www.dacoromanica.

ro

www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro














www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro

























www.dacoromanica.ro















www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro












www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

































www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


















































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro





www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro




















































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro




































www.dacoromanica.ro








www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

















































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro















www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro




















www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro











www.dacoromanica.ro






















www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro






















www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro




www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro










www.dacoromanica.ro



www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro








































































































www.dacoromanica.ro






































































































www.dacoromanica.ro




















www.dacoromanica.ro































































































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro
































































































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro





























































www.dacoromanica.ro






















































www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro































































































www.dacoromanica.ro







































































































www.dacoromanica.ro






















































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro








































































































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro


































































































www.dacoromanica.ro



































































































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro




































































































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro




































































































































www.dacoromanica.ro



















































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro
























































www.dacoromanica.ro





























































www.dacoromanica.ro























































www.dacoromanica.ro













www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro



















www.dacoromanica.ro


















































www.dacoromanica.ro





www.dacoromanica.ro


















www.dacoromanica.ro










www.dacoromanica.ro









www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro




















































www.dacoromanica.ro























































www.dacoromanica.ro
























































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro

-

TOATE DREPTURILE REZERVATE -

www.dacoromanica.ro

PREFA TA.
((a edlfla l-a)

Distinsul mea elev, D I Dr. Popescu-Siblu, mi-a Neat cinstea de a-mi cere sä prezint celitorului lucrarea ce cumeazd. Am acceptat a o face ca atat mai u$or, Cu cat lucrarea nu avea nevole de recomandare, ea impunandu-se prin propria el valoare. D-1 Dr. Popescu-Sibiu expune intrio forma 11m pede 0 intr'un mod destul de amcinunfit doctrina psihanalitica alai Freud, doctrinci care a dat ncqtere la ata/ea discutiunI 0 la numeroase polemicl, 0 a carel cuno4tere se impune oriccirui medic precum $1 tututor celor pe cart studiile de psihologle normalä sau patologicd li intereseazä mai de-aproape. FcIrd ca Preud sel poatä fi considerat ca singurul care a vcIzut Interesul analizel psihologice pentru medicinc7, se poate afirma di rolul ce-I revine din acest punct de vedere e considerabil ;I ca gratle mai ca seamä ideilor sale originate $1 indulz-

nefe, migarea pslhanalitia a luat atat avant. mal mult decat oricare alta! de a Freud are merItul fi cercetat adancurile sufletegi ale bolnavilor, de a fi studiat
raporturile ce unesc unele din manifestärile tor psihopatice Cu anumite traume afective, cari au läsat urme persistente, al caror element ideativ doarme de mutt In incon$tient sau subcongient, afectul ce le-a insofit continuad säil preluneasccl ex/sienta $1 sä turbure cursul normal al v!etei psih ice. De asemeni, acelula0 autor II revine in band parte de a

fi aratat di, aducerea in conFtiinfa bolnavilor evidenfierea a raporturilor ce unesc unele turburari psihopatice pentru el Cu aceste traume afective, constitue uneori un mijloc terapeutic
de core trebuie finut seamei.

Lucrärile tut Freud 0 ale elevilor sal au contribuit sa lumineze mecanizmul vIsurllor, al unor procese asoclative normale
www.dacoromanica.ro

- 4

au arcItat rolul insemnat al unor complexe" ideo-afective in psihologie $1 patologie $i au tras atenfla asupra rolului insemnat al psihosexualitclfii in stare normald $i
$1 patologice ;
patologicei.

Aceste fapte sunt suficiente ca sei a$eze pe ace$ti autori printre aceia call au adus o contribullune importantd la shiftl
psihologiel individuale $1 sociale, normale $1 patologice. Cele sparse nu inseamnei MO ea scrierile lui Freud trebuesc considerate ca adevdrafe evanghelii. Sunt dintre cei earl cred, cd ele confin $l numeroase exagereiri. Una dintre acestea, mi se pare importanfa ce s'a atribuit

psihosexualitdfii infantile. A considera actul sugerei laptelui ca un fenomen erotic, ce aduce satisfactiuni de naturd sexualcI, mi se pare cel puf in o larger' exagerare... Psihosexualitatea este rezultanta unei impresiuni sensitive psihice, care necesitä terminaflurzi nervoase specif ice, dupd cum toate impresiunile optice, auditive, olfactrve, etc. Cu tot ce ele aduc caracteristic In psihicul nostru, sunt datorite unot aparate sensoriale propril. Zonele in mod erogeneu nu pot avea aceastd calitate deceit trezind percepfluni sau imagini In 'apart Indirect pe cale asociativd crt simful sexual. In plus, fiziologia ne crater cd funcflunile apar atunci Mud e nevoie de ele $i necesitatea psihosexualitdfei nu se shade dead dupei ce desvoltarea organismului e complectd deci dupei epoca puberalei. sau aproape, Totu$1, NM' a contesta in mod absolut existenfa une psihosexualitcli infantile, voiu continua sd cud, cei in stare normald aceasta e de tegulci in stare potenfiald ageptand sel fie trezitd sub influenfa unor hormoni specifici, in momentul cad ea
devine necesard perpetudril specie!. Nu pot deasemenea trece cu vederea panca de subiectivism

pe care o au interpretdrile psihanalitice, cari uneori nu sunt prea departe de a ne aminti sistemele unor deliranfi. Tot astfel panca ideilor preconcepute mi se pare de asemeni uneori prea mare in lucreirile de psihanalizd. Este cred indoelnic, dacd asociafiunile, pe care bolnavul le face cand reproduce diferite episoade dinteun vis pe
care cclutdm sd-1 analizdm $1 sc1-1 interpretám

sunt 'in mod

necesar acelea$1 cari au condifionat visul insu$1.
www.dacoromanica.ro

Partea pe care Freud Fl adeptil sal o face complexului
lui OedIp" mi se pare deasemenea cu totul exageratei.

In plus, ca mUloc terapeutic constitule o arma cu

cloud'

teilFuri, care trebuie aplicatä cu o extremei prudentei Fi numal de speciali#i Cu multi' competinfei. Cu aceste rezerve, opera lui Freud nu Mind' ne mal putin tnsemnatei, Fi cercetärile psihanalitice Neale !dean spirit oblectiv vor contribui sä lumineze cat mal malt psihologla normala Fl patologica, Expuntind pentru publicul románesc doctrina lui Freud, D-I Dr. Popescu-Sibiu face o opei el de utilitate incontestabilei.

Pe de allá parte, piin munca ce a depus-o pentru a cunoaFte
numeroasele lucran i ce s'au sris in domeniul psihanalizel D-I Dr. Popescu-Sibiu este chemat de sigur set fie unul din reprezentantii cei mai meritoFi ai acestei noui specialiteiti la noi in lard Fi putem spera cä dansul va aduce Fl contribufiuni personale interesante in campul stiinfific, cat Fi in acela al practicei medicale a psihanalizei.

Dr. C. I. PARHON
Profesor de dirtied nearopsihiatricel

la Universitatea din lag

www.dacoromanica.ro

Raportul
Doninutut Prof. Dr. G. Marinescu.
Citit In eedinta generald publlcd, solemnd, din 28 Mai 1932 a Academlet Romdne, asupra seriera Docirina lai Treacle (Psihanaliza) de DI Dr. Popescu-Sibiu, distinsd cu o parte din Premiul I. Oroveanu :

Sunt peste 30 de ani de cand prof. S. Freud dela Viena a pus bazele unei docrine psihologice cunoscute sub numele
de psihanaliza.

Freud, format la scoala lui Charcot dela Salpétrière si la cea a lui Bernheim dela Nancy, este creatorul unei teorii numita psihanaliza si care a facut celebru pe autorul ei. S'ar putea zice ca ce! putin In aparenta, Freud prin doctrine lui, prin scoala creata nu numai in Austria dar si In diferite alte tad, ca i prin numeroasele reviste de psihanaliza a imprimat un avant nou cercetarilor psihologice si a infuzat o viata noua psihiatriei i psihoterapiei. Caracterul original chiar impresionant al psihanalizei este
cA acorda o importanta de mana Intaia fenomenelor sexualitatii, In manifestarile elective ale inconstientului nostru. lnsa ea nu se margineste aici, ci imbratisaza totalitatea experientelor elective si emotive la omul normal si patologic dar si a intregii omeniri din punct de vedere al evolutiei psihice. Aceasta intin-

dere a campului psihanalizei este, pe de o parte, fructul acumularii si generalizarii faptelor izolate iar, pe de alta parte, a opridlor de sinteza si a studiilor istorice.

Ceva mai mult, Freud si elevii lui au cautat confirmarea
piirerii lor in operile marilor artist', literati sau psihologi rafinati.

Dela psihologia individuala s'au Janet la problemele de istorie ale umanitatii. Astfel s'au gasit analogii curioase intre mecanismul viselor, pe de o parte, al povestilòr cu zane i miwww.dacoromanica.ro

sublirnarea. In ceeace priveste expresiunea simbolicd si realizarea imaginard a dorintei. sA fie sincer cu el insusi. 3 Intrepretarea viselor. 2 Metoda asociatiei verbale a lui Jung . complexele pe cari le simte. sA-si dea seama. nevrozele anxioase. Caile deviate a tendintelor impiedicate (adicd ale complexelor) in elaborarea lor . cap.tologiei pe de altd parte. Se cere din partea bolnavului o sinceritate absolutA lar. Psihonovrezele . obsesii si in general In toate simptomele organice de naturd psihicd. I. cap. Gresurile . Conditiile vindecdrii sunt ca bolnavul s'o doreascA. cu lumea lui imaginard. intuitiv cd toate gandurile. VIII. Tratamentul e ineficace cand bolnavul tine la boala till. 3-4 www. consacrat terapeuticei. Istoricul psihanalizei.ro . contine 292 pagini. din partea medicului. cap. histeria. VI.dacoromanica. cap.VII. Perversiunile psihosexuale . InteadevAr. II. Visele . lucrarea are drept lintd sd descrie faptele fundamentale ale teoriei freudiene si aplicatia ei la tratamentele psihonevrozelor. IX. se va lua in considerare etatea. intuitiv. Inainte de a aplica tratamentul psihanalitic se recomandd un examen complet somatic al bolnavului. cum ar fi schizofrenul. sal dea seama. Psihanalisti disidenti. profesiunea. In ultimul capitol. Dupd expresia lui Jung. Cu leziuni organice consecutive. Aspectele doctrinei psihanalitice . cd e bolnav. cap. O dificultate serioasd in aplicarea psihanalizei in terapie este durata. sugestia. Principiile psihanalizei. Lucrarea d-lui Popescu-Sibiu. cap. 4. Diverse modalitAti de lichidare a complexelor : condamnarea. X. sexul. Fenomenul sublimArii . Nu se va putea aplica psihanaliza la nevroze cronice. din cari 27 sunt rezervate unui dictionar menit sd explice diferiti termeni tehnici. practicarea actului sexual. IV. cenzura sau constiinta lui cautA sA le IndepArteze. cap. cap. se indicd cele 4 metode ale psihologiei adicA : 1 Metoda asocierii libere a lui Freud . in unele perversiuni sexuale. sA cunoascA toatA psihanaliza. III. cap. In care si a gdsit refugiul. miturile sunt visurile seculare ale umanitdtii. cum sunt fobiile. dorintele. lar indicatiile psihanalizei se intind la toate formele de psihonevroze. Lucrarea e impArtitd In 19 capitole Cu continutul Windtor t cap. medic onorific la Spitalul de boli mintale din Sibiu. se va cAuta o lesiune organicA sau endocrind primitivA. V. intrebuintati In psihanalizd .

la transformarea si sublimarea instinctului sexual.9 sedinte pe saptamana. chiar complexul lui Oedip n'are o baza istorica. Popescu-Sibiu. Pentru Freud.ro . Rezultatele terapeutice obtinute de Freud si scoala lui. Dar nu trebuie sa uitarn ea monumentul ridicat de Freud cu atata munca si persistenta psihologiei dinamice a inconstientului este sapat in fundamentele lui de mai multi ani de invatati partizani ai psihologiei traditionale si ameninta sa se rui- neze. vointa de a putea. Libido al lui Freud deptiseste cu desavarsire sfera sexuala. Partizanii convinsi ai lui Freud au facut uz mai mult de fantezie decat de spirit critic si au imbracat doctrina freudiana. analiza unui bolnav cu idei obsedante. Dar chiar aplicarea teoriei sexuale la tratarea psihonevrozelor. Aceleasi obiecth se aduc lui Freud relativ la rolul elementului sexual in patogenia nevrozelor si ceeace este mai surprinzator. Deaceea Maeder ne sfatueste a lua cuvantul sexual in sens poetic. in Nina parte. Viitorul ne va arta ce va mai ramane din aceste ruine caci psih analiza este susceptibila de obiectiuni foarte serioase. Numeroase vindechri sau ameliorari au fost comunicate diferitelor societati de psihiatrie. ticuri si alte turburari psihice. care este la a doua e-. la sfarsitul lucrarii sale. Cartea d-lui Dr. chiar s'a zis ca foamea si amorul conduc lumea. El e intins la toate fenomenele afective si nobile desi trebuie sa recunoastem ea civilizatia contribue. inteo atmosfera mistica. Dar si alte boale cer de asemeni un tratament lung. emotiej afectivitate tot ceeace filozofia considera ca elan vital. care cu siguranta e exagerata.dacoromanica. Autorul da. deoarece doctrina medico-filozofica a lui Freud se bazeaza uneori pe hipoteze foarte hazardate si explicatiile cele mai subiective si hazardate au fost intrebuintate pentru interpretarea fenomenelor complexe ale constiintei afective. reprezinta o lucrare meritorie si Inseamna un inceput laudabil in literatura romaneasca a psihanalizei. sunt destul de incurajaloare. totul e sexual. vointa de a trai. ditie revizuita si completata. caci www. nu nu- mai atractia sexelor opuse dar tot ceeace e instinct. a produs un fel de revoila in spiritul psihiatrilor. 1n decurs de 3-12 luni sunt Impedimente serioase pentru bolnav si medic. ca si de unii autori straini.

a cdrei realizare insd depinde de imprejurdrile financiare dificile in care se gase*te Statul nostru".10 cum a observat Mills. Deaceea se poate afirma cd psihanaliza a adus oarecare servicii analizei psihologice §i suntem de pdrere a se atribui d-lui Dr. Totu§i cu toate explicdrile indrdsnete qi concluziile gre§ite. Nu- mai prin intamplare a intalnit pe tatd1 Mu pe care Pa ucis. In fine. aproape cd nu gdsim o singurd notiune fundamentald a lui Freud care sd nu existe in stare rudimental% in psihologia clasicd.ro . se gdsesc in lucrArile lui Freud vilor 'Ai un mare numAr de studii pretioase asupra nevrozelor §i a diferitelor forme ale instictului sexual. Popescu-Sibiu o parte din premiul Lazar.dacoromanica. www. Oedip n'a lost alAptat de mama lui. MA cea mai mica banuiald cd e propriul sdu tatd.

numarul adversarilor Insa scade mereu. 1) Sigmund Freud s'a nAscut (6 Mai 1856) In Frieburg. teologice. noua psihologie" preocupa centrele intelectuale (medicale. In 1885-86 a fost elevul lui Clzarcot si catva timp a lui Bernheim dela Nancy.dacoromanica. www. a doua in cadrul fizicei universale. din motive pe care le vom vedea ulterior . un mic orgsel din Moravia. unde a frequentat Coleglul Sperl. etc. fenomen dealtfel inerent oricarei conceptii geniale. indicg numerile de ordine din bibliografie ale lucrArilor Ion respective. Din acest punct de vedere unii autori (fortes) o compara cu doctrina darwiniana. ambele aducAnd aceleasi transformar fundamentale. Inteadevar.INTRODUCERE. prima In domeniul biologiei. ideile freudiene difuzand incetul cu incetul In mai toate tarile. Sigmund Preud 1) a pus bazele unei doctrine psihologice cunoscuta sub numele de psihanalizei sau psiho-analizd. 0 descriere mai am5nuntilA a vietei private si stiintifice a lui Freud ne-o expune Wittels (321)* un fost prieten si adept al maestrului. cu cea a lui Einstein. apol la neuropsihiattul T. filo- sofice. * Numerile alaturate autorilor citati In text. literare.) In sanul carora a stArnit o adevArata revolutie.ro . Sunt aproape patruzeci de ani de cAnd profesorul vienez Dr. psihologice. La etatea de trei ani a fost dus la Viena. Cunos- tintele obtinute la Salpétrière si Nancy au fost punctul de plecare al conceptiei psihanalitice. Meynert. Sub aceasta denumire conceptia freudiana se prezinta ca un puternic curent (freudismul) care a zdruncinat bazele intregei psihologii clasice sub toate aspectele ei. Ca student In medicin5 a fog preparator In laboralorul de fiziologie a lui Ernst Brucke. Vederile profesorului vienez si ale scoalei psihanalitice create de dansul au atras numerosi si infocati adversari.

si se vor separa de celelalte lucrar mari servicii analizei psihologice". prin fecunditatea ei. 1) Vezi:. In concluzie aráta. anume a psihanaliza a adus Inteo recenta lucrare. incercand sa zdruncine curent. a scopul lui a fost sa demonstreze permanenta visului omenesc in afara somnului" etc. (154) un Mai 1arziu impartial critic al lui Freud se vor uita generalizarile lndraznete si simbolismul aventuros. deci tocmai un fapt care-si are importanta lui bine fixata in cadrul psihanalizei. partite ei avut Ca once conceptie in faza de debut.dacoromanica. tiintifice amintin- du-se doar de un singur fapt. Aceste expan- siuni. Spirit reactionar. baz 0 alta manifestare antifreudista o semnalam la congresul naturalistilor din Ktinigsberg ce-a avut loc acum cativa ani. inteun stil impulsive' lucrarile puternicului literat (si medic) au cautat de altfel sa loveasca ironic si Cu vie inteligenia In toate exagerante manifestarilor mai de seama ale spiritului contemporan. www. critica lui Daudet contribue la primatul spiritual asupra determinarilor biologice ale vietei omenesti. Se va vorbi intrio zi de psihologia de dinaintea lui Freud* §i de dupa Freud" deoarece prin noutatea ideilor ce ni le sugereaza.. spune P. In una din lucrarile lui (74) vizeaza cu termeni aspri substratul neo-materialista legat de instincte. numerosi cercetatori contribuind la edificarea si verificarea acestei doctrine. Paris 1925 slide' Ed.Les Morticoles° Ed. cum Inca n'a fost in istoria psihologier (Claparède). si-a vulnerabile si exagerante inerente entuziasmului. care azi par a caracteriza aceste studii. Partizan al unei concep(ii spiritualiste.12 in scurt timp lucrarile lui Freud ifi ale adeptilor lui au fost traduse in mii de exemplare si in mai toate limbile. Leon Daudet face o severa critica a freudismului. Grasset Paris etc. Janet. al conceptiei psihanalitice a viselor. Adversarii cei mai 'in versunati au fost nevoiti sa recunoasca insemnata parte de adevar si lumina ce-o proiecteaza conceptia psihanalitica In domeniul psihologiei univer- sale. Fasquelle.ro Le stupide XIX-e ..1) Astfel. nu ne pot opri sa ne dam seama in mod strict obiectiv de fertilitatea ei. opera lui Freud constitue unul din evenimemtele cele mai importante.

Dupa ce a trecut din laza aceasta oculta. suntem nevoiti sa facem o mica incursiune in jurul notiunei de psihic". . latura aceasta a vietei In general. chiar a celor disparuti. Aceasta cre. In timp ce altii prea legati de studiul acestei realitati externea au neglijat mai mult sau mai putin factorul psihic : realitatea interna". . ci ca pe un poet a carui teza este antistiintifica. se declara fi s antifreudian. . www. domeniu neglijat mai ales din punct de vedere hl unui studiu practic. ca acel ceva" duce apoi o viata independenta de . fiind o doctrina eminamente psihologictt. a constituit obiectul numai al unor conceptii pur teoretice. . notiunea de a devenit suflet" odata cu evolutia intelectual a omenirei corpul lui studiul filosofiei si apoi acel al psihologiei : stiinta totalitAtii fenomenelor ce se petrec In sufletul omenesc. recunoaste cg o serie de descoperiri pozitive (ale acestui tpoet. . .ro . de materie. ca In somn se desprinde ceva" din- teansul. Doctrina lui Fieud. dintl a dus la cultul mortilor . metafizicei.dacoromanica. Faptul.13 Pilmke. * * * Domeniul pe care l'a abordat Freud a fost acel a psihicului atat sub aspectul lui normal cat si cel patologic. totusi acest chisman fati" care sustinea temporaritatea curentului psihanalitic. o umbra. metapsihicei. dupa ce descrie pe Freud nu ca pe un savant. La sfarsitul conferintei fui. Primitivul a cautat sa-si explice faptul. etc. etc. la credinta in existenta unui suflet" . izoland-o de substratul ei concret. Inteadevar. materialul de lucru al filosofiei. ca in vis apar si cei disparuti l'au facut sa creada ca acel ceva" traeste si dupa moarte.) vor constitui o achizitie pentru stiinta (dei o acuzase de antistiintifica). Toate acestea l'au facut sA creada. ca . Visele si fenomenele mortii au contribuit In cea mai larga mgsura la geneza acestei notiuni. cA este In tovarasia altor persoane. ettil clinicei psihiatrice din Manchen. O In timpul somnului poate vizita cele mai departate locuri. Cum s'a conceput psihicul si cum se concepe azi ? Notiunea de suflet" dateaz1 din vremurile cele mai vechi. Pe acest ceva" l'au conceput ca un suflu. .

corpul) a trecut astfel prin cele trei faze. de H. Astfel gasim conceptia monadelor a lui Leibnitz (1714) care In Monadologle sa afirm5. nemateriale. datorità miscgrilor moleculare ale materiei nervoase (materialism cauzativ). Dup5 aceasta conceptie. adica substante simple indivizile. de forte. independente. ca apoi Fritsch. mai tArziu pe baze mai stiintifIcefrenologia luí F. etc. spiritul ar fi singura realitate. Munk.dacoromanica.. Conta.. . dupà care. iar materia spirit degradat. Goltz. materialismul lui Democrit. ina cardiacA a lui Aristotel). Bfichner. iar d'abia In sec. anu me : dualista (Descartes si elevul s5u Malebtanche) dup5 care corpul §i sufletul ar fi doug realit5ti fundamental deosebite una de alta. ') S'a cAutat astfel a se localiza . faza metalizica in care g5sim o diversitate de conceptii.fraeckel. spirit. Wallace. reprezentata de : spiritualismul (misticismul) lui Platon. cA atomii vietei ar fi monadele. corpul fiind corespondentul concret. focare de activitate.ro . Descartes 11 localizeazA In glanda pinealA. elementele primitive ale tuturor. monadele continuand a duce o viata extra-terestrA spirituala dupg moartea corpului 2)..sufletur. J. Gall (Cu elevul sAu Spurzheim) duce la extrem aceastA localizare cerebral. E. F. Bechterew. d'Holbach. de unde numele de materilasm equally) fie ca spiritul este o Ins4re a materiel (materialism atributly) fie cA este o functie. 1) Conceptia monismului spiritualist este reprezentatA In filozofia con- temperad.fluidg. etc. Sachs. www.. VI apare doctrina cerebralAg a lui Alcmeon din Crotona. s'o supuie studiilor de psihofiziologie. prin care dupa A. excretie (Vogt) a materiei. Acest monism materialist este reprezentat de Vogt. putandu-se despArti 1) *i monista. Ogle. Hitzig. material al unui principiu imaterial §i deosebit de corp : al spiritului. Din acest punct de vedere Il gAsim conceput ca asuflu caldg care circulA In sAnge sau ca .Conceptia sufletului" (In raport cu materia. Comte ar trece once conceptie : L faza oculta (teologic5) II. iiihtelor. Cu sediul In inim5 (doct. Bergson. sub forma el moderatA expunand-o Broca (1864) cu care conceptia intrA In faza experimentAril stiintifice. Le Dantec. fie ca materia este unica realitate (materia . V. Cabanis ( creerul secreta gandirea) Alolleschot.

reprezentatO de I4. cA psihicul presupune existenta unui substrat cu anumite proprietAti si anumità conformatie"(RddulescuMotru)(253).. Psihologie §i Endocrinodoul comunican. sub termenul de psihic" (mental") Intra In: III. (Oszvald L'gnergieu.ro . . etc. etc. Helmholtz. Fechner. de Neuropsihiatrie. este faptul ca psihicul se aflA in strAnse raporturi cu baza materialO. Din acest domeniu al filosofiei transcedentale studiul su- fletului". Oswalc11) Mach. W. In jurul acestei probleme am prezentat la al XI-lea Congres al Soc. Psihicul este conceput astfel in sensu) panenergetismului universal al lui W. James.. H. deoarece psihologia trebue sO se edifice pe baze mai largi si anume. Este reprezentat de B. Wundt. Bine!. psihogeneza In esenta ei prezentAnd Inca un semn de Intrebare. Spinoza. etc. endocriniáng. Marbe. Se numeste psihic.4i 3. paralelismul psiho-fiziologic dupO care spiritul ì corpul ar fi cloud aspecte ale aceleiasi realithti. vitalO. Pavlow (Petrograd). Stlinta nu ne ofera deocamdata deck rhspunsuri evazive..eber. pe atributele fundamentale ale energiei la care se ajunge in ultima analizl (Dide) (84). dAnd rezultate strOlucite sub conducerea lui Beaunis. Wtirzburg. Wundt. Paris. faza experlmentald. Rom. A. deaceea psihologia se multumeste sh ne descrie faptele sufletesti" si sA stabileascd conditiunile In care se produc (id). In prima : Bazele psihoenergetice ale psihologiei normale $i patologice" am insistat asupra apropi') eFenomenele psihologice pot fi concepute ca fenomene energetice Itsterpretate astfel tot atAt de bine ca i alte fenomeneg. biologica (Deschamps) o fort5. etc. Hbffding. umorall Psihicul". Se studiazA astfel psihicul" ca o functiune nervoash" strAns legatO de conditiunile de natura_nervoasO. Problema psihicului" totusi nu este Inca rezolvatO. Duhem. Ebbinghaus. K. fenomen In care este se° (132). un act. Numeroase laboratorii de psihofiziologie experimentala (Leipzig. totusi despre acest substrat nu avem trisO o cunostintO sigurA. etc. Stumpf. . www. W. Hbffding. conceput ca o manifestare nervoasO este considerat ca reprezentAnd o energie (energie psihicg.) s'au creat pretutindeni.) Tinut la Dlclosaamartin In 1931. gandire (Gras- Ceea ce se stie MO.dacoromanica.

