P. 1
Organizarea Teritoriului Curs 2011

Organizarea Teritoriului Curs 2011

|Views: 886|Likes:
Published by Tomi Adrian Mihai

More info:

Published by: Tomi Adrian Mihai on Dec 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/10/2013

pdf

text

original

Organizarea Teritoriului

Emil LUCA

ORGANIZAREA TERITORIULUI

Editura Tribuna Transilvaniei Cluj – Napoca

Emil Luca

I. NOTIUNI GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA TERITORIULUI
1.1. Definitie, importanta Organizarea teritoriului, ca stiinta, reprezinta un complex de masuri economico-organizatorice, tehnice si juridice, orientat spre utilizarea rationala a fondului funciar din agricultura, silvicultura, de sub ape, din localitati, din industrie, transporturi etc. Prezentând particularitati specifice în abordarea si solutionarea fiecar ei probleme în par te, organizarea ter itoriului are ca obiect de studiu, pe lânga crearea conditiilor favorabile utilizar ii rationale a fondului funciar, si amplasarea corespunzatoare a fortelor de productie în ter itoriu, echiparea tehnica a teritor iului, asigurarea conservar ii resurselor naturale si delimitarea suprafetelor necesare difer itelor folosinte. Conceptul de organizare a teritoriului are, în general, limite foarte largi. Definitiile formulate în timp sunt adesea diferite de la un autor la altul, fiecare dintre acestia definind notiunea prin unul dintre obiectivele ei caracteristice. În Franta, spre exemplu, Lamour Ph. subliniaza caracterul economic al organizarii teritoriului; Roulin J.M. considera ca organizarea teritoriului este stiinta sau arta care vizeaza organizarea si repartizarea spatiului pentru diverse activitati în functie de necesitatile individului sau ale grupului de indivizi; Petit Claudius apreciaza ca organizarea ter itoriului îi revine misiunea de a realiza o repartitie a indivizilor în raport cu existenta resurselor naturale si cu dezvoltarea activitatilor economice; de Gaulle atribuie organizarii teritoriului remodelarea structurii teritoriale; Roudet P. o defineste ca "geografie prospectiva si sigura a asezarilor umane"; Colin A.

Organizarea Teritoriului

consider a ca "organizarea teritoriului este înainte de toate, nu o tehnica, ci o politica"... (Jacques de Lanversin, 1970). Dupa Lamour Ph. (citat de Bold I ., 1973) organizarea teritoriului a fost considerata, multa vr eme, problema fundamentala a Frantei. De altfel, organizarea teritoriului a reprezentat o pr eocupare prioritara pentru toate tarile Europei Occidentale, înca de la începutul secolului al XX- lea, apr eciindu-se ca prin prima treapta a sa, sistematizarea, trebuie sa se asigure o dezvoltare a teritoriului în raport cu factorii naturali si cu cerintele economice, sociale si cultur ale. În România, ca ur mare a framântar ilor si schimbarilor politice frecvente si adesea brutale, organizarea teritoriului nu a avut o evolutie constanta, într -un concept unitar. Încercar ile de sistematizare a teritoriului din ultimele 5-6 decenii, s-au dovedit, în mare parte, nerealiste, neviabile. Din nefer icire, nici dupa 1990, nu s-a reusit cristalizarea unui concept realist de organizare a teritoriului, pierzându- se, pr in desfiintarea si pulverizarea proprietatilor cooperatiste, unul dintre factorii gr eu de recuper at în activitatea viitoare de organizare a teritoriului. 1.2. Clasificarea activit atilor de organizare si amenajare a terit oriului Organizarea teritoriului, în vederea unei dezvoltari echilibrate a acestuia, se desfasoara pe trei trepte succesive: sistematizare teritoriala, organizarea teritoriului interunitati si (amenajare) amenajarea teritoriului în cadr ul unitatilor. Schematic, cele trei componente ale organizarii teritoriului sunt prezentate în tabelele 1.1., 1.2. si 1.3. (dupa Bold I. si A. Craciun, 1994).

stuficole intrajudetene sau pastorale. sate studii de amplasament obiective economice cladiri de locuit si dotari social culturale detalii de amenajare si zone industriale urbanism ansambluri de cladiri si locuinte dotari social culturale Tabelul 1.balneoclimaterice. Organizarea teritoriului interunitati (comasari de terenuri si rectificari de hotare) Pe teritorii administrative judete. pomi-cole interjudetene extractive. perimetre ameliorative sisteme hidroameliorative acumulari.viticole. comune.1. comune zone intrajudetene si interjudetene Zone naturale si zone de relief: deal. industriale.piscicole. energetice turistice. comuna zone preorasenesti zone functionale agricole.Emil Luca Planuri de amenajare (sistematizare) Teritorii administrative judet Tabelul 1. câmpie functional economice zona îndiguita perimetre ameliorative sisteme hidroameliorative zone de influenta a lacurilor de acumulare Zona de influenta a autostrazi cailor de comunicat ie canale navigabile magistrale . regularizari zone de protectie Localitati proiecte de dezvoltare a urbane: municipii.2. orase localitatilor rurale: centre. rezervatii naturale zone natural-economice bazine hidrografice.

regii autonome. cinegetice. ovine – productia vegetala: sere. complexe vinificare. SDFV. benzi înierbate. conservare: silozuri. ciupercarii – depozitare. societati agricole. – b. locuinte etc. asociatii agricole. irigat . folosinte agricole • teren arabil – neirigat.Organizarea Teritoriului Tabel 1. obiecte . asolamente de restrictie. FNC. protectie • centre (complexe) de productie – administrare si exploatare: societati comerciale agricole. Agricole – a. prelucrare. hamei. topitorii de in si cânepa etc. fructe si • B. unitati economice (exploatatii) • comune • societati comerciale agricole • regii autonome • societati agricole • asociatii • gospodarii familiale – b. Forestiere . culturi în fâsii. ferme): taurine. depozite legume.3. porcine. Organizarea teritoriului în cadrul unitatilor • A. solarii. viticole. ferme. unitati economice • inspectorate silvice • ocoale silvice • unitati de productie • cultura si refacere • corectarea terenurilor • constructii civile.plan. în panta: asolamente. pasari. agromec – productia animala (complexe.a. cultivate • plantatii pomicole. agroterase • pajisti naturale.

industrie. ORGANIZAREA TERITORIULUI SI SPATIUL RURAL 2. interdisciplinar si integrator (Otiman. asa cum sunt prevazute în cupr insul art. P. tehnic si tehnologic. potrivit Cartei Eur opeane a Spatiului Rural. managerial etc.. c) si d) din Legea . apartinând fondului funciar al României. economic. 2. cupr inzând terenuri cu destinatie agricola. forestiere si/sau aflate permanent sub ape. în care majoritatea partii terenului are principale destinatii: ca a) agricultura. acvacultura si pescuitul. 1. 173 din 03.2004).Emil Luca II. teritorial. Functiile spatiului rural Conceptul de spatiu rur al este unul complex. educational. Spatiul rural se defineste. notiunea de spatiu rur al se defineste si se caracterizeaza astfel: Art. evidentiat prin coordonate de or din natural. precum si cele intravilane. institutional. b). 2 lit. social. silvicultura. 2000). Ministerului Administratiei si Internelor si a Ministerului Integrarii Europene (Ordinul nr . c) amenajarile de zone neurbane pentru timpul liber si distractie (sau de rezervatii naturale) d) alte folosinte (cu exceptia celor de locuit). politic. drept o zona interioar a sau de coasta care contine satele si orasele mici. Spatiul rural se defineste pr in componenta teritoriala si caracteristici dominante. jur idic. servicii). Componenta ter itoriala a spatiului rural are în vedere zona geogr afica interioara si/sau de coasta. potrivit Ordinului comun al Ministerului Agr iculturii si Dezvoltarii Rurale. b) activitatile economice si culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat. ecologic. I. având un caracter polivalent.1. Art. Pe de alta parte.03.a) ..

În acest fel. 2 va corespunde spatiului rur al daca sunt dominante. a fost adoptat criteriul OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development). . Art.activitati economice de productie si valorificare a productiei agr icole. b) populatia locala este sub nivelul de 5. Art. Autoritatile administratiei publice. artizanat.activitati economice neagricole: mestesugaresti si de mica industr ie. .activitati economice de agrement si turism. urmatoarele caracteristici: a) major itatea terenur ilor sunt utilizate pentru: . silvice. republicata. vor certifica apartenenta terenurilor aflate în proprietatea sau în administrarea acestora la spatiul rural definit conform prezentului ordin. la cererea solicitantilor. regiuni predominant urbane cele în care sub 15% dintre locuitori traiesc în comune (cu mai putin de 150 locuitori pe km patrat). încep sa devina posibile comparatiile la nivel international ale conditiilor si dinamicii mediului rural din Eur opa.Organizarea Teritoriului fondului funciar nr . cu modificarile si completarile ulterioar e. regiuni rurale cele în care 15 pâna la 50% dintre locuitori tr aiesc în comune (cu mai putin de 150 locuitori pe km patrat). bazat pe densitatea populatiei. precum si activitati de protectie si conservare a mediului. piscicole si de acvacultura. în definirea ruralului. La nivel regional (NUTS 3) sunt definite ca fiind: r egiuni predominant rurale cele în care peste 50% dintre locuitori traiesc în comune (cu mai putin de 150 locuitori pe km patrat). mediul rural cuprinde toate localitatile care au o densitate a populatiei mai mica de 150 de locuitori pe metru patrat. pentru prelucrarea si valorificarea materiilor prime pr eponderent locale. 18/1991. . 4. Zona geografica definita conform art.ooo de locuitori. Î n practica Uniunii Europene. 3. servicii si alte asemenea. individual sau cumulativ. Conform OECD.

cercetarile de acest fel cautând sa releve valorile. în perceptia europeana. decalajele dintre urban si r ural. In România spatiul r ural reprezinta 89% din suprafata tar ii. orientata spre conser varea de b resur se naturale (apa. confortului si a productivitatii. r espectiv satul. 4. educatiei. care acoper a peste 90% din teritoriu. peisaj. în general. particularitatile si avantajele modului de viata contempor an rural. utilizat. . . comportamentele si simbolur ile rurale traditionale. ruralul a fost studiat foarte multa vreme din punct de vedere etnografic sau geografic. 2. I n general. specif icitatii si originalitatii unei culturi. biodiversitate. 45% din totalul familiilor si 46. De-a lungul timpului. functia ecologica . dar insuficient evoluata si care trebuie adusa la nivelul structurilor ur bane. în general.8% din totalul locuintelor. aer). din perspectiva venitur ilor. modelul melior ist. În Europa. a unei societati. s-au conturat mai multe paradigme de cercetare: 1. ca fiind adevar atul pastrator al spiritualitatii. în monografiile de asezari rurale. care considera mediul rur al ca fiind forma genetica a unei societati. comparabile cu profesiile liberale. se apreciaza ca principalele functii ale spatiului rural. protectia mediului etc. sol.Emil Luca Aplicând aceasta definitie la populatia UE-25. verzi). Cercetarile din acest domeniu masoara. modelul ecologic. modelul cronoregresiv. modelul traditionalist. 3. cupr inzând 45% din totalul populatiei. mediu. sunt: functia economica . aproximativ 57% din populatie traieste în regiuni rurale. biotipuri (spatii . de venituri corespunzatoare. care considera mediul rural. care garanteaza satisfacer ea a nevoi alimentare. care releva specificitatea.

cum ar fi cea de dezvoltare economica. si anume. Functii prioritare. Dezvoltarea sustenabila poate fi definita. al coeziunii sociale si al includerii. extrem de complex si greu de definit. ca fiind îmbunatatirea vietii fiecaruia „acum si pentru generatiile care vor veni”. Conceptul de dezvoltare sustenabila promovat de forur ile Natiunilor Unite se refer a. justitie sociala. largi viata asociativa locala. în acest fel se face legatur a între ceea ce înseamna economica. sociala sau umana au fost tr eptat supr apuse. accentul în dezvoltarea rurala s-a deplasat dinspre dezvoltarea economica spre dezvoltarea sociala sau umana. în raportul Natiunilor Unite intitulat „Viitorul nostru comun”. un nivel ridicat al angajarii. valori democratice si protectia dezvoltare mediului. asumarea responsabilitatii pentru folosirea resurselor naturale si a protectiei mediului. Conceptul actual de dezvoltare rurala este fundamentat pe cel de dezvoltare durabila si are câteva trasaturi fundamentale. deschise si transparente. în principal. Elementul de noutate este omul integrat si în strânsa relatie cu mediul înconjurator. cel de dezvoltare durabila. cu rolul de a asigura si a . În anul 1987 a fost lansat.Organizarea Teritoriului c functia socio-culturala. fiecare dintre acestea dovedindu-se a f i incomplet raportat la multitudinea de fenomene pe care le implica dezvoltarea. dezvoltar e economica echitabila si echilibrata. 4. de-a lungul anilor. 2. care. 5. în principal. intersectate sau nuantate. cooperare internationala pentru promovarea dezvoltarii sustenabile la nivel global. Pr actic. în sens larg. la: 1. conceptul de dezvoltare sustenabila. politici coerente. se refera la: . Dupa crester i successive pe diver se dimensiuni a fost elaborat un concept mai „acoperitor” decât toate celelalte. Dat fiind faptul ca dezvoltarea este un fenomen dinamic. 3.

I. Principalele reglementari ale politicii agricole erau prevazute în articolele 38-46 ale Tratatului de la Roma (în prezent. fiind marcat de semnar ea Tratatului de la Roma pr ivind crearea Comunitatii Economice Europene de catre cele sase state (Franta. Dezvoltarea spatiului rural în Uniunea Europeana 2.2. care se r efera la dezvoltarea mediului rural pr in extinderea mijloacelor de comunicare si infor mare si prin extinderea activitatilor din mediul r ural spre sectorul non-agricol si promovarea agriculturii extensive. cu un nivel ridicat al coeziunii sociale si al includerii si asumarea responsabilitatii pentru folosirea resurselor naturale si a protectiei mediului. Belgia. Italia. 2002. Luxemburg) care. agentii nationale sau organizatii ale societatii civile. în 1952.2. . – Dezvoltarea rurala extensiva sau integrata. articolele 3238. a carei coordonata esentiala este transferul informational ( conceptul de agr icultura extensiva aici este diferit de cel traditional. pusesera bazele CECO (Comunitatea Economica a Car bunelui si Otelului). Politica Agricola Comuna (PAC) în tarile Uniunii Europene Inceputul PAC dateaza din anul 1957. care presupune dezvoltare economica echitabila si echilibrata. 2005). care definea opusul agriculturii intensive). Bleahu Ana. care se refera la crearea de retele si parteneriate între organizatii internationale.Dezvoltarea rurala multisectoriala . 2. Olanda. Articolul 38 (articolul nou 32) prevede ca: „piata comuna se va extinde si asupra sectorului agricol si comertului cu produse agr icole” si ca „operarea si dezvoltarea pietei comune pentru .Emil Luca – Dezvoltarea rurala sustenabila . în urma modif icar ilor aduse de Tratatul de la Amsterdam). în vederea abordarii multisectoriale (Otiman P.1.. Germania.

o Asigurarea unor preturi rezonabile pentru consumatori. produsele agricole circula fara restrictii. Mecanismul PAC consta. în linii mari. combinat. pentru anumite produse. prin impunerea de preturi mai mari la produsele din import fata de productia interna. si prin utilizarea optima a factorilor de productie. 1958. Tratatul de la Roma nu explica însa concret cum aveau sa fie r ealizate aceste obiective. cu unificarea pretur ilor interne. în protejar ea veniturilor producatorilor agricoli pr in inter mediul preturilor. iar articolul 39 (articolul 33 din varianta noua a Tratatului) fixeaza obiectivele politicii agr icole comune: o Cresterea productivitatii agr icole prin promovarea progresului tehnic. De aceea. o Principiul solidaritatii financiar e: masurile comune sunt finantate dintr-un buget comun. si anume prin instituirea unui nivel r idicat al protectiei vamale fata de concurenta straina. în special a fortei de munca. fixarea de preturi comune însotita de un mecanism . în special pr in cresterea veniturilor individuale ale lucratorilor agricoli. o Asigurarea sigurantei aprovizionarilor. ministrii agriculturii din cele sase state semnatare ale Tratatului s-au întâlnit la Stresa (Italia) în pentru a se pune de acord asupra modului de transpunere în practica a politicii agricole. o Stabilizarea pietelor.Organizarea Teritoriului produsele agr icole vor fi însotite de crearea unei politici agr icole comune”. Cu aceasta ocazie au fost stabilite trei principii care sa guverneze PAC: o Principiul pietei unice: în inter iorul Uniunii Europene. prin asigurarea dezvoltarii rationale a productiei agr icole. o Principiul preferintei comunitar e: este favorizat consumul produselor originare din Uniunea Europeana. “Arhitectul” politicii a fost olandezul Sicco Mansholt. o Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentr u populatia agr icola. respectiv.

Piata agr icola a Comunitatii devenea în acest fel o constructie solida. masurile s-au extins. când s-au facut primii pasi spre uniformizarea preturilor. flor i. tutun. Aplicarea acestor masur i a determinat curând efecte secundare nedor ite. fara unificarea preturilor. în Ideea lui a fost sa provoace o restructurar e a exploatatiilor agr icole în sensul cresterii dimensiunilor lor prin comasar i. care la r ândul ei s a transformat în supraproductie. Fermele mar i fiind mai eficiente si r ezistând mai bine jocului pietei. Trebuie subliniat aici faptul ca.Emil Luca de sustinere a nivelurilor acestora. peste. care a antrenat cresterea exponentiala a cheltuielilor agricole. Treptat. Î ntr-o prima etapa. ar fi fost posibila si reducerea nivelului masur ilor de protectie. plante oleaginoase.a. s -au adoptat masur ile de creare a unei piete unice ( eliminarea bar ierelor tarifar e între tarile membre si instituirea protectiei comune la import). PAC a intrat în vigoare în 1962. cu evolutii independente de tendintele pietelor internationale. oua. încât în pr ezent circa 90% din productia agr icola a Uniunii Europene este reglementata într-un fel sau altul pr in masuri comune. si asupra altor produse: carne de miel. Întrucât preturile interne erau mai r idicate decât cele mondiale. Masur ile comune aveau sa fie finantate dintr -un buget comun. unt si carne de vita). datorita insistentelor Germaniei. vin. pretul de interventie pentru grâu a fost stabilit la un nivel mult superior celui de pe piata mondiala. 1968.. PAC a început sa functioneze din 1964. . orez. ulei de masline. carne de vita. produsele carora li s -au aplicat masuri de unificare a preturilor au fost cerealele (1964). zahar. dar. Pentru alte produse: carne de porc. carne de pui. e fectiv. urmate ulterior (1966) de produse lactate. exporturile trebuiau încurajate prin subventii. De aceea. fructe si legume. Pr eturile mari garantate au încurajat în mod firesc cresterea productiei (în special la grâu. cu diferite grade de intensitate. s. acelasi Sicco Mansholt a initiat o pr ima tentativa de r eforma.

se consensul asupra ei. Ray Mac Sharry.E. care limitau dreptul producatorilor la veniturile garantate functie de un nivel maxim al productiei.. dar si a unor complexe probleme mediu. de a crea o piata agricola similara ce cea a SUA. cea mai importanta fiind intr oducerea cotelor de productie. In ciuda acestei reforme. respectiv. neîntrunindu. Cote s-au introdus. au aparut sub presiunea internationala exercitata de Acordul General pentru Tarife si Comert . ceea ce a condus la eliminarea surplusurilor la unele produse agricole principale si la ridicarea standardului de viata al comunitatilor rurale. zahar. In acel an Consiliul a aprobat un pachet de masuri de reforma propuse de comisarul pentru agr icultura. negocier ile din cadrul Rundei Ur uguay si presiunile SUA în directia unei reduceri cât mai substantiale a inter ventionismului agr icol în rândul membrilor Organizatiei Mondiale a Comertului.E. într-o prima etapa. Anii 80 au adus însa unele schimbari. s-au mai pastrat înca diferente semnificative între difer ite regiuni precum si între producatori. Primele semne ale unei reforme de proportii întreprinsa de U. deter minate de cheltuieli bugetare mari si supraproductie. Prin reforma se preconiza reglarea echilibrului de pe piata pr oduselor agricole. Abia în anul 1992 a fost marcat momentul care a determinat o schimbare r adicala în arhitectura PAC. Reforma nu a putut fi pusa în aplicare. precum si dezvoltarea legaturilor sale comer ciale cu tar i dinafara UE. Motivele refor mei din 1992 au fost pe de o parte interne. Esenta schimbar ii consta în trecerea de la un sistem bazat pe sustinerea preturilor la un sistem bazat pe sprijinirea venitur ilor fermierilor prin pret si plati directe (compensatorii). iar pe de alta. la care s-a adaugat si intensificarea eforturilor U. la cereale. ca urmare a favor izarii unor zone mai dezvoltate.Organizarea Teritoriului PAC si-a pastrat asadar caracteristicile si în perioada anilor 70. precum si a unor excedente la unele pr oduse agricole. produse lactate.Runda Uruguay. . externe. înca din anul 1986.

sub o umbr ela comuna. s-a introdus totodata conditionalitatea acordar ii lor în functie de „înghetarea” (set-aside. care a devenit astfel cel de -al doilea pilon al PAC. grija pentru mediul înconjurator. Refor ma a abordat si aspecte structurale: stimulente pentru utilizarea productiei în scopuri non-agricole. si pe cap animal pentru bovine. Pentru culturile arabile.principalele momente în evolut ia PAC . Sablonul urmat a fost în linii mari acelasi: reducerea pretului la cereale. dezvoltarea multilaterala a zonelor rur ale . r espectiv 32-38 în forma consolidata a Tratatului) . (Dupa studiul elaborat în cadrul proiectului Phare RO 0006. lapte si pr oduse lactate. au fost: o 1957: Tratatul la Roma (articolele 38-46. scheme de pensionare anticipata a agr icultorilor. cereale. în special. în par allel cu crester ea platilor compensatorii. însotita de acordarea. I n sinteza. scoaterea din circuitul productiv) unui procent de 15% din suprafata detinuta. vita si carne de vita. carne de vita si unt. Platile compensatorii au fost stabilite la hectar pentru culturile arabile. implementat de “Institutul European din România” în colaborare cu ”Human Dynamics” în anul 2003 si actualizat în anul 2007). stimulente pentru pr otectia mediului. Efectele reformei Mac Sharry au fost încurajatoare. cea a politicii de dezvoltare rurala.18. . Ceea ce reforma din 1999 aduce cu adevarat nou este acordarea unei importante mult spor ite componentei structurale a politicii agr icole si gruparea acestor masuri – vizând calitatea produselor si a procesului de productie. pe baza propunerilor de refor ma ale Comisiei din documentul Agenda 2000 . a unor sume care sa compenseze pierderea suferita de acestia. încât o alta a ur mat în 1999 .Emil Luca Elementul central al reformei l-a constituit reducerea preturilor la pr odusele care generau cele mai mar i surplusur i. catre fer mier i.02 – Formarea functionarilor publici din administratia locala în afaceri europene si managementul ciclului de proiect.

scaderea preturilor garantate. stabilizarea cheltuielilor agricole. interventia pe piata. . Însa problemele vechi (supr aproductia. o 1992: reforma Mac Sharry: reducerea pretur ilor garantate în paralel cu introducerea de plati compensatorii. cheltuielile agr icole în continuare r idicate. reducerea protectiei tarifare. o 1986. apar surplusur i de productie în special la cereale. introducerea accesului minim garantat pentru produsele agr icole în proportie de 5% din cererea interna. lapte. o Perioada anilor ’80: masur i mai r estrictive: introducer ea sistemului de cote. cheltuielile agr icole cresc la cca. cheltuielile bugetare) persista si apar unele noi: dispute comerciale. reducerea subventiilor la export. o 1962: primele masuri de politica agricola comuna: sistemul de pretur i. prelevar i si cote la import. o Perioada anilor ’90: lipsa de competitivitate pe pietele internationale deter minata de pretur ile mar i. CEE devine exportator net de produse agr icole.1994: negocieri în cadr ul GATT (runda Uruguay): tarificarea barierelor non-tarifare. per manentizarea schemei de „înghetare” a terenur ilor ( set aside). o Per ioada anilor ’70: politica orientata preponderent spre sustinerea veniturilor. carne de vita. 2/3 din bugetul comun. proceduri administrative complicate. efecte daunatoare asupra mediului dator ita caracterului intensiv al productiei.Organizarea Teritoriului o 1958: Conferinta de la Stresa între ministrii agriculturii din cele sase tari membre ale Comunitatii Economice Europene ( CEE) pune bazele PAC. subventii la export. introducerea schemei de „înghetare” a terenur ilor (set-aside) si a programelor de extensificar e a productiei agricole. introducerea primelor masur i de protejare a mediului si pensionar e anticipata a fermierilor .

Abia în anul 1988 Comisia Europeana r ealizeaza prima diagnoza oficiala a spatiului rural. importanta sporita acordata politicii de dezvoltare rurala. care precizeaza necesitatea coeziunii economice si sociale în cadrul comunitatilor rurale.2. evolutia comunitatilor locale rurale. Acest fapt a limitat. I. Noi masuri de reforma: reducerea mai accentuata a preturilor de interventie. 2000. Se marcheaza prin aceasta un moment de refer inta în abordarea procesului de dezvoltare dur abila a spatiului rural.2. care devine pilonul al doilea al PAC. ci trebuie extinsa si la alte activitati neagricole. Politica de dezvoltare r urala a a tarilor din spatiul U.E. posibilitatile de solutionare a problemelor legate de dezvoltare si. în veder ea r idicarii nivelului de trai al populatiei r urale. evident. asa cum s-a mentionat mai sus. în cadrul Politicii Agr icole Comune (PAC). implicit. pr omovând ideea potrivit careia dezvoltarea rurala nu trebuie limitata doar la agricultura. o Iulie 2002: Comisia analizeaza stadiul PAC si propune noi directii de refor ma. o 2005-2007: Noua refor ma a PAC va intra în vigoare. 2002. se fundamenteaza pr in prevederile Tratatului de la Maastricht (1993).Emil Luca o 1999: Consiliul European de la Berlin îsi însuseste documentul strategic Agenda 2000. (Dupa Vincze Maria.. Otiman P. 2005) . Bleahu Ana. . în perioada 1968-1988. 2. problemele spatiului rural european au fost abordate. o I anuarie 2003: Comisia propune un pachet de noi masuri de reforma. Politica Agricola Comuna (PAC) si dezvoltarea rurala Timp de peste doua decenii. o I unie 2003: Consiliul ajunge la un compromis privind noua reforma a PAC. cresterea platilor dir ecte. doar în relatie cu evolutia agr iculturii.

Pr in Declaratia Conferintei Dezvoltar ii Rurale Europene (Cork. urmând sa creasca nivelul resur selor destinate programelor de protectie a mediului. nationale si europene. o Abordarea în sistem integrat a dezvoltarii rurale . a surselor de energie. economica si culturala. o Diversitatea activitatilor economice si sociale . telecomunicatiilor etc. . precum si principiile si obiectivele acestei politici. o Durabilitatea . Este o caracteristica pe care s-a pus un accent tot mai mare. o Subsidiaritatea . de dezvoltare a infrastructurii. într -un cadru general dar adaptate conditiilor si specificului local. r egionale. Este principiul care se refera la procesul de descentralizare a deciziilor si cresterea gradului de colabor are într e comunitatile locale. prin care s.a definit conceptul de spatiu. ocrotirii sanatatii. a biodiversitatii. Prin stimularea unor initiative pr ivate si comunitare si a unor activitati economice si sociale cât mai diverse. Se consider a ca politica de dezvoltare locala trebuie sa cupr inda ansamblul activitatilor de natur a sociala. prin mai multa transparenta a acestora. cele care se refera la dezvoltarea rurala dur abila sa devina prioritare. din mediul rural. facând referir i la: o Situarea în primul plan al politicii UE. avându-se în vedere conservarea si perpetuarea identitatii culturale. a ruralului . prin debirocratizare etc. învatamântului. se pr econiza sporirea rolului oraselor mici (care în UE apartin rur alului) si încurajarea procesului de înoir e a satelor. aceste principii au fost redefinite si mai bine conturate. 1996). a frumusetii peisajului etc.Organizarea Teritoriului O alta etapa importanta în evolutia conceptului de dezvoltare rurala a fost repr ezentata de elaborarea documentului comunitar intitulat Carta Europeana a Spatiului Rural (1995). Se stabileste ca între programele UE. o Simplificarea sistemelor si reglementarilor menite sa stimuleze dezvoltarea agricola si cea locala.

pesticide etc. investitiile în fer mele agr icole vizeaza descurajarea intensificarii productiei si sustinerea tehnologiilor mai prietenoase cu mediul. perfectionari.Emil Luca Programarea procesului de dezvoltare rurala în mod consecvent si transparent. stabilite tot la Confer inta Internationala de la Cork (1996) pentru Agenda 2000 (dupa Otiman P. potrivit politicii agricole si de dezvoltare rurala. asigurarea bunului tratament si a bunastarii animalelor. Programele locale de dezvoltare trebuie sa fie incluse într -un sistem centralizat la nivel regional si national. stimularea activitatii de cercetare si inovatie etc. o . evaluar i. o I ndrumareaactivitatii din administratiile locale si regionale si din organizatiile civice prin spr ijin ethnic. prin atragerea în mai mare masura a resurselor financiare locale si crearea me de creditare care sa permita utilizarea simultana a unor for fondurilor private si a celor bugetare. ofer indu-se fiecarei zone sansa de a-si elabor a strategia propr ie de dezvoltare. prin Agenda 2000. Acest process se realizeaza prin control.). o Finantarea programelor de dezvoltare rurala. Principalele dir ectii de finantar e ale UE. reducerea costurilor ( având în vedere inclusiv diminuarea consumurilor mater iale. o Evaluarea si cercetarea activitatii desfasurate prin programele de dezvoltare rurala. discutii.. în primul rând de îngr asaminte chimice. protejarea mediului si ameliorarea peisajului (agrosilvic). 2002). pr in dezvoltarea unor relatii de parteneriat etc. peisajul si animalele de productie. au fost: o investitiile în fermele agricole. încurajarea pluriactivitatii. pr intr-o mai buna comunicare. Este de remarcat faptul ca. I. Prin aceasta pârghiile mecanismului car e determina dezvoltarea pot fi actionate si controlate unitar. care vizau cu precadere ameliorarea calitativa a pr oductiei.

Agenda 2000 (1997. respectarea tehnologiilor prietenoase cu mediul. reparcelarea si reorganizarea ter enului agricol al fermelor . acorda atentie pr otectiei mediului si au ca obiectiv desfacerea produselor pe noi piete. sporir ea valorii materiei pr ime lemnoase s. o finantarea masurilor forestiere concretizate în înfiintarea de noi suprafete împadurite. cu statut de fer mier sau pr ocesatori agroalimentari.Organizarea Teritoriului o cheltuielile pentru r esursele umane. o finantarea investitiilor în pr ocesarea si marketingul produselor agr icole. Sunt eligibili pentru aceasta actiune agentii economici din spatiul rural. investitii pentru procesarea lemnului. o finantarea fermierilor din zonele defavorizate si cu restrictii de mediu consta în plati compensatorii pentru un management al fermei adecvat programului de protectie a mediului înconjur ator. prin masuri f inanciare concrete. a per mis crearea unui cadru nou de dezvoltare rurala durabila. care sporesc calitatea pr oduselor.a. încurajarea pensionar ii anticipate si stimularea for marii profesionale. o finantarea masurilor de dezvoltare a unor zone rurale cum sunt: comasarea. confor m standardelor cuprinse în acquis-ul comunitar. dor indu-se pr in aceasta o sustinere mai pronuntata a sectoarelor agricol si silvic si o sporire a . Constatându-se fenomenul de îmbatrânire a fermierilor – sefi de exploatatii – UE a stimulat. completata în 1998).. o finantarea masurilor de agromediu constând în platile efectuate catre fer mierii care se angajeaza în acorduri de mediu pentru protejarea mediului agricol. întinerirea fermierilor prin schimbul de generatii. având trei componente: sustinerea fer mier ilor tiner i. în cadrul acestei masuri intra si compensarea pierderilor de recolta sau a cheltuielilor suplimentare generate de programul Natura 2000.

partea a doua propune o strategie consolidata de pre-aderare care cuprinde doua elemente noi: parteneriatul pentru aderare si extinderea participarii tar ilor candidate la progr amele comunitare si la mecanismele de aplicare a accquis ului comunitar. instrumentele de preaderare. importanta acestui sector jalonând viitorul Europei extinse. Aceste prioritati au fost transpuse în circa douazeci de propuneri legislative înaintate de Comisia Europeana în 1998. economice si culturale a spatiului rural. cadrul financiar. A fost adoptat in 1999. Agenda 2000 este alcatuita din trei par ti: prima parte abordeaza functionarea interna a Uniunii Eur opene. Ele acoper a patru domenii strâns legate în perioada 2000-2006: refor ma politicii agricole comune. Consiliul European de la Berlin a ajuns la un acord politic general asupra pachetului legislativ pentru anul 1999. In cadrul Consiliului ministrilor agr iculturii de la Luxembourg. la Consiliul European de la Berlin. conservarea mediului înconjurator si a mostenirii cultural-spirituale. ceea ce a condus la adoptarea acestor masur i în cursul aceluiasi an. s-a conturat tot mai pregnant un curent favorabil unei dezvoltari rurale durabile. partea a treia cuprinde un studiu de impact privind efectele extinderii asupra politicilor Uniunii Europene. în interconditionalitate cu protectia si conservarea . din data de 26 iunie 2003. sub for ma a douazeci de texte legislative. în special reforma politicii agr icole comune si a politicii de coeziune economica si sociala. Contine si recomandari asupr a modului optim de a raspunde provocarilor generate de procesul de extindere si propune un nou cadru financiar pentru perioada 2000-2006. Pr in noua orientare a PAC. componenta de dezvoltare rurala a capatat noi valente în ansamblul Politicii Agricole Comune. r eforma politicii structurale. Agenda 2000 este un program de actiune ale carui obiective pr incipale erau consolidarea politicilor comunitare si stabilirea unui nou cadru financiar pentru perioada 2000-2006 in vederea extinderii UE. prin asigurarea pe termen lung a dezvoltarii si stabilitatii sociale.Emil Luca competitivitatii în zonele r urale.

finantate din fondurile nationale si cele europene (dupa Vincze Maria. integrata în UE de la 1 ianuarie 2007. I. a mentiner ii fertilitatii solului. 2005). Bleahu Ana. . 2000. reprezentând fundamentul Planului National de Dezvoltare 2007-2013.. 2002.Organizarea Teritoriului mediului si peisajelor. pe baza caruia se vor aplica si în tara noastra masurile de dezvoltare rurala. cum se prefigura de altfel pr in Declaratia Conferintei Dezvoltarii Rurale Europene de la Cork. Acest obiectiv a fost preluat si promovat si de România. pastrarii traditiilor si patrimoniului cultural. Otiman P. asigurarii habitatelor si biodiversitatii.

5 miliarde hectare de uscat ale planetei. pamântul a reprezentat mereu principalul mijloc de productie al omenir ii. fie ca aceasta i-a fost oferita omului de catre divinitate. care reprezinta suportul vietii unei populatii a globului aflata în continua crestere. fie ca reprezinta perpetua pedeapsa pentru pacatul primului nostru stramos. Dupa datele FAO. mai mult decât orice comori. drept cadou de mare pret. doar 1. întreaga existenta a omului a fost legata de pamânt si de calitatea acestuia. Ca urmare a cresterii impresionante a populatiei globului. cu apa si cu soarele. respectiv 10 % din total.3 miliarde ha. ar fi . indiferent de destinatia sau de forma de proprietate a acestora. cultivate ori spontane. transmisa din generatie în generatie si aparata adesea cu mar i sacrificii. acela de a mânca din “fructul oprit”. pamântul a avut si are un rol esential în agricultura. In asocier e cu plantele. EVOLUTIA RESURSELOR FUNCIARE ÎN ROMÂNIA Fondul funciar al unei tari este reprezentat de totalitatea terenur ilor din interiorul granitelor acesteia. Indiferent de originile agriculturii. Pamântul a fost considerat dintotdeauna drept cea mai de pr et mostenire naturala. industr ie. Din nefer icire posibilitatile pamântului sunt într-o prea mica masura valorif icate. Înca de la începuturi. Rolul pamântului este esential si în alte domenii: transpor turi.Emil Luca III. pastrata de la înaintasi. în amplasarea localitatilor etc. din cele 13. sunt integrate în productia agricola.

perioada interbelica (19181945). Bunaoara. juridica. 3 milioane ha prin eroziunea solului. Moldova si Transilvania. 3. exploatare si împartire a roadelor pamântului statornicite în perioada premergatoare Mar ii Uniri din 1918. agricultura României a parcurs patr u etape importante: a. c. Pentru a analiza situatia agriculturii românesti pâna în anul 1918 în cele trei provincii istorice ale Romaniei. într -o masura mai mare sau mai mica. 2 milioane ha prin toxicizarea si poluarea industriala ( Buciuman E. caracteristice fiecarei pr ovincii. 1975). r aporturi care favorizau . politica. perioada de dupa 1989 (dupa Otiman P. Fiecare dintre acesti factori si-a lasat amprenta. în vreme ce în Transilvania. în ansamblul ei. asupra proprietatii funciare si a exploatatiilor agricole.. ca urmar e a influentei specif ice a legislatiilor straine. perioada de pâna la 1918. perioada comunista ( 1945-1989). Reformele agrare premergatoare Marii Uniri Situatia agricultur ii si a spatiului rural al României la sfârsitul secolului XX si începutul secolului XXI este consecinta unui complex de factori de natura istorica. d. Bucovina si Basarabia. b. ideologica. este necesar a o abordare diferentiata datorita situatiei juridice si politice diferite. se resimt consecintele raporturilor de proprietate funciara.2002). Fondul funciar in Tarile Române pâna în anul 1918..1. constructii). în relatiile agrare din Principatele Române se simt puternice influente ale raporturilor acestora cu I mperiul Otoman. sociala. Tar a Româneasca.Organizarea Teritoriului necesara si extinderea suprafetelor cultivate. de stapânire. economica. internationala si conjuncturala. asupra evolutiei întregii vieti rurale. 2 milioane ha prin extinderea desertului. Se poate aprecia ca. cu atât mai mult cu cât din circuitul agricol se pierd anual circa 15 milioane hectare: peste 8 milioane hectare sub asfalt si beton (cai de comunicatie.

dar nu au rezolvat complexele probleme tehnice si economice ale exploatatiei agricole si starea de înapoiere a taranimii împropr ietarite. Reforma agrar a din 1864 si legile funciare amintite au contribuit în mare masura la ameliorarea structurii de proprietate din Principatele Române. Capitalism. numeric minor itar e. ca rezultat al dezvoltar ii industriale. fapt treimi din terenur ile cultivabile în pr oprietatea taranilor. cea mai importanta actiune este reforma agrara din anul 1864 a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Transformarile produse în ansamblul economiei românesti la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX -lea si. In Principatele Române. S -au elaborat. 1903. Corelatiile dintre evolutia agrara din Pr incipatele Române. prin care se prevedea vânzarea catre tarani a unor loturi de 6-50 pogoane în trupuri compacte din mosiile statului. 1884.Agrariar ism.Contributii la studiul evolutiei sociale românesti.Emil Luca natiunile dominatoare. în acest sector mentinându-se multa vreme importante vestigii feudale. 1875. Prin acest act. Pasii realizati în agr icultura au fost. foarte timizi. 1880. I mperialism . pr ecum claca si or icare alta forma de legatura silita dintre acestia. comerciale si financiare românesti si relatiile internationale româno-europene sunt fin analizate de Virgil Madgearu (V. de asemenea. ca efect al precarei dezvoltar i industriale si comerciale din Vechiul Regat. din Imper iul AustroUngar si din Imperiul Tarist. Madgear u . 1873. cu totul semnificativ. însa. Trebuie mentionat ca evolutia situatiei agrare românesti era în strânsa relatie cu inter esele capitalismului european. se prevedea si trecerea a cir ca doua dar. mai multe legi cu impact funciar. dupa unirea acestora din anul 1859. . se înlaturau vechi obligatii ale taranimii fata de mar ii propr ietari de pamânt.au pus amprenta si asupr a dezvoltarii agriculturii. Aprecierea corecta a situatiei agrare nu poate fi facuta decât în contextul evolutiei generale a economiei românesti. în elaborarea caruia un rol important l-a avut Mihail Kogalniceanu. începând cu cea din anul 1866 si continuând cu legile din anii 1868.

inclusiv a institutiilor proprietatii private. prin Legea tocmelilor agricole. în aceasta perioada apare în masa si fenomenul arendasiei care în România. De altfel. chiar daca Constitutia din 1866 proclama libertatea personala. In aceasta directie. Slovacia. cel putin pâna la Unirea din 1859. un mod de exploatare a terenului agricol ci o constrângere a proprietar ului de a ar enda. De asemenea. în caz contrar terenul sau ramânând în mare parte nelucrat. în perioada 1866.. asemeni mai multor tari din centrul si estul Europei (Iugoslavia. având în mare par te. iar capitalul românesc era implicat extrem de putin în investitii industriale. r eforma lui Alexandru Ioan Cuza nu a avut efectul scontat.A. Proprietarul. fiind nevoit sa. Tarile Baltice) nu reprezinta. De cele mai multe or i. In foarte mica masura capitalismul european era interesat. mare parte din taranimea moldoveana si munteana ajunge în situatia de neoiobagie. instrumentelor de credit si moneda. în absenta capitalului si a activului de exploatare. sa contribuie la dezvoltarea industriala a României. cel putin pentru pr oprietarii-tar ani. din capitalul total investit în industrie.1915. în esenta sa. 1936). Ungaria. Cehia. Virgil Madgearu apreciaza ca interesele capitalismului european în Principatele Române si mai apoi în Regatul României. nu are alta solutie de exploatare. el nu are inventarul si capitalul necesar pentru exploatarea terenului agr icol. Bucuresti. era constrâns sa accepte conditiile de arendar e impuse de arendas. numai 122 milioane lei era capital r omânesc. Polonia. se mater ializeaza în crearea retelelor de transport. de 645 milioane lei. Cu toate ca taranul devine proprietar de pamânt. atunci. acest fenomen îl întâlnim si în prezent.Organizarea Teritoriului Editura Economistul S. Taranul. Bulgaria. . In acest cadru economic. aceeasi motivatie a arendar ii sau asocierii. dupa mai mult de 100 de ani. Astfel.i arendeze pamântul. or dinii juridice de drept burghez.

