Cartea Obiect cultural Definitie:Cartea este o scriere cu un anumit subiect, tiparita si legata in volum.

Ea cuprinde in general, opere de diverse feluri,creatii ale gandirii si ale simtirii umane. Coperta:-reprezinta invelisul protector al unei carti Cotorul:-partea lateral din stanga, unde se lipesc sau se cos filele unei carti. Fascicula:-este o parte a unei lucrari unice, publicata in etape Filele:-sunt foi de hartie care alcatuiesc carte. Pagina:-este fata unei file. Coperta I-cuprinde :numele autorului,titlul cartii,denumirea colectiei sau a seriei , editura,ilustratia de coperta. Coperta IV-a poate oferi:informatii sumare privind autorul sau subiectul cartii,informatii despre colectia in care apare cartea,alte date,ilustratii. Pe COTOR:se por mentiona autorul,titlul ,editura, nr volumului sau ordinea acestuia intr-o colectie. Autorul:este persona care a creat opera cuprinsa intr-un volum Titlul:-este un cuvant, un grup de cuvinte sau un text asezat la inceputul unei lucrari , pr a indica sugestiv continutul acesteia. Pangina de titlu:-este prima sau a treia pagina a cartii;de cele mai multe ori, ea urmeaza dupa o fila alba care o desparte de coperta Cuprinsul,table de materii sau sumarul:-este o lista asezata la inceputul sau la sfarsitul cartii;in cadrul acesteia sunt enumerate capitolele si suubcapitolele,titlurile textelor din carte,indicarea paginii corespunzatoare.

Notiuni elementare de sintaxa Gramatica are doua parti:-sintaxa:se refera la imbinarea cuvintelor in propozitii si a propozitiilor in fraza; morfologia: se refera la modificarile formei cuvintelor in vorbire. Propozitia: -este o comunicare cu un singur predicat.

I.Clasificarea propozitiilor: 1.Propozitie simpla: propozitia formata numai din parti principale de propo zitie (subiect si predicat). Ex.: Subiect(S) +Predicat(P) S. P. Ana mananca. Propozitie dezvoltata: propozitia care pe langa subiect si predicat mai are si parti secundare de propozitie(atribut si complement). Ex.: Subiect(S) +Predicat(P) + Complement(C) S. P. C. Elevul invata bine. Subiect(S)+Atribut(A)+ Predicat(P) + Complement(C) S. A. P. C. Elevul inteligent invata bine. Observatii: 1.Partile de propozitie sunt de doua feluri:principale si secundare. 2.Partile principale de propozitie sunt subiectul si predicatul. 3.Subiectul raspunde la intrebarea cine? adresata predicatului. 4.Predicatul raspunde la intrebarea ce face? adresata subiectului. 5.Atributul depinde de substantiv. 6.Complementul depinde de verb. 2.Propozitie afirmativa: El invata. Propozitie negativa: El nu invata. Observatie: -negatia se subliniaza impreuna cu predicatul din care face parte. 3.Propozitie enuntiativa: atunci cand se da o informatie. El invata. Propozitie interogativa: atunci cand se cere o informatie. De ce invata? II.Punctuatia propozitiei 1.Punctuatia la sfarsitul propozitiei: - la sfarsitul propozitiei enuntiative se pune punct. (.) - la sfarsitul propozitiei interogative se pune semnul intrebarii.(?) - pentru a exprima surprinderea, emotia, revolta, se pune semnul exclamarii.(!) - o propozitie neterminata se marcheaza prin puncte de suspensie.()

