t12

organizatiei, sunt implicate in proces. Simptomele identificate, ins5, nu sunt suficiente pentru imbundtd{irea
procesului. Simpla conqtientizare a problemei, chiar dacd este un pas necesar, nu ajutd decAt in mdsura in care este urmatd

de punerea

in

practicd

mdsurilor necesare acoperirii

Capitolul 7
Refeaua

solurilor identificate.

- comunicare,
cunoastere

participare,

oate marile performanfe ale ultimelor decenii, cel pu{in, se bazeaza, poate, pe intui{ia unei persoane gi, cu

siguran{[, pe eforturile unei echipe. Integrarea eforturilor personale asigurd gradul necesar de multidisciplinaritate, varietatea aborddrilor precum qi instanla de control pe care o reprezintd celdlalt din afara noastrS. Aceeagi echipa este cea

care inlocuiegte eforturile spiritelor

enciclopedice,

transdisciplinare, cu cooperarea indivizilor sau organiza{iilor specializate, mult mai aproape de perfbrmanld in condi{iile

unei proliferdri informa(ionale accelerate, care,

indbuge orice

practic.

inifiativi holistd fundamentalS.

interacfiunea,

indeplini scopul. Refeaua faclliteazd,

Dacd echipa este cea care lucreazd, re{eaua este un instrument pe care echipa il are la dispozilie pentru a-gi
favorizeazd agregarea, suportd comunicarea in dublu sens, multiplicatd cu numdrul membrilor, gi utilizeazd ca factor de

multiplicare bagajul social al membrilor in folosul tuturor. fiind un nou mod de abordare a muncii in echipd. Dezvoltarea tehnologiilor comunica{iei a permis depSgirea barierelor proximitalii gi conectarea in timp real a resurselor umane aflate la mare distan{d unele de altele. Mai mult, costurile de operare a unor asemenea echipe au scdzut continuu, odatd cu reducerea costurilor presupuse de tehnologia informa{iilor gi de comunicarea la distan{d.
Putem considera re{eaua ca
8

t14

ll5
l. Beneficiile muncii in echipi
numdrul de membrii al retelei. Lo ;i chiar avanvr iroir, ro.toiur a";,;ilfJi,i.":* "u x este numdrul de re{ele cu care organizatia sau individul din refeaua initiald are legdturi. A.;;;t multiplicare virtual infinitd rrebuie toruqi plnde.uta inJ"'iugajul social cu care fiecare contribuie la resursele ."t"i"l".O,iflcd, cu sigurantd, capacitatea refelei de a_gi inaeplini mirirn"u. Lucrarea de fatd nu igi propune sd carc^urer" ru.iorii J."oiurrrpri.are gi nici sd ii pondereze, acesta fiind un J.rn*r^".u.e aparfine altor discipline' pentru noi este r"fi;; sa amintim aceastl realitate ca argument suplimentar in fauoa."a ideii de refea ca realitate deloc de neglijat uuana in-u"j.r"i
I

11 organizafii sau oricdrui individ

Se poare ,yrl".

in

r. rritrpri.d cu n unde n este

refea, resursele oricdrei

;fl,H,j:

Ilakos gi Brynjolfsson', ceea ce genereazd acest dezechilibru lavorabil re{elelor este evolutia tehnologiei IT&C, care are ca cf-ect reducerea permanentd a costurilor de comunicare. Un alt aspect deloc de neglijat este procesul de transformare a datelor in informa{ii, ceea ce presupune o intreprindere deloc ugoard qi generatoare de costuri suplimentare. Distinc(ia dintre date gi informafii constituie o permanentd sursd de confuzie gi este deosebit de important sd in{elegem, foarte sintetic, diferen{ele dintre acestea pentru vizualiza implica{iile in materie de costuri de produc{ie. Datele pot fi definite ca o colec{ie de fapte stocate intr-un context specific.

Pe de altd parte, informafiile reprezintd date analizate

gi

In procesul de transformare aplicabile urmdtoarele tehnici:

explicate astfel incdt sI ugureze luarea deciziei.

a datelor in informatii.

sunt

limitate, fiind permanenr ^l in urma n".JrlUritor. Dar, ce are in prus grupur rrfd d" l"ai"id sau, mai bine zis, ce are in plus refeaua de o.ganiralii-ia1a de o organizafie singulard? Care sunt resursele ," muitiplica?

or ganiza[ia sau i ndi vi du

e are I u di

rpo;;:

:::lT,t:,[ff;

. r . t . .

