Sunteți pe pagina 1din 35

Verbum l)omlnl manet ln &rerntlm

I .1

Limba latini gi limbile indo-europene

Limbile indo-europene reprezintd o familie extinsd de limbi care au evoluat dintr-o limbd neatestatd in texte scrise, dar reconstituitA, in datele generale, in secolul
al XIX-lea, cu ajutorul metodei comparativ-istorice. Populaliile din familia de limbi indo-europene, care trdiau prin mileniul al III-lea in linuturile Asiei Centrale, au
migrat mai tdrziuspre vestul gi sud-vestul continentului.

Principalele limbi indo-europene vechi sunt: limbile indiene (intre

care

germanice, limba greacd,limbile toharice, limbile anatoliene (intre care hitita, cu cele

mai vechi texte, scrise acum 3700 de ani), armeana, albaneza.

Limba latind se vorbea, la inceput, in Latium (actuala provincie Lazio), o mic[


regiune din centrul gi vestul Italiei, a cdrei principald a1ezare era Roma, situatd tru departe de vdrsarea Tibrului poporului roman.

in Marea TirenianS. Aceastd regiune a fost leagdnul

Poporul roman s-a constituit in urrna fuziunii treptate a trei populalii: latinii,
aqezaliin Latium, sabinii, aSez{i pe malul stAng al Tibrului, in munfi, 9i etruscii, lu

nord de Tibru. Anul 753 ab urbe condita este considerat anul intemeierii Romei, de
cdtre Romulus, primul rege legendar al ,,cetetii eteme". Limba latind s-a extins treptat

pe mdsuri ce imperiul roman igi lbrgea granilele, .unotiettd un continuu proces de dezvoltare atdt la Roma Si pe teritoriul Italiei, cdt gi in provincii. Limba latind a influenlat, dar a qi fost influenlatd de limbile cu care a venit in contact. Totu$i, nu a
reuqit sd se impund in teritoriile in care limba de culturd era limba greac6, purtdtoare

a unei civilizalii superioare celei romane (in Grecia propriu-zis6, in Orient qi in


Egipt).

O dat6.cu destrdmarea politicd qi administrativd a Imperiului Roman s-a rupt gi

legdtura dintre Roma

gi populaliile romanizate. S-au format limbile romanice

(neolatine), dintre care cele mai raspdndite sunt: romdna, italiana, franceza, spaniola,
portugheza.

Limba romdnd este cea mai rds6riteand limbd romanicd qi, datoritd condiliilor in
care s-a format gi a evoluat, posedd trds[turi proprii
romanice

in comparalie cu celelalte limbi

.IaF-un exemplu: limba rom6nd pdstreazdneschimbatd rostirea lui u (scurt)


(Iat. plumbum); mult (lat. multus), pe

in cuvinte precum umbrd (lat. umbra); plumb


locul \ui multus au introdus beaucoup.

c6nd italienii pronun!6 ombra, piombo, molto; fuancezii spun ombre, plomb, iar in

Pentru noi, care vorbim

o limbd romanicd, limba latind nu este o limb5


limbii latine inlesneqte cunoaqterea
parte

,,moartd", nici strbind. O cunoagtere temeinicb a aprofundatd integrantd spunea

a limbii rom6ne. Limba latini este qi limba unei mari culturi,

a culturii clasice, care este prin esenla ei educativd. Limbile clasice -

T. Maiorescu - au fost qi probabil vor mai

fi

nutrimentul principal al

inteligenfei omeneqti, p6nd cdnd va fi vorba de bine, de adevdr Si defrumos.

Pentru studentul teolog cunoagterea temeinicd a limbilor clasice inlesnegte


drumul cdtre aflarea sensurilor addnci ale cdrlilor sfinte. Lirnbile clasice

il vor ajuta la

studiul biblic, la studiul artei bisericeqti qi la studiul celorlalte discipline teologice gi ii

vor l6rgi orizontul cultural de care are neapdratd nevoie in slujirea sacerdotalS.

1.2

Scrierea, pronun{ia gi accentul

Alfabetul latin std la baza scrierii majoritdlii limbilor din Europa qi din alte
pdr{i ale lumii. El se compune din 24 de litere, care se regdsesc toate in scrierea
noastr6:

A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, T, U, V, X, Y, Z;

romanii scriau doar cu majuscule gi fbrd semne de punctualie; pentru vocala u


foloseau litera

v; in perioada Renagterii marile opere ale scriitorilor antici au fost


latin literele u, j $i literele mici pentru cele 24 de

resOrise qi s-au addugat alfabetului

majuscule: a, b, c, d, e, f, g, h, i,

j, k, l, m, n, o, p, Q, r, s, t, u, v' x' y, z. Aqa cum se

intdmpld gi in limba romane, unele litere (k, q, x, Y, z) erau folosite mai rar.

La inoeput, litera C se folosea qi pentru notarea lui G, pdstrdndu-se cu aceastd


valoare in prescurtareaunor nume de persoane:

C.: Gaius (scris qi Caius).

Iatd cdteva reguli de scriere qi de pronunfie:

grupurile vocalice ae(re)


reternum

qi oe(a)

formeazl, diftongi

9i se rostesc e:
aer;

- eternum;
nu

terrre

terre; silvre

- silve.

uneori ae qi oe

formeazd diftongi,

ci sunt vocale in hiat: 6er :

podtica: poetica
grupurile de sunete ch, rh, th, se pronun!6 lc],
theatrum.

[r], lt]:

chorus; rhetor;

grupul ph se pronun!6 [t] philosophia

- filosofia.

grupul ti urmat de vocald se pronunp [fi] prudentia

prudenfia; amicitia

amicilia; gtatia

gralia; insd precedat de consoanele s, x,

se pronunla

[ti]

sau cdnd i este lung, se pronun![ tot

ti: bestia; totlus.

grupul ngu urmat de vocald se pronunld [ngv]: lingua


angvis.

lingva; anguis

- grupul qu se pronunld [cv]. - j te citegte i, cdnd se scrieTzgt'tm;iuris.


Accentul in limba latind se afl6 in funclie de cantitatea lungd (-) sau scurtd (-) a
vocalei din silabd.

Silabele sunt lungi cdnd conlin:

o vocald lungd prin natura ei: o-rd-tor.

un diftong: cae-lum; au-rum. o vocald urmatd de doud sau mai multe consoane: a-bun-dat; pro-vtn-ci-a;
ma-gTs-tra.

