www.dacoromanica.

ro

www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro














www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro

























www.dacoromanica.ro















www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro












www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

































www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


















































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro





www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro




















































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro




































www.dacoromanica.ro








www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

















































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro















www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro




















www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro











www.dacoromanica.ro






















www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro






















www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro




www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro










www.dacoromanica.ro



www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro








































































































www.dacoromanica.ro






































































































www.dacoromanica.ro




















www.dacoromanica.ro































































































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro
































































































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro





























































www.dacoromanica.ro






















































www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro































































































www.dacoromanica.ro







































































































www.dacoromanica.ro






















































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro








































































































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro


































































































www.dacoromanica.ro



































































































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro




































































































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro




































































































































www.dacoromanica.ro



















































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro
























































www.dacoromanica.ro





























































www.dacoromanica.ro























































www.dacoromanica.ro













www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro



















www.dacoromanica.ro


















































www.dacoromanica.ro





www.dacoromanica.ro


















www.dacoromanica.ro










www.dacoromanica.ro









www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro




















































www.dacoromanica.ro























































www.dacoromanica.ro
























































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro

-

TOATE DREPTURILE REZERVATE -

www.dacoromanica.ro

PREFA TA.
((a edlfla l-a)

Distinsul mea elev, D I Dr. Popescu-Siblu, mi-a Neat cinstea de a-mi cere sä prezint celitorului lucrarea ce cumeazd. Am acceptat a o face ca atat mai u$or, Cu cat lucrarea nu avea nevole de recomandare, ea impunandu-se prin propria el valoare. D-1 Dr. Popescu-Sibiu expune intrio forma 11m pede 0 intr'un mod destul de amcinunfit doctrina psihanalitica alai Freud, doctrinci care a dat ncqtere la ata/ea discutiunI 0 la numeroase polemicl, 0 a carel cuno4tere se impune oriccirui medic precum $1 tututor celor pe cart studiile de psihologle normalä sau patologicd li intereseazä mai de-aproape. FcIrd ca Preud sel poatä fi considerat ca singurul care a vcIzut Interesul analizel psihologice pentru medicinc7, se poate afirma di rolul ce-I revine din acest punct de vedere e considerabil ;I ca gratle mai ca seamä ideilor sale originate $1 indulz-

nefe, migarea pslhanalitia a luat atat avant. mal mult decat oricare alta! de a Freud are merItul fi cercetat adancurile sufletegi ale bolnavilor, de a fi studiat
raporturile ce unesc unele din manifestärile tor psihopatice Cu anumite traume afective, cari au läsat urme persistente, al caror element ideativ doarme de mutt In incon$tient sau subcongient, afectul ce le-a insofit continuad säil preluneasccl ex/sienta $1 sä turbure cursul normal al v!etei psih ice. De asemeni, acelula0 autor II revine in band parte de a

fi aratat di, aducerea in conFtiinfa bolnavilor evidenfierea a raporturilor ce unesc unele turburari psihopatice pentru el Cu aceste traume afective, constitue uneori un mijloc terapeutic
de core trebuie finut seamei.

Lucrärile tut Freud 0 ale elevilor sal au contribuit sa lumineze mecanizmul vIsurllor, al unor procese asoclative normale
www.dacoromanica.ro

- 4

au arcItat rolul insemnat al unor complexe" ideo-afective in psihologie $1 patologie $i au tras atenfla asupra rolului insemnat al psihosexualitclfii in stare normald $i
$1 patologice ;
patologicei.

Aceste fapte sunt suficiente ca sei a$eze pe ace$ti autori printre aceia call au adus o contribullune importantd la shiftl
psihologiel individuale $1 sociale, normale $1 patologice. Cele sparse nu inseamnei MO ea scrierile lui Freud trebuesc considerate ca adevdrafe evanghelii. Sunt dintre cei earl cred, cd ele confin $l numeroase exagereiri. Una dintre acestea, mi se pare importanfa ce s'a atribuit

psihosexualitdfii infantile. A considera actul sugerei laptelui ca un fenomen erotic, ce aduce satisfactiuni de naturd sexualcI, mi se pare cel puf in o larger' exagerare... Psihosexualitatea este rezultanta unei impresiuni sensitive psihice, care necesitä terminaflurzi nervoase specif ice, dupd cum toate impresiunile optice, auditive, olfactrve, etc. Cu tot ce ele aduc caracteristic In psihicul nostru, sunt datorite unot aparate sensoriale propril. Zonele in mod erogeneu nu pot avea aceastd calitate deceit trezind percepfluni sau imagini In 'apart Indirect pe cale asociativd crt simful sexual. In plus, fiziologia ne crater cd funcflunile apar atunci Mud e nevoie de ele $i necesitatea psihosexualitdfei nu se shade dead dupei ce desvoltarea organismului e complectd deci dupei epoca puberalei. sau aproape, Totu$1, NM' a contesta in mod absolut existenfa une psihosexualitcli infantile, voiu continua sd cud, cei in stare normald aceasta e de tegulci in stare potenfiald ageptand sel fie trezitd sub influenfa unor hormoni specifici, in momentul cad ea
devine necesard perpetudril specie!. Nu pot deasemenea trece cu vederea panca de subiectivism

pe care o au interpretdrile psihanalitice, cari uneori nu sunt prea departe de a ne aminti sistemele unor deliranfi. Tot astfel panca ideilor preconcepute mi se pare de asemeni uneori prea mare in lucreirile de psihanalizd. Este cred indoelnic, dacd asociafiunile, pe care bolnavul le face cand reproduce diferite episoade dinteun vis pe
care cclutdm sd-1 analizdm $1 sc1-1 interpretám

sunt 'in mod

necesar acelea$1 cari au condifionat visul insu$1.
www.dacoromanica.ro

Partea pe care Freud Fl adeptil sal o face complexului
lui OedIp" mi se pare deasemenea cu totul exageratei.

In plus, ca mUloc terapeutic constitule o arma cu

cloud'

teilFuri, care trebuie aplicatä cu o extremei prudentei Fi numal de speciali#i Cu multi' competinfei. Cu aceste rezerve, opera lui Freud nu Mind' ne mal putin tnsemnatei, Fi cercetärile psihanalitice Neale !dean spirit oblectiv vor contribui sä lumineze cat mal malt psihologla normala Fl patologica, Expuntind pentru publicul románesc doctrina lui Freud, D-I Dr. Popescu-Sibiu face o opei el de utilitate incontestabilei.

Pe de allá parte, piin munca ce a depus-o pentru a cunoaFte
numeroasele lucran i ce s'au sris in domeniul psihanalizel D-I Dr. Popescu-Sibiu este chemat de sigur set fie unul din reprezentantii cei mai meritoFi ai acestei noui specialiteiti la noi in lard Fi putem spera cä dansul va aduce Fl contribufiuni personale interesante in campul stiinfific, cat Fi in acela al practicei medicale a psihanalizei.

Dr. C. I. PARHON
Profesor de dirtied nearopsihiatricel

la Universitatea din lag

www.dacoromanica.ro

Raportul
Doninutut Prof. Dr. G. Marinescu.
Citit In eedinta generald publlcd, solemnd, din 28 Mai 1932 a Academlet Romdne, asupra seriera Docirina lai Treacle (Psihanaliza) de DI Dr. Popescu-Sibiu, distinsd cu o parte din Premiul I. Oroveanu :

Sunt peste 30 de ani de cand prof. S. Freud dela Viena a pus bazele unei docrine psihologice cunoscute sub numele
de psihanaliza.

Freud, format la scoala lui Charcot dela Salpétrière si la cea a lui Bernheim dela Nancy, este creatorul unei teorii numita psihanaliza si care a facut celebru pe autorul ei. S'ar putea zice ca ce! putin In aparenta, Freud prin doctrine lui, prin scoala creata nu numai in Austria dar si In diferite alte tad, ca i prin numeroasele reviste de psihanaliza a imprimat un avant nou cercetarilor psihologice si a infuzat o viata noua psihiatriei i psihoterapiei. Caracterul original chiar impresionant al psihanalizei este
cA acorda o importanta de mana Intaia fenomenelor sexualitatii, In manifestarile elective ale inconstientului nostru. lnsa ea nu se margineste aici, ci imbratisaza totalitatea experientelor elective si emotive la omul normal si patologic dar si a intregii omeniri din punct de vedere al evolutiei psihice. Aceasta intin-

dere a campului psihanalizei este, pe de o parte, fructul acumularii si generalizarii faptelor izolate iar, pe de alta parte, a opridlor de sinteza si a studiilor istorice.

Ceva mai mult, Freud si elevii lui au cautat confirmarea
piirerii lor in operile marilor artist', literati sau psihologi rafinati.

Dela psihologia individuala s'au Janet la problemele de istorie ale umanitatii. Astfel s'au gasit analogii curioase intre mecanismul viselor, pe de o parte, al povestilòr cu zane i miwww.dacoromanica.ro

4. V. cenzura sau constiinta lui cautA sA le IndepArteze.tologiei pe de altd parte. intrebuintati In psihanalizd . cap. sublirnarea. miturile sunt visurile seculare ale umanitdtii. cap. Fenomenul sublimArii . cap. IX. medic onorific la Spitalul de boli mintale din Sibiu. Inainte de a aplica tratamentul psihanalitic se recomandd un examen complet somatic al bolnavului. cum ar fi schizofrenul. sexul. consacrat terapeuticei. se va cAuta o lesiune organicA sau endocrind primitivA. Lucrarea d-lui Popescu-Sibiu. Aspectele doctrinei psihanalitice . se indicd cele 4 metode ale psihologiei adicA : 1 Metoda asocierii libere a lui Freud .VII. in unele perversiuni sexuale. cap. 2 Metoda asociatiei verbale a lui Jung . sA-si dea seama. In ultimul capitol. 3 Intrepretarea viselor. Dupd expresia lui Jung. IV. intuitiv cd toate gandurile. cd e bolnav. nevrozele anxioase. Visele . Principiile psihanalizei. lar indicatiile psihanalizei se intind la toate formele de psihonevroze. cap. Diverse modalitAti de lichidare a complexelor : condamnarea. O dificultate serioasd in aplicarea psihanalizei in terapie este durata. I. Tratamentul e ineficace cand bolnavul tine la boala till. contine 292 pagini. Lucrarea e impArtitd In 19 capitole Cu continutul Windtor t cap. Conditiile vindecdrii sunt ca bolnavul s'o doreascA. Istoricul psihanalizei. Gresurile . 3-4 www. obsesii si in general In toate simptomele organice de naturd psihicd. cu lumea lui imaginard. sA cunoascA toatA psihanaliza. In care si a gdsit refugiul. sal dea seama. Nu se va putea aplica psihanaliza la nevroze cronice. II. cum sunt fobiile. complexele pe cari le simte.dacoromanica. practicarea actului sexual. Psihonovrezele . dorintele. profesiunea. VIII. intuitiv. X. cap. lucrarea are drept lintd sd descrie faptele fundamentale ale teoriei freudiene si aplicatia ei la tratamentele psihonevrozelor. Caile deviate a tendintelor impiedicate (adicd ale complexelor) in elaborarea lor . III. Psihanalisti disidenti. cap. sugestia. cap. InteadevAr. din cari 27 sunt rezervate unui dictionar menit sd explice diferiti termeni tehnici. In ceeace priveste expresiunea simbolicd si realizarea imaginard a dorintei. Perversiunile psihosexuale . Se cere din partea bolnavului o sinceritate absolutA lar. Cu leziuni organice consecutive. cap. se va lua in considerare etatea. din partea medicului. histeria. sA fie sincer cu el insusi.ro . VI.

