www.dacoromanica.

ro

www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro














www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro

























www.dacoromanica.ro















www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro












www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

































www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


















































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro





www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro




















































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro




































www.dacoromanica.ro








www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

















































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro















www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro




















www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro











www.dacoromanica.ro






















www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro






















www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro




www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro










www.dacoromanica.ro



www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro








































































































www.dacoromanica.ro






































































































www.dacoromanica.ro




















www.dacoromanica.ro































































































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro
































































































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro





























































www.dacoromanica.ro






















































www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro































































































www.dacoromanica.ro







































































































www.dacoromanica.ro






















































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro








































































































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro


































































































www.dacoromanica.ro



































































































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro




































































































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro




































































































































www.dacoromanica.ro



















































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro
























































www.dacoromanica.ro





























































www.dacoromanica.ro























































www.dacoromanica.ro













www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro



















www.dacoromanica.ro


















































www.dacoromanica.ro





www.dacoromanica.ro


















www.dacoromanica.ro










www.dacoromanica.ro









www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro




















































www.dacoromanica.ro























































www.dacoromanica.ro
























































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro

-

TOATE DREPTURILE REZERVATE -

www.dacoromanica.ro

PREFA TA.
((a edlfla l-a)

Distinsul mea elev, D I Dr. Popescu-Siblu, mi-a Neat cinstea de a-mi cere sä prezint celitorului lucrarea ce cumeazd. Am acceptat a o face ca atat mai u$or, Cu cat lucrarea nu avea nevole de recomandare, ea impunandu-se prin propria el valoare. D-1 Dr. Popescu-Sibiu expune intrio forma 11m pede 0 intr'un mod destul de amcinunfit doctrina psihanalitica alai Freud, doctrinci care a dat ncqtere la ata/ea discutiunI 0 la numeroase polemicl, 0 a carel cuno4tere se impune oriccirui medic precum $1 tututor celor pe cart studiile de psihologle normalä sau patologicd li intereseazä mai de-aproape. FcIrd ca Preud sel poatä fi considerat ca singurul care a vcIzut Interesul analizel psihologice pentru medicinc7, se poate afirma di rolul ce-I revine din acest punct de vedere e considerabil ;I ca gratle mai ca seamä ideilor sale originate $1 indulz-

nefe, migarea pslhanalitia a luat atat avant. mal mult decat oricare alta! de a Freud are merItul fi cercetat adancurile sufletegi ale bolnavilor, de a fi studiat
raporturile ce unesc unele din manifestärile tor psihopatice Cu anumite traume afective, cari au läsat urme persistente, al caror element ideativ doarme de mutt In incon$tient sau subcongient, afectul ce le-a insofit continuad säil preluneasccl ex/sienta $1 sä turbure cursul normal al v!etei psih ice. De asemeni, acelula0 autor II revine in band parte de a

fi aratat di, aducerea in conFtiinfa bolnavilor evidenfierea a raporturilor ce unesc unele turburari psihopatice pentru el Cu aceste traume afective, constitue uneori un mijloc terapeutic
de core trebuie finut seamei.

Lucrärile tut Freud 0 ale elevilor sal au contribuit sa lumineze mecanizmul vIsurllor, al unor procese asoclative normale
www.dacoromanica.ro

- 4

au arcItat rolul insemnat al unor complexe" ideo-afective in psihologie $1 patologie $i au tras atenfla asupra rolului insemnat al psihosexualitclfii in stare normald $i
$1 patologice ;
patologicei.

Aceste fapte sunt suficiente ca sei a$eze pe ace$ti autori printre aceia call au adus o contribullune importantd la shiftl
psihologiel individuale $1 sociale, normale $1 patologice. Cele sparse nu inseamnei MO ea scrierile lui Freud trebuesc considerate ca adevdrafe evanghelii. Sunt dintre cei earl cred, cd ele confin $l numeroase exagereiri. Una dintre acestea, mi se pare importanfa ce s'a atribuit

psihosexualitdfii infantile. A considera actul sugerei laptelui ca un fenomen erotic, ce aduce satisfactiuni de naturd sexualcI, mi se pare cel puf in o larger' exagerare... Psihosexualitatea este rezultanta unei impresiuni sensitive psihice, care necesitä terminaflurzi nervoase specif ice, dupd cum toate impresiunile optice, auditive, olfactrve, etc. Cu tot ce ele aduc caracteristic In psihicul nostru, sunt datorite unot aparate sensoriale propril. Zonele in mod erogeneu nu pot avea aceastd calitate deceit trezind percepfluni sau imagini In 'apart Indirect pe cale asociativd crt simful sexual. In plus, fiziologia ne crater cd funcflunile apar atunci Mud e nevoie de ele $i necesitatea psihosexualitdfei nu se shade dead dupei ce desvoltarea organismului e complectd deci dupei epoca puberalei. sau aproape, Totu$1, NM' a contesta in mod absolut existenfa une psihosexualitcli infantile, voiu continua sd cud, cei in stare normald aceasta e de tegulci in stare potenfiald ageptand sel fie trezitd sub influenfa unor hormoni specifici, in momentul cad ea
devine necesard perpetudril specie!. Nu pot deasemenea trece cu vederea panca de subiectivism

pe care o au interpretdrile psihanalitice, cari uneori nu sunt prea departe de a ne aminti sistemele unor deliranfi. Tot astfel panca ideilor preconcepute mi se pare de asemeni uneori prea mare in lucreirile de psihanalizd. Este cred indoelnic, dacd asociafiunile, pe care bolnavul le face cand reproduce diferite episoade dinteun vis pe
care cclutdm sd-1 analizdm $1 sc1-1 interpretám

sunt 'in mod

necesar acelea$1 cari au condifionat visul insu$1.
www.dacoromanica.ro

Partea pe care Freud Fl adeptil sal o face complexului
lui OedIp" mi se pare deasemenea cu totul exageratei.

In plus, ca mUloc terapeutic constitule o arma cu

cloud'

teilFuri, care trebuie aplicatä cu o extremei prudentei Fi numal de speciali#i Cu multi' competinfei. Cu aceste rezerve, opera lui Freud nu Mind' ne mal putin tnsemnatei, Fi cercetärile psihanalitice Neale !dean spirit oblectiv vor contribui sä lumineze cat mal malt psihologla normala Fl patologica, Expuntind pentru publicul románesc doctrina lui Freud, D-I Dr. Popescu-Sibiu face o opei el de utilitate incontestabilei.

Pe de allá parte, piin munca ce a depus-o pentru a cunoaFte
numeroasele lucran i ce s'au sris in domeniul psihanalizel D-I Dr. Popescu-Sibiu este chemat de sigur set fie unul din reprezentantii cei mai meritoFi ai acestei noui specialiteiti la noi in lard Fi putem spera cä dansul va aduce Fl contribufiuni personale interesante in campul stiinfific, cat Fi in acela al practicei medicale a psihanalizei.

Dr. C. I. PARHON
Profesor de dirtied nearopsihiatricel

la Universitatea din lag

www.dacoromanica.ro

Raportul
Doninutut Prof. Dr. G. Marinescu.
Citit In eedinta generald publlcd, solemnd, din 28 Mai 1932 a Academlet Romdne, asupra seriera Docirina lai Treacle (Psihanaliza) de DI Dr. Popescu-Sibiu, distinsd cu o parte din Premiul I. Oroveanu :

Sunt peste 30 de ani de cand prof. S. Freud dela Viena a pus bazele unei docrine psihologice cunoscute sub numele
de psihanaliza.

Freud, format la scoala lui Charcot dela Salpétrière si la cea a lui Bernheim dela Nancy, este creatorul unei teorii numita psihanaliza si care a facut celebru pe autorul ei. S'ar putea zice ca ce! putin In aparenta, Freud prin doctrine lui, prin scoala creata nu numai in Austria dar si In diferite alte tad, ca i prin numeroasele reviste de psihanaliza a imprimat un avant nou cercetarilor psihologice si a infuzat o viata noua psihiatriei i psihoterapiei. Caracterul original chiar impresionant al psihanalizei este
cA acorda o importanta de mana Intaia fenomenelor sexualitatii, In manifestarile elective ale inconstientului nostru. lnsa ea nu se margineste aici, ci imbratisaza totalitatea experientelor elective si emotive la omul normal si patologic dar si a intregii omeniri din punct de vedere al evolutiei psihice. Aceasta intin-

dere a campului psihanalizei este, pe de o parte, fructul acumularii si generalizarii faptelor izolate iar, pe de alta parte, a opridlor de sinteza si a studiilor istorice.

Ceva mai mult, Freud si elevii lui au cautat confirmarea
piirerii lor in operile marilor artist', literati sau psihologi rafinati.

Dela psihologia individuala s'au Janet la problemele de istorie ale umanitatii. Astfel s'au gasit analogii curioase intre mecanismul viselor, pe de o parte, al povestilòr cu zane i miwww.dacoromanica.ro

Fenomenul sublimArii . consacrat terapeuticei. miturile sunt visurile seculare ale umanitdtii. 3 Intrepretarea viselor. In ceeace priveste expresiunea simbolicd si realizarea imaginard a dorintei. sexul. cap. IV. nevrozele anxioase. Aspectele doctrinei psihanalitice . I. medic onorific la Spitalul de boli mintale din Sibiu. intuitiv cd toate gandurile. cap. Tratamentul e ineficace cand bolnavul tine la boala till. din cari 27 sunt rezervate unui dictionar menit sd explice diferiti termeni tehnici. Lucrarea d-lui Popescu-Sibiu.ro . II. Diverse modalitAti de lichidare a complexelor : condamnarea. cd e bolnav. III. Principiile psihanalizei. Caile deviate a tendintelor impiedicate (adicd ale complexelor) in elaborarea lor . O dificultate serioasd in aplicarea psihanalizei in terapie este durata. In care si a gdsit refugiul. profesiunea. practicarea actului sexual. cap. cap. cap. X. In ultimul capitol. Inainte de a aplica tratamentul psihanalitic se recomandd un examen complet somatic al bolnavului. Psihonovrezele . se indicd cele 4 metode ale psihologiei adicA : 1 Metoda asocierii libere a lui Freud . Gresurile . lar indicatiile psihanalizei se intind la toate formele de psihonevroze. 4. obsesii si in general In toate simptomele organice de naturd psihicd. cum sunt fobiile. cap. contine 292 pagini. complexele pe cari le simte. IX. cap. intuitiv. histeria. sA-si dea seama. din partea medicului. cap. se va lua in considerare etatea. sA fie sincer cu el insusi. dorintele. 3-4 www. Psihanalisti disidenti. Lucrarea e impArtitd In 19 capitole Cu continutul Windtor t cap. Dupd expresia lui Jung.dacoromanica. sal dea seama. Nu se va putea aplica psihanaliza la nevroze cronice. Perversiunile psihosexuale .tologiei pe de altd parte.VII. sugestia. sA cunoascA toatA psihanaliza. Se cere din partea bolnavului o sinceritate absolutA lar. cum ar fi schizofrenul. VI. in unele perversiuni sexuale. lucrarea are drept lintd sd descrie faptele fundamentale ale teoriei freudiene si aplicatia ei la tratamentele psihonevrozelor. Istoricul psihanalizei. cu lumea lui imaginard. intrebuintati In psihanalizd . InteadevAr. Cu leziuni organice consecutive. 2 Metoda asociatiei verbale a lui Jung . cap. cenzura sau constiinta lui cautA sA le IndepArteze. Visele . Conditiile vindecdrii sunt ca bolnavul s'o doreascA. VIII. se va cAuta o lesiune organicA sau endocrind primitivA. sublirnarea. V.

vointa de a trai. chiar complexul lui Oedip n'are o baza istorica. Dar si alte boale cer de asemeni un tratament lung. deoarece doctrina medico-filozofica a lui Freud se bazeaza uneori pe hipoteze foarte hazardate si explicatiile cele mai subiective si hazardate au fost intrebuintate pentru interpretarea fenomenelor complexe ale constiintei afective. El e intins la toate fenomenele afective si nobile desi trebuie sa recunoastem ea civilizatia contribue. sunt destul de incurajaloare. care cu siguranta e exagerata. nu nu- mai atractia sexelor opuse dar tot ceeace e instinct. Deaceea Maeder ne sfatueste a lua cuvantul sexual in sens poetic. ticuri si alte turburari psihice. Libido al lui Freud deptiseste cu desavarsire sfera sexuala. a produs un fel de revoila in spiritul psihiatrilor. Autorul da. chiar s'a zis ca foamea si amorul conduc lumea. la transformarea si sublimarea instinctului sexual. Cartea d-lui Dr. ca si de unii autori straini. Rezultatele terapeutice obtinute de Freud si scoala lui. Partizanii convinsi ai lui Freud au facut uz mai mult de fantezie decat de spirit critic si au imbracat doctrina freudiana. Popescu-Sibiu. la sfarsitul lucrarii sale. vointa de a putea. ditie revizuita si completata. Dar chiar aplicarea teoriei sexuale la tratarea psihonevrozelor. caci www. in Nina parte. analiza unui bolnav cu idei obsedante.ro . emotiej afectivitate tot ceeace filozofia considera ca elan vital. Numeroase vindechri sau ameliorari au fost comunicate diferitelor societati de psihiatrie. Dar nu trebuie sa uitarn ea monumentul ridicat de Freud cu atata munca si persistenta psihologiei dinamice a inconstientului este sapat in fundamentele lui de mai multi ani de invatati partizani ai psihologiei traditionale si ameninta sa se rui- neze. inteo atmosfera mistica. care este la a doua e-. Viitorul ne va arta ce va mai ramane din aceste ruine caci psih analiza este susceptibila de obiectiuni foarte serioase. 1n decurs de 3-12 luni sunt Impedimente serioase pentru bolnav si medic. reprezinta o lucrare meritorie si Inseamna un inceput laudabil in literatura romaneasca a psihanalizei.9 sedinte pe saptamana. totul e sexual.dacoromanica. Pentru Freud. Aceleasi obiecth se aduc lui Freud relativ la rolul elementului sexual in patogenia nevrozelor si ceeace este mai surprinzator.

se gdsesc in lucrArile lui Freud vilor 'Ai un mare numAr de studii pretioase asupra nevrozelor §i a diferitelor forme ale instictului sexual. Popescu-Sibiu o parte din premiul Lazar. MA cea mai mica banuiald cd e propriul sdu tatd. Totu§i cu toate explicdrile indrdsnete qi concluziile gre§ite. Nu- mai prin intamplare a intalnit pe tatd1 Mu pe care Pa ucis. Deaceea se poate afirma cd psihanaliza a adus oarecare servicii analizei psihologice §i suntem de pdrere a se atribui d-lui Dr. www.dacoromanica.10 cum a observat Mills. a cdrei realizare insd depinde de imprejurdrile financiare dificile in care se gase*te Statul nostru". In fine.ro . Oedip n'a lost alAptat de mama lui. aproape cd nu gdsim o singurd notiune fundamentald a lui Freud care sd nu existe in stare rudimental% in psihologia clasicd.

a doua in cadrul fizicei universale.ro . prima In domeniul biologiei. Inteadevar.INTRODUCERE. In 1885-86 a fost elevul lui Clzarcot si catva timp a lui Bernheim dela Nancy.dacoromanica. filo- sofice. etc. Din acest punct de vedere unii autori (fortes) o compara cu doctrina darwiniana. cu cea a lui Einstein. La etatea de trei ani a fost dus la Viena. ideile freudiene difuzand incetul cu incetul In mai toate tarile. 0 descriere mai am5nuntilA a vietei private si stiintifice a lui Freud ne-o expune Wittels (321)* un fost prieten si adept al maestrului. * Numerile alaturate autorilor citati In text. noua psihologie" preocupa centrele intelectuale (medicale. Sunt aproape patruzeci de ani de cAnd profesorul vienez Dr. numarul adversarilor Insa scade mereu. Cunos- tintele obtinute la Salpétrière si Nancy au fost punctul de plecare al conceptiei psihanalitice. Vederile profesorului vienez si ale scoalei psihanalitice create de dansul au atras numerosi si infocati adversari. www. un mic orgsel din Moravia. Ca student In medicin5 a fog preparator In laboralorul de fiziologie a lui Ernst Brucke. Sigmund Preud 1) a pus bazele unei doctrine psihologice cunoscuta sub numele de psihanalizei sau psiho-analizd. fenomen dealtfel inerent oricarei conceptii geniale. literare. indicg numerile de ordine din bibliografie ale lucrArilor Ion respective. 1) Sigmund Freud s'a nAscut (6 Mai 1856) In Frieburg. din motive pe care le vom vedea ulterior . psihologice. unde a frequentat Coleglul Sperl. ambele aducAnd aceleasi transformar fundamentale. teologice.) In sanul carora a stArnit o adevArata revolutie. Sub aceasta denumire conceptia freudiana se prezinta ca un puternic curent (freudismul) care a zdruncinat bazele intregei psihologii clasice sub toate aspectele ei. apol la neuropsihiattul T. Meynert.

dacoromanica. si se vor separa de celelalte lucrar mari servicii analizei psihologice". si-a vulnerabile si exagerante inerente entuziasmului. deci tocmai un fapt care-si are importanta lui bine fixata in cadrul psihanalizei. spune P. inteun stil impulsive' lucrarile puternicului literat (si medic) au cautat de altfel sa loveasca ironic si Cu vie inteligenia In toate exagerante manifestarilor mai de seama ale spiritului contemporan. Se va vorbi intrio zi de psihologia de dinaintea lui Freud* §i de dupa Freud" deoarece prin noutatea ideilor ce ni le sugereaza. Fasquelle. numerosi cercetatori contribuind la edificarea si verificarea acestei doctrine. Partizan al unei concep(ii spiritualiste. a scopul lui a fost sa demonstreze permanenta visului omenesc in afara somnului" etc. Grasset Paris etc. Adversarii cei mai 'in versunati au fost nevoiti sa recunoasca insemnata parte de adevar si lumina ce-o proiecteaza conceptia psihanalitica In domeniul psihologiei univer- sale.12 in scurt timp lucrarile lui Freud ifi ale adeptilor lui au fost traduse in mii de exemplare si in mai toate limbile. (154) un Mai 1arziu impartial critic al lui Freud se vor uita generalizarile lndraznete si simbolismul aventuros.Les Morticoles° Ed. Spirit reactionar. Paris 1925 slide' Ed. opera lui Freud constitue unul din evenimemtele cele mai importante. tiintifice amintin- du-se doar de un singur fapt. In una din lucrarile lui (74) vizeaza cu termeni aspri substratul neo-materialista legat de instincte. partite ei avut Ca once conceptie in faza de debut.. cum Inca n'a fost in istoria psihologier (Claparède). 1) Vezi:. incercand sa zdruncine curent.1) Astfel. critica lui Daudet contribue la primatul spiritual asupra determinarilor biologice ale vietei omenesti. nu ne pot opri sa ne dam seama in mod strict obiectiv de fertilitatea ei. care azi par a caracteriza aceste studii. Janet. www.. baz 0 alta manifestare antifreudista o semnalam la congresul naturalistilor din Ktinigsberg ce-a avut loc acum cativa ani.ro Le stupide XIX-e . Aceste expan- siuni. In concluzie aráta. al conceptiei psihanalitice a viselor. prin fecunditatea ei. Leon Daudet face o severa critica a freudismului. anume a psihanaliza a adus Inteo recenta lucrare.

.dacoromanica. Doctrina lui Fieud. ca in vis apar si cei disparuti l'au facut sa creada ca acel ceva" traeste si dupa moarte. de materie. dintl a dus la cultul mortilor . a constituit obiectul numai al unor conceptii pur teoretice. etc. materialul de lucru al filosofiei. etc. . se declara fi s antifreudian. metafizicei. Faptul. latura aceasta a vietei In general. ca acel ceva" duce apoi o viata independenta de . domeniu neglijat mai ales din punct de vedere hl unui studiu practic. dupa ce descrie pe Freud nu ca pe un savant. recunoaste cg o serie de descoperiri pozitive (ale acestui tpoet. Aceasta cre. * * * Domeniul pe care l'a abordat Freud a fost acel a psihicului atat sub aspectul lui normal cat si cel patologic. . . . www. Cum s'a conceput psihicul si cum se concepe azi ? Notiunea de suflet" dateaz1 din vremurile cele mai vechi. fiind o doctrina eminamente psihologictt. . ettil clinicei psihiatrice din Manchen. O In timpul somnului poate vizita cele mai departate locuri. suntem nevoiti sa facem o mica incursiune in jurul notiunei de psihic". la credinta in existenta unui suflet" . Inteadevar. chiar a celor disparuti. totusi acest chisman fati" care sustinea temporaritatea curentului psihanalitic. La sfarsitul conferintei fui. o umbra. Primitivul a cautat sa-si explice faptul.) vor constitui o achizitie pentru stiinta (dei o acuzase de antistiintifica). ca In somn se desprinde ceva" din- teansul. cA este In tovarasia altor persoane.ro . izoland-o de substratul ei concret. ca . notiunea de a devenit suflet" odata cu evolutia intelectual a omenirei corpul lui studiul filosofiei si apoi acel al psihologiei : stiinta totalitAtii fenomenelor ce se petrec In sufletul omenesc. . metapsihicei. Dupa ce a trecut din laza aceasta oculta. Pe acest ceva" l'au conceput ca un suflu. Toate acestea l'au facut sA creada. ci ca pe un poet a carui teza este antistiintifica.13 Pilmke. Visele si fenomenele mortii au contribuit In cea mai larga mgsura la geneza acestei notiuni. In timp ce altii prea legati de studiul acestei realitati externea au neglijat mai mult sau mai putin factorul psihic : realitatea interna".

independente. iiihtelor. datorità miscgrilor moleculare ale materiei nervoase (materialism cauzativ).sufletur. . adica substante simple indivizile. corpul) a trecut astfel prin cele trei faze. 1) Conceptia monismului spiritualist este reprezentatA In filozofia con- temperad. Cabanis ( creerul secreta gandirea) Alolleschot. spirit. sub forma el moderatA expunand-o Broca (1864) cu care conceptia intrA In faza experimentAril stiintifice.. ') S'a cAutat astfel a se localiza . faza metalizica in care g5sim o diversitate de conceptii. de H. V. Bergson. Descartes 11 localizeazA In glanda pinealA. Ogle. anu me : dualista (Descartes si elevul s5u Malebtanche) dup5 care corpul §i sufletul ar fi doug realit5ti fundamental deosebite una de alta. nemateriale.. Le Dantec. Dup5 aceasta conceptie. E. Bechterew. reprezentata de : spiritualismul (misticismul) lui Platon. Acest monism materialist este reprezentat de Vogt.ro . s'o supuie studiilor de psihofiziologie. corpul fiind corespondentul concret. prin care dupa A. spiritul ar fi singura realitate. Hitzig. Goltz. putandu-se despArti 1) *i monista.dacoromanica. etc. fie ca materia este unica realitate (materia . mai tArziu pe baze mai stiintifIcefrenologia luí F. Cu sediul In inim5 (doct. dupà care. cA atomii vietei ar fi monadele. Gall (Cu elevul sAu Spurzheim) duce la extrem aceastA localizare cerebral. iar materia spirit degradat. Wallace. de unde numele de materilasm equally) fie ca spiritul este o Ins4re a materiel (materialism atributly) fie cA este o functie. VI apare doctrina cerebralAg a lui Alcmeon din Crotona.fraeckel.. focare de activitate. www. iar d'abia In sec. ina cardiacA a lui Aristotel).Conceptia sufletului" (In raport cu materia.. material al unui principiu imaterial §i deosebit de corp : al spiritului. de forte. Bfichner. F. excretie (Vogt) a materiei. J. Sachs. etc.fluidg. ca apoi Fritsch. d'Holbach. Din acest punct de vedere Il gAsim conceput ca asuflu caldg care circulA In sAnge sau ca . Astfel gasim conceptia monadelor a lui Leibnitz (1714) care In Monadologle sa afirm5. monadele continuand a duce o viata extra-terestrA spirituala dupg moartea corpului 2). Munk. Conta. elementele primitive ale tuturor. Comte ar trece once conceptie : L faza oculta (teologic5) II. materialismul lui Democrit.

etc. Wundt. Duhem. Oswalc11) Mach. Wtirzburg. Bine!. psihogeneza In esenta ei prezentAnd Inca un semn de Intrebare. pe atributele fundamentale ale energiei la care se ajunge in ultima analizl (Dide) (84). etc. H.) Tinut la Dlclosaamartin In 1931.eber. Psihicul este conceput astfel in sensu) panenergetismului universal al lui W. endocriniáng. reprezentatO de I4. Paris.4i 3. Pavlow (Petrograd). un act. Se numeste psihic. gandire (Gras- Ceea ce se stie MO. W. (Oszvald L'gnergieu.) s'au creat pretutindeni. Marbe. faza experlmentald. K. A. Wundt. conceput ca o manifestare nervoasO este considerat ca reprezentAnd o energie (energie psihicg. deoarece psihologia trebue sO se edifice pe baze mai largi si anume.. fenomen In care este se° (132). Stumpf. etc. James. Numeroase laboratorii de psihofiziologie experimentala (Leipzig. . Psihologie §i Endocrinodoul comunican. de Neuropsihiatrie. Helmholtz. Spinoza. Stlinta nu ne ofera deocamdata deck rhspunsuri evazive. Se studiazA astfel psihicul" ca o functiune nervoash" strAns legatO de conditiunile de natura_nervoasO. etc. Problema psihicului" totusi nu este Inca rezolvatO. www. este faptul ca psihicul se aflA in strAnse raporturi cu baza materialO. Din acest domeniu al filosofiei transcedentale studiul su- fletului". paralelismul psiho-fiziologic dupO care spiritul ì corpul ar fi cloud aspecte ale aceleiasi realithti. etc.. . In jurul acestei probleme am prezentat la al XI-lea Congres al Soc. Hbffding. vitalO. W. Ebbinghaus.dacoromanica. totusi despre acest substrat nu avem trisO o cunostintO sigurA. Hbffding. umorall Psihicul". biologica (Deschamps) o fort5.ro . deaceea psihologia se multumeste sh ne descrie faptele sufletesti" si sA stabileascd conditiunile In care se produc (id).. cA psihicul presupune existenta unui substrat cu anumite proprietAti si anumità conformatie"(RddulescuMotru)(253). In prima : Bazele psihoenergetice ale psihologiei normale $i patologice" am insistat asupra apropi') eFenomenele psihologice pot fi concepute ca fenomene energetice Itsterpretate astfel tot atAt de bine ca i alte fenomeneg. Este reprezentat de B. dAnd rezultate strOlucite sub conducerea lui Beaunis. Rom. sub termenul de psihic" (mental") Intra In: III. Fechner.

psihic" i . etc.Energia psihica" n'ar fi dupa unii biologi decat rezultatul anumitor fenomene de natura fizico-chimica. ce se produc In compozitia umorala (coloizi.energie" nu pot fi considerate in mod exclusiv ca elemente irationale sau mistice intrucat ambele sunt utilizate in studiul afectiunilor mintale. energii circulunte (Dide) vitamine.ro . diastaze nervoase. Sustine caracterul energetic al inconstientului (conceput psihanalitic). cari la randul lor s'ar afla sub dependenta unei organizatii endocriniene mentinuta In stare de echilibru de catre cele doul sisteme antagoniste ale sistemului nervos simpatic (vegetativ).) descrise de Freud sunt fenomene energetice. cultura) i dinamica celulei nervoase ce-i conditioneaza manifestarea. Pende. refulare. explicarea fenomenului psihic In complexitatea lui ar prezenta o mai larga perspectiva.pe baze stiintifice a psihologiei de datele biologice. fntrucat mecanismele (condensare. etc. In a doua comunicare 0 explica(ie psihoenergeticd o mecanismelor psihoterapeutice" am evidentiat avantajiile ce ni le ()lea ipoteza psihoenergetismului in lamurirea mecanismului si tehnicei tratamentului moral.). deplasare. fiziologice si mai ales de cele efectuate In domeniul endocrinologiei (Laignel-Lavastine. HentyFlournoy considera problema dinam ica a energiei psihice centrul operei lui Freud. etc.). Din acest punct de vedere conditiunile biofiziologice ale psihicului au fost relevate de cercetarile anatomo-patologice. a carui arma este cuvantul legat erii de nenumarati coeficienti ofectivi ce modifica structura sufleteasca a individului. Parhon.dacoromanica. Afirmatiunile noastre le gasim confirmate prin coincidenta cil ocazia celei de a 6-a Conferinta a psihanalistilor francezil) in cursul discutillor ce s'au facut privind raportul p rezentat de Parcheminey asupra histeriei de conversiune. Cu ajutorul ei.1931 la Paris in Asilul Clinic Desbaterile publicate In Revue Iraq de psychanalyse° 1932 Nr.pe atat de importanta din punct de vedere stiintific.1 www. Notiunile de . Biedl. Studiul endocrinologiei apare dupa ultimele cercetari intr'o stransa 9 Care St. a avut loc In zilele de 39-31 Oct. iar aceasta notiune a unei energetici psihice pe cat de teoretica In psihanaliza. . putandu-se face o legatura intre creatia spirituala (opere. sustinand cä notiunea psihoenergismului ar putea oferi aceasta apropiere. Anne°.

