www.dacoromanica.

ro

www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro














www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro

























www.dacoromanica.ro















www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro












www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

































www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


















































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro





www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro




















































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro




































www.dacoromanica.ro








www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

















































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro















www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro




















www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro











www.dacoromanica.ro






















www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro






















www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro




www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro










www.dacoromanica.ro



www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro








































































































www.dacoromanica.ro






































































































www.dacoromanica.ro




















www.dacoromanica.ro































































































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro
































































































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro





























































www.dacoromanica.ro






















































www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro































































































www.dacoromanica.ro







































































































www.dacoromanica.ro






















































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro








































































































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro


































































































www.dacoromanica.ro



































































































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro




































































































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro




































































































































www.dacoromanica.ro



















































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro
























































www.dacoromanica.ro





























































www.dacoromanica.ro























































www.dacoromanica.ro













www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro



















www.dacoromanica.ro


















































www.dacoromanica.ro





www.dacoromanica.ro


















www.dacoromanica.ro










www.dacoromanica.ro









www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro




















































www.dacoromanica.ro























































www.dacoromanica.ro
























































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro

-

TOATE DREPTURILE REZERVATE -

www.dacoromanica.ro

PREFA TA.
((a edlfla l-a)

Distinsul mea elev, D I Dr. Popescu-Siblu, mi-a Neat cinstea de a-mi cere sä prezint celitorului lucrarea ce cumeazd. Am acceptat a o face ca atat mai u$or, Cu cat lucrarea nu avea nevole de recomandare, ea impunandu-se prin propria el valoare. D-1 Dr. Popescu-Sibiu expune intrio forma 11m pede 0 intr'un mod destul de amcinunfit doctrina psihanalitica alai Freud, doctrinci care a dat ncqtere la ata/ea discutiunI 0 la numeroase polemicl, 0 a carel cuno4tere se impune oriccirui medic precum $1 tututor celor pe cart studiile de psihologle normalä sau patologicd li intereseazä mai de-aproape. FcIrd ca Preud sel poatä fi considerat ca singurul care a vcIzut Interesul analizel psihologice pentru medicinc7, se poate afirma di rolul ce-I revine din acest punct de vedere e considerabil ;I ca gratle mai ca seamä ideilor sale originate $1 indulz-

nefe, migarea pslhanalitia a luat atat avant. mal mult decat oricare alta! de a Freud are merItul fi cercetat adancurile sufletegi ale bolnavilor, de a fi studiat
raporturile ce unesc unele din manifestärile tor psihopatice Cu anumite traume afective, cari au läsat urme persistente, al caror element ideativ doarme de mutt In incon$tient sau subcongient, afectul ce le-a insofit continuad säil preluneasccl ex/sienta $1 sä turbure cursul normal al v!etei psih ice. De asemeni, acelula0 autor II revine in band parte de a

fi aratat di, aducerea in conFtiinfa bolnavilor evidenfierea a raporturilor ce unesc unele turburari psihopatice pentru el Cu aceste traume afective, constitue uneori un mijloc terapeutic
de core trebuie finut seamei.

Lucrärile tut Freud 0 ale elevilor sal au contribuit sa lumineze mecanizmul vIsurllor, al unor procese asoclative normale
www.dacoromanica.ro

- 4

au arcItat rolul insemnat al unor complexe" ideo-afective in psihologie $1 patologie $i au tras atenfla asupra rolului insemnat al psihosexualitclfii in stare normald $i
$1 patologice ;
patologicei.

Aceste fapte sunt suficiente ca sei a$eze pe ace$ti autori printre aceia call au adus o contribullune importantd la shiftl
psihologiel individuale $1 sociale, normale $1 patologice. Cele sparse nu inseamnei MO ea scrierile lui Freud trebuesc considerate ca adevdrafe evanghelii. Sunt dintre cei earl cred, cd ele confin $l numeroase exagereiri. Una dintre acestea, mi se pare importanfa ce s'a atribuit

psihosexualitdfii infantile. A considera actul sugerei laptelui ca un fenomen erotic, ce aduce satisfactiuni de naturd sexualcI, mi se pare cel puf in o larger' exagerare... Psihosexualitatea este rezultanta unei impresiuni sensitive psihice, care necesitä terminaflurzi nervoase specif ice, dupd cum toate impresiunile optice, auditive, olfactrve, etc. Cu tot ce ele aduc caracteristic In psihicul nostru, sunt datorite unot aparate sensoriale propril. Zonele in mod erogeneu nu pot avea aceastd calitate deceit trezind percepfluni sau imagini In 'apart Indirect pe cale asociativd crt simful sexual. In plus, fiziologia ne crater cd funcflunile apar atunci Mud e nevoie de ele $i necesitatea psihosexualitdfei nu se shade dead dupei ce desvoltarea organismului e complectd deci dupei epoca puberalei. sau aproape, Totu$1, NM' a contesta in mod absolut existenfa une psihosexualitcli infantile, voiu continua sd cud, cei in stare normald aceasta e de tegulci in stare potenfiald ageptand sel fie trezitd sub influenfa unor hormoni specifici, in momentul cad ea
devine necesard perpetudril specie!. Nu pot deasemenea trece cu vederea panca de subiectivism

pe care o au interpretdrile psihanalitice, cari uneori nu sunt prea departe de a ne aminti sistemele unor deliranfi. Tot astfel panca ideilor preconcepute mi se pare de asemeni uneori prea mare in lucreirile de psihanalizd. Este cred indoelnic, dacd asociafiunile, pe care bolnavul le face cand reproduce diferite episoade dinteun vis pe
care cclutdm sd-1 analizdm $1 sc1-1 interpretám

sunt 'in mod

necesar acelea$1 cari au condifionat visul insu$1.
www.dacoromanica.ro

Partea pe care Freud Fl adeptil sal o face complexului
lui OedIp" mi se pare deasemenea cu totul exageratei.

In plus, ca mUloc terapeutic constitule o arma cu

cloud'

teilFuri, care trebuie aplicatä cu o extremei prudentei Fi numal de speciali#i Cu multi' competinfei. Cu aceste rezerve, opera lui Freud nu Mind' ne mal putin tnsemnatei, Fi cercetärile psihanalitice Neale !dean spirit oblectiv vor contribui sä lumineze cat mal malt psihologla normala Fl patologica, Expuntind pentru publicul románesc doctrina lui Freud, D-I Dr. Popescu-Sibiu face o opei el de utilitate incontestabilei.

Pe de allá parte, piin munca ce a depus-o pentru a cunoaFte
numeroasele lucran i ce s'au sris in domeniul psihanalizel D-I Dr. Popescu-Sibiu este chemat de sigur set fie unul din reprezentantii cei mai meritoFi ai acestei noui specialiteiti la noi in lard Fi putem spera cä dansul va aduce Fl contribufiuni personale interesante in campul stiinfific, cat Fi in acela al practicei medicale a psihanalizei.

Dr. C. I. PARHON
Profesor de dirtied nearopsihiatricel

la Universitatea din lag

www.dacoromanica.ro

Raportul
Doninutut Prof. Dr. G. Marinescu.
Citit In eedinta generald publlcd, solemnd, din 28 Mai 1932 a Academlet Romdne, asupra seriera Docirina lai Treacle (Psihanaliza) de DI Dr. Popescu-Sibiu, distinsd cu o parte din Premiul I. Oroveanu :

Sunt peste 30 de ani de cand prof. S. Freud dela Viena a pus bazele unei docrine psihologice cunoscute sub numele
de psihanaliza.

Freud, format la scoala lui Charcot dela Salpétrière si la cea a lui Bernheim dela Nancy, este creatorul unei teorii numita psihanaliza si care a facut celebru pe autorul ei. S'ar putea zice ca ce! putin In aparenta, Freud prin doctrine lui, prin scoala creata nu numai in Austria dar si In diferite alte tad, ca i prin numeroasele reviste de psihanaliza a imprimat un avant nou cercetarilor psihologice si a infuzat o viata noua psihiatriei i psihoterapiei. Caracterul original chiar impresionant al psihanalizei este
cA acorda o importanta de mana Intaia fenomenelor sexualitatii, In manifestarile elective ale inconstientului nostru. lnsa ea nu se margineste aici, ci imbratisaza totalitatea experientelor elective si emotive la omul normal si patologic dar si a intregii omeniri din punct de vedere al evolutiei psihice. Aceasta intin-

dere a campului psihanalizei este, pe de o parte, fructul acumularii si generalizarii faptelor izolate iar, pe de alta parte, a opridlor de sinteza si a studiilor istorice.

Ceva mai mult, Freud si elevii lui au cautat confirmarea
piirerii lor in operile marilor artist', literati sau psihologi rafinati.

Dela psihologia individuala s'au Janet la problemele de istorie ale umanitatii. Astfel s'au gasit analogii curioase intre mecanismul viselor, pe de o parte, al povestilòr cu zane i miwww.dacoromanica.ro

sugestia. intrebuintati In psihanalizd . sA fie sincer cu el insusi. cum sunt fobiile. Se cere din partea bolnavului o sinceritate absolutA lar. lucrarea are drept lintd sd descrie faptele fundamentale ale teoriei freudiene si aplicatia ei la tratamentele psihonevrozelor. III. Istoricul psihanalizei. sA-si dea seama. cum ar fi schizofrenul. profesiunea.VII. Principiile psihanalizei. VIII. Gresurile . I. cenzura sau constiinta lui cautA sA le IndepArteze. intuitiv cd toate gandurile. Perversiunile psihosexuale . histeria. Diverse modalitAti de lichidare a complexelor : condamnarea. cap. consacrat terapeuticei. miturile sunt visurile seculare ale umanitdtii. dorintele. intuitiv. lar indicatiile psihanalizei se intind la toate formele de psihonevroze. Lucrarea d-lui Popescu-Sibiu. InteadevAr. medic onorific la Spitalul de boli mintale din Sibiu. contine 292 pagini. sexul. Psihanalisti disidenti. VI. Caile deviate a tendintelor impiedicate (adicd ale complexelor) in elaborarea lor .ro . in unele perversiuni sexuale. Tratamentul e ineficace cand bolnavul tine la boala till. In ultimul capitol. 3-4 www. se indicd cele 4 metode ale psihologiei adicA : 1 Metoda asocierii libere a lui Freud .tologiei pe de altd parte. Inainte de a aplica tratamentul psihanalitic se recomandd un examen complet somatic al bolnavului. cap. Lucrarea e impArtitd In 19 capitole Cu continutul Windtor t cap. cd e bolnav. obsesii si in general In toate simptomele organice de naturd psihicd. O dificultate serioasd in aplicarea psihanalizei in terapie este durata. cap. din cari 27 sunt rezervate unui dictionar menit sd explice diferiti termeni tehnici. cap. practicarea actului sexual. cap. sublirnarea. 2 Metoda asociatiei verbale a lui Jung . sA cunoascA toatA psihanaliza. Cu leziuni organice consecutive. Psihonovrezele . cap. cap. IV. IX. nevrozele anxioase. V.dacoromanica. Conditiile vindecdrii sunt ca bolnavul s'o doreascA. Fenomenul sublimArii . cu lumea lui imaginard. se va cAuta o lesiune organicA sau endocrind primitivA. Aspectele doctrinei psihanalitice . In ceeace priveste expresiunea simbolicd si realizarea imaginard a dorintei. complexele pe cari le simte. sal dea seama. Visele . cap. X. 3 Intrepretarea viselor. cap. se va lua in considerare etatea. din partea medicului. Dupd expresia lui Jung. 4. II. Nu se va putea aplica psihanaliza la nevroze cronice. In care si a gdsit refugiul.

in Nina parte. Autorul da. analiza unui bolnav cu idei obsedante. Deaceea Maeder ne sfatueste a lua cuvantul sexual in sens poetic. ca si de unii autori straini. Popescu-Sibiu. chiar s'a zis ca foamea si amorul conduc lumea. chiar complexul lui Oedip n'are o baza istorica. caci www. inteo atmosfera mistica. Pentru Freud. totul e sexual. Dar si alte boale cer de asemeni un tratament lung. ditie revizuita si completata. care cu siguranta e exagerata. Dar nu trebuie sa uitarn ea monumentul ridicat de Freud cu atata munca si persistenta psihologiei dinamice a inconstientului este sapat in fundamentele lui de mai multi ani de invatati partizani ai psihologiei traditionale si ameninta sa se rui- neze. nu nu- mai atractia sexelor opuse dar tot ceeace e instinct.9 sedinte pe saptamana. El e intins la toate fenomenele afective si nobile desi trebuie sa recunoastem ea civilizatia contribue. a produs un fel de revoila in spiritul psihiatrilor. sunt destul de incurajaloare.ro . la sfarsitul lucrarii sale. ticuri si alte turburari psihice. reprezinta o lucrare meritorie si Inseamna un inceput laudabil in literatura romaneasca a psihanalizei. Aceleasi obiecth se aduc lui Freud relativ la rolul elementului sexual in patogenia nevrozelor si ceeace este mai surprinzator. Dar chiar aplicarea teoriei sexuale la tratarea psihonevrozelor. care este la a doua e-. Libido al lui Freud deptiseste cu desavarsire sfera sexuala. la transformarea si sublimarea instinctului sexual. Rezultatele terapeutice obtinute de Freud si scoala lui.dacoromanica. 1n decurs de 3-12 luni sunt Impedimente serioase pentru bolnav si medic. deoarece doctrina medico-filozofica a lui Freud se bazeaza uneori pe hipoteze foarte hazardate si explicatiile cele mai subiective si hazardate au fost intrebuintate pentru interpretarea fenomenelor complexe ale constiintei afective. Numeroase vindechri sau ameliorari au fost comunicate diferitelor societati de psihiatrie. Partizanii convinsi ai lui Freud au facut uz mai mult de fantezie decat de spirit critic si au imbracat doctrina freudiana. emotiej afectivitate tot ceeace filozofia considera ca elan vital. Cartea d-lui Dr. Viitorul ne va arta ce va mai ramane din aceste ruine caci psih analiza este susceptibila de obiectiuni foarte serioase. vointa de a putea. vointa de a trai.

aproape cd nu gdsim o singurd notiune fundamentald a lui Freud care sd nu existe in stare rudimental% in psihologia clasicd. a cdrei realizare insd depinde de imprejurdrile financiare dificile in care se gase*te Statul nostru". www. In fine. Deaceea se poate afirma cd psihanaliza a adus oarecare servicii analizei psihologice §i suntem de pdrere a se atribui d-lui Dr. MA cea mai mica banuiald cd e propriul sdu tatd.10 cum a observat Mills. Oedip n'a lost alAptat de mama lui. Totu§i cu toate explicdrile indrdsnete qi concluziile gre§ite.dacoromanica. Nu- mai prin intamplare a intalnit pe tatd1 Mu pe care Pa ucis. se gdsesc in lucrArile lui Freud vilor 'Ai un mare numAr de studii pretioase asupra nevrozelor §i a diferitelor forme ale instictului sexual.ro . Popescu-Sibiu o parte din premiul Lazar.

La etatea de trei ani a fost dus la Viena. Sub aceasta denumire conceptia freudiana se prezinta ca un puternic curent (freudismul) care a zdruncinat bazele intregei psihologii clasice sub toate aspectele ei. Ca student In medicin5 a fog preparator In laboralorul de fiziologie a lui Ernst Brucke. Sunt aproape patruzeci de ani de cAnd profesorul vienez Dr. Meynert. fenomen dealtfel inerent oricarei conceptii geniale. 1) Sigmund Freud s'a nAscut (6 Mai 1856) In Frieburg. cu cea a lui Einstein. * Numerile alaturate autorilor citati In text. www. teologice. ideile freudiene difuzand incetul cu incetul In mai toate tarile. Vederile profesorului vienez si ale scoalei psihanalitice create de dansul au atras numerosi si infocati adversari. noua psihologie" preocupa centrele intelectuale (medicale. psihologice. apol la neuropsihiattul T. Cunos- tintele obtinute la Salpétrière si Nancy au fost punctul de plecare al conceptiei psihanalitice. a doua in cadrul fizicei universale.ro . numarul adversarilor Insa scade mereu. Din acest punct de vedere unii autori (fortes) o compara cu doctrina darwiniana. unde a frequentat Coleglul Sperl. Inteadevar. prima In domeniul biologiei. ambele aducAnd aceleasi transformar fundamentale. Sigmund Preud 1) a pus bazele unei doctrine psihologice cunoscuta sub numele de psihanalizei sau psiho-analizd. indicg numerile de ordine din bibliografie ale lucrArilor Ion respective. filo- sofice.dacoromanica. etc.) In sanul carora a stArnit o adevArata revolutie. din motive pe care le vom vedea ulterior . literare. 0 descriere mai am5nuntilA a vietei private si stiintifice a lui Freud ne-o expune Wittels (321)* un fost prieten si adept al maestrului. In 1885-86 a fost elevul lui Clzarcot si catva timp a lui Bernheim dela Nancy. un mic orgsel din Moravia.INTRODUCERE.

Les Morticoles° Ed. baz 0 alta manifestare antifreudista o semnalam la congresul naturalistilor din Ktinigsberg ce-a avut loc acum cativa ani.12 in scurt timp lucrarile lui Freud ifi ale adeptilor lui au fost traduse in mii de exemplare si in mai toate limbile. numerosi cercetatori contribuind la edificarea si verificarea acestei doctrine. anume a psihanaliza a adus Inteo recenta lucrare. partite ei avut Ca once conceptie in faza de debut. Grasset Paris etc. In una din lucrarile lui (74) vizeaza cu termeni aspri substratul neo-materialista legat de instincte. Fasquelle. deci tocmai un fapt care-si are importanta lui bine fixata in cadrul psihanalizei. spune P. Adversarii cei mai 'in versunati au fost nevoiti sa recunoasca insemnata parte de adevar si lumina ce-o proiecteaza conceptia psihanalitica In domeniul psihologiei univer- sale. In concluzie aráta. care azi par a caracteriza aceste studii. Partizan al unei concep(ii spiritualiste. 1) Vezi:. Spirit reactionar. si-a vulnerabile si exagerante inerente entuziasmului. Janet. opera lui Freud constitue unul din evenimemtele cele mai importante. Aceste expan- siuni. Paris 1925 slide' Ed. tiintifice amintin- du-se doar de un singur fapt.. Se va vorbi intrio zi de psihologia de dinaintea lui Freud* §i de dupa Freud" deoarece prin noutatea ideilor ce ni le sugereaza. inteun stil impulsive' lucrarile puternicului literat (si medic) au cautat de altfel sa loveasca ironic si Cu vie inteligenia In toate exagerante manifestarilor mai de seama ale spiritului contemporan..1) Astfel. Leon Daudet face o severa critica a freudismului. a scopul lui a fost sa demonstreze permanenta visului omenesc in afara somnului" etc. cum Inca n'a fost in istoria psihologier (Claparède). (154) un Mai 1arziu impartial critic al lui Freud se vor uita generalizarile lndraznete si simbolismul aventuros. critica lui Daudet contribue la primatul spiritual asupra determinarilor biologice ale vietei omenesti. si se vor separa de celelalte lucrar mari servicii analizei psihologice".ro Le stupide XIX-e . incercand sa zdruncine curent. nu ne pot opri sa ne dam seama in mod strict obiectiv de fertilitatea ei.dacoromanica. al conceptiei psihanalitice a viselor. www. prin fecunditatea ei.

In timp ce altii prea legati de studiul acestei realitati externea au neglijat mai mult sau mai putin factorul psihic : realitatea interna". . materialul de lucru al filosofiei. . metapsihicei. de materie. * * * Domeniul pe care l'a abordat Freud a fost acel a psihicului atat sub aspectul lui normal cat si cel patologic.13 Pilmke. . cA este In tovarasia altor persoane. Faptul. fiind o doctrina eminamente psihologictt. ci ca pe un poet a carui teza este antistiintifica. Primitivul a cautat sa-si explice faptul. etc. se declara fi s antifreudian. Doctrina lui Fieud. ca acel ceva" duce apoi o viata independenta de . .ro . Toate acestea l'au facut sA creada. suntem nevoiti sa facem o mica incursiune in jurul notiunei de psihic". .dacoromanica. ettil clinicei psihiatrice din Manchen. . Inteadevar. Cum s'a conceput psihicul si cum se concepe azi ? Notiunea de suflet" dateaz1 din vremurile cele mai vechi. izoland-o de substratul ei concret. . dupa ce descrie pe Freud nu ca pe un savant. notiunea de a devenit suflet" odata cu evolutia intelectual a omenirei corpul lui studiul filosofiei si apoi acel al psihologiei : stiinta totalitAtii fenomenelor ce se petrec In sufletul omenesc. Aceasta cre. Visele si fenomenele mortii au contribuit In cea mai larga mgsura la geneza acestei notiuni. domeniu neglijat mai ales din punct de vedere hl unui studiu practic. metafizicei. Pe acest ceva" l'au conceput ca un suflu. ca In somn se desprinde ceva" din- teansul. O In timpul somnului poate vizita cele mai departate locuri. ca in vis apar si cei disparuti l'au facut sa creada ca acel ceva" traeste si dupa moarte. o umbra. totusi acest chisman fati" care sustinea temporaritatea curentului psihanalitic. etc. recunoaste cg o serie de descoperiri pozitive (ale acestui tpoet. latura aceasta a vietei In general. a constituit obiectul numai al unor conceptii pur teoretice. dintl a dus la cultul mortilor . Dupa ce a trecut din laza aceasta oculta. chiar a celor disparuti. ca . la credinta in existenta unui suflet" .) vor constitui o achizitie pentru stiinta (dei o acuzase de antistiintifica). La sfarsitul conferintei fui. www.

Descartes 11 localizeazA In glanda pinealA.Conceptia sufletului" (In raport cu materia.fluidg. Comte ar trece once conceptie : L faza oculta (teologic5) II. de forte. VI apare doctrina cerebralAg a lui Alcmeon din Crotona.ro . mai tArziu pe baze mai stiintifIcefrenologia luí F. spirit. . Conta. ca apoi Fritsch. independente. Wallace. dupà care. datorità miscgrilor moleculare ale materiei nervoase (materialism cauzativ). iar d'abia In sec. Le Dantec. F. Gall (Cu elevul sAu Spurzheim) duce la extrem aceastA localizare cerebral. J. anu me : dualista (Descartes si elevul s5u Malebtanche) dup5 care corpul §i sufletul ar fi doug realit5ti fundamental deosebite una de alta. monadele continuand a duce o viata extra-terestrA spirituala dupg moartea corpului 2). corpul) a trecut astfel prin cele trei faze. d'Holbach. Bechterew. materialismul lui Democrit. cA atomii vietei ar fi monadele. ina cardiacA a lui Aristotel). www. adica substante simple indivizile. Ogle. V. reprezentata de : spiritualismul (misticismul) lui Platon. Bergson... Dup5 aceasta conceptie. Munk. iar materia spirit degradat. etc. de H. de unde numele de materilasm equally) fie ca spiritul este o Ins4re a materiel (materialism atributly) fie cA este o functie. putandu-se despArti 1) *i monista. Bfichner. Acest monism materialist este reprezentat de Vogt. Cabanis ( creerul secreta gandirea) Alolleschot. spiritul ar fi singura realitate. s'o supuie studiilor de psihofiziologie. ') S'a cAutat astfel a se localiza .fraeckel.sufletur. nemateriale.. iiihtelor.. Cu sediul In inim5 (doct. excretie (Vogt) a materiei. sub forma el moderatA expunand-o Broca (1864) cu care conceptia intrA In faza experimentAril stiintifice.dacoromanica. etc. fie ca materia este unica realitate (materia . faza metalizica in care g5sim o diversitate de conceptii. Goltz. Sachs. corpul fiind corespondentul concret. Din acest punct de vedere Il gAsim conceput ca asuflu caldg care circulA In sAnge sau ca . focare de activitate. Hitzig. E. prin care dupa A. elementele primitive ale tuturor. Astfel gasim conceptia monadelor a lui Leibnitz (1714) care In Monadologle sa afirm5. material al unui principiu imaterial §i deosebit de corp : al spiritului. 1) Conceptia monismului spiritualist este reprezentatA In filozofia con- temperad.

Wtirzburg. pe atributele fundamentale ale energiei la care se ajunge in ultima analizl (Dide) (84). cA psihicul presupune existenta unui substrat cu anumite proprietAti si anumità conformatie"(RddulescuMotru)(253). A. H.ro . (Oszvald L'gnergieu.. ..eber. dAnd rezultate strOlucite sub conducerea lui Beaunis. deoarece psihologia trebue sO se edifice pe baze mai largi si anume. umorall Psihicul". Duhem. fenomen In care este se° (132).) s'au creat pretutindeni. sub termenul de psihic" (mental") Intra In: III.dacoromanica. etc. K. Oswalc11) Mach. etc. Wundt. faza experlmentald. In prima : Bazele psihoenergetice ale psihologiei normale $i patologice" am insistat asupra apropi') eFenomenele psihologice pot fi concepute ca fenomene energetice Itsterpretate astfel tot atAt de bine ca i alte fenomeneg. Se numeste psihic. W.4i 3. endocriniáng. Stumpf. Wundt. Psihologie §i Endocrinodoul comunican. Bine!. Paris. Helmholtz. . vitalO. In jurul acestei probleme am prezentat la al XI-lea Congres al Soc. biologica (Deschamps) o fort5. Se studiazA astfel psihicul" ca o functiune nervoash" strAns legatO de conditiunile de natura_nervoasO. Hbffding. Marbe. psihogeneza In esenta ei prezentAnd Inca un semn de Intrebare. conceput ca o manifestare nervoasO este considerat ca reprezentAnd o energie (energie psihicg. Numeroase laboratorii de psihofiziologie experimentala (Leipzig. gandire (Gras- Ceea ce se stie MO. de Neuropsihiatrie. Pavlow (Petrograd).. etc. Psihicul este conceput astfel in sensu) panenergetismului universal al lui W. Problema psihicului" totusi nu este Inca rezolvatO. Spinoza. Din acest domeniu al filosofiei transcedentale studiul su- fletului". etc. W. www. Rom. Fechner. Hbffding. Stlinta nu ne ofera deocamdata deck rhspunsuri evazive. un act. Este reprezentat de B.) Tinut la Dlclosaamartin In 1931. reprezentatO de I4. paralelismul psiho-fiziologic dupO care spiritul ì corpul ar fi cloud aspecte ale aceleiasi realithti. Ebbinghaus. etc. deaceea psihologia se multumeste sh ne descrie faptele sufletesti" si sA stabileascd conditiunile In care se produc (id). totusi despre acest substrat nu avem trisO o cunostintO sigurA. James. este faptul ca psihicul se aflA in strAnse raporturi cu baza materialO.

iar aceasta notiune a unei energetici psihice pe cat de teoretica In psihanaliza. Anne°. cultura) i dinamica celulei nervoase ce-i conditioneaza manifestarea.1931 la Paris in Asilul Clinic Desbaterile publicate In Revue Iraq de psychanalyse° 1932 Nr.psihic" i . putandu-se face o legatura intre creatia spirituala (opere.pe baze stiintifice a psihologiei de datele biologice. fntrucat mecanismele (condensare. a avut loc In zilele de 39-31 Oct.Energia psihica" n'ar fi dupa unii biologi decat rezultatul anumitor fenomene de natura fizico-chimica. Sustine caracterul energetic al inconstientului (conceput psihanalitic). refulare. ce se produc In compozitia umorala (coloizi. Afirmatiunile noastre le gasim confirmate prin coincidenta cil ocazia celei de a 6-a Conferinta a psihanalistilor francezil) in cursul discutillor ce s'au facut privind raportul p rezentat de Parcheminey asupra histeriei de conversiune.dacoromanica. sustinand cä notiunea psihoenergismului ar putea oferi aceasta apropiere. HentyFlournoy considera problema dinam ica a energiei psihice centrul operei lui Freud. etc.ro .). fiziologice si mai ales de cele efectuate In domeniul endocrinologiei (Laignel-Lavastine. explicarea fenomenului psihic In complexitatea lui ar prezenta o mai larga perspectiva.) descrise de Freud sunt fenomene energetice. Studiul endocrinologiei apare dupa ultimele cercetari intr'o stransa 9 Care St. Notiunile de . cari la randul lor s'ar afla sub dependenta unei organizatii endocriniene mentinuta In stare de echilibru de catre cele doul sisteme antagoniste ale sistemului nervos simpatic (vegetativ). a carui arma este cuvantul legat erii de nenumarati coeficienti ofectivi ce modifica structura sufleteasca a individului. diastaze nervoase. deplasare. Pende. .). Cu ajutorul ei. Din acest punct de vedere conditiunile biofiziologice ale psihicului au fost relevate de cercetarile anatomo-patologice.pe atat de importanta din punct de vedere stiintific. etc. Biedl. energii circulunte (Dide) vitamine. etc. Parhon.1 www. In a doua comunicare 0 explica(ie psihoenergeticd o mecanismelor psihoterapeutice" am evidentiat avantajiile ce ni le ()lea ipoteza psihoenergetismului in lamurirea mecanismului si tehnicei tratamentului moral.energie" nu pot fi considerate in mod exclusiv ca elemente irationale sau mistice intrucat ambele sunt utilizate in studiul afectiunilor mintale.

