53131651 Psihanaliza Doctrina Lui Freud

www.dacoromanica.

ro

www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro














www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro

























www.dacoromanica.ro















www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro












www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

































www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


















































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro





www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro




















































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro




































www.dacoromanica.ro








www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

















































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro















www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro




















www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro











www.dacoromanica.ro






















www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro






















www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro




www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro










www.dacoromanica.ro



www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro








































































































www.dacoromanica.ro






































































































www.dacoromanica.ro




















www.dacoromanica.ro































































































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro
































































































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro





























































www.dacoromanica.ro






















































www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro































































































www.dacoromanica.ro







































































































www.dacoromanica.ro






















































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro








































































































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro


































































































www.dacoromanica.ro



































































































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro




































































































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro




































































































































www.dacoromanica.ro



















































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro
























































www.dacoromanica.ro





























































www.dacoromanica.ro























































www.dacoromanica.ro













www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro



















www.dacoromanica.ro


















































www.dacoromanica.ro





www.dacoromanica.ro


















www.dacoromanica.ro










www.dacoromanica.ro









www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro




















































www.dacoromanica.ro























































www.dacoromanica.ro
























































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro

-

TOATE DREPTURILE REZERVATE -

www.dacoromanica.ro

PREFA TA.
((a edlfla l-a)

Distinsul mea elev, D I Dr. Popescu-Siblu, mi-a Neat cinstea de a-mi cere sä prezint celitorului lucrarea ce cumeazd. Am acceptat a o face ca atat mai u$or, Cu cat lucrarea nu avea nevole de recomandare, ea impunandu-se prin propria el valoare. D-1 Dr. Popescu-Sibiu expune intrio forma 11m pede 0 intr'un mod destul de amcinunfit doctrina psihanalitica alai Freud, doctrinci care a dat ncqtere la ata/ea discutiunI 0 la numeroase polemicl, 0 a carel cuno4tere se impune oriccirui medic precum $1 tututor celor pe cart studiile de psihologle normalä sau patologicd li intereseazä mai de-aproape. FcIrd ca Preud sel poatä fi considerat ca singurul care a vcIzut Interesul analizel psihologice pentru medicinc7, se poate afirma di rolul ce-I revine din acest punct de vedere e considerabil ;I ca gratle mai ca seamä ideilor sale originate $1 indulz-

nefe, migarea pslhanalitia a luat atat avant. mal mult decat oricare alta! de a Freud are merItul fi cercetat adancurile sufletegi ale bolnavilor, de a fi studiat
raporturile ce unesc unele din manifestärile tor psihopatice Cu anumite traume afective, cari au läsat urme persistente, al caror element ideativ doarme de mutt In incon$tient sau subcongient, afectul ce le-a insofit continuad säil preluneasccl ex/sienta $1 sä turbure cursul normal al v!etei psih ice. De asemeni, acelula0 autor II revine in band parte de a

fi aratat di, aducerea in conFtiinfa bolnavilor evidenfierea a raporturilor ce unesc unele turburari psihopatice pentru el Cu aceste traume afective, constitue uneori un mijloc terapeutic
de core trebuie finut seamei.

Lucrärile tut Freud 0 ale elevilor sal au contribuit sa lumineze mecanizmul vIsurllor, al unor procese asoclative normale
www.dacoromanica.ro

- 4

au arcItat rolul insemnat al unor complexe" ideo-afective in psihologie $1 patologie $i au tras atenfla asupra rolului insemnat al psihosexualitclfii in stare normald $i
$1 patologice ;
patologicei.

Aceste fapte sunt suficiente ca sei a$eze pe ace$ti autori printre aceia call au adus o contribullune importantd la shiftl
psihologiel individuale $1 sociale, normale $1 patologice. Cele sparse nu inseamnei MO ea scrierile lui Freud trebuesc considerate ca adevdrafe evanghelii. Sunt dintre cei earl cred, cd ele confin $l numeroase exagereiri. Una dintre acestea, mi se pare importanfa ce s'a atribuit

psihosexualitdfii infantile. A considera actul sugerei laptelui ca un fenomen erotic, ce aduce satisfactiuni de naturd sexualcI, mi se pare cel puf in o larger' exagerare... Psihosexualitatea este rezultanta unei impresiuni sensitive psihice, care necesitä terminaflurzi nervoase specif ice, dupd cum toate impresiunile optice, auditive, olfactrve, etc. Cu tot ce ele aduc caracteristic In psihicul nostru, sunt datorite unot aparate sensoriale propril. Zonele in mod erogeneu nu pot avea aceastd calitate deceit trezind percepfluni sau imagini In 'apart Indirect pe cale asociativd crt simful sexual. In plus, fiziologia ne crater cd funcflunile apar atunci Mud e nevoie de ele $i necesitatea psihosexualitdfei nu se shade dead dupei ce desvoltarea organismului e complectd deci dupei epoca puberalei. sau aproape, Totu$1, NM' a contesta in mod absolut existenfa une psihosexualitcli infantile, voiu continua sd cud, cei in stare normald aceasta e de tegulci in stare potenfiald ageptand sel fie trezitd sub influenfa unor hormoni specifici, in momentul cad ea
devine necesard perpetudril specie!. Nu pot deasemenea trece cu vederea panca de subiectivism

pe care o au interpretdrile psihanalitice, cari uneori nu sunt prea departe de a ne aminti sistemele unor deliranfi. Tot astfel panca ideilor preconcepute mi se pare de asemeni uneori prea mare in lucreirile de psihanalizd. Este cred indoelnic, dacd asociafiunile, pe care bolnavul le face cand reproduce diferite episoade dinteun vis pe
care cclutdm sd-1 analizdm $1 sc1-1 interpretám

sunt 'in mod

necesar acelea$1 cari au condifionat visul insu$1.
www.dacoromanica.ro

Partea pe care Freud Fl adeptil sal o face complexului
lui OedIp" mi se pare deasemenea cu totul exageratei.

In plus, ca mUloc terapeutic constitule o arma cu

cloud'

teilFuri, care trebuie aplicatä cu o extremei prudentei Fi numal de speciali#i Cu multi' competinfei. Cu aceste rezerve, opera lui Freud nu Mind' ne mal putin tnsemnatei, Fi cercetärile psihanalitice Neale !dean spirit oblectiv vor contribui sä lumineze cat mal malt psihologla normala Fl patologica, Expuntind pentru publicul románesc doctrina lui Freud, D-I Dr. Popescu-Sibiu face o opei el de utilitate incontestabilei.

Pe de allá parte, piin munca ce a depus-o pentru a cunoaFte
numeroasele lucran i ce s'au sris in domeniul psihanalizel D-I Dr. Popescu-Sibiu este chemat de sigur set fie unul din reprezentantii cei mai meritoFi ai acestei noui specialiteiti la noi in lard Fi putem spera cä dansul va aduce Fl contribufiuni personale interesante in campul stiinfific, cat Fi in acela al practicei medicale a psihanalizei.

Dr. C. I. PARHON
Profesor de dirtied nearopsihiatricel

la Universitatea din lag

www.dacoromanica.ro

Raportul
Doninutut Prof. Dr. G. Marinescu.
Citit In eedinta generald publlcd, solemnd, din 28 Mai 1932 a Academlet Romdne, asupra seriera Docirina lai Treacle (Psihanaliza) de DI Dr. Popescu-Sibiu, distinsd cu o parte din Premiul I. Oroveanu :

Sunt peste 30 de ani de cand prof. S. Freud dela Viena a pus bazele unei docrine psihologice cunoscute sub numele
de psihanaliza.

Freud, format la scoala lui Charcot dela Salpétrière si la cea a lui Bernheim dela Nancy, este creatorul unei teorii numita psihanaliza si care a facut celebru pe autorul ei. S'ar putea zice ca ce! putin In aparenta, Freud prin doctrine lui, prin scoala creata nu numai in Austria dar si In diferite alte tad, ca i prin numeroasele reviste de psihanaliza a imprimat un avant nou cercetarilor psihologice si a infuzat o viata noua psihiatriei i psihoterapiei. Caracterul original chiar impresionant al psihanalizei este
cA acorda o importanta de mana Intaia fenomenelor sexualitatii, In manifestarile elective ale inconstientului nostru. lnsa ea nu se margineste aici, ci imbratisaza totalitatea experientelor elective si emotive la omul normal si patologic dar si a intregii omeniri din punct de vedere al evolutiei psihice. Aceasta intin-

dere a campului psihanalizei este, pe de o parte, fructul acumularii si generalizarii faptelor izolate iar, pe de alta parte, a opridlor de sinteza si a studiilor istorice.

Ceva mai mult, Freud si elevii lui au cautat confirmarea
piirerii lor in operile marilor artist', literati sau psihologi rafinati.

Dela psihologia individuala s'au Janet la problemele de istorie ale umanitatii. Astfel s'au gasit analogii curioase intre mecanismul viselor, pe de o parte, al povestilòr cu zane i miwww.dacoromanica.ro

sublirnarea. cum ar fi schizofrenul. dorintele. medic onorific la Spitalul de boli mintale din Sibiu. III. contine 292 pagini. IX. cap. Visele . cap. Istoricul psihanalizei. 3 Intrepretarea viselor. Gresurile . Lucrarea e impArtitd In 19 capitole Cu continutul Windtor t cap. obsesii si in general In toate simptomele organice de naturd psihicd. lar indicatiile psihanalizei se intind la toate formele de psihonevroze. cd e bolnav. Inainte de a aplica tratamentul psihanalitic se recomandd un examen complet somatic al bolnavului. 4. nevrozele anxioase. sA fie sincer cu el insusi. Psihonovrezele . sA cunoascA toatA psihanaliza. Aspectele doctrinei psihanalitice .tologiei pe de altd parte. cap. In care si a gdsit refugiul. complexele pe cari le simte. Perversiunile psihosexuale . Tratamentul e ineficace cand bolnavul tine la boala till. se va lua in considerare etatea. sal dea seama. Diverse modalitAti de lichidare a complexelor : condamnarea. Principiile psihanalizei. consacrat terapeuticei. profesiunea. In ceeace priveste expresiunea simbolicd si realizarea imaginard a dorintei. X. din cari 27 sunt rezervate unui dictionar menit sd explice diferiti termeni tehnici. in unele perversiuni sexuale. II. sA-si dea seama. I. In ultimul capitol. cap. Dupd expresia lui Jung. cu lumea lui imaginard. O dificultate serioasd in aplicarea psihanalizei in terapie este durata.ro . sugestia. se va cAuta o lesiune organicA sau endocrind primitivA. 2 Metoda asociatiei verbale a lui Jung . intrebuintati In psihanalizd . VI. Fenomenul sublimArii . intuitiv cd toate gandurile. intuitiv. cap. InteadevAr. histeria. Cu leziuni organice consecutive. Lucrarea d-lui Popescu-Sibiu. cenzura sau constiinta lui cautA sA le IndepArteze.VII. sexul. Conditiile vindecdrii sunt ca bolnavul s'o doreascA. cap. lucrarea are drept lintd sd descrie faptele fundamentale ale teoriei freudiene si aplicatia ei la tratamentele psihonevrozelor. cap. cap. Se cere din partea bolnavului o sinceritate absolutA lar. IV. Nu se va putea aplica psihanaliza la nevroze cronice. Psihanalisti disidenti. cap.dacoromanica. 3-4 www. cum sunt fobiile. Caile deviate a tendintelor impiedicate (adicd ale complexelor) in elaborarea lor . VIII. miturile sunt visurile seculare ale umanitdtii. se indicd cele 4 metode ale psihologiei adicA : 1 Metoda asocierii libere a lui Freud . practicarea actului sexual. din partea medicului. V.

Viitorul ne va arta ce va mai ramane din aceste ruine caci psih analiza este susceptibila de obiectiuni foarte serioase.dacoromanica.ro . Dar si alte boale cer de asemeni un tratament lung. ca si de unii autori straini. sunt destul de incurajaloare. Libido al lui Freud deptiseste cu desavarsire sfera sexuala. inteo atmosfera mistica. Pentru Freud. care este la a doua e-. Partizanii convinsi ai lui Freud au facut uz mai mult de fantezie decat de spirit critic si au imbracat doctrina freudiana. Popescu-Sibiu. care cu siguranta e exagerata.9 sedinte pe saptamana. ticuri si alte turburari psihice. totul e sexual. reprezinta o lucrare meritorie si Inseamna un inceput laudabil in literatura romaneasca a psihanalizei. Dar nu trebuie sa uitarn ea monumentul ridicat de Freud cu atata munca si persistenta psihologiei dinamice a inconstientului este sapat in fundamentele lui de mai multi ani de invatati partizani ai psihologiei traditionale si ameninta sa se rui- neze. caci www. deoarece doctrina medico-filozofica a lui Freud se bazeaza uneori pe hipoteze foarte hazardate si explicatiile cele mai subiective si hazardate au fost intrebuintate pentru interpretarea fenomenelor complexe ale constiintei afective. 1n decurs de 3-12 luni sunt Impedimente serioase pentru bolnav si medic. analiza unui bolnav cu idei obsedante. nu nu- mai atractia sexelor opuse dar tot ceeace e instinct. la transformarea si sublimarea instinctului sexual. Autorul da. in Nina parte. Aceleasi obiecth se aduc lui Freud relativ la rolul elementului sexual in patogenia nevrozelor si ceeace este mai surprinzator. Numeroase vindechri sau ameliorari au fost comunicate diferitelor societati de psihiatrie. ditie revizuita si completata. la sfarsitul lucrarii sale. El e intins la toate fenomenele afective si nobile desi trebuie sa recunoastem ea civilizatia contribue. Cartea d-lui Dr. a produs un fel de revoila in spiritul psihiatrilor. vointa de a trai. vointa de a putea. emotiej afectivitate tot ceeace filozofia considera ca elan vital. chiar complexul lui Oedip n'are o baza istorica. chiar s'a zis ca foamea si amorul conduc lumea. Rezultatele terapeutice obtinute de Freud si scoala lui. Dar chiar aplicarea teoriei sexuale la tratarea psihonevrozelor. Deaceea Maeder ne sfatueste a lua cuvantul sexual in sens poetic.

MA cea mai mica banuiald cd e propriul sdu tatd. www. Nu- mai prin intamplare a intalnit pe tatd1 Mu pe care Pa ucis.10 cum a observat Mills.dacoromanica. Oedip n'a lost alAptat de mama lui. aproape cd nu gdsim o singurd notiune fundamentald a lui Freud care sd nu existe in stare rudimental% in psihologia clasicd.ro . a cdrei realizare insd depinde de imprejurdrile financiare dificile in care se gase*te Statul nostru". Totu§i cu toate explicdrile indrdsnete qi concluziile gre§ite. se gdsesc in lucrArile lui Freud vilor 'Ai un mare numAr de studii pretioase asupra nevrozelor §i a diferitelor forme ale instictului sexual. Deaceea se poate afirma cd psihanaliza a adus oarecare servicii analizei psihologice §i suntem de pdrere a se atribui d-lui Dr. Popescu-Sibiu o parte din premiul Lazar. In fine.

Din acest punct de vedere unii autori (fortes) o compara cu doctrina darwiniana. indicg numerile de ordine din bibliografie ale lucrArilor Ion respective. Meynert. numarul adversarilor Insa scade mereu. ambele aducAnd aceleasi transformar fundamentale. noua psihologie" preocupa centrele intelectuale (medicale. Sub aceasta denumire conceptia freudiana se prezinta ca un puternic curent (freudismul) care a zdruncinat bazele intregei psihologii clasice sub toate aspectele ei. Sigmund Preud 1) a pus bazele unei doctrine psihologice cunoscuta sub numele de psihanalizei sau psiho-analizd. psihologice. In 1885-86 a fost elevul lui Clzarcot si catva timp a lui Bernheim dela Nancy. teologice. etc.) In sanul carora a stArnit o adevArata revolutie. Sunt aproape patruzeci de ani de cAnd profesorul vienez Dr. Cunos- tintele obtinute la Salpétrière si Nancy au fost punctul de plecare al conceptiei psihanalitice. * Numerile alaturate autorilor citati In text. 0 descriere mai am5nuntilA a vietei private si stiintifice a lui Freud ne-o expune Wittels (321)* un fost prieten si adept al maestrului. prima In domeniul biologiei.ro . unde a frequentat Coleglul Sperl. din motive pe care le vom vedea ulterior . cu cea a lui Einstein. Inteadevar. 1) Sigmund Freud s'a nAscut (6 Mai 1856) In Frieburg. filo- sofice. Vederile profesorului vienez si ale scoalei psihanalitice create de dansul au atras numerosi si infocati adversari. Ca student In medicin5 a fog preparator In laboralorul de fiziologie a lui Ernst Brucke. a doua in cadrul fizicei universale. www. La etatea de trei ani a fost dus la Viena. un mic orgsel din Moravia. literare.dacoromanica.INTRODUCERE. ideile freudiene difuzand incetul cu incetul In mai toate tarile. fenomen dealtfel inerent oricarei conceptii geniale. apol la neuropsihiattul T.

Se va vorbi intrio zi de psihologia de dinaintea lui Freud* §i de dupa Freud" deoarece prin noutatea ideilor ce ni le sugereaza. anume a psihanaliza a adus Inteo recenta lucrare. partite ei avut Ca once conceptie in faza de debut.. opera lui Freud constitue unul din evenimemtele cele mai importante. (154) un Mai 1arziu impartial critic al lui Freud se vor uita generalizarile lndraznete si simbolismul aventuros. incercand sa zdruncine curent. nu ne pot opri sa ne dam seama in mod strict obiectiv de fertilitatea ei. a scopul lui a fost sa demonstreze permanenta visului omenesc in afara somnului" etc..ro Le stupide XIX-e .dacoromanica. critica lui Daudet contribue la primatul spiritual asupra determinarilor biologice ale vietei omenesti. Paris 1925 slide' Ed.Les Morticoles° Ed. deci tocmai un fapt care-si are importanta lui bine fixata in cadrul psihanalizei. Fasquelle. numerosi cercetatori contribuind la edificarea si verificarea acestei doctrine. Spirit reactionar. tiintifice amintin- du-se doar de un singur fapt. spune P. Partizan al unei concep(ii spiritualiste. In concluzie aráta. cum Inca n'a fost in istoria psihologier (Claparède). In una din lucrarile lui (74) vizeaza cu termeni aspri substratul neo-materialista legat de instincte.12 in scurt timp lucrarile lui Freud ifi ale adeptilor lui au fost traduse in mii de exemplare si in mai toate limbile. Janet. Leon Daudet face o severa critica a freudismului. 1) Vezi:. si se vor separa de celelalte lucrar mari servicii analizei psihologice". baz 0 alta manifestare antifreudista o semnalam la congresul naturalistilor din Ktinigsberg ce-a avut loc acum cativa ani.1) Astfel. care azi par a caracteriza aceste studii. al conceptiei psihanalitice a viselor. Adversarii cei mai 'in versunati au fost nevoiti sa recunoasca insemnata parte de adevar si lumina ce-o proiecteaza conceptia psihanalitica In domeniul psihologiei univer- sale. prin fecunditatea ei. Grasset Paris etc. inteun stil impulsive' lucrarile puternicului literat (si medic) au cautat de altfel sa loveasca ironic si Cu vie inteligenia In toate exagerante manifestarilor mai de seama ale spiritului contemporan. www. Aceste expan- siuni. si-a vulnerabile si exagerante inerente entuziasmului.

ca in vis apar si cei disparuti l'au facut sa creada ca acel ceva" traeste si dupa moarte. Visele si fenomenele mortii au contribuit In cea mai larga mgsura la geneza acestei notiuni. Faptul. etc. suntem nevoiti sa facem o mica incursiune in jurul notiunei de psihic". chiar a celor disparuti. . materialul de lucru al filosofiei. In timp ce altii prea legati de studiul acestei realitati externea au neglijat mai mult sau mai putin factorul psihic : realitatea interna". ca acel ceva" duce apoi o viata independenta de . dintl a dus la cultul mortilor . www. . de materie. o umbra. izoland-o de substratul ei concret. * * * Domeniul pe care l'a abordat Freud a fost acel a psihicului atat sub aspectul lui normal cat si cel patologic. metapsihicei. latura aceasta a vietei In general. Doctrina lui Fieud. La sfarsitul conferintei fui. recunoaste cg o serie de descoperiri pozitive (ale acestui tpoet. ci ca pe un poet a carui teza este antistiintifica. domeniu neglijat mai ales din punct de vedere hl unui studiu practic. cA este In tovarasia altor persoane. notiunea de a devenit suflet" odata cu evolutia intelectual a omenirei corpul lui studiul filosofiei si apoi acel al psihologiei : stiinta totalitAtii fenomenelor ce se petrec In sufletul omenesc. ettil clinicei psihiatrice din Manchen. Primitivul a cautat sa-si explice faptul. etc. . Inteadevar.13 Pilmke. fiind o doctrina eminamente psihologictt. O In timpul somnului poate vizita cele mai departate locuri. dupa ce descrie pe Freud nu ca pe un savant. . totusi acest chisman fati" care sustinea temporaritatea curentului psihanalitic. .ro .) vor constitui o achizitie pentru stiinta (dei o acuzase de antistiintifica). metafizicei. ca In somn se desprinde ceva" din- teansul.dacoromanica. . Dupa ce a trecut din laza aceasta oculta. se declara fi s antifreudian. . la credinta in existenta unui suflet" . ca . a constituit obiectul numai al unor conceptii pur teoretice. Aceasta cre. Toate acestea l'au facut sA creada. Pe acest ceva" l'au conceput ca un suflu. Cum s'a conceput psihicul si cum se concepe azi ? Notiunea de suflet" dateaz1 din vremurile cele mai vechi.

VI apare doctrina cerebralAg a lui Alcmeon din Crotona. materialismul lui Democrit.fraeckel. d'Holbach. .sufletur. dupà care. reprezentata de : spiritualismul (misticismul) lui Platon. Dup5 aceasta conceptie.fluidg. ca apoi Fritsch.. faza metalizica in care g5sim o diversitate de conceptii. Descartes 11 localizeazA In glanda pinealA. material al unui principiu imaterial §i deosebit de corp : al spiritului. de unde numele de materilasm equally) fie ca spiritul este o Ins4re a materiel (materialism atributly) fie cA este o functie.dacoromanica. Bfichner. Bechterew. Cabanis ( creerul secreta gandirea) Alolleschot. cA atomii vietei ar fi monadele. de H. corpul fiind corespondentul concret. Ogle. Acest monism materialist este reprezentat de Vogt. E. Cu sediul In inim5 (doct. iar d'abia In sec. ') S'a cAutat astfel a se localiza . de forte. spirit.. datorità miscgrilor moleculare ale materiei nervoase (materialism cauzativ). Hitzig.ro . fie ca materia este unica realitate (materia . Goltz. iar materia spirit degradat. s'o supuie studiilor de psihofiziologie. ina cardiacA a lui Aristotel). etc. independente. focare de activitate.. adica substante simple indivizile. elementele primitive ale tuturor. Din acest punct de vedere Il gAsim conceput ca asuflu caldg care circulA In sAnge sau ca . www. prin care dupa A. Sachs. Bergson. corpul) a trecut astfel prin cele trei faze. excretie (Vogt) a materiei. 1) Conceptia monismului spiritualist este reprezentatA In filozofia con- temperad. Le Dantec. spiritul ar fi singura realitate. Wallace. iiihtelor. Gall (Cu elevul sAu Spurzheim) duce la extrem aceastA localizare cerebral. F. putandu-se despArti 1) *i monista. monadele continuand a duce o viata extra-terestrA spirituala dupg moartea corpului 2).. anu me : dualista (Descartes si elevul s5u Malebtanche) dup5 care corpul §i sufletul ar fi doug realit5ti fundamental deosebite una de alta. Munk. mai tArziu pe baze mai stiintifIcefrenologia luí F. J. etc. Astfel gasim conceptia monadelor a lui Leibnitz (1714) care In Monadologle sa afirm5. nemateriale.Conceptia sufletului" (In raport cu materia. sub forma el moderatA expunand-o Broca (1864) cu care conceptia intrA In faza experimentAril stiintifice. Conta. Comte ar trece once conceptie : L faza oculta (teologic5) II. V.

W. dAnd rezultate strOlucite sub conducerea lui Beaunis. Stumpf. In prima : Bazele psihoenergetice ale psihologiei normale $i patologice" am insistat asupra apropi') eFenomenele psihologice pot fi concepute ca fenomene energetice Itsterpretate astfel tot atAt de bine ca i alte fenomeneg. Spinoza. fenomen In care este se° (132). deaceea psihologia se multumeste sh ne descrie faptele sufletesti" si sA stabileascd conditiunile In care se produc (id). totusi despre acest substrat nu avem trisO o cunostintO sigurA. Wundt. W. etc. Duhem. www. Numeroase laboratorii de psihofiziologie experimentala (Leipzig. Din acest domeniu al filosofiei transcedentale studiul su- fletului". Psihologie §i Endocrinodoul comunican. . Hbffding. etc. etc. (Oszvald L'gnergieu. Pavlow (Petrograd).) Tinut la Dlclosaamartin In 1931.ro . etc. umorall Psihicul". K. Fechner. cA psihicul presupune existenta unui substrat cu anumite proprietAti si anumità conformatie"(RddulescuMotru)(253). Ebbinghaus.) s'au creat pretutindeni. reprezentatO de I4. Paris. psihogeneza In esenta ei prezentAnd Inca un semn de Intrebare. biologica (Deschamps) o fort5. Oswalc11) Mach. un act. faza experlmentald.eber. Este reprezentat de B. endocriniáng.dacoromanica. paralelismul psiho-fiziologic dupO care spiritul ì corpul ar fi cloud aspecte ale aceleiasi realithti. Rom. etc. . deoarece psihologia trebue sO se edifice pe baze mai largi si anume. conceput ca o manifestare nervoasO este considerat ca reprezentAnd o energie (energie psihicg. Wtirzburg. Marbe. Wundt. H. Helmholtz. pe atributele fundamentale ale energiei la care se ajunge in ultima analizl (Dide) (84). Stlinta nu ne ofera deocamdata deck rhspunsuri evazive. Hbffding. Se numeste psihic. Problema psihicului" totusi nu este Inca rezolvatO.4i 3. de Neuropsihiatrie. gandire (Gras- Ceea ce se stie MO.. A... Bine!. este faptul ca psihicul se aflA in strAnse raporturi cu baza materialO. James. Se studiazA astfel psihicul" ca o functiune nervoash" strAns legatO de conditiunile de natura_nervoasO. vitalO. In jurul acestei probleme am prezentat la al XI-lea Congres al Soc. sub termenul de psihic" (mental") Intra In: III. Psihicul este conceput astfel in sensu) panenergetismului universal al lui W.

etc. Afirmatiunile noastre le gasim confirmate prin coincidenta cil ocazia celei de a 6-a Conferinta a psihanalistilor francezil) in cursul discutillor ce s'au facut privind raportul p rezentat de Parcheminey asupra histeriei de conversiune. Pende. sustinand cä notiunea psihoenergismului ar putea oferi aceasta apropiere.psihic" i . fntrucat mecanismele (condensare. deplasare. . diastaze nervoase.pe baze stiintifice a psihologiei de datele biologice. In a doua comunicare 0 explica(ie psihoenergeticd o mecanismelor psihoterapeutice" am evidentiat avantajiile ce ni le ()lea ipoteza psihoenergetismului in lamurirea mecanismului si tehnicei tratamentului moral.).1 www. etc. HentyFlournoy considera problema dinam ica a energiei psihice centrul operei lui Freud. Parhon.) descrise de Freud sunt fenomene energetice. Biedl.dacoromanica. Cu ajutorul ei. Sustine caracterul energetic al inconstientului (conceput psihanalitic). Notiunile de . etc. Din acest punct de vedere conditiunile biofiziologice ale psihicului au fost relevate de cercetarile anatomo-patologice.ro .pe atat de importanta din punct de vedere stiintific.Energia psihica" n'ar fi dupa unii biologi decat rezultatul anumitor fenomene de natura fizico-chimica. energii circulunte (Dide) vitamine. iar aceasta notiune a unei energetici psihice pe cat de teoretica In psihanaliza. fiziologice si mai ales de cele efectuate In domeniul endocrinologiei (Laignel-Lavastine. explicarea fenomenului psihic In complexitatea lui ar prezenta o mai larga perspectiva. Anne°. Studiul endocrinologiei apare dupa ultimele cercetari intr'o stransa 9 Care St. a carui arma este cuvantul legat erii de nenumarati coeficienti ofectivi ce modifica structura sufleteasca a individului.1931 la Paris in Asilul Clinic Desbaterile publicate In Revue Iraq de psychanalyse° 1932 Nr. a avut loc In zilele de 39-31 Oct.). cari la randul lor s'ar afla sub dependenta unei organizatii endocriniene mentinuta In stare de echilibru de catre cele doul sisteme antagoniste ale sistemului nervos simpatic (vegetativ).energie" nu pot fi considerate in mod exclusiv ca elemente irationale sau mistice intrucat ambele sunt utilizate in studiul afectiunilor mintale. cultura) i dinamica celulei nervoase ce-i conditioneaza manifestarea. refulare. putandu-se face o legatura intre creatia spirituala (opere. ce se produc In compozitia umorala (coloizi.

sa le Inceteze indiferenla fala de pozitia i mi§carea lor mecanica. Avem raportul intim Intre aceste trel categorii de fenomene : fenomen fizico-chimic ten. Cercetarile minutioase ale lui 1 Ceeace confirma..bioch'mic) ca un factor determinant al activitatii psihomotorii. O. H. din corpul meu. In acest domeniu obscur si complex al psihismului s'a nascut conceptia psihanalitica. etc. al activitatii gandirii. In fata acestui mister ce Inconjoara sa raspunda problema. Numai un studiu al mecanismelor intime de transformare a unui fenomen Intealtul (din cele trei categorii de fenomene) va putea rezolva problema tricA nerezolvatA a paihogenezelv. cuno§tinta. Az.. pentru a lua o atitudine comtienta.2) Sunt multi factori Inca necunoscuti Inca In ultima lor analiza. $i acest ignorabimus" este Inca de actualitate. Influenta glandelor endocrine sexuale apare ca o forta de prima importanta In determinarea manifestarilor psihice. Technique de iisychologie expérImentale 1904 (citat de Grasset (132) Cu drept cuvant observa ca precurn un fenomen fiziologic se deosebeste de unul fizico-chimic prin un element iredlictibil: viata. (Parhon-Odobescu) (228). el trebuie sa aiba In vedere ansamblul organismului". fiziol. In Vaschide si Piéron. Toate cercetarile in sensul acesta au evidentiat terenul biologic (fiziologic. Psihiatria este ceva mai mult decat psihologia patologica kii cineva poate fi cel mai bun psiholog !Ara ca In acelaq timp ea fie §i un bun psihiatru. Vom ignora pe veci cum se produce faptul de congtiinta din faptele materiale cari 11 conditioneaza".17 conexiune Cu acel al psihologiei t¡i mai ales cu cel al neuropsihiatriei.ro .. + constiinta. 2) Toulouse. conceptia freudiana a lui Libido. tot astfel un fenomen psihic se deosebeste de cel fiziologic prin un alt element : constiinta". film' afectiv al individului fiind asile! In stransa legatura cu functiunea sexuala endocrinianal). Psihiatrul nu trebuie sa se rezume la cunoasterea sufletului" bolnavului. Dar ce este gandirea.. fenomen psihic. precum vom vedea..dacoromanica. www. adica : fenomen flziol. qtiinta a lost nevoita deocamdata prin ignorabimus" Intrn cuvantare (Ueber die Grenzen der Naturerkenners") pe care a 1inut-o fiziologul berlinez Emil du Bois-Raymond (1872) §i In care spune : Este de neinteles cum unor atomi de C. In esenta ei ? Care este geneza intima a ei? Cum se efectueaza mecanismul de transformare a unui fenomen psihic in echivalentul sail manifest : fizic ? Stiinta experimentala nu ne-a dat raspunsul decat sub forma mai multor ipoteze.

dacoromanica. aspect tot atat de real si de important ca si realitatea concreta a organizatiei somatice.) Individul trebue neaparat privit sub acest dublu aspect : somato-psihic. filozofiei. Poincaré). au conformat rigorilor stiintifice accesul pe cale psihologica la cunoasterea sintezei olgano-psihice ce constituie individul. Studiul acestor raporturi va constitui obiectul stiintei pure . limitandu-se numai la . o veste surprinzatoare. dar si un factor pur psihic (de ex. (H. 0 schimbare In functiunea endocrina are repercursiune in cadrul atat normal cat si mor bid al activitatii psihomotorii . Inteadevar. si de o importanta capitala. Nina sau rea) venit din afara (vestea fiind comunicata san sugerata) se repercuteaza asupra sistemului endocrin-nervos. once schimbare In conditiunile materiale ale elaborarii psihomotorii.18 Freud §i ale elevilor lui. Pana la dansul se studia indeosebi aspectul organic al individului . problema genezei diversilor factori este de domeniul metafizicei.. in timp ce stiinta se defineste ca un studiu al relativului".studiul raporturilor dintre fenornene". cladind doctrina fortelor sufletesti" (Zweig) (324. Asadar Influenta reciproca somato-psihica este un fapt stabilit.ro . fsi are echivalentul ei psihic inversa fiind Irma si ea nu mai putin adevarata. www. Freud completeaza Insa acest studiu prin cercetarile sale asupra psihicului. caci numai astfel ne vom putea da seama de complexitatea si de raportul intim al fenomenelor bio-psihice.

cautand in mainile lui Breuer i Freud sa vindece histeria. avea un scop pur terapeutic. impunandu-se apoi cu maretia unei doctrine revolutionare. www.Definitia psihanalizei. Aceste doua conceptii reprezinta In fond Intreaga evolutie a conceptiei feudiene. Insa amploarea cu care ni se prezinta azi.dacoromanica. Incepand ca o modesta psihoterapie.ro . de exploatare a mecanismelor psihice. Intr'adevar. Astfel in domeniul clinicel psihiatrice psihanaliza constituie o noua psihoterapie si o metoda explicativa psihologica a fenomenelor psihice morbide. apare ca o vasta doctrina a filosofiei vietei psihice. aceasta menire a avut-o in taza ei de debut . sintetizarea Intregei conceptii psihanalitice. iar In domeniile extramedicale ca o metoda de investigatie psihologica. Ce este psihanaliza ? Freud a definit-o ca o metoda terapeutica a unor maladii nervoase.

