www.dacoromanica.

ro

www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro














www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro

























www.dacoromanica.ro















www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro












www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

































www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


















































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro





www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro




















































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro




































www.dacoromanica.ro








www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

















































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro















www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro




















www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro











www.dacoromanica.ro






















www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro






















www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro




www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro










www.dacoromanica.ro



www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro








































































































www.dacoromanica.ro






































































































www.dacoromanica.ro




















www.dacoromanica.ro































































































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro
































































































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro





























































www.dacoromanica.ro






















































www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro































































































www.dacoromanica.ro







































































































www.dacoromanica.ro






















































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro








































































































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro


































































































www.dacoromanica.ro



































































































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro




































































































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro




































































































































www.dacoromanica.ro



















































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro
























































www.dacoromanica.ro





























































www.dacoromanica.ro























































www.dacoromanica.ro













www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro



















www.dacoromanica.ro


















































www.dacoromanica.ro





www.dacoromanica.ro


















www.dacoromanica.ro










www.dacoromanica.ro









www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro




















































www.dacoromanica.ro























































www.dacoromanica.ro
























































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro

-

TOATE DREPTURILE REZERVATE -

www.dacoromanica.ro

PREFA TA.
((a edlfla l-a)

Distinsul mea elev, D I Dr. Popescu-Siblu, mi-a Neat cinstea de a-mi cere sä prezint celitorului lucrarea ce cumeazd. Am acceptat a o face ca atat mai u$or, Cu cat lucrarea nu avea nevole de recomandare, ea impunandu-se prin propria el valoare. D-1 Dr. Popescu-Sibiu expune intrio forma 11m pede 0 intr'un mod destul de amcinunfit doctrina psihanalitica alai Freud, doctrinci care a dat ncqtere la ata/ea discutiunI 0 la numeroase polemicl, 0 a carel cuno4tere se impune oriccirui medic precum $1 tututor celor pe cart studiile de psihologle normalä sau patologicd li intereseazä mai de-aproape. FcIrd ca Preud sel poatä fi considerat ca singurul care a vcIzut Interesul analizel psihologice pentru medicinc7, se poate afirma di rolul ce-I revine din acest punct de vedere e considerabil ;I ca gratle mai ca seamä ideilor sale originate $1 indulz-

nefe, migarea pslhanalitia a luat atat avant. mal mult decat oricare alta! de a Freud are merItul fi cercetat adancurile sufletegi ale bolnavilor, de a fi studiat
raporturile ce unesc unele din manifestärile tor psihopatice Cu anumite traume afective, cari au läsat urme persistente, al caror element ideativ doarme de mutt In incon$tient sau subcongient, afectul ce le-a insofit continuad säil preluneasccl ex/sienta $1 sä turbure cursul normal al v!etei psih ice. De asemeni, acelula0 autor II revine in band parte de a

fi aratat di, aducerea in conFtiinfa bolnavilor evidenfierea a raporturilor ce unesc unele turburari psihopatice pentru el Cu aceste traume afective, constitue uneori un mijloc terapeutic
de core trebuie finut seamei.

Lucrärile tut Freud 0 ale elevilor sal au contribuit sa lumineze mecanizmul vIsurllor, al unor procese asoclative normale
www.dacoromanica.ro

- 4

au arcItat rolul insemnat al unor complexe" ideo-afective in psihologie $1 patologie $i au tras atenfla asupra rolului insemnat al psihosexualitclfii in stare normald $i
$1 patologice ;
patologicei.

Aceste fapte sunt suficiente ca sei a$eze pe ace$ti autori printre aceia call au adus o contribullune importantd la shiftl
psihologiel individuale $1 sociale, normale $1 patologice. Cele sparse nu inseamnei MO ea scrierile lui Freud trebuesc considerate ca adevdrafe evanghelii. Sunt dintre cei earl cred, cd ele confin $l numeroase exagereiri. Una dintre acestea, mi se pare importanfa ce s'a atribuit

psihosexualitdfii infantile. A considera actul sugerei laptelui ca un fenomen erotic, ce aduce satisfactiuni de naturd sexualcI, mi se pare cel puf in o larger' exagerare... Psihosexualitatea este rezultanta unei impresiuni sensitive psihice, care necesitä terminaflurzi nervoase specif ice, dupd cum toate impresiunile optice, auditive, olfactrve, etc. Cu tot ce ele aduc caracteristic In psihicul nostru, sunt datorite unot aparate sensoriale propril. Zonele in mod erogeneu nu pot avea aceastd calitate deceit trezind percepfluni sau imagini In 'apart Indirect pe cale asociativd crt simful sexual. In plus, fiziologia ne crater cd funcflunile apar atunci Mud e nevoie de ele $i necesitatea psihosexualitdfei nu se shade dead dupei ce desvoltarea organismului e complectd deci dupei epoca puberalei. sau aproape, Totu$1, NM' a contesta in mod absolut existenfa une psihosexualitcli infantile, voiu continua sd cud, cei in stare normald aceasta e de tegulci in stare potenfiald ageptand sel fie trezitd sub influenfa unor hormoni specifici, in momentul cad ea
devine necesard perpetudril specie!. Nu pot deasemenea trece cu vederea panca de subiectivism

pe care o au interpretdrile psihanalitice, cari uneori nu sunt prea departe de a ne aminti sistemele unor deliranfi. Tot astfel panca ideilor preconcepute mi se pare de asemeni uneori prea mare in lucreirile de psihanalizd. Este cred indoelnic, dacd asociafiunile, pe care bolnavul le face cand reproduce diferite episoade dinteun vis pe
care cclutdm sd-1 analizdm $1 sc1-1 interpretám

sunt 'in mod

necesar acelea$1 cari au condifionat visul insu$1.
www.dacoromanica.ro

Partea pe care Freud Fl adeptil sal o face complexului
lui OedIp" mi se pare deasemenea cu totul exageratei.

In plus, ca mUloc terapeutic constitule o arma cu

cloud'

teilFuri, care trebuie aplicatä cu o extremei prudentei Fi numal de speciali#i Cu multi' competinfei. Cu aceste rezerve, opera lui Freud nu Mind' ne mal putin tnsemnatei, Fi cercetärile psihanalitice Neale !dean spirit oblectiv vor contribui sä lumineze cat mal malt psihologla normala Fl patologica, Expuntind pentru publicul románesc doctrina lui Freud, D-I Dr. Popescu-Sibiu face o opei el de utilitate incontestabilei.

Pe de allá parte, piin munca ce a depus-o pentru a cunoaFte
numeroasele lucran i ce s'au sris in domeniul psihanalizel D-I Dr. Popescu-Sibiu este chemat de sigur set fie unul din reprezentantii cei mai meritoFi ai acestei noui specialiteiti la noi in lard Fi putem spera cä dansul va aduce Fl contribufiuni personale interesante in campul stiinfific, cat Fi in acela al practicei medicale a psihanalizei.

Dr. C. I. PARHON
Profesor de dirtied nearopsihiatricel

la Universitatea din lag

www.dacoromanica.ro

Raportul
Doninutut Prof. Dr. G. Marinescu.
Citit In eedinta generald publlcd, solemnd, din 28 Mai 1932 a Academlet Romdne, asupra seriera Docirina lai Treacle (Psihanaliza) de DI Dr. Popescu-Sibiu, distinsd cu o parte din Premiul I. Oroveanu :

Sunt peste 30 de ani de cand prof. S. Freud dela Viena a pus bazele unei docrine psihologice cunoscute sub numele
de psihanaliza.

Freud, format la scoala lui Charcot dela Salpétrière si la cea a lui Bernheim dela Nancy, este creatorul unei teorii numita psihanaliza si care a facut celebru pe autorul ei. S'ar putea zice ca ce! putin In aparenta, Freud prin doctrine lui, prin scoala creata nu numai in Austria dar si In diferite alte tad, ca i prin numeroasele reviste de psihanaliza a imprimat un avant nou cercetarilor psihologice si a infuzat o viata noua psihiatriei i psihoterapiei. Caracterul original chiar impresionant al psihanalizei este
cA acorda o importanta de mana Intaia fenomenelor sexualitatii, In manifestarile elective ale inconstientului nostru. lnsa ea nu se margineste aici, ci imbratisaza totalitatea experientelor elective si emotive la omul normal si patologic dar si a intregii omeniri din punct de vedere al evolutiei psihice. Aceasta intin-

dere a campului psihanalizei este, pe de o parte, fructul acumularii si generalizarii faptelor izolate iar, pe de alta parte, a opridlor de sinteza si a studiilor istorice.

Ceva mai mult, Freud si elevii lui au cautat confirmarea
piirerii lor in operile marilor artist', literati sau psihologi rafinati.

Dela psihologia individuala s'au Janet la problemele de istorie ale umanitatii. Astfel s'au gasit analogii curioase intre mecanismul viselor, pe de o parte, al povestilòr cu zane i miwww.dacoromanica.ro

dorintele. Lucrarea d-lui Popescu-Sibiu. cap. miturile sunt visurile seculare ale umanitdtii. cap. intuitiv. Fenomenul sublimArii . cap. IV. Psihonovrezele . Perversiunile psihosexuale . sexul. cenzura sau constiinta lui cautA sA le IndepArteze. 4. lucrarea are drept lintd sd descrie faptele fundamentale ale teoriei freudiene si aplicatia ei la tratamentele psihonevrozelor. IX. Diverse modalitAti de lichidare a complexelor : condamnarea. cap. Inainte de a aplica tratamentul psihanalitic se recomandd un examen complet somatic al bolnavului. In ceeace priveste expresiunea simbolicd si realizarea imaginard a dorintei. cd e bolnav. Visele . In ultimul capitol.VII. sublirnarea. din cari 27 sunt rezervate unui dictionar menit sd explice diferiti termeni tehnici. Tratamentul e ineficace cand bolnavul tine la boala till. lar indicatiile psihanalizei se intind la toate formele de psihonevroze. obsesii si in general In toate simptomele organice de naturd psihicd. cap. Gresurile . sugestia. intrebuintati In psihanalizd . In care si a gdsit refugiul. Se cere din partea bolnavului o sinceritate absolutA lar. cum ar fi schizofrenul. 3-4 www. intuitiv cd toate gandurile. histeria. InteadevAr. VI.dacoromanica. Nu se va putea aplica psihanaliza la nevroze cronice. profesiunea. consacrat terapeuticei. Dupd expresia lui Jung. se va lua in considerare etatea. Caile deviate a tendintelor impiedicate (adicd ale complexelor) in elaborarea lor . Principiile psihanalizei. practicarea actului sexual. Aspectele doctrinei psihanalitice . sal dea seama. din partea medicului. medic onorific la Spitalul de boli mintale din Sibiu.tologiei pe de altd parte. III. se indicd cele 4 metode ale psihologiei adicA : 1 Metoda asocierii libere a lui Freud . Psihanalisti disidenti. cap. O dificultate serioasd in aplicarea psihanalizei in terapie este durata. Lucrarea e impArtitd In 19 capitole Cu continutul Windtor t cap. in unele perversiuni sexuale. Cu leziuni organice consecutive. sA-si dea seama. cum sunt fobiile. Conditiile vindecdrii sunt ca bolnavul s'o doreascA. V. sA fie sincer cu el insusi. II.ro . VIII. se va cAuta o lesiune organicA sau endocrind primitivA. cap. nevrozele anxioase. I. cu lumea lui imaginard. cap. cap. 2 Metoda asociatiei verbale a lui Jung . 3 Intrepretarea viselor. complexele pe cari le simte. contine 292 pagini. X. Istoricul psihanalizei. sA cunoascA toatA psihanaliza.

ca si de unii autori straini. ditie revizuita si completata. vointa de a putea. nu nu- mai atractia sexelor opuse dar tot ceeace e instinct. chiar s'a zis ca foamea si amorul conduc lumea. la sfarsitul lucrarii sale. Partizanii convinsi ai lui Freud au facut uz mai mult de fantezie decat de spirit critic si au imbracat doctrina freudiana. Dar si alte boale cer de asemeni un tratament lung. sunt destul de incurajaloare. care cu siguranta e exagerata. Autorul da. totul e sexual. la transformarea si sublimarea instinctului sexual. Rezultatele terapeutice obtinute de Freud si scoala lui. Pentru Freud. reprezinta o lucrare meritorie si Inseamna un inceput laudabil in literatura romaneasca a psihanalizei. Viitorul ne va arta ce va mai ramane din aceste ruine caci psih analiza este susceptibila de obiectiuni foarte serioase. 1n decurs de 3-12 luni sunt Impedimente serioase pentru bolnav si medic. Numeroase vindechri sau ameliorari au fost comunicate diferitelor societati de psihiatrie.9 sedinte pe saptamana. vointa de a trai. Dar nu trebuie sa uitarn ea monumentul ridicat de Freud cu atata munca si persistenta psihologiei dinamice a inconstientului este sapat in fundamentele lui de mai multi ani de invatati partizani ai psihologiei traditionale si ameninta sa se rui- neze. Libido al lui Freud deptiseste cu desavarsire sfera sexuala.ro . in Nina parte. a produs un fel de revoila in spiritul psihiatrilor. care este la a doua e-. analiza unui bolnav cu idei obsedante. emotiej afectivitate tot ceeace filozofia considera ca elan vital. Aceleasi obiecth se aduc lui Freud relativ la rolul elementului sexual in patogenia nevrozelor si ceeace este mai surprinzator. El e intins la toate fenomenele afective si nobile desi trebuie sa recunoastem ea civilizatia contribue. Dar chiar aplicarea teoriei sexuale la tratarea psihonevrozelor. Cartea d-lui Dr. deoarece doctrina medico-filozofica a lui Freud se bazeaza uneori pe hipoteze foarte hazardate si explicatiile cele mai subiective si hazardate au fost intrebuintate pentru interpretarea fenomenelor complexe ale constiintei afective. inteo atmosfera mistica.dacoromanica. Popescu-Sibiu. caci www. ticuri si alte turburari psihice. Deaceea Maeder ne sfatueste a lua cuvantul sexual in sens poetic. chiar complexul lui Oedip n'are o baza istorica.

In fine. Popescu-Sibiu o parte din premiul Lazar. Nu- mai prin intamplare a intalnit pe tatd1 Mu pe care Pa ucis.ro .dacoromanica. aproape cd nu gdsim o singurd notiune fundamentald a lui Freud care sd nu existe in stare rudimental% in psihologia clasicd.10 cum a observat Mills. Totu§i cu toate explicdrile indrdsnete qi concluziile gre§ite. a cdrei realizare insd depinde de imprejurdrile financiare dificile in care se gase*te Statul nostru". Deaceea se poate afirma cd psihanaliza a adus oarecare servicii analizei psihologice §i suntem de pdrere a se atribui d-lui Dr. se gdsesc in lucrArile lui Freud vilor 'Ai un mare numAr de studii pretioase asupra nevrozelor §i a diferitelor forme ale instictului sexual. MA cea mai mica banuiald cd e propriul sdu tatd. Oedip n'a lost alAptat de mama lui. www.

indicg numerile de ordine din bibliografie ale lucrArilor Ion respective. 1) Sigmund Freud s'a nAscut (6 Mai 1856) In Frieburg. ambele aducAnd aceleasi transformar fundamentale. prima In domeniul biologiei. www. unde a frequentat Coleglul Sperl.) In sanul carora a stArnit o adevArata revolutie. numarul adversarilor Insa scade mereu.INTRODUCERE. ideile freudiene difuzand incetul cu incetul In mai toate tarile. In 1885-86 a fost elevul lui Clzarcot si catva timp a lui Bernheim dela Nancy. apol la neuropsihiattul T. a doua in cadrul fizicei universale. Sunt aproape patruzeci de ani de cAnd profesorul vienez Dr.dacoromanica. * Numerile alaturate autorilor citati In text.ro . cu cea a lui Einstein. Meynert. literare. Din acest punct de vedere unii autori (fortes) o compara cu doctrina darwiniana. 0 descriere mai am5nuntilA a vietei private si stiintifice a lui Freud ne-o expune Wittels (321)* un fost prieten si adept al maestrului. Vederile profesorului vienez si ale scoalei psihanalitice create de dansul au atras numerosi si infocati adversari. psihologice. Ca student In medicin5 a fog preparator In laboralorul de fiziologie a lui Ernst Brucke. Sigmund Preud 1) a pus bazele unei doctrine psihologice cunoscuta sub numele de psihanalizei sau psiho-analizd. din motive pe care le vom vedea ulterior . Sub aceasta denumire conceptia freudiana se prezinta ca un puternic curent (freudismul) care a zdruncinat bazele intregei psihologii clasice sub toate aspectele ei. Cunos- tintele obtinute la Salpétrière si Nancy au fost punctul de plecare al conceptiei psihanalitice. fenomen dealtfel inerent oricarei conceptii geniale. un mic orgsel din Moravia. noua psihologie" preocupa centrele intelectuale (medicale. Inteadevar. teologice. filo- sofice. etc. La etatea de trei ani a fost dus la Viena.

incercand sa zdruncine curent. tiintifice amintin- du-se doar de un singur fapt.12 in scurt timp lucrarile lui Freud ifi ale adeptilor lui au fost traduse in mii de exemplare si in mai toate limbile. Partizan al unei concep(ii spiritualiste. si se vor separa de celelalte lucrar mari servicii analizei psihologice". www. numerosi cercetatori contribuind la edificarea si verificarea acestei doctrine. deci tocmai un fapt care-si are importanta lui bine fixata in cadrul psihanalizei.. prin fecunditatea ei. Adversarii cei mai 'in versunati au fost nevoiti sa recunoasca insemnata parte de adevar si lumina ce-o proiecteaza conceptia psihanalitica In domeniul psihologiei univer- sale.. a scopul lui a fost sa demonstreze permanenta visului omenesc in afara somnului" etc.dacoromanica. In una din lucrarile lui (74) vizeaza cu termeni aspri substratul neo-materialista legat de instincte.Les Morticoles° Ed. inteun stil impulsive' lucrarile puternicului literat (si medic) au cautat de altfel sa loveasca ironic si Cu vie inteligenia In toate exagerante manifestarilor mai de seama ale spiritului contemporan. Spirit reactionar.ro Le stupide XIX-e . In concluzie aráta. Janet. Grasset Paris etc. cum Inca n'a fost in istoria psihologier (Claparède). nu ne pot opri sa ne dam seama in mod strict obiectiv de fertilitatea ei. (154) un Mai 1arziu impartial critic al lui Freud se vor uita generalizarile lndraznete si simbolismul aventuros. partite ei avut Ca once conceptie in faza de debut.1) Astfel. spune P. critica lui Daudet contribue la primatul spiritual asupra determinarilor biologice ale vietei omenesti. baz 0 alta manifestare antifreudista o semnalam la congresul naturalistilor din Ktinigsberg ce-a avut loc acum cativa ani. si-a vulnerabile si exagerante inerente entuziasmului. anume a psihanaliza a adus Inteo recenta lucrare. al conceptiei psihanalitice a viselor. care azi par a caracteriza aceste studii. Aceste expan- siuni. Leon Daudet face o severa critica a freudismului. opera lui Freud constitue unul din evenimemtele cele mai importante. 1) Vezi:. Fasquelle. Paris 1925 slide' Ed. Se va vorbi intrio zi de psihologia de dinaintea lui Freud* §i de dupa Freud" deoarece prin noutatea ideilor ce ni le sugereaza.

. fiind o doctrina eminamente psihologictt. . www. se declara fi s antifreudian.) vor constitui o achizitie pentru stiinta (dei o acuzase de antistiintifica). ettil clinicei psihiatrice din Manchen. Aceasta cre.ro . la credinta in existenta unui suflet" . etc. latura aceasta a vietei In general. ca acel ceva" duce apoi o viata independenta de . . suntem nevoiti sa facem o mica incursiune in jurul notiunei de psihic". Cum s'a conceput psihicul si cum se concepe azi ? Notiunea de suflet" dateaz1 din vremurile cele mai vechi. . In timp ce altii prea legati de studiul acestei realitati externea au neglijat mai mult sau mai putin factorul psihic : realitatea interna". La sfarsitul conferintei fui. recunoaste cg o serie de descoperiri pozitive (ale acestui tpoet. domeniu neglijat mai ales din punct de vedere hl unui studiu practic. Doctrina lui Fieud. Pe acest ceva" l'au conceput ca un suflu.13 Pilmke. ci ca pe un poet a carui teza este antistiintifica. a constituit obiectul numai al unor conceptii pur teoretice. etc. materialul de lucru al filosofiei. dupa ce descrie pe Freud nu ca pe un savant. o umbra. O In timpul somnului poate vizita cele mai departate locuri. Toate acestea l'au facut sA creada. Dupa ce a trecut din laza aceasta oculta. * * * Domeniul pe care l'a abordat Freud a fost acel a psihicului atat sub aspectul lui normal cat si cel patologic. . ca .dacoromanica. metapsihicei. Visele si fenomenele mortii au contribuit In cea mai larga mgsura la geneza acestei notiuni. . chiar a celor disparuti. ca in vis apar si cei disparuti l'au facut sa creada ca acel ceva" traeste si dupa moarte. metafizicei. . Primitivul a cautat sa-si explice faptul. dintl a dus la cultul mortilor . Faptul. Inteadevar. ca In somn se desprinde ceva" din- teansul. notiunea de a devenit suflet" odata cu evolutia intelectual a omenirei corpul lui studiul filosofiei si apoi acel al psihologiei : stiinta totalitAtii fenomenelor ce se petrec In sufletul omenesc. de materie. cA este In tovarasia altor persoane. totusi acest chisman fati" care sustinea temporaritatea curentului psihanalitic. izoland-o de substratul ei concret.

Conceptia sufletului" (In raport cu materia. de unde numele de materilasm equally) fie ca spiritul este o Ins4re a materiel (materialism atributly) fie cA este o functie.. Descartes 11 localizeazA In glanda pinealA. etc. V. ina cardiacA a lui Aristotel). spirit. corpul) a trecut astfel prin cele trei faze. F. de forte. Hitzig. Gall (Cu elevul sAu Spurzheim) duce la extrem aceastA localizare cerebral. etc. mai tArziu pe baze mai stiintifIcefrenologia luí F.. J. E. materialismul lui Democrit. Bfichner. Goltz. monadele continuand a duce o viata extra-terestrA spirituala dupg moartea corpului 2). Conta. www. . focare de activitate. Bergson. Acest monism materialist este reprezentat de Vogt. Ogle. iiihtelor. Le Dantec. prin care dupa A. Bechterew. datorità miscgrilor moleculare ale materiei nervoase (materialism cauzativ). fie ca materia este unica realitate (materia . Dup5 aceasta conceptie. excretie (Vogt) a materiei. d'Holbach. Comte ar trece once conceptie : L faza oculta (teologic5) II. putandu-se despArti 1) *i monista.. iar materia spirit degradat.sufletur. Sachs. Munk. reprezentata de : spiritualismul (misticismul) lui Platon. iar d'abia In sec.ro .fraeckel.dacoromanica. Din acest punct de vedere Il gAsim conceput ca asuflu caldg care circulA In sAnge sau ca . VI apare doctrina cerebralAg a lui Alcmeon din Crotona. elementele primitive ale tuturor. spiritul ar fi singura realitate. Wallace. independente. material al unui principiu imaterial §i deosebit de corp : al spiritului. cA atomii vietei ar fi monadele. dupà care. faza metalizica in care g5sim o diversitate de conceptii. anu me : dualista (Descartes si elevul s5u Malebtanche) dup5 care corpul §i sufletul ar fi doug realit5ti fundamental deosebite una de alta. 1) Conceptia monismului spiritualist este reprezentatA In filozofia con- temperad.. s'o supuie studiilor de psihofiziologie. Cabanis ( creerul secreta gandirea) Alolleschot. adica substante simple indivizile. ca apoi Fritsch. de H. Astfel gasim conceptia monadelor a lui Leibnitz (1714) care In Monadologle sa afirm5. sub forma el moderatA expunand-o Broca (1864) cu care conceptia intrA In faza experimentAril stiintifice.fluidg. corpul fiind corespondentul concret. ') S'a cAutat astfel a se localiza . Cu sediul In inim5 (doct. nemateriale.

In jurul acestei probleme am prezentat la al XI-lea Congres al Soc. vitalO. A. H. totusi despre acest substrat nu avem trisO o cunostintO sigurA. (Oszvald L'gnergieu. W. cA psihicul presupune existenta unui substrat cu anumite proprietAti si anumità conformatie"(RddulescuMotru)(253). un act. este faptul ca psihicul se aflA in strAnse raporturi cu baza materialO. conceput ca o manifestare nervoasO este considerat ca reprezentAnd o energie (energie psihicg. pe atributele fundamentale ale energiei la care se ajunge in ultima analizl (Dide) (84). de Neuropsihiatrie. biologica (Deschamps) o fort5. Este reprezentat de B. Oswalc11) Mach. www. faza experlmentald. Numeroase laboratorii de psihofiziologie experimentala (Leipzig.ro . etc. Ebbinghaus. dAnd rezultate strOlucite sub conducerea lui Beaunis. K. etc. fenomen In care este se° (132). Paris. Se numeste psihic. Pavlow (Petrograd).) Tinut la Dlclosaamartin In 1931. Problema psihicului" totusi nu este Inca rezolvatO. psihogeneza In esenta ei prezentAnd Inca un semn de Intrebare. Wundt.4i 3.. Spinoza. deaceea psihologia se multumeste sh ne descrie faptele sufletesti" si sA stabileascd conditiunile In care se produc (id). paralelismul psiho-fiziologic dupO care spiritul ì corpul ar fi cloud aspecte ale aceleiasi realithti. sub termenul de psihic" (mental") Intra In: III.. In prima : Bazele psihoenergetice ale psihologiei normale $i patologice" am insistat asupra apropi') eFenomenele psihologice pot fi concepute ca fenomene energetice Itsterpretate astfel tot atAt de bine ca i alte fenomeneg. deoarece psihologia trebue sO se edifice pe baze mai largi si anume. gandire (Gras- Ceea ce se stie MO. Rom. Stumpf.dacoromanica.eber. Se studiazA astfel psihicul" ca o functiune nervoash" strAns legatO de conditiunile de natura_nervoasO. Din acest domeniu al filosofiei transcedentale studiul su- fletului". Fechner. etc. Helmholtz. Hbffding.) s'au creat pretutindeni. Bine!. Wtirzburg. etc. endocriniáng. W.. umorall Psihicul". Stlinta nu ne ofera deocamdata deck rhspunsuri evazive. Psihicul este conceput astfel in sensu) panenergetismului universal al lui W. . . James. Psihologie §i Endocrinodoul comunican. Duhem. Hbffding. reprezentatO de I4. etc. Marbe. Wundt.