Technique de iisychologie expérImentale 1904 (citat de Grasset (132) Cu drept cuvant observa ca precurn un fenomen fiziologic se deosebeste de unul fizico-chimic prin un element iredlictibil: viata.17 conexiune Cu acel al psihologiei t¡i mai ales cu cel al neuropsihiatriei. pentru a lua o atitudine comtienta.. Az. $i acest ignorabimus" este Inca de actualitate. In Vaschide si Piéron. In acest domeniu obscur si complex al psihismului s'a nascut conceptia psihanalitica. film' afectiv al individului fiind asile! In stransa legatura cu functiunea sexuala endocrinianal). cuno§tinta. adica : fenomen flziol. (Parhon-Odobescu) (228). In fata acestui mister ce Inconjoara sa raspunda problema. Avem raportul intim Intre aceste trel categorii de fenomene : fenomen fizico-chimic ten.. etc.. + constiinta. www. Psihiatrul nu trebuie sa se rezume la cunoasterea sufletului" bolnavului. Cercetarile minutioase ale lui 1 Ceeace confirma. Influenta glandelor endocrine sexuale apare ca o forta de prima importanta In determinarea manifestarilor psihice.ro .. Vom ignora pe veci cum se produce faptul de congtiinta din faptele materiale cari 11 conditioneaza". fenomen psihic. O. fiziol.bioch'mic) ca un factor determinant al activitatii psihomotorii. Psihiatria este ceva mai mult decat psihologia patologica kii cineva poate fi cel mai bun psiholog !Ara ca In acelaq timp ea fie §i un bun psihiatru. Toate cercetarile in sensul acesta au evidentiat terenul biologic (fiziologic.. el trebuie sa aiba In vedere ansamblul organismului". In esenta ei ? Care este geneza intima a ei? Cum se efectueaza mecanismul de transformare a unui fenomen psihic in echivalentul sail manifest : fizic ? Stiinta experimentala nu ne-a dat raspunsul decat sub forma mai multor ipoteze. Dar ce este gandirea. Numai un studiu al mecanismelor intime de transformare a unui fenomen Intealtul (din cele trei categorii de fenomene) va putea rezolva problema tricA nerezolvatA a paihogenezelv. 2) Toulouse. tot astfel un fenomen psihic se deosebeste de cel fiziologic prin un alt element : constiinta". din corpul meu. al activitatii gandirii.dacoromanica. H. precum vom vedea. sa le Inceteze indiferenla fala de pozitia i mi§carea lor mecanica. qtiinta a lost nevoita deocamdata prin ignorabimus" Intrn cuvantare (Ueber die Grenzen der Naturerkenners") pe care a 1inut-o fiziologul berlinez Emil du Bois-Raymond (1872) §i In care spune : Este de neinteles cum unor atomi de C. conceptia freudiana a lui Libido.2) Sunt multi factori Inca necunoscuti Inca In ultima lor analiza.

Inteadevar. filozofiei. dar si un factor pur psihic (de ex. o veste surprinzatoare.) Individul trebue neaparat privit sub acest dublu aspect : somato-psihic.. Pana la dansul se studia indeosebi aspectul organic al individului . si de o importanta capitala.ro . Asadar Influenta reciproca somato-psihica este un fapt stabilit. au conformat rigorilor stiintifice accesul pe cale psihologica la cunoasterea sintezei olgano-psihice ce constituie individul.18 Freud §i ale elevilor lui. cladind doctrina fortelor sufletesti" (Zweig) (324. www.dacoromanica. limitandu-se numai la . problema genezei diversilor factori este de domeniul metafizicei. Poincaré). caci numai astfel ne vom putea da seama de complexitatea si de raportul intim al fenomenelor bio-psihice. Nina sau rea) venit din afara (vestea fiind comunicata san sugerata) se repercuteaza asupra sistemului endocrin-nervos. 0 schimbare In functiunea endocrina are repercursiune in cadrul atat normal cat si mor bid al activitatii psihomotorii . in timp ce stiinta se defineste ca un studiu al relativului".studiul raporturilor dintre fenornene". fsi are echivalentul ei psihic inversa fiind Irma si ea nu mai putin adevarata. once schimbare In conditiunile materiale ale elaborarii psihomotorii. Freud completeaza Insa acest studiu prin cercetarile sale asupra psihicului. Studiul acestor raporturi va constitui obiectul stiintei pure . (H. aspect tot atat de real si de important ca si realitatea concreta a organizatiei somatice.

dacoromanica. apare ca o vasta doctrina a filosofiei vietei psihice. Aceste doua conceptii reprezinta In fond Intreaga evolutie a conceptiei feudiene. de exploatare a mecanismelor psihice. www. Ce este psihanaliza ? Freud a definit-o ca o metoda terapeutica a unor maladii nervoase.Definitia psihanalizei.ro . iar In domeniile extramedicale ca o metoda de investigatie psihologica. sintetizarea Intregei conceptii psihanalitice. Intr'adevar. cautand in mainile lui Breuer i Freud sa vindece histeria. impunandu-se apoi cu maretia unei doctrine revolutionare. Astfel in domeniul clinicel psihiatrice psihanaliza constituie o noua psihoterapie si o metoda explicativa psihologica a fenomenelor psihice morbide. Incepand ca o modesta psihoterapie. avea un scop pur terapeutic. aceasta menire a avut-o in taza ei de debut . Insa amploarea cu care ni se prezinta azi.

vom mentiona pe cei mai de seama. 7héodule Ribot prin bazele ce le-a pus psihologiei afective. India America *i Romania. In a carel etiologie au insistat asupra importantei trecutului psihosexual al bolnavului. Bergson. Terenul pentru aparitia nouei psihologii" se pregatea cu mult Inaintea anului 1893. Rusia. Janet. Anglia. Primele lucrari de psihanaliza : Breuer. Germania. 77). Dintre precursorii scoalei psihanalitice. Psihanaliza in Franta. Zentralbl. Charcot (dela Salpetrière) si Moeblus (Leipzig 1888) au emis ideea psihogenezei unor nevroze ca histeria. ca Freud n'a facut cleat sa schimbe termenil unor notiuni din metoda lui Janet . S'a zis chiar. mal ales In felul cum concep . Tot In 1895 Freud publica Quelques considération pour une étude comparative des paralysies motrices organiques et hystériques" (in Arch de Neurol. deosebirl fundamentale. Istoricul psihanalizei.) si care mai tarziu a fost completata intr'o lucrare mai mare Studien Ober Hysterie" (Ed. Precursorii psihanalizel: Charcot. Freud. cand gasim prima lucrare de psihanaliza Cher den psychischen Mechanismus hysterischer Phanomene" publicata de Breuer §i Freud (in Neurot. Italia. Spanla.dacoromanica. tot* ambele metode prezInta allturi de punctele comune. Olanda. Deuticke 1895). Le Bon. spunand. Ungaria. Ribot. Polonia.CAPITOLUL I. Janet prin conceptia automatismului psihologic". Elvetia. Cum s'a rigsEllis. www. a analizei psihologice". cut Ideia unei psihanalize terapeutice ? $coala psihanalitica. Danemarca." Nr. Suedla.ro .suvenlrile traumatices §i psihosexualitatea (Janet). I) apoi prin introducerea notiunilor 1) Metoda psihanalitica a lui Freud prezinta multe asemanari Cu analiza pslhologica a lui Janet. etc. 1-1. Periodicele roi revistele de psihanaliza. P. ca uncle accidente corporale histerice sunt modificad corporale In raport cu idei si aminiri" (Chatcot).

'. Bergson prin filosofia lui. anestezie cutanatg. de ce n'ar avea aceiasi influentd. Charcot (in 1883) emite ¡deja psihogenezei histeriei.Mercure de France". are cea mai mare asemdnare Cu o istericd sau isteric. un element psihic venit din realitatea lui interna". la automatisme pi la actiuni coordonate (Christin (49). ¡deja sugeratd) in echivalentul sat' somatic (simptomul organic : pseudoparalizia bratului). bdnuind o analogie intre. (Pathan) (226). In sfarsit Havelock Ellis prin bazele ce le-a pus psihologiei sexuale.) Ca elev (1885 1886) al marelui Charcot. le Bon prin contributiunile ce le-a adus in domeniul psihologiei colective. mecanismele celor cloud procese psihice. www. tensiunea sau gradul de activare la care sunt duse tendintele pi care poate merge dela o simplA latentA. foria sau massa psihologicd exprimAnd cantitatea fenomenelor elementare grupate Intel) aceiapi sintez5. care executd acte. Asadar prin hipnozd reusise sd transforme un element pur psihic (reprezentarea. Freud a fost atras de experientele si idelle neuropsihiatrului francez. cd o persoand hipnotizatd si care executd actele sugerate in hipnozd. in felul urmAtor : dupd ce aseza bolnava histericd in stare de hipnozh. Combinarea acestor doi factori constttue debitul sau Octet*: (tensiunea psihologica a Iui Janet). mai ales In ceea ce priveste problema atAt de complicatA a histeriei.dacoromanica.). 1) Janet. simptom cdre per- sista un timp oarecare. Freud a trecut astfel la cel al histeriei. o reprezentare. de ex. Inteadevdr ipnotismul si isteria au desigur multe afinitäti. ii sugera ideea. distingeca pi la electricitate : 1. La trezire bratul prezenta simptomul npseudoparalitic". S'a relevat deci influenia starilor psihice asupra manifestdrilor organice. Dela fenomenul hipnozei. Inteadevar precum am spus. In fata acestui fenomen de transformare. ca bratul ti este paralizat". fenomen care la Nancy se putea vedea zilnic in experientele lui Bernheim f i Lièbault asupra procesului hipnotic Freud s'a intrebat : dacd un element psihic venit din earl (reprezentare sugeratd de hipnotizator) are influenta mudificatorie asupra fizicului. un element psihic al bolnavului insusi. pi 2. 9 In cele 20 de volume apArute (In traducere) In Ed.ro . A reu§it sa producA simptome histerice (ca : paralizia unui brat. trdeste scene autosugerate etc". Este deasemenea sigur. G. . contracturd. etc.21 de energie psihicr si tensiune psihologice 1) in studiul psihofiziologiei.

Peste putin timp. adrift. cei mai insemnati reprezentanti ai hipnotismului . .dacoromanica. stdri de data veche pe cari bolnava le-a uitat . .22 Freud a Inceput astfel sd desvolte In mod logic qi slatematic ideile maestrului sdu Charcot. din vieata bolnavei. Proceda deci cu un fel de purgatie mentaldu. din cauza vederilor prea materialiste ale lui Breuer.) ai bolnavului Insusi. conceptie banuitd de Charcot.. Breuer a observat astfel. Faptul insd. si-anume din acel al inconstientului. desinfectie mentald (Janet) de unde si numele de metodd catharticr cum au denumit. aduse Insa din nou in sfera cunostintei ei (facAnd-o sd le retrdiascd) simptomele se ameliorau si chiar dispdreau tempo- rar. a Minas totusi nemultumit de rezultatele terapeutice ale hipnozei . se atad de acesta si-i deveni colaborator. nu le recunostea ca fiind spusele ei . Breuer observa atunci. cd simptomele n'ar fi decat expresiunea unor stdri psihice anterioare. cd bolnava mArturisea lucruri pe cari nu le credea cd le-ar fi spus (Musa.ro . totusi. Freud impresionat de cercetdrile lui Breuer. Precum am vdzut. ardtand cd simptomele histerice pot fi expresia concreta si a unor factori psihici (reprezentdri. Joseph Breuer. Pentru aceasta pleacd (in 1899) la Nancy. Dr. Astfel s'au consolidat din ce in ce bazele conceptiei psihologice a genezei psihonevrozelor si mai ales ale histeriei. din acel domeniu al psihicului. Breuer $i Fieud au verificat si completat experienta lui Charcot. simtea ameliordri in simptomete organo-psihice. nucleul metodei psihanalitice ca procedeu terapeutic. in cursul car eia insemna tot ceea ce Musa rdspundea la diferitele Intrebdri puse. Incerca sl trateze histeria In felul urmAtor : aseza bolnava in stare de hipnozd. In acelas timp un bdtran medic vienez. si pregAtit deja pentru asemenea idei. In cursul ei efectuandu-se o evacuare binefAcatoare a energiei afective (Regis $i Hesnard) (260). la Bernheim $1 Lièbault. l'a determinat pe Fieud sa studieze mai amdnuntit procesele hipnoziei. care nu concepea dinamismul intrapsihic origina precum si alte notiuni de naturd prea pur psihied a histeriei abstracta ale psibanalizei.o Metier $1 Freud. Freud Incepu (1894) sd lucreze singur www. etc.si destdinuirile ce le-a facut In timpul somnului hipnotic. ceea ce 1-a fdcut s'o inlocuiascd prin cura de conversatie. care nu cade subt lumina constiintei lui clare. emotii. cd simptomele histerice recidivau &la un timp dupá tratament.

Imago" fondata in 1912 de catre Hanns. pedagogie. literatura. Otto Rank. Sachs si Otto Rank. 1894. Psihanaliza precum am mentionat de altfel se ridica astfel dela o simpla metoda psihoterapeutica la nivelul unei conceptii a panpsihismului". ca psihanaliza fi gaseste materialul de lucru si aplicatiile ei In domenii atat de variate si multiple precum vom vedea (In medicina. politica. Freud si Bleuler. www. 1) Prima lucrare de psihanalizg pe care a scris-o singut a fost je Abwehrneurosen (Neurol. Aichorn. la nivelul unei doctrine psihologice vaste i geniale. varietatea acestor domenii este numai aparenta. Padagogik" sub conducerea lui A. expusa In numeroasele lucrar ale nouei scoll vieneze (mai tarziu si ale scolilor disidente). Conceptiile acestei scoli au inceput dealtfel sa ¡ese din cadrul medical in care s'au nascut subt forma unei psihoterapii. psihologie. atat In manifestarle lui normate cat si In cele morbide). criminalogie. Meng. aria.ro . Paul Eedern.23 continuand drumul vederilor sale geniale. Nu este catusi de putin surprinzator faptul. angewandten Seelenkunde" aparuta in 1907.dacoromanica. In acelas an a aparut Zeitschrift fiir Anwendung der Psychoanalyse auf die Geisteswissenscbaften" sub conducerea lui Freud. Zentralblatt liir Psychoanalyse" (1910). etc. Zentr. Majoritatea lucrarilor psihanalitice apar in periodicele editate de Freud si elevii Astfel cele mai insemnate ar fi : Schriften z. deoarece In ultima lor analiza. 10 si I 1) In care descrie psihogeneza histeriei i rolul preprimArie In obsesii i fobii. Zeitschrift !Ur psa. Sachs.) . 1). filosofie. cari in scurt timp reuOra sa Injghebeze scoala psihanalitica. 1) in Internationaler Psychoanalytischer Verlaga (Viena). teologie. Rezultatele unor cercetari minutioase si verificate pe terenul clinicei psihiatrice au deschis noi orizonturi i au pus noi probleme in domeniul psihologiei normale. Jahrbuch der Psychoanalyse" (1908) care a aparut pana In 1914 sub conducerea lui Jung. Anna Freud. abordarld astfel studiul tuturor manifestarilor psihice i Indepartand In mare parte misterul ce inconjura mecanismele esentiale ale activitatii psihomotorii sub toate aspectele ei. sub directia lui Adler si Stekel. nu sunt decat elaboran diverse ale aceleiasi energii : ale psihismului (individual si colectiv.

In fiecare an a aparut Almanahul Psihoanalizei (la Viena). P. fie in majoritatea celorlalte reviste literare.edinta a Soc. Elvetiene de Neurologie cu a carei ocazie Ch. Inainte de razboiul mondial. Congres International de Medicina din Londra.I E. Vaschide. sub Ingrijirea D-rului Theodor Reik s'aInfiintat la Viena un oficiu special pentru centralizarea ei. Indeosebi spiritul latin a primit-o cu multa rezerva. In acelas timp Mauricheau-Beauchant din Poitiers scrie cateva articole psihanalitice pentru medicii practicieni.-. Primul psihanalist din Franta a fost M. Schneider. Régis. de Montet face un In acelas an. prezentand numeroase lucran. 8) Ne-am servit pentru aceasta de lucrArile lui Rdgis. Din 1926.ro .. prima lucrare ce s'a ocupat de Freud a fost a regretatului tan& savant roman N. R.2) Vom urmari pe scurt felul cum a patruns doctrina freudiand In centrele savante.24 H. lanet prezinta un raport asupra psihanalizei cu o critica pe cat de impartiala pe atat de favorabila nouei psihologii. In mai toate Wile precum vom vedea au aparut numeroase reviste psihanalitice . Ch. psihologice. apoi Maeder (din Zürich) care a facut o expunere a psihanalizei in Amide psychologique" (1912).dacoromanica. Zulliger . In timp ce prin diferitete lucrar i tratate de psihiatrie autorii (Sollier. Incat In 1921. Beauchant. Literatura psihanalitica mai ales In ultimii ani este atat de vasta. Thomas.1) Franta. psihanalitice ale adeptilor din Europa si America indeosebi. eseuri etc. Scoala psihanalitica a Intampinat totusi marl si mai ales numeroase obstacole In difuziunea ideilor ei prin Wile straine. 2) S'a cgutat a se explice cauzele acestei grele difuziuni ale curentului freudist In tArile latine. www. care in cartea sa Le Sommeil et les reves" (1911) descrie pe scurt teoria viselor a lui Freud" ca apoi Kostyleff sa expuna In numeroase articole trasaturile generale ale psihanalizei. Hesnard. etc. /Wendy. medicate. In 1913 psihanaliza se dtscuta intr'o . Ladame) consacra psihanalizei pagini Intregi. 1). 9 Pentru cunoasterea istorlei mischil psihanalitice v. LaforguP. volume. etc. la al XVII-lea expozeu a conceptiei freudiene. cercetari. de Saussure o atribue lipsei de spirit practic a popoarelor latine. Payot) 1927. Witlets. wEssais de psychanalysea de Freud (ed. numeroase cercetari sunt publicate fie In brosuri.

unii contra. ImpreunA cu elevii shi Laforgue. Guiraud. de Fleury. Regis publicA La psychoanalyse des avroses et des psychoses" prima lucrare ce contine o expunere completA si o critica impartiala a acestei noui forme de psihologii" (Tu. Claude.-Lavastine. Dunzas. R. Numeroasele contributiuni ale lui Th. de Saussure. rioase ale lui Hesnard din Bordeaux. Regis. Papillault. au lost publicate in revistele neuropsihatiice. etc.Les anxieux" vorbesc de psihanalizA . Blorzdel. Ribot. Nurneroase desbateri incepurA sA aibA loe la sedintele societAtilor de psihiatrie si psihologic. etc. observatiuni clinice minutioase. Cornelius. etc. care in colaborare cu prof. Pitres. In fata criticilor severe ale lui G. impulsii.25 In larga mAsurA au contribuit publicatiile si cercetArile se-. 0 parte Je gAsim in lucrarea Drilor Laforgue 0 Allendy. Robin.dacoromanica. Prin 1920 incep chiar lucran i practice pe terenul clinicel neuropsihiatrice. Claude. etc. Dupre. (24) Hartenberg. Amouroux. etc.ro .. Cruchet. care evidentiazA valoarea nouei metode psihoterapeutice. L. Dupd o verificare impartialA si riguros stiintificA a ajuns sA fie sustinuta cu toata increderea. au obtinut rezultate strAlucite. Cornelius. (71) Foerster (106) Laumonier. schizofrenii. o ajutau in once caz in diluziunea ei. la fel M. Deimos. Th. psihanaliza preocupl din ce in ce tot mai mult centrele savante din Franta. Trepsat. Dupa rAzboiu MO. Bore!. etc. altii in favoarea psihanalizei. ca H. Astfel.Hesnard. Rezultatele. Perelman. Laumonier. Lemattre. In 1917 Devaux §i Logre in cartea lor .. Kostyleff etc. M. H. (185) Adam precum si in fata argumentelor mai mult de natura sentimentalA ale lui Ch. a /nceput o serie de lucrAri psihanalitice practice In cazuri de obsesii. (174) . dupA ce au lost trecuie prin severa obiectivitate stiintificA. Ceillier.1) In cursul rAzboiului gAsim cateva articole semnate de Colin-Mourgue. de cAtre somitAtile psihiatrice si filosofice ale Frantei. psihanaliza a lost sustinutA cu succes ') Inteo recenzie publicata In Revue philosophique) 1925 L www. Flournoy. Ribot. Flournoy. (88) A. H. profesorul H. Allendy. dela facultatea de medicinA din Paris. Bergson. Dide §i Rogues de Fursac in manualele lor de psihiatrie. In 1921 ilustrul psihiatru. Szokolnica (o elevA de a lui Freud) Laforgue.

psihanaliza gaseste un teren mult mai favorabil. sub inaltul patronaj a lui Freud. In Elvetia.ro . etc. Schnyder. Ch. cu discutiunile ce-au avut loc In congresele anuale ale psihanaliOlor francezi. Memoriile originate privind toate donieniile de aplicare. Bovet. Centte cu sub imboldul noilor idei ale lui Freud au Inceinstitutii put sa se preocupe de problemele psihologiei sexuale. ¡mat la Congresul elvetian de psihiatrie tinut la Berna in 1923. Claude. investigatie psihanalitica. Flournoy. oglindesc larga difuziune a conceptiei psihanalitice in Franta. www. 3) In editura G. Weber. Courbon. 7h. ni-le expune pastorul Dr Oskar Pfister. Capgras. Lipine. etc. Doin (Paris). Ladame. au publicat numeroase articole i lucrari psihanalitice. Sarasin.vHesnard (Toulon). patrunzand cu mutt mai de vreme decat In Franta. cel mai 1) Despre domeniile extramedicale in care a pAtruns psihanaliza vom vorbi la finele lucrArii. de Saussure. comunicarile prezentate. H. Odier (Geneva). valoarea terapeutica si de investigatie psihologica a psihoanalizei a fost recunoscuta de majoritatea psihiatrilor. Pichon (ca secretar general). Rezultatele aplicatiilor psihanalitice In domeniile extra-medicate. facultatea de Medicina din Ziirich deveni centrul unei §coli psihanalitice disidente. R. Mlnkowsky. %lmmer. Dubois. Maeder. psihanalitica din Paris (sectiunea franceza a Asociatiei psihanalitice internationale) se formeaza un comitet de directie compus din M-me Marie Bonaparte (Paris) A. facand sa apara trimestrial Revue française de Psychanalysea 9 organul oficial al acestei Societati.9 In anul 1927. Lajorgue (Paris). Germania. Ermlkow. Oberholzer. In aceia§i revista sunt publicate aproape in Intregime rapoartele. psihanaliza s'a extins repede. iar din cursul anului 1908 §i pana azi. Mai tarziu.20 de Ries. sub conducerea lui Bleuter. cu mutt entuziasm. considerata fiind ca o metoda necesara terapiei boatelor mentale. E. Soc. Carrette. Cu toata piedica ce-o opunea coala kraepeliniana din München. Zalliger. R. E. Claparède.dacoromanica. Provotelle apoi Gottschalk. de Saussure (Geneva) §i Dr. Elvetia. E. Hesnard. Lombard. Jung Schmiergeld. In 1907 se infünteaza la Biirgheolzli un cerc psihanalitic. Flournoy (Geneva).

In care se comenteazg pe larg rezultatele acestei policlinici.The Hogartb Press' §i George Allen & Unwin (Londra). etc. Abraham Prin recenta brosura a Dr. Jones (Londra). M-me Horney §i Miller.Zehn Jahre Berliner Psychoanalytisches Institut' o lucrare a Soc. germane de psihanalizg.-lui Alfred Brauchle: Psychoanalyse und Individual psychologie" aparuta in Reclams Universal Bibliothek" (Nr. Harnik. revista consacrata lucrarilor psihanalitice2) Italia n'a ramas indiferenia in fata nouei psihologii. E.1) Dr.Psychoanalytist he Elemente in der griechlschen Trqddie de R.8) Rusia a rbspuns si ea In mod favorabil prin cercetarile D-rului M. i VIII Congrem interdoug dAri de seamg national de psichoanalizg (25 Sept. Internat de psihanalizg) a Intiintat (In 1920) chiar o policlinicg psihanaliticg la Berlin. de Edoardo 11. 2) Notgm : . Lugaro in La psichiatria tedesca" (Florenza 1917). di neurol. Fenichel. Anglia. Reprezentantul de seama al scoalei psihanalilice este prof. LeviBianchini sustine conceptia freudiana in Ddense de la psychanalyse" i Valeur et aspects sociaux de la psychanalyse" publicate in Arch. Mentiongm cele doug mari edituri ale lucrgrilord e psihanalizg : . Mentionam Deutsche Psychoanalytische Gesellschafts asociatie din cari fac parte D-rii Simmel. 7085 Leipzig) se afirma tendinta la popularizarea problemelor psichoanalitice. Sachs. prezentAnd apoi asupra rezultatelor la al VII. 1924 la Salzburg). 1922 Berlin si 23 Apr. Cantarella (publ. In 1931 apare .dacoromanica. gen.ro .-. Costa. K. In schimb este combatuta de Modena §i mai ales de prof. Alexander.eiss (Trieste) si Ruffaele Cantarella (Neapoli). E. iiiulff (Odessa) si prin cele ale lui Pavlow (din PeDr. psik hiatria e psicoanalisi" (1923) considerand psihanaliza ca o chimie fizica si o medicina aplicata psihicului". Eitingon (secretarul general al Asoc. Boehm. Curentul freudian preocupa centrele medico-psihologice punandu-se bazele Societatii psihanalitice din Londra" care editeaza International Journal of Medical Psycho-analyois". In ultimii ani apar totusi numeroase cercetari psihanalitice. lii Almanach de Psichoanalyse' (1936) Wiena.27 Insemnat reprezentant al psihanalizei fiind (Berlin) si Max Eitlngon. www.

Danemarca si Olanda. H. care a demonstrat rolul inhibitor al factorilor psihicl (prezentari. Dr. colaboreaza la periodicele psihanalitice ( nInternat. Ellis. Astfel la Congresul anual al Soc. Cercetarile lui H. prin lucrari de psihanaliza literara. Ungaria prin lucrarile originale ale lui Ferenczi. Ives Hendrick. Ian van Emden (Haag). etc. D-rul Girindrashekhar Bose din Calcutta. America. (Atlantic City 1921 lunie). asupra mecanismelor fiziologice. Delgado. Franz Alexander. Mr. de Neurol. James I. Spania. Putnam. Eisler. romane n'au ramas straine de noul curent al psihologiei freudiene. lelgersma (rectorul Univ. Mills si Morton Prince in raportul lar se ridica in contra pansexualismului freudian. R.ro . Vogt (Christiania)2) etc. Jekels. R. Noorton & Company Inc. Pfei- fer. vine cu pretioase contributiuni in sanul scoalei freudiene. Prot. Americ. Review. publicate in numeroasele reviste psihanalitice ale Societatilor adepte infiintate. Carihy. Polonia. Marinescu (196) (197) a expus trasaturile geneI) Problema reflexelor conditionate. Camp- bel. Mr. nume cunoscut in cercurile psihanalizice.28 trograd). Brill (New-York) etc. Stanley Hall presedintele Universitatii din Worcester invita pe Freud si Jung sa tina o serie de conferinte asupra psihanalizei. Ch. Prof. G. iar White si Smith-Eily fellife (New York) editeaza (in 1913) The Psychoanal. India. recunoscand totusi valoarea unor notiuni psihanalitice. Balint. Karin Michaelis (Copenhaga). Bjerre. G. L.") Mentionam lucrarile lui : Sandor Radd. Zeitschr. au publicat numeroase lucran i in periodicele straine. W. au starnit discutii vii in sanul centrelor neuropsihiatrice americane. reprezentari).dacoromanica. far Psychoanalysea) lar Berkeley-Hill confirma identitatea etiologiei nevrozelor la Europeni si Hindusi. Hone's. T heodor Reik (Haag). din Leyda). D-rului A. au trecut insa cu totul de partea lui Freud. 2) Care publicg (1907) prima psihiatrie (In limba norvegiang) ce se ocupà pe larg de psihanalia tal 1) Edituri ale lucrArilor psihanalitice din America: Nervous and Men(Washington) si W. In 1909. Prof. Greve (Chile) Mme Ruth etc.° (New-York). In ceca ce ne priveste. reprezita psihanaliza in Spania. nici centrele culturale România.') Mile scandinave. G. van Renterghen. etc. Zaboorg. www.