Colectare Sortare, completare gi alipire Sumarizare

Stocare Recuperare

Diseminare

I.I

"*"

Resrtrsele wnene

Pentru a ne asigura cd infoimafiile pe care le utilizdm in activitatea de planificare ca gi in fundamentarea deciziilor

sunt folositoare, trebuie ca acestea sd

urmdtoarele criterii: . Sd fie relevante

indeplineascd

in favoarea retelei prin scdderea costurilor de producfie intr_un ritm.mai rnor" A".ai ..Ji"r"u costurilor de coordonare. Conform lui Malone, v*.
iitg.".jamin, citali de

" costurile de produciie. f_it"rutu.o oe coordonarea gi O" specialitate argumenteazd

Agregarea unei re{ele-,de organizatii O*" aspecte congruente, respectiv costuriie

r::Hd;,ffii: activitalile presupuse de o unurniia t._a sau obiectiv, sarcinile se impart u*T in ino"ugo ."t"u. ceea ce trebuie luat in 'aici O" altd parte, conside-rare ""sunt
costurile.

u-u,,"

Primele resurse clrp ca ,-,,t+:-r: -i;.

Jn

;;

;;J::"r':"ff:*":;

,n balanfi

doua

fie actuale Sd fie corecte Sa fie prezentate intr-un format potrivit Sa fie accesibile Asigurarea indeplinirii acestor criterii poate fi asumati, pentru membrii relelei, de cltre o structurd coordonatoare, cu capacitate institulionalS de a derula procesul de transformare
SA

. . . .

I Yezi Yannis
partnerships
Publishers, 1997

Bakos
the

gi Eric

Brynjolfsson, Organisational

and

virtual corporation, Kluwer Academic

116
a datelor in informafii, cu,impact pozitiv asupra costurilor pe care membrii refelei trebuie sd le suporte.

I17
1.3 Accesul Ia restrrse

1.2 Capacitatea de a influenla

O alta resursd care se multiplicd este capacitatea de a influenfa. Indivizii sau organizaliile care activeazd,separat au o capacitate mult mai redusd de a influenla tiderii locali, autoritAtile, mass media. pe de altl parte, un grup de org,an.iza[ii va avea parte de o mult moi mar" atentie. Ceea ce trebuie ruat in considerare este faptur ca existd o masd criticd a oricdrei retele. De la un anumii numdr de membrii in ,ur, costurile de operare a re{elei _ costuri de coordonare, costuri de comunicare cresc intr-un ritm mai alert Oe.at beneficiile.
de influenfare (dupa Bakos gi Brynjolfsson)_

Relatia dintre beneficiile totale ale re{elei gi capacitatea

Beneficii totale ale

refelei

studii, alte materiale - de rsurse de trainning - membrii mai experimentafi pot sd ii inve{e pe cei mai pulin experimentafi; daca o organiza{ie din refea participa la un trainning, membrii acelei re{ele pot toti beneficia de pe urma trainning-ului prin multiplicare de resurse financiare * accesul la anumite resurse este conditionat de existenfa partenerilor; unul nu poate cunoagte toate oportunititile existente la un moment dat; realizarea ,,in regie proprie" a anumitor activit6ti pentru care organizalia sau individul nu are competente presupune un efort considerabil in termeni inclusiv financiari, cu rezultate indoielnice pe termen scurt - sau resurse sociale - relatiile gi contactele pe care fiecare organizafie le are cu alte organizafii din afara refelei; aici pot fi incluse gi relatiile organiza{iilor gazdd,, atunci cdnd este cazul.
Reprezentarea graficd a multiplicbrii resurselor sociale

Nu este de neglijat nici accesul la resurse, care, prin {brmarea unei re{ele sau aderarea la o refea, se amplifica in mod considerabil. Ce sunt aceste resurse, pe care o refea le poate pune la dispozilia membrilor sdi? Putem vorbi aici de resurse bibliografice - colecfii de publicafii gi / sau cdr{i,

in refea:

Mai mulli membrii ai refelei _ capacitate mai

mare dc inlluentare

" Yezi Yannis

partnerships
Publishers, 1997

Bakos

. and the virtual corporation, Kluwer

gi Eric Brynjolf.sson,

Organisational

Academic

lt8
Activitatea in refea trebuie sd conducd spre a$a numita situalie de c69tig - cdgtig (win_to_win situation), in care membrii retelei impart intre ei resursele dobAnclite gi oportunitltile ap5rute gi/sau identificate, nu numai impreund

u9
lleprezentarea grafici a tipurilor de re{elel

ci gi separat.