Energia psihica" n'ar fi dupa unii biologi decat rezultatul anumitor fenomene de natura fizico-chimica. Afirmatiunile noastre le gasim confirmate prin coincidenta cil ocazia celei de a 6-a Conferinta a psihanalistilor francezil) in cursul discutillor ce s'au facut privind raportul p rezentat de Parcheminey asupra histeriei de conversiune. energii circulunte (Dide) vitamine.pe atat de importanta din punct de vedere stiintific. Pende. Notiunile de .energie" nu pot fi considerate in mod exclusiv ca elemente irationale sau mistice intrucat ambele sunt utilizate in studiul afectiunilor mintale.).ro . HentyFlournoy considera problema dinam ica a energiei psihice centrul operei lui Freud. Cu ajutorul ei. putandu-se face o legatura intre creatia spirituala (opere.dacoromanica. etc.1 www. etc. Sustine caracterul energetic al inconstientului (conceput psihanalitic). Din acest punct de vedere conditiunile biofiziologice ale psihicului au fost relevate de cercetarile anatomo-patologice. etc. . explicarea fenomenului psihic In complexitatea lui ar prezenta o mai larga perspectiva. fiziologice si mai ales de cele efectuate In domeniul endocrinologiei (Laignel-Lavastine. deplasare. sustinand cä notiunea psihoenergismului ar putea oferi aceasta apropiere. Anne°.) descrise de Freud sunt fenomene energetice. a avut loc In zilele de 39-31 Oct. Studiul endocrinologiei apare dupa ultimele cercetari intr'o stransa 9 Care St. diastaze nervoase.). a carui arma este cuvantul legat erii de nenumarati coeficienti ofectivi ce modifica structura sufleteasca a individului. In a doua comunicare 0 explica(ie psihoenergeticd o mecanismelor psihoterapeutice" am evidentiat avantajiile ce ni le ()lea ipoteza psihoenergetismului in lamurirea mecanismului si tehnicei tratamentului moral. fntrucat mecanismele (condensare. Parhon. iar aceasta notiune a unei energetici psihice pe cat de teoretica In psihanaliza. ce se produc In compozitia umorala (coloizi. cultura) i dinamica celulei nervoase ce-i conditioneaza manifestarea.psihic" i . refulare. cari la randul lor s'ar afla sub dependenta unei organizatii endocriniene mentinuta In stare de echilibru de catre cele doul sisteme antagoniste ale sistemului nervos simpatic (vegetativ). Biedl.1931 la Paris in Asilul Clinic Desbaterile publicate In Revue Iraq de psychanalyse° 1932 Nr.pe baze stiintifice a psihologiei de datele biologice.

sa le Inceteze indiferenla fala de pozitia i mi§carea lor mecanica. qtiinta a lost nevoita deocamdata prin ignorabimus" Intrn cuvantare (Ueber die Grenzen der Naturerkenners") pe care a 1inut-o fiziologul berlinez Emil du Bois-Raymond (1872) §i In care spune : Este de neinteles cum unor atomi de C. fiziol...17 conexiune Cu acel al psihologiei t¡i mai ales cu cel al neuropsihiatriei. cuno§tinta. 2) Toulouse. + constiinta. $i acest ignorabimus" este Inca de actualitate. el trebuie sa aiba In vedere ansamblul organismului".dacoromanica. O. precum vom vedea. film' afectiv al individului fiind asile! In stransa legatura cu functiunea sexuala endocrinianal). In Vaschide si Piéron.2) Sunt multi factori Inca necunoscuti Inca In ultima lor analiza. In esenta ei ? Care este geneza intima a ei? Cum se efectueaza mecanismul de transformare a unui fenomen psihic in echivalentul sail manifest : fizic ? Stiinta experimentala nu ne-a dat raspunsul decat sub forma mai multor ipoteze. etc. Toate cercetarile in sensul acesta au evidentiat terenul biologic (fiziologic. Technique de iisychologie expérImentale 1904 (citat de Grasset (132) Cu drept cuvant observa ca precurn un fenomen fiziologic se deosebeste de unul fizico-chimic prin un element iredlictibil: viata. tot astfel un fenomen psihic se deosebeste de cel fiziologic prin un alt element : constiinta". Influenta glandelor endocrine sexuale apare ca o forta de prima importanta In determinarea manifestarilor psihice. Avem raportul intim Intre aceste trel categorii de fenomene : fenomen fizico-chimic ten. fenomen psihic. pentru a lua o atitudine comtienta.. Az. Vom ignora pe veci cum se produce faptul de congtiinta din faptele materiale cari 11 conditioneaza".bioch'mic) ca un factor determinant al activitatii psihomotorii.. www. H. adica : fenomen flziol. Numai un studiu al mecanismelor intime de transformare a unui fenomen Intealtul (din cele trei categorii de fenomene) va putea rezolva problema tricA nerezolvatA a paihogenezelv. In fata acestui mister ce Inconjoara sa raspunda problema. al activitatii gandirii. In acest domeniu obscur si complex al psihismului s'a nascut conceptia psihanalitica. din corpul meu.. Psihiatrul nu trebuie sa se rezume la cunoasterea sufletului" bolnavului. (Parhon-Odobescu) (228). conceptia freudiana a lui Libido. Psihiatria este ceva mai mult decat psihologia patologica kii cineva poate fi cel mai bun psiholog !Ara ca In acelaq timp ea fie §i un bun psihiatru.ro . Dar ce este gandirea. Cercetarile minutioase ale lui 1 Ceeace confirma.

o veste surprinzatoare. Poincaré). problema genezei diversilor factori este de domeniul metafizicei.18 Freud §i ale elevilor lui. www. Inteadevar. si de o importanta capitala. 0 schimbare In functiunea endocrina are repercursiune in cadrul atat normal cat si mor bid al activitatii psihomotorii . au conformat rigorilor stiintifice accesul pe cale psihologica la cunoasterea sintezei olgano-psihice ce constituie individul.studiul raporturilor dintre fenornene".ro . Pana la dansul se studia indeosebi aspectul organic al individului . Studiul acestor raporturi va constitui obiectul stiintei pure . in timp ce stiinta se defineste ca un studiu al relativului". once schimbare In conditiunile materiale ale elaborarii psihomotorii. caci numai astfel ne vom putea da seama de complexitatea si de raportul intim al fenomenelor bio-psihice. aspect tot atat de real si de important ca si realitatea concreta a organizatiei somatice. fsi are echivalentul ei psihic inversa fiind Irma si ea nu mai putin adevarata.) Individul trebue neaparat privit sub acest dublu aspect : somato-psihic. dar si un factor pur psihic (de ex. cladind doctrina fortelor sufletesti" (Zweig) (324. Asadar Influenta reciproca somato-psihica este un fapt stabilit. limitandu-se numai la . Freud completeaza Insa acest studiu prin cercetarile sale asupra psihicului.dacoromanica.. Nina sau rea) venit din afara (vestea fiind comunicata san sugerata) se repercuteaza asupra sistemului endocrin-nervos. (H. filozofiei.

aceasta menire a avut-o in taza ei de debut . Insa amploarea cu care ni se prezinta azi. impunandu-se apoi cu maretia unei doctrine revolutionare. cautand in mainile lui Breuer i Freud sa vindece histeria. www. iar In domeniile extramedicale ca o metoda de investigatie psihologica. Aceste doua conceptii reprezinta In fond Intreaga evolutie a conceptiei feudiene.Definitia psihanalizei. avea un scop pur terapeutic.ro . de exploatare a mecanismelor psihice. apare ca o vasta doctrina a filosofiei vietei psihice. sintetizarea Intregei conceptii psihanalitice. Intr'adevar. Incepand ca o modesta psihoterapie. Astfel in domeniul clinicel psihiatrice psihanaliza constituie o noua psihoterapie si o metoda explicativa psihologica a fenomenelor psihice morbide.dacoromanica. Ce este psihanaliza ? Freud a definit-o ca o metoda terapeutica a unor maladii nervoase.

deosebirl fundamentale. Spanla. spunand. Terenul pentru aparitia nouei psihologii" se pregatea cu mult Inaintea anului 1893. Rusia. In a carel etiologie au insistat asupra importantei trecutului psihosexual al bolnavului.suvenlrile traumatices §i psihosexualitatea (Janet). a analizei psihologice". Ribot. S'a zis chiar. Danemarca. tot* ambele metode prezInta allturi de punctele comune. Bergson. Charcot (dela Salpetrière) si Moeblus (Leipzig 1888) au emis ideea psihogenezei unor nevroze ca histeria. cut Ideia unei psihanalize terapeutice ? $coala psihanalitica. Psihanaliza in Franta. Tot In 1895 Freud publica Quelques considération pour une étude comparative des paralysies motrices organiques et hystériques" (in Arch de Neurol.) si care mai tarziu a fost completata intr'o lucrare mai mare Studien Ober Hysterie" (Ed. mal ales In felul cum concep . Italia. vom mentiona pe cei mai de seama. etc.CAPITOLUL I. Istoricul psihanalizei. Ungaria. Dintre precursorii scoalei psihanalitice. Primele lucrari de psihanaliza : Breuer. I) apoi prin introducerea notiunilor 1) Metoda psihanalitica a lui Freud prezinta multe asemanari Cu analiza pslhologica a lui Janet. Freud. www. ca Freud n'a facut cleat sa schimbe termenil unor notiuni din metoda lui Janet . Polonia. Precursorii psihanalizel: Charcot. Germania. Le Bon. Periodicele roi revistele de psihanaliza.ro . Zentralbl. Deuticke 1895). Suedla. Janet. 7héodule Ribot prin bazele ce le-a pus psihologiei afective.dacoromanica. Olanda. 77). Janet prin conceptia automatismului psihologic". Cum s'a rigsEllis. P. cand gasim prima lucrare de psihanaliza Cher den psychischen Mechanismus hysterischer Phanomene" publicata de Breuer §i Freud (in Neurot. 1-1." Nr. ca uncle accidente corporale histerice sunt modificad corporale In raport cu idei si aminiri" (Chatcot). Elvetia. India America *i Romania. Anglia.

Charcot (in 1883) emite ¡deja psihogenezei histeriei. Freud a trecut astfel la cel al histeriei. Este deasemenea sigur. de ex. Inteadevar precum am spus.ro . Inteadevdr ipnotismul si isteria au desigur multe afinitäti. foria sau massa psihologicd exprimAnd cantitatea fenomenelor elementare grupate Intel) aceiapi sintez5. un element psihic venit din realitatea lui interna". www. de ce n'ar avea aceiasi influentd. ii sugera ideea. un element psihic al bolnavului insusi. are cea mai mare asemdnare Cu o istericd sau isteric. la automatisme pi la actiuni coordonate (Christin (49). G.21 de energie psihicr si tensiune psihologice 1) in studiul psihofiziologiei. care executd acte. anestezie cutanatg. A reu§it sa producA simptome histerice (ca : paralizia unui brat. le Bon prin contributiunile ce le-a adus in domeniul psihologiei colective. ¡deja sugeratd) in echivalentul sat' somatic (simptomul organic : pseudoparalizia bratului).) Ca elev (1885 1886) al marelui Charcot. mecanismele celor cloud procese psihice. Bergson prin filosofia lui. trdeste scene autosugerate etc". S'a relevat deci influenia starilor psihice asupra manifestdrilor organice. In fata acestui fenomen de transformare. 9 In cele 20 de volume apArute (In traducere) In Ed. contracturd. etc. 1) Janet. bdnuind o analogie intre. mai ales In ceea ce priveste problema atAt de complicatA a histeriei. distingeca pi la electricitate : 1. La trezire bratul prezenta simptomul npseudoparalitic". In sfarsit Havelock Ellis prin bazele ce le-a pus psihologiei sexuale. (Pathan) (226). Freud a fost atras de experientele si idelle neuropsihiatrului francez. tensiunea sau gradul de activare la care sunt duse tendintele pi care poate merge dela o simplA latentA. o reprezentare. fenomen care la Nancy se putea vedea zilnic in experientele lui Bernheim f i Lièbault asupra procesului hipnotic Freud s'a intrebat : dacd un element psihic venit din earl (reprezentare sugeratd de hipnotizator) are influenta mudificatorie asupra fizicului.). Asadar prin hipnozd reusise sd transforme un element pur psihic (reprezentarea. ca bratul ti este paralizat". pi 2. . '. cd o persoand hipnotizatd si care executd actele sugerate in hipnozd. Dela fenomenul hipnozei. in felul urmAtor : dupd ce aseza bolnava histericd in stare de hipnozh. simptom cdre per- sista un timp oarecare.dacoromanica.Mercure de France". Combinarea acestor doi factori constttue debitul sau Octet*: (tensiunea psihologica a Iui Janet).

si destdinuirile ce le-a facut In timpul somnului hipnotic. in cursul car eia insemna tot ceea ce Musa rdspundea la diferitele Intrebdri puse. ceea ce 1-a fdcut s'o inlocuiascd prin cura de conversatie. din cauza vederilor prea materialiste ale lui Breuer. se atad de acesta si-i deveni colaborator. conceptie banuitd de Charcot. stdri de data veche pe cari bolnava le-a uitat .o Metier $1 Freud. Freud Incepu (1894) sd lucreze singur www. Dr. desinfectie mentald (Janet) de unde si numele de metodd catharticr cum au denumit. In cursul ei efectuandu-se o evacuare binefAcatoare a energiei afective (Regis $i Hesnard) (260). simtea ameliordri in simptomete organo-psihice. aduse Insa din nou in sfera cunostintei ei (facAnd-o sd le retrdiascd) simptomele se ameliorau si chiar dispdreau tempo- rar. Astfel s'au consolidat din ce in ce bazele conceptiei psihologice a genezei psihonevrozelor si mai ales ale histeriei. Precum am vdzut. ardtand cd simptomele histerice pot fi expresia concreta si a unor factori psihici (reprezentdri.ro . Proceda deci cu un fel de purgatie mentaldu. Peste putin timp.22 Freud a Inceput astfel sd desvolte In mod logic qi slatematic ideile maestrului sdu Charcot.dacoromanica. l'a determinat pe Fieud sa studieze mai amdnuntit procesele hipnoziei. cei mai insemnati reprezentanti ai hipnotismului . etc. nucleul metodei psihanalitice ca procedeu terapeutic. si pregAtit deja pentru asemenea idei. cd bolnava mArturisea lucruri pe cari nu le credea cd le-ar fi spus (Musa.. emotii. adrift. Incerca sl trateze histeria In felul urmAtor : aseza bolnava in stare de hipnozd. si-anume din acel al inconstientului. Breuer $i Fieud au verificat si completat experienta lui Charcot. cd simptomele n'ar fi decat expresiunea unor stdri psihice anterioare. Freud impresionat de cercetdrile lui Breuer. Breuer a observat astfel. din vieata bolnavei. . Breuer observa atunci. Faptul insd. la Bernheim $1 Lièbault. cd simptomele histerice recidivau &la un timp dupá tratament. nu le recunostea ca fiind spusele ei . din acel domeniu al psihicului. care nu concepea dinamismul intrapsihic origina precum si alte notiuni de naturd prea pur psihied a histeriei abstracta ale psibanalizei.) ai bolnavului Insusi. totusi. care nu cade subt lumina constiintei lui clare. Pentru aceasta pleacd (in 1899) la Nancy. Joseph Breuer. In acelas timp un bdtran medic vienez. . a Minas totusi nemultumit de rezultatele terapeutice ale hipnozei .

dacoromanica. sub directia lui Adler si Stekel. nu sunt decat elaboran diverse ale aceleiasi energii : ale psihismului (individual si colectiv. filosofie. literatura. Anna Freud. deoarece In ultima lor analiza. Majoritatea lucrarilor psihanalitice apar in periodicele editate de Freud si elevii Astfel cele mai insemnate ar fi : Schriften z. Zeitschrift !Ur psa. angewandten Seelenkunde" aparuta in 1907. Padagogik" sub conducerea lui A. etc. 1) in Internationaler Psychoanalytischer Verlaga (Viena). www. Sachs si Otto Rank. Zentr. varietatea acestor domenii este numai aparenta. Psihanaliza precum am mentionat de altfel se ridica astfel dela o simpla metoda psihoterapeutica la nivelul unei conceptii a panpsihismului". Otto Rank. In acelas an a aparut Zeitschrift fiir Anwendung der Psychoanalyse auf die Geisteswissenscbaften" sub conducerea lui Freud. 1). Jahrbuch der Psychoanalyse" (1908) care a aparut pana In 1914 sub conducerea lui Jung. abordarld astfel studiul tuturor manifestarilor psihice i Indepartand In mare parte misterul ce inconjura mecanismele esentiale ale activitatii psihomotorii sub toate aspectele ei. teologie. criminalogie. Nu este catusi de putin surprinzator faptul.ro .) . psihologie. cari in scurt timp reuOra sa Injghebeze scoala psihanalitica. 10 si I 1) In care descrie psihogeneza histeriei i rolul preprimArie In obsesii i fobii. la nivelul unei doctrine psihologice vaste i geniale. atat In manifestarle lui normate cat si In cele morbide). politica. Zentralblatt liir Psychoanalyse" (1910).23 continuand drumul vederilor sale geniale. Rezultatele unor cercetari minutioase si verificate pe terenul clinicei psihiatrice au deschis noi orizonturi i au pus noi probleme in domeniul psihologiei normale. Freud si Bleuler. pedagogie. Meng. 1894. Conceptiile acestei scoli au inceput dealtfel sa ¡ese din cadrul medical in care s'au nascut subt forma unei psihoterapii. 1) Prima lucrare de psihanalizg pe care a scris-o singut a fost je Abwehrneurosen (Neurol. Paul Eedern. Imago" fondata in 1912 de catre Hanns. Sachs. aria. expusa In numeroasele lucrar ale nouei scoll vieneze (mai tarziu si ale scolilor disidente). ca psihanaliza fi gaseste materialul de lucru si aplicatiile ei In domenii atat de variate si multiple precum vom vedea (In medicina. Aichorn.

medicate. Hesnard. Vaschide. In acelas timp Mauricheau-Beauchant din Poitiers scrie cateva articole psihanalitice pentru medicii practicieni. Payot) 1927. lanet prezinta un raport asupra psihanalizei cu o critica pe cat de impartiala pe atat de favorabila nouei psihologii. numeroase cercetari sunt publicate fie In brosuri. Beauchant.2) Vom urmari pe scurt felul cum a patruns doctrina freudiand In centrele savante. Literatura psihanalitica mai ales In ultimii ani este atat de vasta. prima lucrare ce s'a ocupat de Freud a fost a regretatului tan& savant roman N.-. In timp ce prin diferitete lucrar i tratate de psihiatrie autorii (Sollier. Thomas. psihologice. Scoala psihanalitica a Intampinat totusi marl si mai ales numeroase obstacole In difuziunea ideilor ei prin Wile straine. In mai toate Wile precum vom vedea au aparut numeroase reviste psihanalitice . LaforguP. In 1913 psihanaliza se dtscuta intr'o . etc. apoi Maeder (din Zürich) care a facut o expunere a psihanalizei in Amide psychologique" (1912). care in cartea sa Le Sommeil et les reves" (1911) descrie pe scurt teoria viselor a lui Freud" ca apoi Kostyleff sa expuna In numeroase articole trasaturile generale ale psihanalizei.edinta a Soc. Schneider. de Montet face un In acelas an. 8) Ne-am servit pentru aceasta de lucrArile lui Rdgis. Indeosebi spiritul latin a primit-o cu multa rezerva. Primul psihanalist din Franta a fost M.I E. cercetari. volume. wEssais de psychanalysea de Freud (ed. psihanalitice ale adeptilor din Europa si America indeosebi.1) Franta. eseuri etc. Ch. In fiecare an a aparut Almanahul Psihoanalizei (la Viena). Congres International de Medicina din Londra. Din 1926.24 H.dacoromanica. Elvetiene de Neurologie cu a carei ocazie Ch.ro . www. Incat In 1921. /Wendy. R. Inainte de razboiul mondial. 1). Ladame) consacra psihanalizei pagini Intregi. de Saussure o atribue lipsei de spirit practic a popoarelor latine. sub Ingrijirea D-rului Theodor Reik s'aInfiintat la Viena un oficiu special pentru centralizarea ei. Régis. P. Zulliger . 9 Pentru cunoasterea istorlei mischil psihanalitice v. fie in majoritatea celorlalte reviste literare.. Witlets. etc. 2) S'a cgutat a se explice cauzele acestei grele difuziuni ale curentului freudist In tArile latine. prezentand numeroase lucran. la al XVII-lea expozeu a conceptiei freudiene.

de Saussure. R. H. Pitres.25 In larga mAsurA au contribuit publicatiile si cercetArile se-. In 1917 Devaux §i Logre in cartea lor . Blorzdel. etc. Th. Dupa rAzboiu MO. Numeroasele contributiuni ale lui Th. etc. Nurneroase desbateri incepurA sA aibA loe la sedintele societAtilor de psihiatrie si psihologic. de Fleury. ca H. Perelman. a /nceput o serie de lucrAri psihanalitice practice In cazuri de obsesii. 0 parte Je gAsim in lucrarea Drilor Laforgue 0 Allendy. Guiraud. Rezultatele.-Lavastine. Amouroux. Cruchet. impulsii.Les anxieux" vorbesc de psihanalizA . etc. Regis. Lemattre.. (185) Adam precum si in fata argumentelor mai mult de natura sentimentalA ale lui Ch. unii contra. Claude. care in colaborare cu prof. Dupd o verificare impartialA si riguros stiintificA a ajuns sA fie sustinuta cu toata increderea. In 1921 ilustrul psihiatru. dupA ce au lost trecuie prin severa obiectivitate stiintificA. observatiuni clinice minutioase. Ribot. H. de cAtre somitAtile psihiatrice si filosofice ale Frantei. etc. etc. Dupre. M. au lost publicate in revistele neuropsihatiice. Claude. Ceillier. dela facultatea de medicinA din Paris. Dide §i Rogues de Fursac in manualele lor de psihiatrie. la fel M.1) In cursul rAzboiului gAsim cateva articole semnate de Colin-Mourgue. (24) Hartenberg. rioase ale lui Hesnard din Bordeaux. Deimos.Hesnard.ro . altii in favoarea psihanalizei. Papillault. Dunzas. Bergson. (88) A. Robin.. Trepsat. Regis publicA La psychoanalyse des avroses et des psychoses" prima lucrare ce contine o expunere completA si o critica impartiala a acestei noui forme de psihologii" (Tu. (174) .dacoromanica. Bore!. psihanaliza preocupl din ce in ce tot mai mult centrele savante din Franta. schizofrenii. Kostyleff etc. In fata criticilor severe ale lui G. Ribot. Allendy. Cornelius. (71) Foerster (106) Laumonier. Flournoy. Prin 1920 incep chiar lucran i practice pe terenul clinicel neuropsihiatrice. au obtinut rezultate strAlucite. psihanaliza a lost sustinutA cu succes ') Inteo recenzie publicata In Revue philosophique) 1925 L www. Szokolnica (o elevA de a lui Freud) Laforgue. etc. Astfel. ImpreunA cu elevii shi Laforgue. Flournoy. profesorul H. Laumonier. care evidentiazA valoarea nouei metode psihoterapeutice. o ajutau in once caz in diluziunea ei. L. Cornelius.

Capgras. de Saussure (Geneva) §i Dr. Zalliger. Ermlkow. Pichon (ca secretar general). psihanaliza s'a extins repede. R. E. Mai tarziu. In aceia§i revista sunt publicate aproape in Intregime rapoartele. %lmmer. iar din cursul anului 1908 §i pana azi. Lajorgue (Paris). In 1907 se infünteaza la Biirgheolzli un cerc psihanalitic. etc. etc. oglindesc larga difuziune a conceptiei psihanalitice in Franta. Claude. E. investigatie psihanalitica. H. psihanalitica din Paris (sectiunea franceza a Asociatiei psihanalitice internationale) se formeaza un comitet de directie compus din M-me Marie Bonaparte (Paris) A. Provotelle apoi Gottschalk. Centte cu sub imboldul noilor idei ale lui Freud au Inceinstitutii put sa se preocupe de problemele psihologiei sexuale. comunicarile prezentate. Weber. Memoriile originate privind toate donieniile de aplicare. Oberholzer. sub inaltul patronaj a lui Freud. sub conducerea lui Bleuter. cu discutiunile ce-au avut loc In congresele anuale ale psihanaliOlor francezi. Doin (Paris). considerata fiind ca o metoda necesara terapiei boatelor mentale. 7h. au publicat numeroase articole i lucrari psihanalitice. Cu toata piedica ce-o opunea coala kraepeliniana din München. Lombard. Rezultatele aplicatiilor psihanalitice In domeniile extra-medicate. Hesnard. R. Bovet. Mlnkowsky. In Elvetia.vHesnard (Toulon). valoarea terapeutica si de investigatie psihologica a psihoanalizei a fost recunoscuta de majoritatea psihiatrilor.ro . patrunzand cu mutt mai de vreme decat In Franta. ¡mat la Congresul elvetian de psihiatrie tinut la Berna in 1923.20 de Ries. Dubois. Courbon. Germania. de Saussure.9 In anul 1927. ni-le expune pastorul Dr Oskar Pfister. Claparède. facand sa apara trimestrial Revue française de Psychanalysea 9 organul oficial al acestei Societati. psihanaliza gaseste un teren mult mai favorabil. Lipine. 3) In editura G. facultatea de Medicina din Ziirich deveni centrul unei §coli psihanalitice disidente. E. Sarasin. Ladame. Carrette. Flournoy. Jung Schmiergeld. Elvetia. cel mai 1) Despre domeniile extramedicale in care a pAtruns psihanaliza vom vorbi la finele lucrArii. cu mutt entuziasm.dacoromanica. Maeder. Odier (Geneva). Ch. www. Flournoy (Geneva). Soc. Schnyder.

iiiulff (Odessa) si prin cele ale lui Pavlow (din PeDr.eiss (Trieste) si Ruffaele Cantarella (Neapoli). In ultimii ani apar totusi numeroase cercetari psihanalitice. Fenichel. Boehm.dacoromanica. psik hiatria e psicoanalisi" (1923) considerand psihanaliza ca o chimie fizica si o medicina aplicata psihicului".ro . Internat de psihanalizg) a Intiintat (In 1920) chiar o policlinicg psihanaliticg la Berlin. prezentAnd apoi asupra rezultatelor la al VII. Mentiongm cele doug mari edituri ale lucrgrilord e psihanalizg : . gen. Sachs. Curentul freudian preocupa centrele medico-psihologice punandu-se bazele Societatii psihanalitice din Londra" care editeaza International Journal of Medical Psycho-analyois".Zehn Jahre Berliner Psychoanalytisches Institut' o lucrare a Soc. Mentionam Deutsche Psychoanalytische Gesellschafts asociatie din cari fac parte D-rii Simmel.8) Rusia a rbspuns si ea In mod favorabil prin cercetarile D-rului M. Cantarella (publ. di neurol. LeviBianchini sustine conceptia freudiana in Ddense de la psychanalyse" i Valeur et aspects sociaux de la psychanalyse" publicate in Arch. K.1) Dr. Harnik. 1922 Berlin si 23 Apr. 1924 la Salzburg). In care se comenteazg pe larg rezultatele acestei policlinici. germane de psihanalizg. 7085 Leipzig) se afirma tendinta la popularizarea problemelor psichoanalitice. Abraham Prin recenta brosura a Dr. E. Costa. www. etc. Anglia. Reprezentantul de seama al scoalei psihanalilice este prof.27 Insemnat reprezentant al psihanalizei fiind (Berlin) si Max Eitlngon.-. E. i VIII Congrem interdoug dAri de seamg national de psichoanalizg (25 Sept. de Edoardo 11. In 1931 apare . revista consacrata lucrarilor psihanalitice2) Italia n'a ramas indiferenia in fata nouei psihologii. Lugaro in La psichiatria tedesca" (Florenza 1917). 2) Notgm : .The Hogartb Press' §i George Allen & Unwin (Londra).-lui Alfred Brauchle: Psychoanalyse und Individual psychologie" aparuta in Reclams Universal Bibliothek" (Nr. Alexander.Psychoanalytist he Elemente in der griechlschen Trqddie de R. M-me Horney §i Miller. lii Almanach de Psichoanalyse' (1936) Wiena. Eitingon (secretarul general al Asoc. In schimb este combatuta de Modena §i mai ales de prof. Jones (Londra).

Hone's. Americ. H. Prof.° (New-York). Carihy. Dr. Mills si Morton Prince in raportul lar se ridica in contra pansexualismului freudian. romane n'au ramas straine de noul curent al psihologiei freudiene. R. iar White si Smith-Eily fellife (New York) editeaza (in 1913) The Psychoanal. nume cunoscut in cercurile psihanalizice. au starnit discutii vii in sanul centrelor neuropsihiatrice americane. Spania. Mr. In ceca ce ne priveste. Review. R. Marinescu (196) (197) a expus trasaturile geneI) Problema reflexelor conditionate. Jekels. Ch. Prot. asupra mecanismelor fiziologice. Danemarca si Olanda. 2) Care publicg (1907) prima psihiatrie (In limba norvegiang) ce se ocupà pe larg de psihanalia tal 1) Edituri ale lucrArilor psihanalitice din America: Nervous and Men(Washington) si W. au publicat numeroase lucran i in periodicele straine. T heodor Reik (Haag). nici centrele culturale România. Balint. reprezita psihanaliza in Spania. G. Polonia. Greve (Chile) Mme Ruth etc. au trecut insa cu totul de partea lui Freud. Ives Hendrick. Putnam. Franz Alexander.') Mile scandinave. G. Ellis. Ian van Emden (Haag). D-rul Girindrashekhar Bose din Calcutta. etc. D-rului A. prin lucrari de psihanaliza literara.28 trograd). Noorton & Company Inc. Eisler. Camp- bel. Pfei- fer. recunoscand totusi valoarea unor notiuni psihanalitice. Delgado. etc. reprezentari). Ungaria prin lucrarile originale ale lui Ferenczi. India. care a demonstrat rolul inhibitor al factorilor psihicl (prezentari. din Leyda). Astfel la Congresul anual al Soc. Cercetarile lui H. Mr. G. publicate in numeroasele reviste psihanalitice ale Societatilor adepte infiintate. van Renterghen. Vogt (Christiania)2) etc.dacoromanica. lelgersma (rectorul Univ. Brill (New-York) etc. Zaboorg. America. In 1909. vine cu pretioase contributiuni in sanul scoalei freudiene.ro . colaboreaza la periodicele psihanalitice ( nInternat. www. far Psychoanalysea) lar Berkeley-Hill confirma identitatea etiologiei nevrozelor la Europeni si Hindusi. Zeitschr.") Mentionam lucrarile lui : Sandor Radd. Stanley Hall presedintele Universitatii din Worcester invita pe Freud si Jung sa tina o serie de conferinte asupra psihanalizei. (Atlantic City 1921 lunie). Bjerre. W. Karin Michaelis (Copenhaga). de Neurol. Prof. James I. L.

Prin forta faptului. C. ca psihanaliza mai ales aplicata impune o cultura generala serioasa. Insa. criticand-o impartial. G. atunci and este condusa de Indemnarea si rtibdarea necesard aplicarii acestei metode subtile.Buletinul eugenk $1 blopolitic 1929 gi 1930 Cluj . In editia I-a in 1927. pentru o cunoastere temeinica a psihanalizei. Dr. www. T. Urmeaza lucrarea de fata. 1) uneori in colaborare ca Prof. Westfried In lucrarile sale asupra manifestarilor sexuale normale si morbide. Rezultatele practice tnsa obtinute In clinica si clientela. se impun prin succesul lor. sociala pe care le ofera aceasta investigatie subtila de psihoterapie. pentru a ne limita doar la mentionarea lor. ocupandu-se Indeosebi de partea doctrinara a psihanalizei. Dr.dacoromanica. Lucrdrile de psihanaliza ale Dr. se cer sacrificii materiale si morale. sa raspandeasca lumina nouei psihologii. medical intelectual este nevoit Era se familiarizeze cel putin inteun cadru diletant Cu problemele psihanalitice. cd multi literati s'au convins spontan de adevdrul si de valoarea reala a revelatiunilor psihanalitice. Putini se vor hazarda in acest domeniu al specificului omenesc. Prima teza de doctorat (in medicina). reala a nouei psihoterapii. aparuta tot ca teza de doctorat (la Iasi). Dr. 9 In .Clujul Medkal". Putini medici romani pot fi cu adevarat citati de a fi colaborat In literatura psihanalitica romaneasca. C. pentru obtinerea deci a rezultatelor practice de valoare medicala. VIad (300) In 1923. Astfel se explica In mare masura faptul. Retezeantt debutand cu teza sa de doctorat (263) asupra viselor in care se cristalizeaza ca multa pricepere o serioasa putere de analiza a suflecontinua prin diverse articole de psihanaliza tului omenesc aplicata. Urechla (Cluj). ocupandu-se de problema psihanalitica este a D. dar mai ales de timp. Cu aceste Inceputuri lumea medicaid romaad este In larga masura preocupata de valoarea stiintifica a vederilor psihanalilice.29 tale ale doctrinei. Corozel prin teza sa de doctorat s'a impus ca un pretios colaborator in apararea punctului de vedere psihoanalitic. de catre Dr.I .ro . evidentiind valoarea utila. Vlad sunt suficient de cunoscute in competinta si In datele lor practice. C. Dr. C. Vlad. a proape absiNie In actuala atmosfera materialista.

