Sunteți pe pagina 1din 13

Cand umblu in stup eu ma pozitionez in spatele lui.

Si atunci in fata este partea dinspre urdinis,in spate este spre mine.Cuibul are ramele in pat rece.Cred ca a supra pozitionarii nu mai sunt neintelegeri. Cuibul la mine (in afirmare)este tot corpul de jos,acolo fiind ramele care ar fi si la tine si la oricine,pana la diafragma.Eu neavad diafragme nu mai este nimi c. Toamna,cand familia incepe sa o ia inapoi,si consider ca are loc doar in corpul de jos(unde sa zicem ca sunt 10 rame)Pun folie intre corpul de jos si etaj dar n u pe toata suprafata.Las aproximativ 2-4 cm, neacoperit.Mai exact,imaginand ca t rag folia peste tot corpul din fata spre spate,nu ajung cu ea la capat,si ma opr esc cand mai sunt intre 2 si 4 cm(latimea de aprox 2 degete lipite).Sau o trag d e tot si indoi partea din spate a foliei inspre fata.Apoi pun etajul astfel ca se creaza o fanta pe toata latimea stupului in spate,pe unde circula albina de s us jos si invers.Cand ele simt acest acces limitat de miscare,si venind toamna,e le se apuca sa mute toata mierea din etaj in cuib.(Chiar si hraniri de completar e se pot face in etaj).Prima data cea necapacita ,apoi intervin si le descapaces c treptat pana se pune frigul.Concomitent(in functie de puterea familiei)reduc d in ramele din cuib,care le descapacesc si le dau sa o care(sa o mute)pe ramele r amase.Daca corpul e pe 11 si ele sunt pe 11 rame,prima o iau si o dau deoparte.D aca mai trebuie restransa familia,mai iau din ele dar deja acum le descapacesc s i le trag in lateral ca ele sa o care.Peste etaj,am rama cu sita.Peste sita pun 2-3 ziare care le gauresc cu degetul mare,astfel incat gaura sa vina mai spre fa ta stupului.Capacul si iernare usoara.Primavara cand incep sa aiba activitate,ad ica sa poata ventila,le trag folia peste tot cuibul(corpul de jos).Daca se dezvo lta si trebuie etaj,in functie de timp,puterea fam...trag folia din laterala de data aceasta,treptat,sau de tot,in functie de cat vreau sa dau drumul la etaj.Ca m asta este... Pupemea cred ca o foloseste asemanator(defapt toti care folosesc folie cred ca o folosesc asemanator)dar din ce a spus,el coboara folia pe langa ultima rama din cuib in lateral.Dar cine are particularitati in folosire...sa scrie. P.S. scuzele mele daca am plictisit

Daniel, fata de ce ai spus tu mai sus am cateva nelamuriri. Nelamuririle vin din faptul ca in mare si eu am procedat asa dar la mine nu prea au vrut sa se comporte asa cum spui tu. Adica, la inceputul lui sept. pun folia intre cuib si cat si las un colt liber pentru trecere albina (de regula in stg spate cum sunt pozitionat in spatele stupului). Rezultatul: Mierea descapacita d in rame albe este carata jos in cuib dar se intampla sa mai si lase colo si col o, Mierea descapacita din rame inchise la culoare ramane aproape in totalitate p e rama. Nu vor nici batute s-o duca jos. Mierea necapacita nici nu se uita la ea . Aceste observatii sunt valabile si pentru ramele descapacite dupa diafragma. S i asta in conditiile in care daca lasi o rama afara, sar pe ea ca nebunele. Problema asta eu am mai ridicat-o si pe vechiul "Stuparitul", am primit diverse sfaturi dar pana la urma a trebuit, ca in fiecare an, sa fac ceea ce orice manua l spune sa nu facem adica ramele cu resturi de miere le scot afara si le dau la lins. Am incercat fel si fel de smecherii. Am stropit cu sirop, cu apa, am pus ramele invers (cu speteaza superioara jos si cea inf. sus gandind ca pozitia nefireasca a celulelor sa le determine sa ia masuri, am trecut cu furculita peste celulele cu miere necapacita... Nimic, sau ma rog foarte putin au luat si dus jos. Din acest motiv sunt putin contrariat de cele spuse de tine mai sus. Sau poate am pierdut eu un amanunt? VV Modificat de viorel_v2000 (11-01-2008 22:23:14)