77). Italia. Zentralbl. cut Ideia unei psihanalize terapeutice ? $coala psihanalitica. 1-1. Le Bon. ca Freud n'a facut cleat sa schimbe termenil unor notiuni din metoda lui Janet . Germania. Periodicele roi revistele de psihanaliza.CAPITOLUL I. etc. deosebirl fundamentale. Psihanaliza in Franta. Rusia. Suedla. Deuticke 1895).ro . Polonia. Danemarca. cand gasim prima lucrare de psihanaliza Cher den psychischen Mechanismus hysterischer Phanomene" publicata de Breuer §i Freud (in Neurot. spunand. Dintre precursorii scoalei psihanalitice. India America *i Romania. Anglia. ca uncle accidente corporale histerice sunt modificad corporale In raport cu idei si aminiri" (Chatcot). Janet prin conceptia automatismului psihologic". Ribot.) si care mai tarziu a fost completata intr'o lucrare mai mare Studien Ober Hysterie" (Ed. mal ales In felul cum concep . Tot In 1895 Freud publica Quelques considération pour une étude comparative des paralysies motrices organiques et hystériques" (in Arch de Neurol. Spanla. Freud. Elvetia. Terenul pentru aparitia nouei psihologii" se pregatea cu mult Inaintea anului 1893. Istoricul psihanalizei. Bergson. S'a zis chiar. tot* ambele metode prezInta allturi de punctele comune. Precursorii psihanalizel: Charcot.dacoromanica. Olanda. www. Primele lucrari de psihanaliza : Breuer. I) apoi prin introducerea notiunilor 1) Metoda psihanalitica a lui Freud prezinta multe asemanari Cu analiza pslhologica a lui Janet. a analizei psihologice"." Nr. Charcot (dela Salpetrière) si Moeblus (Leipzig 1888) au emis ideea psihogenezei unor nevroze ca histeria. P. 7héodule Ribot prin bazele ce le-a pus psihologiei afective. Cum s'a rigsEllis.suvenlrile traumatices §i psihosexualitatea (Janet). vom mentiona pe cei mai de seama. Ungaria. Janet. In a carel etiologie au insistat asupra importantei trecutului psihosexual al bolnavului.

pi 2. distingeca pi la electricitate : 1. In sfarsit Havelock Ellis prin bazele ce le-a pus psihologiei sexuale. 9 In cele 20 de volume apArute (In traducere) In Ed. mecanismele celor cloud procese psihice. Inteadevar precum am spus. La trezire bratul prezenta simptomul npseudoparalitic". S'a relevat deci influenia starilor psihice asupra manifestdrilor organice. contracturd. de ce n'ar avea aceiasi influentd. un element psihic venit din realitatea lui interna". Dela fenomenul hipnozei. un element psihic al bolnavului insusi. Inteadevdr ipnotismul si isteria au desigur multe afinitäti.21 de energie psihicr si tensiune psihologice 1) in studiul psihofiziologiei. Charcot (in 1883) emite ¡deja psihogenezei histeriei. in felul urmAtor : dupd ce aseza bolnava histericd in stare de hipnozh. simptom cdre per- sista un timp oarecare. la automatisme pi la actiuni coordonate (Christin (49). ii sugera ideea. are cea mai mare asemdnare Cu o istericd sau isteric. anestezie cutanatg. Combinarea acestor doi factori constttue debitul sau Octet*: (tensiunea psihologica a Iui Janet).). care executd acte. In fata acestui fenomen de transformare. '. etc.dacoromanica. A reu§it sa producA simptome histerice (ca : paralizia unui brat. ca bratul ti este paralizat". Este deasemenea sigur. trdeste scene autosugerate etc".ro . Freud a fost atras de experientele si idelle neuropsihiatrului francez. le Bon prin contributiunile ce le-a adus in domeniul psihologiei colective. Asadar prin hipnozd reusise sd transforme un element pur psihic (reprezentarea. ¡deja sugeratd) in echivalentul sat' somatic (simptomul organic : pseudoparalizia bratului). tensiunea sau gradul de activare la care sunt duse tendintele pi care poate merge dela o simplA latentA. 1) Janet. www. . G. de ex. bdnuind o analogie intre. fenomen care la Nancy se putea vedea zilnic in experientele lui Bernheim f i Lièbault asupra procesului hipnotic Freud s'a intrebat : dacd un element psihic venit din earl (reprezentare sugeratd de hipnotizator) are influenta mudificatorie asupra fizicului.) Ca elev (1885 1886) al marelui Charcot. o reprezentare. foria sau massa psihologicd exprimAnd cantitatea fenomenelor elementare grupate Intel) aceiapi sintez5. Freud a trecut astfel la cel al histeriei. mai ales In ceea ce priveste problema atAt de complicatA a histeriei. (Pathan) (226).Mercure de France". cd o persoand hipnotizatd si care executd actele sugerate in hipnozd. Bergson prin filosofia lui.

ardtand cd simptomele histerice pot fi expresia concreta si a unor factori psihici (reprezentdri. Faptul insd. nucleul metodei psihanalitice ca procedeu terapeutic.22 Freud a Inceput astfel sd desvolte In mod logic qi slatematic ideile maestrului sdu Charcot. Proceda deci cu un fel de purgatie mentaldu. care nu cade subt lumina constiintei lui clare. etc. desinfectie mentald (Janet) de unde si numele de metodd catharticr cum au denumit. totusi. ceea ce 1-a fdcut s'o inlocuiascd prin cura de conversatie. in cursul car eia insemna tot ceea ce Musa rdspundea la diferitele Intrebdri puse.ro . Dr. aduse Insa din nou in sfera cunostintei ei (facAnd-o sd le retrdiascd) simptomele se ameliorau si chiar dispdreau tempo- rar. si-anume din acel al inconstientului. Peste putin timp. la Bernheim $1 Lièbault. cd bolnava mArturisea lucruri pe cari nu le credea cd le-ar fi spus (Musa. Precum am vdzut. a Minas totusi nemultumit de rezultatele terapeutice ale hipnozei . In acelas timp un bdtran medic vienez. emotii. care nu concepea dinamismul intrapsihic origina precum si alte notiuni de naturd prea pur psihied a histeriei abstracta ale psibanalizei. din cauza vederilor prea materialiste ale lui Breuer. Joseph Breuer. Freud Incepu (1894) sd lucreze singur www. Breuer $i Fieud au verificat si completat experienta lui Charcot. Astfel s'au consolidat din ce in ce bazele conceptiei psihologice a genezei psihonevrozelor si mai ales ale histeriei. . cd simptomele histerice recidivau &la un timp dupá tratament. cd simptomele n'ar fi decat expresiunea unor stdri psihice anterioare.dacoromanica. cei mai insemnati reprezentanti ai hipnotismului . adrift. Incerca sl trateze histeria In felul urmAtor : aseza bolnava in stare de hipnozd. se atad de acesta si-i deveni colaborator.. din acel domeniu al psihicului. stdri de data veche pe cari bolnava le-a uitat .o Metier $1 Freud. . Pentru aceasta pleacd (in 1899) la Nancy.si destdinuirile ce le-a facut In timpul somnului hipnotic. nu le recunostea ca fiind spusele ei . l'a determinat pe Fieud sa studieze mai amdnuntit procesele hipnoziei. si pregAtit deja pentru asemenea idei. conceptie banuitd de Charcot. simtea ameliordri in simptomete organo-psihice. Breuer observa atunci. Breuer a observat astfel. Freud impresionat de cercetdrile lui Breuer.) ai bolnavului Insusi. In cursul ei efectuandu-se o evacuare binefAcatoare a energiei afective (Regis $i Hesnard) (260). din vieata bolnavei.

psihologie. la nivelul unei doctrine psihologice vaste i geniale.) . expusa In numeroasele lucrar ale nouei scoll vieneze (mai tarziu si ale scolilor disidente). filosofie.dacoromanica. Padagogik" sub conducerea lui A. atat In manifestarle lui normate cat si In cele morbide). Meng. 10 si I 1) In care descrie psihogeneza histeriei i rolul preprimArie In obsesii i fobii. 1) in Internationaler Psychoanalytischer Verlaga (Viena). nu sunt decat elaboran diverse ale aceleiasi energii : ale psihismului (individual si colectiv. Sachs si Otto Rank. Psihanaliza precum am mentionat de altfel se ridica astfel dela o simpla metoda psihoterapeutica la nivelul unei conceptii a panpsihismului". politica. 1).ro . Zentr. Freud si Bleuler. aria. criminalogie. etc. Zentralblatt liir Psychoanalyse" (1910). 1894. pedagogie. Jahrbuch der Psychoanalyse" (1908) care a aparut pana In 1914 sub conducerea lui Jung. Otto Rank. Imago" fondata in 1912 de catre Hanns. Majoritatea lucrarilor psihanalitice apar in periodicele editate de Freud si elevii Astfel cele mai insemnate ar fi : Schriften z.23 continuand drumul vederilor sale geniale. 1) Prima lucrare de psihanalizg pe care a scris-o singut a fost je Abwehrneurosen (Neurol. Zeitschrift !Ur psa. teologie. Nu este catusi de putin surprinzator faptul. Paul Eedern. angewandten Seelenkunde" aparuta in 1907. abordarld astfel studiul tuturor manifestarilor psihice i Indepartand In mare parte misterul ce inconjura mecanismele esentiale ale activitatii psihomotorii sub toate aspectele ei. Anna Freud. Aichorn. varietatea acestor domenii este numai aparenta. Conceptiile acestei scoli au inceput dealtfel sa ¡ese din cadrul medical in care s'au nascut subt forma unei psihoterapii. ca psihanaliza fi gaseste materialul de lucru si aplicatiile ei In domenii atat de variate si multiple precum vom vedea (In medicina. Sachs. literatura. In acelas an a aparut Zeitschrift fiir Anwendung der Psychoanalyse auf die Geisteswissenscbaften" sub conducerea lui Freud. deoarece In ultima lor analiza. sub directia lui Adler si Stekel. www. Rezultatele unor cercetari minutioase si verificate pe terenul clinicei psihiatrice au deschis noi orizonturi i au pus noi probleme in domeniul psihologiei normale. cari in scurt timp reuOra sa Injghebeze scoala psihanalitica.

Scoala psihanalitica a Intampinat totusi marl si mai ales numeroase obstacole In difuziunea ideilor ei prin Wile straine. etc. In fiecare an a aparut Almanahul Psihoanalizei (la Viena). fie in majoritatea celorlalte reviste literare. In timp ce prin diferitete lucrar i tratate de psihiatrie autorii (Sollier. www. Thomas. prima lucrare ce s'a ocupat de Freud a fost a regretatului tan& savant roman N.dacoromanica. eseuri etc.2) Vom urmari pe scurt felul cum a patruns doctrina freudiand In centrele savante. volume.1) Franta. Inainte de razboiul mondial. la al XVII-lea expozeu a conceptiei freudiene. 2) S'a cgutat a se explice cauzele acestei grele difuziuni ale curentului freudist In tArile latine. Ladame) consacra psihanalizei pagini Intregi.edinta a Soc. sub Ingrijirea D-rului Theodor Reik s'aInfiintat la Viena un oficiu special pentru centralizarea ei. de Saussure o atribue lipsei de spirit practic a popoarelor latine. care in cartea sa Le Sommeil et les reves" (1911) descrie pe scurt teoria viselor a lui Freud" ca apoi Kostyleff sa expuna In numeroase articole trasaturile generale ale psihanalizei. wEssais de psychanalysea de Freud (ed.ro . numeroase cercetari sunt publicate fie In brosuri.24 H. Hesnard. de Montet face un In acelas an. In mai toate Wile precum vom vedea au aparut numeroase reviste psihanalitice . Beauchant. Schneider. In acelas timp Mauricheau-Beauchant din Poitiers scrie cateva articole psihanalitice pentru medicii practicieni. psihanalitice ale adeptilor din Europa si America indeosebi. 1). lanet prezinta un raport asupra psihanalizei cu o critica pe cat de impartiala pe atat de favorabila nouei psihologii. etc.. Régis. medicate. psihologice. Incat In 1921.I E. Ch. 9 Pentru cunoasterea istorlei mischil psihanalitice v. /Wendy. cercetari. In 1913 psihanaliza se dtscuta intr'o . Primul psihanalist din Franta a fost M. Payot) 1927. P. R. apoi Maeder (din Zürich) care a facut o expunere a psihanalizei in Amide psychologique" (1912). Witlets. 8) Ne-am servit pentru aceasta de lucrArile lui Rdgis.-. Zulliger . Indeosebi spiritul latin a primit-o cu multa rezerva. LaforguP. Congres International de Medicina din Londra. Vaschide. Elvetiene de Neurologie cu a carei ocazie Ch. Literatura psihanalitica mai ales In ultimii ani este atat de vasta. Din 1926. prezentand numeroase lucran.

au lost publicate in revistele neuropsihatiice. Perelman. a /nceput o serie de lucrAri psihanalitice practice In cazuri de obsesii. Astfel. impulsii. ca H.Hesnard.-Lavastine. observatiuni clinice minutioase. Ceillier. Trepsat. Flournoy. unii contra. (88) A. Cornelius.25 In larga mAsurA au contribuit publicatiile si cercetArile se-. au obtinut rezultate strAlucite. profesorul H. la fel M. altii in favoarea psihanalizei. care in colaborare cu prof. R. etc. Rezultatele. Amouroux. M. dupA ce au lost trecuie prin severa obiectivitate stiintificA. o ajutau in once caz in diluziunea ei.ro .dacoromanica. etc. de cAtre somitAtile psihiatrice si filosofice ale Frantei.1) In cursul rAzboiului gAsim cateva articole semnate de Colin-Mourgue. In 1917 Devaux §i Logre in cartea lor . Kostyleff etc. Pitres. Dunzas. etc. psihanaliza preocupl din ce in ce tot mai mult centrele savante din Franta. de Fleury. Ribot. rioase ale lui Hesnard din Bordeaux.Les anxieux" vorbesc de psihanalizA .. Szokolnica (o elevA de a lui Freud) Laforgue. Dupre. dela facultatea de medicinA din Paris. H. (185) Adam precum si in fata argumentelor mai mult de natura sentimentalA ale lui Ch. Claude. Bergson. Regis publicA La psychoanalyse des avroses et des psychoses" prima lucrare ce contine o expunere completA si o critica impartiala a acestei noui forme de psihologii" (Tu. Robin. Papillault. Flournoy. etc. Dide §i Rogues de Fursac in manualele lor de psihiatrie. ImpreunA cu elevii shi Laforgue. 0 parte Je gAsim in lucrarea Drilor Laforgue 0 Allendy. etc. Deimos. Numeroasele contributiuni ale lui Th. Cruchet. Cornelius. etc. In fata criticilor severe ale lui G. Blorzdel. Dupd o verificare impartialA si riguros stiintificA a ajuns sA fie sustinuta cu toata increderea. schizofrenii. Prin 1920 incep chiar lucran i practice pe terenul clinicel neuropsihiatrice. Lemattre. Guiraud. Dupa rAzboiu MO. In 1921 ilustrul psihiatru.. care evidentiazA valoarea nouei metode psihoterapeutice. Laumonier. psihanaliza a lost sustinutA cu succes ') Inteo recenzie publicata In Revue philosophique) 1925 L www. Regis. de Saussure. Nurneroase desbateri incepurA sA aibA loe la sedintele societAtilor de psihiatrie si psihologic. Ribot. L. (71) Foerster (106) Laumonier. (174) . Claude. (24) Hartenberg. Bore!. Allendy. H. Th.

psihanaliza gaseste un teren mult mai favorabil. Claude. ¡mat la Congresul elvetian de psihiatrie tinut la Berna in 1923. facultatea de Medicina din Ziirich deveni centrul unei §coli psihanalitice disidente. 7h. Lipine. au publicat numeroase articole i lucrari psihanalitice. H. Zalliger. Mai tarziu. valoarea terapeutica si de investigatie psihologica a psihoanalizei a fost recunoscuta de majoritatea psihiatrilor. cel mai 1) Despre domeniile extramedicale in care a pAtruns psihanaliza vom vorbi la finele lucrArii. Ch. Odier (Geneva). Pichon (ca secretar general). %lmmer. Jung Schmiergeld. Lajorgue (Paris). iar din cursul anului 1908 §i pana azi. considerata fiind ca o metoda necesara terapiei boatelor mentale. etc. investigatie psihanalitica.vHesnard (Toulon). Doin (Paris). Hesnard. Soc. psihanaliza s'a extins repede. Courbon. Oberholzer. Schnyder. E. comunicarile prezentate. Memoriile originate privind toate donieniile de aplicare. Maeder. 3) In editura G. In aceia§i revista sunt publicate aproape in Intregime rapoartele. www. E. Germania. R. sub inaltul patronaj a lui Freud. Lombard. ni-le expune pastorul Dr Oskar Pfister. Bovet. Ladame.9 In anul 1927. Elvetia. Capgras. Carrette. In Elvetia. Provotelle apoi Gottschalk. facand sa apara trimestrial Revue française de Psychanalysea 9 organul oficial al acestei Societati.dacoromanica. Sarasin. oglindesc larga difuziune a conceptiei psihanalitice in Franta. psihanalitica din Paris (sectiunea franceza a Asociatiei psihanalitice internationale) se formeaza un comitet de directie compus din M-me Marie Bonaparte (Paris) A. Flournoy (Geneva). Cu toata piedica ce-o opunea coala kraepeliniana din München. Mlnkowsky. Ermlkow.20 de Ries. Weber. cu discutiunile ce-au avut loc In congresele anuale ale psihanaliOlor francezi. de Saussure (Geneva) §i Dr. E. Centte cu sub imboldul noilor idei ale lui Freud au Inceinstitutii put sa se preocupe de problemele psihologiei sexuale. Dubois. Claparède. sub conducerea lui Bleuter.ro . patrunzand cu mutt mai de vreme decat In Franta. Flournoy. In 1907 se infünteaza la Biirgheolzli un cerc psihanalitic. de Saussure. cu mutt entuziasm. etc. R. Rezultatele aplicatiilor psihanalitice In domeniile extra-medicate.

The Hogartb Press' §i George Allen & Unwin (Londra). 7085 Leipzig) se afirma tendinta la popularizarea problemelor psichoanalitice. Curentul freudian preocupa centrele medico-psihologice punandu-se bazele Societatii psihanalitice din Londra" care editeaza International Journal of Medical Psycho-analyois". Alexander. 1924 la Salzburg). prezentAnd apoi asupra rezultatelor la al VII. Lugaro in La psichiatria tedesca" (Florenza 1917). Reprezentantul de seama al scoalei psihanalilice este prof. i VIII Congrem interdoug dAri de seamg national de psichoanalizg (25 Sept.8) Rusia a rbspuns si ea In mod favorabil prin cercetarile D-rului M. 2) Notgm : .27 Insemnat reprezentant al psihanalizei fiind (Berlin) si Max Eitlngon. In schimb este combatuta de Modena §i mai ales de prof.ro . Mentiongm cele doug mari edituri ale lucrgrilord e psihanalizg : . gen. Sachs. Abraham Prin recenta brosura a Dr. Harnik. In 1931 apare . iiiulff (Odessa) si prin cele ale lui Pavlow (din PeDr. Mentionam Deutsche Psychoanalytische Gesellschafts asociatie din cari fac parte D-rii Simmel.-lui Alfred Brauchle: Psychoanalyse und Individual psychologie" aparuta in Reclams Universal Bibliothek" (Nr. etc.eiss (Trieste) si Ruffaele Cantarella (Neapoli). Anglia. Internat de psihanalizg) a Intiintat (In 1920) chiar o policlinicg psihanaliticg la Berlin. psik hiatria e psicoanalisi" (1923) considerand psihanaliza ca o chimie fizica si o medicina aplicata psihicului".-. E. Cantarella (publ. In care se comenteazg pe larg rezultatele acestei policlinici. revista consacrata lucrarilor psihanalitice2) Italia n'a ramas indiferenia in fata nouei psihologii. 1922 Berlin si 23 Apr. Costa. Boehm. Eitingon (secretarul general al Asoc.Zehn Jahre Berliner Psychoanalytisches Institut' o lucrare a Soc.Psychoanalytist he Elemente in der griechlschen Trqddie de R. www. LeviBianchini sustine conceptia freudiana in Ddense de la psychanalyse" i Valeur et aspects sociaux de la psychanalyse" publicate in Arch.dacoromanica. Fenichel. germane de psihanalizg. K. E.1) Dr. de Edoardo 11. di neurol. Jones (Londra). lii Almanach de Psichoanalyse' (1936) Wiena. In ultimii ani apar totusi numeroase cercetari psihanalitice. M-me Horney §i Miller.

lelgersma (rectorul Univ. T heodor Reik (Haag). Mr.28 trograd). din Leyda).dacoromanica.° (New-York). G.") Mentionam lucrarile lui : Sandor Radd. Mills si Morton Prince in raportul lar se ridica in contra pansexualismului freudian. Danemarca si Olanda. vine cu pretioase contributiuni in sanul scoalei freudiene. R. Zaboorg. romane n'au ramas straine de noul curent al psihologiei freudiene. Ives Hendrick. 2) Care publicg (1907) prima psihiatrie (In limba norvegiang) ce se ocupà pe larg de psihanalia tal 1) Edituri ale lucrArilor psihanalitice din America: Nervous and Men(Washington) si W. etc.ro . Zeitschr. Delgado. America. Polonia. au publicat numeroase lucran i in periodicele straine. au trecut insa cu totul de partea lui Freud. Pfei- fer. Americ. au starnit discutii vii in sanul centrelor neuropsihiatrice americane. Prot. Balint. James I. H. Jekels. Noorton & Company Inc. Camp- bel. In 1909. Ungaria prin lucrarile originale ale lui Ferenczi. de Neurol. Ian van Emden (Haag). www. recunoscand totusi valoarea unor notiuni psihanalitice. Brill (New-York) etc. (Atlantic City 1921 lunie). R. asupra mecanismelor fiziologice. Dr. reprezita psihanaliza in Spania. Bjerre. D-rului A. Greve (Chile) Mme Ruth etc. etc. publicate in numeroasele reviste psihanalitice ale Societatilor adepte infiintate. colaboreaza la periodicele psihanalitice ( nInternat. van Renterghen. L. prin lucrari de psihanaliza literara. Spania. Eisler. Putnam. Marinescu (196) (197) a expus trasaturile geneI) Problema reflexelor conditionate. Franz Alexander. Ch. reprezentari). care a demonstrat rolul inhibitor al factorilor psihicl (prezentari. Vogt (Christiania)2) etc. Astfel la Congresul anual al Soc. Hone's. nici centrele culturale România. nume cunoscut in cercurile psihanalizice. Prof. G. Mr. Prof. W. iar White si Smith-Eily fellife (New York) editeaza (in 1913) The Psychoanal. In ceca ce ne priveste. Stanley Hall presedintele Universitatii din Worcester invita pe Freud si Jung sa tina o serie de conferinte asupra psihanalizei. D-rul Girindrashekhar Bose din Calcutta. Cercetarile lui H. far Psychoanalysea) lar Berkeley-Hill confirma identitatea etiologiei nevrozelor la Europeni si Hindusi. Karin Michaelis (Copenhaga).') Mile scandinave. India. Review. G. Carihy. Ellis.

