P. 1
Drept Procesual Penal Curs

Drept Procesual Penal Curs

|Views: 150|Likes:
Published by Alexandra Tanasie

More info:

Published by: Alexandra Tanasie on Dec 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/09/2013

pdf

text

original

Drept procesual penal

Curs 1 – 06.11.2011 Examen Bibliografie Curs de procedura penala a prof Crisu sau Tr. de procedura penala a prof Neagu Codul de procedura penala Scris, format din 2 subiecte teoretice(2 puncte) si 10 tip grila( 2 puncte) Beneficii obtinute prin prezenta la curs si seminar si activitate la seminar, lucrari sustinute in timpul semestrului Prezenta la examen sau seminare nu e obligatorie

Procesul penal Din moment savarsirii unei infract si pana in mom in care e adusa la cun aut statului si e pedepsita prin pronuntarea unei hot judec se petrece o serie de acte si activitati care pot fi calificate Proces penal = este activitatea reglementata de lege la care participa organelle judiciare , partile si alte persoane avand ca scop constatarea la timp si mod complet a faptelor ce constituie infractiuni precum si un alt scop asigurarea ca orice persoana vinovata este trasa la raspundere penala si niciop persoana nevinovata nu sufera vreo sanctiune penala Primul element definitoriu al procesului penal este acela care se refera la asigurarea unei legalitati excessive Respectarea legalitatii e o conditie de existent intr-un process penal Consecinta acestei trasaturi: in cazul in care actele judiciare nu se indeplinesc cu respectarea procedurilor actul este invalidat si efectele nu se mai pot produce Procesul penal este pe langa o activitate reglementata de lege o activitate la care participa organelle judiciare, partile si anumite persoane ORGANELE JUDICIARE = prepusi ai statului purtatori de autoritate publica care isi desfasoara activitatea in limita competentelor lor Lista e formata din 3 categ de pers: inst judecatoresti, procurorii si organelle de cercetare penala ( politistii judiciari) Cea de-a doua categorie de subiecte - PARTILE Partile sunt subiecti particulari ale caror drepturi si obligatii izvorasc din exercitiul actiunilor exercitate in proces Calitatea procesuala de parte se dobandeste si nu se primeste sau nu se aloca automat mai participa si AUXILIARI – martori, experti, interpreti, aparatori participa tot in baza unor norme legale, prezenta nu este in toate cazurile obligatorie. Scopul activitatii – constatarea la timp si in mod complet a faptelor ce constituie infractuiuni Termenul de proces vine din latina = procedere, a merge inainte Intre mom de inceput si cel de final al unui proces, activitatile sunt sistematice, cumulative Procesul penal este etapizat in mai multe faze sau etape Procesul penal din Romanaia cunoaste 3 faze o Urmarirea penala  Se exercita strangerea necesara a probelor de ancheta  Isi desf activitatea organele care au o mai mare flexibilitate in strangerea informatiilor

-

Drept procesual penal  Momentul initierii fazei se manifesta intr-o rezolutie de incepere  Serie de activitati constrangatoare ce nu pot fi efectuate decat dupa inceperea urmaririi penale  Momentul de final se concretizeaza intr-un rechizitoriu de trimitere in judecata. faptele juridice si raporturile juridice procesual –penale A. fiind un domeniu rezervat in exclusivitate mgistratilor  Functia este de rezolvare a elementelor esentiale ale raporturilor de conflict  Hotararea judecatoreasca este singurul act care poate fi pus in executare cu ajutorul fortei coercitive a statului o Punerea in executare a hotararilor judecatoresti penale  Un judecator. iar dosarul intra in cea de-a doua faza de judecata o Faza de judecata  Instantele judecatoresti dar si procurorii. are atatea elemente acuzatoriale cat si elemente inchizitoriale. toate procesele penale din spatial European sunt procese penale guvernate de principia si conduse de jurisprudenta drepturilor generale ale omului Curs 2-13. un procuror si alte organe cu mobilitate mai mare Tipologia procesului penal in Romania Tipul acuzatorial  specific dreptului anglo-saxon Tipul inchizitorial  specific sistememlor de drept continentale.  Niciodata nu isi desfasoara activitatea organul de politie judiciara. si o alta etapa contradictorie si publica in care actioneaza un alt organ judiciar Sistemul mixt  corespunde si procesul penal din Romania. pp existenta a 2 etape diferite: o tapa premergatoare de ancheta in care se strang probe si actioneaza un anumit organ judiciar.2011 Normele juridice. Actualul proces penal este echilibrat in privinta acestor elemente - Procese penale de tip European In absenta unui cadru normative European.10. Normele juridice .Clasificate in 3 categorii o Norme de competenta  Disciplineaza sfera atributiilor unor organe judiciare sau a altor autoritati ale statelor  Necompetenta surprinde o dimensiune procesuala  Nerespectarea acestor norme duce la nulitatea absoluta o De organizare  Sunt cele care disciplineaza la un nivel aproape cvasi-administrativ modul de desfasurare si modul in care isi indeplinesc atributiile participantii in procesul penal  Nu au o conditionare directa sau relevanta directa in activitatea de zi cu zi a procesului penal  La fel de importante intrucat contureaza limitele in care isi desfasoare activitatea un anumit subiect procesual  Aceste norme desi sunt norme de dr proc penal se gasesc mai degraba in legile de organizare decat in codul de procedura penala .