C. medical intelectual este nevoit Era se familiarizeze cel putin inteun cadru diletant Cu problemele psihanalitice. Urmeaza lucrarea de fata. Prima teza de doctorat (in medicina). G.Clujul Medkal". evidentiind valoarea utila.Buletinul eugenk $1 blopolitic 1929 gi 1930 Cluj . Vlad sunt suficient de cunoscute in competinta si In datele lor practice. pentru o cunoastere temeinica a psihanalizei. C. Astfel se explica In mare masura faptul. Lucrdrile de psihanaliza ale Dr. Corozel prin teza sa de doctorat s'a impus ca un pretios colaborator in apararea punctului de vedere psihoanalitic. Retezeantt debutand cu teza sa de doctorat (263) asupra viselor in care se cristalizeaza ca multa pricepere o serioasa putere de analiza a suflecontinua prin diverse articole de psihanaliza tului omenesc aplicata. de catre Dr. Prin forta faptului. Cu aceste Inceputuri lumea medicaid romaad este In larga masura preocupata de valoarea stiintifica a vederilor psihanalilice. T. Westfried In lucrarile sale asupra manifestarilor sexuale normale si morbide. 1) uneori in colaborare ca Prof. C. In editia I-a in 1927. se cer sacrificii materiale si morale.ro . Urechla (Cluj). a proape absiNie In actuala atmosfera materialista. sa raspandeasca lumina nouei psihologii.I . aparuta tot ca teza de doctorat (la Iasi). Putini medici romani pot fi cu adevarat citati de a fi colaborat In literatura psihanalitica romaneasca. dar mai ales de timp. Dr. pentru obtinerea deci a rezultatelor practice de valoare medicala. C. 9 In .dacoromanica. VIad (300) In 1923. pentru a ne limita doar la mentionarea lor. Putini se vor hazarda in acest domeniu al specificului omenesc. ca psihanaliza mai ales aplicata impune o cultura generala serioasa. sociala pe care le ofera aceasta investigatie subtila de psihoterapie. Insa. cd multi literati s'au convins spontan de adevdrul si de valoarea reala a revelatiunilor psihanalitice. ocupandu-se de problema psihanalitica este a D. www. reala a nouei psihoterapii. Dr. criticand-o impartial.29 tale ale doctrinei. Dr. se impun prin succesul lor. atunci and este condusa de Indemnarea si rtibdarea necesard aplicarii acestei metode subtile. Rezultatele practice tnsa obtinute In clinica si clientela. Vlad. ocupandu-se Indeosebi de partea doctrinara a psihanalizei. Dr.

ro . D-sa intrevede multiplele aplicatiuni ce le prezinta psihanaliza criminalistica avand largi perspective.Via(a Romaneasedm. Mai tarziu D-sa publica un studiu psihanalitic asupra motivului Lenore" din folklorul nostril. au facut. §i Dreptul6 (vezi bibliografia). . ca tuala valoarea mijloacelor psihanalitice in domeniul medicinei legale si-a dreptului penal este egala Cu zero". autorul crede.30 In ramura medicinei legale. Steinescu (287) schiteaza o expunere obiectiva a doctrinei lui Freud" sustinand o critica ale carei concluzii ridica o adversitate in lata utilizarii psihanalizei ea metoda terapeutica efectiva. I) NuvelA publicata in Vlata Roma/leaner' No.Pandectele Romane". Aceste articole au ap5rut de curand Inteun singur volum sub WM de . C. iar mai tarziu cu Dr. www. C. In cadrul acelorasi preocupar Dr. In ultimii ani. Nu de mult. Wad (211) publica In revistele franceze doua studii in acelas sens evidentiind serviciile ce le poate aduce examenul psihanalitic expertizei medico-legale. C. Ma'am Pop (244) publica unele consideratiuni critice privind aceiasi problema a psihanalizei judiciare. Prima incercare de acest fel a fost a D. Westjried (210). 7 din 1927. In afara domeniului medical. loth: Neumann (218) (219) 1) In revistele : . servindu-se de tehnica psihanalitica. Dr. Dr. a responsabilitatii si-a sanctiunilor penale. mentionam primele eseuri de psihanalizä judiciarä publicate de D Petre Marcu-BalF1) conturand valoarea interogatorului psihanalitic si posibilitatile practice oferite de datele psihanalitice expertizelor judiciare. Recent. doctrina si legislatia penala a viitorului". D-sa da la iveala rolul determinarilor psihologice inconstiente in geneza operei emineseiene.dacoromanica. ce-ar duce In viitorul apropiat la inaugurarea unei noi stiinte si scoli eriminale. Dupa ce cauta sa ilustreze subrezenia" principiilor acestei doctrine si elucubratiunileu In faza lor acinterpretarilor psihanalitice.Psihanalia judiciarelm. Vlad In jurul geniului lui Enzinescu. Dr. medicii psihanalisti romani. o serie de investigatiuni privind literatura noastra. Regretatul profesor Mina Minovicl in colaborare cu D Dr. largind in acelas timp si conceptia psihologica a delictelor. Dupa ce schiteaza structura mentala a lui Eminescu. care desigur va influenta In multe directii.

de sanatoasa traditie etc .dacoromanica. din cele mai nefaste nu numai literaturei noastre. Este locul sa atragem atentia i asupra unei repercusiuni ale conceptiei psihanalitice. piese. relevate la lumina datelor psihanalitice. ci intregei noastre organizari sociale. Opera de destramare i desmat social desfasurata de spirite revolutiope calea revistelor." Daca pe taramul medical au aparut restranse lucrari fata de centrele culturale straine. 2) o nuvela. . Aceiasi exploatare In mainile tendentioasa i falsa îi continua opera nefasta creerul unor elemente inteligente si de vasta cultura" in domeniul social al vietei noastre. etc. bronare. In legatura cu fenomenele sociale actuale. . O ineatunci puizabila literatura pornografica Isi justifica valoarea utilicand teza artei pentru aria" nu mai ofera argumente zand datele psihanalizei In legatura cu mecanismul psihologic al raporturilor dintre inconstient i constient. PAnA ql crimi. prin care se justifica i sustine degajarea totala a fetei moderne de sub.. venale sau dornice de castig surilor. Anumite curente politice (si pedagogice conexe celor politice) in tendinta lor de rasturnare a oranduirii noastre sociale. poezii. ipocrite i creatoare de nevroza. moderne vieti" . . . Ibialleanu. In literatura romaneasca autorii s'au resimtit pe o scara mult mai larga in creatiuniie lor literare. Inspiratii fecunde si orizonturi noi ale tragicului omenesc. Citarn bunaoara Somnul" de D. . detin cheia i estetica profunzimilor sufletului omenesc In nenumerate nuvele. concluziile noastre releva falsitatea tendentioasei i naivei interpretan i a teoriei psihanalitice. ..ro . etnice. literaturii. romane. . utilizeaza conceptia psihanaMica In subminarea familiei Intronand dreptul absolut al sexuaMAW (o forma periculoasa i ieftina a materialismului) asupra oricarei valori etice. ce oglindeste complexitatea cu care este infiltrat sufletul femei de eternele preocuparii erotice.. conferintelor si chiar lucrarilor . Cezar Petrescu. am schitat In cuprinsul unui eseu. jugul moralei sexuale. felul In care trebue privita fata de azi din punct de vedere pslhanalitic (246) . ziarelor.81 publica douh studii psihanalitice : asupra romanului Baca/aura/fill elevulut Getbert" de Torberg si Adela" de G. stiintifice (In jurul problemei sexuale) cultivand noi (?) moravuri In numele unei . cat si mecanismul psihologic al visului in sensul conceptiei freudiene. www.

8) In domeniul psihologiel. In o serie de conferinte. tinut la Sibiu (1933).. Psihiatrie. am demascat cauzele (politice. Conf. G. In care atat adeptii cat vi adversarii ei. Georgrade (126) vede In investigatia psihanalitica Marta cu talent. 9 .). Freud sau Glde'). un pretios mijloc ce 9 Constatare personal cu ocazia examenelor psihiatrice ce-am avut ocazia sA le facem cAtorva criminali intelectuali. (6). Reidulescu-Motru (253) confirma pretioasele contributii ale psihanalizei In explicarea fenomenului psihologic. Prof. C. RomAne de Neurologle. considerandu-1 pe Freud un mare educator" (216). lar sublimarea un minunat mijloc educativa (id. Se impune o stavilire a acestei exploatdri a conceptiei psihanalitice.) acestei utilizad a psihanalizei In insavi detrimentul valorii ei. nefaste structurei etice a individului cadrelor noastre sociale. 1) Acest aspect al psihanalizei 11 vom trata pe larg In cadrul unei /ucrari In curs.Considera(iunt psihanalitice asupra creae literare° comunicare prezentatA la al 13-lea congres al Soc. O atitudine favorabila psihanalizei indeosebi privind fenomenul sublimarii se desprinde vi din lucrarile de psihologie sociala ale Prof. www. ca un convins adanc cunoscator al conceptiei freudiene. In cadrul preocuparilor de psihologie fi pedaRogle infanHid. DI Prof.dacoromanica. D.32 nalii intelectuali" vi minori" (precocitati (?) vor justifice crima prin argumente culese din . etc. In desvoltarea conceptiei personalismului energetic" (254) D-sa considera meritul psihiatrului vienez S. prudenta i rabdare. Prof. Speranfla (285) (286). Psihologie si Endocrinologie. antinationale .ro . Narly. Antonescu expune contributiunile practice de mare insemnatate In cunoavterea vi influentarea integrala a sufletelor copiifor (elevilor) nostril'. D. ce le determina acest curent" modern alimentat cu idei psihanalitice" vi. Moldovan (212) face prima expunere psihanalitica a inconvtientului. face o ampla descriere a aplicatiunilor psihanalizei in pedagogie. comunicad vtiintifice vi eseuri. DI C.. Freud de a fi staruit asupra proprietatii de identificare a Eului. interese financiare. au recunoscut o arma cu douà taivuria. C. D. am semnalat influentele. E. M. G. parvenire. Din punct de vedere pedagogic.

Irma gol. Blaga considera problema psihanalitica de-o importanta deosebita.818111 t 08111LNALIZAN www. D-sa considera posibilitatea unei abordar efective a problemei inconstientului numai reluand traditia romantica veche. Din aceasta opozitie a privirilor. D. L. de suprafata. Tot In filosofie D-sa.) Il descrie ca o realitate psihica de mare complexitate. Insa din pozitia limitata unui cadru marginal. Din sanul acestor raporturi. D. L. ne mai fiind posibila nici o cunoastere. cu funclii suverane si de o ordine si de un echilibru launtric. Carus. Rezervele ce le face In jurul acestei conceptii sunt cu atat mai valabile cu cat izvorasc dintr'o favorabila atitudine MO de doctrina psihanalitica. evidentiaza valoarea conceptiei psihanalitice despre inconstient. fi lipseste viziunei psihanalitice perspectiva vasta in adanc. lipsit de substanta. autorul desprinde concluzia. Goethe etc. L. prin faptul ea ofera un imens material Cu extraordinare efecte dramatice si de fecunditate rara".dacoromanica. POPREIC11.b ne oferit informatiuni sugestive pentru a sesiza subconstientul In care germineaza si din care 'tsar multe din conduitele bizare ale copillor". Dupa ce insista asupra deosebirii ce trebue facuta Intre inconstientul organic-fiziologic si inconstientul psihic (conceput ca substanta sau ca o realitate sui generis). Blaga (21) releva raporturile dintre conceptia romantica (a lui Se/telling. Reamintind faptul ca descoperirea ninconstientului" constitue un titlu de glorie mai ales pentru filosofia naturii" D. dar mai ales din discernamantul ctitic al unui spirit de-o rara putere de patrundere a realitatilor abstracte. In teatru. 0 mindu-se asupra structurei inconstientului.) si cea a psihanalizei privind domeniul inconstientului.Trilogia culturil'. utilizand datele psihanalitice In cadrul originalei teorii asupra stilului cultural 1) alaturi de comentariile filosofice si critice asupra problemei inconstientului. desprind o viziune mai plina despre structura $1 continutul inconstientului.ro 3 . gratie carora el devine un factor In mai mare masura $iesi suficient. ea viziunea romantica contureaza inconstientul global. Blaga (id. pe plan filosofic. Dr. ne ofera s't o serie de contributiuni pretioase. ps hanalistii limitandu-se la un punct de vedere periferic. 1) In primul volum : Orizont 111 stila din . care desena eadrele unei viziuni. 1. si adangAndu-i-se sporul mlezos obtinut pe alte cai..

o ca o valoare de cultura ce trebue cunoscuta.ro . deghlzate. lamurit de psihanali0 prin mecanismul sublimarii" libidoului sexual. cópturand. credem ca i se cuvine acestei doctrine Intreaga atentie. nu haotic". pe autor. ') Vezi capitolul al IX-lea : . cu drept cuvant. Acestui proces de translatie. spre a fi utilizata apoi numal In scopul binelui social si in raport numai Cu realitatile noastre sociale.stilm. www. in mai toate tarile. al nostru.dacoromanica. In mod deosebit D. Ludan Blaga ii da numele de personan(d. O asemenea limpezire a domeniului inconOientului de perspectiva cosmotica" a dus la o serie de contributiuni originale in legatura cu raporturile dintre incon§ient §i con§tient ceea ce l-a facut.Fenomentil 1) Procesul personantel 11 considera autorul §i ca un pretios mljloc de explicare a fenomenului . Dupa aceasta conceptie psihanalitica a creatiei. sa revizueasca In mod critic mecanismele vietii suflete§ti descrise de Freud. Blaga i§i Indreapta privirile In jurul fenomenului de crea- tie spirituala". continuturi ale incon§tientului pot aparea (efulguratiuni ale incon§tientului") in constiinta §i fara o prea- labila transformare cum se petrece In fenomenul sublimarii."2) Ne limitam la aceasta sumara schitare a felului In care conceptia psihanalitica a fost comentata §i criticata de cel mai original §i adanc ganditor contemporan. de revgrsare a undelor" continuturilor din incon§tient in con§tiinta scazute ca un ecou.)') Ori. L. formand prin aceasta transformarecontinuturi ale diverselor creatii spirituale (artistice. tendintele (continuturile) incon§tientului apar in con§tiinta diformate. * * Trecand In revista ecoul ce l-a avut doctrina §coalei lui Freud.decat e con§tiinte. dar nedeghizate" D. literare etc. O asemenea considerare il duce pe gAnditorul nostru la conceptia unui inconOent cu caracter cosmetic".

Pslhosexualitatea cuprinde aproape intreaga activitate a vietli psihice. GeElementul afectiv stA la baza psihodinamismului.ro . Principiile psihanalizei. once proces psihic reprezentand forta unei cantitati de energii psihice 9 pe cale de elaborare. dorinte ce tind spre elaborare manifesta. complex de tendinte care se gasesc Trite° miscare continua. Se descrie psihicul ca un sistem de tendinte. nu poate deveni. Psihicul e o modalitate de manifestare a energiei universale. neza vietel afective. Vieata psihica e un 1. Teologismul intrapsihic: once act psihic este determinat de o cauzA (psihicA sau organic5) latentA sau manifestA. In sufletul individului sunt vecinic framantari. Din acest punct de vedere psihologia freudiana la aspectul unei psihologii dinamice 2) ce contrasteaza cu psihologia clasica asociationista. dupa Rtbot (271) 9 P. inconstientul ca bazA a intregei vieti psihice. (si aceasta nu numai In stare de veghe. www. hedonicA. Procesele mentale infantile stau la baza intregel desvoltArl ulterioare ale vietii psihice a individului. Conceptia panenergetismului universal orienteaza psihanaliza fritr'o directie psihomotrice". 2) Multi termeni al psihologiel freudiene sunt Imprumutati din fizicA fi mecanicti. Astfel. Janet prin conceptia sa a tenstund psihologice a intrevAzut psihologia dinamicA. statica. Vom face o scurta expunere a principiilor fundamentale ale doctrinei freudiene. Principiul psihodinamismului. printr'un complex de tendinte si In continuA miscare. In capitolul utmator insistand asupra catorva aspecte mai importante pe cari He imprima unele principii. Psihologia afectivA. aspiratii.dacoromanica. Copilul este tatAl adulluluig .CAPITOLUL H. ce n'a fost. tendinte. ci si In timpul somnului).

instincte. Acest principiu prezintA o deosebitA valoare In doctrina lui Freud. spre deosebire de excitatie. o dorinta. nu facem nimic din obisnuintA. Principiul determinismului intrapsihic. Freud (115) Inte- lege prin o tendintA echivalentul psihic al unei surse continue de miscAri provenind din interim' organismului. aceasta o a doua s. o emotie. coordinatie etc) (Iones) (160). tendintele traducAnd necesitAtile mentale sau fizice ale individului". deoarece importanta determinismului universal este atat de mare Incat rupandu-se numai Inti'un singur punct s'ar rAsturna Intreaga conceptie stiintifica a lumei" (Freud) (114). Activitatea psihicA. inclintiri. m.tendinta este o miscare sau oprire de miscare In stare nAscAnda . Tendinta este deci la limita domeniului psihic si fizic". '1 Pazilhan (232): ptendinta este faptul esential al vietii mentales. www. gusturi.ro . ca o filosofie finalistA" (Dubuiadoux) (86). Nici o manifestare psihomotorie nu este deci ininteligibilA. este termenul generic ce cuprinde toate variethtile lui : necesitAti. 2) Orice act psihic este legat de un altul printr'o asociatie 3) dinamicA si cauzalA. SA retinem astfel baza dinamicA si conceptia unei sinteze de tendente % dona din caracterele fundamentale psihologiei lui Freud. (Misa prezentandu-se ca o conceptie teleologica a psihismului 4). sub once forma. actul psihic fiind conceput In vederea unui scop. Nici un act psihic nu este elaborat la Intamplare . produsA de cAtre agentii externi. 2) Aparitia oricarui fenomen psihic este conditionata de cauze: o perceptiune cheama In constlinta o reprezentare. In psihologia deterministA a lui Freud se amestecA deci mecanismul cu finalismul. etc. determina atentiunea si da o alta directie lantului de 'deis. finalismul psihalogiel freudiene a adruncinat bazele conceptiei liberului-arbitru. etc.) apoi tot mai profunda si se ridica la un ordin superior (asemanare. 9 Din punct de vedere filosofic. 2. 2) fu decursul evolutiei ontogenice si filogenice osociatia se face la Inceput superficiala (sunete. geneza ei recunoscand conditii si determinAri bine stabilite exlude notiunile : nhazard" distractie". prezintA deci o continuitate si succesiune cauzalA. dorinte. asupra manifestkilor paihke. distractie sau din capriciu. a. inexplicabilA . d. Fenomenele psihice sunt supuse unui determinism riguros. Paulhan (230).dacoromanica.

in acea inte- lectualistà a lui Leibnitz. precum si a altor fenomene psihosimptome psihonevrotice logice care pana la Freud erau enigme in esenta lor. emotiei se transformA In activitate. Pd acest principiu al asociationismului cauzal. Elemental afectiv stil la baza psihodinamismalui.ro .. geniul lui Ribot a pus bazele stiintifice ale psihologie afective. Acestea ar fi primele i cele mai simple manifestAri ale afectivitAtii in stadiul biologic din curbul evolutiei ei. Pentru Descartes afectivitatea constituia domeniul gAndirei confuze". La fel A. Extinderea acestei psihologii. Psihologia lui Freud din acest punct de vedere este prin excelentA o psihologie alectivci in care afectivitatea detine primatul.dacoromanica. gAsim tropismele. iar Wundt deasemenea aseazA tendintele (afectivitatea) la baza psihologiei lui voluntariste. cand spune ca intelectul numai prin intermediul afectului. Freud a fAcut-o bazat pe numeroase cercetAri rlinice si psihologice. In schimb Hume in Morala sa dA importanta cuvenitA afectivitAtii. §i In psihologia v oluntaristA a lui Schopenhauer. Totusi. La cele mai elementare fiinte. www. metoda asociatiei libere a lui Freud i cea a asociatiei verbale a lui lung douà metode ale terapiei psihanalitice. al determinismului intrapsihic se bazeaza. amoeba. din punct de vedere atAt filogenetic cat i ontogenetic. Afectivitatea o gäsim astfel odata cu etergia vitalA. ajungAnd la concluzia cA intreaga dinamicA a energiei vitale psihice se aflA sub dependenta afectivitatii. deoarece paralel cu crescanda complexitate a organizatiei somatice s'a efectuat i complexitatea mecanismelor proceselor vietii psihice afeetive. cum ar fi de ex. cAnd vom vorbi despre lapsuri. afectivitatea era privitA ca fiind partea inferioarA a inteligentei" (Leibnitz). locul cel mai important in mecanismul elaborArilor psihomotorii in general. precum vom vedea. vise.37 Vom vedea importanta i puterea explicativA a notiunei de teleologism psihic. Comte in Philosophie pozitive spune : afectivitatea e unul dintre cele mai principale mobile ale vietii". Principiul afectului. de abia in secolul trecut. 3. Mai mult. Energia psihicA derivA din afectivitatea ce-o posedA intregul organism" (Regis Hesnard) (260). cAreia i-a consacrat numeroase volume si articole in Revue philosophique" (fondatA de dAnsul).

sim- IntrucAt baza.ro . sensibilitatea organicd a constituit cea mai rudimentarA stare afectiva.3s De altfel o manifestare afectivA repulsivA (antipatia) a individului s'ar putea compara fohrte bine in ultima analizA Cu tropismul negativ. Asadar odata cu perceptia senstbilitatii organice fa(d de tensiunea energiei unei tendinfe pe cale de elaborare. rAdAcina vietii patia. reprezintA actualizarea unei tendinte-forte.dacoromanica. SA luAm de ex. tendinta cea mai evoluatA : ideea 1). In ce constA insA perceptia sensibilitAtii organice In care biol caz putem vorbi de o stare afectivA ? Am spus. foarte obscurA. care n'ar fi decAt echivalentul psihic al reflexului fiziologic : excitatie-reactie motorie. www. si deoarece sub vieata constientA afectivA se aflA o regiune inferioarA. iar nu in constiinta plAcerir sau neplAcerii ce le insoteste dupA cum sunt satisfAcute sau nu (Rrbot) (271). In raport direct cu acesti trei factori va creste si tensiunea psihologich" (P. afective se aflA in tendinfe. Bernheirn dela Nancy a numit aceastA tendintA spre elaborare in act manifest a energiei psihice (ideei) : reflex ideo-dinamic.a tropismelor pozitive. simtim nevoia. Asadar congiin(a acestei sensibilitati vitale. potentialitAti ne va face sa ne gAsim In acea stare de nesatisfactie afectivA (Unlust-Freud) . Complexitatea progresivA a psihicului a atras complexitatea crescAndA a vietii afective. iar perceptia acestei tensiuni 2). ldeea constitue o tendintA. aceia a sensibilitAtil vitale sau organice. ca orice energie se va acumula fn cantitate. constitui ceea ce se numeste afectivitate. care este o forma embrionarA a sensibilitAtii constiente" (Ribot) (271). Ca once tendintA reprezintA o energie psihicA ce-si cau1A elaborarea. vom puI) Ideea fiind in acelas timp o . care va creste in raport direct cu durata si intensitatea obstacolului precum si cu persistenta fortei ca case tinde a se manifesta In act. Janet). si °data cu aparitia celei mai elementare organizald psihice.generatoare de tendintes. deaceea autAm s'o elaborAm (Abfuhr) fn care caz ne simtim satisfAcuti (Endlust). antipatia fiind rezultatul evolutiei tropismelor negative. a o executA. el once act psihic reprezintA elaborarea unei energii psihice. Cand frisA energia este impiedecatA In elaborarea ei. Cum ne-a venit o idee imediat tindem. 2) Acest fenomen s'ar putea considera ca fiind si la baza cenesteziel.

etc. noua psibologie opune una cantitivd". . prin o oarecare independenta fata de elementul intelectual (senzatie. mobile. Afectul (ca once energie) se poate diminua. alienati. activitate bio-psihica.dacoromanica. Acestei conceptii calitative" a afectului. al satisfactiunei vitale. primitivi) sau ontogenetice (copil . Din acest punct de vedere psihologia /ui Freud se caracterizeaza printeun panhedonism al evolutiei vietei bio-psihice. de acest instinct vital". mad 5i deplasa 2) . www.) de care este legat. 2) Vom reveni asupra importantei fundamentale a acestui principiu afectiv. e carecterizat deci prin mobilitate. dinamiee. 8i aceasta cu atat mai mult cu cat ne vom scobora pe scara evolutiei filogenetice (animale. idee. intreaga dinamica a domeniului psihic fiind orientala de factorul afectiv. dela cea mai simpla la cea mai complicata.a crescut ura' a scdzut iubirea" miam indreptat iubirea pre' etc. biologice etc.ro . intr'un cuvant al unui element intelectual. Inteadevgr acestia precum vom vedea nu cautg decgt satisfactiunea tendintelor lor.39 tea vorbl de o stare afectivd. Am lost obi5nuiti sa vedem In afect. De altfel zilnie se spune : . $i aceasta va fi neplacuta In cazul aid tensiunea energiei cre5te In urma nesatisfacerii tendintei impiedecate 5i placuta in urma elaboraril satisfacatoare a ei I). Aceasta senzatie de placere o cauta once !BMA vietuitoare. sentiment. Din cauza acestei mobilitati afectul se poate deplasa (Verschiebung) de ata de elementul psihic de care a lost primitiv ata51t. o calitate a unei senzatii. indiferent dacg satisfac sau nu si alte cerinte socIale. . Aceasta conceptie a deplasarii" afectului explica len omenul transfertului afectiv" (Freud). al reportului afectiv" (Mauricheau-Beauchant) fenomen foarte ') Deschamps (82) vorbeste de maladiile energiel psihice" creind astfel o noug stiintA clinicg: psihopatología dinamia`. ar calauzi astfel Intreaga. reprezentari. Principiul piacerii" (Freud). etc. scopul oricarei manifestari (tendinte) psihice fiind acela de a obtinea placerea (teleologismul hedonic al psihologiei lui Freud) satisfactiunea. 5i sa intre In alte sisteme psihice noi" (lanes) (160). indiferent daca prin acea placere se satisfac sau nu 5i alte cerinte . Se vgd cleci caracterele unei notluni cantitative.

anume la cea a psihosexualitatii. . precum si multe alte considerente si observatii l'au determinat de Freud sa studieze domeniul extraconstient al psihicului. Toate aceste Intrebari. psihanalitice efectuate in clinica si in afara ei. nu-i vine sa creada ca le-ar fi spus el este foarte natural sa ne intrebam : unde este depozitat capitalul psihic ce detine memoria faptelor destainuite atunci cand constiinta este atenuata (hipnoza) sau in disfunclie (delir)? Unde sunt depozitate urmele mnezice" ale reprezentarilor de lucruri. ipoteza inconstientului isi gaseste unica sa justificare psihologica" (11 uizdt) (322). Inconstientul. de constiinta. anume pe acel al inconstientului. pentru ca apoi sa ni le reamintim ? Da unde le evoceirn §i mide dispar dupa ce le inlaturam din lumina constiintei ? In constient nu sunt deoarece le uitam. viselor etc. cunoscuta sub numele de teoria lui libido a lui Freud i careja ii voin rezerva un caditol special.dacoromanica. Rezultatele obtinute de el si de adeptii scoalei lui. din care cauza scopul terapeutic al psihanalizei mecanismelor sediul consta in abordarea acestui domeniu : psihopatogene. precum si In explicarea simptomelor nevrotice. Psihosexualitatea cuprinde aproape intreaga actiIn urma numeloaselor cercetari vitate a vielii afective. Freud a fost surprins de frequenta cu care descopere factori de natura psihosexuala" ca germeni etiologici ai psihonevrozelor. Aceste consideratiuni l'au determinat sa studieze serios sexualitatii din toate prctele de vedere. de fapte ce le uitam. www. cand urt deli- rant (cu constiinta in stare de disfunctiune) spune lucruri de care nu'si mai reaminteste. ducand astfel la conceptia cea mai originala a doctrinei psihanalitice. baza Intregel psihoIogii.ro prob . au deslegat numeroase probleme. nu le-avem la indemana intotdeauna.40 Important in mecanismul terapeutic al psihanalizei. In acest dute-vino al reprezentarilor. Cand hipnotizatul (deci cu constiinta In stare atenuata) destainueste fapte cand ce nu-si-le reaminteste in stare de veghe. uitam anumite lucruri si-apoi ni le reamintim . In acest domeniu Freud gaseste geneza tuturor simptomelor de natura psihica.

ro . . Perioada infantild a unui individ (ca gi de altfel a unui popor) prezinta o deosebità importantd. Vom vedea de. ca instinctul sexual. Toate acestea MO numai in aparentd. www. . . Vor apdrea alte tendinte. Vom vedea sub influenta cdror factori. deoarece tendintele noi apdrute nu sunt cleat derivatele celor care par a fi dispdrut . desarmoniza intregul fond afectiv ce anima vieata psihicd latentd gi manifestd ulterioard 2). 2) Vezi cap. care pAnd la Freud nu s'a studiat in deajuns.dispdrea" unele din cele vechi. . vor .41 6. Calitatea acestui capital psihic va nuanta intreaga activitate psihicd ulterioard a individului. ') Copilul este tata adultului (Freud). Procesele mentale Infantile stau la baza tntregel desvoltAri ulterioare ale vietii psihice a individulul oi colectivitAtii. importanta mai ales a traumelor afective" in taza vietii din copildrie care pot uneori surveni gi desaxa. de agresivitate gi de conservare individuald (proprii materiei vii). lar altele derivate (cdpdtate) sub influenta amblantei sociale (educatia sub toate formele ei).tolul psihonevrozelor §i perversiunilor sexuale. 2) cdci nimic nu se pierde" iar »ce n'a fost nu poate deveni".dacoromanica. intregul sistem de tendinte ale copilului mildr modificari si transforman i adeseori profunde.asemenea importanta unei evolutii normale gi anormale ale psihosexualitdtii asuprá siindtdtii psihice ale vietii de adult. Copilul se nagte cu o sintezd de tendinte unele primare.

Primele incercari le gasim la Descartes (1596 1660). Pr inciplul piatente posesive gi oblative. si aceea a inconstientului a fost privita si din punct de vedere hlosofic. sfera inconstientului si psihosexualitatea.Null-punkt° Wundt). ceptia psihanalitica a incongtientului: congtientul nu este deloc egal cu vieata psihica.-. Lui Freud ti revine insa marele merit de a-i fi dat cea mai vasta acceptiune si una din cele mai complete rezolviri. Duna ce am expus pe scurt principiile fundamentale ale doctrinei lui Freud. mai importante ale doctrinei. suntem nevoili sa insistam in primul rAnd asupra unor laturi mai originale. ConDiversele teorii asupra incongtientului. Asupra afectivitatii am insistat putin (in capitolul prece- dent) si vom mai reveni. Complexeie ideo-afective. Utilul social. Problema inconstientului nu este deloc nouA. Afectivitatea gi incongtientul : criteriul afectivitatii (senNu exista indifesibilitatii) este criteriul vietii sub toate formele el. dela Pascal ne-a ramas: Le coeur a ses raisons.CAPITOLUL III.. A) Psihologia inconftientului. tionala a acestor douà sisteme psihice : cenzura. care a deosebit o gAndire spontana (inconstientul) de una reflectata (constiinta) . Ramane sa vedem cum concepe scoala psihanaliticA inconstientul si psihosexualitatea. Acestea ar fi : vieata afectiva. Ca de altfel once problema.ro . Eul individual gi social. metafizic etc. cerii gi prIncipul realitatii. refularea gi rezistenta. ApeContinutul incongtientului. ferenta afectiva (. Aspectele doctrine' psihanalitice.Dub'ul aspect : biologic gi social. Istoricul acestei probleme. Istoric. que www. Organizatia structurala al funcRaporturile dintre congtient gi incongtient.dacoromanica. Geneza Incongtientului : apare odata Cu cea mai elementara organizatie psihica congtienta. Conceptia psihanalitica a congtientului.

Ribot. care detagate de eul congtiintei evolueazA ca o a doua personalitatea fast numit gi cocon. executate de Bazaillas. liöff- ding. dupa ce a fast incadrata in o serie de conceptii filosofice a trecut si in domeniul experimentarii stiintifice (de laborator). Boutroux. Le Bon. etc. In acest cadru stiintific cu lucrarile lui H.43 la raison ne connalt pas". Fiecare conceptie in parte a descoperit treptat-treptat tot atatea elemente componente si functiuni ale acestui domeniu psihic. W. simbolurilor oaresicum universale2) legate unele de ca expresie a silu acest fenomem psihopatologic. Janet (151) evidentiaza automatismul psihologic" si sinteza mentala" pentru explicarea multor manifestni psi hice moibide. fi cu cercetarile de laborator. Abramowsky. Nancy (Bernheim. preocuparile ce au vizat notiunea de inconstient". Astfel Jung. W. Problema inconstientului. constitue una din problemele cele mai discutate ale psihologiei teoretice si exprimentale. M Prince.dacoromanica. Wandt o aseaza pe baze experimentale psiho-fiziologice. Liébault). (cum este de ex. etc.. un elev a lui Freud. studiul inconstientului trece in sfarsit pe terenul experimentarilor clinice ale scoalei dela Scipettière (Charcot).). Leibnitz (1646-1716) prin teoria perceptiilor minimale" (inconstiente) a introdus lima conceptia inconstientului in psihologie. Paulhan. mai mult de ordin fiziologic si psihofiziologic (inconstientul organic). von Hartmann (1842-1906) In Filosofia inconstientului" (1869) si de abia in 1886. 0 desvoltare filosofica a problemei o da Ed. Grasset. Astfel P. de psiho-fiziologie. credin(elor.ro . etc. Precum vedem. Ribot. Alti autori din punct de vedere evolutionist au abordat studiul elementelor vechi inmagazinate In inconstient. Bechterew.stient (Assaglioli) sau eta subliminal (Morton Prince). Morton Prince. Delacroix. de unde apoi a fost conceputa pe baze largi. Simbolul divinitkil. demouulut misterului etc. Bordeaux (Pitres $i Hesnard) pentru ca prin conceptia automatismului psihologic" P. personalitatea dubla i) fenomen studiat si de Binet. descrie imaginile arhaice" (urtamliche Bilder") in cadrul superstitiilor. Janet sa-i dea valoarea stiintifica in acelas timp cu prof esorul Freud creandu-se astfel o adevarata psihologie a Incon stientului. Dwelshauvers. incongtientul stemelor psihice ideo-afective. www. James. Bergson.