11-01-2008 22:20:51

Dila Daniel Apicultor - Moderator Mesaj Privat Din: Craiova Inregistrat: 13-09-2005 Postari: 2959

Viorel ce pot sa spun?poate faptul ca e doar un colt?poate au ele coroanele plin e iar afara se "indemana"fiind de la mai multi stupi?or fi rame unde a fost puie t?...ma gandesc si poate vorbim la berea aia de mult tocmita Ce anume se intampla la mine.Daca pun folia prea devreme(cu sau fara intentie)in prima faza nu trage mierea dar nici nu depune.Daca in cuib iau o rama deasemeni prea devreme(undeva tot septembrie,dar nu ca timp ma refer ci ca puterea famili ei),ele cladesc la loc. De fiecare data semnul de incepere sa descapacesc este tocmai faptul ca ele cara din etaj(sau consuma)mierea descapacita!Deaceea sunt uimit ca tu zici ca nu o t rag!Sa nu iti imaginezi ca sus este etajul plin cu miere.Am 3,4,5,6rame(in funct ie de cat apreciez ca are fam nevoie,si nici alea din leat in leat)cu miere.Cand descapacesc, descapacesc 1-2 rame deodata si cand ele sunt goale,descapacesc al tele.Niciodata nu a ramas miere pe ele decat daca nu a fost descapacita (din neg lijenta)in totalitate.Daca "simt ca ele au destula miere,ramele nedescapacite le scot afara(sau dau la altele)fiindca peste iarna nu las miere in etaj.De ce?Au fost ani cand am gasit ghemul spart in doua si albinele moarte.Dar tin sa sublin iez:rama descapacita si netrasa nu am avut. Cat despre cuib,chiar daca acolo mierea data in lateral este trasa tarziu,este t rasa,cu atat mai mult daca este decapacita.Rama o descapacesc deasemenea cand va d ca ia din cea care nu este capacita!Ce nu descapacesc se intampla des sa nu o ia dar numai daca este plinul facut in cuib.Dar daca trag cu furculita pe ea...e ca si luata.Daca scapa celule nedescapacit,asa raman ca nu o ia.Si in cuib am a ceeasi regula;fara rame cu miere inafara ghemului.Sunt stupi care daca am cel ma i mic semn de intrebare privind proviziile de hrana,la ultima interventie trag c

u furculita si pe fetele exterioare ale ramelor laterale.La urmatoarea vizita(in diferent ca e mai devreme sau mai tarziu in anul urmator)nu gasesc gram de miere .Ca o trag toamna tarziu(nov) sau iarna devreme(dec)sau feb...asta ele stiu. Asta se intampla la mine si chiar m-ai facut curios,si ii rog pe colegii care fo losesc folie sa ne spuna cum este la ei. Modificat de Dila Daniel (11-01-2008 23:05:49) _______________________________________ Cu stima D.D.

11-01-2008 22:55:34

E-mail

david nick apicultor Mesaj Privat Din: Vaslui . 1965. Inregistrat: 25-07-2007 Postari: 725

Nu am fost si nici acum nu sunt adeptul folosirii foliei pt ca nu am testat asa ceva pana acum.Dar anul acesta nu am incotro si trebuie sa ma dau sa zic asa la folie pt ca vreau sa ienez cu caturile pe stupi ca nu am unde sa le depozitez de ocamdata,cred ca prin oct sa se intreprinda ceva dar pana atunci trebuiesc facut e toate lucrarile si mai cu seama tratamentul ..organizarea si strangerea cuibul ui etc.Am sa va rog sa-mi raspundeti de vreti si sfatui in acelasi timp. --daca ierneaza fam cu cat deasupra gaselnita mai da in rame? --folia este musai sa fie incolora sau neagra e mai buna? --este stiut ca tratamentul cu varachet se raporteaza la volumul stupului as a ca trebuie sa alung albina din cat pun folia pe cuib asez catul si fac fumigat ia, --stupii sunt dotati cu podisoare,pot lasa podisoarele pe caturi cu folia in tre cuib si corpuri.....am si multe caturi de 1/1 ...cca 200 buc si 160 de 1/2.,

