Civilizatia Maya

download referat

Civilizatia Maya Populaia Maya a trit in America Centrala in zona in care exista in zilele noastre Yucatan, Guatemala, Belize si partea de sud a Mexicului provinciile Chiapas si Tabasco. Suprafaa, aflata la sudul Tropicului Racului si la nordul Ecuatorului, are cam 900 kilometri de la nord la sud si 550 kilometri de la est la vest. Cultura lor era nc a pietrei, dei tiau s lucreze cu crbunii i aurul. Poporul Maya adora jadul. Peisajul imperiului era foarte divers: vulcani activi, pduri, cmpie i rmul Pacificului. Mayasii erau astronomi foarte pricepui. Pentru ei erau importante momentele zenitului, atunci cnd Soarele traversa coordonatele imperiului Maya. Doar la Tropice erau posibile observaii asupra trecerii zenitale. Mayasii aveau un zeu care reprezenta acest moment al Soarelui numit Zeu . Mayasii reprezentau numerele pe baza numrului 20. Astfel ei reprezentau sistemul numerelor prin puncte i linii: un punct nsemna 1, o linie nsemna 5. Utiliznd baza 20 ei puteau reprezenta numere foarte mari. Numerele erau scrise de jos n sus. Era deci foarte uor s adune i s scad, dar nu foloseau fracii. Negustorii mayasi foloseau de multe ori boabe de cacao, pe care le aezau pe pmnt, pentru a face calculele. Tot baza 20 o foloseau i n celebrul lor calendar. Calea Lactee era venerat de mayasi, care o numeau Copacul Lumii, care era reprezentat de un arbore nalt numit Ceiba. O mai numeau si Wakah Chan. Wak nsemna ase sau a creste. Chan sau K'an nsemna patru, arpe sau cer. Arborele Lumii a aprut atunci cnd Sgettorul era mult deasupra orizontului. Atunci Calea Lactee a rsrit din orizont i s-a crat ctre nord. Nebuloasele care formau Calea Lactee au fost vzute atunci ca arbore al vieii, din care toate formele vieii se trag. Pe lng Sgettor, centrul galaxiei noastre, unde Copacul Lumii i Ecliptica se ntlneau, era in centrul ateniei mayasilor. Un element important al Copacului Lumii era Monstrul Kawak, un cap gigantic cu un semn in frunte. Acest monstru era deasemeni un munte sau un monstru nelept. Un vas de sacrificiu de pe capul sau coninea o sabie reprezentnd sacrificiul, si Kimi care reprezentau moartea. Ecliptica era uneori reprezentat ca o linie care intersecteaz principala axa a Copacului Lumii, facand o forma asemntoare crucii cretine. Deasupra Copacului Lumii se gsete o pasare numita zeia Prinesa pasare sau Itzam Ye. Iar deasupra se vede Soarele aa cum apare Mayasilor la Solstiiul de Iarna. In timpul iernii, cand aa-numita Cale Lactee de Iarna domina cerul, era numit i "arpele cu Oase Albe". Atunci nu este aa strlucitoare ca nebuloasele care domin cerul la Nord de Ecuator n timpul verii, dar observatorii din locuri ntunecate pot vedea cu uurin licrirea. Aici Ecliptica traverseaz Calea Lactee din nou, lang constelaia Gemenii, care era cam n locul n care era Soarele n timpul Solstiiului de Vara. Mayasii aveau cunotina despre lunaie. Au urmrit drumul Soarelui de la o eclipsa la alta. I-au urmrit drumul de-a lungul ntregului an. La Chichen Itza, la apus, un drum al soarelui apare pe partea cu scri a piramidei numita El Castillo n zilele Echinociului de Primvara i de Toamna. Dovedete c Mayasii notau nu doar extremele Soarelui la Solstiii dar si Echinociul, cand Soarele aprea fie la est

