P. 1
Psihologia_varstelor

Psihologia_varstelor

|Views: 158|Likes:
Published by Iuliana Gheorghe

More info:

Published by: Iuliana Gheorghe on Jan 02, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/21/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Psihologie-Pedagogie PLATFORMA BLACKBOARD Psihologie an 1 • Codul cursului: • Denumirea cursului: Psihologia varstelor

2 • Tip curs: obligatoriu, anul I • Durata cursului/ Nr. credite: semestrial, 6 credite • Perioada de accesare: 1.04. 2008-1.09 2008 Manuale recomandate:

1. Sion, GraŃiela, Psihologia vârstelor,(2003), Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2. Verza, Emil, Psihologia vârstelor, (1981), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 3. CreŃu, Tinca, Psihologia vârstelor,(2001), Editura Departamentului de ÎnvăŃământ deschis la DistanŃă, Universitatea Bucureşti, 4.Ana Munteanu, Psihologia dezvoltarii umane, (2006), Editura Polirom, Iasi 5. Schiopu Ursula, Verza E., (1981), Psihologia varstelor, Bucuresti, E.D.P.
• Obiective didactice: Insuşirea conŃinutului şi semnificaŃiilor varstelor adulte, Cunoasterea periodizarilor varstelor si caracterizare generala a lor Intelegerea caracteristicilor psihofizice si evolutia capacitatior cognitive Intelegerea importantei invatarii la adult, problemele social-economice ale batranetii , probleme legate de pensionare • Modul de stabilire a notei finale: Test-grilă • Adrese e-mail pentru contactul cu studenŃii: • Titularul cursului: Lector univ. Dr. Lepadatu Ioana • Adresa facultăŃii: Braşov, str. Turnului nr.5 ConŃinutul teoretic al cursului: Consideratiile generale privind abordarea varstei adulte in lucrarile de psihologiePeriodizarea varstelor adulte-Tineretea-Caracterizari ale subperioadelor - Integrarea socialaIntegrarea profesionala-Varsta adulta -Dinamica identitatii in perioada adulta- Varstele de regresie-, Stadiile varestelor de involutie, -Problemele social-economice ale batranetii Regresia biologica -Probleme legate de pensionare-Stadiul terminal

Bibliografie minimă obligatorie:

Sion, GraŃiela, Psihologia vârstelor,(2003), Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti,
Schiopu Ursula, Verza E., (1981), Psihologia varstelor, Bucuresti, E.D.P.

Psihologia vărstelor 2

1. Consideratiile generale privind abordarea varstei adulte in lucrarile de psihologiei Hans Löwe face o indentificare a cauzelor pentru care nu au fost abordate varstele adulte a) Cauze practice: Lipsa de mobiluri concrete pentru a cerceta varstele adulte ( corectii privind inutilitatea acestei cercetari ) Dificultatile de a organiza studii experimentale cu adultii in comparatie cu copii Atitudinea de preintampinare si rezerva a adultului Extraordinara eterogenitatea a adultului ( evantaiul mai mare de evenimente care il caracterizeaza ) b) Cauze teoretice: Organizarea acestor cauze se afla in conceptia despre dezvoltarea omului adult. Chiar pedagogii si psihologii importanti ( W Jones ) considerau ca adultul este sub aspectul fizic si psihologic o fiinta finita ( J. R. Kidd ). Argumente: Hans Tomae ( Tratat de psihologie – 12 volume ) - ia pozitie impotriva celor ce considera ineficienta studiului adultului. Aceasta conceptie consta in convingerea ca omul de 20 de ani in fond ar fi deja format deci nu s-ar mai dezvolta. Adultul ar devenii astfel numai un obiect al cercetarii cu privire la variantele sale individuale si tipologice nu insa si cu privire la mutatiile si schimbarile asemanatoare celor care caracterizeaza calea de copil la adult. Se datoreaza teoriilor psihanalitice prin teza lor fundamentala privind importanta primilor ani de viata pentru intreaga dezvoltare ulterioara. ( Freud – “ adeseori la 4 –5 ani este deja format ” ). Se refera la tendintele de a caracteriza adultul in comparatie cu copii ( adultul este un copil mare )

Concluzii:

In ciuda acestor puncte de vedere s-a demonstrat atat teoretic cat si experimental ca perioada adulta cunoaste mari transformari chiar daca uneori ele nu sunt la fel de spectaculoase ca in perioada anterioara. Roluri evolutive: • • • • • • • • • • • Devine independent Gaseste si mentine mijloace de existenta Cauta si-si gaseste partenerul de viata Invata sa convietuiasca cu partenerul Devine parinte si-si indeplineste rolul de parinte Interactioneaza cu comunitatea si societatea Isi largeste rolurile cetatenesti Accepta modificari in relatiile cu parintii si copii Se pregateste pentru pensie Obtine satisfactii la batranete Se pregateste pentru moarte Constatandu-se posibilitatile de invatare a adultilor se folosesc ca argumente in mod frecvent miturile cu privire la invatare care au limitat cercetarile de psihologie a adultilor. Avea ca punct de plecare periodizarea in cicluri de 7 ani. Educatia adultului nu poate fi separata de problemele invatarii la adulti. 2. atat ca schmbari intelectuale cat si schmbari de atitudini si priceperi. Acest concept trebuie privit printr-o perspectiva mult mai flexibila si mai larga. La Romani: • Puertia = Varsta copilului • Adolescentia = Varsta adolescentului • Juventus = Varsta barbatie • Virilitas = Varsta maturitatii • Senectus = Varsta batranetii Subetapele etapei adulte in functie de cele 3 reprezentari fundamentale: 1. In perioada maturizarii omul invata succesiv un sir de roluri evolutive care trebuie studiate. 3.25 – 30 ani ) Prima perioada adulta ( 35 – 54 ani ) A doua perioada adulta ( 45 – 55 ani ) Perioada adulta prelungita ( 55 – 65 ani ) . 2.Periodizarea varstelor adulte Psihologul Ball in “ Varstele vietii ” realiza o privire generala asupra delimitarii treptelor de varste din antichitate pana in epoca moderna. Tineretea ( 24. 4.