Aceste articole au ap5rut de curand Inteun singur volum sub WM de . a responsabilitatii si-a sanctiunilor penale. Nu de mult. D-sa da la iveala rolul determinarilor psihologice inconstiente in geneza operei emineseiene. medicii psihanalisti romani. Westjried (210). ce-ar duce In viitorul apropiat la inaugurarea unei noi stiinte si scoli eriminale. Vlad In jurul geniului lui Enzinescu. Dr. autorul crede.dacoromanica. In cadrul acelorasi preocupar Dr. o serie de investigatiuni privind literatura noastra. In ultimii ani. C. In afara domeniului medical. D-sa intrevede multiplele aplicatiuni ce le prezinta psihanaliza criminalistica avand largi perspective.Via(a Romaneasedm. doctrina si legislatia penala a viitorului". largind in acelas timp si conceptia psihologica a delictelor.Psihanalia judiciarelm. Prima incercare de acest fel a fost a D. I) NuvelA publicata in Vlata Roma/leaner' No. Dupa ce schiteaza structura mentala a lui Eminescu. C. servindu-se de tehnica psihanalitica.Pandectele Romane". au facut. Mai tarziu D-sa publica un studiu psihanalitic asupra motivului Lenore" din folklorul nostril. Dr. C. www.ro . Wad (211) publica In revistele franceze doua studii in acelas sens evidentiind serviciile ce le poate aduce examenul psihanalitic expertizei medico-legale. Dr. mentionam primele eseuri de psihanalizä judiciarä publicate de D Petre Marcu-BalF1) conturand valoarea interogatorului psihanalitic si posibilitatile practice oferite de datele psihanalitice expertizelor judiciare.30 In ramura medicinei legale. Regretatul profesor Mina Minovicl in colaborare cu D Dr. Ma'am Pop (244) publica unele consideratiuni critice privind aceiasi problema a psihanalizei judiciare. loth: Neumann (218) (219) 1) In revistele : . Steinescu (287) schiteaza o expunere obiectiva a doctrinei lui Freud" sustinand o critica ale carei concluzii ridica o adversitate in lata utilizarii psihanalizei ea metoda terapeutica efectiva. §i Dreptul6 (vezi bibliografia). . care desigur va influenta In multe directii. Dupa ce cauta sa ilustreze subrezenia" principiilor acestei doctrine si elucubratiunileu In faza lor acinterpretarilor psihanalitice. Recent. iar mai tarziu cu Dr. ca tuala valoarea mijloacelor psihanalitice in domeniul medicinei legale si-a dreptului penal este egala Cu zero". 7 din 1927.

bronare. . relevate la lumina datelor psihanalitice. . romane. etc. prin care se justifica i sustine degajarea totala a fetei moderne de sub. poezii. literaturii. O ineatunci puizabila literatura pornografica Isi justifica valoarea utilicand teza artei pentru aria" nu mai ofera argumente zand datele psihanalizei In legatura cu mecanismul psihologic al raporturilor dintre inconstient i constient. felul In care trebue privita fata de azi din punct de vedere pslhanalitic (246) . ci intregei noastre organizari sociale. . PAnA ql crimi.ro . de sanatoasa traditie etc . Aceiasi exploatare In mainile tendentioasa i falsa îi continua opera nefasta creerul unor elemente inteligente si de vasta cultura" in domeniul social al vietei noastre.. stiintifice (In jurul problemei sexuale) cultivand noi (?) moravuri In numele unei . Anumite curente politice (si pedagogice conexe celor politice) in tendinta lor de rasturnare a oranduirii noastre sociale. ipocrite i creatoare de nevroza. . In literatura romaneasca autorii s'au resimtit pe o scara mult mai larga in creatiuniie lor literare. 2) o nuvela. . detin cheia i estetica profunzimilor sufletului omenesc In nenumerate nuvele. ce oglindeste complexitatea cu care este infiltrat sufletul femei de eternele preocuparii erotice.81 publica douh studii psihanalitice : asupra romanului Baca/aura/fill elevulut Getbert" de Torberg si Adela" de G. www. jugul moralei sexuale. . Ibialleanu." Daca pe taramul medical au aparut restranse lucrari fata de centrele culturale straine. conferintelor si chiar lucrarilor . concluziile noastre releva falsitatea tendentioasei i naivei interpretan i a teoriei psihanalitice.. cat si mecanismul psihologic al visului in sensul conceptiei freudiene. utilizeaza conceptia psihanaMica In subminarea familiei Intronand dreptul absolut al sexuaMAW (o forma periculoasa i ieftina a materialismului) asupra oricarei valori etice. piese. ziarelor. Cezar Petrescu. Citarn bunaoara Somnul" de D. In legatura cu fenomenele sociale actuale. moderne vieti" . etnice.dacoromanica. din cele mai nefaste nu numai literaturei noastre. Inspiratii fecunde si orizonturi noi ale tragicului omenesc.. Opera de destramare i desmat social desfasurata de spirite revolutiope calea revistelor. am schitat In cuprinsul unui eseu. venale sau dornice de castig surilor. . Este locul sa atragem atentia i asupra unei repercusiuni ale conceptiei psihanalitice.

8) In domeniul psihologiel. C. lar sublimarea un minunat mijloc educativa (id. Freud sau Glde'). C. 1) Acest aspect al psihanalizei 11 vom trata pe larg In cadrul unei /ucrari In curs. interese financiare. RomAne de Neurologle.) acestei utilizad a psihanalizei In insavi detrimentul valorii ei. Prof. Georgrade (126) vede In investigatia psihanalitica Marta cu talent. Moldovan (212) face prima expunere psihanalitica a inconvtientului. face o ampla descriere a aplicatiunilor psihanalizei in pedagogie. considerandu-1 pe Freud un mare educator" (216). Speranfla (285) (286). DI C. In care atat adeptii cat vi adversarii ei. nefaste structurei etice a individului cadrelor noastre sociale. comunicad vtiintifice vi eseuri.Considera(iunt psihanalitice asupra creae literare° comunicare prezentatA la al 13-lea congres al Soc. am demascat cauzele (politice. parvenire. antinationale . Narly. tinut la Sibiu (1933). ce le determina acest curent" modern alimentat cu idei psihanalitice" vi. M. Din punct de vedere pedagogic. Psihiatrie.dacoromanica. etc. Prof.). In desvoltarea conceptiei personalismului energetic" (254) D-sa considera meritul psihiatrului vienez S. (6).. Se impune o stavilire a acestei exploatdri a conceptiei psihanalitice. Psihologie si Endocrinologie. Reidulescu-Motru (253) confirma pretioasele contributii ale psihanalizei In explicarea fenomenului psihologic. Antonescu expune contributiunile practice de mare insemnatate In cunoavterea vi influentarea integrala a sufletelor copiifor (elevilor) nostril'. E. D. G. ca un convins adanc cunoscator al conceptiei freudiene. O atitudine favorabila psihanalizei indeosebi privind fenomenul sublimarii se desprinde vi din lucrarile de psihologie sociala ale Prof. prudenta i rabdare. Conf. In cadrul preocuparilor de psihologie fi pedaRogle infanHid.32 nalii intelectuali" vi minori" (precocitati (?) vor justifice crima prin argumente culese din . DI Prof. D. www. D.ro . G. am semnalat influentele. un pretios mijloc ce 9 Constatare personal cu ocazia examenelor psihiatrice ce-am avut ocazia sA le facem cAtorva criminali intelectuali. au recunoscut o arma cu douà taivuria. 9 .. In o serie de conferinte. Freud de a fi staruit asupra proprietatii de identificare a Eului.

Dupa ce insista asupra deosebirii ce trebue facuta Intre inconstientul organic-fiziologic si inconstientul psihic (conceput ca substanta sau ca o realitate sui generis). gratie carora el devine un factor In mai mare masura $iesi suficient. Blaga (id. L. Tot In filosofie D-sa. lipsit de substanta. Blaga (21) releva raporturile dintre conceptia romantica (a lui Se/telling. In teatru. cu funclii suverane si de o ordine si de un echilibru launtric. desprind o viziune mai plina despre structura $1 continutul inconstientului. pe plan filosofic. ne ofera s't o serie de contributiuni pretioase. D-sa considera posibilitatea unei abordar efective a problemei inconstientului numai reluand traditia romantica veche. si adangAndu-i-se sporul mlezos obtinut pe alte cai. D. Reamintind faptul ca descoperirea ninconstientului" constitue un titlu de glorie mai ales pentru filosofia naturii" D. prin faptul ea ofera un imens material Cu extraordinare efecte dramatice si de fecunditate rara". dar mai ales din discernamantul ctitic al unui spirit de-o rara putere de patrundere a realitatilor abstracte. Dr. 1) In primul volum : Orizont 111 stila din . care desena eadrele unei viziuni.dacoromanica. Carus. de suprafata. Insa din pozitia limitata unui cadru marginal. 1.) si cea a psihanalizei privind domeniul inconstientului. ea viziunea romantica contureaza inconstientul global.ro 3 . 0 mindu-se asupra structurei inconstientului. autorul desprinde concluzia. ne mai fiind posibila nici o cunoastere. D. Blaga considera problema psihanalitica de-o importanta deosebita. Rezervele ce le face In jurul acestei conceptii sunt cu atat mai valabile cu cat izvorasc dintr'o favorabila atitudine MO de doctrina psihanalitica.) Il descrie ca o realitate psihica de mare complexitate. POPREIC11. L.Trilogia culturil'. utilizand datele psihanalitice In cadrul originalei teorii asupra stilului cultural 1) alaturi de comentariile filosofice si critice asupra problemei inconstientului. Din aceasta opozitie a privirilor. fi lipseste viziunei psihanalitice perspectiva vasta in adanc.818111 t 08111LNALIZAN www. evidentiaza valoarea conceptiei psihanalitice despre inconstient. Goethe etc. Irma gol. L. ps hanalistii limitandu-se la un punct de vedere periferic.b ne oferit informatiuni sugestive pentru a sesiza subconstientul In care germineaza si din care 'tsar multe din conduitele bizare ale copillor". Din sanul acestor raporturi..

cópturand. Ludan Blaga ii da numele de personan(d.decat e con§tiinte. O asemenea limpezire a domeniului inconOientului de perspectiva cosmotica" a dus la o serie de contributiuni originale in legatura cu raporturile dintre incon§ient §i con§tient ceea ce l-a facut. al nostru. dar nedeghizate" D. In mod deosebit D. spre a fi utilizata apoi numal In scopul binelui social si in raport numai Cu realitatile noastre sociale. credem ca i se cuvine acestei doctrine Intreaga atentie."2) Ne limitam la aceasta sumara schitare a felului In care conceptia psihanalitica a fost comentata §i criticata de cel mai original §i adanc ganditor contemporan. formand prin aceasta transformarecontinuturi ale diverselor creatii spirituale (artistice. Dupa aceasta conceptie psihanalitica a creatiei. Blaga i§i Indreapta privirile In jurul fenomenului de crea- tie spirituala". cu drept cuvant. literare etc.Fenomentil 1) Procesul personantel 11 considera autorul §i ca un pretios mljloc de explicare a fenomenului . O asemenea considerare il duce pe gAnditorul nostru la conceptia unui inconOent cu caracter cosmetic". de revgrsare a undelor" continuturilor din incon§tient in con§tiinta scazute ca un ecou.dacoromanica.)') Ori.o ca o valoare de cultura ce trebue cunoscuta. ') Vezi capitolul al IX-lea : . deghlzate. nu haotic". L. www. pe autor.stilm.ro . in mai toate tarile. continuturi ale incon§tientului pot aparea (efulguratiuni ale incon§tientului") in constiinta §i fara o prea- labila transformare cum se petrece In fenomenul sublimarii. * * Trecand In revista ecoul ce l-a avut doctrina §coalei lui Freud. lamurit de psihanali0 prin mecanismul sublimarii" libidoului sexual. sa revizueasca In mod critic mecanismele vietii suflete§ti descrise de Freud. tendintele (continuturile) incon§tientului apar in con§tiinta diformate. Acestui proces de translatie.

ce n'a fost. Vom face o scurta expunere a principiilor fundamentale ale doctrinei freudiene. dorinte ce tind spre elaborare manifesta. printr'un complex de tendinte si In continuA miscare. Vieata psihica e un 1. Teologismul intrapsihic: once act psihic este determinat de o cauzA (psihicA sau organic5) latentA sau manifestA.CAPITOLUL H. ci si In timpul somnului). complex de tendinte care se gasesc Trite° miscare continua. GeElementul afectiv stA la baza psihodinamismului. statica. Copilul este tatAl adulluluig . nu poate deveni. Astfel. Principiul psihodinamismului. tendinte. Psihologia afectivA. dupa Rtbot (271) 9 P. Se descrie psihicul ca un sistem de tendinte. In sufletul individului sunt vecinic framantari. (si aceasta nu numai In stare de veghe. Janet prin conceptia sa a tenstund psihologice a intrevAzut psihologia dinamicA.ro . inconstientul ca bazA a intregei vieti psihice. Conceptia panenergetismului universal orienteaza psihanaliza fritr'o directie psihomotrice".dacoromanica. 2) Multi termeni al psihologiel freudiene sunt Imprumutati din fizicA fi mecanicti. aspiratii. www. Principiile psihanalizei. Procesele mentale infantile stau la baza intregel desvoltArl ulterioare ale vietii psihice a individului. Pslhosexualitatea cuprinde aproape intreaga activitate a vietli psihice. once proces psihic reprezentand forta unei cantitati de energii psihice 9 pe cale de elaborare. Din acest punct de vedere psihologia freudiana la aspectul unei psihologii dinamice 2) ce contrasteaza cu psihologia clasica asociationista. hedonicA. neza vietel afective. In capitolul utmator insistand asupra catorva aspecte mai importante pe cari He imprima unele principii. Psihicul e o modalitate de manifestare a energiei universale.

2. spre deosebire de excitatie. m. etc.ro . determina atentiunea si da o alta directie lantului de 'deis. Principiul determinismului intrapsihic. instincte. Fenomenele psihice sunt supuse unui determinism riguros. Activitatea psihicA. dorinte. actul psihic fiind conceput In vederea unui scop. finalismul psihalogiel freudiene a adruncinat bazele conceptiei liberului-arbitru. Tendinta este deci la limita domeniului psihic si fizic". 2) Orice act psihic este legat de un altul printr'o asociatie 3) dinamicA si cauzalA. prezintA deci o continuitate si succesiune cauzalA. este termenul generic ce cuprinde toate variethtile lui : necesitAti. inexplicabilA . 2) fu decursul evolutiei ontogenice si filogenice osociatia se face la Inceput superficiala (sunete. Acest principiu prezintA o deosebitA valoare In doctrina lui Freud. o dorinta. SA retinem astfel baza dinamicA si conceptia unei sinteze de tendente % dona din caracterele fundamentale psihologiei lui Freud. produsA de cAtre agentii externi.dacoromanica. asupra manifestkilor paihke. 9 Din punct de vedere filosofic. tendintele traducAnd necesitAtile mentale sau fizice ale individului". coordinatie etc) (Iones) (160). Nici un act psihic nu este elaborat la Intamplare . gusturi. Nici o manifestare psihomotorie nu este deci ininteligibilA. Paulhan (230). geneza ei recunoscand conditii si determinAri bine stabilite exlude notiunile : nhazard" distractie". '1 Pazilhan (232): ptendinta este faptul esential al vietii mentales. ca o filosofie finalistA" (Dubuiadoux) (86). aceasta o a doua s. sub once forma. 2) Aparitia oricarui fenomen psihic este conditionata de cauze: o perceptiune cheama In constlinta o reprezentare. Freud (115) Inte- lege prin o tendintA echivalentul psihic al unei surse continue de miscAri provenind din interim' organismului. nu facem nimic din obisnuintA. a. deoarece importanta determinismului universal este atat de mare Incat rupandu-se numai Inti'un singur punct s'ar rAsturna Intreaga conceptie stiintifica a lumei" (Freud) (114). In psihologia deterministA a lui Freud se amestecA deci mecanismul cu finalismul. inclintiri. www. o emotie.) apoi tot mai profunda si se ridica la un ordin superior (asemanare. (Misa prezentandu-se ca o conceptie teleologica a psihismului 4). d.tendinta este o miscare sau oprire de miscare In stare nAscAnda . etc. distractie sau din capriciu.

dacoromanica. Psihologia lui Freud din acest punct de vedere este prin excelentA o psihologie alectivci in care afectivitatea detine primatul. iar Wundt deasemenea aseazA tendintele (afectivitatea) la baza psihologiei lui voluntariste. al determinismului intrapsihic se bazeaza. Extinderea acestei psihologii. din punct de vedere atAt filogenetic cat i ontogenetic. In schimb Hume in Morala sa dA importanta cuvenitA afectivitAtii. 3. amoeba. cum ar fi de ex. §i In psihologia v oluntaristA a lui Schopenhauer. vise. geniul lui Ribot a pus bazele stiintifice ale psihologie afective. metoda asociatiei libere a lui Freud i cea a asociatiei verbale a lui lung douà metode ale terapiei psihanalitice. precum vom vedea. cAnd vom vorbi despre lapsuri. Freud a fAcut-o bazat pe numeroase cercetAri rlinice si psihologice. cAreia i-a consacrat numeroase volume si articole in Revue philosophique" (fondatA de dAnsul). ajungAnd la concluzia cA intreaga dinamicA a energiei vitale psihice se aflA sub dependenta afectivitatii. Acestea ar fi primele i cele mai simple manifestAri ale afectivitAtii in stadiul biologic din curbul evolutiei ei. emotiei se transformA In activitate. Comte in Philosophie pozitive spune : afectivitatea e unul dintre cele mai principale mobile ale vietii". Pd acest principiu al asociationismului cauzal. Elemental afectiv stil la baza psihodinamismalui. deoarece paralel cu crescanda complexitate a organizatiei somatice s'a efectuat i complexitatea mecanismelor proceselor vietii psihice afeetive. in acea inte- lectualistà a lui Leibnitz.ro . gAsim tropismele.37 Vom vedea importanta i puterea explicativA a notiunei de teleologism psihic. Pentru Descartes afectivitatea constituia domeniul gAndirei confuze". www. de abia in secolul trecut. Energia psihicA derivA din afectivitatea ce-o posedA intregul organism" (Regis Hesnard) (260). Mai mult. precum si a altor fenomene psihosimptome psihonevrotice logice care pana la Freud erau enigme in esenta lor. Principiul afectului. afectivitatea era privitA ca fiind partea inferioarA a inteligentei" (Leibnitz).. cand spune ca intelectul numai prin intermediul afectului. locul cel mai important in mecanismul elaborArilor psihomotorii in general. La fel A. Afectivitatea o gäsim astfel odata cu etergia vitalA. Totusi. La cele mai elementare fiinte.

constitui ceea ce se numeste afectivitate. www. Asadar odata cu perceptia senstbilitatii organice fa(d de tensiunea energiei unei tendinfe pe cale de elaborare. Cum ne-a venit o idee imediat tindem. rAdAcina vietii patia. tendinta cea mai evoluatA : ideea 1). ldeea constitue o tendintA. Asadar congiin(a acestei sensibilitati vitale. ca orice energie se va acumula fn cantitate. 2) Acest fenomen s'ar putea considera ca fiind si la baza cenesteziel. vom puI) Ideea fiind in acelas timp o .generatoare de tendintes.a tropismelor pozitive. In raport direct cu acesti trei factori va creste si tensiunea psihologich" (P. antipatia fiind rezultatul evolutiei tropismelor negative. care este o forma embrionarA a sensibilitAtii constiente" (Ribot) (271). Janet).ro . Ca once tendintA reprezintA o energie psihicA ce-si cau1A elaborarea. si deoarece sub vieata constientA afectivA se aflA o regiune inferioarA.3s De altfel o manifestare afectivA repulsivA (antipatia) a individului s'ar putea compara fohrte bine in ultima analizA Cu tropismul negativ. reprezintA actualizarea unei tendinte-forte. iar perceptia acestei tensiuni 2). a o executA. simtim nevoia. Complexitatea progresivA a psihicului a atras complexitatea crescAndA a vietii afective. iar nu in constiinta plAcerir sau neplAcerii ce le insoteste dupA cum sunt satisfAcute sau nu (Rrbot) (271). In ce constA insA perceptia sensibilitAtii organice In care biol caz putem vorbi de o stare afectivA ? Am spus. care va creste in raport direct cu durata si intensitatea obstacolului precum si cu persistenta fortei ca case tinde a se manifesta In act.dacoromanica. sensibilitatea organicd a constituit cea mai rudimentarA stare afectiva. Bernheirn dela Nancy a numit aceastA tendintA spre elaborare in act manifest a energiei psihice (ideei) : reflex ideo-dinamic. SA luAm de ex. Cand frisA energia este impiedecatA In elaborarea ei. afective se aflA in tendinfe. potentialitAti ne va face sa ne gAsim In acea stare de nesatisfactie afectivA (Unlust-Freud) . si °data cu aparitia celei mai elementare organizald psihice. deaceea autAm s'o elaborAm (Abfuhr) fn care caz ne simtim satisfAcuti (Endlust). sim- IntrucAt baza. el once act psihic reprezintA elaborarea unei energii psihice. care n'ar fi decAt echivalentul psihic al reflexului fiziologic : excitatie-reactie motorie. aceia a sensibilitAtil vitale sau organice. foarte obscurA.

5i sa intre In alte sisteme psihice noi" (lanes) (160). Aceasta conceptie a deplasarii" afectului explica len omenul transfertului afectiv" (Freud). prin o oarecare independenta fata de elementul intelectual (senzatie. Aceasta senzatie de placere o cauta once !BMA vietuitoare. sentiment. al satisfactiunei vitale. 2) Vom reveni asupra importantei fundamentale a acestui principiu afectiv. mad 5i deplasa 2) . idee. Din acest punct de vedere psihologia /ui Freud se caracterizeaza printeun panhedonism al evolutiei vietei bio-psihice. De altfel zilnie se spune : . activitate bio-psihica.dacoromanica. dela cea mai simpla la cea mai complicata. indiferent daca prin acea placere se satisfac sau nu 5i alte cerinte . indiferent dacg satisfac sau nu si alte cerinte socIale. alienati. . $i aceasta va fi neplacuta In cazul aid tensiunea energiei cre5te In urma nesatisfacerii tendintei impiedecate 5i placuta in urma elaboraril satisfacatoare a ei I). Am lost obi5nuiti sa vedem In afect. e carecterizat deci prin mobilitate. . de acest instinct vital". www. biologice etc. Din cauza acestei mobilitati afectul se poate deplasa (Verschiebung) de ata de elementul psihic de care a lost primitiv ata51t. dinamiee. al reportului afectiv" (Mauricheau-Beauchant) fenomen foarte ') Deschamps (82) vorbeste de maladiile energiel psihice" creind astfel o noug stiintA clinicg: psihopatología dinamia`. Afectul (ca once energie) se poate diminua.39 tea vorbl de o stare afectivd. mobile. intr'un cuvant al unui element intelectual. scopul oricarei manifestari (tendinte) psihice fiind acela de a obtinea placerea (teleologismul hedonic al psihologiei lui Freud) satisfactiunea. Acestei conceptii calitative" a afectului.) de care este legat. o calitate a unei senzatii. etc.a crescut ura' a scdzut iubirea" miam indreptat iubirea pre' etc. etc. 8i aceasta cu atat mai mult cu cat ne vom scobora pe scara evolutiei filogenetice (animale. ar calauzi astfel Intreaga. primitivi) sau ontogenetice (copil . intreaga dinamica a domeniului psihic fiind orientala de factorul afectiv. Principiul piacerii" (Freud).ro . noua psibologie opune una cantitivd". Inteadevgr acestia precum vom vedea nu cautg decgt satisfactiunea tendintelor lor. Se vgd cleci caracterele unei notluni cantitative. reprezentari.

anume la cea a psihosexualitatii. Rezultatele obtinute de el si de adeptii scoalei lui. Cand hipnotizatul (deci cu constiinta In stare atenuata) destainueste fapte cand ce nu-si-le reaminteste in stare de veghe. Aceste consideratiuni l'au determinat sa studieze serios sexualitatii din toate prctele de vedere. In acest dute-vino al reprezentarilor. Freud a fost surprins de frequenta cu care descopere factori de natura psihosexuala" ca germeni etiologici ai psihonevrozelor. anume pe acel al inconstientului. nu-i vine sa creada ca le-ar fi spus el este foarte natural sa ne intrebam : unde este depozitat capitalul psihic ce detine memoria faptelor destainuite atunci cand constiinta este atenuata (hipnoza) sau in disfunclie (delir)? Unde sunt depozitate urmele mnezice" ale reprezentarilor de lucruri. Psihosexualitatea cuprinde aproape intreaga actiIn urma numeloaselor cercetari vitate a vielii afective.40 Important in mecanismul terapeutic al psihanalizei. uitam anumite lucruri si-apoi ni le reamintim . pentru ca apoi sa ni le reamintim ? Da unde le evoceirn §i mide dispar dupa ce le inlaturam din lumina constiintei ? In constient nu sunt deoarece le uitam.dacoromanica. Toate aceste Intrebari. din care cauza scopul terapeutic al psihanalizei mecanismelor sediul consta in abordarea acestui domeniu : psihopatogene. cunoscuta sub numele de teoria lui libido a lui Freud i careja ii voin rezerva un caditol special. ducand astfel la conceptia cea mai originala a doctrinei psihanalitice. baza Intregel psihoIogii. psihanalitice efectuate in clinica si in afara ei. . de fapte ce le uitam.ro prob . de constiinta. In acest domeniu Freud gaseste geneza tuturor simptomelor de natura psihica. precum si In explicarea simptomelor nevrotice. Inconstientul. viselor etc. www. nu le-avem la indemana intotdeauna. cand urt deli- rant (cu constiinta in stare de disfunctiune) spune lucruri de care nu'si mai reaminteste. au deslegat numeroase probleme. ipoteza inconstientului isi gaseste unica sa justificare psihologica" (11 uizdt) (322). precum si multe alte considerente si observatii l'au determinat de Freud sa studieze domeniul extraconstient al psihicului.

. Vor apdrea alte tendinte.ro .asemenea importanta unei evolutii normale gi anormale ale psihosexualitdtii asuprá siindtdtii psihice ale vietii de adult. deoarece tendintele noi apdrute nu sunt cleat derivatele celor care par a fi dispdrut . Vom vedea de.dacoromanica. de agresivitate gi de conservare individuald (proprii materiei vii). ca instinctul sexual.tolul psihonevrozelor §i perversiunilor sexuale. desarmoniza intregul fond afectiv ce anima vieata psihicd latentd gi manifestd ulterioard 2). www. lar altele derivate (cdpdtate) sub influenta amblantei sociale (educatia sub toate formele ei). ') Copilul este tata adultului (Freud). Copilul se nagte cu o sintezd de tendinte unele primare. vor . importanta mai ales a traumelor afective" in taza vietii din copildrie care pot uneori surveni gi desaxa. Toate acestea MO numai in aparentd. 2) cdci nimic nu se pierde" iar »ce n'a fost nu poate deveni". . . Calitatea acestui capital psihic va nuanta intreaga activitate psihicd ulterioard a individului. intregul sistem de tendinte ale copilului mildr modificari si transforman i adeseori profunde. Perioada infantild a unui individ (ca gi de altfel a unui popor) prezinta o deosebità importantd. . care pAnd la Freud nu s'a studiat in deajuns. 2) Vezi cap. Procesele mentale Infantile stau la baza tntregel desvoltAri ulterioare ale vietii psihice a individulul oi colectivitAtii. Vom vedea sub influenta cdror factori.dispdrea" unele din cele vechi.41 6.

dacoromanica. Utilul social. Organizatia structurala al funcRaporturile dintre congtient gi incongtient.CAPITOLUL III. Asupra afectivitatii am insistat putin (in capitolul prece- dent) si vom mai reveni. Istoric. care a deosebit o gAndire spontana (inconstientul) de una reflectata (constiinta) . Duna ce am expus pe scurt principiile fundamentale ale doctrinei lui Freud. Problema inconstientului nu este deloc nouA. ceptia psihanalitica a incongtientului: congtientul nu este deloc egal cu vieata psihica. Istoricul acestei probleme.ro . refularea gi rezistenta. mai importante ale doctrinei.. metafizic etc. Ramane sa vedem cum concepe scoala psihanaliticA inconstientul si psihosexualitatea. Aspectele doctrine' psihanalitice.Dub'ul aspect : biologic gi social. Afectivitatea gi incongtientul : criteriul afectivitatii (senNu exista indifesibilitatii) este criteriul vietii sub toate formele el. Geneza Incongtientului : apare odata Cu cea mai elementara organizatie psihica congtienta. que www. Ca de altfel once problema. ApeContinutul incongtientului. ConDiversele teorii asupra incongtientului.Null-punkt° Wundt). sfera inconstientului si psihosexualitatea. Acestea ar fi : vieata afectiva.-. cerii gi prIncipul realitatii. Complexeie ideo-afective. Pr inciplul piatente posesive gi oblative. Eul individual gi social. A) Psihologia inconftientului. suntem nevoili sa insistam in primul rAnd asupra unor laturi mai originale. si aceea a inconstientului a fost privita si din punct de vedere hlosofic. tionala a acestor douà sisteme psihice : cenzura. dela Pascal ne-a ramas: Le coeur a ses raisons. Conceptia psihanalitica a congtientului. Primele incercari le gasim la Descartes (1596 1660). Lui Freud ti revine insa marele merit de a-i fi dat cea mai vasta acceptiune si una din cele mai complete rezolviri. ferenta afectiva (.