In a doua comunicare 0 explica(ie psihoenergeticd o mecanismelor psihoterapeutice" am evidentiat avantajiile ce ni le ()lea ipoteza psihoenergetismului in lamurirea mecanismului si tehnicei tratamentului moral. a carui arma este cuvantul legat erii de nenumarati coeficienti ofectivi ce modifica structura sufleteasca a individului. explicarea fenomenului psihic In complexitatea lui ar prezenta o mai larga perspectiva. refulare.). deplasare. Pende.). Cu ajutorul ei. iar aceasta notiune a unei energetici psihice pe cat de teoretica In psihanaliza.Energia psihica" n'ar fi dupa unii biologi decat rezultatul anumitor fenomene de natura fizico-chimica. ce se produc In compozitia umorala (coloizi. Studiul endocrinologiei apare dupa ultimele cercetari intr'o stransa 9 Care St. Notiunile de . Sustine caracterul energetic al inconstientului (conceput psihanalitic).psihic" i . energii circulunte (Dide) vitamine. cultura) i dinamica celulei nervoase ce-i conditioneaza manifestarea. fiziologice si mai ales de cele efectuate In domeniul endocrinologiei (Laignel-Lavastine. sustinand cä notiunea psihoenergismului ar putea oferi aceasta apropiere. Anne°. cari la randul lor s'ar afla sub dependenta unei organizatii endocriniene mentinuta In stare de echilibru de catre cele doul sisteme antagoniste ale sistemului nervos simpatic (vegetativ).dacoromanica. putandu-se face o legatura intre creatia spirituala (opere. Biedl. etc. etc.1931 la Paris in Asilul Clinic Desbaterile publicate In Revue Iraq de psychanalyse° 1932 Nr. diastaze nervoase. Afirmatiunile noastre le gasim confirmate prin coincidenta cil ocazia celei de a 6-a Conferinta a psihanalistilor francezil) in cursul discutillor ce s'au facut privind raportul p rezentat de Parcheminey asupra histeriei de conversiune. HentyFlournoy considera problema dinam ica a energiei psihice centrul operei lui Freud. a avut loc In zilele de 39-31 Oct.pe atat de importanta din punct de vedere stiintific.ro .pe baze stiintifice a psihologiei de datele biologice. Din acest punct de vedere conditiunile biofiziologice ale psihicului au fost relevate de cercetarile anatomo-patologice. fntrucat mecanismele (condensare.) descrise de Freud sunt fenomene energetice.energie" nu pot fi considerate in mod exclusiv ca elemente irationale sau mistice intrucat ambele sunt utilizate in studiul afectiunilor mintale. . etc. Parhon.1 www.

dacoromanica. Psihiatrul nu trebuie sa se rezume la cunoasterea sufletului" bolnavului. din corpul meu.. Vom ignora pe veci cum se produce faptul de congtiinta din faptele materiale cari 11 conditioneaza". fenomen psihic. Dar ce este gandirea. Numai un studiu al mecanismelor intime de transformare a unui fenomen Intealtul (din cele trei categorii de fenomene) va putea rezolva problema tricA nerezolvatA a paihogenezelv.ro . In Vaschide si Piéron. + constiinta. $i acest ignorabimus" este Inca de actualitate. Psihiatria este ceva mai mult decat psihologia patologica kii cineva poate fi cel mai bun psiholog !Ara ca In acelaq timp ea fie §i un bun psihiatru. In acest domeniu obscur si complex al psihismului s'a nascut conceptia psihanalitica..2) Sunt multi factori Inca necunoscuti Inca In ultima lor analiza. tot astfel un fenomen psihic se deosebeste de cel fiziologic prin un alt element : constiinta". qtiinta a lost nevoita deocamdata prin ignorabimus" Intrn cuvantare (Ueber die Grenzen der Naturerkenners") pe care a 1inut-o fiziologul berlinez Emil du Bois-Raymond (1872) §i In care spune : Este de neinteles cum unor atomi de C. cuno§tinta.17 conexiune Cu acel al psihologiei t¡i mai ales cu cel al neuropsihiatriei. In esenta ei ? Care este geneza intima a ei? Cum se efectueaza mecanismul de transformare a unui fenomen psihic in echivalentul sail manifest : fizic ? Stiinta experimentala nu ne-a dat raspunsul decat sub forma mai multor ipoteze. conceptia freudiana a lui Libido. adica : fenomen flziol. Technique de iisychologie expérImentale 1904 (citat de Grasset (132) Cu drept cuvant observa ca precurn un fenomen fiziologic se deosebeste de unul fizico-chimic prin un element iredlictibil: viata. In fata acestui mister ce Inconjoara sa raspunda problema. Toate cercetarile in sensul acesta au evidentiat terenul biologic (fiziologic. H. 2) Toulouse. el trebuie sa aiba In vedere ansamblul organismului". (Parhon-Odobescu) (228).. www. fiziol. etc. Avem raportul intim Intre aceste trel categorii de fenomene : fenomen fizico-chimic ten.bioch'mic) ca un factor determinant al activitatii psihomotorii.. pentru a lua o atitudine comtienta.. Cercetarile minutioase ale lui 1 Ceeace confirma. Influenta glandelor endocrine sexuale apare ca o forta de prima importanta In determinarea manifestarilor psihice. O. Az. precum vom vedea. film' afectiv al individului fiind asile! In stransa legatura cu functiunea sexuala endocrinianal). sa le Inceteze indiferenla fala de pozitia i mi§carea lor mecanica. al activitatii gandirii.

in timp ce stiinta se defineste ca un studiu al relativului". (H. www. limitandu-se numai la . si de o importanta capitala. caci numai astfel ne vom putea da seama de complexitatea si de raportul intim al fenomenelor bio-psihice. fsi are echivalentul ei psihic inversa fiind Irma si ea nu mai putin adevarata. Nina sau rea) venit din afara (vestea fiind comunicata san sugerata) se repercuteaza asupra sistemului endocrin-nervos.ro . Pana la dansul se studia indeosebi aspectul organic al individului . Asadar Influenta reciproca somato-psihica este un fapt stabilit. filozofiei. problema genezei diversilor factori este de domeniul metafizicei. Inteadevar. o veste surprinzatoare. 0 schimbare In functiunea endocrina are repercursiune in cadrul atat normal cat si mor bid al activitatii psihomotorii . cladind doctrina fortelor sufletesti" (Zweig) (324. once schimbare In conditiunile materiale ale elaborarii psihomotorii.18 Freud §i ale elevilor lui..) Individul trebue neaparat privit sub acest dublu aspect : somato-psihic.dacoromanica. dar si un factor pur psihic (de ex. au conformat rigorilor stiintifice accesul pe cale psihologica la cunoasterea sintezei olgano-psihice ce constituie individul.studiul raporturilor dintre fenornene". aspect tot atat de real si de important ca si realitatea concreta a organizatiei somatice. Poincaré). Freud completeaza Insa acest studiu prin cercetarile sale asupra psihicului. Studiul acestor raporturi va constitui obiectul stiintei pure .

ro . Aceste doua conceptii reprezinta In fond Intreaga evolutie a conceptiei feudiene. Intr'adevar.Definitia psihanalizei. Astfel in domeniul clinicel psihiatrice psihanaliza constituie o noua psihoterapie si o metoda explicativa psihologica a fenomenelor psihice morbide. cautand in mainile lui Breuer i Freud sa vindece histeria. Ce este psihanaliza ? Freud a definit-o ca o metoda terapeutica a unor maladii nervoase. de exploatare a mecanismelor psihice. aceasta menire a avut-o in taza ei de debut . Incepand ca o modesta psihoterapie. avea un scop pur terapeutic.dacoromanica. apare ca o vasta doctrina a filosofiei vietei psihice. iar In domeniile extramedicale ca o metoda de investigatie psihologica. Insa amploarea cu care ni se prezinta azi. impunandu-se apoi cu maretia unei doctrine revolutionare. sintetizarea Intregei conceptii psihanalitice. www.

deosebirl fundamentale. ca uncle accidente corporale histerice sunt modificad corporale In raport cu idei si aminiri" (Chatcot).) si care mai tarziu a fost completata intr'o lucrare mai mare Studien Ober Hysterie" (Ed. Italia. Ribot. Rusia. 7héodule Ribot prin bazele ce le-a pus psihologiei afective. Charcot (dela Salpetrière) si Moeblus (Leipzig 1888) au emis ideea psihogenezei unor nevroze ca histeria. a analizei psihologice".ro . Precursorii psihanalizel: Charcot. P. Janet. Periodicele roi revistele de psihanaliza. Suedla. I) apoi prin introducerea notiunilor 1) Metoda psihanalitica a lui Freud prezinta multe asemanari Cu analiza pslhologica a lui Janet. Istoricul psihanalizei. India America *i Romania. tot* ambele metode prezInta allturi de punctele comune. etc. Psihanaliza in Franta. Polonia. Primele lucrari de psihanaliza : Breuer.suvenlrile traumatices §i psihosexualitatea (Janet). Olanda. In a carel etiologie au insistat asupra importantei trecutului psihosexual al bolnavului. Tot In 1895 Freud publica Quelques considération pour une étude comparative des paralysies motrices organiques et hystériques" (in Arch de Neurol. S'a zis chiar. Janet prin conceptia automatismului psihologic". Le Bon. Spanla. mal ales In felul cum concep ." Nr. Zentralbl. Deuticke 1895). spunand. Anglia. Ungaria. 1-1. www.dacoromanica. Bergson. cut Ideia unei psihanalize terapeutice ? $coala psihanalitica. Cum s'a rigsEllis. 77). cand gasim prima lucrare de psihanaliza Cher den psychischen Mechanismus hysterischer Phanomene" publicata de Breuer §i Freud (in Neurot. ca Freud n'a facut cleat sa schimbe termenil unor notiuni din metoda lui Janet . Terenul pentru aparitia nouei psihologii" se pregatea cu mult Inaintea anului 1893.CAPITOLUL I. Freud. Elvetia. Danemarca. vom mentiona pe cei mai de seama. Germania. Dintre precursorii scoalei psihanalitice.

contracturd. Este deasemenea sigur. In fata acestui fenomen de transformare. La trezire bratul prezenta simptomul npseudoparalitic". o reprezentare. anestezie cutanatg. Combinarea acestor doi factori constttue debitul sau Octet*: (tensiunea psihologica a Iui Janet). Inteadevar precum am spus. ¡deja sugeratd) in echivalentul sat' somatic (simptomul organic : pseudoparalizia bratului). fenomen care la Nancy se putea vedea zilnic in experientele lui Bernheim f i Lièbault asupra procesului hipnotic Freud s'a intrebat : dacd un element psihic venit din earl (reprezentare sugeratd de hipnotizator) are influenta mudificatorie asupra fizicului.). cd o persoand hipnotizatd si care executd actele sugerate in hipnozd. '. 9 In cele 20 de volume apArute (In traducere) In Ed. 1) Janet. Freud a trecut astfel la cel al histeriei. Charcot (in 1883) emite ¡deja psihogenezei histeriei.21 de energie psihicr si tensiune psihologice 1) in studiul psihofiziologiei. S'a relevat deci influenia starilor psihice asupra manifestdrilor organice. de ex. un element psihic venit din realitatea lui interna". care executd acte. ii sugera ideea. ca bratul ti este paralizat". simptom cdre per- sista un timp oarecare. Inteadevdr ipnotismul si isteria au desigur multe afinitäti. Dela fenomenul hipnozei. tensiunea sau gradul de activare la care sunt duse tendintele pi care poate merge dela o simplA latentA.) Ca elev (1885 1886) al marelui Charcot. Freud a fost atras de experientele si idelle neuropsihiatrului francez. distingeca pi la electricitate : 1. Asadar prin hipnozd reusise sd transforme un element pur psihic (reprezentarea. pi 2. A reu§it sa producA simptome histerice (ca : paralizia unui brat. foria sau massa psihologicd exprimAnd cantitatea fenomenelor elementare grupate Intel) aceiapi sintez5. mai ales In ceea ce priveste problema atAt de complicatA a histeriei. www. .dacoromanica. In sfarsit Havelock Ellis prin bazele ce le-a pus psihologiei sexuale. (Pathan) (226).ro . bdnuind o analogie intre. etc. de ce n'ar avea aceiasi influentd. un element psihic al bolnavului insusi. Bergson prin filosofia lui. mecanismele celor cloud procese psihice.Mercure de France". in felul urmAtor : dupd ce aseza bolnava histericd in stare de hipnozh. la automatisme pi la actiuni coordonate (Christin (49). G. le Bon prin contributiunile ce le-a adus in domeniul psihologiei colective. trdeste scene autosugerate etc". are cea mai mare asemdnare Cu o istericd sau isteric.

Proceda deci cu un fel de purgatie mentaldu. simtea ameliordri in simptomete organo-psihice. Breuer a observat astfel. In cursul ei efectuandu-se o evacuare binefAcatoare a energiei afective (Regis $i Hesnard) (260). Incerca sl trateze histeria In felul urmAtor : aseza bolnava in stare de hipnozd.si destdinuirile ce le-a facut In timpul somnului hipnotic. aduse Insa din nou in sfera cunostintei ei (facAnd-o sd le retrdiascd) simptomele se ameliorau si chiar dispdreau tempo- rar. cd simptomele n'ar fi decat expresiunea unor stdri psihice anterioare. desinfectie mentald (Janet) de unde si numele de metodd catharticr cum au denumit. Dr. Breuer $i Fieud au verificat si completat experienta lui Charcot. care nu concepea dinamismul intrapsihic origina precum si alte notiuni de naturd prea pur psihied a histeriei abstracta ale psibanalizei.o Metier $1 Freud. Breuer observa atunci. adrift.dacoromanica. care nu cade subt lumina constiintei lui clare. Faptul insd. se atad de acesta si-i deveni colaborator. Freud Incepu (1894) sd lucreze singur www.. si-anume din acel al inconstientului. etc. din cauza vederilor prea materialiste ale lui Breuer. ardtand cd simptomele histerice pot fi expresia concreta si a unor factori psihici (reprezentdri. din acel domeniu al psihicului. la Bernheim $1 Lièbault. a Minas totusi nemultumit de rezultatele terapeutice ale hipnozei . in cursul car eia insemna tot ceea ce Musa rdspundea la diferitele Intrebdri puse. din vieata bolnavei. Astfel s'au consolidat din ce in ce bazele conceptiei psihologice a genezei psihonevrozelor si mai ales ale histeriei. ceea ce 1-a fdcut s'o inlocuiascd prin cura de conversatie. nucleul metodei psihanalitice ca procedeu terapeutic. emotii. .) ai bolnavului Insusi. Freud impresionat de cercetdrile lui Breuer.ro . totusi. cd simptomele histerice recidivau &la un timp dupá tratament. Precum am vdzut. si pregAtit deja pentru asemenea idei. l'a determinat pe Fieud sa studieze mai amdnuntit procesele hipnoziei. cd bolnava mArturisea lucruri pe cari nu le credea cd le-ar fi spus (Musa. nu le recunostea ca fiind spusele ei . Joseph Breuer. In acelas timp un bdtran medic vienez. stdri de data veche pe cari bolnava le-a uitat . Pentru aceasta pleacd (in 1899) la Nancy. conceptie banuitd de Charcot.22 Freud a Inceput astfel sd desvolte In mod logic qi slatematic ideile maestrului sdu Charcot. cei mai insemnati reprezentanti ai hipnotismului . . Peste putin timp.

23 continuand drumul vederilor sale geniale. 1) in Internationaler Psychoanalytischer Verlaga (Viena).) . Jahrbuch der Psychoanalyse" (1908) care a aparut pana In 1914 sub conducerea lui Jung. abordarld astfel studiul tuturor manifestarilor psihice i Indepartand In mare parte misterul ce inconjura mecanismele esentiale ale activitatii psihomotorii sub toate aspectele ei. Paul Eedern. ca psihanaliza fi gaseste materialul de lucru si aplicatiile ei In domenii atat de variate si multiple precum vom vedea (In medicina. aria. Sachs. cari in scurt timp reuOra sa Injghebeze scoala psihanalitica. etc. sub directia lui Adler si Stekel. 1). Freud si Bleuler. Imago" fondata in 1912 de catre Hanns. la nivelul unei doctrine psihologice vaste i geniale. www. atat In manifestarle lui normate cat si In cele morbide). deoarece In ultima lor analiza. Padagogik" sub conducerea lui A. Psihanaliza precum am mentionat de altfel se ridica astfel dela o simpla metoda psihoterapeutica la nivelul unei conceptii a panpsihismului".dacoromanica. 1894.ro . Zentr. Nu este catusi de putin surprinzator faptul. Anna Freud. criminalogie. Rezultatele unor cercetari minutioase si verificate pe terenul clinicei psihiatrice au deschis noi orizonturi i au pus noi probleme in domeniul psihologiei normale. Aichorn. 10 si I 1) In care descrie psihogeneza histeriei i rolul preprimArie In obsesii i fobii. In acelas an a aparut Zeitschrift fiir Anwendung der Psychoanalyse auf die Geisteswissenscbaften" sub conducerea lui Freud. expusa In numeroasele lucrar ale nouei scoll vieneze (mai tarziu si ale scolilor disidente). varietatea acestor domenii este numai aparenta. nu sunt decat elaboran diverse ale aceleiasi energii : ale psihismului (individual si colectiv. Sachs si Otto Rank. 1) Prima lucrare de psihanalizg pe care a scris-o singut a fost je Abwehrneurosen (Neurol. politica. Meng. pedagogie. psihologie. teologie. Conceptiile acestei scoli au inceput dealtfel sa ¡ese din cadrul medical in care s'au nascut subt forma unei psihoterapii. angewandten Seelenkunde" aparuta in 1907. filosofie. Majoritatea lucrarilor psihanalitice apar in periodicele editate de Freud si elevii Astfel cele mai insemnate ar fi : Schriften z. Otto Rank. literatura. Zentralblatt liir Psychoanalyse" (1910). Zeitschrift !Ur psa.

fie in majoritatea celorlalte reviste literare. sub Ingrijirea D-rului Theodor Reik s'aInfiintat la Viena un oficiu special pentru centralizarea ei. wEssais de psychanalysea de Freud (ed. Congres International de Medicina din Londra. Ladame) consacra psihanalizei pagini Intregi. Incat In 1921.ro . R. In mai toate Wile precum vom vedea au aparut numeroase reviste psihanalitice .I E. psihanalitice ale adeptilor din Europa si America indeosebi. Beauchant. Zulliger . www. numeroase cercetari sunt publicate fie In brosuri. eseuri etc. Thomas. lanet prezinta un raport asupra psihanalizei cu o critica pe cat de impartiala pe atat de favorabila nouei psihologii.. Vaschide. volume.2) Vom urmari pe scurt felul cum a patruns doctrina freudiand In centrele savante. medicate. Scoala psihanalitica a Intampinat totusi marl si mai ales numeroase obstacole In difuziunea ideilor ei prin Wile straine. Elvetiene de Neurologie cu a carei ocazie Ch. prima lucrare ce s'a ocupat de Freud a fost a regretatului tan& savant roman N. Literatura psihanalitica mai ales In ultimii ani este atat de vasta.1) Franta. care in cartea sa Le Sommeil et les reves" (1911) descrie pe scurt teoria viselor a lui Freud" ca apoi Kostyleff sa expuna In numeroase articole trasaturile generale ale psihanalizei.dacoromanica. 8) Ne-am servit pentru aceasta de lucrArile lui Rdgis. Indeosebi spiritul latin a primit-o cu multa rezerva. 1). In timp ce prin diferitete lucrar i tratate de psihiatrie autorii (Sollier. 9 Pentru cunoasterea istorlei mischil psihanalitice v. apoi Maeder (din Zürich) care a facut o expunere a psihanalizei in Amide psychologique" (1912). 2) S'a cgutat a se explice cauzele acestei grele difuziuni ale curentului freudist In tArile latine. psihologice. Régis. Primul psihanalist din Franta a fost M. prezentand numeroase lucran. Din 1926. etc. Payot) 1927. P. Witlets.-.edinta a Soc. cercetari. de Montet face un In acelas an. la al XVII-lea expozeu a conceptiei freudiene. Hesnard. etc. In fiecare an a aparut Almanahul Psihoanalizei (la Viena). In 1913 psihanaliza se dtscuta intr'o . LaforguP.24 H. Inainte de razboiul mondial. Ch. /Wendy. In acelas timp Mauricheau-Beauchant din Poitiers scrie cateva articole psihanalitice pentru medicii practicieni. Schneider. de Saussure o atribue lipsei de spirit practic a popoarelor latine.

-Lavastine. ca H. Cruchet. de Fleury. Regis. Guiraud. H. (185) Adam precum si in fata argumentelor mai mult de natura sentimentalA ale lui Ch. Dunzas. Ribot. Dupre. schizofrenii. au lost publicate in revistele neuropsihatiice. Blorzdel. In fata criticilor severe ale lui G. Lemattre.ro . 0 parte Je gAsim in lucrarea Drilor Laforgue 0 Allendy. psihanaliza a lost sustinutA cu succes ') Inteo recenzie publicata In Revue philosophique) 1925 L www. Claude. o ajutau in once caz in diluziunea ei. R. Papillault. Kostyleff etc. a /nceput o serie de lucrAri psihanalitice practice In cazuri de obsesii. Trepsat. Allendy. profesorul H. dela facultatea de medicinA din Paris. Dide §i Rogues de Fursac in manualele lor de psihiatrie.. Bore!. Dupd o verificare impartialA si riguros stiintificA a ajuns sA fie sustinuta cu toata increderea. (174) . M. Pitres. Szokolnica (o elevA de a lui Freud) Laforgue. Regis publicA La psychoanalyse des avroses et des psychoses" prima lucrare ce contine o expunere completA si o critica impartiala a acestei noui forme de psihologii" (Tu. Flournoy.Hesnard.dacoromanica. Dupa rAzboiu MO. de cAtre somitAtile psihiatrice si filosofice ale Frantei. psihanaliza preocupl din ce in ce tot mai mult centrele savante din Franta. Amouroux. etc. In 1917 Devaux §i Logre in cartea lor . dupA ce au lost trecuie prin severa obiectivitate stiintificA. observatiuni clinice minutioase. Cornelius. etc.1) In cursul rAzboiului gAsim cateva articole semnate de Colin-Mourgue. impulsii. etc. Deimos. Cornelius. altii in favoarea psihanalizei. Flournoy. Ceillier.Les anxieux" vorbesc de psihanalizA . au obtinut rezultate strAlucite. Claude. Bergson. Nurneroase desbateri incepurA sA aibA loe la sedintele societAtilor de psihiatrie si psihologic. etc. care evidentiazA valoarea nouei metode psihoterapeutice. (88) A. Numeroasele contributiuni ale lui Th. Rezultatele. Perelman. rioase ale lui Hesnard din Bordeaux. ImpreunA cu elevii shi Laforgue. L. etc. unii contra.. In 1921 ilustrul psihiatru. Laumonier. la fel M. Robin. H. Astfel. Prin 1920 incep chiar lucran i practice pe terenul clinicel neuropsihiatrice. care in colaborare cu prof. Th. (71) Foerster (106) Laumonier. (24) Hartenberg. Ribot. etc. de Saussure.25 In larga mAsurA au contribuit publicatiile si cercetArile se-.

considerata fiind ca o metoda necesara terapiei boatelor mentale.9 In anul 1927. patrunzand cu mutt mai de vreme decat In Franta. de Saussure. R. Weber. In Elvetia. Odier (Geneva). facultatea de Medicina din Ziirich deveni centrul unei §coli psihanalitice disidente. sub conducerea lui Bleuter. R. sub inaltul patronaj a lui Freud. Hesnard. Rezultatele aplicatiilor psihanalitice In domeniile extra-medicate. Pichon (ca secretar general). cel mai 1) Despre domeniile extramedicale in care a pAtruns psihanaliza vom vorbi la finele lucrArii. Germania. Ch. Jung Schmiergeld. Elvetia. Mai tarziu. Doin (Paris).20 de Ries. Lipine. In aceia§i revista sunt publicate aproape in Intregime rapoartele. E. de Saussure (Geneva) §i Dr. Soc. Sarasin. E. Zalliger. Capgras.dacoromanica. Carrette. Oberholzer.ro . Cu toata piedica ce-o opunea coala kraepeliniana din München. Maeder. cu discutiunile ce-au avut loc In congresele anuale ale psihanaliOlor francezi. H. Ladame. etc. comunicarile prezentate. E. Flournoy (Geneva). psihanaliza gaseste un teren mult mai favorabil. %lmmer. Mlnkowsky. Centte cu sub imboldul noilor idei ale lui Freud au Inceinstitutii put sa se preocupe de problemele psihologiei sexuale. www. 3) In editura G. Bovet. ni-le expune pastorul Dr Oskar Pfister. au publicat numeroase articole i lucrari psihanalitice. Ermlkow. investigatie psihanalitica. facand sa apara trimestrial Revue française de Psychanalysea 9 organul oficial al acestei Societati. In 1907 se infünteaza la Biirgheolzli un cerc psihanalitic. valoarea terapeutica si de investigatie psihologica a psihoanalizei a fost recunoscuta de majoritatea psihiatrilor. Courbon. psihanaliza s'a extins repede. 7h. Schnyder. Flournoy. Lajorgue (Paris). ¡mat la Congresul elvetian de psihiatrie tinut la Berna in 1923. cu mutt entuziasm. oglindesc larga difuziune a conceptiei psihanalitice in Franta. Claude. etc. Lombard. Dubois. iar din cursul anului 1908 §i pana azi. psihanalitica din Paris (sectiunea franceza a Asociatiei psihanalitice internationale) se formeaza un comitet de directie compus din M-me Marie Bonaparte (Paris) A. Provotelle apoi Gottschalk.vHesnard (Toulon). Claparède. Memoriile originate privind toate donieniile de aplicare.

-. i VIII Congrem interdoug dAri de seamg national de psichoanalizg (25 Sept. etc. Fenichel.-lui Alfred Brauchle: Psychoanalyse und Individual psychologie" aparuta in Reclams Universal Bibliothek" (Nr. revista consacrata lucrarilor psihanalitice2) Italia n'a ramas indiferenia in fata nouei psihologii. Sachs.1) Dr. E. E. lii Almanach de Psichoanalyse' (1936) Wiena. In schimb este combatuta de Modena §i mai ales de prof. Reprezentantul de seama al scoalei psihanalilice este prof.8) Rusia a rbspuns si ea In mod favorabil prin cercetarile D-rului M. Cantarella (publ. Jones (Londra).eiss (Trieste) si Ruffaele Cantarella (Neapoli). 1924 la Salzburg). Boehm.The Hogartb Press' §i George Allen & Unwin (Londra). di neurol. In ultimii ani apar totusi numeroase cercetari psihanalitice. Anglia. Internat de psihanalizg) a Intiintat (In 1920) chiar o policlinicg psihanaliticg la Berlin. In care se comenteazg pe larg rezultatele acestei policlinici. Curentul freudian preocupa centrele medico-psihologice punandu-se bazele Societatii psihanalitice din Londra" care editeaza International Journal of Medical Psycho-analyois". 2) Notgm : . Eitingon (secretarul general al Asoc. Lugaro in La psichiatria tedesca" (Florenza 1917). Costa. germane de psihanalizg. Mentionam Deutsche Psychoanalytische Gesellschafts asociatie din cari fac parte D-rii Simmel. LeviBianchini sustine conceptia freudiana in Ddense de la psychanalyse" i Valeur et aspects sociaux de la psychanalyse" publicate in Arch. gen. In 1931 apare .dacoromanica. www. psik hiatria e psicoanalisi" (1923) considerand psihanaliza ca o chimie fizica si o medicina aplicata psihicului". M-me Horney §i Miller. iiiulff (Odessa) si prin cele ale lui Pavlow (din PeDr. Alexander. Harnik.Zehn Jahre Berliner Psychoanalytisches Institut' o lucrare a Soc. Mentiongm cele doug mari edituri ale lucrgrilord e psihanalizg : . de Edoardo 11.ro . K.27 Insemnat reprezentant al psihanalizei fiind (Berlin) si Max Eitlngon. Abraham Prin recenta brosura a Dr. prezentAnd apoi asupra rezultatelor la al VII. 1922 Berlin si 23 Apr. 7085 Leipzig) se afirma tendinta la popularizarea problemelor psichoanalitice.Psychoanalytist he Elemente in der griechlschen Trqddie de R.

iar White si Smith-Eily fellife (New York) editeaza (in 1913) The Psychoanal. reprezentari). romane n'au ramas straine de noul curent al psihologiei freudiene. colaboreaza la periodicele psihanalitice ( nInternat.") Mentionam lucrarile lui : Sandor Radd. Brill (New-York) etc. G. Marinescu (196) (197) a expus trasaturile geneI) Problema reflexelor conditionate. prin lucrari de psihanaliza literara. www. R. Mills si Morton Prince in raportul lar se ridica in contra pansexualismului freudian. 2) Care publicg (1907) prima psihiatrie (In limba norvegiang) ce se ocupà pe larg de psihanalia tal 1) Edituri ale lucrArilor psihanalitice din America: Nervous and Men(Washington) si W. Americ. (Atlantic City 1921 lunie). nici centrele culturale România. nume cunoscut in cercurile psihanalizice. James I. Pfei- fer. etc. Zaboorg. lelgersma (rectorul Univ.') Mile scandinave. Noorton & Company Inc. Delgado. Greve (Chile) Mme Ruth etc. Vogt (Christiania)2) etc. far Psychoanalysea) lar Berkeley-Hill confirma identitatea etiologiei nevrozelor la Europeni si Hindusi. Putnam. R. Bjerre. din Leyda). In ceca ce ne priveste. Eisler. Polonia. Balint. D-rului A. Camp- bel. Prof. Mr. Ian van Emden (Haag). Danemarca si Olanda. Ungaria prin lucrarile originale ale lui Ferenczi. Ives Hendrick. W. H. Mr. Cercetarile lui H. Spania. vine cu pretioase contributiuni in sanul scoalei freudiene.dacoromanica. Review.ro . publicate in numeroasele reviste psihanalitice ale Societatilor adepte infiintate. Jekels. Ellis. T heodor Reik (Haag). G. asupra mecanismelor fiziologice. reprezita psihanaliza in Spania. America. au starnit discutii vii in sanul centrelor neuropsihiatrice americane. etc. van Renterghen. de Neurol. recunoscand totusi valoarea unor notiuni psihanalitice. care a demonstrat rolul inhibitor al factorilor psihicl (prezentari.28 trograd). Prot. Astfel la Congresul anual al Soc. Prof. au trecut insa cu totul de partea lui Freud. Karin Michaelis (Copenhaga).° (New-York). Stanley Hall presedintele Universitatii din Worcester invita pe Freud si Jung sa tina o serie de conferinte asupra psihanalizei. L. G. Hone's. Dr. au publicat numeroase lucran i in periodicele straine. Carihy. In 1909. Zeitschr. D-rul Girindrashekhar Bose din Calcutta. Ch. India. Franz Alexander.

Rezultatele practice tnsa obtinute In clinica si clientela. 1) uneori in colaborare ca Prof. Lucrdrile de psihanaliza ale Dr. medical intelectual este nevoit Era se familiarizeze cel putin inteun cadru diletant Cu problemele psihanalitice. Dr. pentru o cunoastere temeinica a psihanalizei. ocupandu-se Indeosebi de partea doctrinara a psihanalizei. Retezeantt debutand cu teza sa de doctorat (263) asupra viselor in care se cristalizeaza ca multa pricepere o serioasa putere de analiza a suflecontinua prin diverse articole de psihanaliza tului omenesc aplicata. C. Astfel se explica In mare masura faptul.Buletinul eugenk $1 blopolitic 1929 gi 1930 Cluj . sociala pe care le ofera aceasta investigatie subtila de psihoterapie. In editia I-a in 1927.29 tale ale doctrinei. sa raspandeasca lumina nouei psihologii. C. G. pentru obtinerea deci a rezultatelor practice de valoare medicala. aparuta tot ca teza de doctorat (la Iasi).Clujul Medkal". Urmeaza lucrarea de fata. Putini se vor hazarda in acest domeniu al specificului omenesc. ca psihanaliza mai ales aplicata impune o cultura generala serioasa.ro . evidentiind valoarea utila. reala a nouei psihoterapii. a proape absiNie In actuala atmosfera materialista. Vlad sunt suficient de cunoscute in competinta si In datele lor practice. se cer sacrificii materiale si morale. Dr. Dr. www. ocupandu-se de problema psihanalitica este a D. se impun prin succesul lor. Prima teza de doctorat (in medicina). T. VIad (300) In 1923. Prin forta faptului. Corozel prin teza sa de doctorat s'a impus ca un pretios colaborator in apararea punctului de vedere psihoanalitic. C. de catre Dr. Insa.dacoromanica. Dr. cd multi literati s'au convins spontan de adevdrul si de valoarea reala a revelatiunilor psihanalitice. criticand-o impartial. C. atunci and este condusa de Indemnarea si rtibdarea necesard aplicarii acestei metode subtile. dar mai ales de timp. Putini medici romani pot fi cu adevarat citati de a fi colaborat In literatura psihanalitica romaneasca. 9 In . Cu aceste Inceputuri lumea medicaid romaad este In larga masura preocupata de valoarea stiintifica a vederilor psihanalilice. Urechla (Cluj). Westfried In lucrarile sale asupra manifestarilor sexuale normale si morbide.I . Vlad. pentru a ne limita doar la mentionarea lor.