Acum tineretea s-a impus in viata sociala. se adapteaza la un anumit tip de activitate.Ierarhia profesionala ( relatiile cu colegii si sefii ). Limitele inferioare se suprapun peste adult.Contredictiile dintre ritmul si stilul varstei de student si stilul profesional . 2. 4. . 6. Probleme speciale ale educatiei in aceste perioade. b) Tipul de relatii – Sistemul relatiilor devine foarte complex si vizeaza: . Reperele psihogenetice ale perioadei a) Tipul fundamental de activitate – tanarul devine angajat.Debutul in profesie . 2. produce bunuri materiale. Subetapele tineretii. 1. Observatii preliminarii. c) Integrarea sociala a tinerilor nu a creat probleme mari in secolele anterioare cand ucenicia se facea in conditii de tutela severa de catre adulti.3. Ele sunt legate de: .este foarte puternic si uneori cu consecinte nedorite. Observatii Tineretea s-a cercetat cel putin din 3 motive ( U. Castigarea statutului de adult ( la unii autori ) echilibrul cu dobandirea autonomiei economice. Dezvoltarea proceselor psihice. Integrarea sociala a tineretului.Contredictiile dintre obiceiurile familiilor de provenienta si propria familie 3.Intemeierea familiei . c) Sistemul contradictiilor . b) In conditiile insertiei sociale asistam la o reanoire permanenta a mentalitatii in raport cu elementele noi care apar ( O revarsare complementara a absortiei ).Relatiile cu familia de provenienta s-au cu propria familie. presteaza servicii. 3. Spre sfarsitul secolului nostru s-au produs mutatii vizibile. Tinerii sufera cel mai mult deoarece ei constientizeaza puternic contrastul dintre real si deziderat. Subetapele tineretii Problema contravine in multe lucrari. Reperele psihogenetice ale perioadei. problemele sale s-au amplificat. 5.Tineretea 1. tipologii ale tineretii. in perioadele de criza. . Schiopu ) a) Integrarea sociala a tinerilor este foarte diversa si este greu sa se introduca un criteriu clar si operativ de clasificare. Explicatia consta in faptul ca exista foarte multe diferente intre tineri.

U. M. unele chiar cu accente foarte grave ( ce stie. S. ce poate face in raport cu ceea ce ar vrea si cu ce I se cere sa faca ). al conduitelor si al asipratilor) Probleme fundamentale ale perioadei in general 1. Integrarea si adaptarea profesionala care ridica probleme. Limita superioara este aceea la care se considera ca toate sistemele organizator – functionale in conditiile si la parametrii superiori. ) considera ca tineretea este cuprinsa intre 18 – 20 ani si 30 ani.S – E.V : Considera ca tineretea se intinde intre 24 si 35 de ani si cuprinde 3 subetape: a) Subperioadele de adaptare ( 24 – 28 ani ) Dominante: • Perioada de stagierat si ucenicie • Perioada de adaptare familiala b) Subperioadele de implantatie ( 28 – 32 ani ) Dominante: • Se intensifica experienta profesionala • Se dezvolta statutul de parinte c) Subperioadele de stabilitate Dominante: • Se stabileste un echilibru manifestat in cel putin 3 planuri ( al valorilor.Erik Erikson – considera tineretii ca fiindu-I caracteristice urmatoarele insusiri: amplificarea identitatii sociale angajarea si implicarea mai ales pe plan social trairea intensa a sentimentului de dragoste inceperea vietii de familie si dezvoltarea intimitatii pendularea intre izolare – intimitate – tendinta de a lega relatii cu alte grupuri Concluzie: Dragostea si munca ocupa locul central in structura personalitatii. Contradictii dintre ce I s-a cerut la scoala si ce I se cere la locul de munca. Organizatia Mondiala a Sanatatii ( O. .

Apar probleme ( efectul tranzitiei ) in functie de cultura. a stilului de munca. promovari ( examenul de definitivat ). Intreaga conduita este dominata de efectul de invatare productiva si de o puternica dorinta de afirmare. Exemplu: Stilurile de activitati ale profesorului pot fi preluate de profesorul debutant Treptat tanarul acumuleaza o experienta proprie de munca proprie ce va avea ca rezultat o alta ierarhie de valorizare ca cea din viata scolara. Pot avea loc reciclari. Caracterizari ale subperioadelor In aceasta perioada trebuie urmarite cele doua linii de evolutie in plan profesional si familial. odihna ). somn. rezultand cautarea tanarului de modalitati de realizare si afiramare. 3. educatie si religie. Se sesizeaza treptat caracteristicile si dificultatile procesului de munca. Fetele au o mare disponibilitate afectiva si vor sa-si cladeasca. a ritualelelor din sistemele de organizare.2. A – Profesional B – Familial Perioada ( 24 – 28 ani ) A) Are loc un proces de indentificare profesionla primara si de integrare in procesul muncii. B) Adoptarea legaturilor de casatorie La rolul de sot sau de sotie => adaptare dificila pe plan afectiv si social. Perioada ( 28 – 32 ani ) . Adaptarea la rolul de parinte ( lipsa de experienta in cresterea copiilor ). acestea vor produce o modificare a ritmurilor biologice ( sculare. Dificultatile de adaptare se resimt mai ales ca tensiuni interne si ca restructurare de aspiratii. In ce masura pot fi preluate elementele din conduitele adaptative ale adolescentei prelungite. Cum se realizeaza? Cunoasterea treptata a programului.