2. Comunicarea in retea
Icrarhicl

Pentru inceput putem spune ci refeaua reprezintd . o legdturd funcfionall intre mai multe persoane sau orsanizatii prin care se urmdregte realizarea unui scop comun. Q ---;"
2.1 Tipuri de reyele

Reteaua strategicA

Re{caua

de proiect

egalitare - cdnd relafiire dintre membrii retelei sunt de strictd cooperare, frrd ca vreunul dintre membrii sd dobdndeascd drepturi mai multe in fafa celorlalli. Acestea
sunt aga numitele refele sociale.

un drept de decizie in fa{a membrilor relelei _

Refelele pot fi organizate pe baze ierarhice _ cAnd unei organizalii i se atribuie rolul de lider gi dobdndegre
sau
ISgalitara

I I

Re{$aua

regiQnall (geogfalica)
I

controlabile, caracterizate printr_un oarecare grad de interdependenfi gi sd permitd autonomia membrilor

refelei.

intre membrii re{elei, competitive, controlate

Legdturile din refea sunt, sau ar trebui sd fie, de cooperare, reciproce, stabile, caracterizate de incredere
sau

Stabili

Dinamich

Cele patru tipuri de refele prezentate mai sus sunt tipuri in practicd ele se regisesc mai mult sau mai pulin combinate intre ele, tipul ideal de combinalie fiind cea care reune$te ffAsAturi ale tuturor, cea care utllizeazd ierarhia

ideale. Firesc,

dar membrii sunt egali intre ei (ierarhia fiind de fapt o asumare a responsabilitdlii coordonlrii punctuale, pe proiect, acesta este, de fapt, parteneriatul), iar legdturile dintre membrii sunt, in acelagi timp, stabile (dep[qesc granilele temporale ale unui proiect) gi dinamice (evolueazi gi sunt
reevaluate permanent). Aceasta este corporalia virtuald.

3 Conform Organizing for

Networking, Jdrg Sydow, Freie Universitiit Berlin, Research Group ,,Interfirm Networks"
http://www. wiwiss.fu-berli n.de/w3/w3sydow/

120 2.2 Corporalia virtuald ca moclel

de organizare a relelei

12l
care membrii retelei sa interactioneze in mod oficial, ori care sd ac{ioneze legal in numele re{elei, in ceea ce privegte, spre exemplu, accesul la resurse. Pentru aceasta, fie se mandateazl. unul din membrii fie se

organizalionald.

Putem spune cd, la nivel conceptual, cel mai potrivit mod de organizare al refelei de organizatii este corpora{ia vinuald. Argumentele in favoarea unei asemenea aborddri depagesc simplul aspect al comunicdrii gi se regdsesc in versatiritatea
ai

creeazd

organizalie noui, ?n care se regdsesc

qi

Modelul de organizate tip corpora{ie virruala

principalele fluxuri de comunicare in cadrul ei

interesele tuturor membri lor re{elei.

Trisdturile corporafiei virtuale sunt urmatoarele: o Fiecare membru trebuie sd contribuie cu o valoare
addugatd distinctivd Ia retea

Membrii trebuie sE atingd un grad inalt de incredere unul fatd de altul. Ca gi consecinfd, aceleaqi persoane vor lucra impreund aproape intotdeauna.
Refeaua se va concentra pe proiecte. De obicei, aceste proiecte vor fi destinate publicului extern.

r
Re[eaua

toate acestea, anumite proiecte pot fi realizate de catre unii din membrii in beneficiul corporafiei qi a tuturor membrilor.
Normele de conduitd in cadrul retelei trebuie definite foarte clar gi evidenliate, atat in ceea ce privegte

Cu

*.,.ouu

Refeaua 2

{
in esenfi, unul

aceste norme.

contribufia fiecarui membru al retelei c6t gi beneficiile care decurg din aceasta. Important este at6t momentul cAt gi felul in care se formuleazd

clasic bidirecfional, care se bazeazd, pe existen,ta unui receptor, a unui emildtor gi a unui canal de comunicare intre ei."

Acest model comunicafional este,

astfel de model.

Membrii retelei trebuie sd fie de acord asuDra necesitdlii coordondrii gi sd elaboreze gi si aplice un

Beneficiile organizlrii de tip,,corpora{ie virtuald": o Asigurd acces la o gama largd de resurse e Se pot prezenta de o manierd coerentd, ca mesaj gi identitate, in fa{a publicului extern o Organiza{iile membre igi pdstreazd independenla gi continu[ sd se dezvolte in directiile proprii

Atdt timp c0t marea majoritate a comunicdrii gi functionarii re{elei se deruleazit fFtrd. proximitatea !n|c.l a membrilor gi in afara unui cadiu consacrat Junolc, este necesard dezvoltarea unei structuri cu

'

Dupd Van Cuilenburg, J.J., Scholten, O., Noomen, G.W. $tiin{a Comunicdrii, Humanitas, Bucuregti 1998