Dr. Regretatul profesor Mina Minovicl in colaborare cu D Dr. mentionam primele eseuri de psihanalizä judiciarä publicate de D Petre Marcu-BalF1) conturand valoarea interogatorului psihanalitic si posibilitatile practice oferite de datele psihanalitice expertizelor judiciare. ca tuala valoarea mijloacelor psihanalitice in domeniul medicinei legale si-a dreptului penal este egala Cu zero". Ma'am Pop (244) publica unele consideratiuni critice privind aceiasi problema a psihanalizei judiciare. largind in acelas timp si conceptia psihologica a delictelor. a responsabilitatii si-a sanctiunilor penale. Recent. .Via(a Romaneasedm.Psihanalia judiciarelm. In ultimii ani. Prima incercare de acest fel a fost a D.Pandectele Romane". Mai tarziu D-sa publica un studiu psihanalitic asupra motivului Lenore" din folklorul nostril.ro . loth: Neumann (218) (219) 1) In revistele : . Steinescu (287) schiteaza o expunere obiectiva a doctrinei lui Freud" sustinand o critica ale carei concluzii ridica o adversitate in lata utilizarii psihanalizei ea metoda terapeutica efectiva. Dupa ce cauta sa ilustreze subrezenia" principiilor acestei doctrine si elucubratiunileu In faza lor acinterpretarilor psihanalitice. o serie de investigatiuni privind literatura noastra. doctrina si legislatia penala a viitorului". medicii psihanalisti romani. C. §i Dreptul6 (vezi bibliografia). In afara domeniului medical.dacoromanica. iar mai tarziu cu Dr. au facut. C. In cadrul acelorasi preocupar Dr. 7 din 1927. Dr. servindu-se de tehnica psihanalitica. www. D-sa da la iveala rolul determinarilor psihologice inconstiente in geneza operei emineseiene. autorul crede. ce-ar duce In viitorul apropiat la inaugurarea unei noi stiinte si scoli eriminale. C. Westjried (210). Vlad In jurul geniului lui Enzinescu.30 In ramura medicinei legale. Dupa ce schiteaza structura mentala a lui Eminescu. D-sa intrevede multiplele aplicatiuni ce le prezinta psihanaliza criminalistica avand largi perspective. Nu de mult. care desigur va influenta In multe directii. I) NuvelA publicata in Vlata Roma/leaner' No. Wad (211) publica In revistele franceze doua studii in acelas sens evidentiind serviciile ce le poate aduce examenul psihanalitic expertizei medico-legale. Aceste articole au ap5rut de curand Inteun singur volum sub WM de . Dr.

ipocrite i creatoare de nevroza. Inspiratii fecunde si orizonturi noi ale tragicului omenesc. jugul moralei sexuale. detin cheia i estetica profunzimilor sufletului omenesc In nenumerate nuvele. . . In legatura cu fenomenele sociale actuale. 2) o nuvela. .. www." Daca pe taramul medical au aparut restranse lucrari fata de centrele culturale straine. venale sau dornice de castig surilor. am schitat In cuprinsul unui eseu. . . cat si mecanismul psihologic al visului in sensul conceptiei freudiene. relevate la lumina datelor psihanalitice. conferintelor si chiar lucrarilor . romane.dacoromanica. felul In care trebue privita fata de azi din punct de vedere pslhanalitic (246) . ci intregei noastre organizari sociale. poezii. din cele mai nefaste nu numai literaturei noastre... O ineatunci puizabila literatura pornografica Isi justifica valoarea utilicand teza artei pentru aria" nu mai ofera argumente zand datele psihanalizei In legatura cu mecanismul psihologic al raporturilor dintre inconstient i constient. stiintifice (In jurul problemei sexuale) cultivand noi (?) moravuri In numele unei . Aceiasi exploatare In mainile tendentioasa i falsa îi continua opera nefasta creerul unor elemente inteligente si de vasta cultura" in domeniul social al vietei noastre. PAnA ql crimi. Cezar Petrescu. . ziarelor. literaturii. Anumite curente politice (si pedagogice conexe celor politice) in tendinta lor de rasturnare a oranduirii noastre sociale. de sanatoasa traditie etc . etc. Ibialleanu. Este locul sa atragem atentia i asupra unei repercusiuni ale conceptiei psihanalitice. concluziile noastre releva falsitatea tendentioasei i naivei interpretan i a teoriei psihanalitice. bronare.ro . prin care se justifica i sustine degajarea totala a fetei moderne de sub. moderne vieti" . In literatura romaneasca autorii s'au resimtit pe o scara mult mai larga in creatiuniie lor literare. piese. Citarn bunaoara Somnul" de D.81 publica douh studii psihanalitice : asupra romanului Baca/aura/fill elevulut Getbert" de Torberg si Adela" de G. ce oglindeste complexitatea cu care este infiltrat sufletul femei de eternele preocuparii erotice. etnice. . Opera de destramare i desmat social desfasurata de spirite revolutiope calea revistelor. utilizeaza conceptia psihanaMica In subminarea familiei Intronand dreptul absolut al sexuaMAW (o forma periculoasa i ieftina a materialismului) asupra oricarei valori etice.

Speranfla (285) (286). Georgrade (126) vede In investigatia psihanalitica Marta cu talent. Prof. (6). M. G. face o ampla descriere a aplicatiunilor psihanalizei in pedagogie. tinut la Sibiu (1933). RomAne de Neurologle. Din punct de vedere pedagogic. www. etc. C. parvenire. interese financiare. au recunoscut o arma cu douà taivuria. Conf. Psihologie si Endocrinologie. In desvoltarea conceptiei personalismului energetic" (254) D-sa considera meritul psihiatrului vienez S. ce le determina acest curent" modern alimentat cu idei psihanalitice" vi. 9 . D. In cadrul preocuparilor de psihologie fi pedaRogle infanHid. Freud de a fi staruit asupra proprietatii de identificare a Eului..Considera(iunt psihanalitice asupra creae literare° comunicare prezentatA la al 13-lea congres al Soc. antinationale . In o serie de conferinte. prudenta i rabdare. Freud sau Glde'). G. Psihiatrie. Moldovan (212) face prima expunere psihanalitica a inconvtientului. comunicad vtiintifice vi eseuri. In care atat adeptii cat vi adversarii ei. 1) Acest aspect al psihanalizei 11 vom trata pe larg In cadrul unei /ucrari In curs. am semnalat influentele.ro . O atitudine favorabila psihanalizei indeosebi privind fenomenul sublimarii se desprinde vi din lucrarile de psihologie sociala ale Prof. Reidulescu-Motru (253) confirma pretioasele contributii ale psihanalizei In explicarea fenomenului psihologic. am demascat cauzele (politice. Prof. DI Prof.) acestei utilizad a psihanalizei In insavi detrimentul valorii ei. Se impune o stavilire a acestei exploatdri a conceptiei psihanalitice.dacoromanica. C. E. lar sublimarea un minunat mijloc educativa (id. DI C. D. un pretios mijloc ce 9 Constatare personal cu ocazia examenelor psihiatrice ce-am avut ocazia sA le facem cAtorva criminali intelectuali.8) In domeniul psihologiel.). considerandu-1 pe Freud un mare educator" (216). Antonescu expune contributiunile practice de mare insemnatate In cunoavterea vi influentarea integrala a sufletelor copiifor (elevilor) nostril'. nefaste structurei etice a individului cadrelor noastre sociale.. D. ca un convins adanc cunoscator al conceptiei freudiene.32 nalii intelectuali" vi minori" (precocitati (?) vor justifice crima prin argumente culese din . Narly.

dacoromanica.) Il descrie ca o realitate psihica de mare complexitate. Tot In filosofie D-sa. 1) In primul volum : Orizont 111 stila din .. Carus. 1. ea viziunea romantica contureaza inconstientul global. Rezervele ce le face In jurul acestei conceptii sunt cu atat mai valabile cu cat izvorasc dintr'o favorabila atitudine MO de doctrina psihanalitica. Reamintind faptul ca descoperirea ninconstientului" constitue un titlu de glorie mai ales pentru filosofia naturii" D. ne ofera s't o serie de contributiuni pretioase.ro 3 . utilizand datele psihanalitice In cadrul originalei teorii asupra stilului cultural 1) alaturi de comentariile filosofice si critice asupra problemei inconstientului. Goethe etc. D.) si cea a psihanalizei privind domeniul inconstientului. L. gratie carora el devine un factor In mai mare masura $iesi suficient. D-sa considera posibilitatea unei abordar efective a problemei inconstientului numai reluand traditia romantica veche. Irma gol. ne mai fiind posibila nici o cunoastere. D. autorul desprinde concluzia. Dupa ce insista asupra deosebirii ce trebue facuta Intre inconstientul organic-fiziologic si inconstientul psihic (conceput ca substanta sau ca o realitate sui generis). de suprafata. Insa din pozitia limitata unui cadru marginal. Blaga (21) releva raporturile dintre conceptia romantica (a lui Se/telling.818111 t 08111LNALIZAN www. evidentiaza valoarea conceptiei psihanalitice despre inconstient. fi lipseste viziunei psihanalitice perspectiva vasta in adanc.Trilogia culturil'.b ne oferit informatiuni sugestive pentru a sesiza subconstientul In care germineaza si din care 'tsar multe din conduitele bizare ale copillor". L. POPREIC11. L. Din sanul acestor raporturi. ps hanalistii limitandu-se la un punct de vedere periferic. pe plan filosofic. Blaga considera problema psihanalitica de-o importanta deosebita. care desena eadrele unei viziuni. 0 mindu-se asupra structurei inconstientului. Blaga (id. cu funclii suverane si de o ordine si de un echilibru launtric. Dr. In teatru. lipsit de substanta. desprind o viziune mai plina despre structura $1 continutul inconstientului. prin faptul ea ofera un imens material Cu extraordinare efecte dramatice si de fecunditate rara". Din aceasta opozitie a privirilor. dar mai ales din discernamantul ctitic al unui spirit de-o rara putere de patrundere a realitatilor abstracte. si adangAndu-i-se sporul mlezos obtinut pe alte cai.

dar nedeghizate" D. nu haotic".stilm. Dupa aceasta conceptie psihanalitica a creatiei. al nostru. deghlzate. pe autor. * * Trecand In revista ecoul ce l-a avut doctrina §coalei lui Freud."2) Ne limitam la aceasta sumara schitare a felului In care conceptia psihanalitica a fost comentata §i criticata de cel mai original §i adanc ganditor contemporan. O asemenea limpezire a domeniului inconOientului de perspectiva cosmotica" a dus la o serie de contributiuni originale in legatura cu raporturile dintre incon§ient §i con§tient ceea ce l-a facut.dacoromanica. de revgrsare a undelor" continuturilor din incon§tient in con§tiinta scazute ca un ecou. Ludan Blaga ii da numele de personan(d.o ca o valoare de cultura ce trebue cunoscuta. spre a fi utilizata apoi numal In scopul binelui social si in raport numai Cu realitatile noastre sociale. www. in mai toate tarile. tendintele (continuturile) incon§tientului apar in con§tiinta diformate. Acestui proces de translatie. formand prin aceasta transformarecontinuturi ale diverselor creatii spirituale (artistice.ro . cópturand. literare etc. continuturi ale incon§tientului pot aparea (efulguratiuni ale incon§tientului") in constiinta §i fara o prea- labila transformare cum se petrece In fenomenul sublimarii. In mod deosebit D. Blaga i§i Indreapta privirile In jurul fenomenului de crea- tie spirituala". L. ') Vezi capitolul al IX-lea : .decat e con§tiinte.Fenomentil 1) Procesul personantel 11 considera autorul §i ca un pretios mljloc de explicare a fenomenului . cu drept cuvant. lamurit de psihanali0 prin mecanismul sublimarii" libidoului sexual.)') Ori. O asemenea considerare il duce pe gAnditorul nostru la conceptia unui inconOent cu caracter cosmetic". credem ca i se cuvine acestei doctrine Intreaga atentie. sa revizueasca In mod critic mecanismele vietii suflete§ti descrise de Freud.

GeElementul afectiv stA la baza psihodinamismului. dupa Rtbot (271) 9 P. Principiul psihodinamismului. Procesele mentale infantile stau la baza intregel desvoltArl ulterioare ale vietii psihice a individului. hedonicA. Vom face o scurta expunere a principiilor fundamentale ale doctrinei freudiene. dorinte ce tind spre elaborare manifesta. ce n'a fost. tendinte. Conceptia panenergetismului universal orienteaza psihanaliza fritr'o directie psihomotrice". (si aceasta nu numai In stare de veghe. Principiile psihanalizei. neza vietel afective. Psihicul e o modalitate de manifestare a energiei universale. Janet prin conceptia sa a tenstund psihologice a intrevAzut psihologia dinamicA. Vieata psihica e un 1. nu poate deveni. printr'un complex de tendinte si In continuA miscare. complex de tendinte care se gasesc Trite° miscare continua. ci si In timpul somnului). Copilul este tatAl adulluluig . In capitolul utmator insistand asupra catorva aspecte mai importante pe cari He imprima unele principii.CAPITOLUL H. Din acest punct de vedere psihologia freudiana la aspectul unei psihologii dinamice 2) ce contrasteaza cu psihologia clasica asociationista. Pslhosexualitatea cuprinde aproape intreaga activitate a vietli psihice. Se descrie psihicul ca un sistem de tendinte. aspiratii.dacoromanica. www. Psihologia afectivA. In sufletul individului sunt vecinic framantari. Astfel. 2) Multi termeni al psihologiel freudiene sunt Imprumutati din fizicA fi mecanicti. statica. inconstientul ca bazA a intregei vieti psihice.ro . once proces psihic reprezentand forta unei cantitati de energii psihice 9 pe cale de elaborare. Teologismul intrapsihic: once act psihic este determinat de o cauzA (psihicA sau organic5) latentA sau manifestA.

a. Activitatea psihicA. actul psihic fiind conceput In vederea unui scop. coordinatie etc) (Iones) (160). SA retinem astfel baza dinamicA si conceptia unei sinteze de tendente % dona din caracterele fundamentale psihologiei lui Freud.dacoromanica. Principiul determinismului intrapsihic. distractie sau din capriciu. deoarece importanta determinismului universal este atat de mare Incat rupandu-se numai Inti'un singur punct s'ar rAsturna Intreaga conceptie stiintifica a lumei" (Freud) (114).ro . inexplicabilA . inclintiri. sub once forma. In psihologia deterministA a lui Freud se amestecA deci mecanismul cu finalismul. etc.) apoi tot mai profunda si se ridica la un ordin superior (asemanare. Fenomenele psihice sunt supuse unui determinism riguros. Paulhan (230). aceasta o a doua s. finalismul psihalogiel freudiene a adruncinat bazele conceptiei liberului-arbitru. Nici o manifestare psihomotorie nu este deci ininteligibilA. 2. prezintA deci o continuitate si succesiune cauzalA. www. etc. m. gusturi. 9 Din punct de vedere filosofic. 2) fu decursul evolutiei ontogenice si filogenice osociatia se face la Inceput superficiala (sunete. dorinte. Nici un act psihic nu este elaborat la Intamplare . (Misa prezentandu-se ca o conceptie teleologica a psihismului 4). tendintele traducAnd necesitAtile mentale sau fizice ale individului". o dorinta. Tendinta este deci la limita domeniului psihic si fizic". '1 Pazilhan (232): ptendinta este faptul esential al vietii mentales. este termenul generic ce cuprinde toate variethtile lui : necesitAti. instincte.tendinta este o miscare sau oprire de miscare In stare nAscAnda . geneza ei recunoscand conditii si determinAri bine stabilite exlude notiunile : nhazard" distractie". o emotie. 2) Orice act psihic este legat de un altul printr'o asociatie 3) dinamicA si cauzalA. Acest principiu prezintA o deosebitA valoare In doctrina lui Freud. produsA de cAtre agentii externi. 2) Aparitia oricarui fenomen psihic este conditionata de cauze: o perceptiune cheama In constlinta o reprezentare. nu facem nimic din obisnuintA. spre deosebire de excitatie. Freud (115) Inte- lege prin o tendintA echivalentul psihic al unei surse continue de miscAri provenind din interim' organismului. d. ca o filosofie finalistA" (Dubuiadoux) (86). asupra manifestkilor paihke. determina atentiunea si da o alta directie lantului de 'deis.

in acea inte- lectualistà a lui Leibnitz.. §i In psihologia v oluntaristA a lui Schopenhauer. Totusi. cAnd vom vorbi despre lapsuri. afectivitatea era privitA ca fiind partea inferioarA a inteligentei" (Leibnitz).dacoromanica. iar Wundt deasemenea aseazA tendintele (afectivitatea) la baza psihologiei lui voluntariste. 3. al determinismului intrapsihic se bazeaza. Pd acest principiu al asociationismului cauzal. geniul lui Ribot a pus bazele stiintifice ale psihologie afective. emotiei se transformA In activitate. ajungAnd la concluzia cA intreaga dinamicA a energiei vitale psihice se aflA sub dependenta afectivitatii. cum ar fi de ex. deoarece paralel cu crescanda complexitate a organizatiei somatice s'a efectuat i complexitatea mecanismelor proceselor vietii psihice afeetive. Energia psihicA derivA din afectivitatea ce-o posedA intregul organism" (Regis Hesnard) (260). gAsim tropismele. de abia in secolul trecut. vise. Afectivitatea o gäsim astfel odata cu etergia vitalA. cAreia i-a consacrat numeroase volume si articole in Revue philosophique" (fondatA de dAnsul). In schimb Hume in Morala sa dA importanta cuvenitA afectivitAtii. Comte in Philosophie pozitive spune : afectivitatea e unul dintre cele mai principale mobile ale vietii". Acestea ar fi primele i cele mai simple manifestAri ale afectivitAtii in stadiul biologic din curbul evolutiei ei. Psihologia lui Freud din acest punct de vedere este prin excelentA o psihologie alectivci in care afectivitatea detine primatul. www. din punct de vedere atAt filogenetic cat i ontogenetic.37 Vom vedea importanta i puterea explicativA a notiunei de teleologism psihic. amoeba. Extinderea acestei psihologii. Principiul afectului. Elemental afectiv stil la baza psihodinamismalui. cand spune ca intelectul numai prin intermediul afectului. La cele mai elementare fiinte. precum si a altor fenomene psihosimptome psihonevrotice logice care pana la Freud erau enigme in esenta lor. precum vom vedea. La fel A. metoda asociatiei libere a lui Freud i cea a asociatiei verbale a lui lung douà metode ale terapiei psihanalitice.ro . locul cel mai important in mecanismul elaborArilor psihomotorii in general. Mai mult. Pentru Descartes afectivitatea constituia domeniul gAndirei confuze". Freud a fAcut-o bazat pe numeroase cercetAri rlinice si psihologice.

www. iar nu in constiinta plAcerir sau neplAcerii ce le insoteste dupA cum sunt satisfAcute sau nu (Rrbot) (271). si deoarece sub vieata constientA afectivA se aflA o regiune inferioarA.3s De altfel o manifestare afectivA repulsivA (antipatia) a individului s'ar putea compara fohrte bine in ultima analizA Cu tropismul negativ. ca orice energie se va acumula fn cantitate. Complexitatea progresivA a psihicului a atras complexitatea crescAndA a vietii afective.a tropismelor pozitive. Bernheirn dela Nancy a numit aceastA tendintA spre elaborare in act manifest a energiei psihice (ideei) : reflex ideo-dinamic. 2) Acest fenomen s'ar putea considera ca fiind si la baza cenesteziel. tendinta cea mai evoluatA : ideea 1). reprezintA actualizarea unei tendinte-forte. Cum ne-a venit o idee imediat tindem. In ce constA insA perceptia sensibilitAtii organice In care biol caz putem vorbi de o stare afectivA ? Am spus. sim- IntrucAt baza.generatoare de tendintes. potentialitAti ne va face sa ne gAsim In acea stare de nesatisfactie afectivA (Unlust-Freud) .dacoromanica. deaceea autAm s'o elaborAm (Abfuhr) fn care caz ne simtim satisfAcuti (Endlust). foarte obscurA. Asadar congiin(a acestei sensibilitati vitale. el once act psihic reprezintA elaborarea unei energii psihice. iar perceptia acestei tensiuni 2). care va creste in raport direct cu durata si intensitatea obstacolului precum si cu persistenta fortei ca case tinde a se manifesta In act.ro . Cand frisA energia este impiedecatA In elaborarea ei. rAdAcina vietii patia. aceia a sensibilitAtil vitale sau organice. vom puI) Ideea fiind in acelas timp o . a o executA. In raport direct cu acesti trei factori va creste si tensiunea psihologich" (P. care este o forma embrionarA a sensibilitAtii constiente" (Ribot) (271). care n'ar fi decAt echivalentul psihic al reflexului fiziologic : excitatie-reactie motorie. afective se aflA in tendinfe. sensibilitatea organicd a constituit cea mai rudimentarA stare afectiva. ldeea constitue o tendintA. constitui ceea ce se numeste afectivitate. Janet). antipatia fiind rezultatul evolutiei tropismelor negative. si °data cu aparitia celei mai elementare organizald psihice. Asadar odata cu perceptia senstbilitatii organice fa(d de tensiunea energiei unei tendinfe pe cale de elaborare. Ca once tendintA reprezintA o energie psihicA ce-si cau1A elaborarea. simtim nevoia. SA luAm de ex.

primitivi) sau ontogenetice (copil . Din cauza acestei mobilitati afectul se poate deplasa (Verschiebung) de ata de elementul psihic de care a lost primitiv ata51t. Aceasta conceptie a deplasarii" afectului explica len omenul transfertului afectiv" (Freud). biologice etc. De altfel zilnie se spune : . intreaga dinamica a domeniului psihic fiind orientala de factorul afectiv.a crescut ura' a scdzut iubirea" miam indreptat iubirea pre' etc. Am lost obi5nuiti sa vedem In afect. www.ro . Din acest punct de vedere psihologia /ui Freud se caracterizeaza printeun panhedonism al evolutiei vietei bio-psihice. ar calauzi astfel Intreaga.) de care este legat. Se vgd cleci caracterele unei notluni cantitative. al satisfactiunei vitale. al reportului afectiv" (Mauricheau-Beauchant) fenomen foarte ') Deschamps (82) vorbeste de maladiile energiel psihice" creind astfel o noug stiintA clinicg: psihopatología dinamia`. scopul oricarei manifestari (tendinte) psihice fiind acela de a obtinea placerea (teleologismul hedonic al psihologiei lui Freud) satisfactiunea.dacoromanica. idee. de acest instinct vital". 8i aceasta cu atat mai mult cu cat ne vom scobora pe scara evolutiei filogenetice (animale. mad 5i deplasa 2) . . dinamiee. alienati. Principiul piacerii" (Freud). indiferent daca prin acea placere se satisfac sau nu 5i alte cerinte . e carecterizat deci prin mobilitate. dela cea mai simpla la cea mai complicata. reprezentari. $i aceasta va fi neplacuta In cazul aid tensiunea energiei cre5te In urma nesatisfacerii tendintei impiedecate 5i placuta in urma elaboraril satisfacatoare a ei I). etc. activitate bio-psihica. etc. intr'un cuvant al unui element intelectual. Aceasta senzatie de placere o cauta once !BMA vietuitoare. Inteadevgr acestia precum vom vedea nu cautg decgt satisfactiunea tendintelor lor. indiferent dacg satisfac sau nu si alte cerinte socIale. 2) Vom reveni asupra importantei fundamentale a acestui principiu afectiv. . mobile. o calitate a unei senzatii. 5i sa intre In alte sisteme psihice noi" (lanes) (160). noua psibologie opune una cantitivd".39 tea vorbl de o stare afectivd. prin o oarecare independenta fata de elementul intelectual (senzatie. sentiment. Acestei conceptii calitative" a afectului. Afectul (ca once energie) se poate diminua.

cand urt deli- rant (cu constiinta in stare de disfunctiune) spune lucruri de care nu'si mai reaminteste. In acest domeniu Freud gaseste geneza tuturor simptomelor de natura psihica. viselor etc. ducand astfel la conceptia cea mai originala a doctrinei psihanalitice. In acest dute-vino al reprezentarilor. din care cauza scopul terapeutic al psihanalizei mecanismelor sediul consta in abordarea acestui domeniu : psihopatogene.40 Important in mecanismul terapeutic al psihanalizei. anume pe acel al inconstientului. Aceste consideratiuni l'au determinat sa studieze serios sexualitatii din toate prctele de vedere. precum si multe alte considerente si observatii l'au determinat de Freud sa studieze domeniul extraconstient al psihicului. baza Intregel psihoIogii. psihanalitice efectuate in clinica si in afara ei. Rezultatele obtinute de el si de adeptii scoalei lui. ipoteza inconstientului isi gaseste unica sa justificare psihologica" (11 uizdt) (322).dacoromanica. Cand hipnotizatul (deci cu constiinta In stare atenuata) destainueste fapte cand ce nu-si-le reaminteste in stare de veghe. Psihosexualitatea cuprinde aproape intreaga actiIn urma numeloaselor cercetari vitate a vielii afective. nu-i vine sa creada ca le-ar fi spus el este foarte natural sa ne intrebam : unde este depozitat capitalul psihic ce detine memoria faptelor destainuite atunci cand constiinta este atenuata (hipnoza) sau in disfunclie (delir)? Unde sunt depozitate urmele mnezice" ale reprezentarilor de lucruri. Inconstientul. www. anume la cea a psihosexualitatii. Toate aceste Intrebari. cunoscuta sub numele de teoria lui libido a lui Freud i careja ii voin rezerva un caditol special. de constiinta. de fapte ce le uitam. pentru ca apoi sa ni le reamintim ? Da unde le evoceirn §i mide dispar dupa ce le inlaturam din lumina constiintei ? In constient nu sunt deoarece le uitam. au deslegat numeroase probleme.ro prob . . uitam anumite lucruri si-apoi ni le reamintim . nu le-avem la indemana intotdeauna. precum si In explicarea simptomelor nevrotice. Freud a fost surprins de frequenta cu care descopere factori de natura psihosexuala" ca germeni etiologici ai psihonevrozelor.

care pAnd la Freud nu s'a studiat in deajuns. Toate acestea MO numai in aparentd.dispdrea" unele din cele vechi.ro . Copilul se nagte cu o sintezd de tendinte unele primare. desarmoniza intregul fond afectiv ce anima vieata psihicd latentd gi manifestd ulterioard 2). Vor apdrea alte tendinte. vor . www. 2) Vezi cap. Procesele mentale Infantile stau la baza tntregel desvoltAri ulterioare ale vietii psihice a individulul oi colectivitAtii. Calitatea acestui capital psihic va nuanta intreaga activitate psihicd ulterioard a individului. Perioada infantild a unui individ (ca gi de altfel a unui popor) prezinta o deosebità importantd. lar altele derivate (cdpdtate) sub influenta amblantei sociale (educatia sub toate formele ei). deoarece tendintele noi apdrute nu sunt cleat derivatele celor care par a fi dispdrut . importanta mai ales a traumelor afective" in taza vietii din copildrie care pot uneori surveni gi desaxa. 2) cdci nimic nu se pierde" iar »ce n'a fost nu poate deveni". Vom vedea de. intregul sistem de tendinte ale copilului mildr modificari si transforman i adeseori profunde.asemenea importanta unei evolutii normale gi anormale ale psihosexualitdtii asuprá siindtdtii psihice ale vietii de adult.tolul psihonevrozelor §i perversiunilor sexuale.dacoromanica. .41 6. . ca instinctul sexual. ') Copilul este tata adultului (Freud). Vom vedea sub influenta cdror factori. . de agresivitate gi de conservare individuald (proprii materiei vii). .