Perioada ( 32 – 35 ani ) A – Planul profesional Se realizeaza un nivel superior de integrare socio – profesionala. Dezvoltarea proceselor psihice 1. .A – Planul profesional Are loc o adaptare complexa la rigorile muncii si o indentificare complexa cu cerintele profesiunii ( orarul. Statutul profesional superior evident. B – Planul familial Se multiplica responsabilitatile educative si gospodaresti. Sensibilitatea vizuala ( observatia vizuala ). Procesele cognitive senzoriale Observatie Nu poate fi vorba de un plafon in dezvoltarea sensibilitatii In procesul exercitarii profesiunii se realizeaza o dezvoltare vizibila a proceselor senzoriale perceptive. Experienta profesionala se imbogateste. Se extind relatiile profesionale si extraprofesionale. literatura de educare ) Observatie Probleme speciale au mai ales tinerele mame ( lipsa de timp. de odihna ) compensate de statutul de mama. 4. Familia se poate marii. B – Planul familial Viata de familie se stabilizeaza si se complica Se amplifica procesul educativ datorita cresterii copiilor. Concluzie Intreaga perioada este dominata de de coordonata profesionala si familiala cu efecte vizibile in procesul de dezvoltare a personalitatii. schimburi ) Se poate continua instruirea profesionala. timp ) Exista procese de cultivare in familie ( literatura de specialitate. preocuparile pentru limbi straine. Relatiile profesionale se extind. de unde rezulta problemele legate de buget ( material.

Dezvoltarea proceselor intelectuale Caracteristici generale: • Perioada este extrem de productiva sub raport intelectual ( se recruteaza creatorii. expertii ) • Invatarea este puternic implicata atat in activitatea individuala cat si in actiunile colective ( presiunea revolutiilor tehnico – stintifice obliga la astfel de actiuni ).Se perfectioneaza mai ales in ceea ce priveste capacitatea de discriminare ( dupa 6 – 8 ani intr-o meserie. dar si in raport cu solicitarile legaturilor de viata de familie ( a distributivitatii ). Sensibilitatea auditiva Se dezvolta atat in cadrul exercitarii unei meserii dar si la consumul unor opere de arta (concerte) • Exemplificarile se pot face si referitor la sensibilitatea tactila. Se dobandesc capacitati discriminative deosebite ).. Apare necesitatea de a se revedea periodic anumite probleme dar si de a se stoca in memorie informatii noi aparute in domeniul specialitatii. …………. consum energetic ) Scaderi ale activitatii intelectuale (se modifica debitul. Memoria Campul ei de actiune se restructureaza. Cea mai mare pondere o are invatarea de necesitate. Ca urmare a activitatilor ( de productie. Atentia Se dezvolta in mod deosebit raportul cu solicitarile meseriei. Se dezvolta foarte mult sensibilitatea diferentiala si progurile operationale 4. Se manifesta selectivitati in raport cu domeniul profesional. dar mai ales calitativ Au loc modificari fiziologice ( respiratorii. fluenta si cooerenta in vorbire) . sensibilitatea echilibrul – cu referiri la diferitele meserii. de familie ) rezulta fenomenul de oboseala. ) Indicatorii prezentei Scade randamentul cantitativ. circulatorii. care se instaleaza frecvent datorita marii angajari spirituale a tinerilor si datorita tensiunii din viata familiala ( curba efortului. Invatarea Ramane dominanta desi nu mai este organizata si sistematica.

subidentitatile de sot ( subidentitate maritala ) si de parinte ( subidentitate parentala ) se divid. 5. De analizat evolutia atitudinilor in perioadele de criza De analizat evolutia gradului de pesimism in raport cu profesia si cu familia Se poate vorbi de o criza de indentificare cu valorile sociale Procesul de indentificare este complex si multilateral. Sistemul atitudinilor Evolueaza mult in aceasta perioada si vizeaza mai ales dificultatile de indentificare ale tineretului. Integrarea trece prin cateva trepte sau grade de integrare: Acomodarea Adaptarea Participarea Integrarea propriu – zisa . Subidentitatile sociale si profesionale se incarca de noi roluri si de ample responsabilitati. Observatie Un rol deosebit il are ergonomia vizand o adaptare cat mai completa a tinerilor la locul de munca. al recompunerilor. cardiace ) Observatie Tinerii trebuie invatati sa previna stilul de oboseala si cand apare sa foloseasca diferitele tipuri de odihna ( mai ales odihna activa ) Motivatie Se dezvolta si se modifica mai ales cea legata de munca. conceptul de subidentitate este folosit frecvent pentru a definii indentificarile directionate.Are loc o exaltare a functiilor inferioare ( antomofisme. prin asigurarea unei stari de confort se influenteaza atat motivatia cat si randamentul. Rolul deosebit al promovarilor. al majorarilor de salarii care devin motivatii. Cele 4 subidentitati se dilata si se intercoreleaza. Integrarea sociala 1956 – pentru prima oara se foloseste notiunea de integrare sociala. Astfel in perioada tineretii. al inaintarilor. ticuri ) Boli psihosomatice ( gastrice.

