirile, chiar i a lui Hatry, aintite asupra lui. De ce, Tug? intreb Elliot. A venit momentul s discutm cu ce se alege omul nostru din toate astea, spuse Kirby, roind. Omul nostru inseamn liderul nostru. Marioneta noastr. Mascota noastr. Ce vrei, Tug? S stea alturi de Van la consiliul de rzboi de la Pentagon? suger Elliot in btaie de joc. Nu fi caraghios. Vrei trupe britanice la bordul navelor de rzboi? Nai decat. Nu, mulumesc, nu vrem. E treaba voastr. Dar vrem un anume credit. Cat de mult, Tug? Mi s-a spus c e greu s te targuieti cu tine. Nu genul la de credit. Credit moral. Elliot zambi. La fel ca Hatry. Moralitatea, implica expresia de pe feele lor, e negociabil. Omul nostru va fi vizibil, in avanscen, anun Tug Kirby, numrand termenii pe degetele lui enorme. Omul nostru va fi cel care se va infur in steag, iar al vostru va aplauda, in timp ce va rsuna imnul nostru i la naiba cu Bruxelles. Relaia privilegiat va trebui s fie evident in ochii lumii, de acord, Ben? Vizite la Washington, strangeri de man, pomp, numai cuvinte frumoase

despre omul nostru. Iar omul vostru va veni la Londra de indat ce l-ai catigat pentru cauza noastr. Ar fi trebuit s-o fac de mult i lucrul sta se observ. Presa de bun calitate va afla despre rolul serviciilor britanice de contrainformaii. V vom da un text, nu-i aa, Ben? Restul Europei rmane pe dinafar i manctorii de broate in dizgraie, ca de obicei. Las rahatul sta pe seama mea, spuse Hatry. Nu el vinde ziare. Eu vand. Se desprir cum se despart doi amani dup o scen, ingrijorai c spuseser ce nu trebuia, c nu spuseser ce trebuia, c nu fuseser inelei. Cum ne intoarcem, ii spunem lui Van, zise Elliot. S vedem ce prere are. Generalul Van gandete pe termen lung, spusese colonelul. Generalul Van e un adevrat vizionar. Generalul are privirea aintit asupra Ierusalimului. Generalul tie s atepte. D-mi naibii ceva de but, spuse Hatry. Rmaser singuri, trei englezi i paharele lor de whisky. Simpatic reuniune, spuse Cavendish. Nite ccai, zise Kirby. Cumpr Opoziia Tcut, ordon Hatry. Asigurte c tie s vorbeasc i s trag. Cat de adevrai sunt studenii? Sunt imprevizibili, efule. Maoiti, pacifiti, muli dintre ei mai in varst. Pot trece oricand de partea cealalt. Cui dracu' ii pas de ce parte trec? Cumpr-i i d-le drumul s plece. Van vrea un detonator. Viseaz la

el, dar nu indrznete s-l cear. De ce credei c nenorocitul la i-a trimis lacheii i a rmas acas? Poate c ne ofer studenii detonatorul. Unde e raportul lui Luxmore? Cavendish i-l ddu i il citi pentru a treia oar inainte de a i-l inapoia. Cine e tipa care scrie prostiile alea de articole catastrof pentru noi? intreb el. Cavendish rosti un nume. D-i-l ei, spuse Hatry. Spune-i c vreau s-i pun pe studeni mai in lumin. S-i lege de sraci i oprimai, s lase deoparte comunismul. i s bat moned pe Opoziia Tcut, care vede in Marea Britanie modelul de democraie pentru Panama, in secolul al douzeci i unulea. Vreau criz. "Teroarea ocup strzile din Panama", genul sta de rahat. Primele ediii de duminic. Contacteaz-l pe Luxmore. Spune-i c e timpul s-i scoale pe nenorociii ia de studeni din pat. Luxmore nu fusese niciodat intr-o misiune atat de primejdioas. Era exaltat, era ingrozit. Dar strintatea il ingrozea intotdeauna. Era disperat, eroic de singur. Un paaport impresionant, in invelitoarea pe care nu trebuia cu nici un chip s-o scoat, cerea tuturor strinilor s acorde liber trecere peste graniele lor lui Mellors, mesagerul iubit al Reginei. Aezate pe scaunul de clasa intai de lang el, dou valijoare burduite, din piele neagr, sigilate cu cear i purtand sigiliul regal, prevzute cu curele de umr late. Regulile funciei sale de imprumut

nu-i permiteau nici s doarm, nici s bea. Nu trebuia s scape nici un moment din ochi valijoarele. Nici o man impur nu avea permisiunea de a murdri bagajele unui mesager al Reginei. Orice contact uman era interzis, dei, din necesitate operaional, nu aplicase acest dictat unei stewardese mmoase a companiei British Airways. Cam la jumtatea drumului deasupra Atlanticului de Sud, simise nevoia neateptat de a se uura. Se ridicase de dou ori ca s i-o satisfac, dar de fiecare dat un pasager fr bagaje i-o luase inainte. In cele din urm, cand nevoia nu mai putuse fi stpanit, o convinsese pe stewardes s stea de paz lang o toalet liber, cat el parcurgea ca un rac aleea dintre scaune, cu poverile lui lovind in trecere arabi ce moiau sau crucioare cu buturi. Probabil c avei secrete teribil de grele in ele, coment vesel insoitoarea de zbor cand il vzu ajuns cu bine. Luxmore era incantat s recunoasc o compatrioat din Scoia. De unde eti, draga mea? Aberdeen. Formidabil! Oraul de argint, Dumnezeule! Dar dumneavoastr? Luxmore era gata s rspund printr-o descriere generoas a originilor sale scoiene cand ii aminti c Mellors din paaport se nscuse la Clapham. Jena lui se accentua cand fata ii inu ua cat se lupt cu valijoarele ca s ias din toalet. Intorcandu-se la locul lui, ii trecu

in revist pe toi pasagerii, in cutarea unor poteniali pirai ai aerului, dar nici unul nu-i inspir incredere. Avionul incepu s coboare. Dumnezeule, ii zise Luxmore, in timp ce groaza legat de misiunea pe care o avea i frica de zbor alternau cu comarul dezvluirii identitii lui. Imagineaz-i c ne prbuim in mare, cu valize cu tot. Nave de salvare din America, Cuba, Rusia i Marea Britanie se grbesc spre locul dezastrului! Cine era misteriosul Mellors? De ce s-au scufundat valizele astea pe fundul oceanului? De ce nu s-a gsit nici o hartie plutind la suprafa? De ce nu vine nimeni s-i reclame cadavrul? Nu vduv, nu copii, nu rude? Valijoarele sunt scoase la suprafa. Va avea guvernul Maiestii Sale amabilitatea s explice extraordinarul lor coninut unei lumi stupefiate? De data asta e Miami, nu-i aa? intreb stewardesa, privindu-l cum se inhma ca s coboare. Pun pariu c abia ateptai s facei o baie cald dup ce scpai de bagajele astea. Luxmore cobori glasul, ca nu cumva s-l aud vreun arab. Scoianca asta de treab merita adevrul. Panama, murmur el. Dar fata il prsise deja, prea ocupat s le cear pasagerilor s ridice sptarele i s-i pun centurile de siguran.

CAPITOLUL NOUSPREZECE Preul de acces la green e in funcie de grad, explic Maltby, alegand o cros mijlocie. Drapelul se afla la optzeci de metri, cu alte cuvinte o zi de mers in ritmul lui. Soldaii pltesc o nimica toat. Ambiioii pltesc din ce in ce mai mult, pe msur ce urc pe scara ierarhic. Se zice c generalul nu-i poate permite s plteasc cat i se cere. Eu am fcut un targ, mrturisi el mandru, cu un zambet viclean. Sunt sergent. Lovi mingea care, surprins, alerg aizeci de metri prin iarba ud, spre un loc sigur, i se ascunse. Maltby sri in urmrirea ei i Stormont il urm. Un btran caddie indian, cu plrie de paie, purta o colecie de crose antice intr-un sac mucegit. Impecabil intreinut, superbul teren de la Amador era visul oricrui juctor prost de golf, iar Maltby era un juctor prost. Se afla intre o baz american imaculat, construit in anii '20, i plaja ce se intindea de-a lungul intrrii in Canal, pe un drum drept i pustiu, supravegheat de un soldat american plictisit i de un poliist panamez aijderea. Era acolo i o gheret pentru paz. Nimeni nu venea aici, in afar de militari i soiile lor. La orizont, pe de o parte se intindea El Chorillo i, in spate, zgarie norii satanici din Pun ta Paitilla, ale cror contururi erau indulcite in dimineaa aceea de mase de nori in micare. In larg se vedeau insulele, enalul i inevitabilul ir de nave nemicate, ateptand s le vin randul s treac pe sub Podul Celor Dou Americi.

Dar pentru juctorul prost de golf atracia major a locului rezid in traneele rectilinii, acoperite de iarb i spate la zece metri sub nivelul mrii, in trecut parte a lucrrilor Canalului, care servesc azi drept coridoare pentru mingile greit trimise. Juctorul prost poate face un hook, sau un slice; atata timp cat se las pe seama lor, traneele il iart. Tot ce i se cere e s pun mingea in joc i s o lase in voia ei. Paddy se simte mai bine, suger Maltby, repoziionand discret mingea cu varful pantofului de golf crpat. I-a trecut tusea? Nu prea, spuse Stormont. Vai de mine! Ce zic doctorii? Nu mare lucru. Maltby juca din nou. Mingea travers in vitez greenul i dispru iar. Maltby se precipit in urma ei. Incepu s plou. Ploua din zece in zece minute, dar Maltby prea c nu-i ddea seama. Mingea se lfia obraznic in mijlocul unei insule de nisip ud. Btranul caddie ii alese lui Maltby crosa potrivit. Ar trebui s-o duci undeva departe de aici, il sftui cu dezinvoltur pe Stormont. In Elveia sau in alt loc la mod. Panama e o ar atat de insalubr. Nici nu tii din ce parte vin microbii. Fir-ar s fie. Ca o insect preistoric, mingea nimerise intr-o pampa verde, bogat. Sub trombele de ap, Stormont ii privi ambasadorul descriind semicercuri largi i lovind-o pan cand mingea reveni, prost dispus, pe green. Suspans, apoi un strigt de triumf cand Maltby efectua un putt lung. S-a icnit, ii zise Stormont. E nebun. Ar

cam fi timpul. O vorb, Nigel, dac eti drgu, ii spusese Maltby la telefon, la ora unu noaptea, exact cand Paddy era gata s adoarm. M-am gandit s profitm i s ne dezmorim picioarele, Nigel, dac nu ai nimic impotriv. Cum vrei, domnule ambasadaor. Altfel, ambasada e chiar un loc foarte plcut zilele astea, relu Maltby, indreptandu-se spre traneea urmtoare. In afar de tusea lui Paddy i de sraca btrana Phoebe. Phoebe, soia lui, nu era nici atat de srac, nici atat de btran. Maltby nu se brbierise. Un pulover gri jerpelit, ud leoarc, atarna de pe umerii lui ca o tunic din zale, creia ii pierduse pantalonii. De ce naiba nu-i cumpra un impermeabil? se minun Stormont, in timp ce ploaia i se scurgea pe ceaf. Phoebe nu e niciodat mulumit, zicea Maltby. Nam idee de ce s-a mai intors. Eu nu pot s-o sufr. Ea nu poate s m sufere. Copiii nu pot s ne sufere pe nici unul. Nu vd de ce ne mai ostenim. Sunt ani de cand nu ne-am mai regulat, slav Domnului. Stormont pstr o tcere consternat. Niciodat, in cele optsprezece luni de cand se cunoteau, Maltby nu-i fcuse vreo confiden. i acum deodat, din motive necunoscute, amenintoarea lor intimitate nu mai cunotea limite. Tu ai reuit s divorezi, se planse Maltby. i povestea a fcut zgomot mare, dac-mi aduc bine aminte. Dar i-ai revenit. Copiii ii vorbesc. Foreign Office-ul nu te-a dat afar.

Nu chiar. Ei bine, a vrea s stai de vorb cu Phoebe. O s-i fac extrem de bine. Spune-i c ai trecut prin asta i c nu e chiar atat de ru cum se spune. Problema ei e c nu tie s discute cu oamenii altfel decat fcand pe efa. Poate c-ar fi mai bine dac ar vorbi Paddy cu ea, spuse Stormont. Maltby nu-i indoi genunchii ca s pun mingea pe tee, observ Stormont. Pur i simplu se plie in dou, iar apoi se indrept din ale, fr s se opreasc din vorbit. Nu, sincer s fiu, a prefera s-i vorbeti tu, continu el, in timp ce ataca amenintor mingea. Ii face griji din cauza mea, pricepi? tie c ea o s se descurce i singur. Dar crede c eu o s stau toat ziua la telefon, intreband-o cum s fierb un ou. Nici gand s fac una ca asta. O s instalez la mine o fat superb i toat ziua o s fierb ou pentru ea. Lovi i mingea sri in sus, dincolo de traneea salvatoare. Un timp pru satisfcut de traiectoria ei dreapt, apoi ii schimb prerea, o lu la stanga i dispru printre perdelele de ploaie. Ccat, spuse ambasadorul, dezvluind profunzimi de limbaj pe care Stormont nu le-ar fi bnuit vreodat. Potopul devenea insuportabil. Lsand mingea balt, se retraser in chiocul pentru fanfar, in faa caselor ofierilor cstorii, aezate in semicerc. Btranului caddie ins nu-i plcea chiocul. Prefera adpostul indoielnic al unui palc de palmieri, sub care se post, in timp ce torentul i se scurgea de pe plrie.

Altfel, dup cate imi dau seama, spuse Maltby, echipa noastr o duce bine. Fr certuri, moralul e bun, cot fabuloas in Panama, informaii fascinante din toate direciile. Ce-ar putea stpanii notri s cear mai mult, m intreb? Ce? Ce ne cer? Maltby ins nu se ls impins de la spate. Prefera propria lui cale sinuoas. Am avut convorbiri lungi cu tot soiul de oameni seara trecut, pe linia secret a lui Osnard, anun el pe un ton de aducere aminte. Ai incercat-o vreodat? Nu. O chestie sinistr, roie, conectat la o main de splat de pe vremea rzboiului cu burii, dar poi spune tot ce vrei la ea. Am fost teribil de impresionat. i ce ipi amabili. Nu c i-a cunoate, dar preau fermectori. O conferin la telefon. Ne-am petrecut tot timpul cerandu-ne scuze pentru intreruperi. Un tip pe nume Luxmore e in drum spre noi. Un scoian. Trebuie s-i spunem Mellors. N-ar trebui s-i spun, aa c, bineineles, o fac. Luxmore-Mellors ne aduce veti capitale. Ploaia se oprise brusc, dar Maltby nu prea s fi observat. Caddie- ul sttea inc ciucit sub palmieri, fumand o igar groas de marijuana. Ai putea s-l lai s plece, suger Stormont. Dac nu mai joci. Puser laolalt caiva dolari umezi i-l trimiser pe caddie inapoi cu crosele lui Maltby, inainte de a se aeza pe o banc uscata de la marginea chiocului,

uitandu-se cum se scurgea un parau umflat prin acest Eden i cum soarele se rsfrangea pe fiecare frunz i floare, spre gloria lui Dumnezeu. S-a hotrat pasivul nu-mi aparine, Nigel s-a hotrat c guvernul Maiestii Sale va aduce, in secret, ajutoare i sprijin Opoziiei Tcute din Panama. Nu oficial, bineineles. Luxmore, cruia trebuie s-i spunem Mellors, vine s ne invee cum s procedm. Din cate am ineles, exist un fel de manual.Ceva de genul Cum s rstorni guvernulrii-gazd. Va trebui s ne inspirm cu toii din el. Inc nu tiu dac mi se va cere s-i primesc pe domnii Domingo i Abraxas in grdina mea de zarzavaturi in miez de noapte sau dac sarcina asta ii va reveni ie. Nu c a avea o grdin de zarzavaturi, dar mi se pare c rposatul lord Halifax avea, i acolo se intalnea cu tot felul de oameni. Te uii cam stramb la mine. Ce s-a intamplat? De ce nu se ocup Osnard de asta? intreb Stormont. Ca ambasador, n-am incurajat implicarea lui. Biatul are i aa destule pe cap. E tanr. E pe un post inferior. Celor din opoziie le plac oamenii cu experien. Unii sunt ca noi, dar alii sunt proletari btrani, docheri, pescari, fermieri. E mult mai bine dac ne asumm noi rspunderea. Va trebui, de asemenea, s sprijinim un grup misterios de studeni fabricani de bombe, chestie tare delicat. Tot noi o s ne ocupm i de ei. Sunt sigur c te vei descurca de minune. Pari tulburat, Nigel. Team suprat cu ceva? De ce nu ne trimit mai muli ageni?

O, nu cred c e nevoie. Caiva vizitatori de seam, poate, oameni ca Luxmore-Mellors, dar nu pe cineva permanent. Nu e cazul s umflm inutil schema ambasadei, ar duce la discuii. De altfel, le-am i spus lucrul sta. Le-ai spus? intreb Stormont neincreztor. Ba bine c nu. Cu dou persoane cu experien ca tine i ca mine, le-am spus, nu e nevoie de personal suplimentar. Am fost cat se poate de ferm. N-ar face decat mizerie peste tot, am zis. De neacceptat. Am fcut uz de autoritatea mea. Le-am spus c suntem oameni de lume. Ai fi fost mandru de mine. Stormont crezu c vede o scanteiere neobinuit in ochii ambasadorului su, comparabil cu trezirea dorinei. Vom avea nevoie de o cantitate enorm de lucruri, continu Maltby, cu entuziasmul unui elev in faa unui nou tren electric. Radiouri, maini, case secrete, curieri, ca s nu mai pomenesc materialul: mitraliere, mine, lansatoare de rachete, tone de explozibil, bineineles, detonatoare, tot ce-ai visat vreodat. M-au asigurat c nici o Opoziie Tcut modern nu e complet fr ele. Se pare c piesele de schimb sunt i ele extrem de importante. tii cat de neglijeni sunt studenii. Le dai un radio dimineaa i la ora pranzului e acoperit de inscrisuri. Sunt sigur c Opoziia Tcut nu e cu nimic mai breaz. Vei fi bucuros s afli c toate armele vor fi britanice. O companie britanic de incredere e gata s le furnizeze. Frumos din partea lor. Ministrul Kirby are o

prere foarte bun despre ei. i-au catigat laurii in Iran; sau s fi fost Irak? Probabil in amandou. Gully are o prere grozav despre ei, iar Foreign Office-ul a acceptat sugestia mea de a-l avansa pe loc la rangul de Corsar. Osnard il pune s depun jurmantul chiar acum. Sugestia ta, repet Stormont zpcit. Da, Nigel, am hotrat c tu i cu mine suntem fcui pentru intrigi. i-am spus intr-o zi cat de tare imi doresc s particip la un complot britanic i iat-l. Goarna secret a sunat. Sunt sigur c nimeni nu ne va acuza de lips de zel mi-a dori s ai o figur ceva mai vesel, Nigel. Nu pari s realizezi importana spuselor mele. Ambasada asta e pe cale s fac un enorm salt inainte. Dintr-o mlatin diplomatic va deveni noul post la mod. De pe o zi pe alta o s plou cu promovri, decoraii, atenii. S nu-mi spui c te indoieti de inelepciunea efilor notri. i-ai ales cat se poate de prost momentul. Am doar impresia c lipsesc o mulime de etape, spuse Stormont fr prea mare convingere, incercand s se acomodeze cu ambasadorul nou-nou din faa lui. Prostii. Ce fel de etape? Cea logic, in primul rand. Zu? fcu Maltby pe un ton glacial. Unde anume detectezi tu o lips de logic? M rog, s lum Opoziia Tcut. Nimeni in afar de noi nu a auzit de ea. De ce n-a fcut nimic? Nu s-a scurs nimic in pres, n-au dat nici o declaraie. Maltby era deja plin de indignare.

Dar, dragul meu, dup cum arat numele, asta e natura ei. E tcut. Ii ine prerile pentru ea. Ateapt s-i vin ceasul. Abraxas nu e un beiv. E un erou, un revoluionar in slujba lui Dumnezeu i a patriei. Domingo nu e un negustor de droguri cu un libido peste msur de mare, e un lupttor altruist pentru democraie. Cat despre studeni, ce-a putea s-i spun? Mai ii minte cum eram. Zpcii. Schimbtori. Azi una, maine alta. M tem c Panama te deprim, Nigel. E timpul s-o duci pe Paddy in Elveia. A, i mai e ceva, continu el, ca i cum omisese s spun un lucru. Era s uit. Domnul Luxmore-Mellors va aduce lingourile de aur, adug el, de parc tocmai ar fi incheiat un raport administrativ. Nu poi avea incredere in bnci i in serviciile de curierat, nu in lumea obscur a intrigii in care tu i cu mine tocmai intrm, Nigel, aa c trece drept mesager al Reginei i le aduce in valiza diplomatic. Ce aduce? Lingourile de aur, Nigel. Se pare c asta e ce li se d opoziiilor tcute din zilele noastre, nu dolari, lire sterline sau franci elveieni. Logic, de altfel. Te poi imagina finanand o Opoziie Tcut cu lire sterline? Se devalorizeaz inainte primului puci avortat. i mi s-a spus c opoziiile tcute cost scump, spuse el pe acelai ton detaat. Cateva milioane nu mai inseamn nimic in zilele noastre, mai ales atunci cand vrei s cumperi pe deasupra i viitorul guvern. Studenii, m rog, poi s le mai strangi puin cureaua, dar ii mai

aminteti cu ce vitez fceam datorii la varsta lor? O bun intenden e esenial pe ambele fronturi. Cred ins c suntem la inlime, Nigel, tu ce zici? Eu personal vd treaba asta ca pe o provocare. Genul de ocazie la care visezi pe la mijlocul carierei. Un El Dorado diplomatic, fr sudoarea explorrii in jungl. Maltby czuse pe ganduri. Aezat alturi de el cu buzele stranse, Stormont nu-l mai vzuse niciodat atat de relaxat. In ce-l privea, nu pricepea nimic. Sau nimic din ce ar fi putut s explice. Soarele inc lumina puternic. Ghemuit la umbra chiocului, se simea ca un condamnat pe via, cruia nu-i venea s cread c ua celulei era larg deschis. Mtile cdeau dar purtase oare vreo masc? Pe cine crezuse c ducea el de nas dac nu pe sine insui, cand vzuse cum ambasada inflorea sub alchimia ineltoare a lui Osnard? "Nu mai ponegri o treab bun", ii spusese el tios lui Paddy, cand indrznise s sugereze c de fapt CORSARUL era un pic cam prea frumos ca s fie adevrat, mai ales dup ce incepeai s-l cunoti ceva mai bine pe Andy. Intre timp, Maltby filozofa. O ambasad nu e fcut ca s evalueze, Nigel. Putem avea o prere, asta e altceva. Putem avea cunotine despre situaia local. Sigur c avem. i uneori acestea par s intre in conflict cu ce ne spun superiorii. Avem simuri, vedem, auzim i mirosim. Dar nu avem kilometri de dosare, calculatoare, analiti i, din pcate, nici zeci de inceptoare tinere i fermectoare care alearg cat e ziua de lung pe culoare. Nu avem o privire de ansamblu. Nici date la scar mondial. Cu atat

mai puin intr-o ambasad atat de mic i de neinsemnat ca a noastr. Suntem nite rnoi. Bnuiesc c eti de acord. Le-ai spus lor asta? Chiar aa, la telefonul magic al lui Osnard. Cuvintele capt mai mult greutate cand sunt spuse in secret, nu crezi? Suntem contieni de limitele noastre, am spus. Munca noastr e una de rutin. Din cand in cand, ni se permite s aruncm cate o privire spre lumea mare. CORSARUL e o asemenea privire. i suntem recunosctori, suntem mandri. Nu e nici corect, nici oportun, am spus, ca o ambasad mic, insrcinat cu captarea ambianei rii i propagarea punctelor de vedere ale guvernului nostru, s fie obligat s emit o judecat obiectiv asupra unor probleme care-i depesc capacitatea. Ce te-a fcut s spui asta? intreb Stormont. Intenionase s-o zic mai tare, dar ceva parc-l strangea de gat. CORSARUL, bineineles. Foreign Office-ul mi-a reproat c m-am abinut s laud ultimul material. La fel i ie. Laude, am spus. Putei avea cate laude vrei. Andrew Osnard e un biat fermector, contiincios la culme, iar Operaiunea CORSAR ne-a dat material de gandire. O admirm. O sprijinim. Revitalizeaz mica noastr comunitate. Dar asta nu ne face s-i acordm un loc in marea ordine a lucrurilor. E treaba analitilor votri i a efilor notri s-o fac. i le-a plcut ce le-ai zis?