122

t23

o Nu

obignuite

propriile interese exista probleme generate de eventuala separafie de patrimonii, ca in cazul organizaliilor

igi modifice structura de personal in functie

Organizatiile membre pot sd se transforme gi

s5r

de

. . r . in

informa{ii, difuzeze informafii, sA comunice interactiv sd lucreze impreund.

sd colecteze sd

2.3. Corporalia virtuald _ caz particular al relelei sociale

Dacd ar fi sd ludm in considerare tipul potrivit de re{ea funcfie de stadiul de dezvoltare gi maturizare al organizafiilor, am putea spune cd, pentru inceput este potrivita refeaua sociali, urmdnd ca, ulterior, in functie de cvolu{ie, sd se tinda c6tre corporafia virtuali.

Ceea ce iese

complex de . interac{iuni intre organizafii, pot ajuta la combinarea puterilor, cuno$rintelor $i posibilitililor organizaliilor individuale iar rezultatul ar trebui sd fie o capacitate mai de mare de influenfare gi de dezvoltare a acestor organiza{ii, precum gi o capacitate mai mare de a_qi atinge scopurite'gi
obiecti vele institulionale.

dincolo de denumiri, etichete sau modele de organizare, este comunicarea intre membrii re{elei. Dacd ar fi sa ne referim la retea ca la o organizatie in sine _ ceea ce pi este intr_o oarecare m6surd, o organizafie de organizatii _ putem spune cd fluxul de comunicare reprezintd,,fluxul sanguin,,al acestei organizatii. Refelele, prin faptul cd susfin un sisrem

in

eviden{I

in

cazul oricdror re{ele,

Re{eaua socialS rdspunde nevoilor iniliale

organizalii este singura accesibild, atAt timp cAt
organiza{ii nu dispun de un grad suficient de autonomie referim aici la structurile administrative descentralizate

de

cooperare ale organiza{iilor. Din punctul de vedere al multor

aceste

deci, nu au capacitate de decizie, aceasta

- ne - gi,

apar{inAnd

De notat este faptul cd majoritatea organizafiilor resping ideea unor cooperdri pe baze ierarhice in afara structurilor din care fac parte in virtutea legii. Aceastd evidenfd in ceea ce privegte comportamentul social al organizafiilor, coroborat cu necesitatei tot mai acutd de a se integra in modele de cooperare ad_hoc genereaza pentru ele necesitatea de a explora alte c5i de comrinicare gi colaborare. O astfel de noud cale este ,,refeaua sociald',, care implic[ un sistem orizontal de distribuire a interacfiunilor in care organizatiile comunicd gi colaboreazd direct unele cu altele, crednd o refea orientatd spre sarcini. Acest tip de refea are, in general, patru obiective principale;

organizafiilor tutelare. Eficien{a re{elei sociale depinde de disponibilitatea de comunicare in conditiile in care, in principiu, nu existd un protocol scris al comportamentului in retea - degi nimic nu impiedicd membrii refelei s5, realizeze un asemenea protocol, caz in care se face primul pas spre corporafia virtuald - gi de mijloacele de comunicare pe care membrii relelei le au la dispozilie. Re{eaua sociald are nevoie de mijloace de comunicare:

(l)

ieftine de achizitionat gi utilizat,

(2) care nu depind de distanfele geografice, (3) conecteazd diverse grupuri fdrd a impune o ierarhie, (4) pot realiza conectarea cu alte tipuri de organiza{ii, (5) sunt rapide (6) potrivite pentru comunicarea publicd, (7) nu necesitl personal adi{ional pentru a fi operate.
Singurul mijloc de comunicare care corespunde tuturor acestor criterii este Intemetul prin Posta Electronicd. Cu

ajutorul pogtei electronice

utiliza:

si a conexiunii

internet putefi

124

125

. Mailing list
mesaje

listd de adrese de e_mail ale partenerilor de re{ea pentru schimbul comun de

yahoo

o Messenger programe specializate (tip o

Messenger) care permit schimbul de mesaje scrise in sistem unu la unu sau conferintd, in timp real Sisteme avansate pentru audio gi videoconferinfe

dupd cum argumenteazd Malone, Yeats gi Benjamin5, va trebui sd apeleze gi la alte canale de comunicare: r Procese verbale, minute ale intAlnirilor . Regulamente,proiecte,documente . Rezolulii,protocoale