sunt in sens juridic manifestari de vointa voluntare o Evenimente  Sunt fapte juridice proc penale care intervin independent de vointa umana Faptele juridice proc penale infunctie de consecintele pe care le produc pot fi clasif in 4 categorii o Fapte juridice constitutive  Este acea imprejurare de fapt care da nastere unui raport juridic procesual penal - .Acelasi fapt poate fi consid un fapt juridic de dr civ.Dau natere. cciv. procuror judecator  Legea 51/1995 legea care org profesia de avocat  OGU 43/2003 privind actuala DNA  Sunt importante aceste legi speciale deoarece au relevanta directa in procesul penal. c proc civ Specificul normelor de dr proc penal fata de alte norme juridice o Specific este caracterul cvasi-absolut. de dr comercial sau chair de proc penala Clasificari ale faptelor juridice proc penale: o Actiuni  Apar in mod dependent de vointa omului . o desi au caracter absolut pot fi clasificate in 2 mari categorii:  Norme absolut imperative respectate obligatoriu in caz de incalcare duc la sanctiuni precum nultiatea. sau sting existenta raporturilor juridice de dr proc penal .Pt ca un rap social sa devina rap juridica e necesar ca in natura faptica sa se intample ceva care sa declanseze norma juridica .Faptele juridice proc penale sunt acele intamplari sau imprejurari de fapt care afecteaza exstenta raporturilor juridice proc penale .Nu toate raporturile sociale devin raporturi juridice . insa nu toate articolele ci doar unele dintre acestea o De procedura propriu-zisa  Alcatuita din cele mai multe norme de dr proc penal  Marea majoritate se regaseste in C proc penala  Nu este sg izvor pt normele de procedura:  Constitutia. Faptele juridice procesual penale . decaderea inadmisibilitatea  Norme relativ imperative sanctiuena care itnervine in cazul nerespecatrii acestora nu este la fel de drastica ( ex: poti invoca exceptia de necompetenta teritoriala doar in mom citirii actului de sesizare  sanctiunea aplicata este cea a decaderii in cazul nerespectarii termenului) o Toate normele de procedura sunt norme imperative pentru ca prescriu norme ce trebuie respectate  - B.Raporturile juridice sunt in esenta raporturi sociale .Drept procesual penal Legea 304/2004 privind org activitatii judiciare legea care disciplineaza organizarea profesiei de magistrat. sunt norme imperative o Detin reguli juridice care trebuie respectate nu inseamna ca toate normele in caz de incalcare atrag sanctiunea nulitatii absolute. modifica.Aceste raporturi nu apar automat .

Drept procesual penal Sunt cele mai importante fapte juridice pentru ca fac sa apara un raport care exista numai la nivel virtual  EX: Savarsirea unei infractiuni va da nastere unui raport juridic procesual penal  De regula sunt actiuni si nu evenimente.  Nu calitatea unui subiect determina aceasta caracteristica  Subiectii oficiali au preferinte legale in reprezentarea raporturilor juridice o Continutul  Totatlitatea dr si obligatiilor procesuale  Nu a drepturilor subiective!! o Obiectul  Consta in lamurirea raportului juridic principal sau de conflict.Raporturile sociale devin raporturi juridice proc penale atunci cand datorita unui fapt juridi proc penal intervine sau se produce interventia unei norme juridice de dr procesual penal . pt ca ele pp o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice. adica se schimba dr si obligatiile  Ex: actiune: punerea in miscare a actiunii penale este un fapt juridic modificator intrucat duce la schimbarea calitatii procesuale a persoanei implicate in aceasta activitate si il transforma pe invinuit in inculpat. ( ex: formularea unei plangeri penale) Modificatoare  Sunt imprejurari de fapt care modifica raporturi juridice deja existente  Aceasta modificare se refera la continutul raporturilor juridice. aut tutelara blabla acum nu mai participa Impeditive  Intre acestea 2 ultime nu exista diferenta de esenta ci doar de nuanta  Ambele sunt fapte juridice care isi produc efectele in sens negativ  o o Extinctive  Duce la stingerea raportului de drept proc penal spre deosebire de faptul jurid impdeitiv care impiedica nasterea unui raport de dr proc penal  Se transpune in mom la care ele intervin C. Raport juridic proc penal . numai ca ei participa in calitati inversate  Acesti subiecti pot fi impartiti in mai multe categorii:  Subiecti oficiali reprezentantii statului.Elementele unui raport juridic o Subiectii  Sunt de regula subiectii rap juridic de drept penal. in procesele penale implinirea produce efecte diferite in sensul legii penale daca atunci cand era minor cand era citat se chemau parintii. respectiv al raportului de drept penal Ivoarele juridice Formale o Formele juridice prin care se manifesta vointa o .  Ex: evenimente: (fericit) implinirea varstei de 18 ani. calitatea de organe oficiale  Subiecti particulari nu exercita o atributie de autoritate in desfasurarea acestor raporturi.