Silabele sunt scurte cdnd confin:

o vocal[ scurtd prin natura ei; o vocald urmat6 de o altd vocal6: md-des-ti-a; cd-thd-dra.

Regula accentului

cuvintele monosilabice sunt accentuate; cuvintele bisilabice sunt accentuate intotdeauna pe prima silabS;

in cuvintele de trei sau mai multe silabe, se accent ueazd silaba penultim5,
dacd aceasta are cantitate lung6:. an-ti-qua; na-tfi-ra; o-rd-tor; mo-dds-tus;

dacd silaba penultimd are cantitate scurt6, se accentueazl


antepenultima silab6: d-ni-mal; td-ci-ta; Dd-ci-a; su-pd-ri-or.

pe

tn limba latini nu exist5 articol!


Inscriplie
gravatd. pe moneda

impdratului:

NER(va)TRAIANO/ OPTIMO/ AVG(usto)/ GER(manico)/ DAC(ico)/


P(ontifice) M(aximo)i TR(ibunicia) P(otestate)/ CO(n)S(ule)VI/ P(atre)P(atrin)l
IMP(eratore)/ C,IES(are).

Pater noster

Pater noster, qui es in crelis: sanctificetur nomen tuum; adveniat regnum tuum;

fiat voluntas tua, sicut in crelo, et in terra. Panem nostrum cotidianum da nobis hodie;

et dimitte nobis debita nostra, sicut et nos dimittimus debitoribus nostris; et ne nos
inducas in tentationem; sed libera nos a malo.

(N ov um Tes t amentum, Ev ange I ium s ecundum Matthreum 6,9 - 13)

Padre nostro

Padre nostro che sei nei cieli, sia sanctificato

il tuo nome, venga il tuo regno,

sia
e

fattalatua volonta come in cielo, cosi in terra. Dacci oggi il nostro pane quotidiano,

rimetti

noi i nostri debiti, come noi li rimettiamo ai nostri debitori, e non ci indurre

in tentazione, ma liberaci dal male.

(Il l{uovo Testamento, Vangelo secondo Matteo 6,9-13)

VOCABIILAR

: tatd mater, -tris : mamd frater, -tris: frate filius, -ii : fiu filia, -re : fiicb
pater, -tris

terta, - E crelum,

- pdmdnt, lard
cer

-i: :

regnum, -i
panis, is

domnie, impdrdlie

P6ine

dimitto, -ere : a trimite de la sine,


a da drumul

sicut, conj.- dupd cum, precuffi, a$a cum

debitum, -i

- datorie, gre$e aI6 debitor, -oris : datornic, cel care a greqit


indfico, -dre

- a aduce, a face se intre


ispit[, incercare

tentatio, -onis
tento

, -ate: a inc erla

1ib6ro, -are - a libera ) a rzbdvi malus, -a) -uffi, adj.


rnale , adv.

rdu

: rdu, cu rdutate

DECLINAREA I

Substantivele qi adjectivel e, care se termind la nominativ singular in

-a

qi la

genitiv in -re, sunt de declinarea

I qi se declind astfel:
PIural

Caz

Singular

htrominativ Genitiv Dativ Acuzativ Vocativ Ablativ

a ros-re ros-& ros - im ros-n ros-il


ros -

ros n
ros-Arum
ros-Ts
ros

Es

ros-re ros-Is
toate de genul feminin.

Substantivele de declinarea

I sunt aproape

Adjectivul

se acordd

in gen, numdr q\ caz cu substantivul determinat.

Asist. Moldovan Alerandru Secti a - Teologie Biblica

t
Verbum Domini manet in reternum

DECLINAREA II _ a a aII-a,terminate la nominativ singular in -er sau -ir, sunt de genul masculin qi se declind intocmai ca cele terminate in -us la toate
Substantivele de declinare

celelalte cazuri, afard de nominativ qi vocativ singular, unde sunt terminate in

-er sau

-ir.

V. G. D. Ac. Abl.
NI.

Singular puer (copil)


pu6r i pu6r o pudr um pudr o magister magistr i magistr o lTragistr um rnagistr o

Plural
pudr i pu6r orum pu6r is pu6r os pudr is magistr i magistr orum magistr is magistr os magistr is

V. G. D. Ac. Abl.
NL

Substantivulfilius gi pronumele posesiy meus fac vocativul singular in -i: mifili fiul meu (ca exclamare sau chemare). Tot in i fac vocativul singular gi numele proprii terminate in -ius (qi in -aius, -eius): Mercurius - Mercuri, Lucius - Luci,

Pompeius

Pompei.

Conjugarea verbului sum la

VIITORUL I al INDICATIVULUI
erimus

ero - voi fi eris - vei fi

erit

vel

fi

erunt

- vom fi eritis - vefi fi

vor fi

Texte in limba

latin[

Homo orant locum, non hominem locus. Philosdphum non facit barba. Mens sana in corpdre sano.(Iuvenalis Decimus 60-140 d.Hr.) Hon6ris causa.

Magna (summd) cum laude. Sine iustitid - nulla libertas. Errdre humanum est. Adifieare in aEre. In aqud scribEre. In silvam ligna portare. Contra aquam remigat.

Vere amicitie retrnre sunt. Muti magrstri sunt libri. Ad Kalendas Grrecas; extra muros; primus inter pares.
Ignorantia legum exc[isat neminem. Repetitio est mater studidrum. Homo sum, humani nihil a me alienum puto. (Publius Terentius 190-159 i.ffu) Verba volant, scripta manent. (Publius Terentius) Nota bene!; Festrna lente! Ave, Cresar! Morituri te salutant. Experientia docet. Via recta est semper bona. Medicus curat, natDra sanat. Honor et nomen semper manent. Forttna eacaest! (Cicero)