deci sunt nevoit sa las pe unele fam si 2 caturi de 1/2..oare este indicat asa c eva? nu am diafragme la nici in stup, iar sa procur acum 300 nu se poate. Sincer nustiu cum sa fac sa nu pierd atatea rame ca nu am unde le depozita.astep t pareri si sfaturi dar sa fie cat mai probate . _______________________________________ multa bafta si noroc http://dvdnick.sunphoto.ro

31-07-2008 18:30:44

E-mail

Site

Dila Daniel Apicultor - Moderator Mesaj Privat Din: Craiova Inregistrat: 13-09-2005 Postari: 2959

Gaselnitza nu apare in ramele din etaj,acestea fiind cercetate de albina pana te mperatura le obliga sa se faca ghem,temperatura care dupa cum sigur stii,nu mai permite dezv.gaselnitei. Referitor la culoare,personal nu folosesc decat transparenta. Tratamentul cand il fac cu varachet,dimineatza devreme(nu este albina in etaj)in tradevar trag folia peste cuib.Ridic etajul usor de spate si indoi folia (o desf ac)la loc peste tot cuibul.Dupa tratament o dau inapoi spre interior cum a fost, pentru iernare.Primavara tratamentul se face cand albina nu mai este in ghem,dec i capabila sa ventileze,ceea ce inseamna ca folia este deja intinsa peste tot cu ibul(asa o tin primavara cand nu mai stau in ghem si incep ponta mai mare,pana f am de albine se face de etaj). Podisoarele le poti tine peste ultimul cat,cu fanta de aerisire spre fata stupul ui.Diafragme(dupa cum am mai afirmat)nu folosesc nici eu... Personal asta pot sa spun.O seara buna!

_______________________________________ Cu stima D.D.

Iarna aceasta am trecut cu succes cam 30 de familii cu catul de 1/1 deasupra. Am procedat astfel: - organizarea familiei pe rame bine ocupate, de minim 2,5 kg miere; - izolarea familiei dupa diafragma cu ziar dublu; accesul se poate permite rupan d un pic ziarul intr-unul din colturile de jos. - ce e ff. important: plasarea foliei peste rame, fara a obtura complet accesul in etaj. Aici sta secretul lipsei de condens. Am plasat folia astfel incat o lat ime de 1-2 cm sa permita, la nevoie accesul albinei de pe fiecare rama iernata i n etaj (folia trebuie dispusa doar de aceasta maniera; nu se indoaie doar din co lt, cum mai procedeaza unii colegi, fiindca se va face totusi condens). Acest in terval de 1-2cm are odata rostul de a permite comunicarea albinelor cu etajul (e liminarea gaselnitei, accesul la eventuale resturi de miere) si, mai ales, permi te iesirea vaporilor. Intervalul de trecere trebuie lasat acolo unde ramele se s prijina pe peretele stupului, exact invers fata de cum procedam inainte de rapit a/salcam, cand largim accesul familiei in etaj. - tratamentele cu fumigatii trebuie facute cu folia obturand complet etajul, pen tru a evita orice posibila remanenta de medicament. - consumul de miere in primavara a fost in limite normale. Oricine e liber sa testeze in iarna urmatoare; recomand a se lucra pe efectiv ma i mic - 10-15%, pana se capata obisnuinta cu metoda aceasta. Am sa incerc si raspunsuri la acele intrebari: - nu am inregistrat atacuri de gaselnita, dar, in primavara, daca familia este s laba, iar stupul nu este etans la podisor, nu cred ca le-ar fi greu. - folia transparenta e cel mai utilizata. Cel putin vezi daca sunt albine jos. - cunosc stupari care trateaza cu catul deasupra, la sfarsitul marelui cules, du pa ce au extras; de obicei spre sfarsitul lui august. - in problema diafragmei, n-ai nici o scuza! Nu toti avem conditiile de la Calaf at. Fa rost! Daca in iarna din 2006-2007(foarte blanda, lipsa de zapada, ger, et c) adevarat, ne puteam dispensa de ea, iarna trecuta... nu prea vreau sa emit ci fre, dar am auzit in dese randuri colegi ce au pierdut mai bine de jumatate din efectiv. Se fac din lemn, papura, paie presate, etc. dar ele mai rezistente si n u prea grele sunt cele din tego... dar si mai scumpe. Procurarea materialului es te problema, in rest poti gasi un tamplar bun.

