Sunteți pe pagina 1din 11

Analizatorii sunt sisteme morfofunctionale prin intermediul carora,la nivel cortical,se realizeaza analiza cantitativa si calitativa a stimulilor din

mediul extern si intern, care actioneaza asupra receptorilor. Excitatiile propagate pe caile sezitive determina,in ariile corticale,formarea de senzatii. Fiecare analizator este alcatuit din trei segmente:periferic,intermediar si central. Segmentul periferic (receptorul) este o formatiunea specializata,care poate percepe o anumita forma de energie din mediul extern sau intern,sub forma de stimuli. Segmentul intermediar(de conducere) este format din caile nervoase prin care impulsul nervos este transmis la scoarta cerebrala.Caile ascendente sunt directe si indirecte. Pe calea directa,cu sinapse putine,impulsurile sunt conduse rapid si proiectate intr-o arie corticala specifica fiecarui analizator. Pe calea indirecta(sistemul reticular ascendent activator),impulsurile sunt conduse lent si proiectate cortical,in mod difuz si nespecific. Segmentul central este reprezentat de aria din scoarta cerebrala la care ajunge calea de conducere si la nivelul careia impulsurile sunt transfomate in senzatii specifice.

Vederea furnizeaza peste 90% din informatiile asupra mediului inconjurator,de aceea are o importanta fiziologica considerabila,nu numai in diferentierea luminozitatii,formei si culorii obiectelor,dar si in orientarea in spatiu,mentinerea echilibrului si a tonusului cortical(atentia). Omul vede nu cu ochii, ci prin intermediul acestora, de unde informatia se transmite prin nervul optic, chiasm, tractele optice n anumite zone ale lobului occipital al scoartei creierului, unde se formeaza acel tablou a lumii exterioare, pe care o vedem. Toate aceste organe constituie analizatorul nostru vizual sau sistemul vizual. Astfel ca fiecare ochi percepe tabloul "sau", n cazul dereglarii miscarii n comun a ochiului drept i a celui stang poate fi dereglata vederea binoculara. Cu alte cuvinte vi se va dubla imaginea sau veti vedea n acelasi timp doua tablouri complet diferite. Ochiul poate fi numit un aparat optic complicat. Sarcina lui principal este de a "transmite" imaginea corect nervului optic.

Segmentul periferic : este un organ pereche format din globul ocular si organele anexe globului ocular; Segmentul receptor este inclus in globul ocular. Globul ocular este situat in orbita.Peretele globului ocular este format din trei tunici concentrice-externa,medie si interna-si din medii refringente. Invelisurile globului ocular: tunica externa este fibroasa si formata din doua portiuni inegale : posterior se afla sclerotica,iar anterior, corneea. Sclerotica(tunica opaca) este o formatiune conjunctiva,alba la exterior ,cu rol protector.Pe ea se insera musculatura extrinseca a globului ocular(drept-superior,inferior si intern,oblic inferior,drept lateral,oblic superior);posterior este perforata atat de fibrele nervului optic , care paraseste globul ocular , cat si de artera care intra in globul ocular. Aceasta reprezinta 5/6din tunica fibroasa. Corneea este transparenta,neavand vase de sange,dar are in structura sa numeroase fibre nervoase.

tunica medie,vasculara, prezinta trei segmente care, dinspre posterior spre anterior , sunt: ->coroida ->corpul ciliar ->irisul Coroida se intinde posterior de ora serrata , care reprezinta limita dintre coroida si corpul ciliar. In partea sa posterioara , coroida este prevazuta cu un orificiu prin care iese nervul optic.Coroida este pigmentata si vascularizata.Are functii trofice si confera interiorului globului ocular calitatea de camera obscura.Din ea se constituie in partea anterioara a globului ocular irisul si corpul ciliar (musculatura intrinseca a globului ocular)cu fibre circulare si radiare. Corpul ciliar se afla imediat inaintea orei serrata si prezinta,in structura sa,procesele ciliare si muschiul ciliar. Rolul lui este de a modifica forma cristalinului prin intermediul contraciei muchilor