CAPITOLUL III. Lui Freud ti revine insa marele merit de a-i fi dat cea mai vasta acceptiune si una din cele mai complete rezolviri. Complexeie ideo-afective. Conceptia psihanalitica a congtientului. ConDiversele teorii asupra incongtientului.Dub'ul aspect : biologic gi social. si aceea a inconstientului a fost privita si din punct de vedere hlosofic. A) Psihologia inconftientului.dacoromanica. Geneza Incongtientului : apare odata Cu cea mai elementara organizatie psihica congtienta. Acestea ar fi : vieata afectiva. Asupra afectivitatii am insistat putin (in capitolul prece- dent) si vom mai reveni. Ramane sa vedem cum concepe scoala psihanaliticA inconstientul si psihosexualitatea. Eul individual gi social. Duna ce am expus pe scurt principiile fundamentale ale doctrinei lui Freud. tionala a acestor douà sisteme psihice : cenzura. ferenta afectiva (. cerii gi prIncipul realitatii. Primele incercari le gasim la Descartes (1596 1660). Ca de altfel once problema. care a deosebit o gAndire spontana (inconstientul) de una reflectata (constiinta) .ro . metafizic etc.Null-punkt° Wundt). ceptia psihanalitica a incongtientului: congtientul nu este deloc egal cu vieata psihica. Utilul social. ApeContinutul incongtientului. sfera inconstientului si psihosexualitatea. mai importante ale doctrinei. suntem nevoili sa insistam in primul rAnd asupra unor laturi mai originale. Pr inciplul piatente posesive gi oblative. Istoricul acestei probleme.. que www. Aspectele doctrine' psihanalitice. refularea gi rezistenta. Afectivitatea gi incongtientul : criteriul afectivitatii (senNu exista indifesibilitatii) este criteriul vietii sub toate formele el. Organizatia structurala al funcRaporturile dintre congtient gi incongtient. Problema inconstientului nu este deloc nouA. Istoric.-. dela Pascal ne-a ramas: Le coeur a ses raisons.

dacoromanica. mai mult de ordin fiziologic si psihofiziologic (inconstientul organic). Grasset. credin(elor. James. Bordeaux (Pitres $i Hesnard) pentru ca prin conceptia automatismului psihologic" P. Astfel Jung. Delacroix. de psiho-fiziologie. Paulhan. Leibnitz (1646-1716) prin teoria perceptiilor minimale" (inconstiente) a introdus lima conceptia inconstientului in psihologie. Bechterew. 0 desvoltare filosofica a problemei o da Ed. incongtientul stemelor psihice ideo-afective. Le Bon. W. simbolurilor oaresicum universale2) legate unele de ca expresie a silu acest fenomem psihopatologic. Ribot. Bergson. M Prince. Fiecare conceptie in parte a descoperit treptat-treptat tot atatea elemente componente si functiuni ale acestui domeniu psihic. fi cu cercetarile de laborator. Precum vedem. Nancy (Bernheim. von Hartmann (1842-1906) In Filosofia inconstientului" (1869) si de abia in 1886. In acest cadru stiintific cu lucrarile lui H.. Janet sa-i dea valoarea stiintifica in acelas timp cu prof esorul Freud creandu-se astfel o adevarata psihologie a Incon stientului. www. Ribot. Wandt o aseaza pe baze experimentale psiho-fiziologice. un elev a lui Freud.43 la raison ne connalt pas". Problema inconstientului. executate de Bazaillas.stient (Assaglioli) sau eta subliminal (Morton Prince). W. de unde apoi a fost conceputa pe baze largi. etc. etc. Abramowsky. Boutroux. personalitatea dubla i) fenomen studiat si de Binet. dupa ce a fast incadrata in o serie de conceptii filosofice a trecut si in domeniul experimentarii stiintifice (de laborator). preocuparile ce au vizat notiunea de inconstient".). care detagate de eul congtiintei evolueazA ca o a doua personalitatea fast numit gi cocon. demouulut misterului etc. constitue una din problemele cele mai discutate ale psihologiei teoretice si exprimentale. liöff- ding. (cum este de ex. Alti autori din punct de vedere evolutionist au abordat studiul elementelor vechi inmagazinate In inconstient. descrie imaginile arhaice" (urtamliche Bilder") in cadrul superstitiilor.ro . Astfel P. Liébault). etc. studiul inconstientului trece in sfarsit pe terenul experimentarilor clinice ale scoalei dela Scipettière (Charcot). Dwelshauvers. Simbolul divinitkil. Janet (151) evidentiaza automatismul psihologic" si sinteza mentala" pentru explicarea multor manifestni psi hice moibide. Morton Prince.

etc. le Bon) au descris din incenstient virtualitatile (predispozitiile. scoala psihanalitica a privit problema din pullet de vedere dinamic descriind un inconstient dinamic" (sau latent-activ). rasa. (inconstient functional). cum ar fi de ex. sau de aiti factori social-etici. tabuate. tot in raport evidentieaza acest raport intrapsihic) intern cu vieata biologid (fiziologica) a organismului nostru (de ex. neam. Toate aceste imagini arhaice" (sau imago-tipuri" Maeda) constitue asa numitul inconstient colectiva sau supraindividual" (Jung) comun vietii psihice colective (de popor. Unele aspecte sunt In raport : a) cu viea(a noastra psihicei internd (preocuparile resimtite ca framantari sufletesti". 1) Toate fuuctiunile organice (interne) se petrec fara sa avem conViinta de efectuarca lor. Aceasta atata timp cat se petrec in pragul normalitatii (sanatatii). deliberarile din cadrul vietii noastre psihice interiorizate. bataile cardiace. etc.) Ribot pune apoi accentul pe aspectul afectiv (emotional) al proceselor inconstiente descriind chiar o logica afectiva" gratie careia se explica toate actiunile celor cu o constiinta slaba (la cei lipsiti de educatie sanatoasa sau zdruncinata fie momentan.intestinal.. Alti autori (G. www. etc. De ex : peristalismul gastro. Se Intrevad deci atatea aspecte divergente ale inconstientului In geneza. actele inconstiente sau mai bine zis fntreaga fiziologie a starii noastre cenestezice de care nu avem constiinta decat cand trece pragul normalitatii 2) si asupra careia elementele psi- 1) Gratie careia se efectueaza inspiratia a§a zis a opontanag revelatiile etc. etc. etc..44 frica. b) altele. In sfarsit dupa ce unii psihologi au intrevazut si functiunea creatoare a inconstientului 9. pulsatia. In nevroze). gastralgii. precum si in finalitatea lor (stabilita mai ales In conceptia psihanalitica). allele de elemente sacre. fenomene studiate de Ribot (268) In conceptia lui asupra . De indata ce acest prag a fost dep4it sau turburat luam act de aceste functiuni devenite anormale (tnorbide): palpitatii. fie pentru un timp mai Indelungat. aptitudinile) ereditare ce se manifesta spontan" ca Wand parte din felul nostru de a fi".ro .imaginatiel creatoare".dacoromanica. In modalitatile de actiune si exteriorizare.

shormonia) In urma nenumaratelor experiente minutioase. cu consecinte nu numai asupra individului (prin educatie. si care se formuleazA : imitate In multiplicitatem. tot mat de mare ca si desechilibrul oricaret functiuni organice (fiziologice. endocrine).ro . pline de surprize In cadrul endocrinologic se gaseste In raporturi fundamentale Cu vieata psihicd In general. ci si asupra mediului social (in cazul geniilor. In contactul psihologic dintre individ si aceastd ambiantd iardsi se efectueazd o serie de influente de reciprocitate. Fard 'ndoiald cd fiziologia. sanctiune. 9 In virtutea unei legi universale de altfel. chimismul amoral (prin . etc ) asupra functiunilor fiziologice si endocrine Existenta si importanta reala a factorilor psthici se va Intrevedea si cand vom studia geneza psihonevrozelor. sociali credndu-se evenimentele. cercetdtorii materialist' sustinand punctul de vedere pur organic (fiziologic). curentele filosolice. etc.organ al gándirei"). 1930) sustinand importanta deschilibrului acestui raport psihologic In geneza multor stAri de nevroze . E vorba In concluzie de influenta (Inhibitorie sau de accelerare) ce o are un element psihic (imagine. S'a pus astfel In legaturd Cu sistemul nervos si umoral de unde conceptia fiziologica a inconstientului. (Iasi Oct. 9 Papt bine stabllit de studiile de psihologie generalA si recent de cele ce s'au facut asupra reflexelor conditionatem (Pavlow).dacoromanica.). a impotentel psihice. a perversiunilor sexuale si de altfel a °dare. 1) Asupra acestei orticulatil psihologice dintre indivld li amble* wetalA (si cosmica) am insistat In una din comunicarile ce le-am facut : Psihologia psihonevrozelor° la al X-lea congresal Soc. ¡iterare. miscdrile sociale. au cdutat sd evidentieze conexiunile actelor inconstiente cu un substrat organic. marilor reformatori politici. penttuca sd i se cunoasca apoi legile si mecanismele ce animl acest domeniu. manifestari psihomotorli. lmportanta acestei vieti a inconstientului a lost atat de evidentiata In polimorfismul ei manifest (de unde si multiplicitatea conceptillor emise) Incdt psihologii au lost tentati sd-i gdseasca o formuld sintetistd unitarista 0). psihol. artistice etc. * * * Bazati pe legatura dintre vieata psihicd constienta si creer (. religiosi. www. E o lege a spiritulul de sintetizare a fenomenelor din oricare domeniu. psihiatrie. soc afectiv. In endocrin.hice au o influentd incontestabild 1) si In sfArsit c) cti ainbianta socialii (si chiar cosmicd). de neur. 9.

) ca sediul vietii noastre emotive (afective). in deajuns de cunoscute conexiunile acestei vieti cu sistemul nervos vegetativ ce detine functiunea 'Centellor cenusii bazali. 2) In . histologice in cadrul carom gasim cunoscutele scheme de localizari cerebrale ale functiunilor inferioare (inconstiente) (schema lui Brissaud. ideile fixe) sunt . pe baza impresionantelor experiente de /aborator (acerebrarea animalelor).ro . etc. Teorile afective sustinute de Bazaillas2)§i Abramovsky (1) descriu inconstienful ca reprezentant al .). motorii. Din acest punct de vedere (psihologic) am vazut cum diversi autori au abordat manifestarile psihice ale inconstientului. Teortile statice (influentate de vechea conceptie asociationista) au fost emise de Janet. Dwelshauvers. S'au emis astfel o serie de ipoteze 1) : statice. Paulhan.sistemele emancipate" in urma unei stramtari a campului constiintei". afective. dupa care constiinta este un vast sistem psihic cupri»zand intreaga noastra individualitate. etc. poligonul" lui Grasset.) si care sunt starile constiintei noastre clare. Si aceasta completare se efectueaza cu atat mai mult..46 Sunt apoi. cerebrala. Binet. cu cat in general . dinamice. S'a mai conceput apoi (tot din acest punct de vedere) inconstientul In raport Cu intreaga fiziologie nervoasa. Jastrow. Faptele histerice (de ex.Muelque et Inconsciencem Alm 1909. considerati (Pierotz. Geme111. si Inchide in limitele controlului si actiunei ei ind de sisteme partiale (de idei.afectivitatii pure total lipsit de imagini si idei ce l'ar face cunoscut si exprimal) A caror expunere al critica savanta o face Hesnard (144). litiffdink. pe datele anatomo-patologice. conceptii pur fiziologice ale inconstientului au fost pe alta parte completate in aspectele lor lacunare de conceptiile celor ce puneau problema si din daca nu chiar numai din punct de vedere psihologic. etc.fiziologia si psihologia se completeaza fara contradictie in solutionarea progresiva a problemei centrale a gandireia (hesnard) (144).dacoromanica. www. etc. dupli care o redam succint. tendinte motorii. imagini. etc. Toate aceste.

cryptopsihie. telepatie. telepatie.ro . Determinismul freudian MO nu precum am concepea aceasta Nspontaneitate". asupra imaginilor. In mare parte de laborator. Elementele afective.bil. In m5sura In care le lipse§te corespondentul lor Intelectual (imagini. Richet 2) etc care incearcA o explicare a fenomenelor de cryptomnezie. 9 Vezi capitolul al X-lea. inexistenta unor factori determinanti externi. etc. etc. www. In timp ce scheletul" lor motor este al vietii inconstiente". Primul s'a bazat pe studiul emotiei muzicale 9 In timp cé Abramovsky pe nenunAratele experiente. a conchis valoarea reala a coeficientului afectiv si a puterii creatoare ce o detine vieata psihica inconstientg. etc.dacoromanica. condifil vNzut genezice bine stabilite. Dupl conceptia psihofizioConceptia Inconstientului.) 9 Care In fata vastei documentatii §I a nenumgratelor cazuri (cuprinse to Traité de Metapsychie Ed. Geley. ce n'o poate formula Mud ipoteza necunoscutului'.) atiintificS a inconatientului. functiunile inconstiente erau considerate ca functiuni fiziologice spontane (fara excitanti extern» ale sistemului neurocentral.) care In legAtura cu celelalte conceptii a ridicat valoarea inconstientului la nivelul unui fundamental fenomen psihologic al Intregei vieti psihice individuale si colective sub bate formele ei. logica de Oa la Freud. pentruca a4 bgnitiascA una ocultfi. etc. etc. fiind un inel dintr'un !ant asociativ cauzal. levitatiuni. Acesti lactan i interni din psihicul (mai ales inconstient) al indi9 Care prin exceleng ne ofera stAri inconOente inefabile al deci greu de cunoscut. Wei. precognitie. de depheate conceptia spiritism (telekinesii. nu exclude existenta unor factori interni. Ori. prin creatia si functiunile Inca misterioase ale vietii inconstiente mentionAm feorifle dinamice sustinute mai ales de scoala psihanalitich pi a disidentilor9 ei (Tung Adler. ectoplasmil. In elaborarea unui act inconstient. memoriei. a viltorului. Alcan) de crypteslhesie. deoarece once act psihic Isi are determinantele propril. In sfarsit. Ch.. Inconstientul e virtualitatea ce linde sa se rezolve prin actiune. Teorlile motoril ale lui Ribot si Bergson au deschis la randul lor rolul primordial al motricitgtii in activitatea inconstientr. trecaad peste conceptiile Ina meta-stiintifice. intelectuale sunt ale constiintei. meta-fizice si meta-psihice (Myers.

sunt considerati de Freud ca determinanti ai actelor inconstiente. de aceea prin psihic" vom 1ntelege atat constientul cat si Inconstientul. Reiser.ro . imaginatiei. ') In studiul fenomenelor psihice se aplica doua metode : 1) metoda obiectivd. schizofrenicul. mai mult sau mai putin Indelungat. . situatii creiate constient sau inconstient de factorii psihici ai garidirei. cum ar fi visele. in sfarsit oricine In momentele sale meditative.48 vidului. aceiasi putere o au daca nu mai mare si situatiile realitatir noastre interne. 1) Con§tiinta de sine este acea cunoagere InternA gratie canela simtim ceeace se petrece In no'. diferite pArti necesare vietii de relatiune meditative din domeniul Intunecat al Intregului capital psih. de unde termenul de behaviorism) a individului. Oliver. sau temporar: cei visatori.dacoromanica. . vieata afectiva melancolicul. In aceasta realitate psihica Freud gaseste mecanismele psihologice a multor fenomene psihice. si aceasta o face utilizand metoda cunoasterei introspective. este runoa§terea interioara. K. at de acea regiune ce cade direct sub lumina constiintei 2) tot ceea ce este ignorat de individ"(Hesnard)(144). Domeniul psihic aproape ca se confunda cu inconvtientul. simptomele nevrotice. Incat numai o colaborare a lor va putea constitui un studiu complet al psihicului. ca si realitatea externa a mediului In care traim. deoarece elementele constiente formeaza numai o mica parte a vietii psihice" (Paulsen) (235). etc. daca nu mai mare. Dashley. Intrista anumite situatii externe. precum vom vedea mai departe.c : domeniu inconvtientuluis (Ifesnard 129). dupA manifestarea lui externa: Neaga once valoare metodologica a metodei sublective. Constientul deci contrar credintei psihologiei clasice nu este deloc egal vieata psihica" (licsnard) (144). de extrospeclie a $coalei Behavioriste (America) creata de Watson (Cu adeptil A. Inteadevar. prezinta aceiasi importanta vitala. etc. Ambele metode au Insa defecte qi avantajii. Calverton) sustinand ca psihicul trebue studiat dupa felul de comportare (englez-behaviuur. o lumina ce evidenteaza In fiecare moment al vietii.Weiss. precum ne pot inveseli.9 Cum concepe scoala psihanalitica organizatia structurala si functionala a inconstientului ? Ce este acest substrat psihoorganic al constiintei ? Inconstientul reprezinta intregul psihic. fanteziei . schizoizii. In acest domeniu intern cauta sa patrunda prin diferitele lui metode psihanalitice. www. In aceasta realitate Isi traeste timp. Aceasta realitate interioara. V.

S'ar putea Dr. Toate actele noastre cele mai bizare.ro 4 . PO1'F8CII 5113117: . In lumina constientului nu upar decat rezultatele unor determinari executate In afara ei. 0 suma de tendinte antagoniste. nu ne dam bunaoara seama de ce persoana care ne inspira dragoste. mai absurde pana la cele mai rationale. nu le recunoastem ca Wand parte din capitalul nostru psihic. In om se petrec fapte psihice pe care le cuneaste fara sa stie" (Freud) (114). Inteadevar. se gasesc trite° continua miscare. altuia Ii inspira aversiune.40 Inconstientul reprezentand aproape intregul psilnc. Si vom vedea valoarea psihologica si terapeutica ce o prezinta descoperirea acestor mecanisme In determinarile lor morbide.dacoromanica. In sfera lui principiile dinamismului si determinismului Isi vor gasi aplicarea cea mai Indreptatita.si da seama de adevarata origina a inspiratiei lui. Dece ? Adsea nu ne putem nici noi explica. act pe care nu ni-I putem lamuri (cum ar fi de ex. Constatarn doar a ne place sau nu ne place un lucru. De asemenea nu ne dam seama de ce avem un caracter bun sau rau.). Inteadevar In cursul somnului hipnotic spunem lucruri (ceea ce denota. o situatie. 1ntreaga sfera a activitatii psihomotorii constiente va suferi influenta determinanta a inconstientului. tendinte de care individul nu are cunostinta ele fiind In Inconstientul lui. ea In realitate le $tinr. artistul nu. etc. Adeseori. o iluzie a crede ca portiunea constienta a unui eveniment este portiunea sa principala" (Ribot) (271). o persoana. cele mai de neInteles. sunt supuse unei logice din cele mai severe. Intrucat mecanismul acester sentimente de placere sau neplacere rezida In profunzimile psihicului nostru inconstient. si aceasta ne-o dovedesc fenomenele hipnotice. InteadeOr suntem surprinsi In fata unui act ce-I executam (candca I-am facut inconstienta). le recunoa$tem) de care In stare de veghe Insa n'avem cunostinta. In timp ce pe altul II lasa indiferent. Toate actele noastre de vointa au la baza determinar1 ale unor forte ofective Incon$tiente. reformatorii de originea ideilor lor.PIDILINALIZA6 www. incat ar fi o eroare. I. un fapt. altele de acelas sens. Demeniul lui constitue sediul genezei si conditiilor determinante ale tuturor proceselor psihice manifeste sau latente. etc. Avem deci numai iluzla libertcifii voinfei. rezultatele unor mobile si motive inconstiente. lapsul.

Ori. logia afectiva a lui Freud. care In realitate li dirijeaza rationamentele. Intreaga noastra activitate psihica se conduce astfel dupa logica afectiva. adica afectivitatea. Dar necunoasterea cauzei unui act nu echivaleaza deloc cu inexistenta vreunei determinad. capriciu". adeseori ignorand Insa factorii lor determinanti reali. o vom regasi in toate manifestarile noastre con stiente. lipsita fiind de su portul afectiv.dacoromanica. deoarece toate mobilele actelor noastre au un substrat afectiva. Logica afectiva sta la baza oricarel alte logice.) in aparenta cea mai lipsita de vreo nuanta afectiva oaresicare. In ultima analiza. '). sensibilitatea psihica. Astfel ar fi o erezie stiintifica. pasiunea (forma cea mai concentrata a afectivitatii) ne determina sa studiem cutare problema si pentru a carel sustinere tot pasiun ea favorizeaza elabora! ea aigumEntelor. Ratiunea cea mai obiectiva este sterila. ca o forma mai evoluata a sensibilitatii biologice.50 astfel insira infinit altea la manifestad psihice normale si patologice ale individului.ro . manifestad a caror existenta o cunoastem. sensibilitatea este acel primum movens" al intregei dinamice vitale. Din acest punct de vedere. etc. Am vazut ca In psihoAfectivitatea §i Incon§tientul. oboseala". capriciul. distractia. favorizeazA uneori elaborarea actelor inconstiente. Voint a de asemenea Isi are originea ei afectiva. (Le Bon) (id). Tendintele noastre inconstiente toate vor fi de natura emotionala. va fi la baza intregei noastre activitati psihice. cum ar fi chiar logica intelectual (Le Bon) (id. natura pe care. careia Ii va imprima caracterul afectiv. oboseala. etc. filosoful ligIvetlus considerg oamenil pasional' superior' celor dotati cu putere de ratiune. www. acestea ne fiind decat derivatele si determinantele inconstientului nostru afectiv. Inteadevar. spontan". derivata din logica biologica (Le Bon) (186) a vietii sub once forma. ignoranta ce ne-o ascundem sub numele de hasard". 2) (conformate bine'nteles obiectivitatii stiintifice). rationamentelor. si dansa se bazeaza tocmai pe aceasta nuanta ascunsa. alteori din contrA si ele sunt determinate de factori psihici fnconstienti. distractie". a se crede ca actiunile Precum vom vedea.

criteriul sensibilita(ii. logica mistica cu o afectivitate net manifesta. ceea ce In psihologia cinetica. Nu mai vorbim de logica multimii. indiferenta afectiva Insemnand inertia. Caracterul vietii (energiei) celei mai rudimentare este miscarea. precum vom vedea.ro . afectivitatii. a ritmului vital echivaleaza cu moartea. tra-psihice Incepand Cu cele mal temporare (distractie) definitive (schizofrenie). In cazurile de disociatii in-. Si cand nu este influentat de constient ? Cand acesta n'a fost prezent 9.undt) al indiferentei afective. Emotia este conditia sine qua non" a vitalitatii psihicet) Pour mouvoir il faut émouvoir" (Ribot). i pAnA la cele www. Spunem ca un act este inconstient cand elaborarea lui n'a fost influentata de constient. Morel a localizat sediul emotivitAtii In marele simpatic. Ritmul vielii psihice vesnic oscaeaza Intre cei doi poli vitali : placere si neplacere . Dupre et Trepsat) (92) disparitia vitalitAtii. zinta mai multe Intelesuri. mai bine zis este egal cu a-i suprima energia vitala. energetica.. Emotivitatea are anterioritate asupra tuturor reactiunilor psihice. (Jones) (160). echi- valeaza cu Incetarea miscarii. al afectivitatii. nici o stare psihica nu va reusi sa se fixeze. Logica biologica la fel este calauzita de tropisme (afectul In faza lui de organizatie biologicA).. dintre : Termenul de inconstient" preGeneza incon§tientului.sensibilitate afectiva . este criteriul vietii sub toate formele ei. A suprima reactiunile emotive ale fiintei vii este a o expune pericole- lor de tot felul" (E. Excluderea uneia din acestea aduce anihilarea vietii. Cum se IntamplA. disparitia ei fiind Vedem deci stransa conexiune de o valoare fundamentala energie . Vom refine Insa faptul ca tendintele inconstiente In totalitatea lor sunt calauzite de un principiu afectiv studiat de Freud sub denumirea de principiu al placerii" toate tendintele inconstientului fiind astfel de natura emotiva.noastre voluntare n'au alta cauza decat vointa ce le-a provocat". Am Mat o mica digresiune spre a ne putea da seama de caracterul universalist al sensibilit4i. In acel Null-punkt" (14. Precum vedem. imobilitatea vietii psihice.dacoromanica. In acel zero afectiv".miscare si vieata. fie pentru o clipa chiar.

dupA continutul inconstientului. si 2) instinctul sexual La baza vietii inconstiente vom gAsi in ultima analizA existenta acestor douA tendinte caracteristice vitalitatii. 2) Ambele manifestandu-se pe calea instinctului agresiv al luptei In. 59). fenomen universal din cauza antagonismului (antinomillor). lnconstientul freudian" InsA mai prezintA un al doilea caracter : caracterul social. Traiul insA intr'un mediu social a contribuit mult la dului . Intr'adevAr. In I. au I) Vom vorbi despre transformarea tendintei In instinct In capitolul psihosexualit5tii. asa cum ni-1 descrie Freud. conduceau individul dupA principiul afectiv si egoist al plAceriia. acel al continutului sedimentat In inconstient treptat. si pentru vieatA tot universal. altele de acelas sens. in con- tinua miscare. ii putem concepe sub acest dublu aspect : biologic §i social primul fiind acel al capitalului psihic restrans cu care se manifestA in psihoactivitatea copilului al doilea.dacoromanica.. Aceste tendinte inconstiente. intens emotive. Evolu(ia filogeneticd a psihiculul. www. Instincteie 1) fundamentale si primordiale ale celei mai simple organizatii psihice ar fi : I) instinctul de conservare proprie. Este un inteles blopsihologlc ce-1 dAm inconstientului. complexitatea si totodatA la desvoltarea psihicului indivinoile conditii sociale create de exigentele mediului.62 In once chz nu putem vorbi de un act inconstient propriu zis. unele antagoniste. treptat prin reprimare.ro . Din punctul acesta de vedere aparitia inconstientului se confundA cu aparitia sistemului nervos central. ce detine activitatea constientA. decat numai In cazul cand fiinta posed A cea mai elementarA organizatie psihicd constientA. Continutul inconOientului. inconstient vom gAsi o sumA de tendinte intens afective. 2) SA retinem deci prima categorie a tendin- telor pur biologice ce le gAsim In continutul inconstientului. Individul In starea de primitivitate. Dar numArul tendintelor va fi cu atat mai mare Cu cat organizatia blopsihicA se va afla pe o scarA mai InaintatA. Precum am spus. and nu cunostea Inca rigorile sociale nu urmArea alt scop decat satisfactiunea acestor tendinte instincte. de cAtre societate si constiintA (vezi pag.

spre cultivare. si care 9 Grefarea natural a lAsat Cu timpul urme organice In somatic. trAia din inconstientul lui simplu..53 silit pe individ sA se conformeze acestor rigor!. i-au limitat din ce In ce libertatea manifestArii oricand si In fata oricui a dorintelor lui naturale. cu timpul s'au grefat" in inconstientul primitiv 1) dand nastere constientului (In sensul constiintei morale). de naturA social. toate aceste impresii 'As And mine mnezice" 3) (memorie biologicA) In constitutia somato-psihicA a individului. urmArind idealul hedonic al satisfacerii instinctelor lui Societatea impunAndu-i anumite cerinte. intens afectiv si egoist. afectiv. etc. Drept consecintA a acestui fenomen vom avea ten dinte secundare. inerenta substantei vii. oferA individului numeroase experiente cu stAri afective corespondente. Afectivitatea este interesul organismului.ro . interesul e plAcerea. si Caracterul primitiv In raport cu cerintele sociale. Caracterele acestor tendinte sufAr irisa o serie de transformAri evolutive In sensul unei socializad a lor. Toate aceste influente sociale au lAsat astf el urme adAnci In organizatia psihicA a individului care.. Raporturile din- tre indivizi au desvoltat mai mult instinctul gregar si agresiv pentru satisfacerea instinctului sexual. de a conserva excitatiile externe qi interne. dorinte inconstiente : Caracterul intens afectiv din cauza dinamogenezei afective a psihicului.. Inconstientul urmAreste conservarea proprie prin satisfactiune imediatA conform principiului plAcerii". Vom reveni 1it... a favorabilului este de aici : desvoltarea" (Vlad) (309) Caracterul egoist. tendinte InsA de naturA si origine socialA (tendinte spre altruism. In directia plAcerii. spre muncA. spre a nu suferi penalitatea social. 3) Vezi capitolul : Fenomenul sublimArii°. de conservare proprie etc. www. Cu timpul individul face o sumä" de achizitiuni de ordin intelectual.dacoromanica. de altfel asupra acestei noi organizatii psihice.) 2) Lupta ce se dA intre individ si societate. SA retinem InsA cele trei caractere fundamentale oricArei tendinte. precum am spus. Individul era nevoit sa cunoascA bine aceste conditii sociale si sA se conformeze lor la once pas. care §i el la randul lui urma aceia§i evolutle spre complexitate. 3) Semon in 1904 a numit mnema" (sau engramA) facultatea. Acesti factori noi. derivate din cele primare.

Vom reveni asupra acestora din cauza locului important ce-1 ocupa in doctrina psihanalitica. Aceleasi legi ale ereditatii. In sfarsit a trela categorie va fi constituita din tendintele intens afective a caror energie din diverse motive ce le vom analiza n'a reu$it sii °blind' elaborare satisfclaitoare. inteadevar. psihopatic.ro . afectiv. Am vazut de asemenea cum. Aceste din ulna doua categorii sunt rezultatul complexitatii crescande a evolutiei somato-psihicului precum si a influentelor sociale. constiinta individului le poate evoca (mai mult sau mai putin 1) dupa cerintele situatiei In care se afla. psihofiziologic.etc . precum se pot mosteni stigmate fizice. dinamic. si continutul lui va creste mereu in raport direct cu acumularea experientelor. Din acest punct de vedere psihanaliza apare ca o teorie pur naturalista a evolutiei menlale.. cu numarul tendintelor Impiedecate In manifestarea lor actuala. tot astfel gasim si stigmate psihice conVom vedea mai tarziu care sunt factorii ce fac evocarea dificilg.54 Conservandu-se In acest domeniu al inconstientului. Dwelshauvers. Ontogenia repetd pe scurt filogeniau. Asadar o a doua categorie de elemente ce Isi au sediul in inconstient vor fi experienfele. deoarece si in domeniul evolutiei vietii psihice nimic nu ne impiedeca sa aplicam legea biogenetica2) funda- mentala a /ui Hacckel 3) care a aplicat-o in domeniul organic. se pot aplica alai In domeniul organic cat si in al vietii psihice . genitale. ca tiesnard. ca o cristalizare psihica si organica a raporturilor lui sociale. interpsihic. amintirile si mai ales starile afective intense prin care a trecut individul In decursul vie(ii. onto- genic. apare organizatia constieniului (in sensul constiintei morale). social. inconstientul prezintd o serie de aspecte din care cauza autori. II. Pt ecum am vazut.dacoromanica. o teorie lipsita de misticism metafizic sau supranatural" (Jams) (160). cu intensitatea afectiva a vietii ce o duce inclividul. in decursul evolutiei filogenice. primitivul apare In societate cu un psihic relativ reslrans si inconstient si cum. etc. somatice. Intrucát este un paralelism mire evolutia somaticA §i cea psihic5. atavismului. www. au descris aproape 20 de forme ale inconstientului : inconstient filogenic. Acelasi fenomen se desfasoara si In evolutia ontogenicei a psihicului individului. automatic.

Sfera de activitate a Eului san individual" calauzit de un va fi restransa.ro . www. parintip. mai tdrziu prin t'Oreare (Gel mai puternic Foc emotiv. in cel mai bun criteriu pur afectiv si egoist caz nevoitd. Libertatea copilului. morfologie. copilul le va simti din primele zile. nevoit sa se resemneze cu mari sacrificii din fondul lui psihic egoist si primitiv. biologie. antropologie. nevrand sa stie de nict un fel de restrictiune. inconstient. psihosexualitatii). In activitatea lui psihomotorie comportandu-se Intocmai ca primitivul in stare de promiscuitate sociald : nu cauta decat satisfacerea impusa de este rautacios. necesara expansiunei vietii lui intens afective. cea mai desagreabila privatiune) este supus unui regim nou si sustras dela scinul munleill. analog cu organizatia psihica cea mai elementara de pe scara filogeniei.Psihanaliza constitue deci echivalentul psihic al teoriei evolutiei organice (transformismul darwinian) care isi are vaste explicatii si aplicatiuni Cu rezultate In numeroase stralucite si diverse domenii (paleontologie. Copilul la nastere va prezenta un capital psihic foarte redus. combativ . etc. brutal. urkste. etc. sa nu 1) Vorn vedea importa* ce-o da Frewi acestei sustrageri.) de manifestare ale estetica. In incostientul copilului se vor gasi transmise tendintele fundamentale vietii : instinctul conservarii proprii si ce! sexual (vezi capit. zoologie. egoist. sociologie. tendinte ce vor avea caracterele proprii tendintelor inconstiente (intens afective. literatura. De teama batAii este silit sa anunte necesitatile" la timp. crud chiar (cu animalele principiul placerii" sau cu copiii mai mici). inconstient. sa-si Indrepte activitatea In folosul societdtii. iubeste. se loveste in curdnd de obstacole din ce in ce mai mari din partea societatii (incepand cu familia. egoiste si primitive). Aceste restrictiuni ale mediului social.dacoromanica. Copilul ne prezintd astfel un capital psihic inconstient ancestral (filogenetic) .) ale evolutiei organicului ca si noua psihologie a lui Freud In diversele domenii (psihologie. folklor. In fata noilor conditii sociale este Conceptia psihanalitia a con§tientului. Prin Inf4are i se restrang miscarile. psihismului in general. etc.