2. Punctuatia in interiorul propozitiei: - o explicatie sau o enumerare se marcheaza prin doua puncte.(:) - o ezitare, o intrerupere in vorbire se marcheaza in scris prin puncte de suspensie. Acestea marcheaza in scris si absenta unor cuvinte sau a unui fragment dintrun text.() - pauza dintre doua parti de propozitie se marcheaza prin virgula.(,) - cand se citeaza ceva se pun ghilimele. In tiparituri, scrierea cursiva inlocuieste,uneori, ghilimelele.() - intr-un dialog, inceputul vorbirii fiecarui personaj se marcheaza prin linie de dialog.(-) Fraza: -este o comunicare alcatuita din doua sau mai multe propozitii. Observatii: 1. Numarul de propozitii din fraza este egal cu numarul predicatelor. 2. In analiza unei fraze, propozitiile sunt separate printro linie verticala sau oblica, in fatacareia se pune numarul propozitiilor. Ex.: Apa trece,1/ pietrele raman.2/ Enuntul: Este o comunicare independenta si suficienta din punct de vedere al intelesului. Observatie: 1.Enuntul poate fi o propozitie sau o fraza. Vocabularul 1. Ce este vocabularul? Vocabularul sau lexical limbii romane este format din totalitatea cuvintelor careexista sau au existat candva in limba. Observatie: Fiecare limba are propriul vocabular. 2. Aparitii de cuvinte noi In limba apar permanent cuvinte noi. Aceste cuvinte se numesc neologisme. Ex.: extenuat 3. Disparitii de cuvinte Unele cuvinte nu se mai intrebuinteaza pentru ca dispar realitatile denumite d e ele. Acestecuvinte se numesc arhaisme lexicale. Ex.: Sarmana bibliteca! Uitata in secriul ei la bejania anului 1821 (C. Negruzzi- Cum am invatatromaneste) 4. Modificari de sens : -vocabularul unei limbi este intro permanenta miscare, deoarece aparcuvinte noi, dispar unele cuvinte,

se schimba sensul unor cuvinte. Unele cuvinte desi suntpastrate in limba, isi modif ica sensul. Ex.: La mandra-i cale departe, Nu pot merge far de carte. Folclor 5. Utilizarea corecta a cuvantului; variante lexicale Varianta lexicala este o pronuntare diferita a aceluiasi cuvant in raport cu forma lui literara. Varianta lexicala se stabileste in comparative cuforma din dictionar a cuvantului: de exemplu: cu fascicula, nu cu fasciculei. Observatie: In vorbire, un cuvant poate fi pronuntat diferit fata de forma lui literara. Cuvantul 1. Rolul cuvantului in comunicare :-cuvantul este elemental de baza al comunicarii. 2. Cuvantul- forma si continut: Cuvintele pot avea acelasi sens, deosebindu-se prin sunetele din care sunt alcatuite. Cuvintele pot fi alcatuite din aceleasi sunete, deosebindu-se prin sens. Cuvantul are:- SENS sau inteles- continut; - SUNETE sau invelis sonor- forma. 3. Dictionarul: -explica sensul cuvintelor. Observatii: a. In dictionar, cuvintele sunt asezate in ordine alfabetica. b. In dictionar, adjectivele sunt la masculin, singular. c. In dictionar, substantivele sunt la singular. d. In dictionar, cand primele litere ale cuvantului sunt identice, clasificarea se face dupa primalitera interioara diferita. e. In dictionar, prescurtarile sunt explicate in primele pagini ale dictionarului; aici, se indicapartea de vorbire.

Familia lexicala 1. Cuvantul de baza si radacina Cuvantul de baza serveste ca element fundamental pentru formarea altor cuvinte. Radacina este alcatuita din sunetele comune cuvantului de baza si tuturor cuvintel orobtinute de la acesta. Uneori, sunetele din radacina sunt diferite in raport cu cele din cuvantul de baza: Ex.: tanar tinerete