ciliari, permindu-ne focalizarea vederii pe obiectele situate la distan mic i, de asemenea, de a produce umoarea apoas, lichidul care circul n camera anterioar, ntre cristalin i suprafaa

intern a corneei.Muschiul ciliar este format din fibre musculare netede.Fibrele circulare sunt inervate de parasimpatic,iar fibrele radiare sunt inervate de simpatic. Procesele ciliare sunt alcatuite din aglomerari capilare si secreta umoarea apoasa. Irisul este o diafragma in fata anterioara a cristalinului;in mijloc prezinta un orificiu numi pupila. Irisul formeaz peretele posterior al camerei anterioare. Aceasta este structura al crui pigment da culoarea ochilor. Funcioneaz ca diafragma unui aparat de fotografiat, fibrele ei musculare dilatnd sau contractnd pupila i controlnd astfel cantitatea de lumin care ajunge la retin. Dac intensitatea luminii este puternic, pupila i micoreaz dimensiunile, fr ca noi s facem nici un efort contient. La lumin slab, i mrete diametrul. In spatele irisului se gsete cristalinul elastic i transparent, avnd o putere de refracie mai mic dect a corneei. tunica,interna,nervoasa,retina,cuprinde celulele fotoreceptoare.Este membrana fotosensibila care
realizeaza receptia si transformarea stimulilor luminosi in influx nervos. Retina se intinde posterior de ora serrata si prezinta doua regiuni importante: -> pata galbena(macula lutea),situata in dreptul axului vizual. Pata galben se afl aezat temporal (direcia tmplei) centrul n zonei mai puin vascularizate ntr-o depresiune mic (Fovea centralis) este singura regiune colorat mai intens din regiunea fundului ochiului, avnd culoarea galben, care se datoreaz pigmentului lutein. La nivelul ei se gasesc mai multe conuri decat bastonase.In centrul maculei lutea se afla o concavitate-fovea centralis-numai cu conuri; Aici pe macul sau macula lutea cu Fovea centralis (nconjurat de Tapetum lucidum zon mai evident la tineri) se formeaz imaginea cea mai clar a vederii, denumirea de pat galben denumire datorit culorii sale, o primete n anul 1779 de la Samuel Thomas von Soemmerring. Macula are un diametru de cca. 3 mm, aici se formeaz imaginea clar necesar cititului, regiunile nconjurtoare realizeaz o imagine mai neclar, aceast regiune realizeaz cercul vizual din jurul imaginii clare (ceeace este vzut cu coada ochiului). ->pata oarba,situata medial si inferior de pata galbena,reprezinta locul de iesire a nervului optic din globul ocular si de intrare a arterelor globului ocular.In pata oarba nu exista elemente fotosensibile. Prin observarea retinei la microscop se poate vedea stratificarea acesteia avnd mai multe tipuri de celule care se pot categorisi n: 1. Celule fotosensibile care recepioneaz lumina trasformnd lumina n impuls nervos, acestea fiind celulele cu conuri i celulele cu bastonae. 2.Celulele interneuronale aici ncadrndu-se celulele bipolare i orizontale care sunt celule neuronale ce transmit impulsul nervos de la celulele senzitive numai n zona retinei 3. Celulele ganglionare care transmit impulsurile n afara retinei prin nervul optic

Structura simplificat a retinei. Retina este alctuit din straturi neuronale. Lumina focalizat trece prin aceste straturi de la stnga la dreapta pentru a ajunge la fotoreceptori (stratul din dreapta). Aceasta produce reacii chimice i influxul nervos se propag spre neuronii bipolari i spre celulele orizontale (neuroni de asociaie cu axon i dendrite) - stratul din centru, galben. Semnalul ajunge apoi la ganglioni (neuronii multipolari) i la celulele amacrine (neuroni de asociaie fr dendrite, cu axon lung); neuronii