VOCABULAR
experientia, S.f. doc6o, -ere, -crii, -ctum v.tr. II - a invdta (pe altul) doctus , -&, -uffi, adj. : inv[fat rectus, -a) -uffi, adj. : drept cura, -&, S.f. I - gnje curo, -ate, -avi, -atum v.tr. I - a ingrlji, e purta grljA honor, -oris, s.m. III - onoare, cinstire, stimd honofo, -are, -avi, -atum, v.tr. I fortfifld, -n) s.f. I - soart6, noroc crecus, -a) -uffi, adj. : orb orno, -are, -avi, -atum, v.tr. I - a impodobi locus, -i, s.rn. II - loc homo, -inis, s.m. III: om humanus, -d, -um, adj. : omenesc barba) -&, S.f. I - barbd arbor, -dris, s.f. mens, -ntis, s.f. III - minte mensis, -is, s.m. III
a il

sanus, -a, -um, adj. sdndtos magnus, -a, -um, adj. mare maior, maius, comparativ al lui magnus, adj.: mai mare summus, -a, -um, adj. superlativ: foarte mare, foarte inalt laus, laudis, s.f. laud[ laudo, -arc, -avi, -6tum, v.tr. I a lSuda iustus, -a, -um, adj. drePt iustitia, -re, s.f. dreptate sine, prep. cu abl. frrl' libertate libertas, -atis, s.f. lib6ro, -6re, -dvi, -atutn, v.tr. I a libera, aizbdvi error, -6ris, s.m. III gregeald, eroare errata, s.n. pl. greqeli erro, -dre, -avi, -dtum, v.tr. I a greqi edifico, -dre, -dvi, -atum, v.tr. I a c16di, a construi scribo, -6re, scripsi, scriptum, v.tr. III a scrie

: III: :

silva, -re, s.f. I : pidure silvester, -tris, -tre, adj. : de pddure, sdlbatic lignum, -i, s.n. II: lemn porto, -are, -dvi, -dtum, v.tr. I : a purta, a duce contra, prep. cu acuz. : impotrivd, in contra remigo, -are, -avi, - atum, v.tr. I : a vdsli mutus, -a, -um, adj. : frrd grai, mut primus, -a, -um, num. ordin. : primul, cel dintAi, intAiul par, paris, adj. : egal, asemdndtor igndro, -dre, -dvi, -atum, v.tr. I : a nu cunoaqte ignorantia, -re, s.f. : ignoranfd, necunoaqtere excfiso, -dre, -avi, dtum, v.tr. I : a sluza repetitio, -6nis, s.f. : repetilie studium, -ii, s.n. II: studiu, inv[16turd nihil, pronume nehotir6t, nedeclinabil : nimic nihildminus, adv. : cu nimic mai pulin nisi, conj. : dacd nu ali6nus, -a, -um, adj. : stdin, al altuia puto, -dre, -avi, 'dtum, v.tr. I : a socoti, a crede volo, -are, -avi, -atum, v.tr. I : a zbuta festlno, --arc, -avi,6tum, v.tr. I : a se grdbi

VOCABTILAR
facio, -dre, feci, factum, v.tr. factum, -i, s.n. II : fapta fatum , -i, s.o. II

III

fav6o, -ere, fbvi, fautum, v.tr. a ocroti, a crula, afavoriza felix, -rcis, adj. fericit fides, -ei, s.f. credin!6 forum; -i, s.n. for, piald flumen, -inis, s.n. fluviu -Eris, s.n. III fadus, tratat,legdmdnt, jurdmdnt gaudium, -ii, s.n. bucurie genitus, -a, -um, part. perf. pas. al verbului gigno ndscut gigno, -6re, genli, genitum, v.tr. III a nagte gladius, -ii, s.m. sabie gratus, -a, -um, adj. pldcut grex, -gis, s.f. III turmd guberno, -dre, -6vi, -atum, v.tr. I a guverna, a conduce, a administra hab6o, -ere, -tii, -itum, v.tr. III a avea habito, -dte, -dvi, -atum, v.tr. I a locui hic, hrec, hoc, pron. demonstrativ: acesta, aceasta hrc, adv. aici hinc, adv.: de aici ibi, adv. acolo ianria, -re, s.f. I uqd idEo, adv. de aceea idonEus, -a, -um, adj. potrivit, bun ille, illa, illud, pron. demonstrativ: acel, aceea illuc, adv. acolo in, prep. cu aauz. qi abl. in, spre incarno, -are, -avi, -dtum, v.intr. I a intrupa inde, adv. de acolo, apoi industria, -re, s.f. I iscusin!6, dibdcie

: V: II:

II:

III: : II:

II: : :

: :

Asist. Moldovan Alexandru Secti a - Teologie Biblicd

lp

I
Verburn Domini manet in reternum

GaudeAmus

igitur
Vita nostra brevis est, Brevi finiOtur. Venit mors velociter,
Rapis nos atrociter, Nemini parcEtur! Nemini parctur!

Gaudedmus igitur, Iuvdnes dum sumus. Post iucfindam iuvent[tem? Post molestam senectfitem, ]rTos habebit humus, Nos habebit humus.

Vivat Academia, Vivant profess6res! Vivat membrum quodlibet, Vivant membra qurclibet, Semper sint in flore! Semper sint in flore!

VOCABTILAR
gaudeo, -Ere ) v. a se bucura igitur, conj. agadar) prin urrnare iuvdnis, -e, CIdj. t6ndr iuvdntus, -[tis, s.f. - tinerefe dum, conj.- cAt timp, in timp ce sum ) esse, fui, v.- verbul a fi iuc[ndus, -d, -um, adj. plAgut, fericit molestus, -a) -um, adj. supdtdtot, nepl[cut senOctus, -[tis, s.f. lrabdo, -ere, -biri, v.- a avea humus, -i., s..f._ p[mAnt brevis, -e, adj. scurt

: :

fr4

,* c f. \nt

.rq 1'z+

1
rlr

brevi, adv. : in scurt (timp), repede AA finio, -tre, 'tvi, v. : a se sfdrqi finis, -is, s. m.: sfOrgit mors, mortis, s.f.: moarte velociter, adv. : repede rapio, -pdre, -plii, v. : a rdpi atrociter, adv.: crunt, violent nemo, -inis, pron.: nimeni parco, -dre, v. -- a crula vivo, -dre, vixi, v. : a ttdi vivus, -a, -um, adj . : viu; fig. energic quilibet, qurelibet, quodlibet, pron. : oricare, fiecare, oricine semper, adv. - mereu, totdeauna sit, sint, conjct. prez. de la verbul esse: sd fie (el), (ei) flos, floris, s.m. : floare
Declinarea I

N.