2. Sufixele Se pot obtine noi cuvinte prin adaugarea de sunete la sfarsitul unei radacini. Ace ste sunetesau grupuri de sunete adaugate la sfarsitul radacinii pentru a forma un cuvant nou se numescsufixe. Exemplu de sufixe: -oi; -araie; isoara; -uleana; -arime; - uca; -ica; -ita; -uta; -atura; -ulita; -et; -ar; -oaie. Observatie:- de la un cuvant de baza se pot forma si substantive proprii. Ex.: Frunzescu Frunzeanu Frunzila Frunzoiu 3. Prefixele Se pot obtine noi cuvinte prin adaugarea de sunete inainte de radacina.Aceste sunete saugrupuri de sunete adaugate inaintea unei radacini pentru a forma un cuvant nou se numescprefixe. Ex.: (a) desfrunzi Observatii:-se pot adauga in acelasi timp sunete inainte si dupa radacina. 4. Cuvintele derivate Cuvintele derivate sunt cuvintele formate cu ajutorul sufixelor si al prefixelor. Observatie:-unui cuvant derivate i se pot adauga alte sufixe sau prefixe pentru a forma cuvintenoi. Ex.: lapte laptar laptic laptisor laptareasa 5. Familia lexicala Familia lexicala sau familia de cuvinte cuprinde toate cuvintele obtinute pri n derivare sauprin alte procedee de la un cuvant de baza. Aceste cuvinte sunt inrudite ca sens. Ex.: frunza frunzos infrunzit nedesfrunzit desfrunzit

Campul lexical 1. Campul lexical cuprinde toate cuvintele care apartin aceluiasi domeniu is care au trasaturi desens commune. Ex.: tata mama sora frate bunic 2. Largirea campului lexical In campul lexical intra, pe langa cuvintele care apartin aceluiasi domeniu si au trasaturi desens comu ne, si : - sinonimele lor; - derivatele lor; - expresiile care le cuprind. 3. Partile de vorbire din care este alcatuit un camp lexical Campul lexical este alcatuit din aceleasi parti de vorbire (substantive, adjective, verbe). Sinonime.Antonime 1. Sinonimele:- sunt cuvinte cu forma diferita si cu sens asemanator. 2. Antonimele:-sunt cuvinte cu sens opus Versul este un rand dintr-o poezie.Lungimea versurilor poate fi diferita.exista vearsuri scurte-formate chiar dintr-un singur cuvant-si versuri lungi Strofa-este un grup de doua sau mai multe versuri.Strofele se delimireaza printr-un spatiu alb Rima este potrivirea ultimelor sunere de la sfarsitul versurilor dintr-o strofa. Comparatia: este o figura de stil prin care se alatura doi termini cu scopul de a-l evidential pe priumul Opera Literara:este o lucrare prin care autorul creeaza un univers imaginar propriu

CLASIFICAREA SUNETELOR

1. VOCALELE sunt sunetele care se pot rosti far ajutorul altor sunete i pot alc tui i singure silabe. n limba romn exist apte vocale: a, , (), e, i, o, u

2. SEMI VOCALELE sunt sunete care se aseam n cu vocalele, dar nu pot alc tui singure silabe i se pronun la jum tatea intensit ii unei voale. Ele intr n alc tuirea diftongilor i triftongilor i sunt n num r de patru: e, i, o, u e. i. o. u pot fi: * vocale: erat , iritabil, orar, um r; *semivocale: sear , iar, soare, ou .

3. CONSOANELE sunt sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete (cu ajutorul unor vocale) i nu pot alc tui singure silabe. n limba romn exist 22 de consoane: b, c, c' (ce,ci), k' (che, chi), d, f, g, g' (ge, gi), g' (ghe, ghi), h, l, m, n, p, r, s, , t, , v, z.

4.Diftongul:Este grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si o semivocala,pronuntate in aceeasi silaba. 5.Triftong:Este grupul de sunete alcatuir dintr-o vocala si doua semivocale pronuntate in aceeasi silaba 6.Hiatul:Apare intre doua vocale alaturate,pronuntate in silabe diferite

Silaba Cuvantul poate fi: MONOSILABIC-format dintr-o silaba PLURISILABIC-firnat din doua sau mai multe silabe ACCENTUL:reprezinta pronuntarea mai intense a unei silabe dintr-un cuvant