44 frica. scoala psihanalitica a privit problema din pullet de vedere dinamic descriind un inconstient dinamic" (sau latent-activ). In sfarsit dupa ce unii psihologi au intrevazut si functiunea creatoare a inconstientului 9. tabuate.ro . (inconstient functional). gastralgii. deliberarile din cadrul vietii noastre psihice interiorizate. sau de aiti factori social-etici. etc. precum si in finalitatea lor (stabilita mai ales In conceptia psihanalitica). bataile cardiace. etc. rasa. 1) Toate fuuctiunile organice (interne) se petrec fara sa avem conViinta de efectuarca lor. Unele aspecte sunt In raport : a) cu viea(a noastra psihicei internd (preocuparile resimtite ca framantari sufletesti".imaginatiel creatoare". Aceasta atata timp cat se petrec in pragul normalitatii (sanatatii). cum ar fi de ex. Alti autori (G. tot in raport evidentieaza acest raport intrapsihic) intern cu vieata biologid (fiziologica) a organismului nostru (de ex. etc.. www. allele de elemente sacre.intestinal. In nevroze). le Bon) au descris din incenstient virtualitatile (predispozitiile. fie pentru un timp mai Indelungat.dacoromanica.) Ribot pune apoi accentul pe aspectul afectiv (emotional) al proceselor inconstiente descriind chiar o logica afectiva" gratie careia se explica toate actiunile celor cu o constiinta slaba (la cei lipsiti de educatie sanatoasa sau zdruncinata fie momentan. b) altele. aptitudinile) ereditare ce se manifesta spontan" ca Wand parte din felul nostru de a fi".. fenomene studiate de Ribot (268) In conceptia lui asupra . Toate aceste imagini arhaice" (sau imago-tipuri" Maeda) constitue asa numitul inconstient colectiva sau supraindividual" (Jung) comun vietii psihice colective (de popor. neam. Se Intrevad deci atatea aspecte divergente ale inconstientului In geneza. pulsatia. De ex : peristalismul gastro. etc. In modalitatile de actiune si exteriorizare. etc. actele inconstiente sau mai bine zis fntreaga fiziologie a starii noastre cenestezice de care nu avem constiinta decat cand trece pragul normalitatii 2) si asupra careia elementele psi- 1) Gratie careia se efectueaza inspiratia a§a zis a opontanag revelatiile etc. De indata ce acest prag a fost dep4it sau turburat luam act de aceste functiuni devenite anormale (tnorbide): palpitatii.

soc afectiv. manifestari psihomotorli. sanctiune. lmportanta acestei vieti a inconstientului a lost atat de evidentiata In polimorfismul ei manifest (de unde si multiplicitatea conceptillor emise) Incdt psihologii au lost tentati sd-i gdseasca o formuld sintetistd unitarista 0). E vorba In concluzie de influenta (Inhibitorie sau de accelerare) ce o are un element psihic (imagine. www.).shormonia) In urma nenumaratelor experiente minutioase. E o lege a spiritulul de sintetizare a fenomenelor din oricare domeniu. 9. endocrine). a impotentel psihice.hice au o influentd incontestabild 1) si In sfArsit c) cti ainbianta socialii (si chiar cosmicd). etc. In contactul psihologic dintre individ si aceastd ambiantd iardsi se efectueazd o serie de influente de reciprocitate. cu consecinte nu numai asupra individului (prin educatie. curentele filosolice. pline de surprize In cadrul endocrinologic se gaseste In raporturi fundamentale Cu vieata psihicd In general. etc ) asupra functiunilor fiziologice si endocrine Existenta si importanta reala a factorilor psthici se va Intrevedea si cand vom studia geneza psihonevrozelor. tot mat de mare ca si desechilibrul oricaret functiuni organice (fiziologice. Fard 'ndoiald cd fiziologia. artistice etc. 1930) sustinand importanta deschilibrului acestui raport psihologic In geneza multor stAri de nevroze . au cdutat sd evidentieze conexiunile actelor inconstiente cu un substrat organic. a perversiunilor sexuale si de altfel a °dare. de neur. penttuca sd i se cunoasca apoi legile si mecanismele ce animl acest domeniu. (Iasi Oct. psihiatrie. ¡iterare. ci si asupra mediului social (in cazul geniilor. S'a pus astfel In legaturd Cu sistemul nervos si umoral de unde conceptia fiziologica a inconstientului.organ al gándirei").ro .dacoromanica. chimismul amoral (prin . 9 In virtutea unei legi universale de altfel. miscdrile sociale. marilor reformatori politici. si care se formuleazA : imitate In multiplicitatem. 9 Papt bine stabllit de studiile de psihologie generalA si recent de cele ce s'au facut asupra reflexelor conditionatem (Pavlow). 1) Asupra acestei orticulatil psihologice dintre indivld li amble* wetalA (si cosmica) am insistat In una din comunicarile ce le-am facut : Psihologia psihonevrozelor° la al X-lea congresal Soc. In endocrin. cercetdtorii materialist' sustinand punctul de vedere pur organic (fiziologic). religiosi. psihol. sociali credndu-se evenimentele. * * * Bazati pe legatura dintre vieata psihicd constienta si creer (.

considerati (Pierotz. tendinte motorii. www. Jastrow. imagini. poligonul" lui Grasset.).afectivitatii pure total lipsit de imagini si idei ce l'ar face cunoscut si exprimal) A caror expunere al critica savanta o face Hesnard (144). Paulhan. cu cat in general . cerebrala. dupa care constiinta este un vast sistem psihic cupri»zand intreaga noastra individualitate. pe datele anatomo-patologice. Si aceasta completare se efectueaza cu atat mai mult. etc. histologice in cadrul carom gasim cunoscutele scheme de localizari cerebrale ale functiunilor inferioare (inconstiente) (schema lui Brissaud. dinamice. etc.46 Sunt apoi. ideile fixe) sunt .dacoromanica. Toate aceste..) ca sediul vietii noastre emotive (afective). 2) In . pe baza impresionantelor experiente de /aborator (acerebrarea animalelor). afective.ro .) si care sunt starile constiintei noastre clare.sistemele emancipate" in urma unei stramtari a campului constiintei". in deajuns de cunoscute conexiunile acestei vieti cu sistemul nervos vegetativ ce detine functiunea 'Centellor cenusii bazali. Din acest punct de vedere (psihologic) am vazut cum diversi autori au abordat manifestarile psihice ale inconstientului. S'a mai conceput apoi (tot din acest punct de vedere) inconstientul In raport Cu intreaga fiziologie nervoasa. Binet.fiziologia si psihologia se completeaza fara contradictie in solutionarea progresiva a problemei centrale a gandireia (hesnard) (144).Muelque et Inconsciencem Alm 1909. S'au emis astfel o serie de ipoteze 1) : statice. etc. Faptele histerice (de ex. Teorile afective sustinute de Bazaillas2)§i Abramovsky (1) descriu inconstienful ca reprezentant al . litiffdink. etc. dupli care o redam succint. Geme111. si Inchide in limitele controlului si actiunei ei ind de sisteme partiale (de idei. Teortile statice (influentate de vechea conceptie asociationista) au fost emise de Janet. etc. motorii. Dwelshauvers. conceptii pur fiziologice ale inconstientului au fost pe alta parte completate in aspectele lor lacunare de conceptiile celor ce puneau problema si din daca nu chiar numai din punct de vedere psihologic.

Alcan) de crypteslhesie. etc. levitatiuni. asupra imaginilor. ce n'o poate formula Mud ipoteza necunoscutului'.. ectoplasmil. inexistenta unor factori determinanti externi. precognitie. nu exclude existenta unor factori interni. Elementele afective. etc. pentruca a4 bgnitiascA una ocultfi.dacoromanica. Wei. Geley. telepatie. etc.ro . trecaad peste conceptiile Ina meta-stiintifice.) care In legAtura cu celelalte conceptii a ridicat valoarea inconstientului la nivelul unui fundamental fenomen psihologic al Intregei vieti psihice individuale si colective sub bate formele ei. etc. In sfarsit. a conchis valoarea reala a coeficientului afectiv si a puterii creatoare ce o detine vieata psihica inconstientg.) atiintificS a inconatientului. Dupl conceptia psihofizioConceptia Inconstientului. Ch. logica de Oa la Freud. Teorlile motoril ale lui Ribot si Bergson au deschis la randul lor rolul primordial al motricitgtii in activitatea inconstientr. a viltorului. In timp ce scheletul" lor motor este al vietii inconstiente". deoarece once act psihic Isi are determinantele propril. telepatie. de depheate conceptia spiritism (telekinesii. In mare parte de laborator. In m5sura In care le lipse§te corespondentul lor Intelectual (imagini. condifil vNzut genezice bine stabilite. intelectuale sunt ale constiintei. meta-fizice si meta-psihice (Myers. Determinismul freudian MO nu precum am concepea aceasta Nspontaneitate". Inconstientul e virtualitatea ce linde sa se rezolve prin actiune. Ori. etc. Acesti lactan i interni din psihicul (mai ales inconstient) al indi9 Care prin exceleng ne ofera stAri inconOente inefabile al deci greu de cunoscut. cryptopsihie. functiunile inconstiente erau considerate ca functiuni fiziologice spontane (fara excitanti extern» ale sistemului neurocentral.bil. fiind un inel dintr'un !ant asociativ cauzal.) 9 Care In fata vastei documentatii §I a nenumgratelor cazuri (cuprinse to Traité de Metapsychie Ed. Richet 2) etc care incearcA o explicare a fenomenelor de cryptomnezie. Primul s'a bazat pe studiul emotiei muzicale 9 In timp cé Abramovsky pe nenunAratele experiente. 9 Vezi capitolul al X-lea. www. In elaborarea unui act inconstient. prin creatia si functiunile Inca misterioase ale vietii inconstiente mentionAm feorifle dinamice sustinute mai ales de scoala psihanalitich pi a disidentilor9 ei (Tung Adler. memoriei.

etc. ') In studiul fenomenelor psihice se aplica doua metode : 1) metoda obiectivd. In aceasta realitate psihica Freud gaseste mecanismele psihologice a multor fenomene psihice. Ambele metode au Insa defecte qi avantajii. Dashley. sunt considerati de Freud ca determinanti ai actelor inconstiente. schizoizii. Aceasta realitate interioara. de extrospeclie a $coalei Behavioriste (America) creata de Watson (Cu adeptil A. prezinta aceiasi importanta vitala.c : domeniu inconvtientuluis (Ifesnard 129). Constientul deci contrar credintei psihologiei clasice nu este deloc egal vieata psihica" (licsnard) (144). precum vom vedea mai departe. Calverton) sustinand ca psihicul trebue studiat dupa felul de comportare (englez-behaviuur.9 Cum concepe scoala psihanalitica organizatia structurala si functionala a inconstientului ? Ce este acest substrat psihoorganic al constiintei ? Inconstientul reprezinta intregul psihic. simptomele nevrotice. daca nu mai mare. Inteadevar. si aceasta o face utilizand metoda cunoasterei introspective. Domeniul psihic aproape ca se confunda cu inconvtientul. imaginatiei. situatii creiate constient sau inconstient de factorii psihici ai garidirei. de unde termenul de behaviorism) a individului. Oliver. sau temporar: cei visatori. cum ar fi visele.ro . deoarece elementele constiente formeaza numai o mica parte a vietii psihice" (Paulsen) (235).dacoromanica. In aceasta realitate Isi traeste timp. V.48 vidului. K. 1) Con§tiinta de sine este acea cunoagere InternA gratie canela simtim ceeace se petrece In no'. at de acea regiune ce cade direct sub lumina constiintei 2) tot ceea ce este ignorat de individ"(Hesnard)(144). schizofrenicul. dupA manifestarea lui externa: Neaga once valoare metodologica a metodei sublective. mai mult sau mai putin Indelungat. In acest domeniu intern cauta sa patrunda prin diferitele lui metode psihanalitice.Weiss. precum ne pot inveseli. Intrista anumite situatii externe. ca si realitatea externa a mediului In care traim. o lumina ce evidenteaza In fiecare moment al vietii. Incat numai o colaborare a lor va putea constitui un studiu complet al psihicului. . www. in sfarsit oricine In momentele sale meditative. . vieata afectiva melancolicul. etc. Reiser. aceiasi putere o au daca nu mai mare si situatiile realitatir noastre interne. fanteziei . diferite pArti necesare vietii de relatiune meditative din domeniul Intunecat al Intregului capital psih. de aceea prin psihic" vom 1ntelege atat constientul cat si Inconstientul. este runoa§terea interioara.

o iluzie a crede ca portiunea constienta a unui eveniment este portiunea sa principala" (Ribot) (271). Si vom vedea valoarea psihologica si terapeutica ce o prezinta descoperirea acestor mecanisme In determinarile lor morbide. De asemenea nu ne dam seama de ce avem un caracter bun sau rau. Adeseori. In sfera lui principiile dinamismului si determinismului Isi vor gasi aplicarea cea mai Indreptatita. lapsul. o situatie. etc.dacoromanica. Avem deci numai iluzla libertcifii voinfei. mai absurde pana la cele mai rationale.ro 4 . In om se petrec fapte psihice pe care le cuneaste fara sa stie" (Freud) (114). cele mai de neInteles.PIDILINALIZA6 www. In timp ce pe altul II lasa indiferent. se gasesc trite° continua miscare. Demeniul lui constitue sediul genezei si conditiilor determinante ale tuturor proceselor psihice manifeste sau latente. si aceasta ne-o dovedesc fenomenele hipnotice. PO1'F8CII 5113117: .40 Inconstientul reprezentand aproape intregul psilnc. etc. act pe care nu ni-I putem lamuri (cum ar fi de ex. reformatorii de originea ideilor lor.si da seama de adevarata origina a inspiratiei lui.). Inteadevar. Toate actele noastre de vointa au la baza determinar1 ale unor forte ofective Incon$tiente. tendinte de care individul nu are cunostinta ele fiind In Inconstientul lui. Intrucat mecanismul acester sentimente de placere sau neplacere rezida In profunzimile psihicului nostru inconstient. Dece ? Adsea nu ne putem nici noi explica. Constatarn doar a ne place sau nu ne place un lucru. InteadeOr suntem surprinsi In fata unui act ce-I executam (candca I-am facut inconstienta). In lumina constientului nu upar decat rezultatele unor determinari executate In afara ei. I. incat ar fi o eroare. 1ntreaga sfera a activitatii psihomotorii constiente va suferi influenta determinanta a inconstientului. ea In realitate le $tinr. S'ar putea Dr. o persoana. rezultatele unor mobile si motive inconstiente. altele de acelas sens. nu le recunoastem ca Wand parte din capitalul nostru psihic. un fapt. le recunoa$tem) de care In stare de veghe Insa n'avem cunostinta. altuia Ii inspira aversiune. Inteadevar In cursul somnului hipnotic spunem lucruri (ceea ce denota. Toate actele noastre cele mai bizare. sunt supuse unei logice din cele mai severe. artistul nu. 0 suma de tendinte antagoniste. nu ne dam bunaoara seama de ce persoana care ne inspira dragoste.

logia afectiva a lui Freud. sensibilitatea este acel primum movens" al intregei dinamice vitale. capriciul. adica afectivitatea.dacoromanica.) in aparenta cea mai lipsita de vreo nuanta afectiva oaresicare. distractia. care In realitate li dirijeaza rationamentele. spontan". derivata din logica biologica (Le Bon) (186) a vietii sub once forma. Tendintele noastre inconstiente toate vor fi de natura emotionala. Intreaga noastra activitate psihica se conduce astfel dupa logica afectiva. deoarece toate mobilele actelor noastre au un substrat afectiva. careia Ii va imprima caracterul afectiv. si dansa se bazeaza tocmai pe aceasta nuanta ascunsa. www. Din acest punct de vedere.ro . Inteadevar. Dar necunoasterea cauzei unui act nu echivaleaza deloc cu inexistenta vreunei determinad. capriciu". etc. Ori. etc. (Le Bon) (id). lipsita fiind de su portul afectiv. ignoranta ce ne-o ascundem sub numele de hasard". cum ar fi chiar logica intelectual (Le Bon) (id. natura pe care. manifestad a caror existenta o cunoastem. alteori din contrA si ele sunt determinate de factori psihici fnconstienti. Voint a de asemenea Isi are originea ei afectiva. oboseala". distractie". Am vazut ca In psihoAfectivitatea §i Incon§tientul. rationamentelor. Logica afectiva sta la baza oricarel alte logice. o vom regasi in toate manifestarile noastre con stiente. filosoful ligIvetlus considerg oamenil pasional' superior' celor dotati cu putere de ratiune. favorizeazA uneori elaborarea actelor inconstiente. acestea ne fiind decat derivatele si determinantele inconstientului nostru afectiv. Ratiunea cea mai obiectiva este sterila. ca o forma mai evoluata a sensibilitatii biologice. 2) (conformate bine'nteles obiectivitatii stiintifice). adeseori ignorand Insa factorii lor determinanti reali. a se crede ca actiunile Precum vom vedea. '). pasiunea (forma cea mai concentrata a afectivitatii) ne determina sa studiem cutare problema si pentru a carel sustinere tot pasiun ea favorizeaza elabora! ea aigumEntelor. Astfel ar fi o erezie stiintifica. sensibilitatea psihica. va fi la baza intregei noastre activitati psihice. In ultima analiza. oboseala.50 astfel insira infinit altea la manifestad psihice normale si patologice ale individului.

Emotia este conditia sine qua non" a vitalitatii psihicet) Pour mouvoir il faut émouvoir" (Ribot). Morel a localizat sediul emotivitAtii In marele simpatic.. (Jones) (160). nici o stare psihica nu va reusi sa se fixeze.sensibilitate afectiva .miscare si vieata. afectivitatii. Dupre et Trepsat) (92) disparitia vitalitAtii. Ritmul vielii psihice vesnic oscaeaza Intre cei doi poli vitali : placere si neplacere . dintre : Termenul de inconstient" preGeneza incon§tientului. criteriul sensibilita(ii. zinta mai multe Intelesuri. A suprima reactiunile emotive ale fiintei vii este a o expune pericole- lor de tot felul" (E. i pAnA la cele www. tra-psihice Incepand Cu cele mal temporare (distractie) definitive (schizofrenie). In acel Null-punkt" (14. Excluderea uneia din acestea aduce anihilarea vietii. Vom refine Insa faptul ca tendintele inconstiente In totalitatea lor sunt calauzite de un principiu afectiv studiat de Freud sub denumirea de principiu al placerii" toate tendintele inconstientului fiind astfel de natura emotiva. Caracterul vietii (energiei) celei mai rudimentare este miscarea. logica mistica cu o afectivitate net manifesta. In cazurile de disociatii in-. indiferenta afectiva Insemnand inertia.undt) al indiferentei afective. Emotivitatea are anterioritate asupra tuturor reactiunilor psihice. este criteriul vietii sub toate formele ei. echi- valeaza cu Incetarea miscarii. In acel zero afectiv". Logica biologica la fel este calauzita de tropisme (afectul In faza lui de organizatie biologicA). imobilitatea vietii psihice. Precum vedem.ro . mai bine zis este egal cu a-i suprima energia vitala. ceea ce In psihologia cinetica. al afectivitatii. energetica. Am Mat o mica digresiune spre a ne putea da seama de caracterul universalist al sensibilit4i. Nu mai vorbim de logica multimii.dacoromanica. a ritmului vital echivaleaza cu moartea. Cum se IntamplA.. disparitia ei fiind Vedem deci stransa conexiune de o valoare fundamentala energie . Si cand nu este influentat de constient ? Cand acesta n'a fost prezent 9. precum vom vedea.noastre voluntare n'au alta cauza decat vointa ce le-a provocat". fie pentru o clipa chiar. Spunem ca un act este inconstient cand elaborarea lui n'a fost influentata de constient.

In I. de cAtre societate si constiintA (vezi pag. dupA continutul inconstientului.ro . si 2) instinctul sexual La baza vietii inconstiente vom gAsi in ultima analizA existenta acestor douA tendinte caracteristice vitalitatii. 2) SA retinem deci prima categorie a tendin- telor pur biologice ce le gAsim In continutul inconstientului. Precum am spus. intens emotive. complexitatea si totodatA la desvoltarea psihicului indivinoile conditii sociale create de exigentele mediului. asa cum ni-1 descrie Freud. ce detine activitatea constientA. si pentru vieatA tot universal. 2) Ambele manifestandu-se pe calea instinctului agresiv al luptei In. altele de acelas sens. in con- tinua miscare.dacoromanica. Continutul inconOientului. 59). Traiul insA intr'un mediu social a contribuit mult la dului . fenomen universal din cauza antagonismului (antinomillor). Este un inteles blopsihologlc ce-1 dAm inconstientului. lnconstientul freudian" InsA mai prezintA un al doilea caracter : caracterul social. au I) Vom vorbi despre transformarea tendintei In instinct In capitolul psihosexualit5tii. Instincteie 1) fundamentale si primordiale ale celei mai simple organizatii psihice ar fi : I) instinctul de conservare proprie. Individul In starea de primitivitate. Intr'adevAr.. ii putem concepe sub acest dublu aspect : biologic §i social primul fiind acel al capitalului psihic restrans cu care se manifestA in psihoactivitatea copilului al doilea. and nu cunostea Inca rigorile sociale nu urmArea alt scop decat satisfactiunea acestor tendinte instincte. www. treptat prin reprimare. acel al continutului sedimentat In inconstient treptat. Din punctul acesta de vedere aparitia inconstientului se confundA cu aparitia sistemului nervos central. inconstient vom gAsi o sumA de tendinte intens afective. unele antagoniste. Dar numArul tendintelor va fi cu atat mai mare Cu cat organizatia blopsihicA se va afla pe o scarA mai InaintatA. decat numai In cazul cand fiinta posed A cea mai elementarA organizatie psihicd constientA.62 In once chz nu putem vorbi de un act inconstient propriu zis. Aceste tendinte inconstiente. Evolu(ia filogeneticd a psihiculul. conduceau individul dupA principiul afectiv si egoist al plAceriia.

Cu timpul individul face o sumä" de achizitiuni de ordin intelectual.. de naturA social. tendinte InsA de naturA si origine socialA (tendinte spre altruism.) 2) Lupta ce se dA intre individ si societate. 3) Vezi capitolul : Fenomenul sublimArii°. spre a nu suferi penalitatea social. a favorabilului este de aici : desvoltarea" (Vlad) (309) Caracterul egoist. dorinte inconstiente : Caracterul intens afectiv din cauza dinamogenezei afective a psihicului. toate aceste impresii 'As And mine mnezice" 3) (memorie biologicA) In constitutia somato-psihicA a individului. precum am spus. cu timpul s'au grefat" in inconstientul primitiv 1) dand nastere constientului (In sensul constiintei morale). 3) Semon in 1904 a numit mnema" (sau engramA) facultatea. spre muncA. oferA individului numeroase experiente cu stAri afective corespondente. de a conserva excitatiile externe qi interne. si care 9 Grefarea natural a lAsat Cu timpul urme organice In somatic. Caracterele acestor tendinte sufAr irisa o serie de transformAri evolutive In sensul unei socializad a lor. interesul e plAcerea. intens afectiv si egoist. Individul era nevoit sa cunoascA bine aceste conditii sociale si sA se conformeze lor la once pas. Toate aceste influente sociale au lAsat astf el urme adAnci In organizatia psihicA a individului care.. Vom reveni 1it. Afectivitatea este interesul organismului. urmArind idealul hedonic al satisfacerii instinctelor lui Societatea impunAndu-i anumite cerinte.dacoromanica.ro . spre cultivare. Raporturile din- tre indivizi au desvoltat mai mult instinctul gregar si agresiv pentru satisfacerea instinctului sexual... SA retinem InsA cele trei caractere fundamentale oricArei tendinte. derivate din cele primare. i-au limitat din ce In ce libertatea manifestArii oricand si In fata oricui a dorintelor lui naturale. Inconstientul urmAreste conservarea proprie prin satisfactiune imediatA conform principiului plAcerii". de altfel asupra acestei noi organizatii psihice. In directia plAcerii. Acesti factori noi. etc. inerenta substantei vii. afectiv. si Caracterul primitiv In raport cu cerintele sociale. Drept consecintA a acestui fenomen vom avea ten dinte secundare.53 silit pe individ sA se conformeze acestor rigor!. www. de conservare proprie etc.. care §i el la randul lui urma aceia§i evolutle spre complexitate. trAia din inconstientul lui simplu.

Intrucát este un paralelism mire evolutia somaticA §i cea psihic5. in decursul evolutiei filogenice. ca tiesnard. In sfarsit a trela categorie va fi constituita din tendintele intens afective a caror energie din diverse motive ce le vom analiza n'a reu$it sii °blind' elaborare satisfclaitoare. www.dacoromanica. psihopatic. psihofiziologic. si continutul lui va creste mereu in raport direct cu acumularea experientelor. automatic. tot astfel gasim si stigmate psihice conVom vedea mai tarziu care sunt factorii ce fac evocarea dificilg. afectiv. genitale.etc . inteadevar. precum se pot mosteni stigmate fizice. onto- genic. somatice. Asadar o a doua categorie de elemente ce Isi au sediul in inconstient vor fi experienfele. Din acest punct de vedere psihanaliza apare ca o teorie pur naturalista a evolutiei menlale. o teorie lipsita de misticism metafizic sau supranatural" (Jams) (160). ca o cristalizare psihica si organica a raporturilor lui sociale. inconstientul prezintd o serie de aspecte din care cauza autori. amintirile si mai ales starile afective intense prin care a trecut individul In decursul vie(ii. Pt ecum am vazut. Acelasi fenomen se desfasoara si In evolutia ontogenicei a psihicului individului. deoarece si in domeniul evolutiei vietii psihice nimic nu ne impiedeca sa aplicam legea biogenetica2) funda- mentala a /ui Hacckel 3) care a aplicat-o in domeniul organic. primitivul apare In societate cu un psihic relativ reslrans si inconstient si cum..ro . dinamic.54 Conservandu-se In acest domeniu al inconstientului. social. Ontogenia repetd pe scurt filogeniau. Dwelshauvers. atavismului. interpsihic. Am vazut de asemenea cum. Aceste din ulna doua categorii sunt rezultatul complexitatii crescande a evolutiei somato-psihicului precum si a influentelor sociale. Aceleasi legi ale ereditatii. se pot aplica alai In domeniul organic cat si in al vietii psihice . apare organizatia constieniului (in sensul constiintei morale). Vom reveni asupra acestora din cauza locului important ce-1 ocupa in doctrina psihanalitica. constiinta individului le poate evoca (mai mult sau mai putin 1) dupa cerintele situatiei In care se afla. II. au descris aproape 20 de forme ale inconstientului : inconstient filogenic. cu numarul tendintelor Impiedecate In manifestarea lor actuala. etc. cu intensitatea afectiva a vietii ce o duce inclividul.

copilul le va simti din primele zile. www. Libertatea copilului. parintip. combativ . nevrand sa stie de nict un fel de restrictiune. se loveste in curdnd de obstacole din ce in ce mai mari din partea societatii (incepand cu familia. In activitatea lui psihomotorie comportandu-se Intocmai ca primitivul in stare de promiscuitate sociald : nu cauta decat satisfacerea impusa de este rautacios. urkste. egoiste si primitive). analog cu organizatia psihica cea mai elementara de pe scara filogeniei. Sfera de activitate a Eului san individual" calauzit de un va fi restransa. De teama batAii este silit sa anunte necesitatile" la timp.) ale evolutiei organicului ca si noua psihologie a lui Freud In diversele domenii (psihologie.Psihanaliza constitue deci echivalentul psihic al teoriei evolutiei organice (transformismul darwinian) care isi are vaste explicatii si aplicatiuni Cu rezultate In numeroase stralucite si diverse domenii (paleontologie. literatura. etc. Copilul ne prezintd astfel un capital psihic inconstient ancestral (filogenetic) . nevoit sa se resemneze cu mari sacrificii din fondul lui psihic egoist si primitiv. mai tdrziu prin t'Oreare (Gel mai puternic Foc emotiv. Prin Inf4are i se restrang miscarile. etc. biologie. folklor. In incostientul copilului se vor gasi transmise tendintele fundamentale vietii : instinctul conservarii proprii si ce! sexual (vezi capit. cea mai desagreabila privatiune) este supus unui regim nou si sustras dela scinul munleill.ro . crud chiar (cu animalele principiul placerii" sau cu copiii mai mici). sociologie. etc.) de manifestare ale estetica.dacoromanica. egoist. psihismului in general. In fata noilor conditii sociale este Conceptia psihanalitia a con§tientului. Aceste restrictiuni ale mediului social. iubeste. sa-si Indrepte activitatea In folosul societdtii. Copilul la nastere va prezenta un capital psihic foarte redus. antropologie. in cel mai bun criteriu pur afectiv si egoist caz nevoitd. psihosexualitatii). inconstient. brutal. tendinte ce vor avea caracterele proprii tendintelor inconstiente (intens afective. morfologie. zoologie. sa nu 1) Vorn vedea importa* ce-o da Frewi acestei sustrageri. necesara expansiunei vietii lui intens afective. inconstient.