Cauze obiective: dificultati legate de locul de munca si de procesul de munca. Cauze subiective : formarea de idealuri ce depasesc posibilitatile de realizare . incompetenta conducatorilor.In timpul parcurgerii stadiilor are loc o modificare a motivatiei de rol. consecventa alegerii profesiei 2. creativitatea. Se poate vorbi de o maturitate in alegerea carierei si care previne aparitia unor fenomene. realismul alegerii carierei 3. Tipologii vizand integrarea tineretului Directii de realizare a integrarii ( integrarea profesionala – socul integrarii ) Integrarea profesionala Exista multe dificultati de integrare datorita unor cauze obiective si subiective. . Observatii: Rolul deosebit al climatului psihologic de la locul de munca : Climatul favorabil . a motivatiei propriu – zise. Filip Muleri (cercetator) a incercat sa identifice principalele cauze care favorizeaza aparitia procesului de instabilitate Fenomenul intitulat „socul realitatii” trait de tineri in contact cu lumea profesiunilor. Se trece de la motivatia de tip “supunere” in care actioneaza motivatia de recompensa si comportamentele reglate din exterior. izolare fata de grup. comportamente de aparare O problema esentiala o reprezinta instabilitatea angajatilor. atmosfera nesanatoasa de la locul de munca (rivalitati. invidii). competenta in cariera aleasa 4.rolul de sotie si mama complica intgrarea profesionala – anxietatea provenita de inadaptare e mai mare la femei decat la barbati. dorinta de a depasi rutina. John Krites (1983) definea maturitatea profesionala in 4 factori: 1. Climatul nefavorabil . cat si obtinerii unor rezultate la nivelul asteptarilor si cerintelor. maturitatea atitudinilor legate de alegere Problema incadrarii in munca a femeilor: .poate provoca reactii diverse. absentism. carente in pregatire .stimuleaza interesele. deoarece tinerii au resurse si capacitati ce trebuie canalizate si antrenate in directii diverse. la motivatia de autorealizare la care comportamentele sun reglate din interior. Trebuie acordata importanta atat satisfaceri intereselor. Integrarea este un proces complex. dezinteres. de indeplinirea sarcinilor de munca datorita neclaritatii acestora . carente caracteriale.

.desi la inceputul perioadei statisticile stabileau ca exista cel mai mare numar de divorturi . .domina stabilitatea in profesiune . 2). sistemul contradictiilor si principalele manifestari biopsihice: I. . Prima perioada adulta 35-45 II.momentul casatoriei (varsta . 1). . experienta de varf Observatii preliminare: 1) psihologia generala nu e o psihologie a adultilor cum s-a crezut mult timp. .preocuparea pentru obtinerea unui loc ridicat in ierarhia sociala Concluzie: Statusurile si rolurile sociale se incarca de responsabilitati.preocuparea intensa de perfectionare ( specializari. Perioada adulta prelungita 55-65 Caracterizarea generala a perioadelor: I. A doua perioada adulta 45-55 III. 2) nu se poate nega interventia factorilor biologici in aceasta perioada dar nu trebuie exagerata importanta acestora 3) caracteristica generala e exprimata in capacitatea maxima de munca si de preocuparea de adaptare 4) in literatura de specialitate se atrage atentia asupra crizelor.efectele casatoriei ( in viziunea femeilor si a barbatilor).problema graviditatii . pregatirea casatoriei). gradele de profesori) . alaptarii. Varsta adulta 1 Periodizare si caracterizare generala 2 Caracteristici psihofizice 3 Evolutia capacitatior cognitive 4 Invatarea la adult 5 Caracteristicile personalitatii adultului. se realizeaza un echilibru bazat pe intelegere si pe stabilitate . Avand in vedere profesiunea: .se cauta strategii care sa puna cat mai bine in valoare potentialul propriu . Avand in vedere familia: .- raportul dintre satisfactie in munca si performanta ( e discutabila problema satisfactiei in munca). sistemul de relatie . nasterii.se dezvolta mult subidentitatile maritale si parentale.perioada de implantatie profesionala si de intensa activitate in acest sens .trairile ce insotesc casatoria. Subetapele varstei adulte Principalele criterii de diferentiere : tipul fundamental de activare.