Modurile pot fi PERSONALE si NEPERSONALE Modurile PERSONALE sau PREDICATIVE : Modul Indicativ-arata o actiune sigura reala Modul Conjunctiv-arata o actiune posibila realizabila.Se recunoaste dupa cuvantul Sa in fata Modul Conditional-Optativ-arata actiuni posibile,a caror realizare depinde de o conditie sau ecprima actiuni dorite.Se recunoaste dupa cuvintele as,ai,ar,am,ati,ar Modul Imperativa-arata actiuni posibile associate cu vointa vorbitorului de a le vedea realizate fiind indemnuri,ordine,porunci Modurile NEPERSONALE sau NEPREDICATIVE Modul Infinitiv-este forma la care verbul se afla in dinctionar.De multe ori are in compenenta sa cuvantul a Modul Gerunziu-se termina in -and si ind Modul Participiu-ajuta la formarea unor moduri si timpuri de exemplu:am dat asi fid at Modul Supin-este alcatuit din cuvintele de{cel mai adesea),dupa la etc. +particiupiu

Imperfectul Perfectul compus Imperfectul exprima o actiune trecuta,care se desfasoara in acelasi timp cu o alta actiune trecuta aratand durata. Perfectul compus exprima o actiune trecuta si terminate in momentul vorbirii Perfectul Simplu exprima in lima literara o catiune petrecuta si incheiat in trecut

Mai Mult Ca Perfectul exprima o actiune trecuta si terminate inaintea altei actiuni trecute VERBELE AUXILIARE Verbele sunt Predicative-cand formeaza singure un predicat Nepredicative-cand nu formeaza singure predicat Predicatul Verbal Si predicatul nominal Predicatul este: Verbal-cand este exprimat printr-un verb predicativ la un mod personal Nominal-cand este alcatuit din VERB COPULATIV+NUMEPREDICATIV Sunt+ Bogati Verbul Copulativ -face legatura dintre subiect si numele predicative -nu are inteles de sine statator,diin verb nepredicativ Numele predicative se poate exprima prin: Adjectiv-este frumoasa Substantiv-este leaganul Numele predicative este Simplu-cand este alcatuit dintr-un singur termen :este patria Multiplu-cand este alcatuit din mai multi termini:sun semeti,frumosi,bogati Enumeratia-este figura de stil care consta in insusirea unor termini de acelasi fel sau cun sensuri appropriate,pentru a accentua idea exprimata

Repetitia-este o figura de stil care consta in reluarea unui cuvant sau unui grup de cuvinte,pentru evidentierea anumitor aspect ale oboectelor sau ale actiunilor prezentate Personajul este o persoana care participa la actiunea prezentata intr-o opera literara Personajul Poate fi Principaul-care ocupa locul central in actiune Secundar-care are un rol mai putin important in actiune Episodic-care apare intr-un singur episod Figurant-simplu martor al carui rol in actiune este lipsit de importanta

Substantivul:este parte de vorbire care denumeste obiecte in sens larg:finite,lucruri,fenomene ale nature,insusirii,actiuni,stari sufletesti Substantivele sunt proprii sau comune Ex:Proprii:Alin Bucuresti Comune:Cal Copil Desinentele sun sunetele sau grupurile de sunete asezatela sfarsitul substantivelor pentru a indica numarul. Articolul Hotarat si Nehotarat Formele Articolului hotarat sunt Masculin -l,-le,-a,-lui -I,-lor Feminin -a,-i -le,-lor Neutru -l,-lui -le,-lor

Singular Plural

Formele Articolului Nehotarat sunt: Masculin Un,unui Niste,unor Feminin O,unei Niste,unor Neutru Un,uni Niste,unor

Singular Plural

Cazurile Forma luate de substantic peantru a exprima functia lui sintactica intr-un enunt se numeste CAZ Substantivul care are functia sintactica de subiect sau nume predicatei este in CAZUL NOMINATIV Prepozitia este partea de vorbire care leaga un complement sau un atribut de cuvintele determinate. Prepozitiile sunt Simple-alcatuite dintr-un singur termen Compuse-alcatuite din mai multi termini Substantivul care are functia sintactica de complement sau de atribut este in CAZUL ACUZATIV Substantivul care are functia sintactica de complement si raspunde la intrebarea cui ? este in cazul Dativ Substantivul care are Functia sintactica de atribut si raspunde la intrebarile al,a,ai,ale,cui?este in Cazul GENITIV Substantivul care arata o chemare sau prin care unei persone I se atrage atentia esti in Cazul Vocativ