Tratatele si conventiile internationale .Materiale . cazul procurorului care putea aresta pt 10 zile.Dpdv al izvoarelor: o In identificarea cadrului normativ al unei institutii o Deciziile Inaltei Curti in recursuri o Deciziile Curtii Constitutionale o Jurisprudenta Curtii Dr Omului . pp ca toate actele de procedura infaptuite pe teritoriul Romaniei se supun normelor de procedura penala romane .Legile de organizare judiciara .Drept procesual penal . singularul include si pluralul  Logice fol metodelor logice in aceasta activitate a operatiunii  Ex: a fortiori unde legea permite mai mult. 465 CPP)  Interpretarea judiciara sau cazuala o face un organ judiciar in fiecare caz dedus solutionarii.Art 23 Constitutie . Cporc civ. se fol cel tehnic  In masculin intra in general si femnininul. .CPP. este obligatorie dar numai in cauza dedusa spre solutionare  Interpretarea doctrinara /stiintifica o facem noi in cursul cartii tratate. comparative conteaza mai putin Aplicarea legii procesual penale Prin aplicarea legii de regula se intelge infaptuirea perceptelor acesti legi. valoare =0 o In functie de obiect:  Interpretari gramaticaledaca are un sens tehnic sau obisnuit. CP. per a contrario nu extindem prescriptia legii la cazurile pe care acesta nu le acopera  Istorice. si are valoare obligatorie(aceasta forma de precedent judiciar constituie izvor de drept) Interpretarea normel de dr proc penal Activitatea curenta a judecatorului.Izvorul principal este Constitutia. procurorului si a avocatului in proc penal Norma este prin natura ei abstracta Operatiunea logica si juridica prin care norma este aplicata cazului concret poarta denumirea de interpretare Tipuri de interpretari cu relevanta: o Cea in functie de subiect  Subdiviziuni:  Interpretarea legala sau autentica o face insusi legiuitorul sau este interpretarea pe care o face ICCJ intr-un recrus in interpretarea legii( ex: 30 CPP.Recursul in interesul legii se pronunta in scopul de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii este o hotarare judecatoaresca. sau exercitiul legii Privit la nivel general acesta se rap la mai multe elemente Se considera importante 2 elemente pentru determinarea limitelor in care se manifesta legea proc penala: o Spatiul  Trebuie raportat la notiunea de teritoriu  Consecitna a suveranitatii si a teritorialitatii. permite si mai putin. nu Codul .

norma totusi se aplica  Normele tranzitorii sunt etapele in care intra in concurs mai multe legi si se rezolva prin norme tranzitorii care ofera preeminenta legii vechi ori legii noi. (unele instituii intra in conflict cu regulile sau normele prefigurate de principiile fundamentale). exceptii de la principiul actualitatii Curs 3 – 20.in aplicarea acestui sistem principiile fundamentale intra in mod interdependent.2011 Principiile fundamentale ale procesului penal Ideea de principiu fundamental are implicatie teoretica insa daca privim modul de evolutie aceasta notiune fiind consacrata la nivel practic a primit si o recunoastere legislativa Caracter de regula de baza dupa care este condusa intreaga activitate judiciara de natura penala Contureaza si cadrul politic actual in caer se infaptuieste justitia penala Consecinta practica a acestei notiuni de principiu fundamental: o Un principiu fundamental il reprezinta cadrul normativ general aplicabil intregii activitati judiciare de natura penala. sau in mod exceptional legea procesual penala sa retroactiveze.Drept procesual penal   Acest principiu este consacrat de principiul teritorialitatii Exceptii  Comisiile rogatorii internationale procedura de efectuare a unor acte atunci cand intervine un element de extra teritorialitate  Recunoasterea hotararii judecatoresti straine in Romania  Imunitatea de jurisdictie a reprezentantilor diplomatici o Timpul  Principiul care guverneaza aplicarea in timo este cel al activitatii potrivit caruia legea procesual penala este de imediata aplicare  Daca a intrat in vigoare nu conteaza ca procesul a inceput deja. acest caracter al unei norme face ca aceasta sa se aplice cu prioritate cand vine in contradictie cu dispozitii punctuale  Exceptie! : anumite principii procesuale cand vin in contradictie cu reguli specifice legea nu le mai recunoaste caracterul prioritar  Regula non reformatio imperium o Notiunea de sistem al principiilor fundamentale. o Aplicabilitatea directa a normei pe care o contine. cunoasterea elementelor sale componente Principiul legalitatii Art 2 alin 1 Cpp Toate actele de procedura si toate activitatile procesului penal trebuie sa se desfasoare cu respectarea normelor de procedura Legalitatea e insotita de garantii care aisgura remedii pentru inlaturarea efectelor actelor care incalca acest principiu Principiul legalitatii face ca in cazul nerespectarii sale sa intervina consecinte diferite in functie de obiectul asupra careia poarta legalitatea intervenita .10. o Caracterul prioritar al principiilor fundamentale.