Imprimeria Nationala. în timp ce aproape 921 000 proprietati taranesti pâna la 10 ha nu aveau decât aproximativ 3 153 000 ha (34. agr icultura ocupa la începutul secolului al XX-lea peste 80% din populatie. restul terenului apartinând locuitorilor înstariti din lumea satelor. Dintre taranii cu proprietati sub 10 ha. majoritatea posedând suprafete de pâna la 5 ha. agricultura r omâneasca. Astfel. la inceputul secolului al XX -lea. In conditiile dezvoltarii crescânde a productiei de marfuri.Emil Luca Deci. Privita sub raportul repartitiei proprietatii funciar e. Productia de cereale furniza peste 2/3 din venitul social si reprezenta 83% din valoarea totala a exportului românesc. Ca ramura principala a economiei. se constata fenomenul de parcelare excesiva si de diminuare a proprietatilor mici si mijlocii (A. detineau peste 3 810 000 ha teren arabil (57.4% din suprafata agro-silvica a tarii). Frunzanescu . cu peste 100 ha. în tar a noastra arendarea a avut si continua sa aiba si în prezent. doar 176 375 detineau de la 5 la 10 ha. arendar ea era si este un mod de exploatare al terenurilor agricole pe care proprietar ul nu doreste sa le înstraineze sau proprietarul nu ar e capacitatea manager iala si financiara de a exploata ferma (gospodaria) agricola. Dimpotriva. cu proprietati între 10 si 50 ha. La aceasta trebuie adaugat ca alti aproximativ 300 000 capi de familie erau lipsiti complet de pamânt.2%). putem aprecia ca în timp ce în tarile vest-europene. atât în trecut cât si acum. din aceleasi motive. Bucuresti. 1939) . mai multe conotatii negative. iar sub raport social a diferentierii continue a taranimii. Din anul 1864 si pâna la Unirea din 1918 nu se produc mutatii semnificative în structura agrara din Principatele Române. munca salariata începe sa ocupe . a extinder ii comertului intern si extern de cereale. în 1905. se caracteriza pr in preponderenta mar ii proprietati mosieresti. un numar de aproximativ 4 170 mosier i.Evolutia raporturilor agrar e în România.

din consider ente economice si ale pietei muncii.materii prime pentr u agroindustrie. pentru a-i constrânge pe tarani sa accepte conditiile pr opuse de ei. car e în 1904 detinea o suprafata de apr oape 237 000 ha în 10 judete) (Stefan Pascu. Sporul natural al populatiei rur ale si legislatia refer itoare la succesiune favorizeaza divizarea proprietatilor. 1970. Cu exceptia pietei cerealelor.lea o constituie cresterea rapida a marii arendasii. trustul Fischer. în conditiile acelei per ioade. în 1905 dispuneau de aproape 45 000 pluguri si tot atâtea grape. sistem succesoral întâlnit în multe tar i vesteuropene. dezvoltar ea capitalista a . Constantin Daicoviciu. care. Pentru a putea obtine. atât pentru pr odusele agricole . în Pr incipatele Române pâna în anul 1918 nu putem vorbi. De asemenea. Capitalismul creeaza piete noi în centrele urbane si industr iale. împletea sistemul de exploatare capitalista cu cel feudal. De asemenea. constituind ver itabile trusturi (de exemplu. în adevaratul sens al notiunii. pe de alta parte. de peste 11 500 semanatori. nu s. pe de o parte. Stefan Pascu. Aceasta se r eflecta si în sporir ea inventarului agricol detinut de mosier i.Organizarea Teritoriului un loc din ce în ce mai important în economia agrara. trebuie sa remarcam si faptul ca piata agr icola precum si prelucrarea industriala a produselor agricole se aflau la un nivel extrem de redus. cât si pentru produsele agroalimentare. Stefan Pascu. de piata agricola sau agroalimentara. La noi.a putut aplica succesiunea dreptului de proprietate funciara în cazul primului nascut dintre frati. 1974). peste 7 500 masini de secerat etc. mosierii si arendasii nu detineau decât o mica parte din inventarul necesar agricultur ii ( Mir on Constantinescu. 1974). Economia capitalista are o influenta puternica asupra evolutiei structurilor agrare si a productiei agricole. Cu toate acestea. conditii mai avantajoase de arendare si. O caracteristica a anilor de la începutul secolului al XX. marii arendasi se asociau. care. împietând asupra crear ii unor exploatatii agr icole organizate pe principii comerciale.

In anul 1930 numarul acestor exploatatii. dupa cum rezulta din datele tabelului 3. I storia reformelor agrare si a dezvoltar ii rurale din vestul Europei demonstreaza.65 ha.6% din numarul exploatatiilor . în Franta. fara putere de tagada (M.1. Mai multi economisti care apartin curentului de gândire mar xist au sustinut ca dezvoltarea industriala. crester ea suprafetelor proprietatilor funciare la limita si peste limita latifundiilor si.6% din total si detineau 12. dar suprafata aferenta acestora se reduce la 7. Exploatatiile de peste 100 de ha în Franta anului 1892 erau în numar de 33280 ( 0. Acest fenomen se regaseste în toate tarile vest -europene. ca pr oprietatile funciare au crescut. ponderea lor ramânând la 0. saracir ea majoritatii taranilor si.9%). Bucuresti.9% din totalul exploatatiilor). prin consecinta. aproape 50% din . ca efect al reducerii suprafetei medii de la 368 ha la 227 ha pe o exploatatie mare. prin polar izar e. Structura Funciara în România .36 milioane ha (15. for marea mar ilor capitaluri financiar e si comerciale atrag dupa sine si în agr icultura aparitia marilor capitalur i în plasamente funciar e. adica 22% din suprafata agr icola a Frantei).60 milioane ha.24 milioane ha. în anul 1930 de 11. Aceasta teza de gândire si ideologie neomarxista o întâlnim si azi la multi oameni politici de vârf din România. Editura Bucovina. Acestia sustin ca prin liberalizarea pietei funciare s-ar produce acumularea primitiva de capital. în anul 1955 de 14 ha.Emil Luca agr icultur ii constituie piata pentru forta de munca disponibilizata din agr icultura. este acelasi. iar suprafata agricola detinuta de acestea se r educe la circa 6. Georgescu Refor me agrare. în anul 1892 (în urma cu peste o suta de ani) suprafata medie pe exploatatie era de 8. dar cu un r itm extrem de lent.. practic. pauper izarea unor mase mari de tarani. 1943). formarea mar ilor proprietati funciare. iar în 1992 de 29 ha.66 ha. Astfel. revenind pe o exploatatie mare cir ca 140 ha. Inaintea reformei agrare din 1918. In anul 1992 numar ul de exploatatii de peste 100 de ha creste la 47000 (4.

La reforme agrair e en Roumanie et ses consequences.2 5-10 ha 176375 18.9 673212 8. din car e se retine chiar o crestere cu circa 2% a suprafetelor detinute de marii latifundiari.7 695953 8. Ionescu Sisesti si N.3 1342997 17.3 1137436 14.7 Total 964693 100.6 3810352 48. cu mari pr oprietati latifundiare.5 10-50 ha 36318 3. Bucuresti. In acest an situatia structurii agrare este cea prezentata în tabelul 3.3.5 ha pe o exploatatie.2.1.0 7826797 100. Tabelul 3. .6 3-5 ha 321163 33. Intre structura agr ara a României si structura agrara a Frantei din acea vreme este o deosebire fundamentala. Totusi.1 peste 100 ha 5385 0.9 50-100 ha 2405 0.0 Rascoala taraneasca din 1907 si miscarile violente ale acesteia. Române.2 166847 2. structura proprietatii funciare nu se modifica pâna în 1918. care poate fi usor observata din datele comparative ale tabelului 3. Cornateanu . revenind în medie 707. Structura proprietatii agricole în Vechiul Regat în anul 1907 (Dupa Gh. Structur a agrara din România dinaintea reformei agrare de dupa Marea Unire se poate aprecia ca fiind caracteristica unei economii de tip feudal. 1937) Categorii de proprietati Exploatatii Suprafata Numar % Ha % sub3ha 423047 43. Editura Acad. au determinat autoritatile vremii sa amelioreze prevederile legii învoielilor agr icole si a legii obstiilor de arendar e s.Organizarea Teritoriului suprafata agr icola a Vechiului Regat era detinuta de 5385 proprietari latifundiari.a.

2 95. % Mii ha % Nr.60 peste 5000 ha 66 . reforme 1925) Categorii Exploatatii proprietat de Suprafata Numa r % Ha % i sub 3 ha 423401 44.4 0.8 10253.P.6 40.70 50-100 ha 2405 0.80 3000-5000 ha 112 0..0 8.26 166.60 10-50 ha 36318 3.9 2 105.40 3153. mii % Mii ha % mii sub 10 ha 912.00 673212 8.3 3.13 302084 10.3 0. Otiman.20 Total pâna la 50 ha 957527 99. Evolutia structurii proprietatii funciare si a exploatatiilor în agricultura româneasca în secolul XX si probleme ale dezvoltarii rurale.26 166847 2.60 500-1000 ha 1112 0.41 316385 10.0 33.4 0.10 3813598 48.90 3977198 51. Editura Cultura Nationala.L'evolution de la propriete rurale et la agraire en Rouma nie.00 Tabelul 3.1 12572.9 85.70 695953 8.64 3810.0 peste 100 5.3.60 3-5 ha 321163 33.5 14313. Bucuresti.5 711. Constantinescu .40 1000-3000 ha 771 0.70 Total 50-5000 ha 7780 0.00 7790796 100.0 Categorii de proprietati .30 5-10 ha 176375 18. în vol.10 1187900 14.0 50-100 ha 2.4 30.Emil Luca Tabelul 3.2.4 1. Situatia comparativa a structurii agrare în Franta (1892) si România (1907) (Dupa I. 2002) România Franta Exploatatii Suprafata Exploatatii Suprafata Nr.1 12.30 Total general 965307 100.5 48.0 10-50 ha 36.20 100-500 ha 3314 0.2 22. Ceres.01 484367 5.70 660.30 1342997 17.520095 6. Ed..09 1236420 15.5 4852. Structur a proprietatii agricole în Vechiul Regat în anul 1918 (Dupa M.6 12240.3 21.0 27. Secolul XX – Performante în agricultura.

Legea reformei agrare din anul 1848. desi a avut influente pozitive asupra exploatatiilor agricole din acest spatiu.8 100 Daca suprafata medie pe exploatatie este aproximativ egala în cele doua tari.65 ha. pe când la noi aceasta clasa are o pondere de numai 10. care desfiinteaza iobagia în I mperiul Austro-Ungar. si a structurilor de proprietate ale nationalitatilor locuitoare în spatiul transilvan. au ponderea cea mai redusa. a luat forme când extrem de dure (rascoalele taranesti ar delene). Crisana si Maramures. iar în România 8. în schimb distributia pe clase de marime este total diferita. prin . Ponderea cea mai mar e în suprafata agricola a Frantei o detin fermele între 10 si 50 de ha. Peste jumatate din suprafata agr icola a Fr antei apartine fermelor între 10 si 100 ha (51 %) . dubla fata de mar ile proprietati franceze. au o suprafata medie de 3. unde sunt cuprinse si provinciile Banat.anul dualismului austro-ungar . deci inclusiv în Transilvania. pr ofitabile. era îndrituita sa judece aceste litigii.6%. pr in repetate petitii adresate Curtii Imperiale de la Viena. In Transilvania. înca de la finele secolului XIX. politice. atât ca numar cât si ca suprafata. în numar de aproape un milion.Organizarea Teritoriului ha Total 965. iar mar ile latifundii au suprafata medie de peste 700 ha. Stapânirea straina în Transilvania si-a lasat amprenta asupr a structurilor agrare.3 100 7791. Legislatia agrara. în Fr anta. atât dinaintea anului 1867 . viabile. situatia este mar cata profund de apartenenta vremelnica a acesteia la Imperiul austro-ungar. de împr oprietarire a taranilor români. Astfel.cât mai ales dupa acest an. Dorinta de emancipare a românilor din Transilvania. în Franta fiind de 8.7 100 49378. se contureaza tendinta de formare a exploatatiilor mijlocii.4 ha. pr evedea împroprietarirea fostilor iobagi cu supr afetele de teren pe care acestia le lucrasera.0 100 5702. Punerea în aplicare a acestei legi a nenumarate conflicte. Gospodariile taranesti mici. de altfel. de cele mai multe ori fiind rezolvate în creat favoarea nobilimii maghiare care.07 ha. în timp ce la noi acestea. când for me pasnice.

In Basarabia structura propr ietatilor agrare era asemanatoare celei din Vechiul Regat. iar pentru un locuitor minoritar transilvanean era de 5. Constantinescu. L' evolution de la propriete rurale et la reforme agraire en Roumanie . ca o caracter istica specif ica acestei provincii. proprietatea funciara a statului. Suprafata medie. sasi. .Emil Luca segregarea (separarea proprietatii asupra padurilor si pasunilor) si comasarea proprietatilor în exploatatii viabile.5% din exploatatiile de aceasta mar ime din Transilvania. svabi). Constantinescu (M. ei aveau în proprietate numai 24% din suprafata agr icola si forestiera a acestei provincii românesti. Dupa anul 1878. în suprafata de peste 310000 ha (7.93 ha. aceasta structura fiind consecinta de secole a politicii de dominatie straina în Transilvania. Populatiei românesti i s-au atribuit. în timp ce românii reprezentau 63.1% din suprafata Basarabiei. 1925). de regula. restul aflându-se în proprietatea minoritarilor (unguri. Edit. Bucuresti. In Basarabia mai apare. românii detineau numai 2. totusi asupra populatiei majoritare românesti nu a avut efecte benefice. pe un locuitor român transilvanean era de 1. reprezentând o bipolar itate marcanta. In Basarabia structurile rurale au fost puternic marcate de dominatia tar ista din perioada 1812-1918. Proprietatea latifundiara reprezenta 44. fiind concentrata în 2171 propr ietati car e au detinut 1639000 ha. în anul 1918.08 ha. Cultura Nationala.75% din populatia Transilvaniei. suprafetele cele mai nepr oductive si cele mai inaccesibile exploatatiei moderne. se desprinde cu claritate ideea ca la începutul anului 1918 structura agrara era profund distorsionata în defavoarea populatiei majoritare românesti. In ceea ce priveste proprietatile mari (de peste 100 iugare). taranimea basarabeana este lovita de politica tarista de colonizare straina în Basarabia si de cumparar ile masive de teren facute de catre nobilimea rusa.5%) si proprietatile unor persoane juridice în suprafata de 193000 ha (4. Astfel.6%). Din analiza datelor din provinciile inter si transcarpatice pr ezentate de M.

35 ha. studiind problema agrara pâna în anul 1907. de 520000 ha.9 ha. detinea 40.6% din suprafata agricola a Basarabiei. a tehnologiei de productie si a pietei agricole s.6% din numarul exploatatiilor românesti. iar marea proprietate (ferme peste 100 ha) detinea 22% din total. Prima caracteristica desemneaza existenta unui numar foarte mare de exploatatii mici. 1918. cu suprafata medie pe fer ma de 4. Daca în tar ile vest-europene evolutia agr iculturii.9% din suprafata tarii si numai 3. A doua caracteristica a structurii agrare românesti în anul Unirii. f iind de circa 2.4% din suprafata tarii.7% din numarul exploatatiilor. fenomenul de polarizare este prezent si aici la niveluri semnificative. continuau sa se manifeste puternice structuri agrare latifundiare si relatii agrare neoiobage de tip feudal. care se contureaza în toata Occidentala înca de la începutul secolului XX.7% din totalul exploatatiilor. iar pe de alta parte se polarizeaza marea proprietate funciara care. datorita libertatii de înstrainare a proprietatii.a produs în paralel cu dezvoltar ea capitalismului. pr oprietatile sub 10 ha r eprezentau 51. aflata din anul 1777 pâna în 1918 sub administratia austriaca. prezentând doua polarizari caracteristice exploatatiilor agr icole de tip feudal.Organizarea Teritoriului revenind 755 ha pe exploatatie latifundiara. în România si în alte tari central si est-europene. Aceste exploatatii. Suprafata medie pe o proprietate în Bucovina era mai redusa compar ativ cu celelalte provincii românesti. Din suprafata agricola a Bucovinei. cu o suprafata medie de circa 3. Pe de alta par te. Constantin Garoflid. la noi Europa detineau 15. consta în foarte slaba dezvoltare a exploatatiilor de mar ime mijlocie. structura agrara româneasca înaintea reformei agrare din anul 1918 poate fi apreciata ca extr em de disproportionata.7 ha pe familie. In Bucovina. a structurilor agrare. mica proprietate (ferme sub 10 ha) detinea 78%. In sinteza. având pondere de 95. desi reprezenta numai 0. afirma: "capitalismul a revolutionat numai raporturile de . la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului XX.

Editura Economistul S. cu o tehnologie pr ecara. 1936). putem aprecia ca aceste gospodarii taranesti se aflau. Madgearu nu împartaseste în mod explicit conceptia lui C. Madgearu . Gospodaria taraneasca mica nu asigura utilizarea integrala a capacitatii de munca a familiei taranesti. Aceasta este explicatia faptului ca în Vechiul Regat dezvoltarea cresterii animalelor. platesc în natura o parte din munca taranilor. Capitalism. de fapt. puternic influentata si afectata de starea meteorologica anuala. De asemenea. Gospodariile mar i. era limitata la necesarul autoconsumului familial. Acestea pr oduc pentru autoconsumul lor. nu-si asigura complet necesarul de produse agricole pentru autoconsumul propriu.Emil Luca proprietate nu si raporturile de munca. chiar daca a avut oarecari rezultate în modernizarea unor ferme cultivatoare de cereale. totusi a continuat sa perpetueze sistemul de agr icultura cerealiera extensiva al României. Deci. puternic racordate la piata agricola si industr iala. Proprietatea a devenit burgheza. dar produc cea mai mare parte pentru piata. care pot fi def inite ca întreprinderi agr icole. Imperialism . sunt. gospodaria taraneasca în suprafata de 3-4 ha pamânt agricol. Acest tip de exploatatie agricola. la cresterea animalelor de tractiune si într-o foarte mica masura la . de fapt. Garoflid. slab înzestrate tehnic în acea perioada. totusi în scrierile economice ale savantului-economist vom gasi explicatii ale mecanismului de functionare a sistemului agrar românesc în pragul trecerii în secolul XX. Gospodariile agr icole mari.Contributii la studiul evolutiei sociale românesti. munca a ramas feudala" (V.. Desi V. Bucuresti. cu exceptia oier itului. într -o economie de subzistenta precar a cu o marcanta dependenta de marea proprietate funciara. Caracterul de agricultura cerealiera în Vechiul Regat este dat de faptul ca în întreprinder ile agr icole mari s-au produs cer eale pentru piata europeana.Agrariarism.A. folosesc de cele mai multe ori ca forta de munca excedentul din gospodariile taranesti mici si nu forta de munca salariata.

Prin ur mare. “Chestiunea agrara” a fost larg analizata si dezbatuta în cercurile politice si în cele economice românesti. în ansamblul sau si. V. A. Cresterea animalelor s-a facut dupa metode traditionale. se poate aprecia ca agricultura României Mari. Ionescu Sisesti etc. si în celelalte tinutur i ce aveau sa se alature României în anul 1918. iar rasele de animale. dar mai pr egnant dupa rascoala din 1907.2. Madgearu.1. dominata mai degraba de relatii neofeudale decât de relatii de productie capitaliste. în preajma anului 1918.. Sistemul de agricultura cerealiera a mentinut sector ul de crestere a animalelor. C. Cornateanu. Lahovari. Situatia agriculturii românest i în perioada interbelica 3.2. N. Gh. în cea mai mare parte. Iorga. date fiind conditiile diferite de evolutie pe care le-au ur mat satul si agricultura în Regatul României pe de o parte. Garoflid. Bratianu. starea agr icultur ii românesti. M. M. era puter nic marcata de subdezvoltarea economica generala a tar ii. pe de alta parte. era una cu totul speciala si complexa. C. C. N. N. mai presus de toate. care promova ideea realizarii unei . la un nivel subdezvoltat tehnologic si biologic. implicit. O. V. 3. D. punându-se astfel bazele teoretice ale r eformei din 1918. au fost autohtone. urmau doua tendinte principale: una. S. tardive si cu o slaba capacitate productiva si reproductiva. Serban. caracterizata de o bipolare excesiva a structurii agrare. Reforma agrara din 1918 Starea satului românesc. înca de la sfâr situl secolului al XIX-lea. Xenopol. Popovici Lupa. I. Aurelian. I. Posibilitatile ce se întrevedeau de catre personalitati precum P. Stere. atât cât a fost în Vechiul Regat. dupa anul 1918. Kogalniceanu.Organizarea Teritoriului productia animala pentru piata. cu un sistem de productie unilateral. extensiv si.

7 4.9 197790 99.53 Provincii Clase de suprafata Suprafata totala Exploatatii Suprafata medie Cea de-a doua directie si-a gasit mai multi sustinatori..4 7.63 Total 4182350 100. îndeosebi ca urmare a exper ientelor esuate prin refor mele anterioare.1 4. multi dintre taranii împroprietariti si.44 peste 100 ha 8108847 40. a doua tendinta sustinea ideea constituirii unor exploatatii viabile prin stimularea pietei libere a terenurilor. mai devreme sau mai târziu.34 Total 7441312 100.0 9.0 8. Structura proprietatilor rurale în Vechiul Regat al României si în celelalte provincii românesti înaintea reformei agrare din 1918 (dupa Otiman P.18 10-100 ha 180975 4.9 32348 5.1 66.au pierdut.62 Bucovina sub 10 ha 405000 77.7 921209 95.0 640393 100. Intârziata datorita implicarii României în primul razboi .. în lipsa unui minim de mijloace de productie.05 .7 849. 2002).3 14600 0.9 14.7 555.0 11.0 13.1 602643 94.6 42.15 Total 7990999 100.0 2111700 100.8 509. % ha Vechiul sub 10 ha 3732195 46.0 199442 100.02 peste 100 ha 3397851 42.05 Regat 10-100 ha 860953 10.8 28.peste 50 ha 115000 22. în asa fel încât proprietari sa devina cei ce-si doresc cu adevarat si au capacitatea sa dezvolte corespunzator exploatatiile agricole (Otiman I. în urma carora.60 România sub 10 ha 8830760 43.0 957307 100.0 314558 100.1 1652 0.P.21 10-100 ha 2153117 28. Tabelul 3. 2002) ha % nr.2 2.8 64.36 10-100 ha 3195054 15..5 5375 0.3 12209 3.8 30723 3.8 2021820 95.6 Total 520000 100.29 Transilvania sub 10 ha 2536738 34.Emil Luca exproprier i a mar ilor proprietati.40 Total 20134661 100.8 632.0 2.4 4.6 300178 95.4.0 5402 0..35 Basarabia sub 10 ha 2156827 51. cea mai mare parte a proprietatilor.9 75280 3.. I.82 peste 100 ha 1844539 44..1 2171 0. urmata de o împroprietar ire a celor lipsiti de pamânt si a celor cu pamânt putin.56 peste 100 ha 2751457 37.

în 20 august 1929. Banat. Tabelul 3. de asemenea. în ur ma r eformei . Consecintele reformei agrare din 1918 si evolutia agriculturii românesti in perioada interbelica Despre finalizarea refor mei agrare declansate în anul 1918. Transilvania.2. Oltenia. provenind din mar i proprietati din Muntenia. In provinciile care au intrat în componenta României Mari.Organizarea Teritoriului mondial. legea pentru reforma agrara în Regatul României avea sa fie promulgata în 1918. Suprafetele expropriate prin reforma agrara din 1918 (dupa Otiman P. se poate vorbi doar odata cu emiterea Legii circulatiunii pamântur ilor..9 Transilvania 2751457 1663809 61. In esenta. Prin acea lege erau suspendate interdictiile de vânzare a supr afetelor agricole (cum prevedeau legile emise pentru aplicarea refor mei agrare). cu despagubir e prin plata. cunoscuta si sub numele de Legea Mihalache.1 3. la aplicarea reformei agrare. se trece. Crisana. si împr oprietarirea celor îndreptatiti. treptat.2. 2002) Suprafata Suprafata Cota de expropriata Provincii latifundiilor expropriere (ha) (ha) (%) Vechiul Regat 3397851 2776401 81. Noua situatie din agr icultura României. dupa Unir ea din 1918 ( Basarabia.5.5).1 România 8108857 6008097 74.2 Bucovina 115000 75967 66. Maramures si Bucovina). legea prevedea expr oprierea a circa doua milioane de hectare. prin vânzare.7 Basarabia 1844549 1491920 76. I. pe aceleasi principii generale ca în Vechiul Regat al României (tabelul 3. Dobrogea si Moldova.

arabila Vechiu l 1075330 648843 60.4 Total 20134661 100.5 peste 100 ha 115000 22.1 T ransilvania 490528 310584 64.6 3648747 87. de tarani Suprafata totala (ha) Suprafata medie îndreptatiti împroprietariti % agricola arabila agric.0 7441312 100.8 Total 7990999 100.0 T ransilvania sub 10 ha 2536738 34.5 Regat Basarabia 357016 357016 100.3 peste 100 ha 1844539 44.0 20134661 100.9 3195054 15.4 1. consecintele au fost negative.6 Total 7441312 100.0 7990999 100.0 In primii ani dupa aplicarea refor mei agrar e. înainte si dupa înfaptuirea reformei agrare din 1918 Provincii Clasificare Înaintea reformei Dupa reforma suprafete ha % ha % Vechiu l Regat sub 10 ha 3732195 46.0 1087648 14.Emil Luca agrare din 1918 este prezentata în tabelele 3.0 520000 100.0 Bucovina sub 10 ha 405000 77.3 180984 4.7.3 2100750 10. si 3. manifestate în pr incipal prin .6 Bucovina 826 03 76941 94.0 53042 49179 0.8 peste 100 ha 3397851 42.5 Total 4182350 100.1 39033 7.7 6508596 81.9 peste 100 ha 8108847 40.6 România 2005477 1 393383 69.5 10-100 ha 2153117 28. prin farâmitarea excesiva a exploatatiilor agricole si mentinerea unei dotari tehnice precare.5 621450 7. prin reforma agrara din 1918 Pro vincii Nr.9 480967 92.3 2562014 25 620 14 3.8 14838857 73.6. Situatia privind modul de împroprietarire.7 0.8 860953 10.0 4182350 100.9 peste 100 ha 2751457 37.1 3.4 10-100 ha 860953 10.9 2153117 28.1 352619 8.0 România sub 10 ha 8830760 43.6 2. Tabelul 3.0 Basarabia sub 10 ha 2156827 51.5 5067922 39 280 07 3.0 1098045 10 980 45 3.9 3.2 10-100 ha 180975 4.7 10-100 ha 3195054 15.5 Total 520000 100.8 (ha) Tabelul 3.6.4 1354821 4 89043 4.1 4200547 56. Structura proprietatii rurale în România.7.

Organizarea Teritoriului

scaderea generala a productiei vegetale si animale (tabelul 3.8.)
Tabelul 3.8. Productiile medii la hectar obtinute la pr incipalele culturi de câmp în perioadele 1911-1915 si 1923-1927 C ultura 1911-1915 1923-1927 % Porumb 1400 1090 77,9 Grâu 1140 870 76,3 Orz 1040 710 68,3 Ovaz 950 720 75,9

Treptat, productia agr icola a dat semne de înviorare, astfel ca, pe ansamblu, se poate aprecia ca per ioada interbelica a fost favorabila constituirii unor exploatatii agr icole de tipur i si marimi diferite, îndeosebi a exploatatiilor mijlocii, asemanatoare celor din alte tari europene, cu agricultura mai per for manta decât a României. Dupa modelul occidental, au fost create în acea perioada, si în România, toate tipur ile de asociatii taranesti: cooperative de productie, de prelucrare si comercializare a produselor agr icole, de aprovizionare, sindicate ale crescatorilor de animale, case de credit, obstii, camere de agricultura, corporatii etc. Aceasta este per ioada în care România a început sa fie consider ata, în anumite cercur i, drept un “grânar al Europei”, ca urmar e a cresterii volumului de exporturi la cereale (1,5 – 3 milioane de tone anual) dar si la car ne (90 000 – 100 000 tone anual). Cea mai mare par te a productiei pentru export provenea din gospodariile mijlocii, care detineau cir ca 2,75 milioane he ctare teren arabil, din care cir ca 2,4 milioane hectare cultivate cu cereale, chiar daca productiile medii realizate erau înca destul de scazute în comparatie cu cele din alte tari ale Europei (tabelele 3.9., 3.10.)

Emil Luca

Tabelul 3.9. Productiile medii de grâu (kg/ha) obtinute în perioada 1928-1936 câtevaîn tari europene (dupa Lazar M., 1940, citat de Otiman P. I., 2002) Tari 1928 1930 1932 1934 1936 Media % Bulgaria 1180 1280 1040 850 1500 1154 127,4 Franta 1460 1180 1670 1700 1290 1504 166,0 Germania 2230 2130 2190 2060 2210 2137 235,9 Italia 1250 1190 1530 1270 1530 1368 151,0 Ungaria 1610 1350 1140 1140 1420 1355 180,0 Iugoslavia 1480 1030 750 920 1320 1181 130,4 România 980 1160 530 670 1020 906 100,0 Tabelul 3.10. Productiile medii la porumb boabe (kg/ha) obtinute în perioada 19281936 în câteva tari europene (dupa Lazar M., 1940, citat de Otiman P. I., 2002) Tari 1928 1930 1932 1934 1936 Media % Italia 1190 1980 2090 2150 2270 1803 174,0 Iugoslavia 1100 1440 2070 1940 2040 1593 153,8 Ungaria 940 1330 1900 1840 1920 1319 125,3 România 620 1020 1250 970 1070 1036 100,0

Chiar daca pe ansamblul sau, agricultura României continua sa se situeze, si în per ioada interbelica, la un nivel scazut, inferior agr icultur ii din tarile Europei Occidentale, se poate aprecia, pe baza unor rezultate statistice din acea perioada (Gh. Ionescu Sisesti, 1921, Anton Golopentia, 1940, citati de Otiman P. I., 2002), ca în unele zone ale României (Timis, Arad, Târnava Mare, Brasov etc) se obtineau productii medii asemanatoare sau chiar superioare celor obtinute în unele tari vest europene. Procesul de dezvoltare si consolidare a exploatatiilor performante din agr icultura României a fost întrerupt în anul 1945, odata cu intrarea tarii sub guvernarea comunista.

Organizarea Teritoriului

3.3. Agricultura României în perioada comunista (19451989) Perioada 1945 – 1989 poate fi considerata una dintre cele framântate si mai complexe, cu consecinte profunde pentru locuitorii satelor românesti. Inceputul perioadei a fost mar cat de reforma agrar a din 1945, pr in care guvernul Petru Groza, de orientare comunista, creat dupa model sovietic, instalat la putere la 6 martie 1945, facea un prim pas spre socializarea agr icultur ii din România. In tabelul 3.11. este prezentata o situatie comparativa a principalelor productii realizate în România, comparativ cu cele din Fr anta, în doua momente importante, 1938 si 1950. Prin Legea 187, pentru înfaptuirea reformei agr are, publicata în Monitorul Oficial din 23 mar tie 1945, s-a trecut la expropr ierea a nu mai putin de 1 109 000 hectare din totalul de 1 468 000 hectare care apartineau proprietarilor cu mai mult de 50 hectare pe exploatatie. In acest fel, erau desfiintate cele mai per formante exploatatii, cele cupr inse între 50 si 100 hectare, odata cu înfiintarea unor exploatatii mici, lipsite de mijloace de productie (tabelul 3.12). O evaluare comparativa a numarului de proprietati si a suprafetelor acestora, pe anii 1930 si 1945, evidentiaza o crestere a numarului total de exploatatii cu nu mai putin de 2,2 milioane, odata cu scaderea suprafetei medii a unei exploatatii, de la 6,1 ha la 2,65 ha, în conditiile în care, în anul 1930 erau luate în considerar e si exploatatiile din Basarabia si Bucovina ( 657 000 exploatatii în Basarabia si 200 000 exploatatii în Bucovina), teritorii pierdute dupa 1945 (tabelele 3.13., 3.14.).

0 Peste 50 ha 15.4 723. dupa înfaptuirea reformei ( dupa Otiman P.12.9 36.0 5. 2002) ) agrare Categorii de proprietati Exploatatii Suprafata agric ola Numar.5 1096.1 3982.3 12.10 ha 363.Emil Luca Tabelul 3. Productiile medii la hectar obtinute la pr incipalele culturi de câmp anii 1938 si 1950 în România si Franta în Produse România Franta 1938 1950 1938 1950 Grâu 1310 804 1900 1800 Orz 724 608 1700 1600 Ovaz 712 544 1700 1400 Porumb 1055 736 1700 1100 Cartofi 8300 7000 12100 12700 Sfecla de zahar 1370 8100 25000 29500 Floarea soarelui 873 420 1000 1400 Tabelul 3.4 17.4 956.9 34.7 0.6 1 .5 6.0 .8 27.2 Total 5492.0 5 .3 326. I.2 100..6 5020.7 2474.5 100.0 14580.2 0.3 ha 2311.5 20 – 50 ha 22. mii % Mii ha % sub 1 ha 2001.3 3 .7 6.7 2.1 42.4 10 – 20 ha 80.11.1 7.3 1. Structura proprietatii agricole în România în anul 1945.5 ha 697.

0 T Categorii proprietat de i 1945 De subliniat ca major itatea exploatatiilor de 10-20 ha.0 14580. 2002) Categorii 1930 proprietat de Exploatatii i Nr..7 10. care scapaser a de furia refor matorilor.0 97.8 12434. 2002) Exploatatii Suprafata % Mii ha % Nr.2 100.14.2 2.4 Total 3280.0 92.otal 5492.4 2100. 1930 (dupa I. a fost unul extrem de durer os pentr u cei mai vrednici gospodari ai satelor românesti.6 86. P.0 15. Otiman.7 peste 100 ha .6 3195.9 peste 100 ha 12. Otiman.0 14838. P. mii sub 10 ha 5374.0 7.5 100.6 100.. Decizia de colectivizare a agriculturii a fost luata la Plenara PMR din 3-5 martie 1948 iar procesul de constituire a “gospodariilor agricole colective”.2 1495.3 10-100 ha 118.2 100.2 0. 1945 (dupa I. fiind derulat pe parcursul a . odata cu declansarea procesului de colectivizare fortata a agriculturii românesti.7 10-100 ha 248.13.Suprafata Mii ha mii % % sub 10 ha 3020. Structura agrara în România.0 Tabelul 3.2 14..0 20134. Structura agrara în România.Organizarea Teritoriului Tabelul 3.9 73. vor avea la rândul lor aceeasi soarta. la doar patru ani.

16.0 5398 3294.7 76. în .15.0 14. P.5 2. pe forme de proprietate.2 4099. în România.2 792.6 . circa 882 000 hectare.1 1362.7 288.0 262.2 605. O situatie pr ivind evolutia procesului de colectivizare este prezentata în tabelul 3.1 1027 67.Emil Luca 13 ani.0 343. Familii 1949 1950 1955 1960 1962 (mii) 56 4.A.10.8 17.8 7677. Ani G. este prezentata structura noilor exploatatii.C.6 40.92 4187 1420.din care 1778. pe forme de proprietate. Otiman.7 61. Proprietate 9525.3 .S.2 78.5 Tabelul 3.2 13.9 colectivista Proprietate privata 882.8 6. Se constata ca în proprietatea de sta t sau în cea colectivista .4 29.8 St ructura exploatatiilor.2 31.6 64.9 I . iar în tabelul 3. aproape intra întreaga suprafata agricola a Româ niei.8 7. Proprietatii private îi mai ramânea doar 6 la suta din suprafata agricola.7 12.15. la sfârsitul anului 1962. P. Evolutia procesului de colectivizare în România (Dupa I.8 9084. din 1948 pâna în 1962.16.8 7732.A. 2002) Suprafata agrara Felul proprietatii agricola arabila mii ha % mii ha % Proprietate de stat 4292. Otiman.62 2152 184.0 6. 2002) Suprafata agricola arabila mii ha % mii ha % Tabelul 3.1 4580. la sfârsitul anului 1962 (dupa I.9 2.0 3.2 1724.

aplicarea unor tehnologii moderne conditii de cultura. Otiman.2 Polonia 634 14. P.0 Olanda 550 27.4 Franta 1160 3. Suprafetele irigate în România si în unele tari ale UE (mii ha) (Dupa I.2 milioane hecta re pentru irigatii. pot Dintre fi mentionate: amenajarea a circa 3. 2002) Nu poate fi trecut cu vederea pasul impresiona nt.1 Uniunea Europeana 10912 8.8 Grecia 1190 20. improprii practicarii agriculturii. chiar daca nu si foarte performante. circa . echiparea exploatatiilor cu masini si utila je adecvate. investitiile facute îndeosebi în perioada 1955-1989.Organizarea Teritoriului zonele montane. de desecare-drenaj. mai ales în zonele colinara si montana (Davidescu D. Tabelul 3. ori de combatere a eroziunii solului) . Potrivit altor statistici.6 Danemarca 430 15.8 Italia 3100 18..4 Germania 330 2. chiar daca realizat fortat. proprietatea particulara detinea circa 1. s-au creat care au permis. 2002) Tari SAU* irigata % România 3102 21.17.1 %).7 Spania 3360 12.2 milioane hectare (12. în sensul cresterii suprafetelor exploatatiilor agricole si a efectuarii unor ample lucrari de îmbunatatiri funciare (a menajarea unor mari sisteme de irigatii. de asemenea.0 *SAU – suprafata agricola utila Prin comasarea si sistematizarea terenurilor agricole intrate în proprietatea statului sau a celor din proprietatea colectivista.

a sistemului de retribuire nestimulativ etc.)..5 milioane tone substanta activa anual. a dotarii tehnice precare. de a impresiona prin cantitate. ale tarilor din Uniunea Europeana (tabelul 3. cu o capacitate totala instalata de 4. în ciuda conditiilor ecologice a eforturilor si a sacrificiilor facute.). 196 combinate intercooperatiste pentru cresterea industriala a porcilor si pasarilor. în anii de vârf ai epocii comuniste.20.Emil Luca 2. cu putere între 45 si 180 CP. rezultatele favorabile. 8 fabrici de pesticide.22.2 milioane hectare amenajate a ntierozional. 33 pentru cresterea de fabrici pentru industrializarea sfeclei de zahar etc. 3. a implicarii adesea în procesul de productie a unor factori incompetenti. prin productiile a gricole realizate. pe ansamblul agriculturii în ma joritatea cazurilor. 40 de fabrici de nutreturi combinate. . neglijându-se de cele mai multe ori criteriile de calitate. 12 uzine pentru producerea de utilaje si piese de schimb. nu au fost pe masura asteptarilor. chiar mai putine disponibilitati pentru export decât în perioada interbelica (tabelele 3. De subliniat ca agricultura României oferea . sase uzine de tractoare. Acea sta situatie a reprezentatat o consecinta fir easca a neajunsurilor majore ale sistemului mana gerial. doua uzine pentru fabricarea de utilaje agricole si echipamente pentru irigatii. (Davidescu D. din care jumatate pentru consum jumatate pentru export.18.21. 2002) (tabelele 3. productii sub 60 la suta din cele României. obtinute deopotriva în productia vegetala si în productia anima la .19). Asa se face ca. 120 0 hectare de intern si seretip industrial. zece combinate pentru producerea îngrasamintelor chimice. 60 complexe intercooperatistevacilor de lapte. cu o productie anuala de 30 de 000 bucati. realizându-se constant. Trebuie mentionat ca tendinta sistemului era aceea de a realiza mult. a gradului scazut de calificare a unor largi categorii de lucratori din agricultura. si 3.

9 Italia 12.3 Spania 37.0 Grecia 30.0 Sursa: Dupa Anuarul statistic al României 1990 si L’Union Européenne ”.6 1:5.8 Româ nia – total 100.8 1:4.Organizarea Teritoriului Tabelul 3. P.2 Portugalia 58.3 1:12.3 .5 1:2.18.2 Olanda 10.2 Luxemburg 12. 83.3 1:3.C. 107. 2002) Tari tractor UE 19.I.2 1:8.9 1:5.S.A.2 1:8.2 Danemarca 16.9 1:9. Încarcatura pe tractor în România si în tarile UE (1989) (Dupa I. Otiman.0 1:2.9 Germania 8.P.7 Anglia 35.8 1:1.7 Franta 20.1 SAU* / (ha) Raportul UE / RO Belgia 12. Raport 1992 *SAU – suprafata agricola utila “La situation de l’agriculture dans .7 1:2.0 .8 Irlanda 34.2 1:8.A.

3 Olanda 307 3.8 1500 0. Îngrasaminte chimice folosite în România si UE (1990) Tari Îngrasaminte kg s.8 Franta 195 2.0 Spania 97 1.19.6 6450 2.0 .Emil Luca Tabelul 3.3 5790 1.3 Luxemburg 273 3.0 Irlanda 121 1.a.5 5950 2.2 2440 0.7 6170 2.5 6070 2.0 Germania 358 3.8 6090 2.4 3080 1.9 6930 2.6 Kg/ha UE RO : Belgia 273 3.0 Uniune a Europeana 149 1.5 3820 1.0 România 78 1.9 4720 1.1 Italia 121 1./ha RO : UE Cereale 3050 1.9 Grecia 113 1.0 Danemarca 219 2.6 3840 1.5 Marea Britanie 134 1.3 Polonia 66 0.

0 832. a parcurs un drum anevoios.0 1361. Evolutia productiei medii la cereale 1950-1999 Perioadele 1950 1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1954 1959 1964 1969 1974 1979 1984 1989 kg/ha 1050 1260 1520 1960 2310 2920 3080 3070 2710 2900 1990 1994 1995 1999 Tabelul 3. Exportul românesc de cereale în per ioada 1909-1940 (mii tone) Produse 1909-1912 1920-1924 1925-1929 1930-1934 1935-1940 Grâu si secara 1498.22.0 853.7 584.20.0 tone Se poate aprecia ca agricultura României.9 535.21. lovinduse constant de greutati multe si mari.3 Orz si ovaz 506.9 Tabelul 3. .8 775.3 2248..0 1605.1 176.8 288. cazuta pe nedrept si cu brutalitate sub apa sarea comunista . Exportul românesc de cereale în per ioada 1980-1989 (mii tone) Ani 1980 1985 1986 1987 1988 1989 Mii 1700 841. în urma evenimentelor sângeroase din fel decembrie 1989.7 656.8 1109..Organizarea Teritoriului Tabelul 3.9 1676.7 289.1 Total 2989.8 289.5 Porumb 983.2 241.9 529.6 120.5 307.1 653. Iesirea din “lagar” avea sa se produca la de brutal si de dureros.

profesorul Ionescu Sisesti a militat pentru înfiintarea si consolidarea unor forme asociative de exploatare a terenului. Din nefericire.. acesta sustinea ca “este necesar sa se creeze un sistem de încurajare pentru întemeierea de lucru în comun a pamântului taranesc”. de revenir e de la un sistem controlat de statul comunist. la economia de piata. la farâmitarea excesiva a suprafetelor fermelor colectiviste si a celor de stat. si atribuirea acestora fostilor proprietari sau urmasilor acestora. schimbarea nu s-a facut câtusi de putin rational. fiecare farâmitate în 5 . Afirmatia apartine unuia dintre intemeietorii cercetarii stiintifice din agricultura româneasca. (Legea 18/1991) se «lichideaza» fizic fostele CAP -uri pr in restituirea proprietatilor funciare «pe vechile amplasamente».4. In ciuda asociatiilor acestor realitati. In acest fel au rezultat nu mai putin de 4. Agricultura României dupa 1989 Anul 1989 a reprezentat pentru întreaga economie a României un moment de rascruce. ca "mizer ia în care se sbuciuma tar animea noastra îsi are originea în star ea de pulverizare a pamântului".. profesorul Gheorghe Ionescu Sisesti. afir ma profesorul Sisesti. Ajuns ministru al agricultur ii. Ori.3 ha. Ideea a fost promovata si de alti importanti oameni luminati ai perioadei interbelice. er a fapt cunoscut înca de la începutul secolului XX.2 milioane exploatatii în marime medie de 2. toate avantagiile specifice mar ii propr ietati se pot r ealiza în pr oprietatea mica". In revista «Viata agricola». care sa beneficieze astfel de avantajele evidente ale marii propr ietati: "Pr in organizarea cooper ativelor agr icole de productie.16 parcele . imediat dupa caderea regimului comunist.Emil Luca 3. între care si profesorul universitar Virgil Madgearu. odata cu trecerea la aplicar ea Legii Fondului Funciar. trecându-se cu îndârjire.

majoritatea fara nici o pregatir e în domeniu.7 ori chiar situatia înregistrata din acest punct de vedere în perioada interbelica.1922 a necesitat peste doi ani de pregatire”(Davidescu D.. In aceasta situatie se regasesc circa 10 milioane hectare. depasind de 2. dupa primul val de farâmitare. în ultimii 45 de ani. Judecata reputatului academician David Davidescu a fost emisa. Este greu de înteles cum cei care au elaborat si aplicat legea 18/1991. este prezentata în tabelele 3. Punerea în practica a r eformei agrar e din 1918.Organizarea Teritoriului izolate. care a fost pusa în practica de specialisti agronomi si nu de primari. 2004). România a atins un record cu totul nedorit. cum s-a întâmplat dupa 1989. 2002)..23 si 3. La acestia se mai adauga un numar tot mai mar e de locuitori ai satelor care nu mai sunt apti de munca (Timariu G . de altfel. si de catre alti specialisti. societatea a evoluat si ca tehnica agr icola a evoluat si ea si ca nu este cazul sa ne întoarcem la agricultura dinainte de 1948.24. devenind tara cu agricultura cea mai farâmitata din Europa. Astfel. ceea ce reprezinta 75% din suprafata agricola cultivata si din care mai mult de jumatate apartine unor proprietari care locuiesc la oras sau au alte profesii decât cea de agricultor. . ale caror pareri nu au fost însa ascultate si nu au contat în anii postdecembr isti: “legiuitorul din 1991 nu a tinut seama de un fapt elementar si anume ca. “nu s-au obosit nici cel putin sa studieze experienta r eformei agrare din 1918-1922.” O situatie privind suprafetele agricole si neagr icole ale României în 1993.