multipolari sunt cei care produc potenial de aciune la capetele axonilor lor, astfel nct semnalul brut poate ajunge la creier. In structura retinei se descriu 10 straturi,in care se intalnesc trei feluri de celule functionale,aflate in relatii sinaptice:celule fotoreceptoare,cu prelungiri in forma de con si de bastonas,celule bipolare si celule multipolare.In afara de acestea,se mai gasesc celule de sustinere si celule de asociatie. Celulele cu bastonase sunt celule nervoase modificate,in numar de circa 125 de milioane.bastonasele sunt adaptate pentru vederea nocturna,la lumina slaba. Celulele cu conuri, de asemenea, celule nervoase modificate,in numar de 6-7 milioane ,sunt mai numeroase in pata galbena;in fovea centralis exista numai celule cu conuri.Conurile sunt adaptate pentru vederea diurna,colorata,la lumina intensa. Fundul ochiului la un examen oftalmologic. central Macula,(pata galben)dreaptapata oarba(Papille)

Mediile refringente ->corneea transparenta -> umoarea apoasa ->cristalinul ->corpul vitros

Corneea este o membran transparent care acoper partea anterioar a ochiului. Ea nu are vase sangvine, ns posed o putere mare de refracie. Intr n sistemul optic al ochiului. Corneea are hotar comun cu membrana exterioare netransparent a ochiului sclera.

Structura corneei
->Stratul epiteliului - este suprafaa de protecie a stratului, n cazul lezrii se restabilete. Deoarece cornee este un strat fr capilare, pentru "livrarea oxigenului" rspunde epiteliul, care l extrage din membrana lacrimal, care acoper suprafaa ochiului. Epiteliul de asemeni regleaz intrarea lichidului n interiorul ochiului. ->Membrana lui Bowman este amplasat imediat sub epiteliu, este responsabil pentru protecie i particip la alimentarea corneei. n cazul lezrii nu poate fi restabilit. ->Stroma partea cai mai voluminoas a corneei. Partea principal a acesteia fibre de colagen, amplasate n straturi orizontale. De asemeni conine celule care sunt responsabile pentru restabilire.

->Membrana Descemetov desparte stroma de endoteliu. Posed o elasticitate sporit, este rezistent n cazul lezrilor. ->Endoteliul este responsabil pentru transparena corneei i particip la alimentarea acesteia. Se restabilete foarte greu. Execut o funcie foarte important a "sondei active", care este responsabil pentru faptul ca surplusul de lichid s nu se adun n cornee (de altfel va avea loc edemaierea). Astfel endoteliul menine transparena corneei. Cantitatea celulelor endoteliale scade n timpul vieii de la 3500 celule pe mm2 la natere pn la 1500-2000 celule pe mm2 la vrsta naintat. Scderea desnitii acestor celule poate fi cauzat de diverse afeciuni, traume, intervenii chirurgicale, etc. n cazul densitii mai mici de 800 de celule pe mm2, corneea devine edemaiat i i pierde transparena. Al aselea strat al corneei deseori este numit membran lacrimal de pe suprafaa epiteliului, care de asemeni are un rol important n paticularitile optice ale ochiului. Umoarea apoasa este un lichid incolor, limpede i ocup spaiul dintre cornee i cristalin. Este produs de ctre procesele ciliare n camera posterioar i ajunge n camera anterioar prin pupil. Prsete globul ocular prin filtrul trabecular, respectiv canalul Schlemm. .Ea are rolul de nutritie a

componentelor vasculare si determina presiunea in interiorul globului ocular.Cresterea presiunii se atesta la bolnavi de glaucoma.
Cristalinul are forma unei lentile biconvexe ,transparente.Funcioneaz ca o lentil, razele de lumin captate suferind n ochi 3 refracii, dintre acestea 2 avnd loc n cristalin.Cristalinul i modific curbura pentru ca imaginea s se formeze clar pe retin. Astfel, pentru vederea de aproape cristalinul se bombeaz, iar pentru vederea la distan se aplatizeaz (alungete). La un ochi normal imaginea se formeaz corect pe retin ntre distane de 10-15 cm i 6 m. Exist un punct la care cristalinul este aplatizat la maximum. Peste aceast distan vedem clar, fr s mai aib loc turtirea lui, iar vederea se face fr efort. Pierderea elasticitii cristalinului se numete prezbitism. Aceasta apare de obicei la btrnee i se corecteaz prin purtarea de ochelari cu lentile convergente. Opacifierea cristalinului reprezint boala numit cataract. Aceasta se trateaz prin operaie. Odat cu naintarea n vrst cristalinul ,,mbtrnete i el, se opacifiaz astfel c majoritatea persoanelor cu vrsta de peste 60 de ani prezint un grad de opacifiere a cristalinului. Exist mai multe cauze care duc la apariia cataractei. Cataracta senil este, de departe, tipul de cataract cel mai frecvent ntlnit.