Drept procesual penal . variaza in functie de natura gravitatii aparate/sanctionate si pot fi civile.Nerespectarea disp legale poate conduce la tragerea la rasp penala a celor ce incalca normele de procedura raspundere penala Principiul prezumtiei de nevinovatie Aceasta a fost consacrata la nivel legislativ priam data in SUA Introdus in codul nostru prin legea 281/2003 Orice pers este considerata nevinovata panala stabilirea definitiva a vinovatiei sale Hot definitive sutn si hotarari irevocabile! Nu se refera la latura subiectiva a continutului.Sanct civile care intervin sunt cele ce prefigurea raspunderea civila delictuala .Intre sanc proceduale rolul important este ocupat de nulitati . in absenta lor efectele actelor juridice nelegale continua sa se produca .Sanctiunile care intervin incazul celor care infaptuiesc acte juridice cu nerespectarea dispozitiilor legale. admin sau judiciare si uneori penale . Consecinta importanta se manifesta in materia probelor. pt care urm penala nu poate incepe far sesizarea comandantului unitatii militare o Cand actiunea penala se pune in miscare din oficiu insa impacarea partilor stinge procesul penal o 199 CP infr de seductie act penala incepe din oficiu si exista posib impacarii partilor Cauze de acuzare publica Cauze de acuzare privata  plangere prealabila Cauze de acuzare mixta  proc penal incepe din oficiu si se termina prin vointa partilor sau se declanseaza ca urmare a vointei partilor dar se declanseaza apoi din oficiu - . astfel potrivit art 67 cpp org judiciare au obligatia sa administreze probele in procesul penal invinuitul/inculpatul nefiind obligat sa isi demonstreze nevinovatia Regula in dubio pro reo Principiul aflarii adevarului Art 3 cpp Adevarul in sens juridic este acea forma a realitatii ce poate fi verificata la nivel obiectiv.sanct procedurale se deosebec de cele substantiale pt ca ele nu privesc susbtanta dreptului.Institutia sanctiunilor procedurale: remedii prin care efectele juridice ale unor acte intocmite cu nerespectarea dispozitiilor legale sunt inlaturate. fara a mai fi necesara existenta unei investiri prealabile o Exceptii!: situatii in care activitatea judiciara de natura penala fie in mom ei initial fie in mom ulterior decat ca urmare a unei solicitari exprese din partea unor persoane determinate o ! In cazul infract pt care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila o ! in cazul infractiunilor savarsite de militari. la nivel juridic ideea de aflare a dev este construita pe dialectica adevarului si a erorii Principiul oficialitatii activitatii judiciare Ca princ fundamental isi gaseste reglemt in art 2 alin 2 cpp: „ toate actele necesare desfasurarii proc penal se infaptuiesc din oficiu” Judecatorul trebuie investit de procuror pt ca nu se poate autosesiza Oficilaitatea se manifesta si in cea de-a treia faza la punerea in executare unde activitatea debuteaza fara a mai fi nevoie de o solicitare expresa din partea pers interesate.Raspunderea admin sau judiciara este prefigurata de rap de putere care exista intre participanti in procesul penal .

adica reglementand formele prin care aceasta poate fi afectata o Orice pers care a fost privata de libertate are dr sa se adreseze inst competente daca considera ca aceasta a fost luata fara motiv ( contro judecatoresc) .Pp si anumite garantii: o Art 5 CPP o Orice forma de restrangere sau privare a lib individuale trebuie sa respecte in mod exhaustiv conditiile date de lege o La niv legislativ se rotejeaza lib individuala intr-un mod antitetic. art 4 CPP Princ rolului activ se refera la limitele in care organele judiciare isi manifesta oficialitatea Gradul de relativitate se intalneste in cadrul activ cu caracter personal Principiul garantarii dr de aparare Dr persoanei de a se apara singura in procesul penal Obligatia org judiciare de a avea in vedere din oficiu aspecte favorabile partii Posibilitatea de a beneficia de o aparare tehnica sau asistenta unui aparator Art 6 cpp Obligatia org judiciare de a incunstiinta pe invinuit sau inculpat de indata si inainte de a-i lua prima declaratie ca are dr de fi asitat de un aparator Se manifesta si in obligatia org judiciare de a avea in vedere aspecte favorabile ale partilor( art 200 cpp obligatia org consta in strangerea de probe.10.2011 Principiul garantiei libertatii pers in procesul penal Ansamblul garantiilor judiciare prin care se garanteaza aceasta libertate individuala Art 5 CPP o Alin 1 : libertatea individuala este garantata in totalitate in procesul penal  Consecinta: dispozitia e menita sa prefigureze reg conform careia in proc penale activ judiciara se face fat de pers aflate in libertate. care susbzista pt procuror in mod general si absolut) In afara asistentei juridice facultative exista reglem si inst asistentei juridice obligatorii Principiul respectarii demnitatii umane in procesul penal Art 5 indice1 din Cpp Consecintele jurdice : art 68 cpp este interzis a fi intrebuintate vionelnte amenintari constrangeri pentru a se obtine probe si de asemenea intrebuintarea de promisiuni pt obitinerea de probe Potrivit ar 71 alin 1 org judiciar este obligat sa intrerupa luarea de declaratii in cazul in care acesta necesita ingrijiri medicale Curs 4 -26.Drept procesual penal Principiul rolului activ A fost privit multa vreme ca o consecinta a oficialitatii. privarea de libertate prin masuri procesuale trebuie interpretata ca orice exceptie in sens limitativ si facultativ .

