INTRODUCERE IN FILOZOFIE

Capatana Anamaria Stanica Roxana Vancu Medeea Patrascu Lucia Juncu Cristina Clasa a XII-a A

Filozofia este, in dezvoltarea sa, o negatie. Sistematizarea unicei sale masuri, si anume ratiunea, si a gandirii pozitive duse pana la pericolul comte-ian, poate fi considerata un atac intern, cu totul impotriva miracolul propriei sale aparitii. Stiinta proportiei si a ordinii (Descartes), aparuta in orizontul grec, nu este decat thauma miracol. Omului nu i se poate surprinde esenta prin alturarea a celor doua entitati clasice, sufletul si corpul, asa si in incercarea de asamblare a tuturor diviziunilor filozofiei, ne scapa ideea de filozofie , pentru ca, uneori intregul reprezinta mult mai mult decat toate partile componente. Asadar, peisajul filozofic este constituit din tablouri distincte, sau cum spunea Heidegger, sistemele, viziunile asupra lumii apar ca un sir liber.

Originile filozofiei
Originile nu contin obligatoriu esenta, asa cum izvoarele filozofiei nu o contin, ci sunt doar conditii pentru dezvaluire: fizica milesiana nu poate fi considerata in niciun caz filozofie, ea fiind doar legata de nasterea ei. Socrate inaugura, in Thaithetos, un lung sir al definitiilor aduse filosofiei: A se uimi, aceasta este originea filosofiei . Ulterior Aristotel va sublinia: Uimirea a fost ceea ce i-a indemnat pe primii ganditori la speculatii filosofice . Jasper a avut ca punct de plecare analogia facuta intre filosofie si contemplatia aristoteliana pentru a conchide ca filosofarea este ca o trezire din starea de dependenta fata de nevoile vietii. Ceea ce s-ar traduce prin faptul ca uimirea marcheaza o trecere violenta de la un eu obiectualizat la eul autor de acte neconditionate . Uimirea reprezinta smulgerea din cursul devorator de personalitate si de personanta al naturii; este echivalenta cu un statut gnoseologic initial de zeu creator aruncat intr-o lume care nu ii apartine si nu il cuprinde. De aici inocenta intrebarilor Ce sunt toate acestea? De unde provin? care ne amintes de constatare blagiana ca a filosofa inseamna sa raspunzi cu mijloace super mature la intrebarile pe care si le pun copiii . Thaumazein inseamna uimire si dupa cum se observa contine radicalul thauma miracol; tinand cont de toate aceste pare ca filosofia pare indisolubil legata de impulsul sau primordial. Filosofia este, intr-adervar, un miracol, insa unul pornit din faptul ca suntem capabili de umire in fata a ceea ce este obisnuit si cotidian .

Functia mitului era aceea de a motiva existenta printr-o adormire a constiintei, pe cand filosofia se nasta, asemeni pasarii Pheonix, din esec . Caci, fara indoiala constiinta mortii si, altaturi de ea, contemplarea suferintei si mizeriei mortii sunt cele care dau imboldul cel mai puternic cugetarii filosofice si interpretarilor metafizice ale lumii . Filosofia isi datoreaza existenta in masura in care existenta omului depinde de ea. Primul refugiu intalnit de om cand este instraint de ceea ce ii face posibila existenta este religia o alegorie impietrita in forma de adevar sensu proprio. Omul este obisnuit sa-si caute alinare si remediu in relgie, tocmai pentru ceea ce l-a trezit la cunoasterea de sine constiinta mortii. Filosofia, destinata unui grup privilegiat de oameni, (caci philisophon plethos adenaton einai = Este cu neputinta ca multimea sa fie cultivata filosofic ) izbaveste, o data indepartat valul Mayei, prin negarea vointei de viata (Nirvana).