Etc. 2.4. Regulile relelei

Firesc,

la

mijloacele traditionale de comunicare:

indemdna membrilor re.telei rdmdn gi

o . r o

Scrisori

Telefon

Vizite
Reuniuni ale membrilor re{elei

Regulile de comportament in re\ea realizeazd, aga cum am evidenfiat mai sus, primul pas de la re{eaua sociald spre corpora{ia virtuald. In cazul acestor reguli, ceea ce trebuie luat in considerare este numdrul cdt mai restrdns. Un statut al refelei trebuie s[ con{ind urm[toarele principale aspecte:

. Viziune, Misiunel Valori

sinteticd

acesta reprezintd despre scopul

gi

Cu ajutorul acestor mijloace de comunicare se impdrt[qesc in interiorul relelei, intre membri, informatii, id.ei, conceptii, atitudini. Se pot adresa intrebdri gl s" poi trimite rispunsuri. Importani pentru coeziunea internd a retelei nu este numai schimbul de informa{ii profesionale, ci gi un minim de informa{ii personale cum ar fi felicitdrile pentru zile de na$tere, onomastici, sdrbdtori religioase etc. pentru a_gi indeplini scopul, comunicarea trebuie sd aibd un caracter permanent. Chiar gi in perioadele de vacant6, membrii re{elei trebuie anunlali despre aceasta. Frecvelfa mesajelor trebuie, O" ur"rn.n"u, sd fie destul de mare. in principiu, nu ar trebui sd treacl mai mult de o sdptdmAnd _ in afara perioadelor de vacanfd - in care sd nu se manifeste prezenta in refea.
Corporafia virtuali, la a cdrei edificare, sub aspect comunicafional, contribuie decisiv noile tehnologii ITbC,

Declaralia de intenfii a refelei, respectiv o sumarizare

a viziunii membrilor

. r . . .

esenIiald in construirea unei coeziuni interne a re{elei, in facilitarea nu numai a comunicdrii interne dar gi a comunicdrii externe. Aceastd declara{ie se poate realiza prin antrenarea tuturor membrilor re{elei in a rispunde la urmdtoarele intrebdri: De ce ne-am constituit? Pentru ce vrem sd fie cunoscutd, in prezent gi in viitor, reteaua? Ce trebuie sd agtepte publicul nostru de la noi? Unde vrem sd ajungem gi cu cine trebuie gi vrem sd colabordm in drumul nostru? Care va fi rolul nostru in comunitate $i in domeniul specific de activitate?
Bakos gi Eric Brynjolfsson, Organisational the virtual corDoration. Kluwer Academic

obiectivele refelei, despre valorile la care achieseazd gi in virtutea cdrora igi vor desfrgura activitatea. Ca instrument de comunicare, Declaratia de intentii este

5 Vezi Yannis
partnerships
Publishers, 1997

and

,i'$qrW'

126
T

r27

I !

ii apartine re{eaua? Cdtre cine avem obliga(ii?

Cui
noastre?

De ce ar dori cineva sd devind membru al retelei

comunicare in refea de comunicare, a modului in care se utrlizeazd aceste canale, a documentelor in care se concretizeazd comunicarea, a

Regulile minime

de

identificarea canalelor predilecte

I I I I I t I

funcfionarea lntregii re{ele. Acestea ar putea fi: Interdependen{a mutualA Preferin{a mutuald Absenla concuren{ei mutuale Absenta exploatdrii mutuale Flexibilitatea qi autonomia membrilor Democrafia refelei Respect pentru reguli gi pafteneri

ideile, legile de bazd pe care se intemeiazd cooperarea dintre membrii re(elei gi

Principii

calendarului comunicirii, comunicarea de criz6. etc.

Regulile minime de comunicare externi in numele re{elei - cine poate reprezenta releaua, in relafie cu cine, cine poate angaja releaua in rela{ii cu publicul
extern, care sunt limitele de mandate, etc.

Aria geograficd de ac{iune _ modul de rratare

pentru care delimitarea ariei geografice de ac{iune este un punct obligatoriu in procesul de edificare, aga cum existd refele pentru care aria geograficl nu reprezintd un punct de interes. De la iaz la caz, sub.ordonarea geograficl nu este, in condifiile proliferdrii mijloacelor de comunicare electronice, mai ales cele web-based, de actualitate pentru membri ci, mai degrabd, pentru efectele vizite ca urmare a acfiunilor membrilor.

acestui punct depinde de scopul re{elei. Existd re{ele

Solufionarea conflictelor intre membrii refelei amt timp cdt apartenenla la retea este una liber consim{itd qi asumat6, solulionarea conflictelor intre membrii relelei trebuie sd se desfdgoare in interior, in condiliile in care nu existd implicafii de altd naturd. Modul de solu{ionare al conflictelor trebuie statuat intern, astfel incdt toti membrii sd adere la el.