336 . egalitatea in proces penal are aceleasi valente juridiceca in procesul penal In materie procesual penala princ se transpune in 2 aspecte imp: aceleasi norme de procedura penala se aplica pers implicate in procesele penale indiferent de calitatea lor Se refera la faptul ca aceleasi organe judiciare desfasoarea activitatea de natura penala indiferent de calitatea persoanele la care aceasta se refera Principiul operativitatii procesului penal Nu are o reglem de sine statatoare Produce anumite consecinte imp o Termenele in procesele penale au un continut dpdv al elem material mult mai limitat. o Se refera la faptul ca in tot cursul procesului penal invinuitul sau inculpatul arestat preventiv are dr sa ceara punerea sa in libertate provizorie sau conditionata. arestate. daca nu se face expertiza medicala a discernamantului atunci hotararea este lovita de nulitate absoluta  Expertiza medicala a discernamantului= Internarea fortata pe o per nedeterminata.. consecinta judiciara a acesteia se gaseste in art 21 Vanad principiu fundamental. si liberare provizorie pe cautiune  Masuri de individualizare care permit in ult instanta celui privat de libertate sa se intoarca in libertate fie sub un control judiciar fte strict fie in urma unei liberari pe cautiune care este dublat de depunere unei sume de bani Principiul egalitatii Sediul materiei este art 16 Const. exista mai multe forme: principale( retinere.337 CPP  se ref la extidnerea actiunii penale sau a procesului penal Principiul limbii in care se desf activitatea procesuala Reprezinta o consecinta a princ reglem in constitutie in art 128 Acest principiu are o reglem legala spre desoebire de celelalte principii Mai mult acesta e reglem in doua art din CPP 7 si 8 Pers care sunt de alta nationalitate sau de alta etnie. acestor persoane li se ofera posibi fol limbii materne prin interpret insa actele de procedura se intocmesc in limba romana . ( chiar daca sunt respectate deciziile de a lua masuri privative de libertate judecatorul trebuie sa tina cont de aceste 2 motive) o Protectia principiala sub forma acestui art 5 se refera la orice forma de privare sau restrangere de libertate nu numai la cele clasice.Drept procesual penal o O contestare a unei masuri privative de libertate in acest sistem judiciar se poate face dupa 2 aspect principale : pe motive de nelegalitate si pe motive de temeinicie. expertiza medicalo-obligatorie pt stabilirea discernamantului)  ART 176 CP  sol in mod obligatoriu verificarea discernamantului pers care a sav infr desi infr a ramas in stare de tentativa. interdictie de a parasi tara. astfel in materie penala termenele principale sunt termenele pe ore( de ex: impotriva incheiere prin care se dispune arest preventiva termenul de recurs este de 24 de h.acest recurs se judeca max 3 zile) o Nu cunosc posibilitatea interurperii sau suspendari.) si secundare( stau sub semnul acelorasi garantii: internarea medicala. ele curg in mod conditionat o Nu exista nici posib repunerii in termen o Reglem posib simplificarii activitatii procesuale: art 335. cat timp are nev medicul sa efectueze aceasta expertiza. in R. iar in sistemul nostru procesual cun 2 feluri de astel de liberari: liberare provizorie sub control judiciar. mandatul de aducere.

succesiunea in materie penala este permisa doar pe latura civila a cauzei  Pe latura penala dat caract pers al rasp penale succeiunea nu e permisa  Sediul este art 21 CPP in care se arata ca : pe latura civila a cauzei in caz de deces a unei dinter parti procesul penal va continua in cauza introducanduse mostenitorii.Aria semnatica a notiunii de interpret are o sfera mai mare decat cea a notiunii de traducator pt ca interpretul asigura si comunicarea intre pers care desi stiu lb romana nu se pot exprima . orice persoana care exercita anumite atributii sau indeplineste un anumit rol in desfasurarea activitatii judiciare Aceasta pozitie este prefigurata de def procesului penal In sensul procesual al termenului de participant putem include o categorie larga de persoane care pot fi clasif dupa mai multe criterii o Sub oficiali reprezentantii statului. daca una din - - . art ce se ref la liberul acces la justitie Cont e prefigurat in mod complet de dispozitiile paragrafului 6 din CEDO Este o suma a celorlaltor principii Consecinte procesuale imp: o Accesul la o instanta independenta o Judecarea in public si in contradicotriu a cauzei sale o Egalitatea de arme in procesul penal Desi au fost analizate spearat aceasta indivdualitate este data mai mult de considerente de ordin didactic.Pers care nu vb ori nu inteleg lb romana ori nu se pot exprima li se aduce cun prin intermediul unui interpret.Acest principiu implica numeroase consecinte . ei participa in mod obligatoriu si nu pot lipsi din distributia procesuala o Subiecti secundari(eventuali ) ii intalnim in mod facutlativ in activitatea judiciara penala Teri categorii juridice importante in proc penal: o Succesori  Sunt participanti in proc penal doar in ceea ce priveste exercitarea actiunii civile.In proc penale interpretul are calitatea speciala ceruta de lege pt a deveni sub activ al infr de marturie mincinoasa Prin dreptului la un proces echitabil Nu are o reglem in CPP ci doar indirect in art 121 alin 3 din Const . acest sistem functioneaza pt orice institutie de procedura penala Participanti in procesul penal Semantic: prin participanti in proc penal intelegem o notiune juridica avand un continut diferit fata de dr substantiale.Intelegerea completa a princ se face si prin aplicarea art 128 CPP care se refera la fol interpretilor .Drept procesual penal . organele judiciare o Sub particulari restul participantilor  ! daca pe stat il citam intr-un proces ca parte civila prin min finantelor atunci acesta este un subiect particular o Subiecti principali( obligatorii) sunt cei ce se manifesta in orice tipuri de procese penale indiferent de sol date. in procesele penale sv unui interpret este gratuit . dpdv judiciar acestea functioneaza ca un sistem.