vointa de a putea. chiar s'a zis ca foamea si amorul conduc lumea. sunt destul de incurajaloare. deoarece doctrina medico-filozofica a lui Freud se bazeaza uneori pe hipoteze foarte hazardate si explicatiile cele mai subiective si hazardate au fost intrebuintate pentru interpretarea fenomenelor complexe ale constiintei afective. Rezultatele terapeutice obtinute de Freud si scoala lui. totul e sexual. Dar nu trebuie sa uitarn ea monumentul ridicat de Freud cu atata munca si persistenta psihologiei dinamice a inconstientului este sapat in fundamentele lui de mai multi ani de invatati partizani ai psihologiei traditionale si ameninta sa se rui- neze. emotiej afectivitate tot ceeace filozofia considera ca elan vital. Cartea d-lui Dr.ro . reprezinta o lucrare meritorie si Inseamna un inceput laudabil in literatura romaneasca a psihanalizei. Popescu-Sibiu.9 sedinte pe saptamana. chiar complexul lui Oedip n'are o baza istorica. 1n decurs de 3-12 luni sunt Impedimente serioase pentru bolnav si medic. care cu siguranta e exagerata.dacoromanica. a produs un fel de revoila in spiritul psihiatrilor. la sfarsitul lucrarii sale. Numeroase vindechri sau ameliorari au fost comunicate diferitelor societati de psihiatrie. in Nina parte. nu nu- mai atractia sexelor opuse dar tot ceeace e instinct. analiza unui bolnav cu idei obsedante. Dar chiar aplicarea teoriei sexuale la tratarea psihonevrozelor. vointa de a trai. Partizanii convinsi ai lui Freud au facut uz mai mult de fantezie decat de spirit critic si au imbracat doctrina freudiana. ca si de unii autori straini. Aceleasi obiecth se aduc lui Freud relativ la rolul elementului sexual in patogenia nevrozelor si ceeace este mai surprinzator. Autorul da. care este la a doua e-. caci www. inteo atmosfera mistica. ditie revizuita si completata. ticuri si alte turburari psihice. Dar si alte boale cer de asemeni un tratament lung. Deaceea Maeder ne sfatueste a lua cuvantul sexual in sens poetic. Libido al lui Freud deptiseste cu desavarsire sfera sexuala. Viitorul ne va arta ce va mai ramane din aceste ruine caci psih analiza este susceptibila de obiectiuni foarte serioase. Pentru Freud. El e intins la toate fenomenele afective si nobile desi trebuie sa recunoastem ea civilizatia contribue. la transformarea si sublimarea instinctului sexual.

www. Oedip n'a lost alAptat de mama lui.ro . Popescu-Sibiu o parte din premiul Lazar. In fine.dacoromanica. aproape cd nu gdsim o singurd notiune fundamentald a lui Freud care sd nu existe in stare rudimental% in psihologia clasicd. a cdrei realizare insd depinde de imprejurdrile financiare dificile in care se gase*te Statul nostru". Nu- mai prin intamplare a intalnit pe tatd1 Mu pe care Pa ucis.10 cum a observat Mills. Deaceea se poate afirma cd psihanaliza a adus oarecare servicii analizei psihologice §i suntem de pdrere a se atribui d-lui Dr. MA cea mai mica banuiald cd e propriul sdu tatd. Totu§i cu toate explicdrile indrdsnete qi concluziile gre§ite. se gdsesc in lucrArile lui Freud vilor 'Ai un mare numAr de studii pretioase asupra nevrozelor §i a diferitelor forme ale instictului sexual.

0 descriere mai am5nuntilA a vietei private si stiintifice a lui Freud ne-o expune Wittels (321)* un fost prieten si adept al maestrului. * Numerile alaturate autorilor citati In text. Sub aceasta denumire conceptia freudiana se prezinta ca un puternic curent (freudismul) care a zdruncinat bazele intregei psihologii clasice sub toate aspectele ei. cu cea a lui Einstein. In 1885-86 a fost elevul lui Clzarcot si catva timp a lui Bernheim dela Nancy. noua psihologie" preocupa centrele intelectuale (medicale. Sigmund Preud 1) a pus bazele unei doctrine psihologice cunoscuta sub numele de psihanalizei sau psiho-analizd. ideile freudiene difuzand incetul cu incetul In mai toate tarile. fenomen dealtfel inerent oricarei conceptii geniale. Inteadevar. a doua in cadrul fizicei universale. unde a frequentat Coleglul Sperl. Meynert. ambele aducAnd aceleasi transformar fundamentale. un mic orgsel din Moravia. literare. www. Vederile profesorului vienez si ale scoalei psihanalitice create de dansul au atras numerosi si infocati adversari. Din acest punct de vedere unii autori (fortes) o compara cu doctrina darwiniana. etc. prima In domeniul biologiei. psihologice.) In sanul carora a stArnit o adevArata revolutie.ro . Ca student In medicin5 a fog preparator In laboralorul de fiziologie a lui Ernst Brucke. Sunt aproape patruzeci de ani de cAnd profesorul vienez Dr.INTRODUCERE. din motive pe care le vom vedea ulterior . numarul adversarilor Insa scade mereu. La etatea de trei ani a fost dus la Viena. teologice. indicg numerile de ordine din bibliografie ale lucrArilor Ion respective. filo- sofice. 1) Sigmund Freud s'a nAscut (6 Mai 1856) In Frieburg. Cunos- tintele obtinute la Salpétrière si Nancy au fost punctul de plecare al conceptiei psihanalitice.dacoromanica. apol la neuropsihiattul T.

numerosi cercetatori contribuind la edificarea si verificarea acestei doctrine. cum Inca n'a fost in istoria psihologier (Claparède). nu ne pot opri sa ne dam seama in mod strict obiectiv de fertilitatea ei. incercand sa zdruncine curent. spune P. Leon Daudet face o severa critica a freudismului. partite ei avut Ca once conceptie in faza de debut. Paris 1925 slide' Ed.12 in scurt timp lucrarile lui Freud ifi ale adeptilor lui au fost traduse in mii de exemplare si in mai toate limbile. critica lui Daudet contribue la primatul spiritual asupra determinarilor biologice ale vietei omenesti.dacoromanica. opera lui Freud constitue unul din evenimemtele cele mai importante. Janet. In concluzie aráta. care azi par a caracteriza aceste studii.. inteun stil impulsive' lucrarile puternicului literat (si medic) au cautat de altfel sa loveasca ironic si Cu vie inteligenia In toate exagerante manifestarilor mai de seama ale spiritului contemporan. Adversarii cei mai 'in versunati au fost nevoiti sa recunoasca insemnata parte de adevar si lumina ce-o proiecteaza conceptia psihanalitica In domeniul psihologiei univer- sale.1) Astfel. Grasset Paris etc. In una din lucrarile lui (74) vizeaza cu termeni aspri substratul neo-materialista legat de instincte. tiintifice amintin- du-se doar de un singur fapt. Partizan al unei concep(ii spiritualiste. prin fecunditatea ei. www. anume a psihanaliza a adus Inteo recenta lucrare. deci tocmai un fapt care-si are importanta lui bine fixata in cadrul psihanalizei. baz 0 alta manifestare antifreudista o semnalam la congresul naturalistilor din Ktinigsberg ce-a avut loc acum cativa ani. si se vor separa de celelalte lucrar mari servicii analizei psihologice". (154) un Mai 1arziu impartial critic al lui Freud se vor uita generalizarile lndraznete si simbolismul aventuros. al conceptiei psihanalitice a viselor. Se va vorbi intrio zi de psihologia de dinaintea lui Freud* §i de dupa Freud" deoarece prin noutatea ideilor ce ni le sugereaza. Spirit reactionar. si-a vulnerabile si exagerante inerente entuziasmului. Fasquelle. 1) Vezi:. Aceste expan- siuni.ro Le stupide XIX-e .Les Morticoles° Ed. a scopul lui a fost sa demonstreze permanenta visului omenesc in afara somnului" etc..

domeniu neglijat mai ales din punct de vedere hl unui studiu practic. Toate acestea l'au facut sA creada. etc. ca in vis apar si cei disparuti l'au facut sa creada ca acel ceva" traeste si dupa moarte. se declara fi s antifreudian. chiar a celor disparuti. Dupa ce a trecut din laza aceasta oculta. notiunea de a devenit suflet" odata cu evolutia intelectual a omenirei corpul lui studiul filosofiei si apoi acel al psihologiei : stiinta totalitAtii fenomenelor ce se petrec In sufletul omenesc. Aceasta cre. * * * Domeniul pe care l'a abordat Freud a fost acel a psihicului atat sub aspectul lui normal cat si cel patologic. . La sfarsitul conferintei fui. etc. dintl a dus la cultul mortilor . latura aceasta a vietei In general. O In timpul somnului poate vizita cele mai departate locuri. o umbra. fiind o doctrina eminamente psihologictt. metapsihicei. ca acel ceva" duce apoi o viata independenta de . In timp ce altii prea legati de studiul acestei realitati externea au neglijat mai mult sau mai putin factorul psihic : realitatea interna". suntem nevoiti sa facem o mica incursiune in jurul notiunei de psihic". . . izoland-o de substratul ei concret. la credinta in existenta unui suflet" . www. ca . dupa ce descrie pe Freud nu ca pe un savant.13 Pilmke. Cum s'a conceput psihicul si cum se concepe azi ? Notiunea de suflet" dateaz1 din vremurile cele mai vechi.dacoromanica.ro . Pe acest ceva" l'au conceput ca un suflu. ci ca pe un poet a carui teza este antistiintifica. Visele si fenomenele mortii au contribuit In cea mai larga mgsura la geneza acestei notiuni. recunoaste cg o serie de descoperiri pozitive (ale acestui tpoet. cA este In tovarasia altor persoane. . . ca In somn se desprinde ceva" din- teansul. de materie. .) vor constitui o achizitie pentru stiinta (dei o acuzase de antistiintifica). materialul de lucru al filosofiei. a constituit obiectul numai al unor conceptii pur teoretice. Inteadevar. ettil clinicei psihiatrice din Manchen. totusi acest chisman fati" care sustinea temporaritatea curentului psihanalitic. metafizicei. Doctrina lui Fieud. Primitivul a cautat sa-si explice faptul. Faptul. .