Ce este filozofia?
Pentru Aristotel (adept al traseului de la determinat spre determinat)stiinta inaintea uneia a primelor principii si cauze este anulata, pentru ca ii lipseste fundamentul: prin ce sa se intrebe asupra ce. Aceasta stiinta suverana are calitatea de a sti cu ce scop trebuie facut lucrul , acest scop la nivelul Naturii fiind Binele absolut. Pacius concluzioneaza ca nu exista stiinta a principiilor, numai principii ale stiintei,care arata cu ce scop trebuie facut lucrul, pentru ca daca exista principii prime din care trebuie sa decurca demonstratia,acestea trebuie sa fie adevaruri nemijlocite si nedemonstrabile. Nae Ionescu considera filozofia un univers subiectiv,aceasta avandu-si radacinile in privat atat de adanc,incat nu poate fi valabila in mod universal. Tocmai din opinia sa putem concuziona ca pozitia ionesciana este circulara: ea nu dobandeste conditia universala deconspiratoare a existentei celorlalte sisteme,ci doar este un plan subiectiv prin care se valorifica existenta. Astfel,negarea valabilitatii universale a unor sisteme nu conduce la recunoasterea valabilitatii universale a negatiei. Socrate considera filozofia deschisa infinitului,posibilele raspunsuri fiind echivalente ipotezelor, necesitand in problematica lor un suport teoretic care este asteptat tot de la cel care a avasat ipoteza.

Filozofia si Stiinta
Dupa spusele lui Blanshard,o filozofie fara stiinta va fi nerealista iar o stiinta fara filozofie va fi o dogma mioapa. Pozitia filozofului Blaga in filozofie experienta este asimilata teoriei, in stiinta,dimpotriva,teoria este asimilata stiintei este una limitata de timp,intrucat in acel moment stiinta se dezvolta ametitor de rapid. Nu acelasi lucru se poate spune despre definitia sa data omului care,prin configuratia sa deschisa ,devine atemporala: fiinta rationala si valorizatoare ce vesnic isi depaseste creatia, dar niciodata nu isi depaseste conditia de creator. Se reliefeaza astfel diferente intre problema filozofica si problema stiintifica: pe cand omul de stiinta are dreptul si datoria sa lucreze ca si cand n-ar fi om (Poincare), filozoful se confrunta cu hotarele propiriei conditii de creator. Filozofia este astfel preocupata de posibilitate,iar stiinta de probabilitate. Pentu Blaga,dincolo de epuizarea in domeniul limitat de lege si materie,se afla existanta ca existenta, determinanta a posibilitatii de a fi a filozofiei.

Varsta potrivita pentru filozofie

Despre varsta potrivita pentru filozofie nu se poate vorbi decat in relatie cu ideea paideiei (conceptie educativa in Grecia antica ce urmarea cultivarea spiritului uman prin filozofie si stiinta). Sofistu Kallikles afirma ca filozofia reda cugetului tanarului o libertate provenita din uniunea spiritului acestuia cu cel al initoatorului,al varstnicului. Platon se sustrage acestei afirmatii, potrivit careia filozofia este potrivita doar pentru tineri, pentru ca se spune ca el insusi a murit scriind. Epicur considera ca nicio varsta nu-i prea timpurie sau prea tarzie pentru sanatatea sufletului . Cunoastrea dobandita prin filozofie are rostul de a aduce fericire omului fie tanar,fie batran. Filozofia elimina thauma-miracolul ce cutremura si ,prin relevarea universului mecanicist,confera sufletului si corpului apatheia si aponia(seninatatea,lipsa de patimi)ataraxia(Concep ie filozofic idealist din antichitate care sus inea c omul trebuie s tind spre o stare de perfect lini te sufleteasc prin deta area de fr mnt rile lumii).