Dar in sezonul inactiv si rece, diafragma are rol de nimic. Insa o data cu aparitia puietului si a restrangeri cuibului este indicata varian ta de a impacheta cuibul. Deoarece perioada de super inghet (nu mai sunt probleme cu condensul)a trecut, e u o data cu restrangerea cuibului vin si cu folia ce acopere tot cuibul si cade peste ultima rama.Daca stupul depaseste 8 rame sunt nevoit sa mai adaug o folie pentru a acoperi cat mai mult din ultima rama. este mai eftin si face aceiasi treaba.Dupa folie sunt rame ce-si asteapta randul . Este o problema si depozitarea si confectionarea lor.Subliniez ca am diafragme c e au polistiren extrudat sau expandat. Pentru roi si nu numai, lazile ce le pregatesc ,primul lucru de care ma ingrije

sc este sa fie o folie in ele.Roiul pe 4 rame se imacheteaza in folie si adaug d upa ce cladeste sau face barba pe folie.

Eu folosescdiafragma pentru a limita cuibul inca de la sfirsitul lunii august ci nd vreau sa fac hraniri de completare a rezervelor de hrana pentru iarna.In mome ntul cind limitezi cuibul pe un anumit numar de rame chiar daca albina va ramine multa si dupa diafragma,hrana va fi carata cu precadere in cuib unde este si ma tca.O rama descapacita dupa diafragma va fi golita mai repede decit daca in locu l ei va fi o rama plina sau goala.Dar primavara importanta ramei este vadita.Dup a primul zbo de curatire si cind timpul permite,string cuibul de asa natura inci t ramine foarte multa albina si dupa diafragma avind grija sa aiba si mincare su ficienta. Spre exemplu daca familia a iernat pe 7 rame dau 3 rame dupa diafragma .Ramele ramase in cuib vor fi foarte bine acoperite de albina,se va crea un micr oclimat adecvat iar ramele vor fi ouate in totalitatea spatiului gol.In acest fe l nu imi este teama ca un eventual val de frig va lasa puietul descoperit pri re stringerea ghemului.Un alt avantaj este acela ca va exista tot timpul un aport d e hrana adusa de albinele din spatele diafragmei care circula spre spatiul cu ma tca.Ramele de dupa difragma le limitez cu o alta diaframa din polistiren gros de 3 cm.Cineva va spune ca este o metoda greoaie,complicata dar eu sunt multumit c u felul in care se dezvolta familiile in ptimavara.Aceasta metoda se numeste met oda "Blinov" iar asta inseamna ca nu este inventata de mine dar o aplic pentru c a este buna si da rezultate.