subidentitatea profesionala = pensionare .succesele si investitiile. . Asistam la dilatari si contractari ale subidentitatii profesionale in functie de feed-backul primit legat de: . Schiopu) o la femei se remarca o recapitulare a vigoarei dupa pensionare. anxietate .responsabilitatile oferite . .apar tabieturile spre sfarsitul perioadei insotite de dorinta de a fi pus cat mai rar in situatii neasteptate. tihna . Apar evidente diferite intre sexe (la femei se instaleaza menopauza – indispozitie. o la nivelul familiei se instaleaza linistea. 55-65 ani Caracteristici: .asteptarile de evaluare (recompensele). . .odata cu scolarizarea copiilor si cu trecerea de la un ciclu la altul se modifica si continutul identitatii de parinte. 310 – U. pensionarea provoaca modificari si produce restructurarea regimului de viata si a sistemulu de relatii ( 308. .relatiile dintre soti devin foarte importante (aspectele ce tin de nevoia de securitate si sprijin din partea partenerului – mai ales in momente de criza) .emotionala .randamentul in activitate.are loc o diminuare relativa a fortelor fizice. prestigiul manifestat ce tin de statutul social al individului De vazut : evolutia subidentitatii (modelele) . Se constata o dilatare a subidentitatilor profesionale cat si a celor sociale si obstesti prin responsabilitati noi ce apar . Se diminueaza subidentitatea de parinte prin cresterea si independenta copiilor.aparitia nepotilor produce si ea modificari in orar . la barbati – un pic mai tarziu – stari de melancolie cu dominante depresive Cauzele : ⇒ fragilizarea nervoasa ca efect al oboselii acumulate in timp ⇒ starile tensionate si conflictele mai vechi sau mai noi ⇒ constientizarea faptului ca unele functiuni fiziologice si psihologice intra in declin ⇒ amintirile incep sa ocupe un loc foarte important III.implicarea in activitati social culturale continua. si educatia copiilor – se observa o descarcare si o reincarcare permanenta a vietii. perioada e uneori foarte critica pentru femei. reluarea preocuparii in cr.se diminueaza uneori pana la anulare. .se diminueaza subidentitatea de parinte. . Dinamica identitatii in perioada adulta Elementul definitoriu il reprezinta subidentitatea profesionala care da sens individului si reprezinta un raspuns la asteptarile celorlalti fata de el. II. 309. sentimente de inferioritate pe un fond de disconfort evident) .

⇒ cercetarile evidentiaza existenta unor cercuri de sanatate care au evolutii diferite: . Imbatranirea : dupa 40 de ani scade usor forta fizica .relatia dintre vigoarea fizica si psihica e foarte importanta . energia ca urmare a faptului ca inima si plamanii se afla intr-o faza de micsorare a capacitatii de pompare a sangelui. evolutia acesteia depinde in mare masura de solicitarile profesionale.aparat locomotor Evolutia capacitatilor cognitive Se manifesta declinul senzorial .cardio-pulmonar .tactila). Deuples Hall : pune in centrul motivatiei dezvoltarea trebuintelor . se compenseaza in aceasta perioada prin dezvoltarea unor capacitati psihice . in acest timp stabilizarile functionale merg pana la 65-70. Schiopu imparte fiecare din cele 3 perioade in 2 subetape in functie de care se contureaza si se diferentiaza tabloul evolutiei. exista astfel fenomene de regresie ca si in perioadele foarte intense de crestere.stomac intestin . . un rol important avandu-l igiena mintala. impartite in : a) trebuinta / sarcina.sistemului masurarii si reglarii tensiunii cercurile: . Observatii: .cearcane). apar primele fire albe (care unora creaza mari probleme) Concluzii: ⇒ scaderea fortei musculare si a rezistentei fizice . auditiva. incepe declinul vederii. .problema regresiilor e foarte mult discutata . Concluzii : U. scade si auzul (diminuari mai putin evidente) pielea devine mai uscata (riduri. apar probleme legate de tensiune si modificari caranariene.trebuie sa se faca distinctia intre imbatranire si patologizare. se modifica metabolismul bazal si se produce activarea glandelor cu secretie interna (mai ales glandele sexuale). se modifica sensibilitatea (vizuala.sistemului nervos si organelor de simt .Observatii: Un rol deosebit in dezvoltarea diferitelor subidentitati il joaca motivatia. excesul de alcool . cafea incep sa lase urme. b) trebuinte socio-emotionale . nicotina. .

Stadiul terminal Varstele de regresie Considerate varste fragile si de involutie varstele de regresie cuprind 3 stadii: a). Caracteristici generale 4. Creativitatea atinge maximul la tinerete . unii anteriori vorbesc de o scadere a coeficientului de inteligenta dupa 40 ani ( Wechsell – 0.restrangerea plasticitatii eului.diminuarea curiozitatii universale. maxime la 40-50 ani . sentimentelor. recunoasterea si reproducerea scade dupa 55 ani . .( Fixarea si pastrarea au o longevitate mai mare . in perioada a 3-a se constata o scadere usoara apoi din ce in ce mai accentuata. Stadiul de trecere spre batranete (65-75) b). Caracteristicile dezvoltariii psiho-fizice 5. a posibilitatii sale nelimitate de adaptare . volumul si fidelitatea depind mult de solicitari . R. Invatarea la adult: diferenta de invatare la copii si la adulti. . Tipul fundamental de activitati reprezinta adaptarea la noul orar de activitati. Mucchielli. reglatorie etc.5 anual). Scurt istoric a abordarii batranetii 2. dar se manifesta tarziu. . evolueaza si isi indeplineste cele 3 functii principale (de comunicare. stabilitate pana la 60 de ani.* Apare si se consolideaza realismul intelegerii . grija pentru viata de azi si cea de maine . Memoria se dezvolta mult sub influenta profesiunii. Compenseaza cunostintele . sociale iar relatiile se diferentiaza in stadiile diferite ale acestui ciclu. in varstele de regresie e necesar sa ne raportam la tipul fundamental de activitati si tipul caracteristic de relatii. Stadiul batranetii medii (75-85) c). Experienta de varsta : un moment care iti marcheaza viata 1. Stadiul marii batraneti sau ale longevivilor (peste 85 de ani ) Ca si in intreaga psihologie a varstelor . supletea . Stadiile batranetii.ca o consecinta apar unele echilibre defensive in urma carora rezistenta la schimbari devine tot mai puternica.modificarea motivatiei – trebuintelor .) Inteligenta . ( apare sentimentul de relativitate a proiectelor) .familiale. Reperele fundamentale Varstele de regresie 3. Mucchielli considera ca principalele elemente definitorii ale mentalitatii adultilor sunt: .slabirea impresiei de posibilitati infinite. asteptarilor.rolurile sociale care marcheaza personalitatea deformand-o si uneori chiar inabusa evolutia acesteia. . . . !!!* „Mentalitatea adultului” – Kidd. acest realism vizeaza atat propria persoana cat si a celor din jur. memoria logica e preponderenta) Limbajul ocupa un loc important in aceasta perioada .Evolutia atentiei si a capacitatii de concentrare difera in cele 3 subperioade : e maxima in prima mai ales in conditii de solicitare si motivatie.