Au fost incantai. Andy e un tip foarte de treab, aa cum le-am spus. Are mare succes la femei. E un atu pentru ambasad. Se intrerupse, lsand s planeze o urm de indoial i relu pe un ton mai sczut. M rog, poate c nu joac pan la opt puncte. Poate c mai trieaz puin ici i colo. Cine n-o face? Prerea mea, i asta n-are nici o legtur cu tine, cu mine sau cu oricine altcineva din ambasad, poate cu excepia tanrului Andy, prerea mea e c informaiile CORSAR sunt cele mai cumplite baliverne. Reputaia lui Stormont c tia s-i pstreze sangele rece in momentele de criz era binemeritat. Sttu o clip crispat banca era din lemn de tec i pe el il cam durea spatele, mai ales pe vreme umed. Se uit indelung la irul de nave neputincioase, la Podul Celor Dou Americi, la oraul vechi i la sora lui modern i urat de dincolo de golf. Ii deprta picioarele i le aez din nou unul peste cellalt. i se intreb dac, din motive nespuse inc, asista la sfaritul carierei sale sau la inceputul unei cariere noi, al crei curs nu ii era inc limpede. Maltby, in schimb, prea cufundat intr-un fel de senintate de confesional. Bine aezat, cu capul lui lunguie, ca de capr, rezemat de un stalp din fier al chiocului, continu pe un ton mrinimos. Numai c nu tiu, spunea el, i nici tu nu tii, care dintre ei inventeaz totul. CORSARUL? Doamna CORSAR? Sursele secundare, oricine ar fi ele Abraxas, Domingo, femeia aia, Sabina, sau ziaristul la

dezgusttor, care se invarte mereu prin preajm, Teddy Nu-tiu-cum? Sau chiar Andrew in persoan, dragul de el, i tot restul e vanitate? E tanr. L-ar putea duce de nas. Pe de alt parte, e iste i e un dur. Nu, nu-i aa. E putred pan-n mduva oaselor. E un ticlos a-ntaia. Credeam c-l placi. Ba bine c nu, imi place enorm. i nu-i reproez c trieaz. Muli oameni trieaz, dar de obicei sunt juctori proti, ca mine, atat de proti, c unii ii cer scuze. i eu mi-am cerut, practic, scuze de vreo dou ori. Cu un suras ruinat, privi la o pereche de fluturi mari, galbeni, care se deciseser s participe i ei la conversaie. Dar Andy e un catigtor, pricepi? i catigtorii care trieaz sunt nite rahai. Cum se inelege cu Paddy? Paddy il ador. Sfinte Dumnezeule, sper c nu prea tare. Se culc in schimb cu Fran, regret c trebuie s-o spun. Prostii, rspunse Stormont cu aprindere. Abia dac schimb o vorb. Asta fiindc se culc pe furi. O fac de luni de zile. Se pare c a zpcit-o complet. Cum naiba poi s fii atat de sigur? Dragul meu, nu se poate s nu fi observat c numi pot lua ochii de pe ea ii spionez fiecare micare. Am urmrit-o. Nu cred c m-a reperat, dei admiratorii in tcere sper c victimele lor ii observ. De la ea s-a dus

la Osnard. N-a mai ieit. A doua zi de diminea la ora apte am inventat o telegram urgent i i-am telefonat acas. N-a rspuns nimeni. Mai clar de atat nici c se poate. i nu i-ai spus nimic lui Osnard? La ce bun? Fran e un inger, el e un rahat. Eu sunt un obsedat. Unde ne-ar duce toate astea? Chiocul incepu s scaraie i s se clatine sub o nou avers de ploaie i trebuir s atepte cateva minute ca s apar din nou soarele. Ce intenionezi s faci? intreb Stormont morocnos, inlturand toate intrebrile pe care refuza s i le pun. S fac ai spus, Nigel? Era din nou acel Maltby pe care i-l amintea Stormont: tios, pedant i distant. In legtur cu ce? Cu CORSARUL. Cu Luxmore. Cu Opoziia Tcut. Cu studenii. Cu oamenii de dincolo de pod, oricine ar fi ei. Cu Osnard. Cu faptul c acest CORSAR e o ficiune. Dac e aa. C rapoartele sunt baliverne, cum le spui tu. Dragul meu. Nu ni s cere s facem ceva. Suntem simpli servitori ai unei cauze mai nobile. Dar dac Londra inghite totul i tu crezi c sunt invenii... Maltby se aplec in fa, aa cum s-ar fi aplecat peste birou, cu varfurile degetelor reunite, intr-o atitudine de dezaprobare mut. Continu.

...atunci ar trebui s le spui, zise Stormont ferm. De ce? Ca s nu-i lai s fie dui de nas. Se poate intmpla orice. Nigel, credeam c am czut deja de acord c noi nu suntem evaluatori. O pasre cu pene lucitoare de culoarea mslinei ptrunsese in domeniul lor i le cerea firimituri. Nu am ce s-i dau, o asigur Maltby dezolat Zu c n-am. Fir-ar s fie, exclam el, varandu-i mainile in buzunare i cutand in zadar ceva, orice. Alt dat, ii spuse el. Vino maine. Nu, poimaine, cam pe la ora asta. Ateptm un spion de mare clas. In aceste condiii, Nigel, datoria noastr la ambasad este s furnizm sprijin logistic, continu Maltby pe un ton sec i pragmatic. De acord? Pi, da, spuse Stormont fr convingere. S ajutm, cand e nevoie. S aplaudm, s incurajm, s reconfortam. S le uurm povara celor de la tragere. De la conducere, spuse Stormont absent. Sau linia de tragere, dac asta vrei s zici. Mulumesc. De ce de fiecare dat cand vreau s folosesc o metafor la mod nu o nimeresc? Cred c mam gandit la unul dintre blindatele lui Gully, pltite cu lingouri de aur. Aa cred i eu. Vocea lui Maltby crescu, ca i cum ar fi vrut s ajung la un auditoriu din afara chiocului, dar acolo nu era nimeni.

In acest spirit de colaborare din toat inima, le-am indicat celor de la Londra i sunt sigur c vei fi de acord cu mine c Andrew Osnard, oricat de strlucit ar fi, nu are destul experien ca s manipuleze sume mari de bani, lichizi sau in lingouri. i c ar fi indicat, pentru binele lui i al celor ce primesc banii, s se numeasc un casier. Ca ambasador al su, m-am oferit s-mi asum aceast sarcin. Londra a ineles cat de ineleapt este propunerea. M indoiesc c va inelege i Osnard, dar nu prea poate obiecta, mai ales c noi tu i cu mine, Nigel suntem cei care vom prelua, la momentul potrivit, legtura cu Opoziia Tcut i cu studenii. Se tie c banii din fonduri secrete sunt greu de administrat i, o dat ce au disprut in mainile cui nu trebuie, e imposibil s le dai de urm. Cu atat mai important e s fie gospodrii cu scrupulozitate, cat sunt in grija ta. Am cerut s i se dea Cancelariei un seif cum are Osnard in camera lui blindat. Aurul i tot restul va fi depus acolo i doar noi doi vom avea cheile. Dac Osnard decide c are nevoie de o sum mare de bani, poate veni la noi s-i prezinte cererea. Presupunand c suma este in bugetul prevzut, vom scoate impreun banii i-i vom remite cui e cazul. Eti bogat, Nigel? Nu. Nici eu. Divorul te-a ruinat? Da. Mi-am inchipuit La fel o s fie i in cazul meu. Phoebe nu e uor de mulumit.

Se uit la Stormont, ateptand s-l aprobe, dar chipul lui Stormont, intors spre Pacific, era ca de marmur. Viaa e absurd, continu Maltby, ca s vorbeasc despre ceva. Iat-ne la o varst mijlocie, tipi sntoi cu apetituri sntoase. Am fcut unele greeli, le-am recunoscut, am tras invmintele de rigoare. i mai avem caiva ani minunai inainte de-a deveni senili. O singur umbr pe o perspectiv altfel perfect. Suntem lefteri. Privirea lui Stormont se ridicase de la mare spre un ir de nori ca vata, care se formaser deasupra insulelor din deprtare. i i se pru c vede zpad i pe Paddy, vindecat de tuse, crandu-se vesel pe crarea spre caban, incrcat cu toate cumprturile fcute in sat. Vrea s-i sondez pe americani, rosti el mecanic. Cine vrea asta? intreba Maltby iute. Londra, spuse Stormont cu aceeai voce fr timbru. In ce scop? Ca s afle cat de mult tiu. Despre Opoziia Tcut. Despre studeni. Despre intalnirile secrete cu japonezii. Trebuie s testez terenul fr s bage cineva de seam. S lansez baloane, s-i trag de limb. Toate prostiile pe care i le spun s le faci cei care stau toat ziua cu fundul pe scaun la Londra. Se pare c nici Departamentul de Stat, nici CIA nu a vzut materialele lui Osnard. Trebuie s aflu dac au date independente. Adic dac tiu?

Dac preferi, spuse Stormont. Maltby era indignat. Cat ii ursc pe americani. Se ateapt ca toat lumea s se duc dracului in acelai ritm grbit in care se duc ei. E nevoie de sute de ani ca s-o faci cum trebuie. Uit-te la noi. S presupunem c americanii nu tiu nimic. S presupunem c nu s-a scurs nici o informaie. Cel puin la ei. S presupunem c nu e nimic de tiut. E mult mai probabil. S-ar putea ca mcar o parte s fie adevrat, se incpan, galant, Stormont. Pe principiul c o pendul stricat arat ora exact din dousprezece in dousprezece ore, de acord, o parte poate fi adevrat, spuse Maltby dispreuitor. Adevrat sau nu, s presupunem c americanii cred, insist Stormont. Las-te dus de nas, dac vrei. Londra aa a fcut. Care Londr? Nu Londra noastr, asta e sigur. i bineineles c americanii nu vor crede. M refer la adevraii americani. Sistemele lor sunt cu mult superioare sistemelor noastre. Vor dovedi c sunt baliverne, ne vor spune mersi, au luat not, i vor arunca totul in maina de tocat hartii. Stormont refuz s fie contrazis. Oamenii nu cred in propriile sisteme. Serviciile secrete sunt ca examenele. Intotdeauna crezi c tipul de lang tine tie mai mult decat tii tu.

Nigel, spuse Maltby tios, cu intreaga autoritate a funciei, permite-mi s-i aduc aminte c rolul nostru nu este de a evalua. Viaa ne-a oferit un prilej unic de a ne realiza in munca noastr i de a fi de folos celor pe care ii stimm. Un viitor de aur ni se deschide in fa. In asemenea cazuri, orice ezitare este o crim. Cu privirea mereu aintit in faa lui, dar fr consolarea norilor, Stormont ii vzu viitorul aa cum se desena chiar atunci: Paddy murind incetul cu incetul din cauza tusei, fr s-i poat permite altceva decat serviciile medicale britanice, din ce in ce mai proaste. Pensionarea anticipat in Sussex, cu o pensie de mizerie. Spulberarea tuturor viselor pe care le avusese vreodat. i Anglia pe care o iubise moart de mult.

CAPITOLUL DOUZECI Zceau intini in camera de finisaj, pe podea, pe un morman de carpete pe care femeile indiene cuna le ineau acolo in vederea afluxului de veri, mtui i unchi din San Blas. Deasupra lor atarnau iruri de costume in ateptarea butonierelor. Singura lumin venea prin lucarn i era trandafirie, din cauza luminilor oraului. Singurele zgomote erau cele ale circulaiei de pe Via Espana i murmurul Martei in urechea lui Pendel. Erau imbrcai. Faa ei desfigurat era ingropat in gatul lui. Marta tremura. La fel i Pendel. Formau un singur trup infrigurat, ingrozit. Doi copii intr-o cas pustie. Te acuzau de fraud fiscal, spuse ea. Le-am spus c ii plteti toate impozitele. "Eu in contabilitatea", le-am spus. "Aa c tiu." Se opri pentru cazul c ar fi avut i el ceva de spus, dar Pendel nu zise nimic. Spuneau c-i ineli la asigurrile patronale pentru personal. Le-am spus: "Eu m ocup de asigurri. Asigurrile sunt in ordine". Mi-au zis c n-ar trebui s pun intrebri, c au un dosar intreg despre mine i s nu cred c, pentru c am fost btut o dat, a fi imun, spuse ea apropiindu-i capul de al lui Pendel. Nu pusesem nici o intrebare. Ziceau c vor trece in dosarul meu c-i aveam pe Castro i pe Che Guevara pe peretele din dormitor. i c frecventam din nou studeni de stanga.

Le-am zis c nu-i aa, i sta e adevrul. Mi-au spus c eti spion. C i Mickie e tot spion. C beiile lui nu erau decat o acoperire. Sunt nebuni. Marta terminase, dar lui Pendel ii trebui ceva timp ca s ineleag, aa c abia dup cateva clipe se rostogoli peste ea i-i aps cu amandou mainile obrazul de al lui, fcand din feele lor un singur chip. i-au zis ce fel de spion? Cate feluri de spioni exist? Spioni adevrai. Se auzi telefonul. Suna deasupra capetelor lor, cum nu sunau telefoanele in viaa lui Pendel, un aparat pe care-l crezuse intotdeauna intern, pan ii aduse aminte c indienele cuna ii petreceau o bun parte din via la telefon; prin el ii exprimau bucuriile, plangeau lang el, sorbeau fiecare cuvant ieit de pe buzele soilor, iubiilor, tailor, efilor, copiilor, efilor de trib i ale unui numr infinit de cunotine cu probleme de personal insolubile. i dup ce telefonul sun un timp o venicie, dup estimarea arbitrar a existenei lui personale, dar pentru restul lumii de patru ori observ c Marta nu se mai afla in braele lui, ci in picioare, incheindu-se pudic la bluz, inainte s rspund. i c voia s tie dac el era acolo sau in alt parte, aa cum il intreba mereu in cazul unui telefon inoportun. Il cuprinse brusc un fel de incpanare i se ridic i el, aa c ajunse din nou lang ea, la fel de aproape ca atunci cand sttuser culcai.

Eu sunt aici i tu nu eti, ii spuse el emfatic la ureche. Nu era nici o mecherie, nici un artificiu: dorea din toat inima s-o protejeze. Din precauie, se aez intre Marta i telefon i, la lumina roiatic a lucarnei chiar de deasupra lui cateva stele strpunseser ceaa se uit la aparat in timp ce suna i incerc s-i ghiceasc mesajul. Gandete-te mai intai la ce-i mai ru, ii spusese Osnard in edinele de instructaj. Se gandi i ce era mai ru i se pru c era chiar Osnard, aa c-i spuse c era Osnard. Se gandi apoi la Urs. Pe urm la poliie. i pe urm, pentru c la ea se gandise tot timpul, ii zise c era Louisa. Dar Louisa nu reprezenta o ameninare. Era o victim pe care o crease cu mult in urm, in colaborare cu mama i tatl ei, cu Braithwaite, cu unchiul Benny, cu Surorile Caritii i cu toi ceilali care contribuiser la crearea personajului care devenise el insui. Ea reprezenta mai puin o ameninare cat o dovad vie a naturii false a relaiei dintre ei, i cum de se ajunsese aici, in ciuda grijii cu care se strduise s-o structureze, dar tocmai aici rezida greeala lui: relaiile nu se structureaz, dar dac nu le structurezi, ce altceva faci? Astfel c, in cele din urm, cand nu prea mai avea la ce s se gandeasc, Pendel intinse mana i ridic receptorul, cam in aceeai clip in care Marta ii apuc cealalt man, ii duse incheieturile la buze i le muc tandru, ca un fel de consolare, cu dinii dezgolii. Gestul ei il invior i, cu telefonul la ureche, se indrept din spate in loc s se fac mic i vorbi cu o voce tare, clar,

aproape vesel, aa cum obinuiau spaniolii, ca s arate c mai exista combativitate in el, nu doar o permanent supunere in faa circumstanelor. Pendel & Brathwaite, bun seara. Cu ce v putem fi de folos? Dar dac tonul lui vesel urmrea incontient s-i dezarmeze adversarul, se ostenise de poman, cci tirul incepuse deja. Primele salve il atinser inainte de sfaritul frazei: un crescendo deliberat de explozii izolate, amestecate cu rpitul mitralierelor i al grenadelor i cu uierturile scurte, triumftoare, ale ricoeurilor. Aa se face c, timp de o secund sau dou, Pendel crezu c era din nou invazie, numai c de data asta se hotrase s-i in companie Martei in El Chorillo, de aceea ii sruta mana. Apoi, peste vacarmul impucturilor rsun vaierul inevitabil al victimelor, intrun adpost improvizat, care acuzau, protestau, blestemau i implorau, inecandu-se de oroare i de indignare, cerind orice, de la compensri la iertarea divin, pan cand, treptat, toate aceste voci devenir una singur, ce-i aparinea Anei, chiquilla lui Mickie Abraxas, prietena din copilrie a Martei i singura femeie din Panama capabil s-l suporte pe Mickie, s-l spele cand voma dup ce buse prea mult i s-i asculte divagaiile. Din clipa in care Pendel o recunoscu pe Ana tiu exact ce avea s-i spun, in ciuda faptului c, asemeni tuturor povestitoarelor innscute, lsa ce era mai bun pentru la sfarit. De aceea nu-i ddu receptorul Martei ci il inu la ureche, preferind s incaseze el loviturile, nu ea,

aa cum lsase s se intample, de nevoie, in ziua cand acei Digbats il opriser s intervin in timp ce o masacrau. Oricum, monologul Annei o luase pe mai multe crri i Pendel avea, de fapt, nevoie de o hart ca s-i dea seama despre ce era vorba. Nici mcar nu e casa tatii, el doar mi-a imprumutato fr prea mare entuziasm, pentru c l-am minit c vin cu prietena mea Estella i cu nimeni altcineva, Estella care a fost cu mine i cu Marta la coala la maici, o minciun, in nici un caz cu Mickie, casa e a unui maistru de la uzina pirotehnic Negra Vieja, la Guarare, unde se fac artificiile pentru toate festivitile din Panama, dar sta e festivalul din Guarare, i tata e prieten cu maistrul i i-a fost martor la cstorie, iar maistrul i-a spus ia casa mea pentru festival, cat sunt in luna de miere la Aruba, dar tatii nu-i plac focurile de artificii, aa c mi-a spus c pot s m duc eu in locul lui, cu condiia s nu-l iau cu mine pe nenorocitul la de Mickie, aa c-am minit i am spus c n-o s-l iau, c vin cu prietena mea Estella, care mi-a fost coleg la maici i in momentul sta e chiquilla unui negustor de cherestea din David, pentru c la Guarare, timp de cinci zile, vezi coride, dansuri i focuri de artificii cum nu poi vedea nicieri altundeva in Panama sau in alt parte a lumii. Dar eu nam venit cu Estella, am venit cu Mickie i Mickie chiar avea nevoie de mine, era atat de speriat, de deprimat i de euforic in acelai timp, zicea c poliitii sunt nebuni, c-l amenin i-l fac spion britanic, exact ca pe vremea lui Noriega, toate astea fiindc se fcuse cri la Oxford

dou trimestre i se lsase convins s conduc un club englez in Panama. Odat ajuns aici, Ana incepu s rad atat de tare, incat Pendel fu silit s pun laolalt, cu mare rbdare, bucile de poveste, dar miezul ei era destul de clar, i anume c niciodat nu-l vzuse pe Mickie atat de incantat i atat de deprimat in acelai timp, acum plangand i in minutul urmtor glumind vesel, i, sfinte Doamne, de ce o fcuse? i, sfinte Doamne, din nou, ce-o s-i spun ea lui taic-su? Cine o s spele pereii, tava-nul? Slav Domnului, pardoseala era din gresie, nu din lemn, i mcar avusese bunul sim s-o fac in buctrie, cel puin o mie de dolari zugrvitul, i tatl ei care era un catolic convins, cu preri precise despre sinucidere i despre eretici, de acord, Mickie buse, buser cu toii, ce s faci la un festival dac nu s bei, s dansezi, s te regulezi i s priveti focuri-le de artificii, i chiar asta fcea cand a auzit pocnetul in spatele ei, oare de unde il luase, nu avusese niciodat un revolver, chiar dac zicea mereu c-o s-i zboare creierii, probabil c-l cumprase dup ce poliia venise la el i-l acuzase c e mare spion i-i amintise ce se intamplase ultima oar cand fusese la pucrie, i-l ameninase c aa se va intampla din nou, c n-avea nici o importan dac nu mai era un biat frumuel, pucriaii btrani nu au pretenii, ea tocmai urla, lsase capul in jos i inchisese ochii, pan in clipa in care se intorsese ca s vad cine trsese racheta sau ce naiba fusese i vzuse mizeria, o parte chiar pe rochia ei, i pe Mickie intins invers pe podea.

Toate acestea il fcur pe Pendel s se gandeasc cu obstinaie ce putea s insemne "invers" in cazul corpului sfarte-cat al prietenului su, al tovarului de pucrie i al conductorului ales al Opoziiei acum Tcute pe vecie. Puse receptorul in furc i invazia lu sfarit, iar victimele incetar s se mai vaite. Nu mai rmase decat curirea mizeriei. Notase adresa din Guarare cu un creion 2H, pe care-l scosese din buzunar. O linie fin i tare, dar lizibil. Dup care incepu s-i fac griji in legtur cu banii pentru Marta, dar ii aminti de teancul de bancnote de cincizeci de dolari pe care i-l dduse Osnard din buzunarul din dreapta spate al pantalonilor. Aa c i-l ddu i ea il lu, probabil fr s-i dea seama ce face. Era Ana, spuse el. Mickie s-a sinucis. Dar, desigur, ea tia deja. Sttuse cu obrazul lipit de al lui, ascultand cu aceeai ureche, recunoscuse din primul moment vocea prietenei ei i doar fora prieteniei lui Pendel pentru Mickie o impiedicase s nu-i smulg receptorul din man. Nu e vina ta, spuse ea cu trie. O repet de mai multe ori, ca s-i intre bine in cap. Ar fi fcut-o in orice caz, chiar dac ai fi incercat s-l convingi s n-o fac, m auzi? Nu avea nevoie de un motiv. Se sinucidea in fiecare zi. Ascult-m. Te ascult. Te ascult. Dar nu spuse: da, e din vina mea, pentru c prea c nu avea nici un rost.

Pe urm Marta incepu s tremure ca un bolnav de malarie i, dac n-ar fi inut-o, s-ar fi prbuit pe jos, invers, ca Mickie. Vreau s pleci maine la Miami, spuse Pendel. Ii aminti de un hotel despre care ii vorbise Rafi Domingo. Du-te la Grand Bay. E in Coconut Grove. Au un pranz-bufet excelent, adug el, ca un idiot, spunandu-i ce-l invase Osnard: Dac nu au camere libere, intreab la recepie dac poi primi mesaje la ei. Sunt foarte amabili. Spune-le c-l cunoti pe Rafi. Nu e vina ta, repet ea, acum plangand. L-au btut prea tare la inchisoare. Era un copil. Pe aduli poi s-i bai. Nu i pe copii. Era gras. Avea pielea sensibil. tiu, aprob Pendel. Toi avem pielea sensibil. Nimeni n-ar trebui s bat pe nimeni. Dar atenia lui se indreptase spre irul de costume ce ateptau s fie finisate, pentru c cel mai mare i cel mai iptor dintre ele era costumul din alpaca pepit al lui Mickie, cu o pereche de pantaloni de rezerv, cei despre care spusese c-l arat btran inainte de vreme. Vin cu tine, spuse ea. Te pot ajuta. O s am grij de Ana. Cltin din cap. Vehement. O apuc de bra i cltin din nou din cap. Eu l-am trdat. Nu tu. Am fcut din el lider, dei imi spusesei s n-o fac. Se strdui s formuleze aceste ganduri, dar ele erau probabil deja inscrise pe chipul lui, cci Marta se indeprt de el, ca i cum nu i-ar fi plcut ce vedea.

Marta, m asculi? Ascult i nu te mai uita aa la mine. Da, spuse ea. Mulumesc pentru studeni, mulumesc pentru tot, insist el. Mulumesc pentru tot. Mulumesc. Imi pare ru. O s ai nevoie de benzin, spuse ea i-i ddu o sut de dolari inapoi. Rmaser un moment locului, schimband intre ei bancnote, in timp ce lumea lor se prbuea. Nu era nevoie s-mi mulumeti, ii spuse ea pe un ton grav i nostalgic. Te iubesc. Puin imi pas de tot restul. Chiar i de Mickie. Prea c gandise indelung aceste cuvinte, cci corpul i se destinse i iubirea ii reveni in priviri. In aceeai noapte, exact la aceeai or, la Ambasada Britanic de pe Calle 53 din Marbella, Panama City. Intalnirea in regim de urgen a corsarilor, mai muli la numr, dura deja de o or. In biroul sinistru din aripa de rsrit, fr aerisire, fr ferestre. Francesca Deane se strduia din greu s se conving c nimic nu se schimbase in ordinea lumii. Ora e aceeai afar ca i aici, ii zicea ea, indiferent de faptul c, in modul cel mai calm i mai rezonabil cu putin, complotm inarmarea i finanarea unui grup ultrasecret de disideni panamezi din clasa conductoare, cunoscui ca Opoziia Tcut, i recrutarea studenilor militani, rsturnarea guvernului legitim din Panama i instalarea unui Comitet de Administrare Provizorie, insrcinat cu salvarea Canalului din ghearele conspiraiei Est-Sud.