Cu aceste Inceputuri lumea medicaid romaad este In larga masura preocupata de valoarea stiintifica a vederilor psihanalilice. Urechla (Cluj). cd multi literati s'au convins spontan de adevdrul si de valoarea reala a revelatiunilor psihanalitice. VIad (300) In 1923. C. Vlad. pentru obtinerea deci a rezultatelor practice de valoare medicala. Dr. dar mai ales de timp. ocupandu-se Indeosebi de partea doctrinara a psihanalizei. 9 In . Dr. Prin forta faptului. Dr.I . Dr. Corozel prin teza sa de doctorat s'a impus ca un pretios colaborator in apararea punctului de vedere psihoanalitic. reala a nouei psihoterapii. atunci and este condusa de Indemnarea si rtibdarea necesard aplicarii acestei metode subtile. a proape absiNie In actuala atmosfera materialista. pentru o cunoastere temeinica a psihanalizei. Insa. Retezeantt debutand cu teza sa de doctorat (263) asupra viselor in care se cristalizeaza ca multa pricepere o serioasa putere de analiza a suflecontinua prin diverse articole de psihanaliza tului omenesc aplicata. criticand-o impartial.ro . C. G. se impun prin succesul lor. C. Astfel se explica In mare masura faptul.29 tale ale doctrinei. T. ocupandu-se de problema psihanalitica este a D. In editia I-a in 1927.dacoromanica. sociala pe care le ofera aceasta investigatie subtila de psihoterapie. Rezultatele practice tnsa obtinute In clinica si clientela. www. 1) uneori in colaborare ca Prof. Urmeaza lucrarea de fata. Putini medici romani pot fi cu adevarat citati de a fi colaborat In literatura psihanalitica romaneasca. de catre Dr. Westfried In lucrarile sale asupra manifestarilor sexuale normale si morbide. sa raspandeasca lumina nouei psihologii.Buletinul eugenk $1 blopolitic 1929 gi 1930 Cluj . evidentiind valoarea utila. medical intelectual este nevoit Era se familiarizeze cel putin inteun cadru diletant Cu problemele psihanalitice. Prima teza de doctorat (in medicina).Clujul Medkal". ca psihanaliza mai ales aplicata impune o cultura generala serioasa. aparuta tot ca teza de doctorat (la Iasi). pentru a ne limita doar la mentionarea lor. C. Vlad sunt suficient de cunoscute in competinta si In datele lor practice. se cer sacrificii materiale si morale. Putini se vor hazarda in acest domeniu al specificului omenesc. Lucrdrile de psihanaliza ale Dr.

dacoromanica. Dupa ce schiteaza structura mentala a lui Eminescu.ro . mentionam primele eseuri de psihanalizä judiciarä publicate de D Petre Marcu-BalF1) conturand valoarea interogatorului psihanalitic si posibilitatile practice oferite de datele psihanalitice expertizelor judiciare. Regretatul profesor Mina Minovicl in colaborare cu D Dr. autorul crede. au facut. a responsabilitatii si-a sanctiunilor penale. Prima incercare de acest fel a fost a D. medicii psihanalisti romani. 7 din 1927. iar mai tarziu cu Dr. o serie de investigatiuni privind literatura noastra. Nu de mult. Ma'am Pop (244) publica unele consideratiuni critice privind aceiasi problema a psihanalizei judiciare. Dr. Aceste articole au ap5rut de curand Inteun singur volum sub WM de . . Dr. Dr. servindu-se de tehnica psihanalitica. D-sa intrevede multiplele aplicatiuni ce le prezinta psihanaliza criminalistica avand largi perspective. Recent. I) NuvelA publicata in Vlata Roma/leaner' No. §i Dreptul6 (vezi bibliografia). C. In afara domeniului medical.Psihanalia judiciarelm. Steinescu (287) schiteaza o expunere obiectiva a doctrinei lui Freud" sustinand o critica ale carei concluzii ridica o adversitate in lata utilizarii psihanalizei ea metoda terapeutica efectiva. In cadrul acelorasi preocupar Dr. largind in acelas timp si conceptia psihologica a delictelor.Via(a Romaneasedm. loth: Neumann (218) (219) 1) In revistele : .30 In ramura medicinei legale. C. ca tuala valoarea mijloacelor psihanalitice in domeniul medicinei legale si-a dreptului penal este egala Cu zero". care desigur va influenta In multe directii. C. Mai tarziu D-sa publica un studiu psihanalitic asupra motivului Lenore" din folklorul nostril. In ultimii ani. Westjried (210). D-sa da la iveala rolul determinarilor psihologice inconstiente in geneza operei emineseiene. ce-ar duce In viitorul apropiat la inaugurarea unei noi stiinte si scoli eriminale.Pandectele Romane". doctrina si legislatia penala a viitorului". Dupa ce cauta sa ilustreze subrezenia" principiilor acestei doctrine si elucubratiunileu In faza lor acinterpretarilor psihanalitice. Vlad In jurul geniului lui Enzinescu. Wad (211) publica In revistele franceze doua studii in acelas sens evidentiind serviciile ce le poate aduce examenul psihanalitic expertizei medico-legale. www.

jugul moralei sexuale. etc. Aceiasi exploatare In mainile tendentioasa i falsa îi continua opera nefasta creerul unor elemente inteligente si de vasta cultura" in domeniul social al vietei noastre. romane. moderne vieti" . prin care se justifica i sustine degajarea totala a fetei moderne de sub. In legatura cu fenomenele sociale actuale. literaturii. .. poezii. . Opera de destramare i desmat social desfasurata de spirite revolutiope calea revistelor." Daca pe taramul medical au aparut restranse lucrari fata de centrele culturale straine. .ro . stiintifice (In jurul problemei sexuale) cultivand noi (?) moravuri In numele unei . Inspiratii fecunde si orizonturi noi ale tragicului omenesc. . Cezar Petrescu. Ibialleanu. detin cheia i estetica profunzimilor sufletului omenesc In nenumerate nuvele.. . ce oglindeste complexitatea cu care este infiltrat sufletul femei de eternele preocuparii erotice. .dacoromanica. . www. piese. bronare. Anumite curente politice (si pedagogice conexe celor politice) in tendinta lor de rasturnare a oranduirii noastre sociale.81 publica douh studii psihanalitice : asupra romanului Baca/aura/fill elevulut Getbert" de Torberg si Adela" de G.. ipocrite i creatoare de nevroza. In literatura romaneasca autorii s'au resimtit pe o scara mult mai larga in creatiuniie lor literare. de sanatoasa traditie etc . cat si mecanismul psihologic al visului in sensul conceptiei freudiene. felul In care trebue privita fata de azi din punct de vedere pslhanalitic (246) . relevate la lumina datelor psihanalitice. O ineatunci puizabila literatura pornografica Isi justifica valoarea utilicand teza artei pentru aria" nu mai ofera argumente zand datele psihanalizei In legatura cu mecanismul psihologic al raporturilor dintre inconstient i constient. Citarn bunaoara Somnul" de D. venale sau dornice de castig surilor. PAnA ql crimi. ci intregei noastre organizari sociale. concluziile noastre releva falsitatea tendentioasei i naivei interpretan i a teoriei psihanalitice. am schitat In cuprinsul unui eseu. din cele mai nefaste nu numai literaturei noastre. utilizeaza conceptia psihanaMica In subminarea familiei Intronand dreptul absolut al sexuaMAW (o forma periculoasa i ieftina a materialismului) asupra oricarei valori etice. conferintelor si chiar lucrarilor . etnice. Este locul sa atragem atentia i asupra unei repercusiuni ale conceptiei psihanalitice. 2) o nuvela. ziarelor.

considerandu-1 pe Freud un mare educator" (216). DI Prof. face o ampla descriere a aplicatiunilor psihanalizei in pedagogie. www. Moldovan (212) face prima expunere psihanalitica a inconvtientului. G. M. In desvoltarea conceptiei personalismului energetic" (254) D-sa considera meritul psihiatrului vienez S. Narly. Psihiatrie. au recunoscut o arma cu douà taivuria. (6). lar sublimarea un minunat mijloc educativa (id. am demascat cauzele (politice. un pretios mijloc ce 9 Constatare personal cu ocazia examenelor psihiatrice ce-am avut ocazia sA le facem cAtorva criminali intelectuali. C. C. 1) Acest aspect al psihanalizei 11 vom trata pe larg In cadrul unei /ucrari In curs.8) In domeniul psihologiel. D. Freud de a fi staruit asupra proprietatii de identificare a Eului. Conf. antinationale . ca un convins adanc cunoscator al conceptiei freudiene. ce le determina acest curent" modern alimentat cu idei psihanalitice" vi. Speranfla (285) (286). comunicad vtiintifice vi eseuri. Reidulescu-Motru (253) confirma pretioasele contributii ale psihanalizei In explicarea fenomenului psihologic.Considera(iunt psihanalitice asupra creae literare° comunicare prezentatA la al 13-lea congres al Soc. Din punct de vedere pedagogic. E.. Georgrade (126) vede In investigatia psihanalitica Marta cu talent.32 nalii intelectuali" vi minori" (precocitati (?) vor justifice crima prin argumente culese din . parvenire. RomAne de Neurologle. etc. Freud sau Glde'). D. In o serie de conferinte. Prof. Antonescu expune contributiunile practice de mare insemnatate In cunoavterea vi influentarea integrala a sufletelor copiifor (elevilor) nostril'. G. D. am semnalat influentele. In care atat adeptii cat vi adversarii ei. Psihologie si Endocrinologie. nefaste structurei etice a individului cadrelor noastre sociale.dacoromanica. Prof.) acestei utilizad a psihanalizei In insavi detrimentul valorii ei. O atitudine favorabila psihanalizei indeosebi privind fenomenul sublimarii se desprinde vi din lucrarile de psihologie sociala ale Prof. interese financiare. tinut la Sibiu (1933). 9 . prudenta i rabdare. Se impune o stavilire a acestei exploatdri a conceptiei psihanalitice. In cadrul preocuparilor de psihologie fi pedaRogle infanHid.).. DI C.ro .

Insa din pozitia limitata unui cadru marginal. Dupa ce insista asupra deosebirii ce trebue facuta Intre inconstientul organic-fiziologic si inconstientul psihic (conceput ca substanta sau ca o realitate sui generis). autorul desprinde concluzia.) si cea a psihanalizei privind domeniul inconstientului. Din aceasta opozitie a privirilor.ro 3 . Carus. Blaga considera problema psihanalitica de-o importanta deosebita. ps hanalistii limitandu-se la un punct de vedere periferic. D. Irma gol. Din sanul acestor raporturi. Rezervele ce le face In jurul acestei conceptii sunt cu atat mai valabile cu cat izvorasc dintr'o favorabila atitudine MO de doctrina psihanalitica. D-sa considera posibilitatea unei abordar efective a problemei inconstientului numai reluand traditia romantica veche. dar mai ales din discernamantul ctitic al unui spirit de-o rara putere de patrundere a realitatilor abstracte. D.dacoromanica. ne ofera s't o serie de contributiuni pretioase. fi lipseste viziunei psihanalitice perspectiva vasta in adanc. 1. utilizand datele psihanalitice In cadrul originalei teorii asupra stilului cultural 1) alaturi de comentariile filosofice si critice asupra problemei inconstientului.) Il descrie ca o realitate psihica de mare complexitate. prin faptul ea ofera un imens material Cu extraordinare efecte dramatice si de fecunditate rara". evidentiaza valoarea conceptiei psihanalitice despre inconstient. cu funclii suverane si de o ordine si de un echilibru launtric. Blaga (id. 1) In primul volum : Orizont 111 stila din . lipsit de substanta. care desena eadrele unei viziuni. si adangAndu-i-se sporul mlezos obtinut pe alte cai. POPREIC11. desprind o viziune mai plina despre structura $1 continutul inconstientului. Goethe etc. de suprafata. ea viziunea romantica contureaza inconstientul global. Reamintind faptul ca descoperirea ninconstientului" constitue un titlu de glorie mai ales pentru filosofia naturii" D.b ne oferit informatiuni sugestive pentru a sesiza subconstientul In care germineaza si din care 'tsar multe din conduitele bizare ale copillor". ne mai fiind posibila nici o cunoastere. gratie carora el devine un factor In mai mare masura $iesi suficient. pe plan filosofic.Trilogia culturil'. L. 0 mindu-se asupra structurei inconstientului. L. L. Dr. Tot In filosofie D-sa. In teatru.818111 t 08111LNALIZAN www.. Blaga (21) releva raporturile dintre conceptia romantica (a lui Se/telling.

Ludan Blaga ii da numele de personan(d."2) Ne limitam la aceasta sumara schitare a felului In care conceptia psihanalitica a fost comentata §i criticata de cel mai original §i adanc ganditor contemporan. pe autor.decat e con§tiinte. O asemenea limpezire a domeniului inconOientului de perspectiva cosmotica" a dus la o serie de contributiuni originale in legatura cu raporturile dintre incon§ient §i con§tient ceea ce l-a facut.ro . credem ca i se cuvine acestei doctrine Intreaga atentie. continuturi ale incon§tientului pot aparea (efulguratiuni ale incon§tientului") in constiinta §i fara o prea- labila transformare cum se petrece In fenomenul sublimarii.stilm.o ca o valoare de cultura ce trebue cunoscuta. O asemenea considerare il duce pe gAnditorul nostru la conceptia unui inconOent cu caracter cosmetic".dacoromanica. de revgrsare a undelor" continuturilor din incon§tient in con§tiinta scazute ca un ecou. Dupa aceasta conceptie psihanalitica a creatiei. www. spre a fi utilizata apoi numal In scopul binelui social si in raport numai Cu realitatile noastre sociale. in mai toate tarile. literare etc. sa revizueasca In mod critic mecanismele vietii suflete§ti descrise de Freud. cu drept cuvant. al nostru. formand prin aceasta transformarecontinuturi ale diverselor creatii spirituale (artistice. nu haotic". In mod deosebit D. cópturand. ') Vezi capitolul al IX-lea : . L.)') Ori. tendintele (continuturile) incon§tientului apar in con§tiinta diformate. Acestui proces de translatie. lamurit de psihanali0 prin mecanismul sublimarii" libidoului sexual. Blaga i§i Indreapta privirile In jurul fenomenului de crea- tie spirituala". deghlzate. * * Trecand In revista ecoul ce l-a avut doctrina §coalei lui Freud.Fenomentil 1) Procesul personantel 11 considera autorul §i ca un pretios mljloc de explicare a fenomenului . dar nedeghizate" D.

nu poate deveni. neza vietel afective. printr'un complex de tendinte si In continuA miscare. ci si In timpul somnului). Conceptia panenergetismului universal orienteaza psihanaliza fritr'o directie psihomotrice". tendinte. Principiile psihanalizei.CAPITOLUL H. Psihologia afectivA. Pslhosexualitatea cuprinde aproape intreaga activitate a vietli psihice. Teologismul intrapsihic: once act psihic este determinat de o cauzA (psihicA sau organic5) latentA sau manifestA. Psihicul e o modalitate de manifestare a energiei universale.ro . dorinte ce tind spre elaborare manifesta. Copilul este tatAl adulluluig . Astfel. 2) Multi termeni al psihologiel freudiene sunt Imprumutati din fizicA fi mecanicti. complex de tendinte care se gasesc Trite° miscare continua. Vieata psihica e un 1. In sufletul individului sunt vecinic framantari. hedonicA. dupa Rtbot (271) 9 P. (si aceasta nu numai In stare de veghe. www. statica. Se descrie psihicul ca un sistem de tendinte. ce n'a fost. inconstientul ca bazA a intregei vieti psihice. Din acest punct de vedere psihologia freudiana la aspectul unei psihologii dinamice 2) ce contrasteaza cu psihologia clasica asociationista.dacoromanica. once proces psihic reprezentand forta unei cantitati de energii psihice 9 pe cale de elaborare. Procesele mentale infantile stau la baza intregel desvoltArl ulterioare ale vietii psihice a individului. aspiratii. Principiul psihodinamismului. In capitolul utmator insistand asupra catorva aspecte mai importante pe cari He imprima unele principii. Janet prin conceptia sa a tenstund psihologice a intrevAzut psihologia dinamicA. Vom face o scurta expunere a principiilor fundamentale ale doctrinei freudiene. GeElementul afectiv stA la baza psihodinamismului.

2. 2) Orice act psihic este legat de un altul printr'o asociatie 3) dinamicA si cauzalA. 2) fu decursul evolutiei ontogenice si filogenice osociatia se face la Inceput superficiala (sunete. Nici un act psihic nu este elaborat la Intamplare . m.) apoi tot mai profunda si se ridica la un ordin superior (asemanare. determina atentiunea si da o alta directie lantului de 'deis. Freud (115) Inte- lege prin o tendintA echivalentul psihic al unei surse continue de miscAri provenind din interim' organismului. actul psihic fiind conceput In vederea unui scop. etc. spre deosebire de excitatie. 2) Aparitia oricarui fenomen psihic este conditionata de cauze: o perceptiune cheama In constlinta o reprezentare. dorinte. ca o filosofie finalistA" (Dubuiadoux) (86). inclintiri. Paulhan (230). este termenul generic ce cuprinde toate variethtile lui : necesitAti. 9 Din punct de vedere filosofic. aceasta o a doua s. d. geneza ei recunoscand conditii si determinAri bine stabilite exlude notiunile : nhazard" distractie". produsA de cAtre agentii externi. a. o emotie. tendintele traducAnd necesitAtile mentale sau fizice ale individului". Fenomenele psihice sunt supuse unui determinism riguros. coordinatie etc) (Iones) (160). asupra manifestkilor paihke. Activitatea psihicA. SA retinem astfel baza dinamicA si conceptia unei sinteze de tendente % dona din caracterele fundamentale psihologiei lui Freud. Principiul determinismului intrapsihic. o dorinta.dacoromanica. nu facem nimic din obisnuintA. etc. (Misa prezentandu-se ca o conceptie teleologica a psihismului 4). gusturi. In psihologia deterministA a lui Freud se amestecA deci mecanismul cu finalismul.ro . instincte. distractie sau din capriciu. deoarece importanta determinismului universal este atat de mare Incat rupandu-se numai Inti'un singur punct s'ar rAsturna Intreaga conceptie stiintifica a lumei" (Freud) (114). '1 Pazilhan (232): ptendinta este faptul esential al vietii mentales. Tendinta este deci la limita domeniului psihic si fizic". sub once forma. Acest principiu prezintA o deosebitA valoare In doctrina lui Freud. prezintA deci o continuitate si succesiune cauzalA.tendinta este o miscare sau oprire de miscare In stare nAscAnda . finalismul psihalogiel freudiene a adruncinat bazele conceptiei liberului-arbitru. Nici o manifestare psihomotorie nu este deci ininteligibilA. inexplicabilA . www.

afectivitatea era privitA ca fiind partea inferioarA a inteligentei" (Leibnitz).37 Vom vedea importanta i puterea explicativA a notiunei de teleologism psihic. Psihologia lui Freud din acest punct de vedere este prin excelentA o psihologie alectivci in care afectivitatea detine primatul. Extinderea acestei psihologii.ro . iar Wundt deasemenea aseazA tendintele (afectivitatea) la baza psihologiei lui voluntariste. cAnd vom vorbi despre lapsuri. Mai mult. §i In psihologia v oluntaristA a lui Schopenhauer. geniul lui Ribot a pus bazele stiintifice ale psihologie afective. al determinismului intrapsihic se bazeaza. locul cel mai important in mecanismul elaborArilor psihomotorii in general. Afectivitatea o gäsim astfel odata cu etergia vitalA. precum si a altor fenomene psihosimptome psihonevrotice logice care pana la Freud erau enigme in esenta lor. Pentru Descartes afectivitatea constituia domeniul gAndirei confuze".. Pd acest principiu al asociationismului cauzal. Comte in Philosophie pozitive spune : afectivitatea e unul dintre cele mai principale mobile ale vietii". Principiul afectului. deoarece paralel cu crescanda complexitate a organizatiei somatice s'a efectuat i complexitatea mecanismelor proceselor vietii psihice afeetive. in acea inte- lectualistà a lui Leibnitz. Freud a fAcut-o bazat pe numeroase cercetAri rlinice si psihologice. Acestea ar fi primele i cele mai simple manifestAri ale afectivitAtii in stadiul biologic din curbul evolutiei ei. cum ar fi de ex. 3. ajungAnd la concluzia cA intreaga dinamicA a energiei vitale psihice se aflA sub dependenta afectivitatii. www. cAreia i-a consacrat numeroase volume si articole in Revue philosophique" (fondatA de dAnsul). Totusi. din punct de vedere atAt filogenetic cat i ontogenetic. emotiei se transformA In activitate. cand spune ca intelectul numai prin intermediul afectului. amoeba. gAsim tropismele.dacoromanica. precum vom vedea. La fel A. metoda asociatiei libere a lui Freud i cea a asociatiei verbale a lui lung douà metode ale terapiei psihanalitice. In schimb Hume in Morala sa dA importanta cuvenitA afectivitAtii. Elemental afectiv stil la baza psihodinamismalui. La cele mai elementare fiinte. Energia psihicA derivA din afectivitatea ce-o posedA intregul organism" (Regis Hesnard) (260). vise. de abia in secolul trecut.

potentialitAti ne va face sa ne gAsim In acea stare de nesatisfactie afectivA (Unlust-Freud) . si deoarece sub vieata constientA afectivA se aflA o regiune inferioarA. tendinta cea mai evoluatA : ideea 1).dacoromanica. Bernheirn dela Nancy a numit aceastA tendintA spre elaborare in act manifest a energiei psihice (ideei) : reflex ideo-dinamic. www. antipatia fiind rezultatul evolutiei tropismelor negative. Janet). foarte obscurA. ca orice energie se va acumula fn cantitate.a tropismelor pozitive. In ce constA insA perceptia sensibilitAtii organice In care biol caz putem vorbi de o stare afectivA ? Am spus. sim- IntrucAt baza. ldeea constitue o tendintA. aceia a sensibilitAtil vitale sau organice. care este o forma embrionarA a sensibilitAtii constiente" (Ribot) (271). afective se aflA in tendinfe. care va creste in raport direct cu durata si intensitatea obstacolului precum si cu persistenta fortei ca case tinde a se manifesta In act. Cum ne-a venit o idee imediat tindem. Asadar congiin(a acestei sensibilitati vitale. reprezintA actualizarea unei tendinte-forte. rAdAcina vietii patia. iar nu in constiinta plAcerir sau neplAcerii ce le insoteste dupA cum sunt satisfAcute sau nu (Rrbot) (271).3s De altfel o manifestare afectivA repulsivA (antipatia) a individului s'ar putea compara fohrte bine in ultima analizA Cu tropismul negativ. Complexitatea progresivA a psihicului a atras complexitatea crescAndA a vietii afective. Ca once tendintA reprezintA o energie psihicA ce-si cau1A elaborarea.ro . Asadar odata cu perceptia senstbilitatii organice fa(d de tensiunea energiei unei tendinfe pe cale de elaborare. el once act psihic reprezintA elaborarea unei energii psihice. constitui ceea ce se numeste afectivitate. simtim nevoia. In raport direct cu acesti trei factori va creste si tensiunea psihologich" (P. sensibilitatea organicd a constituit cea mai rudimentarA stare afectiva. care n'ar fi decAt echivalentul psihic al reflexului fiziologic : excitatie-reactie motorie. a o executA. si °data cu aparitia celei mai elementare organizald psihice.generatoare de tendintes. 2) Acest fenomen s'ar putea considera ca fiind si la baza cenesteziel. vom puI) Ideea fiind in acelas timp o . iar perceptia acestei tensiuni 2). deaceea autAm s'o elaborAm (Abfuhr) fn care caz ne simtim satisfAcuti (Endlust). SA luAm de ex. Cand frisA energia este impiedecatA In elaborarea ei.

primitivi) sau ontogenetice (copil .) de care este legat. reprezentari. dinamiee. 8i aceasta cu atat mai mult cu cat ne vom scobora pe scara evolutiei filogenetice (animale. Aceasta conceptie a deplasarii" afectului explica len omenul transfertului afectiv" (Freud). mad 5i deplasa 2) . intr'un cuvant al unui element intelectual. etc. al satisfactiunei vitale. al reportului afectiv" (Mauricheau-Beauchant) fenomen foarte ') Deschamps (82) vorbeste de maladiile energiel psihice" creind astfel o noug stiintA clinicg: psihopatología dinamia`.39 tea vorbl de o stare afectivd. scopul oricarei manifestari (tendinte) psihice fiind acela de a obtinea placerea (teleologismul hedonic al psihologiei lui Freud) satisfactiunea. activitate bio-psihica.ro . intreaga dinamica a domeniului psihic fiind orientala de factorul afectiv. www. Principiul piacerii" (Freud). . Se vgd cleci caracterele unei notluni cantitative. noua psibologie opune una cantitivd". Aceasta senzatie de placere o cauta once !BMA vietuitoare. dela cea mai simpla la cea mai complicata. prin o oarecare independenta fata de elementul intelectual (senzatie. etc. e carecterizat deci prin mobilitate. indiferent dacg satisfac sau nu si alte cerinte socIale. Acestei conceptii calitative" a afectului.dacoromanica. o calitate a unei senzatii. idee. Din cauza acestei mobilitati afectul se poate deplasa (Verschiebung) de ata de elementul psihic de care a lost primitiv ata51t. indiferent daca prin acea placere se satisfac sau nu 5i alte cerinte . Din acest punct de vedere psihologia /ui Freud se caracterizeaza printeun panhedonism al evolutiei vietei bio-psihice. . biologice etc. ar calauzi astfel Intreaga. Am lost obi5nuiti sa vedem In afect. de acest instinct vital". 2) Vom reveni asupra importantei fundamentale a acestui principiu afectiv. alienati. Inteadevgr acestia precum vom vedea nu cautg decgt satisfactiunea tendintelor lor. mobile. De altfel zilnie se spune : .a crescut ura' a scdzut iubirea" miam indreptat iubirea pre' etc. $i aceasta va fi neplacuta In cazul aid tensiunea energiei cre5te In urma nesatisfacerii tendintei impiedecate 5i placuta in urma elaboraril satisfacatoare a ei I). 5i sa intre In alte sisteme psihice noi" (lanes) (160). Afectul (ca once energie) se poate diminua. sentiment.

pentru ca apoi sa ni le reamintim ? Da unde le evoceirn §i mide dispar dupa ce le inlaturam din lumina constiintei ? In constient nu sunt deoarece le uitam. cand urt deli- rant (cu constiinta in stare de disfunctiune) spune lucruri de care nu'si mai reaminteste. Freud a fost surprins de frequenta cu care descopere factori de natura psihosexuala" ca germeni etiologici ai psihonevrozelor. Rezultatele obtinute de el si de adeptii scoalei lui. Cand hipnotizatul (deci cu constiinta In stare atenuata) destainueste fapte cand ce nu-si-le reaminteste in stare de veghe. . Inconstientul. Toate aceste Intrebari. Psihosexualitatea cuprinde aproape intreaga actiIn urma numeloaselor cercetari vitate a vielii afective. de constiinta. anume la cea a psihosexualitatii. au deslegat numeroase probleme.40 Important in mecanismul terapeutic al psihanalizei. baza Intregel psihoIogii. uitam anumite lucruri si-apoi ni le reamintim . viselor etc. In acest dute-vino al reprezentarilor. precum si In explicarea simptomelor nevrotice. Aceste consideratiuni l'au determinat sa studieze serios sexualitatii din toate prctele de vedere. cunoscuta sub numele de teoria lui libido a lui Freud i careja ii voin rezerva un caditol special. In acest domeniu Freud gaseste geneza tuturor simptomelor de natura psihica. www.ro prob . din care cauza scopul terapeutic al psihanalizei mecanismelor sediul consta in abordarea acestui domeniu : psihopatogene. de fapte ce le uitam. ipoteza inconstientului isi gaseste unica sa justificare psihologica" (11 uizdt) (322). precum si multe alte considerente si observatii l'au determinat de Freud sa studieze domeniul extraconstient al psihicului. psihanalitice efectuate in clinica si in afara ei. ducand astfel la conceptia cea mai originala a doctrinei psihanalitice. nu-i vine sa creada ca le-ar fi spus el este foarte natural sa ne intrebam : unde este depozitat capitalul psihic ce detine memoria faptelor destainuite atunci cand constiinta este atenuata (hipnoza) sau in disfunclie (delir)? Unde sunt depozitate urmele mnezice" ale reprezentarilor de lucruri. nu le-avem la indemana intotdeauna.dacoromanica. anume pe acel al inconstientului.

2) Vezi cap.dacoromanica. vor . . Perioada infantild a unui individ (ca gi de altfel a unui popor) prezinta o deosebità importantd. care pAnd la Freud nu s'a studiat in deajuns. desarmoniza intregul fond afectiv ce anima vieata psihicd latentd gi manifestd ulterioard 2). Toate acestea MO numai in aparentd. . intregul sistem de tendinte ale copilului mildr modificari si transforman i adeseori profunde. . lar altele derivate (cdpdtate) sub influenta amblantei sociale (educatia sub toate formele ei).asemenea importanta unei evolutii normale gi anormale ale psihosexualitdtii asuprá siindtdtii psihice ale vietii de adult. Vor apdrea alte tendinte. Vom vedea de. Vom vedea sub influenta cdror factori. . ') Copilul este tata adultului (Freud). Procesele mentale Infantile stau la baza tntregel desvoltAri ulterioare ale vietii psihice a individulul oi colectivitAtii. deoarece tendintele noi apdrute nu sunt cleat derivatele celor care par a fi dispdrut .dispdrea" unele din cele vechi. www. ca instinctul sexual. Calitatea acestui capital psihic va nuanta intreaga activitate psihicd ulterioard a individului. 2) cdci nimic nu se pierde" iar »ce n'a fost nu poate deveni".tolul psihonevrozelor §i perversiunilor sexuale. de agresivitate gi de conservare individuald (proprii materiei vii). Copilul se nagte cu o sintezd de tendinte unele primare.ro . importanta mai ales a traumelor afective" in taza vietii din copildrie care pot uneori surveni gi desaxa.41 6.

Pr inciplul piatente posesive gi oblative. Conceptia psihanalitica a congtientului.dacoromanica. cerii gi prIncipul realitatii. Aspectele doctrine' psihanalitice. mai importante ale doctrinei. Istoricul acestei probleme. que www. Complexeie ideo-afective. Ramane sa vedem cum concepe scoala psihanaliticA inconstientul si psihosexualitatea. tionala a acestor douà sisteme psihice : cenzura. sfera inconstientului si psihosexualitatea. ApeContinutul incongtientului. ConDiversele teorii asupra incongtientului. refularea gi rezistenta. Eul individual gi social. A) Psihologia inconftientului. Istoric. care a deosebit o gAndire spontana (inconstientul) de una reflectata (constiinta) .ro . ceptia psihanalitica a incongtientului: congtientul nu este deloc egal cu vieata psihica. si aceea a inconstientului a fost privita si din punct de vedere hlosofic. dela Pascal ne-a ramas: Le coeur a ses raisons.Null-punkt° Wundt). Geneza Incongtientului : apare odata Cu cea mai elementara organizatie psihica congtienta. Duna ce am expus pe scurt principiile fundamentale ale doctrinei lui Freud. ferenta afectiva (. suntem nevoili sa insistam in primul rAnd asupra unor laturi mai originale.Dub'ul aspect : biologic gi social.. Ca de altfel once problema. Organizatia structurala al funcRaporturile dintre congtient gi incongtient. Asupra afectivitatii am insistat putin (in capitolul prece- dent) si vom mai reveni. Primele incercari le gasim la Descartes (1596 1660).CAPITOLUL III. Afectivitatea gi incongtientul : criteriul afectivitatii (senNu exista indifesibilitatii) este criteriul vietii sub toate formele el.-. Lui Freud ti revine insa marele merit de a-i fi dat cea mai vasta acceptiune si una din cele mai complete rezolviri. metafizic etc. Problema inconstientului nu este deloc nouA. Acestea ar fi : vieata afectiva. Utilul social.

simbolurilor oaresicum universale2) legate unele de ca expresie a silu acest fenomem psihopatologic. Bechterew. W. Fiecare conceptie in parte a descoperit treptat-treptat tot atatea elemente componente si functiuni ale acestui domeniu psihic. de psiho-fiziologie. Astfel Jung. etc. care detagate de eul congtiintei evolueazA ca o a doua personalitatea fast numit gi cocon. Ribot. Nancy (Bernheim. preocuparile ce au vizat notiunea de inconstient". Morton Prince. Problema inconstientului. incongtientul stemelor psihice ideo-afective.). Bordeaux (Pitres $i Hesnard) pentru ca prin conceptia automatismului psihologic" P. (cum este de ex. Janet sa-i dea valoarea stiintifica in acelas timp cu prof esorul Freud creandu-se astfel o adevarata psihologie a Incon stientului. Alti autori din punct de vedere evolutionist au abordat studiul elementelor vechi inmagazinate In inconstient. constitue una din problemele cele mai discutate ale psihologiei teoretice si exprimentale. demouulut misterului etc. Grasset. Abramowsky. Leibnitz (1646-1716) prin teoria perceptiilor minimale" (inconstiente) a introdus lima conceptia inconstientului in psihologie. studiul inconstientului trece in sfarsit pe terenul experimentarilor clinice ale scoalei dela Scipettière (Charcot). 0 desvoltare filosofica a problemei o da Ed. www. Ribot. etc. von Hartmann (1842-1906) In Filosofia inconstientului" (1869) si de abia in 1886. M Prince. executate de Bazaillas. Dwelshauvers. In acest cadru stiintific cu lucrarile lui H. Le Bon. Precum vedem. descrie imaginile arhaice" (urtamliche Bilder") in cadrul superstitiilor. Boutroux.. credin(elor.ro . W. Bergson. James. Wandt o aseaza pe baze experimentale psiho-fiziologice. fi cu cercetarile de laborator. Paulhan. Janet (151) evidentiaza automatismul psihologic" si sinteza mentala" pentru explicarea multor manifestni psi hice moibide. Simbolul divinitkil. etc. mai mult de ordin fiziologic si psihofiziologic (inconstientul organic). Astfel P. Delacroix.dacoromanica. dupa ce a fast incadrata in o serie de conceptii filosofice a trecut si in domeniul experimentarii stiintifice (de laborator).43 la raison ne connalt pas". Liébault). personalitatea dubla i) fenomen studiat si de Binet. de unde apoi a fost conceputa pe baze largi.stient (Assaglioli) sau eta subliminal (Morton Prince). liöff- ding. un elev a lui Freud.