V. G. D. Ac. Abl.

Singular
terr terr terr terr terr

a rotund a re rotund re re rotund re am rotund am 6 rotund ii

silv re silv iirum silv is silv as silv is

Plural
nostr re nostr iirum nostr is nostr as nostr is

Conjugarea verbului Sum

Prezent Indicativ

- Esse - fui:
SUInUS

fi

sumest

sunt

es :- egti

estis

sunt-

sunt

,f z

DECLII\AREA II-A Substantivele care au la genitivul singular terminalia -i sunt de declinarea II-a. Cela care au la nominativul singular terminafia -us, sunt aproape toate de genul masculin.
Singular

Plural

N. hort us G. hort i D. hort o Ac. hort um V. hort e Abl. hort o

iucund us iucund i iucund o iucund um iucund e iucund o

i iucund i hort 6rum iucund 0rum iucund is hort is iucund os hort os iucund i hort i iucund is hort is
hort

VOCABULAR
advenio, - Ire, -veni, -ventum, IV a veni, a sosi sosire adventus, -uS, s.m. adversus, prep. cu acuz.: impotrivd agnus, -i, s.m. II miel ago gratias mullumesc aliquando, adv. odatd artd", megtegug ars, -tis, s.f. III autem, conj. : insd bellum, -i, s.n. II rdzboi cito, adv. : repede, in grab[ converto, -dre, -verti, -versum, v.tr. III a intoarce cum, prep. cu abl. = cu cum, conj.: dupd ce, indatdce, cdnd, pe cdnd, fiindcd cur, adv. de intrebare de ce? deinceps, adv. de atunci deniro, adv. din nou, iardgi Deus, -i s.m. II Dumnezeu, zeu dext6rus, -a, -um, adj. drept diligens, -ntis, adj. silitor, s0rguitor

IV:

: :

43

', {

diligentid, -&, s.f. I: s6rguin!5 dissimilis, -0, adj. : neasemdndtor divitire, -drum, s.f. I pl. : bogdfie dominus, -i s.m. II : domn, stdpdn Dominus Deus : Domnul Dumnezeu domus, -us, s.f. IV : casd
ecclesia, -re, s.f. I bisericS edictum, -i, s.n. II poruncl, ordin egregius, -a, -um, adj. deosebit, distins elfldo, -dre, -l[si, - lusum, v. intr. III a amdgi erga, prep. cu acuz.: fald de, c[tre ergo, conj. aqadar, deci et, conj.: $i etiam, conj. $i, chiar etsi, conj. deqi idem, eadem, idem,.pron. demonstr. acelagi, aceiaqi

: :

Asist. Moldov an Alexandru Secfia - Teologie Biblica

4q

Verbum Domini manet in reternum

ADJECTIVUL
Adjectivele care se declind dupd declinarea I ;i a II-a, au Ia nominativ singular forma de rnasculin termtnatd,in - r, cea de feminin in - a, aea de neutru ?n - um.
Exernplificare:

Masculin
tener
)

Feminin
tenEra, misdt&,

miser, pulcher, Ele se declind astfel:

pulchr?,

Neutru ten6rum mis6rum pulchrum

Singular
Masculin
J.{.

Feminin
tenEr a ten6r re ten6r re ten6r am ten6r a

V.

G.

D. Ac.
Ab1.

tenEr ten6r i tendr o ten6r um ten6r o

Neutru ten6r um
tenEr i ten6r o tendr um ten6r o

Plural
Masculin

r{. v.
G.

D. Ac.

Abl.

ten6r i tener 6rum tendr is tendr os tendr is

Feminin tendr re tener flrum


tenEr is ten6r as tener rs
.vO

Neutru ten6r a tener 6rum tener is


tenEr a ten6r is

PREZENITI.]L NDICATIVULUI Conjugarea II-a

vide o : vdd vide s vide t

vidC mus

vid6 tis vide nt

Tema verbului la conjugareaa II-a se termind in vocala e.Latem6 se adaugd aceleagi terminalii personale cala conjugarea I: -o, -s, -t, -mus, -tis, -nt.

Fidei christianre professio


,,Credimus in unum Deum, Patrem omnipotentem, fact6rem creli et terrre, visibilium omnium et invisibilium. Et in unum Dominum Iesum Christum, Filium Dei unigenifum, oX Patre nafum ante omnia srecula, lumen de lumine, Deum verum de Deo vero, genitum non factum, consubstantialem Patri, per quem omnia facta sunt. Qui propter nos homines et propter nostram saliitem descendit de crelis, e t inc arnatus e st de S piritu S ancto e t e x Maria v irgine, et homo factus est; et crucifixus est pro nobis sub Pontio Pilf,to, et passus est et sepultus est,'et.*resurrexit'tertid die secundum Scripturas; et ascendit in "ad dextEram Patris, et itErum venturus est cum gloria crelum et sedet iudicEre vivos et mortuos: cuius regni non erit finis..." factor, -6ris, s.m. III: f[cdtor; cel care face omnis, -e, adj. - tot, orice genitus, -a, -um : ndscut ante, prep. cu acuz. - inainte verum, -i s.n. II: adevdr verum, conj. - insd verus, -a, -um, adj. : adevdrat propter, prep. cu acrrz.: din cauz6, pentru tertius, -a, -um, num. ord. : al treilea dextEra, -re, s.f. I : dreapta (m0na) it6rum, adv. : iar[gi, din nou ventflrus, -a, -um, adj. : care va veni, care va sd vie

Pr. Asist. Alexandru Moldovan Sectra - Teologie Biblic[

4$

t
Verbum Domini manet in reternum

ADJECTIVT]L
Adjectivele care se declina dupa declinarea I gi aII-a au cdte o formd deosebitd pentru fiecare go& adica au trei forme la nominativ singular, gi anume: pentru masculin -us, pentru feminin -a, tat pentru neutru -um. Exemplifieare

magnus,

multus, gratus,
fle
se

magna) multa, grata,

magnum multum gratum

declin[ astfel: Singular


Masculin
Feminin magn a magn re magn re magn am magn a magn a Neutru magn um magn i magn o magn um magn um magn o

NI.

G.

D. Ac. V.

Abl.

magn us magn r magn o magn um magn e magn o


'o

Plural
h[. G.

D. Ac. V.

Abl.

magn I magn 0rum magn is magn OS magn I magn is


a

magn re magn iirum magn is magn AS magn E, magn is

magn a magn orum magn is magn a magn a magn is

4+

Unele adjective, care se declind dupa declinarea I gi aII-a, au la nominativ singular forma de masculin terminrtL in -er, cea de feminin in a, rar cea de neutru in -um. Dintre ele, unele pdstreazdpe e, altele il pierd in cursul declindrii: Exemplificare:

Masculin tener miser pulcher


Ele se declina astfel:

Feminin tendra misdra pulchra

Neutru ten6rum misdrum pulchrum

Singular

J{.V. G. D. Ac. Abl.