1) Deoarece .) i se da lectii de etica. fecale. In contra tendintelor coprofile (deoarece copilul e murdar.ro . sA respecte curNtenia. Dumnezeu sau alta putere supranaturala). de Mutate i se va inspira mila. In sfarsit contra tendintelor lui imorale. a i se restrange satisfacerea obiceiurilor. exhibitie.. carora va trebui sa se conformeze cu sacrificiul egoismului lui. Inteadevar copilul ca si primitivull) rautacios. al curateniei. absorbite spre satisfacerea proprie. ca mai sunt si alte cerinte :4sociale. www. copii mai mici. Incet. nu vrea sa stie de nimeni si nimic. urina.. apoi prin ceilalti factori sociali ce vor interveni. etc. chiar si mama este la discretia lui pentru dansul nu exista decat lucruri susceptibile de a fi luate.ontogenia repetA filogenie. etc. de erotism (onanie.dacoromanica.) i se va inspira sentimentul aversiunei. tendintelor lui. etc. Isi va da seama. sa 0-1 aproprieze. grefatau pe psihicul lui primitiv. egoist. rusinei. Incet. incet. incercari sexuale. Prima copilarie se caracterizeaza astfel prin existenta acestor apetente posesive" (Pichon. ()data insa cu Intarcarea incepe sa-si dea seama. etc. In contra tendintelor lui de cruzime (fata de animale. crud.)... va constitui un factor continuu de socializare a oricarei tendinte inconstiente (din primittvul fond psihic) ce-ar cauta satisfacere actualizata. Intr'un cuvant primele exigente sociale i le °felt mediul familiar. duce la gura sau tranteste la pamant daca nu i se satisfac dorintele. Laforgue) (173) .. care vin sa restranga manifestarea psihicului primitiv al copilului. limbaj pornografic. In contra tendintelor lui natarale de a. copilul crede a totul ii este subordonat. 11 vor face sa simta actiunea constrangatoare a principiului realitatii" (Freud) a mediului social. Prin educatia familiara societatea vizeaza toate tendintele primitive egoiste ale copilului. In contra celor de agresiune teama de autoritate superioara (tata. n'are searba de murdarie. de buna cuviinta.56 -strice lucrurile. tot ceea ce doreste si-i place cauta sa fie al lui.si exhiba organele sexuale i se va inspira sentimentul pu(bineinteles neintentionat) doarei. tot ce-i cade In mana stria. etc. sinteza acestor factori sociali. incet. Aceasta. al scarbei. vor constitui cea mai elementara organizatie a confliintel morale.

priinitiv cu care s'a nascut. Eul social) produs al evolu(iei intrasociale. Se va continua opera de asimilare socialaa a vielii psihice a individului 1nceputa in familie. le soi . si astfel In tot decursul vietii individul se va gasi Incontinuu supus socializarli prin- cipiului realitätii". In psihicul adultului vom gasi deci aceste dona organizatii psihice fundamental antagoniste din toate punctele de vedere. das lch. subiectivata. Laforgue).. ca produs psihic social. derivand tendinte sociale. pudicitate. religiositate. psychoan.57 AstfeI se vor naste apetentele Manir? (Pichon. teama de autoritStile sociale. le soi) egoist. Constientul. de principiul realitcith". Energia tendintelor lui primitive. (173) de exteriorizare altruista (sociala) a vietii lui afective interiorizata. Eul individual) produs al mostenit (inconstient ancestral) ca Eu primitiv evolutiei filogenice si condus de principiul placerii" si Congientul (eul propriu zis . dintre aceste douA principii a descris-o Freud In Formulierungen iiber die zwei Prinzipien des psychischen Gescheheas (In Jahrb. alaturi de Eul individual' (das Es. 1911). anume : punctualitatea tli ordinea (prin programul si regulamentele scolare). Individul (incoa- www. Constientul (constiinta moral* se va Imbogati din ce In ce. a viola. utillizand si canalizand energia psihica a tendintelor primitive.) 2) Moralitate.dacoromanica.ro . In scoala va da peste exigente sociale mai severe si fundamentale pentru vieata lui ulterioara. 8) vesnic ') Prin Incercarea de a se conforma primitivutul principiu afectiva (a fura.) Totalitatea acestor factori 2) Inclusi In psihicul individului vor constitui asila. al realizarii sociale . 2) Lupia dintre aces'e doug alumi ale psihicului nostru. das Es. a individului si condus de principiul antagonist celui dintaiu. Intre aceste dona Euri" va fi o lupia continua. le moi) altruist al individului. a carel incalcarel) i-ar aduce penalitatea sociala sub o forma oarecare (amenzi. anume : InconFtientul (sine-le . ontogenice. Incat odata cu intrarea lui In vieata sociala propriu zisa sa fie cu totul asimilat printeo legislatie. f. etc. va forma Eul social" (das Ich ..ceea ce numim congiinfei morad. a se masturba etc. va fi canalizata spre un scop util. ce cantan numai placerea satisfactiunii proprii. le moi . inchisoare etc.

1) Idealui ce 0 1-a format identificandu-se principiilor insu§ite. Astfel de ex. (de Saussure) (280). Vieata propriu zisl : a te hrAni k. sinteza principiilor ideale ale societatii si a carui actiune este constienta 4) Individul dotat cu o constiinta morala severa. co tatea realA" externa. AceastA lupt5 nu e decat cea dintre bine* 0 prAu6 (enuntata de religie) scopul omenirii fiind nAzuinta spre cat mai bine.i e plAcutA. fac difici15. desbateri.. nu se va lasa condus de principiul hedonic al acestuia. lupta care in absenta acestei societati. trebue s'o dud cu reprezentantul" ce l-a instalat aceasta In psihicul individului : cu constientul. 1) Aceasil lupia intrapsihicA o simtim sub forma frAmAntArilor suflete§ti.) Actiunea lui este inconstienta8) (raddcinile pierzandu-se in vremea a facut pececa ce copilariei) unii autori sà-1 deosebeasca de Eul ideal.58 VOr avea ceva de rezolvat : conflicte. Este de altfel aceiasi lupta ce o duce individul cu socie- etc..dacoromanica. nu va fura chiar cand ochiul societatii" nu este prezent . ci Cu vieata sociahl sau mai bine zis cu societatea. Supra-eul adeseori poate fi deci In conflict cu eul ideal (precum Incon§tientul cu instanta psihicA a convtiintei). fe§tientul) se gAse§te tntr'o continua lupt6 nu cu vieata propriu zis. www. a InAbu§irii unei dorinte. spre fericire. o noua sintea superioara: Supra-eul (das Uberich) 2) ca expresiune a tuturor identificarilor si temerilor ce s'au acumulat in decursul vietii" (de Saussure) (id. Individul este cu atat mai anormal Cu cat disocierea sine"-lui de eu" (eul propriu zis) este mai accentuata. a remu§cArii.ro . Pf in includerea consfientului in psihicul individului. ai carui factori constitue echivalentul abstract" al societatii 1). lndividul nu poate scSpa de urania supra-eului (caracterul individului) In tendinta ce 1-o insuflA eul ideal spre scopuri sociale mai lnalte... societatea este cu atat mai sigura de el cu cat aceasta grefare psihicei a reusit mai bine. Refularea ar fi o functiune a supra-eului (inclus In con§tlint5). In copilArie. Individul (Cu o astfel de disociere) se manifesta impulsiv si'n afara oricarui control constient". prin educatie. Ca un efect al educatiei sociale (al imperativelor sociale) se formeaza In sárzul Eului social (cortstientului). Intre aceste doua sisteme psihice trebue sd existe o permeabilitate necesara echilibrului intrapsihic. nu-si va satisface nici o dorinta a Eului sat' primitiv". exigentele sociale sunt acelea care o satisface instinctul sexual.

.sg meia cinstith nu va asculta impulsiei sale sexuale primitive chiar dach va avea toath siguranta discretiei. dach le va calca chiar in absenta kcesteia.. si al chilli continut 1-am descris. si 2. pe cat de frecvente pe atat de grave ale vietii psihice. Scindarea acestei sinteze a realithtii interne" va constitui patogenia maladiilor asa zise psihogenetice scindare care la rändul ei recunoaste. scopul nhzuintelor lui hind insd animat de un fond afectiv socializat. conditia favorizanth fiind In oarecare relatie cauzala 3) cu unul din aceste elemente. apar (pe cale asociativd) in activitatea psihomotorie externh." (Freud) (123).ro . In sfarsit constientul ca sistem psihic este supus acelorasi principii psihoenergetice. Raportul dintre con§tient §i incon§tient. individul mai ales la cel dotat cu o constiinth severà va suferi chinurile remuschrii (echivalentul abstract al penalithtii concrete a societhtii). psihocinetice si deterministe. MA de care ar fi incapabila sh inteleagh procesele patologice. nucleul central al psihicului. Tot in preconstient se vor gäsi si tendintele relativ recent Impiedecate in satisfactiunea lor . Lui Freud (113) ii revine meritul de a fi descris organizatia. precum vom vedea. la cea mai slabh conditie favorizanth. In inconstient. Diviziunea psihicului Intr'un psihic constient si unul inconstient constituie premisa fundamentalh a psihanalizei.instante" psihice antagoniste. (vezi pag. ale societhtii. si un complex de factori psihofiziologici si organici. 52).. precowtientul (Vorbewusst) I) (subconstientul lui Janet) ale chrui elemente psihice.dacoromanica. se va supune constiintii (deci societhlii) care Infiereazh adulterul .. Freud deosebeste douà etaje" psihice : 1.. De echilibrul in care se mentin aceste douh sisteme psihologice depinde shnatatea psihich a individului (si a colectivitap°. functiunile si influentele reciproce ale acestor sinteze . inconstientul pro priu zis (Unbewusst). Organizatia structurald. Dach to- tusi va trece peste imperativele morale. www.. tinzänd spre utilul social. Preconstientul constitue zona superficiald a inconstientului i) Principiul universal al asociatiei si succesiunei cauzale a fenomenelor. 9) Psihanalistul Oskar Pfister considerA preconstientul tot inconstient 6 de care s'ar deosebi doar prin grad.

Cenzura ca functiune selectiva endopsihica va permite elaborarea tendintelor inconstiente ale individului numai In cazul cand stmt compatibile cu exigentele sociale . supune tendintele primitive si egoiste ale individului. societatea direct sau indirect (prin constiinta). Determlnismul reciproc. ca un ansamblu al inhibitillor ce se opun realizArii instinctelor (dorintelor) in acte spontane-naturale. selectii. Am vazut cum aceasta opera de socializare a individului Incepe chiar din frageda copilarie. Manifestdrile constiente In mare parte vor fi conditionate de tendintele afective. In caz contrar cenzura ca dealtfel once cenzura (in presa. act con. JAM ca individul sa-si dea seama (inconstient). ade- seori nu sunt aceleas ca ale individului. unui triaj. acordAndui momente de repaos si de reorganizare" (Ralea)(256). Organizatia functionalcl. Orice tendinta primitiva a individului. tendinte sociale ale constiintei.dacoromanica. Aceiasi asociatie cauzala si succesiune reciproca intre cele doua categorii de fenomene psihice. transformar 1) asupra canora vom reveni. Inconstientul trebue privit ca rezervorul nesecat care insufla constiintei fragede si intermitente. deoarece au consecinte de o mare insemnatate psiholoOa 2) Represiuuea (refularea) psihicd. pentru siguranta bazelor sau intereselor ei care. fiind puntea de trecere dintre acest Inconstient QI etajul psihic al constientului. Ceea ce l-a f Acut pe Steckel sa descrie congiinta. Am spus ca tendintele psihicului incon§tient sunt primitiv-egofile. Care sunt aceste functiuni ce le exercita 1. !Mean cuvAnt anti. posta. Ori. www. etc ) le va supune unor modificar!.ro .60 propriu zis. Aceste functiuni selective. tot astfel §i activitatea psihicA constientA a individului va fi impregnatA de urmele sociale ale cenzurii (reticentel). Ne vom da seama de co- nexiunea intima si de acest determinism reciproc a celor doua sisteme psihice studiind functiunile lor speciale. Mecanismele psihologice. o va alunga departe de sfera activitatii constienPrecum un ziar cenzurat apare cu toful transformat. cenzura nu-i va permite elaborarea in act a energiei ei 2).sau asociale. seva de vieata de care are nevoie. daca n'a reusit sa se confornieze convenientelor sociale. canalizgri In sensul utilului social.

de alungare a elementelor psihice nesocializabile sau nesocializate din individ constituie ceea ce Freud a denumit represiune (refulare . www. Aceasta energie tinde sa se elaboreze direct qi !media (reflex ideo-dinamic) lar daca va fi Impiedecata. aceasta presupune o acumulare de energie si o marire a tensiunei . conformandu-ne conpra stiintei ne vom conforma cerintelor sociale. complet: va sta In tensiune crescanda.dacoromanica. reprezinta un capital energetic intens afectiv si legat tntrucatva de intimitatea organiza(ii biologice 1). psiha1) Foamea si necesitatea sexualA sunt cele mal legate de terenui biologic. pentru mentinere In stare de tensiune. si numai cu functiunea lor continua se va putea mentine echilibrul intrapsihic al unui individ (sau colectivitati). Gratie descoperirii lor. 2) Tendintele reprimate vor oglindi deci un capital energetic ce va trebui sa fie mentinut In stare de nesatisfacere de neelaborare . Numai cu o functiune normala a acestor trei mecanisme psihologice ale psihicului nostru. in potentialitate ce asteapta ocazia spre a se revarsa In act. somatic. Verdreingung) 3) Rezistenta. Prin scopurile lor reprimarea si cenzura fac parte din sistemul de apeirare al organismului si are acelas Bens biologic ca si inflamatia de ex.. echilibru necesar sanatatii psihice si vietii asa cum este impusa de convenientele soclale. inteun fel sau altul. si aceste mecanisme ce le cunoaste numai psihicul unui individ socializat se supun aceleiasi finalitati universale. O tendinta careia nu i-se permite de catre cenzura sa se transforme In act. Cunoasterea acestor mecanisme prezinta astfel o deosebita importanta psihologica si saciaba. de nesatisfactiune a acestor tendinte constiinta (ca sinteza a energiei tendintelor ei proprii) va fi nevoita 0 le opuna rezistenfd. am spus ca va fi reprimata In inconstient. ori. par(ial: va apuca alte cal. Acest fenomen de Indepartare.ro . evitand astfel penalitatea ce-am suferi-o in caz contrar din partea societatii sau a constiintei (remuscarea).8i te-sociale a individului. asupra carora lui Freud li revine marele merit de a fi atras atentia. in lupta organismului contra invaziei microbiene" (Mueder). inteadevar. 3) Vom reveni asupra cestor modalitAti de revArsaro. Dar tendinta precum am vazut. Precum vedem. (192) Ele au deci un elect salutar asusanatatti noastre sufletesti .

constiinta va fi nevoita sa fie prezenta In tot decursul vietii sociale a individului 1). in stare potentiala. dupa cum vom vedea. In psihologia dinamica a scoalei psihanalitice 9 Aceasta functiune vital nu-i decat ceea ce Janet a denumit Junetiunea reatului% 9 °russet face deosebIre Intre psihismul superior al fenomenelor psihice constiente voluntare si psihismul inferior al celor inconstiente si automate. aspiratiuni vor tnibogati.. Reprimarea unei tendinte nu echivaleaza debe cu anihilarea. sa explice geneza multor procese psihice necunoscute pana la dansa. Complexele" ideo-afective.. Atat. pasive In aparenta dar potential active in leantate in fata acestora. nu inseamna deloc ca murit". locul de intalnire a tendintelor. In fata acestor complexe". Aceste sinteze ideo-afective reprimate au fost denumite de Freud complexe". aspiratiunilor ce sunt impiedecate in obiectivizarea lor. cand tensiunea crescanda a energiei dorintelor noastre inabusite va fi perceputd de psihicul nostru constient. organizatii psihice (ce se nasc mai ales in sufletul individului socializar). Toate aceste dorinte. www. Din contra. Ne vom simti deprimati. va trai in incon$tientul nostru. Precum un fapt uitat nu insamna deloc disparitia completa a lui mnezice. cu disparitia completa.naliza a reusit. in sensul unei distrugeri aparente deoarece va continua sa actioneze in stare latenta.. Energia tendintel e anihilata in sensul disparitiei ei din activitatea constienta-sociala a individului. satisfacereaacelei tendinte. din cauza vietii lor latente.ro . tot astfel o dorinta reprimata. vor Incarca psihicul inconstientului nostru. nesatisfacuti din punct de vedere afectiv (deci vital)..dacoromanica. In niel un caz nu o va suprima complet din psihicul individului. CuVantul mental" se aplica numai psihismului superior. 0 dorinta (sau mai multe care converg spre un acelas scop) numai cand va fi reprimatä va lua numele de complex". inabusita in noi din cauza imprejurarilor sociale. In Mara de consecinta profilactica fata de penalitatea sociala (si a constiintei) mecanismele descrise mai au un efect creator. Influent a complexelor" asupra activitAtii mentale 2) a individului. Reprimarea endopsihica nu lace decat sa impiedice actualizarea. cu distrugerea reala a ei.

. iar determinismul reciproc al celor douà formatiuni psihice va constitui geneza manifestArilor noastre psihomotorii. Astfel de asemanari.dacoromanica. (ne cuprinde dorul) va perturba mai mult sau mai putin activiInteadevar putem sa percepem tara sa ne dam seama in mod constient.energetice antagoniste.. San ale unel alte persoane care prin voce. tendintei de a Mdeparta senzatiile si stArile afective neplOcute. . psihonevrozelor. acestor incarcaturi electrice ale activitAtii noastre asupra Oreja actioneazg si o dirijeaze (Borel. pot creea socuri emotionale. lapsurilor. etc. Datorità spiritului de conservare. si tensiunea ei va creste ori de cat ori o perceptie constientO sau inconstientA cu care prezinta vreo asemAnare oarecare o va excita. Echilibrul acestora conditioneaza o activitate sociala normalA a individului. Aceasta ne-o va afirma studiul viselor. care atunci cand sunt sesizate lnconstlent. gest. nerealizatA. Robin)(29). sA le asimileze. dorintO InAbusitO.. Astfel la auzul vocii. etc. Cu www. percep(ii care prin natura lor de a se gAsi in o oarecare relatie asociativA cu tendintele reprievolueazA mate vor fi ad evO rati excitanti a acestor complexe". aproape independent fatA de constientul individului. Tensiunea lor va creste prin perceptiile psihice inconstiente 1) si constiente ale individului.. nagtere amorutilor coup dau de foudrei. seamana fiinta dorita. individul va cOuta mereu sh concilieze antagonismul celor douA Eu"-ri din psihicul 14 va cOuta O gAseasca o modalitate sincreticA socialli de eldborare a complexelor". a acestor surse de energie latentg. dorintelor lui InAbusite. din cauza conditiilor sociale va continua sO trOiascA In »memoria inconstientr. influenteaza fArA ca individul sA.2) complexul" se va trezi .. va continua sO linda a retrAi trecutul .si dea seama (ele fiind In inconstient) Intreaga lui activitate constientg. InteadevAr complexele" In vieata lor latenth dar activa. mai ales din acest punct de vedere. includA In cursul proceselor ideo-afective constiente ale individului.ro .-dactivitatea sociala (constient6) a individului nu-i decht rezultatul luptel celor douà sisteme psiho. Complexele". va cauta Inteun cuvAnt sA le compatibilizeze conditiilor impuse de colectivitate. Un exemplu simplu : dorinta de a fi vesnic langd o fiintO iubitA. sau a unui cuvant a acelei fiinte.

Onan. Freud Impreuna cu In- treaga scoald psihanalitica a supus unui studiu amanuntit toate aceste mecanisme intraps hice. Studiul ce I-a Intreprins Freud si adeptii lui In domeniul obscur al psihosexualitatii. 1) lar nu In totalltedea cazurilor. Din acest punct de vedere complexele" constitue adeOrate sinteze psihice morbigene. cat si In vieata de toate zilele a persoanelor cu care venea in atingere (clienti. sexualci. Cele mal multe') complexe" vor fi decl de nature:. recunoscAnd cA maI stint sl alte tendlnte. adevarati germeni psihici" neincetat izvor de turburare. Natcis. Freud printre multe alte probleme a dutat Insa sail dea seama.d4 tatea constienta in acel moment. ardor-116W. ce s'au convins In scurt timp de valoarea si realitatea asertiunilor genialului profesor.ro . Complexele" dupa natura lor. nehniste sufleteasca. necesitAtI (de conservare proprIe. in majoritatea cazurilor sexuala. prieteni.) susceptibile InnAbutdrill www. Rezultatul cercetarilor lui a fost. Vom vedea de altfel importanta acestui fenomen In etiologia psihonevrozelor. constituie una din cele mai originale aspecte ale doctrinei psihanalitice. complexul castratiel. care tendinte sunt mai des reprimate de societate. Cercetari In sensul acesta au Inceput sa faca si alti numerosi psihiatri. Aceasta constatare a avut mari consecinte. au primit diferite numiri : complexul lui Oedip. etc. afirmatie n'o mal pansex gAslm In lucrArile recente ale WI Freud. cunoscuti). teren pentru studiul acestora &Ind atat In clinica neuropsihiatrica. etc. toate aceste complexe". ca in majoritatea cazurilot sunt tendintele componente ale instinctului sexual. care sunt acele tendinte pe care societatea le Infiereaza si le ingradeste mai mult.dacoromanica. agresIune.

. Fixgrile. ci din primele zile ale copilgriei Sfera notiunei de . catolica). Problema aceasta a ajuns astfel In curdnd obiectul de discutie In mai toate centrele savante din diferitele tari.monomanie" (Crochet) monoideism erotic". au respins-o cate Intrucat n'au aplicat-o goric.B) Psihosexualitatea. . etc. Zonele erogene. conceptia tumescentei el detumescentel. impulsie de reproducere. (25) etc. 1. Cauzele acestor anomalii evolutive. fara ca s'o fi studiat obiectiv cautdnd sd-si dea seama ca in realitate doccu competinta trina lui Freud ne °felt ceva nou.ro . Conceptia freudiana a psihosexualitatii a lost aceea care a starnit pe adversarii cei mai multi si mai Inversunati ai doctrinei psihanalitice. de vidange d'égout psychanalytique ( Foerster) de Klosetpsychologie" (cum a denumit-o o revista religioasa. Pubertatea. Dr. Conceptia psihanalitica a psihologiei sexuale Inteadevar vizeaza direct baza moralitatii sociale..sexual" este mull mai mare decAt aceea a notiuni de genital'. Heterosexualitatea. si numai acest motiv a determinat pe multi adversari sa dea doctrinei freudiene epite- tul de doctrina scabroasa". si psihiatri (flartenberg. 8piritul in care tratezi o problemiL este acela care dii demnitatea andtor luernrius Otto Weitunger. Importanta psihosexualitAtii. Cu aceste epitete multi psihologi ca Ch. Conceptia psihanaliticA (teoria lui libido): Sexualitatea nu apare la pubertate.. etc. POPE8C1:1-8111117: 9P8111NALIZA 5 www. ne explica intimitatea multor fenomene psihologice. Faza sexualitAtii latente. Faza sexualitAtii infantile propriu zise. Regresiunile..). Constitutia sexualg. Instinctul sexual : impulsie de evacuare.(106) Bodin. Educatia socialg el sexualitatea In general. de edificiu maret Cu continut seabros" (Laumonier)(185).dacoromanica. Foerster. conceptia psihofiziologicg. Totusi aspectul acesta al doctrinei nu este cel mai vulnerabil. Vieata afectivg a copilului el sexualitatea. Oeneza instinctelor Tropismele Tristinctul ei afectivitatea Definitia instinctului. Evolutia ontogenicA normalg el patologicA a instinctului sexual. Blondel..

manifestarile histerIce In masa. (?) Indiferent de gradul justificarii diverselor raspunsuri si tendinte de realizare intre cele doua extreme : puritanism si nudism. Congresele de sexologie 2) desbat aceste probleme in cadrul obiectiv al documentatiilor stiintifice si sociale. si la ce etate trebue facuta initierea sexual a a tinerilor ? Care este cea mai nimerita organizatie social-morala a psihosexualitatii ? Monogamia sau poligamia ? etc. ipocrizie si adevar brutal problema psihosexuala a fost si continua a fi una din principa/ele preocupari ale ornenirii 9 vieata sexuala identificanduse cu insasi moralitatea individului si a societatii. E vorba de adevaruri cu privire la intimitatea vietil psihosexuale. in limp ce mai ales in Germania centrele recentei scoli (?) nudiste (naturiste) 3) anima si practica.66 Nenumarate diseutii s'au ivit si continua sa fie de acIn diversele centre pedagogice. 5) Vezi capitolul : Fenomenul sublimarii. www. nimfelor.ro . tualitate In masura In care moratatea e la baza oricarei organizatii sociale. Toate acestea le justifica suficient vieata asa zis a mo- derna in cadrul careia (ca de altfel In fiecare epoca) 5) fondul psihosexual al individului (si al societatii) se manifesta intens in diferite forme si pe o scara atat de intinsa Incat studiul baza moralitatii acestei laturi subtile merita toata atentia. Ce prejudiciaza mai mult moralitatea ? Ipocrizia. juridice medicate. etc. conceptia unui cult al nudului in mijlocul naturii si in conditii aproape primitive. pe o scara destul de intinsa. Al IV-lea congres s'a tinut la Viena (16-28 Septembrie 1930). sub pretextul unei higiene corporale si morale. sublimate In mitologie" a carel nota eminamente sexual-erotica conditioneaza vieata zeilor.) de organizatie sociala. satirilor. zeitelor. semi-adevarurile sau adevarul expus In toata realitatea lui ? 1) Cum. etc. etc. In evul mediu: pictura erotica. caracterizand chiar rase. sociale si medicate. in jurul unor intrebari care principial stau la baza intregei organizatii morale. Raporturile incontestabile dintre higiena vietii psihosexuale si a celei morale apar dela sine. Atat In vieata fiecarui individ ca si In sistemele (religioase. In antichitate gasim orgille tu deajuns de cunoscute. etc.dacoromanica. popoare si in sAnul problema psihosexuala acestora caracterizand pe indivizi Isi define Cu drept valoarea sicuvant universalitatea ce i-o atribue conceptia psihanalitica.

sensuala. Fenomenul sublimAIII. Psihoanaliza ridick precum vom vedea. recunosc In majoritatea cazurilor cauze afectiv-erotice. prin dinamism erotic net (nudul la pozitii tendentioase. etc. religioase. mai ales azi. tot atatea caracteristice ale manifestarilor vietii psihice : I. In sfarsit. delir.) au de luptat cu fondul erotic al individului si al vietii sociale. artistice.) si de manifestAri erotice. g6sim imensul artistic si ¡iterar ce concretizeaza fondul erotic al autorului. Imoralitatea propriu zisa nu-i decat revarsarea in act social a tendintelor egoiste si cu nuantd In deosebi erotica. etc. DacA privim problema psihosexual6 din punctul de vedere : al died. majoritatea formelor sociale. Ex3eptand pictura nudului caracterizat. sunt dezarmate In mdsura In care acest fond imoral" este omenesc si inerent vietii ce ne oferà un imens si viu material informativ si de experimentatie in vivo" (nu de laborator) totul justificànd valoarea $tirntiticcl # socialci pe care conceptia psihanaliticA o atribule vietii psihosexuale si in general afective. din susmentionatele trei puncte de vedere. vom retine. etc. Pentru o convingere din ptimul moment si dintr'o pride verosimilitatea celor sustinute de scoala vire generalA vieneza In ceeace priveste rolul elementelor psihosexuale in vieata individuald si socialg.) '). etc. . In cadrul eticei (moralitAtii).ro Vezi cap1tolul . monomanie erotica" etc.) problema ne apare In amploarea conceptiei psihoanalitice. www. In cadrul creatiunilor sociale. pedagogice. legislative.61 Acuzatiile adversarilor care vAd In psihanalia numai scabro- sul" sau o obsesie. (religioase.dacoromanica. 16sand sA se Inteleaga o serie de atitudini lascive. al etiogeniet si patogeniel diverselor stgri psihonevrolice si chiar din cel al creatiei sociale (sub diversele opere literare. conflictele si preocupArile sexual-erotice la nivelul atat a unor determinari morbide cat si a unor conditii de baza In diversele manifestari sociale (literare. Majoritatea bolnavilor mentali dau cloven de preocupad (halucinatii. cu scop bine definit) toti marii creatori in estetica picturalA si-au realizat operele inmaterial 1 E vorba de Inspiratie. Conflictele morale care produc de obiceiu diversele stari de nervozitate. artistice.