exhibitie. In contra tendintelor lui natarale de a. In contra tendintelor lui de cruzime (fata de animale. fecale. Isi va da seama. sA respecte curNtenia. grefatau pe psihicul lui primitiv. Dumnezeu sau alta putere supranaturala)... egoist. va constitui un factor continuu de socializare a oricarei tendinte inconstiente (din primittvul fond psihic) ce-ar cauta satisfacere actualizata. de erotism (onanie. apoi prin ceilalti factori sociali ce vor interveni. In contra tendintelor coprofile (deoarece copilul e murdar. tendintelor lui. crud. de buna cuviinta.dacoromanica.. ()data insa cu Intarcarea incepe sa-si dea seama. 1) Deoarece . duce la gura sau tranteste la pamant daca nu i se satisfac dorintele.) i se va inspira sentimentul aversiunei. Aceasta.56 -strice lucrurile. incet. tot ce-i cade In mana stria.ro . copii mai mici. urina. incercari sexuale. In contra celor de agresiune teama de autoritate superioara (tata. www. absorbite spre satisfacerea proprie. Inteadevar copilul ca si primitivull) rautacios. sa 0-1 aproprieze. Incet.ontogenia repetA filogenie. etc. etc. carora va trebui sa se conformeze cu sacrificiul egoismului lui. etc. sinteza acestor factori sociali. Laforgue) (173) . chiar si mama este la discretia lui pentru dansul nu exista decat lucruri susceptibile de a fi luate. al scarbei. 11 vor face sa simta actiunea constrangatoare a principiului realitatii" (Freud) a mediului social. al curateniei. In sfarsit contra tendintelor lui imorale.si exhiba organele sexuale i se va inspira sentimentul pu(bineinteles neintentionat) doarei. n'are searba de murdarie. copilul crede a totul ii este subordonat. ca mai sunt si alte cerinte :4sociale. a i se restrange satisfacerea obiceiurilor.) i se da lectii de etica. Prin educatia familiara societatea vizeaza toate tendintele primitive egoiste ale copilului. etc.. incet. Intr'un cuvant primele exigente sociale i le °felt mediul familiar. etc. nu vrea sa stie de nimeni si nimic. tot ceea ce doreste si-i place cauta sa fie al lui.). Prima copilarie se caracterizeaza astfel prin existenta acestor apetente posesive" (Pichon. limbaj pornografic. vor constitui cea mai elementara organizatie a confliintel morale. Incet. rusinei. de Mutate i se va inspira mila.. care vin sa restranga manifestarea psihicului primitiv al copilului.

al realizarii sociale . anume : punctualitatea tli ordinea (prin programul si regulamentele scolare). a individului si condus de principiul antagonist celui dintaiu.) 2) Moralitate. f. Incat odata cu intrarea lui In vieata sociala propriu zisa sa fie cu totul asimilat printeo legislatie. le moi) altruist al individului. (173) de exteriorizare altruista (sociala) a vietii lui afective interiorizata.) Totalitatea acestor factori 2) Inclusi In psihicul individului vor constitui asila. Constientul. ontogenice. a viola. teama de autoritStile sociale. inchisoare etc. das lch.. Eul individual) produs al mostenit (inconstient ancestral) ca Eu primitiv evolutiei filogenice si condus de principiul placerii" si Congientul (eul propriu zis . psychoan.ro . religiositate. va fi canalizata spre un scop util. va forma Eul social" (das Ich . si astfel In tot decursul vietii individul se va gasi Incontinuu supus socializarli prin- cipiului realitätii". Energia tendintelor lui primitive. alaturi de Eul individual' (das Es.. Eul social) produs al evolu(iei intrasociale. pudicitate. dintre aceste douA principii a descris-o Freud In Formulierungen iiber die zwei Prinzipien des psychischen Gescheheas (In Jahrb. le soi) egoist. ca produs psihic social. le soi .57 AstfeI se vor naste apetentele Manir? (Pichon. a carel incalcarel) i-ar aduce penalitatea sociala sub o forma oarecare (amenzi. de principiul realitcith". Individul (incoa- www. In psihicul adultului vom gasi deci aceste dona organizatii psihice fundamental antagoniste din toate punctele de vedere. anume : InconFtientul (sine-le . a se masturba etc. 1911). priinitiv cu care s'a nascut.dacoromanica. ce cantan numai placerea satisfactiunii proprii. utillizand si canalizand energia psihica a tendintelor primitive. Intre aceste dona Euri" va fi o lupia continua. In scoala va da peste exigente sociale mai severe si fundamentale pentru vieata lui ulterioara. 2) Lupia dintre aces'e doug alumi ale psihicului nostru. 8) vesnic ') Prin Incercarea de a se conforma primitivutul principiu afectiva (a fura. Laforgue). etc. le moi . derivand tendinte sociale. das Es. subiectivata. Se va continua opera de asimilare socialaa a vielii psihice a individului 1nceputa in familie. Constientul (constiinta moral* se va Imbogati din ce In ce.ceea ce numim congiinfei morad.

nu-si va satisface nici o dorinta a Eului sat' primitiv".dacoromanica. www. Este de altfel aceiasi lupta ce o duce individul cu socie- etc. trebue s'o dud cu reprezentantul" ce l-a instalat aceasta In psihicul individului : cu constientul. Refularea ar fi o functiune a supra-eului (inclus In con§tlint5). 1) Idealui ce 0 1-a format identificandu-se principiilor insu§ite.ro .) Actiunea lui este inconstienta8) (raddcinile pierzandu-se in vremea a facut pececa ce copilariei) unii autori sà-1 deosebeasca de Eul ideal. fac difici15. Intre aceste doua sisteme psihice trebue sd existe o permeabilitate necesara echilibrului intrapsihic. Individul (Cu o astfel de disociere) se manifesta impulsiv si'n afara oricarui control constient". exigentele sociale sunt acelea care o satisface instinctul sexual. spre fericire. o noua sintea superioara: Supra-eul (das Uberich) 2) ca expresiune a tuturor identificarilor si temerilor ce s'au acumulat in decursul vietii" (de Saussure) (id. sinteza principiilor ideale ale societatii si a carui actiune este constienta 4) Individul dotat cu o constiinta morala severa.. a remu§cArii. Supra-eul adeseori poate fi deci In conflict cu eul ideal (precum Incon§tientul cu instanta psihicA a convtiintei).58 VOr avea ceva de rezolvat : conflicte. Ca un efect al educatiei sociale (al imperativelor sociale) se formeaza In sárzul Eului social (cortstientului). a InAbu§irii unei dorinte.. AceastA lupt5 nu e decat cea dintre bine* 0 prAu6 (enuntata de religie) scopul omenirii fiind nAzuinta spre cat mai bine. Vieata propriu zisl : a te hrAni k. Individul este cu atat mai anormal Cu cat disocierea sine"-lui de eu" (eul propriu zis) este mai accentuata. societatea este cu atat mai sigura de el cu cat aceasta grefare psihicei a reusit mai bine. nu va fura chiar cand ochiul societatii" nu este prezent .. Pf in includerea consfientului in psihicul individului. desbateri. ci Cu vieata sociahl sau mai bine zis cu societatea. In copilArie. lndividul nu poate scSpa de urania supra-eului (caracterul individului) In tendinta ce 1-o insuflA eul ideal spre scopuri sociale mai lnalte. co tatea realA" externa. fe§tientul) se gAse§te tntr'o continua lupt6 nu cu vieata propriu zis. lupta care in absenta acestei societati. 1) Aceasil lupia intrapsihicA o simtim sub forma frAmAntArilor suflete§ti. ai carui factori constitue echivalentul abstract" al societatii 1). nu se va lasa condus de principiul hedonic al acestuia. Astfel de ex. (de Saussure) (280). prin educatie.i e plAcutA..

Scindarea acestei sinteze a realithtii interne" va constitui patogenia maladiilor asa zise psihogenetice scindare care la rändul ei recunoaste. Organizatia structurald. Preconstientul constitue zona superficiald a inconstientului i) Principiul universal al asociatiei si succesiunei cauzale a fenomenelor. si al chilli continut 1-am descris. tinzänd spre utilul social.. si un complex de factori psihofiziologici si organici. conditia favorizanth fiind In oarecare relatie cauzala 3) cu unul din aceste elemente.." (Freud) (123)... www. si 2. ale societhtii. De echilibrul in care se mentin aceste douh sisteme psihologice depinde shnatatea psihich a individului (si a colectivitap°.dacoromanica. Lui Freud (113) ii revine meritul de a fi descris organizatia. se va supune constiintii (deci societhlii) care Infiereazh adulterul . nucleul central al psihicului. individul mai ales la cel dotat cu o constiinth severà va suferi chinurile remuschrii (echivalentul abstract al penalithtii concrete a societhtii). 52).instante" psihice antagoniste. MA de care ar fi incapabila sh inteleagh procesele patologice. la cea mai slabh conditie favorizanth. 9) Psihanalistul Oskar Pfister considerA preconstientul tot inconstient 6 de care s'ar deosebi doar prin grad. inconstientul pro priu zis (Unbewusst). In inconstient. Diviziunea psihicului Intr'un psihic constient si unul inconstient constituie premisa fundamentalh a psihanalizei. precowtientul (Vorbewusst) I) (subconstientul lui Janet) ale chrui elemente psihice. Raportul dintre con§tient §i incon§tient. apar (pe cale asociativd) in activitatea psihomotorie externh. scopul nhzuintelor lui hind insd animat de un fond afectiv socializat.sg meia cinstith nu va asculta impulsiei sale sexuale primitive chiar dach va avea toath siguranta discretiei.. Dach to- tusi va trece peste imperativele morale.. pe cat de frecvente pe atat de grave ale vietii psihice. In sfarsit constientul ca sistem psihic este supus acelorasi principii psihoenergetice. dach le va calca chiar in absenta kcesteia. functiunile si influentele reciproce ale acestor sinteze .ro . Tot in preconstient se vor gäsi si tendintele relativ recent Impiedecate in satisfactiunea lor . (vezi pag. psihocinetice si deterministe. precum vom vedea. Freud deosebeste douà etaje" psihice : 1.

deoarece au consecinte de o mare insemnatate psiholoOa 2) Represiuuea (refularea) psihicd. Am spus ca tendintele psihicului incon§tient sunt primitiv-egofile. canalizgri In sensul utilului social.ro . etc ) le va supune unor modificar!. !Mean cuvAnt anti. daca n'a reusit sa se confornieze convenientelor sociale. Aceste functiuni selective.60 propriu zis. www. pentru siguranta bazelor sau intereselor ei care. cenzura nu-i va permite elaborarea in act a energiei ei 2). acordAndui momente de repaos si de reorganizare" (Ralea)(256). JAM ca individul sa-si dea seama (inconstient). ca un ansamblu al inhibitillor ce se opun realizArii instinctelor (dorintelor) in acte spontane-naturale. Inconstientul trebue privit ca rezervorul nesecat care insufla constiintei fragede si intermitente. o va alunga departe de sfera activitatii constienPrecum un ziar cenzurat apare cu toful transformat. unui triaj. tendinte sociale ale constiintei. Ne vom da seama de co- nexiunea intima si de acest determinism reciproc a celor doua sisteme psihice studiind functiunile lor speciale. Manifestdrile constiente In mare parte vor fi conditionate de tendintele afective. Determlnismul reciproc. fiind puntea de trecere dintre acest Inconstient QI etajul psihic al constientului. In caz contrar cenzura ca dealtfel once cenzura (in presa. Organizatia functionalcl. act con. Ori. Ceea ce l-a f Acut pe Steckel sa descrie congiinta. ade- seori nu sunt aceleas ca ale individului. Aceiasi asociatie cauzala si succesiune reciproca intre cele doua categorii de fenomene psihice. Mecanismele psihologice. Care sunt aceste functiuni ce le exercita 1. transformar 1) asupra canora vom reveni. Cenzura ca functiune selectiva endopsihica va permite elaborarea tendintelor inconstiente ale individului numai In cazul cand stmt compatibile cu exigentele sociale .dacoromanica. selectii. posta.sau asociale. tot astfel §i activitatea psihicA constientA a individului va fi impregnatA de urmele sociale ale cenzurii (reticentel). Am vazut cum aceasta opera de socializare a individului Incepe chiar din frageda copilarie. societatea direct sau indirect (prin constiinta). supune tendintele primitive si egoiste ale individului. Orice tendinta primitiva a individului. seva de vieata de care are nevoie.

. Cunoasterea acestor mecanisme prezinta astfel o deosebita importanta psihologica si saciaba. si aceste mecanisme ce le cunoaste numai psihicul unui individ socializat se supun aceleiasi finalitati universale. echilibru necesar sanatatii psihice si vietii asa cum este impusa de convenientele soclale. O tendinta careia nu i-se permite de catre cenzura sa se transforme In act. complet: va sta In tensiune crescanda. Gratie descoperirii lor. aceasta presupune o acumulare de energie si o marire a tensiunei .8i te-sociale a individului. 2) Tendintele reprimate vor oglindi deci un capital energetic ce va trebui sa fie mentinut In stare de nesatisfacere de neelaborare . si numai cu functiunea lor continua se va putea mentine echilibrul intrapsihic al unui individ (sau colectivitati). asupra carora lui Freud li revine marele merit de a fi atras atentia.ro . Aceasta energie tinde sa se elaboreze direct qi !media (reflex ideo-dinamic) lar daca va fi Impiedecata. in potentialitate ce asteapta ocazia spre a se revarsa In act. am spus ca va fi reprimata In inconstient. conformandu-ne conpra stiintei ne vom conforma cerintelor sociale. ori. somatic. (192) Ele au deci un elect salutar asusanatatti noastre sufletesti .dacoromanica. de alungare a elementelor psihice nesocializabile sau nesocializate din individ constituie ceea ce Freud a denumit represiune (refulare . evitand astfel penalitatea ce-am suferi-o in caz contrar din partea societatii sau a constiintei (remuscarea). Acest fenomen de Indepartare. Numai cu o functiune normala a acestor trei mecanisme psihologice ale psihicului nostru. psiha1) Foamea si necesitatea sexualA sunt cele mal legate de terenui biologic. www. reprezinta un capital energetic intens afectiv si legat tntrucatva de intimitatea organiza(ii biologice 1). par(ial: va apuca alte cal. pentru mentinere In stare de tensiune. Precum vedem. Verdreingung) 3) Rezistenta. Dar tendinta precum am vazut. Prin scopurile lor reprimarea si cenzura fac parte din sistemul de apeirare al organismului si are acelas Bens biologic ca si inflamatia de ex. de nesatisfactiune a acestor tendinte constiinta (ca sinteza a energiei tendintelor ei proprii) va fi nevoita 0 le opuna rezistenfd. 3) Vom reveni asupra cestor modalitAti de revArsaro. inteun fel sau altul. inteadevar. in lupta organismului contra invaziei microbiene" (Mueder).

. in stare potentiala. Toate aceste dorinte. Reprimarea endopsihica nu lace decat sa impiedice actualizarea. CuVantul mental" se aplica numai psihismului superior. pasive In aparenta dar potential active in leantate in fata acestora.ro . satisfacereaacelei tendinte. constiinta va fi nevoita sa fie prezenta In tot decursul vietii sociale a individului 1). in sensul unei distrugeri aparente deoarece va continua sa actioneze in stare latenta. Energia tendintel e anihilata in sensul disparitiei ei din activitatea constienta-sociala a individului. tot astfel o dorinta reprimata. aspiratiunilor ce sunt impiedecate in obiectivizarea lor. cand tensiunea crescanda a energiei dorintelor noastre inabusite va fi perceputd de psihicul nostru constient..naliza a reusit. va trai in incon$tientul nostru. In Mara de consecinta profilactica fata de penalitatea sociala (si a constiintei) mecanismele descrise mai au un efect creator. Precum un fapt uitat nu insamna deloc disparitia completa a lui mnezice. din cauza vietii lor latente.. 0 dorinta (sau mai multe care converg spre un acelas scop) numai cand va fi reprimatä va lua numele de complex". cu disparitia completa. locul de intalnire a tendintelor. inabusita in noi din cauza imprejurarilor sociale. nu inseamna deloc ca murit". dupa cum vom vedea. www. aspiratiuni vor tnibogati. Ne vom simti deprimati. Reprimarea unei tendinte nu echivaleaza debe cu anihilarea. In niel un caz nu o va suprima complet din psihicul individului. cu distrugerea reala a ei.. Atat. sa explice geneza multor procese psihice necunoscute pana la dansa. In fata acestor complexe". organizatii psihice (ce se nasc mai ales in sufletul individului socializar). Influent a complexelor" asupra activitAtii mentale 2) a individului.dacoromanica. In psihologia dinamica a scoalei psihanalitice 9 Aceasta functiune vital nu-i decat ceea ce Janet a denumit Junetiunea reatului% 9 °russet face deosebIre Intre psihismul superior al fenomenelor psihice constiente voluntare si psihismul inferior al celor inconstiente si automate. vor Incarca psihicul inconstientului nostru. nesatisfacuti din punct de vedere afectiv (deci vital). Din contra. Aceste sinteze ideo-afective reprimate au fost denumite de Freud complexe". Complexele" ideo-afective.

. a acestor surse de energie latentg. InteadevAr complexele" In vieata lor latenth dar activa.. percep(ii care prin natura lor de a se gAsi in o oarecare relatie asociativA cu tendintele reprievolueazA mate vor fi ad evO rati excitanti a acestor complexe". psihonevrozelor.2) complexul" se va trezi . si tensiunea ei va creste ori de cat ori o perceptie constientO sau inconstientA cu care prezinta vreo asemAnare oarecare o va excita. . va continua sO linda a retrAi trecutul . San ale unel alte persoane care prin voce. din cauza conditiilor sociale va continua sO trOiascA In »memoria inconstientr. (ne cuprinde dorul) va perturba mai mult sau mai putin activiInteadevar putem sa percepem tara sa ne dam seama in mod constient. . Echilibrul acestora conditioneaza o activitate sociala normalA a individului. includA In cursul proceselor ideo-afective constiente ale individului. Astfel de asemanari.. Cu www. pot creea socuri emotionale. dorintelor lui InAbusite. va cauta Inteun cuvAnt sA le compatibilizeze conditiilor impuse de colectivitate. nagtere amorutilor coup dau de foudrei. Astfel la auzul vocii. iar determinismul reciproc al celor douà formatiuni psihice va constitui geneza manifestArilor noastre psihomotorii. nerealizatA.-dactivitatea sociala (constient6) a individului nu-i decht rezultatul luptel celor douà sisteme psiho.ro . seamana fiinta dorita. dorintO InAbusitO. gest. Robin)(29). Un exemplu simplu : dorinta de a fi vesnic langd o fiintO iubitA. lapsurilor. sau a unui cuvant a acelei fiinte. aproape independent fatA de constientul individului. care atunci cand sunt sesizate lnconstlent. etc. Aceasta ne-o va afirma studiul viselor. tendintei de a Mdeparta senzatiile si stArile afective neplOcute. influenteaza fArA ca individul sA. Datorità spiritului de conservare. mai ales din acest punct de vedere. Tensiunea lor va creste prin perceptiile psihice inconstiente 1) si constiente ale individului. individul va cOuta mereu sh concilieze antagonismul celor douA Eu"-ri din psihicul 14 va cOuta O gAseasca o modalitate sincreticA socialli de eldborare a complexelor". sA le asimileze.. acestor incarcaturi electrice ale activitAtii noastre asupra Oreja actioneazg si o dirijeaze (Borel. etc.si dea seama (ele fiind In inconstient) Intreaga lui activitate constientg.energetice antagoniste. Complexele".dacoromanica.

Rezultatul cercetarilor lui a fost. Din acest punct de vedere complexele" constitue adeOrate sinteze psihice morbigene. nehniste sufleteasca.ro .dacoromanica. Complexele" dupa natura lor. Onan. cunoscuti). ce s'au convins In scurt timp de valoarea si realitatea asertiunilor genialului profesor. agresIune. care tendinte sunt mai des reprimate de societate. Aceasta constatare a avut mari consecinte. 1) lar nu In totalltedea cazurilor. teren pentru studiul acestora &Ind atat In clinica neuropsihiatrica. Cercetari In sensul acesta au Inceput sa faca si alti numerosi psihiatri. toate aceste complexe". ardor-116W. adevarati germeni psihici" neincetat izvor de turburare. Cele mal multe') complexe" vor fi decl de nature:. ca in majoritatea cazurilot sunt tendintele componente ale instinctului sexual. Natcis. sexualci. care sunt acele tendinte pe care societatea le Infiereaza si le ingradeste mai mult. Vom vedea de altfel importanta acestui fenomen In etiologia psihonevrozelor. au primit diferite numiri : complexul lui Oedip.) susceptibile InnAbutdrill www. afirmatie n'o mal pansex gAslm In lucrArile recente ale WI Freud. Studiul ce I-a Intreprins Freud si adeptii lui In domeniul obscur al psihosexualitatii.d4 tatea constienta in acel moment. constituie una din cele mai originale aspecte ale doctrinei psihanalitice. etc. etc. Freud Impreuna cu In- treaga scoald psihanalitica a supus unui studiu amanuntit toate aceste mecanisme intraps hice. Freud printre multe alte probleme a dutat Insa sail dea seama. prieteni. cat si In vieata de toate zilele a persoanelor cu care venea in atingere (clienti. complexul castratiel. in majoritatea cazurilor sexuala. necesitAtI (de conservare proprIe. recunoscAnd cA maI stint sl alte tendlnte.

sexual" este mull mai mare decAt aceea a notiuni de genital'. Conceptia freudiana a psihosexualitatii a lost aceea care a starnit pe adversarii cei mai multi si mai Inversunati ai doctrinei psihanalitice. etc. Oeneza instinctelor Tropismele Tristinctul ei afectivitatea Definitia instinctului. Vieata afectivg a copilului el sexualitatea. Conceptia psihanalitica a psihologiei sexuale Inteadevar vizeaza direct baza moralitatii sociale. au respins-o cate Intrucat n'au aplicat-o goric. POPE8C1:1-8111117: 9P8111NALIZA 5 www. Faza sexualitAtii latente. 1. etc. Dr. (25) etc.. Problema aceasta a ajuns astfel In curdnd obiectul de discutie In mai toate centrele savante din diferitele tari. catolica). Cauzele acestor anomalii evolutive.ro . Blondel. fara ca s'o fi studiat obiectiv cautdnd sd-si dea seama ca in realitate doccu competinta trina lui Freud ne °felt ceva nou. impulsie de reproducere.dacoromanica.). Instinctul sexual : impulsie de evacuare.. Cu aceste epitete multi psihologi ca Ch. si numai acest motiv a determinat pe multi adversari sa dea doctrinei freudiene epite- tul de doctrina scabroasa". conceptia psihofiziologicg. .. ci din primele zile ale copilgriei Sfera notiunei de . Educatia socialg el sexualitatea In general.monomanie" (Crochet) monoideism erotic". ne explica intimitatea multor fenomene psihologice. Heterosexualitatea.(106) Bodin... de edificiu maret Cu continut seabros" (Laumonier)(185). Totusi aspectul acesta al doctrinei nu este cel mai vulnerabil. si psihiatri (flartenberg. de vidange d'égout psychanalytique ( Foerster) de Klosetpsychologie" (cum a denumit-o o revista religioasa. Constitutia sexualg. Evolutia ontogenicA normalg el patologicA a instinctului sexual. 8piritul in care tratezi o problemiL este acela care dii demnitatea andtor luernrius Otto Weitunger. Foerster. Conceptia psihanaliticA (teoria lui libido): Sexualitatea nu apare la pubertate. Zonele erogene. conceptia tumescentei el detumescentel. Importanta psihosexualitAtii. Pubertatea. Faza sexualitAtii infantile propriu zise. Regresiunile.B) Psihosexualitatea. Fixgrile.

Toate acestea le justifica suficient vieata asa zis a mo- derna in cadrul careia (ca de altfel In fiecare epoca) 5) fondul psihosexual al individului (si al societatii) se manifesta intens in diferite forme si pe o scara atat de intinsa Incat studiul baza moralitatii acestei laturi subtile merita toata atentia. caracterizand chiar rase. sublimate In mitologie" a carel nota eminamente sexual-erotica conditioneaza vieata zeilor. manifestarile histerIce In masa. Al IV-lea congres s'a tinut la Viena (16-28 Septembrie 1930).) de organizatie sociala. 5) Vezi capitolul : Fenomenul sublimarii. pe o scara destul de intinsa. in limp ce mai ales in Germania centrele recentei scoli (?) nudiste (naturiste) 3) anima si practica.dacoromanica. popoare si in sAnul problema psihosexuala acestora caracterizand pe indivizi Isi define Cu drept valoarea sicuvant universalitatea ce i-o atribue conceptia psihanalitica. etc. etc. in jurul unor intrebari care principial stau la baza intregei organizatii morale. sociale si medicate. etc. Raporturile incontestabile dintre higiena vietii psihosexuale si a celei morale apar dela sine. sub pretextul unei higiene corporale si morale. www.66 Nenumarate diseutii s'au ivit si continua sa fie de acIn diversele centre pedagogice. juridice medicate. etc. In evul mediu: pictura erotica. tualitate In masura In care moratatea e la baza oricarei organizatii sociale. In antichitate gasim orgille tu deajuns de cunoscute. Atat In vieata fiecarui individ ca si In sistemele (religioase. Ce prejudiciaza mai mult moralitatea ? Ipocrizia. conceptia unui cult al nudului in mijlocul naturii si in conditii aproape primitive. (?) Indiferent de gradul justificarii diverselor raspunsuri si tendinte de realizare intre cele doua extreme : puritanism si nudism.ro . zeitelor. nimfelor. semi-adevarurile sau adevarul expus In toata realitatea lui ? 1) Cum. satirilor. si la ce etate trebue facuta initierea sexual a a tinerilor ? Care este cea mai nimerita organizatie social-morala a psihosexualitatii ? Monogamia sau poligamia ? etc. Congresele de sexologie 2) desbat aceste probleme in cadrul obiectiv al documentatiilor stiintifice si sociale. ipocrizie si adevar brutal problema psihosexuala a fost si continua a fi una din principa/ele preocupari ale ornenirii 9 vieata sexuala identificanduse cu insasi moralitatea individului si a societatii. E vorba de adevaruri cu privire la intimitatea vietil psihosexuale.

dacoromanica.) si de manifestAri erotice. (religioase. Majoritatea bolnavilor mentali dau cloven de preocupad (halucinatii.) au de luptat cu fondul erotic al individului si al vietii sociale. conflictele si preocupArile sexual-erotice la nivelul atat a unor determinari morbide cat si a unor conditii de baza In diversele manifestari sociale (literare. monomanie erotica" etc. In cadrul creatiunilor sociale.ro Vezi cap1tolul . Psihoanaliza ridick precum vom vedea. mai ales azi. Pentru o convingere din ptimul moment si dintr'o pride verosimilitatea celor sustinute de scoala vire generalA vieneza In ceeace priveste rolul elementelor psihosexuale in vieata individuald si socialg. . recunosc In majoritatea cazurilor cauze afectiv-erotice. legislative. artistice. 16sand sA se Inteleaga o serie de atitudini lascive. pedagogice. In cadrul eticei (moralitAtii). religioase. vom retine.61 Acuzatiile adversarilor care vAd In psihanalia numai scabro- sul" sau o obsesie. majoritatea formelor sociale. www. etc. etc. Imoralitatea propriu zisa nu-i decat revarsarea in act social a tendintelor egoiste si cu nuantd In deosebi erotica. DacA privim problema psihosexual6 din punctul de vedere : al died. al etiogeniet si patogeniel diverselor stgri psihonevrolice si chiar din cel al creatiei sociale (sub diversele opere literare. prin dinamism erotic net (nudul la pozitii tendentioase. In sfarsit. etc. delir. etc. Conflictele morale care produc de obiceiu diversele stari de nervozitate. artistice. Fenomenul sublimAIII.) ').) problema ne apare In amploarea conceptiei psihoanalitice. Ex3eptand pictura nudului caracterizat. sunt dezarmate In mdsura In care acest fond imoral" este omenesc si inerent vietii ce ne oferà un imens si viu material informativ si de experimentatie in vivo" (nu de laborator) totul justificànd valoarea $tirntiticcl # socialci pe care conceptia psihanaliticA o atribule vietii psihosexuale si in general afective. din susmentionatele trei puncte de vedere. cu scop bine definit) toti marii creatori in estetica picturalA si-au realizat operele inmaterial 1 E vorba de Inspiratie. tot atatea caracteristice ale manifestarilor vietii psihice : I. sensuala. g6sim imensul artistic si ¡iterar ce concretizeaza fondul erotic al autorului.