adica terbuie sa existe un loc procesual castigat de cineva care apoi in mod juridic dispare.Drept procesual penal parti e pers juridica. partile pot desemna in primul rand un reprezntant care va primi in numele si pe seama lor toate actele de procedura reprezentarea colectiva voluntara  daca partile nu il accepta treuie sa isi exprime vointa in mod echivoc in acest sens  in ceea ce priveste pe inculpat in R functioneaza regula ca si aceasta parte poate fi reprezenata cu exceptia sit in care participarea inculpatului la proces e obligatorie ori instanta considera necesara aducerea sa. fie activ fie pasiva dar numai pe latura civila a cauzei  Devin parti in procesul penal. succesori in dr sau lichidatori in cazul pers juridice  Translatia este permisa pe ambele laturi. in caz de dizolvare sau lichidare procesul va continua pe latura civila in cauza introd succesori in drepturi sau lichidatorii sau admin judiciari in cazul dizolvarii sau falimentului. preluand dr si oblgiatiile antecesorilor lor  pt a functiona aceasta succesiune este nev ca actiunea civila sa se fi exercitata deja inainte de deces sau lichidare si sa existe astfel un loc procesual ocupat  devenind parti prin succesiunea. Substituiti procesuali  Instituie specifica exclusiv proceselor penale  Spre deosebire de reprezentanti care participa in numele si pe seama altei persoane . locul lasat liber de aceasta pers este luat de succesori.  Ca institutie juridica implica notiunea de translatie.  ! deosebire fata de reprezentanti care trebuie sa ofere explicatii Reprezentanti  Sunt participanti in procesul penal care exercita dr sau oblig procesuale in numele si interesul unei parti din proces  Nu devin niciodata parti in procesul penal  Reprez in materie penala are o arie de aplciare mai restransa decat in materie civila. acestia participa in nume propriu dar pentru realizarea unui interes al altuia  In clz substitutitii au o legitimare procesuala ca participarea lor este recunoscuta prin lege dar nu au o lege primaa cauzala in sensul ca ei participa pt un interes al altuia  Princ categorie este data de sot sau rude care pot forumla in anumtie conditii cereri in nume propriu dar in beneficiul inculpatului o o . reprez conventional poate fi de 2 feluri : obisnuit si reprez specializat( sau avocat care exercita toate dr si obligatiile celui obisnuit avand in plus un drept de a spune concluzii/vorbi)  Art 174 CPP modif substantial prin legea micii reforme 202/ 2010 fiind introd notiunea de reprezentare colectiva  Potrivit alin nou introduse din acest art in cazul in care o cauza penala este formata dintr-o pluralitate de parti civile sau vatamate. in primul rand pt inculpat nu poate functionat decat pentru inculpatul care a implinit 14 ani  Este de 2 feluri: legala sau conventionala  Cea legala functioenaza in cazul pers lipsite de capacitate sau cu capacitate rstransa  Cea conventionala : Forma de exprimare juridica a contractului de mandat. mostenitori in cazul pers fizice. succesorii nu raspnd pt modul in car inteleg sa isi exercite dr sau obligatiile pe care le-au castigat.

aceste recursuri nu necesita o sedinta obisnuita ci una speciala in care se discuta aplicarea si interpretarea unitara a unei reguli de drept iar sol va fi oblgiatorie pt instante de la data publ in MOF o Aceste reguli sunt imp pt ca in materie de procesual penal nerespectarea reg privitoare la compunerea completului se sanct cu nulitate abs.).2011 Ministerul public Min public reprezinta interesele generale ale societatii. in acest sens plangerea penala provoaca efecte doar daca este insusita de catre cel la care se refera Deosebire intre plangere si denunt: pl penala e facuta numai de catre victima iar denuntul este facut de catre oricine stie ceva despre infr respectiva  - Categoriile juridice de succesori. apara ordinea de drept precum si dr si lebertatile fundamentale ale cetatenilor.Drept procesual penal    Art 160 indice 6 si 7 CPP : cererea de liberare provizore se poate face de catre invinuitul sau inculpatul arestat preventiv sau de catre sot sau rude apropiate Efectele nu se produc in totalitate decat daca persoana in fav caruia se face acel act consmite actul respectiv In matria plangerii penala art 222 alin 5 CPP : plangerea penala poate fi facuta numai de pers vatamanata sau reprez legal daca etse minor. aceste atributii prefigureaza pozitia speciala pe care min public o are in procesele penale Face parte alaturi de inst judecatoresti si cons magistraturii.03. Aceste norme nu se regasesc in coudul de procedura o Curs 5 .. insa in cadrul aut judecatoresti are un rol distinct fata de inst judecatoresti deoarece reprezinta interesele generale ale soc Principiul legalitatii o Transpuenre pe plan particular al legalitatii o Potrivit 203 el se pronunta in scris si motivat. din 2 cand se judeca apelul si din 3 cand se judeca recursul o la instanta suprema judeca in complet format din 3 judecatori. reprez sau subtituiti procesuali se refera doar la participarea(situatia) partilor in procesul penal Organele judiciare sectiune legata de instantele de judecata (din carte. controlul pp respectarea indeplinirii fromelor legale in activititea desf Principiul impartiatlitatii o Pp o atitudine echidistanta a acestui subiect in raport cu alte organe judiciare - - .11. procurorul verifica respectarea legalitatii. recursul se judecata dintr-un complet forma fie din 3 judecatori cand se pronunta impotriva curtii de apel fie de 5 cand se pronunta impotriva propriei hotarari o sectii speciale: 2/3 din nr total al judecatorilor si completul de 25 de judecatori care judeca recursurile in interesul legii. pt inst de judecata obisnuite completele se alc dintr-un sg judeca cand se judeca fondul. isi desf activitatea in materie legala in complete total constituit. adica nr de judecatori care alc completele de judecata. in realizarea activitatii de supraveghere al org . insa legea da posib ca aceasta sa fie fcuta si de copilul major pt parintele sau sau de catre sot pentru celalalt sot.