neurologiei . Ulterior sau creat fonduri de pensii din contributiile in timpul vietii de munca . iesirea din munca activa produce modificari in conditiile de existenta . fenomenul pensionarii devenind un fenomen social-universal ce ridica probleme diferite . economice etc. Pensionarea . medicilor si filozofilor au permis strangerea unor informatii importante privind batranetea .Observatiile comune. Observatiile comune pot concentra conceptii cu privire la batranete . Sec. XIX contureaza dezvoltari ale descoperirilor biologice si medicale . anatomiei normale. pensia devenind un drept inalienabil. de crestere a varstei si de protejare sociala a batranilor 2. Sec. recomandari cu privire la persoanele acestor varste si referiri cu privire la modul in care comunitatile sociale percepeau batranetea. sotie si chiar parinti . varsta intelepciunii. relatarile scriitorilor. de profilaxie a batranetii si lupta impotriva bolilor de degenerescenta Stadiile perioadelor de involutie Dupa tipul fundamental de activitati si tipul de relatii se evidentiaza 3 stadii : a) Stadiul de trecere spre batranete (65-75) b). patologice si de degenerescenta au adus date noi cu privire la varstele a III-a – batranetea. . Stadiul marii batraneti sau ale longevivilor (peste 85 de ani ) Observatiile au dovedit ca imbatranirea este diferita de la o persoana la alta in arii geografice diferite. cresterea nivelului de trai a dus la modificarea mediei de varsta si a sporirii sperantei de longevitate. Cel mai adesea batranetea era respectata desi in functie de conditiile economice batranii erau considerati o povara pe capul familiei sau a societatii si lasati sa moara sau sa se sinucida. prelungirea vietii fiind posibila doar in anumite limite si conditii. Mult mai tarziu cota de pensionare s-a extins si la membrii familiei. XX cu statisticile populatiei au evidentiat piramida varstelor. Exista o serie de aspecte sociale ale batranetii: 1. copii. XVIII realizeaza explorari sistematizate asupra acestei varste mai ales pe directia medicinii si a protectiei sociale a batranilor. moment al bilanturilor. Dezvoltarea social-economica . Tot in acest secol dezvoltarea medicinei . de folosire sociala a experientei profesionale si sociale 3. batranetea si saracia capatand semnificatii sociale noi datorita studiilor de economie. batrani si bolnavi. in care pensionarea era conceputa ca o asistenta sociala platita din taxele generale ale oamenilor doar celor cu venituri mici. impacarea si detasarea treptata de lume . Stadiul batranetii medii (75-85) c). Anglia si SUA. A aparut o ramura noua a medicinei geniatria care se refera la aspectele medicale si de ingrijire a persoanelor in varsta . Se contureaza ideea ca viata este supusa unor legi iar batranetea este un ciclu natural . Sec. nivele culturale. anticamera mortii. Problemele social-economice ale batranetii Pensionarea a fost introdusa in Germania 1889 apoi Danemarca. de instructie. endocrinologiei . tari cu potential economic .