Rosturile filosofiei
Universul coerent, rational, propus de stoici si-a imprimat forma in filosofia care-l dezvaluie. Intre stoicismul grec si cel roman exista corespondente nu numai de idei, ci si de arhitectonica. Etica ocupa in ambele cazuri pentru celelalte stiinte`` (logica, fizica) o pozitie integratoare, ordonatoare. Fericirea nu provine decat printr.o patrundere rationala a lumii prin relevarea legii universale inerente cosmosului si omului insusi. Despre stoici s-a spus ca au fost primii ce au realizat diferenta dintre ceea ce este si ceea ce trebuie sa fie. In locul unui imperativ categoric descoperim o imagine absolutizanta a inteleptului. Dupa fraza memorabila ,, De cand ne-am nascut mergem spre moarte. (Seneca Scrisori) se gaseste o evadare din contingenta ajungerii noastre la existenta . Seneca subliniaza ca doar ,,noua filosofilor ne este permis sa ne nastem dupa cum vrem . La prima vedere pare a descoperi filosofia ca revolta impotriva conditiei primare de fiinta aruncata in lume, insa ,tradus, sensul filosofiei este de mijlocire a transgresiunii filosofului in eternitate. In felul acesta ei pot discuta cu filosofi precedenti lor, se pot indoi de convingerile lor sau se pot linisti cu cele pe care le adopta de la acestia. Filosofia se arata ca parte din planul divin, fiind o punte de ,,slobozire de legile neamului omenesc . Libertatea de care vorbeste Seneca este, intr-adevar doar in comuniune cu legile Cerului. Orice act al filosofului este calitativ echivalent cu virtutea, iar aceasta se implineste avandu-i in fiecare zi pe filosofii precedenti. Filosofia ca metoda de cunoastere a naturii umane este si singurul mod de infrangere a conditiei de muritor. Filosoful Emil Cioran doreste sa elimine discursivitatea enuntului filosofic in favoarea intuitivitatii exprimarii, deoarece, ne incredinteaza el: Universul nu se discuta; se exprima.`` Moto-ul cartii lui Precis de decomposition este Am sa ma alatur negrei deznadejdi / Si insasi eu dusmanca mea sa fiu . Ar fi interpretat ca indicator al confruntarilor interne, intre conditia de ganditor-moralist si cea de filosof; intre un amrtor activ al dezastrulu, al descompunerii si un teoretician al ei. Un sistem, o stiinta pot fi anihilate prin descoperirea unei contradictii interne si nu prin faptul ca ,,sunt ceea ce sunt . Este echivalent cu a acuza matematica ca nu este sentimentala, stiind ca statutul ei este de stiinta a demonstrarii teoremelor. Totul ar putea fi calificat ca o incalcare a principiului non-contradictiei. Wittgenstein spune despre filozofie ca este ,, o lupta impotriva fascinatiei pe care formele de exprimare o axercita asupra noastra . Astfel de consideratii sunt posibile deoarece el pune semnul de echivalenta intre folosirea cuvantului si intelegerea lui. In anumite jocuri de limbaj, diferite, cuvintele imbraca intelesuri diferite, iar comprehensiunea acestor conditii contextuale apartin filosofiei, insa a uneia care se confunda cu gramatica, cu logica. Dupa Wittgenstein, omul, prada

erorilor limbajului, este imaginea clasica a filosofului care onticizeaza cuvintele. Dar acestea nu au decat valoare terapeutica in masura in care ne ajuta sa scapam de problemele filosofice, in special de problema relativitatii cunasterii si de paradoxul auto-referintei, pe care il implica. Esentele nu sunt asunse, cu sunt relevate prin deosebirea relationarilor existente intre cuvat si jocul de limbaj corespunzator lui. Filosofia se reduce la teoretizarea unei metode de stapanire, de sesizare a intelesului prin analiza contextelor lingvistice. Impotriva tuturor Acelor care au pretenti de a anula discursul filosofiei, rostul sau pentru existenta omului, se poate reaminti formilarea lui Aristotel: ,, Daca filosofati, filosofati; daca nu filosofati, filosofati.