O reuniune secret ii schimb pe brbai, ii zise Fran, ca singura femeie prezent, examinand discret chipurile celor adunai in jurul mesei prea mici. Se vede din felul in care ii crispeaz umerii, de pe muchii maxilarelor i din umbrele urate din jurul ochilor, din privirile mai vii, mai avide. Sunt singurul negru intr-o camer plin de albi. Privirea ei trecu peste Osnard fr s-l vad i-i aminti de expresia femeii crupier din al treilea cazino: Va s zic tu eti pipia lui, drag. Tipul tu i cu mine am fcut lucruri pe care nu i le imaginezi nici in visele tale cele mai porcoase. In reuniuni secrete, brbaii te trateaz ca pe o femeie pe care tocmai au salvat-o din flcri, ii zise ea. Orice i-ar fi fcut, se ateapt s-i consideri perfeci. Ar trebui s stau in pragul casei de la ar, in rochie lung, alb, i s-i strang la piept pe copii, fcand semne de rmas bun, in timp ce el pleac la rzboi. Ar trebui s spun: bun, eu sunt Fran, premiul pe care-l vei cpta dac te intorci acas victorios. In reuniunile secrete, brbaii au un ten ca de cear i un aer vinovat, din cauza luminii slabe i a unui fiet pe picioare Meccano, care fredoneaz ca un zugrav afon suit pe o scar, ca s protejeze cuvintele noastre de urechi indiscrete, in reuniunile secrete, brbaii au un miros diferit. Sunt brbai in clduri. Fran era la fel de surescitat ca i ei, numai c pe ea surescitarea o fcea s fie sceptic, pe cand pe ei ii fcea s se ridice impotriva unui zeu virulent, chiar dac in cazul acesta zeul era micuul i brbosul domn Mellors, aezat ca un mesean nelinitit i singuratic la

cellalt capt al mesei i adresandu-se celor din jur cu apelativul "juntlemun", cu un accent scoian pronunat, de parc doar pentru seara aceea Fran fusese ridicat la rangul de brbat. Nu-i venea s cread, juntlemen, spunea el, c nu inchisese ochii timp de douzeci de ore i mai era in stare s lucreze inc douzeci. Nu pot sublinia suficient, juntlemun, imensa importan naional i, a indrzni s spun, geopolitic acordat acestei operaiuni de ctre cele mai inalte sfere ale guvernului Maiestii Sale, ii asigura el tot timpul, intre discuii diverse cum ar fi dac pdurea tropical din Darien putea oferi o ascunztoare bun pentru cateva mii de puti semiautomate, sau ar trebui s ne gandim la ceva mai central in raport cu casa i serviciul? i brbaii il ascultau cu atenie, inghieau totul, pentru c era un secret monstruos i, in consecin, nu era deloc monstruos. Radei-i barba aia caraghioas de scoian, ii sftuia ea. Scoatei-l de aici. Luai-i servieta, i obligai-l s spun totul inc o dat, in autobuzul de Paitilla. Atunci o s vedei dac suntei de acord cu un singur cuvant din tot ce spune. Dar nu-l scoaser afar i nu-i luar servieta. Il credeau. Il admirau. Il venerau. Uit-te, de exemplu, la Maltby! Maltby al ei! Ambasadorul ei suspect, caraghios, pedant, inteligent, insurat, nefericit, care se simea in primejdie in taxiuri, pe coridoare, un sceptic desvarit, cum voia s-o conving c era, i care totui strigase Isuse, cat e de frumoas! cand plonjase in bazin: Maltby, ezand ca un

colar asculttor la dreapta lui Mellors, incurajandu-l cu un zamber mieros, dand din capul lui lunguie ca acele cocote care stau in baruri i beau ap din cni de plastic murdare i incitandu-l pe morocnosul de Nigel Stormont s fie de acord cu el. Eti de acord cu toatea astea, nu-i aa, Nigel? strig Maltby. Da, sigur c e. S-a fcut, Mellors. Sau: Noi le dm aurul i ei cumpr armele prin intermediul lui Gully. Mult mai simplu decat dac li le-am livra direct. i mai uor de negat de acord, Nigel? da, Gully? s-a fcut, Mellors. Sau: Nu, nu, domnule Mellors, mulumesc, dar nu e nevoie de un agent in plus. Nigel i cu mine suntem in stare s ne descurcm, nu-i aa, Nigel? Iar Gully nu e venit de ieri pe lume. i ce inseamn cateva sute de mine antipersonal intre prieteni, nu-i aa, Gully? Fabricate la Birmingham. Mai bune nu exist. Iar Gully zambea prostete, ii tampona mustaa cu batista i completa grbit carnetul cu comenzi, in timp ce Mellors impingea spre el ceva ce arta ca o list de cumprturi, cu ochii ridicai la cer, ca s nu se vad fcand acest lucru. Cu acordul entuziast al ministrului, sufl el, ca i cum ar fi vrut s spun: s nu dai vina pe mine. Singura noastr problem aici, Mellors, e s meninem cercul iniiailor la un minimum absolut, spune Maltby tios. Asta inseamn s-i izolm pe toi cei susceptibili de a afla din greeal, ca tanral nostru

Simon, aici de fa o privire piezi spre Simon Pitt, care edea in stare de oc lang Gully i s-i ameninm c, dac trncnesc, ii trimitem la galere pe via. Ai ineles, Simon? Ai ineles? Am ineles, aprob Simon ca sub tortur. Un Maltby diferit, pe care Fran nu-l cunoscuse, dar a crui existen o bnuise intotdeauna, pentru c era subutilizat i subapreciat. i un Stormont diferit, care se incrunta in gol de fiecare dat cand lua cuvantul i era de acord cu tot ce spunea Maltby. i un Andy diferit? Sau e acelai ca mai inainte, numai c eu nu l-am cunoscut pan acum? Cu aerul c nu se intampl nimic, ii ls privirea s intarzie asupra lui. Un alt om. Nu mai mare, nu mai gras, nu mai slab. Doar mai departe. De fapt, atat de departe, c abia dac-l recunotea de partea cealalt a mesei. Ii ddu brusc seama c distanarea lui incepuse in seara aceea la cazino, i se accentuase o dat cu tirea dramatic privind venirea lui Mellors. Cine are nevoie de ccciosul sta aici? o intrebase el furios, de parc ar fi fcut-o rspunztoare de venirea tipului aceluia. CORSAR nu vrea s-l vad. CORSAR DOI nu vrea s-l vad. Nici mcar pe mine nu vrea s m vad. Nimeni n-o s-l vad. I-am spus deja. Mai spune-i o dat. Aici e teritoriul meu. Nu al lui. E aciunea mea. Ce dracu' are el de-a face cu asta? Te-ar deranja s nu mai strigi la mine? E eful tu, Andy. El te-a trimis aici. Nu eu. Directorii regionali au

dreptul s-i supravegheze turma. Chiar i in serviciul tu, imi imaginez. Rahat, rspunse el i urmtorul pas pe care il fcu Fran fu s-i impacheteze cu calm lucrurile, iar Andy ii spuse s aib grij s nu lase fire scurte de pr in baie. Ce, i-e fric s nu se descopere? il intreb ea pe un ton glacial. Nu e iubitul tu, nu-i aa? Nu ai depus un jurmant de castitate, nu-i aa? Nu-i aa? Ai avut o femeie aici. Ce e ru in asta? Nu e obligatoriu s fi fost eu. Nu. Nu e. Andy! Osnard fcu un vag gest de cin. Nu-mi place s fiu spionat, asta-i tot, spuse el morocnos. Dar cand ea izbucni intr-un hohot de ras de uurare la aceast glum bun, el apuc cheile de la maina ei de pe consol, i le var iin man i o conduse, cu bagaj cu tot, la lift. Izbutiser s se evite toat ziua pan acum, cand erau silii s stea fa in fa la mas, in aceast inchisoare alb i mohorat, Andy furios la culme i Fran cu buzele stranse, rezervandu-i zambetele pentru strinul care, spre profunda ei indignare, nu inceta s-l flateze pe Andy i s se lase in seama lui intr-un mod absolut dezgusttor: Propunerile astea i se par valabile, Andrew? insista Mel-lors, sugandu-i dinii. Ai cuvantul, tinere domn Osnard. Doar e realizarea ta, pentru numele lui Dumnezeu! Tu ai controlul aici, tu eti vedeta dac o exceptez pe Excelena Sa. Nu e oare mai bine pentru

omul de teren, ce spun eu, pentru omul din prima linie, s fie scutit de probleme administrative suprtoare, Andy, spune-ne sincer? Nimeni de la aceast mas nu vrea s duneze exemplarei tale munci. Prere pe care Maltby o sprijini cu entuziasm, secondat, cateva momente mai tarziu i cu mai puin entuziasm, de Stormont problema dezbtut fiind sistemul celor dou chei pentru controlul finanelor Opoziiei Tcute, sarcin care, toat lumea era de acord, era mai bine s fie incredinat unor cadre superioare. Atunci de ce pare Andy atat de abtut cand i se ia o asemenea povar de pe umeri? De ce nu e recunosctor c Maltby i Stormont fac pe dracul in patru s-l scape de aceast sarcin? Voi decidei, domnilor, mormi el grosolan, cu o privire piezi spre Maltby, dup care reczu in tcerea adanc dinainte. i cand se puse problema cum s-i conving pe Abraxas, pe Domingo i pe ceilali Opozani Tcui s trateze direct cu Stormont in problemele financiare i logistice, Andy fu gata s-i ias din fire. De ce nu preluai in intregime conducerea nenorocitei steia de reele, dac tot ai ajuns aici? explod el, rou ca focul la fa. Conducei-o din birou, in orele de serviciu, cinci zile pe sptman, asta o s rezolve totul. Servii-v. Andrew, Andrew, fr vorbe grele, te rog! strig Mellors, aaind ca o gin scoian btran. Formm o echip, Andrew, nu-i aa? Tot ce-i propunem e o man de ajutor, sfatul unor oameni cu experien, o influen

pozitiv asupra unei operaiuni conduse cu strlucire. Nu-i aa, domnule ambasador? Ii suge dinii, se incrunt cu tristee ca un printe ingrijorat, tonul e linititor, aproape rugtor. Tipii tia din Opoziie vor juca tare, Andrew. Angajamentele definitive vor trebui luate pe moment, precum i multe decizii imediate, cu urmri incalculabile. Un pariu primejdios pentru un tanr ca tine. E mai bine s lai problemele astea pe seama unor oameni cu experien. Andy e afnos. Stormont privete in gol. Dragul, amabilul Maltby se simte ins obligat s adauge cateva cuvinte de consolare. Dragul meu, nu poi s te inhami singur la toat treaba asta, ce zici, Nigel? La mine in ambasad toate sarcinile sunt fcute de toat lumea, nu-i aa, Nigel? Nimeni nu-i ia spionii. Mai ai inc reeaua s te ocupi de ea, s-i pregteti, s-i interoghezi, s-i plteti i aa mai departe. Tot ce vrem noi e Opoziia. Normal, nu? Dar Andy refuz s accepte mana care i se intinde i Fran se simte jenat. Ochii lui mici i strlucitori trec de la Maltby la Stormont i revin la Maltby. Mormie ceva, dar nimeni nu inelege i fr indoial c e mai bine aa. Are un rictus amar i d din cap cu aerul unui om profund inelat. Mai rmane de indeplinit o ultim ceremonie simbolic. Mellors se ridic in picioare, plonjeaz sub mas i reapare cu dou sacoe de umr negre din piele, de genul celor pe care le transport mesagerii Reginei, cate una pe fiecare umr.

Andrew, te rog s deschizi camera blindat, ordon el. Toat lumea e in picioare, inclusiv Fran. Shepherd se indreapt spre camera blindat, descuie lactul de la grilaj cu o cheie lung de aram i o deschide, expunand vederii o u solid din oel, cu un cadran negru in centru. La un semn din cap al lui Mellors, Andy face un pas inainte i, cu o expresie de ur stpanit pe care Fran e bucuroas c n-a mai vzut-o niciodat inainte, rotete cadranul intr-o direcie i in cealalt, pan cand lactul se descuie. Chiar i atunci, e nevoie de un cuvant de incurajare din partea lui Maltby inainte ca Andy s deschid ua i, cu o plecciune batjocoritoare, s-i invite pe ambasador i pe primul consilier s intre inaintea lui. In picioare lang mas, Fran zrete, lang un telefon rou enorm, legat de un fel de aspirator reconstituit, un seif din oel cu dou broate. Tatl ei judectorul, avusese unul la fel in camera lui. Cate una fiecare, il auzi pe Mellors, pe un ton lejer. Pentru o clip, Fran se afl in capela fostei ei coli, in genunchi in primul rand, privind la un grup de preoi tineri i seductori, cu spatele intors pudic la ea, ocupai cu preparativele misterioase pentru prima ei comuniune. Treptat, revine la scena de fa i-l vede pe Andy, sub privirea printeasc a lui Mellors, predandu-le lui Maltby i lui Stormont cate o cheie lung, placat cu argint. Un scurt moment de amuzament de tip englezesc, pe care Andy nu-l gust, cand fiecare incearc broasca celuilalt,

pan cand Maltby scoate un "Asta e!" vesel i ua seiful se deschide cu zgomot. Dar Fran nu se mai uit la seif. Privirea ei e aintit asupra lui Andy, care se zgaiete la lingourile de aur pe care Mellors le scoate, unul cate unul, din sacoele negre i i le inmanea lui Shepherd ca s le aeze ca pe nite beioare de maroco. Chipul desfigurat al lui Andy o fascineaz pentru ultima dat, cci ii spune tot ce voise sau nu voise s afle despre el. tie c-a fost prins i bnuiete cu ce a fost prins, dei nu are habar dac cei care l-au prins tiu c-au fcut-o. tie c Andy e un mincinos, cu sau fr scuza profesiunii lui. Cunoate sursa celor cincizeci de mii de dolari cu care a mizat pe rou. St in faa ei, cu ua deschis. Inelege perfect de ce e atat de furios c l-au silit s le dea cheile. Dup care prefer s nu se mai uite, in parte pentru c ochii i se umeziser din cauza umilinei i a dezgustului fa de ea insi, i in parte pentru c silueta dizgraioas a lui Malby se aplec deasupra ei cu un ranjet de pirat, intreband-o dac ar privi ca pe o ofens adus Creaiei dac ar invita-o la Pavo Real s mnance un ou fiert. Phoebe a hotrat s m prseasc, ii explic el cu mandrie. Divorul va fi pronunat foarte repede. Nigel ii face curaj s-o anune. Dac i-a spune-o eu, nu m-ar crede. Lui Fran ii trebui un moment inainte s rspund, cci prima reacie fusese de a se cutremura i de a spune nu, mulumesc frumos. Doar cand se mai gandi ii ddu seama de o serie de lucruri pe care ar fi trebuit s le priceap mai devreme. i anume c, luni de zile, fusese

micat de devotamentul lui Maltby fa de ea i recunosctoare pentru prezena in viaa ei a unui brbat care tanjea dup ea fr nici o speran. i c adoraia timid a lui Maltby devenise o surs de sprijin inestimabil, cand se lupta cu cunoaterea faptului c-i imprea viaa cu un om amoral, a crui lips de scrupule i de ruine o atrsese la inceput, iar acum o respingea, i al crui interes pentru ea fusese doar oportunist, carnal, lucru care avusese ca efect apariia dorului de devotamentul neindemanatic al ambasadorului ei. Dup ce ajunse in felul acesta la o concluzie, Fran ii spuse c de mult timp nu mai fusese atat de recunosctoare pentru o invitaie. Marta edea indoit din spate pe masa de finisare, privind teancul de bancnote pe care i le pusese Pendel in man: prietenul lui, Mickie, e mort, crede c el l-a omorat, poate c a fcut-o, poliia il urmrete, i el vrea s stau pe o plaj la Miami i s mnanc la bufetul de la Grand Bay, s-mi cumpr rochii i s-l atept. S fiu fericit i s cred in el, s m bronzez i s-mi refac faa. i, dac reuesc, s-mi gsesc i un prieten, cci el s-ar bucura dac a avea un prieten, un biat frumos, un Harry Pendel cu procur, care s m iubeasc in locul lui, in timp ce el ii rmane credincios Louisei. Aa e el. Ai putea crede c e un spirit complicat, sau foarte simplu. Harry are cate un vis pentru fiecare. Harry ne viseaz vieile in locul nostru, i se inal de fiecare dat. Pentru c eu in primul rand nu vreau s plec din Panama. Vreau s rman aici, s-i mint pe cei de la poliie pentru

el i s stau l cptaiul patului lui, aa cum a stat el la al meu, s aflu ce n-a mai mers in viaa lui i s-l vindec. Vreau s-i spun s se ridice i s mearg chioptand prin camer, cci atata timp cat zaci, nu te poi gandi decat la urmtoarea btaie. Dar cand te ridici, redevii un mensch, cuvantul pe care il folosete el pentru demnitate. i in al doilea rand, nu pot pleca din Panama pentru c poliia mi-a luat paaportul, ca s m determine s-l spionez. apte mii de dolari. I-a numrat pe masa de lucru, la lumina lucarnei de deasupra ei. apte mii de dolari scoi din buzunarul de la spate, dai ei in sil, ca i cum ar fi fost bani murdari, in momentul in care a auzit de moartea lui Mickie uite, ia-i, sunt banii lui Osnard. Banii lui Iuda, banii lui Mickie, acum sunt ai ti. Ai putea s crezi c un om care se expune fcand ce a trebuit s fac Harry ine banii in buzunar, pentru orice eventualitate. Bani pentru pompele funebre. Bani pentru poliie. Bani pentru chiquillas. Dar Harry nici nu pusese bine receptorul in furc, c i scotea teancul din buzunarul de la spate, grbit s se debaraseze i de ultimul dolar murdar. De unde avea banii? o intrebase poliia. Tu nu eti proast, Marta. tii s citeti, poi studia, poi face bombe, poi tulbura ordinea public, poi conduce maruri. Cine-i d banii? Abraxas? Lucreaz cumva pentru Abraxas i Abraxas lucreaz pentru englezi? Ce-i d lui Abraxas in schimb?

Nu tiu. Patronul nu-mi spune nimic. Ieii din apartamentul meu. Te reguleaz, nu-i aa? Nu, nu m reguleaz. Vine s m vad fiindc am dureri de cap i vrsturi, e patronul meu i era cu mine cand am fost btut. E un om generos i are o csnicie fericit. Nu, nu m reguleaz. Cel puin asta era adevrat, dei o costase mai mult s le spun acest adevr preios decat oricate minciuni. Nu, domnule ofier, nu m reguleaz. Nu, domnule ofier, nu-i cer s-o fac. Stm culcai pe patul meu, imi pun mana la cldura dintre picioarele lui, dar numai pe dinafar, el ii pune mana sub bluza mea, dar un san e tot ce ii permite s ating, cu toate c tie c m poate avea toat in orice clip, pentru c deja ii aparin, dar il roade vinovia, in el exist mai mult vinovie decat pcate. i ii spun poveti despre cine am putea fi dac am fi tineri i curajoi din nou, inainte ca faa mea s fie fcut zob cu batele. i asta se cheam iubire. Simi din nou impusturi in cap i-i veni s verse. Se ridic, strangand banii cu amandou mainile. Nu mai rezista s stea o clip in atelierul femeilor cuna. O lu pe coridor pan la ua biroului ei i, ca un turist in timpul unei vizite cu ghid, peste un secol, rmase in prag i privi inuntru, in timp ce-i spunea: Iat biroul unde metisa Marta inea contabilitatea pentru croitorul Pendel. Acolo, pe rafturi, vedei crile de sociologie i de istorie pe care le citea Marta in timpul liber, in efortul ei de a urca pe scara social i de a

indeplini astfel visele rposatului ei tat, tamplarul. Ca autodidact, croitorul Pendel inea ca intreg personalul su, dar mai ales metisa Marta, s se perfecioneze cat mai mult. Asta e buctria unde Marta pregtea celebrele ei sandviuri, toi oamenii de vaz din Panama vorbeau cu emoie despre ele, inclusiv Mickie Abraxas, celebrul spion care s-a sinucis, tonul era specialitatea ei, numai c de fapt i-ar fi dorit s le otrveasc pe toate, cu excepia celor destinate lui Mickie i lui Pendel. Iar acolo, in colul din spatele biroului, in 1989, dup ce a inchis mai intai ua, croitorul Pendel s-a simit suficient de transportat ca s-o ia pe Marta in brae i s-i mrturiseasc iubirea lui venic. Croitorul Pendel propusese s mearg impreun intr-un motel, dar Marta preferase s-l duc la ea acas i pe drumul spre casa ei Marta fusese desfigurat pe via i Abraxas mituise un doctor, fost coleg de facultate, un la care-o marcase pe via doctorul era atat de ingrozit c-o s-i piard clientela bogat, c nu putea s-i opreasc mainile din tremurat. Acelai doctor avusese apoi prudena s-l toarne pe Abraxas, act care dusese la distrugerea lui. Inchizand ua peste propria ei fantom, Marta merse mai departe pe coridor, spre camera de croit a lui Pendel. O s las banii in sertarul din stanga sus. Ua era larg deschis. In camer ardea lumina. Marta nu fu surprins. Pan nu de mult, Harry al ei fusese un om de o disciplin exemplar, dar in ultimele sptmani trama complicat a prea multelor lui viei il depise. Impinse ua. Ne aflm acum in camera de lucru a croitorului Pendel, cunoscut de clieni i salariai ca sanctuarul lui.

Nimeni nu avea voie s intre fr s bat la u sau in absena lui cu excepia, dup cum se pare, a soiei lui, Louisa, care edea la biroul soului ei, cu ochelarii pe nas i cu un teanc de carnete vechi ale lui Pendel, cu o mulime de creioane, un registru de comenzi i un spray de insecticid in faa ei, deschis in partea de jos, in timp ce se juca alene cu bricheta ornamentat pe care el spunea c o primise de la un arab bogat, dei P&B nu avea nici un arab bogat in registrele ei. Era imbrcat intr-o rochie de cas subire, din bumbac rou i, dup cate se prea, nu purta nimic pe dedesubt, pentru c atunci cand se aplec in fa, i se vzur sanii in intregime. Aprindea i stingea bricheta zambind la Marta, in spatele flcrii. Unde e soul meu? intreb Louisa. Clic. S-a dus la Guarare, rspunse Marta. Mickie Abraxas s-a sinucis in timpul festivitilor. Imi pare ru. i mie. i soului dumneavoastr. In fine, era de prevzut. S-au fcut cam cinci ani de cand am fost prevenii, remarc Louisa. Cuc. Era distrus. Mickie? Nu, soul dumneavoastr, spuse Marta. De ce are soul meu un carnet special de facturi pentru costumele domnului Osnard? Clic. Nu tiu. M mir i eu, spuse Marta.

Eti amanta lui? Nu. Are o amant? Clic. Nu. Banii pe care ii ii in man sunt ai lui? Da. De ce? Clic. El mi i-a dat, spuse Marta. Pentru c te-ai culcat cu el? Ca s-i in. Ii avea in buzunar cand a aflat vestea. De unde sunt banii tia? Clic, i o flacr lumin ochiul Louisei atat de aproape, incat Marta se mir cum de nu-i luase foc spranceana, impreun cu rochia subire de cas. Nu tiu, rspunse ea. Unii clieni pltesc cu bani ghea. Nu tie intotdeauna ce s fac in cazurile astea. V iubete. Ii iubete familia mai mult decat orice pe lume. L-a iubit i pe Mickie. Mai iubete i pe altcineva? Da. Pe cine? Pe mine. Louisa examin o foaie de hartie. Asta e adresa de acas a domnului Osnard? Torre del Mar? Punte Paitilla? Clic. Da, spuse Marta.

Convorbirea luase sfarit, dar Marta nu ii ddu imediat seama, fiindc Louisa continu s aprind i s sting bricheta, zambindu-i flcrii. Mai trecur cateva clicuri i cateva zambete pan cand Marta ii ddu seama c Louisa era beat, aa cum obinuia s se imbete fratele Martei cand viaa i se prea prea grea. Nu o beie vesel, cu cantece, nu o beie care te fcea s te clatini pe picioare, ci o beie care-i lsa capul limpede ca cristalul, perfect lucid. Louisa era beat, contient de tot ce voise s inece in alcool. i goal puc sub rochia de cas.

CAPITOLUL DOUZECI I UNU In aceeai noapte, la ora unu i douzeci, se auzi soneria de la ua lui Osnard. In ultima or, Osnard fusese cat se poate de treaz. La inceput, turbat inc din cauza infrangerii, se gandise la tot felul de metode violente prin care s scape de oaspetele pe care-l ura atat de mult: s-l arunce de pe balcon, ca s se prbueasc prin acoperiul de la Club Union, cu dousprezece etaje mai jos, stricandu-le tuturor seara, s-l inece sub du, s-i pun detergent de vase in whisky M rog, Andrew, dac insiti, dar nu mai mult de un deget, te rog zgomot de dini supi, cand scoase aerul din piept. Furia lui nu se limita la Luxmore: Maltby! Ambasadorul i partenerul meu de golf, fir-ar s fie! Reprezentantul Reginei, floarea ofilit a serviciului diplomatic britanic, i m escrocheaz ca un profesionist, fir-ar s fie! Stormont! Probitatea intruchipat, unul dintre cei nscui s piard, ultimul exponent al civilizaiei, celuul fidel al lui Maltby, cu durerile lui de stomac cu tot, care-i incurajeaz stpanul incuviinand din cap i mormind, in timp ce Eminena Sa episcopul Luxmore ii binecuvnteaz pe amandoi! Era oare o conspiraie sau o lovitur sub centur? nu inceta s se intrebe Osnard. Oare Maltby fcuse o aluzie cand vorbise despre "imprire echitabil" i zisese c "nu poi pstra totul pentru tine"?

