MBTI Autocunoastere si cunoastere reciproca Instrumentul MBTI (Myers-Briggs Type Indicator) te ajuta sa intelegi cum sa te pozitionezi intr-un cadru

u in care diferentele de personalitate sunt descrise in mod pozitiv si constructiv. Afli cum sa apreciezi diferentele semnificative intre oameni. Intelegi cum diversele tipuri de personalitate ajung sa lucreze impreuna intr-un mod complementar. MBTI se bazeaza pe teoriile psihologului elvetian Carl Gustav Jung care afirma ca atitudinile mentale innascute sunt diverse si se traduc prin comportamente diferite. Teoria a fost ulterior preluata de Briggs si Myers si prezentata publicului larg. Au fost definite 16 structuri tipologice constituite prin combinarea a 8 tipuri de preferinte native: E I: preferinta pentru focalizarea atentiei: Extravertire sau Introvertire S N: preferinta pentru adunarea informatiei din mediu: Senzorialitatea sau Intuitia T F: preferinta pentru luarea deciziilor: Gandirea logica sau Afectivitatea J P: preferinta pentru orientarea fata de lumea exterioara : Judecata sau Perceptia Preferintele nu sunt absolute. Le folosim pe toate insa avem o inclinatie innascuta de a utiliza 4 dintre ele. Tipologiile nu sunt bune sau rele, pentru ca preferintele nu sunt abilitati. Rezultatele si interpretarea datelor din MBTI se centreaza pe modul in care persoanele aduna informatia (Perceptia) si modul in care aranjeaza si folosesc aceasta informatie pentru a lua decizii (Judecata). Aceste aspecte esentiale ale personalitatii stau la baza oricarei sarcini profesionale sau activitati de training. Teoria tipologiilor si MBTI-ul ofera o structura logica si coerenta care faciliteaza intelegerea diferentelor in stilurile de comunicare, lucrul in echipa, managementul de proiecte, managementul timpului, stilul de supervizare preferat si mediul de lucru, reactiile si nevoile in cadrul schimbarilor organizationale, stilurile de invatare preferate si multe altele. MBTI prezinta o imagine dinamica asupra modului de functionare a individului. Exista o functie dominanta a personalitatii ce sta la baza motivatiei. Sunt identificate raspunsurile tipice in situatii de stres. Tipologia MBTI ofera claritate si comfort individului in stilul personal de lucru. Teoria tipologiilor ofera un model de dezvoltare individuala de-a lungul intregii vieti. MBTI-ul identifica cai posibile de dezvoltare si implinire personala, extrem de valoroase in coaching-ul individual si de echipa. MBTI ofera perspectiva si datele necesare analizarii culturii organizationale, managementului structurilor precum si a altor sisteme organizationale.

Instrumentul MBTI este un indicator si nu un test, individul insusi este cel mai bun judecator al tipologiei sale. In consecinta, pentru ca aceasta parte de facilitare a explorarii si descoperirii individuale este esentiala, instrumentul MBTI trebuie sa fie administrat de un consultant acreditat. Prin contractarea unui consultant acreditat avem in plus garantia ca acest instrument va fi folosit intr-un mod corespunzator si etic. MBTI nu reprezenta un criteriu pentru selectia de personal intrucat nu ofera indicii clare asupra capacitatilor si abilitatilor unui individ si nu va fi folosit fara consimtamantul persoanei in cauza.

MBTI Distribuii 5 pct ntre variantele a i b ale fiecrei afirmaii, proorional cu msura n care acestrea sunt conforme cu modul dvs. de a fi i de a v comporta (folosii numere ntregi). Trecei notele n fia de rspuns. PREFER 1.a. s iau hotrri dup ce tiu ce gndesc i ceilali 1.b. s iau decizii singur, fr s i consult pe ceilali 2.a. s fiu considerat un tip intuitive, cu imaginaie 2.b. s fiu considerat un om al faptelor, cu picioarele pe pmnt 3.a. s iau hotrri bazate pe datele problemei i pe o analiz sistematic a situaiei 3.b. s iau hotrri bazndu-m pe ce simt i pe nelegerea nevoilor oamenilor 4.a. sa-mi asum singur sarcinile de ndeplinit, dup cum consider c este mai bine 4.b. s mi se spun clar ce am de fcut pentru ndeplinirea obiectivelor 5.a. s lucrez singur, s pot reflecta n linite 5.b. s fiu mereu activ, n contact cu oamenii, n mijlocul lor 6.a. s folosesc soluii verficate, despre care tiu c s-au dovedit deja ca fiind bune 6.b. s ncerc s gsesc noi soluii, care se pot dovedi ca fiind mai bune dect cele de pn acum 7.a. s ajung la concluzii pe baza unei analize logice a faptelor, neinfluenat de sentimente 7.b. s ajung la concluzii pe baza prerilor i experienei mele despre via i oameni 8.a. s nu-mi fiexez termene finale pentru o anumit munc, s am flexibilitate n timp 8.b. s-mi fixez un program pe care s-l respect cu strictee 9.a. s discut puin despre problema de rezolvat, dup care s m gndesc singur 9.b. s discut mai mult i fr reineri despre problem nainte de a ma hotr 10.a. s m gandesc la toate variantele posibile ale unei soluii cnd decide ceva 10.b. s consider strict faptele reale, concrete, atunci cnd iau o decizie 11.a. s fiu considerat o persoan cerebral, pragmatic 11.b. s fiu considerat o persoan cu mult sensibilitate, cald 12.a. s cntresc mult fiecare alternativ nainte de a decide 12.b. s analizez rapid informaiile i s decide pe loc