Numai un studiu al mecanismelor intime de transformare a unui fenomen Intealtul (din cele trei categorii de fenomene) va putea rezolva problema tricA nerezolvatA a paihogenezelv. cuno§tinta. din corpul meu. www.. O. Toate cercetarile in sensul acesta au evidentiat terenul biologic (fiziologic. precum vom vedea. In fata acestui mister ce Inconjoara sa raspunda problema. adica : fenomen flziol. tot astfel un fenomen psihic se deosebeste de cel fiziologic prin un alt element : constiinta". Psihiatria este ceva mai mult decat psihologia patologica kii cineva poate fi cel mai bun psiholog !Ara ca In acelaq timp ea fie §i un bun psihiatru.. film' afectiv al individului fiind asile! In stransa legatura cu functiunea sexuala endocrinianal). 2) Toulouse. el trebuie sa aiba In vedere ansamblul organismului". Cercetarile minutioase ale lui 1 Ceeace confirma..bioch'mic) ca un factor determinant al activitatii psihomotorii. al activitatii gandirii. (Parhon-Odobescu) (228). qtiinta a lost nevoita deocamdata prin ignorabimus" Intrn cuvantare (Ueber die Grenzen der Naturerkenners") pe care a 1inut-o fiziologul berlinez Emil du Bois-Raymond (1872) §i In care spune : Este de neinteles cum unor atomi de C. In acest domeniu obscur si complex al psihismului s'a nascut conceptia psihanalitica. conceptia freudiana a lui Libido. Dar ce este gandirea. $i acest ignorabimus" este Inca de actualitate. H. + constiinta. fiziol. etc..17 conexiune Cu acel al psihologiei t¡i mai ales cu cel al neuropsihiatriei. Psihiatrul nu trebuie sa se rezume la cunoasterea sufletului" bolnavului. sa le Inceteze indiferenla fala de pozitia i mi§carea lor mecanica.. In esenta ei ? Care este geneza intima a ei? Cum se efectueaza mecanismul de transformare a unui fenomen psihic in echivalentul sail manifest : fizic ? Stiinta experimentala nu ne-a dat raspunsul decat sub forma mai multor ipoteze. pentru a lua o atitudine comtienta. Avem raportul intim Intre aceste trel categorii de fenomene : fenomen fizico-chimic ten. Vom ignora pe veci cum se produce faptul de congtiinta din faptele materiale cari 11 conditioneaza". fenomen psihic. In Vaschide si Piéron. Influenta glandelor endocrine sexuale apare ca o forta de prima importanta In determinarea manifestarilor psihice.2) Sunt multi factori Inca necunoscuti Inca In ultima lor analiza.dacoromanica.ro . Az. Technique de iisychologie expérImentale 1904 (citat de Grasset (132) Cu drept cuvant observa ca precurn un fenomen fiziologic se deosebeste de unul fizico-chimic prin un element iredlictibil: viata.

Nina sau rea) venit din afara (vestea fiind comunicata san sugerata) se repercuteaza asupra sistemului endocrin-nervos. once schimbare In conditiunile materiale ale elaborarii psihomotorii.) Individul trebue neaparat privit sub acest dublu aspect : somato-psihic. au conformat rigorilor stiintifice accesul pe cale psihologica la cunoasterea sintezei olgano-psihice ce constituie individul. si de o importanta capitala. (H.dacoromanica. 0 schimbare In functiunea endocrina are repercursiune in cadrul atat normal cat si mor bid al activitatii psihomotorii .18 Freud §i ale elevilor lui. Freud completeaza Insa acest studiu prin cercetarile sale asupra psihicului. Poincaré). filozofiei.studiul raporturilor dintre fenornene".ro . dar si un factor pur psihic (de ex. fsi are echivalentul ei psihic inversa fiind Irma si ea nu mai putin adevarata. Asadar Influenta reciproca somato-psihica este un fapt stabilit. o veste surprinzatoare. aspect tot atat de real si de important ca si realitatea concreta a organizatiei somatice. www. in timp ce stiinta se defineste ca un studiu al relativului". Studiul acestor raporturi va constitui obiectul stiintei pure . Pana la dansul se studia indeosebi aspectul organic al individului . Inteadevar. problema genezei diversilor factori este de domeniul metafizicei. limitandu-se numai la . caci numai astfel ne vom putea da seama de complexitatea si de raportul intim al fenomenelor bio-psihice. cladind doctrina fortelor sufletesti" (Zweig) (324..

Intr'adevar. avea un scop pur terapeutic. aceasta menire a avut-o in taza ei de debut . impunandu-se apoi cu maretia unei doctrine revolutionare. de exploatare a mecanismelor psihice. Ce este psihanaliza ? Freud a definit-o ca o metoda terapeutica a unor maladii nervoase. www. apare ca o vasta doctrina a filosofiei vietei psihice.ro .dacoromanica. Insa amploarea cu care ni se prezinta azi. Aceste doua conceptii reprezinta In fond Intreaga evolutie a conceptiei feudiene. iar In domeniile extramedicale ca o metoda de investigatie psihologica. sintetizarea Intregei conceptii psihanalitice. Astfel in domeniul clinicel psihiatrice psihanaliza constituie o noua psihoterapie si o metoda explicativa psihologica a fenomenelor psihice morbide.Definitia psihanalizei. Incepand ca o modesta psihoterapie. cautand in mainile lui Breuer i Freud sa vindece histeria.

Polonia. vom mentiona pe cei mai de seama. Dintre precursorii scoalei psihanalitice. Periodicele roi revistele de psihanaliza. Zentralbl. spunand. Psihanaliza in Franta. Ribot. deosebirl fundamentale. Tot In 1895 Freud publica Quelques considération pour une étude comparative des paralysies motrices organiques et hystériques" (in Arch de Neurol. Elvetia. Bergson. Suedla. 77). ca uncle accidente corporale histerice sunt modificad corporale In raport cu idei si aminiri" (Chatcot). Deuticke 1895).CAPITOLUL I. I) apoi prin introducerea notiunilor 1) Metoda psihanalitica a lui Freud prezinta multe asemanari Cu analiza pslhologica a lui Janet. Istoricul psihanalizei. Freud. Primele lucrari de psihanaliza : Breuer. Charcot (dela Salpetrière) si Moeblus (Leipzig 1888) au emis ideea psihogenezei unor nevroze ca histeria. Rusia. Italia. India America *i Romania. Cum s'a rigsEllis. a analizei psihologice". etc. Spanla.dacoromanica. cand gasim prima lucrare de psihanaliza Cher den psychischen Mechanismus hysterischer Phanomene" publicata de Breuer §i Freud (in Neurot. tot* ambele metode prezInta allturi de punctele comune.suvenlrile traumatices §i psihosexualitatea (Janet).) si care mai tarziu a fost completata intr'o lucrare mai mare Studien Ober Hysterie" (Ed. Janet prin conceptia automatismului psihologic". Precursorii psihanalizel: Charcot. Ungaria. 7héodule Ribot prin bazele ce le-a pus psihologiei afective. Le Bon. ca Freud n'a facut cleat sa schimbe termenil unor notiuni din metoda lui Janet . Germania. www. Terenul pentru aparitia nouei psihologii" se pregatea cu mult Inaintea anului 1893." Nr. S'a zis chiar. Anglia. mal ales In felul cum concep . cut Ideia unei psihanalize terapeutice ? $coala psihanalitica. In a carel etiologie au insistat asupra importantei trecutului psihosexual al bolnavului.ro . 1-1. Olanda. P. Danemarca. Janet.

dacoromanica. In sfarsit Havelock Ellis prin bazele ce le-a pus psihologiei sexuale. G. Dela fenomenul hipnozei. la automatisme pi la actiuni coordonate (Christin (49). ii sugera ideea. le Bon prin contributiunile ce le-a adus in domeniul psihologiei colective. de ce n'ar avea aceiasi influentd. un element psihic al bolnavului insusi. www. foria sau massa psihologicd exprimAnd cantitatea fenomenelor elementare grupate Intel) aceiapi sintez5. In fata acestui fenomen de transformare. '. Freud a fost atras de experientele si idelle neuropsihiatrului francez. contracturd. pi 2. un element psihic venit din realitatea lui interna". Asadar prin hipnozd reusise sd transforme un element pur psihic (reprezentarea. La trezire bratul prezenta simptomul npseudoparalitic".21 de energie psihicr si tensiune psihologice 1) in studiul psihofiziologiei. . ca bratul ti este paralizat". (Pathan) (226).). tensiunea sau gradul de activare la care sunt duse tendintele pi care poate merge dela o simplA latentA. Freud a trecut astfel la cel al histeriei. fenomen care la Nancy se putea vedea zilnic in experientele lui Bernheim f i Lièbault asupra procesului hipnotic Freud s'a intrebat : dacd un element psihic venit din earl (reprezentare sugeratd de hipnotizator) are influenta mudificatorie asupra fizicului. care executd acte. trdeste scene autosugerate etc". de ex. A reu§it sa producA simptome histerice (ca : paralizia unui brat. cd o persoand hipnotizatd si care executd actele sugerate in hipnozd. ¡deja sugeratd) in echivalentul sat' somatic (simptomul organic : pseudoparalizia bratului). 9 In cele 20 de volume apArute (In traducere) In Ed. Combinarea acestor doi factori constttue debitul sau Octet*: (tensiunea psihologica a Iui Janet). in felul urmAtor : dupd ce aseza bolnava histericd in stare de hipnozh.ro . Inteadevar precum am spus. are cea mai mare asemdnare Cu o istericd sau isteric. Inteadevdr ipnotismul si isteria au desigur multe afinitäti. o reprezentare. bdnuind o analogie intre. Bergson prin filosofia lui. etc. 1) Janet. Este deasemenea sigur.) Ca elev (1885 1886) al marelui Charcot.Mercure de France". anestezie cutanatg. S'a relevat deci influenia starilor psihice asupra manifestdrilor organice. mai ales In ceea ce priveste problema atAt de complicatA a histeriei. simptom cdre per- sista un timp oarecare. mecanismele celor cloud procese psihice. Charcot (in 1883) emite ¡deja psihogenezei histeriei. distingeca pi la electricitate : 1.

emotii. se atad de acesta si-i deveni colaborator. . aduse Insa din nou in sfera cunostintei ei (facAnd-o sd le retrdiascd) simptomele se ameliorau si chiar dispdreau tempo- rar.ro . si pregAtit deja pentru asemenea idei. Faptul insd. desinfectie mentald (Janet) de unde si numele de metodd catharticr cum au denumit. din acel domeniu al psihicului. nucleul metodei psihanalitice ca procedeu terapeutic. la Bernheim $1 Lièbault. cd simptomele n'ar fi decat expresiunea unor stdri psihice anterioare.dacoromanica. in cursul car eia insemna tot ceea ce Musa rdspundea la diferitele Intrebdri puse. In cursul ei efectuandu-se o evacuare binefAcatoare a energiei afective (Regis $i Hesnard) (260). Breuer observa atunci.si destdinuirile ce le-a facut In timpul somnului hipnotic. nu le recunostea ca fiind spusele ei . Freud impresionat de cercetdrile lui Breuer. si-anume din acel al inconstientului. totusi. a Minas totusi nemultumit de rezultatele terapeutice ale hipnozei . Proceda deci cu un fel de purgatie mentaldu. cd bolnava mArturisea lucruri pe cari nu le credea cd le-ar fi spus (Musa. Pentru aceasta pleacd (in 1899) la Nancy.o Metier $1 Freud. conceptie banuitd de Charcot. ceea ce 1-a fdcut s'o inlocuiascd prin cura de conversatie.. l'a determinat pe Fieud sa studieze mai amdnuntit procesele hipnoziei.22 Freud a Inceput astfel sd desvolte In mod logic qi slatematic ideile maestrului sdu Charcot. simtea ameliordri in simptomete organo-psihice. Peste putin timp. etc. cd simptomele histerice recidivau &la un timp dupá tratament. In acelas timp un bdtran medic vienez. Freud Incepu (1894) sd lucreze singur www. ardtand cd simptomele histerice pot fi expresia concreta si a unor factori psihici (reprezentdri. Precum am vdzut. din cauza vederilor prea materialiste ale lui Breuer.) ai bolnavului Insusi. din vieata bolnavei. adrift. Dr. . Joseph Breuer. Breuer a observat astfel. care nu cade subt lumina constiintei lui clare. care nu concepea dinamismul intrapsihic origina precum si alte notiuni de naturd prea pur psihied a histeriei abstracta ale psibanalizei. Incerca sl trateze histeria In felul urmAtor : aseza bolnava in stare de hipnozd. Breuer $i Fieud au verificat si completat experienta lui Charcot. cei mai insemnati reprezentanti ai hipnotismului . Astfel s'au consolidat din ce in ce bazele conceptiei psihologice a genezei psihonevrozelor si mai ales ale histeriei. stdri de data veche pe cari bolnava le-a uitat .

pedagogie. Majoritatea lucrarilor psihanalitice apar in periodicele editate de Freud si elevii Astfel cele mai insemnate ar fi : Schriften z. teologie. filosofie. psihologie. abordarld astfel studiul tuturor manifestarilor psihice i Indepartand In mare parte misterul ce inconjura mecanismele esentiale ale activitatii psihomotorii sub toate aspectele ei. Conceptiile acestei scoli au inceput dealtfel sa ¡ese din cadrul medical in care s'au nascut subt forma unei psihoterapii.dacoromanica. Sachs si Otto Rank. Rezultatele unor cercetari minutioase si verificate pe terenul clinicei psihiatrice au deschis noi orizonturi i au pus noi probleme in domeniul psihologiei normale. Nu este catusi de putin surprinzator faptul. www. Paul Eedern. Imago" fondata in 1912 de catre Hanns.) . Freud si Bleuler. 1) Prima lucrare de psihanalizg pe care a scris-o singut a fost je Abwehrneurosen (Neurol. la nivelul unei doctrine psihologice vaste i geniale. sub directia lui Adler si Stekel. Psihanaliza precum am mentionat de altfel se ridica astfel dela o simpla metoda psihoterapeutica la nivelul unei conceptii a panpsihismului".23 continuand drumul vederilor sale geniale. Anna Freud. Padagogik" sub conducerea lui A. In acelas an a aparut Zeitschrift fiir Anwendung der Psychoanalyse auf die Geisteswissenscbaften" sub conducerea lui Freud. aria. Meng. Sachs. varietatea acestor domenii este numai aparenta. Otto Rank. ca psihanaliza fi gaseste materialul de lucru si aplicatiile ei In domenii atat de variate si multiple precum vom vedea (In medicina. Zentr. 1) in Internationaler Psychoanalytischer Verlaga (Viena). criminalogie. Jahrbuch der Psychoanalyse" (1908) care a aparut pana In 1914 sub conducerea lui Jung. angewandten Seelenkunde" aparuta in 1907.ro . 10 si I 1) In care descrie psihogeneza histeriei i rolul preprimArie In obsesii i fobii. deoarece In ultima lor analiza. Zeitschrift !Ur psa. cari in scurt timp reuOra sa Injghebeze scoala psihanalitica. etc. 1). Zentralblatt liir Psychoanalyse" (1910). atat In manifestarle lui normate cat si In cele morbide). Aichorn. literatura. 1894. politica. nu sunt decat elaboran diverse ale aceleiasi energii : ale psihismului (individual si colectiv. expusa In numeroasele lucrar ale nouei scoll vieneze (mai tarziu si ale scolilor disidente).

1) Franta. 2) S'a cgutat a se explice cauzele acestei grele difuziuni ale curentului freudist In tArile latine.24 H. de Saussure o atribue lipsei de spirit practic a popoarelor latine. Schneider. 9 Pentru cunoasterea istorlei mischil psihanalitice v. Congres International de Medicina din Londra.. la al XVII-lea expozeu a conceptiei freudiene. fie in majoritatea celorlalte reviste literare.I E. prima lucrare ce s'a ocupat de Freud a fost a regretatului tan& savant roman N. Elvetiene de Neurologie cu a carei ocazie Ch. In 1913 psihanaliza se dtscuta intr'o . Scoala psihanalitica a Intampinat totusi marl si mai ales numeroase obstacole In difuziunea ideilor ei prin Wile straine. Literatura psihanalitica mai ales In ultimii ani este atat de vasta. lanet prezinta un raport asupra psihanalizei cu o critica pe cat de impartiala pe atat de favorabila nouei psihologii. R. In timp ce prin diferitete lucrar i tratate de psihiatrie autorii (Sollier. Vaschide. In mai toate Wile precum vom vedea au aparut numeroase reviste psihanalitice . Zulliger . volume.2) Vom urmari pe scurt felul cum a patruns doctrina freudiand In centrele savante. de Montet face un In acelas an. care in cartea sa Le Sommeil et les reves" (1911) descrie pe scurt teoria viselor a lui Freud" ca apoi Kostyleff sa expuna In numeroase articole trasaturile generale ale psihanalizei. Ch. In fiecare an a aparut Almanahul Psihoanalizei (la Viena). wEssais de psychanalysea de Freud (ed.ro . cercetari. Incat In 1921. prezentand numeroase lucran. In acelas timp Mauricheau-Beauchant din Poitiers scrie cateva articole psihanalitice pentru medicii practicieni. P. apoi Maeder (din Zürich) care a facut o expunere a psihanalizei in Amide psychologique" (1912). psihologice.edinta a Soc. Thomas.-. 1). Inainte de razboiul mondial.dacoromanica. sub Ingrijirea D-rului Theodor Reik s'aInfiintat la Viena un oficiu special pentru centralizarea ei. Primul psihanalist din Franta a fost M. LaforguP. Indeosebi spiritul latin a primit-o cu multa rezerva. Payot) 1927. psihanalitice ale adeptilor din Europa si America indeosebi. etc. www. Witlets. /Wendy. Hesnard. Régis. Din 1926. etc. 8) Ne-am servit pentru aceasta de lucrArile lui Rdgis. eseuri etc. Beauchant. numeroase cercetari sunt publicate fie In brosuri. Ladame) consacra psihanalizei pagini Intregi. medicate.

a /nceput o serie de lucrAri psihanalitice practice In cazuri de obsesii. Trepsat. Amouroux. Rezultatele. Ribot. o ajutau in once caz in diluziunea ei. Prin 1920 incep chiar lucran i practice pe terenul clinicel neuropsihiatrice. Dide §i Rogues de Fursac in manualele lor de psihiatrie. (185) Adam precum si in fata argumentelor mai mult de natura sentimentalA ale lui Ch. ImpreunA cu elevii shi Laforgue. dela facultatea de medicinA din Paris. la fel M.dacoromanica. (88) A. Regis. care in colaborare cu prof. Kostyleff etc. H.. Dupa rAzboiu MO. au lost publicate in revistele neuropsihatiice. Dunzas. Bergson. etc. observatiuni clinice minutioase. L. Allendy. In fata criticilor severe ale lui G. etc. Ceillier. (174) . Lemattre. altii in favoarea psihanalizei. Ribot. de Fleury. schizofrenii. Bore!.ro . profesorul H. Pitres. etc. care evidentiazA valoarea nouei metode psihoterapeutice. Flournoy. rioase ale lui Hesnard din Bordeaux. Claude. Flournoy. (71) Foerster (106) Laumonier. Papillault. Guiraud. Nurneroase desbateri incepurA sA aibA loe la sedintele societAtilor de psihiatrie si psihologic. Dupre. Claude. Cornelius. Robin. In 1921 ilustrul psihiatru. Astfel. Regis publicA La psychoanalyse des avroses et des psychoses" prima lucrare ce contine o expunere completA si o critica impartiala a acestei noui forme de psihologii" (Tu. M. impulsii. unii contra. dupA ce au lost trecuie prin severa obiectivitate stiintificA. Cruchet. Blorzdel. H. etc. de Saussure.. au obtinut rezultate strAlucite. Szokolnica (o elevA de a lui Freud) Laforgue. In 1917 Devaux §i Logre in cartea lor . ca H. psihanaliza preocupl din ce in ce tot mai mult centrele savante din Franta. etc.-Lavastine. Laumonier. 0 parte Je gAsim in lucrarea Drilor Laforgue 0 Allendy. Th.Hesnard. Perelman. psihanaliza a lost sustinutA cu succes ') Inteo recenzie publicata In Revue philosophique) 1925 L www. R. Dupd o verificare impartialA si riguros stiintificA a ajuns sA fie sustinuta cu toata increderea. etc. (24) Hartenberg. de cAtre somitAtile psihiatrice si filosofice ale Frantei. Cornelius.1) In cursul rAzboiului gAsim cateva articole semnate de Colin-Mourgue.25 In larga mAsurA au contribuit publicatiile si cercetArile se-.Les anxieux" vorbesc de psihanalizA . Deimos. Numeroasele contributiuni ale lui Th.

In aceia§i revista sunt publicate aproape in Intregime rapoartele. Hesnard. ni-le expune pastorul Dr Oskar Pfister. comunicarile prezentate. www. Flournoy. Dubois. Bovet.ro . etc. In Elvetia. 7h. Maeder. Jung Schmiergeld. Memoriile originate privind toate donieniile de aplicare. Carrette. psihanalitica din Paris (sectiunea franceza a Asociatiei psihanalitice internationale) se formeaza un comitet de directie compus din M-me Marie Bonaparte (Paris) A. etc. Schnyder. Cu toata piedica ce-o opunea coala kraepeliniana din München. Zalliger. Centte cu sub imboldul noilor idei ale lui Freud au Inceinstitutii put sa se preocupe de problemele psihologiei sexuale. Provotelle apoi Gottschalk. Capgras. iar din cursul anului 1908 §i pana azi. psihanaliza gaseste un teren mult mai favorabil. Ermlkow. sub conducerea lui Bleuter. H. Mlnkowsky. E. E. ¡mat la Congresul elvetian de psihiatrie tinut la Berna in 1923. 3) In editura G. de Saussure (Geneva) §i Dr. au publicat numeroase articole i lucrari psihanalitice.vHesnard (Toulon). oglindesc larga difuziune a conceptiei psihanalitice in Franta. Courbon. E. R. Claude. considerata fiind ca o metoda necesara terapiei boatelor mentale. Ch.20 de Ries. psihanaliza s'a extins repede. Lombard. Pichon (ca secretar general). investigatie psihanalitica. Lajorgue (Paris). Weber. cu mutt entuziasm. In 1907 se infünteaza la Biirgheolzli un cerc psihanalitic. facand sa apara trimestrial Revue française de Psychanalysea 9 organul oficial al acestei Societati. Flournoy (Geneva). cel mai 1) Despre domeniile extramedicale in care a pAtruns psihanaliza vom vorbi la finele lucrArii. valoarea terapeutica si de investigatie psihologica a psihoanalizei a fost recunoscuta de majoritatea psihiatrilor. %lmmer. patrunzand cu mutt mai de vreme decat In Franta. Sarasin. cu discutiunile ce-au avut loc In congresele anuale ale psihanaliOlor francezi. Lipine. Soc. Ladame.dacoromanica. Doin (Paris). de Saussure. Elvetia.9 In anul 1927. Germania. Rezultatele aplicatiilor psihanalitice In domeniile extra-medicate. Mai tarziu. Odier (Geneva). sub inaltul patronaj a lui Freud. Oberholzer. Claparède. facultatea de Medicina din Ziirich deveni centrul unei §coli psihanalitice disidente. R.

Lugaro in La psichiatria tedesca" (Florenza 1917). psik hiatria e psicoanalisi" (1923) considerand psihanaliza ca o chimie fizica si o medicina aplicata psihicului". Boehm. lii Almanach de Psichoanalyse' (1936) Wiena.27 Insemnat reprezentant al psihanalizei fiind (Berlin) si Max Eitlngon. In schimb este combatuta de Modena §i mai ales de prof. In ultimii ani apar totusi numeroase cercetari psihanalitice. www.-. K. gen. Eitingon (secretarul general al Asoc. In care se comenteazg pe larg rezultatele acestei policlinici. 2) Notgm : . iiiulff (Odessa) si prin cele ale lui Pavlow (din PeDr. M-me Horney §i Miller. E. Abraham Prin recenta brosura a Dr. prezentAnd apoi asupra rezultatelor la al VII. Fenichel. di neurol. Curentul freudian preocupa centrele medico-psihologice punandu-se bazele Societatii psihanalitice din Londra" care editeaza International Journal of Medical Psycho-analyois".dacoromanica.eiss (Trieste) si Ruffaele Cantarella (Neapoli). Mentiongm cele doug mari edituri ale lucrgrilord e psihanalizg : . 7085 Leipzig) se afirma tendinta la popularizarea problemelor psichoanalitice. LeviBianchini sustine conceptia freudiana in Ddense de la psychanalyse" i Valeur et aspects sociaux de la psychanalyse" publicate in Arch. In 1931 apare . Internat de psihanalizg) a Intiintat (In 1920) chiar o policlinicg psihanaliticg la Berlin. Harnik.Zehn Jahre Berliner Psychoanalytisches Institut' o lucrare a Soc. 1922 Berlin si 23 Apr. E.1) Dr. Alexander. Jones (Londra).ro . Anglia. Cantarella (publ.-lui Alfred Brauchle: Psychoanalyse und Individual psychologie" aparuta in Reclams Universal Bibliothek" (Nr. de Edoardo 11. Mentionam Deutsche Psychoanalytische Gesellschafts asociatie din cari fac parte D-rii Simmel. Sachs.8) Rusia a rbspuns si ea In mod favorabil prin cercetarile D-rului M.Psychoanalytist he Elemente in der griechlschen Trqddie de R. Costa. 1924 la Salzburg). Reprezentantul de seama al scoalei psihanalilice este prof. etc. i VIII Congrem interdoug dAri de seamg national de psichoanalizg (25 Sept.The Hogartb Press' §i George Allen & Unwin (Londra). germane de psihanalizg. revista consacrata lucrarilor psihanalitice2) Italia n'a ramas indiferenia in fata nouei psihologii.

Prof. au starnit discutii vii in sanul centrelor neuropsihiatrice americane. G. America. Hone's. Jekels. Americ. Cercetarile lui H. Ives Hendrick. L. Polonia. Prot. W. Prof. In ceca ce ne priveste. reprezentari). Delgado. 2) Care publicg (1907) prima psihiatrie (In limba norvegiang) ce se ocupà pe larg de psihanalia tal 1) Edituri ale lucrArilor psihanalitice din America: Nervous and Men(Washington) si W.') Mile scandinave. Pfei- fer. G. Ch. recunoscand totusi valoarea unor notiuni psihanalitice. publicate in numeroasele reviste psihanalitice ale Societatilor adepte infiintate. G. Ungaria prin lucrarile originale ale lui Ferenczi. Noorton & Company Inc. Astfel la Congresul anual al Soc. T heodor Reik (Haag). Karin Michaelis (Copenhaga). In 1909. Carihy. lelgersma (rectorul Univ. colaboreaza la periodicele psihanalitice ( nInternat. D-rul Girindrashekhar Bose din Calcutta. H.° (New-York). van Renterghen. Spania. Franz Alexander. de Neurol. Zeitschr. Stanley Hall presedintele Universitatii din Worcester invita pe Freud si Jung sa tina o serie de conferinte asupra psihanalizei. reprezita psihanaliza in Spania. James I. Vogt (Christiania)2) etc. Mr. nume cunoscut in cercurile psihanalizice. R. Mills si Morton Prince in raportul lar se ridica in contra pansexualismului freudian. Ian van Emden (Haag). Eisler.dacoromanica. Review. romane n'au ramas straine de noul curent al psihologiei freudiene. etc. India. au trecut insa cu totul de partea lui Freud. nici centrele culturale România. Ellis.ro . etc. Marinescu (196) (197) a expus trasaturile geneI) Problema reflexelor conditionate. D-rului A.28 trograd). au publicat numeroase lucran i in periodicele straine.") Mentionam lucrarile lui : Sandor Radd. Greve (Chile) Mme Ruth etc. Mr. Zaboorg. Camp- bel. care a demonstrat rolul inhibitor al factorilor psihicl (prezentari. far Psychoanalysea) lar Berkeley-Hill confirma identitatea etiologiei nevrozelor la Europeni si Hindusi. iar White si Smith-Eily fellife (New York) editeaza (in 1913) The Psychoanal. Dr. vine cu pretioase contributiuni in sanul scoalei freudiene. prin lucrari de psihanaliza literara. (Atlantic City 1921 lunie). Putnam. Bjerre. Balint. din Leyda). R. asupra mecanismelor fiziologice. Danemarca si Olanda. Brill (New-York) etc. www.

dacoromanica.I . de catre Dr. a proape absiNie In actuala atmosfera materialista. se impun prin succesul lor. G. Rezultatele practice tnsa obtinute In clinica si clientela. evidentiind valoarea utila. Insa. criticand-o impartial. VIad (300) In 1923. C. Cu aceste Inceputuri lumea medicaid romaad este In larga masura preocupata de valoarea stiintifica a vederilor psihanalilice. ocupandu-se de problema psihanalitica este a D. Dr. sa raspandeasca lumina nouei psihologii. Lucrdrile de psihanaliza ale Dr. ocupandu-se Indeosebi de partea doctrinara a psihanalizei. 9 In . Prin forta faptului.Buletinul eugenk $1 blopolitic 1929 gi 1930 Cluj . cd multi literati s'au convins spontan de adevdrul si de valoarea reala a revelatiunilor psihanalitice. Corozel prin teza sa de doctorat s'a impus ca un pretios colaborator in apararea punctului de vedere psihoanalitic. Prima teza de doctorat (in medicina). Putini se vor hazarda in acest domeniu al specificului omenesc. se cer sacrificii materiale si morale. Vlad sunt suficient de cunoscute in competinta si In datele lor practice. dar mai ales de timp. pentru obtinerea deci a rezultatelor practice de valoare medicala. ca psihanaliza mai ales aplicata impune o cultura generala serioasa. Urechla (Cluj). pentru a ne limita doar la mentionarea lor. T. Urmeaza lucrarea de fata. reala a nouei psihoterapii. Retezeantt debutand cu teza sa de doctorat (263) asupra viselor in care se cristalizeaza ca multa pricepere o serioasa putere de analiza a suflecontinua prin diverse articole de psihanaliza tului omenesc aplicata. atunci and este condusa de Indemnarea si rtibdarea necesard aplicarii acestei metode subtile. aparuta tot ca teza de doctorat (la Iasi).29 tale ale doctrinei. Westfried In lucrarile sale asupra manifestarilor sexuale normale si morbide. Vlad.Clujul Medkal". Dr. C. sociala pe care le ofera aceasta investigatie subtila de psihoterapie. pentru o cunoastere temeinica a psihanalizei. Dr. Astfel se explica In mare masura faptul. Dr. In editia I-a in 1927. 1) uneori in colaborare ca Prof.ro . www. C. C. Putini medici romani pot fi cu adevarat citati de a fi colaborat In literatura psihanalitica romaneasca. medical intelectual este nevoit Era se familiarizeze cel putin inteun cadru diletant Cu problemele psihanalitice.