Masculin
ten6r ten6r i ten6r o ten6r um tendr o

Feminin ten6r a ten6r n tendr re ten6r am ten6r a


Plural

Neutru tendr um tendr i ten6r o tendr um ten6r o

N.V. tendr G. tener Orum D. tenEr is Ac. tenEr os Abl. tendr is

ten6r tener tendr ten6r ten6r

re iirum is as is

tenEr a tener 0rum tenEr is ten6r a ten6r is

VOCABI]LAR labof, -6ris, s.m. III laboro r -dte, -dvi, -atum, v .tr.I lretit\a, -n, S.f. I lretus, -a) -um, adj. : vesel2 gras, mdnos
1g

lapis, -idis, s.m. III : piatrd latro, -6nis, s.m. III : hof laud-o, --&te, -avi, -dtum, v.tr. III a l6uda lex, -gis, s.f. III lege libenter, adv. cu drag, cu pldcere libdro, -dre, -avi, -6tum v.tr. I a libera, aizbdvi lingua, -re, s.f. I limbd longus, -a, -um, adj. lung gcoal[ ludus, -i, s.m. lux, -[cis, s.f. III lumina zilei lumen, inis, s.n. III lumind magister, -tri, s.m. II : profesor maior, maius, comparativ al lui magnus, adj. mai mare male, adv. rdu, cu rdutate maledrco, -6re, -xi,'-ctum, v.tr. III a vorbi de rdu, a blestema malitia, -r, s.f. I rdutate malus, -a, -um, adj. : rdu malus, -i, s.f. II mlr memor, -6ris, adj. aducdtor aminte memoria, -&, s.f. I amintire mens, -ntis, s.f. III minte merx, mercis, s.f. III marfr meus, -a, -um, pron. pos. al meu, a mea miles, -itis, s.m. ostag, soldat, militar mirabilis, -a, adj. de admirat, minunat miser, -Eta, -6rum, adj. sdrman, biet, nenorocit misericors, -6rdis, adj.: milos, mdrinimos mitto, -6re, -misi, -missum, v.tr. III a trimite molestus, -a, -um, adj. supdrdtor morbus, -i, s.m. II boald mundus, -i, s.m. II lume, univers mutfius, -a, -um, adj. reciproc, unul pentru altul nam, conj. cdci narro, -dre, -dvi, -dtum, v.tr. I a povesti nidus, -i, s.m. II cuib nihil, pron. nehot. nedeclinabil : nimic nihilOminus, adv. cu nimic mai pufin nisi, conj. dacd nu

II:

: : :

III: :

: :

4q

nix, nivis, s.f. III

nobis, pron. pers. nou[ nomgfl, -inis, s.Ir. III - nume nomino, -dre' -dvi, -dtum v.tr. I noster, -tta, -trum, pron. pos. - aI nostru novus, -a) -um, adj. nou nullus, -2, -um, pron. nehot. num, particul[ intrebatoare - oare? nunc, adv. acum nunquam, adv. niciodatd nusquam? adv. nicdieri

: :

Nunc Dimittis
Nunc dimittis servum tuum Domine secundum verbum tuum in pace, quia viderunt oculi mei salutare tuum, quod parasti ante faciem omnium populorum; lumen ad revelationem gentium et gloriam plebis ture Israhel.

VOCABI]LAR
dimitto, -6re, -misi, -missum, v.tr. III

trimite de la sine,

quia, conj. fiindcd viddo, -Ere, -vidi, visum, v.tr. II a vedea salus, -Dtis, s.f. III salvare, mAntuire paro, --dro, -dvi, -atum, v.tr. I a preg[ti ante, prep. au aclJz.: inainte facies, ei, s.f. faf[, chip : tot, orice omnis, -e, adj. gens, -ntis, s.f. III : neam, gintd

a da drumul

V:

Asist. Alexandru Moldovan Secfia - Teologie Biblica

t
Verburn Domini manet in reternum ANGETUS
(in limba latini)

(Preotul): Angelus Domini nuntiavit Mariae. (Strana): Et concepit de Spiritu Sancto. Ave Maria, gratia plena; Dominus tecum: benedicta tu in mulieribus, et benedictus fructus ventris tui Iesus. * Sancta Maria, Mater Dei ora pro nobis peccatoribus, nunc et in hora mortis nostrae. Amen.
(Preotul): Ecce ancilla Domini, (Strana): Fiat mihi secundum verbum tuum

Ave Maria, gratia plena; Dominus tecum: benedicta tu in mulieribus, et benedictus fructus ventris fui lesus. * Sancta Maria, Mater Dei ora pro nobis peccatoribus, nunc et in hora mortis nostrae. Amen.
(Preotul): Et Verbum caro factum est, (Strana):Et habitavit in nobis.

Ave Maria, gratia plena; Dominus tecum: benedicta tu in mulieribus, et benedictus fructus ventris tui Iesus.* Sancta Maria, Mater Dei ora pro nobis peccatoribus, nunc et in hora mortis nostrae. Amen. (Preotul): Ora pro nobis, sancta Dei Genetrix, (Strana): Ut digni efficiarnur promissionibus Christi.

Vocabular latin - romAn


ang6lus, -i, s.m. II : inger Dominus, -i, s.m. domn, stdpAn nuntio (v.): a aduce o veste, a vesti, a face cunoscu! a anunfa nuntius (adj.): vestitor, care aduce la cunogtinfd

II:

zr

concepto, -are (v. = a deverni insdrcinatd gratia,--ae (f.) = favoare de care se bucurd cineva, afecfiune, simpatie plenup (ad.j.) : plin, umplu! incdrcat benedictum : binecuvAntare benedrco , -ere, -dix! -dictum : a vorbi de bine pe cineva (benedrco Dominnm: a-l lduda pe Domnul) mulier, -eris (f) = femeie fructus, -us = rod, fruct, produs ventriculus, -r: stomac, pAntece oratus, -u.s = rugdminte oratio, onis = vorbire, facultatea de a vorbi, darul vorbiri peccatus, -i, : gregeald peccatum = vind, faptd, culpabild, ticdlogie peccator, -6ris: cel care picituiegte, pdcdtos nunc (adv.) : acum hora, ae : ori, ceas mors, -tis = moarte
ecce

(adv.): iati! 0

ancilla, -ae = roabd, slujnicd, sclavi verbum = cuvAnt, termen, expresie

E*presii
Fiat mihi secundum verbum tuum: Fie mie dupd cuvAntul tdu. Et Verbum caro factum est: $i CuvAntul S-a fdcut trup Ecce ancilla Domini = Iatd roaba Domnului Ecce Homo! : Iatd Omul! Mater Dei: Maica Domnului Et habitavit in nobis : gi S-a sdldgluit intru noi Ut digni efficiamur promissionibus Christi: aratd-ne in ce fel (cum) s5 implinim fdgdduinfele pe care I le-am fdcut Domnului Hristos.