a regulilor - pentru identitate de rafiune, a$a cum au fost stabilite regulile iniliale, trebuie prevdzutd o procedurd de modificare a regulilor, pentru a permite adaptarea.
Proceduri de modificare
3. Provocirile retelelor
3.1 Participarea la cunon$tere Ra{iunea de a fi a re.telelor, din punctul de vedere al comunicdrii sociale rezidd in capacitatea sporitd de a exploata mai eficient, in interior, resursele de cunoagtere existente, dec6t in cazul in care aceste resurse ar fi exploatate separat de cdtre fiecare defindtor. Conform acestei viziuni, avantajul competitiv oricdrui tip de relea sebazeaz6, pe cAt de eficien{i vor fi membrii in a participa la utilizarea gi sporirea cunoagterii.u

opera{ionall de coordonare _ este clar cd aceasti reglementare apare in momentul in care se

realizeazd trecerea
corporafia virtuald. Este indicat ca abordarea sd fie acceptam mutual de citre tofi membrii re{elei iar procesul decizional sd fie unul democratic gi, in acelagi timp, capabil sd asigure diferen{ierea intre necesitdtile diferite ale celor pe care membrii refelei

Structura

de la reteaua sociald

c6tre

ii reprezintd

o Vezi Porter, Michael. E. (1986): Competition in

Global Industries. Boston, MA: Harvard Business School Press. Bartlett.

r28 t29
procesului de participare la cunoagtere reprezintd,, astfel, un punct esenfial pe agenda oricui incearcd sd edifice o asemenea construcfie. pana
nu demult, re{ele

Optimizarea

sub forma unei relafii dificile ?ntre emifdtor gi receptor, gi lipsa de capacitate de absorbtie a receptorului, ca qi obstacole in calea par-ticiparii la cunoagtere. Hansenn, urma ale transferurilor de know_how intr_oinmare unor studii companie

organizare superioard de genul retelei geografice, a retelei de proiect sau a celei strategice. Moderur"corporaliei virtuare se regAseste, incipient, in modelul de organizare al companiilor muItinalionale iar transferul spre sfera politicd, administrativd gi a societrfii civire este deosebit de recent. De aceea am ales sd facem referire Ia cdteva din aspectele revelatoare abordate in literatura de specialitate orientata ,pre comunicarea in companiile multinafionale. Una din provoc6rile la care aceste retele trebuie sd facd fa{d este provocarea comunicarii. Srutonrtli, iil ,#;; studii empirice, a demonstrat existen{a ambiguitd{ii
cauzale,

de indivizi sau organizafii se dupd modelul re{elei sociale iar in perioadele "difi.uu de maturizare se accepta o

rrultinafionald, a descoperit cd legdturile puternice ale filialelor cu scdiul central impiedicd cercetarea clar favoizeazd transferul de ('noa$tere, in tip ce legdturile mai putin putemice promoveazd ccrcetarea dar defavorizeazd, transferul de cunoa$tere. Distanta ('ognitivd, spre exemplu, reprezintd o reald provocare, fiind atAt o Jrroblemd cdt gi o oporlunitate. oportunitatea este reprezentatd de laptul cd invdtim unii de la altii numai atunci cand avem viziuni diferite asupra rearitdtii. in aceragi timp, datorita distantei cognitive, paftenerii ar putea expedmenta dificulEti de intelegere rnutuald gi de aceea, va fi nevoie de investirea de resursi in dezvoltarca unei zone de infelegere. Ca concept, distanta 9i cognitivd apare ca urmare a diferentelor de experienli, in timp ce similaritatea cognitivd apare intre organizatii cu istoric in ceea ce
priveqte cooperarea, organizatii cu experiente comuneo. pentru realizarea unui transfer real de cunoa$tere este necesar sd existe o

distanti cognitivd optimi, care sd permitd interegerea mutuald intre pafteneri. Practic, avem nevoie de un limbaj .o-un pentru a impfutSgi experien{e dif'erite. Dar, transferul de cunoaqtere intre
parleneri

gi

menqinerea

Strategic Assets'.