cA atomii vietei ar fi monadele. F. adica substante simple indivizile. reprezentata de : spiritualismul (misticismul) lui Platon. de unde numele de materilasm equally) fie ca spiritul este o Ins4re a materiel (materialism atributly) fie cA este o functie. Conta.. datorità miscgrilor moleculare ale materiei nervoase (materialism cauzativ). Le Dantec. nemateriale. Bechterew. Cu sediul In inim5 (doct. de forte. Astfel gasim conceptia monadelor a lui Leibnitz (1714) care In Monadologle sa afirm5. focare de activitate. ca apoi Fritsch. putandu-se despArti 1) *i monista. independente. fie ca materia este unica realitate (materia . www. iar d'abia In sec.Conceptia sufletului" (In raport cu materia. monadele continuand a duce o viata extra-terestrA spirituala dupg moartea corpului 2). s'o supuie studiilor de psihofiziologie. Sachs.sufletur.ro . prin care dupa A. Ogle. ina cardiacA a lui Aristotel). excretie (Vogt) a materiei. iiihtelor. . VI apare doctrina cerebralAg a lui Alcmeon din Crotona. Munk. etc... 1) Conceptia monismului spiritualist este reprezentatA In filozofia con- temperad. E. J. Hitzig. elementele primitive ale tuturor. Gall (Cu elevul sAu Spurzheim) duce la extrem aceastA localizare cerebral.fraeckel. Dup5 aceasta conceptie. d'Holbach. material al unui principiu imaterial §i deosebit de corp : al spiritului.. Acest monism materialist este reprezentat de Vogt. sub forma el moderatA expunand-o Broca (1864) cu care conceptia intrA In faza experimentAril stiintifice. Cabanis ( creerul secreta gandirea) Alolleschot. mai tArziu pe baze mai stiintifIcefrenologia luí F. dupà care. faza metalizica in care g5sim o diversitate de conceptii. iar materia spirit degradat. Din acest punct de vedere Il gAsim conceput ca asuflu caldg care circulA In sAnge sau ca . Bfichner. de H. spiritul ar fi singura realitate. ') S'a cAutat astfel a se localiza . Goltz.dacoromanica. Wallace. spirit. etc. corpul fiind corespondentul concret. corpul) a trecut astfel prin cele trei faze.fluidg. V. Descartes 11 localizeazA In glanda pinealA. anu me : dualista (Descartes si elevul s5u Malebtanche) dup5 care corpul §i sufletul ar fi doug realit5ti fundamental deosebite una de alta. Bergson. Comte ar trece once conceptie : L faza oculta (teologic5) II. materialismul lui Democrit.

sub termenul de psihic" (mental") Intra In: III. psihogeneza In esenta ei prezentAnd Inca un semn de Intrebare. biologica (Deschamps) o fort5. Este reprezentat de B. W. In prima : Bazele psihoenergetice ale psihologiei normale $i patologice" am insistat asupra apropi') eFenomenele psihologice pot fi concepute ca fenomene energetice Itsterpretate astfel tot atAt de bine ca i alte fenomeneg. Psihicul este conceput astfel in sensu) panenergetismului universal al lui W.dacoromanica.4i 3.) Tinut la Dlclosaamartin In 1931. Fechner. reprezentatO de I4.. Wundt. Problema psihicului" totusi nu este Inca rezolvatO. Spinoza.. A.eber. (Oszvald L'gnergieu. etc. gandire (Gras- Ceea ce se stie MO. Pavlow (Petrograd). Se numeste psihic. In jurul acestei probleme am prezentat la al XI-lea Congres al Soc.. K. Oswalc11) Mach. endocriniáng. etc. Marbe. un act. totusi despre acest substrat nu avem trisO o cunostintO sigurA. www. este faptul ca psihicul se aflA in strAnse raporturi cu baza materialO. Psihologie §i Endocrinodoul comunican. Stlinta nu ne ofera deocamdata deck rhspunsuri evazive. umorall Psihicul". Stumpf. fenomen In care este se° (132). Bine!. paralelismul psiho-fiziologic dupO care spiritul ì corpul ar fi cloud aspecte ale aceleiasi realithti. dAnd rezultate strOlucite sub conducerea lui Beaunis. pe atributele fundamentale ale energiei la care se ajunge in ultima analizl (Dide) (84). de Neuropsihiatrie. Wundt. etc. W. faza experlmentald. Helmholtz. H. Din acest domeniu al filosofiei transcedentale studiul su- fletului". . deoarece psihologia trebue sO se edifice pe baze mai largi si anume.ro . etc. Wtirzburg. etc.) s'au creat pretutindeni. James. vitalO. Duhem. Ebbinghaus. cA psihicul presupune existenta unui substrat cu anumite proprietAti si anumità conformatie"(RddulescuMotru)(253). deaceea psihologia se multumeste sh ne descrie faptele sufletesti" si sA stabileascd conditiunile In care se produc (id). conceput ca o manifestare nervoasO este considerat ca reprezentAnd o energie (energie psihicg. Paris. Se studiazA astfel psihicul" ca o functiune nervoash" strAns legatO de conditiunile de natura_nervoasO. Rom. Numeroase laboratorii de psihofiziologie experimentala (Leipzig. Hbffding. Hbffding. .

Notiunile de . diastaze nervoase. etc. deplasare.energie" nu pot fi considerate in mod exclusiv ca elemente irationale sau mistice intrucat ambele sunt utilizate in studiul afectiunilor mintale. Studiul endocrinologiei apare dupa ultimele cercetari intr'o stransa 9 Care St. Cu ajutorul ei. a avut loc In zilele de 39-31 Oct.ro .1 www.dacoromanica. Anne°.). explicarea fenomenului psihic In complexitatea lui ar prezenta o mai larga perspectiva. cultura) i dinamica celulei nervoase ce-i conditioneaza manifestarea. fntrucat mecanismele (condensare.1931 la Paris in Asilul Clinic Desbaterile publicate In Revue Iraq de psychanalyse° 1932 Nr. ce se produc In compozitia umorala (coloizi.Energia psihica" n'ar fi dupa unii biologi decat rezultatul anumitor fenomene de natura fizico-chimica. etc. . energii circulunte (Dide) vitamine. HentyFlournoy considera problema dinam ica a energiei psihice centrul operei lui Freud. iar aceasta notiune a unei energetici psihice pe cat de teoretica In psihanaliza. Afirmatiunile noastre le gasim confirmate prin coincidenta cil ocazia celei de a 6-a Conferinta a psihanalistilor francezil) in cursul discutillor ce s'au facut privind raportul p rezentat de Parcheminey asupra histeriei de conversiune. a carui arma este cuvantul legat erii de nenumarati coeficienti ofectivi ce modifica structura sufleteasca a individului. Biedl. In a doua comunicare 0 explica(ie psihoenergeticd o mecanismelor psihoterapeutice" am evidentiat avantajiile ce ni le ()lea ipoteza psihoenergetismului in lamurirea mecanismului si tehnicei tratamentului moral.) descrise de Freud sunt fenomene energetice. Parhon.). Din acest punct de vedere conditiunile biofiziologice ale psihicului au fost relevate de cercetarile anatomo-patologice. fiziologice si mai ales de cele efectuate In domeniul endocrinologiei (Laignel-Lavastine. refulare. Pende.pe atat de importanta din punct de vedere stiintific. cari la randul lor s'ar afla sub dependenta unei organizatii endocriniene mentinuta In stare de echilibru de catre cele doul sisteme antagoniste ale sistemului nervos simpatic (vegetativ). Sustine caracterul energetic al inconstientului (conceput psihanalitic).psihic" i . sustinand cä notiunea psihoenergismului ar putea oferi aceasta apropiere. etc.pe baze stiintifice a psihologiei de datele biologice. putandu-se face o legatura intre creatia spirituala (opere.

Dar ce este gandirea. In Vaschide si Piéron. Vom ignora pe veci cum se produce faptul de congtiinta din faptele materiale cari 11 conditioneaza".ro . sa le Inceteze indiferenla fala de pozitia i mi§carea lor mecanica. conceptia freudiana a lui Libido. Psihiatria este ceva mai mult decat psihologia patologica kii cineva poate fi cel mai bun psiholog !Ara ca In acelaq timp ea fie §i un bun psihiatru. Toate cercetarile in sensul acesta au evidentiat terenul biologic (fiziologic.bioch'mic) ca un factor determinant al activitatii psihomotorii. din corpul meu.. film' afectiv al individului fiind asile! In stransa legatura cu functiunea sexuala endocrinianal). In fata acestui mister ce Inconjoara sa raspunda problema. cuno§tinta. Avem raportul intim Intre aceste trel categorii de fenomene : fenomen fizico-chimic ten.. H. etc. fiziol. In acest domeniu obscur si complex al psihismului s'a nascut conceptia psihanalitica. (Parhon-Odobescu) (228). + constiinta. fenomen psihic. Az. tot astfel un fenomen psihic se deosebeste de cel fiziologic prin un alt element : constiinta". O.. www.2) Sunt multi factori Inca necunoscuti Inca In ultima lor analiza.dacoromanica. $i acest ignorabimus" este Inca de actualitate. Numai un studiu al mecanismelor intime de transformare a unui fenomen Intealtul (din cele trei categorii de fenomene) va putea rezolva problema tricA nerezolvatA a paihogenezelv. adica : fenomen flziol.. qtiinta a lost nevoita deocamdata prin ignorabimus" Intrn cuvantare (Ueber die Grenzen der Naturerkenners") pe care a 1inut-o fiziologul berlinez Emil du Bois-Raymond (1872) §i In care spune : Este de neinteles cum unor atomi de C. al activitatii gandirii. 2) Toulouse. pentru a lua o atitudine comtienta. Psihiatrul nu trebuie sa se rezume la cunoasterea sufletului" bolnavului.. precum vom vedea. Technique de iisychologie expérImentale 1904 (citat de Grasset (132) Cu drept cuvant observa ca precurn un fenomen fiziologic se deosebeste de unul fizico-chimic prin un element iredlictibil: viata. el trebuie sa aiba In vedere ansamblul organismului". In esenta ei ? Care este geneza intima a ei? Cum se efectueaza mecanismul de transformare a unui fenomen psihic in echivalentul sail manifest : fizic ? Stiinta experimentala nu ne-a dat raspunsul decat sub forma mai multor ipoteze. Cercetarile minutioase ale lui 1 Ceeace confirma. Influenta glandelor endocrine sexuale apare ca o forta de prima importanta In determinarea manifestarilor psihice.17 conexiune Cu acel al psihologiei t¡i mai ales cu cel al neuropsihiatriei.