Aceste articole au ap5rut de curand Inteun singur volum sub WM de .Psihanalia judiciarelm. o serie de investigatiuni privind literatura noastra. www. D-sa intrevede multiplele aplicatiuni ce le prezinta psihanaliza criminalistica avand largi perspective. Dr. Regretatul profesor Mina Minovicl in colaborare cu D Dr. Prima incercare de acest fel a fost a D. Recent.30 In ramura medicinei legale. C. medicii psihanalisti romani. iar mai tarziu cu Dr. ce-ar duce In viitorul apropiat la inaugurarea unei noi stiinte si scoli eriminale. 7 din 1927. In afara domeniului medical. In ultimii ani. care desigur va influenta In multe directii.ro . largind in acelas timp si conceptia psihologica a delictelor. I) NuvelA publicata in Vlata Roma/leaner' No. In cadrul acelorasi preocupar Dr. loth: Neumann (218) (219) 1) In revistele : . . ca tuala valoarea mijloacelor psihanalitice in domeniul medicinei legale si-a dreptului penal este egala Cu zero". autorul crede. Dr. au facut. Westjried (210). Dr. Steinescu (287) schiteaza o expunere obiectiva a doctrinei lui Freud" sustinand o critica ale carei concluzii ridica o adversitate in lata utilizarii psihanalizei ea metoda terapeutica efectiva.Via(a Romaneasedm. C.Pandectele Romane". mentionam primele eseuri de psihanalizä judiciarä publicate de D Petre Marcu-BalF1) conturand valoarea interogatorului psihanalitic si posibilitatile practice oferite de datele psihanalitice expertizelor judiciare. C. servindu-se de tehnica psihanalitica. Mai tarziu D-sa publica un studiu psihanalitic asupra motivului Lenore" din folklorul nostril. doctrina si legislatia penala a viitorului". a responsabilitatii si-a sanctiunilor penale. D-sa da la iveala rolul determinarilor psihologice inconstiente in geneza operei emineseiene. Ma'am Pop (244) publica unele consideratiuni critice privind aceiasi problema a psihanalizei judiciare. Wad (211) publica In revistele franceze doua studii in acelas sens evidentiind serviciile ce le poate aduce examenul psihanalitic expertizei medico-legale.dacoromanica. Vlad In jurul geniului lui Enzinescu. Dupa ce cauta sa ilustreze subrezenia" principiilor acestei doctrine si elucubratiunileu In faza lor acinterpretarilor psihanalitice. Dupa ce schiteaza structura mentala a lui Eminescu. Nu de mult. §i Dreptul6 (vezi bibliografia).

relevate la lumina datelor psihanalitice.dacoromanica. In literatura romaneasca autorii s'au resimtit pe o scara mult mai larga in creatiuniie lor literare. In legatura cu fenomenele sociale actuale. PAnA ql crimi. bronare. O ineatunci puizabila literatura pornografica Isi justifica valoarea utilicand teza artei pentru aria" nu mai ofera argumente zand datele psihanalizei In legatura cu mecanismul psihologic al raporturilor dintre inconstient i constient. Inspiratii fecunde si orizonturi noi ale tragicului omenesc. www. . felul In care trebue privita fata de azi din punct de vedere pslhanalitic (246) . detin cheia i estetica profunzimilor sufletului omenesc In nenumerate nuvele. . stiintifice (In jurul problemei sexuale) cultivand noi (?) moravuri In numele unei .ro .81 publica douh studii psihanalitice : asupra romanului Baca/aura/fill elevulut Getbert" de Torberg si Adela" de G. Citarn bunaoara Somnul" de D. ziarelor. .. concluziile noastre releva falsitatea tendentioasei i naivei interpretan i a teoriei psihanalitice. piese.. ipocrite i creatoare de nevroza. prin care se justifica i sustine degajarea totala a fetei moderne de sub. jugul moralei sexuale." Daca pe taramul medical au aparut restranse lucrari fata de centrele culturale straine. moderne vieti" . etnice.. Ibialleanu. poezii. . conferintelor si chiar lucrarilor . literaturii. din cele mai nefaste nu numai literaturei noastre. Este locul sa atragem atentia i asupra unei repercusiuni ale conceptiei psihanalitice. de sanatoasa traditie etc . am schitat In cuprinsul unui eseu. romane. Aceiasi exploatare In mainile tendentioasa i falsa îi continua opera nefasta creerul unor elemente inteligente si de vasta cultura" in domeniul social al vietei noastre. etc. venale sau dornice de castig surilor. utilizeaza conceptia psihanaMica In subminarea familiei Intronand dreptul absolut al sexuaMAW (o forma periculoasa i ieftina a materialismului) asupra oricarei valori etice. ce oglindeste complexitatea cu care este infiltrat sufletul femei de eternele preocuparii erotice. Opera de destramare i desmat social desfasurata de spirite revolutiope calea revistelor. . . Cezar Petrescu. ci intregei noastre organizari sociale. Anumite curente politice (si pedagogice conexe celor politice) in tendinta lor de rasturnare a oranduirii noastre sociale. 2) o nuvela. . cat si mecanismul psihologic al visului in sensul conceptiei freudiene.

Se impune o stavilire a acestei exploatdri a conceptiei psihanalitice.32 nalii intelectuali" vi minori" (precocitati (?) vor justifice crima prin argumente culese din .). C. Prof. lar sublimarea un minunat mijloc educativa (id. M. 1) Acest aspect al psihanalizei 11 vom trata pe larg In cadrul unei /ucrari In curs. C. G. Prof.Considera(iunt psihanalitice asupra creae literare° comunicare prezentatA la al 13-lea congres al Soc. Speranfla (285) (286). DI Prof. tinut la Sibiu (1933). D. Psihiatrie. am demascat cauzele (politice. ca un convins adanc cunoscator al conceptiei freudiene. D. Antonescu expune contributiunile practice de mare insemnatate In cunoavterea vi influentarea integrala a sufletelor copiifor (elevilor) nostril'. 9 . comunicad vtiintifice vi eseuri. face o ampla descriere a aplicatiunilor psihanalizei in pedagogie. Freud sau Glde').. In o serie de conferinte. au recunoscut o arma cu douà taivuria. Reidulescu-Motru (253) confirma pretioasele contributii ale psihanalizei In explicarea fenomenului psihologic. Narly. etc. un pretios mijloc ce 9 Constatare personal cu ocazia examenelor psihiatrice ce-am avut ocazia sA le facem cAtorva criminali intelectuali. Din punct de vedere pedagogic. O atitudine favorabila psihanalizei indeosebi privind fenomenul sublimarii se desprinde vi din lucrarile de psihologie sociala ale Prof.8) In domeniul psihologiel. RomAne de Neurologle. Freud de a fi staruit asupra proprietatii de identificare a Eului. ce le determina acest curent" modern alimentat cu idei psihanalitice" vi. E. Georgrade (126) vede In investigatia psihanalitica Marta cu talent. In desvoltarea conceptiei personalismului energetic" (254) D-sa considera meritul psihiatrului vienez S. interese financiare. In cadrul preocuparilor de psihologie fi pedaRogle infanHid. nefaste structurei etice a individului cadrelor noastre sociale. am semnalat influentele.. In care atat adeptii cat vi adversarii ei. prudenta i rabdare.) acestei utilizad a psihanalizei In insavi detrimentul valorii ei.ro . antinationale . parvenire. Psihologie si Endocrinologie. (6).dacoromanica. Conf. considerandu-1 pe Freud un mare educator" (216). D. www. Moldovan (212) face prima expunere psihanalitica a inconvtientului. G. DI C.

ne mai fiind posibila nici o cunoastere. Rezervele ce le face In jurul acestei conceptii sunt cu atat mai valabile cu cat izvorasc dintr'o favorabila atitudine MO de doctrina psihanalitica.Trilogia culturil'. D.) si cea a psihanalizei privind domeniul inconstientului. care desena eadrele unei viziuni. D-sa considera posibilitatea unei abordar efective a problemei inconstientului numai reluand traditia romantica veche. Insa din pozitia limitata unui cadru marginal. Din aceasta opozitie a privirilor. Blaga (21) releva raporturile dintre conceptia romantica (a lui Se/telling. ne ofera s't o serie de contributiuni pretioase. POPREIC11. cu funclii suverane si de o ordine si de un echilibru launtric. fi lipseste viziunei psihanalitice perspectiva vasta in adanc. ea viziunea romantica contureaza inconstientul global. prin faptul ea ofera un imens material Cu extraordinare efecte dramatice si de fecunditate rara". lipsit de substanta. pe plan filosofic. Dupa ce insista asupra deosebirii ce trebue facuta Intre inconstientul organic-fiziologic si inconstientul psihic (conceput ca substanta sau ca o realitate sui generis). D. L. In teatru. Goethe etc. Carus. Dr. desprind o viziune mai plina despre structura $1 continutul inconstientului. dar mai ales din discernamantul ctitic al unui spirit de-o rara putere de patrundere a realitatilor abstracte. Tot In filosofie D-sa. evidentiaza valoarea conceptiei psihanalitice despre inconstient. 1) In primul volum : Orizont 111 stila din .818111 t 08111LNALIZAN www.dacoromanica. Blaga (id..b ne oferit informatiuni sugestive pentru a sesiza subconstientul In care germineaza si din care 'tsar multe din conduitele bizare ale copillor". 0 mindu-se asupra structurei inconstientului. Reamintind faptul ca descoperirea ninconstientului" constitue un titlu de glorie mai ales pentru filosofia naturii" D. Irma gol. autorul desprinde concluzia.ro 3 . Din sanul acestor raporturi. Blaga considera problema psihanalitica de-o importanta deosebita. 1.) Il descrie ca o realitate psihica de mare complexitate. L. L. ps hanalistii limitandu-se la un punct de vedere periferic. gratie carora el devine un factor In mai mare masura $iesi suficient. de suprafata. si adangAndu-i-se sporul mlezos obtinut pe alte cai. utilizand datele psihanalitice In cadrul originalei teorii asupra stilului cultural 1) alaturi de comentariile filosofice si critice asupra problemei inconstientului.

continuturi ale incon§tientului pot aparea (efulguratiuni ale incon§tientului") in constiinta §i fara o prea- labila transformare cum se petrece In fenomenul sublimarii.ro . de revgrsare a undelor" continuturilor din incon§tient in con§tiinta scazute ca un ecou. L. formand prin aceasta transformarecontinuturi ale diverselor creatii spirituale (artistice. nu haotic". cu drept cuvant.Fenomentil 1) Procesul personantel 11 considera autorul §i ca un pretios mljloc de explicare a fenomenului . sa revizueasca In mod critic mecanismele vietii suflete§ti descrise de Freud. in mai toate tarile. O asemenea considerare il duce pe gAnditorul nostru la conceptia unui inconOent cu caracter cosmetic". O asemenea limpezire a domeniului inconOientului de perspectiva cosmotica" a dus la o serie de contributiuni originale in legatura cu raporturile dintre incon§ient §i con§tient ceea ce l-a facut. www. lamurit de psihanali0 prin mecanismul sublimarii" libidoului sexual. deghlzate.)') Ori. ') Vezi capitolul al IX-lea : . Acestui proces de translatie. credem ca i se cuvine acestei doctrine Intreaga atentie. cópturand. In mod deosebit D.stilm. Dupa aceasta conceptie psihanalitica a creatiei. Blaga i§i Indreapta privirile In jurul fenomenului de crea- tie spirituala". spre a fi utilizata apoi numal In scopul binelui social si in raport numai Cu realitatile noastre sociale.dacoromanica.o ca o valoare de cultura ce trebue cunoscuta. * * Trecand In revista ecoul ce l-a avut doctrina §coalei lui Freud. al nostru. Ludan Blaga ii da numele de personan(d."2) Ne limitam la aceasta sumara schitare a felului In care conceptia psihanalitica a fost comentata §i criticata de cel mai original §i adanc ganditor contemporan. pe autor. literare etc. dar nedeghizate" D.decat e con§tiinte. tendintele (continuturile) incon§tientului apar in con§tiinta diformate.

ce n'a fost. Procesele mentale infantile stau la baza intregel desvoltArl ulterioare ale vietii psihice a individului. aspiratii. Janet prin conceptia sa a tenstund psihologice a intrevAzut psihologia dinamicA. Principiul psihodinamismului. Pslhosexualitatea cuprinde aproape intreaga activitate a vietli psihice. Astfel. Principiile psihanalizei. Psihologia afectivA. printr'un complex de tendinte si In continuA miscare. dorinte ce tind spre elaborare manifesta. Psihicul e o modalitate de manifestare a energiei universale. Copilul este tatAl adulluluig . tendinte. In sufletul individului sunt vecinic framantari. nu poate deveni. Se descrie psihicul ca un sistem de tendinte. Vom face o scurta expunere a principiilor fundamentale ale doctrinei freudiene. Teologismul intrapsihic: once act psihic este determinat de o cauzA (psihicA sau organic5) latentA sau manifestA. Conceptia panenergetismului universal orienteaza psihanaliza fritr'o directie psihomotrice". statica. once proces psihic reprezentand forta unei cantitati de energii psihice 9 pe cale de elaborare.ro . GeElementul afectiv stA la baza psihodinamismului. Vieata psihica e un 1. 2) Multi termeni al psihologiel freudiene sunt Imprumutati din fizicA fi mecanicti. www.CAPITOLUL H. hedonicA. In capitolul utmator insistand asupra catorva aspecte mai importante pe cari He imprima unele principii.dacoromanica. (si aceasta nu numai In stare de veghe. dupa Rtbot (271) 9 P. inconstientul ca bazA a intregei vieti psihice. Din acest punct de vedere psihologia freudiana la aspectul unei psihologii dinamice 2) ce contrasteaza cu psihologia clasica asociationista. neza vietel afective. complex de tendinte care se gasesc Trite° miscare continua. ci si In timpul somnului).

gusturi. 9 Din punct de vedere filosofic. In psihologia deterministA a lui Freud se amestecA deci mecanismul cu finalismul. etc. sub once forma. ca o filosofie finalistA" (Dubuiadoux) (86). aceasta o a doua s.) apoi tot mai profunda si se ridica la un ordin superior (asemanare. Tendinta este deci la limita domeniului psihic si fizic". spre deosebire de excitatie.dacoromanica. dorinte. o emotie. nu facem nimic din obisnuintA. Principiul determinismului intrapsihic. coordinatie etc) (Iones) (160). Activitatea psihicA. actul psihic fiind conceput In vederea unui scop. Nici o manifestare psihomotorie nu este deci ininteligibilA. 2) Orice act psihic este legat de un altul printr'o asociatie 3) dinamicA si cauzalA. Acest principiu prezintA o deosebitA valoare In doctrina lui Freud. distractie sau din capriciu. determina atentiunea si da o alta directie lantului de 'deis. 2) fu decursul evolutiei ontogenice si filogenice osociatia se face la Inceput superficiala (sunete.ro . o dorinta. prezintA deci o continuitate si succesiune cauzalA. '1 Pazilhan (232): ptendinta este faptul esential al vietii mentales. inclintiri. SA retinem astfel baza dinamicA si conceptia unei sinteze de tendente % dona din caracterele fundamentale psihologiei lui Freud. Paulhan (230). inexplicabilA . Fenomenele psihice sunt supuse unui determinism riguros. 2) Aparitia oricarui fenomen psihic este conditionata de cauze: o perceptiune cheama In constlinta o reprezentare.tendinta este o miscare sau oprire de miscare In stare nAscAnda . m. deoarece importanta determinismului universal este atat de mare Incat rupandu-se numai Inti'un singur punct s'ar rAsturna Intreaga conceptie stiintifica a lumei" (Freud) (114). 2. tendintele traducAnd necesitAtile mentale sau fizice ale individului". este termenul generic ce cuprinde toate variethtile lui : necesitAti. Freud (115) Inte- lege prin o tendintA echivalentul psihic al unei surse continue de miscAri provenind din interim' organismului. Nici un act psihic nu este elaborat la Intamplare . finalismul psihalogiel freudiene a adruncinat bazele conceptiei liberului-arbitru. www. a. asupra manifestkilor paihke. d. instincte. (Misa prezentandu-se ca o conceptie teleologica a psihismului 4). etc. produsA de cAtre agentii externi. geneza ei recunoscand conditii si determinAri bine stabilite exlude notiunile : nhazard" distractie".

emotiei se transformA In activitate. Extinderea acestei psihologii. locul cel mai important in mecanismul elaborArilor psihomotorii in general. In schimb Hume in Morala sa dA importanta cuvenitA afectivitAtii. Elemental afectiv stil la baza psihodinamismalui. Acestea ar fi primele i cele mai simple manifestAri ale afectivitAtii in stadiul biologic din curbul evolutiei ei. amoeba. Freud a fAcut-o bazat pe numeroase cercetAri rlinice si psihologice. in acea inte- lectualistà a lui Leibnitz.dacoromanica. Totusi. cAreia i-a consacrat numeroase volume si articole in Revue philosophique" (fondatA de dAnsul). de abia in secolul trecut. §i In psihologia v oluntaristA a lui Schopenhauer. Energia psihicA derivA din afectivitatea ce-o posedA intregul organism" (Regis Hesnard) (260). precum si a altor fenomene psihosimptome psihonevrotice logice care pana la Freud erau enigme in esenta lor. deoarece paralel cu crescanda complexitate a organizatiei somatice s'a efectuat i complexitatea mecanismelor proceselor vietii psihice afeetive. metoda asociatiei libere a lui Freud i cea a asociatiei verbale a lui lung douà metode ale terapiei psihanalitice. cand spune ca intelectul numai prin intermediul afectului. vise. cum ar fi de ex. La fel A. Principiul afectului. iar Wundt deasemenea aseazA tendintele (afectivitatea) la baza psihologiei lui voluntariste. Psihologia lui Freud din acest punct de vedere este prin excelentA o psihologie alectivci in care afectivitatea detine primatul.. cAnd vom vorbi despre lapsuri.ro . Afectivitatea o gäsim astfel odata cu etergia vitalA. 3. precum vom vedea. gAsim tropismele.37 Vom vedea importanta i puterea explicativA a notiunei de teleologism psihic. din punct de vedere atAt filogenetic cat i ontogenetic. Pd acest principiu al asociationismului cauzal. La cele mai elementare fiinte. Mai mult. afectivitatea era privitA ca fiind partea inferioarA a inteligentei" (Leibnitz). geniul lui Ribot a pus bazele stiintifice ale psihologie afective. ajungAnd la concluzia cA intreaga dinamicA a energiei vitale psihice se aflA sub dependenta afectivitatii. Comte in Philosophie pozitive spune : afectivitatea e unul dintre cele mai principale mobile ale vietii". al determinismului intrapsihic se bazeaza. Pentru Descartes afectivitatea constituia domeniul gAndirei confuze". www.

Janet). Ca once tendintA reprezintA o energie psihicA ce-si cau1A elaborarea. reprezintA actualizarea unei tendinte-forte. Cum ne-a venit o idee imediat tindem. care va creste in raport direct cu durata si intensitatea obstacolului precum si cu persistenta fortei ca case tinde a se manifesta In act. Cand frisA energia este impiedecatA In elaborarea ei. rAdAcina vietii patia. si deoarece sub vieata constientA afectivA se aflA o regiune inferioarA. Asadar congiin(a acestei sensibilitati vitale. potentialitAti ne va face sa ne gAsim In acea stare de nesatisfactie afectivA (Unlust-Freud) . 2) Acest fenomen s'ar putea considera ca fiind si la baza cenesteziel. iar perceptia acestei tensiuni 2). sim- IntrucAt baza. Bernheirn dela Nancy a numit aceastA tendintA spre elaborare in act manifest a energiei psihice (ideei) : reflex ideo-dinamic. simtim nevoia. constitui ceea ce se numeste afectivitate. antipatia fiind rezultatul evolutiei tropismelor negative. si °data cu aparitia celei mai elementare organizald psihice.ro . In raport direct cu acesti trei factori va creste si tensiunea psihologich" (P.dacoromanica. Complexitatea progresivA a psihicului a atras complexitatea crescAndA a vietii afective. el once act psihic reprezintA elaborarea unei energii psihice. vom puI) Ideea fiind in acelas timp o . In ce constA insA perceptia sensibilitAtii organice In care biol caz putem vorbi de o stare afectivA ? Am spus. iar nu in constiinta plAcerir sau neplAcerii ce le insoteste dupA cum sunt satisfAcute sau nu (Rrbot) (271). foarte obscurA.generatoare de tendintes. aceia a sensibilitAtil vitale sau organice. www. ldeea constitue o tendintA.a tropismelor pozitive. a o executA. care este o forma embrionarA a sensibilitAtii constiente" (Ribot) (271). ca orice energie se va acumula fn cantitate. Asadar odata cu perceptia senstbilitatii organice fa(d de tensiunea energiei unei tendinfe pe cale de elaborare.3s De altfel o manifestare afectivA repulsivA (antipatia) a individului s'ar putea compara fohrte bine in ultima analizA Cu tropismul negativ. deaceea autAm s'o elaborAm (Abfuhr) fn care caz ne simtim satisfAcuti (Endlust). tendinta cea mai evoluatA : ideea 1). care n'ar fi decAt echivalentul psihic al reflexului fiziologic : excitatie-reactie motorie. afective se aflA in tendinfe. SA luAm de ex. sensibilitatea organicd a constituit cea mai rudimentarA stare afectiva.

sentiment. etc. etc. 2) Vom reveni asupra importantei fundamentale a acestui principiu afectiv. $i aceasta va fi neplacuta In cazul aid tensiunea energiei cre5te In urma nesatisfacerii tendintei impiedecate 5i placuta in urma elaboraril satisfacatoare a ei I). Acestei conceptii calitative" a afectului. Afectul (ca once energie) se poate diminua. www. biologice etc. al satisfactiunei vitale. scopul oricarei manifestari (tendinte) psihice fiind acela de a obtinea placerea (teleologismul hedonic al psihologiei lui Freud) satisfactiunea. ar calauzi astfel Intreaga.39 tea vorbl de o stare afectivd. o calitate a unei senzatii. intr'un cuvant al unui element intelectual. Aceasta senzatie de placere o cauta once !BMA vietuitoare. noua psibologie opune una cantitivd". Din cauza acestei mobilitati afectul se poate deplasa (Verschiebung) de ata de elementul psihic de care a lost primitiv ata51t. intreaga dinamica a domeniului psihic fiind orientala de factorul afectiv. Principiul piacerii" (Freud). alienati. dinamiee. indiferent dacg satisfac sau nu si alte cerinte socIale. de acest instinct vital". . . 5i sa intre In alte sisteme psihice noi" (lanes) (160). activitate bio-psihica.dacoromanica. idee. 8i aceasta cu atat mai mult cu cat ne vom scobora pe scara evolutiei filogenetice (animale. mad 5i deplasa 2) . mobile. indiferent daca prin acea placere se satisfac sau nu 5i alte cerinte .) de care este legat. Aceasta conceptie a deplasarii" afectului explica len omenul transfertului afectiv" (Freud). Inteadevgr acestia precum vom vedea nu cautg decgt satisfactiunea tendintelor lor. reprezentari. Se vgd cleci caracterele unei notluni cantitative. e carecterizat deci prin mobilitate. Am lost obi5nuiti sa vedem In afect. prin o oarecare independenta fata de elementul intelectual (senzatie. dela cea mai simpla la cea mai complicata.ro . al reportului afectiv" (Mauricheau-Beauchant) fenomen foarte ') Deschamps (82) vorbeste de maladiile energiel psihice" creind astfel o noug stiintA clinicg: psihopatología dinamia`.a crescut ura' a scdzut iubirea" miam indreptat iubirea pre' etc. Din acest punct de vedere psihologia /ui Freud se caracterizeaza printeun panhedonism al evolutiei vietei bio-psihice. De altfel zilnie se spune : . primitivi) sau ontogenetice (copil .

Rezultatele obtinute de el si de adeptii scoalei lui. de fapte ce le uitam. www. psihanalitice efectuate in clinica si in afara ei. precum si multe alte considerente si observatii l'au determinat de Freud sa studieze domeniul extraconstient al psihicului. In acest domeniu Freud gaseste geneza tuturor simptomelor de natura psihica. Toate aceste Intrebari. precum si In explicarea simptomelor nevrotice. baza Intregel psihoIogii. cunoscuta sub numele de teoria lui libido a lui Freud i careja ii voin rezerva un caditol special. Aceste consideratiuni l'au determinat sa studieze serios sexualitatii din toate prctele de vedere. au deslegat numeroase probleme. ipoteza inconstientului isi gaseste unica sa justificare psihologica" (11 uizdt) (322). pentru ca apoi sa ni le reamintim ? Da unde le evoceirn §i mide dispar dupa ce le inlaturam din lumina constiintei ? In constient nu sunt deoarece le uitam. Cand hipnotizatul (deci cu constiinta In stare atenuata) destainueste fapte cand ce nu-si-le reaminteste in stare de veghe. nu-i vine sa creada ca le-ar fi spus el este foarte natural sa ne intrebam : unde este depozitat capitalul psihic ce detine memoria faptelor destainuite atunci cand constiinta este atenuata (hipnoza) sau in disfunclie (delir)? Unde sunt depozitate urmele mnezice" ale reprezentarilor de lucruri. nu le-avem la indemana intotdeauna. Freud a fost surprins de frequenta cu care descopere factori de natura psihosexuala" ca germeni etiologici ai psihonevrozelor. ducand astfel la conceptia cea mai originala a doctrinei psihanalitice. viselor etc. cand urt deli- rant (cu constiinta in stare de disfunctiune) spune lucruri de care nu'si mai reaminteste. . Inconstientul.dacoromanica. Psihosexualitatea cuprinde aproape intreaga actiIn urma numeloaselor cercetari vitate a vielii afective. In acest dute-vino al reprezentarilor.40 Important in mecanismul terapeutic al psihanalizei. anume la cea a psihosexualitatii. din care cauza scopul terapeutic al psihanalizei mecanismelor sediul consta in abordarea acestui domeniu : psihopatogene.ro prob . anume pe acel al inconstientului. uitam anumite lucruri si-apoi ni le reamintim . de constiinta.

intregul sistem de tendinte ale copilului mildr modificari si transforman i adeseori profunde. vor . Vom vedea de. .dacoromanica. deoarece tendintele noi apdrute nu sunt cleat derivatele celor care par a fi dispdrut .41 6. Copilul se nagte cu o sintezd de tendinte unele primare. lar altele derivate (cdpdtate) sub influenta amblantei sociale (educatia sub toate formele ei). Vom vedea sub influenta cdror factori. care pAnd la Freud nu s'a studiat in deajuns. www. importanta mai ales a traumelor afective" in taza vietii din copildrie care pot uneori surveni gi desaxa. . Procesele mentale Infantile stau la baza tntregel desvoltAri ulterioare ale vietii psihice a individulul oi colectivitAtii.asemenea importanta unei evolutii normale gi anormale ale psihosexualitdtii asuprá siindtdtii psihice ale vietii de adult. ca instinctul sexual. desarmoniza intregul fond afectiv ce anima vieata psihicd latentd gi manifestd ulterioard 2). .dispdrea" unele din cele vechi. de agresivitate gi de conservare individuald (proprii materiei vii).ro . Toate acestea MO numai in aparentd. ') Copilul este tata adultului (Freud). 2) Vezi cap. . Calitatea acestui capital psihic va nuanta intreaga activitate psihicd ulterioard a individului.tolul psihonevrozelor §i perversiunilor sexuale. 2) cdci nimic nu se pierde" iar »ce n'a fost nu poate deveni". Perioada infantild a unui individ (ca gi de altfel a unui popor) prezinta o deosebità importantd. Vor apdrea alte tendinte.

Ca de altfel once problema. A) Psihologia inconftientului. ConDiversele teorii asupra incongtientului. Complexeie ideo-afective.ro .Null-punkt° Wundt). Geneza Incongtientului : apare odata Cu cea mai elementara organizatie psihica congtienta. Primele incercari le gasim la Descartes (1596 1660).Dub'ul aspect : biologic gi social. Organizatia structurala al funcRaporturile dintre congtient gi incongtient. Conceptia psihanalitica a congtientului. si aceea a inconstientului a fost privita si din punct de vedere hlosofic.. Utilul social. Asupra afectivitatii am insistat putin (in capitolul prece- dent) si vom mai reveni. ApeContinutul incongtientului.CAPITOLUL III. Afectivitatea gi incongtientul : criteriul afectivitatii (senNu exista indifesibilitatii) este criteriul vietii sub toate formele el. cerii gi prIncipul realitatii. sfera inconstientului si psihosexualitatea. Pr inciplul piatente posesive gi oblative. tionala a acestor douà sisteme psihice : cenzura. Eul individual gi social. refularea gi rezistenta. que www. Problema inconstientului nu este deloc nouA. mai importante ale doctrinei. Duna ce am expus pe scurt principiile fundamentale ale doctrinei lui Freud. Lui Freud ti revine insa marele merit de a-i fi dat cea mai vasta acceptiune si una din cele mai complete rezolviri. Aspectele doctrine' psihanalitice. ferenta afectiva (. suntem nevoili sa insistam in primul rAnd asupra unor laturi mai originale. Istoric. Acestea ar fi : vieata afectiva. ceptia psihanalitica a incongtientului: congtientul nu este deloc egal cu vieata psihica.-. Istoricul acestei probleme. metafizic etc. dela Pascal ne-a ramas: Le coeur a ses raisons. Ramane sa vedem cum concepe scoala psihanaliticA inconstientul si psihosexualitatea.dacoromanica. care a deosebit o gAndire spontana (inconstientul) de una reflectata (constiinta) .

Janet (151) evidentiaza automatismul psihologic" si sinteza mentala" pentru explicarea multor manifestni psi hice moibide. Ribot. etc. de psiho-fiziologie. simbolurilor oaresicum universale2) legate unele de ca expresie a silu acest fenomem psihopatologic. Bechterew. Liébault). Morton Prince. Janet sa-i dea valoarea stiintifica in acelas timp cu prof esorul Freud creandu-se astfel o adevarata psihologie a Incon stientului. mai mult de ordin fiziologic si psihofiziologic (inconstientul organic). Alti autori din punct de vedere evolutionist au abordat studiul elementelor vechi inmagazinate In inconstient. demouulut misterului etc. Delacroix. 0 desvoltare filosofica a problemei o da Ed. Bergson. von Hartmann (1842-1906) In Filosofia inconstientului" (1869) si de abia in 1886.dacoromanica. Bordeaux (Pitres $i Hesnard) pentru ca prin conceptia automatismului psihologic" P. de unde apoi a fost conceputa pe baze largi.43 la raison ne connalt pas". descrie imaginile arhaice" (urtamliche Bilder") in cadrul superstitiilor. Precum vedem. etc. Paulhan. Problema inconstientului. M Prince.ro . James.stient (Assaglioli) sau eta subliminal (Morton Prince). Simbolul divinitkil. Abramowsky. www. Wandt o aseaza pe baze experimentale psiho-fiziologice. Grasset. In acest cadru stiintific cu lucrarile lui H. Fiecare conceptie in parte a descoperit treptat-treptat tot atatea elemente componente si functiuni ale acestui domeniu psihic. constitue una din problemele cele mai discutate ale psihologiei teoretice si exprimentale. credin(elor. W. Boutroux. care detagate de eul congtiintei evolueazA ca o a doua personalitatea fast numit gi cocon. studiul inconstientului trece in sfarsit pe terenul experimentarilor clinice ale scoalei dela Scipettière (Charcot). fi cu cercetarile de laborator. etc. Le Bon. Dwelshauvers.). dupa ce a fast incadrata in o serie de conceptii filosofice a trecut si in domeniul experimentarii stiintifice (de laborator). Ribot. incongtientul stemelor psihice ideo-afective. (cum este de ex. executate de Bazaillas.. W. Astfel Jung. preocuparile ce au vizat notiunea de inconstient". Nancy (Bernheim. Leibnitz (1646-1716) prin teoria perceptiilor minimale" (inconstiente) a introdus lima conceptia inconstientului in psihologie. Astfel P. un elev a lui Freud. personalitatea dubla i) fenomen studiat si de Binet. liöff- ding.