Pr. Asist. Alexandru Moldovan Departamentul de Teologie Biblicd

{4u

0)

t
Verbum Domini manet in aternum

AVE MARIA
Ave, Maria, gratia plena; Dominus tecum: benedicta tu in mulieribus, et benedictus fructus ventris tui lesus. Sancta Maria, Mater Dei, ora pro nobis peccatoribus, nunc et in hora mortis nostrae. Amen.

Vocabular latin - romAn


ave (formuld de salut, la imperativ): bucurd-te! gratia, -a! - favoare de care se bucurd cinev a, favoare, simpatie

plenus (adj.): pliru umplut, incdrcat tecum = cLrm te : ctttine benedictum : binecuvAntare benedrcl, ere, dixI, dictum: a binecuvAnta venter, aentris : pAntece ,,ora pro nobis" : roagd-te pentru noi fructus : produs, rod, fruct
peccatus, - f,t: gregeald peccatum, - /: vind, faptl, culpabild, picat peccator, - oris: picdtos, cel care pdcdtuiegte peccatio, - 6nis - gregeald nunc (ada.): acum hora mortis : ceasul morfii mors, -rtis: moarte

zb

t
Verbum Domini manet in reternum

REGINA COELI
(Preotul): Oremus!
Regina coeli, laetate, alleluia, Quia quem meruisti portare, alleluLa, Resurrex 7t, sicut dixit, allellrLa, Ora pro nobis Deum, alleluia. Gaude et laetare, Virgo Maria, alleluia. Quia surrexit Dominus vere, alleluia.

Vocabular latin - romAn


Regina celi: Regina cerului laete (adv.) : voios, bucuros letitia, -a. - veselie, bucurie (gaudium et letitia) letor, arT, atus sum: a se bucura, a fi bucuros quia (conj) : pentru cd, pentru faptul cd merus : curat neamestecat, fdrd stricdciune portator, 6ris - purtitor, aducdtor sicut: aga cum, precum drco, ere, dTxI, dlctum -- a spune/ a exprima, a zice tpra pro nob is" : roagd-te pentru noi gaudeo , dre: a se bucura, a fi bucuros Virgo Maria: Fecioara Maria surgo, -ere, -surrexl, -surrectum: a se ridica/ a se scula, a invia.

z+

t
Verburn Domini manet in reternurn

GLORIA

II\

EXCELSIS DEO

Gloria in excelsis Deo


et

in terra pax hominibus bonae voluntatis.

Laudamus Te, benedicimus Te, adoramus Te, glorificamus Te, gratias agimus Tibi propter magnam gloriam Tuam, Domine Deus, Rex Caelestis, Deus Pater Omnipotens. Domine Fili Unigenite, Iesu Christe, Domine Deus, Agnus Dei, Filius Patris. Qui tollis peccata mundi, miserere nobis. Qui tollis peccata mundi, suscipe deprecationem nostram. Qui sedes ad d"exteram Patris, miserere nobis. Quoniam Tu solus Sancfus, Tu solus Dominus, Tu solus Altissimus, Iesu Christe. Cum Sancto Spiritu in gloria Dei Patris. Amen.

Vocabular latin - romAn


gloria, -& - glorie, faim6, mdrire, reputafie, slavi excelsus (adj.) - inalt, inaltul cerului, indlfime excelsit as, -atis: indltime mare hominibus bone voluntatis - oamenii bunei voiri
25

laudatio , -onis - ldudare, discurs de laudd, elogiu adus cuiva bene dictum - vorbi de bine benedictio, -onis : laudd, binecuvAntare adoro - a implora, a adora, a venera

glorifico : a glorifica glorificatio, -onis : glorificare propter (adv.) : din calrza, pentru Domine Deus: Doamne Dumnezeule Rex Caelestis : impdrate ceresc Deus Pater Omnipotens : Pdrinte Atotputernic, Atotliitor Domine Fili Unigenite : Doamne Fiule Unule-Ndscut Agnus Dei: Mielul lui Dumnezeu Filius Patris : Fiul Tatdlui tollo, -ere, -sustull, sublatum: a ridica mundus, -i: univers, omenire, lume misereo, -dre, -miserut, -miseritum: a avea mild ,,miserere nobis" : ai mild de noi; miluiegte-ne pe noi suscipio , -ere, -cepi, -ceptum: a sprijini, a ajuta deprecatio, -onis : inldturarea primejdiei, rugdminte, cerere deprecator, -oris : cel care inldturd, cel care apdrd deprecatorius (adj.) : rugdtor
sedeo, -Ere, -sedT, -sessum: a gede a, a

dextera (dextra) : mAna dreaptd dextere (adv.) : abil, dibaci ,,qst sedes ad dexteram Patris" ,,Cel ce gezi de-a dreapta Tatdlui" quoniam (conj.) : deoarece, pentru cd ,,TrJ solus Sanctus" = "71J egti Unul SfAnt" ,,TrJ solus Dominu s" : "TtJegti Unul Domn" cum (ptep. cu abl.) : cu, impreund cu Sancto Spiritu : SfAntul Duh Dei Patris = Dumnezeu Tatdl
26

h agezat

t
Verbum Domini manet in reternum

MAGNIFICAT
Evangelio secundum Lucam !,46-55

Magnificat anima mea Dominum, Et exsultavit spiritus meus in Deo salutari meo, quia respexit humilitatem ancillae suae; ecce enim ex hoc beatam me dicent omnes generationes, quia fecit mihi magna qui potens est et sanctum nomen eius; et misericordia eius a progenie in progenies timentibus eum. Fecit potentiam in brachio suo; dispersit superbos mente cordis sui. Deposuit potentes de sede, et exaltavit humiles. Esurientes implevit bonis, et divites dimisit inanes. Suscepit Israel puerum suum, recordatus misericordiae suae, sicut locutus est ad patres nostros, Abraham et semini eius in
saecula.