A. qi Su-?Trr_1 Ghoshat. (1986): .Tap your ,"1.!^,._nu,*u.a s;;iness Review, 64 (6): :11il0'Ti::.1: Sidney 87-94, Winter, :'.".- (19g7):,fno*f"ag""""0'i"_0"#",?,
Chris.topher

influenfat gi de tipul gi intensitatea legdturilor care existd inffe acegtia. Ori, transferul de cunoagterc in lipsa inovdrii genereazd similaritate cognitivr ceea ce conduce la diminuarea trinsferului

unei distante cognitive optime

este

Zunarcr:, Udo and Bruce Kogut (1995): ,K"J;g; and the Speed of Transfer and Imitation of Organizationii Capabilities: An Empirical Tesr'. Organization SciJnce, 6: 16,_92, Grant, Robert M. (1996): TowarJ a Knowledge_Based Vrew of the Firm,. Strategic

corporation'. Journal

(r993): of the firm and the evolutionury th"ory -of the multinational

Challenge -__strategies fbr Industriat tnnouut,on and Renewal. cambridge, Kogut, Bruce and udo Zander .Knowredge

In

Teece, Oauia telf

.I.he

Comperitive

de cunoagtere. in acest context, ceea ce poate intretine procesul de transfer este fie dinamica permanentd a re{erei prin cuprinderea de noi membri, fie accentuarea procesului de inovare, care sa creeze valoarea addugatd ceea ce privegte cunoa$terea, valoare addugatd care sd fie ulterior imparraqita. Gupta gi Govindarajanr0

in

of International

Business Studies,

de cunogtinfe ale membrilor re{elei, capacitatea de absorble

au descoperit cd participarea ra cunoagtere a membriror unei ietele de tip corporaf;e multinalionald este asociatd cu valoarea stocului a

Strategic Management Journal,

Szulanski, Gabriel (1996): ,Exploring lnternal Stickiness: Impediments ro the Transf'er of Besi praclice Within
:Zj _43 Morten J. (1999): ,The Search_Transt.er problem: The
11

'

Management Journal, ll:"109_122

membrilor refelei, densitatea canalelor cle comunicare gi motivatia membrilor relelei de a impartagi cunoa$terea cu ceilalti.

the Firm,.

Subunits'. Aclministrative Scienle guort",:tl-++: g2-l II

^lunr:n, Role of Weak Ties in Sharing fnowteage'Rcross

Organization

Journal,2l: 413-496

Gupta, Anil K. 9i Govindarajan, Vijay (2000): .Knowledge Flows within Multinational Corporations,. Strcttegic Managemit

'vezi Nooteboom, Bart, Learning and Innovation in organizations and Economies. Oxfbrd: Oxfbrd University press, 2000
rc.

r32
Capitalul cultural capitalul simbolic capitalul uman, etc. In acest conte xt' capita.lul social re resurselor prezente agregarea porentiare retere durabir. d. "u..-'rulo'9ttntd ..li

. r .

r33

Pornind de aici,
c

api tar

con{inure indunrrut, v1r1!ile lelafii posedari de un individ 3.3. Limbajut

r s oc i ar c a ri i n a, s um] r",

Barner

Ra

lll
.

,,,1

fiecare din memtrii suporrur unui

"i o,r,"iillrft:nff.::'lff.'?[ H; capirar""l:",118:rt

penrru

" ^", ", p.i;;;-;;i;;e f", .lg""jrt,..

irJJi','". i, rff Sif i:

dintr_o refea de

,",".IlliJj.i;, t;;; il;i ;r: rntercorelate

*$
,

citati de Barner, _ Rasmunsen,6, $n"rnal,.

;Hffi:['

-"'ir Tlti srJ,,, " ale capiialului soc-ial: Capitalul stru

"

.
rr,",p..,

":ilffii"l;# "''' ::'#^T?:;,fl:;*;if ij[:i;::' yl!1]lt tegdruritor

versatilitatea refelelor
de refea

$i,:;

iff

de
c
i

Comunicarea, la -'r-

cste condifionata de comunicare, fie ea

Coordonarea $i integrarea in re{ele interorganizationale

i."Oiota

.::"-t"""''*m:,*: flffi:iii':,*H,'JiJ'"'" ar rererei aq"'.,' apare si mai sus, ap ; i,.. ;i ;L;,"f ill"" r;, j:T[]]i
ta1 u r u
i

op".u."

r,"r*,:,i

rdn<

sau mediatd.

;*llyt

;;:lJ,J:

'

capitalul relati

timp 9i .uP.,jrd"r::T_lroarete concepre :

ffi;l'l;J.f#.ii::?:.,:
.

i:fffi;

. Capitalul

Identitate gi identificare cor cuprinde fenomene organiza[iono," iltl'"

I::.r" . Obligatii $i a$teptari

Reprezentdri

rncredere qi sanoiuni

vocabular comun necero,

timba, in;;ri;;"n, ci si la limbajul tehnic propriu unui *u.lt Oor"nru de acdvitate. Impdrtdgirea convenfiilor f i"g"ir*.,

inhe membrii reterei ugureazd accesul.la re{ea gi resursele relelei. Ne referim aici nu
numai la stapdnirea unui

impdrtigirea unui rimbaj comun

direcr" al limbajutur.