Maltby, pedantul ranjit, s fi pus i el botul? Nenorocitul la nici n-ar ti cum s-o fac. Nici nu te gandi la una ca asta. i Osnard, intr-o oarecare msur, chiar nu se mai gandi. Pragmatismul lui innscut se trezi din nou la via, prsi gandurile de rzbunare i se strdui s salveze ce mai rmsese din marea lui intreprindere. Vasul e gurit, dar nu s-a scufundat, ii spuse el. Sunt inc cel care-l pltete pe CORSAR. Maltby are dreptate. Ai dori altceva, domnule, sau preferai s rmanei pe whisky? Andrew, te rog. Te implor. Scottie, dac nu te superi. O s incerc, promise Osnard i, trecand dincolo de glasvandul deschis, in salon, ii turn o nou porie baban de whisky, pe care o duse pe balcon. Decalajul orar, whisky-ul i lipsa somnului sfariser prin a-l dobor ipe Luxmore, decise el, observand cu rceal silueta pe jumtate prvlit a efului, in ezlongul din faa lui. Ca s nu mai vorbim de umiditate cmaa de flanel ud leoarc, iroaie de sudoare prelingandu-i-se in barb. i ca s nu mai vorbim de groaza de a fi blocat aici, pe teritoriu inamic, fr nevast-sa care s aib grij de el ochii speriai, lrgindu-se la fiecare zgomot de pai, la fiecare siren de poliie sau strigt obscen ce ajungea in zigzag pan la ei, trimis de canioanele din Punta Paitilla. Cerul era limpede ca apa i intreesut de stele strlucitoare. O lun de braconier desena o crare de lumin intre navele ancorate la gura Canalului, dar, cum

se intampla adeseori, nici o adiere nu se fcea simit dinspre mare. M-ai intrebat dac Biroul Central ar putea face ceva care s le uureze viaa celor de-aici, domnule, ii aminti Osnard lui Luxmore, neincreztor. Zu, Andrew? spuse Luxmore, ridicandu-se, cu o tresrire, in ezut. D-i drumul, Andrew, d-i drumul. Cu toate c-mi face plcere s constat c te-ai aranjat foarte bine aici, adug el pe un ton nu chiar plcut, cu un gest larg al braului care imbria privelitea i apartamentul luxos. Te rog s nu crezi c te critic. Ridic paharul in cinstea ta. Pentru indrzneala ta. Pentru flerul tu. Pentru tinereea ta. Caliti pe care le admirm cu toii. In sntatea ta! Sorbi cu zgomot. Ai o carier frumoas in fa, Andrew. Vremurile sunt mai uoare ca pe timpul meu, a putea aduga. Un pat mai moale. tii cat cost aa ceva acum, acas? Ai putea s te consideri norocos dac i se d restul la o bancnot de douzeci de lire. E vorba de casa aceea conspirativ, despre care v-am vorbit, domnule, ii aminti Osnard, ca un motenitor ingrijorat la cptaiul tatlui muribund. E timpul s nu mai folosim motelurile i hotelurile cu ora. M-am gandit c unul dintre apartamentele refcute din oraul vechi ar da un sens mai larg intregii operaiuni. Numai c Luxmore era pe transmisie, nu pe recepie. Cum te-au susinut toi infumuraii ia in seara asta, Andrew.

Dumnezeule, nu vezi prea des atata respect acordat unui tanr. Cand totul se va termina, cred c te ateapt o decoraie. S-ar putea ca o anumit doamn de dincolo de fluviu s se simt obligat s-i arate mulumirea. Urm o pauz, cat se uit la golf cu o privire perplex, lsand impresia c il confunda cu Tamisa. Andrew, spuse el brusc, trezindu-se. Domnule? Tipul la, Stormont. Ce-i cu el? S-a bgat intr-o chestie tare neplcut la Madrid. A avut o legtur cu o femeie, o tarf de lux. A luat-o de nevast, dac imi amintesc bine. Ferete-te de el. O s m feresc. i de ea, Andrew. Foarte bine. Ai vreo femeie aici? intreb el privind in jur glume. Pe sub sofa, pe dup perdele? O sud-americanc fierbinte, ascuns pe undeva? Nu trebuie s-mi rspunzi. Noroc. Bine faci c-o pstrezi numai pentru tine. Drept s v spun, am fost prea ocupat, domnule, mrturisi Osnard cu un zambet plin de regrete. Refuza ins s renune. Avea impresia c reuea s intipreasc unele lucruri in memoria subliminal a lui Luxmore, pentru mai tarziu. Dup prerea mea, intr-o lume ideal ar trebui s vizm dou case conspirative. Una pentru reeaua, de care, evident, voi rspunde in exclusivitate. Cea mai bun soluie ar fi s trecem drept un holding din Insulele Cayman i o alt cas cu drept de acces foarte

restrans i mai reprezentativ ca stil la dispoziia echipei lui Abraxas i, eventual, dac nu duneaz compartimentrii, lucru de care pentru moment m indoiesc, studenilor. i ar trebui, probabil, s m ocup tot eu i de ea in ce privete detaliile legate de cumprare i de acoperire, chiar dac pan la urm doar o vor folosi ambasadorul i Stormont. Sincer s fiu, nu cred c au experiena noastr. E un risc pe care nu ni-l putem permite. Mi-ar plcea s tiu ce prere avei. Nu neaprat acum. Mai tarziu. Un zgomot intarziat de dini supi ii spuse lui Osnard c directorul su regional era inc prezent, chiar dac in mic msur. Intinse braul, lu paharul gol din mana lui Luxmore i-l aez pe masa de ceramic. Ce prere avei, domnule? Un apartament ca acesta pentru Opoziie modern, anonim, aproape de comunitatea financiar, nimeni nu se va simi in afara elementului su i o a doua cas in oraul vechi, care va fi folosit in tandem. Se gandea de catva timp s pun un picior pe piaa imobiliar infloritoare din Panama. In Unii mari, in oraul vechi gseti ce ai bani s cumperi. Sunt amplasri diferite. Pentru un apartament ca lumea un duplex refcut de un arhitect trebuie s socoteti in jur de cincizeci de mii. Dac vrei ce-i mai bun, poi avea un conac cu dousprezece camere, cu o grdin mic, intrare de serviciu, vedere la mare le oferi o jumtate de milion i-ai btut palma cat ai zice pete. In doi ani i-ai dublat banii, atata timp cat nimeni nu se atinge de cldirea vechiului Club Union, pe care

Torrijos a transformat-o in club pentru gradai, de ciud c nici clubul nu-l primise ca membru. O s fac in aa fel incat s aflu in ce stadiu se afl proiectul inainte s ne lansm. Andrew? Sunt aici. Ii supse dinii. Ochii i se inchiser, apoi se deschiser brusc. Hm, Andrew, spune-mi ceva. Dac pot, Scottie. Luxmore ii intoarse capul, pan ajunse s-l priveasc in fa pe subordonatul su. Sfanta fecioar englezoaic, aia cu sani mari i cu vino-ncoace, care ne-a onorat cu prezena reuniunea din seara asta... Da, domnule? E cumva ce numeam, pe vremea noastr, o fanea? Pentru c n-am mai vzut in viaa mea o tanr care s acapareze in halul sta atenia unui... Andrew! Pentru numele lui Dumnezeu! Cine naiba poate fi la ora asta? Osnard nu avea s afle niciodat prerea lui Luxmore despre Fran. Soneria de la ua din fa deveni insistent, apoi insuportabil. Ca un roztor speriat, Luxmore i barba lui se retraser in colul cel mai adanc al fotoliului. Instructorii nu se inelaser cand ludaser aptitudinea lui Osnard pentru arta secretelor. Cateva pahare de whisky nu-i adormiser defel reflexele i perspectiva unei scene cu Fran le ascuise. Dac venise

s-l srute i s se impace, greise adresa i alesese cel mai prost moment posibil. Lucru pe care era gata s i-l spun in termenii cei mai vulgari. i, pentru inceput, ar fi fcut bine s nu mai apese pe butonul nenorocitei leia de sonerii. Sftuindu-l inutil pe Luxmore s rman unde era, Osnard travers sufrageria spre hol, inchizand uile in urma lui i-i lipi ochiul de vizorul uii. Lentila era acoperit de condens. O terse pe partea lui cu o batist pe care o scoase din buzunar i descoperi un ochi inceoat, de sex nedecis, care-l privea in timp ce soneria continua s urle ca o alarm de incendiu. Apoi ochiul se retrase i o recunoscu pe Louisa Pendel, aproape goal, cu excepia ochelarilor cu rame din baga, intr-un picior, in timp ce-i scotea pantoful ca s bat cu el in u. Louisa nu-i mai amintea care fusese pictura ce fcuse s se reverse paharul i nici n-o interesa. Se intorsese de la squash i gsise casa goal. Copiii erau in vizit la familia Rudd, unde urmau s rman peste noapte. Pe Ramon il considera una dintre cele mai mari canalii din Panama i detesta ideea c veneau in contact cu el. Asta nu din cauz c Ramon ura femeile, ci pentru c fcuse o aluzie cum c ar ti mai multe despre Harry decat tia ea, i numai de ru. i din cauz c, la fel ca Harry, se inchidea in el de indat ce deschidea discuia despre orezrie, dei fusese cumprat cu banii ei. Dar nimic din toate astea nu explica reacia ei cand se intoarse de la squash, sau de ce se trezise plangand fr motiv, cand, in ultimii zece ani, avusese atatea

motive i se abinuse. Aa c presupuse c plansul se datora unei disperri acumulate, ajutat de un pahar mare de votc cu ghea, but inainte de du, fiindc avea chef. Dup du, ii examina corpul inalt de un metru optzeci, gol, in oglinda din dormitor. S fiu obiectiv. S uit o clip ce inlime am. S uit de frumoasa mea sor Emily, cu uviele ei aurii, cu un fund de poster din Playboy, cu nite ae ce te puteau duce la crim i cu lista ei de cuceriri mai lung decat cartea de telefon din Panama City. Dac a fi brbat, a dori sau nu s m culc cu femeia din oglind? Bnuia c da, dar pe ce se baza? Harry era singura ei referin. Ii puse altfel intrebarea. Dac a fi Harry, a mai avea chef s m culc cu mine, dup doisprezece ani de csnicie? Rspunsul era: dac e s judecm dup atitudinea lui recent, nu. Prea obosit. Venit la ore prea tarzii. Prea conciliant. Prea vinovat de ceva Bine, bine, el se simea mereu vinovat. Vinovia era punctul lui forte. Dar in ultima vreme o purta ca pe o pancart: sunt un nemernic, sunt un paria, sunt vinovat, nu te merit, noapte bun. tergandu-i lacrimile cu o man i strangand paharul in cealalt, ii continu parada prin dormitor, studiinduse, luand diferite poze i gandindu-se cum, pentru Emily, toate erau uor de obinut, indiferent dac juca tenis, clrea, inota sau spla vase, nu putea s fac o micare dizgraioas nici dac se strduia. Chiar i ca femeie, orgasmul era gata doar privind-o. Louisa incerc

s se legene obscen. Cea mai nereuit tarf pe care o vzuse vreodat. Un dezastru. Prea osoas. Fr fluiditate in micri. Fr unduire din olduri. Prea btran. Intotdeauna fusese aa. Prea inalt. Scarbit, se duse in buctrie i, tot goal, ii turn cu hotrare un nou pahar de votc, de data asta fr ghea. Ce o manase era dorina adevrat de a bea, nu "poate c ar trebui s beau ceva", pentru c fusese nevoit s deschid o sticl nou i s gseasc un cuit cu care s taie sigiliul inainte de a putea s toarne, lucru pe care nu-l faci dac in chip firesc, aproape din intamplare, ii torni ceva ca s te remonteze, in timp ce brbatu-tu e plecat s se reguleze cu amanta. Bga-l-a undeva, spuse ea cu voce tare. Sticla provenea din noul stoc pentru clientel al lui Harry. Deductibil, ii spusese el. Deductibil din ce? intrebase ea. Din impozit. Harry, nu vreau ca locuina mea s fie folosit drept bar fr taxe. Un zambet vinovat. Imi pare ru, Lou. Aa se procedeaz. N-am vrut s te necjesc. N-o s mai fac. Umil, aproape tarandu-se. Bga-l-a undeva, repet ea i se simi mai bine. La fel i pe Emily, cci fr Emily, creia trebuia s-i fac concuren, n-a fi ales niciodat drumul moralitii, niciodat n-a fi pretins c nu sunt de acord cu nimic, nu mi-a fi pstrat atat de mult virginitatea, mai s ating recordul mondial, numai ca s le art tuturor cat de pur

i de serioas eram, spre deosebire de frumoasa i stricata mea sor! Nu m-a fi indrgostit niciodat de toi preoii sub nouzeci de ani care urcau la amvon in Balboa i ne spuneau s ne cim pentru pcatele noastre i ale lui Emily in special, nu m-a fi erijat niciodat in pioasa Domnioara Perfeciune i in arbitrul greelilor tuturor, cand ceea ce voiam de fapt era s fiu mangaiat, admirat, rsfat i regulat ca i celelalte fete din zon. i orezria o bag undeva. Orezria mea, la care Harry nu vrea s m mai duc, pentru c i-a instalat-o acolo pe nenorocita aia de chiquilla uite, draga mea, te aezi frumuel la fereastr i atepi s m intorc. Te bag undeva. O inghiitur de votc, inc o inghiitur. Apoi o inghiitur mare i simi cum ii inclzete prile care conteaz cu adevrat. Astfel revigorat, se strecur inapoi in dormitor ca s-i reia cu i mai mare druire faaiala in faa oglinzii. Aa e erotic? Pe naiba! Dar aa? Uit-te acum! Dar nu era nimeni care s-i rspund. Nimeni care s aplaude sau s rad, s se excite. Nimeni care s bea cu ea, s-i fac de mancare, s-o srute pe gat i s-o calmeze. Nici urm de Harry. Sanii, totui, nu artau ru pentru patruzeci de ani. Mai bine decat ai lui Jo-Ann, cand se dezbrac de tot. Nu ca ai lui Emily, dar cine are sani ca ea? In sntatea lor. In sntatea sanilor mei. Hai, sanilor, ridicai-v, tocmai in un toast in sntatea voastr. Se aez brusc pe pat, cu brbia in palme, privind telefonul care suna pe noptiera lui Harry. Du-te dracului! il sftui ea.

i ca s intresc mesajul, ridic receptorul doi centimetri, strig: "Du-te dracului!" i-l puse la loc. Dar cand ai copii, intotdeauna rspunzi pan la urm. Alo? Da, cine e? strig ea, cand sun din nou. Era Naomi, ministrul panamez al dezinformrii, gata s-i imprteasc o barf pe cinste. Bine. Convorbirea asta o atepta d e mult. Naomi, ce bine-mi pare c te aud, pentru c voiam s-i scriu i tocmai mi-ai fcut economie de un timbru. Naomi, vreau s dispari din viaa mea. Nu, nu, ascultm, Naomi. Naomi, dac i se intampl s treci prin parcul Vasco Nunez de Balboa i-l vezi pe brbatu-meu pe spate, in timp ce elefantul pitic de la Barnum i-o suge, i-a fi recunosctoare dac le-ai povesti celor douzeci de prietene ale tale i mie nu mi-ai spune niciodat. Pentru c nu mai vreau s-i aud nenorocita de voce pan nu mi-oi vedea ceafa fr oglind. Noapte bun, Naomi. Cu paharul in man, Louisa imbrc o rochie de cas roie, pe care i-o adusese Harry de curand, cu trei nasturi mari i decolteu reglabil, lu o dalt i un ciocan din garaj i travers curtea spre biroul lui Harry, pe care in ultima vreme il inea incuiat. Ce cer superb. N-a mai vzut de sptmani de zile un cer frumos. Stelele despre care le vorbeam copiilor notri. Asta e centura lui Orion cu pumnalul in ea, Mark. i uite-le pe cele apte surori, Hannah, cele pe care visezi intotdeauna s le ai. i luna nou, frumoas de pic.

De aici ii scrie, ii zise ea, apropiindu-se de ua impriei lui. Dragei mele chiquilla, la orezria soiei mele. Louisa il observase ore in ir, prin fereastra aburit a bii ei, o umbr aplecat deasupra biroului, cu capul dat intr-o parte i limba scoas, in timp ce scria scrisori de dragoste, dei scrisul nu a fost niciodat punctul forte al lui Harry, cci Arthur Braithwaite, cel mai mare sfant din toate timpurile, neglijase acest aspect al educaiei fiului su adoptiv. Dup cum se atepta, ua era incuiat cu cheia, dar nu punea cine tie ce probleme. O u, dac dai serios in ea cu un ciocan pe care il ridici cat poi de sus inainte de a-l lsa s cad peste capul lui Emily, lucru pe care Louisa visase s-l fac toat adolescena, nu e decat o grmad de rahat, cum sunt cele mai multe lucruri pe lumea asta. Dup ce sparse ua, Louisa se repezi la biroul soului ei i for sertarul de sus cu ciocanul i cu dalta trei lovituri zdravene, inainte s-i dea seama c sertarul nu era incuiat. Scotoci prin el. Facturi. Desene ale arhitectului pentru Colul Sportivului. Nimeni nu nimerete de prima dat. In nici un caz nu eu. Incerc l doilea sertar. Incuiat, dar ced la primul atac. Coninutul era mult mai promitor. Eseuri neterminate despre Canal. Reviste erudite, tieturi din pres, rezumate ale acestora scrise cu scrisul inflorat, de croitor, al lui Harry. Cine naiba e femeia pentru care face toate astea? Harry, cu tine vorbesc. Te rog, ascult-m. Cine e

femeia pe care ai instalat-o la orezria mea, fr consimmantul meu, i creia trebuie s-i faci impresie cu erudiia ta inexistent? Pentru cine e zambetul la bovin, vistor, pe care il ai de la o vreme eu sunt alesul, sunt binecuvantat, pesc peste ape. Sau lacrimile fir-ar s fie, Harry, pentru cine sunt lacrimile alea infricotoare, care se formeaz in ochii ti i nu cad niciodat? Furia i frustrarea punand din nou stpanire pe ea, sparse un alt sertar i inghe. Dumnezeule mare! Bani! Bani muli, adevrai! Un sertar intreg plin ochi cu bani. Hartii de o sut, de cincizeci, de douzeci. Aruncate in sertar ca biletele vechi de parcare. O mie. Dou, trei mii. A spart o banc. Pentru cine? Pentru amanta lui, care o face pe bani? Pentru ea, ca s-o duc la restaurant, fr s treac banii cheltuii in conturile casei? S-o intrein in stilul cu care e obinuit, la orezria mea, cumprat cu motenirea mea? Louisa incerc s-i strige de cateva ori numele, la inceput ca s-l intrebe politicos, apoi ca s-i ordone, pentru c nu rspundea, i pe urm ca s-l blesteme c nu era acolo. Lua-te-ar dracu', Harry Pendel! Te bag in m-ta, te bag in m-ta, te bag in m-ta! Oriunde ai fi. Eti un nemernic, un trdtor! Din clipa aceea, totul deveni injurtur. Limbajul tatlui ei cand buse prea mult, i Louisa simea o mandrie filial fiindc, dup ce trsese i ea la msea, injura ca ticlosul de taic-su. Mei, Lou, draga mea, vino aici. Unde e Titanul?'" ii spunea aa dup marca imensei macarale germane din

portul Gamboa. "Nu merit un domn btran puin atenie din partea fiicei lui? Nu-i dai un pupic unui domn btran? Asta numeti tu pupic? Lua-te-ar dracu'! M auzi? Lua-te-ar dracu'!" Insemnri, cele mai multe despre Delgado. Versiuni distorsionate ale unor povestiri pe care Harry i le storsese serile, la cina pe care ii plcea s i-o pregteasc el. Delgado al meu. Adoratul meu substitut de tat, Ernesto, onestitatea pe dou picioare, iar soul meu face insemnri murdare pe seama lui. De ce? Fiindc e gelos pe el. Intotdeauna a fost. Crede c-l iubesc pe Ernesto mai mult decat il iubesc pe el. Crede c vreau s m regulez cu Ernesto. Titluri: Femeile lui Delgado ce femei? Ernesto nu e genul sta! Delgado i Preul din nou Preul domnului Osnard. Opiniile lui Delgado despre japonezi lui Ernesto ii e fric de ei. Crede c vor s-i ia Canalul. Are dreptate. Louisa explod din nou, de data asta cu voce tare: Naiba s te ia, Harry Pendel, n-am spus niciodat una ca asta, inventezi! Pentru cine? De ce? O scrisoare neterminat, fr adresant. O ciorn, pe care probabil c inteniona s-o arunce: Cred c te-ar interesa s afli o mic anecdot interesant despre Emie al nostru, pe care Louisa a auzit-o ieri la serviciu i a gsit de cuviin s mi-o raporteze... A gsit de cuviin? Eu nu gsesc de cuviin. I-am spus o barf de la birou! De ce naiba o soie trebuie s

gseasc de cuviin inainte s-i spun soului ei o barf, la ei acas, despre un om drept i nevinovat, care nu vrea decat s fac tot ce e bine pentru Panama i Canal? Gsete de cuviin pe dracu'! Dracu' s te ia pe tine, care ai vrea s afli ce gsim de cuviin s ne spunem unul celuilalt in propria noastr cas! Eti o ticloas. O putoare care mi-a furat brbatul i orezaria. Eti Sabina! Louisa gsise, in sfarit, numele tarfei. Cu litere ingrijite de tipar, cci lui Harry ii venea mai uor s scrie cu litere de tipar. SABINA, scris mic, frumos i incercuit. SABINA, urmat de STUDENT STG, in paranteze. Eti Sabina, student stangace, eti in legtur cu ali studeni i lucrezi pe dolari SUA sau aa crezi, pentru c lucreaz pe dolari SUA e scris intre ghilimele, i primeti cinci sute de dolari pe lun, plus o prim cand te intreci pe tine insi. Totul era acolo, prezentat in form de organigram, aa cum invase Harry de la Mark. Ideile nu trebuie s fie lineare, tticule. Ele pot pluti ca nite baloane prinse cu o sfoar, in ordinea pe care o vrei. Le poi lua separat sau impreun. E grozav. Sfoara balonului Sabina ducea direct la H, semntura napoleonian a lui Harry cand ii ddea aere. In timp ce sfoara balonului Alpha pe care tocmai il descoperise ducea la Beta, apoi la Marco (Pre) i abia dup aceea inapoi la H. Sfoara Ursului ducea i ea tot la H, dar balonul Ursului era desenat cu o linie ondulat, de parc sttea s explodeze.

Mickie avea i el un balon al lui i era descris ca fiind comandantul suprem al OT, iar sfoara lui il lega pe vecie de balonul lui Rafi. Mickie al nostru? Mickie al nostru este comandantul suprem al OT? i are ase sfori care conduc de la balonul lui la Arme, Informatori, Mituiri, Comunicri, Bani ghea, RaS. Rafi al nostru? Mickie al nostru, care sun o dat pe sptman ca s-i anune a nu tiu cata sinucidere? Reincepu s cotrobie. Voia s gseasc scrisorile tarfei de Sabina ctre Harry. Dac i-a scris scrisori, cu siguran c Harry le-a pstrat. Harry nu ar arunca o cutie de chibrituri goal sau un glbenu de ou de care nu avem nevoie, motenire a copilriei lui trite in srcie. Rsturn totul, in cutarea scrisorilor Sabinei. Sub banii ei? Sub o scandur din duumea? Intr-o carte? Doamne sfinte, agenda lui Delgado. inut de Harry, nu de Delgado. Nu una adevrat, o contrafacere scris cu un creion cu varf tare, copiat probabil din hartiile mele. Intalnirile reale alelui Delgado la orele corecte. Intalniri inventate, in intervalul de timp in care nu avea nici una: Intalnire la miezul nopii cu "cpitani de port" japonezi, la care a participat i Preul, in secret... traseu secret in main cu ambasadorul fr., o valiz cu bani ii schimb proprietarul... Intalnire cu emisarul cartelului columbian al drogurilor la ora douzeci i trei. Cazinoul cel nou al lui Ramon... Organizeaz un dineu privat afar din ora cu "cpitani de port" japonezi, oficialiti panameze i Preul...

Delgado al meu le face pe toate astea? Ernesto Delgado al meu primete bani de la ambasadorul francez? Are relaii cu cartelul columbian al drogurilor? Harry, eti nebun de legat? Ce acuzaii murdare inventezi impotriva efului meu? Ce minciuni odioase spui? Cui? Cine te pltete pentru mizeria asta? Harry! url ea, revoltat i disperat. Dar numele lui rsun ca o oapt, acoperit de soneria telefonului. mecher de data asta, Louisa ridic receptorul, ascult, nu zise nimic, nici mcar "Du-te dracului din viaa mea!" Harry? O voce de femeie inbuit, epuizat, rugtoare. Ea e. Interurban. Sun de la orezrie. Fond sonor, zgomot de lovituri. Probabil c dram moara. Harry? Vorbete! strig vocea femeii. O tarf spaniol. Tata spunea intotdeauna c nu trebuie s am incredere in ele. Se smiorcie. Ea e. Sabina. Are nevoie de Harry. Cine nu are? Harry, ajut-m, am nevoie de tine! Stai. Nu spune nimic. Nu-i spune c nu eti Harry. Ascult ce mai are de spus. Cu buzele strans lipite. Cu receptorul lang ureche. Vorbete, taratur! Spune cine eti. Tarfa respir. O respiraie gafait. Hai, Sabina drag, vorbete. Spune: Vino s mi-o tragi, Harry. Spune:

Harry, te iubesc. Spune: Unde dracu' sunt banii mei, de ce ii ii intr-un sertar, sunt eu, Sabina, studenta stangace care te sun de la nenorocita aia de ferm i m simt singur. Noi bubuituri. Ca nite explozii, ca rateurile de motociclet. O pocnitur. O palm. Pun jos paharul cu votc. Urlu din rsputeri, in spaniola american clasic a tatlui meu. Cine e la telefon? Rspunde-mi! Atept. Nimic. Smiorcieli, dar nu i cuvinte. Louisa trece pe englez. Las-mi brbatul in pace, m auzi, Sabina, tarf nenorocit ce eti! Te bag in m-ta, Sabina! terge-o din orezria mea! Nici un cuvant. Sunt in biroul lui, Sabina. Chiar in clipa asta caut nenorocitele tale de scrisori. Ernesto Delgado nu e corupt. M auzi? E o minciun. Lucrez pentru el. Ceilali sunt corupi, nu Ernesto. Vorbete odat! Alte bufnituri i pocnituri in aparat. Isuse, ce e asta? O nou invazie? Tarfa plange jalnic i inchide. Se vede aruncand receptorul in furc, ca in toate filmele bune. Se aaz. Privete fix telefonul, ateptand s sune din nou. Nu sun. Vaszic, pan la urm i-am zdrobit capul sormii. Sau altcineva a fcut-o. Biata Emily. Lua-te-ar dracu'. Louisa se ridic. Se ine bine pe picioare. Ia o inghiitur de whisky, s se trezeasc. Mintea ii e clar ca apa de izvor. Vai de capul tu, Sabina. Brbatu-meu e nebun.