In naivitatea Ion multi parinti bucurandu-se de aceasta).dacoromanica. alimentate si de efectul moral nefast al literaturii modernea citita pe ascuns si cu multa asiduitate. Dr L. gasim romane. pluralism erotic '). Privind problema sexuala numai din aceste aspecte ale vietii.ro . etc. Inteadevar. fata din casa. mentinandu-se reciproc inteun cerc vicios. 2) Plese. in earl de mitologie. Vieata morala psihica a tineretului este astfel subminata.68 time in tablouri si schite reprezentand scenele unor orgii de neinchipuit (bestialitate. romane In care se sustine temeinicia avortului vi a amoruMI liber (ex. Valoarea practica In materie de asanare a moravurilor reiese dela sine. In literatura (cea moderna este concludenta in privinta aceasta). tribadism. 2) Precocitatea denota nu atat inteligent6 (cum cred. mai ales In actuala epoca de indisciplina morala manifestata In toate domeniile de activitate prin fraude materiale si morale. pe care ii ofera imorabtalea strazii. felatie. teatrul sovietic). doica. psihologie vi endocrinologie (Oct. www. etc. Romania fiind aproape unica tara care nu are o asemenea societate. profesorii mai ales stiu care sunt indeletnicirile elevilor si elevelor In timpul pauzei sau In dormitoare.la adolescenta grain' cu intregul sistem de afisaj punand in evidentii mai ales ') Raporturi sexuale vi perversiuni comise sinalltan de mal multe persoane. 4) In care infra vi personalul : servitorii. cinumatomai tarziu . inundata de acesti germeni" morali erotici. cat o cunoavtere timpurle a chestiunilor intime sexuale. piese. o disciplina medico-sociala si in mare parte psihologica oarecum recenta 9.) biceiu erotic sau naturist 2). ni se impune ca un principiu vital pe care nu-1 putem neglija. Ballif propune infiintarea unei societati de higiena mental. limbajul si atitudinea mediulut familial chiar 4) trezesc de timpuriu instinctul erotic si imaginatia adecvata la copii care devin astfel precoci"5) In internate. pensioane si In general in once scoala. Incepand din copilarie. camine. studiul rAintific al acestei probleme sta la baza higienei morale (si mentale). 2) La al X-lea Congres de neuro-psihiatrie. in mare parte avand ca nucleu un element (intriga") deoetc. Rolul elementelor erotice in aceasta indisciplina morala este fundamental si manifest. poezii. 1930 lavi) D-1 Prof.

ducand la o vieata zbuciumata daca nu la spital. iar In articole curiozitatea i imaginatia tineretului. cat financiare). Am trecut doar sub titlul de mentionare o serie de fenomene i experiente vdzute si cunoscute de toatd lumea.ro . apare in sfarsit In cadru-i oriental (KamaSutra". ca surse de adultere sau de emancipare reciprocO. al vietii e natural ca sa se infiltreze o anumita stare morala animata de substratul sensual cultivat i deci obipuit a fi in continua activitate. expun dosarele celor mai intime aventuri delicvente de ¡moraCu aceiasi menire prin limbajul farà rezervA trezesC !tate.dacoromanica. etc. ospiciu sau crima. terminand cu literatura si revistele ilustrate i) a cAror continut este suficient de cunoscut.) sub pretextul unei noi" (moderne) educatii sexuale morale. flirtului. Preocuparea generald in jurul cultului sexualitätii" este un argument viu de importanta ce o prezinta acest aspect al vietii. Conflictele morale se nasc in acest teren predispus si pregatit. Prin o asemenea subminare a spiritului genetafillor tinere. Intregul cortej se incheie In casnicii. ci in mOsura in care o detine real si in mod uni- versal. si pe care psihanaliza i-o dO. se sfarma.69 scenele lascive . Autori cu pvederi largi" (?) medico-sociale (largite mai mult de scopuri nu atat morale. iar stdrile psihonevrotice se imprima In forme mai mult sau mai putin stabile. mediul familial fiind astfel infestat pentru a continua räul prin descendenti. Argumentele de natura practica pe care insbsi vieata le oferA. lntr'o asemenea atmosfera de cultivare a sensualitAtii nici o norma. Gradina partumatd" sau a voluptatilor". si ca scop in sine al existentei. E o laturà a vietii aproape independentà de sfera genitalitAtii" propriu zise. nu tendentios cum pretind antifreudistii. www. unul din fundamental/ factori ai inchlegarii nationale si-ai revstentei unei Cultul erotic. apoi petrecerile in comun sub continua emotie tiranicA a dansului. sunt ') Chiar ziarele cotidiane sub de altfel binecuvantatul (?) motiv de asanare moral. lent dar sigur. sinucidere. sub pretexte stiintifice si de higiena moral. In lipsa celui mai elementar spirit de responsabilitate privind sufletul si educatia generatiilor tinere. limbajului tendentios. etc. initiaza indeosebi tinerele pana si in diversele tehnici" erotice care dau maximum de sensualitate.

unele Intretinand pe celetalte. www. dupa cum au fost sau nu satisfacute. In stadiul de instinct al tendintelor. ne dovedeste tirania tendin(elor psihosexual asupra vietii. Inainte de a fi obsedati psihanalistii de fenemenul erotic. Numai °data cu aparitia acestei sensibilitati psihice produs al evolutiei spre complexitate (Spencer) putem vorbi deja de o stare afectiva. Satisfacerea sau nesatisfacerea lor va da nastere stari afective 'Acute sau neplacute. excitantul va fi de natura psilloftziologicd §i adeseori numai de natura psihicä.1) Istoria oricarui domeniu de activitate ideologica si morala. ti are punctul de plecare evolutia biopsihismului ele fiind conditiile sine qua non" a celei mai elementare organizatii vitale. etc. Mai tarziu. * * * La baza vietii biopsihice rezida instinctul agresiv 2) manifestat prin tendintele sexuale si de conservare proprie . iar tendintele fundamentale vor lua numele de tnstincte. fotte de baza. Vom gasi astfel In organismul nostru tropismele lumii celulare a organelor noastre.). omenirea. Aceste tendinte in stadiul celei mai simple organizatii vitale (de ex. Din energia acestora. °data cu diferentierea sistemului nervos cerebral deci si cu aparitia celei mai simple organizatii psihice liinta a perceput scaderea sau marirea tensiunii energiei tendintelor ei fundamentale. sau Intronarea ducand la dispersarcu energiei unui neam.70 suficiente pentru a le opune adversarilor care considera psihanaliza ca o conceptie pansexuala" ce vede numai erotism In toate manifestarile individuate si sociale. altele in 9 De InAltimea nivelului etic al unui neam depinde canalizarea energiei acestei obsesii spre mund colectivg.dacoromanica. celula. Intreaga constitutie somatopsihica pastreaza aceste tendinte sub toate formele lor evolutive. au lost numite tropism. Paralel MO cu complexitatea ambiantei. vom gasi o serie de rellexe cu localizarile lor medulare si vom gasi in sfar4it instinctele. etc. ulterior vor deriva celelalte tendinte. valori sociale. toate aceste convergand unele In sensul conservarii proprii. instincte. a oricarui popor. 2) 0 modalitate biopsihologicA de manifestare a luptei universale. Tendinfa o gasim deci la baza instinctelor.ro . amoeba. a fost si continua a fi obsedata. In aceste tendinte. la prAbu§irea lui. Geneza instinctelor.

Prin aceste plAceri secundare se deosebesc indivizii intre ei (si oamenii. a-ti satisface plAcerile comune tuturor vietaitoarelor. anume : reactia con$tientä. Nu vom insista asupra studiului instinctelor din punct de vedere pur biologic.dacoromanica. obtinand astfel o forma mai evoluata de organizatie de aplrare. Proprietetea de sensibilitate a materiei vii pe baza acestui sistem nervos a dat nastere vietii afective. a respira. negresit va avea legAturi stranse cu terenul somatic. Thorn1) Esenta rAmane aceia0. in momentul in care a simtit elaborarea sau impiedecarea elaborgrii energiei tendintelor lui. endocrine. inteligentd. Numerosi autori (Wells. sociclei. Vieata afectivA in complexitatea ei.forme de elaborare si in calitate. si variazA in intensitate. de regnul rezultat al comanimal si vegetal) . ) Derivate dupd Freud www. Aspectul afectiv al instinctului ar fi dupA Riwers emotia. Acestea fiind pia"- cerile primare" (Cellerier) (44) : a manca. si acestea vor fi cele care se leagA de personalitatea afectiv socialA a individului. sunt eledela un individ la altul mente afective InnAscute. .1)Toate celelalte placeri suntsecundare4c6patate. treptat. a bea. Definitia instinctului. ci vom evidentia raporturile instinctului cu vieata psihicA. prin plAcerile acestea plexitAtii crescande a vietii afective.ro din cele primare. aspect care va constitui unul din fundamentalele caractere ale vietii afective. Toate celelalte tendinte-instincte vor deriva din fondul energetic al acestor tendinte biologice fundamentale. echivalentele organice ale elementelor vietii psihice. Un intreg sistem nervos (vegetativ : marele si micul simpatic centrii cenusii dela baza creerului) va fi reprezentantul concret al vietii psihice prin intermediul unei organizatii umorale. a avut o stare afectivA de plAcere sau neplAcere. Dar vom reveni asupra importantei factorului emotiv in vieata psihicA a in dividului si colectivitAtii. $i'n acesta se vor diferentia treptat. Aparitia sistemului nervos cerebral deci si a stArilor psihice a complicat structura si manifestArile instinctelor.71 spre cel al conservArii speciei. Instinctul si afectivitatea. asupra teoriilor ce s'au emis in privinta aceasta. sub influenta mai ales a mediului social ne-am ridicat de-asupra instinctelor oarbe. Individul.

. de Médecine (l898) si L'instinct sexuel Alcan. Hesnard. reactiunea acestora in afard. o pldcere specificd. Acestui factor. 6) stimulentele externe. se are in in vedere factorul psihic ca e4citant. producAnd. Luther. Ellis (vezi bibliografia). In toate definitille. m'am usurat" . precum vedem. in masura in care priveste problema numai din punct de vedere organic.72 dicke. i afectarea sistemului nervos de catre senzatiile organelor ce au reactionat. Asemenea senzatii cenestezice Instinct and Intelligence In Animals Nature. www. Féré La predisposition dans l'étiologie des perversions sexuellee Rev. Freud.. Dupà Hesnard (149) ar fi forta atractiva sau repulsiva. Mc Dougall. etc. 1. Regnul animal sl vegetal se conduc dung insoinclui de reproduces. si de Fed 4) când zice : necesitatea genezicd este o necesitate de evacuare" bazat pe lucrArile lui Goltz (1869) si Tarchanoff (1887) care au fOcut in sensul acesta numeroase experiente pe broaste Este o conceptie ins6 incompleta. Este o conceptie pur 'fiziologicei sustinuta de Montaigne (in Essais") Thomas Moras. Morgan. Conceptia pe care o are si vulgul cdnd zice sunt incarcat".evacuarea". Pieron. care impreuna cu impulsia nascula pun In actiune centrii nervosi. actiune reflexa compusa" din mai multe elemente. care dupd Lloyd Moran') (citat de Ellis) (137) ar fi urmatoarele : a) motivele interioare.dacoromanica. atunci cand a fost lichidat" inteun mod adecvat. Instinctul sexual nu e provocat numai de senza(ia cenestezicd ce o avem din partea rezervorului incarcat cu produse seminale care cer . care determind impulsia. Forel. WO Freud instinctul este excitantul intern continuu. Freud ii atribue o insemnätate mare. Conceplia impuisiei de evacuare.ro . Claparede. 1898/3 Febr. Trotter. Spencer 11 defineste ca o . ce se manifestà In toate Imprejurarile care vizeaza scopurile vitale. Servindu-ne de psihologia sexuald a lui H. etc ) au cAtat sO defineasa instinctul. Instinctul sexual reprezintd una din fortele fundamentale ale speciei umane 2) ceea ce ne sileste sa facem o succinta expunere a felului in care a fost conceput acest instinct 3).

etc.). deoarece procreatia este numai scopul final si natural al instinctului sexual" zice sa inlaturam Insa eroarea de a defini printeansa Ellis (137). Intrebuintarea afrodisiacelor. Ori. impulsia sexuala : o femee poate don i un copil färà sa doreasca un arnant" si invers. individul recurge la mijloace excitante (imagini. Remy de Gourmont 1) etc. in genere cel mai Inalt grad emotional II atinge In sfera erotismului. Evacuarea continutului ei a satisfacut instinctul numai din punct de vedere biologic.73 fara indoiala ca intra In structura instinctului sexual .ro . emotionale placute. Medicamentele. flagelatie. www. inter. individualista a liintei omenesti. smul acestora il gasim concretizat intr'o subtila i riscanta tehnica de procedeuri cunoscuta sub numele de anticonceptionale". efetnerele. traittorli albinelor.). psiholugica) numit in limbajul modern : . est cu totul eronata. care In realitate nu-i decat criteriul naiutii de a impune evacuarea oricdrei glande Incarcate. eta. Conceptia impulsiei de reproducere a lui Schopenhauer.dacoromanica. Conceptia care reduce deci instinctul sexual pur si simplu la o impulsie de ev. Eroarea consta In confundarea procreatiei" cu sexualitatea" confuzie ce a fost inlaturata de Ellis. preparate medicale. antagon. ce se nasc i mor dupA ce au fecondat. prezervative. cuare este ?Me° larga masura incompleta. cat dorinta de a fi cat mai mult In stari afective. etc. Mai mult. De aici : tendintele poligamice. lar pe de alta parte dei satisfacut.sex-appealapare ca un instinct specific spiritului omenesc. etc. ce dovedesc In larga masura.La phys'que de l'amour" tinerea tezei lui aduce exemple din domeniul animal. in timp ce sexualitatea 2) apare mai mult ca o expresiune biops. atunci cand nu exista o inhibitie stabilita de motive de constiinta. mijloace osmo-gustative. E fapt in deajuns de cunoscut lupta ce se da futre tendinta procreatiei" i Intre cea a sexualitatii". 2. de Gourmont. Din acest punct de vedere procreatia wrist:hie un instinct al speciei.temores" etc.. etc. Freud. nu se poate Insa admite exclusivitatea pe care o sustine conceptia une impulsii de evacuare. avorturile. manoperele (coitus interruptus". sexualitatea poate viza imediat o alta persoana. de ex.hologica egoista. 2) Conclusa de fenomenul subtil (de natura sugestiv5. in care pentru susi) R. constitue armele dorintel sexuale ce se apune cu totul procreatiei. Dar individul precum vom vedea nu-1 intereseaza atat rolul pe care-1 joaca In mentinerea speciei. ca desi rezer- vorul seminal este evacuat pana la secatuire". .

blemele de eugenie. din cadrul atractiunii sexelor. Anomaliile sexuaIitatii. putem sideram eronata conceptia ce identifica instinctul sexual cu cel al reproducerii. fie de o evolutie bolnava. Malformatiunile si expresiunile monstruoase ale celuilalt sunt cuprinse in cadrul unei domeniu: acel al reproduceili cu totul alte stiinte.ro . ct vizeaza In genere tocmai acest aspect al activitatii individuate si sociale.) vizeaza moralitatea sociala. cum ar fi de ex. Majoritatea raporturilor sexuale casnicie nu urmaresc atat scopul biologic. ca homosexualitatea si toate expresiunile ei asa numite perverse. iar rezultatul final natural: Intalnirea spermatozoidului Cu ovulul constitue reproducerea.: homosexualitatea pe baze aproape axiomatice sa consi masturbatia. Pe calea erotismului (sexualitatii) se ajunge la procreatie. Complexitatea psihofiziologica ce o gasim la nivelul speciei om. In cadrul teratologiei (studiul monstrilor). procreatia.dacoromanica. In timp ce monstruozitatile sexuale (perversiunile. far www. etc. Infra In ceea ce se numeste sexualitate. fiecare susceptibile fiind unor turburari si devieri proprii. constitue vastul capitol ale perversiunilor si monstruozitatilor sexuale animate de un imens capital erotic. cdt i cele ale anomaliilor de reproducere (monstrii) sunt foarte putin cunoscute In intimitatea lor. a creat insa o adevarata scindare Intre mijloc (erotism) si scop (procreatie) pana la o adevarata independenta si chiar In chiar antogonism. mai tinem seama si de existenta multor manifestari sexuale care nu duc deloc la reproducere. pentru a le putea preveni temeinic. De aici doua domenii : sexualitatea §i genitalitatea. infectata (cu germeni asa zisi imorali) In decursul unei vieti lipsite de influenta m3ra1itatii. impregnat fie de o ereditate grea. cele de reproducere vizeaza numai laborasi protoriile unei stiinte Inca Okla de mister : teratologia. cat savurarea intensa a fondului erotic din structura acestui instinct al perpetuarii speciei.74 Intregul fond erotic. Atat mecanismele intime ale perversiunilor si inversiunilor sexuale. sau de o anormala (stigmatizata) structura a acestui coeficient erotic. Daca Insfarsit. natural: procreatia.

Marie unuchism et Érotism" Nouv. continua sa recurga la manopere sexuale perverse ca la un ultim ref ugiu : felatie.dacoromanica. dupA Ellis. Adler. 1) A. de Salpétrière Nr. bol. cu slabe ejacul4i (de mucositati). gustativ. Astfel A. www. Bloom. Cotterill. muscalii sau castratii accidentali continua a da dovada de o psihosexualitate destul de izbitoare MO de absenta echivalentului ei somatic. etc. etc. dupa statisticele !acute de Smith. pornografice. Inconogr. 5 (1903). care manifesta foarte des dorinte sexuale. Colman. au observat manifestari psihosexuale. numerosi cercetatori. Manifestari sexuale ca sa zicem asa savortate" exista de altfel si la animale castrate mai mari (adeseori se pot observa intentii sexuale le cai. etc ). fetisism (vizual. etc. Lawson-Tait. s'a constatat persisstenta si uneori chiar exagerarea dorintelor sexuale. Ei continua a avea oarescare incercari sexuale. Concepfla psiho-flziologicA a instinctulul sexual bazatd pe experientele laboratoarelor moderne. Marie 1) ne descrie cazul unui enunc dement. castrati fiind chiar Inainte de pubertate. Observatiunii stiintei obiective s'a impus factorul psihic ca un lnsemnat element constitutiv al impulsiei sexuale. iar barbatii In epoca in care nu mai pot avea satisfactiuni sexuale complete si naturale (normale). Loewenteld. provocate de halucinatiile (factori psihici) ce le avea (spunea ca este excitat de o princtsa. La fel. cunnilinctie. Steinach din Persistenta psihosexualitatil la castrati. Praga a observat ca impulsia sexuala persista la soared.75 3. etc. la femeile castrate. excitatii deci de o natura pur psihica). olfactiv.s'ar datora si asugestiel cA nu mai sunt femei ca toate femeile'. ca : Brigdam. tactil. e) Persistenta psihosexualitatii mult timp dupd menopauzd (Blo om. Fapt cunoscut din experienta vietii zilnice a femeile chiar In epoca menopauzei. Munde.) iar In conversatie complacandu-se mult in limbajul a necdotelor lascive.2) In numeroase cazuri de absenid congenitald a organelor genitale interne. In favoarea existentei si importantei unui asemenea factor vin o suma de consideratiuni lipsite de once interpretare subiectiva.) In ceea ce priveste omul eunucii.ro . 3) Faptul cA la unele femei aceste dorinle scad.

etc. Conceptia tumescentei si detumescentei a lui Mon 9 Fenomen de o important5 capita14 in explicarea psihanalitica a simptomelor psihonevtotice. fie ca inhibitori. de Ellis). legislatiei.) isi are o evolutie proprie ce poate fi normala sau anormala sub influenta diversilor factori. dupa temperament. cu toate ca sistemul genital organic nu este Inca in faza de maturitate oentimentul sexual exista chiar din prima copilarie . etc.ro . 4. nivelul etic si vieata sociala pe care-o duce. Vom reveni Insa asupra importantei ce. ca In constitutia impulsiei sexuale exista un factor psihic cu un insemnat rol in determinarea ei. 0 imagine poate inhiba mecanismul fiziologic sexuall cum inhiba de altfel once alt mecanism al fiziologiei (Pavlow). excitatii sensoriale. si care adeseori este suficient pentru mentinerea acestei impulsii. la pubertate irisa ajunge la apogee (Braxton-Hicks cit.o prezinta acest factor pentru vieata psihicd a individului si chiar in acea a oricarei organizatii sociale in cadrul elicei.dacoromanica.Untersuchungen fiber die Libido sexualis Berilo 1897 98. 2) Moll . Din studiul acestor fenomene de influenta reciproca dintre functiunile fiziologice si cele ale vietii psihice s'a relevat suficient importan(a factorilor psihici (fie ca excitanti. www. In sfarsit manifestante psihosexuale infantile. pentru ca sa fie privit cu toata atentia rolul fundamental ce-1 detin in structura si fiziologia vietii sexuale si acesti factori genitale. etc. familiei.) in mecanismul psihofiziologic. independent intru cdtva de corespondentul sail fizic (organe sex. individul prin structura unei psihosexualitdti (imaginatie. Toate observatiunile acestea ne determina sa admitem. obiceiurilor.76 Asa dar chiar In absenfa unui rol efectiv din partea organelor genitale. Vom vedea rezultatele importante la care au ajuns cercetarile psihanalitice in domeniul acesta al psihologiei infantile. organic. Acest factor psihosexual. superstitiilor.) continua sa duca o vieata intima de preocupar erotice mai mult sau mai putin accentuata. Efectuarea raportului sexual adeseori este atunci cdnd stim a suntem suspectati. fantezie.

apropierea mutualg si desmierdgrile mire doua persoane de sex opus. n'are alt scop decal sa creeze starea de tumescenta sexualau2) (Ellis). vor produce congestia mai ales a aparatului sexual precum si fenomenele fiziologice consecutive. 2) Din cauza congestiei genitale. cd femeile avAnd un gust estetic. Urmeaza apoi dorinta imperioasa de a o cunoaste.) si care va constitui Inceputul manifestgrilor a ceea ce numim curte". 2) In aceastA fazA a curtArii se face si selectia sexualA. de-aici IncepAnd Junta vietii sexuale.) iar acestia prin intermediul sistemului endocrin simpatic si vasomotor. etc. a cgrei impulsie va lila randul ei izvorul tuturor manifestgrilor de curtare"). Incepe °data cu prima senzatie erotica (de obiceiu pe cale vizuala) provocata de o persoana de sex opus (care a atras bine Inteles atentia). Numal astfel se explicA zice Ellis selectia naturalA a lui Darwin. Selectia sexualA nu este deci constientA.si Ellis fondatorii psihologiei sexuale. luptele) In perloada rutului toatA avAnd ca scop provocarea emotiei sexuale si auto-excitAril sexuale In vederea Imperecherli. lar nici decum.2) flirtul (Tinier. vascuiare ce se produce mai ales In pArtile 2) Prima obligatie socialA pe care e stilt individul s'o IndeplineascA.dacoromanica. etc. Gross) cu Intregul cortej de manifestari cu nuanta sexuala (priviri. Curtea. 2) AceastA fazA a curtArii" se observA de altf el si la animate (jocurile. miros. Acel mascul va fi ales care s'a impus mai mult femelei influentAnd-o inconstient (ca la om prin farmec6). dorinte. Tumescenta constitue faza premerggtoare actului sexual. cantecele paserilor. auz) si afectivi endogeni (imagini. www. Faza procesului impulsiei de tumescenta creeaza deci starea de tensiune sexualg sub actiunea factorilor stimulenti sensoriali externi (vgz. 1. ci apare ca expresie mal mull a unor factori afectivi din inconstient. surasuri. Concluziile acestor cercetatori sustin.ro . ca elaborarea instinctului sexual s'ar efectua In doug faze : faza impulsiei de tumescental) si faza de detumescenta. ar fi ales masculul.

ro . ManifestArl de sexualitate precoce (la copii) InteadevAr s'au observat de mult. nici decum ca expresia unei psihosexualitAti infantile. S) Adeseori chiar si instinctul de reproducere este numai sexual fArA sl urmAreascl genitalul" (Inlocuirea scopului procreativ prin scopul hedonic al eroticei). Inteun cuvant. de Ellis. cea mai puternica explozie motrice fiziologicd" (Ellis). tia asupra a douA erori ale psihologiei de pana la Freud". intima. Laborioasele cercetari fOcute in acest sens au desprins coneeptia freudianA a sexualitStii cu marele merit de a fi atras atenLibido. sarutul. (0 confirmare deci a teleologismului hedonic ce dominA vieata afectivA a individului) IntrevAzutA vag de pediatrul Lindner din Budapesta. scopul primei faze este apropierea celor doua sexe opuse. DovadA. 5) Conceptia psihanaliticA a psihosexualitilii : teoria lui Freud bazat pe conceptia psihofiziologia a sexualiIOW. InlaturA gre$ita credintk ca sexualitatea s'ar naste sau cel putin ar aparea la pubertate. Vom vedea pe ce se bazeaza qcoala freudiana cOnd sustine aceasta. onania. ci aratO numai cum se manifestO impulsia sexuall Meritul ei este fnsd de a fi aratat In explicarea acestei impulsii influenta directa a moravurilor $i civilizatiei noastre" (Geneslay)(127). etc.78 Energia tensiunei sexuale" acumulata in prima fazd. Erau astfel fnglobate in sfera sexualului" : 1) manifestAri care deqi nu au ca scop procreatia.dacoromanica.1) Dar nici conceptia lui Moll Fi Ellis nu explica adevarata cauza. a continuat sA studieze domeniul psihologiei sexuale. sunt totugi de =turd' sexualii (de ex : perversiunile sexuale. Inlatura eroarea care consta In confundarea sexualului" cu genitalul" : una este sexualitatea $i alta genitalitatea (procreatia). utilizarea manoperilor anticonceptionale. www. Acestei erori 2) se dato dupa Freud faptul. 8): $i CAci individul nu se preocupA al At de scopul procreatiei cAt de pIAcerea ce-o gAseste In satisfactia Jul sexualA din care a fAcut astfel un scop. cA s'au ignorat conditiile fundamentale ale vietii sexuale". individuale. Aceasta va constitui faza detumescentei sexuale. etc. scopul celei de-a doua fiind realizarea perpetudrii spetei sub fozma satisfactiunei 2) Detwnescen(a. se descarcl prin orgasmul sexual. eroarea find consta In faptul cA se considerau ca semne de degenerescentA.

ro . In cutare sau cutare perioada a suferit o oprire sau desvoltare anormala" va zice patologistul. rial necesar confectionarii Freud Irma nu putea sa-§i explice : cum §i de unde apare instinctul sexual tocmal la pubertate ? Unde a stat pana la acea epoca ? Astfel multe alte consideratii de felul acestora 1-a determinat sa banuiasca o evolutie anterioard fenomenului pubertali' 2). a fost studiata mai mult st. www. pana la Freud. Problema acestei laturi ale vietii. Importanta psihosexualititii.. ce apare brusc la un moment dat Ca once fenomen nu se poate sa nu fi avut o evolutie latenta. pusa in serviciul procrea- tiei (bread) (114).13 aspectul ei organic. Intru cat genitalitatea apare la pubertate. La Inceput a fost o celula care s'a multiplicat apoi a suferit cutare sau cutare transformare definitiva" zice un embriolog . aparental absenta.dacoromanica. din cele mai indepartate vremuri.. care constitue o adevarata negatie a instinctului de reproducere" (Jones) au fost supuse unul studiu amanuntit in domeniul clinicei *i al psihologiei generale. vulgar. Precum vedem psihanaliza nu face decat sa restitue sexualitatii emploarea ce-1 apartine. Astfel a procedat §i Freud In studiul instinctului sexual" (Schittlowskt) (281). Substratul psihologic al vietii sexuale a fost vizat. arti§tilor fie sensibilii) fata de §ocurile sexuale fie cautand intentionat materesimtite adanc de sufletul lor unei literaturi de ieftina senzatie. Inteadevar e ciar ca factorul psihic al instinctului sexual nu ne-a cazut din cer la epoca pubertatii sau in preajma nuntii. numai de investigatiile intuitive (revelatii) ale literatilor.. 2) Pe baza deosebiril dintre sexual' si genital" s'a gandit la existenfa unei psihosexualitati infantile. sexualitatea Ina cu mult mal de vreme. artistice (chiar geniale) de exhibitionism ieftin. incat tot ce se'ntelege prin sexualitate in afara psihanalizei este o sexualitkte restransa. Ap dar conceptia psihanalitica a psihosexualitatii trebue considerata ca o embriologie a evolutiei elementului psihic al 9 Sensibilitate patologica In cazurile creatiilor literate.79 2) manifestarile psihosexualiteitil infantile. Toate aceste acte. ci a suferit o evolutie ca nu importa care organ sau functie a corpului nostru.

2) AlAturi de aceste periodice. problema initierii st xuale.. S'au expus : principiile nouei legislatil sexuale. Marcuse. dar aceasta nu Inseamna ca nu ar fi dotat cu o vieata psihosexuala oatescate. Toate acestea. etc S'au discutat probleme din cele mal importante si de actualitate o nord reformA a vietii psihosexuale (Magnus Hirschfeld). Au fost invitati cei mai de seamA sexologl : Hirschfeld. problema homosexualitatii. Freud. Fore!. Numeroase institutii de sexologie (Sexualwissenschaf I) s'au creat (Praga. Vachet. iar rezultele cercetarilor sunt comunicate la congresele internationale de sexologie 1) si publicate In periodicele acestor institute 2). Aceasta importanta i s'a recunoscut. Kanigsberg. inainte de pubertate aceste doua conditii nu pot fi Indeplinite Intru cat: atractla Mire sexe este relativ slaba. n'o sa efectueze actul. Copilul n'o sa fie atras de sexul opus. de oulln fizlc: savarsirea unui act (raportul sexual). P.ro . etc. reforma cAsAtoriel. tot astfel malformaVile instinctului sexual au ramas enigme din cauza ca nu s'au studiat diversele lor stadii evolutive" (Mauricheau-Beauchant) (202). Instinctul sexual pentru a se exercita normal presupune doua conditii : I.dacoromanica. Onanistul adult se gaseste in aceiasi 9 mire 16-28 Sept. V.80 sexualitatii. impreunA Cu explicatiile textului. Wittels. Studiul primelor manifestari ale psihosexualitatii este deci indispensabil unei cunoasteri cat mai profunde si mai completa a vietii in general. Marguerltte. psihozele de origine sexualA. si 2. Steinach. Evolutia ontogenicA normalA a instinctului sexual dupA conceptia psihanaliticii. deoarece precum malformatiile anatomice ar fi de neinteles daca s'ar ignora embriologia. 1930. Abraham. www. alcooltsmul si vieata sexualA. s'a tinut al 4-lea Congres de Sexologie la Viena. etc ) pentru studiul acestui capitol de psihologie. $i un astfel de studiu prezinta o deosebita importanta. Ellis. Ori. cu numeroase clisee reproducen dupA (In mare parte chromolitografiate) artistic executate tablouri celebre ale diversilor artisti din istoria omenirii. de ordin psihic: atractia Intre sexele opuse . si aparatul genital al copilului nu este In deajuns desvoltat pentru efectuarea actului. institntiile de sexuologie au editat o serie de volume de-o elegantd si ireprosabil5 tehnicA. evidentiazA rolul imens ce-1 define sentimentul sexual (erotic) In creatia artisticA si'n general In preocupArile omenirii.

fenomen de altfel care va persista tot timpul vietii. In consumarea energiei acestui instinct vital. dintre care manifestgrile celor doua : instinctul conserväril si ce! sexual vor caracteriza fntreaga lui activitate psihicg. incepand cu frageda copilgrie. spre conservarea vietii ei afective ur- marind numai placerea. www. Freud concepe o constitu(ie sexuald" cu care se naste once individ. Din aceste motive Insa nimeni nu contestg instinctul psihosexual al individului masturbant. mai tarziu Cu aparitia (In evolutia filogeneticg) celei mai elementare organizatii psihice fiinta.81 situatie . a ggsit un nou izvor hedogen din cele mai puternice 1). pentru elaborarea energiei acestor tendinte once excitatie din lumea din afarg va fi suficientg . la inceput avand drept scop numai procreatia. erotic propriu zis scopul procreatiel bind substiluit prin cel afectiv al plkeril.dacoromanica. 1) Numai In momeutul filogenetic In care fiinta a avut perceptia acumulgril sau distensiunii energiei tendintelor el (prect. Studiul evolutiei acestei constitutii psihosexuale" va lgmuri evolutia insgsi a instinctului sexual. Vieata efectivg simplg si primitivg a copilului dupg Freud -.ro 6 . Inteadevar un copil la nastere am am precum prezinta un capital psihic restrans si inconstient cu cateva tendinte fundamentale. numai In momentul acela instinctul de reproducere va lua numele de Instinct sexual. nediferentiate Inca la acea epoca a copilgriei. Satisfacerea acestora fi va procura cea mai simplg.m au fost satisfAcute sau nu). P0PE8C11 SIMI . Cu toatg integritatea organelor lui sexuale acesta nii e atras de sexul opus si nu efectueazg actul.P13111LNALIZV. aceleasi cgi dupa Freud li vor servi pentru elaborarea ambelor tendinte. organele sexuale). Oricare regiune a somaticului excitata fiind. In ceea ce priveste sistemul sexual somato-psihic. D. dar si cea mai intensa stare afectiva placuta. Asa dar trebue sa ne asteptam la descoperirea multor acte de natura sexuala In sfera psihomotorie a copilu- lui. 1. Ori. deoarece numai aceste tendinte constitue fntregul lui fond psihic inconstient. precum nediferentiate sunt de altfel si echivalentele lor somatice (sistemul nervos vegetativ. va avea repercusiune asupra vietii lui afective in sensul plgcerii sau neplacerii.ar fi mentinutg prin satisfacerea numai a acestor cloud tendinte biopsihice.

mult mai mare nu se limiteazd nOmai la instinctul sexual In Intelesul restrAns al cuvantului. Aceasta !oda cu care se manifesta sexualitatea. www. Ori. mucoasei labio-bucale se va elabora prin indermediul sistemului (tot nediferentiat inc6) neuro-vegetativ. neavandu-si Inca organele somatice proprii suficient desvoltate.ro . Sexuafitatea se manifesta ca difuzata" in Intregul organism. cea mai mare parte a vietii noastre afective va deriva din energia acesde o importantd vitala prin diferite procese tui instinct de transformare. de cristalizare" creindu-se astfel vieata afectivA complexg. Multe mame se plAng de obiceiul urAt ce-1 are copilul de a nu adorml decat cu tata In gura° sau la sanul mame!. Sfera fui libido este Insg. va simti placerea ce o simte oricine In timpul alimentArii. o vagO. de conservare proprie. va fi deci alOptat. emotia legatd de acest instinct va cuprinde intregul organism. precum iargsi vom vedea. 2) iar copilasul Despre acest mecanism al transformArli ne vom ocupe In capitolul : pFenomenul sublimArlis. complet maturate. afectivitate derivata din emotia sexuala. dupa scoala psihanalitica satisfacerea psihosexua- litatii lui se va face simultan cu acea a instinctului lui de nutritie. nu-1 mai Inghite) totusi va tipa daca i se va lua mamelonul din gurd. din primele ore va cere satisfacerea instinctului sOu de nutritie . energia tendintei lui de conservare proprie se va elabora. ci cuprinde Intreaga afectivitate a organismului. curatà asa cum a cunos- cut-o omenirea sub numele de amos"). torta cu care se manifesta instinctul nutrifiel. Libido va fi deci joamea sexuale. necanalizatO sub influenta excitatiei pe calle lui nediferenliate Inc5. precum vom vedea. Noul nascut. mama va fi nevoità sa-i facA pe plac. si chiar cOnd si . In timpul alOptgrii excitarea mecanica a cavitatii lui bucale prin mamelonul mamei sau doicei.dacoromanica. Freud a denumit-o libido si este analogl cu foamea. de sublimare". si prin tasnirea laptelui cald va excita Intregul organism : glandele digestive vor secreta In vederea digestiei.82 A§a dar. pentru o elaborare speciald a instinctului sexualle va avea. Copilul va percepe aceasta distensiune a energiei lui sexuale deoarece are si el un perceptia acestei distensiuni natural ca va produce psihic". ideala. o difuza placere : dei sAtul (laptele li curge din gurb. Energia instinctului sexual difuzti" in organism.

