Sunteți pe pagina 1din 4

Diferentierea si individualizarea n activitatile matematice

Educatoare Gradinita
Prescolarii achizitioneaza multe idei si deprinderi matematice nainte de a ajunge la gradinita. Denumirile numerelor fac parte din limbajul lor curent, chiar daca ei nu cunosc adevarata lor semnificatie. O cercetare facuta n 1975 gasea o varietate de conduite la prescolarii de 5 ani, care nu frecventasera gradinita:

multi cunosc cifrele de la 1 la 10 si unii copii le pot scrie multi cunosc semnificatia lui ,,primul multi copii pot numara pna la 10 sau 12 si pot grupa attea obiecte cte cere numarul unii pot numara din 10 n 10 pna la 100

Asadar, competentele matematice ale prescolarilor ajunsi n prima zi la gradinita sunt extrem de diverse. Rolul nostru, al educatoarelor, este de a inventaria zestrea de cunostiinte si deprinderi de care dispun copiii veniti pentru prima oara la gradinita. De asemenea, trebuie sa identificam copiii care nu poseda deloc ori n foarte mica masura cunostiinte care 424f52e sa le permita participarea la activitatile matematice desfasurate mpreuna cu ceilalti prescolari, precum si copiii cu aptitudini deosebite. Se ntlnesc situatii n care unele cadre didactice neaga ca ar fi avut n grupa copiii supradotati, dar acestia nu au fost identificati de fapt. Pot fi considerati supradotati acei copii care dovedesc capacitati superioare copiilor de vrsta lor, iar talentati cei care fac dovada unor calitati deosebite n anumite domenii precis delimitate. Avem datoria de a adapta si structura perioada de evaluare initiala, astfel nct fiecare copil sa fie apreciat n contextele cele mai favorabile, si fara a fi comparat n mod deschis cu ceilalti colegi de grupa. Nu este lipsita de importanta activitatea de nlaturare la timp a lacunelor din cunostintele copiilor, aceasta presupunnd o foarte buna cunoastere a copilului. n acest scop, se procedeaza la organizarea activitatii n 3 moduri, si anume: frontal, pe grupe, individual. La intrarea n gradinita, unii copii prezinta lacune ce ii diferentiaza de ceilalti, fapt care conduce la o reorganizarea a activitatilor care sa ofere conditii de afirmare att celor dotati, ct si celor cu ritmuri mai lente n actiuni si acumulari. Deosebirile dintre copii pot fi calitative sau cantitative, n functie de gradul de dezvoltare a unor trasaturi sau capacitati. Orice activitate de diferentiere a instruirii trebuie sa porneasca ntotdeauna de la sesizarea trasaturilor, dar si a deosebirilor dintre subiecti, deosebiri manifestate pe mai multe planuri. Facnd referire la cele 3 moduri de organizare a activitatilor, comoda si la ndemna fiecarei educatoare este organizarea activitatii frontal. Avantajele nvatamntului frontal sunt:

Permite prezentarea cunostiintelor n nlantuirea lor logica Copiii nvata sa foloseasca instrumentele de munca individuala Activitatea este permanent ndrumata

Conduce la formarea de priceperi si deprinderi practice, la nsusirea unor algoritmi de lucru ce vor nlesni activitatea de abstractizare si generalizare

Dezavantajele nvatamntului frontal sunt:



Nu promoveaza spiritul de independenta n actiune si gndire Nu promoveaza gndirea divergenta, cautarea de solutii Nu promoveaza colaborarea

O alta modalitate de organizarea a activitatii o constituie activitatea pe grupe, adica mpartirea colectivului de copii n subgrupe, pe criteriul potentialului intelectual. Aceste subgrupe pot fi omogene si eterogene. Desi aceasta forma de organitzare pe grupe prezinta unele dificultati,ea este avantajoasa prin faptul ca:

Poate cuprinde mai multe arii de stimulare, n functie de particularitatile individuale Prescolarii si nsusesc unele cai de investigare Se dezvolta atentia si spiritul critic Se devzolta spiritul de competitie ntre copii Se accentueaza colaborarea si ntrajutorarea copiilor din aceiasi grupa

Dintre dejavantaje, ar fi:


Exista tendinta suprancarcarii copiilor dotati Exista posibilitatea aparitiei unor timpi morti Se actioneaza mai putin n directia dezvoltarii posibilitatilor native

nvatamntul individualizat consta n ndeplinirea unor sarcini de lucru de catre fiecare copil n mod independent. si aceasta forma de organizare are avantaje:

l ajuta pe copil sa-si nsuseasca deprinde de munca intelectuala l obisnuieste pe copil cu diferite responsabilitati l ajuta la eliminarea lacunelor Respecta particularitatile de vrsta Conduce la aprecierea ct ami exacta a capacitatilor fiecarui copil, tratat separat

nvatamntul individualizat prezinta si unele limite de care trebuie sa tinem seama:



Copilul se poate izola de colectiv, daca activitatea nu este dirijata atent si nu este mbinata cu activitati frontale Rapeste mult timp si prezinta dificultati, deoarece prescolarii nu stiu sa si organizeze munca independenta

Utilizarea fiselor n activitatile diferentiale Fisele matematice pot fi folosite n etapa reactualizarii cunostiintelor nsusite anterior, n pregatirea copiilor pentru asmilarea cunostiintelor noi, n fixarea si evaluarea lor.

n etapa reactualizarii cunostiintelor asimilate anterior se pot da copiilor fise cu sarcini pe doua, trei grupe de nivel, conform particularitatilor psihofizice ale copiilor. De exemplu, dupa o activitate cu material individual de reactualizare a numarului la cantitate, dupa care se dau, spre rezolvare, trei categorii de fise:

Pentru copiii rapizi n gndire si actiune:

Uneste cifra cu multimea care o reprezinta. Coloreaza fiecare multime cu aceasi culoare pe care o are cifra care-i corespunde. 4

Pentru copiii cu ritm lent de gndire si actiune:

Uneste cifra cu multimea corespunzatoare, printr-o linie. 3 3 5 1 5 2 3 2 1 4

2 1

3 4

2 4

1 5

Pentru copiii care au absentat o perioada mai mare de timp, dar cu posibilitati intelectuale normale:

Deseneaza tot attea obiecte cte arata cifra. 4 1 3 2 5

Fisele sunt distrubuite ncepnd cu copiii din prima categorie, se transmit pe rnd sarcinile si li se cere sa lucreze ct mai repede si mai corect. Pe masura terminarii lucrului, se corecteaza fisele, aratnd fiecarui copil n parte daca a lucrat bine sau, eventual, unde a gresit. n etapa comunicarii si asimilari ide noi cunostiinte, se pot folosi fise matematice, care sa faciliteze participarea copiilor la propria lor pregatire, folosind ca strategie didactica nvatarea prin descoperire. De exemplu, n jocul logic ,,Ce piesa nu cunoastem?, la grupa mare apare pentru prima data figura geometrica- dreptunghiul. La lucrul pe fisa am cerut copiilor sa taie cu o linie figura geometrica necunoscuta si sa ncercuiasca figurile geometrice cunoscute. Ei au descoperit ca piesa noua nu seamana cu nici una dintre cele cunoscute, ea seamana cu o usa, cu un dulap. n etapa fixarii, a evaluarii cunostiintelor, am utilizat fise care au constituit un control al nivelului la care se afla copiii, dupa una sau mai multe activitati. n conceperea acestor fise, am fixat sarcini corespunzatoare obiectivelor propuse la activitatea respectiva sau cunostiinte nsusite anterior. Utiliznd fisele de munca independenta s-a evidentiat nivelul de nsussire al cunostiintelor n raport cu obiectivele propuse, constituind o modalitate de desfasurarea a muncii n grup sau individual. mbinarea activitatilor n grup cu munca independenta n cadrul activitatilor matematice se impune si in perspectiva cerintei stimularii proceselor de comunicare ntre copii, ca mijloc de sporire a eficacitatii muncii de instructie si educatie. Fisele matematice contribuie la dezvoltarea copilului, la pregatirea lui din punct de vedere matematic, ele constituind un mijloc important de stimulare a independentei, a creativitatii copiilor.

BIBLIOGRAFIE
1. 2. 3.
Programa activitatilor instructiv educative n gradinita de copii- coord. Preda Viorica si Magdalena Dumitrana; ed. V&I Integral, 2005 Cum sa facem activitatile matematice n gradinita- M.A. Touyarot, ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1977 Laborator prescolar- Lileana Ezechil, Mihaela Paisi Lazarescu, ed. V&I Integral, 2004