977 409.572 14.796 85 20.079 1 .290 5.846 372.119 317.971 539.028 1.284 290.902 4.187 291.506 12.695 623 6.735 90.766 7.377 56.920 511.337 7.6 24 89 .756 14.133 284.536 380 29.620 430.469 84 .607 30.750 202.124 4.489.121 8.513 184.110 29.685 1.889 75. Situatia suprafetei agricole a României pe judete.416 249.126 63.264 70.626 442.245 482.711 10.120 6.210 13.110 303.4 69 35 .149 249.186 40.5 66 1 .254 406.6 05 1 11.2 10 3 .945 5 .982 11.443 348.524 19.0 42 1 07.328 .384 11.837 65 .312 68 .2 72 85 .857 102.140 8.573 1.1 25 10.908 17 .771 1 61.424 307.111 346.8 85 58 .553 1 15.679 246 9 .398 10.266 1.512 86.6 89 1 18.1 26 4 36.452 26.237 181.156 1 48.217 122.642 174. BOTOSANI BRASOV BRAILA BUZAU CARAS-S.142 146.7 35 1.984 383.943 75.262 92.314 1 01.422 4.498 25.750 10.336 460.469 11.071 323.117 275.935 103.1 38 3 .0 31 3 .652 255.732 222.3 94 4 .1 87 1 90.595 74 .4 10 8 .8 09 1 48.793 .079 30.107 39.720 4.262 3.204 477.696 186.424 1.072 1 07.027 5.198 275. 1993 (ha) Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 JUDETUL Arabil Pasu ne Fâneata Vii Livezi Total agricol TOTAL ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA N.375 9.546 118.538 13.519 380.631 548 197 40.6 45 29.891 1 .118 92 .604 2.370 362.697 424.537 17.995 5.537 10.7 42 1 .175 101.0 00 8 .488 22.472 251.542 813 32.262 5 .832 146.820 4 .4 57 10.5 75 20 .188 8 .173 9.9 88 10.2 24 12.960 59 .675 71.3 64 1 19.572 4.418 83.759 584.152 56.561 1.815 402.477 399.135 79 . CALARASI CLUJ CONSTANTA COVASNA DÂMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA IASI MARAMURES MEHEDINTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SATU-MARE SALAJ SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VASLUI VÂLCEA VRANCEA BUCURESTI 9.805 86.171 257.974 349.228 1 27.210 39.1 55 17.0 49 3 .235 293.877 4 .264 18.9 79 12.708 290.1 28 1 01.705 67 .805 253.432 6.377 279.381 177.741 220.062 324.1 69 1 13.537 9.36 2.445 295.3 99 77 342 7 .860 376.026 357.502 496.909 30.8 31 4 .689 1.1 82 8.589 250.327 169.325 85 .606 185.870 63.3 99 20.518 163.711 4 .5 19 80 .037 17.341.1 63 1 40.817 27.23.018 700 29.800 41.0 86 42 .890 30 .537 2.720 301.519 2369.728 146.328 116.458 416.513 311.556 17.3 29 71 .434 42.027 2.918 118.9 28 57 .933 104 77.738 348.343 499.Emil Luca Tabelul 3.832 3.8 18 1 .353 702.915 4.007 388.175 337.148 117.7 35 44 .328 255.468 44 .7 70 80 .995 26.5 93 233 10.064 170.428 2.540 5.682 297.496 130.660 345.502 387.

429 171. 627353 17.368 324.495 13.1 20 4.127 58 5.013 309.0 37 15 .745 17.130 37 0.918 232.50 2 5.060 24.828 353.947 6.889 9.661 19.140 70 7.80 8 34 .569 338.855 98.240 85 5.5 25 14 2 1.472 287.082 50 9.148 9. 45 045 4 39 .948 281.342 15.312 261.545 33.130 11.351 216.661 14.451 192.136 49 3.295 487.4 19 6.749 337.820 81.885 14.706 9.356 78.468 124.223 169.829 21.550 12.678 17.302 6.482 16.518 9.478 Drumuri 394012 9.882 35 2.718 201.614 54 9.109 88 2.291 34.560 53 6.725 14.293 11.86 5 11 .740 409.172 17.091 251.971 25.491 11.50 1 2.306 11.421 72.958 Curti constr.400 7.03 0 3.545 312.735 89.9 18 2.558 63 0.434 6.339 12.485 13.349 10.915 8. CALARASI CLUJ CONSTANTA COVASNA DÂMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA IASI MARAMURES MEHEDINTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SATU-MARE SALAJ SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VASLUI VÂLCEA VRANCEA BUCURESTI 6681057 226. balti 892623 6.060 157.090 7.812 6.3 18 13 .897 15.638 305.433 6.560 25.645 37.605 57.181 25.825 230.849 3.018 110.745 152.20 0 9.037 11.822 8.735 12.743 TOTAL TERIT.04 9 14 .620 49 8.515 Teren neprod.5 37 8.289 54 7.961 10 5.650 17.375 8.227 13.142 11.1 49 6.565 17.421 9.4 92 11 .045 319.079 8.222 78.051 8.352 4.3 43 3.150 10.751 10.9 80 9.351 14.5 67 2.158 8.109 11.97 7 18 .830 169.712 6.289 67 1.785 38 6.8 82 6.03 7 10 .375 120.510 5.05 2 12 .042 9.350 57 8.315 23.255 85 1.219 5.375 9. 23 889 071 62 7.666 6.393 14.478 18.579 29.5 51 22 .879 14.516 7.215 199.107 11.157 77 5.95 6 21 .037 11.879 11.625 167.761 207.375 64.067 203.266 147.Organizarea Teritoriului Tabelul 3.29 7 49 Total neagr.047 11.433 184.171 106. 9064000 299.906 15.052 75 4.056 7.394 13.251 5.014 235.219 9.89 6 13 .489 11.017 95.490 70 6.548 44.969 13. Situatia suprafetei neagricole a Româ niei.24.65 3 3.737 12.391 9.127 74 1.217 30.713 8.972 22.877 9.149 261.072 195.636 57.311 8.438 54 3.706 10.734 13.654 212.4 73 7.703 18 2.698 18.994 6.574 13.007 10.743 JUDETUL Paduri Ape.295 29.76 1 6.445 6.115 .905 8.407 25.335 14.009 17 6.849 9.171 66 3.848 17.778 452.654 18.235 8.001 16.267 14 5.201 199.132 6.751 19.212 4.868 143.113 289.36 2 22 .978 86 9. 1993 (ha) Nr.638 15.297 7.031 66 2.933 9.186 289.758 456.828 47 1.97 0 11 .633 273.063 140.891 167.790 95.920 257. pe judete.101 14 6.273 10.190 48.477 48 5.10 6 3.925 37.885 84 9.18 2 6.143 17.606 12. crt.944 18.1 21 33 31 .274 505.561 155.890 9.587 44 1.447 357.019 205. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 TOTAL AL BA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA BOTOSANI BRASOV BRAILA BUZAU CARAS-S.681 4.606 10.672 109.075 53 1.840 57 8.988 107.195 83.103 8.576 61 0.709 254.976 50 6.705 50 6.520 17.068 10.602 56 0.740 20.78 6 14 .5 21 6.195 148.906 19.303 191.800 13.580 9.848 82.6 16 19 .515 77.452 14.276 14.867 238.

. boi. pe de alta parte.. Este greu de vorbit de generalizarea mecanizarii în efectuarea lucrarilor solului câta vreme animalele (cai. Se poate aprecia p ca agricultura româneasca a începutului de mileniu tr ei. sunt prezentate sistemele irigatii.marea bogatie a României. Care sunt consecintele deciziilor luate în 1989 si în anii care au ur mat? In cele mai multe dintre noile exploatatii agricole. câta vreme echipamentele de udat si celelalte dotari de pe aproape toate cele peste 3. de catre factori cu gr ad foarte scazut de competenta sau. are prea putine lucr uri în comun cu orice cucerire a cer cetarii stiintifice. si a dotarii cu totul pr ecare. din mass media sau si-o imaginau ca niste romantici.. ce se iroseste cu fiecare zi.. Iata aprecierea academicianului Davidescu în aceasta directie: “Este drept ca nici Marx.. magari etc. ca niste amatori. sub presiuni diverse.2 milioane hectare amenajate în 1989. cu pierder i de miliarde de lei pentru tara româneasca”. însa ei au elaborat «tezele» privind colectivizarea (socializarea) si apoi decooperativizarea (lichidarea CAP -urilor) . iar timpul le-a invalidat tezele. este greu de aplicat oricare dintr e tehnicile moder ne de utilizare rationala si de conservare a solului .. vaci. In tabelele 3. Cum se poate vorbi de extinderea sistemelor de irigatie. Lenin si nici foarte multi dintre domnii nostri teoreticieni de dupa 1990 nu aveau radacini rurale si nu cunosteau agr icultura decât din carti. ca urmare a exageratei farâmitari a parcelelor. deciziile mar i pentru soarta agriculturii au fost luate în pr ipa. profund incompetenti.Emil Luca Din pacate. pe de oarte. au fost vandalizate de catre noii proprietari. cele de desecare drenaj si de combatere a eroziunii solului în România la 31 decembr ie 1989 . de cele mai multe ori.) pot fi întâlnite pe mai toate brazdele din zonele agricole ale României. absolut necesare într-o agricultura sanatoasa si într -o Românie în care anii secetosi sunt mult mai frecventi decât cei normali ori cei ploiosi.26.25 si 3.

223 8.650 .926 27.116 169.175 15.379 162.969 819 70.582 336.934 3.550 3.888 153.160 2.765 4.9 10.939 24.461 13.908 3.224 305 9.466 9.216 159.075 422.955 144.151 162 .579 2.776 941 4.950 819 79.316 165 460 3.082 4.314 162.234 3.883 4.789 37.042 12.271 430.557 378.466 9.694 3.428 810 5.401 941 23.00 6.718 35.360 169.163 6.160 2.579 31.480 3.987 31.250 4.887 32.174 305 8.927 14.490 3.283 45.236 28.401 11.243 1.270 445 353.650 819 75.466 9.078 33.000 22.747 27.961 10.130 35.628 3.925 2.417 2.096 1.228 26.180 51.928 5.085 19.310 159.477 1.252 7.500 20.514 15.737 4.452 5.656 304.456 3.247 305 9.380 445 13.915 1.610 10.520 229.Organizarea Teritoriului Tabelul 3.120 358.272 316.700 3. Suprafata amenajata cu lucrari de irig atii la 31 decembrie 19 89 Din care: Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 JUDETUL TOTAL Sisteme locale ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA BOTOSANI BRASOV BRAILA BUZAU CARAS-S.070 2.257 15.297 44.343 3.461 28.092 9.089 234.526 62.312 7.551 7.205 31.513 5.291 7.066 6.720 308.161 17.782 7.565 4.676 29.5 43 3.114 305 5.448 4.689 11.196 10.065.169 3.692 2.250 3.490 1.329 34.583 3.552 7.603 199.247 4.892 398.235 Amenajari Agricol Arabil TOTAL 3.127 1.496 178.624 11.551 32.512 284.466 4.160 1.789 38.017 2.662 36.133 4.220 775 7.538 193.25.738 24.524 28.989 5.163 3.129 173.129 17.183 193.955 430.884 78.360 158.433 60.500 445 371.873 145.595 52.966 2 .828 1.684 2.475 2.087 17.864 234.554 10.384 62.653 379.012 42.431 941 22.168.692 203.154 10.181 1.441 1.471 445 355.581 941 23.884 139.280 130.864 241.852 25.066 819 1.367 4.704 1.773 4.083 24. CALARASI CLUJ CONSTANTA COVASNA DÂMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA IASI MARAMURES MEHEDINTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SATU-MARE SALAJ SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VASLUI VÂLCEA VRANCEA BUCURESTI 4.575 28.318 160.699 166.034 12.114 6.724 7.697 37.011 26.632 359.

309 3.269 10.801 37.17 1 1.961 10.6 75 29 .7 39 8.1 15 64 .508 232.210 50 .381 161.532 144.26.097 8.915 111.276 52.316 7.687 36.733 3.309 3.671 35.2 68 47 .7 88 Din care: TOTAL Sisteme Amenaj locale 2.674 23.819 9.889 8.4 87 1 77.994 24.155 13.394 33.606 2 89 37 5.670 52.5 53 37 .675 29.155 13.40 4 6 79 6.9 76 83 .1 92 5.411 1.769 1 04.994 24.4 35 51 .866 74 .742 33.158 7.53 9 1 9.241 267.477 27.024 95.078 13.0 38 30 .192 8.94 8 2.178 37.81 4 3 20 6.178 38.510 51.440 9.322 432.550 1 10 C.786 14.890 51 .298 95.27 42 .7 60 2. la 31 decembrie 1989 Nr crt DESECARI Din care: locale 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA BOTOSANI BRASOV BRAILA BUZAU CARAS-S.780 17.62 0 3.898 36 . JUDETUL TOTAL Sisteme Amenaj TOTAL 3146399 3020217 1 26182 2222252 2093706 1 28546 .322 432.559 37.18 7 3.284 14.220 2.435 51.739 35.723 89.6 67 43 .586 38.20 0 4.667 48.247 50.863 1 2.837 267.146 38 .6 73 36 .350 95.4 64 1 15.66 8 7.455 222.723 86.6 60 2.105 8 03 2.196 10.835 7.623 169.217 47.986 60.240 323.895 10.2 84 50 .910 41.34 8 4.477 32.197 50.567 104.58 3 38.442 21.038 30.142 1.731 7.448 73.900 15.1 80 42 .S.984 47.11 7 1.18 7 1.526 64.368 56.220 1.E.991 50.912 140.09 4 1 0.E.040 1 2.8 45 34 6 1 12.2 38 1 08.30 4 6 90 6.49 8 4.8 22 49 .623 165.4 18 94 .338 168.120 52 .739 39.Emil Luca Tabelul 3.229 36.913 8.541 80.02 6 2.825 226.786 63.727 41.174 54.057 52.463 80.150 75.27 3 5.222 13.180 53. Suprafata amenajata cu lucrari de desecari si C.246 27.986 12.6 87 34 .991 54.811 72.760 2.S.37 0 4.048 44.984 42.765 3.125 2 5.491 44.059 27.131 78.22 8 8.650 37.702 60.464 115.296 7.845 849 127.866 83.186 12.664 83.590 3.8 94 1 61.115 165.431 35 .111 49.240 2.4 63 78 .388 165.26 8 5.688 3.173 60.487 6 20 1 53 1 5. CALARASI CLUJ CONSTANTA COVASNA DÂMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA IASI MARAMURES MEHEDINTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SATU-MARE SALAJ SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VASLUI VÂLCEA VRANCEA BUCURESTI 10.468 2.078 13 .612 202.370 68.39 1 4.559 18.397 25.915 111.448 75.150 1 0.001 4.536 48.709 11.739 33 .338 169.786 55.238 108.9 29 22 .6 34 10 .

absolut obligator ii.Organizarea Teritoriului Ce se va întâmpla cu suprafetele care au fost amenajate împotriva excesului de apa.. Comparativ cu România. De subliniat ca mânia revolutionara s-a facut simtita mult mai larg.2 milioane capete). fabr ici de prelucrar e a inului si cânepii. fabrici de prelucrare a fructelor si legumelor. la rândul lor.. organizând societati agricole cooper atiste pe actiuni.. De asemenea. prin lucrari costisitoare de desecare si dr enaj. care a urmat un traseu cu totul or iginal. inclusiv Bulgar ia si chiar Moldova.8 milioane capete). doar 18% din suprafata agricola apartinând fermelor familiale de 1-40 ha. celelalte tar i din Europa. în mar imi de 1000-5000 ha si asociatii familiale de 300-500 ha pe 82% din suprafata agr icola. nu a farâmitat nici ea marile exploatatii agricole. Ungaria. au pastrat exploatatiile în marimile fostelor CAP si IAS. în cresterea gradului de fertilizare si a conservar ii calitatilor solului? Sunt întrebari la care raspunsur ile optimiste sunt tot mai greu de identificat.. 2004). au fost defrisate suprafete de circe 76 000 ha cu livezi moderne de pomi. David Garst. Slovacia). nu doar în pulver izarea suprafetelor agricole. . 33 de fabr ici de zahar. Situatia este apropiata si în alte tari vecine României. asupra fenomenului din agricultura României din primii ani de dupa 1989. au fost demolate nenumarate spatii de productie si adaposturi de animale din fostele cooperative agr icole. au fost alungati din fermele fostelor CAP peste 30000 de specialisti agr icoli etc (Timariu G. au ramas nefolosite si paraginite spatii de prelucrare a produselor agr icole cum sunt: centr e de vinificatie..9 milioane capete) 70 la suta pasari (34 milioane capete). Germania Democrata. 67 la suta porcine ( 3. Doar între 1990 si 1993 au fost sacr ificate 55 la suta din efectivele de bovine (circa 2. în proportie de 70-90%. dupa reunificarea cu Germania Federala. ori cu cele pe care s-au efectuat lucrari de prevenire si de combatere a eroziunii solului? Cum se vor organiza asolamente rationale. 62 la suta ovine (6. foste comuniste ( Republica Ceha. Aprecierile unui important fermier amer ican.

nu din principiile capitalismului.. Se prevedea. O crima rezultata din salbaticie.. ur ma sa se realizeze. Merita amintita în acest sens. de asemenea. ca exploatatiile agr icole asociative sau cele rezultate prin arendare vor beneficia de facilitati financiare din partea statului similare celor practicate în statele Uniunii Europene. Din pacate. prin asocierea propr ietatilor mici. conform ordonantei de urgenta. Greselile pe care le-ati facut prin divizarea agriculturii nu tin de capitalism. Infiintarea si organizarea exploatatiilor agricole comerciale. efectele ordonantei. Din pacate. Ati vrut sa eliminati comunismul si ati instalat saracia”.G. sau pr in arendare. Ordonanta de Urgenta a Guvernului (O. . care prevedea dimensiuni minime pentru exploatatiile agricole comerciale stimulate a se constitui.Emil Luca sunt edificatoare: “Ceea ce ati facut dumneavoastra prin divizarea pamântului. sa stimuleze asocierea gospodariilor de subzistenta si transformarea acestora în exploatatii agricole comerciale. întocmite de institutii specializate de la nivel central. este o crima.108 din 27 iunie 2001. la fel ca si ale altor încercar i ulterioare de stimulare a asocierii si comasarii pe aceasta cale a suprafetelor mici în vederea realizarii unor exploatatii competitive. pe baza unor studii si pr oiecte de organizare a ter itoriului.U. Distrugerea capitalului nu poate însemna capitalism. dupa anul 1989. nu au fost. poate. în asa fel încât pe acestea sa poata fi promovate tehnologii moderne de productie. cele scontate. judetean si local. înca. de subzistenta. nici legislativul si nici executivul României ( Parlamentul si Guvernul României) n-au reusit sa identifice or i sa elaboreze pâna în prezent adevaratele masuri menite sa contribuie la redresarea situatiei din agricultura.) nr.

sistematizarea cuprinde ansamblul unor actiuni de lunga durata care au ca obiectiv transformarea si remodelarea teritoriului în concordanta cu scopurile ur marite de catr e societate.. comunelor sau al localitatilor. Consideratii generale Ca prima etapa a organizarii ter itoriului. SISTEMATIZAREA TERITORIULUI 4. 1973. In toate cazurile sistematizarea teritoriului tinde spre r ezolvar ea în complex a problematicii legate de dezvoltarea s i utilizarea resurselor teritoriului. economic si demografic (Timariu Gh. si colab. Bold I. stabilirea mar imii optime si a profilului economico-social al acestor a. Bold I. Sistematizarii îi revine misiunea de a solutiona întreaga pr oblematica legata de cresterea localitatilor. teritoriul judetelor. amplasarea rationala a întreprinderilor pr oductive s i a zonelor agr icole. administrative. economice si legislative relative la terenurile agricole. transportul si administr area apei de irigatie. Craciun. evacuarea apei în exces. la circulat ia fortei de munca si a materialelor în scopul obtiner ii unor rezultate economice optime.1. zonarea functionala a teritoriului. dotari economice. reprezentând un mijloc de îmbunatatire a valorif icar ii posibilitatilor teritoriului din punct de vedere fizic. Sistematizarea poate avea în vedere teritor iul unei tari.. Sistematizarea teritoriului este un ansamblu de masur i tehnice. a spatiilor de locuit si a celor social- . 1994). 1965. Actiunea de sistematizare a teritoriilor agricole urmareste r ezolvar ea în conditii optime a tuturor exigentelor moderne si de perspectiva: circulatie. A.Organizarea Teritoriului IV. aductiunea. al unor r egiuni cu conditii asemanatoare. la desfasurarea activitatii pe aceste terenuri..

sunt plasate la periferia localitatii sau în afara ei.Emil Luca cultur ale.a acordat în ultimul secol. se evita. 4. în tarile Europei Occidentale. pe cât se poate.. în conditiile r espectar ii cerintelor economico-sociale. prin separarea zonelor de locuit de zonele cu alta destinatie. Un studiu realizat în Franta de catre Delegatia pentru Amenajarea Teritoriului si pentru Actiune Regionala (DATAR) pentru sistematizarea teritor iului tarii. de aspectele estetice s i de corelarea cadrului construit cu mediul înconjurator (Bold I. De obicei. economice s i sociale concrete.2. Prin aceasta s-a încercat si. ridicarea standardului de viata al locuitorilor din spatiul rural. depozitele. plasarea unor artere importante de circulatie pr in centrele locuite. au fost dezvoltate unitati de deservire moderne si s-a facilitat accesul. atelierele. sistematizar ii zonelor rurale. spre punctele de interes. In cadrul sistematizarii teritoriului. în sinteza. ur matoarele faze ale acestui proces: . diferitele construct ii. a retelelor de cir culatie. Aceasta functie a sistematizarii ar e în vedere: identificarea masur ilor pentru conser varea si utilizarea r ationala a fondului funciar în concordanta cu conditiile geografice. a bazelor sportive. un rol apar te îl are gospodarirea eficienta a suprafetelor agr icole. De asemenea. Pentru ca adesea satele constituie puncte de atractie pentr u turism. Sist ematizarea teritoriului în alte tari O impor tanta deosebita i s. 1973). în cea mai mare masura s-a reusit. dotarea cu lucrar i tehnico-edilitare. r epartizarea teritoriala a productiei agricole si forestiere. atribuirea de teren cu potential redus de productivitate pentru obiectivele economice. rezolvarea unor probleme legate de specificul local. prevedea. fermele etc.

conducte etc.elaborarea de scheme logice a operatiilor ce ur ma a fi realizate. la un moment dat. de ansamblu. faza a II. faza a III-a ..concluzii compar ative. cu precizarea obligatorie a obiectivelor de atins. actiunea de sistematizar e (densitatea populatiei.precizarea limitelor sau a conditiilor limitative care puteau opri. In Germania. sistematizarea ter itoriala a landur ilor a coincis cu o or ganizare structurala. constituite din zonele locuite (de unde existau pr emise de migrare) pe de o parte. Planurile de sistematizare au inclus elemente cu privire la evolutia numarului de locuitori ai zonei. domeniile de migrare. . zonele prevazute pentru amplasarea arterelor de circulatie.). organizatorice etc.. lipsa sau excesul fortei de munca. faza a IV-a . zone miniere.expuner ea grupelor de cai si mijloace utilizabile pentru atingerea obiectivelor din etapa I ( financiare. precum si harti care au pr ezentat ur matoarele aspecte: localitatile importante (centrale) s i zonele dezvoltate economic.Organizarea Teritoriului faza I .a . zonele libere . imposibilitati tehnice sau organizatorice) . pe de alta parte. costuri excesive sau nerentabile.a .evidenta inter conexiunii multiple s i delimitarea punctelor din scheme în care exista posibilitatea aparitiei unor corectii cu efecte importante asupra restului operatiilor . zone de protectie a mediului etc. si din zonele industriale s i comerciale (spre care exista posibilitatea sa se migreze). posibile efecte negative asupra mediului ambiant. faza a V. zone forestiere.. 1973). a fiecarui land. pe variante sau gr upuri de variante pr ivind sistematizarile teritoriale pr opuse (Bold I. tehnice. zone de recreere.zone agricole mentionate ca pr ioritar e.

. prin sistematizare.. pentru sistematizarea s i reconstructia unor localitati. punându-se un accent deosebit pe protectia si conservarea mediului ( Hessing F. Odata cu elabor area acestor planur i de sistematizare a landurilor. Presistematizarea structurii terenurilor agricole a r eprezentat o sistematizare supralocala ( intercomunala). 1972.presistematizarea. a elabor at si propus obiective s i masur i r eale de sistematizare în vederea stimular ii unei dezvoltari structurale s i spatiale a landului. densitatea circulatiei etc.cadru.privind structura agrara a zonei. stabilind necesarul de fonduri pentru finantarea planurilor de dezvoltar e. de ir igatii. de combatere a eroziunii solului. 1971. realizarea unei ser ii de obiective. Bold I. In cele 133 zone s i 16 orase autonome stabilite în Germania a fost favorizata o dezvoltare generala s i. zonele destinate industriilor de deservire publica. spre deosebire de sistematizar ea . cer cetarea starii cladir ilor în cadrul masurilor de reconstruire. cuprinzând ter itoriul unuia sau mai multor terenuri s i care. o dezvoltare agricola. pr esistematizarea pe baza de proiecte. Sistematizarea cadruprivind structura agrara a landurilor. concretizata la rândul ei.L. pe baza analizei r iguroase a mai multor pr oiecte alter native. Pr esistematizarea pe baza de pr oiecte a avut menirea de atabili masur ile concrete care se impuneau pentru ameliorarea s conditiilor de gospodarire a unitatilor de pe teritoriul supus organizarii: studii de sol pentru proiecte de drenaj.Emil Luca aeroporturile. în Germania s-a promovat s i o treapta prealabila acestui pr oces . în trei direct ii: sistematizar ea cadru . pr esistematizarea privind structura agrara. In Anglia s-a avut în veder e. în mod special.. Schone-War feld K.. a fost orientata spre trasar ea unei linii generale de dezvoltare. 1973) .

în mediul r ural.principalele obiective de sistematizare a teritoriului au vizat. pr otectia si conservarea mediului înconjurator. directiile de sistematizare au fost orientate spre: stabilir ea. In anul 1970. fiind excluse orice interventii care ar fi influentat nefavorabil functionar ea si evolutia fiecarui sistem (Wilson A. 1973).pentru productie agr icola.. precum si asupra modului de afectare a zonelor sistematizate de catre schimbarile inter venite. numarul comunelor a fost redus de la 2500 la 280. 1969. Thorburn A. (Kayser B. în cadrul actiunilor de sistematizare rurala. 1970). în Suedia. pentru plasarea echipamentelor de infrastructura etc. ... rationala. pentru activitate industr iala.Organizarea Teritoriului Proiectele trebuie sa contina. s-a pus accentul pe: studiul. identificarea posibilitatilor de dezvoltare echilibrata.G. în asa fel încât satisfacerea intereselor individuale sau departamentale sa se suprapuna cu interesele nationale generale. în perspectiva. a necesar ului de terenur i si de resurse de apa. constituindu-se unitati functionale autonome (Lundqvist S. în Suedia. In Suedia . identificarea unui cadr u propice localizarii echipamentelor tehnice. deopotriva. 1970). a f iecarei zone. gospodarirea rationala a terenului. Intre altele.. studii asupra posibilitatilor de dezvoltar e ale fiecarei zone. turism. a unor optiuni ferme de dezvoltare generala pe termen lung. Obiectivele stabilite prin sistematizare erau puse fata în fata cu consecintele acestui proces. elaborarea unor planuri de folosire a solului în r aport cu destinatia sa . obligatoriu. pentru locuinte. fara afectarea mediului înconjurator. In Spania . stabilir ea unor parametr i generali privind gospodarirea r esurselor naturale.

1969). doua etape principale: o analiza a situatiei teritoriului înainte de amenajare si emiterea unei ipoteze a dezvoltarii economice în perspectiva. Populatia si asezarile omenesti se analizeaza din punctul de vedere al fortei de munca.3. 4.1. al posibilitatilor de utilizare a acesteia . în ce pr ives te delimitar ea. în ansamblul ei (Pearson N. hidrografic. din punct de vedere al vegetatiei naturale. cuprinde: 4. Industrializar ea masiva a impus promovarea unor modalitati curajoase de solutionare a problemelor legate de sistematizare.2. si D.S. în general. elementele cu privire la asezarile omenesti. climatic. la colmatar e etc. la populatia acestora.3. al expunerii acestora la eroziune. din temelii. Intocmirea proiectelor de sistematizare a teritoriului Studiile ce intra în componenta proiectelor de sistematizare a teritoriului urmeaza.3.Cadrul natural . Friedmann J. aproape totul. hidrogeologic. 4. Moore. 1971. Analiza situatiei teritoriului înainte de amenajare . Polland W.3. prin valorificarea spatiului în favoarea individului. geomorfologic... întinderea.3. Populatia si asezarile omenesti se analizeaza din punct de vedere al pretabilitatii si favorabilitatii solur ilor. procesul realizându.cu privire la raporturile de interdependenta a teritoriului luat în studiu cu teritoriile vecine. al expunerii acestora la er oziune.1. la activitatea economica si la echipar ea tehnica a teritoriului.W.Consideratii generale . atât în mediul ur ban cât si în mediul rural.1. dar si a societat ii.1.este prezentat sub mai multe aspecte: f izico-geografic.se pe bazele unei sistematizari riguroase. geologic. al pretabilitatii s i favorabilitatii solur ilor.3.Emil Luca In Statele Unite ale Americii s-a construit în ultimul secol. 4.1. la colmatare etc. 4. 1970. pedologic.

evolutia demografica din ultimele decenii si situatia migrarii populatiei din ultimii ani. gr adul de ur banizar e. Stabilirea mar imii optime a viitoarelor exploatatii agricole. Cadrul agro-economic este analizat sub aspectul posibilitatilor de utilizare a fondului funciar. Stabilirea structurii cultur ilor si a efectivelor de animale. Ipoteza dezvoltarii în perspectiva a teritoriului r eprezinta o prognoza complexa a dezvoltarii din punct de vedere economic a teritor iului. Pr incipalele elemente ale ipotezei economice sunt: Caracterizarea activitatii economice . al centrelor de productie s i al dotarilor existente. r aportul dintre populatia activa si populatia pasiva. al posibilitatilor de valorificare a productiei agricole etc. luându-se în calcul posibilitat ile de dare în folosinta a unor suprafete slab productive. care vizeaza urmatoarele aspecte: Fondul funciar. densitatea locuitorilor pe kilometrul patrat s i densitatea raportata la teritoriul agricol si la cel arabil. de comasare a terenurilor. se va tine seama si de experienta în domeniu a altor tari. Necesarul de masini si utilaje agricole.3. de transformare a folosintelor atunci când se impune.Organizarea Teritoriului în agricultura si în ansamblul ramurilor economiei nat ionale pr ezente în teritoriu. stabilind caile si mijloacele prin care teritoriul luat în studiu se poate dezvolta. al productiei agricole vegetale s i animale. . structura populatiei pe grupe de vâr sta si ramur i de activitate.2. Analiza are în vedere: distribut ia populatiei în teritoriu (numarul de locuitori pe localitati si grupar ea localitatilor în teritoriu). 4.

de extindere etc. La stabilirea fortei de munca se va tine seama de necesarul atât în agr icultura cât s i în alte ramuri economice dezvoltate în teritoriu.Emil Luca Stimularea dezvoltarii întrepr inderilor care prelucreaza. cu gaz metan. spitalele Eficienta economica . de alimentare cu apa. Se va stimula dezvoltarea localitatilor care pot asigura conditiile cele mai bune de amplasare. de acces. Necesarul de forta de munca. Etapizarea obiectivelor si investitiilor preconizate . Stabilirea acestui parametru sta la baza calculului populat iei de per spectiva. depoziteaza si valorifica productia agricola. cu energie electrica. etc.economice. Reteaua de asezari populate . scolile. în cadrul careia se pune accent. a dotar ii social-culturale si a echiparii tehnice a teritoriului. pe dotarile cu caracter general: alimentare cu apa. a dimensionarii asezarilor. . caile de comunicatie. cu pr ioritate. I n cadrul acestui studiu se întocmesc mai multe variante cu justificari tehnico. si se face o analiza a rentabilitatii fiecarei var iante. Dotarea tehnica .

administr ativ.Organizarea Teritoriului V. politica si social-culturala dezvoltata. COMUNA este unitatea administrativ-teritoriala. constituind. geografice si demografice. Unitati teritoriale administrativ- In conformitate cu Legea 2/1968 s i cu Decretul Consiliului de Stat nr. ORASUL este o forma complexa de asezare umana. 15/23. constructiile cu destinatie . lucrarile de cadastru se executa pe unitati administrativteritoriale de tipul: COMUNA. JUDET. privind organizarea administrativa a teritoriului României. care cuprinde populatia rurala unita prin comunitate de interese s i traditii economice. Orasele cu un numar mare de locuitori si cu o viata economica.1981. JUDETUL este o unitate administrativ-teritoriala alcatuita din orase si comune. economice si social-politice. un centru industrial. este partea din teritoriul administrativ în care sunt grupate locuintele s i anexele gospodaresti ale locuitorilor. sunt organizate ca MUNICIPII. de obicei. Ter itoriile administrative comunale s i orasenesti se compun din doua elemente teritoriale principale: I NTRAVILANUL. politic si cultural. etnice si de legaturile culturale si traditionale ale populatiei. comercial.I.1. DELIMITAREA TERITORIILOR ADMINISTRATIVE 5. stabilite în functie de conditiile geografice. constructiile social-culturale. social-culturale. ORAS (MUNICIPIU).

CORPUL DE PROPRIETATE (BUN IMOBIL) este repr ezentat de una sau mai multe parcele alipite. . TRUPUL este supr afata de teren dintr -un teritoriu administrativ care are un singur posesor. EXTRAVILANUL. SECTORUL CADASTRAL (CVARTALUL pentru intravilan) este suprafata de teren delimitata de drumuri. loturi experimentale. canale. LOTUL este o unitate teritoriala. padur i.A. Unitati cadastrale Unitatile de tip cadastral sunt subdiviziuni ale intravilanului sau extravilanului. de agrement si sportive. dotarile socialcultur ale. caile de comunicatii. Trupul este format din una sau mai multe tarlale. PARCELA este suprafata de teren cu o singura categorie de folosinta si un singur posesor sau pr oprietar. este partea din teritoriul administrativ cuprins între limitele hotarului administrativ (al unitatii ce se cadastreaza) s i limita intravilanului.P. apartinând aceluias i proprietar. loturi semincere etc. Poate avea una sau mai multe categorii de folosinta si unul sau mai multi posesori sau proprietari. cu una sau mai multe parcele. având o utilizare deosebita: loturi date în folosinta membrilor C. edilitare s i comerciale etc. fiind înconjurat de alti posesori.2. Trupul poate avea una sau mai multe categorii de folosinta.Emil Luca economica. diguri etc.. 5. cursuri de apa.

individuale. hotarele se pot clasifica în: NATURALE. Hotarele sunt de patru tipur i: NATI ONALE. ARTIFICIALE.. dr umurile etc. ale unitatilor forestiere. drumuri.4. comunale) . Acestea alcatuiesc granitele tarii. tipurilor de sol.) a detaliilor liniare (ape curgatoare. 5. Sunt hotare tr asate de om.3. ADMINISTRATI VE. Delimiteaza teritoriile unitatilor administrative ( judetene.). ale unitatilor agricole. brazdele. Hotarul Hotarul este linia despartitoare între doua teritorii ce formeaza unitati distincte administrative si economice. Reprezentate prin liniile de TALVEG ale cur surilor de ape permanente sau temporare. separându-le unele de altele si confer indu-le o individualitate aparte. digurile. HOTARE ALE PROPRIETATI LOR FUNCIARE. Pr ivite din punct de vedere ale provenientei. orasenesti. parcela etc. Limita Limita este linia care stabileste (determina) configuratia sau forma geometrica a unitatilor teritoriale cadastrale (trup. a categoriilor de folosinta. prin liniile de cumpana a apelor. gardurile. tarla. c lase de bonitare etc. canalele. Delimiteaza diferitele proprietati de stat. prin margini de padure etc. . cooperatiste. HOTARE ALE UNITATILOR ECONOMICE. sau separa doua proprietati funciare sau particulare. pot fi enumerate santurile. cai ferate etc. Ca exemple.Organizarea Teritoriului 5. Delimiteaza teritoriile unitat ilor industriale.

sunt urmatoarele: Frontiera de STAT Hotar judetean Hotar municipal Hotar orasenesc Hotar comunal Limita de proprietati .Emil Luca CLASIFICAREA LIMITELOR: DISTINCTE. prezinta contururi incerte. DISCRETE. limita dintr e terenurile amenajate si cele neamenejate etc. (Limita dintre terasa si lunca. Acestea pot fi: a) DISTINCTE-NATURALE. pentru clar ificarea si def initivarea lor. (Limita dintre o pasune împadur ita si padur ea pr opriu-zisa). Au contururi vizibile. limita reprezentata de baza unei pante etc. limitele claselor de bonitare cadastrale etc.) Semnele conventionale adoptate pentru reprezentarea hotarelor (limitelor) pe harti si planuri. martori etc. (Limitele unitatilor de sol. Nu sunt vizibile la supr afata terenului s i pentru a fi identif icate necesita lucrari speciale. putându-se identifica cu multa precizie. sunt necesare documentatii. din care cauza.) DIFUZE.) b) DISTINCTE-ARTI FICIALE. (Limita dintre un ter en arabil si o plantatie de vie.

Se oficializeaza astfel suprafata totala a teritoriului administrativ si suprafetele intravilanelor.5. Procedura operatiei de delimitare a teritoriului administrativ 5.au aprobat Planuri Urbanistice Generale. 50/1991. se masoara la teren si se oficializeaza limitele ter itoriului administrativ continând punctele de frângere si traseele hotarului dinspre teritoriile administrative vecine si limitele intravilanelor din respectivul teritoriu.5. Delimit area cadastrala a terit oriilor administrative 5. prin care se identifica.1. Lucrarile de delimitare cadastr ala a hotar elor sunt lucrari de mare importanta fara de car e nu pot începe lucrar ile de intr oducere a cadastr ului gener al pe un teritoriu administr ativ. în care ur meaza sa se execute lucrar i de introducere a cadastrului general.Organizarea Teritoriului 5. limitele intravilanelor vor fi cele existente la 1 ianuar ie 1990. republicata. stabilite pr in acte normative emise de Guvernul României sau prin alte documente legale.5. cu modificar ile ulterioare. cu modif icar ile ulter ioare. 5.2. Principii generale Delimitarea cadastrala a ter itoriilor administrative se organizeaza ca lucrare de baza.5.1. Stabilirea liniei de hotar si denumir ile unitatilor administrativteritoriale se face în conformitate cu Legea nr. 2/1968. 7/1996. Limitele intravilanelor se stabilesc confor m Planurilor Urbanistice Generale întocmite si aprobate potrivit Legii nr. pe baza prevederilor Legii nr. conform Legii fondului funciar nr. 11 din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare.2. 18/1991. Constituirea comisiei de delimitare Confor m art. I n cazur ile în care nu s. delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale .

cu minimum 15 zile înainte de data stabilita pentru delimitare.J. delegatul OJCGC împr euna cu primarul. judetului vecin. Geodezie si Cartografie din judetul vecin despre operatiunea de delimitar e. secretarul consiliului local. Acestia sunt obligati sa-si trimita delegat i. Când o parte din hotarul teritoriului administrativ case se delimiteaza se afla la limita de judet. procedeaza la convocarea comisiei. si delegati desemnati de ministerele titulare ale cadastr elor de specialitate.G. cu minimum 15 zile înainte.J. In cazul în care delegatii primariei teritoriului administrativ vecin. de catre comisia stabilita în acest scop pr in ordinul prefectului. Primar ia care îsi delimiteaza teritoriul împr euna cu O. potrivit legii. respectiv Oficiul Judetean de Cadastru.C.G. ora si locul comunicate. ora si locul de întâlnire pentru a proceda la opeatiunea de delimitare. comisia de delimitare va fi constituita prin ordin comun al prefectilor judetelor implicate.C. si.C. delegatul Dir ectiei Generale pentr u Amenajarea Teritoriului si Urbanism. Prefectura judetului vecin.Emil Luca comunelor. Primaria care doreste sa-si delimiteze teritoriul va comunica în scr is. delimitarea hotarului se va face în lipsa . In comisia de delimitare se r ecomanda convocarea unor localnici care cunosc traseul hotar ului. daca este cazul. cu aviz de confirmar e. vor informa în scris . primariei din ter itoriul administrativ vecin. dupa caz. precum si limitele intravilanelor localitatilor se face. La stabilir ea hotarului administrativ pot fi invitati. Inaintea începerii lucrarilor de delimitare. Primar ia ter itoriului administrativ vecin este obligata sa-si delege membrii comisiei care vor participa la stabilirea hotarului.C. oraselor si municipiilor.C. Din comisie vor face parte pr imarul.G. delegatul O. vecin. nu se pr ezinta la termenul stabilit. care are obligatia sa studieze (înainte de parcurgerea terenului) întreaga documentatie existenta referitoare la ultima delimitare cadastrala. sau ai O.. fara ca acestia sa fie nominalizati în ordinul de constituire. la data. dupa caz.C. data. membr i ai comisiei.J.