Abramowsky. credin(elor. Ribot. constitue una din problemele cele mai discutate ale psihologiei teoretice si exprimentale. un elev a lui Freud. liöff- ding.). In acest cadru stiintific cu lucrarile lui H. fi cu cercetarile de laborator. Problema inconstientului.stient (Assaglioli) sau eta subliminal (Morton Prince). 0 desvoltare filosofica a problemei o da Ed. etc. executate de Bazaillas. descrie imaginile arhaice" (urtamliche Bilder") in cadrul superstitiilor. simbolurilor oaresicum universale2) legate unele de ca expresie a silu acest fenomem psihopatologic. Nancy (Bernheim. Bergson. dupa ce a fast incadrata in o serie de conceptii filosofice a trecut si in domeniul experimentarii stiintifice (de laborator). personalitatea dubla i) fenomen studiat si de Binet. Liébault). etc. studiul inconstientului trece in sfarsit pe terenul experimentarilor clinice ale scoalei dela Scipettière (Charcot). Janet sa-i dea valoarea stiintifica in acelas timp cu prof esorul Freud creandu-se astfel o adevarata psihologie a Incon stientului. preocuparile ce au vizat notiunea de inconstient". incongtientul stemelor psihice ideo-afective. Grasset. W. Janet (151) evidentiaza automatismul psihologic" si sinteza mentala" pentru explicarea multor manifestni psi hice moibide. Precum vedem. de unde apoi a fost conceputa pe baze largi. Bordeaux (Pitres $i Hesnard) pentru ca prin conceptia automatismului psihologic" P. Paulhan. James. Leibnitz (1646-1716) prin teoria perceptiilor minimale" (inconstiente) a introdus lima conceptia inconstientului in psihologie. Alti autori din punct de vedere evolutionist au abordat studiul elementelor vechi inmagazinate In inconstient. W. Ribot. Simbolul divinitkil.dacoromanica. demouulut misterului etc. Fiecare conceptie in parte a descoperit treptat-treptat tot atatea elemente componente si functiuni ale acestui domeniu psihic. etc. von Hartmann (1842-1906) In Filosofia inconstientului" (1869) si de abia in 1886. Morton Prince. Astfel Jung. de psiho-fiziologie. M Prince. Dwelshauvers.43 la raison ne connalt pas". www. Bechterew. mai mult de ordin fiziologic si psihofiziologic (inconstientul organic). Delacroix. (cum este de ex.ro .. Le Bon. Boutroux. care detagate de eul congtiintei evolueazA ca o a doua personalitatea fast numit gi cocon. Wandt o aseaza pe baze experimentale psiho-fiziologice. Astfel P.

intestinal. (inconstient functional).ro . neam. le Bon) au descris din incenstient virtualitatile (predispozitiile. www. etc. cum ar fi de ex. aptitudinile) ereditare ce se manifesta spontan" ca Wand parte din felul nostru de a fi". etc. 1) Toate fuuctiunile organice (interne) se petrec fara sa avem conViinta de efectuarca lor. fie pentru un timp mai Indelungat. tot in raport evidentieaza acest raport intrapsihic) intern cu vieata biologid (fiziologica) a organismului nostru (de ex.dacoromanica. In nevroze). De indata ce acest prag a fost dep4it sau turburat luam act de aceste functiuni devenite anormale (tnorbide): palpitatii. Se Intrevad deci atatea aspecte divergente ale inconstientului In geneza. Aceasta atata timp cat se petrec in pragul normalitatii (sanatatii).imaginatiel creatoare".. b) altele. De ex : peristalismul gastro. deliberarile din cadrul vietii noastre psihice interiorizate.) Ribot pune apoi accentul pe aspectul afectiv (emotional) al proceselor inconstiente descriind chiar o logica afectiva" gratie careia se explica toate actiunile celor cu o constiinta slaba (la cei lipsiti de educatie sanatoasa sau zdruncinata fie momentan. allele de elemente sacre. etc. scoala psihanalitica a privit problema din pullet de vedere dinamic descriind un inconstient dinamic" (sau latent-activ). In sfarsit dupa ce unii psihologi au intrevazut si functiunea creatoare a inconstientului 9. Toate aceste imagini arhaice" (sau imago-tipuri" Maeda) constitue asa numitul inconstient colectiva sau supraindividual" (Jung) comun vietii psihice colective (de popor. pulsatia. rasa. gastralgii. Unele aspecte sunt In raport : a) cu viea(a noastra psihicei internd (preocuparile resimtite ca framantari sufletesti". precum si in finalitatea lor (stabilita mai ales In conceptia psihanalitica). bataile cardiace. actele inconstiente sau mai bine zis fntreaga fiziologie a starii noastre cenestezice de care nu avem constiinta decat cand trece pragul normalitatii 2) si asupra careia elementele psi- 1) Gratie careia se efectueaza inspiratia a§a zis a opontanag revelatiile etc.. etc. Alti autori (G. In modalitatile de actiune si exteriorizare.44 frica. sau de aiti factori social-etici. tabuate. etc. fenomene studiate de Ribot (268) In conceptia lui asupra .

sociali credndu-se evenimentele. lmportanta acestei vieti a inconstientului a lost atat de evidentiata In polimorfismul ei manifest (de unde si multiplicitatea conceptillor emise) Incdt psihologii au lost tentati sd-i gdseasca o formuld sintetistd unitarista 0). cercetdtorii materialist' sustinand punctul de vedere pur organic (fiziologic). www. marilor reformatori politici. ci si asupra mediului social (in cazul geniilor. psihol. religiosi. (Iasi Oct. 9 In virtutea unei legi universale de altfel. In endocrin. sanctiune. chimismul amoral (prin . etc. 1930) sustinand importanta deschilibrului acestui raport psihologic In geneza multor stAri de nevroze . ¡iterare. artistice etc. endocrine).). curentele filosolice. miscdrile sociale.ro . 9 Papt bine stabllit de studiile de psihologie generalA si recent de cele ce s'au facut asupra reflexelor conditionatem (Pavlow). a impotentel psihice. au cdutat sd evidentieze conexiunile actelor inconstiente cu un substrat organic. a perversiunilor sexuale si de altfel a °dare. manifestari psihomotorli. S'a pus astfel In legaturd Cu sistemul nervos si umoral de unde conceptia fiziologica a inconstientului.dacoromanica. si care se formuleazA : imitate In multiplicitatem. penttuca sd i se cunoasca apoi legile si mecanismele ce animl acest domeniu. 1) Asupra acestei orticulatil psihologice dintre indivld li amble* wetalA (si cosmica) am insistat In una din comunicarile ce le-am facut : Psihologia psihonevrozelor° la al X-lea congresal Soc. Fard 'ndoiald cd fiziologia. In contactul psihologic dintre individ si aceastd ambiantd iardsi se efectueazd o serie de influente de reciprocitate. E o lege a spiritulul de sintetizare a fenomenelor din oricare domeniu.organ al gándirei"). E vorba In concluzie de influenta (Inhibitorie sau de accelerare) ce o are un element psihic (imagine.hice au o influentd incontestabild 1) si In sfArsit c) cti ainbianta socialii (si chiar cosmicd). psihiatrie. soc afectiv. etc ) asupra functiunilor fiziologice si endocrine Existenta si importanta reala a factorilor psthici se va Intrevedea si cand vom studia geneza psihonevrozelor.shormonia) In urma nenumaratelor experiente minutioase. 9. de neur. tot mat de mare ca si desechilibrul oricaret functiuni organice (fiziologice. cu consecinte nu numai asupra individului (prin educatie. pline de surprize In cadrul endocrinologic se gaseste In raporturi fundamentale Cu vieata psihicd In general. * * * Bazati pe legatura dintre vieata psihicd constienta si creer (.

46 Sunt apoi. etc. Si aceasta completare se efectueaza cu atat mai mult. Geme111. ideile fixe) sunt . motorii.afectivitatii pure total lipsit de imagini si idei ce l'ar face cunoscut si exprimal) A caror expunere al critica savanta o face Hesnard (144). cerebrala. dinamice.) ca sediul vietii noastre emotive (afective). etc. Faptele histerice (de ex.ro . tendinte motorii. in deajuns de cunoscute conexiunile acestei vieti cu sistemul nervos vegetativ ce detine functiunea 'Centellor cenusii bazali. conceptii pur fiziologice ale inconstientului au fost pe alta parte completate in aspectele lor lacunare de conceptiile celor ce puneau problema si din daca nu chiar numai din punct de vedere psihologic. considerati (Pierotz. litiffdink. Paulhan. etc. Toate aceste. S'au emis astfel o serie de ipoteze 1) : statice.dacoromanica. Teorile afective sustinute de Bazaillas2)§i Abramovsky (1) descriu inconstienful ca reprezentant al .fiziologia si psihologia se completeaza fara contradictie in solutionarea progresiva a problemei centrale a gandireia (hesnard) (144). Dwelshauvers. etc. si Inchide in limitele controlului si actiunei ei ind de sisteme partiale (de idei. Binet.. S'a mai conceput apoi (tot din acest punct de vedere) inconstientul In raport Cu intreaga fiziologie nervoasa. dupli care o redam succint.sistemele emancipate" in urma unei stramtari a campului constiintei".Muelque et Inconsciencem Alm 1909. www. pe baza impresionantelor experiente de /aborator (acerebrarea animalelor). etc. pe datele anatomo-patologice. 2) In . cu cat in general . dupa care constiinta este un vast sistem psihic cupri»zand intreaga noastra individualitate. Din acest punct de vedere (psihologic) am vazut cum diversi autori au abordat manifestarile psihice ale inconstientului. histologice in cadrul carom gasim cunoscutele scheme de localizari cerebrale ale functiunilor inferioare (inconstiente) (schema lui Brissaud. poligonul" lui Grasset. imagini. afective. Jastrow.). Teortile statice (influentate de vechea conceptie asociationista) au fost emise de Janet.) si care sunt starile constiintei noastre clare.

etc. logica de Oa la Freud.) 9 Care In fata vastei documentatii §I a nenumgratelor cazuri (cuprinse to Traité de Metapsychie Ed. ectoplasmil. deoarece once act psihic Isi are determinantele propril. Inconstientul e virtualitatea ce linde sa se rezolve prin actiune. 9 Vezi capitolul al X-lea. In sfarsit. Wei. In m5sura In care le lipse§te corespondentul lor Intelectual (imagini. asupra imaginilor. In timp ce scheletul" lor motor este al vietii inconstiente".) atiintificS a inconatientului. Alcan) de crypteslhesie. Teorlile motoril ale lui Ribot si Bergson au deschis la randul lor rolul primordial al motricitgtii in activitatea inconstientr. Acesti lactan i interni din psihicul (mai ales inconstient) al indi9 Care prin exceleng ne ofera stAri inconOente inefabile al deci greu de cunoscut.ro . a viltorului.dacoromanica. de depheate conceptia spiritism (telekinesii. etc. www. precognitie.bil. fiind un inel dintr'un !ant asociativ cauzal. intelectuale sunt ale constiintei. a conchis valoarea reala a coeficientului afectiv si a puterii creatoare ce o detine vieata psihica inconstientg. etc. Ch. condifil vNzut genezice bine stabilite. meta-fizice si meta-psihice (Myers. In mare parte de laborator. Elementele afective. memoriei. telepatie. cryptopsihie. telepatie. levitatiuni.. inexistenta unor factori determinanti externi. Geley. functiunile inconstiente erau considerate ca functiuni fiziologice spontane (fara excitanti extern» ale sistemului neurocentral. nu exclude existenta unor factori interni. trecaad peste conceptiile Ina meta-stiintifice.) care In legAtura cu celelalte conceptii a ridicat valoarea inconstientului la nivelul unui fundamental fenomen psihologic al Intregei vieti psihice individuale si colective sub bate formele ei. pentruca a4 bgnitiascA una ocultfi. etc. Dupl conceptia psihofizioConceptia Inconstientului. In elaborarea unui act inconstient. Determinismul freudian MO nu precum am concepea aceasta Nspontaneitate". Ori. prin creatia si functiunile Inca misterioase ale vietii inconstiente mentionAm feorifle dinamice sustinute mai ales de scoala psihanalitich pi a disidentilor9 ei (Tung Adler. etc. Primul s'a bazat pe studiul emotiei muzicale 9 In timp cé Abramovsky pe nenunAratele experiente. Richet 2) etc care incearcA o explicare a fenomenelor de cryptomnezie. ce n'o poate formula Mud ipoteza necunoscutului'.

Oliver. Ambele metode au Insa defecte qi avantajii. precum vom vedea mai departe. de aceea prin psihic" vom 1ntelege atat constientul cat si Inconstientul. si aceasta o face utilizand metoda cunoasterei introspective. at de acea regiune ce cade direct sub lumina constiintei 2) tot ceea ce este ignorat de individ"(Hesnard)(144). vieata afectiva melancolicul. . Calverton) sustinand ca psihicul trebue studiat dupa felul de comportare (englez-behaviuur.ro . ') In studiul fenomenelor psihice se aplica doua metode : 1) metoda obiectivd. K. deoarece elementele constiente formeaza numai o mica parte a vietii psihice" (Paulsen) (235). schizoizii. fanteziei . . de unde termenul de behaviorism) a individului. V. daca nu mai mare. diferite pArti necesare vietii de relatiune meditative din domeniul Intunecat al Intregului capital psih. 1) Con§tiinta de sine este acea cunoagere InternA gratie canela simtim ceeace se petrece In no'. de extrospeclie a $coalei Behavioriste (America) creata de Watson (Cu adeptil A. Reiser. o lumina ce evidenteaza In fiecare moment al vietii.Weiss. imaginatiei. Aceasta realitate interioara. este runoa§terea interioara. aceiasi putere o au daca nu mai mare si situatiile realitatir noastre interne. situatii creiate constient sau inconstient de factorii psihici ai garidirei. Dashley. mai mult sau mai putin Indelungat. precum ne pot inveseli. Inteadevar. sunt considerati de Freud ca determinanti ai actelor inconstiente. Domeniul psihic aproape ca se confunda cu inconvtientul. etc. In acest domeniu intern cauta sa patrunda prin diferitele lui metode psihanalitice. cum ar fi visele. Incat numai o colaborare a lor va putea constitui un studiu complet al psihicului. ca si realitatea externa a mediului In care traim. sau temporar: cei visatori.dacoromanica.9 Cum concepe scoala psihanalitica organizatia structurala si functionala a inconstientului ? Ce este acest substrat psihoorganic al constiintei ? Inconstientul reprezinta intregul psihic. simptomele nevrotice. schizofrenicul. In aceasta realitate Isi traeste timp. Constientul deci contrar credintei psihologiei clasice nu este deloc egal vieata psihica" (licsnard) (144). dupA manifestarea lui externa: Neaga once valoare metodologica a metodei sublective.48 vidului. In aceasta realitate psihica Freud gaseste mecanismele psihologice a multor fenomene psihice. prezinta aceiasi importanta vitala. in sfarsit oricine In momentele sale meditative. www.c : domeniu inconvtientuluis (Ifesnard 129). Intrista anumite situatii externe. etc.

In om se petrec fapte psihice pe care le cuneaste fara sa stie" (Freud) (114). Inteadevar. Constatarn doar a ne place sau nu ne place un lucru. De asemenea nu ne dam seama de ce avem un caracter bun sau rau. Dece ? Adsea nu ne putem nici noi explica. reformatorii de originea ideilor lor. Inteadevar In cursul somnului hipnotic spunem lucruri (ceea ce denota. In timp ce pe altul II lasa indiferent. incat ar fi o eroare. I. nu le recunoastem ca Wand parte din capitalul nostru psihic. un fapt.). S'ar putea Dr. Intrucat mecanismul acester sentimente de placere sau neplacere rezida In profunzimile psihicului nostru inconstient.dacoromanica. o persoana. rezultatele unor mobile si motive inconstiente. nu ne dam bunaoara seama de ce persoana care ne inspira dragoste. 1ntreaga sfera a activitatii psihomotorii constiente va suferi influenta determinanta a inconstientului. o iluzie a crede ca portiunea constienta a unui eveniment este portiunea sa principala" (Ribot) (271). o situatie. se gasesc trite° continua miscare. Si vom vedea valoarea psihologica si terapeutica ce o prezinta descoperirea acestor mecanisme In determinarile lor morbide. lapsul. mai absurde pana la cele mai rationale. Toate actele noastre cele mai bizare.si da seama de adevarata origina a inspiratiei lui. ea In realitate le $tinr. etc. cele mai de neInteles.40 Inconstientul reprezentand aproape intregul psilnc. act pe care nu ni-I putem lamuri (cum ar fi de ex.PIDILINALIZA6 www. sunt supuse unei logice din cele mai severe. tendinte de care individul nu are cunostinta ele fiind In Inconstientul lui. le recunoa$tem) de care In stare de veghe Insa n'avem cunostinta. PO1'F8CII 5113117: . Adeseori. InteadeOr suntem surprinsi In fata unui act ce-I executam (candca I-am facut inconstienta). Toate actele noastre de vointa au la baza determinar1 ale unor forte ofective Incon$tiente.ro 4 . In lumina constientului nu upar decat rezultatele unor determinari executate In afara ei. altele de acelas sens. si aceasta ne-o dovedesc fenomenele hipnotice. Avem deci numai iluzla libertcifii voinfei. artistul nu. 0 suma de tendinte antagoniste. Demeniul lui constitue sediul genezei si conditiilor determinante ale tuturor proceselor psihice manifeste sau latente. altuia Ii inspira aversiune. In sfera lui principiile dinamismului si determinismului Isi vor gasi aplicarea cea mai Indreptatita. etc.

Voint a de asemenea Isi are originea ei afectiva. distractie". Tendintele noastre inconstiente toate vor fi de natura emotionala. va fi la baza intregei noastre activitati psihice. etc. etc. alteori din contrA si ele sunt determinate de factori psihici fnconstienti. Ratiunea cea mai obiectiva este sterila. careia Ii va imprima caracterul afectiv. a se crede ca actiunile Precum vom vedea.ro . cum ar fi chiar logica intelectual (Le Bon) (id. Ori. oboseala". Am vazut ca In psihoAfectivitatea §i Incon§tientul.) in aparenta cea mai lipsita de vreo nuanta afectiva oaresicare. (Le Bon) (id). capriciul. Din acest punct de vedere.50 astfel insira infinit altea la manifestad psihice normale si patologice ale individului. filosoful ligIvetlus considerg oamenil pasional' superior' celor dotati cu putere de ratiune. derivata din logica biologica (Le Bon) (186) a vietii sub once forma. www. In ultima analiza. 2) (conformate bine'nteles obiectivitatii stiintifice). distractia. adeseori ignorand Insa factorii lor determinanti reali. capriciu". lipsita fiind de su portul afectiv. sensibilitatea este acel primum movens" al intregei dinamice vitale.dacoromanica. Dar necunoasterea cauzei unui act nu echivaleaza deloc cu inexistenta vreunei determinad. logia afectiva a lui Freud. natura pe care. spontan". Inteadevar. sensibilitatea psihica. rationamentelor. Logica afectiva sta la baza oricarel alte logice. deoarece toate mobilele actelor noastre au un substrat afectiva. pasiunea (forma cea mai concentrata a afectivitatii) ne determina sa studiem cutare problema si pentru a carel sustinere tot pasiun ea favorizeaza elabora! ea aigumEntelor. o vom regasi in toate manifestarile noastre con stiente. manifestad a caror existenta o cunoastem. care In realitate li dirijeaza rationamentele. ca o forma mai evoluata a sensibilitatii biologice. Astfel ar fi o erezie stiintifica. ignoranta ce ne-o ascundem sub numele de hasard". Intreaga noastra activitate psihica se conduce astfel dupa logica afectiva. oboseala. adica afectivitatea. acestea ne fiind decat derivatele si determinantele inconstientului nostru afectiv. si dansa se bazeaza tocmai pe aceasta nuanta ascunsa. '). favorizeazA uneori elaborarea actelor inconstiente.

noastre voluntare n'au alta cauza decat vointa ce le-a provocat". echi- valeaza cu Incetarea miscarii. indiferenta afectiva Insemnand inertia. precum vom vedea. Caracterul vietii (energiei) celei mai rudimentare este miscarea.sensibilitate afectiva . Nu mai vorbim de logica multimii. fie pentru o clipa chiar. este criteriul vietii sub toate formele ei. logica mistica cu o afectivitate net manifesta. In acel zero afectiv". disparitia ei fiind Vedem deci stransa conexiune de o valoare fundamentala energie . Logica biologica la fel este calauzita de tropisme (afectul In faza lui de organizatie biologicA).miscare si vieata. criteriul sensibilita(ii.. al afectivitatii. Excluderea uneia din acestea aduce anihilarea vietii. dintre : Termenul de inconstient" preGeneza incon§tientului. energetica. Dupre et Trepsat) (92) disparitia vitalitAtii.undt) al indiferentei afective. In cazurile de disociatii in-. Spunem ca un act este inconstient cand elaborarea lui n'a fost influentata de constient. A suprima reactiunile emotive ale fiintei vii este a o expune pericole- lor de tot felul" (E. a ritmului vital echivaleaza cu moartea. Cum se IntamplA. Vom refine Insa faptul ca tendintele inconstiente In totalitatea lor sunt calauzite de un principiu afectiv studiat de Freud sub denumirea de principiu al placerii" toate tendintele inconstientului fiind astfel de natura emotiva. Emotia este conditia sine qua non" a vitalitatii psihicet) Pour mouvoir il faut émouvoir" (Ribot). imobilitatea vietii psihice. ceea ce In psihologia cinetica. (Jones) (160). Precum vedem. mai bine zis este egal cu a-i suprima energia vitala. In acel Null-punkt" (14.. i pAnA la cele www. nici o stare psihica nu va reusi sa se fixeze.dacoromanica. Emotivitatea are anterioritate asupra tuturor reactiunilor psihice. Si cand nu este influentat de constient ? Cand acesta n'a fost prezent 9. Morel a localizat sediul emotivitAtii In marele simpatic. tra-psihice Incepand Cu cele mal temporare (distractie) definitive (schizofrenie).ro . afectivitatii. Ritmul vielii psihice vesnic oscaeaza Intre cei doi poli vitali : placere si neplacere . zinta mai multe Intelesuri. Am Mat o mica digresiune spre a ne putea da seama de caracterul universalist al sensibilit4i.

complexitatea si totodatA la desvoltarea psihicului indivinoile conditii sociale create de exigentele mediului. acel al continutului sedimentat In inconstient treptat. In I. conduceau individul dupA principiul afectiv si egoist al plAceriia. au I) Vom vorbi despre transformarea tendintei In instinct In capitolul psihosexualit5tii. asa cum ni-1 descrie Freud. inconstient vom gAsi o sumA de tendinte intens afective. treptat prin reprimare. Intr'adevAr.62 In once chz nu putem vorbi de un act inconstient propriu zis.dacoromanica. 59). Este un inteles blopsihologlc ce-1 dAm inconstientului. Precum am spus. si pentru vieatA tot universal. Aceste tendinte inconstiente. Dar numArul tendintelor va fi cu atat mai mare Cu cat organizatia blopsihicA se va afla pe o scarA mai InaintatA. dupA continutul inconstientului. Individul In starea de primitivitate. 2) SA retinem deci prima categorie a tendin- telor pur biologice ce le gAsim In continutul inconstientului. Continutul inconOientului. Traiul insA intr'un mediu social a contribuit mult la dului . Din punctul acesta de vedere aparitia inconstientului se confundA cu aparitia sistemului nervos central. lnconstientul freudian" InsA mai prezintA un al doilea caracter : caracterul social. Evolu(ia filogeneticd a psihiculul. fenomen universal din cauza antagonismului (antinomillor). ce detine activitatea constientA. ii putem concepe sub acest dublu aspect : biologic §i social primul fiind acel al capitalului psihic restrans cu care se manifestA in psihoactivitatea copilului al doilea. unele antagoniste.ro . Instincteie 1) fundamentale si primordiale ale celei mai simple organizatii psihice ar fi : I) instinctul de conservare proprie.. decat numai In cazul cand fiinta posed A cea mai elementarA organizatie psihicd constientA. and nu cunostea Inca rigorile sociale nu urmArea alt scop decat satisfactiunea acestor tendinte instincte. www. in con- tinua miscare. si 2) instinctul sexual La baza vietii inconstiente vom gAsi in ultima analizA existenta acestor douA tendinte caracteristice vitalitatii. intens emotive. altele de acelas sens. de cAtre societate si constiintA (vezi pag. 2) Ambele manifestandu-se pe calea instinctului agresiv al luptei In.

intens afectiv si egoist. Afectivitatea este interesul organismului. urmArind idealul hedonic al satisfacerii instinctelor lui Societatea impunAndu-i anumite cerinte. etc. Raporturile din- tre indivizi au desvoltat mai mult instinctul gregar si agresiv pentru satisfacerea instinctului sexual. spre muncA. Drept consecintA a acestui fenomen vom avea ten dinte secundare. In directia plAcerii. dorinte inconstiente : Caracterul intens afectiv din cauza dinamogenezei afective a psihicului. trAia din inconstientul lui simplu. spre a nu suferi penalitatea social. inerenta substantei vii. spre cultivare.53 silit pe individ sA se conformeze acestor rigor!. derivate din cele primare. de a conserva excitatiile externe qi interne.. 3) Vezi capitolul : Fenomenul sublimArii°.dacoromanica. SA retinem InsA cele trei caractere fundamentale oricArei tendinte. cu timpul s'au grefat" in inconstientul primitiv 1) dand nastere constientului (In sensul constiintei morale). interesul e plAcerea. de conservare proprie etc. Individul era nevoit sa cunoascA bine aceste conditii sociale si sA se conformeze lor la once pas. oferA individului numeroase experiente cu stAri afective corespondente. care §i el la randul lui urma aceia§i evolutle spre complexitate. afectiv. Caracterele acestor tendinte sufAr irisa o serie de transformAri evolutive In sensul unei socializad a lor.ro . tendinte InsA de naturA si origine socialA (tendinte spre altruism. 3) Semon in 1904 a numit mnema" (sau engramA) facultatea. si care 9 Grefarea natural a lAsat Cu timpul urme organice In somatic.. Acesti factori noi. a favorabilului este de aici : desvoltarea" (Vlad) (309) Caracterul egoist. Cu timpul individul face o sumä" de achizitiuni de ordin intelectual.. www. de altfel asupra acestei noi organizatii psihice. de naturA social.. Toate aceste influente sociale au lAsat astf el urme adAnci In organizatia psihicA a individului care. precum am spus..) 2) Lupta ce se dA intre individ si societate. i-au limitat din ce In ce libertatea manifestArii oricand si In fata oricui a dorintelor lui naturale. Inconstientul urmAreste conservarea proprie prin satisfactiune imediatA conform principiului plAcerii". Vom reveni 1it. toate aceste impresii 'As And mine mnezice" 3) (memorie biologicA) In constitutia somato-psihicA a individului. si Caracterul primitiv In raport cu cerintele sociale.

in decursul evolutiei filogenice. au descris aproape 20 de forme ale inconstientului : inconstient filogenic. precum se pot mosteni stigmate fizice. Ontogenia repetd pe scurt filogeniau. primitivul apare In societate cu un psihic relativ reslrans si inconstient si cum. dinamic. ca tiesnard. cu numarul tendintelor Impiedecate In manifestarea lor actuala. interpsihic. genitale. constiinta individului le poate evoca (mai mult sau mai putin 1) dupa cerintele situatiei In care se afla. afectiv.ro . Asadar o a doua categorie de elemente ce Isi au sediul in inconstient vor fi experienfele. Vom reveni asupra acestora din cauza locului important ce-1 ocupa in doctrina psihanalitica. automatic. etc. ca o cristalizare psihica si organica a raporturilor lui sociale. cu intensitatea afectiva a vietii ce o duce inclividul. tot astfel gasim si stigmate psihice conVom vedea mai tarziu care sunt factorii ce fac evocarea dificilg. Aceleasi legi ale ereditatii. Intrucát este un paralelism mire evolutia somaticA §i cea psihic5. o teorie lipsita de misticism metafizic sau supranatural" (Jams) (160). Dwelshauvers. II. Din acest punct de vedere psihanaliza apare ca o teorie pur naturalista a evolutiei menlale. se pot aplica alai In domeniul organic cat si in al vietii psihice .. apare organizatia constieniului (in sensul constiintei morale). Pt ecum am vazut. psihopatic. Acelasi fenomen se desfasoara si In evolutia ontogenicei a psihicului individului. social.dacoromanica. somatice.54 Conservandu-se In acest domeniu al inconstientului. si continutul lui va creste mereu in raport direct cu acumularea experientelor. inconstientul prezintd o serie de aspecte din care cauza autori. deoarece si in domeniul evolutiei vietii psihice nimic nu ne impiedeca sa aplicam legea biogenetica2) funda- mentala a /ui Hacckel 3) care a aplicat-o in domeniul organic. atavismului.etc . psihofiziologic. www. amintirile si mai ales starile afective intense prin care a trecut individul In decursul vie(ii. onto- genic. inteadevar. Am vazut de asemenea cum. In sfarsit a trela categorie va fi constituita din tendintele intens afective a caror energie din diverse motive ce le vom analiza n'a reu$it sii °blind' elaborare satisfclaitoare. Aceste din ulna doua categorii sunt rezultatul complexitatii crescande a evolutiei somato-psihicului precum si a influentelor sociale.

inconstient.ro . nevrand sa stie de nict un fel de restrictiune.dacoromanica. Sfera de activitate a Eului san individual" calauzit de un va fi restransa. etc. literatura. Aceste restrictiuni ale mediului social. sa nu 1) Vorn vedea importa* ce-o da Frewi acestei sustrageri. egoiste si primitive). sociologie. psihosexualitatii). morfologie. Libertatea copilului. folklor. etc. zoologie. biologie. inconstient.) de manifestare ale estetica. se loveste in curdnd de obstacole din ce in ce mai mari din partea societatii (incepand cu familia. psihismului in general. tendinte ce vor avea caracterele proprii tendintelor inconstiente (intens afective. antropologie.Psihanaliza constitue deci echivalentul psihic al teoriei evolutiei organice (transformismul darwinian) care isi are vaste explicatii si aplicatiuni Cu rezultate In numeroase stralucite si diverse domenii (paleontologie. In fata noilor conditii sociale este Conceptia psihanalitia a con§tientului. etc. iubeste. egoist. combativ . mai tdrziu prin t'Oreare (Gel mai puternic Foc emotiv. brutal. www. cea mai desagreabila privatiune) este supus unui regim nou si sustras dela scinul munleill. in cel mai bun criteriu pur afectiv si egoist caz nevoitd. crud chiar (cu animalele principiul placerii" sau cu copiii mai mici). necesara expansiunei vietii lui intens afective. Prin Inf4are i se restrang miscarile. In activitatea lui psihomotorie comportandu-se Intocmai ca primitivul in stare de promiscuitate sociald : nu cauta decat satisfacerea impusa de este rautacios. sa-si Indrepte activitatea In folosul societdtii.) ale evolutiei organicului ca si noua psihologie a lui Freud In diversele domenii (psihologie. In incostientul copilului se vor gasi transmise tendintele fundamentale vietii : instinctul conservarii proprii si ce! sexual (vezi capit. copilul le va simti din primele zile. urkste. analog cu organizatia psihica cea mai elementara de pe scara filogeniei. parintip. De teama batAii este silit sa anunte necesitatile" la timp. nevoit sa se resemneze cu mari sacrificii din fondul lui psihic egoist si primitiv. Copilul la nastere va prezenta un capital psihic foarte redus. Copilul ne prezintd astfel un capital psihic inconstient ancestral (filogenetic) .