Folosirea diafragmei inseamna pana la urma ceva munca suplimentara. Unii se feresc de asta, altii dimpotriva o recomanda... si unii si altii au in f elul lor dreptate. Cand n-ai un cuib de 10 rame cu rezerve serioase si cat de cat uniform dispuse, esti tentat sa strangi familia pe ramele cu cele mai mari provizii. In cazul ast a e recomandabil sa folosesti diafragma, ca sa nu trebuiasca sa vii cu turta in ianuarie, etc. Daca ai avut o toamna mai saraca in cules, daca nu ai tratat corerspunzator cont ra varroa si la intrare in iarna ai familii mai slabe, iarasi e nevoie de diafra gma. Tot astfel, daca ai familii medii sau tari si proviziile sunt in regula, nu este nevoie. Legat de dezvoltarea de primavara, cea mai buna combinatie de mentinere a caldur ii cuibului este restrangerea cu diafragma si folia deasupra cuibului, care sa c ada si dupa diafragma, dupa aceasta punandu-se o foita dubla de ziar. Sau iernar ea a doua colonii ce au perete comun. Restrangerea cu diafragma primavara, prin faptul ajuta la mentinerea mai usor a caldurii cuibului, are niste avantaje certe, in principiu: - familie mai activa, mai multa albina disponibila culesului de polen, dezvoltar e mai rapida; - se previne racirea cuibului in cazul mortalitatii specifice din martie-aprilie ; - economie in consumul de miere. Tot aici, cred ca se reduce incidenta imbolnavi rii familiilor slabe datorita consumului mare de miere, uneori improprie... fami liile slabe intotdeuana trebuie restranse. Dezavantaje ar fi:

- munca suplimentara - largirea cuibului trebuie facuta la timp, altminteri diafragma poate deveni co ntraproductiva. Ma refer la cazul stationar (nedeplasarea la rapita). O familie de 6 rame la 20 martie scade la 4,5-5 rame de albina pana la 10 aprilie, dupa ca re incepe eclozionarea generatiei de primavara. Intre 15-30 aprilie, are nevoie la 4-5 zile de extindere cu un fagur, iar intre 1-10 mai deja poate cere catul.. . Am facut candva niste masuratori legate de intarzierea extinderii cuibului. Ea e foarte necesara spre sfarsitul culesului pomilor, la cca 4-5 zile de la eclozio narea primelor albine. Daca nu se intervine la timp cu faguri pentru ouatul regi nei, care va avea un cuib blocat cu polen, pana la 1 mai pierdem ~ 1-1,5 rame cu puiet.

Pentru cei cu stupi putini si pentru ncepatori mi calc pe inima si revin. Nici un mare stupar nu ndrazneste sa nu recunoasca faptul ca n stup temperatura este putin mai mare ca afara. Recunosc si ca la coaja ghemului temperatura este putin mai ridicata dect n stup. Deci vor sau nu, recunosc pierderea caldurii de catre ghemul de albine. Recunosc si ca la reluarea pontei temperatura ghemului creste deci c reste si pierderea de caldura. Detractorii diafragmei recunosc deci ca albinele n calzesc mai mult sau mai putin spatiul gol. O stie oricine: ncalzesti o suprafata mai mica folosind o cantitate mai mica de energie termica. De aceea valoarea fa cturii la ncalzire era(este) proportionala cu suprafata apartamentului. Diafragma etansata cu benzi de cauciuc pe margini sau diafragma cu o crpa sau cu un nailon lasat peste ea dupa reluarea pontei micsoreaza ncaperea pe care o ncalzesc albine le. Asta o face si diafragma neetansa daca golul de dupa ea este umplut cu mater iale absorbante. Pentru ce sa marim inutil suprafata pe care o ncalzesc oropsitel e de albine? Rama cu miere sau rama goala nu mpiedica ncalzirea inutila a golului pentru ca ntre ea si peretii lazii aerul circula nestingherit. Ca pe lnga diafragm a neetansata. Cei cu multi stupi care nu folosesc diafragma: -fac pastoral tot anul si ierneaza familii mai puternice, pe mai multe rame, dec i spatiul gol la ei este mai mic; -nu au lazi de 15 rame sau mai mult, deci la acelasi numar de rame ocupate de al bine la ei spatiul gol este mai mic dect la cei cu lazi mai mari; de exemplu n stu pii de 8 rame ai lui Gica familia pe 6 rame a lui are un gol de 2 rame iar famil ia noastra pe 6 rame din lada de 12 rame are un spatiu gol de trei ori mai mare n timp ce familia pe 6 rame n lada de 15 rame are un gol de 4 ori si jumatate dect familia lui Gica deci si pierderea de caldura este mai mare de 4 ori si jumatate mai mare; -familia puternica iernata pe multe rame la ei este un avantaj deci au spatiul g ol mai mic pe cnd la cel care are culesul principal la fneata sau la floarea soare lui este un dezavantaj asa ca la ultimul spatiul neocupat de albine este mai mar e si pierderea de caldura la fel. -De fapt unii dintre ei se induc si ne induc n eroare cnd afirma ca nu folosesc di afragma. Chiar daca nu folosesc diafragma de lemn sau P.F.L. crpa sau folia ndoita peste rame o folosesc si ele au efectul unei diafragme etanse pentru ca pot fi lipite de marginea lazii si izoleaza mai bine dect diafragma noastra fara banda d e cauciuc sau cu golul neumplut de material absorbant. Deci unii folosesc diafra gma desi scriu mpotriva ei. -Totusi dumneavoastra puteti sa nu folositi diafragma dar exista cineva care sa nu nchida iarna usa camerei de zi sau a dormitorului daca holul sau camera alatur ata sunt mai putin ncalzite sau nencalzite? Exista cineva care avnd putine lemne ie rneaza ntr-o camera mai mare nu n una mai mica? Cei cu stupi mari sau cu familii p utine, nu chinuiti oropsitele de albine doar pentru a fi la moda, fara diafragma . Valer Bodea