In cazul masuratorilor prin metode conventionale se culeg s i datele necesare pentru întocmirea proiectului de executie pentru determinarea punctelor din reteaua de îndesire si/sau din reteaua de r idicare. la fat aocului. Reprezentantii l executantului lucrarilor. iar în procesul ver bal si în schita de delimitare se vor face mentiuni în legatura cu aceasta. dintr-un punct de trei sau mai multe hotare. 5. Atunci când unele segmente si puncte de hotar stabilite anter ior ( existente pe schita veche de delimitare) au suferit modificari.C.. identificându-se traseul pâna la ur matorul punct format din intersectia mai multor hotare. cu numarul 101. I n lipsa schitei mentionate stabilirea liniei de hotar se face de catre membrii comisiei s i se evidentiaza.2. r econstituirea s i semnalizarea celor distruse sau disparute precum s i r ecunoasterea punctelor geodezice noi în vederea realizar ii retelei de îndesire si/sau retelei de ridicare. Recunoasterea. marcarea si descrierea hotarelor Opeat iunea de delimitare pe teren a liniei de hotar începe. de r egula. din punctul de intersectie a trei sau mai multe hotare situat în partea de nor d sau nor d-vest s i se continua în sens orar.Organizarea Teritoriului acestora. Odata cu r ecunoasterea terenului teritoriului administrativ se face si r ecunoasterea punctelor din reteaua geodezica nationala. participa în mod obligatoriu la operatiunile de stabilir e a punctelor liniilor de hotar si a punctelor car e vor fi mater ializate. pe hartile s i planur ile topogragice existente. convocati prin grija O. Punctele care se delimiteaza pe limita intravilanului. pe noua schita vor fi facute mentiunile în acest sens. Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schita din dosarul ultimei delimitari.G.2.J. . precum si cele r eprezentate prin detalii stabile se numeroteaza începând de la 1001. Numerotarea punctelor de hotar începe.C.5.

C. unele puncte de schimbare a aliniamentelor pe traseul hotarului alese astfel încât sa permita. mai lungi de 3 km bor nele se planteaza la distante de aproximativ 2 km. fara a se dubla numerele.Emil Luca în sens orar. Odata cu parcurger ea traseului. Atunci când exista delimitar i facute anterior. cai ferate. coordonatele punctelor de hotar se pr eiau. Pe segmentele de hotar comune la doua teritor ii administrative delimitate. numerele vechi ale punctelor de hotar din teritoriul vecin vor fi scr ise în paranteza. iar pe partea opusa se vor marca pr in stâlpi de lemn cu diametrul de 10 cm si lungimea de 70 cm. Cartografie si Cadastr u prin O. Linia de frontiera a tar ii se avizeaza la Comandamentul Nat ional al Granicerilor. la nevoie. în aliniament. Se vor bor na numai pe o parte a acestor detalii liniare. destinatia terenurilor si proprietar i si se vor consemna în pr ocesul verbal de frontiera a tarii. se vor culege s i date asupra terenurilor traver sate de tronsoanele liniilor de hotar referitoare la categoriile de folosinta. Pentru toate punctele de hotar materializate (vechi sau noi) se vor întocmi schit e de reperaj si descr ieri topografice. reconstituirea exacta a traseului hotarului. se vor înlocui numerele vechi ale punctelor de hotar cu numere noi.N. de la Institutul de Geodezie. începând cu un punct din partea de nor d. protejati cu movile de pamânt. Punctele care se borneaza sunt: punctele de intersectie ale liniilor de hotar (puncte de trei sau mai multe hotare). Fotogrammetrie. Cu ocazia parcurger ii terenului se face descrierea star ii marcajelor atât pentru vechile puncte de hotar (care se ment in) cât s i pentru noile puncte care trebuie materializate cu borne. asigurând o densitate de minim 2 puncte/km. în mod obligatoriu. sosele. punctele de intersectie ale hotarului cu ape cur gatoare.G.C. Pe tronsoanele de hotar. .vest.

La recunoasterea traseului hotarului care traver seaza padur i si lacur i de acumulare. In cazul apelor cur gatoare interioare. canale. hotarul se stabileste pe talvegul firului de curgere al apei. . o fâneata sau un lac. se vor picheta s i determina coordonate la punctele care definesc respectiva linie. la lucrarile de delimitare se vor determina coordonate la punctele intermediare care definesc acest traseu. coordonatele punctelor inter mediare vor fi utilizate la calculul suprafetei teritoriului administrativ. linia de hotar se stabileste pe una din laturile acestora. mlastina.Organizarea Teritoriului Daca punctele de schimbare a aliniamentelor (de frângere) sau de intersectie a hotarelor care trebuie bornate. iar în cazul albiilor secate. Daca firul apei are un traseu sinuos. Daca teritoriul administrativ este marginit de drumuri. o pasune. Daca hotarul traversaza în linie dreapta o padure compacta. indiferent de lungimea tronsonului. digur i. si reprezentantii Dir ectiei Silvice Judetene s i ai Regiei Apele Române.) se vor planta în apropierea lor borne martor din care se vor determina coordonatele punctelor de hotar. se vor borna punctele de intersectie ale liniei de hoar cu limita suprafetelor acestor categorii de folosinta ( în aceste cazuri. protejati de movile de pamânt. cai ferate. astfel încât acestea sa fie cuprinse în întregime în suprafat a unui ter itoriu administrativ. se afla în locuri impr oprii bornarii (balta. dupa caz. car iera. Punctele intermediare se materializeaza la intervale de 1000 m. cu stâlpi de lemn cu lungimea de 50 cm s i diametrul de 20010 cm. în comisia de delimitare vor fi invitati. hotarul se stabileste la jumatatea albiei minore. linia de hotar este o dreapta imaginara). prapastie etc. Daca linia de hotar care traverseaza padurea este o linie fr ânta sau siuoasa. Daca hotarul este format de talvegul unei ape curgatoare se vor borna numai punctele de intersctie ale liniei de hotar cu traseul apei pe partea dinspre ter itoriul car e se delimiteaza.

între doua teritorii. La Marea Neagra hotar ele se stabilesc pe linia care separa de apa. pe portiunea în care ambele malur i se afla pe teritoriul României.N. . între vecini. suprafata disputata va fi inclusa în suprafata calculata a teritoriului nominalizate de OJCGC. la data masuratorilor. litigiul se consemneaza în documentele de delimitare astfel: a) pe schita generala a hotarului administrativ si pe schita cu portiunea de hotar în litigiu. Cartogr afie si Cadastru.C. daca acestea exista. la stabilirea liniei de hotar si membrii comisiei nu pot r ezolva neîntelegerile. d) pâna la rezolvarea litigiului.G. Pe râur ile de frontier a a tarii si pe fluviul Dunar ea. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafetei ter itoriului administrativ. b) suprafata în litigiu se va calcula din coordonatele punctelor de pe contur care se vor stabili în prezent a membr ilor comisiei de delimitare.C. se consemneaza ambele variante. coordonatele punctelor de hotar vor fi cele preluate de la O. punctele de hotar. Pe fluviul Dunarea. Fotogrammetrie.Emil Luca In cazul traseelor frânte or i sinuoase se vor determina coordonate la puncte intermediare care definesc aceste trasee. e) în procesul verbal de delimitare se vor mentiona argumentele celor doua parti si se vor anexa copii dupa actele detinute. pr in Institutul de Geodezie. c) unele puncte caracteristice de pe conturul suprafetei în litigiu se vor materializa cu stâlpi de lemn cu lungimea de 50 cm si diametrul de 10 cm si vor avea o alta numerotare decât restul punctelor de hotar. se stabilesc si se determina prin digitizare la jumatatea latimii fluviului. uscatul In cazurile în care exista neîntelegeri.

5.C. Mater ializarea punctelor din retelele geodezice de spr ijin. Atunci când limita intravilanului a fost materializata cu ocazia întocmir ii Planului Urbanistic Gener al (confor m Regulamentului local de urbanism) vor fi folosite si acste puncte.C. Pentru toate punctele geodezice utilizate si pentru punctele de hotar si limita de intravilan materializate. .N.2. Materializarea pe teren a punctelor de hotar Dupa parcurgerea terenului. cu respectarea caracter isticilor mentionate anterior. Marcile pentru bornele de suprafata se inscriptioneaza confor m STAS 4294/73.G.Organizarea Teritoriului f) dupa solutionarea litigiului.5. stabilirea punctelor care se materializeaza si mar carea provizorie a punctelor caracteristice trece se la materializarea definitiva.1/96 sau cu borne preluate din standardele intenat ionale avizate sau omologate de O. din r etelele de îndesire si r idicare precum si cele ale hotarului administrativ s i a limitei intravilanelor componente se r ealizeaza cu bor ne de suprafata si borne subterane standardizate confor m SR 3446. La toate punctele materializate se vor întocmi schite de reperaj si descr ieri topografice. se vor întocmi procese verbale de predare. Pentru bornele utilizate la mater ializarea punctelor executantul va prezenta certificat de calitate. se reface documentatia cadastr ala si se vor materializa cu borne punctele de pe varianta acceptata. Se planteaza prin grija executantului lucrarilor de delimitare.3.

trilateratie. în cazul masuratorilor prin metode conventionale si a proiectului de executie pentru determinarea punctelor de hotar si a celor de pe limita fiecarui intravilan. triangulatie-trilateratie.Y. In configuratia retelei geodezice de îndesire si ridicare vor fi incluse cel putin 4 puncte din reteua geodezica de sprijin. punctele de sprijin vor trebui sa fie uniform repartizate. Reteaua geodezica de îndesire si r idicare se realizeaza astfel încât sa asigure densitatea de puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si întretinere a cadastrului general. Reteaua geodezica de spr ijin a unui teritoriu administrativ este formata din totalitatea punctelor retelei geodezice de referinta. ale punctelor de hotar precum si ale punctelor de pe limitele intr avilanelor componente se calculeaza în sistemul de proiectie Stereografic 1970 si în plan de refer inta Marea Neagra 1975. Se executa prin metode cunoscute: triangulatie. la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele: reteaua de îndesire si r idicare trebuie sa se spr ijine pe minimum 6 puncte din reteaua geodezica de sprijin (3 puncte din r eteuau de triangulatie si 3 puncte din reteaua de nivelment).4. retrointrospectii sau tehnologii geodezice bazate pe obser vatii satelitare (sisteme globale de pozitionar e). In cazul în care coordonatele punctelor sunt determinate cu echipamente GPS (Global Positioning System). retele de drumuir i poligonometr ice. astfel încât poligonul format sa încadreze toate punctele acesteia.5.Emil Luca 5. atât în interiorul r etelei cât si la marginea retelei. intersectii. . toate punctele noi vor fi deter minate cu ajutorul a minimum trei vectori. Determinarea coordonatelor punctelor si calculul suprafetelor Dupa întocmirea proiectului de executie pentru determinarea punctelor din reteaua de îndesire si/sau din r eteaua de ridicare.2. se trece la executarea operatiilor de teren si birou pentru deter minarea coordonatelor acestor puncte. Coordonatele X.Zale punctelor din reteaua de sprijin. de îndesire.

Organizarea Teritoriului

se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublustationate în sesiuni diferite. Numarul minim de sesiuni sîntr-o r eteap puncte si cu utilizarea a rreceptoare se calculeaza cu r elatia: s= ( p-n)/(r-n) pentru n 1 = unde n este numarul punctelor de legatura între sesiuni. Daca un punct este stationat de mori atunci numarul de sesiuni se calculeaza cu relatia: s= mx p/r

Se compenseaza cu retele libere. Abater ea standard medie de determinare a punctelor retelei nu trebuie sa depaseasca 5 cm în pozitie planimetrica. Dupa compensarea ca retea libera, se vor determina coordonatele plane ale punctelor retelei de îndesire si ridicare în sistemul de proiectie Stereografic 1970, printr-o transformare Helmert cu ajutorul a minimum 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. Punctele din reteaua de îndesire tr ebuie sa asigure o densitate de 1 punct/5 kmp în extravilan si 1 punct/kmp în intravilan. Densitatea retelei de ridicar e se stabileste în raport cu scopul lucrar ilor si scara de redactare a planur ilor cadastrale. Retelele de r idicare se proiecteaza astfel încât sa se asigure determinarea delimiteaza teritoriul administrativ s i intravilanele, punctelor care pr ecum si a celor care definesc bunur ile imobile. Indiferent de instrumentele s i pr ocedeele tehnice utilizate la executarea masuratorilor, reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constrânsa pe punctele retelelor de spr ijin s i de îndesire. Abaterea

Emil Luca

standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depas easca 10 cm în intravilan si 25 cm în extr avilan. Supr afata ter itoriului administrativ si a intravilanelor componente se calculeaza analitic, din coordonatele tuturor punctelor de hotar , materializate si nematerializate. 5.5.3. Documentatii tehnice 5.5.3.1. Continutul documentatiilor tehnice ale teritoriului administrativ La terminarea lucrarilor de delimitare a teritoriului administrativ se întocmeste, în vederea realizarii receptiei, "dosarul de delimitar e" care trebuie sa contina ur matoarele piese: schita generala a hotarului si schitele segmentelor de hotar cuprinse între doua puncte de trei sau mai multe hotare, cu acor dul si semnaturile membrilor comisiei de delimitare; schitele de reperaj ale tuturor punctelor materializate; descrier ile topografice ale tuturor punctelor materializate; inventar de coordonate pentr u toate punctele de hotar (materializate si nematerializate); inventar de coordonare pentru toate punctele mater ializate, pe suport magnetic (fisier ASCII); schema masuratorilor efectuate ; suprafata ter itoriului calculata din coordonatele tuturor punctelor de hotar; pr ocesul verbal de delimitare cu descr ierea tronsoanelor de hotar corespunzatoare fiecarui

Organizarea Teritoriului

teritoriu administrativ vecin, cu semnaturile membr ilor comisiei de delimitare ; copii dupa scrisorile de încunostintare trimise pr imar iilor teritoriilor administrative vecine s i dupa caz prefecturilor s i O.J.C.G.C. vecine. Schita generala a hotarului administrativ însotita de o descriere a traseului hotarului, se întocmeste pe copii extrase dupa hartile cadastrale sau topografice, la scarile 1:25000 sau 1:50000 astfel ca, în functie de marimea teritoriului, acesta sa fie cuprins pe o singura plansa. Schita generala contine reprezentarea urmatoarelor detalii: - reteaua principala de cai de comunicatie; - reteaua hidrografica formata din apele curgatoare si statatoare, canalele si digurile principale; - perimetrele intravilanelor si denumirile acestora; - pozitia si numerotarea punctelor materializate si a punctelor de trei sau mai multe hotare; - traseul liniei de hotar marcat prin semne conventionale; - denumir ea teritoriilor vecine. Pentru segmentele care constituie s i hotar de judet este necesar acordul prefecturilor si O.J.C.G.C. din cele doua judet e limitrofe si respectiv parafa prefecturii, semnatura prefectului, semnatura s i parafa pres edintelui consiliului judetean, aplicate pe schita în dreptul portiunii de hotar. Dosar ul de delimitare se întocmeste în trei exemplare: un exemplar se depune la O.J.C.G.C., un exemplar la primarie si un exemplar la Consiliul Judetean. Pentru portiunile de hotar cu teritorii administrative vecine, se întocmesc dosare cu schita tronsonului de hotar, cu pozitia s i numerotarea punctelor de hotar. La fiecare pr imar ie a teritoriilor vecine se transmite un dosar, prin gr ija O.J.C.G.C., cu schita portiunii comune de hotar si inventarul de coordonate al punctelor de hotar pe tronsonul respectiv.

schite de reperaj si descrier ile topografice ale punctelor materializate. inventar de coordonate pentru toate punctele mater ializate.C.5. copii dupa scrisor ile de încunostintare trimise Directiei Generale de Urbanusm si Amenajarea Teritor iului din cadrul pr imariilor si dupa caz Consilii Judetene sau Prefecturilor. suprafata intravilanului calculata din coordonatele punctelor de pe limita intravilanului.C. Continutul documentatiilor tehnice ale intravilanului Pentru fiecare intravilan se întocmeste un dosar de delimitar e care contine: schite cu segmentele de pe limita intravilanului la scara 1:2000 cu numerotarea tuturor punctelor . pe suport magnetic (fisier ASCII).J.G. Dosarul de delimitare al intravilanului se întocmeste în trei exemplare: un exemplar se preda la primar ie. un exemplar la O.2.3. Pr in actiunea de "Delimitare cadastrala a teritoriilor administrative si a intravilanelor componente" se oficializeaza suprafata totala a teritoriului administrativ si suprafetele intravilanelor în care urmeaza sa se execute lucrar i de introducere a cadastr ului general. si un exemplar la Directia Generala de Urbanism si Amenajarea Teritoriului.Emil Luca 5. schema masuratorilor efectuate. procesul ver bal de delimitare cu acordul si semnaturile membr ilor comisiei. inventar de coordonate pentru toate punctele de pe limita intravilanului (materializate si nematerializate). .

acestea se introduc în baza de date cadastrala. având datele pentru fiecare unitate administrativ-ter itoriala. . Fiecare unitate administrativ-teritoriala se identifica prin codul SIRUTA extras din "Registrul permanent al unitatilor administrativ-teritoriale" publicat de Comisia Nationala pentru Statistica.Organizarea Teritoriului Dupa funalizarea lucrar ilor.

3 km în 2003 (cresterea de 27. 43.452. de apa. electricitate. De regula. Pe langa r etelele edilitare clasice.Emil Luca VI. care constituie un minisistem.edilitare si stradale) care asigura accesibilitatea la o zona teritoriala si functionabilitatea acesteia (de locuit. gaze.9 mii în 1998.8 km în 1998 la 18. prin infrastructura se intelege un ansamblu de elemente care se incadreaza in una din situatiile de mai jos : • ansamblul elementelor care sustin partea principala a unei constructii.867 mii în 2003.6% sa fie situate în mediul rur al si 56. . au fost înregistrate îmbunatatiri în ceea ce priveste retelele de distribuire a apei potabile în mediul rural.5% este mult mai mare comparativ cu media pe total tara de 15.688. iar lungimea acestor retele a crescut de la 14.1. cînd se face refer ire la infrastructura se întelege totalitatea retelelor edilitare (tehnico. au aparut retele noi cum sunt cele de TV-cablu.428. telecomunicatii. la 3. turistica etc. canalizare. care cunosc o dezvoltare r apida. Infrastructura tehnico – edilitara Confor m termenilor tehnici utilizati in domeniile de specialitate. transport. • ansamblu de elemente de tip retea. s-a ajuns ca din totalul lungimii acestor r etele. INFRASTRUCTURA RURALA 6. termoficare.). de exploatare industriala. agricola. stradale.3% din mediul urban). În anul 2003. care o fixeaza pe teren si care transmite acesteia fortele.4% . si respectiv fata de cresterea de 7. Î n per ioada 1998-2003.4% în cel urban. Numarul de locuinte din mediul rural a crescut de la 3.

la nivelul anului 2003.5% la sate si 62.8%. fie au renuntat la furnizarea acestor servicii.1. în anul 2003 s-a ajuns ca lungimea acestor retele sa reprezinte 37.2% erau realizate cu îmbr acaminte usoara rutiera. numai 10.doar aproximativ 0. în 2003.0%. decalajul este înca foarte mare între rural si urban. Infrastructura de transport În ceea ce pr iveste caile rutiere.962. de la 8410 unitati în 1998 la 6. pentru ca în anul 2000 majoritatea sa fie detinuta de cele judetene. 6.6 km în 2003.366.8% la sate fata de total care a fost de 23.1.9% a numarului unitatilor de posta si telefonie–telegr afie.2.1.488 unitati în anul . pentru mediul rural se înregistreaza o reducere cu 22. întrucât o parte din drumurile comunale au fost trecute în categoria dr umurilor judetene. în România. Inf rastructura de telecomunicatii În domeniul telecomunicatiilor. cresterea a fost de 40.2% din drumur ile judetene si comunale erau moder nizate si 29. cauza este reprezentata de faptul ca multe din uzinele care produceau aceasta energie si o distribuiau satelor din apropiere fie si-au redus activitatea.2 km în 1998 la 8.2% din lungimea conductelor si în sate numai 6.Organizarea Teritoriului Lungimea conductelor de distribuir e a gazelor a crescut de la 6. deci. în orase exista 93. în acest sector satele sunt în avans ca ritm deoarece au fost lipsite de acest combustibil.5% în orase. astfel.5% din totalul energiei termice este distribuita în aceste zone. În privinta canalizarii. Desi energia termica este foar te putin folosita în mediul rural . la începutul perioadei pr edominau ca lungime drumur ile comunale. 6.

în medie.5%). Comparativ cu anul scolar 1999/2000.1. în telefonie.barbati cu vârsta intre 16-74 ani -11% .8 persoane în 2003. Infrastructura de învatamânt Numarul institutiilor de învatamânt din România a înregistrat o evolutie descendenta în per ioada 1999-2003. care înlocuiesc vechile centrale telefonice. 6.5%) fata de urban (14. se constata o evolutie generala descendenta. pe vârsta si sexe si se prezinta astfel: . ca urmare.5% dintre spitalele existente în 1999 si 18. dispensar e).2% dintre dispensarele medicale. a introducerii sistemelor perfectionate. mai accentuata însa pentru rural. In 2004 utilizatorii de internet reprezentau 10% din populatie.3.Emil Luca 2003. mai putin de 15% din per sonalul sanitar de toate nivelurile deser veste aceasta populatie. în timp ce în mediul urban.2. Desi peste 40% din populatia tarii locuieste în spatiul rural. cu 37. 1735. în 2003 mai functionau în mediul rur al doar 87. Aceasta situatie face ca unui medic sa-i revina în r ural. în perioada 1999-2003. automate.femei cu vârsta intre 16-74 ani -9% (Sursa: EUROSTAT) 6. Astfel. cu 34.8% semnificativ mai pronuntata în rural (41.3 persoane mai mult decât în 1999. Inf rastructura de sanatate Analizând numarul pr incipalelor unitati sanitare (policlinici. Numarul farmaciilor si punctelor farmaceutice a crescut cu 16 unitati comparativ cu anul 1999. spitalele si sanatoriile TBC au o evolutie pozitiva. în anul scolar 2003/2004 numarul unitatilor scolare din mediul rural s -a redus cu . în principal.

. valoarea procentuala stabilizându-se în jur ul valor ii de 2. . denotând un interes al tinerilor fata de acest tip de învatamânt si implicit o tendinta de dinamizare a activitatilor economice în mediul rural numarul absolventilor de profilul agricol din cadr ul învatamântului postliceal si de maistr i a scazut aproape la jumatate în per ioada 1998-2004. învatamântul profesional – 17. cuplata cu un proces de depopulare a zonelor r urale. prin intr oducerea unui program complex de comasare a scolilor nerentabile. în special cele din învatamântul rural. o activitate intensa de eficientizare a cheltuielilor cu aceste institutii de învatamânt.4% în învatamântul prescolar si cu 36. I n perioada 1998-2003 numarul absolventilor din învatamântul liceal de pr ofil agricol a scazut cu 64.4%. Asa se explica r educerea drastica a institutiilor de învatamânt.68% în ultimii doi ani universitar i.5%.4% din total elevi ai învatamântului agricol.5% în învatamântul primar si gimnazial Infrastructura educationala rurala a înregistrat cele mai mar i diminuari pentru învatamântul prescolar cu 48. program cuplat cu unul care a asigurat finantarea necesara pentru achizitionarea de masini adecvate pentru transportul copiilor la noile scoli colectoare. În învatamântul super ior se constata o variatie fluctuanta a celor ce studiaza în domeniul agricol.3%. numarul absolventilor de învatamânt profesional si de ucenici a fost în anul scolar 2003-2004 la un nivel de 6.9%. Scaderea numarului de scoli este cauzata si de reducerea numar ului de copii din ultimii ani. S-a desfasurat.Organizarea Teritoriului 48. de asemenea. învatamântul primar si gimnazial – 36.

în anul 2003. cinematografele. bibliotecile. celelalte camine culturale (peste doua treimi) desfasurând doar activitati nespecifice. dotarea este nesatisfacatoare pentru circa 82% dintr e ele. Se observa. de la 55 la 8 în per ioada 1999-2004.726 mii de cititori. 97%) beneficiaza de un sediu propriu. o parte din acestea aflându-se în caminele culturale. de la 9.6%. La un numar de 8.3. Desi major itatea caminelor cultur ale (cca. Numarul bibliotecilor din mediul rural a scazut cu cca. Cultura O componenta importanta a vietii satului este cea culturala. domeniu care poate contr ibui în mod specific la cresterea gradului de atractivitate a satului pentru populatia tânara.388 în 1999 la 8. Din totalul de 6. 11. ceea ce înseamna doar 193 cititori la o biblioteca. doar 1. Mijloacele prin care se induce cultura în mediul rural sunt: caminele culturale.147 de camine culturale existente în tara în 2002.874 desfasurau activitati culturale propriu-zise. numarul de spectacole si spectatori este mult mai mare raportat la cel al salilor pentru ca cele mai multe proiectii au loc în sali multifunctionale.306 în 2004. o scadere drastica a numarului de cinematografe în mediul rural.Emil Luca 6. televiziunea. . se înregistr au doar 1. Situatia bibliotecilor se încadreaza în tendintele generale de deteriorare a vietii culturale la sate. Situatia este mai proasta în ceea ce priveste functionarea efectiva a bibliotecilor din mediul rural. În ceea ce priveste cinematografele din mediul rur al.947 de biblioteci din mediul rural. totusi. Situatia actuala a caminelor culturale din sate atesta un declin atât numeric cât si calit ativ. radioul.

a.17.2%. între 7-9% detin unitatile de tip societati comerciale de morar it.9%. respectiv 33.1% din total). agro-turism.4. urmati de cei cu activitati de prelucrare a laptelui . Activitati economice neagricole În mediul rural. în mediul rural functionau 363. În anul 2003. prelucrarea fructelor si legumelor . din care 355. comert. prelucrarea unor materii prime agricole. Ponderi mai r eduse. ponderea cea mai mare o detin cei cu activitati de comert.7% . transporturi–livrar i s. agroturism.9% din total) si 7. numarul exploatatiilor agr icole individuale fiind de 6.880.9.1%. contribuind la asigurarea de venituri complementar e si la cresterea gr adului de utilizare a fortei de munca. pr elucrarea strugurilor 17.377 de agenti economici având preocupari în domeniul activitatilor neagricole. detin. între 1-2. artizanat).). Agentii economici individuali care desfasoara alte activitati neagr icole decât cele mentionate detin o pondere foarte redusa (morarit. de transporturi. piscicultur a. . care au un impact pozitiv asupr a comunitatilor rurale. de asemenea o pondere redusa. transporturi etc. Agentii economici cu activitati de mestesugar ie ( împletituri.( 1. peste 32% în cazul societatilor agr icole si în cel al societatilor comer ciale). se desfasoar a o serie de activitati neagricole ( turism rural. prelucrarea furajelor. ponderea cea mai mare o detin tot cei cu activitate comerciala (70% la unitatile cooperatiste.958 exploatatii agricole individuale (97. În ceea ce priveste agentii economici cu personalitate juridica. prelucrarea lemnului.3% si prelucrarea car nii . de prelucrare a carnii.). iar al celor cu personalitate juridica de 81.2% din total).419 unitati cu personalitate jur idica (2.Organizarea Teritoriului 6.6%.7. mestesugarie. Dintre agentii economici individuali.

numarul acestora a ajuns în 2003 la 3. Turismul rural si agroturismul Turismul r ural si agroturismul cunosc.6. aceasta crestere este intensa în judetele Buzau si Tulcea. când existau 600 de pensiuni.pensiunile dispuneau.776. o concentrare mai mare a pensiunilor este întâlnita în regiunile Centru. rezultand o crestere semnificativa de peste 5. analiza dinamica a acestora este în masura sa evidentieze o . dar pensiunile turistice rurale înregistreaza o evolutie descrescatoare de la un an la altul. 6.500.Emil Luca 6. . Analizând infor matiile referitoare la evolutia pensiunilor turistice si agroturistice existente la nivelul regiunilor de dezvoltare ale tar ii. Din analiza evolutiei agentilor economici si a activitatii economice a acestora rezulta urmatoarele: .distributia teritoriala a pensiunilor turistice si agroturistice reflecta o dezvoltare a acestora în toate r egiunile de dezvoltare.5. în per ioada 1998-2003.în zona de Sud se manifesta o tendinta de crestere puternica a numarului pensiunilor agroturistice (o crestere de 420% în 2003 fata de 1999). de 28. în anul 2003. .000 de locuri de cazare.în regiunea de Vest cresterea numar ului pensiunilor agroturistice este de 300% în 2000 fata de 1999.la nivel judetean (NUTS III) distr ibutia teritoriala a pensiunilor turistice si agroturistice a fost mai intensa în 27 de judete. .fata de 1998.în regiunea de Nord-Est exista un trend crescator al numarului pensiunilor agroturistice. se constata urmatoarele: . din punctul de veder e al numarului de pensiuni si al infrastructurii. câte existau în anul 1998. .8 ori. . IMM-uri în mediul rural Fata de situatia de ansamblu a crearii de IMM în mediul rural. un trend ascendent. Nord – Est si Nord – Vest. comparativ cu 3.

agricultura (9. în special. a firmelor fara nici un salariat (68. Situatia IMM-urilor la sate. reprezentând numai 4. 17. ur mând industria prelucratoare (19. Din 1996.65 Agric Constr Co mert Turism Transpo rturi 44.3%).444 100. se constata o distributie puternic asimetrica a firmelor. cele de talie mica si mijlocie.570 7. dar nu mai mult de 249). Întreprinderile care.6%. constructii (3. o pondere majoritara a microîntrepr inderilor . cele mai multe I MM-ur i au fost create în rural în domeniul comertului (48. Pe parcursul anilor.354 5.00 Sursa: I. Total 8. turism (7.Organizarea Teritoriului serie de tendinte si în ceea ce pr iveste starea economico-sociala a satelor în general.873 5.94.2 5 Ind.45% si.8%). iar pe ultimul loc se plaseaza industria extractiva (0.33 4.S. pr ocesul de creare de IMM la sate scade constant.18 5.33 91. pe domenii de activitate Domenii de activitate Numar Pondere Ind.64 6. Pe ansamblul tarii. Prel.041 3.în clasa „f irme mijlocii” (cu peste 50 de salar iati.924 9. atât datorita numarului mic.76 3.1% din totalul unitatilor înregistrate). servicii (5. firmele „mici” (cu 10 pâna la 49 de salar iati) si respectiv 0.9% .6%). au un potential mai mar e de oferte de munca.3% ). Extr 2 30 0 . teoretic.6%).N.9%). sunt în numar r edus. Etapa 1991-1994 este marcata de aparitia a numeroase IMMur i. cât si a structurii pe numar de angajati. pentru ca în anul 2001 sa înceapa o noua etapa de revigor are a initiativelor la sate privitoar e la înfiintarea de noi IMM-ur i. Tabelul 6. în cadrul acestora.2%).1.2%). Analiza IMM-urilor din mediul rural pâna în 2002 evidentiaza capacitatea relativ redusa a acestora de a raspunde exigentelor referitoare la furnizarea de locuri de munca pentru populatia sateasca. . transporturi (5.97 1 19.477 48.85 Serv. Exista doua perioade distincte în pr ocesul de creare a IMMur ilor la sate.

este important sa existe si sa functioneze un parteneriat public-pr ivat pentru construirea infrastructurii necesare.000 locuitori. este dificil.Emil Luca Initiativele de creare de IMM-ur i se orienteaza în special spre comert.000 locuitori. dar care pot fi profesate sau adaptate la meserii de interes pentru functionarea comunitatii rurale în parametrii modernitatii.000 locuitori.N. daca orasele au apr oximativ 20 IMM-uri/1. atât reteaua de apa cât si cea de canalizare. de trei ori mai mica decât media europeana. din punct de vedere obiectiv a pretinde IMMurilor sa se stabileasca în zone lipsite de cea mai elementara (drumuri.) Exista ratiuni obiective si subiective pentru aceasta situatie.N. de 52 IMM-uri/loc. Astfel. necesita cofinantare din partea comunitatilor locale.S).000 IMM-uri (dintre care 20. Î n 2004. Astfel.000 angajati. Volumul mare al fortei de munca în cautare de lucru nu se constituie în factor declansator al comportamentului antreprenorial. în România activau circa 450. perioade mai scurte de recuperare a investitiilor. . apa si canalizare etc.000 locuitori. Un rol important revine persoanelor întoarse din urban în rural cu un grad gener al de instructie mai înalt fiind totodata calificate în foarte multe meserii din sfera industriala.3% în mediul rural). ( Sursa: I. dar mai ales tendinta sa de a copia modelul de viata urban.) infrastructura Înainte ca institutiile private sa se dezvolte. experienta de organizare si conducere mai redusa etc. rezultând o medie nationala de 17. În cadr ul Pr ogramului SAPARD. (Sursa: I. întrucât comertul presupune r esurse mai r eduse.S. Disparitati profunde persista între zonele urbane si rurale în ceea ce priveste numarul de IMM-uri la 1. zonele rurale au doar 9 I MM-uri/1. ori este stiut ca acesta este deficitar în mediul rural.950. Pentru întelegerea acestui comportament sunt prezente elementele definitorii ale capitalului uman: instructia scolara si profesionala a populatiei rurale apte de munca. cu un numar total de 1.5 I MM-uri/1.

Organizarea Teritoriului dar bransarea la retea implica plata din partea gospodariilor pentru serviciul respectiv. vor atrage forta de munca dinspre activitatile agricole. demonstrând ca ele înteleg valoarea economica a unei infrastructuri mai bune. fapt ce impune din partea comunitatilor locale si evaluari pr ivind capacitatea de plata a serviciilor oferite. Odata cu ridicarea nivelului de civilizatie în zonele rura le. pentru o viata buna.000 – 500. aceasta merge dincolo de atractivitatea pentru stabilirea de IMM-uri înspre alte domenii precum îmbunatatirea accesului la educatie si sanatate. totul trebuie produs si poate fi produs în cadrul gospodariei. sau precum favorizarea mobilitatii persoanelor (prin navetism) si a bunurilor ( prin retele de marketing si livrare). cele de mecanic auto. persoanele vor deveni mai putin dependente de agr icultura si vor avea mai multi bani de cheltuit. aceasta ar însemna crearea a cca 400. depanator TV. aceasta ar trebui sa se întâmple. la rândul lor. Pe termen mediu si lung. Daca numar ul IMM-ur ilor din România s-ar dubla. iar IMM sunt plasate ideal pentru a oferi acest tip de servicii. Motivul subiectiv este legat de mentalitatea rurala arhaica. Acest cerc vicios poate fi spart daca conditii (stimularea migratiei temporare peste hotare. noi calificari vor fi necesare precum. pusi în imposibilitatea de a plati chiar si serviciile cele mai elementare. În cadrul aceluiasi program drumurile sunt. cresterea celelalte pensiilor pentru fermieri în vâr sta care renunta la pamânt) s -ar putea implementa. concomitent cu implementarea celor lalte elemente tinând de . cofinantate de catre comunitatile locale. Acesta este motivul pentru care initier ea si dezvoltarea progr amelor de educatie si recalificare pentru adulti în mediul rural au o importanta vitala. Într-adevar. Acestea. instalator etc. de exemplu. potrivit careia. O alta ratiune obiectiva consta din lipsa generalizata a banilor la locuitorii rurali.000 locur i de munca în afara agr icultur ii. la rândul lor.

la 1 mai 2004 (U. în cazul României. etc.2.0 19 25 0. 15 + tarile AELS **tarile din Europa Centrala si de Est care au aderat la 1 mai 2004 Sursa: EUROSTAT Î n România.9 28 constructii Comert 63. O solutie sub-optimala (temporara) car e ar putea fi avuta în vedere consta în stimularea amplasarii de IMM în orase mici. 10* EuropaIndustrie. pensii acordate agricultorilor sub forma de renta viagera.Emil Luca infrastructura. 15) si patru tari europene member AELS au o structura a IMM-urilor pe domenii echilibrata. fenomen ce reflecta structura cererii. în detr imentul turismului. agricultura. 16. Aceasta ar rezolva partial problema somajului rural. 63% din IMM-uri desfasoara activitate de comert. O comparatie dintre domeniile de activitate ale IMM românesti si cele ale altor tari europene scoate în evidenta predominarea activitatii de comert.E. Structura IMM-urilor pe domenii de activit ate în România comparativ cu alte t ari europene. transportului si a altor servicii: Tabelul 6. 10). care dispun cel putin de o infrastructura de baza.6 12 6 Alte servicii 16.5 5 6 Turism Transporturi 3. În tarile care au aderat la U. nonindustr iale.E. dar ar lasa nerezolvata 19** 25 .E. % din total Specificare România U.E. vechile state membre ( U.E.1 36 30 *U.

2003/361/EC privind definitia întreprinderilor micro. etc.E. euro pentru cele mijlocii).. comparativ cu conditia similara din U. în conformitate cu Recomandarea Comisiei nr. Comparând definitia IMM adoptata în România cu cea recomandata de U.E. dr epturi de vot. euro.Organizarea Teritoriului problema subdezvoltar ii satelor. Evolutia sectorului IMM din România depinde de aplicarea nor melor europene în domeniu. o prioritate importanta pentru perioada ur matoare ( 2005-2008) este implementarea Cartei Europene pentru Î ntreprinder i Mici. acestea sunt identice. Ca urmar e. O întrepr indere se încadreaza în categoria IMM (micro. definitia IMM în acceptiunea României este mai restrictiva. (7 mil. cifra de afaceri si capitalul social. O asemenea solutie ar amâna pe termen lung modernizarea zonelor rurale r omânesti. se observa faptul ca. Din punct de vedere al cifrei de afaceri. euro pentru întreprinderi mici si 40 mil. nivelul maxim al acesteia fiind de 8 mil. din punct de vedere al numarului de angajati. mica sau mijlocie) daca îndeplineste toate criteriile cu privir e la: numarul de angajati. . mici si mijlocii.

7. pe baza Regulamentului CE numarul 1059/2003.1. CARACTERISTICILE SOCIO-ECONOMICE ALE REGIUNILOR (NUTS II) DIN ROMÂNIA I n România sunt constituite opt regiuni de dezvoltare. Regiunile de Dezvoltare ale României .Emil Luca VII. Acestea sunt: • Regiunea 1: Nord-Est • Regiunea 2: Sud-Est • Regiunea 3: Sud • Regiunea 4: Sud-Vest • Regiunea 5: Vest • Regiunea 6: Nord-Vest • Regiunea 7: Centru • Regiunea 8: Bucuresti – I lfov Fig.

1. inclusive pe cele considerate. în toate regiunile coexista zone relativ dezvoltate cu zone slab sau chiar subdezvoltate. 2007 – 2013 si PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL. României) si o densitate a populatiei de 101.1.601 locuitori (17. În componenta sa sunt 6 judete: Bacau.3%). 2007 – 2013. . – Ministerul I ntegrarii Europene.Organizarea Teritoriului Regiunile de Dezvoltare sunt unitati teritorial . respectiv la nivel de judete si a putea argumenta nu numai pr in mar imea PIB pe locuitor necesitatea de a sprijini toate regiunile tar ii. Apr ilie 2006) . Suceava si Vaslui. Iasi. Caracteristici demo-geografice Regiunea Nord-Est este cea mai întinsa regiune a României. Neamt. Cu o populatie de 3. Populatia regiunii este localizata cu precader e în mediul rural (56.statistice. mai prospere. alcatuite din 4-7 judete.5 locuitori/km Regiunea Nord-Est ocupa locul al doilea în ceea ce pr iveste densitatea dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov). unitati administrativteritoriale si unitati teritorial-statistice de nivel NUTS 3.2% din populatia 2 . Practic. prin asocierea libera a Consiliilor Judetene. De aceea o analiza la nivel subregional este absolut necesara pentru a putea evidentia disparitatile intraregionale. România. Regiunea de Dezvoltare Nord . Are granite externe cu Ucraina si Republica Moldova.46% din suprafata totala a tarii).738. In cele ce urmeaza se va face o trecere în revista a pr incipalelor caracteristici ale celor opt regiuni de dezvoltare ale României (dupa PLANUL NATIONAL STRATEGIC. având o suprafata de 36.Est 7. potrivit marimii PIB. Botosani.1. O particularitate a dezvoltarii regionale în România este structura mozaicala a dezvoltarii la nivel sub-r egional.850 kmp (15. 7.

Banat. unde. respectiv 32. O diminuare accelerata a populatiei ocupate a avut loc în judetul Botosani. În satele bucovinene. Numeroase persoane în vârsta de munca din aceasta regiune lucreaza temporar sau permanent în activitati economice în Bucuresti.7%) în domeniul ser viciilor. se manifesta o tendinta de emigrar e si a femeilor. de 38%. iar judetul Vaslui (24. mai ales judetele Botosani (52. pentr u a munci în strainatate.1%). materia pr ima utilizata fiind lemnul.2% în 2000 la 54. 40% podisului. Forta de munca si migratia Populatia ocupata este apropiata mediei pe tara.Emil Luca Regiunea se caracter izeaza printr -o îmbinare armonioasa între toate formele de relief. astfel ca în multe localitati au r amas persoane vârstnice si copii.8% în 2004).7%).1. a avut loc o scadere a ponderii populatiei ocupate (de la 64. precum si cu un nivel redus de calificare a populatiei. În acest fel s-au accentuat discrepantele între localitatile regiunii din punct de veder e .6%) si Vaslui (51. Relieful bogat ofera zone de deal si câmpie car e sunt adecvate unei game largi de culturi agricole. 30% relief ul subcarpatic. Europa de Vest si Isr ael.2. În ultimii ani. Ponderea populatiei ocupate în industrie si ser vicii se afla sub media pe tara (25.6%). 7.6%) având cel mai mic grad de ocupare în industrie. O pondere foarte mare o detine populatia ocupata în agr icultura (42. Transilvania. judetele Botosani (19. 30% munti.5%). iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltarii tur ismului.1% ) si Suceava (21. dupa plecarea populatiei tinere masculine apte de munca.4%). De asemenea aceste judete se confrunta si cu o evidenta ramânere în urma a gradului de tehnologizare industr iala si agrara. În multe din aceste localitati activitatea de constr uctii este impr esionanta. (52. un procent mare al populatiei lucreaza în agricultura.

PIB/locuitor r eprezenta 72. 2005. sectorul privat si competitia de piata.1.19. judetele Botosani si Vaslui. chimie. ceea ce a agravat situatia economica. 7. dotari edilitar gospodaresti. Î n special vestul regiunii.8).3%). Indicele atractvitatii ( Dupa Survey. infrastructura si pretul pamântului) si standardul de viata (telecomunicatii. folosirea timpului liber. respectiv 39. estul judetului Bacau. piata muncii si salariile. petrochimie. sanatate. judetul Vaslui ajungând la 11%. educatie. sud-estul judetului Neamt.3. cele mai sarace zone sunt sudul judetului Iasi. constructii de masini.8%) celei nationale (6. investitii straine. textile). de Regiunea NordVest. preturile medii la produsele de baza) este cel mai scazut în aceasta regiune . sistem bancar. mobila). Rata somajului feminin are valori inferioare ratei somajului în toate judetele regiunii. Cauzele se pot gasi în existenta mai multor locuri de munca pentru femei (confectii si industria hoteliera) si a faptului ca numeroase femei lucreaza în str ainatate. În inter iorul regiunii. Somajul înregistreaza o valoare superioara (7. utilizarea inter netului. comert extern. conform studiului. usoara. constructii de masini. Indicele atractivitatii a fost calculat pe baza unor indicatori pr ivind mediul de afaceri ( mediul politic si administrativ. a intrat într -un proces de dezindustrializare în ultimii 10 ani (întreprinderi din ramura chimie. Romanian Business Digest. Economia regionala Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltata a României (în 2003. care a fost în anii 60 – 70 obiectul unei industrializari fortate (mobila. materiale de constructii.7 (cel mai mare grad de atractivitate fiind realizat. mediul economic.Organizarea Teritoriului al nivelului general de dezvoltare si îndeosebi al dotarilor infrastructurale. estul regiunii fiind traditional subdezvoltat. .3% din media nationala).