fie la vest. Deci pe lng trecerile la zenit i eclipsele trebuie s fi fost o parte important a observaiilor Mayasilor. Venus era cea mai interesant dintre toate planetele. Credeau chiar c era mai importanta dect Soarele. Urmreau cu atenie cum parcurgea toate fazele, i erau necesare 584 de zile pentru ca Venus i Pmantul s se alinieze n aceeai poziie comparativ cu Soarele, i trebuie cam 2922 zile ca Pmantul, Venus, Soarele i stelele s revin n aceeai poziie. n timpul Conjunciei Inferioare Venus nu este vzuta atunci cnd trece printre Soare i Pmnt. Perioada este de 8 zile. Cnd rsare apoi pentru prima oara n cerul dimineii, etapa numit rsrire heliacal pentru ca rsare o dat cu Soarele, este cea mai importanta poziie a lui Venus. Dup ce rsare, Venus atinge apogeul n strlucire, i se mic repede departe de Soare. Apoi rmne vizibil cam 260 de zile pe cerul dimineii pan cnd ajunge la Conjuncia Superioara. Atunci Venus este la polul diametral opus de Soare, cum este vzut de pe Pmant. ncepe s devin ceoas, pn ce dispare apoi la orizont, pentru a aprea n partea opusa a Soarelui dup cam 50 de zile. Mayasii au fcut observaii asupra lui Venus n timpul zilei. Se pare c Venus avea un efect psihologic asupra lor i a culturilor din America mijlocie. Oameni erau sacrificai la prima apariie dup Conjuncia Superioara cand Venus era la faza cea mai estompat, dar cel mai tare se temeau de prima Rsrire Heliacal dup Conjuncia Inferioar. In Dresden Codex, Mayasii au un almanah care descrie cercul complet al lui Venus. Au numrat 5 seturi de 584 zile, adic cam 8 ani, 5 repetri ale cercului lui Venus. In arta lor Eliptica era reprezentata ca un arpe cu doua capete. Ecliptica este drumul Soarelui pe cer marcat de constelaii sau de stele fixe. Pot fi gsite luna si planetele pentru ca sunt legate de Soare. Constelaiile din Ecliptic mai sunt numite si zodiac. Nu se tie exact cum erau vzute de mayasi constelaiile fixe ale Elipticului. Dar exista un scorpion, considerata ca echivalentul constelaiei Scorpion care apare ca gheara stelei Libra. De asemeni constelaia Gemeni reprezentata ca un porc sau peccary (animal nocturn din familia porcului). Alte constelaii sunt identificate cu jaguarul, cel puin un arpe, o broasca estoas, un liliac, un monstru xoc - rechin sau monstru marin. Pleiadele erau vzute ca fiind coada unui arpe-obolan, numit "Tz'ab". Regii Maya isi planificau ritualurile de urcare pe tron dup stele si Calea Lactee. Ei celebrau sfritul unui k'atun cam la fiecare douzeci de ani. La sfritul unui k'atun stpnitorii fceau o stela, numita si arbore de piatra, pentru a comemora evenimentul. Aceste pietre stela, ii reprezentau pe ei nsi in timpul acelor ceremonii purtand costume cu simboluri asociate cu Arborele Lumii. Acopermntul capetelor contenea zeia Principesa pasre, in brae ineau un aanumit sceptru ceremonial care reprezenta arpele cu doua capete al Elipticului. Purtand aceste elemente ale Arborelui Lumii pe costum, stpnitorul se lega de cer, de zei si de viata. In plus, cand finalul unui k'atun coincidea cu vreo poziie importanta a planetelor mergeau la rzboi pentru a obine sclavi. Cosmologia populaiei Maya era o filosofie a vieii, religioasa care influenta vieile lor cu un grad care ar putea prea excesiv oamenilor moderni. Erau observatori perspicace, sensibili la ciclul natural al soarelui, lunii si planetelor. Au dezvoltat un sistem foarte complex de scriere, folosind pictograme si elemente fonetice sau silabice. Scrisul era probabil accesibil doar membrilor claselor superioare. Simbolurile erau

spate in piatra, dar cel mai adesea pe cri perisabile fcute din hrtie scoara de copac, acoperita cu var pentru a face o suprafata alba proaspata. Aceste cri mpachetate in lemn sau piele de cprioara. Erau numite codice, codex. Datorita perisabilitii lor si rvnei cu care spaniolii le-au ars, doar 4 codiciluri mai exista astzi. Coninutul lor trebuie sa fi fost diferit, dar unele dintre ele erau in mod evident similare almanahurilor astronomice. Drept exemplu, o tblia cu Venus, tablite cu eclipsa intr-un codex din Dresden. Mai este un codex in Paris care se pare ca ar conine un tip de zodiac Maya, dar nu se tie cu siguran. Un alt exemplu important de almanah Maya este prezent in codexul de la Madrid. Al patrulea Codex este numit Grolier si a fost autentificat in 1983. Aceste codiciluri conineau probabil multe din informaiile utilizate de preoi sau de clasa nobila pentru a determina date de mare interes. Probabil conineau si linia dinastiilor.