Precum am vazut.ro . Cu evalutia spre complexitate a vietii afective a individului. aceasta a gaCopiful prezinta clod mimice. pudoarei. exprimand o contopire a instinctelor: sexual §i nutritiv. (al scArbei. tot ce-i cade In mana copilul va duce la gura chiar daca va constata ca acel obiect nu are nici o valoare nutritiva 3) aceasta pentru a resimti din nou placerea pe care à cunoscut-o cu ocazia suctiunei Dupa §coala psihanalitica. i ne vom da seama de aceasta and vom studia perversiunile sexuale I nevrozele.) Incepe de pe scum sA restranga libertatea afectiva a individului. Evolutia aceasta. aceasta tendinta de a duce la gura" pentru a resimti placerea In afara de cea a nutritie constituie un act autoerotic. copilul se na§te Cu un fond psihic incon0ient. faza sexualitatii latente. Stadiul erotismului ano-rectal sl urinar. pe de alta parte prin Intarcare° suprimandu i-se i actul suctiunei singura modalitate prin care 10 descarca energia sexuala. In absenta mamelonului sau tetinei biberonului. etc.ca. Freud a denumit-o zoncl erogencl". Impiedicat pe de o parte sa practice acest obiceiu urat". www. nediferentiate (ca qi somaticul de altfel). 1.83 numai astfel se va liniti§i va adormi Cu o mimica de placere2). Factorul social al moralitatii. Faza sexualititii infantile propriu zise trece la randul ei. Excitarea zonei buco-labiale din cauza placerii ce-o procura. Sa urmarim astfel mai departe Intreaga evolutie psihosexuala a copilului. pana la pubertate. A§a dar actul suc(iunel (nutri- tiv) ar fi in acela timp §i un act de natura sexuala 2). caci e rusinea. 1) Caracterui sexual al actului sugerii II afirma de altfel i batranul pediatru Lindner (din Budapesta) primul care a inceput sa observe manifestarile psihosexualitatii infantile. se face In doua faze (ambele constituind perioada pregenitalò) anume : faza sexualitatii Infantile propriu zise pana la 7-8 ani. celelalte minlice se vor imprima. prin mai multe stadii : Stadiul erotismului bucal (faza orala" Freud). dupa Freud. si a neplacerii. treptat. o masturbatie bucala". Copilul MO va fi impiedicat de mama sa In exercitarea acestui obiceiu urat 9. 4) Mama ti va spune: . acea a placerii.dacoromanica. treptat. 1) Acest dublu caracter al zonelor erogene (organic si erotic) va persista si la adulti. nu-1 frumos scoate degetul din gura.

excitare ce se va iradia in zona din vecindtatea organelor sexuale.dacoromanica. veritabile onasttnbatii ano- rectale" . tipd.le ritmic ii vor procura aceiasi satisfactiune. Enurezia chiar epilepticd. Bolul fecal va excita sistemul nervos al zonei. Asa dar min IntArcare se desface satisfactia foamei de cea a sexualitatii. Din primele luni deci orificiile tubului realitatea . dand nastere la asa numitele Incontinente false".84 sit alte a prin excitarea altor zone erogene". Inteadevdr. meat. nu vor sd suga (deoarece sunt sdtuli) se vor www. Astfel prin actul defecatiei act tot al instinctului nutritiv excitarea mucoasei ano-rectale prin trecerea fecalelor.)" (M. trecerea urinei constitue un excitant al mucoasei uretrale... La fel in cursul mictiunel. De altfel intre excitatia sexuald si vezicald existd un raport de compensatie (Ellis) chiar si la adult. nu vor sa doarmd. spre a. Excitarea mecaflied a zonelor erogene procurd o pldcere de calitate particular. copilasul descopere zona erogend a organelor sexuale externe (gland..). are intotdeauna un sens erotic fiind un echivalent al polutiei. Intamplator insd. cand sunt nelinistiti : plang. Beauchant) (id. oft rd copilului un nou izvor de placere de naturd sexuald. aceasta mai mult din cauza conexiunei nervoase intime ale vezicei si organelor sexuale. anus. mai ales zonele bogate In terminatiuni nervoase (piele. Beauchant) (201). mucoasa si indeosebi regiunile in care pielea se transforma In mucoasa : gurd. Insomnia copiilor adesea ar recunoaste drept cauzd o nesatisfactiune de ordin sexual . Multi copii vor cauta astfel mereu sd obtind placere pe aceastd cale. multi autori le-au digestiv constitue principalele zone ercgene.si prelungi starea de excitare..urinarea sunt afirmatii In concordanta perfecta cu verificat in mod indiscutabil" (M. constipatii false": inteadins Isi retin fecalele. Prin false" retentii si incontinente urinare copilul va repeta aceastd excitare libidinodaca nu e de origind dupd Freud gelid. Mucoasa ano-rectald devine In felul a cesta o zond cu putere erogend. Incep sa se diferentieze. clitoris) pe care atingAndu. etc. ce se afirma de altfel si la adult prin conexiunea ei cu viitoarea zond erogend genitald.ro . care va face de altfel parte din viitoarea zond erogend" propriu zisd. Toate aceste acte autoerotice.

normale sau patologice erau atribuite unei degenerescene nervoase. 3) Termen imprumutat dela H.dacoromanica. sau cand sunt mai mari se vor linisti daca li se vor desmierda organele genitale. eliberat Irma de motive subiective spre a putea cunoaste realitatea..ro . manipulatii. ce se efectueaza in copilarie. Beauchant) (id. si prezinta un polimorfism evident.). prin diferite mijloace. era surprinzatoare si nu tocmai usor de acceptat. regiunea genitala nehind regiunea exclusiv a sensatiei voluptoase. Aceasta afirmatiune a stdrnit indignarea si revolta celor mai mul(i adversari. Fata de sexualitatea normala a adultului. Ansamblul acestor acte vor constitui Inceputul masturbatiei. Copilul. alt obiceiu urat" cu care cei din jur vor avea de luptat. a analizat si studiat multi ani dearandul amanuntit. miscari ritmice ale coapselor. al care' domeniu a fost foarte neglijat. simbolul nevinovatiei sa la aspectul unui monstru pervers. basinului" (M.. precum si viermii intestinali (excitand mucoasa ano- rectal). pAna la psihologia pedologica in general.1) Copilut va cauta cu timput. natural. Beauchant) (id. ca : frecaturi pe un plan rezistent. Din aceste consideratiuni Freud numeste sexualitatea infantila o perversitate polimorfa" lar pe copil ni-1 descrie ca pe un pervers polimorf". Va duce singur mana la organele genitale . precum vedem. hipnogen. Freud a fost lush surprins observand ca aceste manifestari pot constitui semnele unui proces evolutiv normal. dansul 1) Asemenea excitatii ale zonei organelor genitale le pot provoca si spAlAturile higienice. sexualitatea copilului este perversd. Cu o rabdare de fier. intentionat. De altfel multe mame si doice recurg des la acest mijloc. erotic. zicem ca este un peivers sau onanist.): este autoetotieä2) (narcisia) deoarece In satisfactiunea ei copilul nu simte nevoia unei persoane straine . manifestarile psihosexuale infantile. placerile oferite de aceasta zona genitala. Freud. Cu drept cuvant. www. Ellis.85 linisti imediat daca li se vor !Asa mamelonul sau tetina biberonului In gura. lubric sub toate formele ?. ManifestArlle de psihosexualitate precoce. sexualitatea infantila ne °fell doua caractere (M. despre un individ care si-ar satisface sexualitatea in felul copilului.. Inteadevar.

. iar mastuibatia clitoridianA nefiind cleat o masturbatie masculina". 2. mai ales in organele genitale (Forel) (108). In aceastA perioada se pun bazele viitoarei constiinte morale (pag. Chiar din primele Jura.. excitabilitatea clitoridiana difuzeazti asupra zonelor vecine.. www. In taza aceasta la copil tendinta semi. corespunzandu-i zona clitorisului.. Faza sexualitAtii latente.ro . Libertatea sexuala a fetelor fiind expuse la maternitate este cu mult mai constransa printr'o educatie specialA. va cilia aceste tendinte autoerotice . La copii (indiferent de sex) libidoul Incepe a se manifesta prin aceleasi zone erogene : zonei erogene a glandului. dei multe i-se trec cu vederea fiind Ind copil"..86 In eoncluzie. Vor fi fri- gide prin aceaal4 afixare'. I) Femeile cu aneatezie vaginal adesea sunt in fond . (Ombredanne) (222). mama si cei din jur vor cAuta pe toate dile sA desvete copilul de obiceiurile lui urate".. Insensibilitatea vaginalA poate dura daca excitabilitatea clitoridianA a fost foarte mare si IntretinutA prin practicarea onaniei 1). cu atAt mai mult apucaturile rele. cele Tnai reprimate de moralitatea socialA. ce reprima cu mai multa severitate manifestarile sexuaie ale perversiunilor polimorfe infantile". manifestarile de precocitaie sexualA. printre care aceea a vaginului. ca : masturbatia. Datorita acestei amnezii infantile nu ne mai amintim evenimentele din primii 2 3 ani ai copilAriei" (Freud). Pe la etatea InsA de 4-5 ani. 55). etc. Copilul. social.dacoromanica. Tendintele perverse ale sexualitatii vor fi InsA cele mai vizate de etica. treptat treptat. Acest transfert a excitabilitAtii clitorisului asupra vaginului si reprimarea mai severA a acestei tendintè autoerodupa Freud tice predispune femeia la nevroze si mai ales la histerie". Prin reprimarea masturbArii (in timpul acestei faze latente). religia ambiantei sociale..fixate" de zona erogend a clitorisolui coniinufind a practica MOa in coparle.. fiind silit prin constrAngerea societAtii. Je va reprima de teama acesteia. iar asupra lor se va instala zice Freud amnezia infantile ele Rid alungate In inconstientul lui primitiv asau antisocial. cu vagi sentimente In zonele erogene. ala se anuntA obscur. factorli sociali (prin mediul familiar) tind sa elimine din activitatea copilului tot ceea ce n'are valoare realA.. utilg. sl-i restrAnga libertatea tendintelor lui perverse.

Aceasta perioada a Iatentei sexuale dureaza pana la epoca pubertatii. Cum e privita pubertatea din punct de vedere psihanalitic ? Prin ce se caracterizeaza ? In ce consta? Am vazut ca lubricitatea polimorfa a copilului se gaseste In stransa legatura cu asa numitele zone erogene". Pubertatea. cu primatul zonei genitale. sarutarea. erotice (autoerotice) de odinioarA 9. Aceste instincte partiale infantile (Partialtriebe)sunt legate respectiv de zonele erogene fiecArei zone corespunzandu-i un instinct parcelar . propriu zis. sport.ro . vor excita sexual. etc. retniireavechilor senzatii intens afective. ceea ce II va distrage dela o activitate sexuala autoerotica. Constientul va fi turburat prin perceperea hipertensiunii energiei sexuale refulata in inconstient (in timpul educatiei). Uneori cu toata teama de penalitatea sociala (familie. 3) lnteadevar.). incontinente false. preexistente si care sinteza isi va gasi echivalentul ei somatic. iar nici de cum limitat exclusiv la organele sexuale. excitarea unei zone va provoca satis f acerea instinctului parcelar de care este legata. Copilul va cauta aceasta. Instinctul sexual in tot decursul vietii este o expresiune a organismului intreg. zone rAmase erogene ale organismului nostru. etc. in organele sexuale. la adult.!) Excitarea lor va constitul. abdomen. atingerea watt a celor mal multe parti : urechi.. celelalte zone favorizand. etc. acte preparatorii ale or 1) Este principiul fundamental pal revenirel eterne" (Platon) care conduce vieata afectiva : cautam ve§nic :0 retraim fericirea clipe/or de odinioara. pregatind prin satisfacerea instinctelo r lor respective (parcelare) efectuarea actului sexual. sau in sfarsit energia sexuala se va descarca pe cale deviata : musculara prin joc. gat. www. se va satisface in ascuns prin practicarea onaniei. sau va simula retentii. Instinctul sexual asa cum se va manifesta la pubertate nu-i decat rezultatul unei sinteze a mai multor instincte sexuale parcelare".87 Dar energia tendintei erotice va cauta sa obtina satisfactiunea elaborarii pe once cale. Evolutia normala a psihosexualitatii infantile va consta in desvoltarea uniforma a acestor instincte parcelare. coapse. deoarece psihicul lui inconstient va cere repetarea.dacoromanica. care la pubertate se vor contopi intr'o sintezd: instinc tul sexual pro priu zis.

Sa evitam deci a confunda sexualur cu genitalul". 9) echilibrul sexual va fi rupt iar la pubertate instinctul sexual se va manifesta pe calea acestei zone erogene desvoltate. primul avand Indeosebi un caracter psihologic. tre1) Vezi pag. Ori. al doilea legat Iiind mai mult de un substrat organic.asmului sexual. 77. Vieata afectivA a copilului §i sexualitatea. incet. sarutarile ei. activitatea lui psihomotorie se va conduce dei mima' dupa principiul hedonic al placerii". www. organele genitale ajungand abia la acea epoca in stare de maturitate. o amintire e constituita din doua elemente In stransa asociatie : unul intelectual (imaginea obiectului ce impresioneaza) si altul de natura emotiva (nota afectiva de placere sau neplacere avuta cu ocazia acelei impresii). somatic si precum vom vedea din cauze si de natura psihica. dand perversiunea sexuala a adultului. I) Din cauze de ordin biologic. Astfel In momentul primei satisfaceni prin suctiune. i se va impregna *i urma mnezica: a matnei lui (imagine. Asa dar la epoca pulbertatii apare numal functia de reproducere. In felul acesta incet. se va stabili o legatura afectiva 'futre copil si mama. a tendintelor tul psihice. evenimente ce-au jucat un rol deosebit lo determinarea (insdiratia) creajiunilor ce le-au realizat.. li pregateste vieata pasional6. ce se serveste pentru realizarea ei. descriu evenimente din vieata afectiva (sexuala) ce-au avut-o In copilarie. apare numai capacitatea de procreatie a individului. element intelectual) si a pleicerii simtite (element emotional). care prin desmierdarile. 3) Multi autori in autobiografia lor. de un aparat psihosomatic deja existent" (Freua) (114) .8) Inteadevar restransul capital psihic inconstient va fi isvorul Intregei activitati psihomotorii a copilului.. se vor Impregna in psihicul lui. Continutul acestui capital psihic este numai de natura afectiva si va cauta satisfacerea tendintelor ce-1 vor lega de mediul amblant .dacoromanica. amorul nu le este necunoscut".ro . ale tumescentei. Primele impresii ce i le ofera mediul incepand cu ocazia sucfiunei. o impresie. Dupa scoala psihanalitica vieata afectiva sexual a la copil este mult mai intensa decat s'a crezut . 1) Daca In decursul evolutiei libidoului una din aceste zone erogene se va desvolta mai mult.

pag. este propriul ski obiect erogen . Acestui caracter incestuos al inceputului vietii afective de relatiune a copilului. c u libidoul subiectivat. Asa dar in copildrie il gdsim pe individ dotat cu o psihosexualitate manifestatd antocrotic. spre persoane de sex opus. incontinente.si in satisfacerea acestor obi- ceiuri rusinoase" si urate". legea) delimiteazA gradlil de rudenie care e interzisA once legaturA si chiar atasament sexual. in formarea asa numitului complexului-Oedip". www. etc. obiectiva sub influenta unui complex de factori biopsihologici si sociali. deoarece acesta este izvorul lui de satisfactie erotich (masturbatie. reprimatd. silit fiind deci sd-si gäseasca izvor de placere In afara persoanei lui : copilul va trece astfel in faz2 hetetosexualiidlii (v. cand dupd o evolutie normald a libidoului.89 i influentand Intreaga evolutie a sexualitAtii copilului ei. din cauza caracterului asau antisocial ce-I prezintd Ori. copilul este in asa numita fazd narcisicd. interiorizat. care exteriorizat pentru un timp fata de maná'. s'a interiorizat cu ocazia intdrciirii. 93) a epocei puberale.dacoromanica. tim cd un complex" (vezi pag. Imaginea ei legandu se strans de primele emotii ale copilului. care vede inteansa prima ocazie de satisfacere a foamei lui atat de ordin alimentar cát si libidinos (al foamei sexuale").ro panA la . Dragostea copilului rata de mamd-sa va fi originea vietii lui afective ulterioare. so') Societatea (religia. impiedecata in satisfacerea ei manifestd. acesta se va exterioriza. Prima imagine ce se va lega astfel de prima satisfacere a vietii lui zindu-i afective (atat din punct de vedere nutritiv cat si cel sexual) va fi aceea a mamei lui. 62) nu-i decat o tendintd intens afectivd. afectiunea sexuald este legald de propriul sau corp. Prin iatdrcare insd fiind indepartat.) Dar societatea il impiedica . mama ne mai oferindu-i satisfactia de odinioard. o dorintd. retentii false. si cdt mai departe de cercul familiar)) D-tcd lusI din aceleasi motive psihologice. va auta sa-§i satisfacd sexualitatea pe cale autoeroticd din cauza libidoului. Freud §i adeptii lui ii atribue o mare insemnatate din punct da vedere psihologic. am vdzut rolul important ce-1 are mama fatd de afectivitatea psihosexuald a copilului. enurezie. acesta vd cduta sa retrdiasca aceleasi pldceri la sanul mamei" (eterna revenire").

ca o dorinta inabusita .90 dale') nu-si va putea exterioriza afectul asupra sexului opus extra-familiar. psihicA (educatie familialA rea). notiuni pur sociale (religioase) ci de sex. Aceste notiuni. www. a unui Mat de 17 18 ani MO de mama-sa. tendinta sexuala a acelui Mat nu apare (cel putin manifestä). si nimic nu 1-ar fi impiedecat. Va simti astfel o placere intensa de a fi WO mama-sa. prin aceste no- tiuni i le-a tabu-at"). tata". nu au aceste notiuni. el va fi silit sa-si re prime dorinta.ro .2) Natura nu vrea sa stie de notiunile mama".dacoromanica. nutrind-o astfel in inconstient ca un complex".suflet" notiunea de mama.. din care cauzA Imperecherea are loc Intre pArintii tineri si copii maturi. lar la etatea adolescentei (in vigoare sexuala) ar fi intalnit-o (fara sa stie ca i-e mama) femeie tanara. Totem und Tabu'. Din aceiasi cauzl (lipsa unei constiinte morale bine consolidatA) asemenea relatiuni au loc Bi In cadrul societAtii omenesti. in stare sa atraga Inca sexul opus. Dorinta aceasta fiind insa reprimata de societate cu cea mai mare severitate. Cu cat mama 1-a lixat" mai mult de dansa prin desmierdarile ei exagerate (si cu cat tata a fost mai sever). 2) Animalele neavAnd conotiintA. DupA numele regelui Oedip (din piesa tut Sophocle) rege care a comis acest incest cu Jocasta mama WI.e ar fi vizat-o. care n'a fost decat precum am vazut pria lui maml. in contra tendintelor lui incestuoase. Tendinta sexuala de ex. capabila de i provoca Inca emotii sexuale in barbati. se va trezi vechea dorinta dupa primul sail proobiect sexual. nu se ponte desparti de sanul mamei".. femeie IMAM.. Inteadevar. (Vezi . numai $i numai din cauza educatiei sociale care i-a infiltrat in .. si aceasta dorinta va fi cu atat mai puternica. colectivitatea umana 3) le-a imprimat in constiinta in-i dividului. sore. BA te atingi fiind pAcatg. va fi un Nat" cum 11 numeste Freud. daca din primele luni ar fi fost luat dela parinti si n'ar fi cunoscut pe mama-sa. fara Indoiala cl tendin(ele lui erotic. Freud) (112).. nici societatea si nici constiinta in care notiunea unei mame se lega doar de o imagine abstracta a unei hinte imagi$i anomalli de desvultare somaticA. frate" etc. obiect sau persoanA de care nu ai vole 9 Tabus (cuvAnt polinezian. Acestui complex" incestuos Freud i-a dat denumirea de complexul lui Oedip.

ura pentru tata 2). al sensibilitatii. Cu atat tendintele sexuale dintre sexe au o libertate mai mare de a se manifesta. reprimate Insa de constiinta. deci sa o aibd ca amantd0 sau sotie intocmai cum i s'a Intamplat regelui Oedip. and nastere la fete : ncomplexulut Electrei" (analog cu c.. 3) Prob!ema urci familiale a studiat-o G. coitus inter femora etc.91 nare. sau de imaginea doicei sau a femeii ce I-a crescut. pubertate sau chiar mal tarziu sub formA de fantezii sexuale. Intotdeauna a fost prea mult amor in omenire" a zis cineva.ro . ca sa nu zicem toti 3) Majoritatea indivizilor au inregistrat de Nina seama In trecutul lor acte sexuale mai mult sau mai putin complete (coitus ore vulvae. Weininger) Deoarece multi nu-si mai reamintesc din cauza acelei amnezil infantile° survenite In urma represiunii sociale (Vezi pag. 86) www. Mat si mama 3) frati si surori vor fi reprimate. Asa dar aceasta sinteza ideo-afectiva a dorintelor erotice fata de mama. sa nutreasd urA In contra sotului ei (In realitate tata lul). necunoscute. nimic nu 1-ar fi impiedecat. sociala intocmita de religie si din motive de ordin eugenetic.reprimarea atractiel erotice dintre frati si surori : complexul luí Ores/res". Intotdeauna a lost energie sexuala suficienta pentru scopul natural al procrea(iei. etc.) MO de surori. primitiva si urmarind numai scopul placerii. Educafia sociall §i sexualitatea In general. respectiv frati. Aceleasi atractiuni sexuale naturale (imorale In raport Irma cu etica sociala) dintre fiica si tata. apoi dintre veri si verisoare (?). al satisfactiunii egoiste aceasta 1) Si sA fie gelos. Oedip dela WO complexul castra(tet" §i diferitelor complexe familicue" cum ar fi de ex. ura la perverai etc. Energia afectiva a instinctului sexual hind cea mai puternica. In timpul somnului a dror obiect e propria lor mamA4.. frati.. Cu cat gradul de rudenie scade gradatie conventionala.dacoromanica. am vazut ea societatea duce o lupta continua contra ei.. Robin (274) In mod amlnuntit (ura fatA de OHO. societate constitue comlexul lui Oedip" (dragoste fata de mama. (O.) CAci fiecare fiu este lute° relatie sexualg cu mama lui midi de ascund ar fi aceastA relatie privirli lor relatie ce devine constientA celor mai multi in prima perioadA. Aceasta energie surplus.

de o morald sexuald culturald". ale individului. si pentru aplanarea vesnicelor conflicte intrapsihice ce-ar deruta activitatea individului. a doua. agresive. morale. politice qi traditionale" (PaWhan). sentimental rusinei. ca pudoarea. so sublimen" energie (Freud 2). Societdtii nu-i place sa i-se aminteascd de aceastd parte scab- roasd a bazei sale. primitiva a electricitapi a fost captata de om. Acestui antagonism psihologic se da- torete faptul.socializata ' Aceluiasi proces va fi supusa forta psihica.. sunt meniti sd mentind instinctul sexual in limitele lui normale" (Freud). prima fiind expresia instinctualitdtii asa cum o dicteazd biologicul (psihofiziologicul). energia salbatica. prostitutiei.. etc. a ordinei sociale". formelor sociale ale civilizatiei. Pentru concilierea Insd a acestui antagonism psihologic social. etc. Civilizatiile In decursul evolutiei lor. s'o socializeze. vedem cd au imaginat combinatii multiple pentru a canaliza instinctul sexual.. credintelor religioase. exprimând tendinta de adaptare a vietii sexuale. ca aceea pe care ar prezenta-o eliberarea instinctului sexual si revenirea lui la scopurile primitive.92 societatea cauta pe once cale s'o capteze. sa perpetueze rasa .4 www. indreptala spre un folos al ha . (231). duc la sublimarea tendintelor sexuale. ea n'are nici un interes ca fortele instinctului sexual sa fie recunoscute. moravurilor. pentru a-I face sd trdiascd. si alte cdi care precum vom vedea.. Restrictiunile sociale vizeazd in primul rAnd ljbertatea sexuald a individului printr'un Intreg sistem pedagogic. acomodAndu-1 ansamblului variat al legilor. In definitiv tot o energie canalizabila. desgustul. Astfel s'au creat formele sociale ale casatoriei. diferite cdi deviate de satisfactiune atat a individului cAt si a morale!. Societatea nu vede o mai mare amenintare a culturii el. sociale. urmarind sd insufle In psihicul individului tendinte sociale antagoniste tendintelor lui primitive.. apta de a suferi transformari si derivatii. etc. a foRt am putea zice . sentimentelor.. pentru care fapt a adoptat ') Precum de ex.ro .. Factori sexuali. s'o canalizeze 9 spre un util social. sa prospereze. 2) Vezi capitolul: Fenomenul sublimarii. societatea a creat diferite forme sociale.dacoromanica. cd von Ehrenfels (din Praga) deosebeste o moraid sexuald naturald".

complex de factori psihofizici : stigmate somatice. bine'nteles modelat. turburari ale organizatiei endocrine.§i extroversiune (a libidoului).Psihanalistii disidenti)". !si va exterioriza hbidoul asupra celor din jur. legAtura sufleteascA purg insuflatA de eticA. Intregul aparat educativ dupa ce a reprimat tendinta incestuoasa a copilului Tata de mama-sa. stigmate psihice si factori sociali evolutia sexualitatii va putea suferi anumite (educatia. (Freud). ci amoraltY. Morala socialg a purificat atmosfera socialg. etc. 86). narcisica (a masturbatiei infantile) In care el era propriul sau obiect sexual Isi va gasi. De aceea societatea nu s'aporta rezultatele psihanalitice pe care le Infiereaza. un obiect (persoana) de sex opus si din co atara familien. etc. (infectii. 1) Jung (un disident al scoalei a emis notiunea de psihanalitice) .. 9 Societatea nepermitandu-i relatiuni sexuale decat dela un anumit grad de rudenie (veri primari) (?).. Tendintele spre heterosexualitate. religie. etc. se vor naste sub influenta factorilor sociali ce i-am enumerat. In cursul carea. Acest proces de obiectivare a libidoului subiectivat. ascultA de legea atractiunei futre sexele opuse. rgnignani astfel ca produs sublimat. s) lubirea incestuoasl fatA de mama lui si gelozla (ura) fatg de tatg. se va efectua in cursul fazei latente' sexuale. a purificat atmosfera sexual ce unea pe copil de ai sgi. Sub influenta unui Evolutia anormalA a libicloului. ca fiind de respins din punct de vedere moral. care consta In a delurna atentia din acest domeniu.ro . www. turburari ale sistemului nervos vegetativ..93 metoda educatiei. subiectivat. dupa ce-1 opreste sub amenintare de libidoul pedepse.cap.) un libido malformatii. Heterosexualitatea. la fel si dragostea fraternlf.). normal. introversat') In faza autoerotica. se vor transforma (sublima) In dragoste filiald. imperativele cerintelor sociale se impun mai sever si vor asterne amnezia infantila" asupra trecutului sexual imoral si incestuos (dar foarte natural)4) de pana atunci. 9 Deoarece natura nu e niel moralg nici imoralg.. canalizat. precum am vazut (la pag. si mentinutg apoi de constiintg. central. mai ales cand libidoul si-a ggsit obiectivizarea In lumea extrafamiliarg . (114).(v.dacoromanica. conform principiilor sociale8). lege de ordin pur biologic si psihologic (In sAnul societgtii omenesti). spre cautarea unui obiect sexual de sex opus si In cercul extrafamiliar.introversiune. Intr'un cuvant din toal e punctele de vedere".

va cauta placerea (retrairea placerii de odinioarA) In apropierea mai mult a femeilor In etate (ca si 1) Din cauza.coperirea conditiilor psihosociale ce detin sursa multiplelor si variatelor forme de anomalii ale manifestArilor psiho-neurosexuale (nevroze qi perversiuni sexuale). Toate aceste anomalii sexuale au fost suficient de studiate. de Robin) (274) In desfasurarea acestor alternative influente.94 fie In sensul unei oprirt in evolutie si fie in sensul unei regresiuni.dacoromanica. Inteadevar. ereditari) amintitele oprIrt FI regresiuni ale tendintelor ideo-afective. iar daca totusi a fost nevolt O sufere aceasth orientare. CercetArile fAcute in aceastA directie au tillS la des. Aceste conditii genezice s'ar ivi in familie. pe alta parte ura fata de un tata prea sever.. copilul se aflA. adolescentul va fi urmArit mereu de imaginea mamei lui. Alternativ ei stimuleazd sau inhibd prin actiune atractiva sau repulsiva'. in sanul familiei. mama lui 1) fncat rAmane Copilul este cum zice Freud tixat" de dansa.ro . Din cauza aceasta libidoul lui fixat nu se va putea Indrepta spre un sex opus extrafamilial. SA ne oprim putin asupra acestor anomalii initiale ale evolutiei psihosexuale. In sanul cAreia are loc primul contact social ce-1 ia fondul psihic al copilului (primele conflicte cu mediul social). Nimio nu se stia asupra genezet lor : Cum au apArut ? De ce la unii apar cu toatA absenta unor stigmate ce ar putea explica patogenia lor ? Freud a adus InsA o nouà luminA asupra mecanismelor psihologice (fArA sA conteste valoarea celor de ordin biologic) ale acestor anomalii sexuale. pe de o parte a exageratelor ingrijirl ce I-le da mama. se pot ivi (favorizate si de predispozitii: factori biologici. In mijlocal unui camp bipolar de influente a-i cArui poli sau centri dinamici sunt : tata si mama. a) Opriti In evolutie. (Maeder cit. Evolutia InsA continuandu-se pe baza acestor vicii la pubertate va apare sub forma tuturor anomaliilor psihosexuale suficient de cunoscute. inteatata legat de www. studiul lor se rezuma insA numai In a le descrie asa cum se manifesta la pubertate.