Se are în vedere stoparea migratiei fortei de munca tinere si specializate în aceste domenii.Est ar e cel mai mic numar de I MM-uri la 1000 de locuitori.38 ha.6%. Regiunea Nord . cele mai mici perturbari ale cererii internationale duc la reduceri de salariu. activeaza un Centru Euroinfo ( înca din anul 1999). la polul apus aflându-se judetul Vaslui cu doar (8. contribuind la e realizarea a 270 noi locuri de munca. Astfel. situatia economica este precara si instabila in judele Botosani. cele tr ei incubatoare de afacer i xistente asigur a incubarea pentru 118 firme. bazat pe tehnologia infor matiei si comunicatii.180. de tip brownfield. Bacau (20. reprezentând 1% din totalul investitiilor straine directe realizate în România. 200 pe durata fazei operationale.3% din total IMM-ur i. În Regiunea Nord Est. La nivel intraregional. De asemenea. judetele Iasi (27.2%).8%) si Suceava (18. un IRE (Innovation Relay Centre) în Iasi si 33 de centre de consultanta. De asemenea. Parcul industr ial Bacau. 1 în proprietate privata si 1 realizat în parteneriat public -privat. 50 de noi locuri de munca directe pe durata fazei de implementare si cca.Emil Luca Atractivitatea scazuta se manifesta si în volumul mic al investitiilor straine directe: 18 mil. microîntreprinderile reprezentând 86. Parcul industrial Iasi este destinat industriilor de înalta tehnologie ce includ companii din domeniile IT si biotehnologiei. doar 12. numarul total al IMM ur ilor fiind de 47.8%) au cel mai mare numar de I MM -uri. În regiune functioneaza 2 parcuri industriale (Bacau si Iasi). Daca în celelalte judete ale Regiunii Nord-Est au aparut indicii ale unui început de revir iment economic. va asimila forta de munca disponibilizata si va dinamiza dezvoltarea acestui sector economic de vârf la nivel regional. Iasi si Vaslui. Acestea acoper a o suprafata de 22. EURO în 2004.5%). prin asigurar ea de locuri de munca pentru absolventii din domeniu. se preconizeaza crearea a cca. trimitere în somaj sau chiar închiderea . desi aici activeaza numeroase întreprinderi textile care lucreaza în sistem lohn.

În acelasi timp se manifesta un alt fenomen îngr ijorator. pentru ca regiunea este strabatuta de o serie de coridoare europene (E85. Vaslui. 2 .Organizarea Teritoriului într eprinder ilor. E574. Botosani si Dorohoi. precum si cu pr obleme de mediu. dar cele mai afectate sunt judetele Botosani. stratul freatic adânc. exista zone de declin industrial si cu somaj r idicat. Densitatea drumurilor publice este de 36. În afara disparitatilor de dezvoltare vest–est. Botosani. E581. Vaslui si Bacau. 7. care tind sau chiar s. E583). cu platformele industriale adiacente. Moinesti.4. cauzate de lipsa resur selor de apa. Vaslui. Buhusi. Iasi. Radauti. Exista . legat de declinul oraselor mici si mijlocii. Tîrgu Frumos. vechile defrisar i. Hîrlau. în special în arealele din jur ul localitatilor urbane: Roman.au decuplat de la pr ocesul de crestere economica. în Regiunea Nord-Est sunt evidente de asemenea dispar itatile urban-rural în ce priveste gradul general de dezvoltare. Falticeni. retele de apa si canalizare ridica probleme în majoritatea judetelor.1.4.1. nemaiputând sa-si îndeplineasca functiile urbane. un nivel redus de calificare a populatiei. dotarile infrastructurale de toate tipurile. E576. fiind mai ridicata în Iasi. Darmanesti.3 km/km superioara mediei pe tara (33. Husi.1.1 km/km2 ). De asemenea aceste judete se confrunta si cu o evidenta ramânere în urma a gradului de tehnologizare industriala si agrara. Comanesti. De asemenea. îndeosebi cele monoindustrirale. Pascani. gradul de atractivitate a investitilor. alunecar ile de teren considerabile. Suceava. Tîrgu Neamt. Negresti. Infrastructura 7. Transportul Infrastructura de drumuri.

comparativ cu media pe tara (20. Judetul Suceava dispune de 5 heliporturi. ponderea acestora fiind mult inferioara mediei pe tara (25. Iasi si Suceava) care deser vesc curse interne si ocazional zboruri externe. respectiv 2. În ceea ce priveste localitatilor conectate la retelele de distributie a energiei numarul termice.2%) .Emil Luca însa putine drumuri publice modernizate. ponderea localitatilor cu r etea de apa potabila fiind de 17%.1% din numarul total al localitatilor regiunii sunt conectate la reteaua de distributie a gazelor naturale. 7. se constata o scadere continua a acestuia.4. judetele Bacau. Infrastructura existenta în momentul de fata nu permite nici unui aeroport din cele trei efectuarea de zborur i curente externe de pasager i si de mar fa. având ponderea cea mai mare.3%).7%. cât si cea de canalizare sunt insuficient dezvoltate. În cadrul regiunii exista trei aeroporturi (Bacau. Utilitati publice Atât reteaua de alimentare cu apa potabila. 6.9% . De asemenea. 2 . iar în judetul Iasi exista o aerobaza utilitara cu o experienta de 30 ani în domeniu si care are ca obiect de activitate zboruri utilitare si zboruri sanitare. judetele Botosani si I asi având o pondere de 16. Densitatea retelei de cale ferata este de 40. Din cauza reliefului predominant muntos si judetele Neamt si Suceava se confrunta cu pr obleme de accesibilitate.8%. Iasi si Neamt. Doar 2. fata de cerintele actuale.9% dintre localitatile din Regiunea Nord Est sunt conectate la reteaua de . iar judetele Iasi si Vaslui având o ponder e a localitatilor cu retea de canalizare de doar 2.9/1000km regiunea fiind traversata de doua din cele noua magistrale feroviar e ale tar ii: V (Bucuresti-Suceava) si VI (Bucuresti-Iasi).1. capacitatea statiilor de epurare a apelor reziduale cât si capacitatea de depozitare a deseur ilor sunt insuficiente.6%.2. respectiv 17.

Suceava. Roman). alunecarile de ter en considerabile. cu implicatii în accentuarea alunecarilor de teren.4. • fenomenele de eroziune a solului care afecteaza. Educatie Având în veder e ca din cele opt regiuni de dezvoltar e. modernizar i. de-a lungul cailor rutiere). gradul redus de revalorificare si/sau tratare a deseurilor. • dezafectarea unor foste întreprinderi de stat • despaduriri.4. Mediu La nivelul regiunii principalele probleme de mediu sunt legate de: • proasta gestionare a deseurilor industriale si menajere (colectare neselectiva.1. 7. cauzate de lipsa resurselor de apa (consecinta a stratului freatic situat la adâncime considerabila). retehnologizari si dezvoltar i ale unor statii de epurare orasenesti (Iasi. • poluarea locala sau zonala În unele judete se deruleaza (în diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizari ale sistemelor de alimentare cu apa (Iasi).3. depozitare inadecvata sub aspectul amplasarii si amenajarii haldelor. de conservare a biodiversitatii si reconstructie ecologica a Parcului National Ceahlau. Piatra Neamt. existenta depozitelor de rumegus pe malurile cursurilor de apa.1. 7. de colectare selectiva a deseurilor (Piatra Neamt). Regiunea NE detine cea mai mare ponder e a populatiei si a elevilor .4. Suceava si Neamt. valori mai r idicate înregistrând judetele Bacau.Organizarea Teritoriului distr ibutie a energiei termice. aceste judete se confrunta si cu probleme de mediu. vechile defr isari. De asemenea. partea de est a regiunii. în pr incipal.

2% si respectiv 19. Judetele Iasi si Suceava nu dispun de nici o institutie de asistenta sociala. existând r iscul ca multe unitati sa nu mai pr imeasca autor izatie de functionar e. . numarul unitatilor destinate procesului educational este mic. 7.1. Trei judete Bacau (21%).4. reprezentând 14. Ele se afla într -o stare precara. policlinici. Ele sunt în acelasi timp si centre univer sitare. Aceasta situatie nu favorizeaza reintegrarea parintilor pe piata muncii.7.1.Emil Luca (17.48% ).1. Sanatate Regiunea Nord-Est detine 172 de unitati sanitare (spitale. atât din punct de vedere al dezvoltar ii economice.5. dotarile tehnice de care dispun sunt uzate atât fizic cât si moral si nu mai corespund cerintelor actuale. 7. Necesarul de dotari tehnice pentru urmatoarea perioada este cel mai mare dintre toate regiunile. dar institutiile pentru protectia copilului sunt insuficient dezvoltate. sanatorii TBC).4. Zone problema Analiza mai detaliata a disparitatilor inter ne în dezvoltar ea Regiunii Nord-Est.75% din numarul unitatilor de învatamânt pe ansamblul tarii. Servicii Sociale Î n Regiunea Nord-Est s-au înregistrat cel mai mare numar de nou nascuti de la nivelul întregii tar i ( 5.6.4. 7. dispensare medicale. În plus.35% din numarul total al unitatilor sanitar e din România aflate în pr oprietate publica. Suceava (18%) si Iasi (18%) detin apr oximativ 60% din numarul total al scolilor existenta la nivel regional. acesta repr ezentând numai 18. comparativ cu celelalte 3 judete din regiune.4% din total national). având cea mai numeroasa populatie scolara.

în zona bazinelor hidrografice ale râurilor Trotus. Vaslui. situate în partea centrala si de nord. . pe malul drept al râului Prut. precum si în judetul Bacau. evidentiaza urmatoarele tipuri de zone-problema: Areale rurale izolate. • în nordul si sudul judetul Iasi. • în judetul Neamt: pe ambele malur i ale lacului de acumular e Bicaz si in nordul judetului. • portiunea situata în extremitatea sud-estica a judetului Iasi si care continua în nord-estul judetului Vaslui.Est sunt evidente discrepantele ca nivel dar si ca potential de dezvoltare între vestul mai dezvoltat al Regiunii si estul mult ramas în urma ( judetele Botosani. Dolhasca etc. care se continua cu zona de vest a judetului Vaslui. • fâsia adiacenta granitei dintre judetele Botosani si Iasi. • în sudul judetului Suceava. Vaslui). Zeletin. Siret. în lunca Jijiei si Prutului.5. Potential de dezvoltare Pe ansamblul Regiunii Nord . • în judetul Vaslui. Zone afectate de inundatii sunt în bazinul râului Bistrita. • în judetul Bacau au fost identificate 13 zone expuse alunecar ilor de teren. cu infrastructura slab dezvoltata: • zona rurala care acopera regiunea de confluenta dintre judetele Bacau. • Zone cupr inzând grupur i izolate de localitati din sudul judetului Suceava Zone afectate de alunecari de teren si fenomene de eroziune: • în judetul Botosani aceste zone sunt situate în zona centrala si de sud.Organizarea Teritoriului cât si al pr oblemelor de mediu. Iasi si Neamt. Bistrita.1. Tazlau. în r aza localitatilor: Falticeni. în bazinul afluentilor râului Bârlad. 7. Iasi.

Zona muntoasa si deluroasa din vestul r egiunii (judetele Suceava. este sa se dezvolte ca ar eal de servicii de tranzit pentru produsele provenite din tar ile fostei URSS ( înmagazinare. dar care. Arbore. Dragomirna. limitrofe gr anitei de est a Uniunii Europene. Moldovita. Varatec. vânatoare. Voronet). etnografic. Câmpulung-Moldovenesc. Principalele tipuri de turism care pot fi practicate sunt: turismul cultural (muzeistic. turism rural. Pentru aceasta tr ebuie efectuate lucrari de infrastructura. Oglinzi. cu specializarea „tur ism religios” (Putna. sporturi extreme – zborul cu parapanta. binecunoscuta ospitalitate. Alaturi de pitorescul regiunii. pescuit. Bistrita. de creare a unor zone cu facilitati specif ice (parcur i logistice). turism sportiv (alpinism. Casin). turism balneo-terapeutic (Vatra Dornei. puritatii aerului. specializate în astfel de servicii. Neamt si Suceava. Neamt. Sihastria. rafting. specificul gastronomiei moldovenesti.Emil Luca Sansa zonelor de est. Humor . Secu. Neamt. obiceiurile. Zamca. Regiunea Nord Est detine un potential turistic relativ ridicat. mountainbike. Baltatesti. traditiile popular e. de agrement. traditionalele degustari de vinuri din podgoriile Cotnari si Husi dau culoare locala pentru atragerea turistilor . orientare tur istica. Dator ita conditiilor favorabile de care dispune. de tranzit. precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios existent. agroturism. în mare parte (exceptând Bucovina) insuficient dezvoltat. asemanatoare celor din porturile Belgiei. Agapia. Olandei si Germaniei. apelor. turism etnografic. artistic) . agro-turism. Târgu Ocna). Bacau) detin un potential tur istic valoros. schi). a frumusetii locur ilor. Slanic Moldova. Ucrainei si Moldovei. Sucevita. zonelor montane din judetele Bacau. balneoterapeutic. înnobilare si pregatire pr in segmentare si împachetare etc) . cu masuri adecvate poate intra cu usurinta în circuitul turistic european. religios. . care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din tara si din strainatate.

pot juca un rol în turismul de lunga dur ata. regiunea este a doua ca marime din cele 8 ale României.762 km² sau 15 % din suprafata totala a tarii. Orasele concentreaza 55.850. agrement si pentru optimizarea sanatatii (Vatra Dornei. iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpatilor si Subcarpatilor de Curbura.5 loc/kmp). cupr inde Delta Dunar ii si este marginit la est de întreg litoralul românesc al Marii Negre. cea mai mare densitate a populatiei fiind în judetul Galati (139. cu activitati sportive. În 2004. reprezentând 13.7 loc/kmp este sub media pe tara (90.1.2. I ndustrializarea fortata de dupa razboi a condus la concentrarea populatiei în orasele Galati.2. densitatea de 79. cu tendinte de diminuare. 7. podisul Dobrogei cu Muntii Macinului. Cacica si pe Valea Bistritei si Moldovei). acoperind 35.455 de sate (organizate în 339 de comune). dominat de centrul industr ial si comercial cu acelasi nume. cu un grad înalt de civilizatie a populatiei.5% din populatie. în judetul Tulcea (29.Est este situata în partea de sud-est a României. Totodata regiunea este strabatuta de fluviul Dunarea.Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunarii.1 % din populatia tarii.Organizarea Teritoriului Gradul de dotare a localitatilor si or iginalitatea landschaftului bucovinean cât si specificul deosebit al satelor. Caracteristici demo-geografice Regiunea Sud . Solca. Pr eponderent este însa relieful de câmpie. Regiunea de Dezvoltare Sud-Est 7. Regiunea Sud . Regiunea avea o populatie de 2. Cel mai mare oras al regiunii este Constanta .9 loc/kmp).318 locuitori. iar cea mai mica. câmpia Baraganului. Reteaua de localitati a regiunii Sud . Braila si Constanta. unde conditiile naturale si economice sunt mai putin propice.Est era alcatuita din 33 de orase (dintre care 11 erau municipii) si 1. cu specific climatic continental.91 loc/kmp).

8% din total. cu valorile cele mai r idicate în judetul Constanta. Se remarca ponderea ridicata a populatiei ocupate în sectorul serviciilor în judetele Constanta si Galati. Lipsa locurilor de munca adecvate.2. Buzau. Specificul Regiunii Sud . urmat de Galati si Braila (peste 200.9% (2004) depaseste media tar ii (6.3. Migratia cea mai accentuata se înregistreaza în judetul Vrancea. salarizarea neatractiva. cu o valoare de 6. datorita statiunilor turistice din lungul litoralului si prezentei portur ilor Constanta si Mangalia.Emil Luca (309.3%). productivitatea muncii detinea o pozitie de mijloc între regiunile tarii. în judetul Vrancea. Spre deosebire de acestea. si respectiv Galati. 7. Forta de munca si migratia În 2004.000 de locuitori).2% (2003) din economia tar ii. în special din cauza structurii economice neconsolidate. regiunea se situeaza pe locul 6. 7. populatia ocupata reprezenta 35.3%).7%).3%).4%) si agricultura (35. în timp ce pe locuitor acest indicator se situeaza sub media nationala.Est îl reprezinta disparitatile dintre nodurile de concentrare a activitatilor industr iale si tertiare ( Br aila - .2. Somajul. Economia regionala Cu un PI B care reprezinta 11. urmat de Braila (8.000 de locuitori). cea mai mar e parte în servicii (36. si Focsani (peste 100.7%) si Buzau (6.2.965 locuitori). peste 50% din populatia ocupata lucreaza în agr icultura. iar 62% din populatia judetului locuieste în mediul rur al. unde populatia tânara a parasit masiv localitatile pentr u a lucra în strainatate. urmate de industr ie (28. Disponibilizar ile din industria metalurgica (MITTAL GROUP) au determinat ca judetul Galati sa detina cea mai ridicata r ata a somajului (9. Pâna în 2002.6%). dar si calificarea necorespunzatoar e determina plecar i masive a activilor spre arealele de crestere economica din tara sau strainatate.

au dus la cresterea masiva somajului în mar ile centre de industr ie grea (Galati. Braila. etc. Macin. Restructurarile industriale care au avut loc în procesul tranzitiei la economia de piata. Cu toata reducerea masiva de personal din zona Braila – Galati. nordul Dobrogei. pierzând în continuare locur i de munca (Babadag. etc. orasele mici nu reusesc sa-si gaseasca echilibrul. . centrele industr iale complexe izolate (Buzau. Constanta . Spre deosebire de acest proces de oar ecare stabilizare economica a mar ilor centre urbane. Aici nu exista investitii straine si din cauza unei infrastructuri deficitare (drumuri. Tulcea. Un alt exemplu de revigorare a industriei îl reprezinta Buzau. estul si sudul Brailei. ultimii ani marcheaza un oarecare revir iment al activitatilor industriale. ca de exemplu cele de prelucrare superioara a lemnului si sticlei. litoral si alte areale turistice din Subcarpati a preluat o parte din forta de munca disponibilizata si astfel socul social al disponibilizarilor a fost atenuat.Organizarea Teritoriului Galati. unde au aparut numeroase întreprinder i noi. areale cu specif ic turistic (litoralul si Delta Dunarii) si întinsele zone cu suprafete de cultur i agricole si viticole. Activitatea intensa de constructii de locuinte pr oprietate pr ivata din jurul mar ilor centre urbane. Focsani). alimentari cu apa. precum si estul Judetului Vrancei . Regiunii îi este caracteristica discontinuitatea în teritoriu a activitatilor industriale si îmbinarea cu activitati tertiare (comert. Negru Voda. Delta Dunarii. servicii. etc).). Arealele de maxima saracie cuprind nordul judetului Galati.Navodari). Constanta – Navodar i. Hârsova. Buzau) si a în micile centre urbane mono-industriale. canalizar i. turism) si agricole. Aici pot fi mentionate atât într eprinder ile (textile) care functioneaza la Braila cât si Combinatul de la Galati precum si rafinaria de la Midia Navodari. Faurei. respectiv un pr oces de stabilizare a întreprinderilor nou create pe platformele marilor complexe industriale restructurate.

1. regiunea înregistrând cea mai mica pondere pe tara.2. 69% din cei 2 854 km de strazi orasenesti din regiune. cazul pr imelor trei judete – în care major itatea strazilor sunt moder nizate. cea mai mare pondere a strazilor orasenesti modernizate. în anul 2004. majoritatea localitatilor rurale neavând drumur i pietruite sau asfaltate. iar situatia drumurilor în mediul rural este critica. r espectiv Galati) . existând pericolul izolarii unor ar eale cât si într eruperii legaturilor dintr e marile regiuni ale României. Utilitatile publice Regiunea Sud-Est înregistra. fiind modernizati.5% sunt modernizati.4. Constanta si Galati având peste 70% strazi orasenesti moder nizate. E581). 7. fata de doar 44% în judetul Vrancea. E70. Tot în aceasta situatie s-a evidentiat si starea precara a podurilor rutiere. doar 29. Exista însa mari difer ente intraregionale. Principalele problemele ale retelei de drumur i sunt: calitatea slaba a drumurilor. Infrastructura 7.Emil Luca 7. Aceasta situatie se datoreaza prezentei atât a unor orase cât si a unora mijlocii (Buzau. E85. E87. Inundat iile din anul 2005 au aratat nu numai insuficienta retelei rutier e dar si lipsa unei strategii privind masur i de protectie activa a acestor a.2. judetele Buzau. Transportul Regiunea este strabatuta de importante coridoare de transport care asigura legatura centrelor urbane cu capitala tarii.2.în mar i.536 km drumuri publice regionale. S-a dovedit ca nu exista posibilitati reale dar si economice pentru trasee de rezerva. Constanta. Din cei 10. sistemul deficitar de iluminare si marcare stradala.2. între care se remarca marile artere rutiere europene (E60. or asului Focsani i se . în timp ce în judetul Vrancea.4.4.

Organizarea Teritoriului adauga doar patru orase mici (sub 20. cu exceptia celor sase capitale de judet. la sfârsitul anului 2004 Regiunea Sud-Est ocupa al doilea loc la nivel national în privinta lungimii simple a retelei de distributie a apei potabile (17.9% aveau instalatii de alimentare cu apa potabila. unde se afla in derulare proiecte de construire a statiilor de epurare. iar din numarul total de localitati 43. cele mai importante pr obleme se refera la: • statii de epurare a apei uzate (doar în cele sase capitale de judet) • statii de pompare (doar 9 localitati din judetul Galati dispun de 11 statii de pompare) . 7. acestea concentrându-se mai mult în judetele Constanta si Braila – apropiate de Dunare. datorita lipsei de echipamente moderne.3.1% din localitatile regiunii fiind dotate cu aceasta utilitate. Astfel. Poluarea mediului în regiune este determinata atât de existenta unor tehnologii uzate moral si fizic dar si a educatiei limitate a cetatenilor. necesitând reabilitarea si chiar înlocuir ea lor. existenta si functionarea statiilor de epurare a apei uzate reprezinta o problema.4. Galati si Tulcea). exista aceleasi diferente. În privinta utilitatilor publice de baza. Însa.1 % din total pe tara). si mai putin în Buzau si Vrancea. fie au statii de epurare învechite care nu mai functioneaza corespunzator. O situatie îngrijoratoare exista în cazul retelei de canalizare.000 de locuitori) . doar 6. trebuie mentionat ca foarte multe din aceste instalatii prezinta un grad avansat de uzura. major itatea localitatilor fie nu au de loc. daca avem în vedere ca 72% din localitatile dotate cu canalizare sunt localizate în cele tr ei judete estice ale regiunii (Constanta.în care doar o mica parte a strazilor sunt modernizate.2. La nivel intraregional. Mediu La nivel regional.

cu exceptia municipiului Focsani. iar cel liceal era deser vit de 176 de licee. tr ansportul facându-se individual de catre populatie. a caror buna functionare este .364 de scoli. care au trebuit sa faca fata cr ester ii numarului de copii înscrisi. existau 1. Buzau si Galati. la nivelul celorlalte localitati retelele de canalizare sunt învechite si deter iorate) De asemenea. valorificare si eliminare finala a deseur ilor. Poluarea complexa a afectat habitatul natural în Delta Dunar ii si pe litor alul Marii Negre. Î n zonele de deal si de munte din judetele Vrancea. au afectat foarte mult stabilitatea versantilor.2. • în mediul rural depozitarea deseurilor se face pe terenuri destinate special de catre pr imarii pentru acest scop. Educatie La nivel regional.4.Emil Luca • sisteme de colectare (în judetul Tulcea retelele de colectare a apelor uzate menajere sunt subdimensionate si prezinta un grad avansat de uzura) • r etele de canalizare (în judetul Vrancea. în ultimii ani. Colectarea deseurilor se face prin serviciile de salubritate existente. Pentru învatamântul pr imar si gimnazial. în învatamântul public existau 929 gradinite. în anul scolar 2004/2005. • în judetele Braila si Buzau deseurile menajere sunt colectate neselectiv • la nivelul judetului Constanta sunt 42 de societati care gestioneaza deseurile menajere si industriale si 40 de depozite de deseuri ur bane/rur ale sau mixte. managementul deseur ilor prezinta deficiente: • în judetul Galati nu exista instalatii de tratare.4. 7. despadur ir ile masive începute în secolul 19. Acestora li se adauga 10 scoli profesionale si de ucenici. precum si 11 unitati postliceale. Nu exista servicii specializate de colectare a acestora.

5. erau 8. si anume: . Zone problema În regiune au fost identificate si promovate pentru a beneficia de proiecte eligibile sub Programul Phare Coeziune Economica si Sociala 2001-2002. la care se adauga alte tipuri de unitati sanitare. Buzau si Galati nu au institutii rezidentiale de asistenta sociala. în regiune îsi mai desfasoara activitatea 14 policlinici si 47 dispensare medicale. Pentru formarea unei forte de munca înalt calif icate.818 copii cu dizabilitati. Vrancea si Tulcea) nu au centre de zi. 7.5. precum si dotarea corespunzatoare a acestora.4. este esentiala buna functionare a celor 9 universitati existente în r egiune. Judetele Braila. cât si al dotarilor.3%). Servicii Sociale Trei din cele 6 judete (Buzau.6. fiind necesare reabilitarea cladirilor.2. Sanatate În regiune exista 47 de spitale.4. dintre car e 24 sunt localizate în Constanta si Galati. Cele mai importante sunt universitatile din Constanta si Galati. din care doar 462 beneficiau de servicii de r eintegrare. I nfrastructura de sanatate din regiune. 7. doua zone. atât din punct de vedere al constructiilor.2. 7. De asemenea.2. este precara. absolut necesara pentru asigurarea dezvoltarii r egiunii. Copii sunt ocrotiti în institutii de tip familial (65.7%) sau de servicii rezidentiale (34. La sfâr situl anului 2004.Organizarea Teritoriului esentiala pentr u asigurarea pietei fortei de munca cu persoane calificate în diferite domenii.

Braila si Tulcea. Mediul natural este puternic afectat de catre defrisarile necontrolate realizate în ultimul deceniu. care include si orasele Buzau. orasele Nehoiu (Buzau). este reprezentat de prezenta portului Constanta. Legatur ile acestora cu marile porturi ale lumii. etc. Marasesti ( Vrancea). cele mai importante sunt zacamintele de titei si gaze naturale (Subcar patii Buzaului. caracter izata de urmatoarele pr obleme: dezechilibre sociale masive.2. care valor ificate corespunzator. ca porti maritime ale tarilor din centrul Eur opei lipsite de iesir e la mare. care au fost dublate de lipsa lucrarilor pentru limitarea alunecarilor de teren. Este vorba de zona minier a Altân-Tepe si Hârsova (Tulcea). Macin si Isaccea. Odobesti si Tecuci.Emil Luca • Zona industr iala a Subcarpatilor de Curbura. aceste zone se afla înca în dificultate.6. sarea. diminuarea rolului jucat de porturile din zona. li se adauga alte zone cu probleme grave de dezvoltare.Marea Neagra. vestul judetului Braila si sudul judetului Galati). se confrunta cu probleme legate de: somaj r idicat. 7. Marasesti. Exceptând usoara îmbunatatire a situatiei santierului naval Galati si a Mittal Steel Industry Galati (Sidex). Celor doua zone de restructurare industriala. Potential de dezvoltare Regiunea Sud-Est dispune de o ser ie de resurse naturale. cuprinzând orasele Braila. Dintre acestea. Alt avantaj pe car e regiunea îl poate valor ifica. calificar i insuficiente si mono-directionate ale fortei de munca. pot juca un rol important în dezvoltarea economico-sociala. atât pentru a asigur a materia prima . Adjud. pierderea flotei de pescuit oceanic. pot fi folosite. în urma r ealizar ii canalului Dunare . secondat de portur ile dunarene Galati. Galati. carierele de granit (Muntii Macinului). • Zona industriala si de servicii a Dunar ii de Jos. Tulcea. Focsani. Râmnicu Sarat.

• Regiunea prezinta si un cadru promitator pentru dezvoltarea agro-turismului (Braila. vile. în Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. romane. • Zona montana din Vrancea si Buzau prezinta inter es turistic prin statiunile Soveja si Lepsa. bizantine si locasuri mânastiresti. Galati si Tulcea) cu r esurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vânatoare si pescuit) în Insula Mica a Brailei. moteluri. campinguri) desfasurate de-a lungul a 70 km de coasta între Navodari si Mangalia. Insula Mare a Brailei. • Patrimoniul cultural-istoric al r egiunii se r emarca cetatile getice. care cuprinde 13 statiuni. si zone turistice unice în tara. gr ecesti. în special dupa includerea sa în 1990. Eforie Nord (namol curativ cu proprietati asemanatoare celui de la Marea Moarta). Focurile Vii. • Regiunea beneficiaza de un fond balnear deosebit.Organizarea Teritoriului necesara dezvoltarii economiei regiunii. care prezinta o atractie stiintifica si un potential tur istic ridicat. • Delta Dunarii. Cel mai important potential pentru dezvoltarea regiunii. tratament si agreement (hotelur i. pester ile de la Bozioru. este reprezentat însa de resursele turistice: • Litor alul Mar ii Negr e. împr euna cu alte zone naturale adiacente. majoritatea fiind concentrate în judetele Tulcea si Constanta . cât si pentru a exporta bunuri produse atât în regiune. cum ar fi: Vulcanii Noroiosi (Berca) . cu unitati de cazare. cu o veche traditie Lacul Techirghiol. etc. cât si în restul tar ii sau chiar în statele din vestul tar ii.

Distributia teritoriala arata o concentrar e mai mare a oraselor în judetul Prahova (14) si mai redusa în Giurgiu (3).1. . Forta de munca si migratia Ponderea populatiei ocupate era. Regiunea Sud are o retea de localitati alcatuita din 43 de orase (din care 16 municipii).000 de locuitori (Ploiesti si Pitesti). în 2004.Emil Luca 7. majoritatea populatiei traieste în mediul rural.342.70. Cele mai multe orase (27) au sub 20. Giurgiu. cor espunzatoare judetelor Arges. Calarasi. Populatia totala a celor sapte judete componente era. Numai doua orase au peste 100.3.4%. Prahova si Teleorman. Regiunea de Dezvoltare Sud 7.4% din populatia României.0 loc/km 2 . 488 de comune si 2030 de sate. Densitatea populatiei este de 97.5 % munti.9 loc/km2). având o suprafata de 34. în celelalte judete valorile fiind cuprinse între 31 si 37%. explicabil pr in faptul ca. Relieful regiunii este caracterizat de predominanta formelor de relief de joasa altitudine: câmpii si lunci . reprezentând 15. exceptând judetul Prahova. sub media pe tara (38. multe dintr e acestea cu o infrastructura deficitara. apropiata de cea a zonelor rurale. regiunea se învecineaza cu Bulgaria. Ialomita.2.8% si doar 9.042 locuitori.3.3. valoare super ioara mediei pe tara (90.45 % din suprafata României).000 de locuitori. Dâmbovita. 7.9%) si Teleorman (37.1%).0%). de 3. Caracteristici demo-geografice Regiunea Sud este situata în partea de sud a României. În partea de sud. valorile cele mai r idicate înregistr ându-se în Arges ( 38.7%. sub media pe tara. dealur i .453 km 2 ( 14. de 35.4% din populatia regiunii.19. în 2004. Gradul de urbanizare este de 41.

care a generat o rata ridicata a somajului.3. cu o pondere ridicata a populatiei ocupate în agr icultura: Teleorman. evidentiindu-se aceeasi diferentiere între sudul si nordul regiunii.6%) si Dîmbovita (6. Închiderea unor unitati industriale în .4%) si o pondere relativ scazuta a celei ocupate în industrie (29.4%) si Calar asi (8. Partea de nord a Regiunii ( judetele Arges. În cea ce pr iveste rata somajului. Lipsa locurilor de munca în zonele rurale determina o masiva plecare catre Bucuresti si migratia tinerilor catre Europa de Vest. Calarasi (51. Dîmbovita si Prahova) se caracterizeaza printr -un grad ridicat de industr ializare. iar cele mai reduse în judetele Prahova (6. a populatiei ocupate în agricultura (39. la 31 decembrie 2004.8%). situata sub media pe tara (2420.Prahova detinând locul 1 pe tara în ceea ce pr iveste productia industriala.51%). Economia regionala Î n 2003. Trasatura esentiala a Regiunii Sud este reprezentata de împar tirea acesteia în doua subar ii cu caracteristici geografice si socio-economice difer ite. cele mai r idicate rate ale somajului înregistr ându-se în judetele I alomita (10. indica o pondere r idicata.9 euro/locuitor si Prahova – 2282.6 euro/locuitor.4% la nivelul regiunii. aceasta era de 7. 7.7%). Judetele Prahova si Arges se caracterizeaza printr -o pondere ridicata a populatiei ocupate în industr ie si servicii.2 euro/locuitor. Pr incipalele pr obleme cu care se confrunta acest areal sunt legate de declinul unitatilor industriale.Organizarea Teritoriului Gradul de ocupare a populatiei pe sectoare de activitate.5%) si ser vicii (31. la nivel regional. cele mai mari valor i înregistrându-se în judetele Arges – 2550.5 euro/locuitor). astfel încât satele si orasele mici se depopuleaza. la nivel judetean.4 euro/locuitor. Giurgiu (58.8 % si 57. iar cea mai redusa în Calarasi – 1449.3. dar în descrestere. Judetele sudice ale Regiunii sunt preponder ent agricole.7%). Regiunea Sud înregistra o valoare a PIB de 1964.1%).

Contr ibutia industr iei la cr earea PIB regional este de peste 30% . Videle. Pe judete. suprafata judetelor componente este reprezentata în întregime de câmpie. Alexandria. într eaga zona a cunoscut o dezvoltare industr iala artificiala. în special prin aportul întreprinderilor din industr ia chimica si petrochimica (judetele Prahova si Arges). Aceasta situatie caracterizeaza toate resedintele de judet. Giurgiu. În anii ‘70. Giurgiu. cea mai r idicata cifra de afacer i în industr ie este realizata de Prahova (38.Est). Pitesti si Târgoviste se manifesta ca poli de dezvoltare si ca centre de polar izare pentru noi activitati industr iale. Zimnicea.3%). în special în zonele urbane monoindustriale: Mizil. Plopeni. stiintifice si tehnologice (o . masini. echipamente si mijloace de transport. Partea sudica a Regiunii (judetele Calarasi. Orasele Ploiesti. Slobozia si Fetesti.0%) . De altfel. reprezentând al doilea buzunar de mare saracie în România (primul pol fiind cel din Regiunea Nord . Arges si Dîmbovita). inclusiv a investitiilor straine. În prezent. În regiune exista 11 parcuri industriale. suporta impactul sever al procesului de tranzitie spre economia de piata. Calarasi. Oltenita.0% din cifra de afaceri în industr ie la nivelul regiunii).9% din cifr a de afaceri totala din regiune (2003). Ur lati. Ialomita si Teleorman) este o zona traditional subdezvoltata. în afara celor traditionale existente. urmata de Ar ges ( 33.Emil Luca zonele monoindustriale a determinat apar itia unor grave probleme economice si sociale. Ea se caracterizeaza prin preponderenta populatiei ocupate în agricultura. Moreni. pe ultimul loc situându-se Calarasi (4. Industria reprezinta cea mai importanta ramura economica a Regiunii Sud daca se are în veder e ca întrepr inderile din sectorul industr ial au realizat 45. pr in închiderea major itatii unitatilor industr iale reprezentative. textile. confectii si alimentara. precum si arealele adiacente ale oraselor Turnu Magurele. materiale de constructie (Prahova. Costesti si Câmpulung-Muscel.

Mai precis. nationale si judetene cu o lungime de 11. asigurata de 5 drumuri europene (E574. cele mai r idicate ponderi ale drumurilor publice modernizate se înregistreaza în judetele sudice: Teleorman. Dunarea.999 km (15. Potentialul agricol al regiunii în general si al partii sudice în special este deosebit de ridicat (71. comparativ cu nordul acesteia (sub 20%). Holcim – Câmpulung Muscel. însa doar 29.1.4. Transport Regiunea dispune de o retea de drumuri publice europene. Samsung COS – Târgoviste. pe lânga drumurile nationale care traverseaza judetele. Ialomita. regiunea beneficiaza de o buna deschidere interna si internationala. înlesneste legaturile acestei r egiuni cu principalele or ase din bazinul sau hidrogr afic. exista o retea mai densa de drumuri judetene si comunale (de regula mai putin moder nizate decât cele nationale). În ceea ce priveste transportul rutier. E70. Dâmbovita si Pr ahova). E81. La nivel judetean.Pitesti) si A2 ( Bucuresti – Constanta.Organizarea Teritoriului treime din numarul total de parcuri existente în România).4. aflata partial în exploatare). Î n regiune s-au realizat importante investitii straine dir ecte: Renault – Pitesti.1% din suprafata totala reprezentata de suprafete agricole. 5 dintre acestea fiind localizate în judetul Prahova. E85 si E60) si de autostrazile A1 (Bucuresti . fiecare cu peste 33%. Infrastructura 7.3.3. în sudul regiunii (peste 23%).4% din r eteaua nationala). 7. din care 80.1% din totalul drumurilor publice sunt moder nizate. comparativ cu sudul regiunii. artera fluviala europeana. Aceasta explicatie este .1 % din totalul national) si o retea feroviara de 1703 km (15. Procentele r idicate din aceste judete se datoreaza ponderii mai mar i pe care le au drumurile nationale în totalul dr umurilor publice. în judetele nordice (Arges.2% terenuri ar abile).

cea mai mare pondere de strazi orasenesti modernizate înregistrându-se în judetul Dâmbovita (69. însa în numeroase situatii aceste instalatii sunt slab . Apa potabila pentru alimentarea localitatilor din regiune provine din captarile apelor de suprafata si a apelor subterane.3% sunt modernizati. fata de cea din judetele sudice – sub 40 km/100kmp. VII (Bucuresti-Galati). III.27% din totalul national).4. Utilitati publice Strazile orasenesti au o lungime de 3. Pe judete.Emil Luca sprijinita de densitatea mai r idicata a drumurilor publice înr egistrata în judetul Arges – peste 43 km/100kmp. V si VI ( traseu comun pâna la Ploiesti). din care 58.347 km (14. iar cea mai scazuta în Ialomita ( 42. în Ialomita si Teleorman ponderea scade sub 10%.8%). însa putin folosita ca urmar e a reducer ii capacitatilor industriale ale oraselor porturi si lipsei transportului naval de calatori. pe judete. Regiunea Sud beneficiaza si de avantajul oferit de princ ipala artera fluviala de navigatie europeana.7% din numarul total de localitati din regiune beneficiind de alimentare cu apa (din care 43 orase). Regiunea dispune de o retea dezvoltata de transport feroviar (15.4% din cei 11. astfel daca în judetele Dâmbovita si Giurgiu peste 40% din localitati au instalatii de alimentare cu apa. Dunarea. VI II (Bucuresti-Constanta) si IX ( Bucuresti-Giurgiu). Caracteristic retelei de alimentare cu apa în special din mediul urban.6% din numarul total de localitati. II. teritoriul acesteia fiind strabatut de magistralele fer oviare I (Bucuresti-Timisoara).8% ). Retelele de canalizare a apelor uzate menajere sunt prezente în doar 4. apar discrepante puternice.053 km la nivel national). 29. 7. IV.3.2. este faptul ca unele conducte prezinta un grad avansat de degradare si uneori de subdimensionare în comparatie cu volumul de apa solicitat în prezent. printr e car e si în cele 43 de orase ale regiunii.

6 m²/loc). arata difer entierea clara dintre nord si sud. existau sisteme publice de distr ibutie a energiei termice în doar 1. cele trei judete nordice concentrând 94.5% dintre localitatile care benef iciaza de acest tip de infrastructura. concentrate în mod deosebit în judetele Arges si Prahova. regiunea dispune de 26 km linii de tramvai (în Ploiesti) si de 20 km de linii de troleibuz ( în Târgoviste si Ploiesti). Spatiul verde din orasele regiunii Sud are o suprafata totala de 1773 ha (8. întregul par c auto detinând în exploatare un numar de 647 de vehicule. mai mici. a unor echipamente si tehnologii depasite. generata de utilizarea în cele mai multe cazuri. doar judetul Giurgiu depaseste media nationala (9.3% de autobuze. .05%). La nivelul anului 2003. Intra regional. celelalte judete înregistr ând ponderi mai mici de 4. dominat în proportie de 82. Reteaua de gaze naturale existenta în regiune asigura alimentarea doar a 7% din localitatile r egiunii si a 70% dintre orase. adica 13 m²/locuitor. Din punct de vedere al transportului urban de pasager i. subdimensionate si în mare parte degradate. Abateri importante de la aceasta medie înregistreaza judetele Ialomita – în sens pozitiv (20m²/loc. Epurarea apelor uzate menajere constituie o alta problema majora. o parte tot mai însemnata a populatiei prefera sistemele individuale de încalzire.3%.4% dintre localitatile regiunii.) si Giurgiu – în sens negativ (doar 3.Organizarea Teritoriului dezvoltate. mai performante si mai eficiente. Distributia energiei termice în sistem centralizat este prezenta cu precadere în centrele urbane si se afla în declin în ultimii ani. Distributia ter itoriala a localitatilor alimentate cu gaze natur ale. Ca urmare.6% din totalul national). datorita costurilor r idicate de productie si transport.