si de o importanta capitala. filozofiei.dacoromanica. fsi are echivalentul ei psihic inversa fiind Irma si ea nu mai putin adevarata. caci numai astfel ne vom putea da seama de complexitatea si de raportul intim al fenomenelor bio-psihice.) Individul trebue neaparat privit sub acest dublu aspect : somato-psihic. in timp ce stiinta se defineste ca un studiu al relativului". once schimbare In conditiunile materiale ale elaborarii psihomotorii. Studiul acestor raporturi va constitui obiectul stiintei pure .18 Freud §i ale elevilor lui.. Nina sau rea) venit din afara (vestea fiind comunicata san sugerata) se repercuteaza asupra sistemului endocrin-nervos. Asadar Influenta reciproca somato-psihica este un fapt stabilit. www.studiul raporturilor dintre fenornene". 0 schimbare In functiunea endocrina are repercursiune in cadrul atat normal cat si mor bid al activitatii psihomotorii . au conformat rigorilor stiintifice accesul pe cale psihologica la cunoasterea sintezei olgano-psihice ce constituie individul. cladind doctrina fortelor sufletesti" (Zweig) (324. o veste surprinzatoare. aspect tot atat de real si de important ca si realitatea concreta a organizatiei somatice. Poincaré).ro . dar si un factor pur psihic (de ex. Inteadevar. limitandu-se numai la . (H. problema genezei diversilor factori este de domeniul metafizicei. Pana la dansul se studia indeosebi aspectul organic al individului . Freud completeaza Insa acest studiu prin cercetarile sale asupra psihicului.

www. Insa amploarea cu care ni se prezinta azi. impunandu-se apoi cu maretia unei doctrine revolutionare. Intr'adevar. sintetizarea Intregei conceptii psihanalitice. cautand in mainile lui Breuer i Freud sa vindece histeria.ro . de exploatare a mecanismelor psihice. Astfel in domeniul clinicel psihiatrice psihanaliza constituie o noua psihoterapie si o metoda explicativa psihologica a fenomenelor psihice morbide. aceasta menire a avut-o in taza ei de debut . Aceste doua conceptii reprezinta In fond Intreaga evolutie a conceptiei feudiene. iar In domeniile extramedicale ca o metoda de investigatie psihologica.Definitia psihanalizei. apare ca o vasta doctrina a filosofiei vietei psihice.dacoromanica. Ce este psihanaliza ? Freud a definit-o ca o metoda terapeutica a unor maladii nervoase. Incepand ca o modesta psihoterapie. avea un scop pur terapeutic.

Suedla. Precursorii psihanalizel: Charcot. a analizei psihologice". 1-1. cut Ideia unei psihanalize terapeutice ? $coala psihanalitica. Janet prin conceptia automatismului psihologic". spunand. tot* ambele metode prezInta allturi de punctele comune. Ribot. Le Bon. In a carel etiologie au insistat asupra importantei trecutului psihosexual al bolnavului. Cum s'a rigsEllis. Olanda. Dintre precursorii scoalei psihanalitice. I) apoi prin introducerea notiunilor 1) Metoda psihanalitica a lui Freud prezinta multe asemanari Cu analiza pslhologica a lui Janet. Freud. mal ales In felul cum concep . 7héodule Ribot prin bazele ce le-a pus psihologiei afective. Periodicele roi revistele de psihanaliza. Elvetia. Tot In 1895 Freud publica Quelques considération pour une étude comparative des paralysies motrices organiques et hystériques" (in Arch de Neurol. cand gasim prima lucrare de psihanaliza Cher den psychischen Mechanismus hysterischer Phanomene" publicata de Breuer §i Freud (in Neurot. etc.dacoromanica. Janet. P. India America *i Romania.CAPITOLUL I. Spanla. Terenul pentru aparitia nouei psihologii" se pregatea cu mult Inaintea anului 1893." Nr. vom mentiona pe cei mai de seama. Anglia. Istoricul psihanalizei. Danemarca. Polonia. ca Freud n'a facut cleat sa schimbe termenil unor notiuni din metoda lui Janet . ca uncle accidente corporale histerice sunt modificad corporale In raport cu idei si aminiri" (Chatcot). Zentralbl. Italia. Psihanaliza in Franta. deosebirl fundamentale.ro . Rusia.) si care mai tarziu a fost completata intr'o lucrare mai mare Studien Ober Hysterie" (Ed.suvenlrile traumatices §i psihosexualitatea (Janet). S'a zis chiar. 77). Germania. Primele lucrari de psihanaliza : Breuer. Bergson. Ungaria. www. Charcot (dela Salpetrière) si Moeblus (Leipzig 1888) au emis ideea psihogenezei unor nevroze ca histeria. Deuticke 1895).

mai ales In ceea ce priveste problema atAt de complicatA a histeriei. Combinarea acestor doi factori constttue debitul sau Octet*: (tensiunea psihologica a Iui Janet).21 de energie psihicr si tensiune psihologice 1) in studiul psihofiziologiei. S'a relevat deci influenia starilor psihice asupra manifestdrilor organice. distingeca pi la electricitate : 1. care executd acte. Freud a fost atras de experientele si idelle neuropsihiatrului francez. In fata acestui fenomen de transformare. ca bratul ti este paralizat". simptom cdre per- sista un timp oarecare. Inteadevar precum am spus.Mercure de France". un element psihic al bolnavului insusi. trdeste scene autosugerate etc". In sfarsit Havelock Ellis prin bazele ce le-a pus psihologiei sexuale. tensiunea sau gradul de activare la care sunt duse tendintele pi care poate merge dela o simplA latentA. A reu§it sa producA simptome histerice (ca : paralizia unui brat. . 1) Janet. anestezie cutanatg. Asadar prin hipnozd reusise sd transforme un element pur psihic (reprezentarea. G.) Ca elev (1885 1886) al marelui Charcot. Freud a trecut astfel la cel al histeriei. ¡deja sugeratd) in echivalentul sat' somatic (simptomul organic : pseudoparalizia bratului). www. pi 2.ro . ii sugera ideea. Inteadevdr ipnotismul si isteria au desigur multe afinitäti. de ex. '. 9 In cele 20 de volume apArute (In traducere) In Ed. Dela fenomenul hipnozei. o reprezentare. (Pathan) (226). in felul urmAtor : dupd ce aseza bolnava histericd in stare de hipnozh. mecanismele celor cloud procese psihice. le Bon prin contributiunile ce le-a adus in domeniul psihologiei colective. bdnuind o analogie intre.). la automatisme pi la actiuni coordonate (Christin (49). fenomen care la Nancy se putea vedea zilnic in experientele lui Bernheim f i Lièbault asupra procesului hipnotic Freud s'a intrebat : dacd un element psihic venit din earl (reprezentare sugeratd de hipnotizator) are influenta mudificatorie asupra fizicului.dacoromanica. Este deasemenea sigur. La trezire bratul prezenta simptomul npseudoparalitic". un element psihic venit din realitatea lui interna". Bergson prin filosofia lui. Charcot (in 1883) emite ¡deja psihogenezei histeriei. contracturd. cd o persoand hipnotizatd si care executd actele sugerate in hipnozd. etc. de ce n'ar avea aceiasi influentd. foria sau massa psihologicd exprimAnd cantitatea fenomenelor elementare grupate Intel) aceiapi sintez5. are cea mai mare asemdnare Cu o istericd sau isteric.

o Metier $1 Freud. Peste putin timp.si destdinuirile ce le-a facut In timpul somnului hipnotic. ardtand cd simptomele histerice pot fi expresia concreta si a unor factori psihici (reprezentdri. emotii. In cursul ei efectuandu-se o evacuare binefAcatoare a energiei afective (Regis $i Hesnard) (260). desinfectie mentald (Janet) de unde si numele de metodd catharticr cum au denumit. l'a determinat pe Fieud sa studieze mai amdnuntit procesele hipnoziei. si pregAtit deja pentru asemenea idei. la Bernheim $1 Lièbault.) ai bolnavului Insusi. din acel domeniu al psihicului. care nu concepea dinamismul intrapsihic origina precum si alte notiuni de naturd prea pur psihied a histeriei abstracta ale psibanalizei.22 Freud a Inceput astfel sd desvolte In mod logic qi slatematic ideile maestrului sdu Charcot. In acelas timp un bdtran medic vienez. aduse Insa din nou in sfera cunostintei ei (facAnd-o sd le retrdiascd) simptomele se ameliorau si chiar dispdreau tempo- rar. nucleul metodei psihanalitice ca procedeu terapeutic. din cauza vederilor prea materialiste ale lui Breuer. in cursul car eia insemna tot ceea ce Musa rdspundea la diferitele Intrebdri puse. Breuer $i Fieud au verificat si completat experienta lui Charcot. care nu cade subt lumina constiintei lui clare. . adrift. totusi. etc. nu le recunostea ca fiind spusele ei . a Minas totusi nemultumit de rezultatele terapeutice ale hipnozei . Freud Incepu (1894) sd lucreze singur www. din vieata bolnavei. ceea ce 1-a fdcut s'o inlocuiascd prin cura de conversatie. Precum am vdzut. conceptie banuitd de Charcot. cd simptomele n'ar fi decat expresiunea unor stdri psihice anterioare. Joseph Breuer. Breuer a observat astfel.dacoromanica. cei mai insemnati reprezentanti ai hipnotismului .. Freud impresionat de cercetdrile lui Breuer. Proceda deci cu un fel de purgatie mentaldu. cd bolnava mArturisea lucruri pe cari nu le credea cd le-ar fi spus (Musa. Astfel s'au consolidat din ce in ce bazele conceptiei psihologice a genezei psihonevrozelor si mai ales ale histeriei. si-anume din acel al inconstientului. Incerca sl trateze histeria In felul urmAtor : aseza bolnava in stare de hipnozd. se atad de acesta si-i deveni colaborator. Dr. . stdri de data veche pe cari bolnava le-a uitat . Pentru aceasta pleacd (in 1899) la Nancy. Breuer observa atunci. simtea ameliordri in simptomete organo-psihice. Faptul insd. cd simptomele histerice recidivau &la un timp dupá tratament.ro .

ca psihanaliza fi gaseste materialul de lucru si aplicatiile ei In domenii atat de variate si multiple precum vom vedea (In medicina. In acelas an a aparut Zeitschrift fiir Anwendung der Psychoanalyse auf die Geisteswissenscbaften" sub conducerea lui Freud. Paul Eedern. atat In manifestarle lui normate cat si In cele morbide). Majoritatea lucrarilor psihanalitice apar in periodicele editate de Freud si elevii Astfel cele mai insemnate ar fi : Schriften z. Nu este catusi de putin surprinzator faptul. filosofie. Freud si Bleuler. 1). Zentralblatt liir Psychoanalyse" (1910). criminalogie. abordarld astfel studiul tuturor manifestarilor psihice i Indepartand In mare parte misterul ce inconjura mecanismele esentiale ale activitatii psihomotorii sub toate aspectele ei. Conceptiile acestei scoli au inceput dealtfel sa ¡ese din cadrul medical in care s'au nascut subt forma unei psihoterapii. angewandten Seelenkunde" aparuta in 1907. Aichorn. etc. Jahrbuch der Psychoanalyse" (1908) care a aparut pana In 1914 sub conducerea lui Jung. literatura. Psihanaliza precum am mentionat de altfel se ridica astfel dela o simpla metoda psihoterapeutica la nivelul unei conceptii a panpsihismului". 1) in Internationaler Psychoanalytischer Verlaga (Viena). www. teologie. 1894. Imago" fondata in 1912 de catre Hanns. Zentr. Anna Freud. Sachs si Otto Rank. la nivelul unei doctrine psihologice vaste i geniale. sub directia lui Adler si Stekel. politica. Otto Rank. psihologie. expusa In numeroasele lucrar ale nouei scoll vieneze (mai tarziu si ale scolilor disidente). nu sunt decat elaboran diverse ale aceleiasi energii : ale psihismului (individual si colectiv. 1) Prima lucrare de psihanalizg pe care a scris-o singut a fost je Abwehrneurosen (Neurol. Zeitschrift !Ur psa. Rezultatele unor cercetari minutioase si verificate pe terenul clinicei psihiatrice au deschis noi orizonturi i au pus noi probleme in domeniul psihologiei normale.23 continuand drumul vederilor sale geniale.ro . deoarece In ultima lor analiza. pedagogie. cari in scurt timp reuOra sa Injghebeze scoala psihanalitica.dacoromanica. Padagogik" sub conducerea lui A.) . Meng. Sachs. varietatea acestor domenii este numai aparenta. 10 si I 1) In care descrie psihogeneza histeriei i rolul preprimArie In obsesii i fobii. aria.