Aceasta atata timp cat se petrec in pragul normalitatii (sanatatii).) Ribot pune apoi accentul pe aspectul afectiv (emotional) al proceselor inconstiente descriind chiar o logica afectiva" gratie careia se explica toate actiunile celor cu o constiinta slaba (la cei lipsiti de educatie sanatoasa sau zdruncinata fie momentan. precum si in finalitatea lor (stabilita mai ales In conceptia psihanalitica).ro . (inconstient functional). Unele aspecte sunt In raport : a) cu viea(a noastra psihicei internd (preocuparile resimtite ca framantari sufletesti".. b) altele. fie pentru un timp mai Indelungat. neam. De indata ce acest prag a fost dep4it sau turburat luam act de aceste functiuni devenite anormale (tnorbide): palpitatii. allele de elemente sacre. bataile cardiace. In modalitatile de actiune si exteriorizare. deliberarile din cadrul vietii noastre psihice interiorizate. rasa. Alti autori (G.dacoromanica. scoala psihanalitica a privit problema din pullet de vedere dinamic descriind un inconstient dinamic" (sau latent-activ).intestinal. sau de aiti factori social-etici. cum ar fi de ex. pulsatia. etc. www. In nevroze). De ex : peristalismul gastro. fenomene studiate de Ribot (268) In conceptia lui asupra . aptitudinile) ereditare ce se manifesta spontan" ca Wand parte din felul nostru de a fi".imaginatiel creatoare". etc. Se Intrevad deci atatea aspecte divergente ale inconstientului In geneza.. tabuate. etc. tot in raport evidentieaza acest raport intrapsihic) intern cu vieata biologid (fiziologica) a organismului nostru (de ex. Toate aceste imagini arhaice" (sau imago-tipuri" Maeda) constitue asa numitul inconstient colectiva sau supraindividual" (Jung) comun vietii psihice colective (de popor. etc. etc. le Bon) au descris din incenstient virtualitatile (predispozitiile.44 frica. In sfarsit dupa ce unii psihologi au intrevazut si functiunea creatoare a inconstientului 9. gastralgii. actele inconstiente sau mai bine zis fntreaga fiziologie a starii noastre cenestezice de care nu avem constiinta decat cand trece pragul normalitatii 2) si asupra careia elementele psi- 1) Gratie careia se efectueaza inspiratia a§a zis a opontanag revelatiile etc. 1) Toate fuuctiunile organice (interne) se petrec fara sa avem conViinta de efectuarca lor.

In contactul psihologic dintre individ si aceastd ambiantd iardsi se efectueazd o serie de influente de reciprocitate. E o lege a spiritulul de sintetizare a fenomenelor din oricare domeniu.organ al gándirei"). religiosi. curentele filosolice. tot mat de mare ca si desechilibrul oricaret functiuni organice (fiziologice. si care se formuleazA : imitate In multiplicitatem. de neur. sanctiune. chimismul amoral (prin . etc. manifestari psihomotorli. ci si asupra mediului social (in cazul geniilor. a impotentel psihice. etc ) asupra functiunilor fiziologice si endocrine Existenta si importanta reala a factorilor psthici se va Intrevedea si cand vom studia geneza psihonevrozelor. 1) Asupra acestei orticulatil psihologice dintre indivld li amble* wetalA (si cosmica) am insistat In una din comunicarile ce le-am facut : Psihologia psihonevrozelor° la al X-lea congresal Soc. penttuca sd i se cunoasca apoi legile si mecanismele ce animl acest domeniu. 9 Papt bine stabllit de studiile de psihologie generalA si recent de cele ce s'au facut asupra reflexelor conditionatem (Pavlow).shormonia) In urma nenumaratelor experiente minutioase. endocrine). psihol. marilor reformatori politici. * * * Bazati pe legatura dintre vieata psihicd constienta si creer (. a perversiunilor sexuale si de altfel a °dare. sociali credndu-se evenimentele. soc afectiv.hice au o influentd incontestabild 1) si In sfArsit c) cti ainbianta socialii (si chiar cosmicd). lmportanta acestei vieti a inconstientului a lost atat de evidentiata In polimorfismul ei manifest (de unde si multiplicitatea conceptillor emise) Incdt psihologii au lost tentati sd-i gdseasca o formuld sintetistd unitarista 0).). ¡iterare. cercetdtorii materialist' sustinand punctul de vedere pur organic (fiziologic). In endocrin. miscdrile sociale.dacoromanica. psihiatrie. pline de surprize In cadrul endocrinologic se gaseste In raporturi fundamentale Cu vieata psihicd In general. cu consecinte nu numai asupra individului (prin educatie. S'a pus astfel In legaturd Cu sistemul nervos si umoral de unde conceptia fiziologica a inconstientului. 9. au cdutat sd evidentieze conexiunile actelor inconstiente cu un substrat organic. 9 In virtutea unei legi universale de altfel. E vorba In concluzie de influenta (Inhibitorie sau de accelerare) ce o are un element psihic (imagine. artistice etc. (Iasi Oct.ro . 1930) sustinand importanta deschilibrului acestui raport psihologic In geneza multor stAri de nevroze . Fard 'ndoiald cd fiziologia. www.

.) si care sunt starile constiintei noastre clare. Teortile statice (influentate de vechea conceptie asociationista) au fost emise de Janet. motorii.) ca sediul vietii noastre emotive (afective). poligonul" lui Grasset. considerati (Pierotz. Dwelshauvers. cu cat in general . afective. www. Din acest punct de vedere (psihologic) am vazut cum diversi autori au abordat manifestarile psihice ale inconstientului.Muelque et Inconsciencem Alm 1909. Faptele histerice (de ex. conceptii pur fiziologice ale inconstientului au fost pe alta parte completate in aspectele lor lacunare de conceptiile celor ce puneau problema si din daca nu chiar numai din punct de vedere psihologic. dinamice. Si aceasta completare se efectueaza cu atat mai mult. S'au emis astfel o serie de ipoteze 1) : statice. histologice in cadrul carom gasim cunoscutele scheme de localizari cerebrale ale functiunilor inferioare (inconstiente) (schema lui Brissaud. pe datele anatomo-patologice. litiffdink. etc.46 Sunt apoi. Jastrow. imagini.afectivitatii pure total lipsit de imagini si idei ce l'ar face cunoscut si exprimal) A caror expunere al critica savanta o face Hesnard (144). Toate aceste.dacoromanica.). S'a mai conceput apoi (tot din acest punct de vedere) inconstientul In raport Cu intreaga fiziologie nervoasa. Binet. etc.sistemele emancipate" in urma unei stramtari a campului constiintei". etc. etc. Teorile afective sustinute de Bazaillas2)§i Abramovsky (1) descriu inconstienful ca reprezentant al . si Inchide in limitele controlului si actiunei ei ind de sisteme partiale (de idei. dupli care o redam succint.fiziologia si psihologia se completeaza fara contradictie in solutionarea progresiva a problemei centrale a gandireia (hesnard) (144). tendinte motorii. Paulhan. pe baza impresionantelor experiente de /aborator (acerebrarea animalelor). ideile fixe) sunt . Geme111. dupa care constiinta este un vast sistem psihic cupri»zand intreaga noastra individualitate.ro . etc. in deajuns de cunoscute conexiunile acestei vieti cu sistemul nervos vegetativ ce detine functiunea 'Centellor cenusii bazali. cerebrala. 2) In .

In mare parte de laborator.bil. inexistenta unor factori determinanti externi. a conchis valoarea reala a coeficientului afectiv si a puterii creatoare ce o detine vieata psihica inconstientg. Alcan) de crypteslhesie. In elaborarea unui act inconstient. Ch. etc. fiind un inel dintr'un !ant asociativ cauzal. a viltorului. intelectuale sunt ale constiintei. www. logica de Oa la Freud. levitatiuni. telepatie. etc. Teorlile motoril ale lui Ribot si Bergson au deschis la randul lor rolul primordial al motricitgtii in activitatea inconstientr. Elementele afective. In sfarsit. Ori.) 9 Care In fata vastei documentatii §I a nenumgratelor cazuri (cuprinse to Traité de Metapsychie Ed. etc. prin creatia si functiunile Inca misterioase ale vietii inconstiente mentionAm feorifle dinamice sustinute mai ales de scoala psihanalitich pi a disidentilor9 ei (Tung Adler. meta-fizice si meta-psihice (Myers. Acesti lactan i interni din psihicul (mai ales inconstient) al indi9 Care prin exceleng ne ofera stAri inconOente inefabile al deci greu de cunoscut. de depheate conceptia spiritism (telekinesii. Dupl conceptia psihofizioConceptia Inconstientului. 9 Vezi capitolul al X-lea. nu exclude existenta unor factori interni. Determinismul freudian MO nu precum am concepea aceasta Nspontaneitate". memoriei. pentruca a4 bgnitiascA una ocultfi. deoarece once act psihic Isi are determinantele propril.dacoromanica. Wei. Richet 2) etc care incearcA o explicare a fenomenelor de cryptomnezie. trecaad peste conceptiile Ina meta-stiintifice. Inconstientul e virtualitatea ce linde sa se rezolve prin actiune.) atiintificS a inconatientului. etc. ectoplasmil. condifil vNzut genezice bine stabilite. etc. ce n'o poate formula Mud ipoteza necunoscutului'. Geley. functiunile inconstiente erau considerate ca functiuni fiziologice spontane (fara excitanti extern» ale sistemului neurocentral. In m5sura In care le lipse§te corespondentul lor Intelectual (imagini. In timp ce scheletul" lor motor este al vietii inconstiente".) care In legAtura cu celelalte conceptii a ridicat valoarea inconstientului la nivelul unui fundamental fenomen psihologic al Intregei vieti psihice individuale si colective sub bate formele ei. cryptopsihie. telepatie. Primul s'a bazat pe studiul emotiei muzicale 9 In timp cé Abramovsky pe nenunAratele experiente.. precognitie. asupra imaginilor.ro .

fanteziei . In aceasta realitate Isi traeste timp. precum vom vedea mai departe.Weiss. deoarece elementele constiente formeaza numai o mica parte a vietii psihice" (Paulsen) (235). In aceasta realitate psihica Freud gaseste mecanismele psihologice a multor fenomene psihice. sunt considerati de Freud ca determinanti ai actelor inconstiente. cum ar fi visele. Ambele metode au Insa defecte qi avantajii. V. precum ne pot inveseli. dupA manifestarea lui externa: Neaga once valoare metodologica a metodei sublective. Domeniul psihic aproape ca se confunda cu inconvtientul.48 vidului. 1) Con§tiinta de sine este acea cunoagere InternA gratie canela simtim ceeace se petrece In no'. si aceasta o face utilizand metoda cunoasterei introspective. ca si realitatea externa a mediului In care traim. Dashley. etc. diferite pArti necesare vietii de relatiune meditative din domeniul Intunecat al Intregului capital psih. daca nu mai mare. In acest domeniu intern cauta sa patrunda prin diferitele lui metode psihanalitice. imaginatiei. www. de extrospeclie a $coalei Behavioriste (America) creata de Watson (Cu adeptil A. vieata afectiva melancolicul. este runoa§terea interioara. at de acea regiune ce cade direct sub lumina constiintei 2) tot ceea ce este ignorat de individ"(Hesnard)(144). simptomele nevrotice. o lumina ce evidenteaza In fiecare moment al vietii. Reiser. Inteadevar. in sfarsit oricine In momentele sale meditative. ') In studiul fenomenelor psihice se aplica doua metode : 1) metoda obiectivd. sau temporar: cei visatori. situatii creiate constient sau inconstient de factorii psihici ai garidirei. de aceea prin psihic" vom 1ntelege atat constientul cat si Inconstientul. . schizofrenicul. Oliver. Incat numai o colaborare a lor va putea constitui un studiu complet al psihicului. K. . Aceasta realitate interioara. Constientul deci contrar credintei psihologiei clasice nu este deloc egal vieata psihica" (licsnard) (144).c : domeniu inconvtientuluis (Ifesnard 129). mai mult sau mai putin Indelungat. de unde termenul de behaviorism) a individului. aceiasi putere o au daca nu mai mare si situatiile realitatir noastre interne.dacoromanica. Calverton) sustinand ca psihicul trebue studiat dupa felul de comportare (englez-behaviuur.9 Cum concepe scoala psihanalitica organizatia structurala si functionala a inconstientului ? Ce este acest substrat psihoorganic al constiintei ? Inconstientul reprezinta intregul psihic. prezinta aceiasi importanta vitala. Intrista anumite situatii externe. etc.ro . schizoizii.

De asemenea nu ne dam seama de ce avem un caracter bun sau rau. Toate actele noastre de vointa au la baza determinar1 ale unor forte ofective Incon$tiente. PO1'F8CII 5113117: .dacoromanica. incat ar fi o eroare. lapsul. Si vom vedea valoarea psihologica si terapeutica ce o prezinta descoperirea acestor mecanisme In determinarile lor morbide. ea In realitate le $tinr.40 Inconstientul reprezentand aproape intregul psilnc. Inteadevar In cursul somnului hipnotic spunem lucruri (ceea ce denota. un fapt. InteadeOr suntem surprinsi In fata unui act ce-I executam (candca I-am facut inconstienta). o iluzie a crede ca portiunea constienta a unui eveniment este portiunea sa principala" (Ribot) (271). 1ntreaga sfera a activitatii psihomotorii constiente va suferi influenta determinanta a inconstientului. S'ar putea Dr. I. Dece ? Adsea nu ne putem nici noi explica. o situatie. tendinte de care individul nu are cunostinta ele fiind In Inconstientul lui. sunt supuse unei logice din cele mai severe. se gasesc trite° continua miscare. rezultatele unor mobile si motive inconstiente. In om se petrec fapte psihice pe care le cuneaste fara sa stie" (Freud) (114). altuia Ii inspira aversiune.si da seama de adevarata origina a inspiratiei lui. nu ne dam bunaoara seama de ce persoana care ne inspira dragoste. etc. Demeniul lui constitue sediul genezei si conditiilor determinante ale tuturor proceselor psihice manifeste sau latente.PIDILINALIZA6 www. Toate actele noastre cele mai bizare. nu le recunoastem ca Wand parte din capitalul nostru psihic. le recunoa$tem) de care In stare de veghe Insa n'avem cunostinta. Adeseori. Constatarn doar a ne place sau nu ne place un lucru. reformatorii de originea ideilor lor. o persoana. act pe care nu ni-I putem lamuri (cum ar fi de ex. cele mai de neInteles. In timp ce pe altul II lasa indiferent. etc. si aceasta ne-o dovedesc fenomenele hipnotice.). artistul nu. Intrucat mecanismul acester sentimente de placere sau neplacere rezida In profunzimile psihicului nostru inconstient. Avem deci numai iluzla libertcifii voinfei. In lumina constientului nu upar decat rezultatele unor determinari executate In afara ei. altele de acelas sens. Inteadevar. mai absurde pana la cele mai rationale. 0 suma de tendinte antagoniste.ro 4 . In sfera lui principiile dinamismului si determinismului Isi vor gasi aplicarea cea mai Indreptatita.

alteori din contrA si ele sunt determinate de factori psihici fnconstienti. Am vazut ca In psihoAfectivitatea §i Incon§tientul. natura pe care. Ori. rationamentelor. careia Ii va imprima caracterul afectiv. oboseala. sensibilitatea psihica. etc. a se crede ca actiunile Precum vom vedea. Din acest punct de vedere.dacoromanica. Astfel ar fi o erezie stiintifica. logia afectiva a lui Freud. distractie". (Le Bon) (id). o vom regasi in toate manifestarile noastre con stiente. distractia. In ultima analiza. favorizeazA uneori elaborarea actelor inconstiente.50 astfel insira infinit altea la manifestad psihice normale si patologice ale individului. Logica afectiva sta la baza oricarel alte logice. Intreaga noastra activitate psihica se conduce astfel dupa logica afectiva.) in aparenta cea mai lipsita de vreo nuanta afectiva oaresicare. pasiunea (forma cea mai concentrata a afectivitatii) ne determina sa studiem cutare problema si pentru a carel sustinere tot pasiun ea favorizeaza elabora! ea aigumEntelor. deoarece toate mobilele actelor noastre au un substrat afectiva. capriciul. ca o forma mai evoluata a sensibilitatii biologice. care In realitate li dirijeaza rationamentele. cum ar fi chiar logica intelectual (Le Bon) (id. va fi la baza intregei noastre activitati psihice. oboseala". filosoful ligIvetlus considerg oamenil pasional' superior' celor dotati cu putere de ratiune. Ratiunea cea mai obiectiva este sterila. sensibilitatea este acel primum movens" al intregei dinamice vitale. derivata din logica biologica (Le Bon) (186) a vietii sub once forma. Voint a de asemenea Isi are originea ei afectiva. etc. www. adica afectivitatea. spontan". lipsita fiind de su portul afectiv. manifestad a caror existenta o cunoastem. Inteadevar. ').ro . ignoranta ce ne-o ascundem sub numele de hasard". capriciu". si dansa se bazeaza tocmai pe aceasta nuanta ascunsa. Dar necunoasterea cauzei unui act nu echivaleaza deloc cu inexistenta vreunei determinad. acestea ne fiind decat derivatele si determinantele inconstientului nostru afectiv. Tendintele noastre inconstiente toate vor fi de natura emotionala. adeseori ignorand Insa factorii lor determinanti reali. 2) (conformate bine'nteles obiectivitatii stiintifice).

logica mistica cu o afectivitate net manifesta.. energetica. Vom refine Insa faptul ca tendintele inconstiente In totalitatea lor sunt calauzite de un principiu afectiv studiat de Freud sub denumirea de principiu al placerii" toate tendintele inconstientului fiind astfel de natura emotiva. afectivitatii. i pAnA la cele www.sensibilitate afectiva . imobilitatea vietii psihice. Ritmul vielii psihice vesnic oscaeaza Intre cei doi poli vitali : placere si neplacere . criteriul sensibilita(ii. Nu mai vorbim de logica multimii.miscare si vieata.. fie pentru o clipa chiar. Am Mat o mica digresiune spre a ne putea da seama de caracterul universalist al sensibilit4i. (Jones) (160). A suprima reactiunile emotive ale fiintei vii este a o expune pericole- lor de tot felul" (E. Precum vedem. mai bine zis este egal cu a-i suprima energia vitala. Si cand nu este influentat de constient ? Cand acesta n'a fost prezent 9. disparitia ei fiind Vedem deci stransa conexiune de o valoare fundamentala energie . echi- valeaza cu Incetarea miscarii. tra-psihice Incepand Cu cele mal temporare (distractie) definitive (schizofrenie).noastre voluntare n'au alta cauza decat vointa ce le-a provocat".undt) al indiferentei afective. Logica biologica la fel este calauzita de tropisme (afectul In faza lui de organizatie biologicA). a ritmului vital echivaleaza cu moartea. Emotia este conditia sine qua non" a vitalitatii psihicet) Pour mouvoir il faut émouvoir" (Ribot). dintre : Termenul de inconstient" preGeneza incon§tientului.ro . In acel zero afectiv". Morel a localizat sediul emotivitAtii In marele simpatic. precum vom vedea. zinta mai multe Intelesuri. Excluderea uneia din acestea aduce anihilarea vietii. al afectivitatii. ceea ce In psihologia cinetica. In acel Null-punkt" (14. indiferenta afectiva Insemnand inertia. Emotivitatea are anterioritate asupra tuturor reactiunilor psihice. nici o stare psihica nu va reusi sa se fixeze. Dupre et Trepsat) (92) disparitia vitalitAtii.dacoromanica. este criteriul vietii sub toate formele ei. Spunem ca un act este inconstient cand elaborarea lui n'a fost influentata de constient. In cazurile de disociatii in-. Caracterul vietii (energiei) celei mai rudimentare este miscarea. Cum se IntamplA.

Este un inteles blopsihologlc ce-1 dAm inconstientului. and nu cunostea Inca rigorile sociale nu urmArea alt scop decat satisfactiunea acestor tendinte instincte. intens emotive. ii putem concepe sub acest dublu aspect : biologic §i social primul fiind acel al capitalului psihic restrans cu care se manifestA in psihoactivitatea copilului al doilea. Continutul inconOientului. treptat prin reprimare. si pentru vieatA tot universal. Dar numArul tendintelor va fi cu atat mai mare Cu cat organizatia blopsihicA se va afla pe o scarA mai InaintatA. au I) Vom vorbi despre transformarea tendintei In instinct In capitolul psihosexualit5tii. decat numai In cazul cand fiinta posed A cea mai elementarA organizatie psihicd constientA.62 In once chz nu putem vorbi de un act inconstient propriu zis. www.ro . si 2) instinctul sexual La baza vietii inconstiente vom gAsi in ultima analizA existenta acestor douA tendinte caracteristice vitalitatii. Traiul insA intr'un mediu social a contribuit mult la dului . Intr'adevAr. ce detine activitatea constientA. conduceau individul dupA principiul afectiv si egoist al plAceriia. altele de acelas sens. lnconstientul freudian" InsA mai prezintA un al doilea caracter : caracterul social. 2) Ambele manifestandu-se pe calea instinctului agresiv al luptei In.. unele antagoniste. fenomen universal din cauza antagonismului (antinomillor). Individul In starea de primitivitate. inconstient vom gAsi o sumA de tendinte intens afective.dacoromanica. asa cum ni-1 descrie Freud. Instincteie 1) fundamentale si primordiale ale celei mai simple organizatii psihice ar fi : I) instinctul de conservare proprie. Evolu(ia filogeneticd a psihiculul. 59). Precum am spus. complexitatea si totodatA la desvoltarea psihicului indivinoile conditii sociale create de exigentele mediului. in con- tinua miscare. 2) SA retinem deci prima categorie a tendin- telor pur biologice ce le gAsim In continutul inconstientului. In I. Din punctul acesta de vedere aparitia inconstientului se confundA cu aparitia sistemului nervos central. dupA continutul inconstientului. acel al continutului sedimentat In inconstient treptat. Aceste tendinte inconstiente. de cAtre societate si constiintA (vezi pag.

.. Inconstientul urmAreste conservarea proprie prin satisfactiune imediatA conform principiului plAcerii". care §i el la randul lui urma aceia§i evolutle spre complexitate. interesul e plAcerea. Acesti factori noi. de naturA social.) 2) Lupta ce se dA intre individ si societate. precum am spus. intens afectiv si egoist.53 silit pe individ sA se conformeze acestor rigor!. si Caracterul primitiv In raport cu cerintele sociale. Toate aceste influente sociale au lAsat astf el urme adAnci In organizatia psihicA a individului care. trAia din inconstientul lui simplu. oferA individului numeroase experiente cu stAri afective corespondente. toate aceste impresii 'As And mine mnezice" 3) (memorie biologicA) In constitutia somato-psihicA a individului. spre muncA.dacoromanica. inerenta substantei vii. 3) Vezi capitolul : Fenomenul sublimArii°. urmArind idealul hedonic al satisfacerii instinctelor lui Societatea impunAndu-i anumite cerinte. Raporturile din- tre indivizi au desvoltat mai mult instinctul gregar si agresiv pentru satisfacerea instinctului sexual. de conservare proprie etc. cu timpul s'au grefat" in inconstientul primitiv 1) dand nastere constientului (In sensul constiintei morale). www.. dorinte inconstiente : Caracterul intens afectiv din cauza dinamogenezei afective a psihicului. si care 9 Grefarea natural a lAsat Cu timpul urme organice In somatic. Drept consecintA a acestui fenomen vom avea ten dinte secundare. Caracterele acestor tendinte sufAr irisa o serie de transformAri evolutive In sensul unei socializad a lor.ro . Cu timpul individul face o sumä" de achizitiuni de ordin intelectual. derivate din cele primare. Afectivitatea este interesul organismului. Vom reveni 1it.. SA retinem InsA cele trei caractere fundamentale oricArei tendinte. 3) Semon in 1904 a numit mnema" (sau engramA) facultatea. a favorabilului este de aici : desvoltarea" (Vlad) (309) Caracterul egoist. i-au limitat din ce In ce libertatea manifestArii oricand si In fata oricui a dorintelor lui naturale. de altfel asupra acestei noi organizatii psihice.. In directia plAcerii. Individul era nevoit sa cunoascA bine aceste conditii sociale si sA se conformeze lor la once pas. tendinte InsA de naturA si origine socialA (tendinte spre altruism. de a conserva excitatiile externe qi interne. afectiv. spre a nu suferi penalitatea social. etc. spre cultivare.

au descris aproape 20 de forme ale inconstientului : inconstient filogenic. Aceleasi legi ale ereditatii. tot astfel gasim si stigmate psihice conVom vedea mai tarziu care sunt factorii ce fac evocarea dificilg. Din acest punct de vedere psihanaliza apare ca o teorie pur naturalista a evolutiei menlale. ca o cristalizare psihica si organica a raporturilor lui sociale. primitivul apare In societate cu un psihic relativ reslrans si inconstient si cum. Ontogenia repetd pe scurt filogeniau. inconstientul prezintd o serie de aspecte din care cauza autori. cu intensitatea afectiva a vietii ce o duce inclividul.dacoromanica. Dwelshauvers. social. onto- genic. Asadar o a doua categorie de elemente ce Isi au sediul in inconstient vor fi experienfele. www. etc.etc . o teorie lipsita de misticism metafizic sau supranatural" (Jams) (160). cu numarul tendintelor Impiedecate In manifestarea lor actuala. Am vazut de asemenea cum. somatice. ca tiesnard. afectiv. in decursul evolutiei filogenice. Vom reveni asupra acestora din cauza locului important ce-1 ocupa in doctrina psihanalitica.ro .54 Conservandu-se In acest domeniu al inconstientului.. Acelasi fenomen se desfasoara si In evolutia ontogenicei a psihicului individului. interpsihic. apare organizatia constieniului (in sensul constiintei morale). genitale. dinamic. automatic. constiinta individului le poate evoca (mai mult sau mai putin 1) dupa cerintele situatiei In care se afla. inteadevar. deoarece si in domeniul evolutiei vietii psihice nimic nu ne impiedeca sa aplicam legea biogenetica2) funda- mentala a /ui Hacckel 3) care a aplicat-o in domeniul organic. In sfarsit a trela categorie va fi constituita din tendintele intens afective a caror energie din diverse motive ce le vom analiza n'a reu$it sii °blind' elaborare satisfclaitoare. II. si continutul lui va creste mereu in raport direct cu acumularea experientelor. precum se pot mosteni stigmate fizice. amintirile si mai ales starile afective intense prin care a trecut individul In decursul vie(ii. Intrucát este un paralelism mire evolutia somaticA §i cea psihic5. Aceste din ulna doua categorii sunt rezultatul complexitatii crescande a evolutiei somato-psihicului precum si a influentelor sociale. se pot aplica alai In domeniul organic cat si in al vietii psihice . Pt ecum am vazut. psihopatic. psihofiziologic. atavismului.

brutal. zoologie. egoist. Aceste restrictiuni ale mediului social. psihismului in general. inconstient.dacoromanica. Copilul la nastere va prezenta un capital psihic foarte redus. Sfera de activitate a Eului san individual" calauzit de un va fi restransa. mai tdrziu prin t'Oreare (Gel mai puternic Foc emotiv. www.ro . biologie. Prin Inf4are i se restrang miscarile. folklor. inconstient. nevoit sa se resemneze cu mari sacrificii din fondul lui psihic egoist si primitiv.Psihanaliza constitue deci echivalentul psihic al teoriei evolutiei organice (transformismul darwinian) care isi are vaste explicatii si aplicatiuni Cu rezultate In numeroase stralucite si diverse domenii (paleontologie.) ale evolutiei organicului ca si noua psihologie a lui Freud In diversele domenii (psihologie. combativ . necesara expansiunei vietii lui intens afective. De teama batAii este silit sa anunte necesitatile" la timp. etc. nevrand sa stie de nict un fel de restrictiune. In fata noilor conditii sociale este Conceptia psihanalitia a con§tientului. In incostientul copilului se vor gasi transmise tendintele fundamentale vietii : instinctul conservarii proprii si ce! sexual (vezi capit. sa nu 1) Vorn vedea importa* ce-o da Frewi acestei sustrageri. copilul le va simti din primele zile. sa-si Indrepte activitatea In folosul societdtii. morfologie. sociologie. crud chiar (cu animalele principiul placerii" sau cu copiii mai mici). in cel mai bun criteriu pur afectiv si egoist caz nevoitd.) de manifestare ale estetica. cea mai desagreabila privatiune) este supus unui regim nou si sustras dela scinul munleill. Copilul ne prezintd astfel un capital psihic inconstient ancestral (filogenetic) . etc. etc. analog cu organizatia psihica cea mai elementara de pe scara filogeniei. literatura. Libertatea copilului. iubeste. tendinte ce vor avea caracterele proprii tendintelor inconstiente (intens afective. psihosexualitatii). egoiste si primitive). se loveste in curdnd de obstacole din ce in ce mai mari din partea societatii (incepand cu familia. urkste. In activitatea lui psihomotorie comportandu-se Intocmai ca primitivul in stare de promiscuitate sociald : nu cauta decat satisfacerea impusa de este rautacios. parintip. antropologie.