) biceiu erotic sau naturist 2). pluralism erotic '). Dr L. Privind problema sexuala numai din aceste aspecte ale vietii. in mare parte avand ca nucleu un element (intriga") deoetc. Ballif propune infiintarea unei societati de higiena mental. Incepand din copilarie. In naivitatea Ion multi parinti bucurandu-se de aceasta).la adolescenta grain' cu intregul sistem de afisaj punand in evidentii mai ales ') Raporturi sexuale vi perversiuni comise sinalltan de mal multe persoane. o disciplina medico-sociala si in mare parte psihologica oarecum recenta 9. Vieata morala psihica a tineretului este astfel subminata. Inteadevar. camine. inundata de acesti germeni" morali erotici. etc. gasim romane. 2) Plese. doica. 2) La al X-lea Congres de neuro-psihiatrie. pensioane si In general in once scoala. studiul rAintific al acestei probleme sta la baza higienei morale (si mentale). cinumatomai tarziu .dacoromanica.ro . 1930 lavi) D-1 Prof. felatie. teatrul sovietic). 2) Precocitatea denota nu atat inteligent6 (cum cred. mentinandu-se reciproc inteun cerc vicios. profesorii mai ales stiu care sunt indeletnicirile elevilor si elevelor In timpul pauzei sau In dormitoare. psihologie vi endocrinologie (Oct. in earl de mitologie. In literatura (cea moderna este concludenta in privinta aceasta). cat o cunoavtere timpurle a chestiunilor intime sexuale. Romania fiind aproape unica tara care nu are o asemenea societate. tribadism. pe care ii ofera imorabtalea strazii. limbajul si atitudinea mediulut familial chiar 4) trezesc de timpuriu instinctul erotic si imaginatia adecvata la copii care devin astfel precoci"5) In internate. piese. poezii. Rolul elementelor erotice in aceasta indisciplina morala este fundamental si manifest. etc. fata din casa. alimentate si de efectul moral nefast al literaturii modernea citita pe ascuns si cu multa asiduitate. Valoarea practica In materie de asanare a moravurilor reiese dela sine. romane In care se sustine temeinicia avortului vi a amoruMI liber (ex. 4) In care infra vi personalul : servitorii. mai ales In actuala epoca de indisciplina morala manifestata In toate domeniile de activitate prin fraude materiale si morale. ni se impune ca un principiu vital pe care nu-1 putem neglija.68 time in tablouri si schite reprezentand scenele unor orgii de neinchipuit (bestialitate. www.

sub pretexte stiintifice si de higiena moral.dacoromanica. si ca scop in sine al existentei. nu tendentios cum pretind antifreudistii. etc. Autori cu pvederi largi" (?) medico-sociale (largite mai mult de scopuri nu atat morale. ci in mOsura in care o detine real si in mod uni- versal. cat financiare). expun dosarele celor mai intime aventuri delicvente de ¡moraCu aceiasi menire prin limbajul farà rezervA trezesC !tate.69 scenele lascive . lent dar sigur. ca surse de adultere sau de emancipare reciprocO. sinucidere. www. Am trecut doar sub titlul de mentionare o serie de fenomene i experiente vdzute si cunoscute de toatd lumea. In lipsa celui mai elementar spirit de responsabilitate privind sufletul si educatia generatiilor tinere. mediul familial fiind astfel infestat pentru a continua räul prin descendenti. Argumentele de natura practica pe care insbsi vieata le oferA. apoi petrecerile in comun sub continua emotie tiranicA a dansului. ducand la o vieata zbuciumata daca nu la spital. etc. iar In articole curiozitatea i imaginatia tineretului. Prin o asemenea subminare a spiritului genetafillor tinere. Preocuparea generald in jurul cultului sexualitätii" este un argument viu de importanta ce o prezinta acest aspect al vietii. sunt ') Chiar ziarele cotidiane sub de altfel binecuvantatul (?) motiv de asanare moral. ospiciu sau crima. al vietii e natural ca sa se infiltreze o anumita stare morala animata de substratul sensual cultivat i deci obipuit a fi in continua activitate. lntr'o asemenea atmosfera de cultivare a sensualitAtii nici o norma. limbajului tendentios. E o laturà a vietii aproape independentà de sfera genitalitAtii" propriu zise. terminand cu literatura si revistele ilustrate i) a cAror continut este suficient de cunoscut. Conflictele morale se nasc in acest teren predispus si pregatit. Intregul cortej se incheie In casnicii. si pe care psihanaliza i-o dO.) sub pretextul unei noi" (moderne) educatii sexuale morale. se sfarma. flirtului. iar stdrile psihonevrotice se imprima In forme mai mult sau mai putin stabile. unul din fundamental/ factori ai inchlegarii nationale si-ai revstentei unei Cultul erotic. Gradina partumatd" sau a voluptatilor". apare in sfarsit In cadru-i oriental (KamaSutra".ro . initiaza indeosebi tinerele pana si in diversele tehnici" erotice care dau maximum de sensualitate.

www. Vom gasi astfel In organismul nostru tropismele lumii celulare a organelor noastre. Inainte de a fi obsedati psihanalistii de fenemenul erotic. au lost numite tropism. In aceste tendinte. valori sociale. excitantul va fi de natura psilloftziologicd §i adeseori numai de natura psihicä. Tendinfa o gasim deci la baza instinctelor. toate aceste convergand unele In sensul conservarii proprii. unele Intretinand pe celetalte.dacoromanica. vom gasi o serie de rellexe cu localizarile lor medulare si vom gasi in sfar4it instinctele.70 suficiente pentru a le opune adversarilor care considera psihanaliza ca o conceptie pansexuala" ce vede numai erotism In toate manifestarile individuate si sociale. °data cu diferentierea sistemului nervos cerebral deci si cu aparitia celei mai simple organizatii psihice liinta a perceput scaderea sau marirea tensiunii energiei tendintelor ei fundamentale. ne dovedeste tirania tendin(elor psihosexual asupra vietii. * * * La baza vietii biopsihice rezida instinctul agresiv 2) manifestat prin tendintele sexuale si de conservare proprie . omenirea. a oricarui popor. ti are punctul de plecare evolutia biopsihismului ele fiind conditiile sine qua non" a celei mai elementare organizatii vitale. Numai °data cu aparitia acestei sensibilitati psihice produs al evolutiei spre complexitate (Spencer) putem vorbi deja de o stare afectiva. Din energia acestora. Intreaga constitutie somatopsihica pastreaza aceste tendinte sub toate formele lor evolutive. iar tendintele fundamentale vor lua numele de tnstincte. instincte. In stadiul de instinct al tendintelor. fotte de baza.ro . a fost si continua a fi obsedata. Satisfacerea sau nesatisfacerea lor va da nastere stari afective 'Acute sau neplacute. 2) 0 modalitate biopsihologicA de manifestare a luptei universale. la prAbu§irea lui. etc. Aceste tendinte in stadiul celei mai simple organizatii vitale (de ex. Geneza instinctelor.). dupa cum au fost sau nu satisfacute.1) Istoria oricarui domeniu de activitate ideologica si morala. Mai tarziu. Paralel MO cu complexitatea ambiantei. sau Intronarea ducand la dispersarcu energiei unui neam. etc. amoeba. celula. ulterior vor deriva celelalte tendinte. altele in 9 De InAltimea nivelului etic al unui neam depinde canalizarea energiei acestei obsesii spre mund colectivg.

Nu vom insista asupra studiului instinctelor din punct de vedere pur biologic. Numerosi autori (Wells. echivalentele organice ale elementelor vietii psihice. Acestea fiind pia"- cerile primare" (Cellerier) (44) : a manca. a-ti satisface plAcerile comune tuturor vietaitoarelor. prin plAcerile acestea plexitAtii crescande a vietii afective. $i'n acesta se vor diferentia treptat. Prin aceste plAceri secundare se deosebesc indivizii intre ei (si oamenii. Toate celelalte tendinte-instincte vor deriva din fondul energetic al acestor tendinte biologice fundamentale. Thorn1) Esenta rAmane aceia0. Individul. sub influenta mai ales a mediului social ne-am ridicat de-asupra instinctelor oarbe. Vieata afectivA in complexitatea ei. in momentul in care a simtit elaborarea sau impiedecarea elaborgrii energiei tendintelor lui.ro din cele primare. sunt eledela un individ la altul mente afective InnAscute. treptat.dacoromanica. Aparitia sistemului nervos cerebral deci si a stArilor psihice a complicat structura si manifestArile instinctelor. Aspectul afectiv al instinctului ar fi dupA Riwers emotia. Un intreg sistem nervos (vegetativ : marele si micul simpatic centrii cenusii dela baza creerului) va fi reprezentantul concret al vietii psihice prin intermediul unei organizatii umorale. negresit va avea legAturi stranse cu terenul somatic. sociclei. endocrine.1)Toate celelalte placeri suntsecundare4c6patate. anume : reactia con$tientä. inteligentd. a avut o stare afectivA de plAcere sau neplAcere. Definitia instinctului. ) Derivate dupd Freud www. Dar vom reveni asupra importantei factorului emotiv in vieata psihicA a in dividului si colectivitAtii. obtinand astfel o forma mai evoluata de organizatie de aplrare. de regnul rezultat al comanimal si vegetal) . a bea. Proprietetea de sensibilitate a materiei vii pe baza acestui sistem nervos a dat nastere vietii afective. Instinctul si afectivitatea. si acestea vor fi cele care se leagA de personalitatea afectiv socialA a individului. ci vom evidentia raporturile instinctului cu vieata psihicA.forme de elaborare si in calitate.71 spre cel al conservArii speciei. a respira. asupra teoriilor ce s'au emis in privinta aceasta. . si variazA in intensitate. aspect care va constitui unul din fundamentalele caractere ale vietii afective.

i afectarea sistemului nervos de catre senzatiile organelor ce au reactionat. Hesnard. Spencer 11 defineste ca o . Este o conceptie pur 'fiziologicei sustinuta de Montaigne (in Essais") Thomas Moras. Instinctul sexual nu e provocat numai de senza(ia cenestezicd ce o avem din partea rezervorului incarcat cu produse seminale care cer . Asemenea senzatii cenestezice Instinct and Intelligence In Animals Nature. Dupà Hesnard (149) ar fi forta atractiva sau repulsiva. Mc Dougall.. Conceptia pe care o are si vulgul cdnd zice sunt incarcat". Ellis (vezi bibliografia). Forel. si de Fed 4) când zice : necesitatea genezicd este o necesitate de evacuare" bazat pe lucrArile lui Goltz (1869) si Tarchanoff (1887) care au fOcut in sensul acesta numeroase experiente pe broaste Este o conceptie ins6 incompleta. Instinctul sexual reprezintd una din fortele fundamentale ale speciei umane 2) ceea ce ne sileste sa facem o succinta expunere a felului in care a fost conceput acest instinct 3). Claparede. 1. precum vedem. 6) stimulentele externe. etc. In toate definitille. Regnul animal sl vegetal se conduc dung insoinclui de reproduces.. ce se manifestà In toate Imprejurarile care vizeaza scopurile vitale. Pieron. 1898/3 Febr. Féré La predisposition dans l'étiologie des perversions sexuellee Rev.ro . m'am usurat" . Conceplia impuisiei de evacuare. Morgan. Freud. www. care determind impulsia. Acestui factor. care dupd Lloyd Moran') (citat de Ellis) (137) ar fi urmatoarele : a) motivele interioare. Servindu-ne de psihologia sexuald a lui H. Luther. producAnd. care impreuna cu impulsia nascula pun In actiune centrii nervosi. de Médecine (l898) si L'instinct sexuel Alcan. Freud ii atribue o insemnätate mare. actiune reflexa compusa" din mai multe elemente.evacuarea". atunci cand a fost lichidat" inteun mod adecvat.72 dicke. reactiunea acestora in afard. etc ) au cAtat sO defineasa instinctul. se are in in vedere factorul psihic ca e4citant. WO Freud instinctul este excitantul intern continuu. Trotter. o pldcere specificd.dacoromanica. in masura in care priveste problema numai din punct de vedere organic.

). smul acestora il gasim concretizat intr'o subtila i riscanta tehnica de procedeuri cunoscuta sub numele de anticonceptionale". traittorli albinelor. nu se poate Insa admite exclusivitatea pe care o sustine conceptia une impulsii de evacuare. www. antagon. Dar individul precum vom vedea nu-1 intereseaza atat rolul pe care-1 joaca In mentinerea speciei. Mai mult. efetnerele. avorturile.ro .dacoromanica.temores" etc. care In realitate nu-i decat criteriul naiutii de a impune evacuarea oricdrei glande Incarcate. de Gourmont.). Evacuarea continutului ei a satisfacut instinctul numai din punct de vedere biologic. Remy de Gourmont 1) etc. De aici : tendintele poligamice. prezervative. ce se nasc i mor dupA ce au fecondat. atunci cand nu exista o inhibitie stabilita de motive de constiinta. Freud. etc. de ex. eta. cuare este ?Me° larga masura incompleta. impulsia sexuala : o femee poate don i un copil färà sa doreasca un arnant" si invers. inter. in timp ce sexualitatea 2) apare mai mult ca o expresiune biops. ce dovedesc In larga masura. Conceptia impulsiei de reproducere a lui Schopenhauer. constitue armele dorintel sexuale ce se apune cu totul procreatiei. Din acest punct de vedere procreatia wrist:hie un instinct al speciei. Intrebuintarea afrodisiacelor. flagelatie. etc. E fapt in deajuns de cunoscut lupta ce se da futre tendinta procreatiei" i Intre cea a sexualitatii".sex-appealapare ca un instinct specific spiritului omenesc. Conceptia care reduce deci instinctul sexual pur si simplu la o impulsie de ev. lar pe de alta parte dei satisfacut. etc. individul recurge la mijloace excitante (imagini. Medicamentele. mijloace osmo-gustative. preparate medicale. est cu totul eronata. deoarece procreatia este numai scopul final si natural al instinctului sexual" zice sa inlaturam Insa eroarea de a defini printeansa Ellis (137). sexualitatea poate viza imediat o alta persoana. 2. manoperele (coitus interruptus". in care pentru susi) R. psiholugica) numit in limbajul modern : . cat dorinta de a fi cat mai mult In stari afective. individualista a liintei omenesti. Eroarea consta In confundarea procreatiei" cu sexualitatea" confuzie ce a fost inlaturata de Ellis.hologica egoista.La phys'que de l'amour" tinerea tezei lui aduce exemple din domeniul animal. . 2) Conclusa de fenomenul subtil (de natura sugestiv5. emotionale placute. Ori.. in genere cel mai Inalt grad emotional II atinge In sfera erotismului. ca desi rezer- vorul seminal este evacuat pana la secatuire". etc.73 fara indoiala ca intra In structura instinctului sexual .

Anomaliile sexuaIitatii. etc. din cadrul atractiunii sexelor. Infra In ceea ce se numeste sexualitate. iar rezultatul final natural: Intalnirea spermatozoidului Cu ovulul constitue reproducerea.) vizeaza moralitatea sociala. blemele de eugenie. Atat mecanismele intime ale perversiunilor si inversiunilor sexuale. procreatia. ca homosexualitatea si toate expresiunile ei asa numite perverse. pentru a le putea preveni temeinic. a creat insa o adevarata scindare Intre mijloc (erotism) si scop (procreatie) pana la o adevarata independenta si chiar In chiar antogonism. Malformatiunile si expresiunile monstruoase ale celuilalt sunt cuprinse in cadrul unei domeniu: acel al reproduceili cu totul alte stiinte. constitue vastul capitol ale perversiunilor si monstruozitatilor sexuale animate de un imens capital erotic. far www. mai tinem seama si de existenta multor manifestari sexuale care nu duc deloc la reproducere. De aici doua domenii : sexualitatea §i genitalitatea.: homosexualitatea pe baze aproape axiomatice sa consi masturbatia. Majoritatea raporturilor sexuale casnicie nu urmaresc atat scopul biologic. putem sideram eronata conceptia ce identifica instinctul sexual cu cel al reproducerii. cele de reproducere vizeaza numai laborasi protoriile unei stiinte Inca Okla de mister : teratologia.dacoromanica. Complexitatea psihofiziologica ce o gasim la nivelul speciei om. Daca Insfarsit.ro .74 Intregul fond erotic. In cadrul teratologiei (studiul monstrilor). In timp ce monstruozitatile sexuale (perversiunile. infectata (cu germeni asa zisi imorali) In decursul unei vieti lipsite de influenta m3ra1itatii. ct vizeaza In genere tocmai acest aspect al activitatii individuate si sociale. cat savurarea intensa a fondului erotic din structura acestui instinct al perpetuarii speciei. impregnat fie de o ereditate grea. Pe calea erotismului (sexualitatii) se ajunge la procreatie. fiecare susceptibile fiind unor turburari si devieri proprii. cdt i cele ale anomaliilor de reproducere (monstrii) sunt foarte putin cunoscute In intimitatea lor. natural: procreatia. cum ar fi de ex. fie de o evolutie bolnava. sau de o anormala (stigmatizata) structura a acestui coeficient erotic.

s'a constatat persisstenta si uneori chiar exagerarea dorintelor sexuale. e) Persistenta psihosexualitatii mult timp dupd menopauzd (Blo om. muscalii sau castratii accidentali continua a da dovada de o psihosexualitate destul de izbitoare MO de absenta echivalentului ei somatic. bol. Colman. numerosi cercetatori. provocate de halucinatiile (factori psihici) ce le avea (spunea ca este excitat de o princtsa.) In ceea ce priveste omul eunucii. Inconogr. Manifestari sexuale ca sa zicem asa savortate" exista de altfel si la animale castrate mai mari (adeseori se pot observa intentii sexuale le cai. Munde. olfactiv. Loewenteld. pornografice. excitatii deci de o natura pur psihica). La fel.s'ar datora si asugestiel cA nu mai sunt femei ca toate femeile'. castrati fiind chiar Inainte de pubertate. etc. Cotterill. de Salpétrière Nr. continua sa recurga la manopere sexuale perverse ca la un ultim ref ugiu : felatie. dupa statisticele !acute de Smith. 1) A. iar barbatii In epoca in care nu mai pot avea satisfactiuni sexuale complete si naturale (normale). Concepfla psiho-flziologicA a instinctulul sexual bazatd pe experientele laboratoarelor moderne. Observatiunii stiintei obiective s'a impus factorul psihic ca un lnsemnat element constitutiv al impulsiei sexuale. gustativ. ca : Brigdam.ro . Adler. 5 (1903). tactil. care manifesta foarte des dorinte sexuale. Marie 1) ne descrie cazul unui enunc dement. dupA Ellis.) iar In conversatie complacandu-se mult in limbajul a necdotelor lascive. Praga a observat ca impulsia sexuala persista la soared. Astfel A. In favoarea existentei si importantei unui asemenea factor vin o suma de consideratiuni lipsite de once interpretare subiectiva. etc.dacoromanica. 3) Faptul cA la unele femei aceste dorinle scad.2) In numeroase cazuri de absenid congenitald a organelor genitale interne.75 3. Lawson-Tait. etc. Ei continua a avea oarescare incercari sexuale. etc. fetisism (vizual. www. etc ). Marie unuchism et Érotism" Nouv. la femeile castrate. Bloom. Steinach din Persistenta psihosexualitatil la castrati. cu slabe ejacul4i (de mucositati). au observat manifestari psihosexuale. Fapt cunoscut din experienta vietii zilnice a femeile chiar In epoca menopauzei. cunnilinctie.

0 imagine poate inhiba mecanismul fiziologic sexuall cum inhiba de altfel once alt mecanism al fiziologiei (Pavlow). legislatiei. Vom vedea rezultatele importante la care au ajuns cercetarile psihanalitice in domeniul acesta al psihologiei infantile. Vom reveni Insa asupra importantei ce.Untersuchungen fiber die Libido sexualis Berilo 1897 98.76 Asa dar chiar In absenfa unui rol efectiv din partea organelor genitale. de Ellis). la pubertate irisa ajunge la apogee (Braxton-Hicks cit. etc. Efectuarea raportului sexual adeseori este atunci cdnd stim a suntem suspectati.o prezinta acest factor pentru vieata psihicd a individului si chiar in acea a oricarei organizatii sociale in cadrul elicei. fie ca inhibitori. obiceiurilor. fantezie. Acest factor psihosexual.) in mecanismul psihofiziologic.) continua sa duca o vieata intima de preocupar erotice mai mult sau mai putin accentuata. cu toate ca sistemul genital organic nu este Inca in faza de maturitate oentimentul sexual exista chiar din prima copilarie . ca In constitutia impulsiei sexuale exista un factor psihic cu un insemnat rol in determinarea ei. etc. 4.dacoromanica. individul prin structura unei psihosexualitdti (imaginatie. www. independent intru cdtva de corespondentul sail fizic (organe sex. dupa temperament. Conceptia tumescentei si detumescentei a lui Mon 9 Fenomen de o important5 capita14 in explicarea psihanalitica a simptomelor psihonevtotice. superstitiilor. familiei. si care adeseori este suficient pentru mentinerea acestei impulsii. 2) Moll . excitatii sensoriale.ro . pentru ca sa fie privit cu toata atentia rolul fundamental ce-1 detin in structura si fiziologia vietii sexuale si acesti factori genitale. Din studiul acestor fenomene de influenta reciproca dintre functiunile fiziologice si cele ale vietii psihice s'a relevat suficient importan(a factorilor psihici (fie ca excitanti. organic. etc. Toate observatiunile acestea ne determina sa admitem.) isi are o evolutie proprie ce poate fi normala sau anormala sub influenta diversilor factori. In sfarsit manifestante psihosexuale infantile. nivelul etic si vieata sociala pe care-o duce.

Curtea. ci apare ca expresie mal mull a unor factori afectivi din inconstient. etc. Incepe °data cu prima senzatie erotica (de obiceiu pe cale vizuala) provocata de o persoana de sex opus (care a atras bine Inteles atentia). cd femeile avAnd un gust estetic. 1. luptele) In perloada rutului toatA avAnd ca scop provocarea emotiei sexuale si auto-excitAril sexuale In vederea Imperecherli. apropierea mutualg si desmierdgrile mire doua persoane de sex opus. n'are alt scop decal sa creeze starea de tumescenta sexualau2) (Ellis). dorinte. Selectia sexualA nu este deci constientA. vor produce congestia mai ales a aparatului sexual precum si fenomenele fiziologice consecutive. Urmeaza apoi dorinta imperioasa de a o cunoaste. Gross) cu Intregul cortej de manifestari cu nuanta sexuala (priviri. surasuri.) iar acestia prin intermediul sistemului endocrin simpatic si vasomotor.ro .2) flirtul (Tinier. vascuiare ce se produce mai ales In pArtile 2) Prima obligatie socialA pe care e stilt individul s'o IndeplineascA. ar fi ales masculul. Concluziile acestor cercetatori sustin. 2) In aceastA fazA a curtArii se face si selectia sexualA. 2) Din cauza congestiei genitale.dacoromanica. etc. Tumescenta constitue faza premerggtoare actului sexual. Acel mascul va fi ales care s'a impus mai mult femelei influentAnd-o inconstient (ca la om prin farmec6). a cgrei impulsie va lila randul ei izvorul tuturor manifestgrilor de curtare"). Faza procesului impulsiei de tumescenta creeaza deci starea de tensiune sexualg sub actiunea factorilor stimulenti sensoriali externi (vgz. ca elaborarea instinctului sexual s'ar efectua In doug faze : faza impulsiei de tumescental) si faza de detumescenta. de-aici IncepAnd Junta vietii sexuale. 2) AceastA fazA a curtArii" se observA de altf el si la animate (jocurile. miros. www. lar nici decum. cantecele paserilor. auz) si afectivi endogeni (imagini. Numal astfel se explicA zice Ellis selectia naturalA a lui Darwin.si Ellis fondatorii psihologiei sexuale.) si care va constitui Inceputul manifestgrilor a ceea ce numim curte".

ro . Inlatura eroarea care consta In confundarea sexualului" cu genitalul" : una este sexualitatea $i alta genitalitatea (procreatia). scopul celei de-a doua fiind realizarea perpetudrii spetei sub fozma satisfactiunei 2) Detwnescen(a. de Ellis. nici decum ca expresia unei psihosexualitAti infantile. ci aratO numai cum se manifestO impulsia sexuall Meritul ei este fnsd de a fi aratat In explicarea acestei impulsii influenta directa a moravurilor $i civilizatiei noastre" (Geneslay)(127). Aceasta va constitui faza detumescentei sexuale. sarutul. onania. Laborioasele cercetari fOcute in acest sens au desprins coneeptia freudianA a sexualitStii cu marele merit de a fi atras atenLibido. 8): $i CAci individul nu se preocupA al At de scopul procreatiei cAt de pIAcerea ce-o gAseste In satisfactia Jul sexualA din care a fAcut astfel un scop. utilizarea manoperilor anticonceptionale. S) Adeseori chiar si instinctul de reproducere este numai sexual fArA sl urmAreascl genitalul" (Inlocuirea scopului procreativ prin scopul hedonic al eroticei). cea mai puternica explozie motrice fiziologicd" (Ellis). (0 confirmare deci a teleologismului hedonic ce dominA vieata afectivA a individului) IntrevAzutA vag de pediatrul Lindner din Budapesta. 5) Conceptia psihanaliticA a psihosexualitilii : teoria lui Freud bazat pe conceptia psihofiziologia a sexualiIOW. intima. Vom vedea pe ce se bazeaza qcoala freudiana cOnd sustine aceasta. etc. cA s'au ignorat conditiile fundamentale ale vietii sexuale". Erau astfel fnglobate in sfera sexualului" : 1) manifestAri care deqi nu au ca scop procreatia. www. se descarcl prin orgasmul sexual.1) Dar nici conceptia lui Moll Fi Ellis nu explica adevarata cauza. Inteun cuvant. etc.78 Energia tensiunei sexuale" acumulata in prima fazd. tia asupra a douA erori ale psihologiei de pana la Freud". individuale. ManifestArl de sexualitate precoce (la copii) InteadevAr s'au observat de mult.dacoromanica. sunt totugi de =turd' sexualii (de ex : perversiunile sexuale. scopul primei faze este apropierea celor doua sexe opuse. Acestei erori 2) se dato dupa Freud faptul. DovadA. InlaturA gre$ita credintk ca sexualitatea s'ar naste sau cel putin ar aparea la pubertate. eroarea find consta In faptul cA se considerau ca semne de degenerescentA. a continuat sA studieze domeniul psihologiei sexuale.

La Inceput a fost o celula care s'a multiplicat apoi a suferit cutare sau cutare transformare definitiva" zice un embriolog . a fost studiata mai mult st. Importanta psihosexualititii. pana la Freud. Ap dar conceptia psihanalitica a psihosexualitatii trebue considerata ca o embriologie a evolutiei elementului psihic al 9 Sensibilitate patologica In cazurile creatiilor literate. artistice (chiar geniale) de exhibitionism ieftin.13 aspectul ei organic.79 2) manifestarile psihosexualiteitil infantile. Precum vedem psihanaliza nu face decat sa restitue sexualitatii emploarea ce-1 apartine. Inteadevar e ciar ca factorul psihic al instinctului sexual nu ne-a cazut din cer la epoca pubertatii sau in preajma nuntii.ro .. din cele mai indepartate vremuri. pusa in serviciul procrea- tiei (bread) (114). ce apare brusc la un moment dat Ca once fenomen nu se poate sa nu fi avut o evolutie latenta. arti§tilor fie sensibilii) fata de §ocurile sexuale fie cautand intentionat materesimtite adanc de sufletul lor unei literaturi de ieftina senzatie. vulgar. In cutare sau cutare perioada a suferit o oprire sau desvoltare anormala" va zice patologistul. www.dacoromanica.. sexualitatea Ina cu mult mal de vreme. incat tot ce se'ntelege prin sexualitate in afara psihanalizei este o sexualitkte restransa. 2) Pe baza deosebiril dintre sexual' si genital" s'a gandit la existenfa unei psihosexualitati infantile. care constitue o adevarata negatie a instinctului de reproducere" (Jones) au fost supuse unul studiu amanuntit in domeniul clinicei *i al psihologiei generale. ci a suferit o evolutie ca nu importa care organ sau functie a corpului nostru. aparental absenta. rial necesar confectionarii Freud Irma nu putea sa-§i explice : cum §i de unde apare instinctul sexual tocmal la pubertate ? Unde a stat pana la acea epoca ? Astfel multe alte consideratii de felul acestora 1-a determinat sa banuiasca o evolutie anterioard fenomenului pubertali' 2). Substratul psihologic al vietii sexuale a fost vizat.. Problema acestei laturi ale vietii. Intru cat genitalitatea apare la pubertate. Toate aceste acte. numai de investigatiile intuitive (revelatii) ale literatilor. Astfel a procedat §i Freud In studiul instinctului sexual" (Schittlowskt) (281).

deoarece precum malformatiile anatomice ar fi de neinteles daca s'ar ignora embriologia. problema homosexualitatii. Copilul n'o sa fie atras de sexul opus. alcooltsmul si vieata sexualA. etc S'au discutat probleme din cele mal importante si de actualitate o nord reformA a vietii psihosexuale (Magnus Hirschfeld). 2) AlAturi de aceste periodice. iar rezultele cercetarilor sunt comunicate la congresele internationale de sexologie 1) si publicate In periodicele acestor institute 2). de oulln fizlc: savarsirea unui act (raportul sexual). problema initierii st xuale. s'a tinut al 4-lea Congres de Sexologie la Viena.dacoromanica. de ordin psihic: atractia Intre sexele opuse . Freud. Fore!. Ori. Vachet. impreunA Cu explicatiile textului. S'au expus : principiile nouei legislatil sexuale. Toate acestea. Kanigsberg. n'o sa efectueze actul. tot astfel malformaVile instinctului sexual au ramas enigme din cauza ca nu s'au studiat diversele lor stadii evolutive" (Mauricheau-Beauchant) (202). www. 1930. etc. Steinach. evidentiazA rolul imens ce-1 define sentimentul sexual (erotic) In creatia artisticA si'n general In preocupArile omenirii.ro . Aceasta importanta i s'a recunoscut. Onanistul adult se gaseste in aceiasi 9 mire 16-28 Sept. reforma cAsAtoriel. Evolutia ontogenicA normalA a instinctului sexual dupA conceptia psihanaliticii. Instinctul sexual pentru a se exercita normal presupune doua conditii : I. si aparatul genital al copilului nu este In deajuns desvoltat pentru efectuarea actului. cu numeroase clisee reproducen dupA (In mare parte chromolitografiate) artistic executate tablouri celebre ale diversilor artisti din istoria omenirii. V. etc ) pentru studiul acestui capitol de psihologie. si 2. P. Marcuse. inainte de pubertate aceste doua conditii nu pot fi Indeplinite Intru cat: atractla Mire sexe este relativ slaba. Abraham.. institntiile de sexuologie au editat o serie de volume de-o elegantd si ireprosabil5 tehnicA. $i un astfel de studiu prezinta o deosebita importanta. Wittels. Au fost invitati cei mai de seamA sexologl : Hirschfeld. Studiul primelor manifestari ale psihosexualitatii este deci indispensabil unei cunoasteri cat mai profunde si mai completa a vietii in general. psihozele de origine sexualA. Marguerltte.80 sexualitatii. Numeroase institutii de sexologie (Sexualwissenschaf I) s'au creat (Praga. dar aceasta nu Inseamna ca nu ar fi dotat cu o vieata psihosexuala oatescate. Ellis.