Modificat de Valer70 (05-01-2010 04:36:20)

05-01-2010 03:02:43

pupemea CLUB STUPARITUL Mesaj Privat Din: Cisnadie 23 01 1968 Inregistrat: 31-03-2005 Postari: 5227

Domnule Valer Bodea, Daca ar fi dupa moda, as fi ultimul ce ar imbratisa metoda.Nu pot sa scriu ca fa ceti confuzie pt ca ar suna rau.Dar, Dumneavoastra faceti referire la sistemul mamiferelor de a se incalzi.Iar noi vo rbim de albine. Caprele si caii au de incalzit grajdul.Oile daca nu sunt tunse stau si in frig.O mul face caldura deoarece pierde in afara corpului. Albina sta in ghem si nu pierde caldura daca este uscat in jur.Daca mediul este neprielnic,(umezeala si curenti ) pierderea este mai mare. Incercati sa transformati 17 kg de miere in putere calorica (in energie)si deter minati cu cate grade puteti creste temperatura intr-o lada pe o perioada de timp .Albina "stie" acest calcul si nu face risipa.Se incalzeste doar pe ea. Am mai scris (poate janese va veni cu noutati) am avut termometru in ghem si la coaje.Precum si in afara lazii.daca afara erau -20, la coaje era -19 si in ghem (fara puiet) era +22. Paturele,folie,o carpa nu fac altceva decat sa fereasca albina de curenti.Sa cre eze o zona a ei.Sa nu uitam ca sub ea si deasupra este sita.Acele lazi au site s

i in capace si in fund.Trebuie ferite de viscol.Aceasta varianta d ea feri albin a de curentul din capacul cu sita este mai eftina decat un podisor. La stupii ce au capace fara site, deasupra nu este nimic.Folia cooboara pe linga rama deoarece am delimitat cuibul (mierea) de ramele date la lins.Incerc si eu sa le "arat" unde vor ierna.Si unde sa-si adune mancarea. Punem o folie deasupra sau alte materiale si pentru a pstra deasupra ramelor o d istanta sub 1 cm.Pe toamna, pe primavara se apuca sa cladeasca. Primavara la pornirea puietului, se schimba situatia.Folia inconjoara cuibul eta ns mai putin fundul.Lipsa unei aerisiri este compensata de posibilitatea de a ve ntila. Domnule Valer, nu cred ca cineva vrea raul cuiva.Va respect parerea si experient a va determina sa sustineti aceasta parere.In acelasi timp, va invit la un exper iment.Alegeti o lada la intamplare si luati tot din ea mai putin ramele cu manca re si albina.Vorbim in primavara. Intr-o iarna , vantul o aruncat un capac.si tot ce era sub capac mai putin ramel e si albina.A nins, a inghetat ,o batut vantul ca in ...sura.O pierdut ceva albi na de pe exterior.O fi luat'o vantul.In primavara era dintre cei de frunte. Cei de langa , mai umezeala, mai imbacsiti mai necajiti.dar vezi doamne infofoliti , au ramas in urma.Asta e 100 % adevarat. _______________________________________ A-l urma pe Hristos nu are nici un sens, daca nu are tot sensul din lume. Oamenii nu ajung in iad din cauza pacatelor.Si nici in rai din cauza lipsei de p acat.Acceptarea lui Hristos sau nu, este ceea ce ne imparte. Fericirea este simpla.Dificil este sa fi ...simplu.