incet. de Mutate i se va inspira mila.. www. tot ce-i cade In mana stria. 11 vor face sa simta actiunea constrangatoare a principiului realitatii" (Freud) a mediului social. Aceasta. copilul crede a totul ii este subordonat.) i se va inspira sentimentul aversiunei. etc. etc.) i se da lectii de etica. In contra tendintelor coprofile (deoarece copilul e murdar. sa 0-1 aproprieze.). rusinei. carora va trebui sa se conformeze cu sacrificiul egoismului lui. Intr'un cuvant primele exigente sociale i le °felt mediul familiar. Incet. a i se restrange satisfacerea obiceiurilor. In contra tendintelor lui de cruzime (fata de animale. nu vrea sa stie de nimeni si nimic.dacoromanica. al curateniei. vor constitui cea mai elementara organizatie a confliintel morale. In contra celor de agresiune teama de autoritate superioara (tata. Prin educatia familiara societatea vizeaza toate tendintele primitive egoiste ale copilului. grefatau pe psihicul lui primitiv. Inteadevar copilul ca si primitivull) rautacios. crud. Isi va da seama.. duce la gura sau tranteste la pamant daca nu i se satisfac dorintele. sinteza acestor factori sociali. de erotism (onanie. etc. Dumnezeu sau alta putere supranaturala). ca mai sunt si alte cerinte :4sociale. apoi prin ceilalti factori sociali ce vor interveni. limbaj pornografic. In contra tendintelor lui natarale de a. etc. de buna cuviinta.si exhiba organele sexuale i se va inspira sentimentul pu(bineinteles neintentionat) doarei. al scarbei. etc. urina. egoist..56 -strice lucrurile. absorbite spre satisfacerea proprie. exhibitie. Incet. Laforgue) (173) . chiar si mama este la discretia lui pentru dansul nu exista decat lucruri susceptibile de a fi luate.ro . incet.ontogenia repetA filogenie. fecale. va constitui un factor continuu de socializare a oricarei tendinte inconstiente (din primittvul fond psihic) ce-ar cauta satisfacere actualizata.. incercari sexuale.. In sfarsit contra tendintelor lui imorale. tot ceea ce doreste si-i place cauta sa fie al lui. ()data insa cu Intarcarea incepe sa-si dea seama. 1) Deoarece . n'are searba de murdarie. care vin sa restranga manifestarea psihicului primitiv al copilului. Prima copilarie se caracterizeaza astfel prin existenta acestor apetente posesive" (Pichon. sA respecte curNtenia. tendintelor lui. copii mai mici.

utillizand si canalizand energia psihica a tendintelor primitive.. le moi . das lch. Eul social) produs al evolu(iei intrasociale. (173) de exteriorizare altruista (sociala) a vietii lui afective interiorizata. 1911). alaturi de Eul individual' (das Es.dacoromanica. Constientul (constiinta moral* se va Imbogati din ce In ce. Constientul. le soi) egoist. derivand tendinte sociale. anume : InconFtientul (sine-le . Individul (incoa- www. Se va continua opera de asimilare socialaa a vielii psihice a individului 1nceputa in familie. subiectivata. etc. si astfel In tot decursul vietii individul se va gasi Incontinuu supus socializarli prin- cipiului realitätii". f. inchisoare etc. anume : punctualitatea tli ordinea (prin programul si regulamentele scolare).57 AstfeI se vor naste apetentele Manir? (Pichon. Intre aceste dona Euri" va fi o lupia continua. a se masturba etc.ceea ce numim congiinfei morad. psychoan. a carel incalcarel) i-ar aduce penalitatea sociala sub o forma oarecare (amenzi. 2) Lupia dintre aces'e doug alumi ale psihicului nostru. Incat odata cu intrarea lui In vieata sociala propriu zisa sa fie cu totul asimilat printeo legislatie. Energia tendintelor lui primitive. 8) vesnic ') Prin Incercarea de a se conforma primitivutul principiu afectiva (a fura. va fi canalizata spre un scop util. ontogenice.ro . Laforgue). al realizarii sociale . In psihicul adultului vom gasi deci aceste dona organizatii psihice fundamental antagoniste din toate punctele de vedere. religiositate. le moi) altruist al individului. a individului si condus de principiul antagonist celui dintaiu. Eul individual) produs al mostenit (inconstient ancestral) ca Eu primitiv evolutiei filogenice si condus de principiul placerii" si Congientul (eul propriu zis . va forma Eul social" (das Ich .) Totalitatea acestor factori 2) Inclusi In psihicul individului vor constitui asila. a viola. ce cantan numai placerea satisfactiunii proprii.) 2) Moralitate. de principiul realitcith". pudicitate. ca produs psihic social.. teama de autoritStile sociale. priinitiv cu care s'a nascut. le soi . das Es. dintre aceste douA principii a descris-o Freud In Formulierungen iiber die zwei Prinzipien des psychischen Gescheheas (In Jahrb. In scoala va da peste exigente sociale mai severe si fundamentale pentru vieata lui ulterioara.

In copilArie. Individul este cu atat mai anormal Cu cat disocierea sine"-lui de eu" (eul propriu zis) este mai accentuata. co tatea realA" externa. fac difici15.) Actiunea lui este inconstienta8) (raddcinile pierzandu-se in vremea a facut pececa ce copilariei) unii autori sà-1 deosebeasca de Eul ideal. Vieata propriu zisl : a te hrAni k. Intre aceste doua sisteme psihice trebue sd existe o permeabilitate necesara echilibrului intrapsihic. 1) Aceasil lupia intrapsihicA o simtim sub forma frAmAntArilor suflete§ti.. societatea este cu atat mai sigura de el cu cat aceasta grefare psihicei a reusit mai bine. nu va fura chiar cand ochiul societatii" nu este prezent . lndividul nu poate scSpa de urania supra-eului (caracterul individului) In tendinta ce 1-o insuflA eul ideal spre scopuri sociale mai lnalte. lupta care in absenta acestei societati. spre fericire. exigentele sociale sunt acelea care o satisface instinctul sexual. trebue s'o dud cu reprezentantul" ce l-a instalat aceasta In psihicul individului : cu constientul. Refularea ar fi o functiune a supra-eului (inclus In con§tlint5). Pf in includerea consfientului in psihicul individului.. o noua sintea superioara: Supra-eul (das Uberich) 2) ca expresiune a tuturor identificarilor si temerilor ce s'au acumulat in decursul vietii" (de Saussure) (id..ro . (de Saussure) (280). Ca un efect al educatiei sociale (al imperativelor sociale) se formeaza In sárzul Eului social (cortstientului). 1) Idealui ce 0 1-a format identificandu-se principiilor insu§ite. a remu§cArii. www. nu-si va satisface nici o dorinta a Eului sat' primitiv". ci Cu vieata sociahl sau mai bine zis cu societatea. nu se va lasa condus de principiul hedonic al acestuia. Este de altfel aceiasi lupta ce o duce individul cu socie- etc. Supra-eul adeseori poate fi deci In conflict cu eul ideal (precum Incon§tientul cu instanta psihicA a convtiintei). Individul (Cu o astfel de disociere) se manifesta impulsiv si'n afara oricarui control constient". Astfel de ex. sinteza principiilor ideale ale societatii si a carui actiune este constienta 4) Individul dotat cu o constiinta morala severa. a InAbu§irii unei dorinte. fe§tientul) se gAse§te tntr'o continua lupt6 nu cu vieata propriu zis.dacoromanica.i e plAcutA. ai carui factori constitue echivalentul abstract" al societatii 1)..58 VOr avea ceva de rezolvat : conflicte. prin educatie. AceastA lupt5 nu e decat cea dintre bine* 0 prAu6 (enuntata de religie) scopul omenirii fiind nAzuinta spre cat mai bine. desbateri.

nucleul central al psihicului.instante" psihice antagoniste.. scopul nhzuintelor lui hind insd animat de un fond afectiv socializat. ale societhtii. tinzänd spre utilul social. si al chilli continut 1-am descris. individul mai ales la cel dotat cu o constiinth severà va suferi chinurile remuschrii (echivalentul abstract al penalithtii concrete a societhtii). Scindarea acestei sinteze a realithtii interne" va constitui patogenia maladiilor asa zise psihogenetice scindare care la rändul ei recunoaste. inconstientul pro priu zis (Unbewusst). Diviziunea psihicului Intr'un psihic constient si unul inconstient constituie premisa fundamentalh a psihanalizei. 52).sg meia cinstith nu va asculta impulsiei sale sexuale primitive chiar dach va avea toath siguranta discretiei. Tot in preconstient se vor gäsi si tendintele relativ recent Impiedecate in satisfactiunea lor . Raportul dintre con§tient §i incon§tient. pe cat de frecvente pe atat de grave ale vietii psihice.dacoromanica. In inconstient. precum vom vedea. De echilibrul in care se mentin aceste douh sisteme psihologice depinde shnatatea psihich a individului (si a colectivitap°..ro ." (Freud) (123). Lui Freud (113) ii revine meritul de a fi descris organizatia. functiunile si influentele reciproce ale acestor sinteze . In sfarsit constientul ca sistem psihic este supus acelorasi principii psihoenergetice.. la cea mai slabh conditie favorizanth. 9) Psihanalistul Oskar Pfister considerA preconstientul tot inconstient 6 de care s'ar deosebi doar prin grad. MA de care ar fi incapabila sh inteleagh procesele patologice. www. Organizatia structurald. precowtientul (Vorbewusst) I) (subconstientul lui Janet) ale chrui elemente psihice. (vezi pag. dach le va calca chiar in absenta kcesteia. Dach to- tusi va trece peste imperativele morale.. Preconstientul constitue zona superficiald a inconstientului i) Principiul universal al asociatiei si succesiunei cauzale a fenomenelor. apar (pe cale asociativd) in activitatea psihomotorie externh. conditia favorizanth fiind In oarecare relatie cauzala 3) cu unul din aceste elemente. psihocinetice si deterministe. si 2. Freud deosebeste douà etaje" psihice : 1.. si un complex de factori psihofiziologici si organici.. se va supune constiintii (deci societhlii) care Infiereazh adulterul .

ca un ansamblu al inhibitillor ce se opun realizArii instinctelor (dorintelor) in acte spontane-naturale. fiind puntea de trecere dintre acest Inconstient QI etajul psihic al constientului. unui triaj. acordAndui momente de repaos si de reorganizare" (Ralea)(256). In caz contrar cenzura ca dealtfel once cenzura (in presa. Orice tendinta primitiva a individului. Ceea ce l-a f Acut pe Steckel sa descrie congiinta. transformar 1) asupra canora vom reveni. deoarece au consecinte de o mare insemnatate psiholoOa 2) Represiuuea (refularea) psihicd. ade- seori nu sunt aceleas ca ale individului. daca n'a reusit sa se confornieze convenientelor sociale. o va alunga departe de sfera activitatii constienPrecum un ziar cenzurat apare cu toful transformat.dacoromanica.60 propriu zis. posta. selectii. supune tendintele primitive si egoiste ale individului. JAM ca individul sa-si dea seama (inconstient).sau asociale. Am spus ca tendintele psihicului incon§tient sunt primitiv-egofile. Ori. Ne vom da seama de co- nexiunea intima si de acest determinism reciproc a celor doua sisteme psihice studiind functiunile lor speciale. www. etc ) le va supune unor modificar!. pentru siguranta bazelor sau intereselor ei care. Mecanismele psihologice. Aceste functiuni selective. Cenzura ca functiune selectiva endopsihica va permite elaborarea tendintelor inconstiente ale individului numai In cazul cand stmt compatibile cu exigentele sociale . canalizgri In sensul utilului social. act con. tendinte sociale ale constiintei. Manifestdrile constiente In mare parte vor fi conditionate de tendintele afective. societatea direct sau indirect (prin constiinta). tot astfel §i activitatea psihicA constientA a individului va fi impregnatA de urmele sociale ale cenzurii (reticentel). Am vazut cum aceasta opera de socializare a individului Incepe chiar din frageda copilarie. seva de vieata de care are nevoie. Aceiasi asociatie cauzala si succesiune reciproca intre cele doua categorii de fenomene psihice. Determlnismul reciproc. !Mean cuvAnt anti. Care sunt aceste functiuni ce le exercita 1. Inconstientul trebue privit ca rezervorul nesecat care insufla constiintei fragede si intermitente. Organizatia functionalcl.ro . cenzura nu-i va permite elaborarea in act a energiei ei 2).

inteadevar.ro . evitand astfel penalitatea ce-am suferi-o in caz contrar din partea societatii sau a constiintei (remuscarea). Gratie descoperirii lor. reprezinta un capital energetic intens afectiv si legat tntrucatva de intimitatea organiza(ii biologice 1). Aceasta energie tinde sa se elaboreze direct qi !media (reflex ideo-dinamic) lar daca va fi Impiedecata. Numai cu o functiune normala a acestor trei mecanisme psihologice ale psihicului nostru.8i te-sociale a individului.dacoromanica. Precum vedem. de alungare a elementelor psihice nesocializabile sau nesocializate din individ constituie ceea ce Freud a denumit represiune (refulare . Cunoasterea acestor mecanisme prezinta astfel o deosebita importanta psihologica si saciaba. somatic. de nesatisfactiune a acestor tendinte constiinta (ca sinteza a energiei tendintelor ei proprii) va fi nevoita 0 le opuna rezistenfd. 3) Vom reveni asupra cestor modalitAti de revArsaro. Verdreingung) 3) Rezistenta. echilibru necesar sanatatii psihice si vietii asa cum este impusa de convenientele soclale. in lupta organismului contra invaziei microbiene" (Mueder).. si numai cu functiunea lor continua se va putea mentine echilibrul intrapsihic al unui individ (sau colectivitati). O tendinta careia nu i-se permite de catre cenzura sa se transforme In act. in potentialitate ce asteapta ocazia spre a se revarsa In act. inteun fel sau altul. 2) Tendintele reprimate vor oglindi deci un capital energetic ce va trebui sa fie mentinut In stare de nesatisfacere de neelaborare . complet: va sta In tensiune crescanda. psiha1) Foamea si necesitatea sexualA sunt cele mal legate de terenui biologic. ori. par(ial: va apuca alte cal. Prin scopurile lor reprimarea si cenzura fac parte din sistemul de apeirare al organismului si are acelas Bens biologic ca si inflamatia de ex. aceasta presupune o acumulare de energie si o marire a tensiunei . Dar tendinta precum am vazut. pentru mentinere In stare de tensiune. am spus ca va fi reprimata In inconstient. Acest fenomen de Indepartare. www. si aceste mecanisme ce le cunoaste numai psihicul unui individ socializat se supun aceleiasi finalitati universale. conformandu-ne conpra stiintei ne vom conforma cerintelor sociale. asupra carora lui Freud li revine marele merit de a fi atras atentia. (192) Ele au deci un elect salutar asusanatatti noastre sufletesti .

locul de intalnire a tendintelor. In psihologia dinamica a scoalei psihanalitice 9 Aceasta functiune vital nu-i decat ceea ce Janet a denumit Junetiunea reatului% 9 °russet face deosebIre Intre psihismul superior al fenomenelor psihice constiente voluntare si psihismul inferior al celor inconstiente si automate.naliza a reusit. In niel un caz nu o va suprima complet din psihicul individului. In fata acestor complexe". in sensul unei distrugeri aparente deoarece va continua sa actioneze in stare latenta. sa explice geneza multor procese psihice necunoscute pana la dansa. inabusita in noi din cauza imprejurarilor sociale. organizatii psihice (ce se nasc mai ales in sufletul individului socializar). Aceste sinteze ideo-afective reprimate au fost denumite de Freud complexe". Precum un fapt uitat nu insamna deloc disparitia completa a lui mnezice. Influent a complexelor" asupra activitAtii mentale 2) a individului. Reprimarea endopsihica nu lace decat sa impiedice actualizarea. aspiratiunilor ce sunt impiedecate in obiectivizarea lor. CuVantul mental" se aplica numai psihismului superior. satisfacereaacelei tendinte.. Din contra. cu distrugerea reala a ei. in stare potentiala. In Mara de consecinta profilactica fata de penalitatea sociala (si a constiintei) mecanismele descrise mai au un efect creator. Toate aceste dorinte. tot astfel o dorinta reprimata. aspiratiuni vor tnibogati. dupa cum vom vedea. Ne vom simti deprimati. www. pasive In aparenta dar potential active in leantate in fata acestora. vor Incarca psihicul inconstientului nostru. constiinta va fi nevoita sa fie prezenta In tot decursul vietii sociale a individului 1). Atat.. va trai in incon$tientul nostru. nesatisfacuti din punct de vedere afectiv (deci vital). cu disparitia completa. Reprimarea unei tendinte nu echivaleaza debe cu anihilarea. 0 dorinta (sau mai multe care converg spre un acelas scop) numai cand va fi reprimatä va lua numele de complex". cand tensiunea crescanda a energiei dorintelor noastre inabusite va fi perceputd de psihicul nostru constient. din cauza vietii lor latente. nu inseamna deloc ca murit"..dacoromanica.ro . Complexele" ideo-afective. Energia tendintel e anihilata in sensul disparitiei ei din activitatea constienta-sociala a individului..

Un exemplu simplu : dorinta de a fi vesnic langd o fiintO iubitA. InteadevAr complexele" In vieata lor latenth dar activa.2) complexul" se va trezi . sau a unui cuvant a acelei fiinte.. iar determinismul reciproc al celor douà formatiuni psihice va constitui geneza manifestArilor noastre psihomotorii. etc. sA le asimileze. lapsurilor.energetice antagoniste. va cauta Inteun cuvAnt sA le compatibilizeze conditiilor impuse de colectivitate.. . a acestor surse de energie latentg. seamana fiinta dorita. percep(ii care prin natura lor de a se gAsi in o oarecare relatie asociativA cu tendintele reprievolueazA mate vor fi ad evO rati excitanti a acestor complexe". (ne cuprinde dorul) va perturba mai mult sau mai putin activiInteadevar putem sa percepem tara sa ne dam seama in mod constient. Datorità spiritului de conservare. dorintelor lui InAbusite. etc. Robin)(29). Cu www. nagtere amorutilor coup dau de foudrei. San ale unel alte persoane care prin voce. tendintei de a Mdeparta senzatiile si stArile afective neplOcute. Echilibrul acestora conditioneaza o activitate sociala normalA a individului. dorintO InAbusitO.si dea seama (ele fiind In inconstient) Intreaga lui activitate constientg. mai ales din acest punct de vedere.dacoromanica. Aceasta ne-o va afirma studiul viselor. nerealizatA. Astfel de asemanari.-dactivitatea sociala (constient6) a individului nu-i decht rezultatul luptel celor douà sisteme psiho. includA In cursul proceselor ideo-afective constiente ale individului. Complexele". acestor incarcaturi electrice ale activitAtii noastre asupra Oreja actioneazg si o dirijeaze (Borel..ro . va continua sO linda a retrAi trecutul . individul va cOuta mereu sh concilieze antagonismul celor douA Eu"-ri din psihicul 14 va cOuta O gAseasca o modalitate sincreticA socialli de eldborare a complexelor". . Astfel la auzul vocii. aproape independent fatA de constientul individului. Tensiunea lor va creste prin perceptiile psihice inconstiente 1) si constiente ale individului. influenteaza fArA ca individul sA. psihonevrozelor.. gest. care atunci cand sunt sesizate lnconstlent. si tensiunea ei va creste ori de cat ori o perceptie constientO sau inconstientA cu care prezinta vreo asemAnare oarecare o va excita. pot creea socuri emotionale. din cauza conditiilor sociale va continua sO trOiascA In »memoria inconstientr.

afirmatie n'o mal pansex gAslm In lucrArile recente ale WI Freud. care tendinte sunt mai des reprimate de societate. Din acest punct de vedere complexele" constitue adeOrate sinteze psihice morbigene. teren pentru studiul acestora &Ind atat In clinica neuropsihiatrica. sexualci.dacoromanica.ro . Aceasta constatare a avut mari consecinte. nehniste sufleteasca. au primit diferite numiri : complexul lui Oedip. Rezultatul cercetarilor lui a fost. ca in majoritatea cazurilot sunt tendintele componente ale instinctului sexual. Cele mal multe') complexe" vor fi decl de nature:. Natcis. ardor-116W. constituie una din cele mai originale aspecte ale doctrinei psihanalitice. agresIune. prieteni. cunoscuti). Vom vedea de altfel importanta acestui fenomen In etiologia psihonevrozelor. necesitAtI (de conservare proprIe.) susceptibile InnAbutdrill www. etc. etc. Freud Impreuna cu In- treaga scoald psihanalitica a supus unui studiu amanuntit toate aceste mecanisme intraps hice. Freud printre multe alte probleme a dutat Insa sail dea seama. Complexele" dupa natura lor. Cercetari In sensul acesta au Inceput sa faca si alti numerosi psihiatri. ce s'au convins In scurt timp de valoarea si realitatea asertiunilor genialului profesor. Onan. 1) lar nu In totalltedea cazurilor. toate aceste complexe". Studiul ce I-a Intreprins Freud si adeptii lui In domeniul obscur al psihosexualitatii.d4 tatea constienta in acel moment. cat si In vieata de toate zilele a persoanelor cu care venea in atingere (clienti. in majoritatea cazurilor sexuala. complexul castratiel. recunoscAnd cA maI stint sl alte tendlnte. adevarati germeni psihici" neincetat izvor de turburare. care sunt acele tendinte pe care societatea le Infiereaza si le ingradeste mai mult.

Cu aceste epitete multi psihologi ca Ch.sexual" este mull mai mare decAt aceea a notiuni de genital'..B) Psihosexualitatea. impulsie de reproducere. Totusi aspectul acesta al doctrinei nu este cel mai vulnerabil.. Constitutia sexualg. etc. Conceptia psihanaliticA (teoria lui libido): Sexualitatea nu apare la pubertate. Conceptia psihanalitica a psihologiei sexuale Inteadevar vizeaza direct baza moralitatii sociale. 1. Heterosexualitatea. . si numai acest motiv a determinat pe multi adversari sa dea doctrinei freudiene epite- tul de doctrina scabroasa". Pubertatea.(106) Bodin. si psihiatri (flartenberg. conceptia tumescentei el detumescentel. Faza sexualitAtii latente. Faza sexualitAtii infantile propriu zise. Importanta psihosexualitAtii. 8piritul in care tratezi o problemiL este acela care dii demnitatea andtor luernrius Otto Weitunger. Dr. Regresiunile. Fixgrile. Conceptia freudiana a psihosexualitatii a lost aceea care a starnit pe adversarii cei mai multi si mai Inversunati ai doctrinei psihanalitice.ro . Problema aceasta a ajuns astfel In curdnd obiectul de discutie In mai toate centrele savante din diferitele tari. Foerster.monomanie" (Crochet) monoideism erotic".dacoromanica. Zonele erogene. au respins-o cate Intrucat n'au aplicat-o goric. Cauzele acestor anomalii evolutive. de vidange d'égout psychanalytique ( Foerster) de Klosetpsychologie" (cum a denumit-o o revista religioasa. Evolutia ontogenicA normalg el patologicA a instinctului sexual. Vieata afectivg a copilului el sexualitatea. POPE8C1:1-8111117: 9P8111NALIZA 5 www. Oeneza instinctelor Tropismele Tristinctul ei afectivitatea Definitia instinctului. (25) etc. Blondel. etc. ne explica intimitatea multor fenomene psihologice. Instinctul sexual : impulsie de evacuare.. ci din primele zile ale copilgriei Sfera notiunei de . catolica). de edificiu maret Cu continut seabros" (Laumonier)(185).).. Educatia socialg el sexualitatea In general. conceptia psihofiziologicg. fara ca s'o fi studiat obiectiv cautdnd sd-si dea seama ca in realitate doccu competinta trina lui Freud ne °felt ceva nou..

etc. zeitelor. (?) Indiferent de gradul justificarii diverselor raspunsuri si tendinte de realizare intre cele doua extreme : puritanism si nudism. In antichitate gasim orgille tu deajuns de cunoscute. ipocrizie si adevar brutal problema psihosexuala a fost si continua a fi una din principa/ele preocupari ale ornenirii 9 vieata sexuala identificanduse cu insasi moralitatea individului si a societatii. etc.66 Nenumarate diseutii s'au ivit si continua sa fie de acIn diversele centre pedagogice. manifestarile histerIce In masa. conceptia unui cult al nudului in mijlocul naturii si in conditii aproape primitive. Atat In vieata fiecarui individ ca si In sistemele (religioase. sublimate In mitologie" a carel nota eminamente sexual-erotica conditioneaza vieata zeilor. www. in limp ce mai ales in Germania centrele recentei scoli (?) nudiste (naturiste) 3) anima si practica. etc. sociale si medicate. Al IV-lea congres s'a tinut la Viena (16-28 Septembrie 1930).dacoromanica. pe o scara destul de intinsa. etc. E vorba de adevaruri cu privire la intimitatea vietil psihosexuale. tualitate In masura In care moratatea e la baza oricarei organizatii sociale. satirilor.ro . 5) Vezi capitolul : Fenomenul sublimarii. in jurul unor intrebari care principial stau la baza intregei organizatii morale. In evul mediu: pictura erotica. Congresele de sexologie 2) desbat aceste probleme in cadrul obiectiv al documentatiilor stiintifice si sociale. Raporturile incontestabile dintre higiena vietii psihosexuale si a celei morale apar dela sine. sub pretextul unei higiene corporale si morale. popoare si in sAnul problema psihosexuala acestora caracterizand pe indivizi Isi define Cu drept valoarea sicuvant universalitatea ce i-o atribue conceptia psihanalitica. nimfelor. semi-adevarurile sau adevarul expus In toata realitatea lui ? 1) Cum.) de organizatie sociala. juridice medicate. Toate acestea le justifica suficient vieata asa zis a mo- derna in cadrul careia (ca de altfel In fiecare epoca) 5) fondul psihosexual al individului (si al societatii) se manifesta intens in diferite forme si pe o scara atat de intinsa Incat studiul baza moralitatii acestei laturi subtile merita toata atentia. si la ce etate trebue facuta initierea sexual a a tinerilor ? Care este cea mai nimerita organizatie social-morala a psihosexualitatii ? Monogamia sau poligamia ? etc. caracterizand chiar rase. Ce prejudiciaza mai mult moralitatea ? Ipocrizia.

etc. Imoralitatea propriu zisa nu-i decat revarsarea in act social a tendintelor egoiste si cu nuantd In deosebi erotica. Conflictele morale care produc de obiceiu diversele stari de nervozitate. artistice. vom retine. prin dinamism erotic net (nudul la pozitii tendentioase. In sfarsit. DacA privim problema psihosexual6 din punctul de vedere : al died. Majoritatea bolnavilor mentali dau cloven de preocupad (halucinatii. In cadrul eticei (moralitAtii).61 Acuzatiile adversarilor care vAd In psihanalia numai scabro- sul" sau o obsesie. Psihoanaliza ridick precum vom vedea. tot atatea caracteristice ale manifestarilor vietii psihice : I. delir. recunosc In majoritatea cazurilor cauze afectiv-erotice.) problema ne apare In amploarea conceptiei psihoanalitice. sunt dezarmate In mdsura In care acest fond imoral" este omenesc si inerent vietii ce ne oferà un imens si viu material informativ si de experimentatie in vivo" (nu de laborator) totul justificànd valoarea $tirntiticcl # socialci pe care conceptia psihanaliticA o atribule vietii psihosexuale si in general afective. etc. In cadrul creatiunilor sociale. religioase. Fenomenul sublimAIII. al etiogeniet si patogeniel diverselor stgri psihonevrolice si chiar din cel al creatiei sociale (sub diversele opere literare.) '). g6sim imensul artistic si ¡iterar ce concretizeaza fondul erotic al autorului.ro Vezi cap1tolul . mai ales azi. legislative. . Pentru o convingere din ptimul moment si dintr'o pride verosimilitatea celor sustinute de scoala vire generalA vieneza In ceeace priveste rolul elementelor psihosexuale in vieata individuald si socialg. etc. Ex3eptand pictura nudului caracterizat.) au de luptat cu fondul erotic al individului si al vietii sociale. etc. majoritatea formelor sociale. artistice. conflictele si preocupArile sexual-erotice la nivelul atat a unor determinari morbide cat si a unor conditii de baza In diversele manifestari sociale (literare.dacoromanica. pedagogice. 16sand sA se Inteleaga o serie de atitudini lascive. (religioase. sensuala. www. monomanie erotica" etc. cu scop bine definit) toti marii creatori in estetica picturalA si-au realizat operele inmaterial 1 E vorba de Inspiratie. din susmentionatele trei puncte de vedere.) si de manifestAri erotice.

romane In care se sustine temeinicia avortului vi a amoruMI liber (ex. Valoarea practica In materie de asanare a moravurilor reiese dela sine. limbajul si atitudinea mediulut familial chiar 4) trezesc de timpuriu instinctul erotic si imaginatia adecvata la copii care devin astfel precoci"5) In internate. 2) Precocitatea denota nu atat inteligent6 (cum cred. 2) Plese. Vieata morala psihica a tineretului este astfel subminata. camine. Dr L.ro . profesorii mai ales stiu care sunt indeletnicirile elevilor si elevelor In timpul pauzei sau In dormitoare. mai ales In actuala epoca de indisciplina morala manifestata In toate domeniile de activitate prin fraude materiale si morale. inundata de acesti germeni" morali erotici. teatrul sovietic). 1930 lavi) D-1 Prof. cinumatomai tarziu . cat o cunoavtere timpurle a chestiunilor intime sexuale. pluralism erotic '). Incepand din copilarie.la adolescenta grain' cu intregul sistem de afisaj punand in evidentii mai ales ') Raporturi sexuale vi perversiuni comise sinalltan de mal multe persoane. in earl de mitologie. doica. felatie. In literatura (cea moderna este concludenta in privinta aceasta). etc. piese. Privind problema sexuala numai din aceste aspecte ale vietii. etc. fata din casa. o disciplina medico-sociala si in mare parte psihologica oarecum recenta 9. In naivitatea Ion multi parinti bucurandu-se de aceasta). pensioane si In general in once scoala. mentinandu-se reciproc inteun cerc vicios. in mare parte avand ca nucleu un element (intriga") deoetc. poezii. 4) In care infra vi personalul : servitorii.dacoromanica.) biceiu erotic sau naturist 2). Romania fiind aproape unica tara care nu are o asemenea societate. gasim romane. studiul rAintific al acestei probleme sta la baza higienei morale (si mentale). pe care ii ofera imorabtalea strazii. 2) La al X-lea Congres de neuro-psihiatrie. alimentate si de efectul moral nefast al literaturii modernea citita pe ascuns si cu multa asiduitate.68 time in tablouri si schite reprezentand scenele unor orgii de neinchipuit (bestialitate. Inteadevar. tribadism. www. ni se impune ca un principiu vital pe care nu-1 putem neglija. Ballif propune infiintarea unei societati de higiena mental. psihologie vi endocrinologie (Oct. Rolul elementelor erotice in aceasta indisciplina morala este fundamental si manifest.