Mediu Zona de nord a regiunii datorita gradului r idicat de industr ializare si de concentrar ea în cadrul acesteia a unor activitati industr iale poluante. subdimensionarea acestora influentând furnizarea volumului de apa necesar. regiunea dispunând de un numar mic de locur i de depozitare corespunzatoare a acestora. Educatie Structura educationala în Regiunea Sud-Muntenia poate asigura scolarizarea la toate nivelurile. cu un impact negativ asupra calitatii vietii si a conditiilor de tr ai. localizate pr eponderent în centrele urbane.4. Totusi.3. Pâna în pr ezent.3. O problema deosebita o constituie depozitarea deseur ilor menajere si nemenajere. prezinta un grad avansat de uzura fizica. se constata urmatoarele deficiente: • Starea tehnica necorespunzatoare a statiilor de tratare a apelor uzate menajere si industr iale si folosirea unor tehnologii depasite • Regiunea dispune de importante surse de alimentare cu apa potabila ( un numar de 454 localitati beneficiaza de alimentare cu apa. se caracterizeaza prin probleme la nivelul tuturor componentelor de mediu. In ceea ce priveste managementul apei. care în mare par te sunt degradate si subdimensionate în comparatie cu necesitatile actuale.299 km). utilizarea si lichidarea deseur ilor.4.4. retelele de alimentare cu apa. în cadrul regiunii nu exista un sistem complex si modern. capabil sa realizeze separar ea.Emil Luca 7. 7. procesarea.3. reteaua de distributie aferenta având o lungime de 6. inclusiv incinerarea acestora. • Un numar de 94 localitati din care 42 orase beneficiaza de retele de canalizare a apelor uzate menajere. în cadrul acesteia existând în .

unde se concentreaza peste 65% din numarul total.3 la mia de nascuti-vii (16.unitati cu cea mai larga raspândire.5. Rata mortalitatii infantile. 11 scoli postliceale si 5 institutii de învatamânt superior. Dâmbovita si Prahova. 1092 scoli primare si gimnaziale. Dâmbovita si Prahova. Caracteristic actului de asistenta sanitara este faptul ca personalul medical cu studii super ioare este mult sub nivelul necesar si ca dotarea unitatilor sanitar e cu aparatura medicala si cu medicamente este necorespunzatoare. în anul 2003. 6 policlinici si 63 spitale. cea ce nu permite creearea conditiilor optime pentru realizar ea unui proces educational adecvat si eficient.8 la mie) si Dâmbovita (15. . 12 scoli profesionale si de ucenici. unul dintre indicatorii statisticii de baza care reflecta calitatea sistemului sanitar.3.3 la mie).7 la 1000 de nascuti vii – media nationala). 7. De asemenea. Principala problema a major itatii aceastor unitati educationale o reprezinta degradar ea cladir ilor si slaba lor dotare tehnica.8 la mie) – reflectând infrastructura de sanatate insuficient dezvoltata si subdezvoltata din sudul r egiunii. Numarul unitatilor sanitar e este mai r idicat în judetele Arges.2% din populatia regiunii. 188 licee. în timp ce valor i scazute se înregistreaza în Arges (15. caminele de elevi sunt insuficiente pentru a prelua elevii din zonele rurale – la rândul lor insuficient dotate. 57% dintre unitatile scolare sunt situate în judetele Arges.4. judete mai dezvoltate.9 la mie) si Calarasi (24. 58 dispensare de medicina generala .Organizarea Teritoriului 2004 un numar de 594 gr adinite. Sanatate Sectorul public de asistenta sanitara cupr indea. are în r egiunea Sud cea mai ridicata valoare din tara: 19. ca urmare a faptului ca aceste judete concentreaza 60. Cele mai ridicate valori se întâlnesc în Ialomita (24.

Începând cu 2005. Plopeni. La sfârsitul anului 2004. Din pacate aceste masuri au avut un impact redus asupra situatiei economico-sociale a localitatilor respective.5.6. Valea Calugareasca. Sotanga.3. Oltenita. Probleme economico-sociale au aparut si în localitatile rurale axate pe industr ia extractiva. acestea necesitând înca actiunii ample de revigorare economica si sociala. a determinat închiderea unor unitati industriale din zone monoindustriale. Situata în nord-vestul regiunii. Judetele Arges si Ialomita nu dispun de facilitate pentru cantine sociale si servicii de îngrijire la domiciliu. Stoienesti si Câmpulung Muscel – din judetele nordice. Calarasi. Pe teritoriul regiunii Sud a fost identificata zona de restructurare industr iala V. regiunea se confrunta cu numeroase probleme sociale: Regiunea Sud ocupa locul al doilea dupa regiunea Nord.89%). Costesti. Zone problema Restructurarea industriei din ultimii 15 ani. Giurgiu. Servicii sociale Ca ur mare a procesului de restructur are industr iala. Colibasi. Slobozia si Fetesti.3. Videle. Zimnicea. localizate în zona Subcar patilor.11%) sau rezidentiale (35. 7947 copii sunt ocrotiti în institutii de tip familial (64. Urlati. regiunea are cel mai mare procent al populatiei îmbatrânite din tara. Câmpulung Muscel. zona include si orasele din judetele Arges (Costesti. prin acordarea unor avantaje fiscale. Curtea de . ducând la aparitia unor probleme sociale grave în ar iile aferente localitatilor : Mizil. 7. existau 10443 de copii cu dizabilitati. dar si a unora din judetele sudice: Turnu Magurele.Emil Luca 7. dintre care 2403 au beneficiat de servicii de asistenta sociala. Alexandria. unele (Filipesti si Ceptura) fiind declarate în trecut zone defavor izate. pentru a încuraja investitiile din aceste zone.Est în ceea ce pr iveste numarul de familii monoparentale (41642).4.

Pitesti si Topoloveni) si Dâmbovita (Fieni. Valenii de Munte.Muscel etc. Târgoviste si Titu). sare. Câmpulung . Cele mai importante areale cu potential turistic sunt: • statiunile montane de pe Valea Prahovei. Potentialul turistic al regiunii Sud. Moreni. cor espunzatoare conditiilor pedologice din regiune. carbuni. poate contribui esential la dezvoltarea economica si sociala a regiunii.6. De cealalta parte. . diferentiat între nordul si sudul regiunii. în nord exista importante resurse de subsol reprezentate de zacaminte de titei si gaze naturale.3. valor ificat într -un mod adecvat si tinând cont de principiile durabilitatii. Pucioasa. Potential de dezvoltare Regiunea Sud are un important potential de dezvoltare economica. al carui potential poate fi valorificat ca o alternativa la turismul montan. care pot sta la baza dezvoltarii unei agriculturi specializate pe anumite tipuri de cultur i.Organizarea Teritoriului Arges. în sudul regiunii exista suprafete agr icole întinse. localitatile turistice si parcurile naturale situate în Muntiii Bucegi si Muntii Piatra Craiului • statiunile balneoclimaterice din regiune (Slanic Prahova. Gaesti.) • Dunarea. 7.masivul Bucegi. etc a caror prelucrare si comercializare poate creste valoarea adaugata din regiune. Pucioasa. din nordul regiunii. Astfel.

4. Dintre orasele mici (sub 20. Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest 7. . Serbia si cu regiunile Sud Muntenia.320 locuitori) si Slatina (81. o populatie de 2.342 locuitori). cu vechea regiune istorica Oltenia. numeroase nu au o structura si dezvoltare corespunzatoare: Vânju Mare. cupr inzând munti.843 locuitori).69% din populatia totala a tar ii). 54. dealuri si podisur i. cele mai rurale judete f iind Olt (59.6%). Vâlcea. alcatuita în pr incipal din Fluviul Dunarea. În zona de nord a Olteniei.1. Centru si Vest. Vâlcea (55%) si Gorj (53.212 km2 cuprinde cinci judete: Dolj. Î n 2004.Emil Luca 7. Târgu Jiu (96.317.3%). Reteaua de localitati este constituita din 40 orase. Zona de câmpie este specializata. Scornicesti etc. Reteaua hidrologica. Mehedinti si Gorj si coincide. Drobeta Tur nu-Severin (109. cu densitatea sub media nationala (79. în cultura de cereale. în principal. predominând padurile si pasunile alpine.8% vs. Structura rural-urban a populatiei este de 52.636 locuitori ( 10. Caracteristici demo-geografice Regiunea Sud-Vest.9 locuitori/km 2 ).1% vs. 47.3 locuitori/km 2 fata de 90. cu o suprafata de 29. confera regiunii r olul ener getic principal în România (71.980 locuitori). Olt. Cele mai importante or ase sunt Craiova (300. câmpii.9%). dintre care 11 cu r ang de municipiu si 408 comune ce cupr ind 2066 de sate.57% din totalul productiei hidroelectrice).941 locuitori). Regiunea Sud-Vest Oltenia avea. Se învecineaza cu Bulgaria.4.2% ( România – 45. RâmnicuVâlcea (111. Relieful regiunii are o distributie relativ echilibrata. în mare. r elieful este muntos si deluros (Car patii si zona subcarpatica). râurile Olt si Jiu.000 locuitori) . Dabuleni.

3% din total populatie ocupata) si Dolj ( 33%). Forta de munca si migratia Ponderea populatiei ocupate în total populatie înregistreaza o valoare redusa fata de media tarii .1%). în timp ce in judetul Dolj (5. în Serbia.4%).8%) înregistreaza o rata a somajului infer ioara aceleiasi medii regionale si chiar mediei nationale. lipsa locurilor de munca în zonele ur bane si cresterea costurilor de întretinere a locuintelor a determinat migratia populatiei somer e spre zonele rurale. sectorul servicii fiind mai dezvoltat în judetele Vâlcea (34. Analiza pe judete releva ponderi mai mari ale populatiei ocupate în agr icultura în judetele Olt (49.Organizarea Teritoriului 7. La nivel judetean. Astfel. Rata somajului în regiune este 7. destinatia privilegiata au devenit Italia si Spania. Judetele din nor d.3% ).4.5% din total populatie ocupata) si Mehedinti (48. .36. De asemenea. Închiderea întreprinderilor si a exploatar ilor miniere nerentabile a marit numarul somerilor.6%) au o rata a somajului mai mare decât media regionala. populatia ocupata civila se concentreaza astfel: agricultura si silvicultura (42.2. Pe ramuri ale economiei.1%) si cel mai redus în judetul Olt (34. daca în anii de dupa 1990 se pleca. cu consecinte sociale si economice pentru zonele respective. cel mai mare grad de ocupare îl are judetul Vâlcea (39.2%) . Olt (7.6% .9%) si serviciile (31% ). dupa criza din Iugoslavia. Lipsa locurilor de munca adecvate au determinat si aici plecari ale populatiei pentru munca necalificata în strainatate. Gor j (8%). industr ia (26. unde practica o agricultur a ineficienta.5%. În ceea ce priveste migratia externa Regiunea Sud -Vest Oltenia se remarca printr-un nivel relativ scazut în comparatie cu alte regiuni. Mehedinti ( 10. Piata muncii reflecta în mare tendintele de la nivel national.7%) si Vâlcea (7. valoare mai mare decât media la nivelul national (6.7%). în special.

75% si agr icultura cu 11. fac din agr icultura sectorul predominant în economia regionala.Emil Luca dar acest fenomen se intensifica în conditiile în care masurile de revir iment economic întârzie si pauperizarea populatiei sporeste. LAFARGE Tg Jiu. Aici se manifesta si nesiguranta privind marile privatizari ( Electroputere. 7. industria cu 33.4. precum si utilizarea unor tehnologii putin avansate.68% din media nationala) la care sectorul serviciilor a contribuit cu 48. Combinatul Rm. Procentul mare al populatiei rur ale si suprafata întinsa a terenurilor arabile.62%. . un PIB de 2. traditia în prelucrarea acestora. Economia regionala Regiunea Sud-Vest realiza. ceea ce o situeaza pe pozitia a saptea între regiunile tar ii. regiunea atragând doar 405 milioane euro (r eprezentând 2.23%. Daewoo. Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datoreaza si volumului scazut de investitii straine directe. în anul 2003.049.3. investitiile din regiune fiind mai mult concentrate în câteva afacer i mari (ALRO si ALPROM Slatina.).8 euro/locuitor.69% din totalul acestora pâna la finele anului 2004). Astfel. capital. Structura si repartizarea activitatilor economice la nivelul regiunii este determinata de resursele naturale. facilitatile tehnologice. au condus la o descrestere notabila a productivitatii muncii în acest sector. numarul în crestere al persoanelor ocupate în agr icultura si farâmitar ea terenur ilor în ur ma reformei privind proprietatea. unde practica o agr icultura de subzistenta. (84. în special în partea sudica a r egiunii. Vâlcea). Procesul de restructurare economica a facut ca o mare parte din populatia somera în vârsta din mediul ur ban sa se orienteze catre mediul rural. dar si de sistemul de preturi si de functionarea adecvata a mecanismelor pietei. etc.

procesul de restructurare miniera începând doar din 1997. în conditiile unui proces de restructurare a economiei relativ încet si întârziat.) nu a putut fi compensata prin activitatea productiva din unele ramuri r ecent privatizate. etc. urmare a devalorizarii dolarului. În judetul Gorj se gasesc cele mai multe întreprinderi cu profil extractiv. Industria lemnului din zona montana si subcarpatica a înregistr at. Dar. cea mai af ectata zona este zona miniera a Gorjului. . Evolutia negativa din centrele monoindustriale (Bals. Activitatile de extractia a carbunelui se afla în r ecesiune. Oltul este un judet puternic agr icol. Trebuie mentionata mobilitatea redusa a fortei de munca datorita specifitatii inexistentei unui disponibil de spatiu de locuit ieftin. în ultimii ani un recul puternic. îndeosebi în zonele care au ajuns sa devina aproape complet dependente de un sector industrial. Motru. Judetul Olt a fost de asemenea unul dintre judetele unde procesul restructurarii industriale a avut drept consecinta pierder i de locur i de munca.Organizarea Teritoriului Sectorul extractiv (carbune energetic si petrol) constituie înca o componenta importanta în economia regiunii. din cauza reducer ii capacitatii de export. Carbunesti. Rovinar i. determina o revigorare a activitatii în domeniu. destinata unor piete putin exigente ( tarile nord-africane). neexistând capacitatea necesara de absorbtie a fortei de munca disponibilizate. Dupa 1990. spre deosebire de judetul Gorj. Tg. unde dependenta fata de minerit ramâne semnificativa. o mare parte a angajatilor din industrie r eorientându-se catre activitati agricole. Din punct de vedere economic si social. Spectaculoasa crestere a pretului energiei. tributara unei pr oductii cu valoare adaugata redusa. Supradimensionarea lor ca numar de salariati a îngreunat procesul de restructurare. întreprinderile cu capital majoritar de stat au devenit necompetitive. în mare parte. Aceasta ramâne.

si anume coridorul IV Berlin/ Nurenberg-Praga-Budapesta–Constanta–Istambul -Salonic si coridorul VII fluviul Dunarea. la Corabia. Structura de afaceri a regiunii Sud-Vest este formata din doua parcuri industr iale operationale.19% din totalul national). Regiunea Sud-Vest dispune de o r etea rutiera de 10. precum si 5 incubatoar e de afaceri. situate în judetul Dolj (Craiova) si în judetul Gorj (Sadu) si un parc industrial greenfield.480 km (13. Infrastructura de cercetare în regiunea Oltenia este reprezentata de 26 institute si centre de cercetare.437 km drumuri judetene si comunale (13. .Emil Luca Reteaua I MM este slab str ucturata (nu s -au format clustere) si are o volatilitate mare din cauza lipsei unor planur i de afaceri coerente si a sustinerii cu capital si a managementului corespunzator. Craiova este singurul centru universitar de medicina din România care nu are institutii/centre de cercetare. E79 si E81 si doua din cele trei coridoare Paneuropene care intersecteaza România.9 km/100 km 2 ). În privinta densitatii drumurilor publice la 100 km 2 regiunea se situeaza usor peste media nationala (35.1.4.4. Infrastructura 7. din care 2043 km sunt drumuri nationale (13% din total dr umuri nationale) si 8.4.11% din totalul drumurilor publice judetene). judetul Olt aflându-se pe primul loc în România în ceea ce priveste numarul si ponderea kilometrilor de drumuri judetene si comunale modernizate (873 km ceea ce reprezinta 13. Transport Regiunea Sud-Vest are o infrastructura de transport relativ bine dezvoltata. din care 13 în agricultura si silvicultura.24% din totalul national).4. 7. Judetele Gorj si Olt au o infrastructura rutiera relativ bine dezvoltata. teritoriul regiunii fiind traversat de trei drumuri europene: E70.

7.4. Un dezavantaj major îl constituie însa faptul ca nu exista puncte de trecere a fr ontierei pe calea ferata la Drobeta Turnu Severin. Calafat. Mehedinti si Vâlcea. Densitatea liniilor ferate la 1000 km 2 are cea mai valoare din tara (34. zona de câmpie .Organizarea Teritoriului cele mai mari densitati înr egistrând judetele Gorj (39. ambele cu 37. traectul început în anii ’80. Mai mult. cu transbordare costisitoare si insuficient manageriate. Traficul pe cai navigabile este în exclusivitate realizat pe Dunare. spre Bulgaria. nefiind finalizat.6 km/100km 2 .3 km/1000km 2 ). fluxurile de marfa si persoane între regiune si tarile învecinate fiind îngreunate. Bechet si Corabia.de-a lungul Dunarii de la Drobeta Tur nu Severin pâna la Calafat si de la Calafat pâna la Corabia . pr incipalul nod feroviar este scazuta Craiova având legaturi cu principalele localitati din r egiune si din tara.2. Î n particular. acestea fiind.cât si regiunea deluroasa dintr e Târgu Carbunesti si Ocnele Mari nu beneficiaza de retele de cale ferata.3 km/100km 2 ). nu exista conexiune dir ecta pe calea ferata de la Râmnicu Vâlcea la Pitesti si Bucuresti. slab dotate. însa. Utilitati publice În afara zonelor cu dezvoltare economica datorata unor conditii speciale ( Defileul Dunar ii.4. spre Iugoslavia si la Calafat si Corabia. Aeroportul Craiova. care ar putea constitui un real impuls pentru dezvoltarea economica si ar contribui la sporirea activitatii nu este folosit decât sporadic. . Dr umurile eur opene asigura legaturi eficiente cu cele 5 porturi din cadrul regiunii: Drobeta Turnu-Severin. Or sova. infrastructura localitatilor urbane si rurale este total insuficienta. Subcarpatii Olteniei si Valea mijlocie a Oltului).

Analiza pe judete evidentiaza slaba echipare cu utilitati a judetului Dolj ( numai 3.340 kilometr i de strazi orasenesti cât înregistr a regiunea Sud-Vest în anul 2003 un procent de 63. racordate la un sistem de alimentare cu apa potabila. iar numarul insuficient al depozitelor de gunoi are influente negative asupra mediului înconjurator.7% strazi modernizate. Mehedinti este singurul judet din România fara nici o localitate conectata la reteaua de gaze naturale. fata de 4. În judetele Dolj. procent peste media nationala de 59. Lipsa investitiilor în modernizarea instalatiile de canalizare publica si cele ale apei potabile au repercusiuni asupra calitatii apei furnizate cu consecinte asupra sanatatii populatiei. la nivelul întregii regiuni. regiunea are o slaba dotare cu instalatii de apa potabila (16. modernizarea strazilor orasenesti s -a realizat în proportie de peste 60% din total.8% din total localitati. De asemenea. calitatea În ceea ce priveste infrastructura de utilitati . conditiile precare din reteaua de colectare a apelor reziduale determina un grad ridicat de poluare a cursur ilor de apa. numai doua statii de epurare a apelor reziduale sunt în curs de realizare la Craiova si Calafat. În momentul de fata. Din lungimea totala de 2. Gorj si Mehedinti.Emil Luca Numeroase asezari devenite recent orase nu detin nici pe departe infrastructur a specifica.9% er au moder nizate. iar în altele vechimea si starea avansata de uzura afecteazaserviciilor oferite cetatenilor.0%) si canalizare (2. care sa justifice statutul de localitate urbana.1% la cea de canalizare). De asemenea. .6% din localitati erau conectate la reteaua de apa potabila si 2.5% din total localitati. fata de nivelul national 21. Numai 71 de localitati erau conectate în 2004 lareteaua de gaze naturale.4% la nivel national).

14% din lungimea retelei de canalizare la nivel national). Mediu Principalele probleme care afecteaza mediul înconjurator în judetele Olteniei se refera în pr incipal la eroziunea solului si per icolul desertif icar ii în judetele Dolj si Olt. Pe a 5-a pozitie la nivel national se situeaza zona afectata de pulber ile de decantare provenite de la Doljchim Craiova (15.352 km (8. • În celelalte orase ale regiunii nu exista stasii de epur are a apei. In ceea ce priveste managementul apei: • Lungimea retelei de canalizare regionala este de 1. Conditiile precare ale retelei de colectare a apelor uzate genereaza un nivel ridicat de poluare a cursurilor râurilor.8% din arbor i) – cel mai afectat din România.4.3.Organizarea Teritoriului 7. apele reziduale deversânduse direct în râurile Olt.8 ha). la nivel judetean s-a înregistrat un nivel înalt de pagube în zonele forestiere din judetele: Dolj (64. regiunea Oltenia aflându-se pe ultimul loc din acest punct de vedere • Doljul se numara printre judetele care au cel mai mic numar de localitati cu retea de canalizare din tara. conform Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. iar numarul insuf icient al depozitelor de gunoi au o influenta negativa asupra mediului. calitatea solului datorita activitatilor miniere în judetele Gorj si Mehedinti si datorita agentilor chimici în judetul Vâlcea.4. Jiu sau în Dunare. calitatea aerului în judetul Olt si per icolul alunecarilor de teren în judetul Vâlcea. • Deseur ile per iculoase ce afecteaza cea mai mare de terensuprafata din România sunt datorate pulber ilor de decantare r ezultate în ur ma lucrarilor de la Fabrica de Soda Govora (168 ha) .1%). Gorj . In ceea ce priveste managementul deseurilor: • în anul 1999 s-au înregistrat cele mai mar i cantitati de deseuri industriale în judetele Vâlcea si Mehedinti. Mehedinti (39. In ceea ce priveste biodiversitatea.

trei din judetele din Oltenia sunt situate pe primele locuri în tara ca judete cu un grad înalt de deterior are a fondului forestier (locurile 1. Calitatea educatiei si a refor mei educationale sunt afectate de infrastructura insuficienta si dotarea slaba a celei existente. 2 în Râmnicu Vâlcea. vizibile mai ales la nivel economic.Emil Luca ( 36.949 populatie scolara înscrisa în anul 2003/2004). si.au pus amprenta si asupra sistemului educational . 1 în Târgu Jiu.682 în 1995/1996.201 în 2003/2004. lucru datorat si înfiintar ii institutiilor de învatamânt superior private.4. numarul de studenti crescând de la 10.4.128 în anul scolar 1990/1991 la 461.4. În prezent sistemul de educatie universitara cuprinde 11 universitati (de stat si particulare atestate): 5 în Craiova. 4 si 5) . 7.525 în anul universitar 1990/1991 la 18. Infrastructura educationala preuniversitara la nivel regional (796 scoli. Cresterea numarului de studenti nu a fost însa însotita si de extinderea spatiilor de învatamânt ajungându-se la supraaglomerare în unitatile de învatamânt superior. Astfel.816 în anul 2003/2004. 2 în Drobeta Turnu Sever in. 155 licee în anul 2004) se afla într -o stare destul de avansata de degradare si cu dotare majoritar insuficienta ( Un studiu al Minister ului Educatiei si Cercetar ii relevând ca 76.4%) – aflate pe locur ile 4 si 5 ca procent între judetele tar ii. 1 în Slatina. respectiv 42. Învatamântul super ior reprezinta singurul nivel la care s.au înregistrat cresteri continue ale numarului de persoane înscrise. Educatie Efectele tranzitiei. În judetul Dolj se înregistreaza cel mai mic numar al populatiei scolar e (151. . de motivatia per sonalului (salar ii foarte mici) si de situatia mater iala pr ecare a populatiei. de la 519. Asistam la o scadere continua a numarului populatiei scolare.13% din numarul de scoli la nivel regional necesita reabilitare).

4. cum este platoul Mehedinti.4.industrial cu o evolutie negativa sunt Bals. motiv pentru care într eaga r egiune poate fi considerata “zone problema”.6. Zone problema Declinul industrial masiv al regiunii au condus la transformarea acesteia într-o zona dezavantajata. .precum si nivelul scazut de salar izare sunt probleme cu care se confrunta sistemul sanitar regional.677 copii cu dizabilitati. Olt si Valcea – nu dispun de centre rezidentiale de îngrijire. ramânerea în urma privind gradul de cultura sanitara etc. Cele mai relevanta centre mono. 7. determina o rata foarte ridicata a mortalitatii infantile. Servicii sociale Problemele sociale sunt importante si diverse. lipsa personalului specializat – cu precadere în mediul rural. Caracal. La sfarsitul anului 2004. existau 8. Nivelul ridicat de saracie. Sanatate Calitatea slaba a infrastructurii spitalicesti . Exista doar 44 de ser vicii alter native pentru îngr ijir ea copiilor (25 de institutii de tip familial si 26 de centre de plasament) .4. etc).5.4. Strehaia. dintre care doar 780 au beneficiat de ser vicii de asistenta sociala.Organizarea Teritoriului 7. Carbunesti. Exista alte zone aflate în dificultate datorita gradului r idicat de inaccesibilitate. 7. dar infrastructura sociala a r egiunii este slab dezvoltata. Cea mai afectata zona din punct de vedere economic este zona miniera a bazinulul carbonifer Gorj-Motru. rata mortalitatii maternale. dotarea slaba. numar de cazur i TBC. Tr ei judete – Mehedinti. Tg.4.5. Motru. în cadrul careia gradul de dependenta fata de activitatea miniera este foarte mare.

au cunoscut un declin în ultimii ani desi dispun de un potential de dezvoltare remarcabil. o importanta experienta acumulata în acest domeniu si traditii care pot fi valorificate. Olanesti cât si al celor balneo-climater ice. Nu în ultimul rând. dar nici una din acestea nu se afla în Oltenia.a lungul Dunarii. Babeni. motiv pentru care nu favorizeaza legaturile economice cu tarile vecine. În scopul atrager ii investitiei straine. Potential de dezvoltare Construirea celor doua coridoare pan-europene (coridorul rutier IV si coridorul VII – fluvial Dunarea). derularea proiectelor va implica utilizarea r esurselor umane proprii regiunii. cum este cazul statiunilor de tratament ca Baile Govora. Calimanesti. . 7. Porturile de pe Dunare se afla în declin economic. desi nu au infrastructur a urbana de baza si în consecinta o structura economica stabila (ex: multe dintre ele sunt localizate în partea estica a regiunii: Scornicesti. Importante zone turistice.Emil Luca De asemenea. care vor traversa regiunea va mar i gradul de accesibilitate al regiunii si va impulsiona atrager ea de investitii. Dupa constructia podului Calafat -Vidin peste Dunare. România a înf iintat de. exista multe sate mici car e au fost declarate centre urbane.4. contribuind si la o mai buna mobilitate a fortei de munca. Dezvoltarea facilitatilor si capacitatilor de cercetare în cadrusl centrelor universitare si utilizarea rezultatelor cercetarii de catre sectorul înttreprinderilor mici si mijlocii pot crea conditii pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Balcesti. zone libere cu facilitati fiscale.6. se asteapta ca or asul Calafat va îndeplini conditiile pentru a deveni Zona Libera: un punct cheie în traficul inter national rutier. Berbesti etc). feroviar si fluvial.

Organizarea Teritoriului Potentialul turistic utilizat este concentrat în 3 zone: Clisura Dunarii – Portile de Fier.034 Km2 (13. 7.4 % din suprafata tar ii) si este compusa din 42 orase (din care 12 municipii) si 276 comune (318 unitati administrativ teritoriale). Tismana. provincie istorica r omâneasca cu o dezvoltare economica timpurie si mai puter nica în comparatie cu alte provincii din tara. Cornetu. si statiunea Rânca pentru schi. Climaeste continental-moder ata. Hunedoara si Timis. canioane. pescuit. alpinism si drumetie. Arnota. deal si munte. Govora.1. Calimanesti. Regiunea cuprinde provincia Banatului. Regiunea de Dezvoltare Vest 7. Cozia. Horezu. grupate în patru judete: Arad. . cu si influente sub-mediteraneene. cu însemnate monumente naturale (pesteri. Turnu. unde statiunea Voineasa ar putea oferi conditii foarte bune pentru sporturi de iarna.5. vânatoare. chei. Zonele de câmpie fac parte din Mar ea Câmpie de Vest predomina în judetul Timis.5. cât si Valea Oltului la nord de Râmnicu Vâlcea. Ocnele Mari). Lainici. Caracteristici demo-geografice Regiunea Vest are o suprafata de 32. saline terapeutice ( Baile Govora. Polovragi). Caras-Severin. Cader ile de apa se situaza în jur ul unei medii de 560-580 l/m2 anual. O sansa deosebita pentru dezvoltarea turismului montan ofera Valea Lotrului. Regiunea Vest are un relief variat si armonios distribuit în zone de câmpie. cu temperaturi medii multianuale ce oscileaza între 10-120C. rezervatii) si arhitectonice (mânastirile Vodita. izvoare termale si terapeutice (Olanesti. pe culoarul Dunarii si Valea Cer nei. Dintr-un Lemn. usor mai r idicate în zonele montane. I storic vorbind. Subcar patii Gorjului si Vâlcii. Caciulata).

. declin demografic datorat migratiei si îmbatr ânir ii populatiei. minoritatile nationale repr ezentau 11. nascute dupa 1990. la 1 930 458 locuitori în 2005 locuitori.9%).7% din totalul populatiei din regiune. Densitatea populatiei era de 61. Populatia Regiunii Vest este car acterizata de diversitate culturala. Euroregiunea a fost înfiintata în 1997 pe baza unui protocol de colaborare semnat de catre reprezentantii autoritatilor locale din cadrul regiunilor componente. În ceea ce pr iveste spatiul rural acesta se caracter izeaza din punct de veder e demografic pr intr-o densitate redusa a populatiei. rrome si sârbe. Din 1990. trei comitate din Ungaria si regiunea autonoma Voivodina din Serbia. respectiv 76. Regiunea se confrunta cu un proces de îmbatrânir e demografica.9% populatie urbana. stradale si feroviare. r egiune. ca urmare a unei rate negative a natalitatii si emigratiei externe a populatiei din 2 în 2005.7% populatie ur bana) este mai mare decât media nationala (54.Tisa (DCMT). care implica cele patru judete ale Regiunii Vest.9 loc/km ).717. de la 2.Emil Luca Regiunea se leaga de Ungaria si Serbia si Muntenegru prin magistrale eur opene. iar judetul Hunedoara are cea mai ridicata rata de urbanizare din tara.1 loc/km consider abil mai mica fata de densitatea populatiei la nivel national 2 ( 90. efectele sale în viata economica si sociala urmând sa fie resimtite dupa anul 2005.201. Regiunea Vest face par te din Euror egiunea Dunare . reduse numeric. comunitatile române coabitând cu cele ungare. dupa capitala. Orasele Arad si Timisoara dispun de aeroporturi cu capacitati moderne de preluar e a fluxului aerian. când în populatia în vârsta apta de munca vor intra generatiile. germane. populatia regiunii a scazut constant. Gradul de urbanizare al Regiunii (63. În 2002. rata mortalitatii relativ r idicata si o capacitate scazuta de reînnoir e demografica.Cr is Mures .

inovativa. de la 2.5. aceasta fiind motivata.8%). .2. în special ca urmare a disponibilizarilor masive de personal din miner it si siderurgie. Acestea lipsesc în prezent.5% în 1991.5%).Organizarea Teritoriului 7.6%). urmând vechi relatii traditionale catre tarile germanice si Ungaria. odata cu posibilitatea plecarii pentru munca în afara tar ii. cu maximum de 21.8%). în mod deosebit în judetele puternic industrializate . Ponderea populatiei ocupate are valor ile cele mai ridicate în judetele Timis (46. iar cea mai scazuta în judetul Timis (2. cu ponderea cea mai însemnata în sectorul tertiar (38.8% . la 12. Populatia ocupata în sectorul industrial a scazut semnificativ în perioada 1993 . flxibila.2% din total. În 2004. populatia ocupata reprezenta 42.2003.2%). când tot mai multi investitori de anvergura întemeiaza într eprinder i în aceasta regiune. populatia s -a orientat cu preponderenta spre sectorul serviciilor. contribuind astfel la dezvoltarea unui mediu antr eprenorial dinamic. Pe acest fond al restructurarii si disponibilizarii populatiei ocupate în sectorul industrial.2004.Hunedoara si Caras-Sever in.7%) si de agr icultura (26.6% în 1999. Cea mai ridicata valoar e a ratei somajului se înregisteaza în judetul Hunedoara (10.3% în judetul Hunedoara în urma disponibilizarilor din sectorul minier. dar si cu un grad ridicat de specializare. Rata somajului a cunoscut fluctuatii în intervalul 1991. urmat de industr ie (34. Dupa 1990.7%) si Arad (43. continuând sa scada si sa atinga în 2004 valoarea de 5. Forta de munca si migratia Forta de munca a regiunii reprezinta factorul care a contribuit cel mai mult la dezvoltarea socio-economica. un numar important de cadre specializate au parasit tara.

izvoare ter male si minerale). subzona se confrunta cu o lipsa tot mai accentuata de forta de munca cor espunzatoare. o particularitate aparte o are situatia economiei bazinului carbonifer Valea Jiului (Aninoasa. antracit. include teritoriul judetelor Caras-Severin si Hunedoara. Petrosani.5. unde reducerea locur ilor de munca a cauzat convulsii sociale repetate. metalurgice si ale industriei conexe. siderurgice.România poate fi împartit în doua subregiuni. Aceasta mare subzona a regiunii a intr at într-un puternic declin dupa 1990. legaturi de transport facile cu centrul Europei si o populatie laborioasa reprezinta coordonatele economice ale r egiunii. Lupeni. climat favorabil. Timis. ramur i ale industriei extractive. roci dure. Cea de a doua subregiune cuprinde teritoriul judetelor Timis si Arad. zacaminte radio-active. sol (padur i cu esente valoroase. constructoare de masini. înca din sec 19. Aici s-au dezvoltat timpur iu. a generat un somaj foarte r idicat. Economia regiunii Însemnate r esurse de subsol (huila. In acest mare areal.3. soluri fertile). Aceasta subregiune cu dezvoltare industriala timpur ie. argint. în pofida a numer oase programe de echilibrare a situatiei. Ca si în cazul celorlalte regiuni de dezvoltare. confruntate cu probleme structurale distincte si grad diferit de dezvoltare. si a exodului masiv al fortei de munca din ultimii ani (emigratia populatiei ger mane a accentuat acest fenomen). Pe fondul crearii a numeroase locuri de munca ce necesita populatie cu o calificare înalta. Prima. aur. iar procesul de restructur are care s -a desfasurat lent si cu mari dificultati. electrotehnica etc) este în pr ezent arealul favor it al investitiilor straine productive în România. Noile . localizate în jud.Emil Luca 7. complexa si diversificata ( industrie usoar a. teritoriul r egiunii Vest . cum este industria constructoare de masini. Petrila. Uricani. la care se adauga orasul Nadrag si ar ia adiacenta acestuia. metale colorate. Vulcan).

toate sunt areale cu o semnificativa concentrar e de forta de munca disponibilizata din industr ia miniera care trebuie absorbita de alte sectoar e. Ocna de Fier.2 Euro.454. Moldova Noua. ecologizarea întregului areal. zona Brad. Productivitatea muncii în 2003 a fost de 5. Cele mai multe firme din acest sector activeaza cu preponderenta în turism. transporturi si servicii pr ofesionale. Teliuc . sectorul ter tiar concentra 28. Valea Jiului. Valea Jiului (Lupeni.3 Euro. Valea Jiului. Sasca.77%). culoarul Hateg Calan. Rusca Montana. fiind urmat de industrie (26. ser vicii generale. Muntii Apuseni). situându-se pe locul doi în România.7% din numarul total de firme din regiune. Uricani. Dognecea.6% din cifra de afaceri totala. necesita lucrari urgente de infrastructura pentru reintroducerea în circuitul economic si protejarea ecologica a asezar ilor afectate masiv de reziduurile activitatilor miniere (uraniu. dupa Regiunea Bucuresti – Ilfov. Vulcan). Produsul intern brut pe locuitor realizat în Regiunea de Dezvoltare Vest a cr escut în mod constant din 1998 (1697 Euro). metale rare si colorate) . Î ntreprinder ile cu profil industrial din cadrul regiunii au realizat în anul 2002 peste o treime a investitiilor brute si au atras . Zona Hunedoara – Deva.Organizarea Teritoriului investitii în acest ar eal se lovesc de lipsa infrastructurilor cor espunzatoare pentru dezvoltare (alimentare cu apa si cai de comunicatii). Investitiile în aceste zone trebuie sa includa în mod necesar ecologizarea haldelor si reabilitarea suprafetelor industriale dezafectate. zona miniera din sudul judetului Caras-Severin si zona miniera din nordul judetului Hunedoara (Brad. si realiza aproape 13. Deva. precum si fostele zone miniere. modernizarea retelei de canalizare si apa potabila. r egiunea situându-se astfel la un nivel mediu fata de cel national. Oravita.733. Petrila. atingând în 2003 valoarea de 2. Contr ibutia cea mai semnificativa la formar ea PIB este o are sectorul serviciilor (43. Anina.27%). În 2002.

în regiune activau 39. petrol gaze naturale si marmura.Deva. echipamente electrice si electrotehnice (Leoni. constructia de masini grele (Resita). Lugoj. Judetul Timis are contributia cea mai ridicata la cifra de afaceri totala realizata în r egiune. Î n vederea stimularii mediului de afaceri. Microîntreprinderile au ponderea cea mai ridicata – 86.Arad. Bega.Timisoara) . (20.Arad. mater iale de constructii (ciment . investitiile straine directe în Regiunea Vest au r eprezentat 1. si Delphi – Sânnicolaul Mar e. Caransebes. Electromotor. textila si confectii (Lugoj. Mondial . prin Phare CES 2004-2006). chimica ( Continental Timisoara. acestea oferind spatii pentru desfasurarea activitatilor si ser vicii pentru investitori. Solectron). ape minerale).093 milioane Euro. Î n anul 2004. Stimal si UMT Timisoara). Zona Industriala Valea Terovei – Resita. . fiind concentrate cu precadere în judetul Timis. alimentara. UCM Resita. Linde -Timisoara). Arad). Caransebes. Takata . pielar ie. echipamente mecanice (Leoni . Timisoar a). a fost sustinuta dezvoltarea de parcuri industr iale (Parcul Industrial Timisoara si Zona Industr iala Arad prin Phare CES 2001. Contor Zenner . si cea mai ridicata productivitate a muncii (masur ata prin cifra de afaceri). Solventul – Timisoara. putem vorbi de industrie siderurgica în Hunedoara si Resita. Siemens.Emil Luca jumatate din for ta de munca ocupata a regiunii.44%.Lugoj. mobila fina (Arad. În regiune exista zacaminte si exploatari însemnate de huila ( bazinul Petrosani). Pe categorii de industrie. Parcul Industrial Hunedoara pr in Ordinul MDP nr. bauturi (bere.38/1000 locuitori).358 IMM-ur i. marmura – Simer ia. Timisoara. Eybl . alcool. Elba. În anul 2003.20/2003.Deta).Arad. lacuri si vopseluri . echipamente auto (Kromberg si Schubert – Timisoara. si carbuni super iori (Anina).

marcarea. . respectiv Nadlac-Arad-Calafat-Vidin si Nadlac-AradBucuresti-Constanta. Pe judetele componente.Resita si Timisoar a – Deva. inscriptionarea si iluminarea de slaba calitate si un procent ridicat de drumuri judetene nemodernizate. În 2004. Densitatea drumurilor publice în regiune de 31.2 km/100 km 2 ) si Caras.1.3%).84% din totalul national) din care 1.9 km/100 km2 . care pe teritoriul României are doua ramur i.323 km drumuri judetene si comunale.Resita. de cinci dr umuri europene si de trei linii internationale de cale ferata.205 km ( 12. si anume coridorul IV Ber lin / Nurnberg – Praga – Budapesta. procent sub media nationala (26. Infrastructura 7.8 km/100 km I nfrastructura rutiera aflata în perimetrul punctelor de frontiera este doar în parte modernizata. si coridorul VII . Reteua de cai rutiere este bine dezvoltata si repartizata relativ echilibr at în teritoriu. Din totalul drumur ilor publice doar 26% sunt moder nizate. cu o retea totala de drumuri publice de 10.5. diferentele sunt semnificative între Hunedoara 2 ).fluviul Dunarea. Timisoara . Transportul Regiunea de Vest este traversata de doua din cele trei coridoar e Paneuropene care intersecteaza România. capacitatea portanta scazuta a structurii drumurilor existente cu efecte de degradare accelerata.882 km sunt drumuri nationale si 8.4. Lipsa autostrazilor.4.3 km/100 km 2 ). ( 44.Severin (22.15% din totalul national. este foarte apropiata de media nationala (33. intensificarea traficului pe drumuri neadecvate transporturilor interregionale si internationale. conduc la restrânger ea posibilitatilor si a capacitatii de trafic .5. necesitând investitii majore.Organizarea Teritoriului 7. Procentul ridicat de drumuri judetene nemoder nizate îngreuneaza legaturile dintre centrele judetene Deva . reprezentând 18. Regiunea Vest avea o retea de cai ferate de 2007 km.

23 în judetul Timis.13% din teritoriul regiunii). iar reteaua de colectare a apelor uzate este subdimensionata si într-o situatie precara. Utilitati publice Lungimea retelei de alimentare cu apa a r egiunii Vest este de 5.3. Mediu In Regiunea Vest sunt declarate si recunoscute ca atare. în conditiile asigurarii protectiei sanitare a surselor.5. transport si depozitare definitiva a deseurilor de tip menajer. 124 de arii naturale protejate de interes national (care ocupa 8. Retelele de alimentare cu apa. 42 în judetul Hunedoara. însa depozitarea definitiva a deseur ilor urbane se realizeaza .Emil Luca 7.5. Lungimea sistemului de furnizare a gazelor naturale. Multe dintre retelele de canalizare menajera prezinta uzuri avansate. 138 rezervatii naturale de interes national: 53 în judetul Caras Severin. de 2917 km. 20 în judetul Ar ad. si cele din localitatile urbane în special se confrunta cu probleme legate nu numai de extinderea capacitatilor de stocare. fizice si mai ales mor ale.987 km. r eprezinta 11. Tot în cadrul regiunii. 84 din localitatile Regiunii Vest au retele de canalizare menajera. fiind totodata mai extinse în cartierele de blocuri. 7.2. In toate localitatile ur bane este organizat sistemul de colectare. în gener al. prin Legea nr. dar si de tratare si distributie. Acestea exista în principal în orase.49% din lungimea retelei de canalizare la nivel national (17.4. Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare din Regiunea Vest este de 2.72% dintr-un total national de 44. sunt declarate si recunoscute ca atar e. 5/2000. reprezentând 12. 514 km).189 km.274 km.27% din lungimea retelelor de gaze natur ale pe ansamblul tarii (25 879 km) . În regiune exista cel mai mic numar de localitati conectate la reteaua de canalizare.4. repr ezentând 11.

5.31 ani. În prezent.76 ani fata de o medie nationala de 71.5.4. care nu îndeplinesc conditiile de protectie a factorilor de mediu.4. infrastructura de sanatate este destul de slab dezvoltata în majoritatea cazurilor. Colectarea selectiva se implementeaza experimental numai în Timisoara.Organizarea Teritoriului pe vechile amplasamente. aflate în general la marginea localitatilor. 37 dispensare medicale. În 2004. Î ntre universitatile publice.Lugoj. Educatie În anul scolar 2005/2006 în Regiunea Vest institutiile educationale au fost repr ezentate de 766 gradinite. 2 sanatorii TBC si 37 crese. de asemenea.Timisoara. Daca din punct de vedere al numar ului institutiilor de îngr ijire a sanatatii situatia este relativ echilibrata în regiune.Arad. Gestionarea deseurilor în mediul rural este deficitara. 1497 scoli si 15 institutii de învatamânt superior – publice si private. deseurile nu se colecteaza în mod selectiv. 7 clinici. având în vedere ca activitatea de colectare nu este organizata în sistem centralizat iar depozitarea deseurilor se realizeaza pe amplasamente disper sate. Dragan . . Sanatate Speranta de viata în Regiunea Vest este în medie de 70. un rol important la nivel national îl au Universitatea Politehnica si cea de Medicina. si universitati private: Tibiscus .4. iar echipamentele trebuie fie înlocuite. Exista. unitatile sanitare cu capital major itar de stat de la nivelul regiunii Vest erau reprezentate de 46 spitale. 7.32 ani si de o medie europeana de 78. necesitând reabilitare. Aurel Vlaicu .5. fie modernizate. 7.

