PROIECTAREA DIDACTIC

OBIECTIVE - aplicarea cerin elor metodice ale unei proiect ri eficiente; - stabilirea rela iilor corespun-z toare ntre diversele niveluri ale proiect rii e alonate; - operarea cu structuri func io-nale adecvate planific rii anuale, semestriale ale unit ii de nv are, ale proiect rii lec iei; - definirea corect a obiective-lor, strategiilor didactice, a formelor de organizarea a activit ii elevilor.

CONCEPTE-CHEIE - proiectare didactic : - global ; - e alonat ; - etape ale proiect rii didactice; - planificare: - anual ; - semestrial ; - proiectarea unit ii de nv are; - proiectarea lec ieievenimente ale instruirii.

Proiectarea didactica este un proces deliberativ de anticipare, de pre-figurarea mentala a pasilor ce urmeaza a fi parcursi in realizarea eficienta a activitatii didactice. Reprezinta un ansamblu de procese si operatii de anticipare a acesteia, pentru a-i imprima un caracter sistematic rational si eficient. Vlasceanu identifica patru momente esentiale sau patru timpi ai procesului instructiv:

y t0 corespunde analizei diagnostice menite a evidentia: nivelul de cunostinte al elevilor, stadiul de dezvoltare a capacitatilor mentale, ca-racteristicile psihosociale ale clasei de elevi, trasaturile proceselor instructive desfasurate in prealabil, s.a.;

y t1 - corespunde prognozei sau proiectarii pedagogice in care, pe baza informatiilor desprinse din analiza diagnostica, se anticipeaza modul de desfasurare a instruirii si performantele asteptate din partea elevilor in urmatoarea etapa; se finalizeaza prin elaborarea de proiecte alternative de programe de instruire, din care se selecteaza cel care este apreciat ca fiind mai eficient; y t2 - reprezinta realizarea efectiva a proiectului pedagogic;

y t3 - consta in evaluarea performantelor inregistrate de elevi in urma aplicarii proiectului si a activitatii desfasurate pe baza acestuia; informatiile obtinute sunt supuse unei noi analize diagnostice, in scopul proiectarii, realizarii si evaluarii activitatii ce urmeaza a se desfasura in etapele urmatoare.

Proiectarea activitatii didactice se refera deci la ansamblul activitatii de anticipare si pregatire a acestei activitati, fiind chemata sa dea raspuns la patru intrebari esentiale pentru reusita procesului instructiv-educativ: y ce voi face? - se finalizeaza cu precizarea obiectivelor ce trebuie indeplinite;

y cu ce voi face ce mi-am propus? - implica precizarea continuturilor si a resurselor folosite pentru realizarea obiectivelor;

y cum voi face? - presupune elaborarea strategiilor de predare-inva-tare, de realizarea obiectivelor;

y cum voi sti ca ceea ce mi-am propus s-a realizat? - conduce la conceperea actiunilor si modalitatilor de evaluare.

Abordand problema proiectarii, S. Cristea evidentiata doua modele de actiune folosite in acest scop si procedeaza la analiza lor comparative:

Modelul de proiectare traditionala, didacticist. Prezinta urmatoarele caracteristici: y in proiectare prioritara este actiunea de predare;

y proiectarea este centrata pe continuturi, care subordoneaza celelalte componente ale procesului de invatamant (obiective, metodologie, evaluare didactica), intr-o logica proprie invatamantului informativ,

y relatiile dintre elementele activitatii didactice se inscriu pe o coor-donata aleatorie, sunt intamplatoare, disparate, nediferentiate si nede-finite pedagogic se stabilesc sub presiunea continutului;

y sarcinile de predare sunt dependente aproape exclusiv de valorile implicate in predare;

y predarea este conceputa restrictiv, intr-o maniera inchisa, directiva unilaterala;

y influenteaza negativ procesul de formare a cadrelor didactice intretinand dezechilibre intre pregatirea de specialitate si pregatirea psihopedagogica.