lntr'o asemenea atmosfera de cultivare a sensualitAtii nici o norma. etc. www. cat financiare). Conflictele morale se nasc in acest teren predispus si pregatit. ducand la o vieata zbuciumata daca nu la spital. si pe care psihanaliza i-o dO. flirtului. ca surse de adultere sau de emancipare reciprocO. limbajului tendentios.) sub pretextul unei noi" (moderne) educatii sexuale morale. apare in sfarsit In cadru-i oriental (KamaSutra". ci in mOsura in care o detine real si in mod uni- versal. lent dar sigur. al vietii e natural ca sa se infiltreze o anumita stare morala animata de substratul sensual cultivat i deci obipuit a fi in continua activitate. sunt ') Chiar ziarele cotidiane sub de altfel binecuvantatul (?) motiv de asanare moral. Autori cu pvederi largi" (?) medico-sociale (largite mai mult de scopuri nu atat morale. Intregul cortej se incheie In casnicii. ospiciu sau crima.ro . unul din fundamental/ factori ai inchlegarii nationale si-ai revstentei unei Cultul erotic. iar In articole curiozitatea i imaginatia tineretului. Prin o asemenea subminare a spiritului genetafillor tinere. sub pretexte stiintifice si de higiena moral. nu tendentios cum pretind antifreudistii. se sfarma. etc. Argumentele de natura practica pe care insbsi vieata le oferA.dacoromanica.69 scenele lascive . terminand cu literatura si revistele ilustrate i) a cAror continut este suficient de cunoscut. Preocuparea generald in jurul cultului sexualitätii" este un argument viu de importanta ce o prezinta acest aspect al vietii. In lipsa celui mai elementar spirit de responsabilitate privind sufletul si educatia generatiilor tinere. apoi petrecerile in comun sub continua emotie tiranicA a dansului. E o laturà a vietii aproape independentà de sfera genitalitAtii" propriu zise. Am trecut doar sub titlul de mentionare o serie de fenomene i experiente vdzute si cunoscute de toatd lumea. expun dosarele celor mai intime aventuri delicvente de ¡moraCu aceiasi menire prin limbajul farà rezervA trezesC !tate. iar stdrile psihonevrotice se imprima In forme mai mult sau mai putin stabile. Gradina partumatd" sau a voluptatilor". si ca scop in sine al existentei. mediul familial fiind astfel infestat pentru a continua räul prin descendenti. initiaza indeosebi tinerele pana si in diversele tehnici" erotice care dau maximum de sensualitate. sinucidere.

a fost si continua a fi obsedata. * * * La baza vietii biopsihice rezida instinctul agresiv 2) manifestat prin tendintele sexuale si de conservare proprie . Satisfacerea sau nesatisfacerea lor va da nastere stari afective 'Acute sau neplacute. vom gasi o serie de rellexe cu localizarile lor medulare si vom gasi in sfar4it instinctele. Din energia acestora. etc. a oricarui popor. 2) 0 modalitate biopsihologicA de manifestare a luptei universale. www.). Tendinfa o gasim deci la baza instinctelor. Intreaga constitutie somatopsihica pastreaza aceste tendinte sub toate formele lor evolutive. °data cu diferentierea sistemului nervos cerebral deci si cu aparitia celei mai simple organizatii psihice liinta a perceput scaderea sau marirea tensiunii energiei tendintelor ei fundamentale.70 suficiente pentru a le opune adversarilor care considera psihanaliza ca o conceptie pansexuala" ce vede numai erotism In toate manifestarile individuate si sociale. Paralel MO cu complexitatea ambiantei. fotte de baza. Geneza instinctelor. valori sociale.ro . altele in 9 De InAltimea nivelului etic al unui neam depinde canalizarea energiei acestei obsesii spre mund colectivg. celula. amoeba. Numai °data cu aparitia acestei sensibilitati psihice produs al evolutiei spre complexitate (Spencer) putem vorbi deja de o stare afectiva. Vom gasi astfel In organismul nostru tropismele lumii celulare a organelor noastre. Mai tarziu. ne dovedeste tirania tendin(elor psihosexual asupra vietii.1) Istoria oricarui domeniu de activitate ideologica si morala. dupa cum au fost sau nu satisfacute. etc. la prAbu§irea lui. unele Intretinand pe celetalte. au lost numite tropism. Inainte de a fi obsedati psihanalistii de fenemenul erotic. In stadiul de instinct al tendintelor. ulterior vor deriva celelalte tendinte. Aceste tendinte in stadiul celei mai simple organizatii vitale (de ex. iar tendintele fundamentale vor lua numele de tnstincte. ti are punctul de plecare evolutia biopsihismului ele fiind conditiile sine qua non" a celei mai elementare organizatii vitale. instincte. sau Intronarea ducand la dispersarcu energiei unui neam. toate aceste convergand unele In sensul conservarii proprii. omenirea. In aceste tendinte. excitantul va fi de natura psilloftziologicd §i adeseori numai de natura psihicä.dacoromanica.

inteligentd. ci vom evidentia raporturile instinctului cu vieata psihicA. Acestea fiind pia"- cerile primare" (Cellerier) (44) : a manca. anume : reactia con$tientä. si variazA in intensitate. Proprietetea de sensibilitate a materiei vii pe baza acestui sistem nervos a dat nastere vietii afective. aspect care va constitui unul din fundamentalele caractere ale vietii afective. . sunt eledela un individ la altul mente afective InnAscute.1)Toate celelalte placeri suntsecundare4c6patate. si acestea vor fi cele care se leagA de personalitatea afectiv socialA a individului. Un intreg sistem nervos (vegetativ : marele si micul simpatic centrii cenusii dela baza creerului) va fi reprezentantul concret al vietii psihice prin intermediul unei organizatii umorale. a respira. a avut o stare afectivA de plAcere sau neplAcere. a-ti satisface plAcerile comune tuturor vietaitoarelor. obtinand astfel o forma mai evoluata de organizatie de aplrare.dacoromanica. Aparitia sistemului nervos cerebral deci si a stArilor psihice a complicat structura si manifestArile instinctelor. Prin aceste plAceri secundare se deosebesc indivizii intre ei (si oamenii. Dar vom reveni asupra importantei factorului emotiv in vieata psihicA a in dividului si colectivitAtii. Numerosi autori (Wells.ro din cele primare. Aspectul afectiv al instinctului ar fi dupA Riwers emotia.71 spre cel al conservArii speciei. Definitia instinctului. sub influenta mai ales a mediului social ne-am ridicat de-asupra instinctelor oarbe. Toate celelalte tendinte-instincte vor deriva din fondul energetic al acestor tendinte biologice fundamentale. asupra teoriilor ce s'au emis in privinta aceasta. Nu vom insista asupra studiului instinctelor din punct de vedere pur biologic. ) Derivate dupd Freud www. negresit va avea legAturi stranse cu terenul somatic. echivalentele organice ale elementelor vietii psihice. in momentul in care a simtit elaborarea sau impiedecarea elaborgrii energiei tendintelor lui. a bea. Thorn1) Esenta rAmane aceia0. de regnul rezultat al comanimal si vegetal) . endocrine. Instinctul si afectivitatea. $i'n acesta se vor diferentia treptat. treptat. sociclei. Individul. Vieata afectivA in complexitatea ei. prin plAcerile acestea plexitAtii crescande a vietii afective.forme de elaborare si in calitate.

Freud. 1. Hesnard. care dupd Lloyd Moran') (citat de Ellis) (137) ar fi urmatoarele : a) motivele interioare. etc. Trotter. Claparede.72 dicke. de Médecine (l898) si L'instinct sexuel Alcan. Luther. in masura in care priveste problema numai din punct de vedere organic. se are in in vedere factorul psihic ca e4citant. Spencer 11 defineste ca o . Mc Dougall.ro . Morgan. WO Freud instinctul este excitantul intern continuu. Regnul animal sl vegetal se conduc dung insoinclui de reproduces. precum vedem. Servindu-ne de psihologia sexuald a lui H. si de Fed 4) când zice : necesitatea genezicd este o necesitate de evacuare" bazat pe lucrArile lui Goltz (1869) si Tarchanoff (1887) care au fOcut in sensul acesta numeroase experiente pe broaste Este o conceptie ins6 incompleta. o pldcere specificd. In toate definitille. Ellis (vezi bibliografia). Pieron. Acestui factor. etc ) au cAtat sO defineasa instinctul. producAnd.evacuarea". care impreuna cu impulsia nascula pun In actiune centrii nervosi. Instinctul sexual nu e provocat numai de senza(ia cenestezicd ce o avem din partea rezervorului incarcat cu produse seminale care cer . 1898/3 Febr. Conceptia pe care o are si vulgul cdnd zice sunt incarcat". i afectarea sistemului nervos de catre senzatiile organelor ce au reactionat. 6) stimulentele externe. Instinctul sexual reprezintd una din fortele fundamentale ale speciei umane 2) ceea ce ne sileste sa facem o succinta expunere a felului in care a fost conceput acest instinct 3). actiune reflexa compusa" din mai multe elemente. Forel. Asemenea senzatii cenestezice Instinct and Intelligence In Animals Nature. Conceplia impuisiei de evacuare. ce se manifestà In toate Imprejurarile care vizeaza scopurile vitale.. atunci cand a fost lichidat" inteun mod adecvat. Freud ii atribue o insemnätate mare. Féré La predisposition dans l'étiologie des perversions sexuellee Rev.. care determind impulsia. Este o conceptie pur 'fiziologicei sustinuta de Montaigne (in Essais") Thomas Moras.dacoromanica. Dupà Hesnard (149) ar fi forta atractiva sau repulsiva. www. reactiunea acestora in afard. m'am usurat" .

hologica egoista. constitue armele dorintel sexuale ce se apune cu totul procreatiei.). sexualitatea poate viza imediat o alta persoana. Din acest punct de vedere procreatia wrist:hie un instinct al speciei.ro . Dar individul precum vom vedea nu-1 intereseaza atat rolul pe care-1 joaca In mentinerea speciei. inter. traittorli albinelor. ce dovedesc In larga masura. Remy de Gourmont 1) etc. eta. est cu totul eronata. individul recurge la mijloace excitante (imagini. Mai mult. psiholugica) numit in limbajul modern : . De aici : tendintele poligamice. avorturile. Eroarea consta In confundarea procreatiei" cu sexualitatea" confuzie ce a fost inlaturata de Ellis. lar pe de alta parte dei satisfacut. ca desi rezer- vorul seminal este evacuat pana la secatuire". care In realitate nu-i decat criteriul naiutii de a impune evacuarea oricdrei glande Incarcate.. deoarece procreatia este numai scopul final si natural al instinctului sexual" zice sa inlaturam Insa eroarea de a defini printeansa Ellis (137). cat dorinta de a fi cat mai mult In stari afective.73 fara indoiala ca intra In structura instinctului sexual . emotionale placute. www.). etc. Freud. Ori. Conceptia impulsiei de reproducere a lui Schopenhauer. in care pentru susi) R. ce se nasc i mor dupA ce au fecondat.La phys'que de l'amour" tinerea tezei lui aduce exemple din domeniul animal. etc. smul acestora il gasim concretizat intr'o subtila i riscanta tehnica de procedeuri cunoscuta sub numele de anticonceptionale". individualista a liintei omenesti. de Gourmont. flagelatie.temores" etc. atunci cand nu exista o inhibitie stabilita de motive de constiinta.sex-appealapare ca un instinct specific spiritului omenesc. efetnerele. manoperele (coitus interruptus". Conceptia care reduce deci instinctul sexual pur si simplu la o impulsie de ev. de ex. nu se poate Insa admite exclusivitatea pe care o sustine conceptia une impulsii de evacuare. antagon. prezervative. Medicamentele. 2. Intrebuintarea afrodisiacelor. cuare este ?Me° larga masura incompleta. Evacuarea continutului ei a satisfacut instinctul numai din punct de vedere biologic. mijloace osmo-gustative. in genere cel mai Inalt grad emotional II atinge In sfera erotismului.dacoromanica. E fapt in deajuns de cunoscut lupta ce se da futre tendinta procreatiei" i Intre cea a sexualitatii". preparate medicale. etc. impulsia sexuala : o femee poate don i un copil färà sa doreasca un arnant" si invers. . etc. in timp ce sexualitatea 2) apare mai mult ca o expresiune biops. 2) Conclusa de fenomenul subtil (de natura sugestiv5.

74 Intregul fond erotic. In cadrul teratologiei (studiul monstrilor). constitue vastul capitol ale perversiunilor si monstruozitatilor sexuale animate de un imens capital erotic. In timp ce monstruozitatile sexuale (perversiunile. mai tinem seama si de existenta multor manifestari sexuale care nu duc deloc la reproducere. fie de o evolutie bolnava. sau de o anormala (stigmatizata) structura a acestui coeficient erotic. Pe calea erotismului (sexualitatii) se ajunge la procreatie. fiecare susceptibile fiind unor turburari si devieri proprii.dacoromanica. Atat mecanismele intime ale perversiunilor si inversiunilor sexuale. ct vizeaza In genere tocmai acest aspect al activitatii individuate si sociale. a creat insa o adevarata scindare Intre mijloc (erotism) si scop (procreatie) pana la o adevarata independenta si chiar In chiar antogonism. procreatia. cele de reproducere vizeaza numai laborasi protoriile unei stiinte Inca Okla de mister : teratologia. din cadrul atractiunii sexelor. far www. infectata (cu germeni asa zisi imorali) In decursul unei vieti lipsite de influenta m3ra1itatii. blemele de eugenie. ca homosexualitatea si toate expresiunile ei asa numite perverse. Malformatiunile si expresiunile monstruoase ale celuilalt sunt cuprinse in cadrul unei domeniu: acel al reproduceili cu totul alte stiinte.ro . Daca Insfarsit. cat savurarea intensa a fondului erotic din structura acestui instinct al perpetuarii speciei. Majoritatea raporturilor sexuale casnicie nu urmaresc atat scopul biologic. Complexitatea psihofiziologica ce o gasim la nivelul speciei om. De aici doua domenii : sexualitatea §i genitalitatea. impregnat fie de o ereditate grea. cdt i cele ale anomaliilor de reproducere (monstrii) sunt foarte putin cunoscute In intimitatea lor.) vizeaza moralitatea sociala.: homosexualitatea pe baze aproape axiomatice sa consi masturbatia. cum ar fi de ex. Infra In ceea ce se numeste sexualitate. natural: procreatia. Anomaliile sexuaIitatii. pentru a le putea preveni temeinic. iar rezultatul final natural: Intalnirea spermatozoidului Cu ovulul constitue reproducerea. etc. putem sideram eronata conceptia ce identifica instinctul sexual cu cel al reproducerii.

) In ceea ce priveste omul eunucii. castrati fiind chiar Inainte de pubertate. In favoarea existentei si importantei unui asemenea factor vin o suma de consideratiuni lipsite de once interpretare subiectiva. Adler. 1) A.2) In numeroase cazuri de absenid congenitald a organelor genitale interne. pornografice. bol. s'a constatat persisstenta si uneori chiar exagerarea dorintelor sexuale. la femeile castrate. fetisism (vizual. de Salpétrière Nr. cunnilinctie. numerosi cercetatori. etc. Marie 1) ne descrie cazul unui enunc dement. www. Astfel A. provocate de halucinatiile (factori psihici) ce le avea (spunea ca este excitat de o princtsa. Praga a observat ca impulsia sexuala persista la soared.75 3. tactil.) iar In conversatie complacandu-se mult in limbajul a necdotelor lascive. ca : Brigdam. dupa statisticele !acute de Smith.s'ar datora si asugestiel cA nu mai sunt femei ca toate femeile'. Bloom. La fel. care manifesta foarte des dorinte sexuale. 3) Faptul cA la unele femei aceste dorinle scad. Manifestari sexuale ca sa zicem asa savortate" exista de altfel si la animale castrate mai mari (adeseori se pot observa intentii sexuale le cai. muscalii sau castratii accidentali continua a da dovada de o psihosexualitate destul de izbitoare MO de absenta echivalentului ei somatic. olfactiv. Fapt cunoscut din experienta vietii zilnice a femeile chiar In epoca menopauzei. continua sa recurga la manopere sexuale perverse ca la un ultim ref ugiu : felatie. excitatii deci de o natura pur psihica). Lawson-Tait. cu slabe ejacul4i (de mucositati). Munde.ro . au observat manifestari psihosexuale. 5 (1903). Ei continua a avea oarescare incercari sexuale. Concepfla psiho-flziologicA a instinctulul sexual bazatd pe experientele laboratoarelor moderne. dupA Ellis. Colman. Inconogr. etc ). Marie unuchism et Érotism" Nouv. e) Persistenta psihosexualitatii mult timp dupd menopauzd (Blo om.dacoromanica. Loewenteld. etc. etc. etc. Cotterill. Steinach din Persistenta psihosexualitatil la castrati. Observatiunii stiintei obiective s'a impus factorul psihic ca un lnsemnat element constitutiv al impulsiei sexuale. gustativ. iar barbatii In epoca in care nu mai pot avea satisfactiuni sexuale complete si naturale (normale).

Din studiul acestor fenomene de influenta reciproca dintre functiunile fiziologice si cele ale vietii psihice s'a relevat suficient importan(a factorilor psihici (fie ca excitanti. www. la pubertate irisa ajunge la apogee (Braxton-Hicks cit.dacoromanica. de Ellis). ca In constitutia impulsiei sexuale exista un factor psihic cu un insemnat rol in determinarea ei. etc. excitatii sensoriale. dupa temperament.) isi are o evolutie proprie ce poate fi normala sau anormala sub influenta diversilor factori. Toate observatiunile acestea ne determina sa admitem. superstitiilor. independent intru cdtva de corespondentul sail fizic (organe sex. Conceptia tumescentei si detumescentei a lui Mon 9 Fenomen de o important5 capita14 in explicarea psihanalitica a simptomelor psihonevtotice. organic. nivelul etic si vieata sociala pe care-o duce. Acest factor psihosexual. etc. Efectuarea raportului sexual adeseori este atunci cdnd stim a suntem suspectati. legislatiei.76 Asa dar chiar In absenfa unui rol efectiv din partea organelor genitale.) in mecanismul psihofiziologic. 4. fie ca inhibitori.) continua sa duca o vieata intima de preocupar erotice mai mult sau mai putin accentuata.o prezinta acest factor pentru vieata psihicd a individului si chiar in acea a oricarei organizatii sociale in cadrul elicei.Untersuchungen fiber die Libido sexualis Berilo 1897 98. individul prin structura unei psihosexualitdti (imaginatie. obiceiurilor. etc. 2) Moll .ro . pentru ca sa fie privit cu toata atentia rolul fundamental ce-1 detin in structura si fiziologia vietii sexuale si acesti factori genitale. Vom reveni Insa asupra importantei ce. 0 imagine poate inhiba mecanismul fiziologic sexuall cum inhiba de altfel once alt mecanism al fiziologiei (Pavlow). si care adeseori este suficient pentru mentinerea acestei impulsii. fantezie. In sfarsit manifestante psihosexuale infantile. familiei. Vom vedea rezultatele importante la care au ajuns cercetarile psihanalitice in domeniul acesta al psihologiei infantile. cu toate ca sistemul genital organic nu este Inca in faza de maturitate oentimentul sexual exista chiar din prima copilarie .

vascuiare ce se produce mai ales In pArtile 2) Prima obligatie socialA pe care e stilt individul s'o IndeplineascA. ca elaborarea instinctului sexual s'ar efectua In doug faze : faza impulsiei de tumescental) si faza de detumescenta. 2) Din cauza congestiei genitale. 1. Concluziile acestor cercetatori sustin. Selectia sexualA nu este deci constientA. dorinte. Acel mascul va fi ales care s'a impus mai mult femelei influentAnd-o inconstient (ca la om prin farmec6). Gross) cu Intregul cortej de manifestari cu nuanta sexuala (priviri. luptele) In perloada rutului toatA avAnd ca scop provocarea emotiei sexuale si auto-excitAril sexuale In vederea Imperecherli.2) flirtul (Tinier. lar nici decum. www. a cgrei impulsie va lila randul ei izvorul tuturor manifestgrilor de curtare").si Ellis fondatorii psihologiei sexuale.) iar acestia prin intermediul sistemului endocrin simpatic si vasomotor. Tumescenta constitue faza premerggtoare actului sexual. Faza procesului impulsiei de tumescenta creeaza deci starea de tensiune sexualg sub actiunea factorilor stimulenti sensoriali externi (vgz. Urmeaza apoi dorinta imperioasa de a o cunoaste. auz) si afectivi endogeni (imagini. apropierea mutualg si desmierdgrile mire doua persoane de sex opus. ar fi ales masculul. ci apare ca expresie mal mull a unor factori afectivi din inconstient. miros. vor produce congestia mai ales a aparatului sexual precum si fenomenele fiziologice consecutive.) si care va constitui Inceputul manifestgrilor a ceea ce numim curte". 2) In aceastA fazA a curtArii se face si selectia sexualA. etc. 2) AceastA fazA a curtArii" se observA de altf el si la animate (jocurile. Incepe °data cu prima senzatie erotica (de obiceiu pe cale vizuala) provocata de o persoana de sex opus (care a atras bine Inteles atentia). de-aici IncepAnd Junta vietii sexuale. Curtea. etc.dacoromanica. cantecele paserilor. cd femeile avAnd un gust estetic. n'are alt scop decal sa creeze starea de tumescenta sexualau2) (Ellis). surasuri. Numal astfel se explicA zice Ellis selectia naturalA a lui Darwin.ro .

Acestei erori 2) se dato dupa Freud faptul. se descarcl prin orgasmul sexual. (0 confirmare deci a teleologismului hedonic ce dominA vieata afectivA a individului) IntrevAzutA vag de pediatrul Lindner din Budapesta. Erau astfel fnglobate in sfera sexualului" : 1) manifestAri care deqi nu au ca scop procreatia. ci aratO numai cum se manifestO impulsia sexuall Meritul ei este fnsd de a fi aratat In explicarea acestei impulsii influenta directa a moravurilor $i civilizatiei noastre" (Geneslay)(127). sarutul.78 Energia tensiunei sexuale" acumulata in prima fazd.ro . www. 5) Conceptia psihanaliticA a psihosexualitilii : teoria lui Freud bazat pe conceptia psihofiziologia a sexualiIOW. utilizarea manoperilor anticonceptionale. scopul primei faze este apropierea celor doua sexe opuse. DovadA. individuale. a continuat sA studieze domeniul psihologiei sexuale. Aceasta va constitui faza detumescentei sexuale. cA s'au ignorat conditiile fundamentale ale vietii sexuale". tia asupra a douA erori ale psihologiei de pana la Freud".dacoromanica. Laborioasele cercetari fOcute in acest sens au desprins coneeptia freudianA a sexualitStii cu marele merit de a fi atras atenLibido. InlaturA gre$ita credintk ca sexualitatea s'ar naste sau cel putin ar aparea la pubertate. etc. onania. scopul celei de-a doua fiind realizarea perpetudrii spetei sub fozma satisfactiunei 2) Detwnescen(a. nici decum ca expresia unei psihosexualitAti infantile. Inlatura eroarea care consta In confundarea sexualului" cu genitalul" : una este sexualitatea $i alta genitalitatea (procreatia). S) Adeseori chiar si instinctul de reproducere este numai sexual fArA sl urmAreascl genitalul" (Inlocuirea scopului procreativ prin scopul hedonic al eroticei). sunt totugi de =turd' sexualii (de ex : perversiunile sexuale. de Ellis. intima. 8): $i CAci individul nu se preocupA al At de scopul procreatiei cAt de pIAcerea ce-o gAseste In satisfactia Jul sexualA din care a fAcut astfel un scop. Vom vedea pe ce se bazeaza qcoala freudiana cOnd sustine aceasta. cea mai puternica explozie motrice fiziologicd" (Ellis). eroarea find consta In faptul cA se considerau ca semne de degenerescentA. Inteun cuvant. ManifestArl de sexualitate precoce (la copii) InteadevAr s'au observat de mult.1) Dar nici conceptia lui Moll Fi Ellis nu explica adevarata cauza. etc.

Inteadevar e ciar ca factorul psihic al instinctului sexual nu ne-a cazut din cer la epoca pubertatii sau in preajma nuntii. artistice (chiar geniale) de exhibitionism ieftin. rial necesar confectionarii Freud Irma nu putea sa-§i explice : cum §i de unde apare instinctul sexual tocmal la pubertate ? Unde a stat pana la acea epoca ? Astfel multe alte consideratii de felul acestora 1-a determinat sa banuiasca o evolutie anterioard fenomenului pubertali' 2). ce apare brusc la un moment dat Ca once fenomen nu se poate sa nu fi avut o evolutie latenta. pusa in serviciul procrea- tiei (bread) (114). Precum vedem psihanaliza nu face decat sa restitue sexualitatii emploarea ce-1 apartine. a fost studiata mai mult st. din cele mai indepartate vremuri. arti§tilor fie sensibilii) fata de §ocurile sexuale fie cautand intentionat materesimtite adanc de sufletul lor unei literaturi de ieftina senzatie. incat tot ce se'ntelege prin sexualitate in afara psihanalizei este o sexualitkte restransa. care constitue o adevarata negatie a instinctului de reproducere" (Jones) au fost supuse unul studiu amanuntit in domeniul clinicei *i al psihologiei generale. La Inceput a fost o celula care s'a multiplicat apoi a suferit cutare sau cutare transformare definitiva" zice un embriolog . pana la Freud.. Toate aceste acte. Intru cat genitalitatea apare la pubertate. vulgar. In cutare sau cutare perioada a suferit o oprire sau desvoltare anormala" va zice patologistul. ci a suferit o evolutie ca nu importa care organ sau functie a corpului nostru.79 2) manifestarile psihosexualiteitil infantile. www.dacoromanica. Substratul psihologic al vietii sexuale a fost vizat. Astfel a procedat §i Freud In studiul instinctului sexual" (Schittlowskt) (281).13 aspectul ei organic. Problema acestei laturi ale vietii. sexualitatea Ina cu mult mal de vreme. aparental absenta..ro .. 2) Pe baza deosebiril dintre sexual' si genital" s'a gandit la existenfa unei psihosexualitati infantile. numai de investigatiile intuitive (revelatii) ale literatilor. Ap dar conceptia psihanalitica a psihosexualitatii trebue considerata ca o embriologie a evolutiei elementului psihic al 9 Sensibilitate patologica In cazurile creatiilor literate. Importanta psihosexualititii.