Bnuiesc c nici tu n-o duci prea bine. Asta merii. Orezriile pot fi locuri teribil de singuratice. Rafturi cu cri. Hran pentru minte. Exact de ce au nevoie spiritele perplexe. Caut in cri scrisorile tarfei ctre Harry. Cri noi in locuri vechi. Cri vechi in locuri noi. Explic. Harry, pentru numele lui Dumnezeu, explic-mi. Spune-mi, Harry. Vorbete-mi. Cine e Sabina? Cine e Marco? De ce il ponegreti pe Ernesto? Un timp pentru observare i meditaie, cat Louisa Pendel, in rochia ei de cas roie, cu trei nasturi i nimic pe dedesubt, trece in revist crile soului ei, bombandu-i sanii i fundul. Se simte teribil de goal. Mai mult decat goal. Fierbinte. i-ar mai dori un copil. i-ar dori s le aib pe toate cele apte surori ale Hannei, cu condiia ca nici una dintre ele s nu fie o Emily. Crile tatlui su despre Canal defileaz in faa ei, incepand cu zilele in care scoienii incercau s creeze o colonie in Darien i pierduser jumtate din averea rii lor. Le deschide una cate una, le scutur atat de tare, incat legturile crap, le azvarle nepstoare peste umr. Nici urm de scrisori de dragoste. Cri despre cpitanul Morgan i piraii si, care au jefuit oraul Panama i l-au ars din temelii, de n-au mai rmas decat ruinele unde ne ducem cu copiii in picnic. Dar nici urm de scrisori de dragoste de la Sabina sau de la altcineva. Nici urm de scrisori de la Alpha, Beta, Marco sau Ursul. Sau de la vreo student stangace cu poponeaa bine fcut, care primete bani suspeci din Statele Unite. Cri despre vremurile cand Panama

aparinea Columbiei. Dar nu scrisori de dragoste, oricat de tare le-ar izbi de perei. Louisa Pendel, viitoarea mam a celor apte surori ale Hannei, goal puc sub rochia de cas in care el no regulase niciodat, cu picioarele stranse sub ea, rsfoiete istoria construciei Canalului i-i dorete s nu fi ipat la biata femeie ale crei scrisori de dragoste nu le poate gsi i care, probabil, nu era Sabina i nu suna de la orezrie. Povestiri despre brbai care au existat cu adevrat, cum ar fi George Goethals i William Crawford Gorgas, brbai respectabili i ordonai, dar i nebuni, brbai credincioi soiilor lor, in loc s scrie scrisori despre ce "gseau de cuviin", s-i ponegreasc reputaia efului lor sau s ascund teancuri de bancnote in birouri incuiate, ca s nu mai vorbim despre pachetele de scrisori pe care nu le pot gsi. Cri pe care tatl ei i le ddea s le citeasc, in sperana c, intr-o bun zi, ii va construi nenorocitul ei de canal propriu. Harry? url ea din rsputeri, ca s-l sperie. Harry? Unde ai pus scrisorile tarfei leia nenorocite? Harry, vreau s tiu. Cri despre tratatele Canalului. Cri despre droguri i "incotro se indreapt America Latin?" incotro se indreapt nenorocitul de brbatu-meu ar fi mai potrivit. i bietul Ernesto. Louisa se aaz i-i vorbete lui Harry pe un ton calm i rezonabil, calculat s nu-l domine. ipatul nu mai servete la nimic, ii vorbete ca o fiin matur unei alte fiine mature, din fotoliul cu armtur din lemn

de tec pe care tatl ei il ocupa cand incerca s-o fac s i se aeze pe genunchi. Harry, nu ineleg ce faci in fiecare sear in biroul tu, indiferent de ora la care vii acas dup ce-ai fcut in ora. Dac scrii un roman despre corupie, o autobiografie sau o istorie a croitoriei, cred c ar fi trebuit s-mi spui i mie, cci, la urma urmelor, suntem cstorii. Harry se face mic, cum spune cand glumete pe seama falsei umiline a croitorului. Lucrez la conturi, Louisa, inelegi? In timpul zilei, cand soneria nu se mai oprete, nu eti inspirat. Conturile fermei? Iar lovete sub centur. Orezria a devenit un subiect tabu in casa lor i ea ar trebui s respecte aceast regul: Ramon restructureaz finanele, Lou. Angel a inceput s pun unele semne de intrebare, Lou. Prvlia, murmur Harry spsit. Harry, m pricep. Am avut note foarte bune la matematic. Te pot ajuta oricand. Harry clatin deja din cap. Lou, aici nu e vorba de matematica pe care o tii tu. E mai degrab o treab de creaie, o proiecie a cifrelor. De-aia ai innegrit de insemnri Crarea dintre mri a lui McCullough, de nu mai poate nimeni in afar de tine s-o citeasc? Pi, da, ai dreptate, Lou, ce bun observatoare eti, spune el cu o veselie artificial. M gandesc s dau la mrit cateva dintre gravurile alea vechi, inelegi, ca s

le pun in Club, dandu-i astfel un aer mai apropiat de Canal. Poate gsesc i cateva antichiti, pentru atmosfer. Harry, intotdeauna mi-ai spus, i sunt de acord c panamezilor, cu cateva nobile excepii, cum ar fi Ernesto Delgado, puin le pas de Canal. Nu ei l-au construit, noi am fcut-o. Ei nici mcar nu au furnizat mana de lucru, care provenea din China, Africa i Madagascar, din Caraibe i din India. Iar Ernesto e un om de treab. Dumnezeule, ii zise ea. De ce vorbesc aa? De ce sunt o scorpie pioas i iptoare? Uor de rspuns. Fiindc Emily e o curv. Se aez la biroul lui Harry, cu capul in maini, regretand c-i sprsese sertarele, regretand c ipase la femeia aceea plangcioas, regretand c gandise din nou urat despre Emily. Niciodat n-am s mai vorbesc aa cu cineva, hotr iea. N-o s m mai pedepsesc pedepsindu-i pe ceilali. Nu sunt rutatea de maic-mea, nici nenorocitul de taic-meu i nu sunt nici o scorpie perfect i pioas din Zon. i-mi pare teribil de ru c, intr-un moment de tensiune, sub influena alcoolului, am fost in stare s insult o pctoas ca i mine, chiar daca e amanta lui Harry, i dac e, o omor. Scotocind printrun sertar pe care il neglijase pan atunci, ddu de o alt capodoper neterminat: Andy, o s te bucuri s afli c noul nostru aranjament satisface din plin toate prile, mai ales doamnele. Cum totul depinde de mine, L nu se simte vinovat fa de Ernie, ca s nu mai vorbim c, in ce privete familia, e

mai sigur ca treaba asta s rmin intre noi doi. O s continuu de la magazin. La fel i eu, ii zise Louisa in buctrie, turnandu-i inc un pahar inainte de a porni la drum. Descoperise c alcoolul nu o mai afecta. Ce o afecta era Andy, adic Andrew Osnard care, de cand citise fragmentul acela, ii luase brusc locul Sabinei ca obiect al curiozitii ei. Numai c sta nu era un lucru nou. Domnul Osnard ii starnise curiozitatea din ziua in care fuseser in excursie pe Anytime Island i trsese concluzia c Harry ar vrea ca ea s se culce cu el, ca s-i uureze contiina, dei, din cate tia ea despre contiina lui Harry, un regulat nu prea s rezolve problema. Probabil c telefonase dup un taxi, cci era in faa casei i soneria de la ua de intrare zbarnaia. Osnard se intoarse cu spatele la vizor i travers sufrageria spre balconul pe care Luxmore edea in aceeai poziie aproape fetal, prea speriat ca s vorbeasc sau s fac ceva. Ochii lui injectai erau larg deschii, frica ii contracta buza de sus intr-un ranjet, doi dini glbejii din fa apruser intre barb i musta, probabil cei pe care i-i sugea cand dorea s sublinieze o intorstur reuit a frazei. CORSAR DOI imi face o vizit neprevzut, ii spuse Osnard calm. E o mic problem. Ar fi mai bine dac ai pleca repede. Andrew, sunt ofier superior. Dumnezeule, ce-i cu loviturile astea? O s scoale i morii.

O s te ascund in dulapul cu haine. Cand auzi c inchid ua sufrageriei in urma ei, ia liftul pan in holul de la intrare, d-i portarului un dolar i spune-i s-i cheme un taxi care s te duc la El Panama. Dumnezeule, Andrew. Ce-i? N-o s peti nimic? Ascult-o. E cumva inarmat? Ar trebui s chemm poliia, Andrew. Inc un cuvant. Ce-i? Pot avea incredere in oferul de taxi? Am auzit tot felul de lucruri despre ei. Cadavre in port. Nu vorbesc spaniola, Andrew. Ajutandu-l s se ridice, Osnard il conduse in hol, il vari in dulap i inchise ua. Scoase lanul de la ua de intrare, trase zvoarele, rsuci cheia i o deschise. Btile se oprir, dar soneria continu s zbarnaie. Louisa, spuse el luandu-i degetul de pe buton. Ce surpriz plcut. Unde e Harry? De ce nu intri? O prinse de incheietura mainii, o trase in hol i inchise ua fr s pun zvorul sau s-o incuie. Se aflau aproape unul de cellalt, fa in fa, Osnard inandu-i mana inarmat cu pantoful deasupra capului, ca i cum se pregteau s inceap un vals de mod veche. Louisa ls pantoful s-i cad din man. Nu scotea nici un sunet, dar ii simea respiraia, care mirosea ca respiraia mamei lui cand era silit s-o lase s-l srute. Rochia ei era foarte subire. Prin materialul rou, ii simea sanii i umfltura triunghiului pubian. De-a ce naiba te joci cu soul meu? spuse ea. Ce-i cu toate porcriile alea pe care i le-a spus despre

Delgado, cum c ar primi mit de la francezi i c ar avea de-a face cu cartelul drogurilor? Cine e Sabina? Cine e Alpha? Dar, in ciuda virulenei cuvintelor ei, vorbea pe un ton nesigur, cu o voce care nu era nici destul de puternic, nici destul de convingtoare ca s ptrund prin ua dulapului cu haine. i Osnard, cu instinctul lui pentru slbiciunea altora, simi imediat frica ce o stpanea: fric de el, fric pentru Harry, fric de ce era interzis i, mai ales, fric pentru c va afla lucruri atat de cumplite, incat nu va mai putea s le uite niciodat. Osnard ins le i auzise. Prin intrebrile ei, Louisa rspunsese la toate intrebrile lui, care se adunaser in ultimele sptmani ca nite semnale nedescifrate, in colurile secrete ale contiinei lui: Nu tie nimic. Harry nici n-a recrutat-o. E o escrocherie. Louisa se pregtea s repete intrebrile, s le dezvolte sau s pun altele, dar Osnard nu putea s rite una ca asta cu Luxmore care putea s aud. Ii puse o man peste gur, ii cobori braul ridicat, i-l duse la spate, o intoarse spre el i o sili s mearg pan in sufragerie intr-un singur pantof, trantind cu piciorul ua in urma lor. Cam la jumtatea camerei se opri, fr s-o scape din stransoare. Doi nasturi se descheiaser i-i descoperiser sanii. Ii simi inima btandu-i cu furie sub incheietura mainii lui. Louisa respira rar, adanc. Auzi cum se inchide ua de la intrare in urma lui Luxmore. Atept i auzi zgomotul liftului i uieratul uilor electrice. Auzi apoi cum coboar liftul. Ii lu mana de pe gura ei i-i ddu seama c avea saliv pe palm. Ii

cuprinse un san gol in palm i simi cum sfarcul se intrete. Tot in picioare in spatele ei, ii ddu drumul braului i-l vzu cum alunec languros de-a lungul corpului. O auzi murmurand ceva, in timp ce arunca i cel de-al doilea pantof din picior. Unde e Harry? intreb el, fr s slbeasc stransoarea. S-a dus dup Abraxas. E mort. Cine e mort? Abraxas. Cine naiba s fie? Dac Harry ar fi mort, nu s-ar fi putut duce s-l caute, nu? Unde a murit? Guarare. Ana zice c i-a tras un glon in cap. Cine e Ana? Amanta lui Mickie. Ii aez mana dreapt peste celalalt san i se trezi cu o uvi din prul ei aten in gur cand Louisa ii frec tare capul de faa lui i fesele de organele lui genitale. O intoarse pe jumtate spre el, o srut pe tampl i pe pomete i linse transpiraia care-i iroia pe fa. Simi cum tremur din ce in ce mai tare, pan cand buzele i dinii ei se inchiser peste gura lui intr-o grimas. Limba ei o cuta pe a lui, ii zri ochii in lacrimi i o auzi optind "Emily". Cine e Emily? intreb el. Sora mea. i-am vorbit despre ea pe insul. Cum naiba ai aflat despre toate astea? Locuiete la Dayton, Ohio, i s-a regulat cu toi prietenii mei. tii ce-i aia ruine? M tem c nu. Mi-au extirpat-o cand eram copil.

O man de-a ei incepu s-l trag de poalele cmii, cealalt incercand, stangaci, s intre in pantalonul Pendel & Braithwaite, in timp ce murmura cuvinte pe care numai ea le auzea i oricum pe el nu-l interesau. Intinse mana spre al treilea nasture, dar ea i-o ddu deoparte nerbdtoare i-i trase rochia de cas peste cap. Osnard ii scoase pantofii i, dintr-o singur micare, pantalonii, chiloii i osetele, leoarc de transpiraie. Ii trase cmaa peste cap. Goi, fa in fa, se cantrir din priviri ca doi lupttori inainte de lupt. Pe urm Osnard o cuprinse cu amandou braele, o ridic, o trecu peste pragul dormitorului i o tranti pe pat, unde ea incepu imediat s-l atace cu micri largi ale coapselor. Ateapt, pentru numele lui Dumnezeu, ii ordon el i o impinse deoparte. O posed apoi foarte incet i sigur, folosindu-i toate talentele, dar i pe ale ei. Ca s-o fac s tac. Ca s strang randurile. Ca s-o atrag in tabra lui, inaintea oricrei btlii care avea s urmeze. Pentru c mi-am fcut un principiu din a nu refuza niciodat o ofert rezonabil. Pentru c mi-a plcut din prima zi. Pentru c s regulezi nevasta unui prieten e intotdeauna destul de interesant. Louisa era culcat cu spatele la el, cu capul sub perne i cu genunchii ridicai ca mijloc de aprare, cu cearaful pan la nas. Inchisese ochii, mai mult ca s moar decat ca s doarm. Avea zece ani i era consemnat in dormitorul ei din Gamboa, cu perdelele trase, ca s-i ispeasc

pcatele dup ce tiase faii-faii, cu foarfecele de croitorie, noua bluz a lui Emily, sub pretext c era indecent. Voia s se scoale i s-i cear periua de dini, s se imbrace, s-i pieptene prul i s plece, dar a face oricare dintre aceste lucruri insemna s admit realitatea locului i a timpului, trupul gol al lui Osnard in pat, lang ea i faptul c nu avea cu ce s se imbrace, in afara unei rochii de cas transparente cu nasturii rupi unde naiba o lsase? i a unei perechi de pantofi fr toc, ca s nu par atat de inalt ce naiba fcuse cu ei? plus c avea o durere de cap atat de mare, c era gata s-i cear s-o duc la spital, unde ar putea s ia noaptea asta de la capt, fr votc i fr s sparg biroul lui Harry, dac asta era ce fcuse, fr Marta, fr prvlie, fr moartea lui Mickie, fr ca reputaia lui Delgado s fie fcut praf de Harry, fr Osnard i toate astea. Se dusese de dou ori la baie, o dat ca s verse, dar de fiecare dat se urcase inapoi in pat i incercase s tearg tot ce se petrecuse, iar acum Osnard vorbea la telefon i nu era chip s nu-i aud oribilul accent englezesc trgnat, la patruzeci de centimetri deprtare de urechea ei, oricate perne i-ar fi pus peste cap sau accentul scoian adormit i surprins de la cellalt capt al firului, aidoma ultimelor mesaje transmise de un post de radio defect. Regret, domnule, dar am veti proaste. Proaste? Ce se petrece acolo? spuse scoianul, trezindu-se de-a binelea. In legtur cu vasul nostru grecesc.

Vas grecesc? Ce vas grecesc? Despre ce vorbeti, Andrew? Vasul nostru amiral, domnule. Nava amiral a Liniei Tcute. Pauz lung. Am priceput, Andrew! Grecul, Dumnezeule! Mi-a czut fisa. Cum adic proaste? De ce proaste? Se pare c s-a scufundat, domnule. Scufundat? Unde? Cum? S-a dus la fund. O pauz, ca s se ineleag bine. S-a scufundat. Undeva in vest imprejurrile exacte nu sunt cunoscute. Am trimis acolo un scriitor ca s afle ce s-a intamplat. O noua pauz perplex la cellalt capt al firului, ecou al perplexitii Louisei. Scriitor? Unul celebru. Aha, am ineles. Fostul scriitor de romane celebre. Exact. Nu mai spune nimic. Cum s-a scufundat, Andrew? Vrei s zici c s-a scufundat de tot? Conform primelor rapoarte, nu va mai naviga niciodat. Dumnezeule. Dumnezeule! Cine a fcut una ca asta, Andrew? Sunt sigur c femeia aia. O cred in stare de orice. Mai ales dup seara de ieri. Deocamdat nu avem alte amnunte, domnule. i echipa? echipajul vreau s zic Tcuii... sau scufundat i ei?

Ateptm veti. Ar fi bine s v intoarcei la Londra conform planului, domnule. O s v sun acolo. Inchise i smulse perna de pe faa Louisei. Chiar i cu ochii strans inchii, nu putea scpa de imaginea corpului lui durduliu, intins nonalant lang ea, i a penisului lui umflat, pe jumtate treaz. N-am spus nimic, bine? ii zise el. Louisa se intoarse hotrat cu spatele la el. Nu era bine. Soul tu e un tip curajos. Are ordin s nu-i spun niciodat despre ce e vorba. i nici n-o s-o fac. Nici eu. Cum adic, curajos? Oamenii ii spun tot felul de lucruri. i el ni le spune nou. Ce nu i se spune, caut s afle, adeseori cu riscuri mari. De curand a dat peste ceva mare de tot. De-aia imi fotografia hartiile? Aveam nevoie de programul intalnirilor lui Delgado. Sunt ore care lipsesc din viaa lui Delgado. Nu sunt ore care lipsesc. Merge la biseric sau se ocup de nevast i copii. Unul dintre copii e la spital. Sebastian. Asta e ce-i spune Delgado ie. E adevrat. Termin cu prostiile. Harry face chestia asta pentru Anglia? Anglia, America, Europa. Lumea liber i civilizat. In cazul sta e un tampit. Ca i Anglia, ca i lumea liber civilizat. Ii trebui timp i o cost ceva efort, dar in cele din urm reui. Se ridic intr-un cot i se intoarse cu faa spre el, ca s-l priveasc.

Nu cred un cuvant din tot ce-mi spui, zise ea. Eti un impuit de escroc englez cu traista plin de minciuni, iar Harry i-a ieit complet din mini. Nu m crede dac nu vrei. Dar ine-i gura. Toate sunt prostii. Harry inventeaz tot. i tu inventezi. Toat lumea a luat-o razna. Suna telefonul, un alt telefon, unul pe care nu-l observase, dei era lang ea, legat de un casetofon de buzunar, alturi de veioz. Osnard se rostogoli peste ea fr menajamente, ridic receptorul i Louisa apuc s-l aud spunand, "Harry" inainte de a-i acoperi urechile cu mainile, de a inchide ochii i de a afia un rictus de dezgust. Dar intr-un fel una dintre maini nu-i fcu corect datoria. i nu se tie cum, dar una dintre urechi auzi vocea soului ei, in ciuda cacofoniei din capul ei: Mickie a fost asasinat, Andy, anuna Harry. Vocea lui era ferm i calm, dar cu un debit rapid. Treab de profesionist, dup cum arat, dar asta e tot ce pot s-i spun pentru moment. Mi s-a zis ins c sar mai pregti i altele, aa c toate prile interesate ar trebui s-i ia msuri de precauie. Rafi a i plecat la Miami i o s-i previn pe ceilali, conform procedurii stabilite. Sunt ingrijorat din cauza studenilor. Nu tiu cum o s-i impiedicam s cheme flotila. De unde suni? intreb Osnard. Urm o clip cand Louisa i-ar fi putut pune i ea una sau dou intrebri lui Harry ceva de genul: "M mai iubeti?" sau "Ai s m ieri?" sau "Dac nu-i spun, ai s observi c nu mai sunt aceeai?" sau "La

ce or vii disear acas, i vrei s fac cumprturi, ca s gtim impreun?" Inc incerca s aleag una dintre aceste intrebri cand telefonul amui i tot ce rmsese era Osnard in coate deasupra ei, cu obrajii lui flasci atarnandu-i deasupra feei i cu guria lui umed, deschis, dar fr s par a avea intenia s fac dragoste cu ea, cci, pentru prima oar in scurtul timp de cand il cunotea, prea pierdut. Ce naiba a fost asta? o intreb el, de parc era, mcar in parte, vina ei. Harry, spuse ea ca o proast. Care Harry? Al tu, presupun. Pufi i se ls s cad pe spate, lang ea, cu mainile la ceaf, ca i cum ar fi fcut o scurt siest pe o plaj de nuditi. Ridic apoi din nou receptorul, nu pe cel al lui Harry, pe cellalt, i, dup ce form numrul, il ceru pe Sefior Mellors la camera cutare. Se pare c a fost o crim, spuse el fr vreo introducere, i Louisa bnui c vorbea cu acelai scoian cu care vorbise mai devreme. S-ar prea c studenii vor rupe randurile... Emoiile sunt foarte mari... Era foarte respectat... O crim comis de un profesionist. Detaliile urmeaz. Ce inelegei prin detonator, domnule? Nu pricep. Ce s detoneze? Nu, desigur. Ineleg. Cat pot de repede, domnule. Imediat. Apoi, un timp, pru c se gandete la o mulime de lucruri, cci il auzi mormind i, din cand in cand, emiand un ras sinistru, pan cand se ridic brusc pe marginea patului. Se scul i se duse in sufragerie, de

unde reveni cu hainele lui fcute ghem. Gsi cmaa pe care o purtase seara trecut i o imbrc. Unde te duci? il intreb Louisa. i, cand vzu c nu-i rspunde, continu: Ce faci, Andrew? Nu pot s ineleg cum de te scoli, te imbraci i m lai aici, fr haine, fr s am unde s m duc i fr s te ocupi de... Amui. Imi pare ru, fetio. E cam brusc, dar trebuie s-o terg. La fel i tu. E timpul s te duci acas. Unde acas? Tu in Bethania, eu in vesela Anglie. E regula numrul unu a casei. Cand unui informator i se face felul pe teren, ofierul care se ocup de cazul lui spal putina. Nu mai trece pe la baz, nu-i mai ia banii, d fuga acas la mmica lui. Ii lega cravata in oglind, cu brbia ridicat i cu moralul refcut. Timp de o clip, nu mai mult, Louisa crezu c citete pe chipul lui un fel de stoicism i o acceptare a infrangerii care, daca nu le priveai prea de aproape, puteau trece drept noblee de caracter. Spune-i la revedere lui Harry din partea mea, te rog. Mare artist! Succesorul meu o s ia legtura cu el. Sau n-o s-o ia. Inc in cma, deschise un sertar i scoase un costum de jogging pe care i-l arunc in pat Ar fi bine s imbraci asta pentru drumul cu taxiul. Cand ajungi acas, arde-l i imprtie cenua. Cateva sptmani nu

te prea arta la fa. Tipii de acas se pregtesc de rzboi. Hatry, magnatul presei, tocmai ii lua pranzul cand sosi vestea. edea la masa lui obinuit la Connaught, manca rinichi cu costi i bea vinul casei, in timp ce ii expunea prerile despre noua Rusie: cu cat se vor lupta mai mult nenorociii ia intre ei, cu atat era mai bucuros. Cel ce-l asculta, printr-o fericit intamplare, era Geoff Cavendish, iar mesagerul nu era altul decat tanrul Johnson, succesorul lui Osnard in biroul lui Luxmore, care cu douzeci de minute in urm pescuise mesajul exploziv al Ambasadei Britanice trimis de ambasadorul Maltby in persoan din teancul de hartii ingrmdite pe biroul lui Luxmore in timpul dramaticei lui deplasri in Panama. Evident c Johnson, ca un ofier de con-trainformaii ambiios ce era, ii fcea un punct de onoare din a parcurge corespondena sosit pentru Luxmore ori de cate ori i se ivea prilejul. i, minune, Johnson nu avea cu cine s se consulte in legtur cu acest mesaj in afar de el insui. Nu numai tot etajul de sus era la mas, dar cu Luxmore in drum spre ar, in toat cldirea nu exista nimeni in afar de el care s aib autorizaie pentru cazul CORSAR. Manat de ambiie i surescitat, telefona imediat la biroul lui Cavendish, unde i se spuse c acesta lua pranzul cu Hatry. Telefona la biroul lui Hatry i afl c Hatry lua masa la Connaught. Riscand totul, rechiziion singura main cu ofer disponibil. Pentru

acest gest necugetat, ca i pentru altele, Johnson trebui s dea socoteal mai tarziu. Domnule, sunt asistentul lui Scottie Luxmore, ii spuse el lui Cavendish cu rsuflarea tiat, alegand faa cea mai inelegtoare dintre cele dou care-l priveau de la mas. Am un mesaj important pentru dumneavoastr din Panama, domnule, i m tem c nu poate s atepte. Am crezut c e mai bine s nu vi-l citesc la telefon. Stai jos, ordon Hatry. Un scaun, ii ceru el chelnerului. Aa c Johnson se aez i fu gata s-i inmaneze lui Cavendish intregul text decodat al mesajului lui Maltby, cand Hatry i-l smulse din man i rupse plicul cu atata violen, incat ceilali clieni se intoarser s-l priveasc, incercand s ghiceasc despre ce era vorba. Hatry citi mesajul pe diagonal i i-l intinse lui Cavendish. Cavendish il citi, il citi probabil i cel puin unul dintre chelnerii care se agitau s pun un al treilea tacam pentru Johnson, ca s par un client oarecare, nu un tanr alergtor transpirat, in sacou sport i pantaloni gri din flanel inut pe care directorul restaurantului n-o aprecia deloc, dar era vineri i Johnson se pregtise pentru un sfarit de sptman in Gloucester-shire, la mama lui. Asta e ce ateptam, nu? il intreb Hatry pe Cavendish, cu gura plin de rinichi pe jumtate mestecat. Putem porni. Exact, confirm Cavendish incantat. sta e detonatorul.