49%). de pierderea pietelor de desfacere. Valea Jiului (Petrosani. De asemenea. prin valor ificarea potentialului local si prin programele de . Borsa. ceea ce a condus catre probleme major e în pr ocesul de restr ucturare economica.5.Emil Luca 7. copiii far a familii sunt protejati în institutii de tip familial (66.903 copii cu dizabilitati. si Brad. Moldova Noua. Lupeni. Hundeoara). Numarul copiilor ai caror parinti lucrau în afara granitelor era de 753. Începând cu martie 2005. caracterizata de un grad extrem de r idicat al concentr arii tehnice a întreprinder ilor si a centrelor miniere. precum si de lipsa ofertei de munca pentru populatia feminina. La sfârsitul lui 2004. Vulcan. Servicii sociale Problemele sociale sunt relativ reduse pr in comparatie cu restul regiunilor. echilibru socio-cultural labil si mediu ecologic destabilizat. cu centre mono-industriale. si anume: • Zona industriala a Podisului Mehedinti. care. ca ur mare a dezvoltar ii sectorului ONG-urilor care furnizeaza un exemplu de bune practici în domeniu. 7. Bocsa. dintre care numai 1. respectiv orasul Toplet din judetul Caras -Severin • Zona industriala a Banatului de Sud si a Bazinului Petrosani (Resita. Rusca Montana. Otelu Rosu. cele doua judete au beneficiat de finantare pr in programe guvernamentale pentru zone asistate si zone defavorizate: Hunedoara. Uricani). În judetele Hunedoara si Caras -Sever in au fost identificate si promovate pentru finantare în cadrul Programului Phare 2001 doua zone. erau 5.013 beneficiau de servicii de asistenta.5.6. iar numarul copiilor abanonati 298 (din care 157 în Arad si 98 în Timis).4. Petrila.5. Calan. Zone problema Principalele probleme de dezvoltare se concentraza în judetele Caras -Sever in si Hunedoara.51%) sau rezidential ( 33.

arheologie. serviciile si turismul. 7. Moneasa. Cercetarea (centre de cercetare si universitati) din domeniile medical. Caras. Distr ibuirea acestora în cadrul regiunii este relativ echilibrata. Regiunea Vest având o traditie universitara de peste 80 ani. Regiunea de Dezvoltare Vest este o zona potential turistic variat. . industrie constructoare de masini. Potential de dezvoltare Domeniile în care Regiunea Vest prezinta un potential de dezvoltare r idicat sunt cercetareadezvoltarea-inovarea. în regiune existând 42 de orase. agr icultura. Conditii speciale pentru practicarea cu agroturismului se afla în judetul Caras-Severin. Pentru valorificarea potentialului turistic al regiunii. chimie. minier. stiintele natur ii. în Muntii Apuseni (în vecinatatea orasului Brad). Turismul urban poate fi.Severin (4) si Arad (2). Bazias. acestea din urma capatând o importanta din ce în ce mai mare la nivelul regiunii. De asemenea. variind între 23. de afaceri (Timisoara) si de tr anzit (culoarele de circulatie rutiera internationala Nadlag–Deva si Timisoara–Herculane). Alte forme de turism practicabile în regiune sunt turismul termal-balnear (Baile Herculane. tehnice. în 2004 functionau 369 unitati de cazare. etnografie. centre de cercetare existând si în judetele Hunedoara (6). Geoagiu).6.Organizarea Teritoriului investitii îsi pot îmbunatati problemele economico-sociale si de mediu.5. muzee în diverse domenii: istorie. se concentreaza în principal în judetul Timis (18).9% în judetul Timis. unele dintre acestea fiind si în aer liber. arta. mineralogie. ce conserva un valoros patrimoniu arhitectural.3% în judetul Arad si 27. de asemenea dezvoltat. cît si în vestul si sudul judetului Hunedoara (Sarmisegetuza – aici f iind situate vechile vestigii ale fostei capitale ale regatului Daciei din perioada preromana). Lipova.

Oradea – 206.000 locuitor i si 29 de sub 20. Gradul de urbanizare al regiunii.000 locuitor i (Cluj-Napoca – 298.802 de sate grupate în 398 de comune.3‰). Bistrita-Nasaud) pâna la 66. Baia Mare – 141.6.6% din populatia totala a tarii) si are o densitate medie de 80.2% ( jud. . Satu Mare si Salaj.2‰ în 2004. dar la nivel intr aregional. iar 42% de unitati de câmpie si largi culoare depresionare.8%. Bihor (10 or ase) si Cluj (6). Din punct de vedere fizico-geografic. Bistrita-Nasaud.4% (judetul Cluj).1‰). era de 52.6.1.235. orasele sunt concentrate în special în judetele Maramures (13). Este alcatuita din 6 judete ( NUTS 3) : Bihor.632).1 locuitori/kmp. iar cea mai ridicata în Bistrita-Nasaud ( 0. la nivelul anului 2004. Dintre orase. celor lalte trei judete r evenindu-le doar câte 5 (Satu Mare). Caracteristici demo-geografice Regiunea Nord-Vest are o suprafata de 34. Teritor ial. singurul judet din regiune care a înregistr at un spor natur al pozitiv. acesta variind de la 36. Populatia Regiunii Nord-Vest era în anul 2005 de 2. 9 între 20-100.737.253 si Satu Mare – 116. 28% din suprafata regiunii este ocupata de unitati muntoase. Reteaua de localitati a Regiunii Nord-Vest cuprinde 42 de orase si 1. respectiv 4 orase. cea mai redusa valoare înr egistrându-se în Cluj (-3. 4 au o populatie de peste 100.159 km² r eprezentând 14.006 locuitori. Dinamica populatiei regiunii este caracter izata de un spor natural de –2. Cluj.3% din suprafata totala a tarii.000 de locuitori.Emil Luca 7. existau difer entierii mari.400 locuitori (12. 30% de unitati delur oase. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 7. Maramures.

Analiza populatiei ocupate. a industriei. Aceasta situatie necesita luarea din timp a unor masuri active de ocupare a populatiei ce va fi disponibilizata. judetele Bistr ita-Nasaud si Cluj înregistrând cele mai r idicate rate ale somajului – 6. respectiv 45. Forta de munca si migratia Ponderea populatiei ocupate în totalul populatiei r egiunii era în 2004 de 41.4%. evidentiaza pondere r idicata a populatiei ocupate în sectorul serviciilor .2. corespunzator cerintelor locale ale pietei muncii. De asemenea. din cauza restructurarii.3% si 36. gradul de industrializare a influentat puternic si rata somajului. De aceea este pr evizibila o crestere a ratei somajului în judetele Salaj. în timp ce judetele mai putin si mai târziu industrializate – Satu Mare si Bistr ita-Nasaud – au ponderi mai reduse (38. trebuie sa reprezinte o prioritate. O consecinta dir ecta a procesului de restructurare industriala si a cresterii somajului o repr ezinta aparitia unui fenomen unic în Europa. . respectiv 5. În toate judetele Regiunii Nord-Vest o pondere importanta a populatiei active este ocupata înca în întreprinderi de stat. Somajul redus din judetele vestice (Bihor si Satu Mare – sub 3%) se datoreaza investitiilor straine mai ridicate. în ultimii ani. Diferentele intra-regionale sunt strâns legate de gradul de industr ializare. judetele mai puternic si mai timpuriu industrializate – Cluj si Bihor – având o pondere mai mare a populatiei ocupate ( 44.6%).3%.1%.1%. SatuMare si Maramures cauzata de restructurarea iminenta a într eprinder ilor de stat cu pier deri. pe sectoare ale economiei.1%) . precum si ocuparea ridicata în agricultura. în cazul celorlalte patru judete ale r egiunii.Organizarea Teritoriului 7. între care masuri de re-orientare profesionala a populatiei.6. constând în migratia populatiei din zonele urbane în zonele rurale si cr esterea ponder ii populatiei rurale în toate judetele regiunii. care au atenuat partial efectele restructurarii industriei. în cazul judetelor Cluj si Bihor.

partial. în anul 2002. judetul Bistrita – Nasaud .Emil Luca În prezent exista 3 judete în care populatia este preponderent rurala (Bistr ita-Nasaud .14. Un alt efect al restructurarii economice si diminuarii locur ilor de munca îl constituie si procesul de emigrare a populatiei . din strainatate. dar cu aceeasi pondere ca si Regiunile Nord-Est si Sud). indica o pondere de 16.6. De altfel.35. Bihor si Satu Mare sunt industrializate (industria .7% tertiar. numeroase localitati din mediul rural (în special Maramures si Satu-Mare) au o pondere foarte mica a populatiei tiner e.8% ).mai ales a celei tinere în rândul careia se manifesata un adevarat exod. judetul Satu Mare .7.3%.6%.9.63. 7.8%.9%.59. de evolutia constructiilor – domeniu care a cunoscut o dinamica extraordinara în ultima perioada. se manifesta disparitati evidente de dezvoltare masur ate pr in gradul de participare al judetelor la formarea PIB regional: judetului Cluj . pe locul trei între cele opt regiuni de dezvoltare ale României (dupa Regiunile Bucuresti-Ilfov cu 21% si Vest cu 13%. Par ticiparea celor trei sectoare ale economiei la formarea PIB-ului regional.3% si Satu Mare – 53. situându-se.11. cu o pondere de 12% la for marea PIB-ului national.3. înregistrându-se o crestere a ponderii serviciilor concomitent cu scaderea ponderii agriculturii. Stagnarea relativa a ponderii cu care participa sectorul secundar se datoreaza faptului ca disponibilizarile din industrie au fost compensate. Economia regionala Regiunea Nord-Vest participa. I n interiorul regiunii. respectiv Cluj. Salaj . 35% secundar si 46. judetul Maramures . din acest punct de vedere.8%.2%.3% a sectorului primar. judetul Bihor 25.1% si judetul Salaj . dar pr ospera prin constructiile finantate din banii trimisi de catre acestia. Î n Regiunea Nord-Vest exista mari discrepante în dezvoltar ea economica a celor sase judete: judetele din sudul si vestul Regiunii.

lemn. usoara. Zonele în declin industrial sunt: zona Muntilor Apuseni si zona montana din nor dul r egiunii. Acestea detin totusi resurse importante. Cluj). mater iale de constructii ( Bihor. metale neferoase si auroargentifer e. defrisar ile insuficient controlate (Bistr ita-Nasaud. sare (Maramures. pierderea pietelor externe. conduc la reducer ea continua a suprafetelor împadurite. Maramures). usoara). bauxita (Bihor).Organizarea Teritoriului alimentara. Conform analizelor economice si sociale efectuate. lemn (Maramures). . constructii de masini) si mai stabil dezvoltate economic decât regiunile din centru si est (BistritaNasaud. dintre care mentionam: minereuri complexe si auroargentifere (Satu Mare. Bihor). unde evolutia din ultimii ani a dus la pierderea capacitatii concurentiale a multor ramuri. cuprinzând arii însemnate de pe teritoriul judetelor Maramures. neadaptarea la exigentele calitative au determinat ca numeroase fabrici de mobila sa fie închise sau sa functioneze la parametri redusi. Restructurarile din domeniul minier au afectat acest sector extractiv si au dus la disponibilizari masive si la declararea zonelor defavorizate Baia-Mare-Borsa-Viseu. Satu Mare si Bistrita -Nasaud. Maramures) si lipsa unui program coerent de reîmpadur iri si constructii de drumuri forestiere catre interiorul bazinelor. Sectorul industriei neferoase este amenintat în Baia-Mar e de r ezultatul unui refer endum local pentru inter zicerea acelor tipuri de activitati care polueaza orasul. polii saraciei se gasesc în judetele Maramures si Bistrita-Nasaud. Pentru relansarea zonelor sunt necesare investitii atât în infrastructura cât si în echipamentele de exploatare a resurselor. Desi silvicultura reprezinta o ramura importanta a regiunii. Capitalizarea insuf icienta. Maramures si Salaj .lemn-mobila.

Bistr ita-Nasaud (28. au cele mai reduse retele de drumuri publice prin raportare la suprafata.6. Majoritatea judetelor regiunilor se confrunta cu probleme de alimentare cu apa potabila. Utilitati publice La nivelul Regiunii Nord-Vest se remarca discrepante între judete în ceea ce priveste situatia alimentarii cu energie electrica.7 km/100 km2 ). judetele Maramures (25. Mai exista înca sate. Târgu Lapus si Viseul de Sus). Tasnad. etc. Grave disfunctionalitati în alimentarea cu ener gie electrica se înregistreaza în jud.2. infrastructura de transport. dar lipsa investitiilor timp de decenii a adus diferitele tipur i de infrastructura într -o situatie precara. Maramures. 7. Borsa.6. regiunea dispune de o retea de drumuri destul de densa (34. atât în mediul rural cât si în mediul urban. Negr esti-Oas. Corelat cu nivelul general de dezvoltare economica. Reteaua publica de alimentare cu apa potabila este insuficient dezvoltata pentru a corespunde nevoilor populatiei.4.0 km/100 km 2 ). atât în mediul rural cât si în mediul ur ban (Sighetu Marmatiei.Emil Luca 7.1 km/100 km2 ).). catune sau gospodarii izolate neelectr ificate. concentrate mai ales în zona Muntilor Apuseni si în zona montana din nord. Asezata la intersectia axelor de comunicare nord-sud si estvest. iar în Maramures poluarea straturilor .1. mediu si energetica este mai bine dezvoltata comparativ cu alte regiuni.6. precum si în jud. Transportul Pe ansamblul regiunii.4. Bistrita Nasaud si într -o anumita masura chiar si în judetele Satu Mare si Cluj (Satu Mare.4. Infrastructura 7. Seini.

Organizarea Teritoriului

freatice datorata infiltrarilor de r eziduur i nemetalifere, per icliteaza grav sanatatea populatiei, chiar în arealele cu retele conventionale sau unde instalatiile de tratare sunt insuficiente sau vechi. În localitatile rur ale din Podisul Transilvaniei resursele de apa sunt reduse si nepotabile din cauza domur ilor gazeifere si a zacamintelor saline. Aceste zone necesita lucrari pr ioritare de alimentare cu apa în sistem centralizat. Calitatea mediului din regiune este afectata de impactul negativ al unor activitati economice. Principalii poluanti sunt: pulber ile sedimentabile în judetele Cluj si Salaj; amoniac în judetele Bistr ita-Nasaud, Maramur es, Salaj; dioxid de sulf si cadmiu în judetele Cluj si Salaj; fluor si compusi ai acestuia în judetul Satu Mar e, pulberi de metale cupr ifere si plumb. La sfârsitul anului 2004 numarul localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila din regiune a fost de 324, lungimea totala simpla a retelei de distributie a apei fiind de 7.114 km. O problema majora a spatiului rural este lipsa retelei de apa potabila - dintr-un total de 1.844 de localitati, sunt racordate la reteaua de apa potabila doar 40%. Sistemele centralizate de canalizare publica sunt o problema la nivelul întregii regiuni. Numarul localitatilor cu instalatii de canalizare publica era la sfârsitul anului 2004 de 100 (cu trei mai multe fata de 1995), lungimea totala simpla a retelei de canalizare avea 2241 km (extinsa cu 291 km. fata de 1995). Cele mai multe statii de epur are orasenesti au fost realizate în urma cu peste 25 de ani; ele se afla într-un avansat grad de uzura fizica si morala, având totodata capacitatea de epurare insuficienta pentru apa uzata. Reteaua de canalizare existenta în spatiul rural reprezinta 4% din total, un procent care plaseaza regiunea din punct de vedere al calitatii vietii si accesul populatiei la infrastructuri edilitare pe ultimele locur i din tara.

Emil Luca

7.6.4.3. Mediu

Problemele cu care se confr unta gestionarea deseurilor în r egiune pot fi sintetizate astfel: • depozitele existente sunt uneori amplasate în locur i sensibile (în apr opierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement); • depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, conducând la poluarea apelor si solului din zonele respective; • depozitele actuale de deseuri, în special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator; • colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; 7.6.4.4. Educatie Infrastructura educationala este reprezentata de 914 de scoli, 212 licee si 5 scoli profesionale si de ucenici, caracterizate de necesitatea accentuarii procesului de reconversie si adaptare a acestora la cer intele actuale ale pietei fortei de munca, în conditiile în care existenta unei forte de munca calificate constituie o conditie de baza pentru atragerea investitiilor si în special a celor straine. 7.6.4.5. Sanatate În privinta infr astructurii de sanatate, cel mai bine situate sunt judete Cluj, Bihor si Maramures, atât în privinta numarului de spitale ( 19, 15 respectiv 9), cât si în cea ce priveste numarul de patur i la 1.000 de locuitori. Pentru ca aceste infr astructuri sa asigure o asistenta medicala performanta este necesara asigurarea acestora cu cadre specializate, dar si întretinerea edilitara si dotarea tehnicoedilitara adecvata a acestora.

Organizarea Teritoriului

7.6.4.6. Servicii sociale Trei din cele 6 judete ale regiunii (Bihor, Salaj si Cluj) nu au institutii de îngrijire la domiciliu. Au fost identificate mai multe cladiri care necesita reabilitare si moder nizare pentru diferite tipur i de beneficiari. Copii sunt protejati în institutii de tip familial (63,51%) sau rezidential (36,49%). La sfârsitul anului 2004, erau 8.298 de copii cu dizabilitati, dintre care doar 355 beneficiau de servicii de asistenta sociala. 7.6.5. Zone problema Î n cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Regiunii Nord-Vest, au fost identificate o serie de zone problema, caracterizate de conditii economico-sociale precare, dar diferite în functie de specificul local al fiecarei zone: • Zona Codrului, situata la inter fata judetelor Mar amures, Satu Mare si Salaj, caracterizata prin: numar ridicat de gospodarii neelectrificate, dotar i sociale precare, economie de subzistenta generalizata, capat de drumuri, s.a. • Bazinul carbonifer al Barcaului, incluzând localitatile Ip, Sarmasag, Chiesd sau Popesti, unde a avut loc restructurarea profilului economic al asezarilor, datorita închiderii unor mine sau a reducerii activitatii altora. • Zona montana a judetului Cluj ( Magur i-Marisel, Belis, Valea Ierii), care se confrunta cu degradarea continua a infrastructurii tehnice, îmbatrânirea populatiei, cresterea analfabetismului sau exploatarea haotica a resurselor locale. • Tara Beiusului (arealul Nucet-Vascau-Stei-Beius) afectata de restructurarea industriei degradarea mediului ca urmare a exploatarilor de uraniu de la Baita Bihor.

Muntii Apuseni au sansa de a deveni o atractie pentr u turismul de dr umetie. Prin apropierea de Europa Centrala. Legat de distributia la nivel regional a .6. de agrement si odihna. Cluj si Bihor. Exista. de asemenea. ai carui practicanti cauta conditii de cazare simple în medii cât mai naturale.Emil Luca • Zona Turda .6. 7. clima favorabila. pe lânga efectele negative presupuse de acest statut. însumând 8. defilee. reprezentat de conservarea culturii populare si a traditiilor. rezervatii naturale. statiuni balneo-climater ice. pâna la cele mai izolate zone. care poate f i valorificat turistic. 1800 m).). detine un potential de dezvoltare variat si diferentiat teritorial.Câmpia Turzii cu disponibilizari masive si probleme de mediu datorita industr iei liantilor. Daca în marile centre urbane exista o multitudine de resurse si oportunitati de dezvoltar e. Acestor zone. înaltimi r eduse ( cca. pot fi identificate resurse locale pe baza carora sa se poata realiza dezvoltar ea durabila a acestora. exista si un aspect pozitiv. etc). lacur i glaciare si de acumulare. regiunea are un potential turistic apreciabil: vestigii arheologice. mai multe zone etnofolclorice care au permis dezvoltarea agro-turismului în Maramures. La nivelul anului 2004 valorificarea acestui potential turistic al regiunii se realiza în principal prin intermediul celor 427 de structuri de pr imire turistica. Oradea. dar care prin valor ificarea potentialului local îsi pot îmbunatatii conditiile economico-sociale si de mediu. relief de mare originalitate (pesteri. Astfel. numeroase pester i. Potential de dezvoltare Regiunea Nord-Vest. etc.9 % din capacitate de cazare la nivel national. de la or asele mar i ale regiunii (ClujNapoca. se adauga alte areale cu probleme asemanatoare. conditii favorabile practicarii turismului montan. De altfel. în zonele izolate.

Organizarea Teritoriului

capacitatii de cazare, aceasta se concentreaza în judetele Bihor si Cluj, care detin 53,4% din totalul regiunii. Aceste judete dat fiind potentialul turistic pe care îl au concentreaza si cea mai mare pondere a cererii înregistrând împreuna 64% din sosirile totale în regiune, precum si 71,5% din numarul total de înnoptari din regiune.

7.7. Regiunea de Dezvoltare Centru 7.7.1. Caracteristici demo-geografice Regiunea de dezvoltare Centru, cu o suprafata totala de 34.100 km2 (14,31% din România), cuprinde judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu. Zona cu forme de relief specifice podisului, vai directionate est-vest, regiunea detine însemnate rezerve de gaz metan, minereuri auro-argentifere si colorate, nemetalifere, sare, izvoare minerale si terapeutice, iar peste o treime din suprafata este ocupata de paduri. Arealul detine însemnate resur se hidr ografice si comparativ cu alte regiuni o retea de transport dezvoltata (mai putin în directia nordsud), dar cea mai însemnata bogatie o reprezinta capitalul uman. Regiunea este caracterizata de o rata redusa a natalitatii si de un proces de îmbatrânir e demografica, dar a reusit sa integreze armonios imigrantii din alte zone ale tar ii. Mestesugur ile au traditie seculara si activitatile economice sunt foarte diversificate. Cu o populatie de 2.539.160 locuitori, în regiunea se concentreaza 11,7% din populatia României. Media regionala de 74,6 loc/ km2 este inferioara celei nationale, cea mai mare densitate a populatiei fiind în judetul Brasov (111,1 loc/ km2 ), iar sub media regionala sunt judetele Alba (60,9 loc/ km 2 ), Covasna (60,4 loc/ km2 ), Harghita (49,3 loc/ km 2 ).

Emil Luca

Daca initial motorul activitatii economice l- a reprezentat mineritul (aur, argint, carbune si sare), acum cele mai însemnate r amuri sunt prelucrarea metalelor, chimia, toate ramurile industriei usoare si alimentare. Agr icultura este bine dezvoltata, cu specializare în cultura plantelor industr iale, cultura cartofului, zootehnie, iar viticultura de calitate are o raspândire deosebita. Dezvoltarea activitatilor de productie a fost favor izata de o pozitie favorabila schimbur ilor de marfuri, iar activitatea de comert are traditie. 60% din populatie se concentreaza în mediul urban – cuprinsa în reteaua de 57 de orase ale regiunii. Un grad ridicat de urbanizare detin Brasov (74,9%) si Sibiu (67,8%), în timp ce în Harghita are o populatie pr edominat rurala (55,7%). Reteaua ur bana este bine conturata, iar cele mai multe dintre orasele mici si mijlocii au structuri urbane mature si bine dezvoltate. Cele mai mari orase cu peste 100 mii locuitor i sunt variat dezvoltate si corespund unor puncte de interes comerciale si productive pe vechi trasee de schimb economic. 7.7.2. Economia regionala Î n 2003, Regiunea Centru avea un PIB/loc de 2.595,5 euro (7,21% peste media nationala) . Judetul Brasov înregistreaza cea mai mare valoare 3.086,1 euro/locuitor, iar judetele Mures si Sibiu sunt singurele cu PIB/locuitor peste media regionala, dar si nationala. Celelalte tr ei judete înregistreaza valori ale PIB/locuitor sub media nationala. Industria si serviciile contribuie la formarea PIB, cu respectiv 30% si 42,2%. Sectorul agricol contribuie în proportie de 11,5%, iar sectorul de constructii cu 5,6%. Nivelul investitiilor straine directe, însumeaza 1.038 mil euro pentru anul 2004 (6,9% din totalul ISD din România). În planul dezvoltarii intra-regionale, judetele Brasov si Sibiu se distanteaza de

Organizarea Teritoriului

celelalte judete. Lipsa de atractivitate a judetului Covasna se datoreaza infrastructurii de transport si utilitati foar te slab dezvoltata (densitate mica a cailor de comunicatie, stare nesatisfacatoare a r umurilor publice). d Î n perioada 1999-2003 numarul întrepr inderilor mici a crescut cu 26,8% ca urmare de dezvoltarii microîntreprinder ilor si a oportunitatilor de finantare oferite prin intermediul diferitelor pr ograme. Numarul fir melor mar i, cu peste 250 de angajati a scazut cu peste 11,9% în special datorita restructurarilor mar ilor într eprinder i de stat. Cele mai multe întreprinder i îsi desfasoara activitatea în domeniul serviciilor si a industrie, fapt reflectat si prin contributia acestor sectoare la formarea PIB. Cea mai redusa dezvoltare economica o detin arealele slab populate ale Muntilor Apuseni din judetul Alba. Cele mai dezvoltate areale industriale sunt situate pe sina sudica (dominata de nodur ile Brasov si Sibiu, cu satelitii acestora) si specializate în industria constr uctoar e de masini, chimie, textila si alimentara. Sina centrala cuprinde asezarile numeroase însir uite pe Vaile Târnavelor, cu industrie variata si structuri urbane bine conturate si atr active arhitectonic. În nord se diferentiaza centre cu str ucturi economice mai specializate, unde domina industria constructoare de masini, chimia, industr ia mobilei, textila si alimentara. Regiunea Centru are o structura industriala complexa cu ramur i de traditie si per sonal calificat recunoscut. Se remarca industr ia chimica de baza (Târgu Mures, Ocna Mures, Târ naveni), farmaceutica (Europharm - Brasov, Aromedica - Târgu Mures), uleiuri auto Brasov, sub-ansamble auto - Compa Sibiu, mecanica, Independenta Sibiu, aeronautica, IAR Brasov, dar si prelucrarea superioara a lemnului (Schwe ighofer- Sebes), sau fabrici de mobila superioara - Târgu Mures, precum si industria confectiilor de lux (Sfântu Gheorghe, Odorhei), alimentara (zahar – Ludus, bere - Blaj, dulciuri Brasov).

Acelasi proces este par curs si de orasele cu structuri productive monoindustriale în domeniile metalurgiei. La nivelul acestei regiuni. Balan si zona miniera Apuseni. Forta de munca si migratia Populatia activa reprezinta 43% din total (peste media pe tara – 40. ponderea populatiei ocupate în industr ie si servicii este ridicata. 3 în proprietate privata si unul este în partener iat public-pr ivat.Emil Luca Distributia teritoriala a celor 51. Copsa Mica.6% din populatie fiind ocupata în sectorul ser viciilor si 35% în industr ie. chimiei si industr ie constructoare: Aiud.7. judetul Brasov. Sapte dintre acestea sunt în proprietate publica. de asemenea. respectiv 36.6%). Fagaras.44%). spr e deosebire de Harghita si Mures.67 fiind greenfield.3%) si o slaba prezenta în judetul Covasna (sub 8%). În judetele Brasov si Sibiu. Mai functioneaza. . functioneaza 10% din totalul centrelor de consultanta. arata o concentrare a acestora în judetele Brasov (30. Zlatna. 355. Sibiu (17.75 ha.6% si 32. In judetele Covasna. Suprafata totala a acestor parcuri este de 436.4% In prezent. Victoria. 4 incubatoare dintr -un total de 21 la nivelul întregii tar i. aceste fiind si judete cu o activitate industriala predominanta. unde predomina populatiei ocupate în acest sector. Gradul de ocupare este de 39. numarul locur ilor de munca create fiind de peste 250. 7.924 IMMuri ale regiunii ( 2004). un procent de 38. în special în municipiul Brasov se confrunta cu probleme de ocupare ca urmare a restructurarii uzinele constructoare de masini Roman si Tractorul si alte companii industr iale de aparare si a disponibilizarii masive a personalului.7%.3.50%). Harghita si Alba sunt în curs de definitivare a proceselor de restructurare a zonelor miniere Baraolt. In regiunea Centr u functioneaza 11 par curi industr iale. Mures (20.

8%. . Gheor gheni. Regiunea.1 km/1000 km 2 ) iar peste media nationala se plaseaza judetele Brasov ( 61.1. în special Ger mania.3%. Regiunea Centru se gaseste sub media pe tara (46. Reducer ea activitatii industriale a determinat migrarea specialistilor catre alte ramur i de activitate sau în exterior .7. Densitatea medie a drumurilor publice de 29.7. Cu o densitate a liniilor de cale fer ata sub media pe tara se situeaza judetele Alba.4. de 10. Rata somajului din regiune înregistra in 2004 un nivel procentual de 7. Râsnov.3%). 30. Harghita (38. Ludus. Transportul La nivelul Regiunii Centr u.7% fiind înregistrata în judetul Brasov. peste media nationala de 6.6 % drumuri modernizate depaseste aceste valori. ur mat de Alba cu 10%.2 km/1000 km 2 ). Covasna.22%. Toplita. Infrastructura 7. dar drumur ile judetene si comunale sunt modernizate doar în proportie de doar 4. Târnaveni.5 km de cale fer ata la 1000 km 2 .4%). în special în domeniul tehnic. Ocna Mures. cea mai mare rata a somajului. Migratia populatiei în ultimii ani s -a desfasurat atât înspre alte ramuri de activitate în timp ce în per ioada imediat dupa 1990 a marcat o plecare masiva spre tari ale Europei Occidentale. Cu 44.4. pr in structura sa economica complexa. 7. detinea un capital însemnat de recunoastere profesionala. drumur ile nationale sunt în cea mai mare parte modernizate (93.Organizarea Teritoriului Dumbraveni. Î ntorsura Buzaului. 30.7% este sub media pe tara (33.0.7 km/1000 km ). acestea au urmar i într -o viitoare revigorare a economiei traditionale.7. doar judetul Alba cu 41.5 km/1000 km 2 ) si Mures 2 ( 51.

În Alba si Mures conectarea la infrastructura de canalizare este deficitara.95% din totalul lungimii conductelor de gaz din regiunea Centru).5 km ( 28.6% din localitatile judetului).272.3.1% din localitatile din regiunea Centru sunt conectate. major itatea fiind localizate în zone rurale (53. Singurele judete cu valori super ioare atât mediei regionale cât si celei regionale sunt Brasov si Harghita. Utilitati publice Reteaua de distr ibutie a apei potabile. • Reteaua de distributie a apei.38% din lungimea pe tara) era repartizata în proportie de 58.5% din total) cu o lungime a conductelor de 7. . Mediu Managementul apei: • La nivelul Regiunii se constata lipsa în unele orase a statiilor de epurar e a apelor uzate sau existenta unor statii de epurare necorespunzatoare din punctul de vedere al standardelor de calitate.2.7.2 km) în mediul urban.1 km) în mediul urban. conform datelor din 2004. 7.2% din lungimea pe tara) era repar tizata în proportie de 64.4 km (12.87% (3. în lungime totala de 5571.407 localitati conectate la reteaua de distr ibutie a gazului.7.Emil Luca 4. conform datelor din 2000.7 km.4.4.10% din total). În judetul Brasov si Covasna sunt cele mai multe localitati conectate la aceasta retea (ambele cu 12. toate cele 57 de orase din regiune dispunând de retea de canalizare.770 km ( 12. în lungime totala de 4.4% ( 2946. În Regiunea Centr u sunt conectate la reteaua de canalizare 123 localitati în anul 2004. Lungimea simpla a conductelor de canalizare era la sfârsitul anului 2004 de 2. Din totalul de 1. Din punct de vedere al racordar ii la reteaua de apa potabila s e poate constata ca 24.280. în regiunea Centru se regasesc 598 de localitat i ( 42.382.

• Lungimea simpla a conductelor de canalizare era la sfârsitul anului 2001 de 2176 km. Covasna 41. mari suprafete de paduri sunt supuse fenomenului de uscare si însemnate suprafete de ter en montan sunt lipsite de vegetatie. Caracterul multietnic al populatiei regiunii ofera oportunitati pentru educatia în limba materna a minor itatilor.4. Prin efectul cumulat al activitatilor antropice.Organizarea Teritoriului • In mediul rural.1 % si Alba 38. transport si depozitare a deseur ilor menajere.3% din reteaua de canalizare se afla în mediul rural. .5 %.4 % din suprafata padur ilor din Regiunea Centru erau afectate de procesul de defoliere (fata de 37.93% din total tara). este una din problemele majore de mediu cu care se confrunta autoritatile locale. si a deseurilor menajere în special. Gospodarirea deseur ilor în general. Învatamântul superior este bine reprezentat în r egiune activând 15 centre universitare (9 publice si 6 private).8% fata de 1990.3%. la nivel de tara). Educatie In regiunea Centr u functioneaza 2.4. Populatia scolara înregistreaza o tendinta de scadere.9 %.568 unitati scolar e (17. judetele cele mai afectate f iind Sibiu 49. nivelul de înzestrare a localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila din reteaua publica este scazut. • Exista mari cantitati de deseur i stocate în depozitele de deseuri urbane si industriale. înregistrându-se o crestere de 18. principalele cauze fiind scaderea populatiei de vârsta scolara si cresterea ratei abandonului scolar. care ocupa mar i suprafete de teren si afecteaza calitatea mediului • Problemele care afecteaza asezar ile umane sunt legate de salubritate si modul de colectare. 34. In anul 2001. 4. Conform datelor statistice din anul 2000 doar 7.7.

7.38% din total . Zone problema În regiunea Centru au fost finantate prin programe guvernamentale zone care erau afectate de restructurarea în domeniul minier care au condus la cresterea somajului si la înr autatirea situatiei socio-economice.7. erau 10. 7.6.47% din policlinici. reteaua de unitati sanitare private se mentine cam în aceleasi proportii.26% din cabinetele stomatologice.Emil Luca 7.649 beneficiau de servicii de asistenta. 392 cabinete stomatologice individuale.5. 4 policlinici. 10 centre de sanatate. 90. atât cladirile cât si echipamentele fiind uzate moral.290 copii cu dizabilitati.38% din far macii si toate laboratoarele de tehnica dentara si depozitele farmaceutice.371 de copii sunt ocrotiti în institutii de tip familial (62. numarul copiilor ai caror parinti lucrau în afara granitelor era de 1. 10. În regiune functioneaza 50 de spitale.52%) sau rezidential (37.248 unitati sanitar e în proprietate majoritara de stat (13. aflându-se în proprietate privata 61. Servicii sociale Aceasta regiune are cel mai mare numar al institutiilor de îngrijire r ezidentiala pentru batrâni(5).4. La sfârsitul lui 2004. 89.231. la sfârsitul anului 2004. Fata de anul 2003. din care cele mai multe sunt concentrate în Brasov (14) si Sibiu (10). Aceste programe s-au concentrat în .7.4.48%). dintr e care numai 1. 1. 65 de farmacii.la nivelul anului 2003).7. 28 dispensare.273 cabinete medicale individuale de familie. Î ncepând din martie 2005.5. Starea de functionare a acestor unitati nu corespunde standardelor. Sanatate În regiune functioneaza 2. La sfârsitul lunii septembr ie 2005.

investitiile realizate din Phare 2003 au fost orientate spre zonele de restr ucturare industriala identificate pr in PND 2002-2005. respectiv: zona industrial-extractiva a Muntilor Apuseni.6.7. atât datorita reliefului cât si datorita var ietatii istorice si culturale. al medicinei precum si în domeniul artei teatrale. 4 statiuni sunt declarate statiuni de inter es national (Covasna-judetul . ar mament. Î n regiune. de asemenea. Problemele cu care se confrunta regiunea er au legate de restructurarea industriei miniere. Valoare totala a investitiilor (pâna la nivelul anului 2003) s-a ridicat la 1.Organizarea Teritoriului judetele Harghita.3 mil lei si s-au creat 3. Numarul statiuni lor în care se practica sporturi de iarna este de 17. Profilele de inginerie sunt. bine r eprezentate. îsi desfasoara activitatea si alte doua institute care cerceteaza istoricul regiunii. Brasov pentr u profilul tehnic si silvic. 7. cele din Târgu Mures fiind renumite în domeniul farmaceutic. etc. Potentialul turistic al Regiunii Centru este foarte variat. Având o traditie în industria prelucrarii lemnului. este explicabila prezenta a trei institute de cercetare care trateaza acest domeniu. dispunând atât de resurse naturale cât si de resurse umane. În Regiunea Centru sunt baze importante de tratament. Alba si Sibiu. cea din Sibiu pentr u profile umaniste. universitati din Regiunea Centru este foarte bine dezvoltata. precum si zona de industr ie complexa a Transilvaniei centrale. Pentru a respecta principiul concentrarii fondurilor europene.259. Paltinis). care cuprindea celelalte judete ale r egiunii. care cuprinde judetul Alba. În regiunea Centru se aflau doua astfel de zone. Potential de dezvoltare Potentialul Regiunii Centru este variat. metalurgice. si alte doua judete din Regiunea Nord Vest.221 locuri de munca.668. constructiilor de masini. unele fiind de renume international (Predeal. Poiana Brasov. Covasna. sociale si Reteaua de economice.

Medias. Reteaua unitatilor de pr imire turistica este neuniform raspândita. Zona Podisul Tarnavelor.judetul Harghita. Zona Casinului.judetul Sibiu.judetul Brasov. Baile Homorod.365 (12. Bunesti. Tara Barsei). orasele medievale cele mai importante (Sighisoara. Zona Secuimii. Zona Covasna. au pastrat înca vie cultura traditionala cu arhitectura si tehnica populara (constructiile de case. Predeal . dar de o infrastructura învechita. 914 unitati de cazare (23. si un numar de locuri de cazare de 34. servicii necorespunzatoare. A început sa se dezvolte agroturismul. Zona Marginimii Sibiului. Darjiu). Paltinis. Fagaras si Târgu Secuiesc). Harghita. beneficiind de potentialul reprezentat de gospodariile populatiei din mediul rural (sunt omologate de ANT 237 pensiuni agroturistice). Un inter es aparte pentru turismul cultural îl reprezinta satele din Regiune. Izvorul Muresului. Aceste statiuni dispun de exceptionale resurse curative naturale. Pr ejmer. dintre care unele. Valea Viilor . Lacu Rosu si Praid din judetul Harghita.Bai. porti. iar alte 11 sunt considerate de interes local ( Balvanyos. concentrarea cea mai . mater ialele folosite. promovare insuficienta si oferte nediver sif icate.Emil Luca Covasna. Baza materiala a Regiunii Centru cuprindea în 2004. Zona Odorhei.43% din totalul capacitatii din tara). instalatii tehnice (mori. pive) sau a tehnicilor utilizate în prelucrarea lemnului (Cele mai importante zone etnografice sunt în Muntii Apuseni. În ceea ce priveste zona istorica. Biertan. Sovata – judetul Mures). Sibiu. orasele medievale si bisericile fortificate sunt foarte bine conservate (20 cetatile sasesti. iar unele dintr e ele fac parte din patr imoniul inter national UNESCO. Viscr i. Tara Fagarasului.judetul Sibiu. Pârâul Rece si Timisu de Sus din judetul Brasov). Zona Oltului Superior.judetul Covasna. Valea Sebesului.45% din total). Baile Tusnad. Borsec. biserici fortificate (aflate pe lista UNESCO): Calnic. Bazna. edificii religioase). Saschiz. Brasov. datorita izolarii si în consecinta slabei infrastructuri.

la polul opus se situeaza judetul Alba cu doar 29 unitati (3. este distr ibuita invers proportional cu dimensiunea celor doua entitati administrative. este situata în sudul tarii.8. Cele doua entitati care alcatuiesc r egiunea sunt totodata si cele mai mici unitati teritorial administrative ale României din punct de veder e al întinderii. Populatia judetului Ilfov de 280.7%) si Sibiu ( 114 – 12.8.927.596 locuitori în anul 2004.15% din totalul pe regiune si 11. 47.Organizarea Teritoriului mare înregistrându-se în judetul Brasov (431 unitati. de 2.05% din totalul pe tara al unitatilor turistice). Suprapunându-se în întregime unor subunitati ale Câmpiei Române. Municipiul Bucuresti este cea mai mare aglomerare urbana din România. populatia sa fiind de 1.5% reprezinta teritor iul administr ativ al Municipiului Bucuresti si 87. în care .5% al Judetului Ilfov.74% din totalul national).17% din totalul pe Regiune si 0.capitala României . regiunea are un cadr u natural relativ monoton.1.559 locuitori reprezentând circa 87% populatia regiunii. acesta fiind situat în categoria judetelor mici ale tar ii cu o densitate de aproximativ 175 locuitori/km2 . constituita din municipiul Bucuresti . urmat la mare distanta de judetul Harghita (180 – 19. Suprafata totala a Regiunii Bucuresti-Ilfov este de 1. din care 12. Caracteristici demo-geografice Regiunea Bucuresti-Ilfov. Populatia regiunii. în partea centrala a Câmpiei Române. 7.821 km 2 . peste 16% din populatia urbana a tar ii.037 locuitori reprezinta numai 13% din totalul regional.100 locuitori/km 2 . respectiv circa 9% din populatia totala a României si având o densitate de aproximativ 8.207.47%). Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov 7.si judetul Ilfov.

