CULTURA SI CIVILIZATIE EUROPEANA

HARABAGIU OVIDIU GR. 114A

ITALIA PRIMITIVA I PREZENA ETRUSCILOR

Istoria roman se mparte practic n dou perioade mari ce dureaz fiecare cca. 500 de ani: 1. epoca republican 508 27 en 2. epoca imperial 27 .Chr. - 480 en,

Cele dou mari perioade , eseniale n istoria roman sunt precedate de desfurarea civilizaiei etrusce n Italia central ncepnd cu secolul VIII i de perioada regalitii 753508 en, perioada celor 7 regi etrusci , care debuteaz cu ntemeierea legendar a Romei.

Etruscii, au locuit Peninsula Italiana, in regiunea numit Etruria (cuprinznd Toscana, regiunea de nord a Latiumului i pri din Umbria), ncepnd cu secolele XI-X- .Hr. pn n secolul I d.Hr. Evoluand din epoca bronzului in epoca de fier, ei pot fi considerati civilizatia principala, indigena a Italiei de astazi. Potrivit lui Herodot, etruscii au provenit de pe unele insule din Marea, iar Dionis era de prere c etruscii erau autohtoni n Etruria. n baza celor mai recente evaluri ipoteza lui Herodot e considerata cea mai plauzibil.

Centrul etruscilor a fost Toscana, unde etruscii s-au dezvoltat ca agricultori, viticultori i ca artizani ai unei ceramici deosebite. Etruscii au fost considerai mai avansai tehnologic, fa de vecinii lor, chiar i dect romanii, minele de plumb, cositor, fier i cupru furniznd materia prim pentru o metalurgie, n care etruscii excelau. Au fost timp de secole principalii furnizori de obiecte de fier n zona Mediteranei (export ctre Grecia, Fenicia, Cartagina etc.).

Civilizaia etrusc se mparte cronologic n trei etape : arhaic sec.VIII V en clasic sec.V 323 en elenistic 323 31 en. ncepnd cu perioada clasic Etruria este anexat Imperiului Roman ; n sec. I .Chr. era complet latinizat .

MOD DE VIA

Autorii clasici erau de acord in a sustine ca etruscii erau amatori de o viata comoda si bine organizata, de distractii si petreceri. Ei traiau ca acele popoare (antice si moderne) care odata ajunse la bogatie, ca rod al avantajelor comertului si al unor industrii prospere, vor sa se bucure de buna stare economica dobandita prin munca. Aceasta inta, atat de meritata, i-a indreptat pe cetateni, incepand cu secolul al VII-lea i.e.n., spre obiceiuri fastuoase specifice popoarelor bogate, a schimbat chiar in mod radical pozitia sociala a indivizilor si mai ales pe cea a femeilor. In Grecia antica si la Roma, aceasta era tinuta intr-o stare de inferioritate sociala in comparatie cu barbatul; in Etruria, primul exemplu din antichitate, sotia era egala cu sotul. Sarbatorit de catre etrusci pentru eleganta si frumusetea ei, rafinata in alegerea bijuteriilor foarte pretioase, in pieptanatura plina de fantezie, scrupuloasa in privinta toaletei personale, in folosirea parfumurilor si a cosmeticelor, o observam la banchete culcata comod pe acelasi pat cu sotul sau asezata la masa, la acelasi nivel cu barbatul. Ea era marea doamna a societatii din acea vreme, cultivata, pregatita din punct de vedere social, participa impreuna cu sotul ei la viata publica si privata, adesea era initiata in misterele augurale ale divinaiei.

Spre deosebire de popoarele orientale(in special de egipteni) unde femeia era inmormantata intr-un mormant alaturat aceluia al sotului, dar mai mic si mai putin impodobit, ea impartea cu sotul ei splendoarea mormantului familial, iar bogatia obiectelor funebre, ce-i apartineau, adesea depaseau ca numar si valori pe acelea ale barbatului.

SCRIERI
Pana in prezent s-au descoperit circa 6.000 de texte epigrafice, scrise de la dreapta spre stanga. Din toate acestea doar cateva au peste 10 cuvinte. Cel mai lung text cu scriere etrusca originala se pastreaza la Zagreb si constituie un fragment de carte sacra privind ofrandele ce se ofereau anumitor zei in decursul anului calendaristic. Scrierea se afla pe benzile de pnz folosite la infasurarea corpului mumiei unui tanar egiptean. Aici se afla 1185 de cuvinte, foarte importante pentru cunoasterea religiei etruscilor.

