Sunteți pe pagina 1din 3

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE TIINE SOCIO-UMANE SPECIALIZAREA ASISTEN SOCIAL

Precizri terminologice i metodologice suplimentare


lucrare realizat n cadrul seminarului Medicin social Conferentiar univ. dr. SIMONA STANCIU

IGAN LAURA ASISTEN SOCIAL, anul I 22.11.2010

Demografie i sociologia populaiei. Fenomene demografice


Precizri terminologice i metodologice suplimentare
Autorul Traian Rotariu i propune s treac n revist cteva noiuni de nuan tehnic, ce sunt indispensabile nelegerii demersului demografic i care trebuie precizate de la nceput, pentru c n jargonul demografilor, ele primesc o determinaie foarte precis. El ncepe cu triada cohort, generaie, promoie. Ca si alte notiuni demografice, si acestea sunt legate de timp, ca dimensiune cu multiple fatete in analiza demografica. Avem nevoie de un interval suficient de mare pentru a se produce o masa statistica de evenimente demografice. De regula, acest interval de colectare a unei mase de evenimente demografice este anul calendaristic. Indivizii care participa la realizarea unui eveniment demografic intrun asemenea interval de timp (relativ scurt) formeaza ceea ce se numeste, cu un termen generic (adica valabil indiferent de tipul evenimentului in cauza), o cohorta. In cazul casatoriilor, termenul se particularizeaza in promotie (promotia de casatoriti sau de casatorii si in sensul de cupluri), iar in cazul nasterilor mai exact, al nascutilor cohorta devine generatie. Vom vorbi deci de generatia 1900 in sensul de totalitate a indivizilor nascuti intr-o populatie intre 1 ianuarie si 31 decembrie 1900. Conceptul de cohorta este esential pentru precizarea si circumscrierea unui fenomen demografic. De exemplu, pentru analiza divortialitatii se poate porni de la o cohorta de casatorii (cei casatoriti in, sa zicem, 1950 sau in intervalul cincinal 1951-1955) si sa urmarim in timp ce s-a intamplat cu aceste casatorii. Metoda ne permite sa facem comparatii in timp, luand din aceeasi populatie promotii anterioare sau posterioare acesteia, sau in spatiu, luand promotii de casatorii similare din alte populatii. Autorul continu prin a susine faptul c o asemenea modalitate de a trata manifestarea unui fenomen se numete analiz din perspectiv longitudinal. Ea se particularizeaza prin aceea ca porneste de la o categorie de indivizi care s-au supus cu totii, in acelasi timp, unui fenomen demografic, deci putem presupune ca destinul lor fata de un alt fenomen nu e determinat de plasarea pe axa timpului a acestui moment de inceput. Fireste ca exista si un alt punct de vedere din care sa privim desfasurarea unui fenomen demografic. n acest caz este vorba de o perspectiv transversal sau de moment, caracterizata prin aceea ca manifestarea fenomenului este inregistrata pe un interval scurt de timp - acel interval de referinta minimal necesar pentru colectarea evenimentelor capabil sa dea contur statistic unui fenomen si care, cel mai adesea, se reduce la anul calendaristic. Avantajul unei asemenea analize transversale este acela ca se circumscrie clar un fragment scurt de timp cand se produc evenimentele, oamenii aflandu-se deci, cu totii, in conditii similare, adica intr-o situatie ce se manifesta aici si acum. Se intelege asadar ca fiecare din cele doua perspective are avantajele si dezavantajele ei, valente si limite care lucru extrem de important sunt variabile in functie de fenomenele demografice cercetate. Se poate afirma ca perspectiva transversala este preferabila atunci cand manifestarile unui fenomen sunt dependente mai mult de conditiile prezente, de moment, iar cea longitudinala este mai

graitoare atunci cand evenimentele demografice posibile sau care se produc efectiv intr-o populatie, in fiecare clipa, depind de ceea ce s-a intamplat anterior pe acea linie. Ali termeni definii de ctre autor sunt: indice i indicator. Sunt doi termeni care, in demografie, se folosesc frecvent cu acelasi inteles. Dupa cum se stie, in statistica economica, prin indice (index number) se desemneaza, in principiu, o valoare relativa care exprima evolutia in timp a unei marimi. In sociologie, prin indicator se intelege orice construct cu ajutorul caruia se poate evidentia un aspect al realitatii empirice cercetate. Este un indicator de calitate a vietii, de exemplu, si faptul ca omul poseda sau nu autoturism, dar si raspunsul la o intrebare de evaluare subiectiva, de tipul celor de satisfactie cu anumite aspecte ale vietii. In demografie, cei doi termeni nu sunt clar departajati. In general, ei exprima starea unui fenomen demografic sub o forma cantitativa, care, in cele mai multe cazuri, dar nu exclusiv, se prezinta ca o marime relativa, adica un raport capabil sa exprime un fenomen. Pentru exemplificarea diversitatii tipurilor de astfel de valori, sa observam ca un indicator demografic este si varsta medie a mamelor la nastere, intr-un an calendaristic (deci un indice statistic de pozitie), si proportia fetelor in randul nascutilor vii (deci o frecventa relativa), si procentul de crestere a populatiei intr-un an (deci un index number) etc. Se intelege ca fiecare indice se defineste intr-un context problematic dat si de aici deriva si semnificatia lui. Totusi, doua tipuri de indicatori cu care lucreaza demografia necesita o atentie speciala, din cauza aplicabilitatii lor foarte extinse, precum si datorita faptului ca este vorba de indici specifici demografiei. E vorba de rate i probabiliti. Rata (rate, in engleza; taux, in franceza) este un indice ce exprima intensitatea cu care se manifesta un fenomen demografic in cursul unei perioade de timp calendaristic sau de-a lungul unei durate in desfasurarea fenomenului, in perspectiva longitudinala. Formula standard de calculare a ratei este un raport in care la numarator se afla numarul evenimentelor demografice petrecute in intervalul considerat, iar la numitor, populatia medie pe acest interval. Important este ca aici intervine ideea ca unui volum de populatie ii corespunde un volum de evenimente demografice, iar prin raportarea ultimei cifre la prima se obtine un indice, in sens de marime relativa, cu rol de a exprima intensitatea fenomenului in populatie. Cealalta notiune, cea de probabilitate (probability, in engleza; quotient, in franceza), are o semnificatie aparent apropiata de cea a ratei, dar intre ele exista diferente foarte clare. Probabilitatea, asa cum o arata numele, arata ce sanse exista ca pe un interval de timp (care poate insemna nu numai un interval intre doua date calendaristice, ci si intre doua aniversari de varsta ori de durata a casatoriei etc.) sa se petreaca intr-o populatie un eveniment demografic. In general, o probabilitate se defineste ca raport intre un numar de indivizi participanti la un eveniment demografic si populatia initiala din care acestia se recruteaza. Datorita valorilor foarte mici pe care le inregistreaza atat ratele, cat si probabilitatile (acestea fiind marimi subunitare cu multe zerouri dupa virgula), demografii obisnuiesc sa le inmulteasca cu 1000, exprimandu-se astfel intensitatea sau sansa la mia de indivizi (de tipul celor care formeaza numitorul). In limbajul statistic, acest mod de prezentare se numeste in promile si se marcheaza cu semnul .

Bibliografie: Rotariu, Traian, Demografie i sociologia populaiei. Fenomene demografice, Ed. Polirom, Iai, 2003.

S-ar putea să vă placă și