Unele aspecte sunt In raport : a) cu viea(a noastra psihicei internd (preocuparile resimtite ca framantari sufletesti". etc. fenomene studiate de Ribot (268) In conceptia lui asupra . (inconstient functional). etc. scoala psihanalitica a privit problema din pullet de vedere dinamic descriind un inconstient dinamic" (sau latent-activ). In nevroze).) Ribot pune apoi accentul pe aspectul afectiv (emotional) al proceselor inconstiente descriind chiar o logica afectiva" gratie careia se explica toate actiunile celor cu o constiinta slaba (la cei lipsiti de educatie sanatoasa sau zdruncinata fie momentan.dacoromanica. tabuate. De ex : peristalismul gastro. Se Intrevad deci atatea aspecte divergente ale inconstientului In geneza. Aceasta atata timp cat se petrec in pragul normalitatii (sanatatii). etc. www. rasa. actele inconstiente sau mai bine zis fntreaga fiziologie a starii noastre cenestezice de care nu avem constiinta decat cand trece pragul normalitatii 2) si asupra careia elementele psi- 1) Gratie careia se efectueaza inspiratia a§a zis a opontanag revelatiile etc. cum ar fi de ex..intestinal. 1) Toate fuuctiunile organice (interne) se petrec fara sa avem conViinta de efectuarca lor. etc. Toate aceste imagini arhaice" (sau imago-tipuri" Maeda) constitue asa numitul inconstient colectiva sau supraindividual" (Jung) comun vietii psihice colective (de popor.44 frica. etc. sau de aiti factori social-etici. tot in raport evidentieaza acest raport intrapsihic) intern cu vieata biologid (fiziologica) a organismului nostru (de ex.ro . pulsatia. aptitudinile) ereditare ce se manifesta spontan" ca Wand parte din felul nostru de a fi".. In modalitatile de actiune si exteriorizare. bataile cardiace.imaginatiel creatoare". deliberarile din cadrul vietii noastre psihice interiorizate. le Bon) au descris din incenstient virtualitatile (predispozitiile. allele de elemente sacre. In sfarsit dupa ce unii psihologi au intrevazut si functiunea creatoare a inconstientului 9. b) altele. gastralgii. fie pentru un timp mai Indelungat. precum si in finalitatea lor (stabilita mai ales In conceptia psihanalitica). Alti autori (G. De indata ce acest prag a fost dep4it sau turburat luam act de aceste functiuni devenite anormale (tnorbide): palpitatii. neam.

psihol. miscdrile sociale. sanctiune. a perversiunilor sexuale si de altfel a °dare. 9. chimismul amoral (prin . cercetdtorii materialist' sustinand punctul de vedere pur organic (fiziologic). lmportanta acestei vieti a inconstientului a lost atat de evidentiata In polimorfismul ei manifest (de unde si multiplicitatea conceptillor emise) Incdt psihologii au lost tentati sd-i gdseasca o formuld sintetistd unitarista 0). artistice etc. In endocrin. soc afectiv. ci si asupra mediului social (in cazul geniilor. 9 In virtutea unei legi universale de altfel. religiosi. * * * Bazati pe legatura dintre vieata psihicd constienta si creer (. sociali credndu-se evenimentele. endocrine). si care se formuleazA : imitate In multiplicitatem. etc.dacoromanica.organ al gándirei"). In contactul psihologic dintre individ si aceastd ambiantd iardsi se efectueazd o serie de influente de reciprocitate. penttuca sd i se cunoasca apoi legile si mecanismele ce animl acest domeniu. pline de surprize In cadrul endocrinologic se gaseste In raporturi fundamentale Cu vieata psihicd In general. (Iasi Oct. cu consecinte nu numai asupra individului (prin educatie. curentele filosolice.shormonia) In urma nenumaratelor experiente minutioase.ro . E vorba In concluzie de influenta (Inhibitorie sau de accelerare) ce o are un element psihic (imagine. E o lege a spiritulul de sintetizare a fenomenelor din oricare domeniu. S'a pus astfel In legaturd Cu sistemul nervos si umoral de unde conceptia fiziologica a inconstientului.). ¡iterare. marilor reformatori politici. www. de neur. 1930) sustinand importanta deschilibrului acestui raport psihologic In geneza multor stAri de nevroze . au cdutat sd evidentieze conexiunile actelor inconstiente cu un substrat organic. a impotentel psihice. 9 Papt bine stabllit de studiile de psihologie generalA si recent de cele ce s'au facut asupra reflexelor conditionatem (Pavlow). tot mat de mare ca si desechilibrul oricaret functiuni organice (fiziologice. etc ) asupra functiunilor fiziologice si endocrine Existenta si importanta reala a factorilor psthici se va Intrevedea si cand vom studia geneza psihonevrozelor. manifestari psihomotorli. psihiatrie.hice au o influentd incontestabild 1) si In sfArsit c) cti ainbianta socialii (si chiar cosmicd). 1) Asupra acestei orticulatil psihologice dintre indivld li amble* wetalA (si cosmica) am insistat In una din comunicarile ce le-am facut : Psihologia psihonevrozelor° la al X-lea congresal Soc. Fard 'ndoiald cd fiziologia.

). dupli care o redam succint. etc. conceptii pur fiziologice ale inconstientului au fost pe alta parte completate in aspectele lor lacunare de conceptiile celor ce puneau problema si din daca nu chiar numai din punct de vedere psihologic. pe datele anatomo-patologice.fiziologia si psihologia se completeaza fara contradictie in solutionarea progresiva a problemei centrale a gandireia (hesnard) (144).Muelque et Inconsciencem Alm 1909. litiffdink. dupa care constiinta este un vast sistem psihic cupri»zand intreaga noastra individualitate. Binet. pe baza impresionantelor experiente de /aborator (acerebrarea animalelor). etc.46 Sunt apoi. cerebrala. dinamice. poligonul" lui Grasset.sistemele emancipate" in urma unei stramtari a campului constiintei".dacoromanica. Teorile afective sustinute de Bazaillas2)§i Abramovsky (1) descriu inconstienful ca reprezentant al . afective. ideile fixe) sunt .) ca sediul vietii noastre emotive (afective). Teortile statice (influentate de vechea conceptie asociationista) au fost emise de Janet. considerati (Pierotz. imagini. Jastrow. cu cat in general . S'a mai conceput apoi (tot din acest punct de vedere) inconstientul In raport Cu intreaga fiziologie nervoasa. Dwelshauvers. 2) In . Si aceasta completare se efectueaza cu atat mai mult. Toate aceste. Din acest punct de vedere (psihologic) am vazut cum diversi autori au abordat manifestarile psihice ale inconstientului. histologice in cadrul carom gasim cunoscutele scheme de localizari cerebrale ale functiunilor inferioare (inconstiente) (schema lui Brissaud. Geme111..) si care sunt starile constiintei noastre clare. motorii. S'au emis astfel o serie de ipoteze 1) : statice. Faptele histerice (de ex. etc. in deajuns de cunoscute conexiunile acestei vieti cu sistemul nervos vegetativ ce detine functiunea 'Centellor cenusii bazali. etc.ro . Paulhan. etc. tendinte motorii.afectivitatii pure total lipsit de imagini si idei ce l'ar face cunoscut si exprimal) A caror expunere al critica savanta o face Hesnard (144). www. si Inchide in limitele controlului si actiunei ei ind de sisteme partiale (de idei.

Wei. functiunile inconstiente erau considerate ca functiuni fiziologice spontane (fara excitanti extern» ale sistemului neurocentral. Alcan) de crypteslhesie. intelectuale sunt ale constiintei. levitatiuni. etc.) atiintificS a inconatientului. etc. Acesti lactan i interni din psihicul (mai ales inconstient) al indi9 Care prin exceleng ne ofera stAri inconOente inefabile al deci greu de cunoscut. Inconstientul e virtualitatea ce linde sa se rezolve prin actiune. Geley. In mare parte de laborator. Ori.dacoromanica.) 9 Care In fata vastei documentatii §I a nenumgratelor cazuri (cuprinse to Traité de Metapsychie Ed. prin creatia si functiunile Inca misterioase ale vietii inconstiente mentionAm feorifle dinamice sustinute mai ales de scoala psihanalitich pi a disidentilor9 ei (Tung Adler.ro . In m5sura In care le lipse§te corespondentul lor Intelectual (imagini. ectoplasmil. cryptopsihie. inexistenta unor factori determinanti externi. Determinismul freudian MO nu precum am concepea aceasta Nspontaneitate". Ch. de depheate conceptia spiritism (telekinesii.. Elementele afective. etc. fiind un inel dintr'un !ant asociativ cauzal. www.) care In legAtura cu celelalte conceptii a ridicat valoarea inconstientului la nivelul unui fundamental fenomen psihologic al Intregei vieti psihice individuale si colective sub bate formele ei. In sfarsit. a conchis valoarea reala a coeficientului afectiv si a puterii creatoare ce o detine vieata psihica inconstientg. 9 Vezi capitolul al X-lea. etc. Primul s'a bazat pe studiul emotiei muzicale 9 In timp cé Abramovsky pe nenunAratele experiente. condifil vNzut genezice bine stabilite. Dupl conceptia psihofizioConceptia Inconstientului. meta-fizice si meta-psihice (Myers. telepatie.bil. Richet 2) etc care incearcA o explicare a fenomenelor de cryptomnezie. telepatie. logica de Oa la Freud. precognitie. trecaad peste conceptiile Ina meta-stiintifice. pentruca a4 bgnitiascA una ocultfi. Teorlile motoril ale lui Ribot si Bergson au deschis la randul lor rolul primordial al motricitgtii in activitatea inconstientr. In elaborarea unui act inconstient. memoriei. etc. a viltorului. nu exclude existenta unor factori interni. ce n'o poate formula Mud ipoteza necunoscutului'. deoarece once act psihic Isi are determinantele propril. asupra imaginilor. In timp ce scheletul" lor motor este al vietii inconstiente".

de extrospeclie a $coalei Behavioriste (America) creata de Watson (Cu adeptil A. este runoa§terea interioara. Reiser. Domeniul psihic aproape ca se confunda cu inconvtientul. cum ar fi visele. In acest domeniu intern cauta sa patrunda prin diferitele lui metode psihanalitice. aceiasi putere o au daca nu mai mare si situatiile realitatir noastre interne.Weiss. 1) Con§tiinta de sine este acea cunoagere InternA gratie canela simtim ceeace se petrece In no'. deoarece elementele constiente formeaza numai o mica parte a vietii psihice" (Paulsen) (235).ro . de aceea prin psihic" vom 1ntelege atat constientul cat si Inconstientul. precum vom vedea mai departe. Ambele metode au Insa defecte qi avantajii. fanteziei . . Dashley. vieata afectiva melancolicul. ca si realitatea externa a mediului In care traim. In aceasta realitate Isi traeste timp. Calverton) sustinand ca psihicul trebue studiat dupa felul de comportare (englez-behaviuur. o lumina ce evidenteaza In fiecare moment al vietii. at de acea regiune ce cade direct sub lumina constiintei 2) tot ceea ce este ignorat de individ"(Hesnard)(144). Intrista anumite situatii externe. si aceasta o face utilizand metoda cunoasterei introspective. simptomele nevrotice. in sfarsit oricine In momentele sale meditative.9 Cum concepe scoala psihanalitica organizatia structurala si functionala a inconstientului ? Ce este acest substrat psihoorganic al constiintei ? Inconstientul reprezinta intregul psihic. . Constientul deci contrar credintei psihologiei clasice nu este deloc egal vieata psihica" (licsnard) (144). etc. prezinta aceiasi importanta vitala. diferite pArti necesare vietii de relatiune meditative din domeniul Intunecat al Intregului capital psih. Oliver. dupA manifestarea lui externa: Neaga once valoare metodologica a metodei sublective. precum ne pot inveseli. sau temporar: cei visatori. Aceasta realitate interioara. ') In studiul fenomenelor psihice se aplica doua metode : 1) metoda obiectivd.dacoromanica. Inteadevar. schizoizii. K. de unde termenul de behaviorism) a individului. imaginatiei. mai mult sau mai putin Indelungat.c : domeniu inconvtientuluis (Ifesnard 129). In aceasta realitate psihica Freud gaseste mecanismele psihologice a multor fenomene psihice.48 vidului. Incat numai o colaborare a lor va putea constitui un studiu complet al psihicului. www. situatii creiate constient sau inconstient de factorii psihici ai garidirei. V. etc. daca nu mai mare. schizofrenicul. sunt considerati de Freud ca determinanti ai actelor inconstiente.

o situatie. In om se petrec fapte psihice pe care le cuneaste fara sa stie" (Freud) (114). ea In realitate le $tinr. I. De asemenea nu ne dam seama de ce avem un caracter bun sau rau. rezultatele unor mobile si motive inconstiente. Constatarn doar a ne place sau nu ne place un lucru. incat ar fi o eroare. tendinte de care individul nu are cunostinta ele fiind In Inconstientul lui. Avem deci numai iluzla libertcifii voinfei. In timp ce pe altul II lasa indiferent. InteadeOr suntem surprinsi In fata unui act ce-I executam (candca I-am facut inconstienta). un fapt. altele de acelas sens. mai absurde pana la cele mai rationale. PO1'F8CII 5113117: . In sfera lui principiile dinamismului si determinismului Isi vor gasi aplicarea cea mai Indreptatita. Si vom vedea valoarea psihologica si terapeutica ce o prezinta descoperirea acestor mecanisme In determinarile lor morbide. S'ar putea Dr.ro 4 . Toate actele noastre cele mai bizare. nu le recunoastem ca Wand parte din capitalul nostru psihic. Intrucat mecanismul acester sentimente de placere sau neplacere rezida In profunzimile psihicului nostru inconstient. altuia Ii inspira aversiune.40 Inconstientul reprezentand aproape intregul psilnc. In lumina constientului nu upar decat rezultatele unor determinari executate In afara ei. 0 suma de tendinte antagoniste. etc. lapsul. sunt supuse unei logice din cele mai severe.PIDILINALIZA6 www.). etc. Dece ? Adsea nu ne putem nici noi explica. se gasesc trite° continua miscare. Adeseori. Toate actele noastre de vointa au la baza determinar1 ale unor forte ofective Incon$tiente.dacoromanica. cele mai de neInteles. o iluzie a crede ca portiunea constienta a unui eveniment este portiunea sa principala" (Ribot) (271). 1ntreaga sfera a activitatii psihomotorii constiente va suferi influenta determinanta a inconstientului. Demeniul lui constitue sediul genezei si conditiilor determinante ale tuturor proceselor psihice manifeste sau latente. le recunoa$tem) de care In stare de veghe Insa n'avem cunostinta. Inteadevar. o persoana. artistul nu. reformatorii de originea ideilor lor. nu ne dam bunaoara seama de ce persoana care ne inspira dragoste. si aceasta ne-o dovedesc fenomenele hipnotice. act pe care nu ni-I putem lamuri (cum ar fi de ex.si da seama de adevarata origina a inspiratiei lui. Inteadevar In cursul somnului hipnotic spunem lucruri (ceea ce denota.

Intreaga noastra activitate psihica se conduce astfel dupa logica afectiva. Inteadevar. ca o forma mai evoluata a sensibilitatii biologice. cum ar fi chiar logica intelectual (Le Bon) (id. care In realitate li dirijeaza rationamentele. Tendintele noastre inconstiente toate vor fi de natura emotionala. ignoranta ce ne-o ascundem sub numele de hasard". rationamentelor. filosoful ligIvetlus considerg oamenil pasional' superior' celor dotati cu putere de ratiune. Logica afectiva sta la baza oricarel alte logice. capriciul.dacoromanica. acestea ne fiind decat derivatele si determinantele inconstientului nostru afectiv. capriciu". etc. Am vazut ca In psihoAfectivitatea §i Incon§tientul.ro . derivata din logica biologica (Le Bon) (186) a vietii sub once forma. 2) (conformate bine'nteles obiectivitatii stiintifice). va fi la baza intregei noastre activitati psihice. (Le Bon) (id). spontan". Voint a de asemenea Isi are originea ei afectiva. Ratiunea cea mai obiectiva este sterila. deoarece toate mobilele actelor noastre au un substrat afectiva. si dansa se bazeaza tocmai pe aceasta nuanta ascunsa. pasiunea (forma cea mai concentrata a afectivitatii) ne determina sa studiem cutare problema si pentru a carel sustinere tot pasiun ea favorizeaza elabora! ea aigumEntelor. distractia. '). careia Ii va imprima caracterul afectiv. natura pe care. manifestad a caror existenta o cunoastem.) in aparenta cea mai lipsita de vreo nuanta afectiva oaresicare. Astfel ar fi o erezie stiintifica. etc. sensibilitatea este acel primum movens" al intregei dinamice vitale. oboseala". logia afectiva a lui Freud. Ori.50 astfel insira infinit altea la manifestad psihice normale si patologice ale individului. Dar necunoasterea cauzei unui act nu echivaleaza deloc cu inexistenta vreunei determinad. sensibilitatea psihica. Din acest punct de vedere. adica afectivitatea. o vom regasi in toate manifestarile noastre con stiente. favorizeazA uneori elaborarea actelor inconstiente. alteori din contrA si ele sunt determinate de factori psihici fnconstienti. distractie". lipsita fiind de su portul afectiv. oboseala. adeseori ignorand Insa factorii lor determinanti reali. a se crede ca actiunile Precum vom vedea. www. In ultima analiza.

precum vom vedea. zinta mai multe Intelesuri.. Spunem ca un act este inconstient cand elaborarea lui n'a fost influentata de constient. disparitia ei fiind Vedem deci stransa conexiune de o valoare fundamentala energie .undt) al indiferentei afective. mai bine zis este egal cu a-i suprima energia vitala.sensibilitate afectiva . Morel a localizat sediul emotivitAtii In marele simpatic. Precum vedem.noastre voluntare n'au alta cauza decat vointa ce le-a provocat". ceea ce In psihologia cinetica. este criteriul vietii sub toate formele ei.dacoromanica. Caracterul vietii (energiei) celei mai rudimentare este miscarea. In acel Null-punkt" (14. Logica biologica la fel este calauzita de tropisme (afectul In faza lui de organizatie biologicA). al afectivitatii. Dupre et Trepsat) (92) disparitia vitalitAtii. dintre : Termenul de inconstient" preGeneza incon§tientului. tra-psihice Incepand Cu cele mal temporare (distractie) definitive (schizofrenie). (Jones) (160). In acel zero afectiv". Nu mai vorbim de logica multimii. fie pentru o clipa chiar.. Emotivitatea are anterioritate asupra tuturor reactiunilor psihice. i pAnA la cele www.miscare si vieata.ro . a ritmului vital echivaleaza cu moartea. Emotia este conditia sine qua non" a vitalitatii psihicet) Pour mouvoir il faut émouvoir" (Ribot). Si cand nu este influentat de constient ? Cand acesta n'a fost prezent 9. In cazurile de disociatii in-. Excluderea uneia din acestea aduce anihilarea vietii. Cum se IntamplA. Vom refine Insa faptul ca tendintele inconstiente In totalitatea lor sunt calauzite de un principiu afectiv studiat de Freud sub denumirea de principiu al placerii" toate tendintele inconstientului fiind astfel de natura emotiva. Am Mat o mica digresiune spre a ne putea da seama de caracterul universalist al sensibilit4i. indiferenta afectiva Insemnand inertia. Ritmul vielii psihice vesnic oscaeaza Intre cei doi poli vitali : placere si neplacere . energetica. imobilitatea vietii psihice. criteriul sensibilita(ii. echi- valeaza cu Incetarea miscarii. afectivitatii. A suprima reactiunile emotive ale fiintei vii este a o expune pericole- lor de tot felul" (E. nici o stare psihica nu va reusi sa se fixeze. logica mistica cu o afectivitate net manifesta.

Intr'adevAr. in con- tinua miscare. dupA continutul inconstientului. intens emotive. si pentru vieatA tot universal. si 2) instinctul sexual La baza vietii inconstiente vom gAsi in ultima analizA existenta acestor douA tendinte caracteristice vitalitatii. In I. Din punctul acesta de vedere aparitia inconstientului se confundA cu aparitia sistemului nervos central. www. conduceau individul dupA principiul afectiv si egoist al plAceriia. complexitatea si totodatA la desvoltarea psihicului indivinoile conditii sociale create de exigentele mediului. au I) Vom vorbi despre transformarea tendintei In instinct In capitolul psihosexualit5tii. unele antagoniste. ii putem concepe sub acest dublu aspect : biologic §i social primul fiind acel al capitalului psihic restrans cu care se manifestA in psihoactivitatea copilului al doilea. inconstient vom gAsi o sumA de tendinte intens afective. fenomen universal din cauza antagonismului (antinomillor). Dar numArul tendintelor va fi cu atat mai mare Cu cat organizatia blopsihicA se va afla pe o scarA mai InaintatA. Traiul insA intr'un mediu social a contribuit mult la dului . de cAtre societate si constiintA (vezi pag. decat numai In cazul cand fiinta posed A cea mai elementarA organizatie psihicd constientA.dacoromanica. acel al continutului sedimentat In inconstient treptat. ce detine activitatea constientA. Evolu(ia filogeneticd a psihiculul. Este un inteles blopsihologlc ce-1 dAm inconstientului. 2) SA retinem deci prima categorie a tendin- telor pur biologice ce le gAsim In continutul inconstientului. 2) Ambele manifestandu-se pe calea instinctului agresiv al luptei In. altele de acelas sens. Continutul inconOientului. Individul In starea de primitivitate. lnconstientul freudian" InsA mai prezintA un al doilea caracter : caracterul social. Instincteie 1) fundamentale si primordiale ale celei mai simple organizatii psihice ar fi : I) instinctul de conservare proprie. 59). and nu cunostea Inca rigorile sociale nu urmArea alt scop decat satisfactiunea acestor tendinte instincte.62 In once chz nu putem vorbi de un act inconstient propriu zis. Precum am spus. asa cum ni-1 descrie Freud. treptat prin reprimare..ro . Aceste tendinte inconstiente.

precum am spus. tendinte InsA de naturA si origine socialA (tendinte spre altruism. spre muncA. spre a nu suferi penalitatea social. i-au limitat din ce In ce libertatea manifestArii oricand si In fata oricui a dorintelor lui naturale. Afectivitatea este interesul organismului. a favorabilului este de aici : desvoltarea" (Vlad) (309) Caracterul egoist. interesul e plAcerea. In directia plAcerii. de a conserva excitatiile externe qi interne. 3) Vezi capitolul : Fenomenul sublimArii°.. Acesti factori noi.53 silit pe individ sA se conformeze acestor rigor!. urmArind idealul hedonic al satisfacerii instinctelor lui Societatea impunAndu-i anumite cerinte. www. 3) Semon in 1904 a numit mnema" (sau engramA) facultatea. oferA individului numeroase experiente cu stAri afective corespondente. si Caracterul primitiv In raport cu cerintele sociale. Inconstientul urmAreste conservarea proprie prin satisfactiune imediatA conform principiului plAcerii".ro . Individul era nevoit sa cunoascA bine aceste conditii sociale si sA se conformeze lor la once pas.) 2) Lupta ce se dA intre individ si societate. toate aceste impresii 'As And mine mnezice" 3) (memorie biologicA) In constitutia somato-psihicA a individului. spre cultivare. si care 9 Grefarea natural a lAsat Cu timpul urme organice In somatic.dacoromanica. Drept consecintA a acestui fenomen vom avea ten dinte secundare. de altfel asupra acestei noi organizatii psihice.... SA retinem InsA cele trei caractere fundamentale oricArei tendinte. cu timpul s'au grefat" in inconstientul primitiv 1) dand nastere constientului (In sensul constiintei morale). de conservare proprie etc. Caracterele acestor tendinte sufAr irisa o serie de transformAri evolutive In sensul unei socializad a lor. intens afectiv si egoist. Raporturile din- tre indivizi au desvoltat mai mult instinctul gregar si agresiv pentru satisfacerea instinctului sexual. Toate aceste influente sociale au lAsat astf el urme adAnci In organizatia psihicA a individului care. afectiv. trAia din inconstientul lui simplu. de naturA social. dorinte inconstiente : Caracterul intens afectiv din cauza dinamogenezei afective a psihicului.. inerenta substantei vii. etc. derivate din cele primare. care §i el la randul lui urma aceia§i evolutle spre complexitate. Cu timpul individul face o sumä" de achizitiuni de ordin intelectual. Vom reveni 1it.

amintirile si mai ales starile afective intense prin care a trecut individul In decursul vie(ii. tot astfel gasim si stigmate psihice conVom vedea mai tarziu care sunt factorii ce fac evocarea dificilg. automatic. Intrucát este un paralelism mire evolutia somaticA §i cea psihic5. deoarece si in domeniul evolutiei vietii psihice nimic nu ne impiedeca sa aplicam legea biogenetica2) funda- mentala a /ui Hacckel 3) care a aplicat-o in domeniul organic.dacoromanica. cu intensitatea afectiva a vietii ce o duce inclividul. atavismului. apare organizatia constieniului (in sensul constiintei morale). Ontogenia repetd pe scurt filogeniau. constiinta individului le poate evoca (mai mult sau mai putin 1) dupa cerintele situatiei In care se afla. si continutul lui va creste mereu in raport direct cu acumularea experientelor. psihopatic. Am vazut de asemenea cum. dinamic. au descris aproape 20 de forme ale inconstientului : inconstient filogenic. www. psihofiziologic. II. Aceleasi legi ale ereditatii.54 Conservandu-se In acest domeniu al inconstientului. Pt ecum am vazut. In sfarsit a trela categorie va fi constituita din tendintele intens afective a caror energie din diverse motive ce le vom analiza n'a reu$it sii °blind' elaborare satisfclaitoare. ca tiesnard. Din acest punct de vedere psihanaliza apare ca o teorie pur naturalista a evolutiei menlale.ro . afectiv. etc.etc . interpsihic. Dwelshauvers. o teorie lipsita de misticism metafizic sau supranatural" (Jams) (160). ca o cristalizare psihica si organica a raporturilor lui sociale. precum se pot mosteni stigmate fizice. social. primitivul apare In societate cu un psihic relativ reslrans si inconstient si cum. in decursul evolutiei filogenice. inconstientul prezintd o serie de aspecte din care cauza autori. genitale. onto- genic. cu numarul tendintelor Impiedecate In manifestarea lor actuala.. somatice. inteadevar. se pot aplica alai In domeniul organic cat si in al vietii psihice . Vom reveni asupra acestora din cauza locului important ce-1 ocupa in doctrina psihanalitica. Aceste din ulna doua categorii sunt rezultatul complexitatii crescande a evolutiei somato-psihicului precum si a influentelor sociale. Asadar o a doua categorie de elemente ce Isi au sediul in inconstient vor fi experienfele. Acelasi fenomen se desfasoara si In evolutia ontogenicei a psihicului individului.

analog cu organizatia psihica cea mai elementara de pe scara filogeniei. De teama batAii este silit sa anunte necesitatile" la timp. In fata noilor conditii sociale este Conceptia psihanalitia a con§tientului. sa-si Indrepte activitatea In folosul societdtii. Aceste restrictiuni ale mediului social. urkste. biologie. In activitatea lui psihomotorie comportandu-se Intocmai ca primitivul in stare de promiscuitate sociald : nu cauta decat satisfacerea impusa de este rautacios. psihosexualitatii). in cel mai bun criteriu pur afectiv si egoist caz nevoitd.ro . inconstient. literatura. morfologie. etc. Prin Inf4are i se restrang miscarile. copilul le va simti din primele zile.) ale evolutiei organicului ca si noua psihologie a lui Freud In diversele domenii (psihologie. sociologie. crud chiar (cu animalele principiul placerii" sau cu copiii mai mici). iubeste. Sfera de activitate a Eului san individual" calauzit de un va fi restransa. Copilul ne prezintd astfel un capital psihic inconstient ancestral (filogenetic) . In incostientul copilului se vor gasi transmise tendintele fundamentale vietii : instinctul conservarii proprii si ce! sexual (vezi capit. tendinte ce vor avea caracterele proprii tendintelor inconstiente (intens afective. inconstient. sa nu 1) Vorn vedea importa* ce-o da Frewi acestei sustrageri. Libertatea copilului. se loveste in curdnd de obstacole din ce in ce mai mari din partea societatii (incepand cu familia. etc. combativ . www. etc. folklor. egoist. psihismului in general.Psihanaliza constitue deci echivalentul psihic al teoriei evolutiei organice (transformismul darwinian) care isi are vaste explicatii si aplicatiuni Cu rezultate In numeroase stralucite si diverse domenii (paleontologie. parintip. mai tdrziu prin t'Oreare (Gel mai puternic Foc emotiv. cea mai desagreabila privatiune) este supus unui regim nou si sustras dela scinul munleill. nevrand sa stie de nict un fel de restrictiune.dacoromanica.) de manifestare ale estetica. brutal. zoologie. necesara expansiunei vietii lui intens afective. Copilul la nastere va prezenta un capital psihic foarte redus. egoiste si primitive). antropologie. nevoit sa se resemneze cu mari sacrificii din fondul lui psihic egoist si primitiv.

si exhiba organele sexuale i se va inspira sentimentul pu(bineinteles neintentionat) doarei. copilul crede a totul ii este subordonat. duce la gura sau tranteste la pamant daca nu i se satisfac dorintele. egoist.. In contra tendintelor lui natarale de a. n'are searba de murdarie. absorbite spre satisfacerea proprie. grefatau pe psihicul lui primitiv. incet. al scarbei. al curateniei. Prin educatia familiara societatea vizeaza toate tendintele primitive egoiste ale copilului. Aceasta. Incet.. va constitui un factor continuu de socializare a oricarei tendinte inconstiente (din primittvul fond psihic) ce-ar cauta satisfacere actualizata. tot ce-i cade In mana stria. tendintelor lui.. Incet. tot ceea ce doreste si-i place cauta sa fie al lui. etc. limbaj pornografic. fecale. www. Isi va da seama. ca mai sunt si alte cerinte :4sociale. 1) Deoarece . crud. a i se restrange satisfacerea obiceiurilor. Laforgue) (173) .56 -strice lucrurile. copii mai mici. incercari sexuale. sa 0-1 aproprieze. etc. In contra tendintelor lui de cruzime (fata de animale. chiar si mama este la discretia lui pentru dansul nu exista decat lucruri susceptibile de a fi luate. vor constitui cea mai elementara organizatie a confliintel morale.) i se va inspira sentimentul aversiunei. de buna cuviinta. de Mutate i se va inspira mila. carora va trebui sa se conformeze cu sacrificiul egoismului lui. apoi prin ceilalti factori sociali ce vor interveni. rusinei. urina. etc. exhibitie.). 11 vor face sa simta actiunea constrangatoare a principiului realitatii" (Freud) a mediului social.. care vin sa restranga manifestarea psihicului primitiv al copilului.dacoromanica. de erotism (onanie. sinteza acestor factori sociali. sA respecte curNtenia.. ()data insa cu Intarcarea incepe sa-si dea seama. etc. incet. In sfarsit contra tendintelor lui imorale. In contra tendintelor coprofile (deoarece copilul e murdar. Intr'un cuvant primele exigente sociale i le °felt mediul familiar. nu vrea sa stie de nimeni si nimic.ro . Inteadevar copilul ca si primitivull) rautacios.ontogenia repetA filogenie. In contra celor de agresiune teama de autoritate superioara (tata. Prima copilarie se caracterizeaza astfel prin existenta acestor apetente posesive" (Pichon. Dumnezeu sau alta putere supranaturala). etc.) i se da lectii de etica.