profesionale . rinichi. Regresia biologica In imbatranire un rol important il joaca imbatranirea celulelor . degenerescente ale articulatiilor (reumatism). Astfel in japonia sunt cunoscute surorile gemene ce au fost aniversate la 115 ani iar in Anglia a fost inregistrata cea mai longeviva femeie 126 ani. inima). Se reduce mobilitatea in spatiu datorita bolilor degenerescente . pierderea partenerului de viata ocupand primul loc in factorul de stres. apar depuneri de colesterol si de calciu. disolutie de sine . fragilitatii organismului si a gripelor de primavara si toamna. Celulele ficatului . Inceteaza caracteristicile reproductive la barbati. maritale si parentale se modifica in fiecare dintre cele 3 stadii. Barbatii sunt mai preocupati de sanatatea lor . tesuturilor si organelor. Visul este confuz cu stergerea granitelor dintre realitate si planul subiectiv . La noi in tara este cunoscuta longevitatea Cellei Delavrancea sau a artistei Sonia Dumitrescu-Tinica. durata de viata este inca dinamica. Apar accentuari ale gesturilor preparatorii . Desi exista o crestere a duratei de viata in cele mai multe state cu standarde economice inalte sau cu traditii si obiceiuri alimentare si de viata solide. Lucia Sturza Bulandra etc. cea sociala si profesionala se exercita in teritoriul accesibil iar cea maritala ramane esentiala . Organele sufera o fragilitate. La nivelul creierului si a muschilor scade continutul de azot fosforic ducand la scaderea permeabilitatii. respiratorii . Astfel insomnia este simptomul decalajului fiziologic si psihologic. pot aparea modificari ale culorii sau proliferari anahice (negi). Ramane esentiala subidentitatea maritala constatandu-se o reintoarcere a unuia catre celalalt. cancer . Subidentitatea parentala ramane expansiva datorita aparitiei nepotilor. mobilitatii. c). Saraceste cantitatea de apa. a) Stadiul de trecere spre batranete (65-75) Subidentitatile profesionale se dezoficializeaza si se integreaza in cea socialobsteasca. scade. tiroidei au atrofieri iar celulele sistemului nervos central sufera o distrugere irecuperabila lenta. rinichilor . culturale. Este o perioada de fragilitate biologica cu frecvente tulburari de inima . Stadiul marii batraneti sau ale longevivilor (peste 85 de ani ) Se remarca prin subidentitati suprapuse . Durata somnului creste fara a fi profund. Se produc modificari ale somnului si ale functiilor lui recuperative.Subidentitatile sociale. stomac. atrofii si leziuni. . debilizare (ficat. confucionism. Stadiul batranetii medii (75-85) In acest stadiu subidentitatea parentala se contracta usor . b). iar femeile de sanatatea sotului . Tesuturile manifesta un exces de tesut adipos in inima si ficat iar in batranetea inaintata o golire a depozitelor grase insotita de degenerari . creste mortalitatea datorita accidentelor datorate slabirii acuitatilor senzoriale . Astfel celulele epidermei se inmultesc mai lent.

diferentierea culorilor. Pierderea danturii ingreuneaza digestia si modifica aspectul fetei. Respiratia scade in eficienta producand efecte de degradare a intregului oraganism si aparitia de bronsite si enfizeme pulmonare. diminuarea. Apar boli degenerative ale ochilui ca glaucomul. Dupa 70 de ani poate avea loc o revenire discreta a vederii. o reechilibrare vizuala. Digestia se modifica . Fragilitatea ii face vulnerabili la fracturi. scade pofta de mancare . dataorita degradarii celulelor nervoase este ireversibila. organelor de simt. muschii devin mai scurti explicand „micsorarea”. Metabolismul bazal creste. Degradarea si imbatranirea sistemului nervos. lipsite de suplete. a echilibrului emotional. Imbatranirea aduce scaderea reactivitatii si impreionabilitatii conturand un temperament cu note flegmatice. scade capacitatea de efort . batranii suferind de frig. spargeri de vase capilare (apar pete violacee). pigmentare . aspect accelerat si de alimentatia saraca in vitamine si legume proaspete si de o digestie dificila.In exterior se observa evidente modificari ale aspectului pielii . cataracta sau dezlipirile de retina. Si restul pielii isi pierde elasticitatea . Carcateristicile psihice Planul senzorial tinde sa se echilibreze pe baza experientei senzoriale acumulate. mai ales sub brat si sub pantec . reducerea campului vizual. Prima degradare o inregistreaza vazul mai ales la persoanele care suprasolicita vederea sau care lucreaza in mediul toxic. termoreglarea este mai putin activa. Miscarile devin greoaie . Exista o modificare cu varsta a caracteristicilor temperamentale. Ridurile suprapunandu-se peste amprentele pliurilor mimicii dau fetei un aspect tragic. Apare rarirea si caderea parului frecventa la barbati. defecatia si urinarea sufera existand obligatia unei alimentatii cu proteine si vitamine. adesea asimetric. . ridare. Toate organele interne sufera fenomenul de degradare (la nivelul inimii dupa 55 ani sunt dese infarcturile miocardice. ateroderoza cu hemoragii mai ales in cazul unei alimentari nerationale). Oasele devin fragile datorita decalcifierilor ce provoaca dureri de coloana sciatice sau reumatismale. Procesul de incaruntire (inceput uneori la 35 ani) se amplifica mai ales la persoanele suferinde cu tensiuni psihice sau la care exista o programare ereditara in acest sens. Scade capacitatea de modificare a cristalinului. Se manifesta intr-o prima etapa o screloza a receptorilor senzoriali urmata de diminuarea activitatii nervoase superioare. Degradarea functiilor creierului duce la scaderea capacitatii de adaptare a organismului. claritatea imagini. a scaderii energiei instinctelor.