2) S'a cgutat a se explice cauzele acestei grele difuziuni ale curentului freudist In tArile latine. Payot) 1927.edinta a Soc. Congres International de Medicina din Londra. fie in majoritatea celorlalte reviste literare. care in cartea sa Le Sommeil et les reves" (1911) descrie pe scurt teoria viselor a lui Freud" ca apoi Kostyleff sa expuna In numeroase articole trasaturile generale ale psihanalizei. 8) Ne-am servit pentru aceasta de lucrArile lui Rdgis. lanet prezinta un raport asupra psihanalizei cu o critica pe cat de impartiala pe atat de favorabila nouei psihologii. Primul psihanalist din Franta a fost M. la al XVII-lea expozeu a conceptiei freudiene. prezentand numeroase lucran. Witlets.-. de Saussure o atribue lipsei de spirit practic a popoarelor latine. In timp ce prin diferitete lucrar i tratate de psihiatrie autorii (Sollier. Literatura psihanalitica mai ales In ultimii ani este atat de vasta. /Wendy. de Montet face un In acelas an. Régis. Elvetiene de Neurologie cu a carei ocazie Ch.dacoromanica. etc. apoi Maeder (din Zürich) care a facut o expunere a psihanalizei in Amide psychologique" (1912). psihanalitice ale adeptilor din Europa si America indeosebi. In 1913 psihanaliza se dtscuta intr'o . Schneider. LaforguP. In fiecare an a aparut Almanahul Psihoanalizei (la Viena). Din 1926. In mai toate Wile precum vom vedea au aparut numeroase reviste psihanalitice .24 H.ro . Incat In 1921. Hesnard. cercetari. Beauchant. psihologice. R. 9 Pentru cunoasterea istorlei mischil psihanalitice v..2) Vom urmari pe scurt felul cum a patruns doctrina freudiand In centrele savante. eseuri etc. Vaschide. Indeosebi spiritul latin a primit-o cu multa rezerva. Inainte de razboiul mondial. Ladame) consacra psihanalizei pagini Intregi. www. numeroase cercetari sunt publicate fie In brosuri. etc. 1). medicate. In acelas timp Mauricheau-Beauchant din Poitiers scrie cateva articole psihanalitice pentru medicii practicieni. volume. wEssais de psychanalysea de Freud (ed.1) Franta. Scoala psihanalitica a Intampinat totusi marl si mai ales numeroase obstacole In difuziunea ideilor ei prin Wile straine. prima lucrare ce s'a ocupat de Freud a fost a regretatului tan& savant roman N. Zulliger . P. sub Ingrijirea D-rului Theodor Reik s'aInfiintat la Viena un oficiu special pentru centralizarea ei. Thomas.I E. Ch.

In 1917 Devaux §i Logre in cartea lor . Pitres. Astfel. Trepsat. de cAtre somitAtile psihiatrice si filosofice ale Frantei.25 In larga mAsurA au contribuit publicatiile si cercetArile se-. Flournoy. etc. Th. Papillault. Dunzas. psihanaliza a lost sustinutA cu succes ') Inteo recenzie publicata In Revue philosophique) 1925 L www. au lost publicate in revistele neuropsihatiice. au obtinut rezultate strAlucite. Flournoy. dela facultatea de medicinA din Paris. observatiuni clinice minutioase. etc. L. la fel M. Nurneroase desbateri incepurA sA aibA loe la sedintele societAtilor de psihiatrie si psihologic. 0 parte Je gAsim in lucrarea Drilor Laforgue 0 Allendy. (24) Hartenberg. Dupd o verificare impartialA si riguros stiintificA a ajuns sA fie sustinuta cu toata increderea. a /nceput o serie de lucrAri psihanalitice practice In cazuri de obsesii. Bore!. etc. Cruchet. Deimos. Regis publicA La psychoanalyse des avroses et des psychoses" prima lucrare ce contine o expunere completA si o critica impartiala a acestei noui forme de psihologii" (Tu. Cornelius. Rezultatele. Robin.. Dupa rAzboiu MO. altii in favoarea psihanalizei. ca H. Ribot. Dide §i Rogues de Fursac in manualele lor de psihiatrie.ro . Szokolnica (o elevA de a lui Freud) Laforgue. etc. care evidentiazA valoarea nouei metode psihoterapeutice.-Lavastine.dacoromanica.Hesnard. R.. M. H.Les anxieux" vorbesc de psihanalizA . (185) Adam precum si in fata argumentelor mai mult de natura sentimentalA ale lui Ch. In 1921 ilustrul psihiatru. ImpreunA cu elevii shi Laforgue. Blorzdel. Claude. Ribot. Dupre. Ceillier. Bergson. schizofrenii. rioase ale lui Hesnard din Bordeaux. impulsii. Kostyleff etc. Regis. Guiraud. (174) . dupA ce au lost trecuie prin severa obiectivitate stiintificA.1) In cursul rAzboiului gAsim cateva articole semnate de Colin-Mourgue. etc. In fata criticilor severe ale lui G. profesorul H. Perelman. de Fleury. H. Lemattre. o ajutau in once caz in diluziunea ei. psihanaliza preocupl din ce in ce tot mai mult centrele savante din Franta. Allendy. Numeroasele contributiuni ale lui Th. care in colaborare cu prof. unii contra. Laumonier. Prin 1920 incep chiar lucran i practice pe terenul clinicel neuropsihiatrice. Claude. (88) A. de Saussure. Amouroux. etc. Cornelius. (71) Foerster (106) Laumonier.

sub inaltul patronaj a lui Freud. etc. Lombard.20 de Ries. comunicarile prezentate. Oberholzer. Mlnkowsky. In aceia§i revista sunt publicate aproape in Intregime rapoartele. Soc. Centte cu sub imboldul noilor idei ale lui Freud au Inceinstitutii put sa se preocupe de problemele psihologiei sexuale. psihanaliza s'a extins repede. Schnyder. valoarea terapeutica si de investigatie psihologica a psihoanalizei a fost recunoscuta de majoritatea psihiatrilor. Flournoy (Geneva). psihanalitica din Paris (sectiunea franceza a Asociatiei psihanalitice internationale) se formeaza un comitet de directie compus din M-me Marie Bonaparte (Paris) A. patrunzand cu mutt mai de vreme decat In Franta. In Elvetia. Ermlkow. Sarasin. oglindesc larga difuziune a conceptiei psihanalitice in Franta. E. %lmmer. de Saussure. Maeder. Memoriile originate privind toate donieniile de aplicare. Jung Schmiergeld. In 1907 se infünteaza la Biirgheolzli un cerc psihanalitic.ro . cu mutt entuziasm. Capgras. Provotelle apoi Gottschalk.9 In anul 1927. Weber. sub conducerea lui Bleuter. Germania.dacoromanica. Pichon (ca secretar general). www. Doin (Paris). Dubois. Flournoy. de Saussure (Geneva) §i Dr. cel mai 1) Despre domeniile extramedicale in care a pAtruns psihanaliza vom vorbi la finele lucrArii.vHesnard (Toulon). H. Courbon. Elvetia. Hesnard. Cu toata piedica ce-o opunea coala kraepeliniana din München. facultatea de Medicina din Ziirich deveni centrul unei §coli psihanalitice disidente. investigatie psihanalitica. facand sa apara trimestrial Revue française de Psychanalysea 9 organul oficial al acestei Societati. Rezultatele aplicatiilor psihanalitice In domeniile extra-medicate. Bovet. etc. considerata fiind ca o metoda necesara terapiei boatelor mentale. Claparède. E. R. R. 3) In editura G. Mai tarziu. psihanaliza gaseste un teren mult mai favorabil. ni-le expune pastorul Dr Oskar Pfister. Lajorgue (Paris). Carrette. E. cu discutiunile ce-au avut loc In congresele anuale ale psihanaliOlor francezi. ¡mat la Congresul elvetian de psihiatrie tinut la Berna in 1923. Lipine. Zalliger. au publicat numeroase articole i lucrari psihanalitice. iar din cursul anului 1908 §i pana azi. Odier (Geneva). Ladame. Ch. 7h. Claude.