In general, cartile sacre ale etruscilor se imparteau in: a) libri haruspicini, care expuneau modul de cercetare a maruntaielor victimelor in scopul divinatiei sau ghicitului ; b) libri fulgurales, care studiau fulgerele (originea, tipul, semnificatia si efectul lor asupra credinciosilor etrusci) ; c) libri rituales, cele mai cuprinzatoare dintre toate si care contineau regulile de conduita religioasa, morala si sociala, legile care guverneaza viata oamenilor de la nastere si pana la moarte si dupa aceea. Aici se afla si un complicat sistem de interpretare a semnelor divine (ostenta), semne care comunicau oamenilor vointa zeilor.

CREDINE
Etruscii credeau in viata de dupa moarte. Imparatia mortilor era socotita drept un taram al petrecerii vesnice, al veseliei. De aceea si intrarea in aceasta noua stare se inaugura cu banchetul funerar, zugravit in cele mai vii culori pe frescele din mormintele etrusce.

Dupa ce etruscul inceta din viata, ruda lui cea mai apropiata - eventual sotul sau sotia ii inchidea ochii. Urma invesmantarea in haine noi si cat mai scumpe, iar dupa aceasta parfumarea. S-a practicat uneori si mumificarea, ca la egipteni. Trupul mortului se aseza in anticamera, apoi urmau trei acte principale : conclamatio, constand in chemarea mortului , lamentatio, constand in bocirea mortului de catre rude, prieteni, bocitoare, si, in fine, inhumatio sau asezarea in mormantul pregatit. Daca urma incinerarea, rudele se apropiau si aprindeau rugul cu tortele. Cenusa era pusa in urne funerare impodobite cu diferite scene mitologice.

ZEII ETRUSCILOR
Religia etruscilor cultiva credinta in numeroase divinitati celeste. Astfel, pe un ficat de bronz descoperit la Piacenza si care inchipuie cerul impartit in saisprezece regiuni, se afla inscrise numele a patruzeci de divinitati. Dupa atitudinea lor fata de oameni, divinitatile etrusce erau benefice sau malefice.

Divinitatile recunoscute drept propriu-etrusce erau: Tinia (Jupiter), Sethlans (Vulcan), T(u)rms (Mercur), Fufluns (Bacchus), Turan (Ve-nus), Thesan (Aurora), Ca(u)tha, Cilens, Cvlalp, Letham, Mantrns, Thufltha, Tecum, Tluscv, Laram, Arninth, Svutaf. La acestea adaugam numele unor divinitati comune etrusce si italice : Uni (Junona), Menerva (Minerva), Maris (Marte), Ani (Janus), Satre (Saturn), Mae (Maius), Vesuna. Dupa locul pe care-l ocupau in sferele zeitatile etruscilor se clasificau in trei categorii principale : dii involuti pe care ii consulta zeul Tinia cand dorea sa arunce trasnetul pe pamant; dii consentes, complices, in fruntea carora se afla triada Tinia, Uni, Menerva, triada principala a panteonului etrusc; dii lares, penates, geniile (ocrotitorii barbatilor) si iunonele (ocrotitoarele femeilor).

Un rol important in viata de toate zilele era atribuit zeitei Nortia. Pentru a dobandi favoarea ei, norocul, etruscii socoteau ca este necesar sa se tintuiasca raul, ceea ce si faceau la fiecare inceput de an, cand se batea un cui in templul dedicat acestei zeite. Zeul mortii, Tuchulcha, era infatisat in perioada tirzie (sec. II i.d.Hr.) sub chip de om cu urechi de cal, gura in forma de cioc de vultur, iar in maini cu serpi gata sa muste.

TEMPLE, PREOI, TIRURI, SRBTORI

Existau temple cu o singura camera, cea pentru divinitatea careia ii era dedicata; temple bi- sau tricellate si cu trei porti. Templul tricellat se asemana templelor dedicate triadei Tinia, Uni, Menerva. El a fost preluat - ca model - de catre romani. In templele etrusce se aflau statuile zeilor si obiectele necesare jertfei si cultului in general. Vointa zeilor se comunica oamenilor prin intermediul sacerdotilor sau preotilor. Accesul la functiunile sacerdotale era deschis tuturor barbatilor liberi. Scolarizarea se facea pe langa marile temple, indeosebi la Tarchuna. Vestimentatia preotilor etrusci era alcatuita dintr-o mantie incheiata printr-o fibula, o mitra ascutita pentru acoperirea capului si un baston indoit - insemnul autoritatii. Preotii etrusci descifrau enigmele vietii, comunicau vointa zeilor, participau la ceremonii religioase, jertfeau zeilor, rosteau rugaciuni si incantatii, luau parte la dansuri cultice, la banchete votive, la procesiuni si la jocuri funebre.

Se pare ca au existat si sacrificii omenesti. Nu se stie daca persoanele sacrificate erau rude ale unor defuncti importanti, daca erau prizonieri de razboi sau sclavi. Dupa scopul lor, jertfele erau de doua feluri : hostiae consultatoriae - animalele se jertfeau in vederea obtinerii unor date asupra viitorului prin consultarea maruntaielor lor ; si hostiae animales, cand victima, animalul, tinea locul omului.