Intre aceste dona Euri" va fi o lupia continua. ce cantan numai placerea satisfactiunii proprii. dintre aceste douA principii a descris-o Freud In Formulierungen iiber die zwei Prinzipien des psychischen Gescheheas (In Jahrb. etc. (173) de exteriorizare altruista (sociala) a vietii lui afective interiorizata. priinitiv cu care s'a nascut. das Es. le soi . inchisoare etc. a viola. Se va continua opera de asimilare socialaa a vielii psihice a individului 1nceputa in familie. si astfel In tot decursul vietii individul se va gasi Incontinuu supus socializarli prin- cipiului realitätii". de principiul realitcith". Energia tendintelor lui primitive. Eul social) produs al evolu(iei intrasociale. In scoala va da peste exigente sociale mai severe si fundamentale pentru vieata lui ulterioara. In psihicul adultului vom gasi deci aceste dona organizatii psihice fundamental antagoniste din toate punctele de vedere. Individul (incoa- www. le moi . psychoan.) Totalitatea acestor factori 2) Inclusi In psihicul individului vor constitui asila. va fi canalizata spre un scop util. a se masturba etc. das lch. 2) Lupia dintre aces'e doug alumi ale psihicului nostru. 1911). va forma Eul social" (das Ich . al realizarii sociale .ro . ca produs psihic social. Constientul. a individului si condus de principiul antagonist celui dintaiu. Eul individual) produs al mostenit (inconstient ancestral) ca Eu primitiv evolutiei filogenice si condus de principiul placerii" si Congientul (eul propriu zis . le soi) egoist. anume : punctualitatea tli ordinea (prin programul si regulamentele scolare). ontogenice. a carel incalcarel) i-ar aduce penalitatea sociala sub o forma oarecare (amenzi. derivand tendinte sociale.. f.ceea ce numim congiinfei morad. teama de autoritStile sociale. religiositate. alaturi de Eul individual' (das Es.dacoromanica. anume : InconFtientul (sine-le . utillizand si canalizand energia psihica a tendintelor primitive. le moi) altruist al individului. Constientul (constiinta moral* se va Imbogati din ce In ce. pudicitate. subiectivata..) 2) Moralitate. Incat odata cu intrarea lui In vieata sociala propriu zisa sa fie cu totul asimilat printeo legislatie.57 AstfeI se vor naste apetentele Manir? (Pichon. Laforgue). 8) vesnic ') Prin Incercarea de a se conforma primitivutul principiu afectiva (a fura.

58 VOr avea ceva de rezolvat : conflicte. desbateri. Individul este cu atat mai anormal Cu cat disocierea sine"-lui de eu" (eul propriu zis) este mai accentuata. societatea este cu atat mai sigura de el cu cat aceasta grefare psihicei a reusit mai bine. www..ro . fe§tientul) se gAse§te tntr'o continua lupt6 nu cu vieata propriu zis. nu-si va satisface nici o dorinta a Eului sat' primitiv".. Este de altfel aceiasi lupta ce o duce individul cu socie- etc. Refularea ar fi o functiune a supra-eului (inclus In con§tlint5). Pf in includerea consfientului in psihicul individului. 1) Aceasil lupia intrapsihicA o simtim sub forma frAmAntArilor suflete§ti. o noua sintea superioara: Supra-eul (das Uberich) 2) ca expresiune a tuturor identificarilor si temerilor ce s'au acumulat in decursul vietii" (de Saussure) (id.i e plAcutA. ci Cu vieata sociahl sau mai bine zis cu societatea. ai carui factori constitue echivalentul abstract" al societatii 1). Ca un efect al educatiei sociale (al imperativelor sociale) se formeaza In sárzul Eului social (cortstientului). 1) Idealui ce 0 1-a format identificandu-se principiilor insu§ite. a InAbu§irii unei dorinte. prin educatie. Intre aceste doua sisteme psihice trebue sd existe o permeabilitate necesara echilibrului intrapsihic. lupta care in absenta acestei societati.. Astfel de ex. trebue s'o dud cu reprezentantul" ce l-a instalat aceasta In psihicul individului : cu constientul. lndividul nu poate scSpa de urania supra-eului (caracterul individului) In tendinta ce 1-o insuflA eul ideal spre scopuri sociale mai lnalte. Vieata propriu zisl : a te hrAni k. Individul (Cu o astfel de disociere) se manifesta impulsiv si'n afara oricarui control constient".) Actiunea lui este inconstienta8) (raddcinile pierzandu-se in vremea a facut pececa ce copilariei) unii autori sà-1 deosebeasca de Eul ideal.dacoromanica. exigentele sociale sunt acelea care o satisface instinctul sexual. nu va fura chiar cand ochiul societatii" nu este prezent . a remu§cArii. In copilArie. AceastA lupt5 nu e decat cea dintre bine* 0 prAu6 (enuntata de religie) scopul omenirii fiind nAzuinta spre cat mai bine. spre fericire. (de Saussure) (280).. nu se va lasa condus de principiul hedonic al acestuia. fac difici15. Supra-eul adeseori poate fi deci In conflict cu eul ideal (precum Incon§tientul cu instanta psihicA a convtiintei). sinteza principiilor ideale ale societatii si a carui actiune este constienta 4) Individul dotat cu o constiinta morala severa. co tatea realA" externa.

In sfarsit constientul ca sistem psihic este supus acelorasi principii psihoenergetice. nucleul central al psihicului. In inconstient. conditia favorizanth fiind In oarecare relatie cauzala 3) cu unul din aceste elemente.sg meia cinstith nu va asculta impulsiei sale sexuale primitive chiar dach va avea toath siguranta discretiei.ro . apar (pe cale asociativd) in activitatea psihomotorie externh.. pe cat de frecvente pe atat de grave ale vietii psihice. precum vom vedea.. Tot in preconstient se vor gäsi si tendintele relativ recent Impiedecate in satisfactiunea lor . scopul nhzuintelor lui hind insd animat de un fond afectiv socializat. 9) Psihanalistul Oskar Pfister considerA preconstientul tot inconstient 6 de care s'ar deosebi doar prin grad. Lui Freud (113) ii revine meritul de a fi descris organizatia. (vezi pag. functiunile si influentele reciproce ale acestor sinteze . MA de care ar fi incapabila sh inteleagh procesele patologice.dacoromanica.. ale societhtii. si un complex de factori psihofiziologici si organici.instante" psihice antagoniste. individul mai ales la cel dotat cu o constiinth severà va suferi chinurile remuschrii (echivalentul abstract al penalithtii concrete a societhtii). la cea mai slabh conditie favorizanth. Dach to- tusi va trece peste imperativele morale. se va supune constiintii (deci societhlii) care Infiereazh adulterul . Organizatia structurald. De echilibrul in care se mentin aceste douh sisteme psihologice depinde shnatatea psihich a individului (si a colectivitap°. si al chilli continut 1-am descris.. Freud deosebeste douà etaje" psihice : 1." (Freud) (123). Scindarea acestei sinteze a realithtii interne" va constitui patogenia maladiilor asa zise psihogenetice scindare care la rändul ei recunoaste. Diviziunea psihicului Intr'un psihic constient si unul inconstient constituie premisa fundamentalh a psihanalizei. precowtientul (Vorbewusst) I) (subconstientul lui Janet) ale chrui elemente psihice. www. inconstientul pro priu zis (Unbewusst)... 52). si 2. Raportul dintre con§tient §i incon§tient. psihocinetice si deterministe. Preconstientul constitue zona superficiald a inconstientului i) Principiul universal al asociatiei si succesiunei cauzale a fenomenelor. tinzänd spre utilul social. dach le va calca chiar in absenta kcesteia.

act con. tot astfel §i activitatea psihicA constientA a individului va fi impregnatA de urmele sociale ale cenzurii (reticentel). tendinte sociale ale constiintei. Orice tendinta primitiva a individului. unui triaj. ca un ansamblu al inhibitillor ce se opun realizArii instinctelor (dorintelor) in acte spontane-naturale. Cenzura ca functiune selectiva endopsihica va permite elaborarea tendintelor inconstiente ale individului numai In cazul cand stmt compatibile cu exigentele sociale . pentru siguranta bazelor sau intereselor ei care. Determlnismul reciproc. Aceste functiuni selective. selectii.ro . societatea direct sau indirect (prin constiinta). transformar 1) asupra canora vom reveni. In caz contrar cenzura ca dealtfel once cenzura (in presa. Ceea ce l-a f Acut pe Steckel sa descrie congiinta. cenzura nu-i va permite elaborarea in act a energiei ei 2). Ori. Ne vom da seama de co- nexiunea intima si de acest determinism reciproc a celor doua sisteme psihice studiind functiunile lor speciale. fiind puntea de trecere dintre acest Inconstient QI etajul psihic al constientului.sau asociale. Mecanismele psihologice.dacoromanica. Am vazut cum aceasta opera de socializare a individului Incepe chiar din frageda copilarie. deoarece au consecinte de o mare insemnatate psiholoOa 2) Represiuuea (refularea) psihicd. o va alunga departe de sfera activitatii constienPrecum un ziar cenzurat apare cu toful transformat. JAM ca individul sa-si dea seama (inconstient). canalizgri In sensul utilului social. Am spus ca tendintele psihicului incon§tient sunt primitiv-egofile. www.60 propriu zis. daca n'a reusit sa se confornieze convenientelor sociale. Care sunt aceste functiuni ce le exercita 1. Organizatia functionalcl. ade- seori nu sunt aceleas ca ale individului. etc ) le va supune unor modificar!. Manifestdrile constiente In mare parte vor fi conditionate de tendintele afective. !Mean cuvAnt anti. posta. Aceiasi asociatie cauzala si succesiune reciproca intre cele doua categorii de fenomene psihice. Inconstientul trebue privit ca rezervorul nesecat care insufla constiintei fragede si intermitente. supune tendintele primitive si egoiste ale individului. acordAndui momente de repaos si de reorganizare" (Ralea)(256). seva de vieata de care are nevoie.

www. 2) Tendintele reprimate vor oglindi deci un capital energetic ce va trebui sa fie mentinut In stare de nesatisfacere de neelaborare . de nesatisfactiune a acestor tendinte constiinta (ca sinteza a energiei tendintelor ei proprii) va fi nevoita 0 le opuna rezistenfd. psiha1) Foamea si necesitatea sexualA sunt cele mal legate de terenui biologic. am spus ca va fi reprimata In inconstient. somatic. inteun fel sau altul. aceasta presupune o acumulare de energie si o marire a tensiunei . si aceste mecanisme ce le cunoaste numai psihicul unui individ socializat se supun aceleiasi finalitati universale. asupra carora lui Freud li revine marele merit de a fi atras atentia.. Verdreingung) 3) Rezistenta. evitand astfel penalitatea ce-am suferi-o in caz contrar din partea societatii sau a constiintei (remuscarea). Numai cu o functiune normala a acestor trei mecanisme psihologice ale psihicului nostru. echilibru necesar sanatatii psihice si vietii asa cum este impusa de convenientele soclale. si numai cu functiunea lor continua se va putea mentine echilibrul intrapsihic al unui individ (sau colectivitati). Aceasta energie tinde sa se elaboreze direct qi !media (reflex ideo-dinamic) lar daca va fi Impiedecata. in potentialitate ce asteapta ocazia spre a se revarsa In act. reprezinta un capital energetic intens afectiv si legat tntrucatva de intimitatea organiza(ii biologice 1). pentru mentinere In stare de tensiune. ori. Cunoasterea acestor mecanisme prezinta astfel o deosebita importanta psihologica si saciaba. 3) Vom reveni asupra cestor modalitAti de revArsaro.ro . Dar tendinta precum am vazut. O tendinta careia nu i-se permite de catre cenzura sa se transforme In act. inteadevar. in lupta organismului contra invaziei microbiene" (Mueder).8i te-sociale a individului. (192) Ele au deci un elect salutar asusanatatti noastre sufletesti . Gratie descoperirii lor.dacoromanica. Precum vedem. par(ial: va apuca alte cal. de alungare a elementelor psihice nesocializabile sau nesocializate din individ constituie ceea ce Freud a denumit represiune (refulare . Prin scopurile lor reprimarea si cenzura fac parte din sistemul de apeirare al organismului si are acelas Bens biologic ca si inflamatia de ex. complet: va sta In tensiune crescanda. Acest fenomen de Indepartare. conformandu-ne conpra stiintei ne vom conforma cerintelor sociale.

din cauza vietii lor latente. Toate aceste dorinte. Influent a complexelor" asupra activitAtii mentale 2) a individului. nesatisfacuti din punct de vedere afectiv (deci vital).ro .naliza a reusit.. Din contra. Precum un fapt uitat nu insamna deloc disparitia completa a lui mnezice. tot astfel o dorinta reprimata. vor Incarca psihicul inconstientului nostru. CuVantul mental" se aplica numai psihismului superior. satisfacereaacelei tendinte. cu disparitia completa. aspiratiunilor ce sunt impiedecate in obiectivizarea lor. Energia tendintel e anihilata in sensul disparitiei ei din activitatea constienta-sociala a individului. Reprimarea endopsihica nu lace decat sa impiedice actualizarea. Ne vom simti deprimati.dacoromanica.. cand tensiunea crescanda a energiei dorintelor noastre inabusite va fi perceputd de psihicul nostru constient. Reprimarea unei tendinte nu echivaleaza debe cu anihilarea. organizatii psihice (ce se nasc mai ales in sufletul individului socializar). Atat. 0 dorinta (sau mai multe care converg spre un acelas scop) numai cand va fi reprimatä va lua numele de complex". locul de intalnire a tendintelor. sa explice geneza multor procese psihice necunoscute pana la dansa. In fata acestor complexe". in sensul unei distrugeri aparente deoarece va continua sa actioneze in stare latenta. dupa cum vom vedea. www. Aceste sinteze ideo-afective reprimate au fost denumite de Freud complexe". constiinta va fi nevoita sa fie prezenta In tot decursul vietii sociale a individului 1). inabusita in noi din cauza imprejurarilor sociale. Complexele" ideo-afective. nu inseamna deloc ca murit". cu distrugerea reala a ei. in stare potentiala. In Mara de consecinta profilactica fata de penalitatea sociala (si a constiintei) mecanismele descrise mai au un efect creator. pasive In aparenta dar potential active in leantate in fata acestora.. In psihologia dinamica a scoalei psihanalitice 9 Aceasta functiune vital nu-i decat ceea ce Janet a denumit Junetiunea reatului% 9 °russet face deosebIre Intre psihismul superior al fenomenelor psihice constiente voluntare si psihismul inferior al celor inconstiente si automate. In niel un caz nu o va suprima complet din psihicul individului. aspiratiuni vor tnibogati. va trai in incon$tientul nostru..

Echilibrul acestora conditioneaza o activitate sociala normalA a individului.ro .. sau a unui cuvant a acelei fiinte. din cauza conditiilor sociale va continua sO trOiascA In »memoria inconstientr. (ne cuprinde dorul) va perturba mai mult sau mai putin activiInteadevar putem sa percepem tara sa ne dam seama in mod constient. care atunci cand sunt sesizate lnconstlent. . mai ales din acest punct de vedere. a acestor surse de energie latentg. lapsurilor. Robin)(29). includA In cursul proceselor ideo-afective constiente ale individului. dorintO InAbusitO.-dactivitatea sociala (constient6) a individului nu-i decht rezultatul luptel celor douà sisteme psiho. seamana fiinta dorita. .2) complexul" se va trezi . acestor incarcaturi electrice ale activitAtii noastre asupra Oreja actioneazg si o dirijeaze (Borel. etc. Astfel de asemanari. si tensiunea ei va creste ori de cat ori o perceptie constientO sau inconstientA cu care prezinta vreo asemAnare oarecare o va excita.energetice antagoniste. sA le asimileze. psihonevrozelor. individul va cOuta mereu sh concilieze antagonismul celor douA Eu"-ri din psihicul 14 va cOuta O gAseasca o modalitate sincreticA socialli de eldborare a complexelor". InteadevAr complexele" In vieata lor latenth dar activa.. Astfel la auzul vocii. va continua sO linda a retrAi trecutul . influenteaza fArA ca individul sA.si dea seama (ele fiind In inconstient) Intreaga lui activitate constientg. Tensiunea lor va creste prin perceptiile psihice inconstiente 1) si constiente ale individului. Datorità spiritului de conservare. etc. aproape independent fatA de constientul individului. gest. Cu www. Aceasta ne-o va afirma studiul viselor. nerealizatA.dacoromanica. San ale unel alte persoane care prin voce. va cauta Inteun cuvAnt sA le compatibilizeze conditiilor impuse de colectivitate. Un exemplu simplu : dorinta de a fi vesnic langd o fiintO iubitA. pot creea socuri emotionale. tendintei de a Mdeparta senzatiile si stArile afective neplOcute... percep(ii care prin natura lor de a se gAsi in o oarecare relatie asociativA cu tendintele reprievolueazA mate vor fi ad evO rati excitanti a acestor complexe". dorintelor lui InAbusite. iar determinismul reciproc al celor douà formatiuni psihice va constitui geneza manifestArilor noastre psihomotorii. nagtere amorutilor coup dau de foudrei. Complexele".

necesitAtI (de conservare proprIe. sexualci. care tendinte sunt mai des reprimate de societate.dacoromanica. constituie una din cele mai originale aspecte ale doctrinei psihanalitice. ardor-116W.d4 tatea constienta in acel moment. Vom vedea de altfel importanta acestui fenomen In etiologia psihonevrozelor. Aceasta constatare a avut mari consecinte. etc. care sunt acele tendinte pe care societatea le Infiereaza si le ingradeste mai mult.ro . cunoscuti). cat si In vieata de toate zilele a persoanelor cu care venea in atingere (clienti. prieteni. agresIune. recunoscAnd cA maI stint sl alte tendlnte. etc. Freud Impreuna cu In- treaga scoald psihanalitica a supus unui studiu amanuntit toate aceste mecanisme intraps hice. toate aceste complexe". ca in majoritatea cazurilot sunt tendintele componente ale instinctului sexual. Onan. ce s'au convins In scurt timp de valoarea si realitatea asertiunilor genialului profesor. Cele mal multe') complexe" vor fi decl de nature:. Studiul ce I-a Intreprins Freud si adeptii lui In domeniul obscur al psihosexualitatii. Rezultatul cercetarilor lui a fost. adevarati germeni psihici" neincetat izvor de turburare. teren pentru studiul acestora &Ind atat In clinica neuropsihiatrica. nehniste sufleteasca. Natcis. afirmatie n'o mal pansex gAslm In lucrArile recente ale WI Freud. Din acest punct de vedere complexele" constitue adeOrate sinteze psihice morbigene. in majoritatea cazurilor sexuala. Complexele" dupa natura lor. Cercetari In sensul acesta au Inceput sa faca si alti numerosi psihiatri. Freud printre multe alte probleme a dutat Insa sail dea seama.) susceptibile InnAbutdrill www. 1) lar nu In totalltedea cazurilor. complexul castratiel. au primit diferite numiri : complexul lui Oedip.

Constitutia sexualg. fara ca s'o fi studiat obiectiv cautdnd sd-si dea seama ca in realitate doccu competinta trina lui Freud ne °felt ceva nou.ro . ci din primele zile ale copilgriei Sfera notiunei de . Problema aceasta a ajuns astfel In curdnd obiectul de discutie In mai toate centrele savante din diferitele tari. impulsie de reproducere. Conceptia psihanaliticA (teoria lui libido): Sexualitatea nu apare la pubertate. Heterosexualitatea. si numai acest motiv a determinat pe multi adversari sa dea doctrinei freudiene epite- tul de doctrina scabroasa". Pubertatea. au respins-o cate Intrucat n'au aplicat-o goric. Importanta psihosexualitAtii. Foerster. Conceptia psihanalitica a psihologiei sexuale Inteadevar vizeaza direct baza moralitatii sociale. Zonele erogene.).monomanie" (Crochet) monoideism erotic".. ne explica intimitatea multor fenomene psihologice. Totusi aspectul acesta al doctrinei nu este cel mai vulnerabil. Dr.B) Psihosexualitatea.. etc. Faza sexualitAtii latente. Fixgrile. Conceptia freudiana a psihosexualitatii a lost aceea care a starnit pe adversarii cei mai multi si mai Inversunati ai doctrinei psihanalitice. etc. Regresiunile. si psihiatri (flartenberg. catolica).. POPE8C1:1-8111117: 9P8111NALIZA 5 www. Blondel. conceptia tumescentei el detumescentel. conceptia psihofiziologicg.. Faza sexualitAtii infantile propriu zise.(106) Bodin.dacoromanica. 1. Oeneza instinctelor Tropismele Tristinctul ei afectivitatea Definitia instinctului. Cu aceste epitete multi psihologi ca Ch. Vieata afectivg a copilului el sexualitatea. 8piritul in care tratezi o problemiL este acela care dii demnitatea andtor luernrius Otto Weitunger. . de vidange d'égout psychanalytique ( Foerster) de Klosetpsychologie" (cum a denumit-o o revista religioasa. (25) etc. Evolutia ontogenicA normalg el patologicA a instinctului sexual. Instinctul sexual : impulsie de evacuare. de edificiu maret Cu continut seabros" (Laumonier)(185).. Cauzele acestor anomalii evolutive. Educatia socialg el sexualitatea In general.sexual" este mull mai mare decAt aceea a notiuni de genital'.

zeitelor.) de organizatie sociala. Congresele de sexologie 2) desbat aceste probleme in cadrul obiectiv al documentatiilor stiintifice si sociale. Ce prejudiciaza mai mult moralitatea ? Ipocrizia. pe o scara destul de intinsa. (?) Indiferent de gradul justificarii diverselor raspunsuri si tendinte de realizare intre cele doua extreme : puritanism si nudism. www. sub pretextul unei higiene corporale si morale. Atat In vieata fiecarui individ ca si In sistemele (religioase. juridice medicate. etc. si la ce etate trebue facuta initierea sexual a a tinerilor ? Care este cea mai nimerita organizatie social-morala a psihosexualitatii ? Monogamia sau poligamia ? etc. ipocrizie si adevar brutal problema psihosexuala a fost si continua a fi una din principa/ele preocupari ale ornenirii 9 vieata sexuala identificanduse cu insasi moralitatea individului si a societatii. semi-adevarurile sau adevarul expus In toata realitatea lui ? 1) Cum. in limp ce mai ales in Germania centrele recentei scoli (?) nudiste (naturiste) 3) anima si practica.dacoromanica. Al IV-lea congres s'a tinut la Viena (16-28 Septembrie 1930). etc.ro . etc.66 Nenumarate diseutii s'au ivit si continua sa fie de acIn diversele centre pedagogice. E vorba de adevaruri cu privire la intimitatea vietil psihosexuale. satirilor. nimfelor. caracterizand chiar rase. in jurul unor intrebari care principial stau la baza intregei organizatii morale. tualitate In masura In care moratatea e la baza oricarei organizatii sociale. etc. conceptia unui cult al nudului in mijlocul naturii si in conditii aproape primitive. 5) Vezi capitolul : Fenomenul sublimarii. Toate acestea le justifica suficient vieata asa zis a mo- derna in cadrul careia (ca de altfel In fiecare epoca) 5) fondul psihosexual al individului (si al societatii) se manifesta intens in diferite forme si pe o scara atat de intinsa Incat studiul baza moralitatii acestei laturi subtile merita toata atentia. In evul mediu: pictura erotica. sociale si medicate. Raporturile incontestabile dintre higiena vietii psihosexuale si a celei morale apar dela sine. manifestarile histerIce In masa. sublimate In mitologie" a carel nota eminamente sexual-erotica conditioneaza vieata zeilor. In antichitate gasim orgille tu deajuns de cunoscute. popoare si in sAnul problema psihosexuala acestora caracterizand pe indivizi Isi define Cu drept valoarea sicuvant universalitatea ce i-o atribue conceptia psihanalitica.

prin dinamism erotic net (nudul la pozitii tendentioase. Psihoanaliza ridick precum vom vedea. pedagogice. (religioase.ro Vezi cap1tolul . etc. artistice. religioase. etc. mai ales azi. Pentru o convingere din ptimul moment si dintr'o pride verosimilitatea celor sustinute de scoala vire generalA vieneza In ceeace priveste rolul elementelor psihosexuale in vieata individuald si socialg. In sfarsit. g6sim imensul artistic si ¡iterar ce concretizeaza fondul erotic al autorului. legislative. artistice. etc. www.dacoromanica. monomanie erotica" etc. Majoritatea bolnavilor mentali dau cloven de preocupad (halucinatii.) si de manifestAri erotice. etc. In cadrul eticei (moralitAtii). al etiogeniet si patogeniel diverselor stgri psihonevrolice si chiar din cel al creatiei sociale (sub diversele opere literare. In cadrul creatiunilor sociale.) '). Ex3eptand pictura nudului caracterizat. din susmentionatele trei puncte de vedere.) au de luptat cu fondul erotic al individului si al vietii sociale. majoritatea formelor sociale. 16sand sA se Inteleaga o serie de atitudini lascive. conflictele si preocupArile sexual-erotice la nivelul atat a unor determinari morbide cat si a unor conditii de baza In diversele manifestari sociale (literare. Fenomenul sublimAIII. sensuala. recunosc In majoritatea cazurilor cauze afectiv-erotice. Conflictele morale care produc de obiceiu diversele stari de nervozitate. tot atatea caracteristice ale manifestarilor vietii psihice : I. sunt dezarmate In mdsura In care acest fond imoral" este omenesc si inerent vietii ce ne oferà un imens si viu material informativ si de experimentatie in vivo" (nu de laborator) totul justificànd valoarea $tirntiticcl # socialci pe care conceptia psihanaliticA o atribule vietii psihosexuale si in general afective. cu scop bine definit) toti marii creatori in estetica picturalA si-au realizat operele inmaterial 1 E vorba de Inspiratie. vom retine.61 Acuzatiile adversarilor care vAd In psihanalia numai scabro- sul" sau o obsesie. DacA privim problema psihosexual6 din punctul de vedere : al died. Imoralitatea propriu zisa nu-i decat revarsarea in act social a tendintelor egoiste si cu nuantd In deosebi erotica.) problema ne apare In amploarea conceptiei psihoanalitice. delir. .

68 time in tablouri si schite reprezentand scenele unor orgii de neinchipuit (bestialitate. Vieata morala psihica a tineretului este astfel subminata. 2) La al X-lea Congres de neuro-psihiatrie. poezii. Ballif propune infiintarea unei societati de higiena mental. In literatura (cea moderna este concludenta in privinta aceasta). In naivitatea Ion multi parinti bucurandu-se de aceasta). studiul rAintific al acestei probleme sta la baza higienei morale (si mentale). Inteadevar. etc. doica. inundata de acesti germeni" morali erotici. o disciplina medico-sociala si in mare parte psihologica oarecum recenta 9. 2) Precocitatea denota nu atat inteligent6 (cum cred. www. etc. gasim romane. tribadism. psihologie vi endocrinologie (Oct.dacoromanica. in mare parte avand ca nucleu un element (intriga") deoetc.la adolescenta grain' cu intregul sistem de afisaj punand in evidentii mai ales ') Raporturi sexuale vi perversiuni comise sinalltan de mal multe persoane. pensioane si In general in once scoala. piese.ro . teatrul sovietic). alimentate si de efectul moral nefast al literaturii modernea citita pe ascuns si cu multa asiduitate. Dr L. ni se impune ca un principiu vital pe care nu-1 putem neglija. felatie. cat o cunoavtere timpurle a chestiunilor intime sexuale. camine. 1930 lavi) D-1 Prof. mai ales In actuala epoca de indisciplina morala manifestata In toate domeniile de activitate prin fraude materiale si morale. Valoarea practica In materie de asanare a moravurilor reiese dela sine.) biceiu erotic sau naturist 2). Rolul elementelor erotice in aceasta indisciplina morala este fundamental si manifest. limbajul si atitudinea mediulut familial chiar 4) trezesc de timpuriu instinctul erotic si imaginatia adecvata la copii care devin astfel precoci"5) In internate. Romania fiind aproape unica tara care nu are o asemenea societate. 4) In care infra vi personalul : servitorii. romane In care se sustine temeinicia avortului vi a amoruMI liber (ex. Privind problema sexuala numai din aceste aspecte ale vietii. cinumatomai tarziu . pluralism erotic '). 2) Plese. profesorii mai ales stiu care sunt indeletnicirile elevilor si elevelor In timpul pauzei sau In dormitoare. mentinandu-se reciproc inteun cerc vicios. in earl de mitologie. pe care ii ofera imorabtalea strazii. Incepand din copilarie. fata din casa.