Corpul vitros se afla in camera obscura,mentine forma globului ocular,are rol trofic. Vitroasa este compusa din 99% apa; ea mai contine si cateva celule, precum si fibrile de colagen si de acid hialuronic, ce servesc drept tesut de sustinere. Fata sa anterioara este in contact cu fata posterioara a cristalinului: aceasta este baza vitroasei. Fata sa posterioara se sprijina pe fata interna a retinei. Organele anexe ale globului ocular sunt : organele de miscare organele de protectie.

Organele de miscare sau muschii globului ocular sunt in numar de sase: muschiul drept superior, drept inferior, drept intern, drept extern, muschiul oblic mare si oblic mic.

Organele de protectie sunt reprezentate prin sprancene, pleoape si aparat lacrimal.

!!!! Nervul optic : Fiecare celul fotosensibil din retin se conecteaz prin intermediul fibrelor nervoase cu creierul, unde are lop sinteza informaiilor despre aspect, culori i forme. Toate aceste fibre nervoase se unesc la polul posterior al ochiului pentru a forma nervul optic. Acesta pleac de la globul ocular pnntr-un canal osos al craniului i ptrunde n cavitatea cranian imediat sub creier, n regiunea glandei hipofize; aici se unete cu nervul optic centralateral. Nervii de pe fiecare parte se ncrucieaz astfel nct o parte din informaiile de la ochiul stng trec n partea dreapt a creierului i viceversa. Nervii din poriunile temporale (lng tmple) ale fiecrei retine nu se ncrucieaz i astfel ptrund n emisfera cerebral de aceeai parte. In timp ce fibrele din poriunile nazale se ncrucieaz i merg n partea opus. Nervul optic nu este altceva dect un fascicul de fibre nervoase ce transport impulsuri nervoase detaliate prin fibre fine, fiecare din acestea fiind izolate de cealalt prin teaca de mielin. In centrul nervului exist o arter ce l nsoete pe toat lungimea. Aceasta se numete artera central a retinei. Ea se ramific la polul posterior al ochiului i vasele care iau natere se rspndesc pe suprafaa retinei. Exist o ven corespondent care traverseaz nervul optic alturi de artera central i care dreneaz retina. Fibrele nervoase care pleac de la retin sunt senzoriale; spre deosebire de fibrele nervoase motorii, care au doar o singur conexiune pe traiectul lor de la creier, nervii optici au mai multe sinapse. Prima dintre acestea se gsete imediat dup punctul n care informaiile senzoriale sunt transmise de partea opus. Acest punct de ncruciare se numete chiasma optic i este foarte apropiat de hipofiz. Imediat dup ncruciare, este prima sinaps sau staie de releu, denumit corpii geniculai laterali. Aici, informaia din stnga i dreapta este din nou schimbat pe linia median. Funcia acestei conexiuni are legtur cu reflexele pupilare. De la corpii geniculai laterali, nervii se desfac n evantai, de fiecare parte formnd radiaiile optice. Acestea i modific uor traiectul i se adun sub forma unui fascicul care traverseaz capsula intern, unde sunt concentrate toate cile motorii i senzoriale ale organismului. De aici, nervii au un traiect ctre partea posterioar a creierului, la cortexul vizual.