05-01-2010 06:56:31

Valer70 apicultor Mesaj Privat Din: Halmeu-Satu Mare Inregistrat: 02-08-2009 Postari: 1833

Domnule Pupemea, ghemul se comporta exact ca un organism animal bine izolat de b lana sa. Scrieti ca ati masurat si afara erau -20 de grade iar la coaja ghemului erau - 19 grade. Deci temperatura din spatiul dintre ghem si peretii lazii era n tre cele doua temperaturi asa ca ghemul pierde caldura iarna. Putina, dar tot pi erdere este. Stim toti ca daca temperatura scade ghemul se restrnge si albinele d in coaja ghemului stau mai nghesuite pentru a micsora pierderea de caldura. Dar s tim si ca dupa reluarea pontei temperatura din ghem se ridica si se mantine la 3 6 de grade. Atunci creste si temperatura de la coaja ghemului deci si pierderea de caldura creste fiind cu att mai mare cu ct spatiul gol al stupului este mai mar e. Si sa nu uitam ca n martie sau aprilie albinele nu mai sta n ghem si fara diafr agma ncalzesc tot volumul stupului. Iar brume pot cadea n Romnia pna la 25 mai, ntreb ati-i pe legumicultori, deci perioade reci avem cnd albinele nu sunt n ghem si ncal zesc tot stupul daca nu au diafragma. Eu am gasit ieri putina bruma pe peretele lateral al unei lazi la care am uitat sa pun materiale absorbante n spatiul gol. Avea diafragma dar nu am diafragme etanse pentru ca n gol pun materiale absorbant e, am renuntat la polistiren. La ceilalti la care spatiul gol este umplut cu mat eriale absorbante nu era bruma. Nici la doi la care nu le-am pus diafragma pentr u ca am doar 2,5-3 cm pna la perete. Nu era bruma la ei din cauza caldurii degaja te de ghem. Dumneavoastra ati lucra toamna, iarna si primavara fara diafragma ad ica si fara nailon sau crpa coborte dupa ultimul fagure(sunt tot diafragme), la la zile de 15-20 de rame n care doar 6-7 sunt cu albine iar restul stupului este gol ? Pentru ca din postarile antidiafragma asta nteleg ncepatorii, ca nu este nevoie de diafragma, rolul ei ndeplinindu-l ultima rama. Dar rama este ceva mai mica dect diafragma deci ntre ea si lada este mai mult spatiu prin care se pierde caldura. Nu ar fi mai corect ca cei fara diafragma sa recunoasca faptul ca din motive pr actice(timp putin, familii puternice si lazi cu mai putini faguri) au renuntat l a diafragma clasica folosind la nevoie pe post de diafragma un nailon sau o crpa coborte peste ultima rama? Valer Bodea

. Care este rolul foliilor de sub acoperis? Foliile de sub acoperis au rol dublu: cele montate sub invelitoare protejeaza mpo triva apei din precipitatii care se poate nfiltra prin imbinarile nvelitorii, resp ectiv pe partea interioara a termoizolatiei la mansardari pentru a proteja mpotri va condensului cauzat de vapori(bariera de vapori). 2. De ce trebuie ventilat un acoperis cu folie? Pentru a proteja folia de suprancalzire, efect care distruge materialul din care este confectionata folia. 3. Care sunt avantajele foliilor de difuzie fata de foliile traditionale? Foliile traditionale sunt impermeabile, att la apa din precipitatii ct si la vapor i. Din acest motiv, n cazul n care folosim o folie traditionala n locuri unde exist a riscul aparitiei condensului din cauza vaporilor, trebuie sa cream un canal de ventilare secundar pentru evacuarea vaporilor. n schimb, foliile de difuzie au p roprietatea de a permite vaporilor sa traverseze prin structura lor, oprind n ace lasi timp patrunderea apei din precipitatii, iar riscul de aparitie a condensulu i dispare. La amenajari de poduri(mansardare) se recomanda utilizarea foliilor d e difuzie.