()data insa cu Intarcarea incepe sa-si dea seama. Prima copilarie se caracterizeaza astfel prin existenta acestor apetente posesive" (Pichon. Prin educatia familiara societatea vizeaza toate tendintele primitive egoiste ale copilului. incet... vor constitui cea mai elementara organizatie a confliintel morale. copii mai mici. In contra celor de agresiune teama de autoritate superioara (tata. sA respecte curNtenia. carora va trebui sa se conformeze cu sacrificiul egoismului lui. www. 11 vor face sa simta actiunea constrangatoare a principiului realitatii" (Freud) a mediului social. chiar si mama este la discretia lui pentru dansul nu exista decat lucruri susceptibile de a fi luate.) i se va inspira sentimentul aversiunei. rusinei. al scarbei.) i se da lectii de etica. absorbite spre satisfacerea proprie. Laforgue) (173) . In contra tendintelor lui de cruzime (fata de animale. copilul crede a totul ii este subordonat. apoi prin ceilalti factori sociali ce vor interveni. duce la gura sau tranteste la pamant daca nu i se satisfac dorintele. egoist. grefatau pe psihicul lui primitiv. In contra tendintelor coprofile (deoarece copilul e murdar.). incercari sexuale.ro . tot ceea ce doreste si-i place cauta sa fie al lui. etc. urina.ontogenia repetA filogenie. incet. sa 0-1 aproprieze.. Dumnezeu sau alta putere supranaturala). etc.si exhiba organele sexuale i se va inspira sentimentul pu(bineinteles neintentionat) doarei. a i se restrange satisfacerea obiceiurilor. ca mai sunt si alte cerinte :4sociale. n'are searba de murdarie. al curateniei. care vin sa restranga manifestarea psihicului primitiv al copilului. Incet. Inteadevar copilul ca si primitivull) rautacios.. Aceasta. Intr'un cuvant primele exigente sociale i le °felt mediul familiar. sinteza acestor factori sociali. etc. crud. de erotism (onanie. Isi va da seama. nu vrea sa stie de nimeni si nimic. In contra tendintelor lui natarale de a. etc. limbaj pornografic.. de Mutate i se va inspira mila. 1) Deoarece .56 -strice lucrurile. In sfarsit contra tendintelor lui imorale. etc. Incet. va constitui un factor continuu de socializare a oricarei tendinte inconstiente (din primittvul fond psihic) ce-ar cauta satisfacere actualizata. exhibitie. tendintelor lui.dacoromanica. de buna cuviinta. fecale. tot ce-i cade In mana stria.

ro . ca produs psihic social. le soi . a viola. Se va continua opera de asimilare socialaa a vielii psihice a individului 1nceputa in familie. Constientul (constiinta moral* se va Imbogati din ce In ce..ceea ce numim congiinfei morad. Incat odata cu intrarea lui In vieata sociala propriu zisa sa fie cu totul asimilat printeo legislatie. religiositate. anume : punctualitatea tli ordinea (prin programul si regulamentele scolare). Constientul. teama de autoritStile sociale. le moi . Energia tendintelor lui primitive. le soi) egoist. f. etc.) 2) Moralitate. Individul (incoa- www. Laforgue).57 AstfeI se vor naste apetentele Manir? (Pichon. a se masturba etc. inchisoare etc. utillizand si canalizand energia psihica a tendintelor primitive. In scoala va da peste exigente sociale mai severe si fundamentale pentru vieata lui ulterioara. Eul social) produs al evolu(iei intrasociale. al realizarii sociale . de principiul realitcith". anume : InconFtientul (sine-le .) Totalitatea acestor factori 2) Inclusi In psihicul individului vor constitui asila. 2) Lupia dintre aces'e doug alumi ale psihicului nostru. alaturi de Eul individual' (das Es. pudicitate. a individului si condus de principiul antagonist celui dintaiu. a carel incalcarel) i-ar aduce penalitatea sociala sub o forma oarecare (amenzi. psychoan. In psihicul adultului vom gasi deci aceste dona organizatii psihice fundamental antagoniste din toate punctele de vedere.. das lch. derivand tendinte sociale. das Es. va forma Eul social" (das Ich . subiectivata.dacoromanica. le moi) altruist al individului. 1911). dintre aceste douA principii a descris-o Freud In Formulierungen iiber die zwei Prinzipien des psychischen Gescheheas (In Jahrb. Eul individual) produs al mostenit (inconstient ancestral) ca Eu primitiv evolutiei filogenice si condus de principiul placerii" si Congientul (eul propriu zis . 8) vesnic ') Prin Incercarea de a se conforma primitivutul principiu afectiva (a fura. si astfel In tot decursul vietii individul se va gasi Incontinuu supus socializarli prin- cipiului realitätii". (173) de exteriorizare altruista (sociala) a vietii lui afective interiorizata. ontogenice. ce cantan numai placerea satisfactiunii proprii. priinitiv cu care s'a nascut. Intre aceste dona Euri" va fi o lupia continua. va fi canalizata spre un scop util.

ai carui factori constitue echivalentul abstract" al societatii 1). prin educatie. Individul (Cu o astfel de disociere) se manifesta impulsiv si'n afara oricarui control constient". societatea este cu atat mai sigura de el cu cat aceasta grefare psihicei a reusit mai bine. ci Cu vieata sociahl sau mai bine zis cu societatea. (de Saussure) (280). a InAbu§irii unei dorinte. nu se va lasa condus de principiul hedonic al acestuia. 1) Idealui ce 0 1-a format identificandu-se principiilor insu§ite.. AceastA lupt5 nu e decat cea dintre bine* 0 prAu6 (enuntata de religie) scopul omenirii fiind nAzuinta spre cat mai bine. a remu§cArii.) Actiunea lui este inconstienta8) (raddcinile pierzandu-se in vremea a facut pececa ce copilariei) unii autori sà-1 deosebeasca de Eul ideal.. In copilArie. fac difici15. Este de altfel aceiasi lupta ce o duce individul cu socie- etc.58 VOr avea ceva de rezolvat : conflicte. exigentele sociale sunt acelea care o satisface instinctul sexual. Refularea ar fi o functiune a supra-eului (inclus In con§tlint5). spre fericire. Ca un efect al educatiei sociale (al imperativelor sociale) se formeaza In sárzul Eului social (cortstientului).dacoromanica.. Astfel de ex. 1) Aceasil lupia intrapsihicA o simtim sub forma frAmAntArilor suflete§ti. fe§tientul) se gAse§te tntr'o continua lupt6 nu cu vieata propriu zis. Supra-eul adeseori poate fi deci In conflict cu eul ideal (precum Incon§tientul cu instanta psihicA a convtiintei). www.ro . Vieata propriu zisl : a te hrAni k. Individul este cu atat mai anormal Cu cat disocierea sine"-lui de eu" (eul propriu zis) este mai accentuata. trebue s'o dud cu reprezentantul" ce l-a instalat aceasta In psihicul individului : cu constientul. lupta care in absenta acestei societati. sinteza principiilor ideale ale societatii si a carui actiune este constienta 4) Individul dotat cu o constiinta morala severa. Intre aceste doua sisteme psihice trebue sd existe o permeabilitate necesara echilibrului intrapsihic..i e plAcutA. co tatea realA" externa. o noua sintea superioara: Supra-eul (das Uberich) 2) ca expresiune a tuturor identificarilor si temerilor ce s'au acumulat in decursul vietii" (de Saussure) (id. Pf in includerea consfientului in psihicul individului. desbateri. lndividul nu poate scSpa de urania supra-eului (caracterul individului) In tendinta ce 1-o insuflA eul ideal spre scopuri sociale mai lnalte. nu-si va satisface nici o dorinta a Eului sat' primitiv". nu va fura chiar cand ochiul societatii" nu este prezent .

dach le va calca chiar in absenta kcesteia. scopul nhzuintelor lui hind insd animat de un fond afectiv socializat. tinzänd spre utilul social. MA de care ar fi incapabila sh inteleagh procesele patologice. 52). In sfarsit constientul ca sistem psihic este supus acelorasi principii psihoenergetice.ro . In inconstient. Freud deosebeste douà etaje" psihice : 1. Raportul dintre con§tient §i incon§tient.dacoromanica. individul mai ales la cel dotat cu o constiinth severà va suferi chinurile remuschrii (echivalentul abstract al penalithtii concrete a societhtii)..sg meia cinstith nu va asculta impulsiei sale sexuale primitive chiar dach va avea toath siguranta discretiei.instante" psihice antagoniste. si un complex de factori psihofiziologici si organici. (vezi pag.. Dach to- tusi va trece peste imperativele morale. Tot in preconstient se vor gäsi si tendintele relativ recent Impiedecate in satisfactiunea lor . De echilibrul in care se mentin aceste douh sisteme psihologice depinde shnatatea psihich a individului (si a colectivitap°. 9) Psihanalistul Oskar Pfister considerA preconstientul tot inconstient 6 de care s'ar deosebi doar prin grad. www. apar (pe cale asociativd) in activitatea psihomotorie externh. precowtientul (Vorbewusst) I) (subconstientul lui Janet) ale chrui elemente psihice. si 2. functiunile si influentele reciproce ale acestor sinteze . nucleul central al psihicului.. si al chilli continut 1-am descris. inconstientul pro priu zis (Unbewusst). Organizatia structurald. ale societhtii. Lui Freud (113) ii revine meritul de a fi descris organizatia.. Diviziunea psihicului Intr'un psihic constient si unul inconstient constituie premisa fundamentalh a psihanalizei. pe cat de frecvente pe atat de grave ale vietii psihice. Preconstientul constitue zona superficiald a inconstientului i) Principiul universal al asociatiei si succesiunei cauzale a fenomenelor. la cea mai slabh conditie favorizanth.. precum vom vedea.. Scindarea acestei sinteze a realithtii interne" va constitui patogenia maladiilor asa zise psihogenetice scindare care la rändul ei recunoaste. psihocinetice si deterministe. conditia favorizanth fiind In oarecare relatie cauzala 3) cu unul din aceste elemente. se va supune constiintii (deci societhlii) care Infiereazh adulterul ." (Freud) (123).

ro .60 propriu zis. ca un ansamblu al inhibitillor ce se opun realizArii instinctelor (dorintelor) in acte spontane-naturale. Care sunt aceste functiuni ce le exercita 1. transformar 1) asupra canora vom reveni. posta. fiind puntea de trecere dintre acest Inconstient QI etajul psihic al constientului.dacoromanica. o va alunga departe de sfera activitatii constienPrecum un ziar cenzurat apare cu toful transformat. Organizatia functionalcl. deoarece au consecinte de o mare insemnatate psiholoOa 2) Represiuuea (refularea) psihicd. cenzura nu-i va permite elaborarea in act a energiei ei 2). Ori. canalizgri In sensul utilului social. Cenzura ca functiune selectiva endopsihica va permite elaborarea tendintelor inconstiente ale individului numai In cazul cand stmt compatibile cu exigentele sociale . act con. Manifestdrile constiente In mare parte vor fi conditionate de tendintele afective. !Mean cuvAnt anti. Orice tendinta primitiva a individului. acordAndui momente de repaos si de reorganizare" (Ralea)(256). JAM ca individul sa-si dea seama (inconstient). unui triaj.sau asociale. www. societatea direct sau indirect (prin constiinta). supune tendintele primitive si egoiste ale individului. seva de vieata de care are nevoie. Inconstientul trebue privit ca rezervorul nesecat care insufla constiintei fragede si intermitente. tot astfel §i activitatea psihicA constientA a individului va fi impregnatA de urmele sociale ale cenzurii (reticentel). daca n'a reusit sa se confornieze convenientelor sociale. Determlnismul reciproc. etc ) le va supune unor modificar!. ade- seori nu sunt aceleas ca ale individului. Mecanismele psihologice. Am spus ca tendintele psihicului incon§tient sunt primitiv-egofile. In caz contrar cenzura ca dealtfel once cenzura (in presa. Aceste functiuni selective. pentru siguranta bazelor sau intereselor ei care. Am vazut cum aceasta opera de socializare a individului Incepe chiar din frageda copilarie. Ne vom da seama de co- nexiunea intima si de acest determinism reciproc a celor doua sisteme psihice studiind functiunile lor speciale. Ceea ce l-a f Acut pe Steckel sa descrie congiinta. selectii. tendinte sociale ale constiintei. Aceiasi asociatie cauzala si succesiune reciproca intre cele doua categorii de fenomene psihice.

inteun fel sau altul. O tendinta careia nu i-se permite de catre cenzura sa se transforme In act. 2) Tendintele reprimate vor oglindi deci un capital energetic ce va trebui sa fie mentinut In stare de nesatisfacere de neelaborare .dacoromanica. 3) Vom reveni asupra cestor modalitAti de revArsaro. psiha1) Foamea si necesitatea sexualA sunt cele mal legate de terenui biologic. complet: va sta In tensiune crescanda. Acest fenomen de Indepartare. Gratie descoperirii lor. am spus ca va fi reprimata In inconstient. Precum vedem. Dar tendinta precum am vazut. aceasta presupune o acumulare de energie si o marire a tensiunei . in lupta organismului contra invaziei microbiene" (Mueder). inteadevar. somatic. reprezinta un capital energetic intens afectiv si legat tntrucatva de intimitatea organiza(ii biologice 1). par(ial: va apuca alte cal.ro . evitand astfel penalitatea ce-am suferi-o in caz contrar din partea societatii sau a constiintei (remuscarea). asupra carora lui Freud li revine marele merit de a fi atras atentia. Prin scopurile lor reprimarea si cenzura fac parte din sistemul de apeirare al organismului si are acelas Bens biologic ca si inflamatia de ex. in potentialitate ce asteapta ocazia spre a se revarsa In act. (192) Ele au deci un elect salutar asusanatatti noastre sufletesti . Aceasta energie tinde sa se elaboreze direct qi !media (reflex ideo-dinamic) lar daca va fi Impiedecata.8i te-sociale a individului. conformandu-ne conpra stiintei ne vom conforma cerintelor sociale. Verdreingung) 3) Rezistenta. echilibru necesar sanatatii psihice si vietii asa cum este impusa de convenientele soclale. pentru mentinere In stare de tensiune. www. si numai cu functiunea lor continua se va putea mentine echilibrul intrapsihic al unui individ (sau colectivitati). ori. de nesatisfactiune a acestor tendinte constiinta (ca sinteza a energiei tendintelor ei proprii) va fi nevoita 0 le opuna rezistenfd.. Numai cu o functiune normala a acestor trei mecanisme psihologice ale psihicului nostru. de alungare a elementelor psihice nesocializabile sau nesocializate din individ constituie ceea ce Freud a denumit represiune (refulare . si aceste mecanisme ce le cunoaste numai psihicul unui individ socializat se supun aceleiasi finalitati universale. Cunoasterea acestor mecanisme prezinta astfel o deosebita importanta psihologica si saciaba.

Energia tendintel e anihilata in sensul disparitiei ei din activitatea constienta-sociala a individului.. Reprimarea unei tendinte nu echivaleaza debe cu anihilarea.dacoromanica. aspiratiuni vor tnibogati. Precum un fapt uitat nu insamna deloc disparitia completa a lui mnezice. Complexele" ideo-afective. Influent a complexelor" asupra activitAtii mentale 2) a individului.. pasive In aparenta dar potential active in leantate in fata acestora. nu inseamna deloc ca murit".naliza a reusit.ro . sa explice geneza multor procese psihice necunoscute pana la dansa. Toate aceste dorinte. organizatii psihice (ce se nasc mai ales in sufletul individului socializar). satisfacereaacelei tendinte. In psihologia dinamica a scoalei psihanalitice 9 Aceasta functiune vital nu-i decat ceea ce Janet a denumit Junetiunea reatului% 9 °russet face deosebIre Intre psihismul superior al fenomenelor psihice constiente voluntare si psihismul inferior al celor inconstiente si automate. din cauza vietii lor latente. Din contra. Reprimarea endopsihica nu lace decat sa impiedice actualizarea. cu disparitia completa. va trai in incon$tientul nostru. dupa cum vom vedea. www. In Mara de consecinta profilactica fata de penalitatea sociala (si a constiintei) mecanismele descrise mai au un efect creator. locul de intalnire a tendintelor. CuVantul mental" se aplica numai psihismului superior. inabusita in noi din cauza imprejurarilor sociale. In niel un caz nu o va suprima complet din psihicul individului. Ne vom simti deprimati. Aceste sinteze ideo-afective reprimate au fost denumite de Freud complexe". Atat. cu distrugerea reala a ei. In fata acestor complexe". nesatisfacuti din punct de vedere afectiv (deci vital). vor Incarca psihicul inconstientului nostru. cand tensiunea crescanda a energiei dorintelor noastre inabusite va fi perceputd de psihicul nostru constient. in sensul unei distrugeri aparente deoarece va continua sa actioneze in stare latenta. aspiratiunilor ce sunt impiedecate in obiectivizarea lor. 0 dorinta (sau mai multe care converg spre un acelas scop) numai cand va fi reprimatä va lua numele de complex".. constiinta va fi nevoita sa fie prezenta In tot decursul vietii sociale a individului 1).. tot astfel o dorinta reprimata. in stare potentiala.

tendintei de a Mdeparta senzatiile si stArile afective neplOcute. va cauta Inteun cuvAnt sA le compatibilizeze conditiilor impuse de colectivitate.energetice antagoniste. etc. .. Aceasta ne-o va afirma studiul viselor.. va continua sO linda a retrAi trecutul . nerealizatA. (ne cuprinde dorul) va perturba mai mult sau mai putin activiInteadevar putem sa percepem tara sa ne dam seama in mod constient. Un exemplu simplu : dorinta de a fi vesnic langd o fiintO iubitA. etc. iar determinismul reciproc al celor douà formatiuni psihice va constitui geneza manifestArilor noastre psihomotorii. includA In cursul proceselor ideo-afective constiente ale individului. San ale unel alte persoane care prin voce. . Tensiunea lor va creste prin perceptiile psihice inconstiente 1) si constiente ale individului. Complexele". sau a unui cuvant a acelei fiinte. gest. Datorità spiritului de conservare. aproape independent fatA de constientul individului.2) complexul" se va trezi . Cu www.-dactivitatea sociala (constient6) a individului nu-i decht rezultatul luptel celor douà sisteme psiho. dorintelor lui InAbusite. si tensiunea ei va creste ori de cat ori o perceptie constientO sau inconstientA cu care prezinta vreo asemAnare oarecare o va excita.ro . lapsurilor. InteadevAr complexele" In vieata lor latenth dar activa. Echilibrul acestora conditioneaza o activitate sociala normalA a individului.. individul va cOuta mereu sh concilieze antagonismul celor douA Eu"-ri din psihicul 14 va cOuta O gAseasca o modalitate sincreticA socialli de eldborare a complexelor". sA le asimileze. seamana fiinta dorita. Astfel de asemanari. care atunci cand sunt sesizate lnconstlent. din cauza conditiilor sociale va continua sO trOiascA In »memoria inconstientr.si dea seama (ele fiind In inconstient) Intreaga lui activitate constientg. Astfel la auzul vocii. mai ales din acest punct de vedere. dorintO InAbusitO. psihonevrozelor. Robin)(29). pot creea socuri emotionale. a acestor surse de energie latentg.. influenteaza fArA ca individul sA. nagtere amorutilor coup dau de foudrei. percep(ii care prin natura lor de a se gAsi in o oarecare relatie asociativA cu tendintele reprievolueazA mate vor fi ad evO rati excitanti a acestor complexe". acestor incarcaturi electrice ale activitAtii noastre asupra Oreja actioneazg si o dirijeaze (Borel.dacoromanica.

Cercetari In sensul acesta au Inceput sa faca si alti numerosi psihiatri. ce s'au convins In scurt timp de valoarea si realitatea asertiunilor genialului profesor. nehniste sufleteasca. ca in majoritatea cazurilot sunt tendintele componente ale instinctului sexual. 1) lar nu In totalltedea cazurilor. Din acest punct de vedere complexele" constitue adeOrate sinteze psihice morbigene. care tendinte sunt mai des reprimate de societate. complexul castratiel. cunoscuti). Complexele" dupa natura lor. etc. au primit diferite numiri : complexul lui Oedip. Studiul ce I-a Intreprins Freud si adeptii lui In domeniul obscur al psihosexualitatii. cat si In vieata de toate zilele a persoanelor cu care venea in atingere (clienti.d4 tatea constienta in acel moment. afirmatie n'o mal pansex gAslm In lucrArile recente ale WI Freud.) susceptibile InnAbutdrill www. in majoritatea cazurilor sexuala. teren pentru studiul acestora &Ind atat In clinica neuropsihiatrica. Cele mal multe') complexe" vor fi decl de nature:. ardor-116W. etc. adevarati germeni psihici" neincetat izvor de turburare. agresIune. sexualci. constituie una din cele mai originale aspecte ale doctrinei psihanalitice. necesitAtI (de conservare proprIe. Aceasta constatare a avut mari consecinte. care sunt acele tendinte pe care societatea le Infiereaza si le ingradeste mai mult. prieteni. toate aceste complexe".ro . recunoscAnd cA maI stint sl alte tendlnte. Onan. Freud Impreuna cu In- treaga scoald psihanalitica a supus unui studiu amanuntit toate aceste mecanisme intraps hice.dacoromanica. Freud printre multe alte probleme a dutat Insa sail dea seama. Rezultatul cercetarilor lui a fost. Vom vedea de altfel importanta acestui fenomen In etiologia psihonevrozelor. Natcis.

Problema aceasta a ajuns astfel In curdnd obiectul de discutie In mai toate centrele savante din diferitele tari. Regresiunile. Faza sexualitAtii infantile propriu zise.sexual" este mull mai mare decAt aceea a notiuni de genital'. etc.(106) Bodin. de vidange d'égout psychanalytique ( Foerster) de Klosetpsychologie" (cum a denumit-o o revista religioasa. Educatia socialg el sexualitatea In general. Foerster.).ro . POPE8C1:1-8111117: 9P8111NALIZA 5 www. conceptia psihofiziologicg. (25) etc. ne explica intimitatea multor fenomene psihologice. . fara ca s'o fi studiat obiectiv cautdnd sd-si dea seama ca in realitate doccu competinta trina lui Freud ne °felt ceva nou. Vieata afectivg a copilului el sexualitatea. etc. Pubertatea. Conceptia psihanaliticA (teoria lui libido): Sexualitatea nu apare la pubertate. Constitutia sexualg. Fixgrile. Faza sexualitAtii latente. catolica). Oeneza instinctelor Tropismele Tristinctul ei afectivitatea Definitia instinctului. Heterosexualitatea. de edificiu maret Cu continut seabros" (Laumonier)(185). ci din primele zile ale copilgriei Sfera notiunei de . 8piritul in care tratezi o problemiL este acela care dii demnitatea andtor luernrius Otto Weitunger. Evolutia ontogenicA normalg el patologicA a instinctului sexual.monomanie" (Crochet) monoideism erotic". Conceptia freudiana a psihosexualitatii a lost aceea care a starnit pe adversarii cei mai multi si mai Inversunati ai doctrinei psihanalitice... Conceptia psihanalitica a psihologiei sexuale Inteadevar vizeaza direct baza moralitatii sociale. Cauzele acestor anomalii evolutive.dacoromanica... Blondel.. Totusi aspectul acesta al doctrinei nu este cel mai vulnerabil. 1. si numai acest motiv a determinat pe multi adversari sa dea doctrinei freudiene epite- tul de doctrina scabroasa". Zonele erogene. si psihiatri (flartenberg. Instinctul sexual : impulsie de evacuare.B) Psihosexualitatea. impulsie de reproducere. au respins-o cate Intrucat n'au aplicat-o goric. Importanta psihosexualitAtii. conceptia tumescentei el detumescentel. Dr. Cu aceste epitete multi psihologi ca Ch.

etc. manifestarile histerIce In masa. Atat In vieata fiecarui individ ca si In sistemele (religioase. juridice medicate. Raporturile incontestabile dintre higiena vietii psihosexuale si a celei morale apar dela sine. satirilor. semi-adevarurile sau adevarul expus In toata realitatea lui ? 1) Cum. conceptia unui cult al nudului in mijlocul naturii si in conditii aproape primitive. etc. Congresele de sexologie 2) desbat aceste probleme in cadrul obiectiv al documentatiilor stiintifice si sociale. si la ce etate trebue facuta initierea sexual a a tinerilor ? Care este cea mai nimerita organizatie social-morala a psihosexualitatii ? Monogamia sau poligamia ? etc. Ce prejudiciaza mai mult moralitatea ? Ipocrizia. in limp ce mai ales in Germania centrele recentei scoli (?) nudiste (naturiste) 3) anima si practica. zeitelor. etc. sublimate In mitologie" a carel nota eminamente sexual-erotica conditioneaza vieata zeilor. sub pretextul unei higiene corporale si morale. In evul mediu: pictura erotica. in jurul unor intrebari care principial stau la baza intregei organizatii morale. In antichitate gasim orgille tu deajuns de cunoscute.ro . Toate acestea le justifica suficient vieata asa zis a mo- derna in cadrul careia (ca de altfel In fiecare epoca) 5) fondul psihosexual al individului (si al societatii) se manifesta intens in diferite forme si pe o scara atat de intinsa Incat studiul baza moralitatii acestei laturi subtile merita toata atentia. Al IV-lea congres s'a tinut la Viena (16-28 Septembrie 1930). (?) Indiferent de gradul justificarii diverselor raspunsuri si tendinte de realizare intre cele doua extreme : puritanism si nudism.dacoromanica.66 Nenumarate diseutii s'au ivit si continua sa fie de acIn diversele centre pedagogice. pe o scara destul de intinsa. 5) Vezi capitolul : Fenomenul sublimarii. www. ipocrizie si adevar brutal problema psihosexuala a fost si continua a fi una din principa/ele preocupari ale ornenirii 9 vieata sexuala identificanduse cu insasi moralitatea individului si a societatii. nimfelor. E vorba de adevaruri cu privire la intimitatea vietil psihosexuale.) de organizatie sociala. popoare si in sAnul problema psihosexuala acestora caracterizand pe indivizi Isi define Cu drept valoarea sicuvant universalitatea ce i-o atribue conceptia psihanalitica. sociale si medicate. caracterizand chiar rase. etc. tualitate In masura In care moratatea e la baza oricarei organizatii sociale.

dacoromanica. In cadrul creatiunilor sociale. artistice.) si de manifestAri erotice. sensuala. recunosc In majoritatea cazurilor cauze afectiv-erotice. vom retine. etc. delir. Ex3eptand pictura nudului caracterizat.61 Acuzatiile adversarilor care vAd In psihanalia numai scabro- sul" sau o obsesie. Conflictele morale care produc de obiceiu diversele stari de nervozitate. din susmentionatele trei puncte de vedere. Psihoanaliza ridick precum vom vedea. sunt dezarmate In mdsura In care acest fond imoral" este omenesc si inerent vietii ce ne oferà un imens si viu material informativ si de experimentatie in vivo" (nu de laborator) totul justificànd valoarea $tirntiticcl # socialci pe care conceptia psihanaliticA o atribule vietii psihosexuale si in general afective.ro Vezi cap1tolul . In cadrul eticei (moralitAtii).) au de luptat cu fondul erotic al individului si al vietii sociale. majoritatea formelor sociale. legislative. g6sim imensul artistic si ¡iterar ce concretizeaza fondul erotic al autorului. al etiogeniet si patogeniel diverselor stgri psihonevrolice si chiar din cel al creatiei sociale (sub diversele opere literare. Pentru o convingere din ptimul moment si dintr'o pride verosimilitatea celor sustinute de scoala vire generalA vieneza In ceeace priveste rolul elementelor psihosexuale in vieata individuald si socialg. In sfarsit. artistice. monomanie erotica" etc. etc.) '). pedagogice. Fenomenul sublimAIII. Majoritatea bolnavilor mentali dau cloven de preocupad (halucinatii. Imoralitatea propriu zisa nu-i decat revarsarea in act social a tendintelor egoiste si cu nuantd In deosebi erotica. DacA privim problema psihosexual6 din punctul de vedere : al died. prin dinamism erotic net (nudul la pozitii tendentioase. etc. cu scop bine definit) toti marii creatori in estetica picturalA si-au realizat operele inmaterial 1 E vorba de Inspiratie. 16sand sA se Inteleaga o serie de atitudini lascive. tot atatea caracteristice ale manifestarilor vietii psihice : I. . www.) problema ne apare In amploarea conceptiei psihoanalitice. religioase. etc. mai ales azi. (religioase. conflictele si preocupArile sexual-erotice la nivelul atat a unor determinari morbide cat si a unor conditii de baza In diversele manifestari sociale (literare.

ni se impune ca un principiu vital pe care nu-1 putem neglija. Romania fiind aproape unica tara care nu are o asemenea societate. Rolul elementelor erotice in aceasta indisciplina morala este fundamental si manifest. 2) La al X-lea Congres de neuro-psihiatrie. Vieata morala psihica a tineretului este astfel subminata. Incepand din copilarie. In naivitatea Ion multi parinti bucurandu-se de aceasta). o disciplina medico-sociala si in mare parte psihologica oarecum recenta 9. limbajul si atitudinea mediulut familial chiar 4) trezesc de timpuriu instinctul erotic si imaginatia adecvata la copii care devin astfel precoci"5) In internate. www. alimentate si de efectul moral nefast al literaturii modernea citita pe ascuns si cu multa asiduitate. mentinandu-se reciproc inteun cerc vicios. fata din casa. Valoarea practica In materie de asanare a moravurilor reiese dela sine.68 time in tablouri si schite reprezentand scenele unor orgii de neinchipuit (bestialitate. 2) Precocitatea denota nu atat inteligent6 (cum cred. inundata de acesti germeni" morali erotici. in mare parte avand ca nucleu un element (intriga") deoetc. piese. pluralism erotic '). In literatura (cea moderna este concludenta in privinta aceasta). mai ales In actuala epoca de indisciplina morala manifestata In toate domeniile de activitate prin fraude materiale si morale. etc. romane In care se sustine temeinicia avortului vi a amoruMI liber (ex. tribadism.la adolescenta grain' cu intregul sistem de afisaj punand in evidentii mai ales ') Raporturi sexuale vi perversiuni comise sinalltan de mal multe persoane. Ballif propune infiintarea unei societati de higiena mental. 2) Plese.dacoromanica. gasim romane. camine. studiul rAintific al acestei probleme sta la baza higienei morale (si mentale). doica. pe care ii ofera imorabtalea strazii. Inteadevar. 4) In care infra vi personalul : servitorii. cat o cunoavtere timpurle a chestiunilor intime sexuale.) biceiu erotic sau naturist 2). Privind problema sexuala numai din aceste aspecte ale vietii. profesorii mai ales stiu care sunt indeletnicirile elevilor si elevelor In timpul pauzei sau In dormitoare. 1930 lavi) D-1 Prof. cinumatomai tarziu .ro . psihologie vi endocrinologie (Oct. etc. Dr L. poezii. felatie. in earl de mitologie. teatrul sovietic). pensioane si In general in once scoala.