Segmentul intermediar: Primul neuron al caii optice este reprazentat de celulele bipolare din retina.dendrritele acestora sunt conectate cu celulele fotoreceptoare.Al doilea neuron al caii il constituie celulele multipolare retiniene.axonii lor formeaza nervii optici.Fibrele acestora se incruciseaza partial in chiasma optica,apoi

continua sub numele de tracturi optice pana la corpii geniculati laterali metatalamici unde fac sinapsa cu al treilea neuron.Axonii neuronilor metatalamici de releu au proiectie corticala. Din corpii geniculati se desprind colaterale spre nucleii nervilor cranieni III,IV,VI spre maduva cervico-dorsala,spre coliculii cvadrigemeni superiori si spre SAA.Acestea constituie caile reflexelor optice de orientare,adaptare si acomodare. Segmentul de conducere al analizatorului vizual se numeste cale optica. Este alcatuita din: protoneuronul (celula bipolara) deutoneuronul, (celula multipolara) si al treilea neuron aflat in corpul geniculat lateral. Axonii deutoneuronului formeaza nervul optic, acesta incruciseaza cu cel opus la nivelul chiasmei optice, apoi, sub forma tractului optic, se indreapta spre ariile 17, 18, 19 din lobul occipital (unde se proiecteaza radiatiile optice).

Segmentul central: Este localizat in lobii occipitali ai emisferelor cerebrale,de o parte si de alta a scizurii calcarine,unde se afla aria optica primara.In jurul acesteia exista zona de asociatia vizuala care determina realizarea notiunii de spatiu necesara in orientare si recunoastere si asigura memoria vizuala. . Axonii deutoneuronului formeaza nervul optic, acesta incruciseaza cu cel opus la nivelul chiasmei optice, apoi, sub forma tractului optic, se indreapta spre ariile 17, 18, 19 din lobul occipital (unde se proiecteaza radiatiile optice). Ariile corticale de la nivelul lobului occipital sunt ariile corticale 17, 18, i 19. Aria 17 , numit i cortexul striat primete radiaiile optice. ntre cele trei arii corticale exist fibre de asociere lungi i scurte.

Mai sus am vorbit despre organele anexe ale globului ocular. Prin organe anexe sunt desemnate o serie de formatiuni situate in imediata vecinatate a globului ocular si al carui rol consta in protectia si motilitatea acestuia. Mai jos se afla explicatia pentru fiecare organ . Cum am mai zis ,organele anexe de protectie sunt reprezentate de orbite, pleoape, sprancene, conjunctiva si aparatul lacrimal. -orbitele sunt cavitati osoase situate in masivul facial, de o parte si de alta a liniei mediane. -pleoapele sunt formatiuni musculo-cutanate perechi (una superioara si alta inferioara) ce acopera si protejeaza globii oculari. Ele se unesc la extremitatiile lor formand doua comisuri: comisura palpebrala laterala si comisura palpebrala mediala. Pleoapa superioara este mai mare si mai mobila decat cea inferioara. Pe marginea libera a pleoapelor se implanteaza genele sau cilii. In apropierea extremitatiile mediale a fantei palpebrale se situeaza papila lacrimala ce este prevazuta cu un orificiu numit punct lacrimal. -sprancenele sunt formatiuni musculo-cutanate la nivelul marginii superioare a orbitelor, dispuse transversal de o parte si de alta a liniei mediane. -conjunctiva este o membrana mucoasa ce inveleste fata posterioara a pleoapelor si se rasfrange si pe partea anterioara a globului ocular. Prezinta doua portiuni: una ce captuseste pleoapele, numita conjunctiva palpebrala si alta ce inveleste partea anterioara a globului ocular, numita conjunctiva bulbara. -aparatul lacrimal este alcatuit din glanda lacrimala si caile lacrimale. Glanda lacrimala este situata in regiunea supero-externa a orbitei, in foseta lacrima. Caile lacrimale sunt reprezentate de un sitem de conducte cu rol de a transporta lacrimile din fundul de sac conjunctival in meatul inferior al foselor nazale. In componenta acestui sistem intra punctele lacrimale, canaliculele lacrimale, sacul lacrimal si canalul lacrimo-nazal. Organele anexe de motilitate sunt reprezentate de muschii extrinseci ai globului ocluar. Muschii extrinseci ai globului ocular sunt muschi striati: patru muschi drepti (superior, inferior, lateral si medial) si doi muschi oblici (superior si inferior). Cu exceptia muschiului oblic inferior, ei se insera printr-un tendon comun (tendonul lui Zinn) in varful orbitei. Functiile analizatorului optic sunt: - formeaza pe retina imaginea; - transforma imaginea optica n impulsuri nervoase prin intermediul retinei; - realizeaza interactiunea dintre impulsurile nervoase prin intermediul retinei; - interpreteaza impulsurile nervoase la nivelul creierului;