Vocabular latin - romAn


magnificus (adj.) - mare, miret grandios, strdlucit magnifico : a fine in mare cinste, a prefui mult, a proslivi magnificentia : mirefie, splendoare, fast, strdlucire anima, -E : duh, suflet de aer, suflet Dominus, -i: stdpAn, Domnul (Dumnezeu) exsulto = a-gi da frAu liber, a sdri in sus de bucurie, a jubila sprritus , -ils: suflu, suflare, spirif suflet L+

salns,

-tttis: salvare, mAntuire, pdstrare a viefii

respecto: a-$i intoarce ochii (spre), a cduta (cu privirea) spre... humilitas, -atis: indllime mici, atitudine umild, smerenie
ancilla, -a) - slujnicd, sclavd, roabi ancillor, -drl, atus sum: a sluir, a fi sclavul cuiva ecce (adv.) - iatd, iatd ci enim (adv. gi conj.) - de fapt, in realitate, in adevir beatus (udj.) : fericit, mulfumit beatum , -i: fericire dico, -ere, dTxt, dTctum: a zice, a exprima, a spune omnis (omnes) : tofi, toate generatro, -onis: nagtere, neam, generalie de oameni genetrix, -Icis : ndscitoare facio, -ere, fEcT, factum: a face meus, mihi: al meu, mie magnus (adj.) : mare potens, -ntis : puternic potens, potentior = cel puternic ,,et sanctum nomen eius" : gi sfAnt este numele lui misericordia, -az - compdtimire, mili progenies, -eI: obArgie, neam timens, -ntis timeo (adj.) : temitor, fricos timeo, -ere, uT: a se teme, d-i fi fricd potentia , -& : putere, fo\6,, tirie dispergl, -ere, -spersT, -spersum: a arunca, aimprdgtia
superbi d, -&: trufie, orgoliu superbio, -Ire: a se mAndri, d fr mAndru superbus (adj.) : trufag, orgolios, mAndru mens,

-ntis: minte, inteligenfd, ratiune, gAnd, cuget

simtire, minte) depono | -ere, posut, positum: a pune jos, a cobori


cor, cordis

: inime (fig. :

sedes, -is : scaun, jilf tron exaltatio, -6nis : indltare

2g

exaltO

: a in dlla, a ridica esuries, -ei : foame


esuriens, -ntis - infometat, flimAnd impleo, -Ere, -pleal, -pldtum: a umple

drvitia, -e: bogilie drvitiae, -drum: bogifie, avere drmitto, -ere, -mTst, -missum: a trimite, a da drumul inanis (adj.) : gol, degert, care n-are nimic induntru suscipio, -ere, -cept, -ceptum: a sprijini, a susfine, a lua puer, -erT : copil, biiat tAndr puera, -a! - fat6, recordor, -arl, atus sum - a-gi aminti, a se gAndi 1a... srcut (adv.) : aga cum, precum

locttor, -6ris : vorbitor

locutus : vorbire, griire locutoriurn, -iI : loc de unde se poate vorbi seminium, -iT: simAnfi, semintie, rasd, neam seculum : tas6, neam, spifd, secol, veac

f
Verbum l)omini manet in eternum

ANGELUS

(Preotul): Angelus Domini nuntiavit Mariae. (Strana): Et concepit de Spiritu Sancto. Ave Maria, gratia plena; Dominus tecum: benedicta tu in mulieribus, et benedictus fructus ventris tui lesus. r Sancta Maria, Mater Dei ora pro nobis peccatoribus, nunc et in hora mortis nostrae. Amen. (Preotul): Ecce ancilla Domini, (Strana): Fiat mihi secundum verbum tuum. Ave Marta, gratia plena; Dominus tecum: benedicta tu in mulieribus, et benedictus fructus ventris tui lesus. * Sancta Maria, Mater Dei ora pro nobis peccatoribus, nunc et in hora mortis nostrae. Amen. (Preotul): Et Verbum caro factum est, (Strana):Et habitavit in nobis. Ave Maria, gratra plena; Dominus tecum: benedicta tu in mulieribus, et benedictus fructus ventris tui Iesus.* Sancta Maria, Mater Dei ora pro nobis peccatoribus, nunc et in hora mortis nostrae. Amen. (Preotul): Ora pro nobis, sancta Dei Genetrix, (Strana): Ut digni efficiamur promissionibus Christi.

Vocabular latin - romAn


ang6lus, -i, s.m. II Dominus, -i, s.m.

: inger

domn, stdpAn nuntio (rr.) : a aduce o veste, a vesti, a face cunoscut, a anunta nuntius (adj.) : vestitor, care aduce la cunogtin{d
t'l'. r*.
s$

II:

.JL'

concepto, -ate (v. : a deverni insircinatd gratia, -ae (f.) : favoare de care se bucurd cineva, afecfiune, simpatie plenqs (adj.) : plin, umplut, incdrcat benedictum = binecuvAntare benedico , -ete, -dixr, -dictum = a vorbi de bine pe cineva (benedrco Dominum = a-l lduda pe Domnul) mulier, -eris (f) = femeie fructus, -us = rod, fruct, produs ventriculus, -r: stomac, pAntece oratus, -us: rugiminte oratio, onis: vorbire, facultatea de a vorbi, darul vorbiri peccatus, -i, : gregeald peccatum = vind, faptl culpabilX, ticdlogie peccator, -dris = cel care pdcituiegte, pdcdtos nunc (adv.) = acum hora, ae : ord, ceas mors, -tis = moarte ecce (adv.): iat5! 0 ancilla, -ae: roab6, slujnicd, sclavd verbum = cuvAnt, termen, expresie

Expresii
Fiat mihi secundum verbum tuum = Fie mie dupd cuvantul Et Verbum caro factum est: $i CuvAntul S_a fdcut trup Ecce ancilla Domini = Iatd roaba Domnului
Ecce

tiu.

Homo! : Iatd Omul! Mater Dei: Maica Domnului Et habitavit in nobis : gi S-a sdldgluit intru noi Ut digni efficiamur promissionibus Christi = arati-ne in ce fel (cum) sd implinim fdgdduinfele pe care I le-am fdcut Domnului Hristos.