Studiul evolutiei acestei constitutii psihosexuale" va lgmuri evolutia insgsi a instinctului sexual. organele sexuale).ro 6 . spre conservarea vietii ei afective ur- marind numai placerea. Satisfacerea acestora fi va procura cea mai simplg. pentru elaborarea energiei acestor tendinte once excitatie din lumea din afarg va fi suficientg . dintre care manifestgrile celor doua : instinctul conserväril si ce! sexual vor caracteriza fntreaga lui activitate psihicg. D. nediferentiate Inca la acea epoca a copilgriei. 1. P0PE8C11 SIMI . numai In momentul acela instinctul de reproducere va lua numele de Instinct sexual. precum nediferentiate sunt de altfel si echivalentele lor somatice (sistemul nervos vegetativ. aceleasi cgi dupa Freud li vor servi pentru elaborarea ambelor tendinte. la inceput avand drept scop numai procreatia. va avea repercusiune asupra vietii lui afective in sensul plgcerii sau neplacerii. In consumarea energiei acestui instinct vital. Freud concepe o constitu(ie sexuald" cu care se naste once individ. erotic propriu zis scopul procreatiel bind substiluit prin cel afectiv al plkeril.P13111LNALIZV. 1) Numai In momeutul filogenetic In care fiinta a avut perceptia acumulgril sau distensiunii energiei tendintelor el (prect. www.81 situatie . fenomen de altfel care va persista tot timpul vietii. Ori. mai tarziu Cu aparitia (In evolutia filogeneticg) celei mai elementare organizatii psihice fiinta. incepand cu frageda copilgrie. In ceea ce priveste sistemul sexual somato-psihic.m au fost satisfAcute sau nu). deoarece numai aceste tendinte constitue fntregul lui fond psihic inconstient. Inteadevar un copil la nastere am am precum prezinta un capital psihic restrans si inconstient cu cateva tendinte fundamentale. dar si cea mai intensa stare afectiva placuta. Vieata efectivg simplg si primitivg a copilului dupg Freud -. Asa dar trebue sa ne asteptam la descoperirea multor acte de natura sexuala In sfera psihomotorie a copilu- lui. Oricare regiune a somaticului excitata fiind. Cu toatg integritatea organelor lui sexuale acesta nii e atras de sexul opus si nu efectueazg actul.ar fi mentinutg prin satisfacerea numai a acestor cloud tendinte biopsihice. a ggsit un nou izvor hedogen din cele mai puternice 1).dacoromanica. Din aceste motive Insa nimeni nu contestg instinctul psihosexual al individului masturbant.

de cristalizare" creindu-se astfel vieata afectivA complexg. va fi deci alOptat. necanalizatO sub influenta excitatiei pe calle lui nediferenliate Inc5.dacoromanica. complet maturate. Multe mame se plAng de obiceiul urAt ce-1 are copilul de a nu adorml decat cu tata In gura° sau la sanul mame!. precum vom vedea.82 A§a dar. precum iargsi vom vedea. Ori. din primele ore va cere satisfacerea instinctului sOu de nutritie . o difuza placere : dei sAtul (laptele li curge din gurb. Copilul va percepe aceasta distensiune a energiei lui sexuale deoarece are si el un perceptia acestei distensiuni natural ca va produce psihic". Sfera fui libido este Insg. energia tendintei lui de conservare proprie se va elabora. www. ci cuprinde Intreaga afectivitate a organismului. Freud a denumit-o libido si este analogl cu foamea. Sexuafitatea se manifesta ca difuzata" in Intregul organism. o vagO. afectivitate derivata din emotia sexuala. mult mai mare nu se limiteazd nOmai la instinctul sexual In Intelesul restrAns al cuvantului. cea mai mare parte a vietii noastre afective va deriva din energia acesde o importantd vitala prin diferite procese tui instinct de transformare. de sublimare". torta cu care se manifesta instinctul nutrifiel. de conservare proprie. emotia legatd de acest instinct va cuprinde intregul organism. Libido va fi deci joamea sexuale. ideala. si chiar cOnd si . neavandu-si Inca organele somatice proprii suficient desvoltate.ro . mucoasei labio-bucale se va elabora prin indermediul sistemului (tot nediferentiat inc6) neuro-vegetativ. 2) iar copilasul Despre acest mecanism al transformArli ne vom ocupe In capitolul : pFenomenul sublimArlis. In timpul alOptgrii excitarea mecanica a cavitatii lui bucale prin mamelonul mamei sau doicei. mama va fi nevoità sa-i facA pe plac. Aceasta !oda cu care se manifesta sexualitatea. dupa scoala psihanalitica satisfacerea psihosexua- litatii lui se va face simultan cu acea a instinctului lui de nutritie. curatà asa cum a cunos- cut-o omenirea sub numele de amos"). pentru o elaborare speciald a instinctului sexualle va avea. Energia instinctului sexual difuzti" in organism. va simti placerea ce o simte oricine In timpul alimentArii. si prin tasnirea laptelui cald va excita Intregul organism : glandele digestive vor secreta In vederea digestiei. nu-1 mai Inghite) totusi va tipa daca i se va lua mamelonul din gurd. Noul nascut.

o masturbatie bucala". Excitarea zonei buco-labiale din cauza placerii ce-o procura. caci e rusinea. tot ce-i cade In mana copilul va duce la gura chiar daca va constata ca acel obiect nu are nici o valoare nutritiva 3) aceasta pentru a resimti din nou placerea pe care à cunoscut-o cu ocazia suctiunei Dupa §coala psihanalitica. In absenta mamelonului sau tetinei biberonului. 1) Acest dublu caracter al zonelor erogene (organic si erotic) va persista si la adulti. Cu evalutia spre complexitate a vietii afective a individului. nu-1 frumos scoate degetul din gura. treptat. nediferentiate (ca qi somaticul de altfel). 1) Caracterui sexual al actului sugerii II afirma de altfel i batranul pediatru Lindner (din Budapesta) primul care a inceput sa observe manifestarile psihosexualitatii infantile. exprimand o contopire a instinctelor: sexual §i nutritiv. treptat. Copilul MO va fi impiedicat de mama sa In exercitarea acestui obiceiu urat 9.ca. Factorul social al moralitatii.83 numai astfel se va liniti§i va adormi Cu o mimica de placere2). (al scArbei. i ne vom da seama de aceasta and vom studia perversiunile sexuale I nevrozele. si a neplacerii. Sa urmarim astfel mai departe Intreaga evolutie psihosexuala a copilului. dupa Freud.ro . acea a placerii. Evolutia aceasta. 4) Mama ti va spune: . pudoarei. Faza sexualititii infantile propriu zise trece la randul ei. 1. aceasta tendinta de a duce la gura" pentru a resimti placerea In afara de cea a nutritie constituie un act autoerotic.) Incepe de pe scum sA restranga libertatea afectiva a individului. Precum am vazut. etc. se face In doua faze (ambele constituind perioada pregenitalò) anume : faza sexualitatii Infantile propriu zise pana la 7-8 ani. copilul se na§te Cu un fond psihic incon0ient. pana la pubertate. www. celelalte minlice se vor imprima. Impiedicat pe de o parte sa practice acest obiceiu urat". pe de alta parte prin Intarcare° suprimandu i-se i actul suctiunei singura modalitate prin care 10 descarca energia sexuala. Stadiul erotismului ano-rectal sl urinar. faza sexualitatii latente. A§a dar actul suc(iunel (nutri- tiv) ar fi in acela timp §i un act de natura sexuala 2).dacoromanica. Freud a denumit-o zoncl erogencl". aceasta a gaCopiful prezinta clod mimice. prin mai multe stadii : Stadiul erotismului bucal (faza orala" Freud).

Beauchant) (id.urinarea sunt afirmatii In concordanta perfecta cu verificat in mod indiscutabil" (M. La fel in cursul mictiunel. excitare ce se va iradia in zona din vecindtatea organelor sexuale.. Multi copii vor cauta astfel mereu sd obtind placere pe aceastd cale. copilasul descopere zona erogend a organelor sexuale externe (gland. nu vor sd suga (deoarece sunt sdtuli) se vor www.84 sit alte a prin excitarea altor zone erogene".. Asa dar min IntArcare se desface satisfactia foamei de cea a sexualitatii. Din primele luni deci orificiile tubului realitatea . Excitarea mecaflied a zonelor erogene procurd o pldcere de calitate particular. De altfel intre excitatia sexuald si vezicald existd un raport de compensatie (Ellis) chiar si la adult. mucoasa si indeosebi regiunile in care pielea se transforma In mucoasa : gurd. Intamplator insd. Incep sa se diferentieze. Bolul fecal va excita sistemul nervos al zonei. Enurezia chiar epilepticd. etc. meat.)" (M. Insomnia copiilor adesea ar recunoaste drept cauzd o nesatisfactiune de ordin sexual . are intotdeauna un sens erotic fiind un echivalent al polutiei. mai ales zonele bogate In terminatiuni nervoase (piele. anus. multi autori le-au digestiv constitue principalele zone ercgene.si prelungi starea de excitare. veritabile onasttnbatii ano- rectale" . spre a. Mucoasa ano-rectald devine In felul a cesta o zond cu putere erogend. Astfel prin actul defecatiei act tot al instinctului nutritiv excitarea mucoasei ano-rectale prin trecerea fecalelor.. Inteadevdr.ro . trecerea urinei constitue un excitant al mucoasei uretrale. Beauchant) (201). nu vor sa doarmd. dand nastere la asa numitele Incontinente false".le ritmic ii vor procura aceiasi satisfactiune. constipatii false": inteadins Isi retin fecalele.dacoromanica. tipd. Prin false" retentii si incontinente urinare copilul va repeta aceastd excitare libidinodaca nu e de origind dupd Freud gelid. ce se afirma de altfel si la adult prin conexiunea ei cu viitoarea zond erogend genitald. cand sunt nelinistiti : plang.). care va face de altfel parte din viitoarea zond erogend" propriu zisd. clitoris) pe care atingAndu. oft rd copilului un nou izvor de placere de naturd sexuald. aceasta mai mult din cauza conexiunei nervoase intime ale vezicei si organelor sexuale.. Toate aceste acte autoerotice.

Din aceste consideratiuni Freud numeste sexualitatea infantila o perversitate polimorfa" lar pe copil ni-1 descrie ca pe un pervers polimorf". erotic. Inteadevar.ro . De altfel multe mame si doice recurg des la acest mijloc. era surprinzatoare si nu tocmai usor de acceptat. Cu o rabdare de fier. www. zicem ca este un peivers sau onanist. manipulatii. natural.. Ellis. alt obiceiu urat" cu care cei din jur vor avea de luptat. ce se efectueaza in copilarie. Cu drept cuvant. precum si viermii intestinali (excitand mucoasa ano- rectal).85 linisti imediat daca li se vor !Asa mamelonul sau tetina biberonului In gura. regiunea genitala nehind regiunea exclusiv a sensatiei voluptoase. manifestarile psihosexuale infantile. Beauchant) (id. Va duce singur mana la organele genitale . si prezinta un polimorfism evident.).. placerile oferite de aceasta zona genitala. Ansamblul acestor acte vor constitui Inceputul masturbatiei. hipnogen. a analizat si studiat multi ani dearandul amanuntit. basinului" (M. Fata de sexualitatea normala a adultului. sexualitatea copilului este perversd. dansul 1) Asemenea excitatii ale zonei organelor genitale le pot provoca si spAlAturile higienice. sau cand sunt mai mari se vor linisti daca li se vor desmierda organele genitale. normale sau patologice erau atribuite unei degenerescene nervoase. Aceasta afirmatiune a stdrnit indignarea si revolta celor mai mul(i adversari. Freud a fost lush surprins observand ca aceste manifestari pot constitui semnele unui proces evolutiv normal.1) Copilut va cauta cu timput.dacoromanica.. Beauchant) (id. 3) Termen imprumutat dela H. sexualitatea infantila ne °fell doua caractere (M. intentionat. al care' domeniu a fost foarte neglijat.): este autoetotieä2) (narcisia) deoarece In satisfactiunea ei copilul nu simte nevoia unei persoane straine . despre un individ care si-ar satisface sexualitatea in felul copilului. ManifestArlle de psihosexualitate precoce. lubric sub toate formele ?. pAna la psihologia pedologica in general. prin diferite mijloace. simbolul nevinovatiei sa la aspectul unui monstru pervers. miscari ritmice ale coapselor. eliberat Irma de motive subiective spre a putea cunoaste realitatea. Freud. precum vedem. Copilul. ca : frecaturi pe un plan rezistent.

mama si cei din jur vor cAuta pe toate dile sA desvete copilul de obiceiurile lui urate". Chiar din primele Jura. excitabilitatea clitoridiana difuzeazti asupra zonelor vecine. manifestarile de precocitaie sexualA. www. Acest transfert a excitabilitAtii clitorisului asupra vaginului si reprimarea mai severA a acestei tendintè autoerodupa Freud tice predispune femeia la nevroze si mai ales la histerie". (Ombredanne) (222). va cilia aceste tendinte autoerotice . 55). Vor fi fri- gide prin aceaal4 afixare'.. dei multe i-se trec cu vederea fiind Ind copil". ala se anuntA obscur..dacoromanica. Pe la etatea InsA de 4-5 ani.fixate" de zona erogend a clitorisolui coniinufind a practica MOa in coparle.86 In eoncluzie. corespunzandu-i zona clitorisului.ro . factorli sociali (prin mediul familiar) tind sa elimine din activitatea copilului tot ceea ce n'are valoare realA. Copilul.. Tendintele perverse ale sexualitatii vor fi InsA cele mai vizate de etica. treptat treptat.... iar asupra lor se va instala zice Freud amnezia infantile ele Rid alungate In inconstientul lui primitiv asau antisocial. In aceastA perioada se pun bazele viitoarei constiinte morale (pag. cu atAt mai mult apucaturile rele. etc. cele Tnai reprimate de moralitatea socialA. mai ales in organele genitale (Forel) (108). Datorita acestei amnezii infantile nu ne mai amintim evenimentele din primii 2 3 ani ai copilAriei" (Freud). 2. fiind silit prin constrAngerea societAtii. religia ambiantei sociale. sl-i restrAnga libertatea tendintelor lui perverse. utilg. ce reprima cu mai multa severitate manifestarile sexuaie ale perversiunilor polimorfe infantile". cu vagi sentimente In zonele erogene. Faza sexualitAtii latente.. I) Femeile cu aneatezie vaginal adesea sunt in fond . Prin reprimarea masturbArii (in timpul acestei faze latente). La copii (indiferent de sex) libidoul Incepe a se manifesta prin aceleasi zone erogene : zonei erogene a glandului. Libertatea sexuala a fetelor fiind expuse la maternitate este cu mult mai constransa printr'o educatie specialA. iar mastuibatia clitoridianA nefiind cleat o masturbatie masculina". Je va reprima de teama acesteia. social. Insensibilitatea vaginalA poate dura daca excitabilitatea clitoridianA a fost foarte mare si IntretinutA prin practicarea onaniei 1). ca : masturbatia. In taza aceasta la copil tendinta semi. printre care aceea a vaginului...

. iar nici de cum limitat exclusiv la organele sexuale. sau va simula retentii. coapse. Uneori cu toata teama de penalitatea sociala (familie. gat. www. sarutarea. incontinente false. deoarece psihicul lui inconstient va cere repetarea. Evolutia normala a psihosexualitatii infantile va consta in desvoltarea uniforma a acestor instincte parcelare. la adult. zone rAmase erogene ale organismului nostru. pregatind prin satisfacerea instinctelo r lor respective (parcelare) efectuarea actului sexual. preexistente si care sinteza isi va gasi echivalentul ei somatic. propriu zis. care la pubertate se vor contopi intr'o sintezd: instinc tul sexual pro priu zis.87 Dar energia tendintei erotice va cauta sa obtina satisfactiunea elaborarii pe once cale. ceea ce II va distrage dela o activitate sexuala autoerotica. etc. Aceste instincte partiale infantile (Partialtriebe)sunt legate respectiv de zonele erogene fiecArei zone corespunzandu-i un instinct parcelar . Pubertatea. Copilul va cauta aceasta. etc.!) Excitarea lor va constitul. retniireavechilor senzatii intens afective. Cum e privita pubertatea din punct de vedere psihanalitic ? Prin ce se caracterizeaza ? In ce consta? Am vazut ca lubricitatea polimorfa a copilului se gaseste In stransa legatura cu asa numitele zone erogene". Constientul va fi turburat prin perceperea hipertensiunii energiei sexuale refulata in inconstient (in timpul educatiei). acte preparatorii ale or 1) Este principiul fundamental pal revenirel eterne" (Platon) care conduce vieata afectiva : cautam ve§nic :0 retraim fericirea clipe/or de odinioara. vor excita sexual.ro .dacoromanica. atingerea watt a celor mal multe parti : urechi. etc. abdomen. sport.). sau in sfarsit energia sexuala se va descarca pe cale deviata : musculara prin joc. Instinctul sexual in tot decursul vietii este o expresiune a organismului intreg. 3) lnteadevar. se va satisface in ascuns prin practicarea onaniei. in organele sexuale. Aceasta perioada a Iatentei sexuale dureaza pana la epoca pubertatii. excitarea unei zone va provoca satis f acerea instinctului parcelar de care este legata. celelalte zone favorizand. erotice (autoerotice) de odinioarA 9. Instinctul sexual asa cum se va manifesta la pubertate nu-i decat rezultatul unei sinteze a mai multor instincte sexuale parcelare". cu primatul zonei genitale.

. care prin desmierdarile. al doilea legat Iiind mai mult de un substrat organic.dacoromanica. dand perversiunea sexuala a adultului. Ori. 1) Daca In decursul evolutiei libidoului una din aceste zone erogene se va desvolta mai mult. primul avand Indeosebi un caracter psihologic. o amintire e constituita din doua elemente In stransa asociatie : unul intelectual (imaginea obiectului ce impresioneaza) si altul de natura emotiva (nota afectiva de placere sau neplacere avuta cu ocazia acelei impresii). ce se serveste pentru realizarea ei. 3) Multi autori in autobiografia lor. o impresie. Astfel In momentul primei satisfaceni prin suctiune. amorul nu le este necunoscut". 77. apare numai capacitatea de procreatie a individului. Vieata afectivA a copilului §i sexualitatea. Continutul acestui capital psihic este numai de natura afectiva si va cauta satisfacerea tendintelor ce-1 vor lega de mediul amblant . organele genitale ajungand abia la acea epoca in stare de maturitate. descriu evenimente din vieata afectiva (sexuala) ce-au avut-o In copilarie. se va stabili o legatura afectiva 'futre copil si mama. Sa evitam deci a confunda sexualur cu genitalul". li pregateste vieata pasional6. incet. a tendintelor tul psihice.. element intelectual) si a pleicerii simtite (element emotional).ro . somatic si precum vom vedea din cauze si de natura psihica. i se va impregna *i urma mnezica: a matnei lui (imagine. activitatea lui psihomotorie se va conduce dei mima' dupa principiul hedonic al placerii".asmului sexual. se vor Impregna in psihicul lui. Primele impresii ce i le ofera mediul incepand cu ocazia sucfiunei. Dupa scoala psihanalitica vieata afectiva sexual a la copil este mult mai intensa decat s'a crezut . I) Din cauze de ordin biologic. www. evenimente ce-au jucat un rol deosebit lo determinarea (insdiratia) creajiunilor ce le-au realizat. Asa dar la epoca pulbertatii apare numal functia de reproducere. ale tumescentei. 9) echilibrul sexual va fi rupt iar la pubertate instinctul sexual se va manifesta pe calea acestei zone erogene desvoltate. sarutarile ei. de un aparat psihosomatic deja existent" (Freua) (114) . tre1) Vezi pag.8) Inteadevar restransul capital psihic inconstient va fi isvorul Intregei activitati psihomotorii a copilului. In felul acesta incet.

s'a interiorizat cu ocazia intdrciirii. este propriul ski obiect erogen .si in satisfacerea acestor obi- ceiuri rusinoase" si urate". si cdt mai departe de cercul familiar)) D-tcd lusI din aceleasi motive psihologice. so') Societatea (religia. Dragostea copilului rata de mamd-sa va fi originea vietii lui afective ulterioare. din cauza caracterului asau antisocial ce-I prezintd Ori. etc. obiectiva sub influenta unui complex de factori biopsihologici si sociali. in formarea asa numitului complexului-Oedip". am vdzut rolul important ce-1 are mama fatd de afectivitatea psihosexuald a copilului. www. silit fiind deci sd-si gäseasca izvor de placere In afara persoanei lui : copilul va trece astfel in faz2 hetetosexualiidlii (v. retentii false. acesta se va exterioriza.dacoromanica. spre persoane de sex opus. mama ne mai oferindu-i satisfactia de odinioard. c u libidoul subiectivat. o dorintd.) Dar societatea il impiedica . va auta sa-§i satisfacd sexualitatea pe cale autoeroticd din cauza libidoului. cand dupd o evolutie normald a libidoului.89 i influentand Intreaga evolutie a sexualitAtii copilului ei. care exteriorizat pentru un timp fata de maná'. incontinente. Acestui caracter incestuos al inceputului vietii afective de relatiune a copilului.ro panA la . Prin iatdrcare insd fiind indepartat. Prima imagine ce se va lega astfel de prima satisfacere a vietii lui zindu-i afective (atat din punct de vedere nutritiv cat si cel sexual) va fi aceea a mamei lui. reprimatd. 62) nu-i decat o tendintd intens afectivd. legea) delimiteazA gradlil de rudenie care e interzisA once legaturA si chiar atasament sexual. pag. deoarece acesta este izvorul lui de satisfactie erotich (masturbatie. Imaginea ei legandu se strans de primele emotii ale copilului. Freud §i adeptii lui ii atribue o mare insemnatate din punct da vedere psihologic. 93) a epocei puberale. Asa dar in copildrie il gdsim pe individ dotat cu o psihosexualitate manifestatd antocrotic. enurezie. impiedecata in satisfacerea ei manifestd. care vede inteansa prima ocazie de satisfacere a foamei lui atat de ordin alimentar cát si libidinos (al foamei sexuale"). acesta vd cduta sa retrdiasca aceleasi pldceri la sanul mamei" (eterna revenire"). copilul este in asa numita fazd narcisicd. afectiunea sexuald este legald de propriul sau corp. tim cd un complex" (vezi pag. interiorizat.

(Vezi . tata". obiect sau persoanA de care nu ai vole 9 Tabus (cuvAnt polinezian. prin aceste no- tiuni i le-a tabu-at"). colectivitatea umana 3) le-a imprimat in constiinta in-i dividului. BA te atingi fiind pAcatg.. nutrind-o astfel in inconstient ca un complex". DupA numele regelui Oedip (din piesa tut Sophocle) rege care a comis acest incest cu Jocasta mama WI. Freud) (112).suflet" notiunea de mama. capabila de i provoca Inca emotii sexuale in barbati. care n'a fost decat precum am vazut pria lui maml. numai $i numai din cauza educatiei sociale care i-a infiltrat in . tendinta sexuala a acelui Mat nu apare (cel putin manifestä). va fi un Nat" cum 11 numeste Freud.e ar fi vizat-o.2) Natura nu vrea sa stie de notiunile mama". Inteadevar.. Tendinta sexuala de ex.. frate" etc. ca o dorinta inabusita .ro . Va simti astfel o placere intensa de a fi WO mama-sa. din care cauzA Imperecherea are loc Intre pArintii tineri si copii maturi. www.. nu se ponte desparti de sanul mamei". Dorinta aceasta fiind insa reprimata de societate cu cea mai mare severitate. nu au aceste notiuni. sore. si nimic nu 1-ar fi impiedecat.. lar la etatea adolescentei (in vigoare sexuala) ar fi intalnit-o (fara sa stie ca i-e mama) femeie tanara. in stare sa atraga Inca sexul opus. nici societatea si nici constiinta in care notiunea unei mame se lega doar de o imagine abstracta a unei hinte imagi$i anomalli de desvultare somaticA. in contra tendintelor lui incestuoase. notiuni pur sociale (religioase) ci de sex. Aceste notiuni.dacoromanica. psihicA (educatie familialA rea). Cu cat mama 1-a lixat" mai mult de dansa prin desmierdarile ei exagerate (si cu cat tata a fost mai sever). Acestui complex" incestuos Freud i-a dat denumirea de complexul lui Oedip. si aceasta dorinta va fi cu atat mai puternica. el va fi silit sa-si re prime dorinta.90 dale') nu-si va putea exterioriza afectul asupra sexului opus extra-familiar. daca din primele luni ar fi fost luat dela parinti si n'ar fi cunoscut pe mama-sa. femeie IMAM. Din aceiasi cauzl (lipsa unei constiinte morale bine consolidatA) asemenea relatiuni au loc Bi In cadrul societAtii omenesti. fara Indoiala cl tendin(ele lui erotic. se va trezi vechea dorinta dupa primul sail proobiect sexual. Totem und Tabu'. 2) Animalele neavAnd conotiintA. a unui Mat de 17 18 ani MO de mama-sa.

Mat si mama 3) frati si surori vor fi reprimate.. al satisfactiunii egoiste aceasta 1) Si sA fie gelos. Robin (274) In mod amlnuntit (ura fatA de OHO. 86) www. 3) Prob!ema urci familiale a studiat-o G. am vazut ea societatea duce o lupta continua contra ei. sociala intocmita de religie si din motive de ordin eugenetic. Educafia sociall §i sexualitatea In general. sa nutreasd urA In contra sotului ei (In realitate tata lul). primitiva si urmarind numai scopul placerii. al sensibilitatii. necunoscute. etc. Intotdeauna a lost energie sexuala suficienta pentru scopul natural al procrea(iei.. reprimate Insa de constiinta. Weininger) Deoarece multi nu-si mai reamintesc din cauza acelei amnezil infantile° survenite In urma represiunii sociale (Vezi pag. (O. apoi dintre veri si verisoare (?).. societate constitue comlexul lui Oedip" (dragoste fata de mama. Oedip dela WO complexul castra(tet" §i diferitelor complexe familicue" cum ar fi de ex. deci sa o aibd ca amantd0 sau sotie intocmai cum i s'a Intamplat regelui Oedip. ca sa nu zicem toti 3) Majoritatea indivizilor au inregistrat de Nina seama In trecutul lor acte sexuale mai mult sau mai putin complete (coitus ore vulvae. ura pentru tata 2). Cu cat gradul de rudenie scade gradatie conventionala. sau de imaginea doicei sau a femeii ce I-a crescut. Aceasta energie surplus. respectiv frati. ura la perverai etc. and nastere la fete : ncomplexulut Electrei" (analog cu c. In timpul somnului a dror obiect e propria lor mamA4.dacoromanica.) CAci fiecare fiu este lute° relatie sexualg cu mama lui midi de ascund ar fi aceastA relatie privirli lor relatie ce devine constientA celor mai multi in prima perioadA. Cu atat tendintele sexuale dintre sexe au o libertate mai mare de a se manifesta. Asa dar aceasta sinteza ideo-afectiva a dorintelor erotice fata de mama.reprimarea atractiel erotice dintre frati si surori : complexul luí Ores/res".. pubertate sau chiar mal tarziu sub formA de fantezii sexuale.91 nare. frati.ro . nimic nu 1-ar fi impiedecat. Aceleasi atractiuni sexuale naturale (imorale In raport Irma cu etica sociala) dintre fiica si tata. Energia afectiva a instinctului sexual hind cea mai puternica. coitus inter femora etc.) MO de surori. Intotdeauna a fost prea mult amor in omenire" a zis cineva.

politice qi traditionale" (PaWhan). urmarind sd insufle In psihicul individului tendinte sociale antagoniste tendintelor lui primitive. sa prospereze. de o morald sexuald culturald". pentru a-I face sd trdiascd. Civilizatiile In decursul evolutiei lor. Acestui antagonism psihologic se da- torete faptul. morale.socializata ' Aceluiasi proces va fi supusa forta psihica. a foRt am putea zice . sentimental rusinei. vedem cd au imaginat combinatii multiple pentru a canaliza instinctul sexual. ea n'are nici un interes ca fortele instinctului sexual sa fie recunoscute. Factori sexuali. sentimentelor. indreptala spre un folos al ha . s'o canalizeze 9 spre un util social.. apta de a suferi transformari si derivatii. (231). credintelor religioase.4 www. Societdtii nu-i place sa i-se aminteascd de aceastd parte scab- roasd a bazei sale. acomodAndu-1 ansamblului variat al legilor. Societatea nu vede o mai mare amenintare a culturii el. ale individului. Pentru concilierea Insd a acestui antagonism psihologic social.dacoromanica. Astfel s'au creat formele sociale ale casatoriei. so sublimen" energie (Freud 2). prima fiind expresia instinctualitdtii asa cum o dicteazd biologicul (psihofiziologicul). primitiva a electricitapi a fost captata de om. s'o socializeze..92 societatea cauta pe once cale s'o capteze. societatea a creat diferite forme sociale. duc la sublimarea tendintelor sexuale. ca pudoarea. sunt meniti sd mentind instinctul sexual in limitele lui normale" (Freud). si pentru aplanarea vesnicelor conflicte intrapsihice ce-ar deruta activitatea individului. a doua. si alte cdi care precum vom vedea. In definitiv tot o energie canalizabila. sociale. desgustul. exprimând tendinta de adaptare a vietii sexuale. sa perpetueze rasa .. etc. cd von Ehrenfels (din Praga) deosebeste o moraid sexuald naturald". etc.ro . diferite cdi deviate de satisfactiune atat a individului cAt si a morale!. moravurilor. Restrictiunile sociale vizeazd in primul rAnd ljbertatea sexuald a individului printr'un Intreg sistem pedagogic. a ordinei sociale"... energia salbatica. etc. agresive... formelor sociale ale civilizatiei. 2) Vezi capitolul: Fenomenul sublimarii. ca aceea pe care ar prezenta-o eliberarea instinctului sexual si revenirea lui la scopurile primitive. pentru care fapt a adoptat ') Precum de ex. prostitutiei.

In cursul carea.) un libido malformatii.dacoromanica. !si va exterioriza hbidoul asupra celor din jur. (infectii.Psihanalistii disidenti)".(v. se va efectua in cursul fazei latente' sexuale. precum am vazut (la pag. Heterosexualitatea.. rgnignani astfel ca produs sublimat. Sub influenta unui Evolutia anormalA a libicloului. s) lubirea incestuoasl fatA de mama lui si gelozla (ura) fatg de tatg. 1) Jung (un disident al scoalei a emis notiunea de psihanalitice) . subiectivat. complex de factori psihofizici : stigmate somatice. Tendintele spre heterosexualitate. 9 Societatea nepermitandu-i relatiuni sexuale decat dela un anumit grad de rudenie (veri primari) (?).93 metoda educatiei. si mentinutg apoi de constiintg. spre cautarea unui obiect sexual de sex opus si In cercul extrafamiliar. Morala socialg a purificat atmosfera socialg. conform principiilor sociale8).. etc. ascultA de legea atractiunei futre sexele opuse. imperativele cerintelor sociale se impun mai sever si vor asterne amnezia infantila" asupra trecutului sexual imoral si incestuos (dar foarte natural)4) de pana atunci. se vor transforma (sublima) In dragoste filiald. www. De aceea societatea nu s'aporta rezultatele psihanalitice pe care le Infiereaza. central.). religie. Intr'un cuvant din toal e punctele de vedere". la fel si dragostea fraternlf. a purificat atmosfera sexual ce unea pe copil de ai sgi. legAtura sufleteascA purg insuflatA de eticA. un obiect (persoana) de sex opus si din co atara familien. dupa ce-1 opreste sub amenintare de libidoul pedepse.introversiune. se vor naste sub influenta factorilor sociali ce i-am enumerat. stigmate psihice si factori sociali evolutia sexualitatii va putea suferi anumite (educatia. Intregul aparat educativ dupa ce a reprimat tendinta incestuoasa a copilului Tata de mama-sa. bine'nteles modelat. narcisica (a masturbatiei infantile) In care el era propriul sau obiect sexual Isi va gasi. 9 Deoarece natura nu e niel moralg nici imoralg. (114). (Freud). etc. turburari ale organizatiei endocrine. Acest proces de obiectivare a libidoului subiectivat. normal. etc. mai ales cand libidoul si-a ggsit obiectivizarea In lumea extrafamiliarg ..§i extroversiune (a libidoului).ro . introversat') In faza autoerotica. canalizat.cap. ci amoraltY. lege de ordin pur biologic si psihologic (In sAnul societgtii omenesti).. 86). ca fiind de respins din punct de vedere moral. turburari ale sistemului nervos vegetativ. care consta In a delurna atentia din acest domeniu.