daca invinuirea nu este sustinuta legea nu il obliga sa mearga inainte indiferent de consecinta . de pe langa tribunale.Principiul controlul subordonarii ierarhice o Deosebeste pe judecatori de procurori o Este o consecinta aa modului in care in R Constit a organizat aceasta parte a autoritatii juecatori. o exercita actiunea civila in cazurile si cond prevazute de lege.min public in cadrul parchetului de pe langa ICCJ fucntioneaza si cele 2 sectii specializate pe segmente ale infractionalitatii sesizat: DNA si DIICOT sunt conduse dupa legi speciale si au o pozitie specifica in activitea peciala. . deci procurorii nu pot anula sau constata actele de urmarire penala ci le pot infirma o Autoritatea sau controlul ierarhic nu se opreste doar la nivelul procurorile ci protriv const are in vedere si subordonarea pe care o are fata de min justitiei. de pe langa tribunale specializate. 64 alin 1 si 3. modul in care se realizaeaza este prefigurat de dispozitiile legii 304/2004.parchete pe langa judecatorii. o supravegheaza si conduce activitatea org de cercetare penala. min public are competenta si sub acest aspect privat o sesizeaza organele judecatoresti.Drept procesual penal o Ceea ce inseamna ca in exercitarea fctiei sale procesuale reprez min public decide care este evolutia activitatii judiciare in fucntie de materialul probator de la dosar  in NCP al Romaniei in art 318-319 este reglem inst renuntarii la urmarirea penala. insa DNA efectueaza de ex urmarirea penala si in cazul unor infr in care indiferent de calitatea riminalilor s-a produ o paguba mai mare de 1 miln de euro echiv in li. astfel potriv OUG 43/2002 DNA efectueaza in mod obligatoriu urm penala in anumite cauze penale.parchetele sunt conduse de catre primi procurori pt parchetele de pe langa judeca si tribunale iar mai sus de catre procurori generali .Min public potrivit legii o efectueaza urm penala. potrivit const procurorii org in parchete sunt subord conducatorilor acestor parchete din treapta in treapta pana la procurorul general care sta in subordinea min o Se manifesta sub 2 aspecte: controlul pe care procurorul fiecarui parchet il exercita asupra fiecarui departament si controlul pe care ………. Potrivit acestor dispozitii procurorii ierarhic superior pot da dispozitii obligatorii porcurorilor ierarhic inferior daca sunt supuse legii o Subordonarea se realizeaza prin conducatori de parchet o O forma de exercitare a acestui control este si infirmarea sol date de procurorii ierarhic inferiori o Infirmarea este dpdv judiciar echivalenta ca sanctiune cu nulitatea. pt cealalta directie legea de functionare este 508/2004 competenta acesti directii este prevazuta in art 12 din actul normativ mentionat . art 316 CP procurorul propune conitiile care le considera de cuviinta. o Desi actiunea civila sta sub princ disponibilitatii . o exercitarea cailor de atac impotriva hot judecatoresti o verifica respectarea legii in locurile de detentie provizorie o atributia de a studia cauzele care favorizeaza criminalitatea . acestea sunt prevzute in art 13 din aceasta oug si au in vedere in principal calitatea faptuitorilor.in cadrul parchetului de pe langa ICCJ intalnim o dubla conducere cea exercitata de procurorul gen care are mai mult atributii reprez si cea functionala sau in fapt de catre procurorii de sectii . de pe langa curtile de apel si de pe langa ICCJ .isi exercita activitaea prin procurori organizat iin parchet .