In ultimii ani apar totusi numeroase cercetari psihanalitice. E. 7085 Leipzig) se afirma tendinta la popularizarea problemelor psichoanalitice. Curentul freudian preocupa centrele medico-psihologice punandu-se bazele Societatii psihanalitice din Londra" care editeaza International Journal of Medical Psycho-analyois". Reprezentantul de seama al scoalei psihanalilice este prof. www. Costa.Psychoanalytist he Elemente in der griechlschen Trqddie de R. Eitingon (secretarul general al Asoc. E. iiiulff (Odessa) si prin cele ale lui Pavlow (din PeDr. lii Almanach de Psichoanalyse' (1936) Wiena.27 Insemnat reprezentant al psihanalizei fiind (Berlin) si Max Eitlngon. Sachs. prezentAnd apoi asupra rezultatelor la al VII. Alexander.1) Dr.eiss (Trieste) si Ruffaele Cantarella (Neapoli). K. Boehm.ro . In care se comenteazg pe larg rezultatele acestei policlinici. 2) Notgm : . i VIII Congrem interdoug dAri de seamg national de psichoanalizg (25 Sept. etc.Zehn Jahre Berliner Psychoanalytisches Institut' o lucrare a Soc. Mentiongm cele doug mari edituri ale lucrgrilord e psihanalizg : . Cantarella (publ. M-me Horney §i Miller.dacoromanica. Harnik.-. Mentionam Deutsche Psychoanalytische Gesellschafts asociatie din cari fac parte D-rii Simmel. Anglia. psik hiatria e psicoanalisi" (1923) considerand psihanaliza ca o chimie fizica si o medicina aplicata psihicului". di neurol. Jones (Londra).-lui Alfred Brauchle: Psychoanalyse und Individual psychologie" aparuta in Reclams Universal Bibliothek" (Nr.The Hogartb Press' §i George Allen & Unwin (Londra). Abraham Prin recenta brosura a Dr. 1924 la Salzburg).8) Rusia a rbspuns si ea In mod favorabil prin cercetarile D-rului M. Internat de psihanalizg) a Intiintat (In 1920) chiar o policlinicg psihanaliticg la Berlin. gen. In schimb este combatuta de Modena §i mai ales de prof. In 1931 apare . Fenichel. LeviBianchini sustine conceptia freudiana in Ddense de la psychanalyse" i Valeur et aspects sociaux de la psychanalyse" publicate in Arch. 1922 Berlin si 23 Apr. de Edoardo 11. germane de psihanalizg. revista consacrata lucrarilor psihanalitice2) Italia n'a ramas indiferenia in fata nouei psihologii. Lugaro in La psichiatria tedesca" (Florenza 1917).

recunoscand totusi valoarea unor notiuni psihanalitice. Stanley Hall presedintele Universitatii din Worcester invita pe Freud si Jung sa tina o serie de conferinte asupra psihanalizei. Danemarca si Olanda. H. Review. James I. Delgado. Carihy. au starnit discutii vii in sanul centrelor neuropsihiatrice americane.28 trograd). Astfel la Congresul anual al Soc. W. America. Prof. van Renterghen. Franz Alexander. Ch. R. G.') Mile scandinave.") Mentionam lucrarile lui : Sandor Radd. Karin Michaelis (Copenhaga). Ellis. iar White si Smith-Eily fellife (New York) editeaza (in 1913) The Psychoanal. de Neurol. publicate in numeroasele reviste psihanalitice ale Societatilor adepte infiintate.ro . Bjerre. Dr. R. Vogt (Christiania)2) etc. Mills si Morton Prince in raportul lar se ridica in contra pansexualismului freudian.° (New-York). reprezita psihanaliza in Spania. D-rului A. vine cu pretioase contributiuni in sanul scoalei freudiene. 2) Care publicg (1907) prima psihiatrie (In limba norvegiang) ce se ocupà pe larg de psihanalia tal 1) Edituri ale lucrArilor psihanalitice din America: Nervous and Men(Washington) si W. reprezentari). etc. Balint. Zeitschr. far Psychoanalysea) lar Berkeley-Hill confirma identitatea etiologiei nevrozelor la Europeni si Hindusi. nume cunoscut in cercurile psihanalizice. Noorton & Company Inc. Greve (Chile) Mme Ruth etc. D-rul Girindrashekhar Bose din Calcutta. (Atlantic City 1921 lunie). Marinescu (196) (197) a expus trasaturile geneI) Problema reflexelor conditionate. India. Pfei- fer. www. Americ. In ceca ce ne priveste. Polonia. romane n'au ramas straine de noul curent al psihologiei freudiene. In 1909. Ian van Emden (Haag). Zaboorg. asupra mecanismelor fiziologice. Mr. Ungaria prin lucrarile originale ale lui Ferenczi. G. nici centrele culturale România. etc. Ives Hendrick. au publicat numeroase lucran i in periodicele straine. Eisler. Prot. L. T heodor Reik (Haag). Prof. au trecut insa cu totul de partea lui Freud. Putnam. lelgersma (rectorul Univ. din Leyda). prin lucrari de psihanaliza literara. care a demonstrat rolul inhibitor al factorilor psihicl (prezentari. Mr. Camp- bel.dacoromanica. Spania. Hone's. Jekels. G. Cercetarile lui H. colaboreaza la periodicele psihanalitice ( nInternat. Brill (New-York) etc.

I . pentru o cunoastere temeinica a psihanalizei. Putini se vor hazarda in acest domeniu al specificului omenesc. 1) uneori in colaborare ca Prof. cd multi literati s'au convins spontan de adevdrul si de valoarea reala a revelatiunilor psihanalitice. ocupandu-se de problema psihanalitica este a D. C. Astfel se explica In mare masura faptul. medical intelectual este nevoit Era se familiarizeze cel putin inteun cadru diletant Cu problemele psihanalitice. ca psihanaliza mai ales aplicata impune o cultura generala serioasa. dar mai ales de timp. C. a proape absiNie In actuala atmosfera materialista. Rezultatele practice tnsa obtinute In clinica si clientela. Westfried In lucrarile sale asupra manifestarilor sexuale normale si morbide.29 tale ale doctrinei. ocupandu-se Indeosebi de partea doctrinara a psihanalizei. sociala pe care le ofera aceasta investigatie subtila de psihoterapie. aparuta tot ca teza de doctorat (la Iasi). Vlad sunt suficient de cunoscute in competinta si In datele lor practice. Putini medici romani pot fi cu adevarat citati de a fi colaborat In literatura psihanalitica romaneasca. pentru a ne limita doar la mentionarea lor. criticand-o impartial. Cu aceste Inceputuri lumea medicaid romaad este In larga masura preocupata de valoarea stiintifica a vederilor psihanalilice. Dr. C. atunci and este condusa de Indemnarea si rtibdarea necesard aplicarii acestei metode subtile. www. de catre Dr. Retezeantt debutand cu teza sa de doctorat (263) asupra viselor in care se cristalizeaza ca multa pricepere o serioasa putere de analiza a suflecontinua prin diverse articole de psihanaliza tului omenesc aplicata. C.dacoromanica. VIad (300) In 1923. se cer sacrificii materiale si morale. Prima teza de doctorat (in medicina). G.Clujul Medkal". Vlad. Dr. Urechla (Cluj). Urmeaza lucrarea de fata. Dr. Prin forta faptului. Corozel prin teza sa de doctorat s'a impus ca un pretios colaborator in apararea punctului de vedere psihoanalitic.ro . Dr. pentru obtinerea deci a rezultatelor practice de valoare medicala. reala a nouei psihoterapii. evidentiind valoarea utila. T. Lucrdrile de psihanaliza ale Dr. 9 In . Insa. In editia I-a in 1927. se impun prin succesul lor.Buletinul eugenk $1 blopolitic 1929 gi 1930 Cluj . sa raspandeasca lumina nouei psihologii.

7 din 1927. Dupa ce schiteaza structura mentala a lui Eminescu.dacoromanica. care desigur va influenta In multe directii.ro . loth: Neumann (218) (219) 1) In revistele : .Psihanalia judiciarelm. doctrina si legislatia penala a viitorului". www. Recent. Steinescu (287) schiteaza o expunere obiectiva a doctrinei lui Freud" sustinand o critica ale carei concluzii ridica o adversitate in lata utilizarii psihanalizei ea metoda terapeutica efectiva. medicii psihanalisti romani. C. C. C. Aceste articole au ap5rut de curand Inteun singur volum sub WM de . In cadrul acelorasi preocupar Dr. a responsabilitatii si-a sanctiunilor penale. Mai tarziu D-sa publica un studiu psihanalitic asupra motivului Lenore" din folklorul nostril. au facut. mentionam primele eseuri de psihanalizä judiciarä publicate de D Petre Marcu-BalF1) conturand valoarea interogatorului psihanalitic si posibilitatile practice oferite de datele psihanalitice expertizelor judiciare. largind in acelas timp si conceptia psihologica a delictelor. Dr. Westjried (210). Dr. Prima incercare de acest fel a fost a D. Dupa ce cauta sa ilustreze subrezenia" principiilor acestei doctrine si elucubratiunileu In faza lor acinterpretarilor psihanalitice. o serie de investigatiuni privind literatura noastra.30 In ramura medicinei legale. D-sa intrevede multiplele aplicatiuni ce le prezinta psihanaliza criminalistica avand largi perspective. In afara domeniului medical. I) NuvelA publicata in Vlata Roma/leaner' No. D-sa da la iveala rolul determinarilor psihologice inconstiente in geneza operei emineseiene. Ma'am Pop (244) publica unele consideratiuni critice privind aceiasi problema a psihanalizei judiciare. ce-ar duce In viitorul apropiat la inaugurarea unei noi stiinte si scoli eriminale. ca tuala valoarea mijloacelor psihanalitice in domeniul medicinei legale si-a dreptului penal este egala Cu zero". Regretatul profesor Mina Minovicl in colaborare cu D Dr. autorul crede. §i Dreptul6 (vezi bibliografia). Vlad In jurul geniului lui Enzinescu. Wad (211) publica In revistele franceze doua studii in acelas sens evidentiind serviciile ce le poate aduce examenul psihanalitic expertizei medico-legale. Nu de mult. iar mai tarziu cu Dr. servindu-se de tehnica psihanalitica.Via(a Romaneasedm. . In ultimii ani. Dr.Pandectele Romane".

Anumite curente politice (si pedagogice conexe celor politice) in tendinta lor de rasturnare a oranduirii noastre sociale. . concluziile noastre releva falsitatea tendentioasei i naivei interpretan i a teoriei psihanalitice. relevate la lumina datelor psihanalitice. romane. din cele mai nefaste nu numai literaturei noastre. prin care se justifica i sustine degajarea totala a fetei moderne de sub.ro . utilizeaza conceptia psihanaMica In subminarea familiei Intronand dreptul absolut al sexuaMAW (o forma periculoasa i ieftina a materialismului) asupra oricarei valori etice. stiintifice (In jurul problemei sexuale) cultivand noi (?) moravuri In numele unei . ziarelor. . felul In care trebue privita fata de azi din punct de vedere pslhanalitic (246) . venale sau dornice de castig surilor. Este locul sa atragem atentia i asupra unei repercusiuni ale conceptiei psihanalitice. Ibialleanu. In literatura romaneasca autorii s'au resimtit pe o scara mult mai larga in creatiuniie lor literare. bronare. ." Daca pe taramul medical au aparut restranse lucrari fata de centrele culturale straine. etnice. www. Citarn bunaoara Somnul" de D. Cezar Petrescu. am schitat In cuprinsul unui eseu. ipocrite i creatoare de nevroza. literaturii. Opera de destramare i desmat social desfasurata de spirite revolutiope calea revistelor. moderne vieti" . 2) o nuvela. ce oglindeste complexitatea cu care este infiltrat sufletul femei de eternele preocuparii erotice. jugul moralei sexuale. piese. cat si mecanismul psihologic al visului in sensul conceptiei freudiene. ci intregei noastre organizari sociale. In legatura cu fenomenele sociale actuale. poezii. . Aceiasi exploatare In mainile tendentioasa i falsa îi continua opera nefasta creerul unor elemente inteligente si de vasta cultura" in domeniul social al vietei noastre... PAnA ql crimi. detin cheia i estetica profunzimilor sufletului omenesc In nenumerate nuvele. de sanatoasa traditie etc .dacoromanica.. .81 publica douh studii psihanalitice : asupra romanului Baca/aura/fill elevulut Getbert" de Torberg si Adela" de G. O ineatunci puizabila literatura pornografica Isi justifica valoarea utilicand teza artei pentru aria" nu mai ofera argumente zand datele psihanalizei In legatura cu mecanismul psihologic al raporturilor dintre inconstient i constient. etc. . conferintelor si chiar lucrarilor . Inspiratii fecunde si orizonturi noi ale tragicului omenesc. .