(Maeder cit. pe alta parte ura fata de un tata prea sever.. ereditari) amintitele oprIrt FI regresiuni ale tendintelor ideo-afective. Inteadevar. de Robin) (274) In desfasurarea acestor alternative influente. studiul lor se rezuma insA numai In a le descrie asa cum se manifesta la pubertate.ro . mama lui 1) fncat rAmane Copilul este cum zice Freud tixat" de dansa. Din cauza aceasta libidoul lui fixat nu se va putea Indrepta spre un sex opus extrafamilial. CercetArile fAcute in aceastA directie au tillS la des.dacoromanica. adolescentul va fi urmArit mereu de imaginea mamei lui.94 fie In sensul unei oprirt in evolutie si fie in sensul unei regresiuni. se pot ivi (favorizate si de predispozitii: factori biologici. Aceste conditii genezice s'ar ivi in familie.coperirea conditiilor psihosociale ce detin sursa multiplelor si variatelor forme de anomalii ale manifestArilor psiho-neurosexuale (nevroze qi perversiuni sexuale). copilul se aflA. va cauta placerea (retrairea placerii de odinioarA) In apropierea mai mult a femeilor In etate (ca si 1) Din cauza. iar daca totusi a fost nevolt O sufere aceasth orientare. Nimio nu se stia asupra genezet lor : Cum au apArut ? De ce la unii apar cu toatA absenta unor stigmate ce ar putea explica patogenia lor ? Freud a adus InsA o nouà luminA asupra mecanismelor psihologice (fArA sA conteste valoarea celor de ordin biologic) ale acestor anomalii sexuale. Toate aceste anomalii sexuale au fost suficient de studiate. In sanul cAreia are loc primul contact social ce-1 ia fondul psihic al copilului (primele conflicte cu mediul social). in sanul familiei. SA ne oprim putin asupra acestor anomalii initiale ale evolutiei psihosexuale. inteatata legat de www. Alternativ ei stimuleazd sau inhibd prin actiune atractiva sau repulsiva'. pe de o parte a exageratelor ingrijirl ce I-le da mama. Evolutia InsA continuandu-se pe baza acestor vicii la pubertate va apare sub forma tuturor anomaliilor psihosexuale suficient de cunoscute. a) Opriti In evolutie. In mijlocal unui camp bipolar de influente a-i cArui poli sau centri dinamici sunt : tata si mama.

ro . va zdruncina vieata psihosexualA a individului In care vesnic vor fi conflicte intre inconstientul ce nutreste romplexur si care cautA satisfacerea vechilor plAceri si tntre constinta morala ce se opune la aceasta. Prin aceasta casatorie retralese in mod social starea afectiva infantila. el insusi Bind propriul sAu obiect sexual. care s'a amorezat de propria sa persoanA). BArbatul va fi un impotent psihic . din copilarie. (v. un rol secundar. ca de altfel a tuturor complexelor. care va predomina si la pubertate (zona genitalA avand. surori). de unde una din cauzele impotentei psihice. In asemenea cazuri. www. tatA) zice Abraham (un adept al scolii psihanalitice) sau nu se vor cAsAtori. Imaginea ei. Acesti fixati" (dupA Freud) sufAr de complexul Jul Narcis (dupA numele personajului din mitologie. 1) Bine'nteles and nu vor fi la milloc motive puternice de ordin material. 1) Tinerii ce se casatoresc Cu femei in etate bineinteles nu din motive financiare ci manati de-un sentiment spontan n'ar fi cleat asemenea fixati4 de mama.°) Efectul acestor complexe". 9 A se vedea capitolul : Perversiunile sexuales. In cursul acestei faze autoerotice cand copilul se se poate satisface sexual prin diferitele zone erogene" fixa" de una din aceste zone. din aceleasi motive de ordin somato-psihic si social nu-si va proiecta libidoul.05 mama lui) 9.dacoromanica. ca factor psihic. resp. femeia o frigidA sau nevrozatA in caz cand va nutri in inconsilent aceastA tendintA autoeroticA infantilA. o sh aibA din cauza coeficientului ei intens emotiv si de data veche (frageda copilArie) o putere inhibitorie asupra fiziologiei si manifestArilor psihosexuale In raporturile lui cu o alta femee. Copilul poate fi insA fixat" si de el insql in cazul cand prin emotiile vii ce le-avut in faza erotismului solitar (prin se complace si continua masturbatia din taza autoeroticA) sa practice masturbatia . vrozelor). Electra) sau familiare (fatA de frati resp. sau se vor cAsAtori Cu consangvi- nari sau cu femei In etate". capitolul psihone- Cei care nu pot scApa de influenta phrintilor (mamei. 2) Toti acesti fixati" (infantili sexual» nutresc com- plexele" erotice parentale (Oedip.

Va suferi deci regresiune" ajurgand in stadiul infantil al sexualitatii : amintirile vechi ce-1 legau de mama si de dansul (faza auteerotica) se vor retrezi si se vor satisface prin retraire in realitatea interna. daca proiectandu. sa predomine celelalte zor. somatic. in studiul patogeniei schizofreniei. sociala). Ereditatea ar creia o stare de excitabilitate particulara a sistemului nervos. Pe langa acesti factori de ordin biologic. ceea ce nu-i permite. si aceasta tocmai pe baza fundamentalei legi naturale (biologice) a atrac(iunei sexuale dintre sexe.si libidoul in cercul extrafamiliar spre persoana de sex opus. bine'nteles atractie cu totul sublimad" de factorii sociali. va suferi la un moment dat mari deziluzii din partea acelei persoane suprastimate" cristalizate" (Stendhal) a reste deziluzli 11 vor determina sa se rehaga din lumea externa. www. obtinul in numeroase cazuri.dacoromanica. la pubertate. legad de o scadere a rezistentei lui. plex de conditii vor determina aceste anomalii psihosexuale. revenit cel fixat" fiind un infantil primar (oprit). ereditara fara a se cuneaste inca exact In ce consta. purificad de tot ceea ce nu fntra in cadrul eticei unei colectivitati. Vom vedea in ce consta mecanismul terapeutic si efectul lui salutar. Individul va fi tot un infantil sexual" irisa secundar. foarte rar se iniampla ca o mama sa nu tina mai mult la baiat. mai contribue tina si anumiti factori psihici: terenul psihic" precum si factori de ordin social (educatia !amillara. Vom vedea insa importanta acestui proces de regresiune psihica.96 Efectul nociv se va putea suprima radical numai printr'un tratament psihanalitic. sA-fi omorl pArintele bAtrAn. Un comCauzele evolutiei anormale a libidoului. Individul evoluat b) Regresiuni in evolutia libidoului. care nu-1 mai multumeste. de a-ti oler femeia musafirului). povarA a societAtii. Freud invoaca si o s'abiciune congenitala a zonei genitale. normal. etc. Bauchant) (201). Ar fi predispozlia speciala. ceea ce la noi este itnoral (ex.) la altil constitue o datorie moralg (de ali ucide pArintele ImbAtrAnit. sa-si introjecteze" din nou ca in faza auteerotica a copilariei libidoul . adulterul. sasi creeze vechea fume imaginara din copilttrie. Inteadevar.ro . iar tata la hica lui.e erogene" (M. In lumea lui fantezista. Freud a insistat asupra sifilisului. 1) 1) Etica de altfel variazA dela un popor la altul .

sunt mai liberi In expresii §I gesturi indecente. cg in familiile lipsite de educatie moralti. fArl niel un stigma( organic. In urma unel leziuni sau tare funclionale ale terenului somatic. tatele la pudoare. prin impresiile intense plOcute sau neplOcute ce le are lang6 mama. Care pot determina anomalii evolutive ale psihosexualitAtii. POPESCII-SIBIII. biologic'. cu limbajul lor indecent (toate aceste imoralitOti favorizate fiind si de stigmatele lor orga- nice '). cu care se manifesta la adult 2). Curiozitatea trezita la vederea imperecherii animalelor domestice. cazurile de perversiuni. i) Multi pArinti. Vain reveni de altfel asupra etiologiei si patogeniei tuturor acestor aberatiuni psiho-infantile si vicii ale manifestarilor psihosexuale. Precum am spus. sunt foarte frecvente . Aten4. I... cine 1-a adus?. etc. si vom vedea astfel.07 Asa dar aceastà dragoste (maternti MO de Mat si paternd MO de fica) va mentine libidoul In familie. Astfel toate aceste anomalii sexuale se pot naste secundar. . nu se feresc de copii spre a se ImbrAtisa. cA numai cunoscAnd legile evolutiei embriologiceu ale acestei psihosexualitAti Incepand din cea mai fragedd copilArie ne vom putea da sea- ma de toate anomaliile ei. Numai un tata sau o mama cu o constiintà morala bine organizatd si severd lsi va iubi copii la fel. mai ales cand Isi permit oaresicare intimitAti familiare In fata copiilor lor. $ocul emotiv In momentul cand Isi surprinde parintii In timpul Imbratiserilor intime. In care turburArile fiziologice pi chiar leziunite organice sunt secundare. respectiv tatO. de incest complet sau atenuat. Aparitia unui nou nOscut va trezi In copil curiozitatea : de unde a venit fratiorul?". carora copii sunt foarte des expusi. mama nu va vedea In Mat femeia. pslhogene.. $i astfel va cauta sa afle secretul. la furie In InjurAturi. 2. Toate acestea trezesc sl mentin curiozitatea sexual5 a copiilor. De altfel este un fapt de observatie curentA. 5.dacoromanica.ro 7 . 1P81HANALIZV www. TovOrAsia copiilor viciosi. biologic!. lar tata In flica lui Alti factori2) alaturi de inbirea exageratei a per': intilor mai sunt: 1. 3.. rol Insemnat au si factoril somatici. Noi am descris InsA patogenia-asa cum o vede Freud-In cazurile de anomall1 sexuale primitive. de cristalizarea une constiinte sociale In sufletul copiilor. barbatul. nu mai vorbim de familiile unor pOrinti nevropati. Dr. In care prea s'a obisnuit sa se satisfaca prin mangftierileu excesive. care li initiaza In practicarea masturbatiei sau in tehnicau vietii sexuale.

au scos la iveala raporturile cele mai subtile in care se gasesc valorile unitatii noastre ca individualitate. Cum a reusit sa rezolve o serie de probleme inspirand altele noi. pe care spiritul inventiv ale geniului le umple cu date (notiuni) neverif'cate Inca. Adevaratele concluzii in larga acceptiune a conceptiei psihanalitice nu duc la intronarea 0 obsesia sexualitaill.i chiar a Intregei societäli asupra acestei utilizan i nefaste a psihanalizei. Incursiunile psihanalitice in aceasta imensitate interioara" (Proust) a sufletului omenesc. Mentionam areasta din datoria de constiinta ce ne'ndeamna sa atragem aten(ia celor insärcinali Cu grija spirituluitinerelor generafii . ci la baza unei vaste doctrine a evolutiei Ournii psihice".). acestorIn realizarea s'au insinuat perspective insa si intentii animate de motive politice anarhice. atomul acestei notiuni s'a ridicat Intregul edificiu al chimiei cu aplicatiuni practice. www. Tot asile! asertiunile lui Freud. cu tot caracterul precum vom releva lor paradoxal si hazardat. subminand asezamintele sociate in numele unei tendentioase interpretari a datelor psihanalitice. 0 minuticasa analiza destramand interferentele cu toate armoniile si conflictele intrinsece acestor multiple valori (biologice. Prin ipotezele lui Darwin s'a ridicat transformismului a evolutiei lumii bio-organice. cat si cu elementele ce se descopere mal tarziu. nimeni nu l-a vazut. stau la baza nu numai a unei terapii cu efecte serioase si importante. mistice etc. dar care totusi au anumite raporturi atat cu realitatie cunoscute. sociale etice. Din punct de vedere stiintific afirmatiunile scolii psihanalitice In mare parte par hazardate. etnice. Sunt lacune In domeniul cunoscutului. un nou camp de observatie psihologica In domeniul obiectivitatii stiintifice.08 Vedem deci cata lumina a proiectat Freud si adeptii lui In domeniul psihosexualitatii. 3) Asupra acestei probleme vom reveni cu alig ocazie. cu valorile obiective sociale.dacoromanica.Die Grundlagen der Psychoanalyse° Leipzig 1927) vi Flournoy (105 a) au evldentiat caracterul stiintific al psihanalizei. totusi pe baza Astfel de ex. ipotetice. a fost realizata de intentiile une! Doi oranduiri a acestor valori spre o cat mai perfecta organizare sociala. ci la consolidarea constiinfel si structurii etice ale societei(i 1). psihice. dar elemente ipotetice de aceiasi valoare gasim aproape In toate conceptiile largi 2). 2) Hartmann (.ro .

inconstientul restrans si continand un capital psihic exteriorizat prin tendintele primitive. treptat. antisocial. va slabi reilstenta petetilor cazanului vp lnvinge rezistenta lor. religios. egofile si intens afective. acest inconstient se va marl prin energia tendintelor Impiedecate. (ca once energie de altfel) si aceasta tendinta va creste in raport direct cu obstacolul ce nu-i permite manifestarea potentialitatii ei. Treptat. Legea interiorizlirli Am vazut cum un lntreg sistem social (educativ. aspiratiuni.dacoromanica. iar mai tarziu si de constiinta morala. Acelasi lucru si cu energia psihica. Innabusite sub forma de complexe".). considerata cum observam o modalitate de manifestare a energiei universale. cu enerVa gia vaporilor dintr'un cazan lipsit de once supapa ? creste tensiunea energiei . 35). tinde prin diferitele mecanisme (cenzura.) de ordin -psihologic.ro . ii va sparge si va exploda. placere. tendinta va trebui in once caz sti se www. Legea caducitAiii a lui Thorndicke. Reprimata In Inconstient. Dar tendinta nu-i decat forte cu care se manifesta o ener- gie (vezi pag. si cum aceasta restrictiune de modelare sociala Incepe din primele zile de chip nastere. treptat.CAPITOLUL IV. tendinte ce stau din cauza caracterului lor imoral. Vom gasi astfel la adult un inconstient continand un mare numar de dorinte. ce urmareau numai satisfactie. tendinta reprezinta o energie ce cauta elaborare. treptat. reprimare etc. reprimate de catre factorii sociali. sa restranga sfera de activitate psihica a individului.. etc. CAile deviate ale tendintelor impiedecate (adicA ale complexelor") in elaborarea lor.. Ce se va Intampla insa cu energia unei tendinte ImpiedeTate In manifestarea_ ei directa? Ce se Intampla de ex..

100

manifeste In act, va cere aceasta satisfactie in mod categoric. Tendinta nesatisfacuta e un sistem psihic incomplet, care cere actul precum premisele nnui silogism cer concluzia" (Patzlhan.) (231) precum excitatia din arcul reflex implica reactia (motorie, de secretie, etc.). reflex psihic, Inteadevar arcul reflexului ideo-dinamic analog cu cel din domeniul fizicei i biologiei îi are calea lui de elaborare directa (si care, precum vom vedea, poate fi deviatà). Ce se va Tntampla deci cu o dorinta, tendinta innabusita din cauza incompatibilitatii Cl cu exigentele sociale in special ?

Ce face individul, rand este nevoit sa-si innabuse in suflet" o realiza ? O va nutri In fundul supoate dorinta ce n'o fletului" sau si-o va satisface pe calea imaginatiei, fanteziei In once caz nu --va reusi so distruga, dansa manifestandu-si vieata latenta din subconstient sau inconstient pe diferite cal laterale sub diverse forme ce le vom studia. Dorintele, aspiratiunile Innabusite nu vor fi deci distruse ; prin faptul ca am uitat de ex. o dorinta intensa ce-am avut-o, nu inseamna ca nu mai exista; ea este Inlaturata numal din sfera activitatii, noastre constiente, dar continua sa traiasca in stare de potentialitate. Tendintele noastre nerealizabile nu vor urma deci In nici un caz legea caducitatii" (a lui Thorndickel) din psihologia clasica, ci noua lege a psihologiei moderne : legea interiorizariz"), sustinuta de Freud, Larguier des Bancels gratie (184) etc. Aceasta lege se aplica mai ales omului, care fiind dotat perfectiunii biologice a organizatiei neuropsihice
cu gtzndire imaginativa (imaginatie creatoare, reverie, etc.), tendintele lui instinctive se realizeaza prin mijlocirea ei. Astfel gasim imaginatia omului, ca o functle vitaki foarte necesara" (Hesnard) (149). Asa dar, energia tendintei reprimate se va elibera sailsfacand afectivitatea individului pe calea deviata a imaginatiei. N'a putut (Mine o actualizare concreta (in act) si directa
Legea spune : Orice instinct care nu gAse§te satisfactie la timpul lui, dispare, se atrofiazA (cade, de unde numele de acaducitate). DupA legea interiorizArii, once dorintA a individulul ImpiedecalA In proiectia ei spre lumea realitAtii externe, nu dispare, cl se va interioriza In

oufletulg Individului, se va realiza In lumea realitAtiig lui Interne (imaginatie, fantezie).

www.dacoromanica.ro

101

o va °Nine abstractA si indirecth.... Dar si directia aceasta deviatA, colateral, ce o urmeazA, este riguros determinata de
anumiti factori psiho-fiziologici antecedenti" (Jones)(160) asupra chrora vom reveni. 0 dorintA intens afectivA a individului va fi reprimatA precum am mentionat de cenzura constiintei morale , si aceasta din cauza caracterului antisocial, imoral mai ales si egoist, al fondului inconstient din psihicul lui. In cazul unei suprinuiri temparare incomplete, sau unei disfuncfiuni a acestei energia latentA a functiuni selective intrapsihice (cenzura) complexelor se va revArsa In sfera activitAtii psihice a individului, in care vom vedea cum va provoca o serie de fenomene de ordin psiho-fiziologic. Astfel de stAri disfunctionale ale constiintei pot fi provo cate de emotii intense : furie, fricA, bucurie, de obosealA, surmenaj, de intoxicatii, infectie, turburAri endocrine, alcoolism, etc. acesti factori influentand centri organici nervosi, ce detin functiunea constientA a bolnavului, echilibrul intrapsihic. Constiinta de asemenea va fi Insfarsit abolita in cursul somnului.

In toate aceste circumstante, tendintele ce n'au reusit sd se satisfacA direct in act cu aprobarea constiintei, care

din contra le-a reprimat, toate aceste tendinte complexe" se
vor satisface deci indirect
stiente).

si diformate pe cai deviate (para

Aceste cAi colaterale ale refiexului ideodinamic sunt : gresurile (lapsurile), visele, sImptomele psihonevrotice §i In sfarsit calea deviatA, derivatd, cu aprobarea socialA si in spre folosul ej anume calea asa numitei sublimari. SA le supunem unei analize, in sensul scoalei freudiene, evidentiind mecanismul lor si valoarea lor psihologicA si socialA.

www.dacoromanica.ro

CAP1TOLUL V.

Gre§urile. (Die Fehlleistungen, actes manquées).
Conceptia clasicA a lapsurilor §i In general a actelor gre§ite. ConLapsurile Dispersiunea atentiel Mecanismele lapsului: substitutia, diformatia ; interferenta a doul idei (tendinte antagoniste): perturbantä (incon0ientA, latentA) i perturbata (con0ienig, manifestA) Lapsus linguae, lapsus calami. Erorile de lectura (falsA lecturA). Falsa audi(ie Uitdrile momentane Adele accidentale. Toate aceste grepri au un continut, un sens psihologic i o semnificatie proprie.
ceptia lor psihanaliticA

Sunt o serie de manifestari psihice, care pana la Freud erau considerate ca fragmente de acte psihice, fara nici un sens, nici o Insemnatate. Dat Hind caracterul lor accidental, momentan 4i de a fi comise de individ In stare normala, nu au lost supuse vreunui studiu mai amanuntit. E vorba de o serie de acte pe care zilnic le comite oricine. In categoria lor infra : I. Greprile sub forma de : lapsuri, ca : erori de limbaj (lapsus linguae), comise In cursul vorbiren ; erori de scris (lapsus calami) comise in cursul scrierii (fara vre-o leziune a centrilor nervo§i). falsa lecture erori Mute In cursul citirei; de ex. cand citim In locul cuvantului scris, fiind un altul (ochii sanato§i). falsä auditie: adeseori and ascultam pe cineva, se Intampla sa auzim un alt cuvant in locul celui pronuntat (urechea fiind sanatoasa). 2. Uitefri mornentane (inhibitii momentane ale memorici). Cui nu i s'a intamplat sa uite pentru un moment, 2) fie numele cuiva, fie un alt nume, un proiect, etc.? Cine n'a uitat pentiu un
9 CAnd zicem, cA ne-a luat gura pe dinaintem. 2) Cand aveM impresia, c5 ne tA cuvantul pe limbA%

www.dacoromanica.ro

103

moment unde a pus un obiect oarecare ? si se mica cum de-a putut uita... Cine n'a uitat promisiuni, Intalniri, etc., ca dupd ce a intarziat, sd-si reaminteascd?... 3. Acte accidentale. 0 alta consecin(a a acestor uitdri temporare sunt numeroasele pierden i de obiecte, spargeri, stricdciuni de obiecte, etc., In sfarsit multe din acele mici acte gre§ite accidentale ce obisnuim sd le atribuim unei neindemandri sau distractii. Vom vedea Insd, cd toate aceste varietAti de gresuri recunosc si alte mecanisme esentiale, determinante, pe care surmenajul, oboseala, distractia si asa zisa nedibacie,
le favorizeazd numai manifestarea. In ansamblul lor aceste acte au fost studiate de Jones, sub

numele de parapraxiia. a) Lapsurile erau considerate, pand la Freud , ca efectul diverselor turburdri de ordin psihofiziologic mai ales fiziologic, organic, ca : indispozitia, oboseala, surmenajul, stdri de turburdri ce- ar influenta atentia In hiperexcitabilitate, etc., sensul unei dispersiuni, unei sldbiri a ei (stdri de distrac(ie). Infradevar, un complex de factori poate determina asemenea acte ; totusi Freud le-a relevat marea fnsemndtate indeosebi de ordin psihologic, ele avand un sens propriu cu determindri psihice, care profità" de susenumeratele conditii fiziologice pentru a se manifesta. Toate aceste acte psihice fragmentate denumite gresuri (lapsuri) au fost supuse de Freud (111), apoi de Maeder (190, 193) lanes, Weber (319), etc., unei minutioase si Indelungi observatii in domeniul vietii de toate zilele, studiu expus In cartea sa : Zur Psychopathologie des Alltagslebens" In care ne da si rezultatele obtmute, cu o bogatd si interesanta
explica pang la Freud toate actele de natura aceasta, e bund dar incompletd. In ceea ce priveste geneza gresurilor In general, Freud nu concazuistica. Teoria dispersiunei atentiel, teorie ce

testa deloc influenta factorilor fiziologici (emotie, oboseald, etc.), toti aducand dispersiunea atentiei (starea de distractie). Acesti factori irisa faciliteazei de obiceiu, dar nu explica de loc lapsul in sine, in masura in care asemenea lapsuri le putem

avea chiar In stari cu totul normale. Freud a observat, cd In cele mai multe lapsuri, exprimdrn exact contrarul celor ce-am voit sd spunem ; sunt asa numitele
www.dacoromanica.ro

104

lapsuri prin opozitie" si aceasta din cauzti cd intre contrare existd o strAnsd afinitate conceptuald, ele gdsindu-se pe lana asociatia tonald $i Inteo asociatie psihologicd foarte apropiatd. (Freud) (111). Lapsul precum vom vedea apare deci ca un act psihic complet, cu scop, continut si semnificatia proprie" (Freud) (id) Mecanismul lapsului. Se stie, cd de cele mai multe ori cuvantul exprimat inteun laps este un cuvAnt diformat. Prin ce mecanism a fost diformat $i de ce 1-am comis si se comite lapsul?.. Aceasta o explicd Freud prin conceptia lui a Interferentei ideilor. Lapsurile au la bazd antagonismul a doud intentii, tendinte. Cand am don sd spunem ceva (dorintd constientd) insd situatia reald, imprejurdrile sociale nu ne permit manifestarea acelei dorinte, atunci, in cursul discutiei sau scrisului, dorinta reprimatd se va folosi de oboseala, indispozitia, distractia, etc., noastrd, care aboleste intrucAtva cenzura
(atentia constiintei morale)
pentru a se manifesta mai mult

sau mai putin direct in vorbd sau scris and lapsus linguae sau calami, dacd nu vreun gest adecvat. Vedem deci existenta a cloud tendinte fundamental antagoniste: reprimatd de dorinta de a spune ceva care se opune. tendinta constiintei,
Uneori

sensul lapsului

poate sd apard inteun mod cu

totul evident ; tendinta ideii reprimate, individul o exprimd direct, lard nici o diformare. Alteori insd, precum am spus, lapsul va consta intr'un cuvant fard nici un sens, mai mult sau mai putin difortnat, nu relevd nimic semnificativ, in care caz se poate explica prin interferenta, adicd intalnizice Freud rea expresiunilor verbale, a cloud intentii. Aceastd interferentd se efectueazd fie prin substitutie (in lepsurile prin opozitie) : fie ideii reprimate substituindu-se ideea tocmai contrard, alta, de prin diformarea 9 sau modificarea unei intentii prin unde cuvinte mixte avand mai mult sau mai putin un sens" (Freud). Aceste cloud mecanisme ale substitutiei $i diforma(iel le vom gdsi astfel in geneza multor lapsuri.
1) Diformarea se face prin abreviatii, rectificSri, contractmni, etc.. de cuvinte (vezi; Mecanismele de diformare ale viselor').

www.dacoromanica.ro

103

Lapsurile sunt deci rezultatul unei lupte si concilien i ale concurentei a doua tendinte (intentii) antagoniste : una) latentd (inconstienta, de ordin ' afectiv, personal) i alta manifestä (constienta, de ordin social). Tendinta reprimata In laten ta are de obiceiu un continut injurias; cea patenta din contra este reverentioasa. Inteadevar zilnic individul este silit de Imprejurari, In deosebi de ordin social, sa ia o atitudine

rezervata sau chiar sa arate un respect, bunavointa !ata de un altul (de obiceiu superior), In timp ce In subconstientul sail It
nutreste ganduri injurioase, agresive, etc.

Inteadevar de cate ori sub presiunea constiintei dar mai ales a situatiilor de ordin social nu ne ascundem primitivitatea" din noi, conformandu-ne eticei morale si exigentelor sociale ?.. De cate ori din cauza sentimentului datoriei nu Innalausim egoismul ce ne-ar determina mai bine sa cedam in lupta ?.. De cate ori insfarsit raporturile sociale nu ne silesc sa innabusim o ura sau Mutate fata de persoana careia suntem nevoiti sa-i zdmbim, sa-i fim binevoitori ? In toate aceste conditii, la cea mal mica slabire, zdruncinare a cligului" ce impiedecd actualizarea, manifestarea fondului nostru psihic reprimat" In toate aceste conInnabusit, in in-si subconstientul nostru, ditii vom comite acte de a caror origine adeseori nu ne dam seama ele fijad reprimate si uitate de constientul nostru ; printre aceste acte se vor enumara deci si lapsurile. Astfel, intr'un moment de sbuciuMare, de deranjari temporare ale sistemului cenzural al constiintei sub influenta tendintelor, dorintelor
inconstiente, ne vom resimti In cut sul proceselor psihice ideo-motorii ale con§tientului, in sensul ca tendintele noastre innabusite

vor apare uneori direct satisfacute, alteori mai mult sau mai putin diform ate, fara nici un sens, constituind in ambele cazuri,
lapsul.

In cazurile cdnd ne ia gura pe dinainte" si vom spune exact ceca ce n'am vrut sa marturisim (de obiceiu tocmai condorinfa e satisfacuta direct, prin substituire fara nici trarul) o modificare. Alteori, din contra dorinta inconstienta pentru a se exprima va suferi diversele mecanisme ale diformdrii. Multi din cei care au comis lapsul se scuta, sub motiv ea au vrut sa faca un.. spirit ') sau invocand alte motive de
I) Freud aDer Witz und seine Beziehung zum Unbewussten (Deuticke 1905).

www.dacoromanica.ro

Asa dar vechiut dor ce-1 lega de enget" s'a trezit din inconstient provocat de cursul proceselor constiente ale conversatiei asupra societatil unguresti6. ca sa gasim sensul cuvantului diformat. substitutie"). femei frumoase.. 0 alinta in limba germana : mein Eager' (ingerul meu) deoarece dansul nu stia ungureste.. s'au relevat (Vorschein) fapte aceea a renuntat s'o care . (a reprimat-o) multumindu-se sa declare ca...." Asem6narea dintre explica sufiSchweinerein" si Vorschwein" zice Freud cient actiunea primului asupra celui de-al doilea termen.. Once laps va fi deci rezultatul interferentei a cloud ce 1-a facut sa spuna : s'au tendinte : perturbate.. Totusi. XI) pornind dela cuvantul lapsat vom ajunge la adevarata tendinta pe care o nutream innabusita. nu era decat dorinta manifestata simbolic. citat de Freud.. cuvant Ma nici un sens fag de discutia noastra. Irma In loc de Vorschein (a releva) a comis un laps zicand Vorschwein". Prin asociatia de idei (vezi cap. Adeseori ne dm seama de originea lapsulul (mai Astfel sa luam cazul ales in cel prin opozitie. si a perturbat acest curs diformand cuvantul ongurese In wenglezese. din cauza plecarii lui din mijtocul societatii unguresti.. In care a trait cativa ani.` (In loc sa zica In societatea ungureasca... va trebui sa cautAm tendinta perturbanta. Asa dar tendinta inconstienta a perturbat intentia constienta.ro .6). G.. Ne-am oprit sa cautam motivul lapsului . www. Freud.. de neinteles. din in. Expresia Insa ar fi lost prea tare".....sau subco