Preocuparea generald in jurul cultului sexualitätii" este un argument viu de importanta ce o prezinta acest aspect al vietii. al vietii e natural ca sa se infiltreze o anumita stare morala animata de substratul sensual cultivat i deci obipuit a fi in continua activitate. ca surse de adultere sau de emancipare reciprocO. Prin o asemenea subminare a spiritului genetafillor tinere. ospiciu sau crima. lntr'o asemenea atmosfera de cultivare a sensualitAtii nici o norma. nu tendentios cum pretind antifreudistii.ro . si ca scop in sine al existentei.) sub pretextul unei noi" (moderne) educatii sexuale morale. In lipsa celui mai elementar spirit de responsabilitate privind sufletul si educatia generatiilor tinere. se sfarma. cat financiare). Autori cu pvederi largi" (?) medico-sociale (largite mai mult de scopuri nu atat morale. etc. initiaza indeosebi tinerele pana si in diversele tehnici" erotice care dau maximum de sensualitate. ci in mOsura in care o detine real si in mod uni- versal. www. E o laturà a vietii aproape independentà de sfera genitalitAtii" propriu zise. expun dosarele celor mai intime aventuri delicvente de ¡moraCu aceiasi menire prin limbajul farà rezervA trezesC !tate. ducand la o vieata zbuciumata daca nu la spital. limbajului tendentios. Gradina partumatd" sau a voluptatilor". Am trecut doar sub titlul de mentionare o serie de fenomene i experiente vdzute si cunoscute de toatd lumea. terminand cu literatura si revistele ilustrate i) a cAror continut este suficient de cunoscut. etc. sinucidere. Intregul cortej se incheie In casnicii. iar stdrile psihonevrotice se imprima In forme mai mult sau mai putin stabile. sub pretexte stiintifice si de higiena moral. apare in sfarsit In cadru-i oriental (KamaSutra". Conflictele morale se nasc in acest teren predispus si pregatit. sunt ') Chiar ziarele cotidiane sub de altfel binecuvantatul (?) motiv de asanare moral. iar In articole curiozitatea i imaginatia tineretului.dacoromanica. lent dar sigur. apoi petrecerile in comun sub continua emotie tiranicA a dansului. si pe care psihanaliza i-o dO. mediul familial fiind astfel infestat pentru a continua räul prin descendenti. unul din fundamental/ factori ai inchlegarii nationale si-ai revstentei unei Cultul erotic. flirtului. Argumentele de natura practica pe care insbsi vieata le oferA.69 scenele lascive .

fotte de baza. °data cu diferentierea sistemului nervos cerebral deci si cu aparitia celei mai simple organizatii psihice liinta a perceput scaderea sau marirea tensiunii energiei tendintelor ei fundamentale. sau Intronarea ducand la dispersarcu energiei unui neam. Intreaga constitutie somatopsihica pastreaza aceste tendinte sub toate formele lor evolutive. www. ulterior vor deriva celelalte tendinte. la prAbu§irea lui. etc. Satisfacerea sau nesatisfacerea lor va da nastere stari afective 'Acute sau neplacute. excitantul va fi de natura psilloftziologicd §i adeseori numai de natura psihicä. iar tendintele fundamentale vor lua numele de tnstincte. Inainte de a fi obsedati psihanalistii de fenemenul erotic. instincte. Mai tarziu. valori sociale. amoeba. celula. toate aceste convergand unele In sensul conservarii proprii.dacoromanica.1) Istoria oricarui domeniu de activitate ideologica si morala. Paralel MO cu complexitatea ambiantei. au lost numite tropism. dupa cum au fost sau nu satisfacute. omenirea.). Tendinfa o gasim deci la baza instinctelor. Numai °data cu aparitia acestei sensibilitati psihice produs al evolutiei spre complexitate (Spencer) putem vorbi deja de o stare afectiva. ti are punctul de plecare evolutia biopsihismului ele fiind conditiile sine qua non" a celei mai elementare organizatii vitale. ne dovedeste tirania tendin(elor psihosexual asupra vietii. In aceste tendinte. Geneza instinctelor. Aceste tendinte in stadiul celei mai simple organizatii vitale (de ex.ro . * * * La baza vietii biopsihice rezida instinctul agresiv 2) manifestat prin tendintele sexuale si de conservare proprie . vom gasi o serie de rellexe cu localizarile lor medulare si vom gasi in sfar4it instinctele. Vom gasi astfel In organismul nostru tropismele lumii celulare a organelor noastre. a fost si continua a fi obsedata. etc. altele in 9 De InAltimea nivelului etic al unui neam depinde canalizarea energiei acestei obsesii spre mund colectivg. In stadiul de instinct al tendintelor. a oricarui popor. 2) 0 modalitate biopsihologicA de manifestare a luptei universale. unele Intretinand pe celetalte. Din energia acestora.70 suficiente pentru a le opune adversarilor care considera psihanaliza ca o conceptie pansexuala" ce vede numai erotism In toate manifestarile individuate si sociale.

$i'n acesta se vor diferentia treptat.forme de elaborare si in calitate. . de regnul rezultat al comanimal si vegetal) .1)Toate celelalte placeri suntsecundare4c6patate. Un intreg sistem nervos (vegetativ : marele si micul simpatic centrii cenusii dela baza creerului) va fi reprezentantul concret al vietii psihice prin intermediul unei organizatii umorale. sociclei. anume : reactia con$tientä. si acestea vor fi cele care se leagA de personalitatea afectiv socialA a individului.dacoromanica. Aspectul afectiv al instinctului ar fi dupA Riwers emotia. in momentul in care a simtit elaborarea sau impiedecarea elaborgrii energiei tendintelor lui. Proprietetea de sensibilitate a materiei vii pe baza acestui sistem nervos a dat nastere vietii afective. sub influenta mai ales a mediului social ne-am ridicat de-asupra instinctelor oarbe. Nu vom insista asupra studiului instinctelor din punct de vedere pur biologic. aspect care va constitui unul din fundamentalele caractere ale vietii afective. Acestea fiind pia"- cerile primare" (Cellerier) (44) : a manca. asupra teoriilor ce s'au emis in privinta aceasta. Aparitia sistemului nervos cerebral deci si a stArilor psihice a complicat structura si manifestArile instinctelor. inteligentd. treptat. Toate celelalte tendinte-instincte vor deriva din fondul energetic al acestor tendinte biologice fundamentale. Prin aceste plAceri secundare se deosebesc indivizii intre ei (si oamenii. ) Derivate dupd Freud www. Vieata afectivA in complexitatea ei. prin plAcerile acestea plexitAtii crescande a vietii afective. si variazA in intensitate. endocrine. Dar vom reveni asupra importantei factorului emotiv in vieata psihicA a in dividului si colectivitAtii. ci vom evidentia raporturile instinctului cu vieata psihicA. Instinctul si afectivitatea. a bea. sunt eledela un individ la altul mente afective InnAscute. Thorn1) Esenta rAmane aceia0. Individul. a avut o stare afectivA de plAcere sau neplAcere.71 spre cel al conservArii speciei. Numerosi autori (Wells. Definitia instinctului. echivalentele organice ale elementelor vietii psihice. negresit va avea legAturi stranse cu terenul somatic. a respira. a-ti satisface plAcerile comune tuturor vietaitoarelor.ro din cele primare. obtinand astfel o forma mai evoluata de organizatie de aplrare.

www. o pldcere specificd. se are in in vedere factorul psihic ca e4citant. Luther. Freud. etc ) au cAtat sO defineasa instinctul. de Médecine (l898) si L'instinct sexuel Alcan. Pieron. Forel. care impreuna cu impulsia nascula pun In actiune centrii nervosi. precum vedem. Claparede. Morgan. etc. WO Freud instinctul este excitantul intern continuu. 6) stimulentele externe. Instinctul sexual nu e provocat numai de senza(ia cenestezicd ce o avem din partea rezervorului incarcat cu produse seminale care cer . producAnd. Dupà Hesnard (149) ar fi forta atractiva sau repulsiva. care determind impulsia.. 1.ro . reactiunea acestora in afard. m'am usurat" . i afectarea sistemului nervos de catre senzatiile organelor ce au reactionat. Hesnard.evacuarea". Conceptia pe care o are si vulgul cdnd zice sunt incarcat". Instinctul sexual reprezintd una din fortele fundamentale ale speciei umane 2) ceea ce ne sileste sa facem o succinta expunere a felului in care a fost conceput acest instinct 3).. si de Fed 4) când zice : necesitatea genezicd este o necesitate de evacuare" bazat pe lucrArile lui Goltz (1869) si Tarchanoff (1887) care au fOcut in sensul acesta numeroase experiente pe broaste Este o conceptie ins6 incompleta. Spencer 11 defineste ca o . In toate definitille.72 dicke. Conceplia impuisiei de evacuare. actiune reflexa compusa" din mai multe elemente. atunci cand a fost lichidat" inteun mod adecvat. Féré La predisposition dans l'étiologie des perversions sexuellee Rev. 1898/3 Febr. Asemenea senzatii cenestezice Instinct and Intelligence In Animals Nature. Regnul animal sl vegetal se conduc dung insoinclui de reproduces. ce se manifestà In toate Imprejurarile care vizeaza scopurile vitale. Freud ii atribue o insemnätate mare. Trotter. care dupd Lloyd Moran') (citat de Ellis) (137) ar fi urmatoarele : a) motivele interioare. Servindu-ne de psihologia sexuald a lui H. Acestui factor.dacoromanica. in masura in care priveste problema numai din punct de vedere organic. Mc Dougall. Este o conceptie pur 'fiziologicei sustinuta de Montaigne (in Essais") Thomas Moras. Ellis (vezi bibliografia).

ce dovedesc In larga masura. in genere cel mai Inalt grad emotional II atinge In sfera erotismului. De aici : tendintele poligamice. impulsia sexuala : o femee poate don i un copil färà sa doreasca un arnant" si invers.La phys'que de l'amour" tinerea tezei lui aduce exemple din domeniul animal. Medicamentele. 2) Conclusa de fenomenul subtil (de natura sugestiv5. de ex.sex-appealapare ca un instinct specific spiritului omenesc. individul recurge la mijloace excitante (imagini. nu se poate Insa admite exclusivitatea pe care o sustine conceptia une impulsii de evacuare. de Gourmont. flagelatie. avorturile. cuare este ?Me° larga masura incompleta. ce se nasc i mor dupA ce au fecondat. Conceptia care reduce deci instinctul sexual pur si simplu la o impulsie de ev. ca desi rezer- vorul seminal este evacuat pana la secatuire". atunci cand nu exista o inhibitie stabilita de motive de constiinta. preparate medicale.hologica egoista. Ori. efetnerele. inter.temores" etc. prezervative. individualista a liintei omenesti. cat dorinta de a fi cat mai mult In stari afective. etc. E fapt in deajuns de cunoscut lupta ce se da futre tendinta procreatiei" i Intre cea a sexualitatii". in care pentru susi) R. Intrebuintarea afrodisiacelor. Din acest punct de vedere procreatia wrist:hie un instinct al speciei.). www. Freud.. traittorli albinelor. care In realitate nu-i decat criteriul naiutii de a impune evacuarea oricdrei glande Incarcate. etc. Mai mult. eta. etc. deoarece procreatia este numai scopul final si natural al instinctului sexual" zice sa inlaturam Insa eroarea de a defini printeansa Ellis (137).ro . Eroarea consta In confundarea procreatiei" cu sexualitatea" confuzie ce a fost inlaturata de Ellis. est cu totul eronata. sexualitatea poate viza imediat o alta persoana. antagon. psiholugica) numit in limbajul modern : . .dacoromanica. 2. Evacuarea continutului ei a satisfacut instinctul numai din punct de vedere biologic.). smul acestora il gasim concretizat intr'o subtila i riscanta tehnica de procedeuri cunoscuta sub numele de anticonceptionale". Conceptia impulsiei de reproducere a lui Schopenhauer. manoperele (coitus interruptus". constitue armele dorintel sexuale ce se apune cu totul procreatiei. etc. lar pe de alta parte dei satisfacut.73 fara indoiala ca intra In structura instinctului sexual . mijloace osmo-gustative. in timp ce sexualitatea 2) apare mai mult ca o expresiune biops. emotionale placute. Remy de Gourmont 1) etc. Dar individul precum vom vedea nu-1 intereseaza atat rolul pe care-1 joaca In mentinerea speciei.

cum ar fi de ex. iar rezultatul final natural: Intalnirea spermatozoidului Cu ovulul constitue reproducerea. fie de o evolutie bolnava. Pe calea erotismului (sexualitatii) se ajunge la procreatie. sau de o anormala (stigmatizata) structura a acestui coeficient erotic. a creat insa o adevarata scindare Intre mijloc (erotism) si scop (procreatie) pana la o adevarata independenta si chiar In chiar antogonism. natural: procreatia. far www. procreatia.) vizeaza moralitatea sociala. cdt i cele ale anomaliilor de reproducere (monstrii) sunt foarte putin cunoscute In intimitatea lor.74 Intregul fond erotic. ca homosexualitatea si toate expresiunile ei asa numite perverse. din cadrul atractiunii sexelor. Complexitatea psihofiziologica ce o gasim la nivelul speciei om. Atat mecanismele intime ale perversiunilor si inversiunilor sexuale.dacoromanica.: homosexualitatea pe baze aproape axiomatice sa consi masturbatia. pentru a le putea preveni temeinic. etc. fiecare susceptibile fiind unor turburari si devieri proprii. cele de reproducere vizeaza numai laborasi protoriile unei stiinte Inca Okla de mister : teratologia. mai tinem seama si de existenta multor manifestari sexuale care nu duc deloc la reproducere. Malformatiunile si expresiunile monstruoase ale celuilalt sunt cuprinse in cadrul unei domeniu: acel al reproduceili cu totul alte stiinte. infectata (cu germeni asa zisi imorali) In decursul unei vieti lipsite de influenta m3ra1itatii. De aici doua domenii : sexualitatea §i genitalitatea. In cadrul teratologiei (studiul monstrilor). putem sideram eronata conceptia ce identifica instinctul sexual cu cel al reproducerii. Majoritatea raporturilor sexuale casnicie nu urmaresc atat scopul biologic. ct vizeaza In genere tocmai acest aspect al activitatii individuate si sociale. cat savurarea intensa a fondului erotic din structura acestui instinct al perpetuarii speciei. constitue vastul capitol ale perversiunilor si monstruozitatilor sexuale animate de un imens capital erotic. Infra In ceea ce se numeste sexualitate. Daca Insfarsit. blemele de eugenie. Anomaliile sexuaIitatii. impregnat fie de o ereditate grea. In timp ce monstruozitatile sexuale (perversiunile.ro .

) iar In conversatie complacandu-se mult in limbajul a necdotelor lascive. etc. Bloom. www. etc. Marie unuchism et Érotism" Nouv.s'ar datora si asugestiel cA nu mai sunt femei ca toate femeile'. Steinach din Persistenta psihosexualitatil la castrati. Inconogr. tactil. numerosi cercetatori. dupA Ellis. Lawson-Tait. etc ). castrati fiind chiar Inainte de pubertate. Concepfla psiho-flziologicA a instinctulul sexual bazatd pe experientele laboratoarelor moderne. Astfel A. cunnilinctie.) In ceea ce priveste omul eunucii. iar barbatii In epoca in care nu mai pot avea satisfactiuni sexuale complete si naturale (normale). s'a constatat persisstenta si uneori chiar exagerarea dorintelor sexuale. Ei continua a avea oarescare incercari sexuale. etc. Observatiunii stiintei obiective s'a impus factorul psihic ca un lnsemnat element constitutiv al impulsiei sexuale. cu slabe ejacul4i (de mucositati). bol. Praga a observat ca impulsia sexuala persista la soared. fetisism (vizual. Manifestari sexuale ca sa zicem asa savortate" exista de altfel si la animale castrate mai mari (adeseori se pot observa intentii sexuale le cai. Adler. muscalii sau castratii accidentali continua a da dovada de o psihosexualitate destul de izbitoare MO de absenta echivalentului ei somatic. gustativ. 3) Faptul cA la unele femei aceste dorinle scad. 1) A. ca : Brigdam. care manifesta foarte des dorinte sexuale. continua sa recurga la manopere sexuale perverse ca la un ultim ref ugiu : felatie. e) Persistenta psihosexualitatii mult timp dupd menopauzd (Blo om. provocate de halucinatiile (factori psihici) ce le avea (spunea ca este excitat de o princtsa. La fel. excitatii deci de o natura pur psihica). etc.dacoromanica. la femeile castrate. Fapt cunoscut din experienta vietii zilnice a femeile chiar In epoca menopauzei. pornografice. Munde. Cotterill. dupa statisticele !acute de Smith.75 3.ro . 5 (1903). Marie 1) ne descrie cazul unui enunc dement. de Salpétrière Nr. In favoarea existentei si importantei unui asemenea factor vin o suma de consideratiuni lipsite de once interpretare subiectiva. Loewenteld. olfactiv. au observat manifestari psihosexuale.2) In numeroase cazuri de absenid congenitald a organelor genitale interne. Colman.

individul prin structura unei psihosexualitdti (imaginatie. la pubertate irisa ajunge la apogee (Braxton-Hicks cit. 4. organic. dupa temperament.76 Asa dar chiar In absenfa unui rol efectiv din partea organelor genitale. etc. etc. de Ellis). obiceiurilor. si care adeseori este suficient pentru mentinerea acestei impulsii. Toate observatiunile acestea ne determina sa admitem.ro . etc.dacoromanica. 0 imagine poate inhiba mecanismul fiziologic sexuall cum inhiba de altfel once alt mecanism al fiziologiei (Pavlow). Din studiul acestor fenomene de influenta reciproca dintre functiunile fiziologice si cele ale vietii psihice s'a relevat suficient importan(a factorilor psihici (fie ca excitanti. familiei. 2) Moll . Efectuarea raportului sexual adeseori este atunci cdnd stim a suntem suspectati. excitatii sensoriale.) isi are o evolutie proprie ce poate fi normala sau anormala sub influenta diversilor factori. ca In constitutia impulsiei sexuale exista un factor psihic cu un insemnat rol in determinarea ei. independent intru cdtva de corespondentul sail fizic (organe sex. Acest factor psihosexual. Vom vedea rezultatele importante la care au ajuns cercetarile psihanalitice in domeniul acesta al psihologiei infantile. fantezie.) continua sa duca o vieata intima de preocupar erotice mai mult sau mai putin accentuata. www. legislatiei. superstitiilor. nivelul etic si vieata sociala pe care-o duce.) in mecanismul psihofiziologic. cu toate ca sistemul genital organic nu este Inca in faza de maturitate oentimentul sexual exista chiar din prima copilarie . In sfarsit manifestante psihosexuale infantile.o prezinta acest factor pentru vieata psihicd a individului si chiar in acea a oricarei organizatii sociale in cadrul elicei. fie ca inhibitori. pentru ca sa fie privit cu toata atentia rolul fundamental ce-1 detin in structura si fiziologia vietii sexuale si acesti factori genitale. Conceptia tumescentei si detumescentei a lui Mon 9 Fenomen de o important5 capita14 in explicarea psihanalitica a simptomelor psihonevtotice. Vom reveni Insa asupra importantei ce.Untersuchungen fiber die Libido sexualis Berilo 1897 98.

ci apare ca expresie mal mull a unor factori afectivi din inconstient. 2) AceastA fazA a curtArii" se observA de altf el si la animate (jocurile. Numal astfel se explicA zice Ellis selectia naturalA a lui Darwin. a cgrei impulsie va lila randul ei izvorul tuturor manifestgrilor de curtare"). apropierea mutualg si desmierdgrile mire doua persoane de sex opus.dacoromanica. Urmeaza apoi dorinta imperioasa de a o cunoaste. Curtea. Gross) cu Intregul cortej de manifestari cu nuanta sexuala (priviri. luptele) In perloada rutului toatA avAnd ca scop provocarea emotiei sexuale si auto-excitAril sexuale In vederea Imperecherli. vor produce congestia mai ales a aparatului sexual precum si fenomenele fiziologice consecutive. auz) si afectivi endogeni (imagini. Tumescenta constitue faza premerggtoare actului sexual. 2) In aceastA fazA a curtArii se face si selectia sexualA. cd femeile avAnd un gust estetic. miros. dorinte. n'are alt scop decal sa creeze starea de tumescenta sexualau2) (Ellis). vascuiare ce se produce mai ales In pArtile 2) Prima obligatie socialA pe care e stilt individul s'o IndeplineascA. Faza procesului impulsiei de tumescenta creeaza deci starea de tensiune sexualg sub actiunea factorilor stimulenti sensoriali externi (vgz. de-aici IncepAnd Junta vietii sexuale. etc.) iar acestia prin intermediul sistemului endocrin simpatic si vasomotor. Selectia sexualA nu este deci constientA.ro . surasuri. 2) Din cauza congestiei genitale.si Ellis fondatorii psihologiei sexuale. Incepe °data cu prima senzatie erotica (de obiceiu pe cale vizuala) provocata de o persoana de sex opus (care a atras bine Inteles atentia). ar fi ales masculul.2) flirtul (Tinier. Acel mascul va fi ales care s'a impus mai mult femelei influentAnd-o inconstient (ca la om prin farmec6). lar nici decum. www. ca elaborarea instinctului sexual s'ar efectua In doug faze : faza impulsiei de tumescental) si faza de detumescenta. Concluziile acestor cercetatori sustin. etc. cantecele paserilor. 1.) si care va constitui Inceputul manifestgrilor a ceea ce numim curte".

78 Energia tensiunei sexuale" acumulata in prima fazd. 5) Conceptia psihanaliticA a psihosexualitilii : teoria lui Freud bazat pe conceptia psihofiziologia a sexualiIOW. ManifestArl de sexualitate precoce (la copii) InteadevAr s'au observat de mult. Aceasta va constitui faza detumescentei sexuale. intima. etc. nici decum ca expresia unei psihosexualitAti infantile. sunt totugi de =turd' sexualii (de ex : perversiunile sexuale. onania. (0 confirmare deci a teleologismului hedonic ce dominA vieata afectivA a individului) IntrevAzutA vag de pediatrul Lindner din Budapesta. S) Adeseori chiar si instinctul de reproducere este numai sexual fArA sl urmAreascl genitalul" (Inlocuirea scopului procreativ prin scopul hedonic al eroticei). scopul primei faze este apropierea celor doua sexe opuse.1) Dar nici conceptia lui Moll Fi Ellis nu explica adevarata cauza. 8): $i CAci individul nu se preocupA al At de scopul procreatiei cAt de pIAcerea ce-o gAseste In satisfactia Jul sexualA din care a fAcut astfel un scop. Laborioasele cercetari fOcute in acest sens au desprins coneeptia freudianA a sexualitStii cu marele merit de a fi atras atenLibido. DovadA.ro . Acestei erori 2) se dato dupa Freud faptul. Inlatura eroarea care consta In confundarea sexualului" cu genitalul" : una este sexualitatea $i alta genitalitatea (procreatia). ci aratO numai cum se manifestO impulsia sexuall Meritul ei este fnsd de a fi aratat In explicarea acestei impulsii influenta directa a moravurilor $i civilizatiei noastre" (Geneslay)(127).dacoromanica. individuale. tia asupra a douA erori ale psihologiei de pana la Freud". eroarea find consta In faptul cA se considerau ca semne de degenerescentA. InlaturA gre$ita credintk ca sexualitatea s'ar naste sau cel putin ar aparea la pubertate. se descarcl prin orgasmul sexual. de Ellis. www. utilizarea manoperilor anticonceptionale. scopul celei de-a doua fiind realizarea perpetudrii spetei sub fozma satisfactiunei 2) Detwnescen(a. sarutul. etc. a continuat sA studieze domeniul psihologiei sexuale. Vom vedea pe ce se bazeaza qcoala freudiana cOnd sustine aceasta. cA s'au ignorat conditiile fundamentale ale vietii sexuale". Inteun cuvant. cea mai puternica explozie motrice fiziologicd" (Ellis). Erau astfel fnglobate in sfera sexualului" : 1) manifestAri care deqi nu au ca scop procreatia.

Toate aceste acte. vulgar. care constitue o adevarata negatie a instinctului de reproducere" (Jones) au fost supuse unul studiu amanuntit in domeniul clinicei *i al psihologiei generale. Inteadevar e ciar ca factorul psihic al instinctului sexual nu ne-a cazut din cer la epoca pubertatii sau in preajma nuntii.79 2) manifestarile psihosexualiteitil infantile. arti§tilor fie sensibilii) fata de §ocurile sexuale fie cautand intentionat materesimtite adanc de sufletul lor unei literaturi de ieftina senzatie.13 aspectul ei organic. Intru cat genitalitatea apare la pubertate. 2) Pe baza deosebiril dintre sexual' si genital" s'a gandit la existenfa unei psihosexualitati infantile. Substratul psihologic al vietii sexuale a fost vizat.. www. artistice (chiar geniale) de exhibitionism ieftin. sexualitatea Ina cu mult mal de vreme.dacoromanica. incat tot ce se'ntelege prin sexualitate in afara psihanalizei este o sexualitkte restransa. pana la Freud. Astfel a procedat §i Freud In studiul instinctului sexual" (Schittlowskt) (281). Precum vedem psihanaliza nu face decat sa restitue sexualitatii emploarea ce-1 apartine. numai de investigatiile intuitive (revelatii) ale literatilor. In cutare sau cutare perioada a suferit o oprire sau desvoltare anormala" va zice patologistul. a fost studiata mai mult st. Ap dar conceptia psihanalitica a psihosexualitatii trebue considerata ca o embriologie a evolutiei elementului psihic al 9 Sensibilitate patologica In cazurile creatiilor literate.ro . Importanta psihosexualititii. din cele mai indepartate vremuri. pusa in serviciul procrea- tiei (bread) (114). La Inceput a fost o celula care s'a multiplicat apoi a suferit cutare sau cutare transformare definitiva" zice un embriolog . rial necesar confectionarii Freud Irma nu putea sa-§i explice : cum §i de unde apare instinctul sexual tocmal la pubertate ? Unde a stat pana la acea epoca ? Astfel multe alte consideratii de felul acestora 1-a determinat sa banuiasca o evolutie anterioard fenomenului pubertali' 2).. Problema acestei laturi ale vietii. ce apare brusc la un moment dat Ca once fenomen nu se poate sa nu fi avut o evolutie latenta. aparental absenta.. ci a suferit o evolutie ca nu importa care organ sau functie a corpului nostru.

si aparatul genital al copilului nu este In deajuns desvoltat pentru efectuarea actului. Onanistul adult se gaseste in aceiasi 9 mire 16-28 Sept. s'a tinut al 4-lea Congres de Sexologie la Viena. Abraham. V. $i un astfel de studiu prezinta o deosebita importanta. problema homosexualitatii. reforma cAsAtoriel. Toate acestea. de ordin psihic: atractia Intre sexele opuse . dar aceasta nu Inseamna ca nu ar fi dotat cu o vieata psihosexuala oatescate. Fore!. si 2. iar rezultele cercetarilor sunt comunicate la congresele internationale de sexologie 1) si publicate In periodicele acestor institute 2). alcooltsmul si vieata sexualA. n'o sa efectueze actul. S'au expus : principiile nouei legislatil sexuale. Instinctul sexual pentru a se exercita normal presupune doua conditii : I. Marguerltte. tot astfel malformaVile instinctului sexual au ramas enigme din cauza ca nu s'au studiat diversele lor stadii evolutive" (Mauricheau-Beauchant) (202). Studiul primelor manifestari ale psihosexualitatii este deci indispensabil unei cunoasteri cat mai profunde si mai completa a vietii in general. etc. 1930. etc S'au discutat probleme din cele mal importante si de actualitate o nord reformA a vietii psihosexuale (Magnus Hirschfeld). Aceasta importanta i s'a recunoscut. Kanigsberg. Steinach. Numeroase institutii de sexologie (Sexualwissenschaf I) s'au creat (Praga. P. 2) AlAturi de aceste periodice. Evolutia ontogenicA normalA a instinctului sexual dupA conceptia psihanaliticii. Copilul n'o sa fie atras de sexul opus. etc ) pentru studiul acestui capitol de psihologie.80 sexualitatii. psihozele de origine sexualA.dacoromanica. impreunA Cu explicatiile textului. Vachet. Marcuse.ro .. evidentiazA rolul imens ce-1 define sentimentul sexual (erotic) In creatia artisticA si'n general In preocupArile omenirii. Au fost invitati cei mai de seamA sexologl : Hirschfeld. Freud. cu numeroase clisee reproducen dupA (In mare parte chromolitografiate) artistic executate tablouri celebre ale diversilor artisti din istoria omenirii. institntiile de sexuologie au editat o serie de volume de-o elegantd si ireprosabil5 tehnicA. problema initierii st xuale. Wittels. de oulln fizlc: savarsirea unui act (raportul sexual). www. Ori. Ellis. deoarece precum malformatiile anatomice ar fi de neinteles daca s'ar ignora embriologia. inainte de pubertate aceste doua conditii nu pot fi Indeplinite Intru cat: atractla Mire sexe este relativ slaba.