verificarea competenei este prima masura pe care o dispune un organ judiciar organele de cercetare penala in R urmarirea penala se efectueaza fie de procuror fie de org de cercetare penala alc din 2 categ distincte de sub de dr o org de cercetare ale pol judiciare  formata potriv art 203 CPP lucrtori anume specializati desemnati nominal de min cu avizul conrofm si prealabil al procurorului general de pe langa ICCJ  acesti lucratori sunt ofiteri ( studii superioare) si ei efectueaza activitatea de cercetare penala in cauzele in care potrivit legii competenta nu apartine unui alt organ. el este un sub de dr si obligatii procesuale fara a fi parte.Drept procesual penal . partea civila si partea responsabila civilmente. efectueaza activitati pt orice infractiune in masura in care nu tse data in competenta unui org specializat  la randul lor se impart in 2 subcategorii  pol judiciara obisnuita  pol judiciara speciala. si in cazul actiunii civile lefitimare procesuala primesc inculpatul. procurorii sunt sunt liberi si independenti ei insa pot fi delegati fara sa mai fie nev de acordul lor.functioneaza in baza unor legi speciale org 43/2002 si lg 508/2004 o org de cercetare speciale  prev in art 208 CPP si sunt formate din ofiteri militari distinctie intre statutul judecatorilor si al procurorilor o art 1 din lg 203/2004 magristratura este activitatea exercitat afie de judec fie de procurori o judec sunt liberi si independenti si se bucura de inamovibilitate. cu competenta genrala in materie penala. Partile o Pot fi definite dpdv juridic ca acei subiecti ale caror dr si obligatii se nasc din exercitiul actiunilor din procesul penal. aceasta pozitie este specifica proceselor penale de tip mixt.problema prevazute in cele 2 art este o problema de competenta materiala santionata potrivit art 107 alin 2 CPP cu nulit abs daca pt o infr ce se circumscrie oug 43/2002 sau lg 508/2004 urmarirea penala se face de un alt parchet decat cel expres ment in lege sanct care intervine este nulit abs . ci are o legitimare generala. in sistemul acuzatorial procurorul este parte in proces o in R potrivit art 23 si 24 CPP partile in procesul penal sunt :  inculpatul  partea vatamata  partea civila  partea responsabila civilmente o legitimare procesuala primeste inculpatul si partea vatamata. partile au o legitimare cauzala si procesuala ce izvoraste in mod direct si neconditionat din exercitiul celor 2 actiuni o Calitatea de parte este apriori determinata o procurorul nu este parte in procesul penal. are o legitimare procesuala ce nu are leg cu exerctiul actiunii penale sau civile. nu pot fi transferati detasati decat cu acordul lor. inculpatul este singura parte din proces care participa in ambele laturi procesuale. este sub pasiv atat al actiunii penale cat si al actiunii civile exercitate in cauza penala o invinuitul - - .

partea civila beneficiind de materialul strans de altcnv) si actiunea civila exercitata in procesele civile este scutita de taxa de timbru Calitatea de parte civila o prim pers prejudiciata in mod direct prin sav infract - Partea responsabila civilmente Pt fapta altuia in temeiul codului civ raspunde cel care avea oblig de supraveghere. partea vatamata pe plan substantial pers care a suferit o vatamare morala. respectiv sa ai calit de pers vatamata. si sa existe o manifestare de vointa expresa sau tactia de a participa in procesul penal. el este sub de drepturi si oblgiatii unele severe in continut( poate fi retinut 24 de h sau arestat 10 zile)  este pers fata de care s-a inceput urm penala fara se pune in miscare si actiunea penala  desi nu e parte in proces beneficiaza de aceleasi dr si garantii ca si inculpatul in considerarea protectiei constit legate de libertatea individuala si sigurante persoanei urmarirea penala incepe in 2 moduri  in rem( cu privire la fapta)  in persona ( at cand faptuitorul este cunoscut)  o Inculpatul este persoana fata de care s-a pus in miscare actiunea penala art 234-235 CPP in procesle penale din R act penala se pune in msicare de procuror in faza de urm penala si prin exceptie in faza de judecata fie de procuror fie de inst de judec niciodata un pol judiciar nu poate sa puna in miscare faza de urm penala in faza de judecata act penala se pune in miscare fie prin declaratia orala a procurorului sau prin incheierea instantei de judecata in procesele penale din R inculpatul poate fi orice persoane. devine in mod automat persoana vatamata.Drept procesual penal nu este parte in procesul penal. sub pasiv secundar al infr daca aceasta pers isi manifesta dorinta de a participa in procesul penala devine parte vatamata in proces pers juridica nu poate fi victima in sens substantial si nici daca infr este indreptata in contra patrimoniului 2 conditii procesuale de indeplinit: sa existe vocatie in acest sens. in acest sens in CPP a fost reglem o procedura speciala de tragere la rasp penala a pers juridice 479 indice 1 si 479 indice 15 in cazul pers fizice inculpatul trebuie sa aiba varsta de 14 ani arre dr si nu obligatia sa isi dovedeasca nevinovatia. in mod expres pers vatamata se constituie parte vatamata prin cere scrisa sau in mod oral Calit de parte vatamata pp unele dr si obligatii procesuale - Partea civila Pers vatamata care exercita starea civ in procesul penal Prin sav unei infractiuni e posib sa se declanseze atat rasp penala cat si cea civila Subiectul devine parte civila. aceasta pers sol repararea prejudiciului moral/material Celeritate in rez activ judiciare. o modalitate de administrare a probelor cu caracter special( probele vor fi admin de org judiciare. ceea ce ins ca aceasta rasp poate fi inlaturata daca cel vizat arata ca nu putea exercita in fapt aceasta supraveghere . materiala.

Rasp pt fapta altuia este subsidiara a. partea resp civilmente are dr sa invoce diviunea si discutiunea .i.Drept procesual penal .Aparatorii .Pers din legea 22/19969 modif prin legea 54/ 24 .Raspudnerea in temeiul civil este una solidara prin efectul legii si este o raspundere in care se declanseaza mai multe prezumtii de culpa privitoare la existenta prejudiciului si a legaturii de cauzalitate .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->