Pr. Asist. Alexandru Moldovan Departamentul de Teologie Biblicd

hf

t
Verbum Domini manet in eternum

ANGELUS

(Preotul): Angelus Domini nuntiavit Mariae. (Strana): Et concepit de Spiritu Sancto. Ave Mar ia, gratiaplena; Dominus tecum: benedicta tu in mulieribus, et benedictus fructus ventris tui Iesus. * Sancta Maria, Mater Dei ora pro nobis peccatoribus, nunc et in hora mortis nostrae. Amen.
*-'(Stran

(Preotul): Ecce ancilla Domini, a): F'iat mihi secundum verbum tuum.

Ave Maria, gratia plena; Dominus tecum: benedicta tu in mulieribus, et benedictus fructus ventris tui lesus. * Sancta Maria, Mater Dei ora pro nobis peccatoribus, nunc et in hora mortis nostrae. Amen. (Preotul): Et Verbum caro factum est, (Strana):Et habitavit in nobis. Ave Maria, gratia plena; Dominus tecum: benedicta tu in mulieribus, et benedictus fructus ventris tui Iesus.* Sancta Maria, Mater Dei ora pro nobis peccatoribus, nunc et in hora mortis nostrae. Amen. (Preotul): ora pro nobis, sancta Dei Genetrix, (Strana): Ut digni efficiamur promissionibus Christi.

Vocabular latin - romAn


ang6lus, -i, s.m. II = inger Dominus, -i, s.m. II = domn, stdpAn nuntio (v.) = a aduce o veste, a vesti, a face cunoscut, a anunla nuntius (adj.) : vestitor, care aduce la cunogtinfd

q,i ),N

concepto, -dte (v. = a deverni inslrcinatd gratia, -ae (f.) = favoare de care se bucurd cineva, afecfiune, simpatie plenqs (adj.) : plin, umplut, incircat benedictum = binecuvAntare benedrco, -ere, -dixr, -dictum = a vorbi de bine pe cineva (benedlco Dominum = a-l lduda pe Domnul) mulier, -eris (f) : femeie fructus, -us = rod, fruct, produs ventriculus, -I = stomac, pAntece oratus, -us: rugdminte oratio, onis: vorbire, facultatea de a vorbi, darur vorbiri peccatus, -i, = gregeald peccatum = vind, faptd culpabild, ticdlogie peccator, -oris: cel care picdtuiegte, pdcdtos nunc (adv.) : acum hora, ae : ord, ceas mors, -tis = moarte ecce (adv.) = iatd! 0 ancilla, -ae = roabd,, slujnicd, sclavd verbum: cuvAnt, termen, expresie

Expresii
Fiat mihi secundum verbum tuum = Fie mie dupd cuvantur Et verbum caro factum est: Cuvantur s-a
Ecce ancilla Domini = Iatd roaba Ecce Homo! = Iatd Omul!

tiu.

$i

fdcut trup

Domnului

Mater Dei = Maica Domnului Et habitavit in nobis = gi s-a sirdgluit intru noi ut digni efficiamur promissionibus Christi = aratd-ne in ce fel (cum) sd implinim fdgdduinfele pe care I le-am fdcut Domnului Hristos.

Pr. Asist. Alexandru Moldovan D.partamentul de Teologie Biblicd

")t

lJt

tr

t
Verbum Domini manet in reternum

GLORIA IN EXCELSIS DEO


Gloria in excelsis Deo
et

in terra pax hominibus bonae voluntatis.

Laudamus Te, benedicimus Te, adoramus Te, glorificamus Te, gratias agimus Tibi propter magnam gloriam Tuam, Domine Deus, Rex Caelestis, eus Pater Omnipotens. Domine Fili Unigenite, Iesu Christe, Domine Deus, Agnus Dei, Filius Patris. Qui tollis peccata mundi, miserere nobis. Qui tollis peccata mundi, suscipe deprecationem nostram. Qui sedes ad dexteram Patris,
miserere nobis. Quoniam Tu solus Sanctus, Tu solus Dominus, Tu solus Altissimus, Iesu Christe. Cum Sancto Spirifu in gloria Dei Patris.

AmeIl.

glona, -a2 - glorie, faimd, mdrire, reputafie, slavi excelsus (adj.) : inalf inaltul cerului, indltime excelsitas, -atis: indllime mare hominibus bone voluntatis : oamenii bunei voiri

Vocabular latin - romAn

fi

adus cuiva laudatio , -dnis: ldudare, discurs de laudd, elogiu bene dictum: vorbd de bine benedic tto, -onis - laudi, binecuvAntare adoro: a imPlora, a adora, a venera

glorifico:

a glorifica glorificafio, -6ni5 - glorificare

propter (adv.) : din calrzw Pentru Domine Deus : Doamne Dumnezeule

Rex Caelestis : imp[rate ceresc Deus Pater Omnipotens : Pdrinte Atotputernic,

Atot{iitor

Domine Fili unigenite : Doamne Fiule unule-Nascut Agnus Dei : Mielul lui Dumnezeu Filius Patris : Fiul Tatdlui to1lo, -ere, -sustul\, sublntum- a ridica mundu s, -i: univers, omenire, lume misereo , -ere, -miseruT, -miseritum: a avea mil6 pe noi : ,,miserere nobis " aimild de noi; miluieqte-ne suscipio , -ere, -cepi, -ceptum: a sPrijini, a ajuta cerere depreca tto, -anis : inldturalea primejdiei, rugdminte,
depreca tor, -oris = cel care inldtur[, cel care apird deprecatorius (udj.) : rugetor sedeo, -re, -sEdI, -sessum: a gede a, a ft agezat d"extera (dextra) : mAna dreaPtd

dexter (adv.) : abil, dibaci ,,entsedes ad dexteram Patris" ,,Cel ce gezi de-a dreaPta Tatdlui" quoniam (conj.) : deoarece, Pentru cd : ,,TLtsolus Sanctus" "TlJeqti Unul SfAnt"

: ,,Tu solus Dominu s" "TtJegti Unul Domn" cum (pteP. cu abl.) : ctl, imPreund cu Sancto Spiritu: SfAntuI Duh Dei Patris: Dumnezeu Tatdl
'Zlt
;^/l --,'
si*Flt4e''*r'rrnr4l"' -.r ,-dP"'rr"

T
-.,* #_**-*"t""d*

r--

d"--

-*.-8",**e-8'8*#