Studiul evolutiei acestei constitutii psihosexuale" va lgmuri evolutia insgsi a instinctului sexual. www. Ori. dar si cea mai intensa stare afectiva placuta. dintre care manifestgrile celor doua : instinctul conserväril si ce! sexual vor caracteriza fntreaga lui activitate psihicg. fenomen de altfel care va persista tot timpul vietii. 1) Numai In momeutul filogenetic In care fiinta a avut perceptia acumulgril sau distensiunii energiei tendintelor el (prect. la inceput avand drept scop numai procreatia. In consumarea energiei acestui instinct vital. 1. nediferentiate Inca la acea epoca a copilgriei. organele sexuale). numai In momentul acela instinctul de reproducere va lua numele de Instinct sexual. incepand cu frageda copilgrie. In ceea ce priveste sistemul sexual somato-psihic. P0PE8C11 SIMI . aceleasi cgi dupa Freud li vor servi pentru elaborarea ambelor tendinte. Cu toatg integritatea organelor lui sexuale acesta nii e atras de sexul opus si nu efectueazg actul. deoarece numai aceste tendinte constitue fntregul lui fond psihic inconstient. Freud concepe o constitu(ie sexuald" cu care se naste once individ.ar fi mentinutg prin satisfacerea numai a acestor cloud tendinte biopsihice. Inteadevar un copil la nastere am am precum prezinta un capital psihic restrans si inconstient cu cateva tendinte fundamentale. pentru elaborarea energiei acestor tendinte once excitatie din lumea din afarg va fi suficientg . mai tarziu Cu aparitia (In evolutia filogeneticg) celei mai elementare organizatii psihice fiinta.81 situatie . spre conservarea vietii ei afective ur- marind numai placerea. Din aceste motive Insa nimeni nu contestg instinctul psihosexual al individului masturbant.ro 6 . Vieata efectivg simplg si primitivg a copilului dupg Freud -. erotic propriu zis scopul procreatiel bind substiluit prin cel afectiv al plkeril.P13111LNALIZV.dacoromanica. a ggsit un nou izvor hedogen din cele mai puternice 1). Satisfacerea acestora fi va procura cea mai simplg. Oricare regiune a somaticului excitata fiind.m au fost satisfAcute sau nu). va avea repercusiune asupra vietii lui afective in sensul plgcerii sau neplacerii. Asa dar trebue sa ne asteptam la descoperirea multor acte de natura sexuala In sfera psihomotorie a copilu- lui. D. precum nediferentiate sunt de altfel si echivalentele lor somatice (sistemul nervos vegetativ.

curatà asa cum a cunos- cut-o omenirea sub numele de amos"). ci cuprinde Intreaga afectivitate a organismului. 2) iar copilasul Despre acest mecanism al transformArli ne vom ocupe In capitolul : pFenomenul sublimArlis. va simti placerea ce o simte oricine In timpul alimentArii. complet maturate. si prin tasnirea laptelui cald va excita Intregul organism : glandele digestive vor secreta In vederea digestiei. o vagO. precum vom vedea. Energia instinctului sexual difuzti" in organism. dupa scoala psihanalitica satisfacerea psihosexua- litatii lui se va face simultan cu acea a instinctului lui de nutritie. de conservare proprie. Ori. Libido va fi deci joamea sexuale. cea mai mare parte a vietii noastre afective va deriva din energia acesde o importantd vitala prin diferite procese tui instinct de transformare. energia tendintei lui de conservare proprie se va elabora. pentru o elaborare speciald a instinctului sexualle va avea. Noul nascut. necanalizatO sub influenta excitatiei pe calle lui nediferenliate Inc5.dacoromanica. Sfera fui libido este Insg. mama va fi nevoità sa-i facA pe plac. o difuza placere : dei sAtul (laptele li curge din gurb. Multe mame se plAng de obiceiul urAt ce-1 are copilul de a nu adorml decat cu tata In gura° sau la sanul mame!. afectivitate derivata din emotia sexuala. emotia legatd de acest instinct va cuprinde intregul organism. Copilul va percepe aceasta distensiune a energiei lui sexuale deoarece are si el un perceptia acestei distensiuni natural ca va produce psihic". va fi deci alOptat. si chiar cOnd si . ideala.ro . de cristalizare" creindu-se astfel vieata afectivA complexg. Freud a denumit-o libido si este analogl cu foamea.82 A§a dar. Sexuafitatea se manifesta ca difuzata" in Intregul organism. din primele ore va cere satisfacerea instinctului sOu de nutritie . de sublimare". Aceasta !oda cu care se manifesta sexualitatea. In timpul alOptgrii excitarea mecanica a cavitatii lui bucale prin mamelonul mamei sau doicei. mucoasei labio-bucale se va elabora prin indermediul sistemului (tot nediferentiat inc6) neuro-vegetativ. www. torta cu care se manifesta instinctul nutrifiel. nu-1 mai Inghite) totusi va tipa daca i se va lua mamelonul din gurd. precum iargsi vom vedea. neavandu-si Inca organele somatice proprii suficient desvoltate. mult mai mare nu se limiteazd nOmai la instinctul sexual In Intelesul restrAns al cuvantului.

1) Caracterui sexual al actului sugerii II afirma de altfel i batranul pediatru Lindner (din Budapesta) primul care a inceput sa observe manifestarile psihosexualitatii infantile.ro . pana la pubertate. nu-1 frumos scoate degetul din gura. treptat. Faza sexualititii infantile propriu zise trece la randul ei. prin mai multe stadii : Stadiul erotismului bucal (faza orala" Freud). aceasta tendinta de a duce la gura" pentru a resimti placerea In afara de cea a nutritie constituie un act autoerotic.) Incepe de pe scum sA restranga libertatea afectiva a individului. Cu evalutia spre complexitate a vietii afective a individului. 4) Mama ti va spune: . (al scArbei. caci e rusinea. acea a placerii. Copilul MO va fi impiedicat de mama sa In exercitarea acestui obiceiu urat 9. Excitarea zonei buco-labiale din cauza placerii ce-o procura.ca. Freud a denumit-o zoncl erogencl". Precum am vazut. Stadiul erotismului ano-rectal sl urinar. 1) Acest dublu caracter al zonelor erogene (organic si erotic) va persista si la adulti. se face In doua faze (ambele constituind perioada pregenitalò) anume : faza sexualitatii Infantile propriu zise pana la 7-8 ani.83 numai astfel se va liniti§i va adormi Cu o mimica de placere2). exprimand o contopire a instinctelor: sexual §i nutritiv. celelalte minlice se vor imprima. Sa urmarim astfel mai departe Intreaga evolutie psihosexuala a copilului. faza sexualitatii latente. tot ce-i cade In mana copilul va duce la gura chiar daca va constata ca acel obiect nu are nici o valoare nutritiva 3) aceasta pentru a resimti din nou placerea pe care à cunoscut-o cu ocazia suctiunei Dupa §coala psihanalitica. etc. A§a dar actul suc(iunel (nutri- tiv) ar fi in acela timp §i un act de natura sexuala 2). In absenta mamelonului sau tetinei biberonului.dacoromanica. Impiedicat pe de o parte sa practice acest obiceiu urat". i ne vom da seama de aceasta and vom studia perversiunile sexuale I nevrozele. pudoarei. www. nediferentiate (ca qi somaticul de altfel). o masturbatie bucala". si a neplacerii. dupa Freud. Factorul social al moralitatii. 1. treptat. Evolutia aceasta. pe de alta parte prin Intarcare° suprimandu i-se i actul suctiunei singura modalitate prin care 10 descarca energia sexuala. copilul se na§te Cu un fond psihic incon0ient. aceasta a gaCopiful prezinta clod mimice.

clitoris) pe care atingAndu. excitare ce se va iradia in zona din vecindtatea organelor sexuale. Din primele luni deci orificiile tubului realitatea . cand sunt nelinistiti : plang. ce se afirma de altfel si la adult prin conexiunea ei cu viitoarea zond erogend genitald.84 sit alte a prin excitarea altor zone erogene". multi autori le-au digestiv constitue principalele zone ercgene. De altfel intre excitatia sexuald si vezicald existd un raport de compensatie (Ellis) chiar si la adult.urinarea sunt afirmatii In concordanta perfecta cu verificat in mod indiscutabil" (M. nu vor sd suga (deoarece sunt sdtuli) se vor www.le ritmic ii vor procura aceiasi satisfactiune. mucoasa si indeosebi regiunile in care pielea se transforma In mucoasa : gurd..ro . oft rd copilului un nou izvor de placere de naturd sexuald.si prelungi starea de excitare. Beauchant) (id. aceasta mai mult din cauza conexiunei nervoase intime ale vezicei si organelor sexuale. Astfel prin actul defecatiei act tot al instinctului nutritiv excitarea mucoasei ano-rectale prin trecerea fecalelor. copilasul descopere zona erogend a organelor sexuale externe (gland. constipatii false": inteadins Isi retin fecalele. meat. etc. La fel in cursul mictiunel.. Bolul fecal va excita sistemul nervos al zonei. Intamplator insd. Beauchant) (201).). dand nastere la asa numitele Incontinente false".)" (M. Multi copii vor cauta astfel mereu sd obtind placere pe aceastd cale. Incep sa se diferentieze. spre a. Mucoasa ano-rectald devine In felul a cesta o zond cu putere erogend. mai ales zonele bogate In terminatiuni nervoase (piele.dacoromanica. tipd. Insomnia copiilor adesea ar recunoaste drept cauzd o nesatisfactiune de ordin sexual . are intotdeauna un sens erotic fiind un echivalent al polutiei. Excitarea mecaflied a zonelor erogene procurd o pldcere de calitate particular. veritabile onasttnbatii ano- rectale" . care va face de altfel parte din viitoarea zond erogend" propriu zisd. Toate aceste acte autoerotice. Inteadevdr. trecerea urinei constitue un excitant al mucoasei uretrale. Prin false" retentii si incontinente urinare copilul va repeta aceastd excitare libidinodaca nu e de origind dupd Freud gelid.. anus.. nu vor sa doarmd. Asa dar min IntArcare se desface satisfactia foamei de cea a sexualitatii. Enurezia chiar epilepticd.

De altfel multe mame si doice recurg des la acest mijloc. pAna la psihologia pedologica in general. Cu drept cuvant. hipnogen. Freud a fost lush surprins observand ca aceste manifestari pot constitui semnele unui proces evolutiv normal. sau cand sunt mai mari se vor linisti daca li se vor desmierda organele genitale. precum si viermii intestinali (excitand mucoasa ano- rectal).1) Copilut va cauta cu timput. zicem ca este un peivers sau onanist.85 linisti imediat daca li se vor !Asa mamelonul sau tetina biberonului In gura. sexualitatea copilului este perversd.ro . ce se efectueaza in copilarie.. lubric sub toate formele ?. prin diferite mijloace. basinului" (M.). era surprinzatoare si nu tocmai usor de acceptat. miscari ritmice ale coapselor. manifestarile psihosexuale infantile. placerile oferite de aceasta zona genitala. erotic.dacoromanica. sexualitatea infantila ne °fell doua caractere (M. si prezinta un polimorfism evident. eliberat Irma de motive subiective spre a putea cunoaste realitatea. ManifestArlle de psihosexualitate precoce. Cu o rabdare de fier. 3) Termen imprumutat dela H. simbolul nevinovatiei sa la aspectul unui monstru pervers. Ellis. intentionat. Va duce singur mana la organele genitale . www. Aceasta afirmatiune a stdrnit indignarea si revolta celor mai mul(i adversari. natural. a analizat si studiat multi ani dearandul amanuntit. Ansamblul acestor acte vor constitui Inceputul masturbatiei.): este autoetotieä2) (narcisia) deoarece In satisfactiunea ei copilul nu simte nevoia unei persoane straine . Freud. Fata de sexualitatea normala a adultului. al care' domeniu a fost foarte neglijat. Copilul. alt obiceiu urat" cu care cei din jur vor avea de luptat. regiunea genitala nehind regiunea exclusiv a sensatiei voluptoase. ca : frecaturi pe un plan rezistent. normale sau patologice erau atribuite unei degenerescene nervoase. manipulatii. despre un individ care si-ar satisface sexualitatea in felul copilului.. precum vedem. Din aceste consideratiuni Freud numeste sexualitatea infantila o perversitate polimorfa" lar pe copil ni-1 descrie ca pe un pervers polimorf".. Beauchant) (id. dansul 1) Asemenea excitatii ale zonei organelor genitale le pot provoca si spAlAturile higienice. Beauchant) (id. Inteadevar.

Je va reprima de teama acesteia. In taza aceasta la copil tendinta semi..86 In eoncluzie. cele Tnai reprimate de moralitatea socialA. social. factorli sociali (prin mediul familiar) tind sa elimine din activitatea copilului tot ceea ce n'are valoare realA.. religia ambiantei sociale. iar mastuibatia clitoridianA nefiind cleat o masturbatie masculina". Pe la etatea InsA de 4-5 ani. 2.. cu vagi sentimente In zonele erogene. Chiar din primele Jura. Copilul. etc. mama si cei din jur vor cAuta pe toate dile sA desvete copilul de obiceiurile lui urate". 55). Datorita acestei amnezii infantile nu ne mai amintim evenimentele din primii 2 3 ani ai copilAriei" (Freud).fixate" de zona erogend a clitorisolui coniinufind a practica MOa in coparle. Vor fi fri- gide prin aceaal4 afixare'. dei multe i-se trec cu vederea fiind Ind copil".. I) Femeile cu aneatezie vaginal adesea sunt in fond . manifestarile de precocitaie sexualA.. treptat treptat. Insensibilitatea vaginalA poate dura daca excitabilitatea clitoridianA a fost foarte mare si IntretinutA prin practicarea onaniei 1). La copii (indiferent de sex) libidoul Incepe a se manifesta prin aceleasi zone erogene : zonei erogene a glandului. (Ombredanne) (222). cu atAt mai mult apucaturile rele...ro . ce reprima cu mai multa severitate manifestarile sexuaie ale perversiunilor polimorfe infantile". iar asupra lor se va instala zice Freud amnezia infantile ele Rid alungate In inconstientul lui primitiv asau antisocial. Tendintele perverse ale sexualitatii vor fi InsA cele mai vizate de etica. mai ales in organele genitale (Forel) (108). In aceastA perioada se pun bazele viitoarei constiinte morale (pag. va cilia aceste tendinte autoerotice . corespunzandu-i zona clitorisului. utilg. printre care aceea a vaginului. www... sl-i restrAnga libertatea tendintelor lui perverse. excitabilitatea clitoridiana difuzeazti asupra zonelor vecine. Acest transfert a excitabilitAtii clitorisului asupra vaginului si reprimarea mai severA a acestei tendintè autoerodupa Freud tice predispune femeia la nevroze si mai ales la histerie". ca : masturbatia. Libertatea sexuala a fetelor fiind expuse la maternitate este cu mult mai constransa printr'o educatie specialA. fiind silit prin constrAngerea societAtii. Faza sexualitAtii latente.dacoromanica. ala se anuntA obscur. Prin reprimarea masturbArii (in timpul acestei faze latente).

Pubertatea. incontinente false. se va satisface in ascuns prin practicarea onaniei. preexistente si care sinteza isi va gasi echivalentul ei somatic. etc. retniireavechilor senzatii intens afective. etc.dacoromanica. pregatind prin satisfacerea instinctelo r lor respective (parcelare) efectuarea actului sexual. cu primatul zonei genitale. coapse. 3) lnteadevar. Aceasta perioada a Iatentei sexuale dureaza pana la epoca pubertatii. abdomen. celelalte zone favorizand. sau in sfarsit energia sexuala se va descarca pe cale deviata : musculara prin joc. zone rAmase erogene ale organismului nostru. Instinctul sexual asa cum se va manifesta la pubertate nu-i decat rezultatul unei sinteze a mai multor instincte sexuale parcelare". www. excitarea unei zone va provoca satis f acerea instinctului parcelar de care este legata. care la pubertate se vor contopi intr'o sintezd: instinc tul sexual pro priu zis. in organele sexuale. Cum e privita pubertatea din punct de vedere psihanalitic ? Prin ce se caracterizeaza ? In ce consta? Am vazut ca lubricitatea polimorfa a copilului se gaseste In stransa legatura cu asa numitele zone erogene". Constientul va fi turburat prin perceperea hipertensiunii energiei sexuale refulata in inconstient (in timpul educatiei). etc. erotice (autoerotice) de odinioarA 9. iar nici de cum limitat exclusiv la organele sexuale. la adult.87 Dar energia tendintei erotice va cauta sa obtina satisfactiunea elaborarii pe once cale. atingerea watt a celor mal multe parti : urechi. gat. sau va simula retentii. Copilul va cauta aceasta. propriu zis. acte preparatorii ale or 1) Este principiul fundamental pal revenirel eterne" (Platon) care conduce vieata afectiva : cautam ve§nic :0 retraim fericirea clipe/or de odinioara.ro . Uneori cu toata teama de penalitatea sociala (familie. Evolutia normala a psihosexualitatii infantile va consta in desvoltarea uniforma a acestor instincte parcelare. sarutarea.. Instinctul sexual in tot decursul vietii este o expresiune a organismului intreg.). Aceste instincte partiale infantile (Partialtriebe)sunt legate respectiv de zonele erogene fiecArei zone corespunzandu-i un instinct parcelar . vor excita sexual. ceea ce II va distrage dela o activitate sexuala autoerotica.!) Excitarea lor va constitul. deoarece psihicul lui inconstient va cere repetarea. sport.

o amintire e constituita din doua elemente In stransa asociatie : unul intelectual (imaginea obiectului ce impresioneaza) si altul de natura emotiva (nota afectiva de placere sau neplacere avuta cu ocazia acelei impresii). I) Din cauze de ordin biologic.. 77.. Continutul acestui capital psihic este numai de natura afectiva si va cauta satisfacerea tendintelor ce-1 vor lega de mediul amblant . Dupa scoala psihanalitica vieata afectiva sexual a la copil este mult mai intensa decat s'a crezut .asmului sexual. amorul nu le este necunoscut". de un aparat psihosomatic deja existent" (Freua) (114) . evenimente ce-au jucat un rol deosebit lo determinarea (insdiratia) creajiunilor ce le-au realizat. Ori. element intelectual) si a pleicerii simtite (element emotional). somatic si precum vom vedea din cauze si de natura psihica. activitatea lui psihomotorie se va conduce dei mima' dupa principiul hedonic al placerii". se va stabili o legatura afectiva 'futre copil si mama. o impresie. incet. li pregateste vieata pasional6. a tendintelor tul psihice. organele genitale ajungand abia la acea epoca in stare de maturitate. care prin desmierdarile. se vor Impregna in psihicul lui. tre1) Vezi pag. al doilea legat Iiind mai mult de un substrat organic. apare numai capacitatea de procreatie a individului. ce se serveste pentru realizarea ei.ro . primul avand Indeosebi un caracter psihologic.dacoromanica. Primele impresii ce i le ofera mediul incepand cu ocazia sucfiunei. www. dand perversiunea sexuala a adultului. ale tumescentei.8) Inteadevar restransul capital psihic inconstient va fi isvorul Intregei activitati psihomotorii a copilului. descriu evenimente din vieata afectiva (sexuala) ce-au avut-o In copilarie. i se va impregna *i urma mnezica: a matnei lui (imagine. 1) Daca In decursul evolutiei libidoului una din aceste zone erogene se va desvolta mai mult. 3) Multi autori in autobiografia lor. Sa evitam deci a confunda sexualur cu genitalul". Asa dar la epoca pulbertatii apare numal functia de reproducere. Vieata afectivA a copilului §i sexualitatea. Astfel In momentul primei satisfaceni prin suctiune. 9) echilibrul sexual va fi rupt iar la pubertate instinctul sexual se va manifesta pe calea acestei zone erogene desvoltate. sarutarile ei. In felul acesta incet.

mama ne mai oferindu-i satisfactia de odinioard. so') Societatea (religia. Dragostea copilului rata de mamd-sa va fi originea vietii lui afective ulterioare. afectiunea sexuald este legald de propriul sau corp. in formarea asa numitului complexului-Oedip". 62) nu-i decat o tendintd intens afectivd. interiorizat. Prima imagine ce se va lega astfel de prima satisfacere a vietii lui zindu-i afective (atat din punct de vedere nutritiv cat si cel sexual) va fi aceea a mamei lui. impiedecata in satisfacerea ei manifestd. spre persoane de sex opus. Acestui caracter incestuos al inceputului vietii afective de relatiune a copilului. am vdzut rolul important ce-1 are mama fatd de afectivitatea psihosexuald a copilului. acesta vd cduta sa retrdiasca aceleasi pldceri la sanul mamei" (eterna revenire"). 93) a epocei puberale.si in satisfacerea acestor obi- ceiuri rusinoase" si urate". va auta sa-§i satisfacd sexualitatea pe cale autoeroticd din cauza libidoului. si cdt mai departe de cercul familiar)) D-tcd lusI din aceleasi motive psihologice. Prin iatdrcare insd fiind indepartat. Asa dar in copildrie il gdsim pe individ dotat cu o psihosexualitate manifestatd antocrotic. o dorintd. care vede inteansa prima ocazie de satisfacere a foamei lui atat de ordin alimentar cát si libidinos (al foamei sexuale"). etc. este propriul ski obiect erogen . reprimatd. pag. c u libidoul subiectivat.) Dar societatea il impiedica . tim cd un complex" (vezi pag. copilul este in asa numita fazd narcisicd.ro panA la . s'a interiorizat cu ocazia intdrciirii. care exteriorizat pentru un timp fata de maná'. cand dupd o evolutie normald a libidoului. din cauza caracterului asau antisocial ce-I prezintd Ori. retentii false. silit fiind deci sd-si gäseasca izvor de placere In afara persoanei lui : copilul va trece astfel in faz2 hetetosexualiidlii (v.dacoromanica. obiectiva sub influenta unui complex de factori biopsihologici si sociali. Imaginea ei legandu se strans de primele emotii ale copilului. acesta se va exterioriza.89 i influentand Intreaga evolutie a sexualitAtii copilului ei. www. enurezie. incontinente. deoarece acesta este izvorul lui de satisfactie erotich (masturbatie. Freud §i adeptii lui ii atribue o mare insemnatate din punct da vedere psihologic. legea) delimiteazA gradlil de rudenie care e interzisA once legaturA si chiar atasament sexual.

ca o dorinta inabusita . nutrind-o astfel in inconstient ca un complex".ro . capabila de i provoca Inca emotii sexuale in barbati.dacoromanica. frate" etc. Acestui complex" incestuos Freud i-a dat denumirea de complexul lui Oedip. sore. www. el va fi silit sa-si re prime dorinta. nu au aceste notiuni. in stare sa atraga Inca sexul opus. (Vezi . lar la etatea adolescentei (in vigoare sexuala) ar fi intalnit-o (fara sa stie ca i-e mama) femeie tanara. Aceste notiuni. prin aceste no- tiuni i le-a tabu-at"). colectivitatea umana 3) le-a imprimat in constiinta in-i dividului. femeie IMAM. fara Indoiala cl tendin(ele lui erotic. va fi un Nat" cum 11 numeste Freud. psihicA (educatie familialA rea). Tendinta sexuala de ex.90 dale') nu-si va putea exterioriza afectul asupra sexului opus extra-familiar. daca din primele luni ar fi fost luat dela parinti si n'ar fi cunoscut pe mama-sa. se va trezi vechea dorinta dupa primul sail proobiect sexual. Cu cat mama 1-a lixat" mai mult de dansa prin desmierdarile ei exagerate (si cu cat tata a fost mai sever).. nici societatea si nici constiinta in care notiunea unei mame se lega doar de o imagine abstracta a unei hinte imagi$i anomalli de desvultare somaticA.e ar fi vizat-o. si aceasta dorinta va fi cu atat mai puternica. 2) Animalele neavAnd conotiintA. a unui Mat de 17 18 ani MO de mama-sa. numai $i numai din cauza educatiei sociale care i-a infiltrat in . DupA numele regelui Oedip (din piesa tut Sophocle) rege care a comis acest incest cu Jocasta mama WI.. din care cauzA Imperecherea are loc Intre pArintii tineri si copii maturi. Totem und Tabu'. in contra tendintelor lui incestuoase. care n'a fost decat precum am vazut pria lui maml.. BA te atingi fiind pAcatg. Va simti astfel o placere intensa de a fi WO mama-sa. Inteadevar. Din aceiasi cauzl (lipsa unei constiinte morale bine consolidatA) asemenea relatiuni au loc Bi In cadrul societAtii omenesti. tendinta sexuala a acelui Mat nu apare (cel putin manifestä). Freud) (112). si nimic nu 1-ar fi impiedecat. notiuni pur sociale (religioase) ci de sex.suflet" notiunea de mama. Dorinta aceasta fiind insa reprimata de societate cu cea mai mare severitate..2) Natura nu vrea sa stie de notiunile mama". nu se ponte desparti de sanul mamei". tata".. obiect sau persoanA de care nu ai vole 9 Tabus (cuvAnt polinezian.

Robin (274) In mod amlnuntit (ura fatA de OHO. reprimate Insa de constiinta. societate constitue comlexul lui Oedip" (dragoste fata de mama. Energia afectiva a instinctului sexual hind cea mai puternica. al satisfactiunii egoiste aceasta 1) Si sA fie gelos. Oedip dela WO complexul castra(tet" §i diferitelor complexe familicue" cum ar fi de ex. Weininger) Deoarece multi nu-si mai reamintesc din cauza acelei amnezil infantile° survenite In urma represiunii sociale (Vezi pag. Cu atat tendintele sexuale dintre sexe au o libertate mai mare de a se manifesta..reprimarea atractiel erotice dintre frati si surori : complexul luí Ores/res". Intotdeauna a fost prea mult amor in omenire" a zis cineva. apoi dintre veri si verisoare (?). frati. 3) Prob!ema urci familiale a studiat-o G. ca sa nu zicem toti 3) Majoritatea indivizilor au inregistrat de Nina seama In trecutul lor acte sexuale mai mult sau mai putin complete (coitus ore vulvae. ura pentru tata 2). coitus inter femora etc.. and nastere la fete : ncomplexulut Electrei" (analog cu c. (O. Intotdeauna a lost energie sexuala suficienta pentru scopul natural al procrea(iei. Asa dar aceasta sinteza ideo-afectiva a dorintelor erotice fata de mama. nimic nu 1-ar fi impiedecat.dacoromanica. sociala intocmita de religie si din motive de ordin eugenetic. deci sa o aibd ca amantd0 sau sotie intocmai cum i s'a Intamplat regelui Oedip. sa nutreasd urA In contra sotului ei (In realitate tata lul). 86) www.91 nare. Aceleasi atractiuni sexuale naturale (imorale In raport Irma cu etica sociala) dintre fiica si tata. primitiva si urmarind numai scopul placerii. sau de imaginea doicei sau a femeii ce I-a crescut. Mat si mama 3) frati si surori vor fi reprimate.) CAci fiecare fiu este lute° relatie sexualg cu mama lui midi de ascund ar fi aceastA relatie privirli lor relatie ce devine constientA celor mai multi in prima perioadA. ura la perverai etc.. respectiv frati. am vazut ea societatea duce o lupta continua contra ei.. etc.ro . al sensibilitatii. Educafia sociall §i sexualitatea In general. necunoscute. In timpul somnului a dror obiect e propria lor mamA4. Cu cat gradul de rudenie scade gradatie conventionala. pubertate sau chiar mal tarziu sub formA de fantezii sexuale. Aceasta energie surplus.) MO de surori.

a doua. credintelor religioase. Astfel s'au creat formele sociale ale casatoriei. etc. Restrictiunile sociale vizeazd in primul rAnd ljbertatea sexuald a individului printr'un Intreg sistem pedagogic. vedem cd au imaginat combinatii multiple pentru a canaliza instinctul sexual.ro .. Factori sexuali. Civilizatiile In decursul evolutiei lor. pentru a-I face sd trdiascd. Societdtii nu-i place sa i-se aminteascd de aceastd parte scab- roasd a bazei sale.4 www. Acestui antagonism psihologic se da- torete faptul. sa prospereze. apta de a suferi transformari si derivatii. sa perpetueze rasa . ale individului. etc. a foRt am putea zice . sociale. societatea a creat diferite forme sociale. energia salbatica. (231). diferite cdi deviate de satisfactiune atat a individului cAt si a morale!.. primitiva a electricitapi a fost captata de om. Pentru concilierea Insd a acestui antagonism psihologic social. de o morald sexuald culturald". prima fiind expresia instinctualitdtii asa cum o dicteazd biologicul (psihofiziologicul). so sublimen" energie (Freud 2).. si alte cdi care precum vom vedea.socializata ' Aceluiasi proces va fi supusa forta psihica. urmarind sd insufle In psihicul individului tendinte sociale antagoniste tendintelor lui primitive. 2) Vezi capitolul: Fenomenul sublimarii. sentimentelor. sentimental rusinei. sunt meniti sd mentind instinctul sexual in limitele lui normale" (Freud). pentru care fapt a adoptat ') Precum de ex. etc.. prostitutiei.dacoromanica.. In definitiv tot o energie canalizabila. s'o socializeze. ca aceea pe care ar prezenta-o eliberarea instinctului sexual si revenirea lui la scopurile primitive. desgustul. exprimând tendinta de adaptare a vietii sexuale. a ordinei sociale". formelor sociale ale civilizatiei. cd von Ehrenfels (din Praga) deosebeste o moraid sexuald naturald". moravurilor. agresive.. ea n'are nici un interes ca fortele instinctului sexual sa fie recunoscute. Societatea nu vede o mai mare amenintare a culturii el.92 societatea cauta pe once cale s'o capteze. s'o canalizeze 9 spre un util social. politice qi traditionale" (PaWhan). indreptala spre un folos al ha . ca pudoarea. acomodAndu-1 ansamblului variat al legilor.. morale. duc la sublimarea tendintelor sexuale. si pentru aplanarea vesnicelor conflicte intrapsihice ce-ar deruta activitatea individului.