Marguerltte. de ordin psihic: atractia Intre sexele opuse . www. etc ) pentru studiul acestui capitol de psihologie. tot astfel malformaVile instinctului sexual au ramas enigme din cauza ca nu s'au studiat diversele lor stadii evolutive" (Mauricheau-Beauchant) (202). iar rezultele cercetarilor sunt comunicate la congresele internationale de sexologie 1) si publicate In periodicele acestor institute 2). Numeroase institutii de sexologie (Sexualwissenschaf I) s'au creat (Praga. Steinach.. Instinctul sexual pentru a se exercita normal presupune doua conditii : I. Kanigsberg. Wittels. 2) AlAturi de aceste periodice. dar aceasta nu Inseamna ca nu ar fi dotat cu o vieata psihosexuala oatescate. de oulln fizlc: savarsirea unui act (raportul sexual). Onanistul adult se gaseste in aceiasi 9 mire 16-28 Sept. S'au expus : principiile nouei legislatil sexuale. evidentiazA rolul imens ce-1 define sentimentul sexual (erotic) In creatia artisticA si'n general In preocupArile omenirii. deoarece precum malformatiile anatomice ar fi de neinteles daca s'ar ignora embriologia. Evolutia ontogenicA normalA a instinctului sexual dupA conceptia psihanaliticii. Au fost invitati cei mai de seamA sexologl : Hirschfeld. Toate acestea. si 2. psihozele de origine sexualA. 1930. problema homosexualitatii. Aceasta importanta i s'a recunoscut. inainte de pubertate aceste doua conditii nu pot fi Indeplinite Intru cat: atractla Mire sexe este relativ slaba. etc. si aparatul genital al copilului nu este In deajuns desvoltat pentru efectuarea actului. Freud. P. Marcuse. Abraham. cu numeroase clisee reproducen dupA (In mare parte chromolitografiate) artistic executate tablouri celebre ale diversilor artisti din istoria omenirii. Ellis. alcooltsmul si vieata sexualA. $i un astfel de studiu prezinta o deosebita importanta. Fore!.80 sexualitatii. Ori. Copilul n'o sa fie atras de sexul opus. impreunA Cu explicatiile textului. V. etc S'au discutat probleme din cele mal importante si de actualitate o nord reformA a vietii psihosexuale (Magnus Hirschfeld). n'o sa efectueze actul. reforma cAsAtoriel. s'a tinut al 4-lea Congres de Sexologie la Viena. institntiile de sexuologie au editat o serie de volume de-o elegantd si ireprosabil5 tehnicA.dacoromanica.ro . Studiul primelor manifestari ale psihosexualitatii este deci indispensabil unei cunoasteri cat mai profunde si mai completa a vietii in general. Vachet. problema initierii st xuale.

mai tarziu Cu aparitia (In evolutia filogeneticg) celei mai elementare organizatii psihice fiinta. dar si cea mai intensa stare afectiva placuta. erotic propriu zis scopul procreatiel bind substiluit prin cel afectiv al plkeril. Studiul evolutiei acestei constitutii psihosexuale" va lgmuri evolutia insgsi a instinctului sexual. fenomen de altfel care va persista tot timpul vietii. Ori.m au fost satisfAcute sau nu). Inteadevar un copil la nastere am am precum prezinta un capital psihic restrans si inconstient cu cateva tendinte fundamentale. Vieata efectivg simplg si primitivg a copilului dupg Freud -. D. 1) Numai In momeutul filogenetic In care fiinta a avut perceptia acumulgril sau distensiunii energiei tendintelor el (prect. spre conservarea vietii ei afective ur- marind numai placerea. P0PE8C11 SIMI . www. Freud concepe o constitu(ie sexuald" cu care se naste once individ. In ceea ce priveste sistemul sexual somato-psihic.ro 6 .ar fi mentinutg prin satisfacerea numai a acestor cloud tendinte biopsihice. organele sexuale). 1. incepand cu frageda copilgrie. Din aceste motive Insa nimeni nu contestg instinctul psihosexual al individului masturbant. In consumarea energiei acestui instinct vital. a ggsit un nou izvor hedogen din cele mai puternice 1). nediferentiate Inca la acea epoca a copilgriei. la inceput avand drept scop numai procreatia. va avea repercusiune asupra vietii lui afective in sensul plgcerii sau neplacerii. numai In momentul acela instinctul de reproducere va lua numele de Instinct sexual. aceleasi cgi dupa Freud li vor servi pentru elaborarea ambelor tendinte. Cu toatg integritatea organelor lui sexuale acesta nii e atras de sexul opus si nu efectueazg actul. pentru elaborarea energiei acestor tendinte once excitatie din lumea din afarg va fi suficientg . dintre care manifestgrile celor doua : instinctul conserväril si ce! sexual vor caracteriza fntreaga lui activitate psihicg.81 situatie . Asa dar trebue sa ne asteptam la descoperirea multor acte de natura sexuala In sfera psihomotorie a copilu- lui. precum nediferentiate sunt de altfel si echivalentele lor somatice (sistemul nervos vegetativ. deoarece numai aceste tendinte constitue fntregul lui fond psihic inconstient. Oricare regiune a somaticului excitata fiind.dacoromanica. Satisfacerea acestora fi va procura cea mai simplg.P13111LNALIZV.

de conservare proprie. de cristalizare" creindu-se astfel vieata afectivA complexg. mult mai mare nu se limiteazd nOmai la instinctul sexual In Intelesul restrAns al cuvantului. pentru o elaborare speciald a instinctului sexualle va avea. Energia instinctului sexual difuzti" in organism. Aceasta !oda cu care se manifesta sexualitatea. Freud a denumit-o libido si este analogl cu foamea. de sublimare". neavandu-si Inca organele somatice proprii suficient desvoltate. necanalizatO sub influenta excitatiei pe calle lui nediferenliate Inc5. energia tendintei lui de conservare proprie se va elabora. din primele ore va cere satisfacerea instinctului sOu de nutritie . mama va fi nevoità sa-i facA pe plac. precum vom vedea. dupa scoala psihanalitica satisfacerea psihosexua- litatii lui se va face simultan cu acea a instinctului lui de nutritie. ci cuprinde Intreaga afectivitate a organismului. si prin tasnirea laptelui cald va excita Intregul organism : glandele digestive vor secreta In vederea digestiei. Sexuafitatea se manifesta ca difuzata" in Intregul organism. Ori.dacoromanica. cea mai mare parte a vietii noastre afective va deriva din energia acesde o importantd vitala prin diferite procese tui instinct de transformare. Multe mame se plAng de obiceiul urAt ce-1 are copilul de a nu adorml decat cu tata In gura° sau la sanul mame!. afectivitate derivata din emotia sexuala. emotia legatd de acest instinct va cuprinde intregul organism. o vagO. torta cu care se manifesta instinctul nutrifiel. Copilul va percepe aceasta distensiune a energiei lui sexuale deoarece are si el un perceptia acestei distensiuni natural ca va produce psihic". ideala.ro . complet maturate. precum iargsi vom vedea. mucoasei labio-bucale se va elabora prin indermediul sistemului (tot nediferentiat inc6) neuro-vegetativ. In timpul alOptgrii excitarea mecanica a cavitatii lui bucale prin mamelonul mamei sau doicei. Sfera fui libido este Insg. 2) iar copilasul Despre acest mecanism al transformArli ne vom ocupe In capitolul : pFenomenul sublimArlis. nu-1 mai Inghite) totusi va tipa daca i se va lua mamelonul din gurd.82 A§a dar. Noul nascut. www. va simti placerea ce o simte oricine In timpul alimentArii. o difuza placere : dei sAtul (laptele li curge din gurb. curatà asa cum a cunos- cut-o omenirea sub numele de amos"). Libido va fi deci joamea sexuale. va fi deci alOptat. si chiar cOnd si .

acea a placerii. exprimand o contopire a instinctelor: sexual §i nutritiv.83 numai astfel se va liniti§i va adormi Cu o mimica de placere2). pana la pubertate. Excitarea zonei buco-labiale din cauza placerii ce-o procura. copilul se na§te Cu un fond psihic incon0ient. aceasta tendinta de a duce la gura" pentru a resimti placerea In afara de cea a nutritie constituie un act autoerotic. Stadiul erotismului ano-rectal sl urinar. A§a dar actul suc(iunel (nutri- tiv) ar fi in acela timp §i un act de natura sexuala 2). aceasta a gaCopiful prezinta clod mimice. Cu evalutia spre complexitate a vietii afective a individului. Freud a denumit-o zoncl erogencl". In absenta mamelonului sau tetinei biberonului. pudoarei. faza sexualitatii latente. 4) Mama ti va spune: . o masturbatie bucala". se face In doua faze (ambele constituind perioada pregenitalò) anume : faza sexualitatii Infantile propriu zise pana la 7-8 ani. etc. treptat. Precum am vazut. dupa Freud. celelalte minlice se vor imprima.ro . Evolutia aceasta. 1) Acest dublu caracter al zonelor erogene (organic si erotic) va persista si la adulti. pe de alta parte prin Intarcare° suprimandu i-se i actul suctiunei singura modalitate prin care 10 descarca energia sexuala. treptat. caci e rusinea.) Incepe de pe scum sA restranga libertatea afectiva a individului. (al scArbei. Faza sexualititii infantile propriu zise trece la randul ei. Copilul MO va fi impiedicat de mama sa In exercitarea acestui obiceiu urat 9. nediferentiate (ca qi somaticul de altfel). si a neplacerii. i ne vom da seama de aceasta and vom studia perversiunile sexuale I nevrozele. Sa urmarim astfel mai departe Intreaga evolutie psihosexuala a copilului. www. Impiedicat pe de o parte sa practice acest obiceiu urat". 1. 1) Caracterui sexual al actului sugerii II afirma de altfel i batranul pediatru Lindner (din Budapesta) primul care a inceput sa observe manifestarile psihosexualitatii infantile.dacoromanica. Factorul social al moralitatii. nu-1 frumos scoate degetul din gura. tot ce-i cade In mana copilul va duce la gura chiar daca va constata ca acel obiect nu are nici o valoare nutritiva 3) aceasta pentru a resimti din nou placerea pe care à cunoscut-o cu ocazia suctiunei Dupa §coala psihanalitica.ca. prin mai multe stadii : Stadiul erotismului bucal (faza orala" Freud).

Mucoasa ano-rectald devine In felul a cesta o zond cu putere erogend. aceasta mai mult din cauza conexiunei nervoase intime ale vezicei si organelor sexuale. mai ales zonele bogate In terminatiuni nervoase (piele. multi autori le-au digestiv constitue principalele zone ercgene.si prelungi starea de excitare. Intamplator insd.urinarea sunt afirmatii In concordanta perfecta cu verificat in mod indiscutabil" (M. Multi copii vor cauta astfel mereu sd obtind placere pe aceastd cale. Insomnia copiilor adesea ar recunoaste drept cauzd o nesatisfactiune de ordin sexual . mucoasa si indeosebi regiunile in care pielea se transforma In mucoasa : gurd. Toate aceste acte autoerotice.ro . trecerea urinei constitue un excitant al mucoasei uretrale. anus. copilasul descopere zona erogend a organelor sexuale externe (gland. Inteadevdr.. Excitarea mecaflied a zonelor erogene procurd o pldcere de calitate particular. ce se afirma de altfel si la adult prin conexiunea ei cu viitoarea zond erogend genitald. meat. Bolul fecal va excita sistemul nervos al zonei. etc.84 sit alte a prin excitarea altor zone erogene". nu vor sd suga (deoarece sunt sdtuli) se vor www.)" (M. clitoris) pe care atingAndu. are intotdeauna un sens erotic fiind un echivalent al polutiei. Incep sa se diferentieze. Enurezia chiar epilepticd. La fel in cursul mictiunel. excitare ce se va iradia in zona din vecindtatea organelor sexuale. oft rd copilului un nou izvor de placere de naturd sexuald. veritabile onasttnbatii ano- rectale" . dand nastere la asa numitele Incontinente false".. Beauchant) (id. Astfel prin actul defecatiei act tot al instinctului nutritiv excitarea mucoasei ano-rectale prin trecerea fecalelor. spre a.le ritmic ii vor procura aceiasi satisfactiune.. Asa dar min IntArcare se desface satisfactia foamei de cea a sexualitatii. constipatii false": inteadins Isi retin fecalele. Prin false" retentii si incontinente urinare copilul va repeta aceastd excitare libidinodaca nu e de origind dupd Freud gelid. De altfel intre excitatia sexuald si vezicald existd un raport de compensatie (Ellis) chiar si la adult. tipd.). cand sunt nelinistiti : plang. Din primele luni deci orificiile tubului realitatea . care va face de altfel parte din viitoarea zond erogend" propriu zisd. nu vor sa doarmd. Beauchant) (201).dacoromanica..

miscari ritmice ale coapselor.). sexualitatea infantila ne °fell doua caractere (M. Freud a fost lush surprins observand ca aceste manifestari pot constitui semnele unui proces evolutiv normal. alt obiceiu urat" cu care cei din jur vor avea de luptat. a analizat si studiat multi ani dearandul amanuntit. Din aceste consideratiuni Freud numeste sexualitatea infantila o perversitate polimorfa" lar pe copil ni-1 descrie ca pe un pervers polimorf". pAna la psihologia pedologica in general. Inteadevar. Freud.ro . simbolul nevinovatiei sa la aspectul unui monstru pervers. si prezinta un polimorfism evident.): este autoetotieä2) (narcisia) deoarece In satisfactiunea ei copilul nu simte nevoia unei persoane straine . Ellis. precum si viermii intestinali (excitand mucoasa ano- rectal). lubric sub toate formele ?.85 linisti imediat daca li se vor !Asa mamelonul sau tetina biberonului In gura. normale sau patologice erau atribuite unei degenerescene nervoase. manipulatii.. ca : frecaturi pe un plan rezistent. al care' domeniu a fost foarte neglijat. www. De altfel multe mame si doice recurg des la acest mijloc. 3) Termen imprumutat dela H. prin diferite mijloace. Beauchant) (id. precum vedem. natural. despre un individ care si-ar satisface sexualitatea in felul copilului. Copilul. Beauchant) (id. hipnogen. intentionat. Ansamblul acestor acte vor constitui Inceputul masturbatiei.1) Copilut va cauta cu timput. ManifestArlle de psihosexualitate precoce. Va duce singur mana la organele genitale . Aceasta afirmatiune a stdrnit indignarea si revolta celor mai mul(i adversari.dacoromanica. erotic. ce se efectueaza in copilarie. manifestarile psihosexuale infantile. sexualitatea copilului este perversd... zicem ca este un peivers sau onanist. era surprinzatoare si nu tocmai usor de acceptat. Cu o rabdare de fier. regiunea genitala nehind regiunea exclusiv a sensatiei voluptoase. basinului" (M. Fata de sexualitatea normala a adultului. Cu drept cuvant. dansul 1) Asemenea excitatii ale zonei organelor genitale le pot provoca si spAlAturile higienice. eliberat Irma de motive subiective spre a putea cunoaste realitatea. placerile oferite de aceasta zona genitala. sau cand sunt mai mari se vor linisti daca li se vor desmierda organele genitale.

Acest transfert a excitabilitAtii clitorisului asupra vaginului si reprimarea mai severA a acestei tendintè autoerodupa Freud tice predispune femeia la nevroze si mai ales la histerie". religia ambiantei sociale. dei multe i-se trec cu vederea fiind Ind copil". mai ales in organele genitale (Forel) (108). (Ombredanne) (222). cele Tnai reprimate de moralitatea socialA. Je va reprima de teama acesteia. cu vagi sentimente In zonele erogene... Tendintele perverse ale sexualitatii vor fi InsA cele mai vizate de etica. corespunzandu-i zona clitorisului. Libertatea sexuala a fetelor fiind expuse la maternitate este cu mult mai constransa printr'o educatie specialA. sl-i restrAnga libertatea tendintelor lui perverse. excitabilitatea clitoridiana difuzeazti asupra zonelor vecine.. www. Prin reprimarea masturbArii (in timpul acestei faze latente).. 2. Chiar din primele Jura. ala se anuntA obscur.dacoromanica. mama si cei din jur vor cAuta pe toate dile sA desvete copilul de obiceiurile lui urate". In taza aceasta la copil tendinta semi. ca : masturbatia. Insensibilitatea vaginalA poate dura daca excitabilitatea clitoridianA a fost foarte mare si IntretinutA prin practicarea onaniei 1).. manifestarile de precocitaie sexualA. iar mastuibatia clitoridianA nefiind cleat o masturbatie masculina". social. Pe la etatea InsA de 4-5 ani. I) Femeile cu aneatezie vaginal adesea sunt in fond . ce reprima cu mai multa severitate manifestarile sexuaie ale perversiunilor polimorfe infantile". Faza sexualitAtii latente. Datorita acestei amnezii infantile nu ne mai amintim evenimentele din primii 2 3 ani ai copilAriei" (Freud). La copii (indiferent de sex) libidoul Incepe a se manifesta prin aceleasi zone erogene : zonei erogene a glandului.. Copilul.ro . In aceastA perioada se pun bazele viitoarei constiinte morale (pag. Vor fi fri- gide prin aceaal4 afixare'. treptat treptat. cu atAt mai mult apucaturile rele.. iar asupra lor se va instala zice Freud amnezia infantile ele Rid alungate In inconstientul lui primitiv asau antisocial. fiind silit prin constrAngerea societAtii..fixate" de zona erogend a clitorisolui coniinufind a practica MOa in coparle. etc. factorli sociali (prin mediul familiar) tind sa elimine din activitatea copilului tot ceea ce n'are valoare realA.86 In eoncluzie. 55). printre care aceea a vaginului. utilg.. va cilia aceste tendinte autoerotice .

sport. Cum e privita pubertatea din punct de vedere psihanalitic ? Prin ce se caracterizeaza ? In ce consta? Am vazut ca lubricitatea polimorfa a copilului se gaseste In stransa legatura cu asa numitele zone erogene". Uneori cu toata teama de penalitatea sociala (familie.dacoromanica. etc. gat. 3) lnteadevar. cu primatul zonei genitale. etc. Pubertatea. in organele sexuale. abdomen. erotice (autoerotice) de odinioarA 9. Copilul va cauta aceasta. sau in sfarsit energia sexuala se va descarca pe cale deviata : musculara prin joc. Instinctul sexual in tot decursul vietii este o expresiune a organismului intreg.ro . celelalte zone favorizand. incontinente false. se va satisface in ascuns prin practicarea onaniei. pregatind prin satisfacerea instinctelo r lor respective (parcelare) efectuarea actului sexual.!) Excitarea lor va constitul. etc. Evolutia normala a psihosexualitatii infantile va consta in desvoltarea uniforma a acestor instincte parcelare. sarutarea. retniireavechilor senzatii intens afective. Instinctul sexual asa cum se va manifesta la pubertate nu-i decat rezultatul unei sinteze a mai multor instincte sexuale parcelare". Aceste instincte partiale infantile (Partialtriebe)sunt legate respectiv de zonele erogene fiecArei zone corespunzandu-i un instinct parcelar . preexistente si care sinteza isi va gasi echivalentul ei somatic. coapse. excitarea unei zone va provoca satis f acerea instinctului parcelar de care este legata.. deoarece psihicul lui inconstient va cere repetarea. propriu zis. Aceasta perioada a Iatentei sexuale dureaza pana la epoca pubertatii. vor excita sexual.87 Dar energia tendintei erotice va cauta sa obtina satisfactiunea elaborarii pe once cale. sau va simula retentii. www. Constientul va fi turburat prin perceperea hipertensiunii energiei sexuale refulata in inconstient (in timpul educatiei). la adult. zone rAmase erogene ale organismului nostru. ceea ce II va distrage dela o activitate sexuala autoerotica. care la pubertate se vor contopi intr'o sintezd: instinc tul sexual pro priu zis. atingerea watt a celor mal multe parti : urechi.). acte preparatorii ale or 1) Este principiul fundamental pal revenirel eterne" (Platon) care conduce vieata afectiva : cautam ve§nic :0 retraim fericirea clipe/or de odinioara. iar nici de cum limitat exclusiv la organele sexuale.

organele genitale ajungand abia la acea epoca in stare de maturitate. Ori. ce se serveste pentru realizarea ei. somatic si precum vom vedea din cauze si de natura psihica. I) Din cauze de ordin biologic. care prin desmierdarile. 3) Multi autori in autobiografia lor. Vieata afectivA a copilului §i sexualitatea. o amintire e constituita din doua elemente In stransa asociatie : unul intelectual (imaginea obiectului ce impresioneaza) si altul de natura emotiva (nota afectiva de placere sau neplacere avuta cu ocazia acelei impresii).8) Inteadevar restransul capital psihic inconstient va fi isvorul Intregei activitati psihomotorii a copilului. Astfel In momentul primei satisfaceni prin suctiune. i se va impregna *i urma mnezica: a matnei lui (imagine. de un aparat psihosomatic deja existent" (Freua) (114) . 77. a tendintelor tul psihice. se va stabili o legatura afectiva 'futre copil si mama. activitatea lui psihomotorie se va conduce dei mima' dupa principiul hedonic al placerii". In felul acesta incet. al doilea legat Iiind mai mult de un substrat organic. Primele impresii ce i le ofera mediul incepand cu ocazia sucfiunei.asmului sexual. descriu evenimente din vieata afectiva (sexuala) ce-au avut-o In copilarie.. apare numai capacitatea de procreatie a individului. se vor Impregna in psihicul lui. Dupa scoala psihanalitica vieata afectiva sexual a la copil este mult mai intensa decat s'a crezut . dand perversiunea sexuala a adultului. Continutul acestui capital psihic este numai de natura afectiva si va cauta satisfacerea tendintelor ce-1 vor lega de mediul amblant . Asa dar la epoca pulbertatii apare numal functia de reproducere. ale tumescentei. 9) echilibrul sexual va fi rupt iar la pubertate instinctul sexual se va manifesta pe calea acestei zone erogene desvoltate. incet. 1) Daca In decursul evolutiei libidoului una din aceste zone erogene se va desvolta mai mult. tre1) Vezi pag. amorul nu le este necunoscut".ro . evenimente ce-au jucat un rol deosebit lo determinarea (insdiratia) creajiunilor ce le-au realizat. o impresie. element intelectual) si a pleicerii simtite (element emotional).dacoromanica. li pregateste vieata pasional6. sarutarile ei. www.. primul avand Indeosebi un caracter psihologic. Sa evitam deci a confunda sexualur cu genitalul".

impiedecata in satisfacerea ei manifestd.dacoromanica. obiectiva sub influenta unui complex de factori biopsihologici si sociali. Freud §i adeptii lui ii atribue o mare insemnatate din punct da vedere psihologic. 93) a epocei puberale. 62) nu-i decat o tendintd intens afectivd. care exteriorizat pentru un timp fata de maná'. mama ne mai oferindu-i satisfactia de odinioard. deoarece acesta este izvorul lui de satisfactie erotich (masturbatie. din cauza caracterului asau antisocial ce-I prezintd Ori. spre persoane de sex opus. pag. enurezie. cand dupd o evolutie normald a libidoului. va auta sa-§i satisfacd sexualitatea pe cale autoeroticd din cauza libidoului. afectiunea sexuald este legald de propriul sau corp. si cdt mai departe de cercul familiar)) D-tcd lusI din aceleasi motive psihologice. incontinente. Imaginea ei legandu se strans de primele emotii ale copilului. Acestui caracter incestuos al inceputului vietii afective de relatiune a copilului. este propriul ski obiect erogen . reprimatd. care vede inteansa prima ocazie de satisfacere a foamei lui atat de ordin alimentar cát si libidinos (al foamei sexuale"). tim cd un complex" (vezi pag. am vdzut rolul important ce-1 are mama fatd de afectivitatea psihosexuald a copilului. silit fiind deci sd-si gäseasca izvor de placere In afara persoanei lui : copilul va trece astfel in faz2 hetetosexualiidlii (v. acesta vd cduta sa retrdiasca aceleasi pldceri la sanul mamei" (eterna revenire"). Asa dar in copildrie il gdsim pe individ dotat cu o psihosexualitate manifestatd antocrotic. Prin iatdrcare insd fiind indepartat. o dorintd. Prima imagine ce se va lega astfel de prima satisfacere a vietii lui zindu-i afective (atat din punct de vedere nutritiv cat si cel sexual) va fi aceea a mamei lui. acesta se va exterioriza.ro panA la . interiorizat. so') Societatea (religia. legea) delimiteazA gradlil de rudenie care e interzisA once legaturA si chiar atasament sexual. etc.) Dar societatea il impiedica . s'a interiorizat cu ocazia intdrciirii. c u libidoul subiectivat.89 i influentand Intreaga evolutie a sexualitAtii copilului ei. Dragostea copilului rata de mamd-sa va fi originea vietii lui afective ulterioare. in formarea asa numitului complexului-Oedip".si in satisfacerea acestor obi- ceiuri rusinoase" si urate". www. retentii false. copilul este in asa numita fazd narcisicd.

Dorinta aceasta fiind insa reprimata de societate cu cea mai mare severitate. ca o dorinta inabusita .. si aceasta dorinta va fi cu atat mai puternica. Totem und Tabu'. prin aceste no- tiuni i le-a tabu-at"). va fi un Nat" cum 11 numeste Freud. care n'a fost decat precum am vazut pria lui maml.. daca din primele luni ar fi fost luat dela parinti si n'ar fi cunoscut pe mama-sa. Acestui complex" incestuos Freud i-a dat denumirea de complexul lui Oedip. fara Indoiala cl tendin(ele lui erotic. si nimic nu 1-ar fi impiedecat.e ar fi vizat-o. nici societatea si nici constiinta in care notiunea unei mame se lega doar de o imagine abstracta a unei hinte imagi$i anomalli de desvultare somaticA. www.. 2) Animalele neavAnd conotiintA. femeie IMAM. numai $i numai din cauza educatiei sociale care i-a infiltrat in . capabila de i provoca Inca emotii sexuale in barbati. lar la etatea adolescentei (in vigoare sexuala) ar fi intalnit-o (fara sa stie ca i-e mama) femeie tanara. BA te atingi fiind pAcatg. Aceste notiuni. colectivitatea umana 3) le-a imprimat in constiinta in-i dividului. din care cauzA Imperecherea are loc Intre pArintii tineri si copii maturi. se va trezi vechea dorinta dupa primul sail proobiect sexual. Inteadevar. notiuni pur sociale (religioase) ci de sex. sore. Cu cat mama 1-a lixat" mai mult de dansa prin desmierdarile ei exagerate (si cu cat tata a fost mai sever). tendinta sexuala a acelui Mat nu apare (cel putin manifestä).ro .90 dale') nu-si va putea exterioriza afectul asupra sexului opus extra-familiar. DupA numele regelui Oedip (din piesa tut Sophocle) rege care a comis acest incest cu Jocasta mama WI. nutrind-o astfel in inconstient ca un complex". nu se ponte desparti de sanul mamei".2) Natura nu vrea sa stie de notiunile mama". a unui Mat de 17 18 ani MO de mama-sa. Va simti astfel o placere intensa de a fi WO mama-sa. obiect sau persoanA de care nu ai vole 9 Tabus (cuvAnt polinezian. psihicA (educatie familialA rea). in contra tendintelor lui incestuoase.suflet" notiunea de mama. Din aceiasi cauzl (lipsa unei constiinte morale bine consolidatA) asemenea relatiuni au loc Bi In cadrul societAtii omenesti. (Vezi ... nu au aceste notiuni. Tendinta sexuala de ex.dacoromanica. tata". in stare sa atraga Inca sexul opus. frate" etc. el va fi silit sa-si re prime dorinta. Freud) (112).

Robin (274) In mod amlnuntit (ura fatA de OHO. respectiv frati. Aceleasi atractiuni sexuale naturale (imorale In raport Irma cu etica sociala) dintre fiica si tata. deci sa o aibd ca amantd0 sau sotie intocmai cum i s'a Intamplat regelui Oedip. etc. 86) www. societate constitue comlexul lui Oedip" (dragoste fata de mama. am vazut ea societatea duce o lupta continua contra ei.. Intotdeauna a lost energie sexuala suficienta pentru scopul natural al procrea(iei. Weininger) Deoarece multi nu-si mai reamintesc din cauza acelei amnezil infantile° survenite In urma represiunii sociale (Vezi pag. Aceasta energie surplus. Asa dar aceasta sinteza ideo-afectiva a dorintelor erotice fata de mama. sa nutreasd urA In contra sotului ei (In realitate tata lul). Cu atat tendintele sexuale dintre sexe au o libertate mai mare de a se manifesta.) MO de surori. Energia afectiva a instinctului sexual hind cea mai puternica.. Intotdeauna a fost prea mult amor in omenire" a zis cineva. al satisfactiunii egoiste aceasta 1) Si sA fie gelos. 3) Prob!ema urci familiale a studiat-o G.reprimarea atractiel erotice dintre frati si surori : complexul luí Ores/res". sau de imaginea doicei sau a femeii ce I-a crescut. necunoscute. Educafia sociall §i sexualitatea In general. apoi dintre veri si verisoare (?). al sensibilitatii.dacoromanica. frati. (O. coitus inter femora etc. sociala intocmita de religie si din motive de ordin eugenetic.ro . nimic nu 1-ar fi impiedecat.91 nare. Cu cat gradul de rudenie scade gradatie conventionala. primitiva si urmarind numai scopul placerii. reprimate Insa de constiinta.. pubertate sau chiar mal tarziu sub formA de fantezii sexuale. In timpul somnului a dror obiect e propria lor mamA4. ca sa nu zicem toti 3) Majoritatea indivizilor au inregistrat de Nina seama In trecutul lor acte sexuale mai mult sau mai putin complete (coitus ore vulvae. and nastere la fete : ncomplexulut Electrei" (analog cu c. Oedip dela WO complexul castra(tet" §i diferitelor complexe familicue" cum ar fi de ex..) CAci fiecare fiu este lute° relatie sexualg cu mama lui midi de ascund ar fi aceastA relatie privirli lor relatie ce devine constientA celor mai multi in prima perioadA. ura pentru tata 2). ura la perverai etc. Mat si mama 3) frati si surori vor fi reprimate.

cd von Ehrenfels (din Praga) deosebeste o moraid sexuald naturald".4 www. politice qi traditionale" (PaWhan). Acestui antagonism psihologic se da- torete faptul. In definitiv tot o energie canalizabila. de o morald sexuald culturald".. desgustul. a foRt am putea zice . sa perpetueze rasa . Civilizatiile In decursul evolutiei lor.. Societatea nu vede o mai mare amenintare a culturii el. sociale..socializata ' Aceluiasi proces va fi supusa forta psihica. indreptala spre un folos al ha . morale.ro . ca aceea pe care ar prezenta-o eliberarea instinctului sexual si revenirea lui la scopurile primitive. formelor sociale ale civilizatiei. urmarind sd insufle In psihicul individului tendinte sociale antagoniste tendintelor lui primitive. duc la sublimarea tendintelor sexuale. s'o canalizeze 9 spre un util social. sentimental rusinei. diferite cdi deviate de satisfactiune atat a individului cAt si a morale!. etc. agresive. Restrictiunile sociale vizeazd in primul rAnd ljbertatea sexuald a individului printr'un Intreg sistem pedagogic. acomodAndu-1 ansamblului variat al legilor. s'o socializeze. 2) Vezi capitolul: Fenomenul sublimarii.. Societdtii nu-i place sa i-se aminteascd de aceastd parte scab- roasd a bazei sale. a ordinei sociale". si alte cdi care precum vom vedea. moravurilor. sa prospereze.. (231). energia salbatica. so sublimen" energie (Freud 2). pentru care fapt a adoptat ') Precum de ex. Astfel s'au creat formele sociale ale casatoriei.dacoromanica.. ea n'are nici un interes ca fortele instinctului sexual sa fie recunoscute. a doua. Factori sexuali. etc.92 societatea cauta pe once cale s'o capteze. ale individului. credintelor religioase. sentimentelor. prostitutiei. etc. sunt meniti sd mentind instinctul sexual in limitele lui normale" (Freud).. societatea a creat diferite forme sociale. Pentru concilierea Insd a acestui antagonism psihologic social. si pentru aplanarea vesnicelor conflicte intrapsihice ce-ar deruta activitatea individului. pentru a-I face sd trdiascd. apta de a suferi transformari si derivatii. primitiva a electricitapi a fost captata de om. prima fiind expresia instinctualitdtii asa cum o dicteazd biologicul (psihofiziologicul). vedem cd au imaginat combinatii multiple pentru a canaliza instinctul sexual. ca pudoarea. exprimând tendinta de adaptare a vietii sexuale.