Ce-ar fi s-i spunem i lui Van? zise Hatry, tergandu-i farfuria cu o bucat de paine. M rog, Van, cred... c cel mai bun lucru in cazul sta... e s-l lsm pe fratele Van s citeasc totul in ziare, spuse Cavendish printr-o suit de fraze cantate. Te rog s m scuzi, imi pare ru, adug spre Johnson, clcandu-l pe picior. Trebuie s dau un telefon. Ii ceru scuze i de la chelner i, din grab, lu ervetul de damasc cu el. La puin timp dup aceea, Johnson fu concediat, nimeni nu tiu exact de ce. Versiunea oficial era c se plimbase prin toat Londra cu un text decodat, cu toate numele operaionale de cod pe el. Neoficial, se considera c era prea agitat pentru a lucra cu secrete. Probabil ins c greeala lui cea mai mare fusese c dduse buzna la Connaught in inut sport.

CAPITOLUL DOUZECI I DOI Ca s ajung la festivalul focurilor de artificii din Guarare, in provincia panamez Los Santos, care fcea parte dintr-o minuscul peninsul la varful de sud-vest al Golfului Panama, Harry Pendel o lu pe drumul ce trecea prin faa casei unchiului Benny, pe Strada Leman, care mirosea o crbune ars, prin faa orfelinatului Surorilor Caritabile, a mai multor sinagogi din cartierul de est i a unei succesiuni de stabilimente penitenciare britanice ruinos de suprapopulate, plasate sub inaltul patronaj al Maiestii Sale Regina. Toate aceste edificii i multe altele se inlau in obscuritatea junglei de fiecare parte a drumului sinuos i plin de gropi din faa lui, pe coame de deal ce se profilau pe cerul instelat i pe suprafaa cenuie ca oelul a Pacificului, sub lumina clar a lunii noi. Condusul dificil pe acest drum era i mai greu din cauza strigtelor copiilor lui care, din spatele mainii, ii cereau cantece i imitaii, i a recomandrilor bine intenionate ale bietei lui soii, ce-i rsunau in urechi chiar i pe cele mai pustii tronsoane ale drumului: mergi mai incet, fii atent la cerbul la, la maimua aia, la cprioara aia, la calul la mort, la iguana aia verde lung de un metru sau la familia de ase indieni pe o singur biciclet, Harry, nu pricep de ce trebuie s conduci cu peste o sut la or ca s ajungi la intalnirea cu un om mort, i dac i-e team c pierzi focurile de artificii, afl c festivalul ine cinci nopi i cinci zile, asta e prima

noapte i dac nu ajungem pan maine, copiii vor inelege foarte bine. La asta se aduga monologul sfaietor, neintrerupt, al Anei, teribila rbdare a Martei, care nu-i cerea niciodat ceva ce nu i-ar fi putut da i prezena uriaa i morocnoas a lui Mickie, tolnit pe scaunul de lang el, al crui umr moale il atingea ori de cate ori lua o curb sau nimerea intr-o groap i care-l intreba, ca un refren trist, de ce costumele lui nu erau ca ale lui Armani. Sentimentele lui la adresa lui Mickie erau teribile, copleitoare. tia c in intreaga ar i in toat viaa lui avusese un singur prieten, pe care tocmai il ucisese. Nu mai vedea nici o diferen intre acel Mickie pe care il iubise i Mickie pe care il inventase, doar c Mickie pe care il iubise era mai bun, iar Mickie pe care il inventase era un fel de omagiu ratat, un act de vanitate din partea lui Pendel: s fac din cel mai bun prieten al lui un campion, s-i arate lui Osnard ce prieteni importani avea. Cci Mickie fusese oricum un erou, fr s aib nevoie de imaginaia lui Pendel. Mickie avusese curajul opiniilor la momentul potrivit i se ridicase cu vigoare impotriva tiraniei. Ii meritase din plin btile i inchisoarea, ca i dreptul de a fi beat pe vecie. i de a cumpra oricate costume elegante era nevoie ca s fac s dispar duhoarea i grosolnia hainelor de pucria. Nu era vina lui Mickie c era slab, iar Pendel il descrisese ca fiind puternic sau c renunase la lupt in timp ce fabulaiile lui Pendel il artau ca fiind inc activ. Dac l-a fi lsat in pace, ii zise el. Dac nu m-a fi

jucat cu el inainte de a-l distruge pentru c m simeam vinovat. Undeva, la poalele lui Ancon Hill, fcuse plinul pentru tot restul vieii lui i-i dduse un dolar ceretorului negru cu pr alb i cu o ureche mancat de lepr, de vreo slbticiune sau de o nevast dezamgit. La Chame, din neatenie, forase un baraj vamal i la Penonome ii ddu seama c doi linci il urmreau, lipii de luminile din stanga spate lincii erau poliiti tineri, foarte zveli, formai dup sistemul american, imbrcai in piele neagr, care umblau cate doi pe motociclet, aveau pistoale-mitralier i erau cunoscui ca fiind politicoi cu turitii i impucandu-i pe ru-fctori, drogai i criminali dar se pare c, in noaptea asta, i pe spionii britanici asasini. Linxul din fa se ocup cu condusul, linxul din spate cu ucisul, ii explicase Marta i-i aminti acest lucru cand cei doi ajunser in dreptul lui i-i vzu propriul chip reflectat panoramic, printre felinare, in negrul lichid al vizoarelor lor. Pe urm ii aminti c lincii nu operau decat in Panama City i se intreb dac nu cumva cei doi erau intr-o mic escapad sau il urmriser pan aici ca s-l impute cat mai discret. Dar nu primi niciodat rspuns la aceast intrebare cci atunci cand se uit din nou, lincii dispruser in intunericul din care rsriser, lsandu-l singur pe drumul desfundat i sinuos, cu caini mori in lumina farurilor i cu jungla atat de deas in stanga i in dreapta, c nu se vedeau trunchiurile copacilor, doar nite perei negri i ochii animalelor, al cror schimb de insulte intre specii il putea auzi prin acoperiul deschis al mainii. La un moment dat vzu o

bufni crucificat pe un stalp de electricitate, cu pieptul i interiorul aripilor albe ca ale unui martir, cu ochii larg deschii. Dar Pendel nu afl niciodat dac bufnia fcea parte dintr-un comar ce revenea mereu sau reprezenta o ultim incarnare. Probabil c dup aceea aipi cateva clipe i lu un viraj greit, cci atunci cand redeschise ochii se afla in vacana la Parita, cu doi ani in urm, la un picnic cu Louisa i copiii, pe o peluz inconjurat de case cu un etaj, cu verande suprapuse i cu blocuri de piatr de pe care s incaleci i s descaleci fr s te murdreti pe pantofii cei frumoi. La Parita, o vrjitoare btran cu glug neagr ii spusese Hannei c oamenii din ora puneau erpi boa tineri sub iglele acoperiurilor ca s prind oareci, fapt pentru care Hannah refuzase s intre in vreo cas din ora, nici mcar s mnance o ingheat sau s fac pipi. Era atat de speriat, c in loc s participe la slujb, cum avuseser de gand, trebuiser s stea in afara bisericii i-i fcuser semne cu mana unui btran din clopotnia alb, care cu o man trgea clopotul cel mare i cu cealalt le rspundea la semne, lucru care, deciser cu toii, era mai amuzant decat s participe la slujb. i cand termin de tras clopotul, imit pentru ei, uluitor de bine, un urangutan, mai intai balansandu-se agat de o bar transversal din fier i pe urm cutandu-se de purici la subsuori, in cap i intre picioare i mancand puricii pe msur ce-i gsea. Trecand prin Chitre, Pendel ii aminti de cresctoria de crevei care-i depuneau oule in trunchiurile de

manglieri i cum Hannah intrebase dac mai intai rman insrcinai. i dup crevei ii aminti de o amabil suedez, specialist in horticultura, care le vorbise despre orhideea numit mica prostituat a nopii, pentru c ziua nu avea nici un miros, dar noaptea nici o persoan decent n-ar fi lsat-o s-i intre in cas. Harry, nu e nevoie s le explici copiilor. i aa au de a face cu destule lucruri de genul sta. Dar interdicia Louisei nu servi la nimic, cci toat sptmana Mark o strig pe Hannah putita de noche, pan cand Pendel ii ordon s termine. Dup Chitre veni zona de lupt: mai intai cerul inroit din ce in ce mai aproape, iar apoi bubuitul artileriei i lumina trasoarelor cand trecu printr-un baraj de poliie dup altul, pe drumul spre Guarare. Pendel mergea i mai muli oameni in alb peau lang el, conducandu-l la spanzurtoare. Era plcut surprins c se simea impcat cu moartea. Dac ar trebui s-i mai triasc o dat viaa, hotr iel, va insista ca rolul principal s-i fie incredinat unui alt actor. Mergea la spanzurtoare i alturi de el peau ingeri, ingerii Martei, ii recunoscu imediat, adevrata inim a rii, cei ce triau de cealalt parte a podului, care nu ddeau sau nu primeau mit, fceau dragoste cu cei pe care ii iubeau, femeile rmaneau insrcinate i nu fceau avorturi i, dac se gandea mai bine, i Louisa iar admira dac ar putea trece dincolo de zidurile care o incercuiau dar cine poate? Ne natem cu toii intr-o inchisoare, condamnai pe via din clipa in care deschidem ochii, motiv pentru care era atat de trist ori de

cate ori se uita la copiii lui. Copiii tia ins erau diferii, erau ingeri, iar el era teribil de bucuros c ii intalnise in ultimele ore ale vieii lui. Nu se indoise niciodat c Panama avea mai muli ingeri pe metru ptrat, mai multe crinoline albe i bonete inflorate, umeri superbi, mirosuri de buctrie, muzic, dansuri, rasete, mai muli beivi, poliiti veroi i focuri de artificii letale decat orice alt paradis de douzeci de ori mai mare, iar toate astea se adunaser aici ca s-l intovreasc. Era nespus de recunosctor s descopere orchestre cantand i formaiuni de dansuri folclorice luandu-se la intrecere cu negri supli cu ochi romantici in blazere i cu pantofi albi, ale cror maini subiri modelau drgstos aerul din jurul coapselor ondulande ale partenerelor lor. Ii plcea s constate c uile duble ale bisericii erau larg deschise, permiandu-i Sfintei Fecioare s vad cat mai bine, indiferent dac voia sau nu, petrecerea de afar. Era evident ca ingerii ineau mori ca ea s nu piard contactul cu viaa de zi cu zi, in toat naturaleea ei. Mergea incet, cum mergeau condamnaii, pe mijlocul strzii i zambind. Zambea pentru c toi ceilali zambeau i pentru c un gringo prost crescut, care refuz s zambeasc in mijlocul unei mulimi de petrecrei mestizo indo-spanioli incredibil de frumoi, reprezint o specie in pericol. Marta avea dreptate, oamenii acetia erau cei mai frumoi, cei mai virtuoi i cei mai neptai oameni de pe suprafaa pmantului, dup cum remarcase deja Pendel. S mori printre ei era un privilegiu. Va cere s fie inmormantat de cealalt parte a podului.

De dou ori intreb pe unde s-o ia. De fiecare dat fu trimis in alt direcie. Prima oar, un grup de ingeri ii art cu seriozitate mijlocul pieei, unde deveni inta mictoare a salvelor rachetelor cu capete multiple trase din toate prile de la inlimea capului, prin ferestre i ui. Dei rase, zambi i se apr cum putu mai bine, ca s arate c aprecia gluma, era de fapt o minune c ajunse de cealalt parte a pieii cu amandoi ochii, urechile i coaiele intacte i fr nici o arsur, pentru c rachetele nu erau deloc o glum i nici de ras nu erau. Erau proiectile incandescente cu o vitez iniial mare, scuipand foc i trase din apropiere, la ordinele unei amazoane rocate, cu pistrui i cu picioarele in X, imbrcat intr-un ort zdrenuit, care se autode-clarase comandantul trgtorilor unei uniti bine inarmate i care trgea rachetele mortale ca pe o coad in urma ei, cand srea i gesticula obscen. Fuma ce anume, nu se tie i printre pufituri urla ordine trupelor ei din jurul pieei: "Tiai-i daravela, culcai-l la podea" mai trgea o dat din igar i urma un nou ordin. Dar Pendel era un om de treab i toi ceilali erau ingeri. A doua oar cand intreb pe unde s-o ia ii artar un ir de case care mrgineau o parte a pieei, cu verandele pline de rabiblancos prea bine imbrcai, care petreceau in timp ce BMW-urile lor lucitoare stteau parcate alturi. Trecand pe lang fiecare dintre aceste verande, Pendel ii zicea: Te tiu, eti fiul sau fiica lui cutric, Dumnezeule, cum zboar timpul. Dar, dup ce se gandi mai bine, prezena lor nu-l jena, nici nu-i psa dac i ei il recunoscuser, pentru c locuina in care se

sinucisese Mickie era la numai cateva case mai la stanga, motiv s-i concentreze toate gandurile exclusiv asupra unui fost tovar de pucrie, un obsedat sexual pe nume Spider, care se spanzurase in celul in timp ce Pendel dormea la caiva pai de el. Spider fusese singurul cadavru de care se apropiase Pendel. Aa se face c, intr-o oarecare msur, era din vina lui Spider dac Pendel, distras, se trezi in mijlocul unui cordon de poliie improvizat, constand intr-o main de poliie, un cerc de gur-casc i vreo douzeci de poliiti, care cu siguran nu incpuser cu toii in main, dar care, aa cum era obiceiul poliitilor in Panama, se adunaser ca pescruii in jurul unei brci de pescuit in momentul in care simiser miros de profit sau agitaie. Centrul atraciei era un ran btran i buimac, aezat pe marginea trotuarului cu plria de paie intre genunchi i cu faa cufundat in palme, care se lamenta urland ca o goril. Adunai in jurul lui erau cam vreo duzin de spectatori i de sftuitori, printre care mai muli beivi, silii s se sprijine intre ei ca s rman in picioare, i o femeie btran, fr indoial soia omului, care-i aproba cu vehemen brbatul, de cate ori acesta o lsa s spun i ea o vorb. Cum poliitii nu intenionau s deschid drum prin grup i inc i mai puin prin randurile lor, Pendel nu avu de ales i trebui s cate i el gura, dei nu participa activ la dezbatere. Btranul fusese destul de grav ars, lucru care se vedea de cum ii indeprta mainile de fa ca s aduc un argument sau s resping un altul. O bucat mare de piele lipsea

de pe obrazul lui stang i rana se intindea in jos pan la deschiztura cmii fr guler. i fiindc era ars, poliia propunea s-l duc la spitalul din localitate, ca s i se fac o injecie, lucru care, toat lumea era de acord, reprezenta cel mai bun remediu. Dar btranul nu voia injecie i nici remediu. Mai degrab suporta durerea decat s i se fac o injecie, mai degrab fcea septicemie sau orice altceva decat s mearg cu poliia la spital. Motivul era c, fiind un beiv notoriu, acesta era probabil ultimul festival din viaa lui, or toat lumea tia c, dac i se face o injecie, n-aveai voie s bei pan la incheierea festivalului. Luase deci hotrarea, martor ii erau nevasta i Creatorul, s le spun poliitilor s-i fac ei injecia in fund, cci prefera s bea pan n-o mai ti de el i, oricum, n-o s mai tie de durere. Aa c le-ar fi recunosctor dac toi, inclusiv poliia, ar terge-o naibii din calea lui i dac voiau cu adevrat s-i fac un bine, cel mai nimerit ar fi dac i-ar aduce ceva de but, lui i neveste-sii, o sticl de seco ar fi deosebit de bine primit. Pendel ascult cu mare atenie, simind in toate prezena unui mesaj, chiar dac inelesul acestuia nu ii era limpede. Treptat, poliia se indeprt, la fel i mulimea. Femeia btran se aez pe jos lang brbatul ei i ii petrecu braul pe dup gatul lui, iar Pendel urc treptele singurei case de pe strad cu luminile stinse, spunandu-i: Sunt deja mort, sunt la fel de mort ca i tine, Mickie, aa c s nu-i inchipui c moartea ta o s m sperie.

Btu, dar nimeni nu veni s-i deschid. Btaia lui fcu in aa fel ca, pe strad, capetele s se intoarc spre el, cci cine bate la ua cuiva in timpul festivalului? Aa c se opri din btut i se retrase in umbra pridvorului. Ua era inchis, dar nu i incuiat. Aps pe clan, pi inuntru i primul lui gand fu c se intorsese la orfelinat i c se apropia Crciunul i era unul dintre cei trei magi din piesa despre naterea Domnului, cu o lantern i un b in man, cu vechea plrie cafenie pe care cineva o druise sracilor numai c actorii din casa in care intra acum nu erau aezai la locurile lor i cineva il rpise pe Pruncul Sfant. O camer goal, pardosit cu dale, inea loc de staul. Focurile de artificii din pia proiectau un halo din puncte luminoase care dansau. O femeie cu un al pzea un leagn i se ruga cu mainile impreunate la brbie, iar femeia era Ana i simise fr doar i poate nevoia de ai acoperi capul in prezena morii. Dar leagnul nu era leagn. Era Mickie, "intins invers", aa cum ii spusese Ana, Mickie cu faa turtit de podeaua buctriei i cu fundul in sus, cu o hart reprezentand statul Panama intr-o parte a capului, acolo unde ar fi trebuit s fie o ureche i un obraz, i cu arma cu care o fcuse alturi de el, aintit acuzator spre intrus, spunand lumii ceea ce ea tia deja: c Harry Pendel, croitor, negustor de vise, nscocitor de personaje i de locuri in care s evadezi, ii ucisese propria creaie. Pe msur ce ochii i se obinuiau cu lumina mictoare a focurilor de artificii, a trasoarelor i a lampadarelor din pia, Pendel incepu s disting

mizeria pe care o lsase Mickie in urma lui cand ii zburase o parte a capului: urmele de pe pardoseal, de pe perei i de pe alte locuri unde nu te-ai fi ateptat, ca de pild o comod grosolan decorat cu pirai veseli i gagi-cile lor. i asta il determin s-i adreseze Anei primele cuvinte, mai degrab practice decat consolatoare. N-ar trebui s acoperim cu ceva ferestrele? intreb el. Dar ea nu rspunse, nu se mic, nu-i intoarse capul, de unde Pendel deduse c era, in felul ei, la fel de moart ca i el. Mickie o omorase i pe ea, victim inocent. Incercase s-l fac pe Mickie fericit, il tersese, imprise patul cu el, i iat c el o impucase: asta e pentru toat osteneala ta. Aa c, pentru o clip, Pendel fu furios pe Mickie, acuzandu-l de un act de mare cruzime, nu numai impotriva propriului trup, ci i impotriva soiei, amantei, copiilor lui, precum i asupra prietenului su Harry. Pe urm ii aminti de propria-i rspundere i de faptul c-l descrisese pe Mickie ca pe un mare opozant i spion; i incerc s-i imagineze ce simise Mickie cand poliia venise s-i spun c va merge din nou la pucrie. Adevrul propriei vini mtur orice gand convenabil despre lipsurile lui Mickie ca sinuciga. O atinse pe Ana pe umr i, dac vzu c tot nu mica, un sentiment rezidual de om de teatru se trezi in el: femeia asta avea nevoie s i se ridice moralul. Aa c o apuc pe sub brae, o ridic in picioare i o inu lipit de el. Era la fel de eapn i de rece cum ii imagina c

trebuia s fie Mickie. Era limpede c sttuse atat de mult timp in aceeai poziie veghindu-l, c imobilitatea i placiditatea lui trecuser, cumva, in oasele ei. Dac ar fi fost s judece dup cele dou ori cand o intalnise, era de felul ei zburdalnic, vesel i zvpiat, i probabil c niciodat nu privise atat de mult la ceva atat de imobil. La inceput ipase, uriae, se vitase presupuse Pendel, amintindu-i de convorbirea telefonic i dup ce se descrcase, intrase intr-un fel de stare de prostraie. Pe msur ce se calma, incremenea, de-aia era acum atat de eapn i de-aia ii clnneau dinii de nu putea s rspund la intrebarea lui despre ferestre. Cut s-i dea ceva de but, dar nu gsi decat trei sticle de whisky goale i o sticl de seco pe jumtate but, dar decise c seco nu era ce-i trebuia ei. Aa c o conduse la un fotoliu de rchit i o aez in el, gsi chibriturile, aprinse gazul i puse o crati cu ap la fiert, iar cand se intoarse s se uite la ea constat c ochii ei il gsiser din nou pe Mickie, aa c se duse in dormitor, lu ptura de pe pat i o intinse peste capul lui Mickie, simind pentru prima oar mirosul cald ca de rugin al sangelui acoperind mirosul de cordit, de buctrie i de fum ce nvlea dinspre verand, in timp ce artificiile continuau s explodeze i s uiere in pia, iar fetele urlau cand bieii aruncau cate o petard la picioarele lor. Totul era acolo, ar fi fost de-ajuns ca Pendel i Ana s-i intoarc privirea de la Mickie i s se uite la spectacol prin ferestrele mari. Scoate-l de aici, bolborosi ea din fotoliu. Dup care adug, mult, mult mai tare:

Tata o s m omoare. Scoate-l de aici. E spion britanic. Aa spuneau. La fel i tu. Potolete-te, ii spuse Pendel, surprins c-i vorbea in felul sta. i brusc Harry Pendel se transform. Nu era un alt om ci, in fine, el insui, un om contient de propria lui for. Intr-un sublim moment de revelaie avu, dincolo de melancolie, de moarte i de pasivitate, revelaia validrii vieii lui ca artist, un act de armonie i de sfidare, de rzbunare i de impcare, un salt maiestuos pe un tram unde toate limitele frustrante ale realitii fuseser mturate de adevrul mre al visului creatorului. Ceva din resuscitarea lui Pendel trebuie s i se fi comunicat i Anei, cci dup cateva sorbituri de cafea ls ceaca jos i veni s-l ajute. Mai intai umplur un lighean cu ap i turnar dezinfectant in ea, apoi cutar o mtur, o carp de splat pe jos, rulouri de prosop de hartie, carpe de buctrie, detergent i o perie de frecat podeaua, dup care aprinser o lumanare i o aezar cat mai jos, astfel ca flacra ei s nu se vad din pia, unde o nou serie de artificii, trase de data asta in aer i nu in acei gringos care treceau pe acolo, anunau alegerea unei regine a frumuseii i iat-o inaintand pe carul ei triumfal, cu mantia alb, cu coroana din flori albe pe pr, cu umerii albi i cu ochii strlucind de mandrie, o fat de o frumusee atat de fascinant i de strlucitoare, incat mai intai Ana i pe urm Pendel se oprir din treab ca s-o vad trecand cu suita ei de prinese i de

paji dansand i cu destule flori ca s-l ingroape pe Mickie de o sut de ori. Se intoarser apoi la treab, frecar i splar pan cand apa din lighean deveni neagr in penumbr i trebuir s-o schimbe, pe urm o schimbar iar, dar Ana muncea cu bunvoina pe care Mickie spunea c o avea mereu e o fat bun, zicea el, e la fel de nestul in pat ca i la restaurant, i in curand frecatul i splatul avur un efect purificator asupra ei i incepu s trncneasc vesel, ca i cum Mickie ar fi ieit pentru o clip ca s aduc o nou sticl sau s bea iute un whisky cu un vecin, pe una dintre verandele iluminate de lang ei, unde chiar in momentul acela grupuri de petrecrei aplaudau i exclamau voioi la trecerea reginei frumuseii i n-ar fi zcut cu faa in jos in mijlocul camerei, cu ptura peste cap, cu fundul in sus i cu mana intins inc spre revolverul pe care Pendel, neobservat de Ana, il strecurase intr-un sertar, ca s-l foloseasc mai tarziu. Uite, uit-te repede, e ministrul! strig Ana. Un grup de notabiliti in panabrisas albe sosiser in centrul pieei, inconjurai de ali brbai cu ochelari negri. Aa o s fac, ii zise Pendel. O s m prefac c sunt i eu o oficialitate. Ne trebuie bandaje. Caut o trus de prim ajutor, spuse el. Nu exista nici una, aa c tiar un cearaf. O s trebuiasc s cumpr i un aternut nou, spuse Ana.