Si auzul si vazul se pot insa proteza. citit. conduite de spectator ( batranii care ies pe banca ). Inteligenta Se poate mentine relativa activa. Emotiile devin mai primitive. continuitatea. cresterea subiectivitatii. Apare tendinta de fabulare cu privire la trecutul lor. de structura anatomo fiziologica a individului. . relativa izolare. Scad performantele miscarilor. Declinul este determinat de factori subiectivi. Emil Verza si Ursula Schiopu au pus in evidenta cateva caracteristici de gandire la batrani.scaderea capacitatii de demonstrare. Persoanele cu nivel de instructie si cultura redus au un declin intelectual mai puternic. vorbirea mai rara cu pauze lungi. . capricii. H. atentia mai putin distributiva. Se conserva insa sensibilitatea pentru domenii de mare experienta senzoriala. dependente de moment.scaderea fluentei ideilor. Exista placerea pentru calatorii. auz fonematic mai slab ( nu intelege ce vorbesti ) prelucrarea informatiilor fiind mai dificila si creeand stari de disconfort. de conditiile de mediu natural. teama fata de moarte. filme. Masurarea deteriorarii intelectuale se poate face fie folosind matricele progresive Raven. Sensibilitatea tactila se degradeaza scazand sensibilitatea la cald. mai ales cea de scurta durata ( uita unde a pus un obiect azi ). adevarat – fals ).Auzul se modifica prin scaderea sensibilitatii datorita screlozarii urechii interne. timpul de reactie. Gandirea devine mai lenta. rece si la durere. memoria este cea mai fragila la deteriorare. operearea cu categorii absolute ( bine – rau. somn ). se manifesta slaba cooperarea. fie prin raportarea performantelor de la 60 – 70 de ani la nivelul maxim al performantelor persoanei in cauza. Creste emotivitatea. Memoria de lunga durata este mai rezistenta dar cu asociatii confuze. Din cadrul proceselor de cunoastere de nivel intelectual.inflexibilitatea opiniilor si rationamentelor. Fluxul ideilor insa scade si teama de angajare in discursuri verbale. batranii devenind avizi de consacrari generale si onoruri. spaima fata de inutilitate care da un caracter tragic. . nervozitatea. social si cultural in care traieste dar si de rezistenta genetica. starile depresive fiind mai frecvente perturband relatiile cu cei din jur. Wallon spune ca putini oameni stiu imbatranii frumos. Apare regretul pentru perioadele fericite. dar nu sunt degradate deprinderile motorii ale experientelor acumulate. anxietate. Se deterioreaza aprecierea timpului dar nu si a timpului legat de ritmurile biologice ( masa. In evaluarea greutatilor se observa o lipsa de abilitate analitaica si o slaba diferentiere a stimulilor complecsi ( la figura dubla batrana nu vede dacat una ). de tristete si un sentiment de - . Persoanele in varsta active isi mentin luciditatea si echilibrul psihic. irascibilitatea. Aceasta explica numarul mare al conducatorilor auto de peste 65 de ani mai ales femei.

anxios. neajutorat.anxios. Defensiv: . criza de profesie pe fondul uni sentiment de inutilitate si marginalizare. Dependent ( neajutorat ): . cu atitudine de conflict. raportarea la propria persoana. Comportamentul poate fi aberant. persoanele parand reci. Apare exagerarea sinelui. Astfel rezulta 6 tipuri de batrani: 1. manifestat prin parasirea domiciliului. extrovertit. locuinta devine centrul de interese (reamenajarea locuintei. Ostil: . Aplicandu-se cunoscute inventare de personalitate s-a realizat o tipologie a batranilor pe urmatoarele criterii: 1) Sociabilitate. accentuat cand I se atrage atentia de cei din jur. Subiectiv: . Apare si ideea de persecutie legata de faptul ca are impresia ca nimic din ce spune sau face nu este pe placul altora.nesociabil. de origine infantila. lipsit de mobilitate si de vitalitate. introvertit 4. 5)Echilibru afectiv. Constructiv: . vagabondaj. echilibrat. Exista si comportamente dominate de agresivitate. consum de alcool. . 3)Extroversi. activitati de loisir). cu mobilitate si vitalitate. Mai mult la barbatii de peste 60 de ani. Casa. 8) Tendinta de aplanare sau antrenare de conflicte. 4) Introversi. Este un batran frumos. uitand momente penibile din viata.fustrare. mobil. a tuturor faptelor. 7) Dependenta. insensibile. Pensionarea duce la scaderea veniturilor si a nivelului de trai. Situatia material economica se asociaza celei social – psihologice.nesociabil. conflictual. Probleme legate de pensionare Longevitate ridica probleme ce se refera la fondurile sociale alocate din buget. anxios.sociabil. teama de moarte trece pe primul plan. la fondurile de asistenta medicala ce sunt necesare intrucat batranetea este incarcata de boli si cerinte de asistenta medicala. La batrani apar amneziile infantile. subiectiv. 5. De asemenea apare fenomenul de perseverare. rational si extrovertit. 2. se inhiba latura comunicationala. Astfel intai in criza de profesie si de interese. 2) Subiectivism. cu vitalitate. rational. moartea psihologica si moartea sociala. 6)Vitalitate. introvertit 6.latent Stadiul terminal La varstele inaintate. Moartea la oamenii in varsta se numeste stadiul terminal si incepe cu boala ce se cunoaste a fi fatala. Demonstrativ: . sau tentative de viol si perversiunii sexuale. introvertit: 3.sociabil. Sunt 3 fete ale evenimentului terminal: moartea biologica. de negativism. indreptate impotriva altora sau a propriei persoane sub forma automutilarilor sau suicidului. ore de plimbare.

rezolvarea schimburilor sociale pe care le implica. Moartea psihologica. respiratia. rezolvarea mostenirii materiale si spirituale. apare resemnarea. activitatii electrice a creierului. cu accentuarea comunicarii neverbale prin privire. Se exprima disolutia comportamentului si constiintei de sine. Momentul mortii este o derulare a vietii in care poate aparea un grad de cenzura. forme diferite de manifestare influentate de caracteristicile culturale. oboseala. Cuprinde inregistrarea vietii. Momentul este marcat de tensiune suprema. inmormantarea. Se refera la procesele fiziologice si medicale.Moartea biologica. . luciditate. degradarea progresiva a diferitelor organe. Moartea sociala. Incetarea batailor inimii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->