Fiecare oras isi avea propriile sarbatori dar existau si sarbatori comune tuturor, dedicate cinstirii zeilor sau legate de schimbarea anotimpurilor sau de evenimente din anul agricol etc. Cea mai mare sarbatoare comuna din Etruria se pare ca a fost cea inchinata lui Volturnus, in martie. Cu acest prilej se tinea si o mare adunare publica, in cadrul careia se facea o cercetare a activitatii de peste an a conducatorilor oraselor, se numea un sef al jocurilor care urmau si un sacerdos ca intaistatator al federatiei, si i se punea coroana pe cap.

ARHITECTURA
Folosea sistemele de boltire i arce , tradiie tehnic de origine oriental, necunoscut de greci dar preluat i perfecionat de romani . Dintre programele arhitecturale cele mai importante reinem locuina, templul i construcia funerar mormntul.

LOCUINA

reflect gustul pentru fast i confort regsibil de altfel i n modul de organizare i dotare a construciei funerare care imit n bun msur locuina viilor. Era de form dreptunghiular cu ncperile (CUBICULAE) dispuse n jurul unei curi interioare (ATRIUM) care era acoperit i avea la mijloc un bazin de colectare a apei de ploaie (IMPLUVIUM) care se scurgea printr-o deschiztur practicat n acoperi (COMPLUVIUM). Camerele aveau diferite funcionaliti legate de intimitatea vieii de familie , de primirea oaspeilor , de desfurarea unor activiti economice depozitare alimente, prepararea hranei. ntre ele cea mai important era considerat camera pentru recepii denumit TABLINIUM. Acesta este n mare i modelul de locuin roman locuina cu atrium.

TEMPLUL
Constituie o arie sacr , determinat de un dreptunghi sau ptrat.Era acoperit n dou pante (ape) cu n velitori de ceramic (olane). Planul este determinat de organizarea principalelor zeiti n triade .Astfel partea cea mai important a templului CELLA era tripartit fiind consacrat triadei TIN-CUPRA MINERVA.Cella tripartit mai poart i numele de POSTICA. n faa cellei se dezvolt un portic iruri de coloane DENUMIT antica . Templul este construit pe un podium nalt ca materiale fiind folosite lemnul,piatra sau ceramica pentru decor i nvelitori.

MORMNTUL
Este construcia cea mai bine documenta prin descoperirile arheologice fcute n zona fostei Etrurii la Tarquinia , Cerveteri, Tusculum,Veii,Caere etc. Mormintele erau spate n stnc rupestre sau hipogee. Planul era asemntor cu cel al locuinei n spe construcia funerar cutnd s redea ct mai amulte elemente familiare vieii pmntene. Deasupra mormintelor erau practicate construcii de form conic tumuli construiti din piatr sau tuf vulcanic. n interior mormntul era mpodobit cu fresce dotate cu elemente de mobiliere paturi funerare spate n stnc , scaune ,bnci ,fotolii cu sptar , taburete pentru picioare .Cuprindeau de asemnea obiecte de uz , arme i ustensile de tot felul. Spaiul interior era mprit de perei , care aveau sugerate ui i ferestre. Urna cinerar era depus n mormnt i avea forma unei colibe cu stlpi de lemn . Defuncii mai erau depui i n SARCOFAGE lucrate cu mult art ;capacul era lucrat sculptural i reprezenta pe defunct sau perechi de decedai soul i soia n poziia participanilor la ospul funerar , ntini pe patul de osp denumit CLINIUM . Pereii sarcofagelor sunt decorai cu reliefuri reprezentnd episoade mitologice, scene din mitologia greac , scene de lupt ori scene din cltoria subpmntean , una dintemele preferate ale etruscilor. Vanth i Carum , cele dou reprezentri demonice apar pe urnele cinerare.

ARTA ETRUSC

Cu toate acestea cercetrile recente au scos ala iveal locuine arhaice care atest c arta etrusc nu avea tangene numai cu sfera religioas precum o dovedesc ofrandele din morminte destinate uzului curent al defunctului . O trstur interesant a artei etrusce i totodat un paradox al ei este faptul c aceasta servea unor scopuri private sau religioase. Clienii bogai i rafinai crora le erau destinate bijuteriile , vasele decorate cu un gust deosebit de rafinat i aristocratic , n contrast cu alte popoare ale antichitii nu sunt interesai de glorificarea evenimentelor istorice la care luau parte. Se pare c funcia primar a artei etrusce era una strict utilitar , pentru nevoile luxului vieii cotidiene i a vieii de dincolo. Dat fiind credina profund a etruscilor n viaa de apoi , arta lor a ndeplinit necesiti funerare dar i religioase i practice.