Haina P&B magenta a smochingului lui Mickie atarna pe un scaun. Pendel scotoci prin buzunare, scoase portofelul lui Mickie i-i intinse Anei un teanc de bancnote, de ajuns pentru un nou rand de aternuturi i pentru puin distracie. Ce mai face Marta? intreb Ana, strecurand banii in corsaj. Foarte bine, spuse Pendel vesel. i soia ta? Mulumesc, bine i ea. Ca s-i bandajeze capul lui Mickie, trebuir s-l aeze pe scaunul de rchit pe care ezuse Ana. Mai intai acoperir scaunul cu prosoape, apoi Pendel intoarse cadavrul cu faa in sus i Ana abia avu timp s ajung la closet ca s verse, cu ua deschis i cu o man ridicat in aer, in spate, cu degetele rsfirate intr-un gest pudic. In timp ce ea vrsa, Pendel se aplec deasupra lui Mickie i-i aduse din nou aminte de Spider, cruia ii fcuse respiraie gur la gur, dei tia c oricat s-ar fi strduit, tot degeaba era, in ciuda faptului c gardienii vinovai ii strigau s mai incerce o dat i inc o dat. Dar Spider nu fusese niciodat un prieten de talia lui Mickie, nu fusese primul lui client, nici un prizonier din trecutul tatlui su, nici prizonier politic al lui Noriega i nici nu-l btuser in inchisoare pentru convingerile lui. Spider nu fusese plimbat prin toat inchisoarea ca prosptur pentru psihopaii invitai s se serveasc pe sturate. Spider o luase razna pentru c era obinuit s reguleze dou fete pe zi i trei duminica, iar perspectiva

a cinci ani fr s i-o trag unei singure fete i se pruse aidoma unei mori lente. i se spanzurase, fcuse pe el i limba ii ieise din gur, fapt care fcea respiraia gur la gur i mai ridicol, in timp ce Mickie dispruse de pe faa pmantului, lsand o parte din el intact, dac fceai abstracie de gaura neagr, i o alta de care nu puteai cu nici un chip s faci abstracie. Dar, ca fost deinut i victim a trdrii lui Pendel, Mickie ddu dovad de o incpanare demn de dimensiunile lui. Cand Pendel il prinse de subsuori, Mickie deveni i mai greu i fu nevoie de eforturi uriae ca s-l urneasc din loc i pe urm ca s-l impiedice s se prbueasc din nou, cand era pe jumtate ridicat. i fu nevoie de o mulime de bandaje i de tampoane, pentru ca cele dou pri ale feei lui s par, cat de cat, egale. Dar Pendel reui, iar cand Ana se intoarse o puse la treab, cerandu-i s strang nasul lui Mickie, ca s poat trece bandajul deasupra i dedesubtul lui i s-i permit s respire, lucru la fel de inutil ca incercarea de a-l face pe Spider s respire, dar in cazul lui Mickie exista mcar un motiv. Punand bandajele oblic, Pendel reui s lase un ochi descoperit, pentru ca Mickie s poat vedea, pentru c, atunci cand apsase pe trgaci, Mickie inuse un ochi larg deschis, cu o expresie de real surpriz in el. Aa c Pendel il bandaj in jurul lui i pe urm o chem pe Ana s-l ajute s-l trag pe Mickie in fotoliu pan la ua de la intrare. Oamenii de la mine din ora au o mare problem, ii mrturisi Ana, simind nevoia s-i fac confidene. Preotul lor e homosexual i nu pot s-l sufere, preotul

din oraul vecin le reguleaz pe toate fetele i ele il ador. Aa e in oraele mici, ai o mulime de probleme. Se opri s-i trag sufletul inainte s continue. Am o mtu btran care e foarte sever. I-a scris episcopului ca s se plang c preoii care se in de regulat nu sunt preoi buni. Rase, un ras fermector. Episcopul i-a spus: "Incearc s spui una ca asta turmei mele i o s vezi ce-o s-i fac". Pendel rase la randul lui. Pare un bun episcop, spuse el. Tu ai putea fi preot? il intreb ea, impingand fotoliul. Fratele meu e foarte credincios. ,Ana", mi-a spus, "cred c-o s m fac preot.""Eti nebun", i-am rspuns. N-a fost niciodat cu o fat, asta e problema lui. Poate c e homo. Incuie ua in urma mea i n-o deschide pan nu m intorc, spuse Pendel. Ai ineles? Da. Incui ua. O s ciocnesc de trei ori uor, pe urm o data tare, ai priceput? Crezi c-o s-mi aduc aminte? Sunt sigur. i cum fata prea c-i revenise, avu ideea de a-i completa tratamentul, intorcand-o cu faa spre camer i fcand-o s admire ce realizaser: pereii, mobila i pardoseala erau curate i, in locul unui amant mort, iat inc una dintre victimele focurilor de artificii din Guarare, ezand stoic lang u, cu un bandaj improvizat i cu

ochiul sntos deschis, in timp ce atepta ca bunul lui prieten s aduc maina. Pendel conduse maina la pas printre ingeri; ingerii o loveau cu palma cum loveti crupa unui cal, strigau "D-i drumul, gringo!" i aruncau petarde sub ea, doi biei sriser pe bara din spate i alii incercaser s suie o regin a frumuseii pe capot, dar nu reuiser, cci fetei ii era fric s nu-i murdreasc fusta alb i Pendel nu o incurajase, fiindc nu era momentul cel mai potrivit s ia autostopiti. Altfel, cltoria se desfur fr evenimente, dandu-i prilejul s-i perfecioneze planul pentru c, aa cum ii repetase Osnard la edinele de instruire, timpul pe carel petreci pregtindu-te nu e niciodat un timp pierdut, cel mai important fiind s priveti o operaiune clandestin din punctul de vedere al tuturor celor ce vor participa la ea i s te intrebi: ce va face el? Ce va face ea? Unde se vor duce cu toii dup ce se va sfari? i aa mai departe. Ciocni scurt de trei ori i o dat lung, fr rezultat. Repet operaiunea i auzi un "imediat!" vesel i, cand Ana deschise ua-doar pe jumtate, din cauza lui Mickie care se afla in spatele ei vzu, la lumina din pia, ci pieptnase prul pe spate, ii pusese o bluz curat care-i lsa umerii descoperii ca i ceilali ingeri i c uile verandei erau deschise ca s intre mirosul de cordit i s ias mirosul de sange i de dezinfectante. In camera ta e un birou, ii spuse el. i ce dac?

Vezi dac gseti o foaie de hartie de scris. i un creion sau un stilou. F o pancart pe care s scrie ambulancia ca s-o pun pe geamul din fa al mainii. Vrei s treci drept ambulan? Ce idee genial. Dispru in dormitor, ca o fat la o petrecere, in timp ce el lu revolverul lui Mickie din sertar i il puse in buzunarul de la pantaloni. Nu se pricepea la arme i asta nu era prea mare, dar era foarte eficient pentru dimensiunile ei, aa cum arta gaura din capul lui Mickie. Apoi, gandindu-se mai bine, alese din sertarul din buctrie un cuit cu lama zimat i-l inveli intr-un prosop de hartie, inainte de a-l ascunde. Ana se intoarse triumftoare: gsise un caiet de desen pentru copii i cateva creioane i singura problem era c, in entuziasmul ei, srise I-ul de la sfaritul cuvantului, aa c pe pancart scria AMBULANCA. Altfel ins era foarte bun, aa c o lu i cobor itreptele spre maina parcat, puse pancarta pe geamul din fa i aprinse luminile de avarie, ca s-i potoleasc pe conductorii adunai pe strad in spatele lui, strigand la el s elibereze drumul. In momentul acela, simul umorului ii veni in ajutor lui Pen-del. Cand ddu s urce scrile inapoi, se intoarse spre cei ce protestau i, zambindu-le larg, ii impreun minile ca s le cear indulgen, dup care ridic un deget ca s solicite s i se acorde un minut, impinse ua i aprinse lumina in hol, astfel ca Mickie, cu capul lui bandajat i cu un singur ochi s poat fi vzut. Vzandul, cea mai mare parte a strigtelor i a claxoanelor incet.

Cand il ridic, pune-i haina pe umeri, ii spuse el Anei. Nu inc. Ateapt. Apoi Pendel se aplec intr-o poziie de halterofil i-i aduse aminte c era i puternic, nu doar trdtor i asasin, c avea putere in coapse, in fese, in stomac i in umeri, c destule fuseser ocaziile din trecut in care trebuise s-l care pe Mickie acas i c de data asta era la fel, doar c Mickie nu transpira i nu amenina c o s verse, nici nu cerea s-l duc inapoi la pucrie, adic la nevast-sa. Cu aceste ganduri in minte, Pendel il apuc zdravn peste spate i-l ridic in picioare, dar acestea nu-l ineau i, mai grav, nici nu stteau in echilibru, cci cldura umed a nopii fcuse ca trupul s nu inepeneasc. Aa c Pendel trebui s stea eapn cat pentru doi cand ii ajut prietenul s treac pragul i, cu o man pe balustrada de fier i adunandu-i toate forele cu care il druise Dumnezeu, cobori prima dintre cele patru trepte pan l main. Capul lui Mickie se odihnea acum pe umrul lui i, printre faiile de cearaf, simi mirosul de sange. Ana petrecuse haina peste spinarea lui Mickie i Pendel nu era prea sigur de ce ii ceruse s-o fac, numai c era o hain foarte frumoas i nu suporta ideea c Ana i-o va da primului ceretor intalnit in cale, voia ca haina s joace un rol in glorificarea lui Mickie, cci intracolo ne ducem, Mickie a treia treapt pornim pe crrile gloriei i vei fi cel mai frumos dintre toi, cel mai bine imbrcat erou pe care l-au vzut fetele vreodat.

Ia-o inainte, deschide portiera mainii, ii spuse el Anei, iar Mickie, intr-unul dintre accesele lui obinuite i imprevizibile de independen, hotri s preia comanda operaiunilor, in cazul acesta lsandu-se s cad de pe ultima treapt spre main. Pendel nu avea ins de ce s-i fac griji. Doi tineri ateptau deja cu braele deschise, Ana ii i mobilizase, ea fiind una dintre fetele care mobilizau bieii din clipa in care puneau piciorul pe strad. Fii ateni, le ordon ea cu severitate. S-ar putea s fi leinat. Are ochii deschii, spuse unul dintre biei, comiand eroarea clasic de a presupune c, o dat ce vezi un ochi, i cellalt e la locul lui. Lsai-i capul pe spate, ordon Pendel. Dar il aplec chiar el, sub privirea buimcit a celorlali. Cobori tetiera scaunului de lang ofer i aez capul lui Mickie sprijinit de ea, trase centura de siguran peste burta lui enorm i o fix, inchise portiera, le mulumi bieilor, fcu cu mana un semn de recunotin spre conductorii auto care ateptau in spatele mainii lui i se instal repede la volan. Intoarce-te la festival, ii spuse el Anei. Dar nu mai avea nici o autoritate asupra ei. Redevenit ea insi, Ana plangea cu disperare i repeta c Mickie nu fcuse niciodat in via ceva care s merite persecuia poliiei. Conduse incet, cci aa avea chef s conduc. De altfel Mickie, cum ar fi spus unchiul Benny, merita tot respectul. Capul lui bandajat se rostogolea la curbe i

tresrea la gropi i numai centura de siguran il impiedica s cad peste conductor, cum se intamplase probabil pe drumul incoace, numai c Pendel nu i-l imagina cu nici un ochi deschis. Urmrea panourile indicatoare care artau direcia spre spital, cu luminile de avarie aprinse i stand drept ca un b, cum ii vzuse pe oferii de ambulane cand goneau pe Strada Leman. Nici mcar nu se aplecau la viraje. Cine eti de fapt? il intreba Osnard, testand cat de bun era acoperirea lui Pendel. Sunt un doctor gringo, detaat la spitalul local, asta sunt, rspunse el. Am in maina un pacient foarte bolnav, aa c nu m mai inei de vorb. La punctele de control, poliitii ii fceau loc s treac. Un ofier chiar opri circulaia in sens invers, in semn de respect pentru rnit. Gestul se dovedi ins inutil, cci Pendel nu lu virajul spre spital i conduse drept inainte, spre nord, pe drumul pe care venise, inapoi spre Chitre, unde creveii ii depun oule in trunchiurile de manglier spre Sarigua, unde orhideele sunt nite micue prostituate. Circulaia fusese intens cand intrase in Guarare, ii aminti el, dar la ieire nu era deloc aa. Mergeau singuri, sub luna nou i sub cerul senin, doar Mickie i el. Cand o lu la dreapta spre Sarigua, o negres care alerga descul, innebunit, il implor s-o ia in main i ii fu ruine c n-o putea lua. Dar spionii in misiuni periculoase nu iau autostopiti, cum ii spusese deja la

Guarare, aa c merse mai departe, observand cum drumul se inlbea pe msur ce urca. tia locul ideal. Mickie, ca i Pendel, iubise marea. De fapt, trecandu-i viaa in revist, Pendel ii ddu seama, cu surprindere, c marea avusese o influen pacificatoare asupra nenumrailor zei ai rzboiului din viaa lui, motiv pentru care Panama fusese atat de benefic pentru el in existena de dinainte de Osnard. "Harry biatule, poi s alegi Hong Kong-ul, Londra sau Hamburgul, puin imi pas", il asigurase Benny, artandu-i istmul pe un atlas de buzunar Philip's, intruna din zilele de vizit la inchisoare. "Dar unde poi s iei autobuzul i s vezi Marele Zid al Chinei de o parte i Turnul Eiffel de cealalt?" Numai c Pendel, de la fereastra celulei lui, nu vedea nici zidul, nici turnul. Vedea mri cu culori de un albastru diferit de fiecare parte i scparea in ambele direcii. O vac cu capul in jos sttea in mijlocul drumului. Pendel fran. Mickie alunec prostete in fa i-i prinse gatul in centura de siguran. Pendel il eliber i-l ls s alunece la podea. Mickie, cu tine vorbesc. i-am spus c-mi pare ru, nu-i aa? Vaca se indeprt fr chef. Indicatoare verzi il dirijau spre o rezervaie natural. Pendel ii aminti de vechiul campament tribal, cu dune inalte, cu stancile acelea albe despre care Hannah spusese c erau scoici aruncate pe mal, i de plaja care era acolo. Drumul deveni o simpl pista, la fel de dreapta ca o cale roman, mrginit de

fiecare parte de un zid din garduri vii inalte. Pe alocuri, gardurile vii ii impreunau mainile deasupra lui i se rugau. Pe alocuri se deprtau, lsand s se vad cerul nemicat, aa cum il gseai numai deasupra unei mri calme. Luna nou incerca din greu s par mai mare decat era. Un vl alb i cast se agase de varfurile ei. Erau atat de multe stele, incat preau pulbere. Pista se opri, dar el continu s conduc. Era minunat ce putea face o main cu traciune pe patru roi. Cactui uriai se inlau de fiecare par-te, ca nite soldai camuflai. Oprete! Coboar! Mainile pe acoperiul mainii! Actele! Merse mai departe, trecand de o pancart care-i spunea s se opreasc. Se gandi la striurile pneurilor. Vor identifica maina. Cum? Examinand pneurile tuturor mainilor cu traciune pe patru roi din Panama? Se gandi i la urmele de pai. Pantofii. O s-mi identifice pantofii. Cum? Ii aduse aminte de linci. Ii aduse aminte de Marta. Au spus c eti spion. Au spus c i Mickie e spion. i eu am spus. Ii aduse aminte de Urs. Ii aduse aminte de ochii Louisei, prea speriat ca s pun ultima intrebare ce rmsese nepus: Harry, ai innebunit? Oamenii sntoi la cap sunt mai nebuni decat ne imaginm, ii zise el. Iar nebunii sunt mult mai intregi la minte decat le-ar plcea unora s cread. Opri incet maina, privind cu atenie solul. Il voia tare ca piatra. Gsise ce cuta. Alb, poros, ca un coral lipsit de via pe care nici o urm nu se imprimase de milioane de ani. Cobori lsand farurile aprinse, se duse

in spatele mainii, unde-i inea funia cu care era remorcat pe vreme ploioas. Cut in zadar cuitul de buctrie i tocmai incepuse s intre in panic, dar ii aduse aminte c-l pusese in buzunarul hainei lui Mickie. Tie mai mult de un metru de funie, se duse la portiera lui Mickie, o deschise, il trase afar i-l ls cu blandee la pmant, cu faa in jos, dar nu cu fundul in aer, pentru c drumul il cam deteriorase i se odihnea mai mult pe o parte i mai puin pe burta lui cea mare. Apuc apoi braele lui Mickie, i le indoi la spate i incepu s-i lege incheieturile mainilor: un nod dublu, dar de profesionist. In tot acest timp, ca s nu-i piard minile, nu se gandi decat la detalii practice. Haina. Ce-ar fi fcut un profesionist cu haina? O lu din main i o puse pe spatele lui Mickie, ca o cap, aa cum ar fi putut s-o poarte, de altfel. Scoase apoi revolverul din buzunar i, la lumina farurilor, cercet dac era pus sigurana, descoperind bineineles, c tot timpul fusese gata de tras, pentru c, evident, aa il lsase Mickie. Dup ce-i zburase creierii, nu prea ar mai fi putut s-l asigure. Duse apoi maina puin mai in spate, fr s tie prea bine de ce, numai c nu voia o lumin atat de puternic cand va face ce avea de fcut, dorea ca Mickie s se bucure de puin intimitate in acea ocazie, s se simt ca intr-un sanctuar natural, chiar dac era atat de primitiv, ca s nu zicem rudimentar, aici, in centrul unui campament indian vechi de unsprezece mii de ani, presrat cu varfuri de sgei i fragmente de silex, despre care Louisa le spusese copiilor c le puteau

culege, dar pe urm trebuiau s le pun la loc, cci n-ar mai rmane nimic dac toi cei care veneau ar lua cate ceva, aici, intr-un deert creat de om printre manglieri, atat de srat, incat pan i pmantul era mort. Dup ce deplas maina, se intoarse la cadavru, ingenunche lang el i desfcu cu blandee bandajele, pan cand faa lui Mickie art cam aa cum artase pe podeaua din buctrie, doar cu puin mai btran, ceva mai curat i, cel puin in imaginaia lui Pendel, mai eroic. Mickie biatule, de indat ce Panama va fi liber de tot ce nu-i plcea, faa asta a ta o s atame acolo unde ii e locul, in galeria martirilor din Palatul Prezidenial, ii spuse el lui Mickie in sinea lui. In plus, Mickie, imi pare foarte ru c m-ai intalnit, cci nimeni n-ar trebui s m intalneasc. Ar fi vrut s spun ceva cu voce tare, dar toate vocile rsunau in interiorul lui. Aa c arunc o ultim privire in jur i, nevzand pe nimeni care ar fi putut s obiecteze, trase dou focuri cu atata draagoste, ca i cum ar fi impucat un animal bolnav, un foc sub omoplatul stang, altul sub cel drept. Intoxicaie cu plumb, Andy, ii zise el, amintindu-i de cina cu Osnard la Club Union. Trei focuri, semntura profesionitilor. Unul in cap, dou in corp, i ce-a mai rmas din el pe prima pagin a tuturor ziarelor. La primul foc ii zise: sta e pentru tine, Mickie. La al doilea, ii zise: sta e pentru mine.

Mickie il trsese deja pe cel de-al treilea, aa c Pendel ramase nemicat cateva minute, cu revolverul in man, ascultand marea i tcerea opoziiei lui Mickie. Lu apoi haina lui Mickie, o duse la main i conduse vreo douzeci de metri inainte de a o arunca pe geam, cum ar face orice uciga de profesie cand observ furios c, dup ce i-a legat i ucis victima, dup ce a aruncat-o intr-un loc pustiu, a uitat nenorocita de hain in main, haina pe care o purta cand l-a impucat, aa c-o arunc pe geam. Intorcandu-se la Chitre, merse pe strzile pustii in cutarea unei cabine telefonice care s nu fie ocupat de beivi sau indrgostii. Voia ca prietenul lui, Andy, s fie primul care afla.

CAPITOLUL DOUZECI I TREI Enigmatica reducere a personalului Ambasadei Britanice in Panama in zilele de dinaintea operaiunii Trecerea Sigur declana o mic furtun in presa britanic i internaional i constitui motivul unei dezbateri generale despre rolul jucat din culise de Marea Britanie in invazia american. Opinia Americii Latine era unanim. LACHEUL AMERICII! clama jurnalul de opinie panamez La Prensa, deasupra unei fotografii vechi de un an a ambasadorului Maltby, strangand plouat mana Comandantului ef al Forelor Americane din Emisfera Sudic, la o recepie de mult uitat. In Anglia, la inceput prerile fura imprite conform liniilor previzibile. Dac presa lui Hatry descria exodul diplomatic ca pe o "operaiune de sprijin orchestrat de o man de maestru, in cea mai pur tradiie a spionajului" i "un subtext secret care nu va trebui niciodat dezvluit", concurena urla LAII! i acuza guvernul de colaborare cu cele mai de jos elemente ale dreptei americane, de exploatare a "slbiciunilor prezideniale" in plin an electoral, de aliniere la isteria antijaponez i de sprijinire a ambiiilor coloniale ale Americii pe seama legturilor Marii Britanii cu Europa, toate astea pentru a susine un prim-ministru jalnic i discreditat, in preajma alegerilor generale, fcand apel la cele mai discutabile trsturi ale caracterului naional. In timp ce presa lui Hatry publica pe prima pagin fotografii color ale primului-ministru croindu-i drum spre glorie la Washington

BLANDUL LEU BRITANIC II ARAT COLII concurena provoca "fantasmele imperialismului prin procur" ale Marii Britanii sub titluri cu litere mari FAPTELE I MINCIUNILE i IN TIMP CE RESTUL EUROPEI ROETE i compara "acuzaiile mincinoase impotriva guvernelor panamez i japonez" cu inveniile grosolane publicate candva de presa lui Hearst ca s justifice poziia agresiv a Statelor Unite in ce a devenit apoi rzboiul hispano-american. Dar care fusese rolul Marii Britanii? Cum se fcuse ca s citm un editorial din Times intitulat LIPS DE COMPLICITATE de se lsaser englezii varai in troaca american? i de data asta toate privirile se intoarser spre Amabasada Britanic din Panama i spre legturile ei sau, cum se pretindea, spre lipsa oricror legturi cu un fost student la Oxford, victim a lui Noriega i celebru vlstar al clasei politice panameze, Mickie Abraxas, al crui cadavru "mutilat" fusese gsit aruncat pe un teren viran din afara oraului Parita, dup ce fusese "torturat i asasinat conform unui ritual", probabil de ctre o unitate special ataat echipei prezideniale. Presa lui Harry fcuse cunoscut toat povestea. Presa lui Hatry o infrumusease. Televiziunea lui Hatry o umflase i mai tare. Curand, toate ziarele britanice, indiferent de culoare, publicau un articol despre Abraxas, de la OMUL NOSTRU DIN PANAMA la EROUL SECRET A DAT SAU NU MANA CU REGINA? i BEIVANUL DOLOFAN A FOST AGENTUL 007 AL MARII BRITANII. Un raport mai sobru i ca atare trecut cu vederea dintr-un jurnal independent

de mic tiraj spunea c vduva lui Abraxas fusese scoas discret din Panama la numai cateva ore dup descoperirea cadavrului soului ei i c s-ar odihni acum intr-un loc sigur la Miami, sub protecia lui Rafael Domingo, panamez de vaz i prieten apropiat al decedatului. O negare prompt, prezentat de trei medici legiti panamezi, care pretindeau c Abraxas fusese un alcoolic inrit i c-i trsese un glon in cap intr-un moment de depresie, dup ce buse un litru de whisky, fusese primit cu tot dispreul cuvenit. Un tabloid Hatry rezuma reacia public: PE CINE CREDEI C DUCEI DE NAS, SENORES? O declaraie oficial a insrcinatului cu afaceri britanic, domnul Simon Pitt, in sensul c "domnul Abraxas nu avea nici o legtur oficial sau neoficial cu aceast ambasad sau cu vreo alt reprezentan britanic in Panama" pru cat se poate de ridicol cand se descoperi c Abraxas fusese preedintele Societii Culturale Anglo-Panameze, post din care trebuise s demisioneze "din motive de sntate". Un expert pe problemele de spionaj le explic neiniiailor ce anume sttea la baza acestui lucru. Fiind "reperat" de ctre ofierii locali de contrainformaii ca potenial agent britanic, Abraxas ar fi primit ordin s rup orice legtur direct cu ambasada. Modul corect de a o face ar fi fost inscenarea unei "dispute" cu ambasada, pentru a-l "instrina" pe Abraxas de ofierii care se ocupau de el. Domnul Pitt nu recunoscu existena vreunei astfel de dispute i s-ar putea ca Abraxas s fi pltit scump aceast lips de

imaginaie din partea serviciilor de contrainformaii. Surse bine informate declarau c securitatea panamez se interesa de catva timp de activitile lui. Un inalt responsabil din opoziie, care avusese temeritatea de a-l parafraza pe Oscar Wilde spunand c un om care moare pentru o cauz nu legitimeaz cauza respectiv, fusese fcut praf, cum se cuvine, de jurnale. Un ziar al lui Hatry promitea cititorilor si revelaii ocante despre viaa sexual sordid a acestui parlamentar. i pe urm, intr-o bun zi, reflectoarele se intoarser ca la comand spre TRIPLETA PANAMEZ, cum avea s fie numit de acum inainte, i anume spre cei trei diplomai britanici care, ca s citm un comentator, "o terseser din ambasad cu bunuri, soii, arme i bagaje chiar in ajunul teribilului raid aerian american". Faptul c erau patru i c unul dintre ei era femeie nu reprezenta un motiv suficient ca s strice un titlu reuit. Explicaia dat plecrii lor de ctre nefericita purttoare de cuvant a Foreign Office-ului starnise o ilaritate general: Domnul Andrew Osnard nu face parte din Serviciul de Relaii Externe. El a fost angajat temporar, datorit maltei sale calificri in legtur cu Canalul Panama, in care era expert. Presa se art incantat de inalta sa calificare: Eton, plus cursele de ogari i de carting din Oman. I: De ce a plecat Osnard in mare grab din Panama? R: S-a considerat c misiunea lui expirase. I: Asta fiindc expirase i Mickie Abraxas? R: Nu comentez. I: Osnard e spion?