05 mama lui) 9. resp. va zdruncina vieata psihosexualA a individului In care vesnic vor fi conflicte intre inconstientul ce nutreste romplexur si care cautA satisfacerea vechilor plAceri si tntre constinta morala ce se opune la aceasta. In cursul acestei faze autoerotice cand copilul se se poate satisface sexual prin diferitele zone erogene" fixa" de una din aceste zone. Prin aceasta casatorie retralese in mod social starea afectiva infantila. ca de altfel a tuturor complexelor. din copilarie. sau se vor cAsAtori Cu consangvi- nari sau cu femei In etate".dacoromanica. Imaginea ei. Electra) sau familiare (fatA de frati resp. o sh aibA din cauza coeficientului ei intens emotiv si de data veche (frageda copilArie) o putere inhibitorie asupra fiziologiei si manifestArilor psihosexuale In raporturile lui cu o alta femee.ro . Acesti fixati" (dupA Freud) sufAr de complexul Jul Narcis (dupA numele personajului din mitologie. el insusi Bind propriul sAu obiect sexual. (v.°) Efectul acestor complexe". tatA) zice Abraham (un adept al scolii psihanalitice) sau nu se vor cAsAtori. femeia o frigidA sau nevrozatA in caz cand va nutri in inconsilent aceastA tendintA autoeroticA infantilA. vrozelor). BArbatul va fi un impotent psihic . de unde una din cauzele impotentei psihice. capitolul psihone- Cei care nu pot scApa de influenta phrintilor (mamei. din aceleasi motive de ordin somato-psihic si social nu-si va proiecta libidoul. 1) Bine'nteles and nu vor fi la milloc motive puternice de ordin material. care va predomina si la pubertate (zona genitalA avand. www. Copilul poate fi insA fixat" si de el insql in cazul cand prin emotiile vii ce le-avut in faza erotismului solitar (prin se complace si continua masturbatia din taza autoeroticA) sa practice masturbatia . ca factor psihic. surori). 2) Toti acesti fixati" (infantili sexual» nutresc com- plexele" erotice parentale (Oedip. In asemenea cazuri. 9 A se vedea capitolul : Perversiunile sexuales. 1) Tinerii ce se casatoresc Cu femei in etate bineinteles nu din motive financiare ci manati de-un sentiment spontan n'ar fi cleat asemenea fixati4 de mama. un rol secundar. care s'a amorezat de propria sa persoanA).

Vom vedea in ce consta mecanismul terapeutic si efectul lui salutar. sociala). normal. legad de o scadere a rezistentei lui. etc. Pe langa acesti factori de ordin biologic. Ar fi predispozlia speciala.dacoromanica. Un comCauzele evolutiei anormale a libidoului.si libidoul in cercul extrafamiliar spre persoana de sex opus. povarA a societAtii. mai contribue tina si anumiti factori psihici: terenul psihic" precum si factori de ordin social (educatia !amillara. somatic. sa predomine celelalte zor. Freud invoaca si o s'abiciune congenitala a zonei genitale. iar tata la hica lui. purificad de tot ceea ce nu fntra in cadrul eticei unei colectivitati. sa-si introjecteze" din nou ca in faza auteerotica a copilariei libidoul . care nu-1 mai multumeste. de a-ti oler femeia musafirului). obtinul in numeroase cazuri. Freud a insistat asupra sifilisului.e erogene" (M. Bauchant) (201). Vom vedea insa importanta acestui proces de regresiune psihica. daca proiectandu. plex de conditii vor determina aceste anomalii psihosexuale.96 Efectul nociv se va putea suprima radical numai printr'un tratament psihanalitic. Individul va fi tot un infantil sexual" irisa secundar. ceea ce nu-i permite. Va suferi deci regresiune" ajurgand in stadiul infantil al sexualitatii : amintirile vechi ce-1 legau de mama si de dansul (faza auteerotica) se vor retrezi si se vor satisface prin retraire in realitatea interna. In lumea lui fantezista.) la altil constitue o datorie moralg (de ali ucide pArintele ImbAtrAnit. www. in studiul patogeniei schizofreniei. adulterul. sA-fi omorl pArintele bAtrAn. si aceasta tocmai pe baza fundamentalei legi naturale (biologice) a atrac(iunei sexuale dintre sexe. ceea ce la noi este itnoral (ex.ro . foarte rar se iniampla ca o mama sa nu tina mai mult la baiat. bine'nteles atractie cu totul sublimad" de factorii sociali. la pubertate. va suferi la un moment dat mari deziluzii din partea acelei persoane suprastimate" cristalizate" (Stendhal) a reste deziluzli 11 vor determina sa se rehaga din lumea externa. sasi creeze vechea fume imaginara din copilttrie. Ereditatea ar creia o stare de excitabilitate particulara a sistemului nervos. Individul evoluat b) Regresiuni in evolutia libidoului. Inteadevar. 1) 1) Etica de altfel variazA dela un popor la altul . ereditara fara a se cuneaste inca exact In ce consta. revenit cel fixat" fiind un infantil primar (oprit).

mama nu va vedea In Mat femeia.ro 7 .. 1P81HANALIZV www. prin impresiile intense plOcute sau neplOcute ce le are lang6 mama.. biologic'.07 Asa dar aceastà dragoste (maternti MO de Mat si paternd MO de fica) va mentine libidoul In familie. si vom vedea astfel. sunt foarte frecvente . $i astfel va cauta sa afle secretul. Toate acestea trezesc sl mentin curiozitatea sexual5 a copiilor. biologic!. nu se feresc de copii spre a se ImbrAtisa. Care pot determina anomalii evolutive ale psihosexualitAtii. i) Multi pArinti. rol Insemnat au si factoril somatici. pslhogene. TovOrAsia copiilor viciosi. de cristalizarea une constiinte sociale In sufletul copiilor. tatele la pudoare. Curiozitatea trezita la vederea imperecherii animalelor domestice. Astfel toate aceste anomalii sexuale se pot naste secundar. etc. Noi am descris InsA patogenia-asa cum o vede Freud-In cazurile de anomall1 sexuale primitive. cu limbajul lor indecent (toate aceste imoralitOti favorizate fiind si de stigmatele lor orga- nice '). respectiv tatO. In urma unel leziuni sau tare funclionale ale terenului somatic. Vain reveni de altfel asupra etiologiei si patogeniei tuturor acestor aberatiuni psiho-infantile si vicii ale manifestarilor psihosexuale. I.dacoromanica. Aparitia unui nou nOscut va trezi In copil curiozitatea : de unde a venit fratiorul?". In care prea s'a obisnuit sa se satisfaca prin mangftierileu excesive. fArl niel un stigma( organic. De altfel este un fapt de observatie curentA. carora copii sunt foarte des expusi.. cu care se manifesta la adult 2). sunt mai liberi In expresii §I gesturi indecente. nu mai vorbim de familiile unor pOrinti nevropati. cine 1-a adus?. Dr. POPESCII-SIBIII. Aten4. Numai un tata sau o mama cu o constiintà morala bine organizatd si severd lsi va iubi copii la fel. Precum am spus. la furie In InjurAturi. cA numai cunoscAnd legile evolutiei embriologiceu ale acestei psihosexualitAti Incepand din cea mai fragedd copilArie ne vom putea da sea- ma de toate anomaliile ei. 2. mai ales cand Isi permit oaresicare intimitAti familiare In fata copiilor lor. de incest complet sau atenuat. lar tata In flica lui Alti factori2) alaturi de inbirea exageratei a per': intilor mai sunt: 1. $ocul emotiv In momentul cand Isi surprinde parintii In timpul Imbratiserilor intime. 3. care li initiaza In practicarea masturbatiei sau in tehnicau vietii sexuale. barbatul. cg in familiile lipsite de educatie moralti. cazurile de perversiuni. . In care turburArile fiziologice pi chiar leziunite organice sunt secundare.. 5.

totusi pe baza Astfel de ex. Din punct de vedere stiintific afirmatiunile scolii psihanalitice In mare parte par hazardate.Die Grundlagen der Psychoanalyse° Leipzig 1927) vi Flournoy (105 a) au evldentiat caracterul stiintific al psihanalizei. Tot asile! asertiunile lui Freud.i chiar a Intregei societäli asupra acestei utilizan i nefaste a psihanalizei. dar care totusi au anumite raporturi atat cu realitatie cunoscute. ci la baza unei vaste doctrine a evolutiei Ournii psihice". Adevaratele concluzii in larga acceptiune a conceptiei psihanalitice nu duc la intronarea 0 obsesia sexualitaill. ci la consolidarea constiinfel si structurii etice ale societei(i 1).). atomul acestei notiuni s'a ridicat Intregul edificiu al chimiei cu aplicatiuni practice.dacoromanica. dar elemente ipotetice de aceiasi valoare gasim aproape In toate conceptiile largi 2). www. psihice. subminand asezamintele sociate in numele unei tendentioase interpretari a datelor psihanalitice. cu valorile obiective sociale. a fost realizata de intentiile une! Doi oranduiri a acestor valori spre o cat mai perfecta organizare sociala. sociale etice. 2) Hartmann (.08 Vedem deci cata lumina a proiectat Freud si adeptii lui In domeniul psihosexualitatii. pe care spiritul inventiv ale geniului le umple cu date (notiuni) neverif'cate Inca. cat si cu elementele ce se descopere mal tarziu. cu tot caracterul precum vom releva lor paradoxal si hazardat. acestorIn realizarea s'au insinuat perspective insa si intentii animate de motive politice anarhice.ro . etnice. mistice etc. un nou camp de observatie psihologica In domeniul obiectivitatii stiintifice. Incursiunile psihanalitice in aceasta imensitate interioara" (Proust) a sufletului omenesc. stau la baza nu numai a unei terapii cu efecte serioase si importante. Prin ipotezele lui Darwin s'a ridicat transformismului a evolutiei lumii bio-organice. ipotetice. Mentionam areasta din datoria de constiinta ce ne'ndeamna sa atragem aten(ia celor insärcinali Cu grija spirituluitinerelor generafii . 0 minuticasa analiza destramand interferentele cu toate armoniile si conflictele intrinsece acestor multiple valori (biologice. Sunt lacune In domeniul cunoscutului. Cum a reusit sa rezolve o serie de probleme inspirand altele noi. 3) Asupra acestei probleme vom reveni cu alig ocazie. nimeni nu l-a vazut. au scos la iveala raporturile cele mai subtile in care se gasesc valorile unitatii noastre ca individualitate.

aspiratiuni.. egofile si intens afective.. Acelasi lucru si cu energia psihica. CAile deviate ale tendintelor impiedecate (adicA ale complexelor") in elaborarea lor. Vom gasi astfel la adult un inconstient continand un mare numar de dorinte. tendinta reprezinta o energie ce cauta elaborare.dacoromanica. Innabusite sub forma de complexe".ro . ii va sparge si va exploda. sa restranga sfera de activitate psihica a individului. (ca once energie de altfel) si aceasta tendinta va creste in raport direct cu obstacolul ce nu-i permite manifestarea potentialitatii ei. religios. Treptat. reprimate de catre factorii sociali. si cum aceasta restrictiune de modelare sociala Incepe din primele zile de chip nastere. reprimare etc. acest inconstient se va marl prin energia tendintelor Impiedecate.. 35).). etc.) de ordin -psihologic. va slabi reilstenta petetilor cazanului vp lnvinge rezistenta lor. cu enerVa gia vaporilor dintr'un cazan lipsit de once supapa ? creste tensiunea energiei . Ce se va Intampla insa cu energia unei tendinte ImpiedeTate In manifestarea_ ei directa? Ce se Intampla de ex. treptat. tendinte ce stau din cauza caracterului lor imoral. tendinta va trebui in once caz sti se www. Legea caducitAiii a lui Thorndicke. inconstientul restrans si continand un capital psihic exteriorizat prin tendintele primitive. treptat. iar mai tarziu si de constiinta morala. placere. tinde prin diferitele mecanisme (cenzura. Dar tendinta nu-i decat forte cu care se manifesta o ener- gie (vezi pag. treptat. ce urmareau numai satisfactie.CAPITOLUL IV. considerata cum observam o modalitate de manifestare a energiei universale. Reprimata In Inconstient. Legea interiorizlirli Am vazut cum un lntreg sistem social (educativ. antisocial.

100

manifeste In act, va cere aceasta satisfactie in mod categoric. Tendinta nesatisfacuta e un sistem psihic incomplet, care cere actul precum premisele nnui silogism cer concluzia" (Patzlhan.) (231) precum excitatia din arcul reflex implica reactia (motorie, de secretie, etc.). reflex psihic, Inteadevar arcul reflexului ideo-dinamic analog cu cel din domeniul fizicei i biologiei îi are calea lui de elaborare directa (si care, precum vom vedea, poate fi deviatà). Ce se va Tntampla deci cu o dorinta, tendinta innabusita din cauza incompatibilitatii Cl cu exigentele sociale in special ?

Ce face individul, rand este nevoit sa-si innabuse in suflet" o realiza ? O va nutri In fundul supoate dorinta ce n'o fletului" sau si-o va satisface pe calea imaginatiei, fanteziei In once caz nu --va reusi so distruga, dansa manifestandu-si vieata latenta din subconstient sau inconstient pe diferite cal laterale sub diverse forme ce le vom studia. Dorintele, aspiratiunile Innabusite nu vor fi deci distruse ; prin faptul ca am uitat de ex. o dorinta intensa ce-am avut-o, nu inseamna ca nu mai exista; ea este Inlaturata numal din sfera activitatii, noastre constiente, dar continua sa traiasca in stare de potentialitate. Tendintele noastre nerealizabile nu vor urma deci In nici un caz legea caducitatii" (a lui Thorndickel) din psihologia clasica, ci noua lege a psihologiei moderne : legea interiorizariz"), sustinuta de Freud, Larguier des Bancels gratie (184) etc. Aceasta lege se aplica mai ales omului, care fiind dotat perfectiunii biologice a organizatiei neuropsihice
cu gtzndire imaginativa (imaginatie creatoare, reverie, etc.), tendintele lui instinctive se realizeaza prin mijlocirea ei. Astfel gasim imaginatia omului, ca o functle vitaki foarte necesara" (Hesnard) (149). Asa dar, energia tendintei reprimate se va elibera sailsfacand afectivitatea individului pe calea deviata a imaginatiei. N'a putut (Mine o actualizare concreta (in act) si directa
Legea spune : Orice instinct care nu gAse§te satisfactie la timpul lui, dispare, se atrofiazA (cade, de unde numele de acaducitate). DupA legea interiorizArii, once dorintA a individulul ImpiedecalA In proiectia ei spre lumea realitAtii externe, nu dispare, cl se va interioriza In

oufletulg Individului, se va realiza In lumea realitAtiig lui Interne (imaginatie, fantezie).

www.dacoromanica.ro

101

o va °Nine abstractA si indirecth.... Dar si directia aceasta deviatA, colateral, ce o urmeazA, este riguros determinata de
anumiti factori psiho-fiziologici antecedenti" (Jones)(160) asupra chrora vom reveni. 0 dorintA intens afectivA a individului va fi reprimatA precum am mentionat de cenzura constiintei morale , si aceasta din cauza caracterului antisocial, imoral mai ales si egoist, al fondului inconstient din psihicul lui. In cazul unei suprinuiri temparare incomplete, sau unei disfuncfiuni a acestei energia latentA a functiuni selective intrapsihice (cenzura) complexelor se va revArsa In sfera activitAtii psihice a individului, in care vom vedea cum va provoca o serie de fenomene de ordin psiho-fiziologic. Astfel de stAri disfunctionale ale constiintei pot fi provo cate de emotii intense : furie, fricA, bucurie, de obosealA, surmenaj, de intoxicatii, infectie, turburAri endocrine, alcoolism, etc. acesti factori influentand centri organici nervosi, ce detin functiunea constientA a bolnavului, echilibrul intrapsihic. Constiinta de asemenea va fi Insfarsit abolita in cursul somnului.

In toate aceste circumstante, tendintele ce n'au reusit sd se satisfacA direct in act cu aprobarea constiintei, care

din contra le-a reprimat, toate aceste tendinte complexe" se
vor satisface deci indirect
stiente).

si diformate pe cai deviate (para

Aceste cAi colaterale ale refiexului ideodinamic sunt : gresurile (lapsurile), visele, sImptomele psihonevrotice §i In sfarsit calea deviatA, derivatd, cu aprobarea socialA si in spre folosul ej anume calea asa numitei sublimari. SA le supunem unei analize, in sensul scoalei freudiene, evidentiind mecanismul lor si valoarea lor psihologicA si socialA.

www.dacoromanica.ro

CAP1TOLUL V.

Gre§urile. (Die Fehlleistungen, actes manquées).
Conceptia clasicA a lapsurilor §i In general a actelor gre§ite. ConLapsurile Dispersiunea atentiel Mecanismele lapsului: substitutia, diformatia ; interferenta a doul idei (tendinte antagoniste): perturbantä (incon0ientA, latentA) i perturbata (con0ienig, manifestA) Lapsus linguae, lapsus calami. Erorile de lectura (falsA lecturA). Falsa audi(ie Uitdrile momentane Adele accidentale. Toate aceste grepri au un continut, un sens psihologic i o semnificatie proprie.
ceptia lor psihanaliticA

Sunt o serie de manifestari psihice, care pana la Freud erau considerate ca fragmente de acte psihice, fara nici un sens, nici o Insemnatate. Dat Hind caracterul lor accidental, momentan 4i de a fi comise de individ In stare normala, nu au lost supuse vreunui studiu mai amanuntit. E vorba de o serie de acte pe care zilnic le comite oricine. In categoria lor infra : I. Greprile sub forma de : lapsuri, ca : erori de limbaj (lapsus linguae), comise In cursul vorbiren ; erori de scris (lapsus calami) comise in cursul scrierii (fara vre-o leziune a centrilor nervo§i). falsa lecture erori Mute In cursul citirei; de ex. cand citim In locul cuvantului scris, fiind un altul (ochii sanato§i). falsä auditie: adeseori and ascultam pe cineva, se Intampla sa auzim un alt cuvant in locul celui pronuntat (urechea fiind sanatoasa). 2. Uitefri mornentane (inhibitii momentane ale memorici). Cui nu i s'a intamplat sa uite pentru un moment, 2) fie numele cuiva, fie un alt nume, un proiect, etc.? Cine n'a uitat pentiu un
9 CAnd zicem, cA ne-a luat gura pe dinaintem. 2) Cand aveM impresia, c5 ne tA cuvantul pe limbA%

www.dacoromanica.ro

103

moment unde a pus un obiect oarecare ? si se mica cum de-a putut uita... Cine n'a uitat promisiuni, Intalniri, etc., ca dupd ce a intarziat, sd-si reaminteascd?... 3. Acte accidentale. 0 alta consecin(a a acestor uitdri temporare sunt numeroasele pierden i de obiecte, spargeri, stricdciuni de obiecte, etc., In sfarsit multe din acele mici acte gre§ite accidentale ce obisnuim sd le atribuim unei neindemandri sau distractii. Vom vedea Insd, cd toate aceste varietAti de gresuri recunosc si alte mecanisme esentiale, determinante, pe care surmenajul, oboseala, distractia si asa zisa nedibacie,
le favorizeazd numai manifestarea. In ansamblul lor aceste acte au fost studiate de Jones, sub

numele de parapraxiia. a) Lapsurile erau considerate, pand la Freud , ca efectul diverselor turburdri de ordin psihofiziologic mai ales fiziologic, organic, ca : indispozitia, oboseala, surmenajul, stdri de turburdri ce- ar influenta atentia In hiperexcitabilitate, etc., sensul unei dispersiuni, unei sldbiri a ei (stdri de distrac(ie). Infradevar, un complex de factori poate determina asemenea acte ; totusi Freud le-a relevat marea fnsemndtate indeosebi de ordin psihologic, ele avand un sens propriu cu determindri psihice, care profità" de susenumeratele conditii fiziologice pentru a se manifesta. Toate aceste acte psihice fragmentate denumite gresuri (lapsuri) au fost supuse de Freud (111), apoi de Maeder (190, 193) lanes, Weber (319), etc., unei minutioase si Indelungi observatii in domeniul vietii de toate zilele, studiu expus In cartea sa : Zur Psychopathologie des Alltagslebens" In care ne da si rezultatele obtmute, cu o bogatd si interesanta
explica pang la Freud toate actele de natura aceasta, e bund dar incompletd. In ceea ce priveste geneza gresurilor In general, Freud nu concazuistica. Teoria dispersiunei atentiel, teorie ce

testa deloc influenta factorilor fiziologici (emotie, oboseald, etc.), toti aducand dispersiunea atentiei (starea de distractie). Acesti factori irisa faciliteazei de obiceiu, dar nu explica de loc lapsul in sine, in masura in care asemenea lapsuri le putem

avea chiar In stari cu totul normale. Freud a observat, cd In cele mai multe lapsuri, exprimdrn exact contrarul celor ce-am voit sd spunem ; sunt asa numitele
www.dacoromanica.ro

104

lapsuri prin opozitie" si aceasta din cauzti cd intre contrare existd o strAnsd afinitate conceptuald, ele gdsindu-se pe lana asociatia tonald $i Inteo asociatie psihologicd foarte apropiatd. (Freud) (111). Lapsul precum vom vedea apare deci ca un act psihic complet, cu scop, continut si semnificatia proprie" (Freud) (id) Mecanismul lapsului. Se stie, cd de cele mai multe ori cuvantul exprimat inteun laps este un cuvAnt diformat. Prin ce mecanism a fost diformat $i de ce 1-am comis si se comite lapsul?.. Aceasta o explicd Freud prin conceptia lui a Interferentei ideilor. Lapsurile au la bazd antagonismul a doud intentii, tendinte. Cand am don sd spunem ceva (dorintd constientd) insd situatia reald, imprejurdrile sociale nu ne permit manifestarea acelei dorinte, atunci, in cursul discutiei sau scrisului, dorinta reprimatd se va folosi de oboseala, indispozitia, distractia, etc., noastrd, care aboleste intrucAtva cenzura
(atentia constiintei morale)
pentru a se manifesta mai mult

sau mai putin direct in vorbd sau scris and lapsus linguae sau calami, dacd nu vreun gest adecvat. Vedem deci existenta a cloud tendinte fundamental antagoniste: reprimatd de dorinta de a spune ceva care se opune. tendinta constiintei,
Uneori

sensul lapsului

poate sd apard inteun mod cu

totul evident ; tendinta ideii reprimate, individul o exprimd direct, lard nici o diformare. Alteori insd, precum am spus, lapsul va consta intr'un cuvant fard nici un sens, mai mult sau mai putin difortnat, nu relevd nimic semnificativ, in care caz se poate explica prin interferenta, adicd intalnizice Freud rea expresiunilor verbale, a cloud intentii. Aceastd interferentd se efectueazd fie prin substitutie (in lepsurile prin opozitie) : fie ideii reprimate substituindu-se ideea tocmai contrard, alta, de prin diformarea 9 sau modificarea unei intentii prin unde cuvinte mixte avand mai mult sau mai putin un sens" (Freud). Aceste cloud mecanisme ale substitutiei $i diforma(iel le vom gdsi astfel in geneza multor lapsuri.
1) Diformarea se face prin abreviatii, rectificSri, contractmni, etc.. de cuvinte (vezi; Mecanismele de diformare ale viselor').

www.dacoromanica.ro

103

Lapsurile sunt deci rezultatul unei lupte si concilien i ale concurentei a doua tendinte (intentii) antagoniste : una) latentd (inconstienta, de ordin ' afectiv, personal) i alta manifestä (constienta, de ordin social). Tendinta reprimata In laten ta are de obiceiu un continut injurias; cea patenta din contra este reverentioasa. Inteadevar zilnic individul este silit de Imprejurari, In deosebi de ordin social, sa ia o atitudine

rezervata sau chiar sa arate un respect, bunavointa !ata de un altul (de obiceiu superior), In timp ce In subconstientul sail It
nutreste ganduri injurioase, agresive, etc.

Inteadevar de cate ori sub presiunea constiintei dar mai ales a situatiilor de ordin social nu ne ascundem primitivitatea" din noi, conformandu-ne eticei morale si exigentelor sociale ?.. De cate ori din cauza sentimentului datoriei nu Innalausim egoismul ce ne-ar determina mai bine sa cedam in lupta ?.. De cate ori insfarsit raporturile sociale nu ne silesc sa innabusim o ura sau Mutate fata de persoana careia suntem nevoiti sa-i zdmbim, sa-i fim binevoitori ? In toate aceste conditii, la cea mal mica slabire, zdruncinare a cligului" ce impiedecd actualizarea, manifestarea fondului nostru psihic reprimat" In toate aceste conInnabusit, in in-si subconstientul nostru, ditii vom comite acte de a caror origine adeseori nu ne dam seama ele fijad reprimate si uitate de constientul nostru ; printre aceste acte se vor enumara deci si lapsurile. Astfel, intr'un moment de sbuciuMare, de deranjari temporare ale sistemului cenzural al constiintei sub influenta tendintelor, dorintelor
inconstiente, ne vom resimti In cut sul proceselor psihice ideo-motorii ale con§tientului, in sensul ca tendintele noastre innabusite

vor apare uneori direct satisfacute, alteori mai mult sau mai putin diform ate, fara nici un sens, constituind in ambele cazuri,
lapsul.

In cazurile cdnd ne ia gura pe dinainte" si vom spune exact ceca ce n'am vrut sa marturisim (de obiceiu tocmai condorinfa e satisfacuta direct, prin substituire fara nici trarul) o modificare. Alteori, din contra dorinta inconstienta pentru a se exprima va suferi diversele mecanisme ale diformdrii. Multi din cei care au comis lapsul se scuta, sub motiv ea au vrut sa faca un.. spirit ') sau invocand alte motive de
I) Freud aDer Witz und seine Beziehung zum Unbewussten (Deuticke 1905).

www.dacoromanica.ro

.. 0 alinta in limba germana : mein Eager' (ingerul meu) deoarece dansul nu stia ungureste.dacoromanica. care era de fata 11 1ntreaba: sa comita gresul ? A recunoscut ca intentiona comis porcarii care. ca sa gasim sensul cuvantului diformat.. al unuia care la o 1ntrunire vroia A atragà atentia asupra unor nereguli. Once laps va fi deci rezultatul interferentei a cloud ce 1-a facut sa spuna : s'au tendinte : perturbate.... femei frumoase...... In care a trait cativa ani. s'au relevat (Vorschein) fapte aceea a renuntat s'o care .. Prin asociatia de idei (vezi cap. din cauza plecarii lui din mijtocul societatii unguresti.. Printr'o mica asociatie de idei si-a adus aminte: mediul simpatic." Asem6narea dintre explica sufiSchweinerein" si Vorschwein" zice Freud cient actiunea primului asupra celui de-al doilea termen. si astfel Isi reaminti de o femee fag de care avusese o deosedragoste pe care dureros a fost nevoit s'o rupa (Innabuse) MA afectiune. Asa dar vechiut dor ce-1 lega de enget" s'a trezit din inconstient provocat de cursul proceselor constiente ale conversatiei asupra societatil unguresti6. din in.Engel-zeascP).... lumea vesela.. Expresia Insa ar fi lost prea tare".. Adeseori ne dm seama de originea lapsulul (mai Astfel sa luam cazul ales in cel prin opozitie.` (In loc sa zica In soc