DI C. In o serie de conferinte. In desvoltarea conceptiei personalismului energetic" (254) D-sa considera meritul psihiatrului vienez S. 9 . Prof. prudenta i rabdare. Psihiatrie. (6). M. G. Reidulescu-Motru (253) confirma pretioasele contributii ale psihanalizei In explicarea fenomenului psihologic. D. un pretios mijloc ce 9 Constatare personal cu ocazia examenelor psihiatrice ce-am avut ocazia sA le facem cAtorva criminali intelectuali. Freud sau Glde'). ce le determina acest curent" modern alimentat cu idei psihanalitice" vi. tinut la Sibiu (1933)..Considera(iunt psihanalitice asupra creae literare° comunicare prezentatA la al 13-lea congres al Soc. comunicad vtiintifice vi eseuri. C. E. In care atat adeptii cat vi adversarii ei. Conf. Prof. am demascat cauzele (politice. lar sublimarea un minunat mijloc educativa (id. Speranfla (285) (286). O atitudine favorabila psihanalizei indeosebi privind fenomenul sublimarii se desprinde vi din lucrarile de psihologie sociala ale Prof. G. nefaste structurei etice a individului cadrelor noastre sociale. Freud de a fi staruit asupra proprietatii de identificare a Eului. antinationale . www. Georgrade (126) vede In investigatia psihanalitica Marta cu talent. considerandu-1 pe Freud un mare educator" (216).) acestei utilizad a psihanalizei In insavi detrimentul valorii ei. am semnalat influentele.). RomAne de Neurologle. D. ca un convins adanc cunoscator al conceptiei freudiene.ro .8) In domeniul psihologiel.32 nalii intelectuali" vi minori" (precocitati (?) vor justifice crima prin argumente culese din .. In cadrul preocuparilor de psihologie fi pedaRogle infanHid. parvenire. Se impune o stavilire a acestei exploatdri a conceptiei psihanalitice. etc. D.dacoromanica. Psihologie si Endocrinologie. Narly. C. Antonescu expune contributiunile practice de mare insemnatate In cunoavterea vi influentarea integrala a sufletelor copiifor (elevilor) nostril'. interese financiare. au recunoscut o arma cu douà taivuria. 1) Acest aspect al psihanalizei 11 vom trata pe larg In cadrul unei /ucrari In curs. Moldovan (212) face prima expunere psihanalitica a inconvtientului. DI Prof. face o ampla descriere a aplicatiunilor psihanalizei in pedagogie. Din punct de vedere pedagogic.

Blaga (21) releva raporturile dintre conceptia romantica (a lui Se/telling. Blaga (id. care desena eadrele unei viziuni. 1.) Il descrie ca o realitate psihica de mare complexitate. ps hanalistii limitandu-se la un punct de vedere periferic. fi lipseste viziunei psihanalitice perspectiva vasta in adanc. Din sanul acestor raporturi. cu funclii suverane si de o ordine si de un echilibru launtric. L. Blaga considera problema psihanalitica de-o importanta deosebita.b ne oferit informatiuni sugestive pentru a sesiza subconstientul In care germineaza si din care 'tsar multe din conduitele bizare ale copillor". D. Rezervele ce le face In jurul acestei conceptii sunt cu atat mai valabile cu cat izvorasc dintr'o favorabila atitudine MO de doctrina psihanalitica. prin faptul ea ofera un imens material Cu extraordinare efecte dramatice si de fecunditate rara".) si cea a psihanalizei privind domeniul inconstientului. Tot In filosofie D-sa. Insa din pozitia limitata unui cadru marginal. utilizand datele psihanalitice In cadrul originalei teorii asupra stilului cultural 1) alaturi de comentariile filosofice si critice asupra problemei inconstientului. ea viziunea romantica contureaza inconstientul global.ro 3 . In teatru. D.. lipsit de substanta. Goethe etc. si adangAndu-i-se sporul mlezos obtinut pe alte cai. L. desprind o viziune mai plina despre structura $1 continutul inconstientului. de suprafata.dacoromanica. 0 mindu-se asupra structurei inconstientului. Carus. Din aceasta opozitie a privirilor. dar mai ales din discernamantul ctitic al unui spirit de-o rara putere de patrundere a realitatilor abstracte. pe plan filosofic.Trilogia culturil'. 1) In primul volum : Orizont 111 stila din . POPREIC11. gratie carora el devine un factor In mai mare masura $iesi suficient. Dupa ce insista asupra deosebirii ce trebue facuta Intre inconstientul organic-fiziologic si inconstientul psihic (conceput ca substanta sau ca o realitate sui generis). ne mai fiind posibila nici o cunoastere.818111 t 08111LNALIZAN www. D-sa considera posibilitatea unei abordar efective a problemei inconstientului numai reluand traditia romantica veche. Reamintind faptul ca descoperirea ninconstientului" constitue un titlu de glorie mai ales pentru filosofia naturii" D. evidentiaza valoarea conceptiei psihanalitice despre inconstient. ne ofera s't o serie de contributiuni pretioase. Dr. L. autorul desprinde concluzia. Irma gol.

al nostru. Blaga i§i Indreapta privirile In jurul fenomenului de crea- tie spirituala". dar nedeghizate" D. Ludan Blaga ii da numele de personan(d. L. O asemenea limpezire a domeniului inconOientului de perspectiva cosmotica" a dus la o serie de contributiuni originale in legatura cu raporturile dintre incon§ient §i con§tient ceea ce l-a facut.o ca o valoare de cultura ce trebue cunoscuta. www. Dupa aceasta conceptie psihanalitica a creatiei. in mai toate tarile. nu haotic". spre a fi utilizata apoi numal In scopul binelui social si in raport numai Cu realitatile noastre sociale. cu drept cuvant. ') Vezi capitolul al IX-lea : . literare etc. deghlzate. sa revizueasca In mod critic mecanismele vietii suflete§ti descrise de Freud. In mod deosebit D.ro . continuturi ale incon§tientului pot aparea (efulguratiuni ale incon§tientului") in constiinta §i fara o prea- labila transformare cum se petrece In fenomenul sublimarii.Fenomentil 1) Procesul personantel 11 considera autorul §i ca un pretios mljloc de explicare a fenomenului . cópturand. pe autor. O asemenea considerare il duce pe gAnditorul nostru la conceptia unui inconOent cu caracter cosmetic".dacoromanica.decat e con§tiinte. de revgrsare a undelor" continuturilor din incon§tient in con§tiinta scazute ca un ecou. * * Trecand In revista ecoul ce l-a avut doctrina §coalei lui Freud. tendintele (continuturile) incon§tientului apar in con§tiinta diformate. lamurit de psihanali0 prin mecanismul sublimarii" libidoului sexual. formand prin aceasta transformarecontinuturi ale diverselor creatii spirituale (artistice. Acestui proces de translatie.)') Ori. credem ca i se cuvine acestei doctrine Intreaga atentie."2) Ne limitam la aceasta sumara schitare a felului In care conceptia psihanalitica a fost comentata §i criticata de cel mai original §i adanc ganditor contemporan.stilm.

Din acest punct de vedere psihologia freudiana la aspectul unei psihologii dinamice 2) ce contrasteaza cu psihologia clasica asociationista. hedonicA. Principiile psihanalizei. Vieata psihica e un 1. Conceptia panenergetismului universal orienteaza psihanaliza fritr'o directie psihomotrice".ro . neza vietel afective.dacoromanica. Psihicul e o modalitate de manifestare a energiei universale. Janet prin conceptia sa a tenstund psihologice a intrevAzut psihologia dinamicA. www. Procesele mentale infantile stau la baza intregel desvoltArl ulterioare ale vietii psihice a individului. Psihologia afectivA. statica.CAPITOLUL H. ce n'a fost. tendinte. ci si In timpul somnului). Vom face o scurta expunere a principiilor fundamentale ale doctrinei freudiene. (si aceasta nu numai In stare de veghe. complex de tendinte care se gasesc Trite° miscare continua. inconstientul ca bazA a intregei vieti psihice. Astfel. Principiul psihodinamismului. nu poate deveni. dorinte ce tind spre elaborare manifesta. once proces psihic reprezentand forta unei cantitati de energii psihice 9 pe cale de elaborare. In capitolul utmator insistand asupra catorva aspecte mai importante pe cari He imprima unele principii. dupa Rtbot (271) 9 P. 2) Multi termeni al psihologiel freudiene sunt Imprumutati din fizicA fi mecanicti. printr'un complex de tendinte si In continuA miscare. Pslhosexualitatea cuprinde aproape intreaga activitate a vietli psihice. GeElementul afectiv stA la baza psihodinamismului. Teologismul intrapsihic: once act psihic este determinat de o cauzA (psihicA sau organic5) latentA sau manifestA. Copilul este tatAl adulluluig . Se descrie psihicul ca un sistem de tendinte. In sufletul individului sunt vecinic framantari. aspiratii.

Activitatea psihicA. 2) fu decursul evolutiei ontogenice si filogenice osociatia se face la Inceput superficiala (sunete. '1 Pazilhan (232): ptendinta este faptul esential al vietii mentales. spre deosebire de excitatie. geneza ei recunoscand conditii si determinAri bine stabilite exlude notiunile : nhazard" distractie". ca o filosofie finalistA" (Dubuiadoux) (86). a. inexplicabilA . Acest principiu prezintA o deosebitA valoare In doctrina lui Freud. 9 Din punct de vedere filosofic. Paulhan (230). coordinatie etc) (Iones) (160). asupra manifestkilor paihke. Fenomenele psihice sunt supuse unui determinism riguros. In psihologia deterministA a lui Freud se amestecA deci mecanismul cu finalismul. o emotie. inclintiri. gusturi. prezintA deci o continuitate si succesiune cauzalA. aceasta o a doua s. 2. Principiul determinismului intrapsihic. (Misa prezentandu-se ca o conceptie teleologica a psihismului 4). m. instincte. este termenul generic ce cuprinde toate variethtile lui : necesitAti. SA retinem astfel baza dinamicA si conceptia unei sinteze de tendente % dona din caracterele fundamentale psihologiei lui Freud. nu facem nimic din obisnuintA. tendintele traducAnd necesitAtile mentale sau fizice ale individului". dorinte. deoarece importanta determinismului universal este atat de mare Incat rupandu-se numai Inti'un singur punct s'ar rAsturna Intreaga conceptie stiintifica a lumei" (Freud) (114). Freud (115) Inte- lege prin o tendintA echivalentul psihic al unei surse continue de miscAri provenind din interim' organismului. finalismul psihalogiel freudiene a adruncinat bazele conceptiei liberului-arbitru.tendinta este o miscare sau oprire de miscare In stare nAscAnda .) apoi tot mai profunda si se ridica la un ordin superior (asemanare. actul psihic fiind conceput In vederea unui scop. Nici un act psihic nu este elaborat la Intamplare . o dorinta. d.dacoromanica. determina atentiunea si da o alta directie lantului de 'deis. Tendinta este deci la limita domeniului psihic si fizic". etc. 2) Orice act psihic este legat de un altul printr'o asociatie 3) dinamicA si cauzalA. distractie sau din capriciu. etc. 2) Aparitia oricarui fenomen psihic este conditionata de cauze: o perceptiune cheama In constlinta o reprezentare.ro . Nici o manifestare psihomotorie nu este deci ininteligibilA. www. produsA de cAtre agentii externi. sub once forma.