al vietii e natural ca sa se infiltreze o anumita stare morala animata de substratul sensual cultivat i deci obipuit a fi in continua activitate.ro . E o laturà a vietii aproape independentà de sfera genitalitAtii" propriu zise. iar In articole curiozitatea i imaginatia tineretului. sinucidere. apoi petrecerile in comun sub continua emotie tiranicA a dansului. terminand cu literatura si revistele ilustrate i) a cAror continut este suficient de cunoscut. ospiciu sau crima. apare in sfarsit In cadru-i oriental (KamaSutra". se sfarma. etc. flirtului. mediul familial fiind astfel infestat pentru a continua räul prin descendenti. sub pretexte stiintifice si de higiena moral.dacoromanica. nu tendentios cum pretind antifreudistii. initiaza indeosebi tinerele pana si in diversele tehnici" erotice care dau maximum de sensualitate. lent dar sigur. cat financiare). Autori cu pvederi largi" (?) medico-sociale (largite mai mult de scopuri nu atat morale. Gradina partumatd" sau a voluptatilor". sunt ') Chiar ziarele cotidiane sub de altfel binecuvantatul (?) motiv de asanare moral. iar stdrile psihonevrotice se imprima In forme mai mult sau mai putin stabile. expun dosarele celor mai intime aventuri delicvente de ¡moraCu aceiasi menire prin limbajul farà rezervA trezesC !tate. Intregul cortej se incheie In casnicii. etc. unul din fundamental/ factori ai inchlegarii nationale si-ai revstentei unei Cultul erotic. Conflictele morale se nasc in acest teren predispus si pregatit. si pe care psihanaliza i-o dO. Argumentele de natura practica pe care insbsi vieata le oferA. Prin o asemenea subminare a spiritului genetafillor tinere. lntr'o asemenea atmosfera de cultivare a sensualitAtii nici o norma. ci in mOsura in care o detine real si in mod uni- versal. Am trecut doar sub titlul de mentionare o serie de fenomene i experiente vdzute si cunoscute de toatd lumea. ducand la o vieata zbuciumata daca nu la spital.) sub pretextul unei noi" (moderne) educatii sexuale morale. Preocuparea generald in jurul cultului sexualitätii" este un argument viu de importanta ce o prezinta acest aspect al vietii. www. si ca scop in sine al existentei. ca surse de adultere sau de emancipare reciprocO. In lipsa celui mai elementar spirit de responsabilitate privind sufletul si educatia generatiilor tinere. limbajului tendentios.69 scenele lascive .

dacoromanica.70 suficiente pentru a le opune adversarilor care considera psihanaliza ca o conceptie pansexuala" ce vede numai erotism In toate manifestarile individuate si sociale. instincte. la prAbu§irea lui. In stadiul de instinct al tendintelor. vom gasi o serie de rellexe cu localizarile lor medulare si vom gasi in sfar4it instinctele. 2) 0 modalitate biopsihologicA de manifestare a luptei universale. Paralel MO cu complexitatea ambiantei. Inainte de a fi obsedati psihanalistii de fenemenul erotic. omenirea. www. Satisfacerea sau nesatisfacerea lor va da nastere stari afective 'Acute sau neplacute. Din energia acestora. valori sociale. ne dovedeste tirania tendin(elor psihosexual asupra vietii. dupa cum au fost sau nu satisfacute. etc. Intreaga constitutie somatopsihica pastreaza aceste tendinte sub toate formele lor evolutive.ro . Mai tarziu. sau Intronarea ducand la dispersarcu energiei unui neam. excitantul va fi de natura psilloftziologicd §i adeseori numai de natura psihicä. Tendinfa o gasim deci la baza instinctelor.1) Istoria oricarui domeniu de activitate ideologica si morala. Numai °data cu aparitia acestei sensibilitati psihice produs al evolutiei spre complexitate (Spencer) putem vorbi deja de o stare afectiva. altele in 9 De InAltimea nivelului etic al unui neam depinde canalizarea energiei acestei obsesii spre mund colectivg. celula. au lost numite tropism. toate aceste convergand unele In sensul conservarii proprii. fotte de baza. a oricarui popor. * * * La baza vietii biopsihice rezida instinctul agresiv 2) manifestat prin tendintele sexuale si de conservare proprie . ulterior vor deriva celelalte tendinte.). Vom gasi astfel In organismul nostru tropismele lumii celulare a organelor noastre. a fost si continua a fi obsedata. °data cu diferentierea sistemului nervos cerebral deci si cu aparitia celei mai simple organizatii psihice liinta a perceput scaderea sau marirea tensiunii energiei tendintelor ei fundamentale. ti are punctul de plecare evolutia biopsihismului ele fiind conditiile sine qua non" a celei mai elementare organizatii vitale. amoeba. Aceste tendinte in stadiul celei mai simple organizatii vitale (de ex. Geneza instinctelor. In aceste tendinte. etc. iar tendintele fundamentale vor lua numele de tnstincte. unele Intretinand pe celetalte.

Aspectul afectiv al instinctului ar fi dupA Riwers emotia. prin plAcerile acestea plexitAtii crescande a vietii afective. si variazA in intensitate. aspect care va constitui unul din fundamentalele caractere ale vietii afective. negresit va avea legAturi stranse cu terenul somatic. anume : reactia con$tientä. a-ti satisface plAcerile comune tuturor vietaitoarelor. Dar vom reveni asupra importantei factorului emotiv in vieata psihicA a in dividului si colectivitAtii. sunt eledela un individ la altul mente afective InnAscute. obtinand astfel o forma mai evoluata de organizatie de aplrare. .1)Toate celelalte placeri suntsecundare4c6patate. Toate celelalte tendinte-instincte vor deriva din fondul energetic al acestor tendinte biologice fundamentale. Proprietetea de sensibilitate a materiei vii pe baza acestui sistem nervos a dat nastere vietii afective. sociclei. Instinctul si afectivitatea. si acestea vor fi cele care se leagA de personalitatea afectiv socialA a individului. endocrine.dacoromanica. Thorn1) Esenta rAmane aceia0. inteligentd. a respira. Acestea fiind pia"- cerile primare" (Cellerier) (44) : a manca.ro din cele primare. $i'n acesta se vor diferentia treptat. treptat. a avut o stare afectivA de plAcere sau neplAcere. Vieata afectivA in complexitatea ei. de regnul rezultat al comanimal si vegetal) . ) Derivate dupd Freud www. Aparitia sistemului nervos cerebral deci si a stArilor psihice a complicat structura si manifestArile instinctelor. sub influenta mai ales a mediului social ne-am ridicat de-asupra instinctelor oarbe. Definitia instinctului. Un intreg sistem nervos (vegetativ : marele si micul simpatic centrii cenusii dela baza creerului) va fi reprezentantul concret al vietii psihice prin intermediul unei organizatii umorale. ci vom evidentia raporturile instinctului cu vieata psihicA.forme de elaborare si in calitate. Prin aceste plAceri secundare se deosebesc indivizii intre ei (si oamenii. Nu vom insista asupra studiului instinctelor din punct de vedere pur biologic. a bea. Numerosi autori (Wells. echivalentele organice ale elementelor vietii psihice. Individul.71 spre cel al conservArii speciei. in momentul in care a simtit elaborarea sau impiedecarea elaborgrii energiei tendintelor lui. asupra teoriilor ce s'au emis in privinta aceasta.

si de Fed 4) când zice : necesitatea genezicd este o necesitate de evacuare" bazat pe lucrArile lui Goltz (1869) si Tarchanoff (1887) care au fOcut in sensul acesta numeroase experiente pe broaste Este o conceptie ins6 incompleta. etc ) au cAtat sO defineasa instinctul. producAnd. reactiunea acestora in afard. ce se manifestà In toate Imprejurarile care vizeaza scopurile vitale. Freud ii atribue o insemnätate mare. Trotter.. Spencer 11 defineste ca o .. WO Freud instinctul este excitantul intern continuu.dacoromanica. Instinctul sexual nu e provocat numai de senza(ia cenestezicd ce o avem din partea rezervorului incarcat cu produse seminale care cer . Asemenea senzatii cenestezice Instinct and Intelligence In Animals Nature. care impreuna cu impulsia nascula pun In actiune centrii nervosi. se are in in vedere factorul psihic ca e4citant. o pldcere specificd. precum vedem. Instinctul sexual reprezintd una din fortele fundamentale ale speciei umane 2) ceea ce ne sileste sa facem o succinta expunere a felului in care a fost conceput acest instinct 3). Este o conceptie pur 'fiziologicei sustinuta de Montaigne (in Essais") Thomas Moras. www. Forel. Pieron. in masura in care priveste problema numai din punct de vedere organic. 6) stimulentele externe. Acestui factor. actiune reflexa compusa" din mai multe elemente. Morgan. atunci cand a fost lichidat" inteun mod adecvat. Servindu-ne de psihologia sexuald a lui H. Dupà Hesnard (149) ar fi forta atractiva sau repulsiva. care dupd Lloyd Moran') (citat de Ellis) (137) ar fi urmatoarele : a) motivele interioare. m'am usurat" . Freud. Conceptia pe care o are si vulgul cdnd zice sunt incarcat". etc.evacuarea". Claparede. Ellis (vezi bibliografia). Luther. In toate definitille. 1898/3 Febr.ro . Hesnard. de Médecine (l898) si L'instinct sexuel Alcan. Mc Dougall. Regnul animal sl vegetal se conduc dung insoinclui de reproduces. i afectarea sistemului nervos de catre senzatiile organelor ce au reactionat. care determind impulsia. 1. Féré La predisposition dans l'étiologie des perversions sexuellee Rev.72 dicke. Conceplia impuisiei de evacuare.

2) Conclusa de fenomenul subtil (de natura sugestiv5. care In realitate nu-i decat criteriul naiutii de a impune evacuarea oricdrei glande Incarcate. www. deoarece procreatia este numai scopul final si natural al instinctului sexual" zice sa inlaturam Insa eroarea de a defini printeansa Ellis (137).73 fara indoiala ca intra In structura instinctului sexual . etc. Evacuarea continutului ei a satisfacut instinctul numai din punct de vedere biologic. 2. cuare este ?Me° larga masura incompleta. manoperele (coitus interruptus". prezervative. individualista a liintei omenesti. etc. E fapt in deajuns de cunoscut lupta ce se da futre tendinta procreatiei" i Intre cea a sexualitatii". Conceptia care reduce deci instinctul sexual pur si simplu la o impulsie de ev. est cu totul eronata. traittorli albinelor.La phys'que de l'amour" tinerea tezei lui aduce exemple din domeniul animal. . Remy de Gourmont 1) etc. preparate medicale. de Gourmont. De aici : tendintele poligamice. sexualitatea poate viza imediat o alta persoana. ce dovedesc In larga masura. Freud. in genere cel mai Inalt grad emotional II atinge In sfera erotismului.ro . cat dorinta de a fi cat mai mult In stari afective. ca desi rezer- vorul seminal este evacuat pana la secatuire". antagon.). Dar individul precum vom vedea nu-1 intereseaza atat rolul pe care-1 joaca In mentinerea speciei. Medicamentele. eta. smul acestora il gasim concretizat intr'o subtila i riscanta tehnica de procedeuri cunoscuta sub numele de anticonceptionale". impulsia sexuala : o femee poate don i un copil färà sa doreasca un arnant" si invers. Mai mult.hologica egoista.temores" etc. psiholugica) numit in limbajul modern : .dacoromanica. in timp ce sexualitatea 2) apare mai mult ca o expresiune biops. flagelatie. de ex.). Din acest punct de vedere procreatia wrist:hie un instinct al speciei. inter. etc. individul recurge la mijloace excitante (imagini. atunci cand nu exista o inhibitie stabilita de motive de constiinta. Intrebuintarea afrodisiacelor.sex-appealapare ca un instinct specific spiritului omenesc. emotionale placute. Eroarea consta In confundarea procreatiei" cu sexualitatea" confuzie ce a fost inlaturata de Ellis. avorturile. in care pentru susi) R. Conceptia impulsiei de reproducere a lui Schopenhauer. etc. Ori. ce se nasc i mor dupA ce au fecondat. constitue armele dorintel sexuale ce se apune cu totul procreatiei. lar pe de alta parte dei satisfacut. mijloace osmo-gustative.. efetnerele. nu se poate Insa admite exclusivitatea pe care o sustine conceptia une impulsii de evacuare.

In cadrul teratologiei (studiul monstrilor). cele de reproducere vizeaza numai laborasi protoriile unei stiinte Inca Okla de mister : teratologia. a creat insa o adevarata scindare Intre mijloc (erotism) si scop (procreatie) pana la o adevarata independenta si chiar In chiar antogonism. ct vizeaza In genere tocmai acest aspect al activitatii individuate si sociale. far www. Malformatiunile si expresiunile monstruoase ale celuilalt sunt cuprinse in cadrul unei domeniu: acel al reproduceili cu totul alte stiinte. De aici doua domenii : sexualitatea §i genitalitatea. cdt i cele ale anomaliilor de reproducere (monstrii) sunt foarte putin cunoscute In intimitatea lor.dacoromanica.) vizeaza moralitatea sociala. impregnat fie de o ereditate grea.ro . Anomaliile sexuaIitatii.: homosexualitatea pe baze aproape axiomatice sa consi masturbatia. fie de o evolutie bolnava. natural: procreatia. pentru a le putea preveni temeinic. iar rezultatul final natural: Intalnirea spermatozoidului Cu ovulul constitue reproducerea. cum ar fi de ex. etc. infectata (cu germeni asa zisi imorali) In decursul unei vieti lipsite de influenta m3ra1itatii. ca homosexualitatea si toate expresiunile ei asa numite perverse. In timp ce monstruozitatile sexuale (perversiunile. Atat mecanismele intime ale perversiunilor si inversiunilor sexuale. Majoritatea raporturilor sexuale casnicie nu urmaresc atat scopul biologic. putem sideram eronata conceptia ce identifica instinctul sexual cu cel al reproducerii. sau de o anormala (stigmatizata) structura a acestui coeficient erotic. Pe calea erotismului (sexualitatii) se ajunge la procreatie. constitue vastul capitol ale perversiunilor si monstruozitatilor sexuale animate de un imens capital erotic. blemele de eugenie. fiecare susceptibile fiind unor turburari si devieri proprii. cat savurarea intensa a fondului erotic din structura acestui instinct al perpetuarii speciei. procreatia. Infra In ceea ce se numeste sexualitate. Daca Insfarsit. Complexitatea psihofiziologica ce o gasim la nivelul speciei om. din cadrul atractiunii sexelor.74 Intregul fond erotic. mai tinem seama si de existenta multor manifestari sexuale care nu duc deloc la reproducere.

care manifesta foarte des dorinte sexuale. castrati fiind chiar Inainte de pubertate. La fel. Bloom. etc. Observatiunii stiintei obiective s'a impus factorul psihic ca un lnsemnat element constitutiv al impulsiei sexuale. provocate de halucinatiile (factori psihici) ce le avea (spunea ca este excitat de o princtsa. Fapt cunoscut din experienta vietii zilnice a femeile chiar In epoca menopauzei. pornografice. www. bol. Astfel A. Inconogr. Steinach din Persistenta psihosexualitatil la castrati. s'a constatat persisstenta si uneori chiar exagerarea dorintelor sexuale. numerosi cercetatori. Ei continua a avea oarescare incercari sexuale.s'ar datora si asugestiel cA nu mai sunt femei ca toate femeile'. Cotterill. dupa statisticele !acute de Smith.) In ceea ce priveste omul eunucii. Adler. Marie 1) ne descrie cazul unui enunc dement. Marie unuchism et Érotism" Nouv.) iar In conversatie complacandu-se mult in limbajul a necdotelor lascive. cunnilinctie. etc. Praga a observat ca impulsia sexuala persista la soared. de Salpétrière Nr. 3) Faptul cA la unele femei aceste dorinle scad. fetisism (vizual. dupA Ellis. olfactiv.75 3. muscalii sau castratii accidentali continua a da dovada de o psihosexualitate destul de izbitoare MO de absenta echivalentului ei somatic. excitatii deci de o natura pur psihica). Lawson-Tait. etc. In favoarea existentei si importantei unui asemenea factor vin o suma de consideratiuni lipsite de once interpretare subiectiva.2) In numeroase cazuri de absenid congenitald a organelor genitale interne. 5 (1903).dacoromanica. gustativ. e) Persistenta psihosexualitatii mult timp dupd menopauzd (Blo om. iar barbatii In epoca in care nu mai pot avea satisfactiuni sexuale complete si naturale (normale). Munde. etc. au observat manifestari psihosexuale. cu slabe ejacul4i (de mucositati). tactil. continua sa recurga la manopere sexuale perverse ca la un ultim ref ugiu : felatie.ro . Concepfla psiho-flziologicA a instinctulul sexual bazatd pe experientele laboratoarelor moderne. ca : Brigdam. Colman. la femeile castrate. Manifestari sexuale ca sa zicem asa savortate" exista de altfel si la animale castrate mai mari (adeseori se pot observa intentii sexuale le cai. 1) A. Loewenteld. etc ).

organic.dacoromanica. excitatii sensoriale. etc. obiceiurilor. Toate observatiunile acestea ne determina sa admitem. Vom reveni Insa asupra importantei ce. In sfarsit manifestante psihosexuale infantile. etc.o prezinta acest factor pentru vieata psihicd a individului si chiar in acea a oricarei organizatii sociale in cadrul elicei. dupa temperament. ca In constitutia impulsiei sexuale exista un factor psihic cu un insemnat rol in determinarea ei. 4. de Ellis). familiei.) continua sa duca o vieata intima de preocupar erotice mai mult sau mai putin accentuata.) isi are o evolutie proprie ce poate fi normala sau anormala sub influenta diversilor factori. pentru ca sa fie privit cu toata atentia rolul fundamental ce-1 detin in structura si fiziologia vietii sexuale si acesti factori genitale. si care adeseori este suficient pentru mentinerea acestei impulsii.) in mecanismul psihofiziologic. individul prin structura unei psihosexualitdti (imaginatie. legislatiei. Acest factor psihosexual. Din studiul acestor fenomene de influenta reciproca dintre functiunile fiziologice si cele ale vietii psihice s'a relevat suficient importan(a factorilor psihici (fie ca excitanti. etc. la pubertate irisa ajunge la apogee (Braxton-Hicks cit. 2) Moll . cu toate ca sistemul genital organic nu este Inca in faza de maturitate oentimentul sexual exista chiar din prima copilarie . superstitiilor. nivelul etic si vieata sociala pe care-o duce. Conceptia tumescentei si detumescentei a lui Mon 9 Fenomen de o important5 capita14 in explicarea psihanalitica a simptomelor psihonevtotice. Efectuarea raportului sexual adeseori este atunci cdnd stim a suntem suspectati.Untersuchungen fiber die Libido sexualis Berilo 1897 98. www. fantezie.ro . independent intru cdtva de corespondentul sail fizic (organe sex. Vom vedea rezultatele importante la care au ajuns cercetarile psihanalitice in domeniul acesta al psihologiei infantile. 0 imagine poate inhiba mecanismul fiziologic sexuall cum inhiba de altfel once alt mecanism al fiziologiei (Pavlow). fie ca inhibitori.76 Asa dar chiar In absenfa unui rol efectiv din partea organelor genitale.

Gross) cu Intregul cortej de manifestari cu nuanta sexuala (priviri. Selectia sexualA nu este deci constientA. Incepe °data cu prima senzatie erotica (de obiceiu pe cale vizuala) provocata de o persoana de sex opus (care a atras bine Inteles atentia). Faza procesului impulsiei de tumescenta creeaza deci starea de tensiune sexualg sub actiunea factorilor stimulenti sensoriali externi (vgz.) iar acestia prin intermediul sistemului endocrin simpatic si vasomotor. 2) AceastA fazA a curtArii" se observA de altf el si la animate (jocurile. de-aici IncepAnd Junta vietii sexuale. Urmeaza apoi dorinta imperioasa de a o cunoaste. vor produce congestia mai ales a aparatului sexual precum si fenomenele fiziologice consecutive.dacoromanica. miros. luptele) In perloada rutului toatA avAnd ca scop provocarea emotiei sexuale si auto-excitAril sexuale In vederea Imperecherli. apropierea mutualg si desmierdgrile mire doua persoane de sex opus.) si care va constitui Inceputul manifestgrilor a ceea ce numim curte". a cgrei impulsie va lila randul ei izvorul tuturor manifestgrilor de curtare").si Ellis fondatorii psihologiei sexuale. etc. Curtea.2) flirtul (Tinier.ro . dorinte. Acel mascul va fi ales care s'a impus mai mult femelei influentAnd-o inconstient (ca la om prin farmec6). 2) In aceastA fazA a curtArii se face si selectia sexualA. vascuiare ce se produce mai ales In pArtile 2) Prima obligatie socialA pe care e stilt individul s'o IndeplineascA. Concluziile acestor cercetatori sustin. Tumescenta constitue faza premerggtoare actului sexual. www. surasuri. n'are alt scop decal sa creeze starea de tumescenta sexualau2) (Ellis). ar fi ales masculul. lar nici decum. etc. ci apare ca expresie mal mull a unor factori afectivi din inconstient. 1. cd femeile avAnd un gust estetic. cantecele paserilor. ca elaborarea instinctului sexual s'ar efectua In doug faze : faza impulsiei de tumescental) si faza de detumescenta. 2) Din cauza congestiei genitale. auz) si afectivi endogeni (imagini. Numal astfel se explicA zice Ellis selectia naturalA a lui Darwin.

etc. S) Adeseori chiar si instinctul de reproducere este numai sexual fArA sl urmAreascl genitalul" (Inlocuirea scopului procreativ prin scopul hedonic al eroticei). tia asupra a douA erori ale psihologiei de pana la Freud". nici decum ca expresia unei psihosexualitAti infantile.ro . cA s'au ignorat conditiile fundamentale ale vietii sexuale". (0 confirmare deci a teleologismului hedonic ce dominA vieata afectivA a individului) IntrevAzutA vag de pediatrul Lindner din Budapesta. Acestei erori 2) se dato dupa Freud faptul. intima. ManifestArl de sexualitate precoce (la copii) InteadevAr s'au observat de mult.dacoromanica. Inlatura eroarea care consta In confundarea sexualului" cu genitalul" : una este sexualitatea $i alta genitalitatea (procreatia). Laborioasele cercetari fOcute in acest sens au desprins coneeptia freudianA a sexualitStii cu marele merit de a fi atras atenLibido. ci aratO numai cum se manifestO impulsia sexuall Meritul ei este fnsd de a fi aratat In explicarea acestei impulsii influenta directa a moravurilor $i civilizatiei noastre" (Geneslay)(127). 8): $i CAci individul nu se preocupA al At de scopul procreatiei cAt de pIAcerea ce-o gAseste In satisfactia Jul sexualA din care a fAcut astfel un scop. se descarcl prin orgasmul sexual. etc. sunt totugi de =turd' sexualii (de ex : perversiunile sexuale.1) Dar nici conceptia lui Moll Fi Ellis nu explica adevarata cauza. de Ellis. scopul primei faze este apropierea celor doua sexe opuse. cea mai puternica explozie motrice fiziologicd" (Ellis). onania. scopul celei de-a doua fiind realizarea perpetudrii spetei sub fozma satisfactiunei 2) Detwnescen(a. eroarea find consta In faptul cA se considerau ca semne de degenerescentA.78 Energia tensiunei sexuale" acumulata in prima fazd. www. Inteun cuvant. DovadA. sarutul. 5) Conceptia psihanaliticA a psihosexualitilii : teoria lui Freud bazat pe conceptia psihofiziologia a sexualiIOW. Aceasta va constitui faza detumescentei sexuale. Vom vedea pe ce se bazeaza qcoala freudiana cOnd sustine aceasta. utilizarea manoperilor anticonceptionale. a continuat sA studieze domeniul psihologiei sexuale. InlaturA gre$ita credintk ca sexualitatea s'ar naste sau cel putin ar aparea la pubertate. individuale. Erau astfel fnglobate in sfera sexualului" : 1) manifestAri care deqi nu au ca scop procreatia.

vulgar. numai de investigatiile intuitive (revelatii) ale literatilor. Intru cat genitalitatea apare la pubertate. care constitue o adevarata negatie a instinctului de reproducere" (Jones) au fost supuse unul studiu amanuntit in domeniul clinicei *i al psihologiei generale. pusa in serviciul procrea- tiei (bread) (114). aparental absenta. rial necesar confectionarii Freud Irma nu putea sa-§i explice : cum §i de unde apare instinctul sexual tocmal la pubertate ? Unde a stat pana la acea epoca ? Astfel multe alte consideratii de felul acestora 1-a determinat sa banuiasca o evolutie anterioard fenomenului pubertali' 2).79 2) manifestarile psihosexualiteitil infantile. Inteadevar e ciar ca factorul psihic al instinctului sexual nu ne-a cazut din cer la epoca pubertatii sau in preajma nuntii.. La Inceput a fost o celula care s'a multiplicat apoi a suferit cutare sau cutare transformare definitiva" zice un embriolog . a fost studiata mai mult st.dacoromanica. Substratul psihologic al vietii sexuale a fost vizat.ro . ci a suferit o evolutie ca nu importa care organ sau functie a corpului nostru. Astfel a procedat §i Freud In studiul instinctului sexual" (Schittlowskt) (281). Importanta psihosexualititii. ce apare brusc la un moment dat Ca once fenomen nu se poate sa nu fi avut o evolutie latenta. arti§tilor fie sensibilii) fata de §ocurile sexuale fie cautand intentionat materesimtite adanc de sufletul lor unei literaturi de ieftina senzatie. Precum vedem psihanaliza nu face decat sa restitue sexualitatii emploarea ce-1 apartine. Ap dar conceptia psihanalitica a psihosexualitatii trebue considerata ca o embriologie a evolutiei elementului psihic al 9 Sensibilitate patologica In cazurile creatiilor literate..13 aspectul ei organic. www. In cutare sau cutare perioada a suferit o oprire sau desvoltare anormala" va zice patologistul. incat tot ce se'ntelege prin sexualitate in afara psihanalizei este o sexualitkte restransa. pana la Freud. din cele mai indepartate vremuri.. artistice (chiar geniale) de exhibitionism ieftin. sexualitatea Ina cu mult mal de vreme. 2) Pe baza deosebiril dintre sexual' si genital" s'a gandit la existenfa unei psihosexualitati infantile. Problema acestei laturi ale vietii. Toate aceste acte.

si 2. dar aceasta nu Inseamna ca nu ar fi dotat cu o vieata psihosexuala oatescate. s'a tinut al 4-lea Congres de Sexologie la Viena. Numeroase institutii de sexologie (Sexualwissenschaf I) s'au creat (Praga. reforma cAsAtoriel. Marcuse. Vachet. P.ro . evidentiazA rolul imens ce-1 define sentimentul sexual (erotic) In creatia artisticA si'n general In preocupArile omenirii. alcooltsmul si vieata sexualA. Fore!. cu numeroase clisee reproducen dupA (In mare parte chromolitografiate) artistic executate tablouri celebre ale diversilor artisti din istoria omenirii. tot astfel malformaVile instinctului sexual au ramas enigme din cauza ca nu s'au studiat diversele lor stadii evolutive" (Mauricheau-Beauchant) (202). Abraham. impreunA Cu explicatiile textului. problema initierii st xuale. Steinach. etc ) pentru studiul acestui capitol de psihologie. 2) AlAturi de aceste periodice. V. etc. Au fost invitati cei mai de seamA sexologl : Hirschfeld. Ori.80 sexualitatii. de ordin psihic: atractia Intre sexele opuse . Evolutia ontogenicA normalA a instinctului sexual dupA conceptia psihanaliticii. de oulln fizlc: savarsirea unui act (raportul sexual). Marguerltte. Toate acestea. 1930. Studiul primelor manifestari ale psihosexualitatii este deci indispensabil unei cunoasteri cat mai profunde si mai completa a vietii in general. si aparatul genital al copilului nu este In deajuns desvoltat pentru efectuarea actului. Kanigsberg. Onanistul adult se gaseste in aceiasi 9 mire 16-28 Sept. psihozele de origine sexualA. Ellis. institntiile de sexuologie au editat o serie de volume de-o elegantd si ireprosabil5 tehnicA.dacoromanica. Instinctul sexual pentru a se exercita normal presupune doua conditii : I. Aceasta importanta i s'a recunoscut. www. etc S'au discutat probleme din cele mal importante si de actualitate o nord reformA a vietii psihosexuale (Magnus Hirschfeld). problema homosexualitatii. n'o sa efectueze actul. S'au expus : principiile nouei legislatil sexuale. $i un astfel de studiu prezinta o deosebita importanta. deoarece precum malformatiile anatomice ar fi de neinteles daca s'ar ignora embriologia. Freud. iar rezultele cercetarilor sunt comunicate la congresele internationale de sexologie 1) si publicate In periodicele acestor institute 2).. inainte de pubertate aceste doua conditii nu pot fi Indeplinite Intru cat: atractla Mire sexe este relativ slaba. Copilul n'o sa fie atras de sexul opus. Wittels.

nediferentiate Inca la acea epoca a copilgriei. In ceea ce priveste sistemul sexual somato-psihic. spre conservarea vietii ei afective ur- marind numai placerea. precum nediferentiate sunt de altfel si echivalentele lor somatice (sistemul nervos vegetativ. la inceput avand drept scop numai procreatia. Asa dar trebue sa ne asteptam la descoperirea multor acte de natura sexuala In sfera psihomotorie a copilu- lui. incepand cu frageda copilgrie. www. organele sexuale). Oricare regiune a somaticului excitata fiind.P13111LNALIZV. mai tarziu Cu aparitia (In evolutia filogeneticg) celei mai elementare organizatii psihice fiinta. 1) Numai In momeutul filogenetic In care fiinta a avut perceptia acumulgril sau distensiunii energiei tendintelor el (prect. deoarece numai aceste tendinte constitue fntregul lui fond psihic inconstient. P0PE8C11 SIMI . D. In consumarea energiei acestui instinct vital. va avea repercusiune asupra vietii lui afective in sensul plgcerii sau neplacerii. dintre care manifestgrile celor doua : instinctul conserväril si ce! sexual vor caracteriza fntreaga lui activitate psihicg. Satisfacerea acestora fi va procura cea mai simplg. Studiul evolutiei acestei constitutii psihosexuale" va lgmuri evolutia insgsi a instinctului sexual.81 situatie . Freud concepe o constitu(ie sexuald" cu care se naste once individ. fenomen de altfel care va persista tot timpul vietii. numai In momentul acela instinctul de reproducere va lua numele de Instinct sexual.ro 6 . Inteadevar un copil la nastere am am precum prezinta un capital psihic restrans si inconstient cu cateva tendinte fundamentale.m au fost satisfAcute sau nu). 1. erotic propriu zis scopul procreatiel bind substiluit prin cel afectiv al plkeril. aceleasi cgi dupa Freud li vor servi pentru elaborarea ambelor tendinte. a ggsit un nou izvor hedogen din cele mai puternice 1).dacoromanica. pentru elaborarea energiei acestor tendinte once excitatie din lumea din afarg va fi suficientg . Vieata efectivg simplg si primitivg a copilului dupg Freud -. dar si cea mai intensa stare afectiva placuta. Cu toatg integritatea organelor lui sexuale acesta nii e atras de sexul opus si nu efectueazg actul. Din aceste motive Insa nimeni nu contestg instinctul psihosexual al individului masturbant.ar fi mentinutg prin satisfacerea numai a acestor cloud tendinte biopsihice. Ori.

de cristalizare" creindu-se astfel vieata afectivA complexg. pentru o elaborare speciald a instinctului sexualle va avea. va fi deci alOptat.ro . www. emotia legatd de acest instinct va cuprinde intregul organism. Sfera fui libido este Insg. din primele ore va cere satisfacerea instinctului sOu de nutritie . complet maturate. cea mai mare parte a vietii noastre afective va deriva din energia acesde o importantd vitala prin diferite procese tui instinct de transformare. mult mai mare nu se limiteazd nOmai la instinctul sexual In Intelesul restrAns al cuvantului. Ori. 2) iar copilasul Despre acest mecanism al transformArli ne vom ocupe In capitolul : pFenomenul sublimArlis. energia tendintei lui de conservare proprie se va elabora. precum vom vedea. Aceasta !oda cu care se manifesta sexualitatea. neavandu-si Inca organele somatice proprii suficient desvoltate. o vagO. si chiar cOnd si . In timpul alOptgrii excitarea mecanica a cavitatii lui bucale prin mamelonul mamei sau doicei. Libido va fi deci joamea sexuale. dupa scoala psihanalitica satisfacerea psihosexua- litatii lui se va face simultan cu acea a instinctului lui de nutritie. Freud a denumit-o libido si este analogl cu foamea. Multe mame se plAng de obiceiul urAt ce-1 are copilul de a nu adorml decat cu tata In gura° sau la sanul mame!. si prin tasnirea laptelui cald va excita Intregul organism : glandele digestive vor secreta In vederea digestiei. ideala. o difuza placere : dei sAtul (laptele li curge din gurb. precum iargsi vom vedea. necanalizatO sub influenta excitatiei pe calle lui nediferenliate Inc5. Copilul va percepe aceasta distensiune a energiei lui sexuale deoarece are si el un perceptia acestei distensiuni natural ca va produce psihic". va simti placerea ce o simte oricine In timpul alimentArii. mama va fi nevoità sa-i facA pe plac. de conservare proprie. Noul nascut. afectivitate derivata din emotia sexuala. Sexuafitatea se manifesta ca difuzata" in Intregul organism. Energia instinctului sexual difuzti" in organism. ci cuprinde Intreaga afectivitate a organismului. torta cu care se manifesta instinctul nutrifiel. curatà asa cum a cunos- cut-o omenirea sub numele de amos"). de sublimare".82 A§a dar.dacoromanica. nu-1 mai Inghite) totusi va tipa daca i se va lua mamelonul din gurd. mucoasei labio-bucale se va elabora prin indermediul sistemului (tot nediferentiat inc6) neuro-vegetativ.