- Rasmunsen,t, numesc i."riui6ilrrr",, citati de Bamer u.p".t ca fiind

,,impactul

conceptele ,p":il"_"_ tuncfonarii referei. Nahapiei

p"nt, a in.telege gi opera cu este o .onoig"'sine qua non a

. . . . . .

Interpretdri Limbaj Coduri

Legende
,Sisteme de valori

Aceeagi autori susfin cd limbajul mai are un efect gi mai addnc asupra percepfiei,

un

cadru de ",";;+:q$:ff";r:1":i$',; mediului. Astfer limbajrt

excludere

;l'5il.ffi"x#iF^ 'f:"q:

irpu.i''ia"ir".i il numesc f-.ur" ii' o'gu'i"u;

r5

Bourdieu,.

".,j wV, r.,a.uco.trott. Greenwood. ;;):::,:i,'l::,:!l::!KT,";;t:;;;;;;";;,'f:ii,,i;:w.; Z+i zl8 '" Wilhelm Barner Rasmunsen. Brrno, p""-..-^
on
a

,..: l

[iff

;;;,)f;

:,y:s

or c,api

ra

r in roh n G

nu detine termer
R ich

u"tj;;";;; ca un filrru de a acelol,evlnimenre

p.nr,-,.i.o.. nu membrul

l"ilfffi;;

rdson

Ssis'1a

un

benefi ciitor probabite

;;;;i :"ff"rtT "j,ftrft"n :;,# d" ;.;i;ilrit* qlcomuinarito..

np. .,it.

't idem

l3l
Orice organizatje, fie ea de tip comercial sau necomercial, utilizeazd pentru achizilionarea cunoaqterii mai multe canale sau surse, simultan sau consecutiv, total sau par.tial. intre
acesteu

specialitate, dezvoltarea de noi produse, absorbirea sau unificarea cu alte organizaf;i sau, pur qi simplu, parteneriatele.

putem nominaliza recrularea unor persoane cu experientii, instruirea angajalilor, participarea ungilutilo. in comunitafi dc, practici, imbundtdtirea proceselor ca urmare a experienfei, u analizelor de proces sau ca urmare a achizitiei de ^tehnoiogie, sfaturi de la publicurile implicate, consultarea literaturii dc
Harta,conceptuala a proceselor de achizitie a

Aceste descoperiri indica faptul cd, pe lingd nivelul e prezent in filiale gi sucursale gi caracteristicile specifice ale acestei cunoagteri, succesul impdrta$irii ( unoa$terii in structurile de re{ea este determinat destul de rnult de tipul relafiei dintre membrii, relafie care poate fi lnalizatd in termeni de autonomie, interac{iune gi comunicare
r unoaqtere

lrecventd, legdturi slabe versus legdturi

puternice,

cunoa$terii"

Participarea

angajafilor la

comunitili
practici

de

comunicirii intr-o retea este dimensiunea cognitivd ii relationald a legdturilor intre membrii re,telei, care poate
influenla nivelul la care schimbul de informatii intre membrii re{elei se deruleazd. Acelagi autor sugereazd" o cercetare din perspectiva a ceea ce nume$te .el, ?n termenii lui pierre Bourdieu,,,capitalul social".
3.2. Perspectiva capitalului social

aceste principii sunt aplicabile intr-o foarte mare mdsurd, le{elei de tip corporatie virtuald. Barner - Rasmunsenl3 considera ca o altd dimensiune a

pentru func{ionarea unei re{ele de tip corporafie rnultinafional[r2 gi putem spune, fdrl teama de a grigi, cI

sirnilaritatea logicii dominante, motivafie, identificare sau incredere. Cooperarea qi comportamentul coeziv din partea rnembrilor in transferul intra - retea de resurse este crucial

Achizi{ionare
a de noi

Dezvoltarea
de noi procese

procese

(lnovare)

Absorbirea altor organizrfii

Dezvoltarea unor legdturi

contractuale cu alte

Conceptul de capital social igi are originea in gindirea lui Bourdieu asupra puterii gi resurselor. Existi mai multe tipuri de capital care pot fi convertite intre ele mai mult sau mai pufin uqor gi care constituie unele din elementele cheie ale sociologiei lui Bourdieu. Vorbim aici
despre

organizafii

. r

Capitalul economic Capitalul social

Brian R. Gaines, Organizational Knowledge Acquisition, Knowledge Science Institute University of Calgiry Canada, la
consultat in data de

'r

Helsingfors 2003

'' Yezi Wilhelm Barner Rasmunsen - Knowledge sharing in multinational corporations - a social capital perspective,
'' idem Id . " rdem

l0 Octornbrie 2006