Toate acestea pot fi reprezentate grafic conform fig. 6.1. Fig. 6.1. Modelul de proiectare traditionala; didacticist(dupa S. Cristea)

Modelul curricular al proiectarii pedagogice se deosebeste de ce didacticist printr-o serie de elemente:

y proiectare este centrata pe obiective si abordeaza activitatea didactica in mod complex, ca activitate de predare-invatare-evaluare;

y in proiectare se valorifica rolul central al obiectivelor care sunt gandite in spiritul invatamantului formativ, bazat pe resursele de (auto) instruire, (auto) educatie ale fiecarui elev;

y evidentiaza raporturile de interdependenta functionala intre componentele procesului de invatamant, din perspectiva rolului central atribuit obiectivelor;

y determina o noua calitate a procesului de formare a cadrelor didactice, in ideea realizarii unui echilibru intre pregatirea de specialitate si pregatirea psihopedagogica.

Elementele de noutate ale acestui model sunt prezentate grafic in fig. 6.2.

ETAPELE PROIECT RII DIDACTICE

Demersul de anticpare a desf ur rii activit ii instructiv-educative implic urm toarele etape: - stabilirea obiectivelor activit ii instructiv-educative. Obiectivele sunt rezultatele a teptate la sfr itul unei activit i de nv are i sunt exprimate n termeni de achizi ii n plan comportamental; - alegerea con inuturilor activit ii instructiv-educative. Con inuturile sunt selecta i n func ie de obiectivele propuse i sunt organizate structurate dup cerin ele didactice; - precizarea c ilor i mijloacelor de realizare a obiectivelor, ceea ce implic alegerea metodelor i mijloacelor de nv mnt, elaborarea suporturilor materiale, construirea situa iilor de nv are .a.; - elaborarea modalit ilor de evaluare, prin stabilirea criteriilor tehnicilor de evaluare i construire a instrumentelor de evaluare.

n func ie de perioada de timp luat n considerare, proiectarea pedagogic poate fi: global sau e alonat . Proientarea pedagogic global : este realizat pe o perioad mai mare de timp (ciclu de nv mnt). Se finalizeaz cu elaborarea planurilor de nv mnt i a programelor colare. Proiectarea pedagogiic e alonat : vizeaz perioade de timp mai restrnse (an colar, semestru, capitol, lec ie). Este realizat de cadrele didactice i se concretizeaz n planific ri i proiecte didactice. INTREBARE: DE CE TREBUIE SA PLECAM DE LA OBIECTIVE,SI NU DE LA CONTINUTURI IN PROIECTAREA PEDAGOGICA? ACTIVITATE: PREZENTATI AVANTAJELE PROIECTARII CURRICULARE. n tabelul urm tor este prezentat anuale.
Obiective de referin / competen e specifice

structura orientativ

a planific ri

Nr.cr t.

Capitolul / unitatea de nv are

Num r ore

Perioada

Observa ii

In acest tabel:

y unitatile de invatare reprezinta capitolele/temele stabilite de profesor din lista de continuturi prevazute in programa scolara;

y obiectivele de referinta se precizeaza pentru clasele I-IX, iar com-petentele specifice pentru clasele X-XII (XIII). Sunt preluate din programa sco-lara si se trec numai numerele de ordine cu care sunt inscrise in acest docu-ment;

y continuturile prevazute sunt selectate pentru fiecare unitate de continut din programa scolara;

y numarul de ore alocat pentru fiecare unitate de invatare este stabilit de fiecare cadru didactic in functie de potentialul clasei si de experienta sa;

y intrucat planificarea are o valoare orientativa, rubrica Observatii este ne-cesara pentru a se consemna eventualele modificari ce se impun in aplicarea sa efectiva la clasa

Proiectarea activit ii semestriale are ca punct de plecare proiectarea anual i presupune: studierea programei colare i a manualelor;

Proiectarea activit ii semestriale se finalizeaz cu elaborarea planific ri semestriale. n tabelul urm tor este prezentat structura orientativ a planific ri semestriale.
Nr.crt . Obiective de referin / competen e specifice CapiNr. tolul/ uni- ore tatea de nv are Subiec- Data tul leciei Metode nv mnt Mijloa ce de nv mnt Evaluare

Ob ser vaii