Excitarea zonei buco-labiale din cauza placerii ce-o procura. faza sexualitatii latente. copilul se na§te Cu un fond psihic incon0ient. etc. aceasta tendinta de a duce la gura" pentru a resimti placerea In afara de cea a nutritie constituie un act autoerotic. dupa Freud. In absenta mamelonului sau tetinei biberonului. Faza sexualititii infantile propriu zise trece la randul ei. tot ce-i cade In mana copilul va duce la gura chiar daca va constata ca acel obiect nu are nici o valoare nutritiva 3) aceasta pentru a resimti din nou placerea pe care à cunoscut-o cu ocazia suctiunei Dupa §coala psihanalitica. 4) Mama ti va spune: . Copilul MO va fi impiedicat de mama sa In exercitarea acestui obiceiu urat 9. www. acea a placerii. pana la pubertate.83 numai astfel se va liniti§i va adormi Cu o mimica de placere2). nu-1 frumos scoate degetul din gura. 1. treptat. si a neplacerii. o masturbatie bucala". Evolutia aceasta. Impiedicat pe de o parte sa practice acest obiceiu urat". prin mai multe stadii : Stadiul erotismului bucal (faza orala" Freud). Cu evalutia spre complexitate a vietii afective a individului.dacoromanica. A§a dar actul suc(iunel (nutri- tiv) ar fi in acela timp §i un act de natura sexuala 2).ca. Precum am vazut. Freud a denumit-o zoncl erogencl". celelalte minlice se vor imprima. Sa urmarim astfel mai departe Intreaga evolutie psihosexuala a copilului. caci e rusinea. i ne vom da seama de aceasta and vom studia perversiunile sexuale I nevrozele. se face In doua faze (ambele constituind perioada pregenitalò) anume : faza sexualitatii Infantile propriu zise pana la 7-8 ani. treptat. (al scArbei. Stadiul erotismului ano-rectal sl urinar. nediferentiate (ca qi somaticul de altfel). exprimand o contopire a instinctelor: sexual §i nutritiv. Factorul social al moralitatii. pe de alta parte prin Intarcare° suprimandu i-se i actul suctiunei singura modalitate prin care 10 descarca energia sexuala. aceasta a gaCopiful prezinta clod mimice.) Incepe de pe scum sA restranga libertatea afectiva a individului. pudoarei. 1) Acest dublu caracter al zonelor erogene (organic si erotic) va persista si la adulti.ro . 1) Caracterui sexual al actului sugerii II afirma de altfel i batranul pediatru Lindner (din Budapesta) primul care a inceput sa observe manifestarile psihosexualitatii infantile.

.dacoromanica. oft rd copilului un nou izvor de placere de naturd sexuald. clitoris) pe care atingAndu. mai ales zonele bogate In terminatiuni nervoase (piele. Beauchant) (201). Prin false" retentii si incontinente urinare copilul va repeta aceastd excitare libidinodaca nu e de origind dupd Freud gelid. Multi copii vor cauta astfel mereu sd obtind placere pe aceastd cale.urinarea sunt afirmatii In concordanta perfecta cu verificat in mod indiscutabil" (M.le ritmic ii vor procura aceiasi satisfactiune. meat. cand sunt nelinistiti : plang. mucoasa si indeosebi regiunile in care pielea se transforma In mucoasa : gurd. Incep sa se diferentieze. tipd. Beauchant) (id.). Inteadevdr. Asa dar min IntArcare se desface satisfactia foamei de cea a sexualitatii.. copilasul descopere zona erogend a organelor sexuale externe (gland. Astfel prin actul defecatiei act tot al instinctului nutritiv excitarea mucoasei ano-rectale prin trecerea fecalelor. Bolul fecal va excita sistemul nervos al zonei. ce se afirma de altfel si la adult prin conexiunea ei cu viitoarea zond erogend genitald.84 sit alte a prin excitarea altor zone erogene". Insomnia copiilor adesea ar recunoaste drept cauzd o nesatisfactiune de ordin sexual . constipatii false": inteadins Isi retin fecalele. Mucoasa ano-rectald devine In felul a cesta o zond cu putere erogend. veritabile onasttnbatii ano- rectale" . nu vor sd suga (deoarece sunt sdtuli) se vor www.. Din primele luni deci orificiile tubului realitatea . anus. De altfel intre excitatia sexuald si vezicald existd un raport de compensatie (Ellis) chiar si la adult. Excitarea mecaflied a zonelor erogene procurd o pldcere de calitate particular. La fel in cursul mictiunel.ro . excitare ce se va iradia in zona din vecindtatea organelor sexuale. spre a. are intotdeauna un sens erotic fiind un echivalent al polutiei. aceasta mai mult din cauza conexiunei nervoase intime ale vezicei si organelor sexuale. multi autori le-au digestiv constitue principalele zone ercgene.. dand nastere la asa numitele Incontinente false". trecerea urinei constitue un excitant al mucoasei uretrale.si prelungi starea de excitare. etc. Toate aceste acte autoerotice. Enurezia chiar epilepticd. care va face de altfel parte din viitoarea zond erogend" propriu zisd.)" (M. Intamplator insd. nu vor sa doarmd.

Freud a fost lush surprins observand ca aceste manifestari pot constitui semnele unui proces evolutiv normal. era surprinzatoare si nu tocmai usor de acceptat. Ellis. Din aceste consideratiuni Freud numeste sexualitatea infantila o perversitate polimorfa" lar pe copil ni-1 descrie ca pe un pervers polimorf".. miscari ritmice ale coapselor.1) Copilut va cauta cu timput. basinului" (M. precum vedem. simbolul nevinovatiei sa la aspectul unui monstru pervers. despre un individ care si-ar satisface sexualitatea in felul copilului. erotic. Beauchant) (id. 3) Termen imprumutat dela H. Ansamblul acestor acte vor constitui Inceputul masturbatiei. al care' domeniu a fost foarte neglijat. placerile oferite de aceasta zona genitala. Cu drept cuvant. dansul 1) Asemenea excitatii ale zonei organelor genitale le pot provoca si spAlAturile higienice. sexualitatea infantila ne °fell doua caractere (M. www. ManifestArlle de psihosexualitate precoce. Copilul. intentionat. normale sau patologice erau atribuite unei degenerescene nervoase. alt obiceiu urat" cu care cei din jur vor avea de luptat. Freud. zicem ca este un peivers sau onanist. prin diferite mijloace. lubric sub toate formele ?. De altfel multe mame si doice recurg des la acest mijloc. ce se efectueaza in copilarie. sexualitatea copilului este perversd. ca : frecaturi pe un plan rezistent.ro .85 linisti imediat daca li se vor !Asa mamelonul sau tetina biberonului In gura. Va duce singur mana la organele genitale .dacoromanica. si prezinta un polimorfism evident. Beauchant) (id.): este autoetotieä2) (narcisia) deoarece In satisfactiunea ei copilul nu simte nevoia unei persoane straine . sau cand sunt mai mari se vor linisti daca li se vor desmierda organele genitale. Cu o rabdare de fier. hipnogen. pAna la psihologia pedologica in general. regiunea genitala nehind regiunea exclusiv a sensatiei voluptoase. manifestarile psihosexuale infantile. Inteadevar. eliberat Irma de motive subiective spre a putea cunoaste realitatea.)... manipulatii. precum si viermii intestinali (excitand mucoasa ano- rectal). natural. Aceasta afirmatiune a stdrnit indignarea si revolta celor mai mul(i adversari. Fata de sexualitatea normala a adultului. a analizat si studiat multi ani dearandul amanuntit.

ce reprima cu mai multa severitate manifestarile sexuaie ale perversiunilor polimorfe infantile". Vor fi fri- gide prin aceaal4 afixare'. I) Femeile cu aneatezie vaginal adesea sunt in fond . Faza sexualitAtii latente.. www.fixate" de zona erogend a clitorisolui coniinufind a practica MOa in coparle..dacoromanica. fiind silit prin constrAngerea societAtii. Prin reprimarea masturbArii (in timpul acestei faze latente). cu vagi sentimente In zonele erogene. Datorita acestei amnezii infantile nu ne mai amintim evenimentele din primii 2 3 ani ai copilAriei" (Freud).ro . 2. iar asupra lor se va instala zice Freud amnezia infantile ele Rid alungate In inconstientul lui primitiv asau antisocial. iar mastuibatia clitoridianA nefiind cleat o masturbatie masculina". mama si cei din jur vor cAuta pe toate dile sA desvete copilul de obiceiurile lui urate". factorli sociali (prin mediul familiar) tind sa elimine din activitatea copilului tot ceea ce n'are valoare realA. sl-i restrAnga libertatea tendintelor lui perverse. In aceastA perioada se pun bazele viitoarei constiinte morale (pag. (Ombredanne) (222). dei multe i-se trec cu vederea fiind Ind copil". manifestarile de precocitaie sexualA. ala se anuntA obscur. treptat treptat. In taza aceasta la copil tendinta semi. mai ales in organele genitale (Forel) (108). Chiar din primele Jura. cu atAt mai mult apucaturile rele. excitabilitatea clitoridiana difuzeazti asupra zonelor vecine.. Insensibilitatea vaginalA poate dura daca excitabilitatea clitoridianA a fost foarte mare si IntretinutA prin practicarea onaniei 1). ca : masturbatia. Pe la etatea InsA de 4-5 ani... Je va reprima de teama acesteia.86 In eoncluzie. La copii (indiferent de sex) libidoul Incepe a se manifesta prin aceleasi zone erogene : zonei erogene a glandului. Acest transfert a excitabilitAtii clitorisului asupra vaginului si reprimarea mai severA a acestei tendintè autoerodupa Freud tice predispune femeia la nevroze si mai ales la histerie". etc. religia ambiantei sociale. cele Tnai reprimate de moralitatea socialA. Libertatea sexuala a fetelor fiind expuse la maternitate este cu mult mai constransa printr'o educatie specialA... utilg. Tendintele perverse ale sexualitatii vor fi InsA cele mai vizate de etica... va cilia aceste tendinte autoerotice . corespunzandu-i zona clitorisului. printre care aceea a vaginului. social. 55). Copilul.

se va satisface in ascuns prin practicarea onaniei. celelalte zone favorizand.. zone rAmase erogene ale organismului nostru. pregatind prin satisfacerea instinctelo r lor respective (parcelare) efectuarea actului sexual. Aceasta perioada a Iatentei sexuale dureaza pana la epoca pubertatii. sau in sfarsit energia sexuala se va descarca pe cale deviata : musculara prin joc. Pubertatea. sport. care la pubertate se vor contopi intr'o sintezd: instinc tul sexual pro priu zis. iar nici de cum limitat exclusiv la organele sexuale.!) Excitarea lor va constitul. acte preparatorii ale or 1) Este principiul fundamental pal revenirel eterne" (Platon) care conduce vieata afectiva : cautam ve§nic :0 retraim fericirea clipe/or de odinioara. Aceste instincte partiale infantile (Partialtriebe)sunt legate respectiv de zonele erogene fiecArei zone corespunzandu-i un instinct parcelar .). vor excita sexual. in organele sexuale.dacoromanica. etc. Cum e privita pubertatea din punct de vedere psihanalitic ? Prin ce se caracterizeaza ? In ce consta? Am vazut ca lubricitatea polimorfa a copilului se gaseste In stransa legatura cu asa numitele zone erogene". atingerea watt a celor mal multe parti : urechi. preexistente si care sinteza isi va gasi echivalentul ei somatic. coapse. sarutarea. 3) lnteadevar. Evolutia normala a psihosexualitatii infantile va consta in desvoltarea uniforma a acestor instincte parcelare. erotice (autoerotice) de odinioarA 9. propriu zis. sau va simula retentii. Constientul va fi turburat prin perceperea hipertensiunii energiei sexuale refulata in inconstient (in timpul educatiei). la adult. incontinente false. gat. abdomen.ro . Instinctul sexual in tot decursul vietii este o expresiune a organismului intreg. deoarece psihicul lui inconstient va cere repetarea. ceea ce II va distrage dela o activitate sexuala autoerotica. retniireavechilor senzatii intens afective. cu primatul zonei genitale.87 Dar energia tendintei erotice va cauta sa obtina satisfactiunea elaborarii pe once cale. Uneori cu toata teama de penalitatea sociala (familie. Instinctul sexual asa cum se va manifesta la pubertate nu-i decat rezultatul unei sinteze a mai multor instincte sexuale parcelare". www. etc. Copilul va cauta aceasta. excitarea unei zone va provoca satis f acerea instinctului parcelar de care este legata. etc.

descriu evenimente din vieata afectiva (sexuala) ce-au avut-o In copilarie. Sa evitam deci a confunda sexualur cu genitalul". element intelectual) si a pleicerii simtite (element emotional). sarutarile ei. ce se serveste pentru realizarea ei. www.ro . 3) Multi autori in autobiografia lor. somatic si precum vom vedea din cauze si de natura psihica.asmului sexual. organele genitale ajungand abia la acea epoca in stare de maturitate. care prin desmierdarile. Ori.. Vieata afectivA a copilului §i sexualitatea. i se va impregna *i urma mnezica: a matnei lui (imagine. incet. Asa dar la epoca pulbertatii apare numal functia de reproducere.8) Inteadevar restransul capital psihic inconstient va fi isvorul Intregei activitati psihomotorii a copilului. evenimente ce-au jucat un rol deosebit lo determinarea (insdiratia) creajiunilor ce le-au realizat. primul avand Indeosebi un caracter psihologic. 9) echilibrul sexual va fi rupt iar la pubertate instinctul sexual se va manifesta pe calea acestei zone erogene desvoltate. tre1) Vezi pag. In felul acesta incet. al doilea legat Iiind mai mult de un substrat organic. o amintire e constituita din doua elemente In stransa asociatie : unul intelectual (imaginea obiectului ce impresioneaza) si altul de natura emotiva (nota afectiva de placere sau neplacere avuta cu ocazia acelei impresii). I) Din cauze de ordin biologic. se vor Impregna in psihicul lui. de un aparat psihosomatic deja existent" (Freua) (114) . Dupa scoala psihanalitica vieata afectiva sexual a la copil este mult mai intensa decat s'a crezut . Continutul acestui capital psihic este numai de natura afectiva si va cauta satisfacerea tendintelor ce-1 vor lega de mediul amblant . Astfel In momentul primei satisfaceni prin suctiune. li pregateste vieata pasional6. 1) Daca In decursul evolutiei libidoului una din aceste zone erogene se va desvolta mai mult. dand perversiunea sexuala a adultului.. o impresie. a tendintelor tul psihice. ale tumescentei. 77. activitatea lui psihomotorie se va conduce dei mima' dupa principiul hedonic al placerii". Primele impresii ce i le ofera mediul incepand cu ocazia sucfiunei. amorul nu le este necunoscut". se va stabili o legatura afectiva 'futre copil si mama. apare numai capacitatea de procreatie a individului.dacoromanica.

interiorizat. 62) nu-i decat o tendintd intens afectivd. tim cd un complex" (vezi pag. s'a interiorizat cu ocazia intdrciirii. c u libidoul subiectivat. reprimatd. afectiunea sexuald este legald de propriul sau corp. mama ne mai oferindu-i satisfactia de odinioard. obiectiva sub influenta unui complex de factori biopsihologici si sociali.89 i influentand Intreaga evolutie a sexualitAtii copilului ei. Imaginea ei legandu se strans de primele emotii ale copilului. deoarece acesta este izvorul lui de satisfactie erotich (masturbatie. din cauza caracterului asau antisocial ce-I prezintd Ori. cand dupd o evolutie normald a libidoului. impiedecata in satisfacerea ei manifestd. care exteriorizat pentru un timp fata de maná'. Prima imagine ce se va lega astfel de prima satisfacere a vietii lui zindu-i afective (atat din punct de vedere nutritiv cat si cel sexual) va fi aceea a mamei lui. am vdzut rolul important ce-1 are mama fatd de afectivitatea psihosexuald a copilului. spre persoane de sex opus. Asa dar in copildrie il gdsim pe individ dotat cu o psihosexualitate manifestatd antocrotic. Acestui caracter incestuos al inceputului vietii afective de relatiune a copilului. o dorintd. Prin iatdrcare insd fiind indepartat. care vede inteansa prima ocazie de satisfacere a foamei lui atat de ordin alimentar cát si libidinos (al foamei sexuale"). incontinente.) Dar societatea il impiedica . retentii false. va auta sa-§i satisfacd sexualitatea pe cale autoeroticd din cauza libidoului.ro panA la . www. so') Societatea (religia. in formarea asa numitului complexului-Oedip". Freud §i adeptii lui ii atribue o mare insemnatate din punct da vedere psihologic.si in satisfacerea acestor obi- ceiuri rusinoase" si urate".dacoromanica. enurezie. silit fiind deci sd-si gäseasca izvor de placere In afara persoanei lui : copilul va trece astfel in faz2 hetetosexualiidlii (v. pag. si cdt mai departe de cercul familiar)) D-tcd lusI din aceleasi motive psihologice. copilul este in asa numita fazd narcisicd. 93) a epocei puberale. Dragostea copilului rata de mamd-sa va fi originea vietii lui afective ulterioare. este propriul ski obiect erogen . etc. acesta vd cduta sa retrdiasca aceleasi pldceri la sanul mamei" (eterna revenire"). legea) delimiteazA gradlil de rudenie care e interzisA once legaturA si chiar atasament sexual. acesta se va exterioriza.

dacoromanica. sore. obiect sau persoanA de care nu ai vole 9 Tabus (cuvAnt polinezian. daca din primele luni ar fi fost luat dela parinti si n'ar fi cunoscut pe mama-sa.e ar fi vizat-o. se va trezi vechea dorinta dupa primul sail proobiect sexual. www. colectivitatea umana 3) le-a imprimat in constiinta in-i dividului.ro . in contra tendintelor lui incestuoase.suflet" notiunea de mama. nici societatea si nici constiinta in care notiunea unei mame se lega doar de o imagine abstracta a unei hinte imagi$i anomalli de desvultare somaticA.. femeie IMAM. Inteadevar. fara Indoiala cl tendin(ele lui erotic. 2) Animalele neavAnd conotiintA. si nimic nu 1-ar fi impiedecat.. a unui Mat de 17 18 ani MO de mama-sa. din care cauzA Imperecherea are loc Intre pArintii tineri si copii maturi. Freud) (112). Cu cat mama 1-a lixat" mai mult de dansa prin desmierdarile ei exagerate (si cu cat tata a fost mai sever). va fi un Nat" cum 11 numeste Freud.. nu se ponte desparti de sanul mamei". psihicA (educatie familialA rea). si aceasta dorinta va fi cu atat mai puternica. Din aceiasi cauzl (lipsa unei constiinte morale bine consolidatA) asemenea relatiuni au loc Bi In cadrul societAtii omenesti. tata".. Va simti astfel o placere intensa de a fi WO mama-sa. (Vezi . care n'a fost decat precum am vazut pria lui maml.2) Natura nu vrea sa stie de notiunile mama". lar la etatea adolescentei (in vigoare sexuala) ar fi intalnit-o (fara sa stie ca i-e mama) femeie tanara. DupA numele regelui Oedip (din piesa tut Sophocle) rege care a comis acest incest cu Jocasta mama WI. Dorinta aceasta fiind insa reprimata de societate cu cea mai mare severitate. numai $i numai din cauza educatiei sociale care i-a infiltrat in . el va fi silit sa-si re prime dorinta.. ca o dorinta inabusita . in stare sa atraga Inca sexul opus. tendinta sexuala a acelui Mat nu apare (cel putin manifestä). prin aceste no- tiuni i le-a tabu-at"). BA te atingi fiind pAcatg. Totem und Tabu'. notiuni pur sociale (religioase) ci de sex. Aceste notiuni. frate" etc. nu au aceste notiuni. capabila de i provoca Inca emotii sexuale in barbati. Acestui complex" incestuos Freud i-a dat denumirea de complexul lui Oedip. nutrind-o astfel in inconstient ca un complex".90 dale') nu-si va putea exterioriza afectul asupra sexului opus extra-familiar. Tendinta sexuala de ex.

sa nutreasd urA In contra sotului ei (In realitate tata lul). Oedip dela WO complexul castra(tet" §i diferitelor complexe familicue" cum ar fi de ex.ro .dacoromanica. Aceasta energie surplus. coitus inter femora etc. al satisfactiunii egoiste aceasta 1) Si sA fie gelos. Intotdeauna a lost energie sexuala suficienta pentru scopul natural al procrea(iei.. Cu cat gradul de rudenie scade gradatie conventionala. 3) Prob!ema urci familiale a studiat-o G. societate constitue comlexul lui Oedip" (dragoste fata de mama. Mat si mama 3) frati si surori vor fi reprimate. Asa dar aceasta sinteza ideo-afectiva a dorintelor erotice fata de mama. (O. primitiva si urmarind numai scopul placerii. al sensibilitatii. 86) www. Aceleasi atractiuni sexuale naturale (imorale In raport Irma cu etica sociala) dintre fiica si tata. apoi dintre veri si verisoare (?). Educafia sociall §i sexualitatea In general. ca sa nu zicem toti 3) Majoritatea indivizilor au inregistrat de Nina seama In trecutul lor acte sexuale mai mult sau mai putin complete (coitus ore vulvae.91 nare. frati. respectiv frati.) CAci fiecare fiu este lute° relatie sexualg cu mama lui midi de ascund ar fi aceastA relatie privirli lor relatie ce devine constientA celor mai multi in prima perioadA.. Weininger) Deoarece multi nu-si mai reamintesc din cauza acelei amnezil infantile° survenite In urma represiunii sociale (Vezi pag. reprimate Insa de constiinta.. pubertate sau chiar mal tarziu sub formA de fantezii sexuale. ura pentru tata 2). Intotdeauna a fost prea mult amor in omenire" a zis cineva. nimic nu 1-ar fi impiedecat. etc. Robin (274) In mod amlnuntit (ura fatA de OHO.. sau de imaginea doicei sau a femeii ce I-a crescut. In timpul somnului a dror obiect e propria lor mamA4. sociala intocmita de religie si din motive de ordin eugenetic.reprimarea atractiel erotice dintre frati si surori : complexul luí Ores/res". deci sa o aibd ca amantd0 sau sotie intocmai cum i s'a Intamplat regelui Oedip.) MO de surori. am vazut ea societatea duce o lupta continua contra ei. ura la perverai etc. and nastere la fete : ncomplexulut Electrei" (analog cu c. Energia afectiva a instinctului sexual hind cea mai puternica. Cu atat tendintele sexuale dintre sexe au o libertate mai mare de a se manifesta. necunoscute.

Societdtii nu-i place sa i-se aminteascd de aceastd parte scab- roasd a bazei sale.socializata ' Aceluiasi proces va fi supusa forta psihica. si alte cdi care precum vom vedea. so sublimen" energie (Freud 2).. sociale. desgustul. Societatea nu vede o mai mare amenintare a culturii el. formelor sociale ale civilizatiei. s'o socializeze. sunt meniti sd mentind instinctul sexual in limitele lui normale" (Freud).. urmarind sd insufle In psihicul individului tendinte sociale antagoniste tendintelor lui primitive. de o morald sexuald culturald". etc.4 www. ca aceea pe care ar prezenta-o eliberarea instinctului sexual si revenirea lui la scopurile primitive.. exprimând tendinta de adaptare a vietii sexuale. ea n'are nici un interes ca fortele instinctului sexual sa fie recunoscute. Pentru concilierea Insd a acestui antagonism psihologic social. duc la sublimarea tendintelor sexuale. moravurilor. sentimentelor. energia salbatica. etc. sa perpetueze rasa .. societatea a creat diferite forme sociale..ro . Astfel s'au creat formele sociale ale casatoriei.. Acestui antagonism psihologic se da- torete faptul. prostitutiei. cd von Ehrenfels (din Praga) deosebeste o moraid sexuald naturald". ale individului. politice qi traditionale" (PaWhan). pentru care fapt a adoptat ') Precum de ex. sa prospereze.. a doua. prima fiind expresia instinctualitdtii asa cum o dicteazd biologicul (psihofiziologicul). credintelor religioase. primitiva a electricitapi a fost captata de om. a ordinei sociale". (231). 2) Vezi capitolul: Fenomenul sublimarii. sentimental rusinei. a foRt am putea zice .dacoromanica. acomodAndu-1 ansamblului variat al legilor. etc. agresive. indreptala spre un folos al ha . Restrictiunile sociale vizeazd in primul rAnd ljbertatea sexuald a individului printr'un Intreg sistem pedagogic. In definitiv tot o energie canalizabila. ca pudoarea. pentru a-I face sd trdiascd. diferite cdi deviate de satisfactiune atat a individului cAt si a morale!. morale. vedem cd au imaginat combinatii multiple pentru a canaliza instinctul sexual. Civilizatiile In decursul evolutiei lor. si pentru aplanarea vesnicelor conflicte intrapsihice ce-ar deruta activitatea individului.92 societatea cauta pe once cale s'o capteze. apta de a suferi transformari si derivatii. s'o canalizeze 9 spre un util social. Factori sexuali.