R: Nu comentez. I: Unde se afl Osnard acum? R: Nu avem cunotin despre unde se afl domnul Osnard. Biata femeie. A doua zi, presa se strdui s-o lmureasc, prezentand o fotografie a lui Osnard care nu comenta pe pistele de schi din Davos, in tovria unei frumusei din inalta societate, de dou ori mai btran ca el. Ambasadorul Maltby a fost rechemat la Londra pentru consultri, cu puin inainte de lansarea operaiunii Trecerea Sigur. Data chemrii sale este o coinciden. I: Ce inseamn "cu puin inainte"? R: (aceeai nefericit purttoare de cuvant) Cu puin inainte. I: inainte s dispar sau dup aceea? R: E o intrebare ridicol. I: Ce relaii avea Maltby cu Abraxas? R: Nu tim s fi existat asemenea relaii. I: Nu credei c Panama era un post destul de modest pentru un brbat de calibrul intelectual al lui Maltby? R: Noi avem un mare respect pentru Republica Panama. Domnul Maltby a fost considerat persoana potrivit pentru acest post. I: Unde se afl acum? R: Ambasadorul Maltby e in concediu nelimitat pe motive personale. I: Putei preciza natura acestor motive? R: Tocmai asta am fcut. Personale. I: Ce fel de motive personale?

R: Dup cate tim, domnul Maltby a primit o motenire i s-ar putea s se gandeasc la o nou carier. E un savant. I: E asta un alt fel de a spune c-a fost dat afar? R: Cu siguran, nu. I: C i s-a cumprat tcerea? R: V mulumesc c ai venit la aceast conferin de pres. Descoperit la ea acas, la Wimbledon, unde ii petrecea timpul la bowling, doamna Maltby fu destul de ineleapt ca s refuze s fac vreun comentariu asupra locului unde se afla soul ei: Nu, nu. Plecai cu toii. N-o s scoatei nimic de la mine. V cunosc pe voi, jurnalitii, de mult. Suntei nite lipitori, inventai pe rupte. V-am vzut in Bermude cand a venit regina. Nu, n-am nici o veste de la el. Nici nu m atept El are viaa lui, eu o am pe a mea. O, presupun co s-mi telefoneze intr-o bun zi, dac i-o aduce aminte numrul i dac are monedele potrivite. Asta e tot ce am de spus. Spion? Nu fii caraghioi. Credei c nu mi-a fi dat seama? Abraxas? N-am auzit niciodat de el. Seamn cu numele unui club de sntate. Da, imi aduc aminte. Era mitocanul care a vrsat pe mine la petrecerea in onoarea aniversrii reginei. O persoan infiortoare. Ce vrei s spui prin legtur romantic, deteptule? Nu le-ai vzut fotografiile? Ea are douzeci i patru de ani, el are patruzeci i apte i arat mai mult.

O S-I SCOT OCHII FETEI JUDECTORULUI, SPUNE SOIA PRSIT A DIPLOMATULUI. Un reporter intreprinztor pretindea c descoperise perechea la Bali. Un altul, celebru pentru sursele lui secrete, ii situa intr-o locuin luxoas pe un deal din Montana, locuin pe care CIA o punea la dispoziia "agenilor" si care ii meritau recunotina. Domnioara Francesca Dean i-a dat demisia de la Relaii Externe in timp ce era la post in Panama. Era un excelent diplomat i ii regretm decizia, pe care a luat-o din motive pur personale. I: Aceleai motive ca i Maltby? (aceeai purttoare de cuvant, insangerat, dar nedoborat) R: S trecem peste. I: Asta vrea s insemne fr comentarii? R: Inseamn intrebarea urmtoare. Sau fr comentarii. Care e diferena? Am putea s renunm la acest subiect i s ne intoarcem la lucruri mai serioase? (O jurnalist latino-american, prin interpret): I: Francesca Dean era amanta lui Mickie Abraxas? R: Ce vrei s spunei? I: Muli spun in Panama c ea e cauza destrmrii cstoriei lui Abraxas. R: Nu concep s comentez ce spun unii in Panama. I: Muli spun in Panama i c Stormont, Maltby, Dean i Osnard constituiau un comando de teroriti britanici foarte bine antrenai, cruia CIA ii dduse sarcina de a infiltra guvernul panamez democrat i de a-l distruge din interior!

R: Jurnalista aceasta este acreditat? A mai vzut-o cineva pan acum? Fii atat de amabil i artai-i gardianului legitimaia dumneavoastr de pres. Cazul lui Nigel Stormont nu fcu prea multe valuri. Titlul DON JUANUL II IA CAMPII, urmat de o reluare a mult mediatizatei sale legturi amoroase cu soia unui coleg, de pe vremea cand lucra la Ambasada Britanic de la Madrid, nu supravieui primelor ediii. Internarea lui Paddy intr-o clinic elveian de oncologie i indemanarea cu care Stormont manipula presa puser capt oricror alte speculaii. Cu trecerea timpului, Stormont fu arbitrar eliminat ca un actor secundar in ceea ce era privit acum ca un complot britanic de mare anvergur care, cu cuvintele editorialistului celui mai bine pltit al lui Hatry, "salvase miza americanilor i dovedise c Marea Britanie sub o conducere conservatoare poate deveni un partener de bunvoie i bine primit in marea i nobila Alian Atlantic, indiferent dac aa-numiii ei parteneri europeni prefer ca ea s stea pe tu". Participarea unei minuscule fore simbolice britanice la invazie, total neobservat in afara Marii Britanii, fu un motiv de mare bucurie naional. Bisericile arborar drapelele cu St. George i colarilor care nu chiuleau de la coal li se ddu o zi liber. In ce-l privete pe Pendel, chiar i simpla menionare a numelui su fu obiectul unui ordin general de tcere absolut, respectat de toate ziarele i televiziunile patriotice din ar. Asta era soarta agenilor secrei de pretutindeni.

CAPITOLUL DOUZECI I PATRU Era noapte i distrugeau din nou oraul Panama, dand foc turnurilor i maghernielor lui, terorizand femeile, copiii i animalele cu lovituri de tun, omorand brbaii pe strzi i terminand totul pan in zori. Pendel sttea pe balcon, unde sttuse i data trecut, privind fr s gandeasc, auzind fr s simt nimic, fcanduse mic fr s-i plece spinarea, mrturisindu-i greelile fr s-i mite buzele, aa cum se caise i unchiul Benny de ale lui in faa halbei goale, cuvant cu cuvant: Puterea noastr nu cunoate limite i cu toate astea nu suntem in stare s gsim hran pentru un copil care moare de foame sau adpost pentru un refugiat... Cunoaterea noastr e fr msur i construim armele care ne vor distruge... Trim la marginea propriei noastre fiine, ingozii de intuneri-cul din noi... Am fcut ru, am corupt i am distrus, am comis greeli i am trdat. Louisa striga dinuntru, dar pe Pendel nu-l deranja. El asculta strigtele ascuite i protestele liliecilor ce se roteau in intunericul de deasupra lui. Ii plceau liliecii, dar Louisa nu-i putea suferi i il speria intotdeauna s constate c oamenii urau fr motiv anumite lucruri, cci nu puteai ti niciodat unde va duce ura asta. Liliacul e urat, de aceea il ursc. Eti urat, de aceea o s te ucid. Frumuseea, hotri el, era o tiranie i poate c tocmai de aceea, chiar dac prin meseria lui infrumusea, considerase intotdeauna desfigurarea Martei ca pe o for a binelui.

Vino inuntru, ii strig Louisa. Intr imediat, Harry, pentru numele lui Dumnezeu. Te crezi cumva invulnerabil? Ei bine, i-ar fi plcut s intre, pentru c, in sinea lui, era un bun familist, dar numele lui Dumnezeu nu-l interesa in seara asta i nici nu se considera invulnerabil. Ba chiar dimpotriv. Se considera un rnit fr leac. Cat despre Dumnezeu, era la fel de ru ca oricare altul, o dat ce nu reuea s termine ce incepuse. Aa c, in loc s intre in cas, Pendel prefer s rman pe balcon, departe de privirile acuzatoare ale copiilor lui care tiau prea multe i de limba ascuit a nevestei, de amintirea de neters a sinuciderii lui Mickie, ca s se uite cum pisicile vecinilor strbteau in randuri stranse peluza, de la stanga la dreapta. Trei erau tigrate, una rocat i, la lumina trasoarelor care se consumau fr s coboare, le puteai vedea in adevratele lor culori, dei noaptea toate pisicile erau negre. Alte lucruri il interesau intens pe Pendel in mijlocul carnagiului i al vacarmului. De exemplu, cum canta doamna Costello, de la numrul doisprezece, la pianul unchiului Benny, aa cum ar fi fcut i el dac ar fi tiut s cante i dac ar fi motenit pianul. S fii in stare s te agi cu degetele de o pies muzical cand eti mort de fric, iat un mijloc cu adevrat minunat de a te ine in frau. Concentrarea acestei femei era uluitoare. Chiar de departe, o puteai vedea cum inchide ochii i-i mic buzele ca un rabin rostind notele pe care le canta pe claviatur, la fel cum obinuia s fac unchiul Benny

cand mtua Ruth ii ducea mainile la spate i ii bomba pieptul ca s cante. Pe urm mai era Mercedesul albastru metalizat, adorat de familia Mendoza de la numrul apte, care cobora panta pentru c Pete Mendoza fusese atat de fericit c ajunsese acas inainte de atac, incat lsase maina in punctul mort i fr s trag frana de man, iar aceasta ii dduse, treptat, seama. Sunt liber, ii spusese ea. Au lsat ua celulei deschis. Nu-mi rmane decat s pornesc. Aa c o pornise din loc, la inceput nesigur, ca Mickie, i, poate tot ca Mickie, sperand in ansa unei coliziuni care s-i schimbe viaa, dar, in disperarea ei, se ambalase i numai Dumnezeu tia unde se va opri i cu ce vitez, ce alte pagube risca s produc inainte s se opreasc sau dac nu cumva vreun maniac al supraingineriei germane nu-i programase intr-unui din circuite secvena cu cruciorul de copil dintr-un film rusesc al crui titlu Pendel il uitase. Toate aceste detalii nesemnificative aveau o mare importan pentru Pendel. Ca i doamna Costello, ii putea fixa atenia asupra lor, in timp ce bombardamentul de pe Ancon Hill i manevrele succesive ale elicopterelor de lupt ii erau prea familiare, fceau parte din realitatea de zi cu zi, dac realitatea de zi cu zi arta astfel: un biet ucenic croitor aprinde focuri ca s-i fac plcere prietenului su i efilor, dup care privete cum lumea dispare in fum. i tot ceea ce ai crezut nu a fost decat un nimic. Nu, onorat instan, nu eu am declanat acest rzboi.

Da, onorat instan, avei dreptate, s-ar putea s fi scris imnul. Dar permitei-mi s v atrag atenia, cu tot respectul cuvenit, c nu e obligatoriu ca acela care a scris imnul s fi declanat rzboiul. Harry, nu ineleg de ce rmai afar cand familia te implor s intri in cas. Nu, Harry, nu peste un minut. Acum. Vrem s intri in cas i s ne aperi, te rog. Ah, Lou, ah sfinte Isuse, mi-a dori atat de mult, mi-a dori din toat inima s m duc lang ei. Numai c trebuie s terg minciuna, chiar dac jur nu tiu care este adevrul. Trebuie s rman i s plec in acelai timp, dar in clipa asta nu mai pot s stau. Nu fusese nici o alert, dar Panama era in stare de alert tot timpul. Poart-te frumos, altfel... Amintete-i c nu eti o ar, ci un canal. De altfel, nevoia de a preveni era exagerat. Un Mercedes-crucior albastru fr un copil in el, care o ia la vale, previne pe cineva inainte de a trece pe cateva strzi in serpentin i a intra intr-un grup de fugari? Bineineles c nu. Un stadion de fotbal previne pe cineva inainte de a se prbui, omorand sute de oameni? Un asasin ii previne victima c va veni poliia s-o intrebe dac e spion britanic i dac i-ar plcea s petreac o sptman sau dou cu nite tipi al naibii in pucria cel mai bine garnisit din Panama? Cat despre un avertisment explicit referitor la inteniile cuiva "O s v bombardm" sau "O s v trdm" de ce s alarmm pe toat lumea? Un avertisment nu le-ar fi de ajutor sracilor, cci oricum nu au ce face, poate doar ce

fcuse Mickie. i nici cei bogai nu au nevoie de avertisment, pentru c principiul bine stabilit pentru invadarea rii era c bogaii nu erau expui nici unui risc, cum zicea intotdeauna Mickie, indiferent dac era beat sau treaz. Aa c nu fusese nici un avertisment, iar elicopterele de lupt veniser dinspre mare, ca de obicei, dar de data asta fr s intampine vreo rezisten, pentru c nu exista armat, astfel c El Chorillo alesese calea ineleapt i se predase inainte ca avioanele s ajung acolo, semn c oraul se supunea i c Mickie, adoptand aceeai conduit anticipat, nu se inelase nici el, chiar dac rezultatul produsese o oarecare mizerie. Un bloc asemntor cu al Martei se prbui in genunchi de bunvoie, amintindu-i de Mickie culcat pe burt. O coal primar din prefabricate ii ddu foc. Un azil de btrani ii fcu in propriul perete o gaur de mrimea capului lui Mickie. Dup care ii azvarli cam jumtate din locatari in strad, ca s se ocupe de incendii, aa cum fcuser i locuitorii din Guarare, adic nedandu-le nici o atenie. i o mulime incepuse cu bun-sim s fug inainte de a avea de ce fugi un fel de exerciiu de evacuare i s urle inainte de a fi lovit. i toate astea, observa Pendel pe deasupra strigtelor Louisei, avuseser loc inainte ca primul semn de perturbare a aerului s ajung la balconul lui din Bethania sau ca primele zguduituri s scuture debaraua pentru mturi de sub scar, unde ii dusese Louisa pe copii.

Tati! De data asta era Mark. Tati, vino in cas. Te rog! Te rog! Tati, tati, tati. Acum era Hannah. Te iubesc! Nu, Hannah. Nu, Mark. Despre iubire alt dat, v rog, i nici nu pot intra in cas. Cand un om d foc lumii, ii omoar cel mai bun prieten pe deasupra, i-i trimite amanta care nu-i e amant la Miami, ca s-o crue de alte atenii din partea poliiei, dei ii dduse seama vzando cum ii intorcea privirea c nu se va duce, face tot ce poate ca s renune la ideea c ar putea proteja pe cineva. Harry, au calculat totul. Totul e pus la punct milimetru cu milimetru. E inalt tehnologie. Noile lor arme pot alege o fereastr anume de la o distana de kilometri. Nu mai bombardeaz civili. Fii bun i intr in cas. Dar Pendel nu putea intra in cas, dei i-ar fi dorit so fac, pentru c din nou picioarele nu-l ascultau. Ii ddu seama c de fiecare dat cand ddea foc lumii sau ii ucidea un prieten, picioarele incetau s-l mai serveasc. i o lumin ca de jar se ridica deasupra cartierului El Chorillo, din varful ei inlandu-se un fum negru dei, ca pisicile, fumul nu era negru peste tot, ci rou la baz din cauza flcrilor i argintiu deasupra, de la rachetele de pe cer. Acest ochi de foc ce se forma pe bolt il privea fix pe Pendel, care nu-i putea urni privirea

sau picioarele in alt direcie. Tot ce putea face era s priveasc hipnotizat i s se gandeasc la Mickie. Harry, te rog, a vrea s tiu unde te duci. i eu a vrea. Intrebarea Louisei il surprinse, pan cand ii ddu seama c totui mergea, nu spre ea sau spre copii, ci indeprtandu-se de ea, indepartandu-se de ruinea din faa lor, c se afla pe un drum pavat ce cobora la vale, urmand cu pai mari calea pe care o urmase Mercedesul- crucior al lui Pete cand pornise de capul lui, cu toate c o parte din el ar fi dorit s se intoarc, s-o ia la goan in susul dealului i s-i imbrieze copiii i soia. Harry, te iubesc. Chiar dac ai fcut ceva ru, eu am fcut altele i mai rele. Harry, puin imi pas ce eti sau cine eti sau ce ai fcut i cui anume. Rmai, Harry. Mergea cu pai mari, cu clcaiele lovind dureros panta abrupt, fcandu-l s tresar. Faptul c mergea la vale i c pierdea din altitudine fcea intoarcerea mai grea, din ce in ce mai grea. Coborrea era seductoare. i drumul era doar al lui, pentru c, in general, in timpul unei invazii, cei ce nu sunt pe strzi ca s jefuiasc stau in cas i incearc s le telefoneze prietenilor, ceea ce i fceau oamenii pe care-i vedea prin ferestrele luminate, cand trecea cu pai mari pe lang ele. Uneori chiar reueau, pentru c prietenii lor, ca i ei, locuiau in zone in care serviciile publice erau asigurate i pe timp de rzboi. Marta ins nu putea telefona nimnui. Marta tria printre oameni care, chiar dac numai cu sufletul, locuiau de cealalt parte a

podului, iar pentru ei rzboiul er un obstacol serios, dac nu chiar tragic, in desfurarea vieii lor de zi cu zi. Mergea mai departe, dorind s se intoarc, dar fr so fac. Complet zpcit, cuta un mijloc de a-i transforma epuizarea in somn i poate c tocmai la asta era bun moartea. I-ar fi plcut s fac ceva care s dureze, cum ar fi s simt din nou faa Martei ascuns la gatul lui, s-i simt unul dintre sani in palm, dar problema era c nu se considera apt pentru tovria cuiva, preferind s rman singur, pentru bunul motiv c provoca mai puine nenorociri cand era izolat, aa cum ii spusese judectorul, care avusese dreptate, i cum ii spusese i Mickie, care avusese i mai multa dreptate. Costumele nu-l mai interesau absolut deloc, nici ale lui, nici ale altora. Linia, croiala, felul in care cdeau, silueta nu-l mai preocupau. Oamenii trebuiau s poarte ce le plcea i cei mai buni nici n-aveau de ales, dup cum observase. Muli dintre ei se descurcau de minune cu o pereche de blugi i o cma alb, sau cu o rochie inflorat, pe care le splau i le purtau cu schimbul toat viaa. Muli dintre ei habar n-aveau ce insemna o hain care cdea bine. Ca oamenii tia care fugeau pe lang el, de exemplu, cu picioarele sangerande i cu gurile larg deschise, dandu-l din drum, strigand "Foc!" i urland cum urlau copiii lor. Urland "Mickie!" i "Pendel, ticlosule". O cut pe Marta printre ei, dar n-o vzu. Probabil c hotrase c era prea marav pentru ea, prea dezgusttor. Cut din priviri Mercedesul albastru metalizat al lui Mendoza,

in caz c se hotrase s schimbe tabra i s treac de partea mulimii ingrozite, dar nu vzu nici urm de Mercedes. Vzu un hidrant de incendiu amputat la mijloc. Deversa sange negru pe strad. Il vzu pe Mickie de cateva ori, fr ca acesta s-i adreseze un cat de mic semn de recunoatere. Merse in continuare i-i ddu seama c ajunsese departe in valea care ducea, probabil, in ora. Dar, cand mergi singur pe mijlocul drumului pe care treci in fiecare zi cu maina e greu s recunoti reperele cunoscute, mai ales atunci cand sunt luminate de rachete i cand eti busculat de oameni speriai, care fug. Dar destinaia nu reprezenta o problem. Problema era Mickie, era Marta. Era centrul mingii de foc al crei ochi nu-l slbea nici o clip in timp ce umbla, ordonandu-i s mearg mai departe, vorbindu-i cu vocile tuturor noilor vecini panamezi de treab pe care nu era prea tarziu ca s-i cunoasc. i cu siguran c, in locul spre care se indrepta, nimeni nu-i va mai cere s infrumuseeze aparenele i nici nu-i va mai lua visele drept cumplita realitate.

MULUMIRI Nimeni dintre cei care m-au ajutat s scriu aceast carte nu e vinovat de lipsurile ei. In Panama, trebuie mai intai s mulumesc eminentului romancier american Richard Koster care, cu o mare generozitate a spiritului, a fcut totul ca s mi se deschid ui i mi-a dat nenumrate sfaturi inelepte. Alberto Calvo n-a fost niciodat zgarcit cu timpul i sprijinul lui. Roberto Reichard mi-a fost de mare folos i a dovedit o ospitalitate fr pereche. i odat terminat cartea, a fcut dovada unui ochi de adevrat redactor. Guillermo Sanchez, cu inima sa de leu, flagelul lui Noriega i pan in zilele noastre aprtorul vigilent, in La Prensa, al unei Panama cinstite, mi-a fcut onoarea de a citi manuscrisul terminat i de a-mi da aprobarea, cum a fcut i Richard Wainio de la Comisia Canalului Panama, care a fost in stare s rad la pasajele care i-ar fi fcut pe unii mai slabi de inger s pleasc. Andrew i Diana Hyde, in ciuda gemenilor, au sacrificat ore intregi din timpul lor preios, nu au incercat niciodat s-mi afle motivrile i m-au salvat de la cateva gafe jenante. Doctorul Liborio Garcia-Correa i familia lui m-au adoptat i m-au condus spre locuri i oameni la care, fr ei, nu a fi ajuns. Ii voi fi intotdeauna recunosctor doctorului Garcia-Correa pentru cercetrile neobosite pe care le-a fcut pentru mine i pentru minunatele cltorii pe care le-am fcut impreun, i anume la Barro Colorado. Sarah Simpson,

director i proprietar al restaurantului Pavo Real, mi-a pregtit excelente feluri de mancare. Helene Breebaart, care face rochii frumoase pentru panameze superbe, mia dat cu amabilitate sfaturi despre cum a putea s-mi amenajez magazinul de croitorie brbteasc. Iar personalul de la Institutul Smithsonian de Cercetri Tropicale m-a fcut s triesc dou zile de neuitat. Portretul pe care l-am fcut personalului Ambasadei Britanice este o pur fantezie. Diplomaii britanici i soiile lor pe care i-am intalnit in Panama erau cu toii competeni, eficieni i cinstii. Sunt ultimii oameni de pe lume care s eas comploturi sau s fure lingouri de aur i, mulumesc lui Dumnezeu, nu au nimic in comun cu personajele imaginare descrise in aceast carte. La Londra, le mulumesc lui Rex Cowan i lui Gordon Smith pentru sfaturile lor legate de ascendena pe jumtate evreiasc a lui Pendel i lui Doug Hayward de pe Mount Street W, care mi-a furnizat prima imagine ceoas a lui Harry Pendel, croitorul. Dac trecei vreodat pe la el ca s v ia msurile pentru un costum, Doug v va primi, probabil aezat intrun fotoliu lang ua de la intrare. Mai exist acolo i o canapea comod pe care s te aezi i o msu de cafea, acoperit de cri i reviste. Dar, din pcate, nici un portret al lui Arthur Braithwaite nu atarn pe perete i nici nu-i prea place trncneala in camera de prob, unde domnete o atmosfer de eficacitate i seriozitate. Dar dac, intr-o sear linitit de var, in prvlia lui, inchizi ochii, ai putea s auzi ecoul indeprtat al vocii lui

Harry Pendel ridicand osanale hainelor din alpaca i nasturilor din tagua. In ce privete muzica lui Harry Pendel ii sunt dator unui alt mare croitor, Dennis Wilkinson de la L.G. Wilkinson de pe St. George Street. Cand croiete, lui Dennis nu-i place nimic mai mult decat s incuie cu cheia ua spre lumea exterioar i si pun discurile clasice favorite. Alex Rudelhof m-a fcut s ptrund in tainele lurii msurilor. In sfarit, cartea asta n-ar fi vzut niciodat lumina zilei fr Graham Greene. Dup ce am citit Omul nostru din Havana de Greene, gandul unui mitoman al informaiilor nu mi-a dat pace nici o clip. John le Carre .***************