In cursul carea. (infectii. se va efectua in cursul fazei latente' sexuale. Tendintele spre heterosexualitate.93 metoda educatiei. precum am vazut (la pag. stigmate psihice si factori sociali evolutia sexualitatii va putea suferi anumite (educatia. introversat') In faza autoerotica. imperativele cerintelor sociale se impun mai sever si vor asterne amnezia infantila" asupra trecutului sexual imoral si incestuos (dar foarte natural)4) de pana atunci. etc..(v. !si va exterioriza hbidoul asupra celor din jur. Intregul aparat educativ dupa ce a reprimat tendinta incestuoasa a copilului Tata de mama-sa.ro . narcisica (a masturbatiei infantile) In care el era propriul sau obiect sexual Isi va gasi. la fel si dragostea fraternlf. normal.. lege de ordin pur biologic si psihologic (In sAnul societgtii omenesti). si mentinutg apoi de constiintg. rgnignani astfel ca produs sublimat.dacoromanica. 86)..§i extroversiune (a libidoului).introversiune. mai ales cand libidoul si-a ggsit obiectivizarea In lumea extrafamiliarg . bine'nteles modelat. legAtura sufleteascA purg insuflatA de eticA. Acest proces de obiectivare a libidoului subiectivat. complex de factori psihofizici : stigmate somatice. un obiect (persoana) de sex opus si din co atara familien. ca fiind de respins din punct de vedere moral. 9 Deoarece natura nu e niel moralg nici imoralg. 9 Societatea nepermitandu-i relatiuni sexuale decat dela un anumit grad de rudenie (veri primari) (?). canalizat. (114). conform principiilor sociale8). ci amoraltY. care consta In a delurna atentia din acest domeniu.cap. turburari ale organizatiei endocrine. Morala socialg a purificat atmosfera socialg. etc. Sub influenta unui Evolutia anormalA a libicloului. s) lubirea incestuoasl fatA de mama lui si gelozla (ura) fatg de tatg. subiectivat.) un libido malformatii. religie. a purificat atmosfera sexual ce unea pe copil de ai sgi. 1) Jung (un disident al scoalei a emis notiunea de psihanalitice) . se vor transforma (sublima) In dragoste filiald. De aceea societatea nu s'aporta rezultatele psihanalitice pe care le Infiereaza. Heterosexualitatea.). spre cautarea unui obiect sexual de sex opus si In cercul extrafamiliar. Intr'un cuvant din toal e punctele de vedere". se vor naste sub influenta factorilor sociali ce i-am enumerat. etc. (Freud). www.Psihanalistii disidenti)". dupa ce-1 opreste sub amenintare de libidoul pedepse.. central. ascultA de legea atractiunei futre sexele opuse. turburari ale sistemului nervos vegetativ.

in sanul familiei. In mijlocal unui camp bipolar de influente a-i cArui poli sau centri dinamici sunt : tata si mama. ereditari) amintitele oprIrt FI regresiuni ale tendintelor ideo-afective. SA ne oprim putin asupra acestor anomalii initiale ale evolutiei psihosexuale.94 fie In sensul unei oprirt in evolutie si fie in sensul unei regresiuni.ro . de Robin) (274) In desfasurarea acestor alternative influente. Nimio nu se stia asupra genezet lor : Cum au apArut ? De ce la unii apar cu toatA absenta unor stigmate ce ar putea explica patogenia lor ? Freud a adus InsA o nouà luminA asupra mecanismelor psihologice (fArA sA conteste valoarea celor de ordin biologic) ale acestor anomalii sexuale. Evolutia InsA continuandu-se pe baza acestor vicii la pubertate va apare sub forma tuturor anomaliilor psihosexuale suficient de cunoscute.coperirea conditiilor psihosociale ce detin sursa multiplelor si variatelor forme de anomalii ale manifestArilor psiho-neurosexuale (nevroze qi perversiuni sexuale). se pot ivi (favorizate si de predispozitii: factori biologici. va cauta placerea (retrairea placerii de odinioarA) In apropierea mai mult a femeilor In etate (ca si 1) Din cauza. mama lui 1) fncat rAmane Copilul este cum zice Freud tixat" de dansa. adolescentul va fi urmArit mereu de imaginea mamei lui. copilul se aflA. inteatata legat de www. Aceste conditii genezice s'ar ivi in familie. Toate aceste anomalii sexuale au fost suficient de studiate. a) Opriti In evolutie. studiul lor se rezuma insA numai In a le descrie asa cum se manifesta la pubertate. pe alta parte ura fata de un tata prea sever. In sanul cAreia are loc primul contact social ce-1 ia fondul psihic al copilului (primele conflicte cu mediul social). Din cauza aceasta libidoul lui fixat nu se va putea Indrepta spre un sex opus extrafamilial. Inteadevar. pe de o parte a exageratelor ingrijirl ce I-le da mama. Alternativ ei stimuleazd sau inhibd prin actiune atractiva sau repulsiva'. CercetArile fAcute in aceastA directie au tillS la des.. (Maeder cit. iar daca totusi a fost nevolt O sufere aceasth orientare.dacoromanica.

In asemenea cazuri. 1) Tinerii ce se casatoresc Cu femei in etate bineinteles nu din motive financiare ci manati de-un sentiment spontan n'ar fi cleat asemenea fixati4 de mama. www. un rol secundar.05 mama lui) 9. o sh aibA din cauza coeficientului ei intens emotiv si de data veche (frageda copilArie) o putere inhibitorie asupra fiziologiei si manifestArilor psihosexuale In raporturile lui cu o alta femee. Acesti fixati" (dupA Freud) sufAr de complexul Jul Narcis (dupA numele personajului din mitologie. din aceleasi motive de ordin somato-psihic si social nu-si va proiecta libidoul. care s'a amorezat de propria sa persoanA). care va predomina si la pubertate (zona genitalA avand. sau se vor cAsAtori Cu consangvi- nari sau cu femei In etate". 9 A se vedea capitolul : Perversiunile sexuales.°) Efectul acestor complexe". ca factor psihic. femeia o frigidA sau nevrozatA in caz cand va nutri in inconsilent aceastA tendintA autoeroticA infantilA. capitolul psihone- Cei care nu pot scApa de influenta phrintilor (mamei. Copilul poate fi insA fixat" si de el insql in cazul cand prin emotiile vii ce le-avut in faza erotismului solitar (prin se complace si continua masturbatia din taza autoeroticA) sa practice masturbatia . va zdruncina vieata psihosexualA a individului In care vesnic vor fi conflicte intre inconstientul ce nutreste romplexur si care cautA satisfacerea vechilor plAceri si tntre constinta morala ce se opune la aceasta.ro . In cursul acestei faze autoerotice cand copilul se se poate satisface sexual prin diferitele zone erogene" fixa" de una din aceste zone. Imaginea ei. BArbatul va fi un impotent psihic .dacoromanica. din copilarie. 2) Toti acesti fixati" (infantili sexual» nutresc com- plexele" erotice parentale (Oedip. Electra) sau familiare (fatA de frati resp. ca de altfel a tuturor complexelor. el insusi Bind propriul sAu obiect sexual. tatA) zice Abraham (un adept al scolii psihanalitice) sau nu se vor cAsAtori. surori). resp. vrozelor). Prin aceasta casatorie retralese in mod social starea afectiva infantila. de unde una din cauzele impotentei psihice. 1) Bine'nteles and nu vor fi la milloc motive puternice de ordin material. (v.

foarte rar se iniampla ca o mama sa nu tina mai mult la baiat. legad de o scadere a rezistentei lui. 1) 1) Etica de altfel variazA dela un popor la altul . va suferi la un moment dat mari deziluzii din partea acelei persoane suprastimate" cristalizate" (Stendhal) a reste deziluzli 11 vor determina sa se rehaga din lumea externa. care nu-1 mai multumeste. obtinul in numeroase cazuri. Inteadevar. ceea ce nu-i permite. iar tata la hica lui. ereditara fara a se cuneaste inca exact In ce consta. etc. Ereditatea ar creia o stare de excitabilitate particulara a sistemului nervos. la pubertate. revenit cel fixat" fiind un infantil primar (oprit). povarA a societAtii. Freud a insistat asupra sifilisului. daca proiectandu. Bauchant) (201). Individul va fi tot un infantil sexual" irisa secundar. sociala). sasi creeze vechea fume imaginara din copilttrie. bine'nteles atractie cu totul sublimad" de factorii sociali. adulterul. Ar fi predispozlia speciala. Vom vedea insa importanta acestui proces de regresiune psihica. in studiul patogeniei schizofreniei. www. sa-si introjecteze" din nou ca in faza auteerotica a copilariei libidoul . Va suferi deci regresiune" ajurgand in stadiul infantil al sexualitatii : amintirile vechi ce-1 legau de mama si de dansul (faza auteerotica) se vor retrezi si se vor satisface prin retraire in realitatea interna. si aceasta tocmai pe baza fundamentalei legi naturale (biologice) a atrac(iunei sexuale dintre sexe. somatic. purificad de tot ceea ce nu fntra in cadrul eticei unei colectivitati. ceea ce la noi este itnoral (ex.e erogene" (M. sa predomine celelalte zor. plex de conditii vor determina aceste anomalii psihosexuale.96 Efectul nociv se va putea suprima radical numai printr'un tratament psihanalitic. de a-ti oler femeia musafirului).si libidoul in cercul extrafamiliar spre persoana de sex opus. Un comCauzele evolutiei anormale a libidoului. Pe langa acesti factori de ordin biologic. normal.ro . In lumea lui fantezista. Individul evoluat b) Regresiuni in evolutia libidoului.) la altil constitue o datorie moralg (de ali ucide pArintele ImbAtrAnit. sA-fi omorl pArintele bAtrAn. Freud invoaca si o s'abiciune congenitala a zonei genitale. mai contribue tina si anumiti factori psihici: terenul psihic" precum si factori de ordin social (educatia !amillara. Vom vedea in ce consta mecanismul terapeutic si efectul lui salutar.dacoromanica.

Numai un tata sau o mama cu o constiintà morala bine organizatd si severd lsi va iubi copii la fel. pslhogene. cine 1-a adus?. cazurile de perversiuni. nu se feresc de copii spre a se ImbrAtisa. Noi am descris InsA patogenia-asa cum o vede Freud-In cazurile de anomall1 sexuale primitive. biologic'. In urma unel leziuni sau tare funclionale ale terenului somatic. Precum am spus. 5. POPESCII-SIBIII. Curiozitatea trezita la vederea imperecherii animalelor domestice. Aten4. lar tata In flica lui Alti factori2) alaturi de inbirea exageratei a per': intilor mai sunt: 1. biologic!.dacoromanica. $i astfel va cauta sa afle secretul. Dr. mai ales cand Isi permit oaresicare intimitAti familiare In fata copiilor lor. Toate acestea trezesc sl mentin curiozitatea sexual5 a copiilor.. si vom vedea astfel... cA numai cunoscAnd legile evolutiei embriologiceu ale acestei psihosexualitAti Incepand din cea mai fragedd copilArie ne vom putea da sea- ma de toate anomaliile ei. prin impresiile intense plOcute sau neplOcute ce le are lang6 mama. de cristalizarea une constiinte sociale In sufletul copiilor. . Vain reveni de altfel asupra etiologiei si patogeniei tuturor acestor aberatiuni psiho-infantile si vicii ale manifestarilor psihosexuale. I. carora copii sunt foarte des expusi. i) Multi pArinti. rol Insemnat au si factoril somatici. sunt foarte frecvente .07 Asa dar aceastà dragoste (maternti MO de Mat si paternd MO de fica) va mentine libidoul In familie. barbatul. sunt mai liberi In expresii §I gesturi indecente. 1P81HANALIZV www. cu limbajul lor indecent (toate aceste imoralitOti favorizate fiind si de stigmatele lor orga- nice '). In care prea s'a obisnuit sa se satisfaca prin mangftierileu excesive. Astfel toate aceste anomalii sexuale se pot naste secundar. 2. mama nu va vedea In Mat femeia. nu mai vorbim de familiile unor pOrinti nevropati. cu care se manifesta la adult 2). Aparitia unui nou nOscut va trezi In copil curiozitatea : de unde a venit fratiorul?". fArl niel un stigma( organic. care li initiaza In practicarea masturbatiei sau in tehnicau vietii sexuale.ro 7 . TovOrAsia copiilor viciosi. la furie In InjurAturi. de incest complet sau atenuat. tatele la pudoare.. De altfel este un fapt de observatie curentA. etc. $ocul emotiv In momentul cand Isi surprinde parintii In timpul Imbratiserilor intime. 3. Care pot determina anomalii evolutive ale psihosexualitAtii. In care turburArile fiziologice pi chiar leziunite organice sunt secundare. cg in familiile lipsite de educatie moralti. respectiv tatO.

un nou camp de observatie psihologica In domeniul obiectivitatii stiintifice.08 Vedem deci cata lumina a proiectat Freud si adeptii lui In domeniul psihosexualitatii. nimeni nu l-a vazut. ci la baza unei vaste doctrine a evolutiei Ournii psihice". pe care spiritul inventiv ale geniului le umple cu date (notiuni) neverif'cate Inca. mistice etc. sociale etice. 3) Asupra acestei probleme vom reveni cu alig ocazie. 2) Hartmann (. Mentionam areasta din datoria de constiinta ce ne'ndeamna sa atragem aten(ia celor insärcinali Cu grija spirituluitinerelor generafii . subminand asezamintele sociate in numele unei tendentioase interpretari a datelor psihanalitice. Prin ipotezele lui Darwin s'a ridicat transformismului a evolutiei lumii bio-organice.ro . stau la baza nu numai a unei terapii cu efecte serioase si importante. Cum a reusit sa rezolve o serie de probleme inspirand altele noi. Incursiunile psihanalitice in aceasta imensitate interioara" (Proust) a sufletului omenesc. cu valorile obiective sociale. www. psihice. acestorIn realizarea s'au insinuat perspective insa si intentii animate de motive politice anarhice. Tot asile! asertiunile lui Freud. ipotetice. Din punct de vedere stiintific afirmatiunile scolii psihanalitice In mare parte par hazardate. Sunt lacune In domeniul cunoscutului. etnice. Adevaratele concluzii in larga acceptiune a conceptiei psihanalitice nu duc la intronarea 0 obsesia sexualitaill. ci la consolidarea constiinfel si structurii etice ale societei(i 1). cu tot caracterul precum vom releva lor paradoxal si hazardat. cat si cu elementele ce se descopere mal tarziu. atomul acestei notiuni s'a ridicat Intregul edificiu al chimiei cu aplicatiuni practice. dar care totusi au anumite raporturi atat cu realitatie cunoscute.).Die Grundlagen der Psychoanalyse° Leipzig 1927) vi Flournoy (105 a) au evldentiat caracterul stiintific al psihanalizei.dacoromanica.i chiar a Intregei societäli asupra acestei utilizan i nefaste a psihanalizei. totusi pe baza Astfel de ex. 0 minuticasa analiza destramand interferentele cu toate armoniile si conflictele intrinsece acestor multiple valori (biologice. au scos la iveala raporturile cele mai subtile in care se gasesc valorile unitatii noastre ca individualitate. a fost realizata de intentiile une! Doi oranduiri a acestor valori spre o cat mai perfecta organizare sociala. dar elemente ipotetice de aceiasi valoare gasim aproape In toate conceptiile largi 2).

ce urmareau numai satisfactie. tendinta reprezinta o energie ce cauta elaborare. considerata cum observam o modalitate de manifestare a energiei universale. Innabusite sub forma de complexe". sa restranga sfera de activitate psihica a individului. aspiratiuni. inconstientul restrans si continand un capital psihic exteriorizat prin tendintele primitive.dacoromanica. Vom gasi astfel la adult un inconstient continand un mare numar de dorinte. cu enerVa gia vaporilor dintr'un cazan lipsit de once supapa ? creste tensiunea energiei . treptat. antisocial.ro . Treptat. Acelasi lucru si cu energia psihica. iar mai tarziu si de constiinta morala. treptat.. etc..) de ordin -psihologic. reprimare etc.CAPITOLUL IV. reprimate de catre factorii sociali. religios.. Legea caducitAiii a lui Thorndicke. Legea interiorizlirli Am vazut cum un lntreg sistem social (educativ. Dar tendinta nu-i decat forte cu care se manifesta o ener- gie (vezi pag. va slabi reilstenta petetilor cazanului vp lnvinge rezistenta lor. tendinta va trebui in once caz sti se www. ii va sparge si va exploda. si cum aceasta restrictiune de modelare sociala Incepe din primele zile de chip nastere. acest inconstient se va marl prin energia tendintelor Impiedecate. tinde prin diferitele mecanisme (cenzura. 35). (ca once energie de altfel) si aceasta tendinta va creste in raport direct cu obstacolul ce nu-i permite manifestarea potentialitatii ei. treptat. Ce se va Intampla insa cu energia unei tendinte ImpiedeTate In manifestarea_ ei directa? Ce se Intampla de ex. Reprimata In Inconstient. tendinte ce stau din cauza caracterului lor imoral. placere.). CAile deviate ale tendintelor impiedecate (adicA ale complexelor") in elaborarea lor. egofile si intens afective.

100

manifeste In act, va cere aceasta satisfactie in mod categoric. Tendinta nesatisfacuta e un sistem psihic incomplet, care cere actul precum premisele nnui silogism cer concluzia" (Patzlhan.) (231) precum excitatia din arcul reflex implica reactia (motorie, de secretie, etc.). reflex psihic, Inteadevar arcul reflexului ideo-dinamic analog cu cel din domeniul fizicei i biologiei îi are calea lui de elaborare directa (si care, precum vom vedea, poate fi deviatà). Ce se va Tntampla deci cu o dorinta, tendinta innabusita din cauza incompatibilitatii Cl cu exigentele sociale in special ?

Ce face individul, rand este nevoit sa-si innabuse in suflet" o realiza ? O va nutri In fundul supoate dorinta ce n'o fletului" sau si-o va satisface pe calea imaginatiei, fanteziei In once caz nu --va reusi so distruga, dansa manifestandu-si vieata latenta din subconstient sau inconstient pe diferite cal laterale sub diverse forme ce le vom studia. Dorintele, aspiratiunile Innabusite nu vor fi deci distruse ; prin faptul ca am uitat de ex. o dorinta intensa ce-am avut-o, nu inseamna ca nu mai exista; ea este Inlaturata numal din sfera activitatii, noastre constiente, dar continua sa traiasca in stare de potentialitate. Tendintele noastre nerealizabile nu vor urma deci In nici un caz legea caducitatii" (a lui Thorndickel) din psihologia clasica, ci noua lege a psihologiei moderne : legea interiorizariz"), sustinuta de Freud, Larguier des Bancels gratie (184) etc. Aceasta lege se aplica mai ales omului, care fiind dotat perfectiunii biologice a organizatiei neuropsihice
cu gtzndire imaginativa (imaginatie creatoare, reverie, etc.), tendintele lui instinctive se realizeaza prin mijlocirea ei. Astfel gasim imaginatia omului, ca o functle vitaki foarte necesara" (Hesnard) (149). Asa dar, energia tendintei reprimate se va elibera sailsfacand afectivitatea individului pe calea deviata a imaginatiei. N'a putut (Mine o actualizare concreta (in act) si directa
Legea spune : Orice instinct care nu gAse§te satisfactie la timpul lui, dispare, se atrofiazA (cade, de unde numele de acaducitate). DupA legea interiorizArii, once dorintA a individulul ImpiedecalA In proiectia ei spre lumea realitAtii externe, nu dispare, cl se va interioriza In

oufletulg Individului, se va realiza In lumea realitAtiig lui Interne (imaginatie, fantezie).

www.dacoromanica.ro

101

o va °Nine abstractA si indirecth.... Dar si directia aceasta deviatA, colateral, ce o urmeazA, este riguros determinata de
anumiti factori psiho-fiziologici antecedenti" (Jones)(160) asupra chrora vom reveni. 0 dorintA intens afectivA a individului va fi reprimatA precum am mentionat de cenzura constiintei morale , si aceasta din cauza caracterului antisocial, imoral mai ales si egoist, al fondului inconstient din psihicul lui. In cazul unei suprinuiri temparare incomplete, sau unei disfuncfiuni a acestei energia latentA a functiuni selective intrapsihice (cenzura) complexelor se va revArsa In sfera activitAtii psihice a individului, in care vom vedea cum va provoca o serie de fenomene de ordin psiho-fiziologic. Astfel de stAri disfunctionale ale constiintei pot fi provo cate de emotii intense : furie, fricA, bucurie, de obosealA, surmenaj, de intoxicatii, infectie, turburAri endocrine, alcoolism, etc. acesti factori influentand centri organici nervosi, ce detin functiunea constientA a bolnavului, echilibrul intrapsihic. Constiinta de asemenea va fi Insfarsit abolita in cursul somnului.

In toate aceste circumstante, tendintele ce n'au reusit sd se satisfacA direct in act cu aprobarea constiintei, care

din contra le-a reprimat, toate aceste tendinte complexe" se
vor satisface deci indirect
stiente).

si diformate pe cai deviate (para

Aceste cAi colaterale ale refiexului ideodinamic sunt : gresurile (lapsurile), visele, sImptomele psihonevrotice §i In sfarsit calea deviatA, derivatd, cu aprobarea socialA si in spre folosul ej anume calea asa numitei sublimari. SA le supunem unei analize, in sensul scoalei freudiene, evidentiind mecanismul lor si valoarea lor psihologicA si socialA.

www.dacoromanica.ro

CAP1TOLUL V.

Gre§urile. (Die Fehlleistungen, actes manquées).
Conceptia clasicA a lapsurilor §i In general a actelor gre§ite. ConLapsurile Dispersiunea atentiel Mecanismele lapsului: substitutia, diformatia ; interferenta a doul idei (tendinte antagoniste): perturbantä (incon0ientA, latentA) i perturbata (con0ienig, manifestA) Lapsus linguae, lapsus calami. Erorile de lectura (falsA lecturA). Falsa audi(ie Uitdrile momentane Adele accidentale. Toate aceste grepri au un continut, un sens psihologic i o semnificatie proprie.
ceptia lor psihanaliticA

Sunt o serie de manifestari psihice, care pana la Freud erau considerate ca fragmente de acte psihice, fara nici un sens, nici o Insemnatate. Dat Hind caracterul lor accidental, momentan 4i de a fi comise de individ In stare normala, nu au lost supuse vreunui studiu mai amanuntit. E vorba de o serie de acte pe care zilnic le comite oricine. In categoria lor infra : I. Greprile sub forma de : lapsuri, ca : erori de limbaj (lapsus linguae), comise In cursul vorbiren ; erori de scris (lapsus calami) comise in cursul scrierii (fara vre-o leziune a centrilor nervo§i). falsa lecture erori Mute In cursul citirei; de ex. cand citim In locul cuvantului scris, fiind un altul (ochii sanato§i). falsä auditie: adeseori and ascultam pe cineva, se Intampla sa auzim un alt cuvant in locul celui pronuntat (urechea fiind sanatoasa). 2. Uitefri mornentane (inhibitii momentane ale memorici). Cui nu i s'a intamplat sa uite pentru un moment, 2) fie numele cuiva, fie un alt nume, un proiect, etc.? Cine n'a uitat pentiu un
9 CAnd zicem, cA ne-a luat gura pe dinaintem. 2) Cand aveM impresia, c5 ne tA cuvantul pe limbA%

www.dacoromanica.ro

103

moment unde a pus un obiect oarecare ? si se mica cum de-a putut uita... Cine n'a uitat promisiuni, Intalniri, etc., ca dupd ce a intarziat, sd-si reaminteascd?... 3. Acte accidentale. 0 alta consecin(a a acestor uitdri temporare sunt numeroasele pierden i de obiecte, spargeri, stricdciuni de obiecte, etc., In sfarsit multe din acele mici acte gre§ite accidentale ce obisnuim sd le atribuim unei neindemandri sau distractii. Vom vedea Insd, cd toate aceste varietAti de gresuri recunosc si alte mecanisme esentiale, determinante, pe care surmenajul, oboseala, distractia si asa zisa nedibacie,
le favorizeazd numai manifestarea. In ansamblul lor aceste acte au fost studiate de Jones, sub

numele de parapraxiia. a) Lapsurile erau considerate, pand la Freud , ca efectul diverselor turburdri de ordin psihofiziologic mai ales fiziologic, organic, ca : indispozitia, oboseala, surmenajul, stdri de turburdri ce- ar influenta atentia In hiperexcitabilitate, etc., sensul unei dispersiuni, unei sldbiri a ei (stdri de distrac(ie). Infradevar, un complex de factori poate determina asemenea acte ; totusi Freud le-a relevat marea fnsemndtate indeosebi de ordin psihologic, ele avand un sens propriu cu determindri psihice, care profità" de susenumeratele conditii fiziologice pentru a se manifesta. Toate aceste acte psihice fragmentate denumite gresuri (lapsuri) au fost supuse de Freud (111), apoi de Maeder (190, 193) lanes, Weber (319), etc., unei minutioase si Indelungi observatii in domeniul vietii de toate zilele, studiu expus In cartea sa : Zur Psychopathologie des Alltagslebens" In care ne da si rezultatele obtmute, cu o bogatd si interesanta
explica pang la Freud toate actele de natura aceasta, e bund dar incompletd. In ceea ce priveste geneza gresurilor In general, Freud nu concazuistica. Teoria dispersiunei atentiel, teorie ce

testa deloc influenta factorilor fiziologici (emotie, oboseald, etc.), toti aducand dispersiunea atentiei (starea de distractie). Acesti factori irisa faciliteazei de obiceiu, dar nu explica de loc lapsul in sine, in masura in care asemenea lapsuri le putem

avea chiar In stari cu totul normale. Freud a observat, cd In cele mai multe lapsuri, exprimdrn exact contrarul celor ce-am voit sd spunem ; sunt asa numitele
www.dacoromanica.ro

104

lapsuri prin opozitie" si aceasta din cauzti cd intre contrare existd o strAnsd afinitate conceptuald, ele gdsindu-se pe lana asociatia tonald $i Inteo asociatie psihologicd foarte apropiatd. (Freud) (111). Lapsul precum vom vedea apare deci ca un act psihic complet, cu scop, continut si semnificatia proprie" (Freud) (id) Mecanismul lapsului. Se stie, cd de cele mai multe ori cuvantul exprimat inteun laps este un cuvAnt diformat. Prin ce mecanism a fost diformat $i de ce 1-am comis si se comite lapsul?.. Aceasta o explicd Freud prin conceptia lui a Interferentei ideilor. Lapsurile au la bazd antagonismul a doud intentii, tendinte. Cand am don sd spunem ceva (dorintd constientd) insd situatia reald, imprejurdrile sociale nu ne permit manifestarea acelei dorinte, atunci, in cursul discutiei sau scrisului, dorinta reprimatd se va folosi de oboseala, indispozitia, distractia, etc., noastrd, care aboleste intrucAtva cenzura
(atentia constiintei morale)
pentru a se manifesta mai mult

sau mai putin direct in vorbd sau scris and lapsus linguae sau calami, dacd nu vreun gest adecvat. Vedem deci existenta a cloud tendinte fundamental antagoniste: reprimatd de dorinta de a spune ceva care se opune. tendinta constiintei,
Uneori

sensul lapsului

poate sd apard inteun mod cu

totul evident ; tendinta ideii reprimate, individul o exprimd direct, lard nici o diformare. Alteori insd, precum am spus, lapsul va consta intr'un cuvant fard nici un sens, mai mult sau mai putin difortnat, nu relevd nimic semnificativ, in care caz se poate explica prin interferenta, adicd intalnizice Freud rea expresiunilor verbale, a cloud intentii. Aceastd interferentd se efectueazd fie prin substitutie (in lepsurile prin opozitie) : fie ideii reprimate substituindu-se ideea tocmai contrard, alta, de prin diformarea 9 sau modificarea unei intentii prin unde cuvinte mixte avand mai mult sau mai putin un sens" (Freud). Aceste cloud mecanisme ale substitutiei $i diforma(iel le vom gdsi astfel in geneza multor lapsuri.
1) Diformarea se face prin abreviatii, rectificSri, contractmni, etc.. de cuvinte (vezi; Mecanismele de diformare ale viselor').

www.dacoromanica.ro

103

Lapsurile sunt deci rezultatul unei lupte si concilien i ale concurentei a doua tendinte (intentii) antagoniste : una) latentd (inconstienta, de ordin ' afectiv, personal) i alta manifestä (constienta, de ordin social). Tendinta reprimata In laten ta are de obiceiu un continut injurias; cea patenta din contra este reverentioasa. Inteadevar zilnic individul este silit de Imprejurari, In deosebi de ordin social, sa ia o atitudine

rezervata sau chiar sa arate un respect, bunavointa !ata de un altul (de obiceiu superior), In timp ce In subconstientul sail It
nutreste ganduri injurioase, agresive, etc.

Inteadevar de cate ori sub presiunea constiintei dar mai ales a situatiilor de ordin social nu ne ascundem primitivitatea" din noi, conformandu-ne eticei morale si exigentelor sociale ?.. De cate ori din cauza sentimentului datoriei nu Innalausim egoismul ce ne-ar determina mai bine sa cedam in lupta ?.. De cate ori insfarsit raporturile sociale nu ne silesc sa innabusim o ura sau Mutate fata de persoana careia suntem nevoiti sa-i zdmbim, sa-i fim binevoitori ? In toate aceste conditii, la cea mal mica slabire, zdruncinare a cligului" ce impiedecd actualizarea, manifestarea fondului nostru psihic reprimat" In toate aceste conInnabusit, in in-si subconstientul nostru, ditii vom comite acte de a caror origine adeseori nu ne dam seama ele fijad reprimate si uitate de constientul nostru ; printre aceste acte se vor enumara deci si lapsurile. Astfel, intr'un moment de sbuciuMare, de deranjari temporare ale sistemului cenzural al constiintei sub influenta tendintelor, dorintelor
inconstiente, ne vom resimti In cut sul proceselor psihice ideo-motorii ale con§tientului, in sensul ca tendintele noastre innabusite

vor apare uneori direct satisfacute, alteori mai mult sau mai putin diform ate, fara nici un sens, constituind in ambele cazuri,
lapsul.

In cazurile cdnd ne ia gura pe dinainte" si vom spune exact ceca ce n'am vrut sa marturisim (de obiceiu tocmai condorinfa e satisfacuta direct, prin substituire fara nici trarul) o modificare. Alteori, din contra dorinta inconstienta pentru a se exprima va suferi diversele mecanisme ale diformdrii. Multi din cei care au comis lapsul se scuta, sub motiv ea au vrut sa faca un.. spirit ') sau invocand alte motive de
I) Freud aDer Witz und seine Beziehung zum Unbewussten (Deuticke 1905).

www.dacoromanica.ro

. Asa dar tendinta inconstienta a perturbat intentia constienta. Ne-am oprit sa cautam motivul lapsului . In cursul conversatiei avn lapsul: in societatea englezeascd.dacoromanica. de neinteles.. pe care intentiona sa le numeasca porcarii" (Schweinereien). citat de Freud. si astfel Isi reaminti de o femee fag de care avusese o deosedragoste pe care dureros a fost nevoit s'o rupa (Innabuse) MA afectiune. din in.. Adeseori ne dm seama de originea lapsulul (mai Astfel sa luam cazul ales in cel prin opozitie. Totusi. P