Pronumele este parte de vorbire care tine locul unui substantin intr-o comunicare Pronumele Personal indica diferitele persoane care patricipa la actul comunicarii Pronumele are gen numai la persoana a |||-a :masculin(el,ei) feminine (ea,ele) Formele de nominatic ale pronumelui personal sunt singular eu tu El,ea plural noi voi Ei,ele

Persona | Persoana a || Persoana a |||

Formele de genitive ale pronumelui personal sunt: Persoana a ||| Masculin:Singular Lui Plural Lor Feminin:Singular:ei Plural lor Formele de vocative ale pronumelui personal sunt: Singular Tu! Plural Voi!

Persoana A||

La persoana a||| exista si alte forme de pronume personale Singular:N-A Masculin Dansul Feminin Dansa D-G Masculin Dansului Feminin Dansei Plural N-A Masculin Dansii Feminin Dansele D-G Masculin Dansilor Feminin Danselor Pronumele Personal De Politete sau De Reveranta arata respectul fata de o persoana Formele Pronumelui Pesronal De Politere sunt:

Persoana a ||-a N-A-V D-G Perosana a |||-a N-A-D-G

Singular Dumneata Dumitale Singular Masculin Dumnealui

Plural Dumneavoastra Dumneavoastra Plural Feminin Masculin Feminin Dumneaei Dumnealor Dumnealor

Formulele Reverentioase ,precum Dmonia ta,Dmonia sa, Domnia voastra,Maria ta,Inaltimea sa ,Excelenta sa Etc se folosesc in limbajul solemn,official protocolar Formulele reverentioase exprima cel mai inalt grade de respect Numeralul este partea de vorbire care exprima un numar sau ordinea obiectelor prin numarare Numeralul Cardinal-exprima un numar Numeralele cardinal sunt: Simple-de la unu la zece,suta mie ,million,milliard Compuse-de la unsprezece la nouasprezece formatate din numeral+prepozitia spre+zece Numeralul cardinal-poate avea Valoare Substantivala Numeralele cardinal de la 1 la 19 inclusic pot avea Valoare Adjecitvala Numeralul ordinal-indica ordinea prin numarare Numeralele ordinale au forme dupa gen Numeralul ordinal este format:

-la genul masculin si neutru articolul genitival al+numeral cardinal+articolul hotarat le+particular a -la genul feminine din articolul genitival a+numeralul cardinal+articolol hotarat a Numeralul ordinal poate avea Valoare Substantivala Numeralul ordinal poate avea Valoare Adjectivala Epitetul o figura de stil care exprima insusiri,deosebite,neasteptate ale obiectelor sau ale actiunilor determinand un substantive sau un verb In functie de numarul de termini din care este alcatuit epitetul simplu,dublu sau triplu Epitetele care se refera la culoare se numesc Cromatice Descrierea este un mod de expunere care consta in prezentare sugestiva a particularitatilor unor obiect In opera literara descrierea poate fi realizata in proza sau in versuri Descrierea Literara reflecta sentimentele si impresiile celui care priveste si descrie Descrierea Stiintifica ofera informatii precise cititorului.Aceste informatii nu depend de cel care priveste,ele referindu-se de regula la situarea geografica la dimensiunea sau la component unor elemente Adjectivul: Adjectivul-este partea de vorbirea care exprima insusirea unui obiect Adjecitvele sunt Propriu zise sau Provenite Din Alte Parti De Vorbire Adjectivele sunt: Variabile-cand isi modifica forma in vorbire

Invariabile-can nu isi modifica forma in vorbire Adjectivul se acorda in gen,numar si caz cu substantivul determinat Adjectivul are functie sintactica de: Atribut Adjectival-Pisica harnica prinde soricei Atribut Predicativ-Pisica este harnica Adjectivul poate sta inainte sau dupa substantivul determinat.Cand adjectivul sta inaintea substantivului,preia de la acesta articolul hotarat. Prefixul ne- formeaza antonime Adjectivele devin substantive prub articulare