In cursul carea.introversiune. (infectii. religie. normal. s) lubirea incestuoasl fatA de mama lui si gelozla (ura) fatg de tatg. 86).. www. etc. Intregul aparat educativ dupa ce a reprimat tendinta incestuoasa a copilului Tata de mama-sa. Tendintele spre heterosexualitate. imperativele cerintelor sociale se impun mai sever si vor asterne amnezia infantila" asupra trecutului sexual imoral si incestuos (dar foarte natural)4) de pana atunci.Psihanalistii disidenti)". Sub influenta unui Evolutia anormalA a libicloului. care consta In a delurna atentia din acest domeniu. etc. si mentinutg apoi de constiintg. ci amoraltY. canalizat. a purificat atmosfera sexual ce unea pe copil de ai sgi. se va efectua in cursul fazei latente' sexuale. Heterosexualitatea. se vor transforma (sublima) In dragoste filiald. Acest proces de obiectivare a libidoului subiectivat. (Freud).). precum am vazut (la pag. 9 Deoarece natura nu e niel moralg nici imoralg. lege de ordin pur biologic si psihologic (In sAnul societgtii omenesti).ro . ca fiind de respins din punct de vedere moral. conform principiilor sociale8). mai ales cand libidoul si-a ggsit obiectivizarea In lumea extrafamiliarg . ascultA de legea atractiunei futre sexele opuse.93 metoda educatiei. se vor naste sub influenta factorilor sociali ce i-am enumerat. 9 Societatea nepermitandu-i relatiuni sexuale decat dela un anumit grad de rudenie (veri primari) (?). legAtura sufleteascA purg insuflatA de eticA.dacoromanica. Morala socialg a purificat atmosfera socialg.) un libido malformatii. un obiect (persoana) de sex opus si din co atara familien.. !si va exterioriza hbidoul asupra celor din jur. rgnignani astfel ca produs sublimat. turburari ale organizatiei endocrine. etc.(v. la fel si dragostea fraternlf. central. introversat') In faza autoerotica. (114). 1) Jung (un disident al scoalei a emis notiunea de psihanalitice) . subiectivat. stigmate psihice si factori sociali evolutia sexualitatii va putea suferi anumite (educatia. complex de factori psihofizici : stigmate somatice. De aceea societatea nu s'aporta rezultatele psihanalitice pe care le Infiereaza.cap. narcisica (a masturbatiei infantile) In care el era propriul sau obiect sexual Isi va gasi. bine'nteles modelat.§i extroversiune (a libidoului).. dupa ce-1 opreste sub amenintare de libidoul pedepse.. turburari ale sistemului nervos vegetativ. spre cautarea unui obiect sexual de sex opus si In cercul extrafamiliar. Intr'un cuvant din toal e punctele de vedere".

inteatata legat de www. Evolutia InsA continuandu-se pe baza acestor vicii la pubertate va apare sub forma tuturor anomaliilor psihosexuale suficient de cunoscute. iar daca totusi a fost nevolt O sufere aceasth orientare. mama lui 1) fncat rAmane Copilul este cum zice Freud tixat" de dansa. copilul se aflA. SA ne oprim putin asupra acestor anomalii initiale ale evolutiei psihosexuale. In mijlocal unui camp bipolar de influente a-i cArui poli sau centri dinamici sunt : tata si mama. pe alta parte ura fata de un tata prea sever. se pot ivi (favorizate si de predispozitii: factori biologici. va cauta placerea (retrairea placerii de odinioarA) In apropierea mai mult a femeilor In etate (ca si 1) Din cauza.coperirea conditiilor psihosociale ce detin sursa multiplelor si variatelor forme de anomalii ale manifestArilor psiho-neurosexuale (nevroze qi perversiuni sexuale). Toate aceste anomalii sexuale au fost suficient de studiate. adolescentul va fi urmArit mereu de imaginea mamei lui. Din cauza aceasta libidoul lui fixat nu se va putea Indrepta spre un sex opus extrafamilial. Aceste conditii genezice s'ar ivi in familie. (Maeder cit. de Robin) (274) In desfasurarea acestor alternative influente. In sanul cAreia are loc primul contact social ce-1 ia fondul psihic al copilului (primele conflicte cu mediul social). ereditari) amintitele oprIrt FI regresiuni ale tendintelor ideo-afective.. CercetArile fAcute in aceastA directie au tillS la des. a) Opriti In evolutie.94 fie In sensul unei oprirt in evolutie si fie in sensul unei regresiuni. Inteadevar. Nimio nu se stia asupra genezet lor : Cum au apArut ? De ce la unii apar cu toatA absenta unor stigmate ce ar putea explica patogenia lor ? Freud a adus InsA o nouà luminA asupra mecanismelor psihologice (fArA sA conteste valoarea celor de ordin biologic) ale acestor anomalii sexuale.ro . in sanul familiei. Alternativ ei stimuleazd sau inhibd prin actiune atractiva sau repulsiva'.dacoromanica. studiul lor se rezuma insA numai In a le descrie asa cum se manifesta la pubertate. pe de o parte a exageratelor ingrijirl ce I-le da mama.

BArbatul va fi un impotent psihic . ca factor psihic. 9 A se vedea capitolul : Perversiunile sexuales. 1) Bine'nteles and nu vor fi la milloc motive puternice de ordin material. Imaginea ei.dacoromanica. Prin aceasta casatorie retralese in mod social starea afectiva infantila. care va predomina si la pubertate (zona genitalA avand. www. din copilarie. el insusi Bind propriul sAu obiect sexual. resp. va zdruncina vieata psihosexualA a individului In care vesnic vor fi conflicte intre inconstientul ce nutreste romplexur si care cautA satisfacerea vechilor plAceri si tntre constinta morala ce se opune la aceasta. un rol secundar. 1) Tinerii ce se casatoresc Cu femei in etate bineinteles nu din motive financiare ci manati de-un sentiment spontan n'ar fi cleat asemenea fixati4 de mama.ro . Acesti fixati" (dupA Freud) sufAr de complexul Jul Narcis (dupA numele personajului din mitologie. (v. din aceleasi motive de ordin somato-psihic si social nu-si va proiecta libidoul. de unde una din cauzele impotentei psihice. capitolul psihone- Cei care nu pot scApa de influenta phrintilor (mamei. In asemenea cazuri. Copilul poate fi insA fixat" si de el insql in cazul cand prin emotiile vii ce le-avut in faza erotismului solitar (prin se complace si continua masturbatia din taza autoeroticA) sa practice masturbatia .°) Efectul acestor complexe". 2) Toti acesti fixati" (infantili sexual» nutresc com- plexele" erotice parentale (Oedip. Electra) sau familiare (fatA de frati resp. care s'a amorezat de propria sa persoanA). vrozelor). surori). tatA) zice Abraham (un adept al scolii psihanalitice) sau nu se vor cAsAtori. o sh aibA din cauza coeficientului ei intens emotiv si de data veche (frageda copilArie) o putere inhibitorie asupra fiziologiei si manifestArilor psihosexuale In raporturile lui cu o alta femee. ca de altfel a tuturor complexelor. femeia o frigidA sau nevrozatA in caz cand va nutri in inconsilent aceastA tendintA autoeroticA infantilA. sau se vor cAsAtori Cu consangvi- nari sau cu femei In etate". In cursul acestei faze autoerotice cand copilul se se poate satisface sexual prin diferitele zone erogene" fixa" de una din aceste zone.05 mama lui) 9.

obtinul in numeroase cazuri. ereditara fara a se cuneaste inca exact In ce consta. va suferi la un moment dat mari deziluzii din partea acelei persoane suprastimate" cristalizate" (Stendhal) a reste deziluzli 11 vor determina sa se rehaga din lumea externa. legad de o scadere a rezistentei lui.si libidoul in cercul extrafamiliar spre persoana de sex opus. in studiul patogeniei schizofreniei.ro . la pubertate. somatic. revenit cel fixat" fiind un infantil primar (oprit). Ereditatea ar creia o stare de excitabilitate particulara a sistemului nervos. Un comCauzele evolutiei anormale a libidoului. In lumea lui fantezista. Inteadevar. sA-fi omorl pArintele bAtrAn. normal. daca proiectandu. Vom vedea insa importanta acestui proces de regresiune psihica. sasi creeze vechea fume imaginara din copilttrie. povarA a societAtii. Individul va fi tot un infantil sexual" irisa secundar. sa predomine celelalte zor. plex de conditii vor determina aceste anomalii psihosexuale.96 Efectul nociv se va putea suprima radical numai printr'un tratament psihanalitic. www. ceea ce la noi este itnoral (ex. Ar fi predispozlia speciala. care nu-1 mai multumeste. Pe langa acesti factori de ordin biologic. Freud invoaca si o s'abiciune congenitala a zonei genitale. sociala). de a-ti oler femeia musafirului). Individul evoluat b) Regresiuni in evolutia libidoului. Bauchant) (201). iar tata la hica lui. bine'nteles atractie cu totul sublimad" de factorii sociali. si aceasta tocmai pe baza fundamentalei legi naturale (biologice) a atrac(iunei sexuale dintre sexe. Freud a insistat asupra sifilisului.dacoromanica. etc.) la altil constitue o datorie moralg (de ali ucide pArintele ImbAtrAnit. adulterul. 1) 1) Etica de altfel variazA dela un popor la altul . foarte rar se iniampla ca o mama sa nu tina mai mult la baiat.e erogene" (M. mai contribue tina si anumiti factori psihici: terenul psihic" precum si factori de ordin social (educatia !amillara. Va suferi deci regresiune" ajurgand in stadiul infantil al sexualitatii : amintirile vechi ce-1 legau de mama si de dansul (faza auteerotica) se vor retrezi si se vor satisface prin retraire in realitatea interna. Vom vedea in ce consta mecanismul terapeutic si efectul lui salutar. purificad de tot ceea ce nu fntra in cadrul eticei unei colectivitati. ceea ce nu-i permite. sa-si introjecteze" din nou ca in faza auteerotica a copilariei libidoul .

In care turburArile fiziologice pi chiar leziunite organice sunt secundare. nu se feresc de copii spre a se ImbrAtisa. pslhogene. fArl niel un stigma( organic. . la furie In InjurAturi.. Curiozitatea trezita la vederea imperecherii animalelor domestice. In urma unel leziuni sau tare funclionale ale terenului somatic. respectiv tatO. 1P81HANALIZV www. Aten4. In care prea s'a obisnuit sa se satisfaca prin mangftierileu excesive. i) Multi pArinti. carora copii sunt foarte des expusi. TovOrAsia copiilor viciosi. Noi am descris InsA patogenia-asa cum o vede Freud-In cazurile de anomall1 sexuale primitive. mama nu va vedea In Mat femeia. cA numai cunoscAnd legile evolutiei embriologiceu ale acestei psihosexualitAti Incepand din cea mai fragedd copilArie ne vom putea da sea- ma de toate anomaliile ei. POPESCII-SIBIII.ro 7 . biologic!. rol Insemnat au si factoril somatici. biologic'. etc. cu care se manifesta la adult 2). sunt foarte frecvente . $ocul emotiv In momentul cand Isi surprinde parintii In timpul Imbratiserilor intime. I. Care pot determina anomalii evolutive ale psihosexualitAtii. Toate acestea trezesc sl mentin curiozitatea sexual5 a copiilor. Astfel toate aceste anomalii sexuale se pot naste secundar.. tatele la pudoare. 2. Numai un tata sau o mama cu o constiintà morala bine organizatd si severd lsi va iubi copii la fel. Precum am spus. care li initiaza In practicarea masturbatiei sau in tehnicau vietii sexuale. Dr.dacoromanica.. De altfel este un fapt de observatie curentA. Aparitia unui nou nOscut va trezi In copil curiozitatea : de unde a venit fratiorul?". sunt mai liberi In expresii §I gesturi indecente. 3. barbatul. 5. $i astfel va cauta sa afle secretul. prin impresiile intense plOcute sau neplOcute ce le are lang6 mama. lar tata In flica lui Alti factori2) alaturi de inbirea exageratei a per': intilor mai sunt: 1. cine 1-a adus?. si vom vedea astfel. cazurile de perversiuni.07 Asa dar aceastà dragoste (maternti MO de Mat si paternd MO de fica) va mentine libidoul In familie. de cristalizarea une constiinte sociale In sufletul copiilor. nu mai vorbim de familiile unor pOrinti nevropati. mai ales cand Isi permit oaresicare intimitAti familiare In fata copiilor lor. Vain reveni de altfel asupra etiologiei si patogeniei tuturor acestor aberatiuni psiho-infantile si vicii ale manifestarilor psihosexuale. cg in familiile lipsite de educatie moralti. cu limbajul lor indecent (toate aceste imoralitOti favorizate fiind si de stigmatele lor orga- nice '). de incest complet sau atenuat..

etnice.ro . Tot asile! asertiunile lui Freud. Din punct de vedere stiintific afirmatiunile scolii psihanalitice In mare parte par hazardate. sociale etice. un nou camp de observatie psihologica In domeniul obiectivitatii stiintifice. au scos la iveala raporturile cele mai subtile in care se gasesc valorile unitatii noastre ca individualitate. Adevaratele concluzii in larga acceptiune a conceptiei psihanalitice nu duc la intronarea 0 obsesia sexualitaill. 2) Hartmann (. atomul acestei notiuni s'a ridicat Intregul edificiu al chimiei cu aplicatiuni practice. 0 minuticasa analiza destramand interferentele cu toate armoniile si conflictele intrinsece acestor multiple valori (biologice. www. Sunt lacune In domeniul cunoscutului. Cum a reusit sa rezolve o serie de probleme inspirand altele noi. dar care totusi au anumite raporturi atat cu realitatie cunoscute. nimeni nu l-a vazut. Prin ipotezele lui Darwin s'a ridicat transformismului a evolutiei lumii bio-organice. Incursiunile psihanalitice in aceasta imensitate interioara" (Proust) a sufletului omenesc. Mentionam areasta din datoria de constiinta ce ne'ndeamna sa atragem aten(ia celor insärcinali Cu grija spirituluitinerelor generafii . 3) Asupra acestei probleme vom reveni cu alig ocazie. ci la baza unei vaste doctrine a evolutiei Ournii psihice". dar elemente ipotetice de aceiasi valoare gasim aproape In toate conceptiile largi 2). cu tot caracterul precum vom releva lor paradoxal si hazardat. acestorIn realizarea s'au insinuat perspective insa si intentii animate de motive politice anarhice.Die Grundlagen der Psychoanalyse° Leipzig 1927) vi Flournoy (105 a) au evldentiat caracterul stiintific al psihanalizei. cat si cu elementele ce se descopere mal tarziu.08 Vedem deci cata lumina a proiectat Freud si adeptii lui In domeniul psihosexualitatii. ipotetice.). psihice. mistice etc. pe care spiritul inventiv ale geniului le umple cu date (notiuni) neverif'cate Inca. ci la consolidarea constiinfel si structurii etice ale societei(i 1). a fost realizata de intentiile une! Doi oranduiri a acestor valori spre o cat mai perfecta organizare sociala. cu valorile obiective sociale.i chiar a Intregei societäli asupra acestei utilizan i nefaste a psihanalizei. subminand asezamintele sociate in numele unei tendentioase interpretari a datelor psihanalitice. stau la baza nu numai a unei terapii cu efecte serioase si importante. totusi pe baza Astfel de ex.dacoromanica.

tinde prin diferitele mecanisme (cenzura. reprimare etc. Acelasi lucru si cu energia psihica.. inconstientul restrans si continand un capital psihic exteriorizat prin tendintele primitive. Treptat. 35). Ce se va Intampla insa cu energia unei tendinte ImpiedeTate In manifestarea_ ei directa? Ce se Intampla de ex. Innabusite sub forma de complexe". religios. treptat. cu enerVa gia vaporilor dintr'un cazan lipsit de once supapa ? creste tensiunea energiei .. Legea caducitAiii a lui Thorndicke.dacoromanica. tendinte ce stau din cauza caracterului lor imoral. etc. sa restranga sfera de activitate psihica a individului. tendinta reprezinta o energie ce cauta elaborare. si cum aceasta restrictiune de modelare sociala Incepe din primele zile de chip nastere. Dar tendinta nu-i decat forte cu care se manifesta o ener- gie (vezi pag. placere. Legea interiorizlirli Am vazut cum un lntreg sistem social (educativ. Vom gasi astfel la adult un inconstient continand un mare numar de dorinte.ro . acest inconstient se va marl prin energia tendintelor Impiedecate. reprimate de catre factorii sociali. treptat.. CAile deviate ale tendintelor impiedecate (adicA ale complexelor") in elaborarea lor. (ca once energie de altfel) si aceasta tendinta va creste in raport direct cu obstacolul ce nu-i permite manifestarea potentialitatii ei. Reprimata In Inconstient. egofile si intens afective. ce urmareau numai satisfactie.).) de ordin -psihologic. considerata cum observam o modalitate de manifestare a energiei universale. antisocial. treptat. tendinta va trebui in once caz sti se www. va slabi reilstenta petetilor cazanului vp lnvinge rezistenta lor.CAPITOLUL IV. aspiratiuni. ii va sparge si va exploda. iar mai tarziu si de constiinta morala.

100

manifeste In act, va cere aceasta satisfactie in mod categoric. Tendinta nesatisfacuta e un sistem psihic incomplet, care cere actul precum premisele nnui silogism cer concluzia" (Patzlhan.) (231) precum excitatia din arcul reflex implica reactia (motorie, de secretie, etc.). reflex psihic, Inteadevar arcul reflexului ideo-dinamic analog cu cel din domeniul fizicei i biologiei îi are calea lui de elaborare directa (si care, precum vom vedea, poate fi deviatà). Ce se va Tntampla deci cu o dorinta, tendinta innabusita din cauza incompatibilitatii Cl cu exigentele sociale in special ?

Ce face individul, rand este nevoit sa-si innabuse in suflet" o realiza ? O va nutri In fundul supoate dorinta ce n'o fletului" sau si-o va satisface pe calea imaginatiei, fanteziei In once caz nu --va reusi so distruga, dansa manifestandu-si vieata latenta din subconstient sau inconstient pe diferite cal laterale sub diverse forme ce le vom studia. Dorintele, aspiratiunile Innabusite nu vor fi deci distruse ; prin faptul ca am uitat de ex. o dorinta intensa ce-am avut-o, nu inseamna ca nu mai exista; ea este Inlaturata numal din sfera activitatii, noastre constiente, dar continua sa traiasca in stare de potentialitate. Tendintele noastre nerealizabile nu vor urma deci In nici un caz legea caducitatii" (a lui Thorndickel) din psihologia clasica, ci noua lege a psihologiei moderne : legea interiorizariz"), sustinuta de Freud, Larguier des Bancels gratie (184) etc. Aceasta lege se aplica mai ales omului, care fiind dotat perfectiunii biologice a organizatiei neuropsihice
cu gtzndire imaginativa (imaginatie creatoare, reverie, etc.), tendintele lui instinctive se realizeaza prin mijlocirea ei. Astfel gasim imaginatia omului, ca o functle vitaki foarte necesara" (Hesnard) (149). Asa dar, energia tendintei reprimate se va elibera sailsfacand afectivitatea individului pe calea deviata a imaginatiei. N'a putut (Mine o actualizare concreta (in act) si directa
Legea spune : Orice instinct care nu gAse§te satisfactie la timpul lui, dispare, se atrofiazA (cade, de unde numele de acaducitate). DupA legea interiorizArii, once dorintA a individulul ImpiedecalA In proiectia ei spre lumea realitAtii externe, nu dispare, cl se va interioriza In

oufletulg Individului, se va realiza In lumea realitAtiig lui Interne (imaginatie, fantezie).

www.dacoromanica.ro

101

o va °Nine abstractA si indirecth.... Dar si directia aceasta deviatA, colateral, ce o urmeazA, este riguros determinata de
anumiti factori psiho-fiziologici antecedenti" (Jones)(160) asupra chrora vom reveni. 0 dorintA intens afectivA a individului va fi reprimatA precum am mentionat de cenzura constiintei morale , si aceasta din cauza caracterului antisocial, imoral mai ales si egoist, al fondului inconstient din psihicul lui. In cazul unei suprinuiri temparare incomplete, sau unei disfuncfiuni a acestei energia latentA a functiuni selective intrapsihice (cenzura) complexelor se va revArsa In sfera activitAtii psihice a individului, in care vom vedea cum va provoca o serie de fenomene de ordin psiho-fiziologic. Astfel de stAri disfunctionale ale constiintei pot fi provo cate de emotii intense : furie, fricA, bucurie, de obosealA, surmenaj, de intoxicatii, infectie, turburAri endocrine, alcoolism, etc. acesti factori influentand centri organici nervosi, ce detin functiunea constientA a bolnavului, echilibrul intrapsihic. Constiinta de asemenea va fi Insfarsit abolita in cursul somnului.

In toate aceste circumstante, tendintele ce n'au reusit sd se satisfacA direct in act cu aprobarea constiintei, care

din contra le-a reprimat, toate aceste tendinte complexe" se
vor satisface deci indirect
stiente).

si diformate pe cai deviate (para

Aceste cAi colaterale ale refiexului ideodinamic sunt : gresurile (lapsurile), visele, sImptomele psihonevrotice §i In sfarsit calea deviatA, derivatd, cu aprobarea socialA si in spre folosul ej anume calea asa numitei sublimari. SA le supunem unei analize, in sensul scoalei freudiene, evidentiind mecanismul lor si valoarea lor psihologicA si socialA.

www.dacoromanica.ro

CAP1TOLUL V.

Gre§urile. (Die Fehlleistungen, actes manquées).
Conceptia clasicA a lapsurilor §i In general a actelor gre§ite. ConLapsurile Dispersiunea atentiel Mecanismele lapsului: substitutia, diformatia ; interferenta a doul idei (tendinte antagoniste): perturbantä (incon0ientA, latentA) i perturbata (con0ienig, manifestA) Lapsus linguae, lapsus calami. Erorile de lectura (falsA lecturA). Falsa audi(ie Uitdrile momentane Adele accidentale. Toate aceste grepri au un continut, un sens psihologic i o semnificatie proprie.
ceptia lor psihanaliticA

Sunt o serie de manifestari psihice, care pana la Freud erau considerate ca fragmente de acte psihice, fara nici un sens, nici o Insemnatate. Dat Hind caracterul lor accidental, momentan 4i de a fi comise de individ In stare normala, nu au lost supuse vreunui studiu mai amanuntit. E vorba de o serie de acte pe care zilnic le comite oricine. In categoria lor infra : I. Greprile sub forma de : lapsuri, ca : erori de limbaj (lapsus linguae), comise In cursul vorbiren ; erori de scris (lapsus calami) comise in cursul scrierii (fara vre-o leziune a centrilor nervo§i). falsa lecture erori Mute In cursul citirei; de ex. cand citim In locul cuvantului scris, fiind un altul (ochii sanato§i). falsä auditie: adeseori and ascultam pe cineva, se Intampla sa auzim un alt cuvant in locul celui pronuntat (urechea fiind sanatoasa). 2. Uitefri mornentane (inhibitii momentane ale memorici). Cui nu i s'a intamplat sa uite pentru un moment, 2) fie numele cuiva, fie un alt nume, un proiect, etc.? Cine n'a uitat pentiu un
9 CAnd zicem, cA ne-a luat gura pe dinaintem. 2) Cand aveM impresia, c5 ne tA cuvantul pe limbA%

www.dacoromanica.ro

103

moment unde a pus un obiect oarecare ? si se mica cum de-a putut uita... Cine n'a uitat promisiuni, Intalniri, etc., ca dupd ce a intarziat, sd-si reaminteascd?... 3. Acte accidentale. 0 alta consecin(a a acestor uitdri temporare sunt numeroasele pierden i de obiecte, spargeri, stricdciuni de obiecte, etc., In sfarsit multe din acele mici acte gre§ite accidentale ce obisnuim sd le atribuim unei neindemandri sau distractii. Vom vedea Insd, cd toate aceste varietAti de gresuri recunosc si alte mecanisme esentiale, determinante, pe care surmenajul, oboseala, distractia si asa zisa nedibacie,
le favorizeazd numai manifestarea. In ansamblul lor aceste acte au fost studiate de Jones, sub

numele de parapraxiia. a) Lapsurile erau considerate, pand la Freud , ca efectul diverselor turburdri de ordin psihofiziologic mai ales fiziologic, organic, ca : indispozitia, oboseala, surmenajul, stdri de turburdri ce- ar influenta atentia In hiperexcitabilitate, etc., sensul unei dispersiuni, unei sldbiri a ei (stdri de distrac(ie). Infradevar, un complex de factori poate determina asemenea acte ; totusi Freud le-a relevat marea fnsemndtate indeosebi de ordin psihologic, ele avand un sens propriu cu determindri psihice, care profità" de susenumeratele conditii fiziologice pentru a se manifesta. Toate aceste acte psihice fragmentate denumite gresuri (lapsuri) au fost supuse de Freud (111), apoi de Maeder (190, 193) lanes, Weber (319), etc., unei minutioase si Indelungi observatii in domeniul vietii de toate zilele, studiu expus In cartea sa : Zur Psychopathologie des Alltagslebens" In care ne da si rezultatele obtmute, cu o bogatd si interesanta
explica pang la Freud toate actele de natura aceasta, e bund dar incompletd. In ceea ce priveste geneza gresurilor In general, Freud nu concazuistica. Teoria dispersiunei atentiel, teorie ce

testa deloc influenta factorilor fiziologici (emotie, oboseald, etc.), toti aducand dispersiunea atentiei (starea de distractie). Acesti factori irisa faciliteazei de obiceiu, dar nu explica de loc lapsul in sine, in masura in care asemenea lapsuri le putem

avea chiar In stari cu totul normale. Freud a observat, cd In cele mai multe lapsuri, exprimdrn exact contrarul celor ce-am voit sd spunem ; sunt asa numitele
www.dacoromanica.ro

104

lapsuri prin opozitie" si aceasta din cauzti cd intre contrare existd o strAnsd afinitate conceptuald, ele gdsindu-se pe lana asociatia tonald $i Inteo asociatie psihologicd foarte apropiatd. (Freud) (111). Lapsul precum vom vedea apare deci ca un act psihic complet, cu scop, continut si semnificatia proprie" (Freud) (id) Mecanismul lapsului. Se stie, cd de cele mai multe ori cuvantul exprimat inteun laps este un cuvAnt diformat. Prin ce mecanism a fost diformat $i de ce 1-am comis si se comite lapsul?.. Aceasta o explicd Freud prin conceptia lui a Interferentei ideilor. Lapsurile au la bazd antagonismul a doud intentii, tendinte. Cand am don sd spunem ceva (dorintd constientd) insd situatia reald, imprejurdrile sociale nu ne permit manifestarea acelei dorinte, atunci, in cursul discutiei sau scrisului, dorinta reprimatd se va folosi de oboseala, indispozitia, distractia, etc., noastrd, care aboleste intrucAtva cenzura
(atentia constiintei morale)
pentru a se manifesta mai mult

sau mai putin direct in vorbd sau scris and lapsus linguae sau calami, dacd nu vreun gest adecvat. Vedem deci existenta a cloud tendinte fundamental antagoniste: reprimatd de dorinta de a spune ceva care se opune. tendinta constiintei,
Uneori

sensul lapsului

poate sd apard inteun mod cu

totul evident ; tendinta ideii reprimate, individul o exprimd direct, lard nici o diformare. Alteori insd, precum am spus, lapsul va consta intr'un cuvant fard nici un sens, mai mult sau mai putin difortnat, nu relevd nimic semnificativ, in care caz se poate explica prin interferenta, adicd intalnizice Freud rea expresiunilor verbale, a cloud intentii. Aceastd interferentd se efectueazd fie prin substitutie (in lepsurile prin opozitie) : fie ideii reprimate substituindu-se ideea tocmai contrard, alta, de prin diformarea 9 sau modificarea unei intentii prin unde cuvinte mixte avand mai mult sau mai putin un sens" (Freud). Aceste cloud mecanisme ale substitutiei $i diforma(iel le vom gdsi astfel in geneza multor lapsuri.
1) Diformarea se face prin abreviatii, rectificSri, contractmni, etc.. de cuvinte (vezi; Mecanismele de diformare ale viselor').

www.dacoromanica.ro

103

Lapsurile sunt deci rezultatul unei lupte si concilien i ale concurentei a doua tendinte (intentii) antagoniste : una) latentd (inconstienta, de ordin ' afectiv, personal) i alta manifestä (constienta, de ordin social). Tendinta reprimata In laten ta are de obiceiu un continut injurias; cea patenta din contra este reverentioasa. Inteadevar zilnic individul este silit de Imprejurari, In deosebi de ordin social, sa ia o atitudine

rezervata sau chiar sa arate un respect, bunavointa !ata de un altul (de obiceiu superior), In timp ce In subconstientul sail It
nutreste ganduri injurioase, agresive, etc.

Inteadevar de cate ori sub presiunea constiintei dar mai ales a situatiilor de ordin social nu ne ascundem primitivitatea" din noi, conformandu-ne eticei morale si exigentelor sociale ?.. De cate ori din cauza sentimentului datoriei nu Innalausim egoismul ce ne-ar determina mai bine sa cedam in lupta ?.. De cate ori insfarsit raporturile sociale nu ne silesc sa innabusim o ura sau Mutate fata de persoana careia suntem nevoiti sa-i zdmbim, sa-i fim binevoitori ? In toate aceste conditii, la cea mal mica slabire, zdruncinare a cligului" ce impiedecd actualizarea, manifestarea fondului nostru psihic reprimat" In toate aceste conInnabusit, in in-si subconstientul nostru, ditii vom comite acte de a caror origine adeseori nu ne dam seama ele fijad reprimate si uitate de constientul nostru ; printre aceste acte se vor enumara deci si lapsurile. Astfel, intr'un moment de sbuciuMare, de deranjari temporare ale sistemului cenzural al constiintei sub influenta tendintelor, dorintelor
inconstiente, ne vom resimti In cut sul proceselor psihice ideo-motorii ale con§tientului, in sensul ca tendintele noastre innabusite

vor apare uneori direct satisfacute, alteori mai mult sau mai putin diform ate, fara nici un sens, constituind in ambele cazuri,
lapsul.

In cazurile cdnd ne ia gura pe dinainte" si vom spune exact ceca ce n'am vrut sa marturisim (de obiceiu tocmai condorinfa e satisfacuta direct, prin substituire fara nici trarul) o modificare. Alteori, din contra dorinta inconstienta pentru a se exprima va suferi diversele mecanisme ale diformdrii. Multi din cei care au comis lapsul se scuta, sub motiv ea au vrut sa faca un.. spirit ') sau invocand alte motive de
I) Freud aDer Witz und seine Beziehung zum Unbewussten (Deuticke 1905).

www.dacoromanica.ro

. 0 alinta in limba germana : mein Eager' (ingerul meu) deoarece dansul nu stia ungureste. va trebui sa cautAm tendinta perturbanta. si a perturbat acest curs diformand cuvantul ongurese In wenglezese. Totusi. Asa dar vechiut dor ce-1 lega de enget" s'a trezit din inconstient provocat de cursul proceselor constiente ale conversatiei asupra societatil unguresti6. ca sa gasim sensul cuvantului diformat. citat de Freud. una inconstienta perturbantä" si una constienta In lapsurile prin diformatie". Printr'o mica asociatie de idei si-a adus aminte: mediul simpatic.. care era de fata 11 1ntreaba: sa comita gresul ? A recunoscut ca intentiona comis porcarii care. Dr. primul diformand pe al doilea : din Vorschein relevat dand cuvantul Ma sens : Vorschwein. si astfel Isi reaminti de o femee fag de care avusese o deosedragoste pe care dureros a fost nevoit s'o rupa (Innabuse) MA afectiune..6). Expresia Insa ar fi lost prea tare". In cursul conversatiei avn lapsul: in societatea englezeascd.. (a reprimat-o) multumindu-se sa declare ca.