4. De ce este corect ca polistirenul sa se aplice pe exterior, la izolarea cladi rilor? Polistirenul este un material termoizolant, adica protejeaza de temperatura din mediu tot ce este n spatele ei. Daca polistirenul este montat n interior, peretele resp. structura cladirii va fi n zona neprotejata de temperaturile din exterior astfel iarna poate ngheta ntr-o anumita masura. n plus peretele fiind rece vaporii care trec prin polistiren pot condensa n spatele termoizolatiei aparnd astfel o zo na umeda ntre perete si polistiren care nu se poate ventila si umezeala care stag neaza aici poate fi un mediu ideal pentru aparitia mucegaiului, igrasiei. n schim b daca polistirenul se monteaza pe exteriorul peretelui ea va fi protejat de tem peraturile scazute, si nici fenomenul de condens nu va aparea. MASTERMAX 3 TOPMastermax 3 Top este o folie de difuzie sub acoperis moderna, pri n utilizarea careia se pot elimina cele mai frecvente erori de executie. Datorit a capacitatii de permeabilitate la vapori, nu trebuie lasat canal de ventilatie n tre folie si termoizolatie. Astfel, nu se vor produce curenti de aer, marindu-se eficienta termoizolatiei. Membrana din mijloc a foliei tri-strat asigura permea bilitatea la vapori si evacueaza cu succes apa de pe suprafata. La un acoperis a menajat (mansarda), pretul foliei se amortizeaza n 2-3 ani. Caracteristici tehnice: greutate specifica 140g/m2 5%; rezisten?a la rupere 260N /5cm (20%) / 180N/5cm (20%); rezistenta la temperaturi +70C; grad de impermeabilita te W1; Sd 0,04m () 0,01m. Material polipropilena. Alti parametri tehnici: vezi fi sa tehnica.

Denumire produs Ambalaj Cod MASTERMAX 3 Top suluri, 1,5 m x 50 ml = 75 m2/sul 0202 - 14015H75

Bramac Universal Eco Protejeaza mpotriva patrunderii n interiorul podului a zapezii viscolite sau a pra fului, elimina necesitatea asterealei la acoperisurile cu panta peste 22 de grad e si permite eliminarea condensului din interior. Este utilizata pentru pentru p oduri mansardate si poate fi montata direct pe capriori cu sipci longitudinale s au pe astereala.

Date tehnice

Material PP PE PP, 3 straturi

Culori Verde

Lungime 50 m

Latime 1,5 m

Suprafata de acoperire cca. 69 m

Greutate / m 140 g/m

Greutate cca. 12 kg

Rezistenta la rupere lungime / transversal cca. 220 N/5 cm./ 200 N/5 cm

Rezistenta la rupere n jurul cuiului lungime / transversal cca. 150 N / 150N

Rezistenta la foc

B2

Difuzie 1300g/m in 24h

Rezistenta la infiltratii 3000 mm

Valoare Sd cca. 0,03 m

Rezistenta la UV min. 4 luni

Necesar / m de nvelitoare 1,07 m2 inclusiv suprapunerea

Greutatea suprafetei cca. 140 g / m

Rezistenta termica de la -40 pna la + 85

Tata folosea carton asfaltat peste rame el nu facea condens. De cand colectez s i propolis eu am renuntat si folosesc nylon vara si iarna, dar iarna las o "fere astra" in spate. Nici nu concep sa lucru fara folie, cum altii nu concep cu.

S-ar putea să vă placă și