13.a. s-mi pstrez intimitatea gndurilor i a sentimentelor 13.b. s-mi mprtesc gndurile i sentimentele celor cu care lucrez 14.a. s am de-a face cu abstractul, teoreticul 14.b. s am de-a face cu realul, concretul 15.a. s-I ajut pe ceilali s-i cunoasc sentimentele, s se autoneleag 15.b. s-I ajut pe ceilali s ia decizii logice 16.a. schimbarea i posibilitatea liberei alegeri 16.b. predictibilitatea i cunoaterea dinaninte a ceea ce se poate ntmpla 17.a. s nu-mi comunic gndurile i sentimentele personale 17.b. s-mi comunic liber gndurile i sentimentele 18.a. s fiu imaginat spre imaginea ntregului, a generalului, spre viziunea viitorului 18.b. s fiu orientat spre cunoaterea detaliilor, a comcretului i prezentului 19.a. obinuiesc s-mi bazez deciziile pe convingeri i o argumentaie bazat pe bunul sim 19.b. obinuiesc s-mi bazez deciziile strict pe date i pe analiza raional, logic 20.a. obinuiesc s-mi planific munca din timp, bazndu-ma la nevoie pe statistici, prognoze 20.b. obinuiesc s-mi fac planuri doar la momentul necesar u dup cum cere situaia de moment 21.a. mi place s cunosc mereu oameni noi 21.b. mi place s fiu singur sau cu persoane pe care le cunosc bine 22.a. mi plac ideile 22.b. mi plac faptele 23.a. mi plac conceptele, principiile, convingerile 23.b. mi plac datele i concluziile verificabile 24.a. obinuiesc s notez ntr-o agend de lucru ntlnirile, activitile 24.b. nu-mi place s folosesc o agend de lucru 25.a. discut o problem nou ct mai detaliat n cadrul grupului 25.b. analizez problemele n minte i apoi le comunic celorlali concluzia la care am ajuns 26.a. mi place s pun n aplicare cu precizie planuri detaliate 26.b. nu-mi plac constrngerile impuse de o planificare amnunit 27.a. mi plac oamenii care manifest o gndire logic

27.b. mi plac mai degrab oamenii sensibili, cu o gandire de artist 28.a. mi place s fiu lsat s acionez dup inspiraia de moment 28.b. mi place s tiu dinainte i exact ce se ateapt de la mine 29.a. mi place s fiu n centrul ateniei 29.b. mi place s fiu retras, s nu atrag atenia asupra mea 30.a. mi place s-mi las imaginaia s zboare 30.b. mi place s examinez atent detaliile realitii 31.a. mi place s triesc situaii cu ncrctur emoional 31.b. mi place s-mi folosesc capacitile intelectuale pentru a analiza situaiile 32.a. mi place s ncep o ntlnire de lucru exact la momentul stability 32.b. mi place s ncep o ntlnire de lucru atunci cnd toi au sosit, chiar dac ntrzie

MBTI Calcularea scorurilor Corespondena ntrebri sub-dimensiuni (E, I, S, N, T, F, J, P) Dim E 1A 5B 9B 13B 17B 21A 25A 29A = I 1B 5A 9A 13A 17A 21B 25B 29B = Dim S 2B 6A 10B 14B 18B 22B 26A 30B = N 2A 6B 10A 14A 18A 22A 26B 30A = Dim T 3A 7A 11A 15B 19B 23B 27A 31B = F 3B 7B 11B 15A 19A 23A 27B 31A = Dim J 4B 8B 12B 16B 20A 24A 28B 32A = P 4A 8A 12A 16A 20B 24B 28A 32B =

Se calculeaz sumele pe fiecare subdimensiune (E, I, S, N, T, F, J, P) Se compar sumele E I, S N, T F, J P Se afieaz valorile mai mari (rezult de ex. ENFP dac E>I, S<N, T<F, J<P) Dac valorile sunt egale se afieaz ambele valori ntre paranteze.