Defectele analizatorului vizual: -> prezbitismul si cataracta le-am explicat la cristalin.Pe langa aceste defecte mai pot aparea: *Pierderea puterii de acomodare a ochiului din cauza mbatrnirii poarta numele de presbiopie.

* Miopia Este un defect patologic (apare la


natere). Globul ocular al ochiului miop este mai mare dect al ochiului normal, de aceea imaginea se formeaz n faa retinei. Miopia se corecteaz cu lentile divergente. Miopia este defectul care apare cel mai des din cazuri.

<-Formarea imaginii la ochiul emetrop (normal)

* Hipermetropia Este tot un defect patologic, numai c apare mai rar dect miopia. Globul ocular al ochiului hipermetrop este mai mic dect al ochiului uman. Imaginea se formeaz n spatele retinei. Hipermetropia se corecteaz cu lentile convergente.

*Strabismul are drept cauz slbirea unuia dintre muchii externi ai globului ocular. Trebuie corectat prin exerciii de ntrire a musculaturii. Altfel, ochiul afectat se "lenevete" i exist riscul pierderii vederii acestuia. *Astigmatism- Este o boal oftalmologic manifestat printr-o deformare de cornee care atrage dup o refracie defectuoas a razei de lumin n globul ocular.n cazul astigmatismului razele de lumin alb care sosesc la ochi sub form de raze paralele vor suferi un proces intens i inegal de refracie, cu ct aceast refracie difereniat va fi mai mare, cu att se consider astigmatismul mai grav.

Curiozitati

*Termenul de "lentila" provine prin traducerea n latina "lens" a termenului folosit de Alhazen pentru cristalin, adica "adasa" = bob. El a construit un model fizic simplu al ochiului, camera obscura, cu ajutorul careia a facut multe experimente. Inversarea imaginii n camera obscura l-a facut sa creada, prin comparatie cu ochiul, ca nu retina ci prima suprafata a cristalinului reprezinta stratul fotosensibil. *Leonardo da Vinci ( 1452 - 1519), artist si om de stiinta italian, a studiat si el anatomia ochiului si a realizat chiar un model al acestuia, presupunnd ca razele de lumina l parcurg de doua ori pentru a se obtine o imagine dreapta. * Francesco Maurolico (1494 - 1575), geometru si optician italian, a fost preocupat de studiul vederii dar, spre de Alhazen, plaseaza perceptia imaginii n spatele cristalinului. El nu a realizat ca pe retina din fundul ochiului se formeaza o imagine reala. Maurolicus a considerat cristalinul o lentila biconvexa, explicnd astfel miopia si hipermetropia. *Joannes Kepler (1571 - 1630), astronom german, a stabilit mersul razelor de lumina prin ochi, aratnd ca fiecare con de raze emis de cte un punct al obiectului este refractat de cristalin si reunit n punctul imagine corespunzator pe retina."Teoria vederii" a fost elaborata de Kepler n prima sa carte de optica din 1604 si a fost confirmata eperimental de compatriotul sau Scheiner. *Christoph Scheiner (1575 - 1650), astronom german, a aratat ca indicele de refractie al umorii apoase este egal cu cel al apei, iar cel al cristalinului se apropie de cel al sticlei, descriind celebra experienta cu ochiul de bou. ndepartnd partea posterioara a scleroticii si coroidei si privind prin spatele ochiului ca prin obiectivul unei lunete, el a observat foarte clar pe retina transparenta imaginea obiectelor ndepartate din fata ochiului.n 1625 a facut aceeasi demonstratie cu ochiul uman.Prin aceasta experienta s-a stabilit definitiv ca sediul vederii se afla n retina. Scheiner a explicat si mecanismul adaptarii ochiului prin modificarea formei cristalinului, cristalinul devenind mai convex pentru obiectele apropiate si mai putin convex pentru cele ndepartate. *Rene du Perron Descartes ( 1596 - 1650), matematician francez, fondatorul geometriei analitice, a scris si o carte de optica " La dioptrique". El a studiat lentila cristalinului, facnd numeroase disectii anatomice ale ochiului si a confirmat concluzia lui Kepler, ca retina este sediul fotoreceptor al imaginii. *Descartes a bombardat cristalinul ochiului si a observat ca pe retina transparenta se formeaza imaginea clara a obiectelor mai apropiate, fapt ce a lamurit definitiv mecanismul acomodarii ochiului. *Pentru a se putea forma pe retina, imaginea unui obiect, trebuie sa existe cte doua dioptrii pentru cornee si cristalin. Indicele de refractie al cristalinului creste de la suprafata la interior. Imaginile obtinute pe retina sunt rasturnate, marimea lor fiind data de relatia:

*Cristalinul functioneaza ca o lentila biconvexa, iar imaginea unui obiect prin cristalin se formeaza pe retina aflata la i distanta de aproximativ 3cm de cristalin.(x2 =3cm). *Puterea optica a ochiului(convergenta) este de cca. 42d si desi este data n mare parte de contributia corneei, puterea optica a cristalinului este esentiala pentru formarea imaginii pe retina. n cazul ochiului emetrop(normal) relaxat, puterea optica a cristalinului este de cca. 22d. *Diametrul pupilei variaza n functie de intensitatea sursei de lumina fiind de 3-4mm la lumina normala, 8mm la intuneric si 2mm n lumina puternica.

*Cnd un observator adaptat la lumina patrunde de la lumina la antuneric, variatia diametrului pupilei se realizeaza in trei stagii: - dilatare rapida(care dureaza cca 10s);

- contractie patiala; - dilatare lenta(cca 1/2h). *Formarea imaginii unui obiect AB, perpendicular pe axa optica a ochiului, in verful caruia se afla sursa punctiforma de lumina, ca n urmatoarea figura Orice sursa reala de lumina este alcatuita dintr-un numar mare de surse elementare de lumina, care pot fi considerate punctiforme.

1. Globul ocular cantareste putin sub 30 de grame si are un diametru de aproximativ doi centimetri. Doar o sesime din suprafata sa totala se vede. 2. Ochii pot distinge aproape 10 milioane de nuante. 3. Cornea este singurul tesut din corpul tau care nu contine vase de sange. Ea este hranita cu ajutorul lacrimilor, care au si rol antibacterian. 4. Cand stranuti nu poti tine ochii deschisi. 5. Clipim instinctiv la auzul unui zgomot puternic. 6. Clipim o data sau de doua ori la fiecare zece secunde. 7. Ochiul este al doilea cel mai complex organ dupa creier. 8. 80% din informatiile pe care le primim in viata vin prin intermediul ochilor. 9. Ochii sunt capabili sa puna in miscare, instantaneu, sute de muschi si organe ale corpului. 10. Muschii oculari sunt cei mai activi muschi din corp. 11. Clipim de aproximativ 10.000 de ori pe zi. 12. Pupilele se dilata cand este intuneric, pentru a lasa sa treac lumina cat mai multa, dar si in functie de emotii. Excitatia sexuala, teama, bucuria intens dilata pupilele. 13. Cititul la lumina slaba nu-ti afecteaza vederea. 14. Citim mai usor de pe foaie si mai greu de pe ecranul calculatorului. 15. Barbatii au o vedere mai buna decat femeile. 16. Cel mai frecvent accident produs de cosmetice este ranirea ochiului cu peria de la mascara. 17. De ce iti curge nasul cand plangi? Lacrimile sunt prea multe pentru a se scurge normal si iti ajung in nas. 18. De ce apar lacrimile dupa ce casti? Cascatul apasa" pe sacul lacrimal, unde se strang lacrimile, iar acestea sunt impise prin ductul lacrimal inapoi la ochi. 19. Dintre toate animalele, rechinul are corneea cea mai asemanatoare cu a omului.