(infectii.). imperativele cerintelor sociale se impun mai sever si vor asterne amnezia infantila" asupra trecutului sexual imoral si incestuos (dar foarte natural)4) de pana atunci. stigmate psihice si factori sociali evolutia sexualitatii va putea suferi anumite (educatia. 1) Jung (un disident al scoalei a emis notiunea de psihanalitice) . si mentinutg apoi de constiintg. conform principiilor sociale8).(v. etc. turburari ale organizatiei endocrine.Psihanalistii disidenti)". narcisica (a masturbatiei infantile) In care el era propriul sau obiect sexual Isi va gasi. se vor naste sub influenta factorilor sociali ce i-am enumerat.introversiune.93 metoda educatiei. !si va exterioriza hbidoul asupra celor din jur. mai ales cand libidoul si-a ggsit obiectivizarea In lumea extrafamiliarg .§i extroversiune (a libidoului). central. (Freud).) un libido malformatii. complex de factori psihofizici : stigmate somatice. www. Intr'un cuvant din toal e punctele de vedere".. In cursul carea.. se va efectua in cursul fazei latente' sexuale. ascultA de legea atractiunei futre sexele opuse. Tendintele spre heterosexualitate. la fel si dragostea fraternlf. spre cautarea unui obiect sexual de sex opus si In cercul extrafamiliar. dupa ce-1 opreste sub amenintare de libidoul pedepse. canalizat. (114). normal.dacoromanica. Intregul aparat educativ dupa ce a reprimat tendinta incestuoasa a copilului Tata de mama-sa. ca fiind de respins din punct de vedere moral. Heterosexualitatea. rgnignani astfel ca produs sublimat.ro .. Sub influenta unui Evolutia anormalA a libicloului. Morala socialg a purificat atmosfera socialg. etc. De aceea societatea nu s'aporta rezultatele psihanalitice pe care le Infiereaza. care consta In a delurna atentia din acest domeniu. lege de ordin pur biologic si psihologic (In sAnul societgtii omenesti). introversat') In faza autoerotica. etc. Acest proces de obiectivare a libidoului subiectivat. ci amoraltY. legAtura sufleteascA purg insuflatA de eticA. s) lubirea incestuoasl fatA de mama lui si gelozla (ura) fatg de tatg.. 9 Deoarece natura nu e niel moralg nici imoralg. turburari ale sistemului nervos vegetativ. un obiect (persoana) de sex opus si din co atara familien. bine'nteles modelat. 9 Societatea nepermitandu-i relatiuni sexuale decat dela un anumit grad de rudenie (veri primari) (?). subiectivat. se vor transforma (sublima) In dragoste filiald. a purificat atmosfera sexual ce unea pe copil de ai sgi. 86). precum am vazut (la pag.cap. religie.

va cauta placerea (retrairea placerii de odinioarA) In apropierea mai mult a femeilor In etate (ca si 1) Din cauza. In mijlocal unui camp bipolar de influente a-i cArui poli sau centri dinamici sunt : tata si mama. copilul se aflA. adolescentul va fi urmArit mereu de imaginea mamei lui. Inteadevar. Evolutia InsA continuandu-se pe baza acestor vicii la pubertate va apare sub forma tuturor anomaliilor psihosexuale suficient de cunoscute. inteatata legat de www. Din cauza aceasta libidoul lui fixat nu se va putea Indrepta spre un sex opus extrafamilial. SA ne oprim putin asupra acestor anomalii initiale ale evolutiei psihosexuale. In sanul cAreia are loc primul contact social ce-1 ia fondul psihic al copilului (primele conflicte cu mediul social). Alternativ ei stimuleazd sau inhibd prin actiune atractiva sau repulsiva'.. mama lui 1) fncat rAmane Copilul este cum zice Freud tixat" de dansa.dacoromanica. (Maeder cit. ereditari) amintitele oprIrt FI regresiuni ale tendintelor ideo-afective. pe alta parte ura fata de un tata prea sever. CercetArile fAcute in aceastA directie au tillS la des. Nimio nu se stia asupra genezet lor : Cum au apArut ? De ce la unii apar cu toatA absenta unor stigmate ce ar putea explica patogenia lor ? Freud a adus InsA o nouà luminA asupra mecanismelor psihologice (fArA sA conteste valoarea celor de ordin biologic) ale acestor anomalii sexuale. pe de o parte a exageratelor ingrijirl ce I-le da mama. in sanul familiei. de Robin) (274) In desfasurarea acestor alternative influente.coperirea conditiilor psihosociale ce detin sursa multiplelor si variatelor forme de anomalii ale manifestArilor psiho-neurosexuale (nevroze qi perversiuni sexuale). Aceste conditii genezice s'ar ivi in familie.94 fie In sensul unei oprirt in evolutie si fie in sensul unei regresiuni. iar daca totusi a fost nevolt O sufere aceasth orientare. Toate aceste anomalii sexuale au fost suficient de studiate. studiul lor se rezuma insA numai In a le descrie asa cum se manifesta la pubertate. se pot ivi (favorizate si de predispozitii: factori biologici.ro . a) Opriti In evolutie.

05 mama lui) 9. tatA) zice Abraham (un adept al scolii psihanalitice) sau nu se vor cAsAtori. Electra) sau familiare (fatA de frati resp. o sh aibA din cauza coeficientului ei intens emotiv si de data veche (frageda copilArie) o putere inhibitorie asupra fiziologiei si manifestArilor psihosexuale In raporturile lui cu o alta femee. 9 A se vedea capitolul : Perversiunile sexuales. surori). ca de altfel a tuturor complexelor. BArbatul va fi un impotent psihic . 1) Bine'nteles and nu vor fi la milloc motive puternice de ordin material. vrozelor). Acesti fixati" (dupA Freud) sufAr de complexul Jul Narcis (dupA numele personajului din mitologie. www. care s'a amorezat de propria sa persoanA). 1) Tinerii ce se casatoresc Cu femei in etate bineinteles nu din motive financiare ci manati de-un sentiment spontan n'ar fi cleat asemenea fixati4 de mama. resp.dacoromanica. capitolul psihone- Cei care nu pot scApa de influenta phrintilor (mamei. de unde una din cauzele impotentei psihice. Prin aceasta casatorie retralese in mod social starea afectiva infantila. ca factor psihic. Copilul poate fi insA fixat" si de el insql in cazul cand prin emotiile vii ce le-avut in faza erotismului solitar (prin se complace si continua masturbatia din taza autoeroticA) sa practice masturbatia . care va predomina si la pubertate (zona genitalA avand. el insusi Bind propriul sAu obiect sexual. va zdruncina vieata psihosexualA a individului In care vesnic vor fi conflicte intre inconstientul ce nutreste romplexur si care cautA satisfacerea vechilor plAceri si tntre constinta morala ce se opune la aceasta. din copilarie. In asemenea cazuri. In cursul acestei faze autoerotice cand copilul se se poate satisface sexual prin diferitele zone erogene" fixa" de una din aceste zone.ro . din aceleasi motive de ordin somato-psihic si social nu-si va proiecta libidoul. sau se vor cAsAtori Cu consangvi- nari sau cu femei In etate".°) Efectul acestor complexe". (v. un rol secundar. 2) Toti acesti fixati" (infantili sexual» nutresc com- plexele" erotice parentale (Oedip. femeia o frigidA sau nevrozatA in caz cand va nutri in inconsilent aceastA tendintA autoeroticA infantilA. Imaginea ei.

povarA a societAtii. 1) 1) Etica de altfel variazA dela un popor la altul . mai contribue tina si anumiti factori psihici: terenul psihic" precum si factori de ordin social (educatia !amillara. revenit cel fixat" fiind un infantil primar (oprit). Individul va fi tot un infantil sexual" irisa secundar. Vom vedea insa importanta acestui proces de regresiune psihica. sasi creeze vechea fume imaginara din copilttrie. sociala). normal. iar tata la hica lui. si aceasta tocmai pe baza fundamentalei legi naturale (biologice) a atrac(iunei sexuale dintre sexe. foarte rar se iniampla ca o mama sa nu tina mai mult la baiat. Vom vedea in ce consta mecanismul terapeutic si efectul lui salutar. Bauchant) (201). ceea ce nu-i permite. www. Ereditatea ar creia o stare de excitabilitate particulara a sistemului nervos. sa-si introjecteze" din nou ca in faza auteerotica a copilariei libidoul . ceea ce la noi este itnoral (ex. Pe langa acesti factori de ordin biologic. daca proiectandu. Inteadevar. va suferi la un moment dat mari deziluzii din partea acelei persoane suprastimate" cristalizate" (Stendhal) a reste deziluzli 11 vor determina sa se rehaga din lumea externa. Va suferi deci regresiune" ajurgand in stadiul infantil al sexualitatii : amintirile vechi ce-1 legau de mama si de dansul (faza auteerotica) se vor retrezi si se vor satisface prin retraire in realitatea interna.ro . obtinul in numeroase cazuri. plex de conditii vor determina aceste anomalii psihosexuale. Freud invoaca si o s'abiciune congenitala a zonei genitale. legad de o scadere a rezistentei lui. Ar fi predispozlia speciala. de a-ti oler femeia musafirului). etc. bine'nteles atractie cu totul sublimad" de factorii sociali. Un comCauzele evolutiei anormale a libidoului. sa predomine celelalte zor. somatic. in studiul patogeniei schizofreniei.96 Efectul nociv se va putea suprima radical numai printr'un tratament psihanalitic. In lumea lui fantezista.e erogene" (M. la pubertate. adulterul. Freud a insistat asupra sifilisului. sA-fi omorl pArintele bAtrAn. care nu-1 mai multumeste. Individul evoluat b) Regresiuni in evolutia libidoului.dacoromanica.) la altil constitue o datorie moralg (de ali ucide pArintele ImbAtrAnit. ereditara fara a se cuneaste inca exact In ce consta. purificad de tot ceea ce nu fntra in cadrul eticei unei colectivitati.si libidoul in cercul extrafamiliar spre persoana de sex opus.

cg in familiile lipsite de educatie moralti. cu limbajul lor indecent (toate aceste imoralitOti favorizate fiind si de stigmatele lor orga- nice '). de cristalizarea une constiinte sociale In sufletul copiilor. Astfel toate aceste anomalii sexuale se pot naste secundar. . mama nu va vedea In Mat femeia. carora copii sunt foarte des expusi. Vain reveni de altfel asupra etiologiei si patogeniei tuturor acestor aberatiuni psiho-infantile si vicii ale manifestarilor psihosexuale. mai ales cand Isi permit oaresicare intimitAti familiare In fata copiilor lor. sunt foarte frecvente . In urma unel leziuni sau tare funclionale ale terenului somatic. Care pot determina anomalii evolutive ale psihosexualitAtii. barbatul. 2. $ocul emotiv In momentul cand Isi surprinde parintii In timpul Imbratiserilor intime. biologic'. care li initiaza In practicarea masturbatiei sau in tehnicau vietii sexuale. etc. lar tata In flica lui Alti factori2) alaturi de inbirea exageratei a per': intilor mai sunt: 1. Aten4. cA numai cunoscAnd legile evolutiei embriologiceu ale acestei psihosexualitAti Incepand din cea mai fragedd copilArie ne vom putea da sea- ma de toate anomaliile ei. De altfel este un fapt de observatie curentA. cazurile de perversiuni. Numai un tata sau o mama cu o constiintà morala bine organizatd si severd lsi va iubi copii la fel. $i astfel va cauta sa afle secretul. nu se feresc de copii spre a se ImbrAtisa. sunt mai liberi In expresii §I gesturi indecente. Precum am spus.. la furie In InjurAturi. Noi am descris InsA patogenia-asa cum o vede Freud-In cazurile de anomall1 sexuale primitive... Aparitia unui nou nOscut va trezi In copil curiozitatea : de unde a venit fratiorul?". prin impresiile intense plOcute sau neplOcute ce le are lang6 mama. Curiozitatea trezita la vederea imperecherii animalelor domestice. de incest complet sau atenuat. Dr. fArl niel un stigma( organic.ro 7 .dacoromanica. In care turburArile fiziologice pi chiar leziunite organice sunt secundare. cine 1-a adus?. Toate acestea trezesc sl mentin curiozitatea sexual5 a copiilor.07 Asa dar aceastà dragoste (maternti MO de Mat si paternd MO de fica) va mentine libidoul In familie. POPESCII-SIBIII. i) Multi pArinti. 3. 5. I. TovOrAsia copiilor viciosi. tatele la pudoare. In care prea s'a obisnuit sa se satisfaca prin mangftierileu excesive. cu care se manifesta la adult 2).. 1P81HANALIZV www. si vom vedea astfel. pslhogene. respectiv tatO. biologic!. nu mai vorbim de familiile unor pOrinti nevropati. rol Insemnat au si factoril somatici.

0 minuticasa analiza destramand interferentele cu toate armoniile si conflictele intrinsece acestor multiple valori (biologice.ro . cu tot caracterul precum vom releva lor paradoxal si hazardat. nimeni nu l-a vazut.i chiar a Intregei societäli asupra acestei utilizan i nefaste a psihanalizei. acestorIn realizarea s'au insinuat perspective insa si intentii animate de motive politice anarhice. a fost realizata de intentiile une! Doi oranduiri a acestor valori spre o cat mai perfecta organizare sociala.).08 Vedem deci cata lumina a proiectat Freud si adeptii lui In domeniul psihosexualitatii. Incursiunile psihanalitice in aceasta imensitate interioara" (Proust) a sufletului omenesc. au scos la iveala raporturile cele mai subtile in care se gasesc valorile unitatii noastre ca individualitate. etnice. dar care totusi au anumite raporturi atat cu realitatie cunoscute. ci la baza unei vaste doctrine a evolutiei Ournii psihice". cu valorile obiective sociale. Prin ipotezele lui Darwin s'a ridicat transformismului a evolutiei lumii bio-organice. subminand asezamintele sociate in numele unei tendentioase interpretari a datelor psihanalitice. pe care spiritul inventiv ale geniului le umple cu date (notiuni) neverif'cate Inca.dacoromanica. Tot asile! asertiunile lui Freud. ipotetice. 2) Hartmann (. ci la consolidarea constiinfel si structurii etice ale societei(i 1). 3) Asupra acestei probleme vom reveni cu alig ocazie. cat si cu elementele ce se descopere mal tarziu. mistice etc. psihice. totusi pe baza Astfel de ex. Mentionam areasta din datoria de constiinta ce ne'ndeamna sa atragem aten(ia celor insärcinali Cu grija spirituluitinerelor generafii . www. Din punct de vedere stiintific afirmatiunile scolii psihanalitice In mare parte par hazardate. sociale etice. Cum a reusit sa rezolve o serie de probleme inspirand altele noi. Adevaratele concluzii in larga acceptiune a conceptiei psihanalitice nu duc la intronarea 0 obsesia sexualitaill. dar elemente ipotetice de aceiasi valoare gasim aproape In toate conceptiile largi 2). atomul acestei notiuni s'a ridicat Intregul edificiu al chimiei cu aplicatiuni practice. stau la baza nu numai a unei terapii cu efecte serioase si importante. Sunt lacune In domeniul cunoscutului. un nou camp de observatie psihologica In domeniul obiectivitatii stiintifice.Die Grundlagen der Psychoanalyse° Leipzig 1927) vi Flournoy (105 a) au evldentiat caracterul stiintific al psihanalizei.

iar mai tarziu si de constiinta morala. tinde prin diferitele mecanisme (cenzura. ce urmareau numai satisfactie. Legea interiorizlirli Am vazut cum un lntreg sistem social (educativ. si cum aceasta restrictiune de modelare sociala Incepe din primele zile de chip nastere.).) de ordin -psihologic. tendinte ce stau din cauza caracterului lor imoral. treptat. egofile si intens afective. treptat. acest inconstient se va marl prin energia tendintelor Impiedecate. tendinta va trebui in once caz sti se www. etc. aspiratiuni. tendinta reprezinta o energie ce cauta elaborare. 35). treptat. considerata cum observam o modalitate de manifestare a energiei universale. (ca once energie de altfel) si aceasta tendinta va creste in raport direct cu obstacolul ce nu-i permite manifestarea potentialitatii ei.CAPITOLUL IV.. religios. Reprimata In Inconstient.. sa restranga sfera de activitate psihica a individului. Ce se va Intampla insa cu energia unei tendinte ImpiedeTate In manifestarea_ ei directa? Ce se Intampla de ex. Treptat. Dar tendinta nu-i decat forte cu care se manifesta o ener- gie (vezi pag. CAile deviate ale tendintelor impiedecate (adicA ale complexelor") in elaborarea lor. Innabusite sub forma de complexe". ii va sparge si va exploda. antisocial. placere..ro . reprimate de catre factorii sociali. va slabi reilstenta petetilor cazanului vp lnvinge rezistenta lor. Acelasi lucru si cu energia psihica. Vom gasi astfel la adult un inconstient continand un mare numar de dorinte. cu enerVa gia vaporilor dintr'un cazan lipsit de once supapa ? creste tensiunea energiei . reprimare etc. Legea caducitAiii a lui Thorndicke.dacoromanica. inconstientul restrans si continand un capital psihic exteriorizat prin tendintele primitive.

100

manifeste In act, va cere aceasta satisfactie in mod categoric. Tendinta nesatisfacuta e un sistem psihic incomplet, care cere actul precum premisele nnui silogism cer concluzia" (Patzlhan.) (231) precum excitatia din arcul reflex implica reactia (motorie, de secretie, etc.). reflex psihic, Inteadevar arcul reflexului ideo-dinamic analog cu cel din domeniul fizicei i biologiei îi are calea lui de elaborare directa (si care, precum vom vedea, poate fi deviatà). Ce se va Tntampla deci cu o dorinta, tendinta innabusita din cauza incompatibilitatii Cl cu exigentele sociale in special ?

Ce face individul, rand este nevoit sa-si innabuse in suflet" o realiza ? O va nutri In fundul supoate dorinta ce n'o fletului" sau si-o va satisface pe calea imaginatiei, fanteziei In once caz nu --va reusi so distruga, dansa manifestandu-si vieata latenta din subconstient sau inconstient pe diferite cal laterale sub diverse forme ce le vom studia. Dorintele, aspiratiunile Innabusite nu vor fi deci distruse ; prin faptul ca am uitat de ex. o dorinta intensa ce-am avut-o, nu inseamna ca nu mai exista; ea este Inlaturata numal din sfera activitatii, noastre constiente, dar continua sa traiasca in stare de potentialitate. Tendintele noastre nerealizabile nu vor urma deci In nici un caz legea caducitatii" (a lui Thorndickel) din psihologia clasica, ci noua lege a psihologiei moderne : legea interiorizariz"), sustinuta de Freud, Larguier des Bancels gratie (184) etc. Aceasta lege se aplica mai ales omului, care fiind dotat perfectiunii biologice a organizatiei neuropsihice
cu gtzndire imaginativa (imaginatie creatoare, reverie, etc.), tendintele lui instinctive se realizeaza prin mijlocirea ei. Astfel gasim imaginatia omului, ca o functle vitaki foarte necesara" (Hesnard) (149). Asa dar, energia tendintei reprimate se va elibera sailsfacand afectivitatea individului pe calea deviata a imaginatiei. N'a putut (Mine o actualizare concreta (in act) si directa
Legea spune : Orice instinct care nu gAse§te satisfactie la timpul lui, dispare, se atrofiazA (cade, de unde numele de acaducitate). DupA legea interiorizArii, once dorintA a individulul ImpiedecalA In proiectia ei spre lumea realitAtii externe, nu dispare, cl se va interioriza In

oufletulg Individului, se va realiza In lumea realitAtiig lui Interne (imaginatie, fantezie).

www.dacoromanica.ro

101

o va °Nine abstractA si indirecth.... Dar si directia aceasta deviatA, colateral, ce o urmeazA, este riguros determinata de
anumiti factori psiho-fiziologici antecedenti" (Jones)(160) asupra chrora vom reveni. 0 dorintA intens afectivA a individului va fi reprimatA precum am mentionat de cenzura constiintei morale , si aceasta din cauza caracterului antisocial, imoral mai ales si egoist, al fondului inconstient din psihicul lui. In cazul unei suprinuiri temparare incomplete, sau unei disfuncfiuni a acestei energia latentA a functiuni selective intrapsihice (cenzura) complexelor se va revArsa In sfera activitAtii psihice a individului, in care vom vedea cum va provoca o serie de fenomene de ordin psiho-fiziologic. Astfel de stAri disfunctionale ale constiintei pot fi provo cate de emotii intense : furie, fricA, bucurie, de obosealA, surmenaj, de intoxicatii, infectie, turburAri endocrine, alcoolism, etc. acesti factori influentand centri organici nervosi, ce detin functiunea constientA a bolnavului, echilibrul intrapsihic. Constiinta de asemenea va fi Insfarsit abolita in cursul somnului.

In toate aceste circumstante, tendintele ce n'au reusit sd se satisfacA direct in act cu aprobarea constiintei, care

din contra le-a reprimat, toate aceste tendinte complexe" se
vor satisface deci indirect
stiente).

si diformate pe cai deviate (para

Aceste cAi colaterale ale refiexului ideodinamic sunt : gresurile (lapsurile), visele, sImptomele psihonevrotice §i In sfarsit calea deviatA, derivatd, cu aprobarea socialA si in spre folosul ej anume calea asa numitei sublimari. SA le supunem unei analize, in sensul scoalei freudiene, evidentiind mecanismul lor si valoarea lor psihologicA si socialA.

www.dacoromanica.ro

CAP1TOLUL V.

Gre§urile. (Die Fehlleistungen, actes manquées).
Conceptia clasicA a lapsurilor §i In general a actelor gre§ite. ConLapsurile Dispersiunea atentiel Mecanismele lapsului: substitutia, diformatia ; interferenta a doul idei (tendinte antagoniste): perturbantä (incon0ientA, latentA) i perturbata (con0ienig, manifestA) Lapsus linguae, lapsus calami. Erorile de lectura (falsA lecturA). Falsa audi(ie Uitdrile momentane Adele accidentale. Toate aceste grepri au un continut, un sens psihologic i o semnificatie proprie.
ceptia lor psihanaliticA

Sunt o serie de manifestari psihice, care pana la Freud erau considerate ca fragmente de acte psihice, fara nici un sens, nici o Insemnatate. Dat Hind caracterul lor accidental, momentan 4i de a fi comise de individ In stare normala, nu au lost supuse vreunui studiu mai amanuntit. E vorba de o serie de acte pe care zilnic le comite oricine. In categoria lor infra : I. Greprile sub forma de : lapsuri, ca : erori de limbaj (lapsus linguae), comise In cursul vorbiren ; erori de scris (lapsus calami) comise in cursul scrierii (fara vre-o leziune a centrilor nervo§i). falsa lecture erori Mute In cursul citirei; de ex. cand citim In locul cuvantului scris, fiind un altul (ochii sanato§i). falsä auditie: adeseori and ascultam pe cineva, se Intampla sa auzim un alt cuvant in locul celui pronuntat (urechea fiind sanatoasa). 2. Uitefri mornentane (inhibitii momentane ale memorici). Cui nu i s'a intamplat sa uite pentru un moment, 2) fie numele cuiva, fie un alt nume, un proiect, etc.? Cine n'a uitat pentiu un
9 CAnd zicem, cA ne-a luat gura pe dinaintem. 2) Cand aveM impresia, c5 ne tA cuvantul pe limbA%

www.dacoromanica.ro

103

moment unde a pus un obiect oarecare ? si se mica cum de-a putut uita... Cine n'a uitat promisiuni, Intalniri, etc., ca dupd ce a intarziat, sd-si reaminteascd?... 3. Acte accidentale. 0 alta consecin(a a acestor uitdri temporare sunt numeroasele pierden i de obiecte, spargeri, stricdciuni de obiecte, etc., In sfarsit multe din acele mici acte gre§ite accidentale ce obisnuim sd le atribuim unei neindemandri sau distractii. Vom vedea Insd, cd toate aceste varietAti de gresuri recunosc si alte mecanisme esentiale, determinante, pe care surmenajul, oboseala, distractia si asa zisa nedibacie,
le favorizeazd numai manifestarea. In ansamblul lor aceste acte au fost studiate de Jones, sub

numele de parapraxiia. a) Lapsurile erau considerate, pand la Freud , ca efectul diverselor turburdri de ordin psihofiziologic mai ales fiziologic, organic, ca : indispozitia, oboseala, surmenajul, stdri de turburdri ce- ar influenta atentia In hiperexcitabilitate, etc., sensul unei dispersiuni, unei sldbiri a ei (stdri de distrac(ie). Infradevar, un complex de factori poate determina asemenea acte ; totusi Freud le-a relevat marea fnsemndtate indeosebi de ordin psihologic, ele avand un sens propriu cu determindri psihice, care profità" de susenumeratele conditii fiziologice pentru a se manifesta. Toate aceste acte psihice fragmentate denumite gresuri (lapsuri) au fost supuse de Freud (111), apoi de Maeder (190, 193) lanes, Weber (319), etc., unei minutioase si Indelungi observatii in domeniul vietii de toate zilele, studiu expus In cartea sa : Zur Psychopathologie des Alltagslebens" In care ne da si rezultatele obtmute, cu o bogatd si interesanta
explica pang la Freud toate actele de natura aceasta, e bund dar incompletd. In ceea ce priveste geneza gresurilor In general, Freud nu concazuistica. Teoria dispersiunei atentiel, teorie ce

testa deloc influenta factorilor fiziologici (emotie, oboseald, etc.), toti aducand dispersiunea atentiei (starea de distractie). Acesti factori irisa faciliteazei de obiceiu, dar nu explica de loc lapsul in sine, in masura in care asemenea lapsuri le putem

avea chiar In stari cu totul normale. Freud a observat, cd In cele mai multe lapsuri, exprimdrn exact contrarul celor ce-am voit sd spunem ; sunt asa numitele
www.dacoromanica.ro

104

lapsuri prin opozitie" si aceasta din cauzti cd intre contrare existd o strAnsd afinitate conceptuald, ele gdsindu-se pe lana asociatia tonald $i Inteo asociatie psihologicd foarte apropiatd. (Freud) (111). Lapsul precum vom vedea apare deci ca un act psihic complet, cu scop, continut si semnificatia proprie" (Freud) (id) Mecanismul lapsului. Se stie, cd de cele mai multe ori cuvantul exprimat inteun laps este un cuvAnt diformat. Prin ce mecanism a fost diformat $i de ce 1-am comis si se comite lapsul?.. Aceasta o explicd Freud prin conceptia lui a Interferentei ideilor. Lapsurile au la bazd antagonismul a doud intentii, tendinte. Cand am don sd spunem ceva (dorintd constientd) insd situatia reald, imprejurdrile sociale nu ne permit manifestarea acelei dorinte, atunci, in cursul discutiei sau scrisului, dorinta reprimatd se va folosi de oboseala, indispozitia, distractia, etc., noastrd, care aboleste intrucAtva cenzura
(atentia constiintei morale)
pentru a se manifesta mai mult

sau mai putin direct in vorbd sau scris and lapsus linguae sau calami, dacd nu vreun gest adecvat. Vedem deci existenta a cloud tendinte fundamental antagoniste: reprimatd de dorinta de a spune ceva care se opune. tendinta constiintei,
Uneori

sensul lapsului

poate sd apard inteun mod cu

totul evident ; tendinta ideii reprimate, individul o exprimd direct, lard nici o diformare. Alteori insd, precum am spus, lapsul va consta intr'un cuvant fard nici un sens, mai mult sau mai putin difortnat, nu relevd nimic semnificativ, in care caz se poate explica prin interferenta, adicd intalnizice Freud rea expresiunilor verbale, a cloud intentii. Aceastd interferentd se efectueazd fie prin substitutie (in lepsurile prin opozitie) : fie ideii reprimate substituindu-se ideea tocmai contrard, alta, de prin diformarea 9 sau modificarea unei intentii prin unde cuvinte mixte avand mai mult sau mai putin un sens" (Freud). Aceste cloud mecanisme ale substitutiei $i diforma(iel le vom gdsi astfel in geneza multor lapsuri.
1) Diformarea se face prin abreviatii, rectificSri, contractmni, etc.. de cuvinte (vezi; Mecanismele de diformare ale viselor').

www.dacoromanica.ro

103

Lapsurile sunt deci rezultatul unei lupte si concilien i ale concurentei a doua tendinte (intentii) antagoniste : una) latentd (inconstienta, de ordin ' afectiv, personal) i alta manifestä (constienta, de ordin social). Tendinta reprimata In laten ta are de obiceiu un continut injurias; cea patenta din contra este reverentioasa. Inteadevar zilnic individul este silit de Imprejurari, In deosebi de ordin social, sa ia o atitudine

rezervata sau chiar sa arate un respect, bunavointa !ata de un altul (de obiceiu superior), In timp ce In subconstientul sail It
nutreste ganduri injurioase, agresive, etc.

Inteadevar de cate ori sub presiunea constiintei dar mai ales a situatiilor de ordin social nu ne ascundem primitivitatea" din noi, conformandu-ne eticei morale si exigentelor sociale ?.. De cate ori din cauza sentimentului datoriei nu Innalausim egoismul ce ne-ar determina mai bine sa cedam in lupta ?.. De cate ori insfarsit raporturile sociale nu ne silesc sa innabusim o ura sau Mutate fata de persoana careia suntem nevoiti sa-i zdmbim, sa-i fim binevoitori ? In toate aceste conditii, la cea mal mica slabire, zdruncinare a cligului" ce impiedecd actualizarea, manifestarea fondului nostru psihic reprimat" In toate aceste conInnabusit, in in-si subconstientul nostru, ditii vom comite acte de a caror origine adeseori nu ne dam seama ele fijad reprimate si uitate de constientul nostru ; printre aceste acte se vor enumara deci si lapsurile. Astfel, intr'un moment de sbuciuMare, de deranjari temporare ale sistemului cenzural al constiintei sub influenta tendintelor, dorintelor
inconstiente, ne vom resimti In cut sul proceselor psihice ideo-motorii ale con§tientului, in sensul ca tendintele noastre innabusite

vor apare uneori direct satisfacute, alteori mai mult sau mai putin diform ate, fara nici un sens, constituind in ambele cazuri,
lapsul.

In cazurile cdnd ne ia gura pe dinainte" si vom spune exact ceca ce n'am vrut sa marturisim (de obiceiu tocmai condorinfa e satisfacuta direct, prin substituire fara nici trarul) o modificare. Alteori, din contra dorinta inconstienta pentru a se exprima va suferi diversele mecanisme ale diformdrii. Multi din cei care au comis lapsul se scuta, sub motiv ea au vrut sa faca un.. spirit ') sau invocand alte motive de
I) Freud aDer Witz und seine Beziehung zum Unbewussten (Deuticke 1905).

www.dacoromanica.ro

. Imi povestea impresiile bune ce le are despre societatea ungureasca. 0 alinta in limba germana : mein Eager' (ingerul meu) deoarece dansul nu stia ungureste. ca sa gasim sensul cuvantului diformat.... Prin asociatia de idei (vezi cap.. Once laps va fi deci rezultatul interferentei a cloud ce 1-a facut sa spuna : s'au tendinte : perturbate. femei frumoase. din cauza plecarii lui din mijtocul societatii unguresti.. de neinteles. Asa dar tendinta inconstienta a perturbat intentia constienta. din in.. substitutie").. Ne-am oprit sa cautam motivul lapsului . Printr'o mica asociatie de idei si-a adus aminte: mediul simpatic..` (In loc sa zica In societatea ungureasca..Engel-zeascP). Asa dar vechiut dor ce-1 lega de enget" s'a trezit din inconstient provocat de cursul proceselor constiente ale conversatiei asupra societatil unguresti6.. va trebui sa cautAm tendinta perturbanta.. cuvant Ma nici un sens fag de discutia noastra.sau subconstientul nostru.. de a retrai In asocietatea ungureasca (mai bine zis . nu era decat dorinta manifestata simbolic. pe care intentiona sa le numeasca porcarii" (Schweinereien). XI) pornind dela cuvantul lapsat vom ajunge la adevarata tendinta pe care o nutream innabusita.. Adeseori ne dm seama de originea lapsulul (mai Astfel sa luam cazul ales in cel prin opozitie. Expresia Insa ar fi lost prea tare".. Dr.. In care a trait cativa ani.. s'au relevat (Vorschein) fapte aceea a renuntat s'o care . una inconstienta perturbantä" si una constienta In la