2%.0% în 2004. Somajul de lunga dur ata este foarte intens. . cu 1. valoare apropiata de media nationala de 21. Ca numar de locuitor i se detaseaza Bucurestiul. Reteaua de localitati a regiunii Bucuresti.3% ) si posibilitatea de a gasi un loc de munca este reala. ceea ce înseamna ca Regiunea Bucuresti-I lfov se confrunta cu o cerere de forta de munca calificata.8% în 1999 la 50. Cererea de forta de munca calificata a fost mai mare pentru regiunea Bucuresti-Ilfov.Ilfov era constituita în anul 2004 din 5 orase.927. 7. corelat cu oportunitatile oferite de capitala – nivelul de viata citadin. iar munca la negru (în special în sectorul tertiar) este raspândita.8%.000) si Otopeni (cir ca 10. numeroase lacuri naturale si artificiale. Forta de munca si migratia În Regiunea Bucur esti-Ilfov.559 locuitori.000).5%) .0%. rata de ocupare a fortei de munca a fost în anul 2004 de 50. cât si prestigiul – populatia ocupata (în care pr edomina populatia capitalei) ar e un nivel mai ridicat de instruire si calificare.Emil Luca predomina vaile cr eate de apele curgatoare ce traverseaza regiunea. astfel încât. urmat de Buftea (circa 20. Majoritatea somer ilor înr egistrati se caracter izeaza prin nivele scazute de educatie. de la 52.0% (media nationala a fost 50. Pe sexe. media nationala fiind de 6. Pentru perioada 1999-2004 evolutia ratei de ocupare în Regiunea Bucuresti-Ilfov a suferit o scadere. 35 de comune si 100 sate. Rata somajului în anul 2004 este scazuta ( 2.4%). capitala tarii.0% (media nationala – 44. Existenta oportunitatilor face însa ca numarul real al populatiei care locuieste în regiune sa f ie mai ridicat decât cel înregistr at oficial. iar cel al tinerilor (sub 25 de ani) are o pondere ridicata – 21.2. rata de ocupare a fortei de munca feminine a fost de 44. Dintre cele 5 orase doar unul singur avea rang de municipiu (Bucuresti).8.

astfel încât regiunea se distanteaza ca nivel de dezvoltare de celelalte regiuni.6% în Municipiul Bucuresti.1% în 1995 la 63.4% în anul 2004. Comertul. un nivel super ior al PIB-ului si o structura sociala si profesionala de un standard mai ridicat. . iar închiderea accelerata a multor într eprinderi ineficiente a accentuat diminuarea fortei de munca din industr ie si migrarea ei catre sectorul tertiar. având o medie anuala de aproximativ 5. În ceea ce pr iveste migratia interna. Declinul industrial treptat de dupa '90 a dus la pierderea a numeroase locuri de munca. Una dintre cele mai izbitoare trasaturi ale cresterii economice din România în ultimii ani a fost cresterea importantei dezvoltarii Regiunii Bucuresti-Ilfov si în special a Municipiului Bucur esti.8.Organizarea Teritoriului Pe cele doua unitati administrative componente rata somajului are valori de 4. 7. Regiunea Bucuresti-I lfov reprezinta cea mai mare aglomer are industriala a României. Aceasta se aliniaza tendintei care afecteaza toate economiile tranzitie.1% în judetul Ilfov si 2. în ciuda pozitiei geografice nefavorabile. Prezenta capitalei confera Regiunii o forta si o dinamica economica superioar e celorlalte regiuni. distributie. începând cu 2001 balanta sporului migratoriu a devenit pozitiva pentru capitala. constructii au avut o evolutie r apida. administratie – gospodarie comunala. Economia regionala Economia Regiunii este dominata în cea mai mare parte de functiile capitalei. populatia activa a regiunii fiind legata de unitatile care îsi desfasoara activitatea aici. Ponder ea populatiei ocupate în servicii a crescut de la 53. activitatile de depozitare. dar în România este mult mai evidenta dator ita de dimensiunilor mari ale tarii atât ca populatie cât si ca teritoriu.3.000 unitati. în car e sunt prezente toate ramurile industriale.

intermedierile financiare. pe locul secund fiind Regiunea SudEst cu doar 11. Având în vedere functia de capitala pe care o îndeplineste Bucurestiul. Potentialul si structurile economice sunt diferentiate între judet si municipiu: agr icultura are o prezenta dominanta în economia judetului Ilfov (32. turismul si serviciile culturale.420.6 euro/persoana angajata fata de media nationala de 4663. Cu 8. De asemenea. Sectorul serviciilor este bine dezvoltat. PIB-ul pentru Regiunea Bucuresti-Ilfov (4. evidentiaza faptul ca Regiunea BucurestiIlfov prezinta cel mai înalt nivel între celelalte regiuni ale tar ii (9002.Emil Luca Cu o crestere sustinuta în ultimii sase ani (1998-2003).2% populatie ocupata în 2004). serviciile catre întreprinderi ( inclusive software) si comertul. educatia si cercetarea.696. a fortei de munca calificate si a sistemului de comunicatii mai dezvoltat decât în alte regiuni ale tarii.5 euro/locuitor). . de asemenea.4%) si industrie (32.6% din totalul investitiilor straine directe. un numar important de angajati. În consecinta si productivitatea muncii. Regiunea Bucuresti-Ilfov se detaseaza clar fata de celelalte regiuni ale tarii. iar economia capitalei este caracterizata de dezvoltar ea sectoarelor de servicii (66.uri/1000 de locuitori) înregistreaza în Regiunea Bucuresti-I lfov cea mai mare valoare din tara. cu precadere în ceea ce pr iveste telecomunicatiile. în anul 2004 existând 22.5%). Mediul economic al regiunii este deosebit de atractiv dator ita structurii institutionale existente.0% din totalul investitiilor straine directe la nivel national. transportul si depozitarea. administratia publica concentreaza.3% din totalul IMMur ilor la nivel national. ceea ce reprezinta 56.7 euro/locuitor în anul 2003) a fost de aproximativ doua ori mai mare decât media la nivel national (2.9% mai mult decât în anul 1998. densitatea IMM-urilor (numarul de IMM.426 milioane de euro investitii straine directe atrase pâna în anul 2004. calculata ca r aport între valoarea adaugata bruta regionala (VABR) si populatia ocupata civila.0 euro/persoana angajata). cu 31.

Organizarea Teritoriului În anul 2004 în Regiunea Bucuresti. existând 13. . TIC) sunt probleme majore cu care se confrunta marea majoritatea infrastructurilor de spr ijinire a afacer ilor. prin municipiul Bucuresti. acoperind o suprafata de 33. 60.Ilfov erau active 2 parcuri industriale din totalul celor 36 înregistrate la nivel national.07 ha. Pentru Municipiul Bucuresti procentul de strazi orasenesti nemodernizate (53.feroviar-aer ian national si international al tarii.2% din întrepr inderile din Regiunea Bucuresti. precum si în proximitatea Dunarii (coridorul VII).4. lipsa dotarilor infrastructurale (utilitati. Accesul dificil la finantare. Doar 12. constructii.8% în Ilfov si 2.modale europene: coridorul IV (Nadlac-Constanta) si coridorul I X (GiurgiuAlbita) planificate a fi construite în perioada imediat urmatoare. 2 în Regiunea Densitatea drumur ilor publice/100 km 2 Bucuresti-I lfov atingea în anul 2004 valoar ea de 47.1% din computerele întreprinder ilor sunt conectate la internet.8.Ilfov sunt conectate la internet. (Date la nivelul anului 2002). fiind situata pe cele doua cor idoare multi. 7. Transport Regiunea Bucuresti-Ilfov. se caracter izeaza printr -un înalt grad de accesibilitate. Dupa forma de proprietate ambele parcuri industriale sunt private. Infrastructura 7.8.9km/km.6 computere la 100 de angajati. existând însa un numar mar e de drumuri publice nemodernizate în regiune (52. cel mai important nod de transport rutier.8km/km ).9% în anul 2003) este foarte mare pentru o capitala europeana si afecteaza desfasurar ea în bune conditii a traficului rutier .4.4km/km 2 ( 37. mai 2 ) decât în Bucuresti ridicata în judetul Ilfov (49.1.2% în Municipiul Bucuresti). Accesul întreprinder ilor la societatea informationala este înca scazut.

sistemul de canalizare din municipiul Bucuresti prezinta urmatoarele disfunctionalitati: • Canalizarea a fost pr oiectata ca sistem unitar.2. precum si 19 alte localitati). înseamna de peste 4 ori media nationala (46.179 km (98 km in judetul I lfov la care erau conectate orasele Buftea si Otopeni. toate apele f iind evacuate printr-o singura r etea. 873 km de conducta. fapt care duce la depuneri si la blocaje. aceste asezar i sunt conectate si la retele de canalizare (astfel. Mediu Din punct de vedere al protectiei mediului. • Lipseste epurarea iar unele canale au o panta mica. ceea 2 ).5 km/1000 km 2 pentru municipiul Bucuresti. • Reteaua de canalizare ar e o vechime foarte mare si ca prezintaatare portiuni cu grad avansat de uzura. în cazul ploilor abundente capacitatea hidr aulica a sistemului este depasita.4 km/1000 km ). . retelele de canalizare publica a regiunii însumau.5 km/1000 ce km Aceasta cifra se r idica la 676.000 km2 de teritoriu (188. municipiul Bucuresti fiind punctul de plecare al celor opt magistrale feroviare ce fac legatura cu celelalte regiuni ale tarii.Ilfov însuma la sfârsitul anului 2000 era de 2.4. ceea ce înseamna de 14 ori media nationala. 1. la 31 decembrie 2000.Emil Luca Regiunea Bucuresti-I lfov prezinta cea mai mare densitate de 2 cai ferate la 1. Infrastructura de distributie a apei potabile în regiunea Bucuresti . 7. din care 122 de km în Judetul Ilfov). Accesibilitatea aeriana si multi-modala este asigurata de doua aeroporturi internationale: ”Henri Coanda” ( Otopeni) cel mai mare aeroport international din România (aproape 83% din transpor tul total aer ian de pasager i din România) si ”Aurel Vlaicu” (Baneasa). • Nivelul din canale este permanent ridicat iar uneori.8. De asemenea.

550 .3.712 ha terenuri cu vegetatie forestiera.Organizarea Teritoriului • Exista zone lipsite de canalizare (20% din suprafata strazilor si 9% din suprafata zonei de locuit) Dator ita neepurarii apelor uzate singurul emisar al acestor ape. având o ponder e de 14% în raport cu suprafata totala a regiunii de 182. neavând apa curenta si canalizare.a r edus cu 51%. În 2004 dispunea de 263 gradinite. taierile ilegale practicate de cetateni. Totusi. 381 unitati scolare din învatamântul preuniversitar si 41 institutii de învatamânt superior. realizate în intervalul de timp 1989-2001. 15% din totalul suprafetei împadurite din regiune.583 ha.8. ceea ce repr ezinta aprox.Ilfov ocupa o suprafata de 25. Prin cele 41 institutii de învatamânt superior Regiunea Bucuresti-I lfov are cel mai dezvoltat mediu universitar din România si concentreaza cel mai mare numar de studenti înr egistrati în sistemul de învatamânt superior dintre regiunile României: 190. In urma unei analize a suprafetelor spatiilor verzi. Aceasta situatie nu se va schimba decât odata cu punerea în functiune a statiei de epurare amplasata în comuna Glina.017 ha.4. 7. In judetul Ilfov problemele padurilor sunt asemanatoare cu cele situate în Bucuresti. Padurile din regiunea Bucuresti . un numar însemnat din unitatile scolar e si prescolare de la per iferie si judetul Ilfov nu îndeplinesc conditiile pentru acordarea autor izatiei de functionare. respectiv râul Dâmbovita este compromis aproape pe toata lungimea de la Bucuresti pana la varsarea în Dunare. I n municipiul Bucuresti exista doar 3. dar mai inter vine un tip de agresiune si anume. Educatie Regiunea Bucuresti-Ilfov reprezinta cel mai impor tant centr u educational din România. a rezultat ca acestea s-au redus cu 49% iar nivelul vegetatiei s.

4. în particular.5. Î n anul 2003.785. 5. în general si la studii super ioare.4.8. înregistr ând regrese atât din punct de vedere al cheltuielilor alocate cât si al calitatii serviciilor furnizate. Numarul si gradul de satisfacere a populatiei cu personal sanitar a fost în scader e în ultimii ani.193 per sonal mediu sanitar. Sanatate În ultimii ani scaderea activitatilor sanitare a fost evidenta. Numarul nou-nascutilor este mare.463 persoane) si 17. 7. iar cele private sunt foarte costisitoare. 637 stomatologi ( 1 stomatolog la 3. asistenta medicala era asigurata de 8. 7. Servicii sociale Una dintre cele mai importante probleme este cea privind facilitatile de îngrijire ale copiilor atunci când parintii sunt la servici. dotarea insuficienta a institutiilor de învatamânt superior si scoli TVET constituie înca puncte slabe ale sistemului de educatie din Regiunea Bucuresti-Ilfov.583 de copii sunt ocrotiti în institutii de tip familial . Accesul redus al populatiei rurale si a grupurilor dezavantajate la educatie.225 medici (1 medic la 268 persoane).7% din numarul total al studentilor. din cele 29 de spitale analizate 29% dintre ele aveau o vechime mai mare de 100 de ani si 65% mai mult de 50 de ani. Infrastructura sanitara a Regiunii Bucuresti-I lfov se af la în mare parte într -o stare de degradare avansata si cu o lipsa acuta de echipamente moderne generate de resursele financiare insuficiente alocate sistemului de sanatate.Emil Luca dintr-un total de 620.4.8. Potrivit datelor furnizate de Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti. reprezentând 30. dar numarul centrelor de îngrijir e zilnica sau al creselor este limitat.

extinderea zonei rezidentiale prin constructii monofamiliale (vile) fac sa se manifeste tot mai acut insuficienta si lipsa investitiilor în moder nizarea retelei de tr ansport. la nivelul celor trei orase ale Regiunii Bucuresti-Ilfov era de 1.a înjumatatit în ultimii cinci ani. consecinta a extinder ii constructiilor necontrolate) se repercuteaza. procent ce situeaza regiunea pe ultimul loc în tara.8. la care se adauga nefinalizarea soselei de centura.39%).650 de copii cu disabilitati. gaze naturale si apa potabila. În anul 2003.3% din total.6. asupra calitatii vietii în . a înlocuir ii si moder nizar ii instalatiilor de utilitati publice sunt extrem de grave. dintre care 846 beneficiau de servicii de asistenta sociala. multe instalatii fiind însa uzate si în stare precara de functionar e. Numarul mare de strazi orasenesti nemodernizate (în Bucuresti – 53. ceea ce reprezinta 47. Scaderea considerabila a suprafetei spatiilor verzi în Bucuresti (s-a estimat ca suprafata spatiilor verzi s. în anul 2003 toate cele trei or ase erau conectate la retelele de energie termica. Infrastructura urbana Concentrarea populatiei în cartierele perifer ice.61%) sau rezidential (50. 7. de asemenea. încalzire si în general în toate tipur ile de servicii urbane. iar lipsa unei conceptii unitare în aceasta directie face ca perspectiva transformarii regiunii metropolitane într -o entitate functionala si eficienta sa devina tot mai periclitata. lungimea strazilor orasenesti. erau 5. Problemele r eabilitarii retelei str adale. a retelelor de alimentare cu apa. canalizare.Organizarea Teritoriului (49.9%).953 km. La sfârsitul anului 2004. precum si cresterea neîntrerupta a numarului de masini înregistrate (387 masini/1000 locuitori) în Bucuresti determina aglomerarea traficului în zona urbana cu consecinte nedorite asupra calitatii vietii ur bane. dintre acestea fiind modernizate numai 925 km.4. În ceea ce priveste dotarea oraselor cu utilitati publice.

Structura economica a regiunii reflecta. a echipar ii fizice si institutionale.8% din numarul total al mijloacelor de transport). precum si una dintre cele mai mari din Sud-Est-ul Europei. Afluxul de populatie catre Bucuresti.8. în cautarea unui loc de munca genereaza o crestere supradimensionata a utilizarii neplatite a serviciilor si a facilitatilor comunale. fata de recomandar ile UE de circa 12m 2 /locuitor. .8%). Supr afata spatiilor verzi este în prezent de aproximativ 2. Densitatea mar e a populatiei si concentrarea serviciilor si activitatilor economice fac din Municipiul Bucur esti cea mai mare piata din România. tramvaie (21%). cu precadere pentr u Municipiul Bucuresti.4 ori în ultimii patru ani reprezinta o alta pr oblema acuta a regiunii. functiile de servicii ale capitalei tarii. Problema transportului de pasageri o constituie calitatea scazuta a mijloacelor de transport si dificultatea de asigurare a transportului per iurban pe întreaga arie necesara.4%). 7. în timp ce constructiile. troleibuze (11. Nerezolvarea sau rezolvarea lipsita de perspectiva poate crea mar i disfunctionalitati zonei metropolitane în perspectiva. Cresterea cantitatii de deseur i menajer e de aproximativ 3. Potential de dezvoltare Prezenta capitalei tarii în centrul Regiunii este coplesitoare datorita marimii populatiei. Transportul public de pasageri are o retea extinsa si complexa r ealizându-se cu autobuze (44. El asigura mobilitatea foar te ridicata a fortei de munca partial din zona metropolitana. a fortei economice si a concentrarii activitatilor umane.5 m2 /locuitor.Emil Luca oras. Puterea de polarizare a capitalei iradiaza mult dincolo de granitele administrative ale sale.5. metrou (22. de asemenea. autobuzele si tramvaiele transportând cel mai mare numar de pasager i.

raspunde unor necesitati sau oportunitati determinate de evolutiile istorice. care au condus la dezvoltarea legatur ilor economice si demografice între Bucuresti si localitatilor din jur aflate în zona sa de influenta.zona care exista de facto. educatia. sociale si economice. Dezvoltarea zonei metropolitane va facilita amenajarea integrata a teritoriului la nivel regional astfel încât prin aceasta sa se diminueze dezechilibrele dintre capitala Bucuresti si aria limitrofa (rurala. inovar ii si afacerilor pentru îmbunatatirea inovarii în activitatile economice. prelucrarea deseur ilor si implementarea unor proiecte investitionale. sociale si ter itoriale. astfel încât granitele geogr afice si administrative ale orasului au devenit necorespunzatoare. Identificarea unor proiecte comune de dezvoltare si cooperare a asezarilor din cadrul zonei. ca si crearea de noi forme de organizare institutionala si de administratie va întari capacitatea acestor a de a face fata concurentei. alimentarea cu apa. Regiunea Bucuresti-Ilfov detine un potential turistic specif ic. Înlaturarea sau diminuarea unor astfel de dezechilibre va conduce la o îmbunatatire a calitatii vietii populatiei.Organizarea Teritoriului transportul. Oportunitatile cheie sunt oferite de posibilitatea integrar ii educatiei. la care se adauga valorile culturale si de mediu ale zonelor . etc. Dezvoltarea economica si sociala din ultimii ani a capitalei a condus la o nevoie acuta de spatii pentru amplasarea de noi cartiere rezidentiale. folosind resursele umane calificate si bine pregatite. cercetarea si sectorul TIC sunt cele mai importante sectoare ale r egiunii contribuind la cresterea competitivitatii si potentialului de dezvoltar e. Cele mai importante actiuni ar putea fi cele legate de transportul în comun. etc. economice. dotarea infrastructurala. în ceea ce priveste transportul în comun. în cea mai mare parte) în planul structurii demografice. Constituirea prin lege a zonei metropolitane . activitati comerciale. cercetarii. reprezentat de capacitatea de atractie exercitata de centrul ur ban Bucuresti.

ceea ce reprezenta 4% din total tara. situate pe teritoriul judetului I lfov.467 locur i de cazare.6%. Capacitatea de cazare a Regiunii Bucuresti-I lfov era în anul 2004 de 11.6%. acestea au scazut dramatic cu valori de 47.55%. fiind pr intre putinele regiuni care a înregistrat crestere în aceasta perioada.Emil Luca adiacente capitalei. pe aceeasi per ioada. r espectiv 34. În ceea ce pr iveste numarul de înnoptari si sosir i. Ea a crescut din 1993 cu 25. .

Obiectivul general al pr ogramului Phare a fost de a ajuta statele candidate. respectarea dreptur ilor omului si pr otectia minor itatilor. 8.Organizarea Teritoriului VIII. FONDURI DESTINATE AGRICOLE COMUNE POLITICII FINANTARII 8. Fonduri destinate statelor aflate în perioada de preaderare la U. în pr incipal prin intermediul programelor PHARE. spr ijinul concentrându-se asupra prior itatilor pentru îndeplinir ea cr iteriilor de aderare de la Copenhaga. Programul PHARE PHARE (Pologne et Hongr ie .1. existent unei economii de piata functionale si capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana. .1. statul de drept.1. candidate la aderarea la UE. ISPA si SAPARD. capacitatea de asumar e a obligatiilor de stat membru al Uniunii Europene. pe masura ritmului reformelor din tarile central si est europene. devenind principalul instrument de asistentã financiarã si tehnicã oferit de UE pentru restructurarea economiilor acestor tãri si crearea infrastructurii necesare aderãrii la Uniunea Europeanã. si anume: stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia.E.Aide á Restructuration Economique) a fost un program lansat de Comunitatea Europeanã în 1990. U lter ior el s-a extins si la celelalte state din Europa Centralã si de Est. Statelor aflate în curs de aderare la structurile Uniunii Europene le-au fost destinate importante fonduri f inanciare. Rolul programului Phare a evoluat. având ca destinatie Polonia si Ungaria.

reprezinta instrumentul financiar de aderare pus la dispozitia tarilor candidate de catre Uniunea Europeana în perioada 2000 .2.1. Cele 11 masur i de interventie în spatiul rural cupr inse în Program. îmbunatatirea infr astructurilor pentr u agricultura si dezvoltare rurala. Obiectivul sãu l.a constituit dezvoltarea infrastr ucturii de transporturi si protectia mediului în tãrile candidate la aderar e.Special Accession Programme FOR Agriculture and Rural Development . grupate în patru mar i obiective. Programul SAPARD SAPARD . Programul ISPA I SPA (Instrument Structural de Pre-Aderare) a fost un pr ogram intrat în vigoare începând cu anul 2000. o Dezvoltarea si îmbunãtãtirea infrstructurii rurale. . dezvoltarea economiei rurale si dezvoltarea r esurselor umane.1. vizau: îmbunatatirea competitivitatii în pr elucr area produselor agricole si piscicole. 8. Programul a urmar it adaptarea pr ogresiva a mecanismelor de piata la principiile ce guverneaza Politica Agricola Comuna.Emil Luca Circa 30% din sprijinul Phare s-a alocat pentru constructie institutionala. 8.3.2006. pentru masuri de sprijinire a agr icultur ii si dezvoltarii rurale. România a identificat patru mãsur i prior itare car e au fost finantate în cadrul acestui program: o Î mbunãtãtirea activitãtilor de pr elucrare si comercializare a produselor agricole si pescãresti. Obiectivul prior itar al Programului SAPARD a fost acela de a crea cadrul necesar implementarii unei agr iculturi per formante si dezvoltarii durabile a zonelor rur ale în tarile candidate.

FSE). o I nstr umentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului ( Financial Instrument for Fisheries Guidance . o Fondul European de Dezvoltare Regionala (European Regional Development Fund . . Asistenta tehnicã. Pentru regiuni. o Dezvoltarea resurselor umane (Imbunãtãtirea activitãtii de instruire profesionale. în acest mod. Fondur ile structurale si Fondul de coeziune sunt parte a politicii structurale comunitare.FEDER).Organizarea Teritoriului o Dezvoltarea economiei rurale (investitii în companiile cu pr ofil agr icol. a coeziunii economice si sociale.FEOGA). Sectiunea Orientare. inclusiv studii menite sã sprijine pregãtirea si monitorizarea programului. o Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola ( Guidance Section of the European Agr icultural Guidance and Guarantee fund . pr ecum si dintre cele ale statelor membre ale Uniunii Europene s i promovarea. Fonduri structurale în U. care urmar este reducerea decalajului dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni. 8. creat în 1993. creata în 1962 ( împartirea în sectiuni "orientare" si "garantare" dateaza din 1964).IFOP). a carui înfiintare a fost prevazuta prin Tratatul de la Roma. înfiintat în 1975.2. campanii de infor mare si publicitate). Diversificare economicã. Uniunea Europeana dispune de patr u instrumente financiare: o Fondul Social European (European Social Fund . Silvicultura).E.

1. ajutor pentru angajare. Este destinat îmbunatatirii eficientei structurilor de productie. Fondul European de Garantare si Orientare pentru Agricultura Fondul European de Garantare si Orientare pentru Agricultura (Guidance Section of the European Agr icultural Guidance and Guarantee fund . informare asupr a unor noi surse de locur i de munca. precum si prin sistemele de recrutare. prin cresterea mobilitatii lor si prin facilitar ea adaptarii la schimbarile industr iale. I n scopul de a întari coeziunea economica si sociala si de a contr ibui la implementarea “Strategiei europene privind ocuparea fortei de munca”. finanteaza masur i de dezvoltare rurala si ajutoare pentru fermieri.2. Masuri eligibile: asistenta pentru persoane: instruire educationala si vocationala. procesare si marketing al produselor agricole si forestiere si dezvoltar ii potentialului local în zonele rur ale. modernizarea serviciilor de angajare a fortei de munca.Emil Luca 8.2. Fondul Social European Fondul Social European (European Social Fund . 8. Sectiunea de Garantare a acestui fond ( EAGGF – Guarantee) sustine dezvoltar ea rur ala în cadrul Politicii Agricole Comune în alte zone ale Uniunii.FSE) a fost înfiintat în 1958.FEOGA – Guidance). educatie superioara în stiinta si cercetare. asistenta pentru structuri si sisteme: îmbunatatir ea sistemelor de educatie si instruire. dezvoltarea de sisteme care sa anticipeze nevoile de calificare. în special în regiuni cu întârzieri în dezvoltare.2. în par ticular prin instruir e vocationala si reinstruire. . FSE are ca sar cina îmbunatatirea oportunitatilor de angajare pentru somer i si muncitori în Piata Unica. de asemenea înfiintat în 1958.

Obiectivele FEDER sunt. Poate f inanta proiecte de infrastructura. procesarea si marketingul produselor agr icole si forestiere.FEDER) . redezvoltarea si dezvoltarea zonelor cu probleme structurale.Organizarea Teritoriului Sectiunea „Orientare” contribuie la sprijinirea regiunilor mai putin dezvoltate. pr oiecte locale de dezvoltare. Masuri eligibile: investitii în holdinguri agr icole. cu diferite scopuri în functie de Obiectivul de interventie. Sectiunea „Garantii” a acestui fond. investitii in infrastructura. masur i de agro. zonele aflate in criza. inclusiv regiunile industriale in declin. masuri pentru adaptarea si dezvoltarea zonelor rurale. investitii care creeaza locuri de munca. dezvoltari indigene: dezvoltare locala si a IMM -urilor . prin îmbunatatirea eficientei structurilor de productie. dezvoltarea si promovarea padurilor. precum si dezvoltarea potentialului local în zonele rurale. in principal.a fost înfiintat in 1975 si a devenit pr incipalul instrument al politicii regionale a Comunitatii. spr ijin de început pentru tiner i fer mieri.mediu. ajutoare pentru I MMuri. .2. alocatii compensatorii pentru zone dezavantajate. instruire pr ofesionala. sprijin pentru scheme de pensionare anticipata. procesarea si marketingul produselor agr icole. Masuri eligibile: investitii productive care permit crearea sau mentinerea de locuri de munca permanente. Fondul European pentru Dezvoltare Regionala Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (European Regional Development Fund . contribuie la dezvoltarea rurala în cadrul Politicii Agricole Comune în zonele cu dificultati structurale. promovarea dezvoltar ii si ajustarii structur ale a regiunilor a caror dezvoltare este ramasa in ur ma si sustinerea reconversiei economice.3. 8. etc. investitii ITC. precum si zonele dependente de pescuit sau de servicii. zonele urbane in dificultate. care nu este de tip structural.

îmbunatatirea aprovizionarii pietei si cresterea valorii adaugate la produsele din peste si acvacultura prin pr ocesare. fondul finanteaza masurile având ca scop cautarea de noi piete si de sectoare alternative de activitate. promovarea produselor. Instrument Financiar pentru Orientarea Pescuitului Inst rument Financiar pentru Orientarea Pescuitului ( Financial Instrument for Fisheries Guidance . dependente puternic de pescuit. Clasificarea faciliteaza de asemenea urmarirea activitatilor si monitorizarea.3. procesarea si marketingul produselor de peste. protectia zonelor maritime.1260/1999 al Consiliului UE si are menirea sa ajute serviciile Comisiei Europene în sarcinile de raportare asupra activitatilor finantate din Fondurile Structurale. contr ibuie la adaptar ea si modernizarea industriei pescuitului prin îndepar tarea capacitatilor în sur plus si orientarea industriei catre sustinerea unei dezvoltari integrate a regiunilor de coasta. promovarea dezvoltarii întreprinderilor viabile economic în sectorul de pescuit. înfiintat în 1993.IFOP). revitalizarea industr iilor care depind de pescuit si acvacultura. In afara de finantarea înnoir ii flotei si investitiilor industriale.Emil Luca 8. Masuri eligibile : ajustar i ale efortului în sectorul pescuitului.4. dezvoltarea de ferme de pescuit. facilitati în porturile de pescuit. moder nizarea flotei. oferind o baza solida pentru fundamentarea evaluarilor.2. Fondul sustine actiuni având ca scop atingerea unui echilibru sustinut între resurse si exploatare. . Domenii de interventie a fondurilor structurale Lista categoriilor de domenii de interventie ale Fondur ilor Structurale se bazeaza pe Articolul 36 al Regulamentului nr. 8.

daca doresc.Organizarea Teritoriului În elaborarea masurilor în cadrul programelor finantate prin Fonduri Structurale. procesarii si marketingului produselor forestiere 123 Promovarea unor noi modalitati de folosire si marketing al produselor forestiere 124 Înfiintarea de asociatii ale proprietarilor de paduri 125 Refacerea potentialului de productie forestiera pierdut în urma dezastrelor naturale si focului si introducerea unor instrumente preventive adecvate 126 Împadurirea terenurilor neagricole 127 Îmbunatatirea/pastrarea stabilitatii ecologice a padurilor cu rol de protectie 128 Formare profesionala 13 1301 1302 1303 1304 Promovarea adaptarii si dezvoltarii zonelor rurale Îmbunatatiri funciare Reparcelare Înfiintarea serviciilor de ajutor si management al fermelor Marketing al produselor agricole de calitate . pe clasificarea Comisiei. Fonduri Structurale: Domenii de interventie pe categorii si sub-categorii: Sectorul Productiv 11 111 112 113 114 Agricultura Investitii în loturile agricole Initierea activitatii tinerilor fermieri Formare profesionala Îmbunatatirea procesarii si marketing-ului produselor agricole 12 Silvicultura 121 Investitii în paduri 122 Îmbunatatirea recoltarii/taierii. clasificare ce poate fi bazata. 2000-2006. Statele Membre pot folosi clasificarea cea mai potrivita pentr u situatia lor nationala si regionala. sub Obiectivul 1 în cadrul exercitiului de aditionalitate din perioada de programare actuala la nivelul UE. ca si România. Lista ce urmeaza a fost dezvoltata din cele 14 categorii de baza folosite de statele membre aflate.

co-finantare a ajutoarelor de stat) 152 Tehnologii nepoluante si neagresive. pescuit pe coasta la scara redusa) 15 Sprijinirea marilor afaceri 151 Investitii în capital fizic (utilaje si echipamente. achizitie de tehnologii) 154 Servicii pentru factorii interesati/implicati (de sanatate si de siguranta. pentru asigurarea de activitati multiple sau de venituri alternative 1308 Gospodarirea resurselor de apa pentru agricultura 1309 Dezvoltarea si îmbunatatirea infrastructurii asociate dezvoltarii agriculturii 1310 Încurajarea activitatilor turistice 1311 Încurajarea activitatilor mestesugaresti 1312 Conservarea mediului înconjurator asociata cu conservarea terenurilor. asigurarea îngrijirii persoanelor dependente) 155 Inginerie financiara 16 Sprijinirea sectorului IMM si mestesugaresc .Emil Luca 1305 Servicii de baza pentru economia si populatia rurala 1306 Renovarea si dezvoltarea satelor si protectia si conservarea mostenirii rurale 1307 Diversificarea activitatilor agricole si a celor apropiate de agricultura. marketingul si promovarea produselor piscicole 144 Acvacultura 145 Echiparea porturilor pescaresti si protejarea zonelor marine de coasta 146 Masuri socio-economice (inclusiv ajutoare pentru oprire temporara si compensatii pentru restrictii tehnice) 147 Actiuni ale pescarilor de profesie (inclusiv formare profesionala. padurilor si peisajului. export si gestionarea problemelor mediului. precum si cu îmbunatatirea conditiilor de viata ale animalelor 1313 Refacerea potentialului de productie agricola pierdut în urma dezastrelor naturale si introducerea unor instrumente preventive adecvate 1314 Inginerie financiara 14 Pescuitul Restructurarea activitatii de pescuit 141 142 Înnoirea si modernizarea flotei de pescuit 143 Procesarea. tehnologii curate si economice din domeniul energiei 153 Servicii de consultanta în afaceri (inclusiv internationalizare.

export. servire. internationalizare. servicii de sanatate si siguranta. planificarea afacerilor. promovare. crearea de retele de comunicare/de contacte. activitati antreprenoriale. traditie) 173 Servicii de participare pentru sectorul turistic (inclusiv activitati promotionale. tehnologii de inovare.Organizarea Teritoriului 161 Investitii în capital fizic (utilaje si echipamente. management. târguri) 174 Formare profesionala 18 Cercetare. design. incubatoare de afaceri. servicii de consultanta. conferinte. târguri) 165 Inginerie financiara 166 Servicii în sprijinul economiei sociale (asigurarea îngrijirii persoanelor dependente. înfiintarea de retele de comunicare/de contacte si parteneriate între companii si/sau institute de cercetare 183 Infrastructura pentru cercetare. dezvoltare tehnologica si inovare 181 Proiecte de cercetare efectuate în universitati si institute de cercetare 182 Transferuri de inovare si tehnologie. dezvoltare tehnologica si inovare 184 Pregatire pentru cercetatori Resurse Umane 21 Politica pietei muncii 22 Integrarea sociala 23 Dezvoltarea formarii educationale si profesionale (persoane si firme) 24 Flexibilitatea fortei de munca. servicii de stimulare. activitati culturale) 167 Formare profesionala 17 Turism Investitii fizice (centre de informare. conferinte. informare si comunicare (persoane si firme) 25 Actiuni pe piata muncii în avantajul femeilor . cazare. crearea de retele de comunicare. facilitati) 171 172 Investitii de alta natura decât cele fizice (dezvoltarea si oferirea de servicii turistice. management al problemelor de mediu. marketing. culturale si de ocupare a timpului liber. co-finantare a ajutoarelor de stat) 162 Tehnologii nepoluante si neagresive. achizitionare de tehnologii) 164 Servicii pentru participare în afaceri (spatii pentru desfasurarea afacerilor. tehnologii curate si economice din domeniul energeiei 163 Servicii de consultanta în afaceri (informatii. activitati sportive.

educatie si formare. îmbunatatirea si regenerarea mediului natural Mentinerea si restaurarea patrimoniului cultural . hidroelectricitatea. energia eoliana.Emil Luca Infrastructura de Baza 31 311 312 313 Drumuri 314 315 Porturi 316 317 318 319 Infrastructura de transport Cale ferata Autostrazi Aeroporturi Canale navigabile Transport urban Transport multi-modal Sisteme inteligente de transport 32 Infrastructura pentru telecomunicatii si societatea informationala 321 Infrastructura de baza 322 Tehnologia Informatiei si Comunicarii (inclusiv masuri de securitate si transmisie sigura) 323 Servicii si aplicatii pentru cetateni (sanatate. distributie) 331 Electricitate. educatie) 324 Servicii si aplicatii pentru IMM-uri (comert si tranzactii electronice. carburant solid 332 Surse regenerabile de energie (energia solara. depozitare. control energetic 34 341 342 Aer Zgomot 343 344 345 35 351 352 353 354 Infrastructura de mediu (inclusiv apa) Deseuri urbane si industriale (inclusiv deseuri sanitare si periculoase) Apa potabila (colectare. administratie. biomasa) 333 Eficienta energetica. crearea de retele de comunicare/de contacte) 33 Infrastructura în sectorul energetic (productie. petrol. tratare si distributie) Canalizare si purificare Planificare si reabilitare Modernizarea si reabilitarea siturilor industriale si militare Reabilitarea zonelor urbane Protejarea. gaze naturale. co-generare.

zonele care pot beneficia de finantare din Fonduri Structurale sunt definite de Comisie în acord cu statul membru implicat. fiecare stat membru – implicarea actorilor economici si sociali relevanti – stabileste cu propriile obiective strategice de dezvoltare pentru a caror realizare se elaboreaza un Plan National de Dezvoltare (PND). . Strategia pentru realizarea pr ioritatilor stabilite. Pregatire. monitorizare. implementare. Ca urmare a acestor decizii UE. Prezentarea mecanismelor de implementare a PND. FEOGA.Organizarea Teritoriului 36 Diverse 41 411 IFOP) 412 413 Studii 414 415 Asistenta tehnica si actiuni inovative (FEDR. Uniunea Europeana decide asupr a bugetului dedicat Instrumentelor Structurale si defineste r egulile de baza car e se aplica în utilizarea lor. care prezinta: Analiza situatiei economice si sociale ( inclusiv analiza de tip SWOT). Procesul de programare a fondurilor struct urale La începutul fiecarei per ioade de progr amare (cadru financiar multianual pe o perioada de 7 ani). publicitate Evaluare Actiuni inovative Informarea publicului Infrastructura sociala si sanatatea publica 8. FSE. Prior itatile de dezvoltare pe per ioada de programare. pe baza acestuia. Descr ierea cadr ului partener ial pentru elaborar ea PND Statul Membru si Comisia Europeana discuta asupra continutului Planului National de Dezvoltare si. Programarea financiara multianuala. Comisia pr opune orientari tematice comune pentru toate statele membre. Bugetul este împartit pe state membre si Obiective de interventie.4.

dar alegerea proiectelor si managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusiva a autoritatilor nationale si r egionale. împreuna cu autoritati si organisme numite de Statele Membre. Parteneriatul: actiunile Comunitare trebuie realizate printr -o strânsa consultare între Comisie si Statele Membre. Statele Membre trebuie sa asigure asocierea partener ilor relevanti la diferite stadii ale programarii. Parteneriatul trebuie sa acopere pregatirea. monitorizarea si evaluarea asistentei financiare. Comisia adopta CSC si programele sale operationale regionale sau sectoriale ( Programe Operationale ). Complementaritatea: actiunile comunitare tr ebuie sa fie complementar e sau sa contribuie la operatiunile nationale corespondente. 8. asupra caror a este informata Comisia. Ca ur mare a negocierilor.1. Autoritatile nationale sau regionale traseaza si aproba detaliile operationale ale acestor programe în documente numite Programe Complement . Odata ce Programele Complement sunt agr eate. B. C. Documentul rezultat este Cadrul de Sprijin Comunitar (CSC).4. cum ar fi autoritati regionale si locale. partener i economici si sociali. . Subsidiaritatea: Fondur ile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie. Principalele prioritati ale programului de dezvoltare sunt definite de autoritati nationale/regionale în cooperare cu Comisia. programele devin operationale. Principii de programare a fondurilor structurale A.Emil Luca definesc cea mai adecvata repartizare a fondur ilor nationale si comunitare necesare implementarii lui. finantar ea.

8. inclusiv regulile privind concurenta. Multianualitat ea: actiunea comuna a Comunitatii si Statelor Membre trebuie sa fie implementata pe o baza multianuala pr intr -un proces de organizare. promovarea egalitatii între bar bati si femei. Concentrarea: Fondurile Structurale sunt concentrate pe câteva obiective prior itar e. iar resursele ramase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confrunta cu dificultati în toata Uniunea Europeana. fara a satisface criterii geografice speciale. implementarea si gestionarea instrumentelor str ucturale .Organizarea Teritoriului D. precum si cu politicile si actiunile UE.5.1. eliminarea inegalitatilor. de fapt. 497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonar ea. F. Cadrul legislativ actual car e reglementeaza politica de coeziune si instrumentele structurale în România este alcatuit din urmatoarele acte normative: . protectia mediului. o mare parte a cestora acopera un numar limitat de zone.Hotarârea de Guvern nr. Compat ibilit atea:Operatiunile finantate de Fondur i Structurale trebuie sa fie în confor mitate cu prevederile Tratatului UE. Bugetele Progr amului pot include atât fonduri UE cât si fonduri nationale din surse publice sau private. E. Cadrul legislativ si institutional 8. achizitiile publice. care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor. luare de decizii si finantare bazat pe formularea de strategii integrate si coerente multi-anuale si definirea de obiective concrete.5. Aditionalitatea: Ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre. G.

utilizat. 1179/2004 pentru modificarea si completarea HG nr. 108/2004pentru aprobarea OUG nr. principal si secundar . 63/1999 privind gestionarea fondur ilor comunitare nerambursabile alocate României si a fondurilor de co-finantare aferente. 119/1999 pr ivind auditul intern si controlul financiar preventiv.Legea nr. România se angajeaza sa asigure stabilitatea cadrului legislativ.Ordonanta Guvernului nr. direct sau indirect. România se angajeaza sa analizeze conformitatea cadrului legislativ actual cu acquis-ul comunitar. organizarea si functionarea Comitetului national de coordonare a procesului de pregatire pentru gestionarea instrumentelor structurale. 92/2003 privind Codul de Pr ocedura Fiscala (art. c). 315/2004a dezvoltarii regionale în România. în reglementarea politicii regionale si instr umentelor structurale. modificata si completata prin OG nr.Hotarârea de Guvern nr. . . precum si a fondurilor de cofinantare aferente. privind controlul si . . 497/2004. . . 200. 84/2003 pentru modificarea si completarea OG nr.Hotarârea de Guvern nr. 6/2002. . .Legea nr. . 68/2004 privind organizarea si functionarea Institutului National de Statistica.Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.Ordonanta Guvernului nr. modif icar i. implementând. . 45/2003 privind f inantele publice locale. 79/2003 recuperarea fondurilor comunitare.Legea nr.Emil Luca . 1115/2004 pr ivind elaborarea în partener iat a Planului National de Dezvoltare.Hotarârea de Guvern nr.Legea nr. . utilizate necorespunzator. lit. 500/2002a finantelor publice.Legea nr. Orice nou act normativ va fi în conformitate cu acquis-ul comunitar.Hotarârea de Guvern nr. 672/2002privind auditul public intern. daca este necesar. .1200/2004 pentru constituirea.

5. Principalele atributii ale Autoritatii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar. Autoritatilor de Management pentru Programele Operationale.2. Suficienta flexibilitate a cadrului institutional. care a stabilit: Cadrul institutional la nivelul Autoritatilor de Management. implementarea si gestionarea instrumentelor st ructurale. Autoritatilor de Plata si Organismelor Intermediare. institutional si procedural pentru implementarea instrumentelor structurale. 497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea. în functie de viitoarea dezvoltare a politicii de coeziune si viitorul exercitiu de pr ogramare. Obligatia de a respecta principiului segregar ii adecvate a functiilor . Autoritatile de Plata si Organismele Intermediare. 497/2004 a fost modificata si completata ulterior prin HG nr. Cadrul institutional Constructia cadrului institutional privind politica de coeziune si instr umentele structurale în România a plecat de la Hotarârea de Guvern nr. . Hotar ârea de Guvern nr. 1179/2004 . de a constitui unitati de audit. Obligatia.Organizarea Teritoriului 8. Comitetul National de Coordonare a procesului de pregatir e pentru gestionarea instrumentelor structurale este organismul care asigura o coor donare eficienta la nivel national a procesului de pregatire a cadrului legislativ. Autoritatii de Management pentru Fondul de Coeziune si ale Autoritatilor de Plata. pe baza reglementarilor comunitare. pentru toate Autoritatile de Management. în concordanta cu angajamentele asumate de România în cadrul negocierilor la Capitolul 21 “Politica regionala si coordonar ea instr umentelor structurale”.

în functie de problematica lucrar ilor. care asigura si secretariatul Comitetului. c) coordoneaza relatiile interinstitutionale între structurile implicate în derular ea instrumentelor structurale. CNC se întruneste lunar sau ori de câte ori este nevoie. Atribut iile principale ale Comitetului National de Coordonare sunt urmatoarele: a) defineste strategia si planifica actiunile necesare pregatirii cadrului institutional pentru derular ea instrumentelor str ucturale. 1200/2004 . partenerii sociali reprezentativi. d) evalueaza procesul de pregatire si functionare a cadrului institutional. conform regulamentului propriu de organizare si functionare.Emil Luca Comitetul National de Coordonare (CNC) îsi desfasoara activitatea în baza Hotarârii de Guvern nr. reuniuni la care sunt invitati. . e) raporteaza Guvernului României si propune actiunile prioritare necesare pregatirii si functionarii cadrului institutional în ceea ce priveste derularea instrumentelor str ucturale. legislativ si procedural necesar implementarii instrumentelor structurale. în plen sau în grupuri de lucru . CNC are în componenta sa reprezentant i la nivel de decizie ai structurilor implicate în gestionarea instrumentelor str ucturale (autoritati de management pentru programe operationale) si este coor donat de catre Ministerul Finantelor Publice . legislativ si pr ocedural necesar implementarii instrumentelor str ucturale. b) monitorizeaza procesul de pregatire a cadrului institutional. dupa caz.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->