37 Vom vedea importanta i puterea explicativA a notiunei de teleologism psihic. La fel A. cum ar fi de ex. amoeba. 3. ajungAnd la concluzia cA intreaga dinamicA a energiei vitale psihice se aflA sub dependenta afectivitatii. Pd acest principiu al asociationismului cauzal. Pentru Descartes afectivitatea constituia domeniul gAndirei confuze". emotiei se transformA In activitate. geniul lui Ribot a pus bazele stiintifice ale psihologie afective. Comte in Philosophie pozitive spune : afectivitatea e unul dintre cele mai principale mobile ale vietii". locul cel mai important in mecanismul elaborArilor psihomotorii in general. al determinismului intrapsihic se bazeaza. Extinderea acestei psihologii. §i In psihologia v oluntaristA a lui Schopenhauer.. deoarece paralel cu crescanda complexitate a organizatiei somatice s'a efectuat i complexitatea mecanismelor proceselor vietii psihice afeetive. vise. din punct de vedere atAt filogenetic cat i ontogenetic. www. La cele mai elementare fiinte. afectivitatea era privitA ca fiind partea inferioarA a inteligentei" (Leibnitz). Acestea ar fi primele i cele mai simple manifestAri ale afectivitAtii in stadiul biologic din curbul evolutiei ei. Afectivitatea o gäsim astfel odata cu etergia vitalA. precum si a altor fenomene psihosimptome psihonevrotice logice care pana la Freud erau enigme in esenta lor. Mai mult. Freud a fAcut-o bazat pe numeroase cercetAri rlinice si psihologice. cAreia i-a consacrat numeroase volume si articole in Revue philosophique" (fondatA de dAnsul).dacoromanica. Energia psihicA derivA din afectivitatea ce-o posedA intregul organism" (Regis Hesnard) (260).ro . precum vom vedea. iar Wundt deasemenea aseazA tendintele (afectivitatea) la baza psihologiei lui voluntariste. Principiul afectului. de abia in secolul trecut. In schimb Hume in Morala sa dA importanta cuvenitA afectivitAtii. cAnd vom vorbi despre lapsuri. in acea inte- lectualistà a lui Leibnitz. metoda asociatiei libere a lui Freud i cea a asociatiei verbale a lui lung douà metode ale terapiei psihanalitice. Psihologia lui Freud din acest punct de vedere este prin excelentA o psihologie alectivci in care afectivitatea detine primatul. Totusi. gAsim tropismele. Elemental afectiv stil la baza psihodinamismalui. cand spune ca intelectul numai prin intermediul afectului.

afective se aflA in tendinfe. si deoarece sub vieata constientA afectivA se aflA o regiune inferioarA. simtim nevoia. In ce constA insA perceptia sensibilitAtii organice In care biol caz putem vorbi de o stare afectivA ? Am spus. tendinta cea mai evoluatA : ideea 1). a o executA. si °data cu aparitia celei mai elementare organizald psihice. Bernheirn dela Nancy a numit aceastA tendintA spre elaborare in act manifest a energiei psihice (ideei) : reflex ideo-dinamic. potentialitAti ne va face sa ne gAsim In acea stare de nesatisfactie afectivA (Unlust-Freud) .3s De altfel o manifestare afectivA repulsivA (antipatia) a individului s'ar putea compara fohrte bine in ultima analizA Cu tropismul negativ. care va creste in raport direct cu durata si intensitatea obstacolului precum si cu persistenta fortei ca case tinde a se manifesta In act. sim- IntrucAt baza. Janet). el once act psihic reprezintA elaborarea unei energii psihice. iar perceptia acestei tensiuni 2). iar nu in constiinta plAcerir sau neplAcerii ce le insoteste dupA cum sunt satisfAcute sau nu (Rrbot) (271).generatoare de tendintes. care este o forma embrionarA a sensibilitAtii constiente" (Ribot) (271). deaceea autAm s'o elaborAm (Abfuhr) fn care caz ne simtim satisfAcuti (Endlust). rAdAcina vietii patia. Cum ne-a venit o idee imediat tindem. ca orice energie se va acumula fn cantitate. ldeea constitue o tendintA. Ca once tendintA reprezintA o energie psihicA ce-si cau1A elaborarea. antipatia fiind rezultatul evolutiei tropismelor negative.dacoromanica. aceia a sensibilitAtil vitale sau organice. care n'ar fi decAt echivalentul psihic al reflexului fiziologic : excitatie-reactie motorie. Asadar odata cu perceptia senstbilitatii organice fa(d de tensiunea energiei unei tendinfe pe cale de elaborare. vom puI) Ideea fiind in acelas timp o . Complexitatea progresivA a psihicului a atras complexitatea crescAndA a vietii afective. In raport direct cu acesti trei factori va creste si tensiunea psihologich" (P. foarte obscurA. 2) Acest fenomen s'ar putea considera ca fiind si la baza cenesteziel. reprezintA actualizarea unei tendinte-forte. Cand frisA energia este impiedecatA In elaborarea ei. sensibilitatea organicd a constituit cea mai rudimentarA stare afectiva. www.a tropismelor pozitive. constitui ceea ce se numeste afectivitate. SA luAm de ex. Asadar congiin(a acestei sensibilitati vitale.ro .

mobile. Aceasta conceptie a deplasarii" afectului explica len omenul transfertului afectiv" (Freud).) de care este legat. De altfel zilnie se spune : . reprezentari. al satisfactiunei vitale. primitivi) sau ontogenetice (copil . dela cea mai simpla la cea mai complicata. 2) Vom reveni asupra importantei fundamentale a acestui principiu afectiv. Se vgd cleci caracterele unei notluni cantitative. noua psibologie opune una cantitivd". indiferent dacg satisfac sau nu si alte cerinte socIale. Aceasta senzatie de placere o cauta once !BMA vietuitoare. activitate bio-psihica. intreaga dinamica a domeniului psihic fiind orientala de factorul afectiv. 5i sa intre In alte sisteme psihice noi" (lanes) (160). Inteadevgr acestia precum vom vedea nu cautg decgt satisfactiunea tendintelor lor. Am lost obi5nuiti sa vedem In afect. Afectul (ca once energie) se poate diminua. Din cauza acestei mobilitati afectul se poate deplasa (Verschiebung) de ata de elementul psihic de care a lost primitiv ata51t. . o calitate a unei senzatii. prin o oarecare independenta fata de elementul intelectual (senzatie. etc. etc. de acest instinct vital". . dinamiee. e carecterizat deci prin mobilitate. Acestei conceptii calitative" a afectului.ro .a crescut ura' a scdzut iubirea" miam indreptat iubirea pre' etc. idee. scopul oricarei manifestari (tendinte) psihice fiind acela de a obtinea placerea (teleologismul hedonic al psihologiei lui Freud) satisfactiunea. $i aceasta va fi neplacuta In cazul aid tensiunea energiei cre5te In urma nesatisfacerii tendintei impiedecate 5i placuta in urma elaboraril satisfacatoare a ei I). sentiment. Principiul piacerii" (Freud). indiferent daca prin acea placere se satisfac sau nu 5i alte cerinte . mad 5i deplasa 2) . alienati. Din acest punct de vedere psihologia /ui Freud se caracterizeaza printeun panhedonism al evolutiei vietei bio-psihice. al reportului afectiv" (Mauricheau-Beauchant) fenomen foarte ') Deschamps (82) vorbeste de maladiile energiel psihice" creind astfel o noug stiintA clinicg: psihopatología dinamia`. intr'un cuvant al unui element intelectual. ar calauzi astfel Intreaga. www. biologice etc. 8i aceasta cu atat mai mult cu cat ne vom scobora pe scara evolutiei filogenetice (animale.39 tea vorbl de o stare afectivd.dacoromanica.

Aceste consideratiuni l'au determinat sa studieze serios sexualitatii din toate prctele de vedere. de constiinta. . Toate aceste Intrebari. uitam anumite lucruri si-apoi ni le reamintim . Rezultatele obtinute de el si de adeptii scoalei lui. ipoteza inconstientului isi gaseste unica sa justificare psihologica" (11 uizdt) (322). Cand hipnotizatul (deci cu constiinta In stare atenuata) destainueste fapte cand ce nu-si-le reaminteste in stare de veghe. In acest domeniu Freud gaseste geneza tuturor simptomelor de natura psihica.ro prob . cunoscuta sub numele de teoria lui libido a lui Freud i careja ii voin rezerva un caditol special. nu le-avem la indemana intotdeauna. Freud a fost surprins de frequenta cu care descopere factori de natura psihosexuala" ca germeni etiologici ai psihonevrozelor. In acest dute-vino al reprezentarilor. au deslegat numeroase probleme.40 Important in mecanismul terapeutic al psihanalizei. psihanalitice efectuate in clinica si in afara ei. www.dacoromanica. anume la cea a psihosexualitatii. de fapte ce le uitam. nu-i vine sa creada ca le-ar fi spus el este foarte natural sa ne intrebam : unde este depozitat capitalul psihic ce detine memoria faptelor destainuite atunci cand constiinta este atenuata (hipnoza) sau in disfunclie (delir)? Unde sunt depozitate urmele mnezice" ale reprezentarilor de lucruri. anume pe acel al inconstientului. viselor etc. cand urt deli- rant (cu constiinta in stare de disfunctiune) spune lucruri de care nu'si mai reaminteste. Inconstientul. baza Intregel psihoIogii. ducand astfel la conceptia cea mai originala a doctrinei psihanalitice. precum si multe alte considerente si observatii l'au determinat de Freud sa studieze domeniul extraconstient al psihicului. Psihosexualitatea cuprinde aproape intreaga actiIn urma numeloaselor cercetari vitate a vielii afective. pentru ca apoi sa ni le reamintim ? Da unde le evoceirn §i mide dispar dupa ce le inlaturam din lumina constiintei ? In constient nu sunt deoarece le uitam. precum si In explicarea simptomelor nevrotice. din care cauza scopul terapeutic al psihanalizei mecanismelor sediul consta in abordarea acestui domeniu : psihopatogene.

de agresivitate gi de conservare individuald (proprii materiei vii). Vom vedea de. care pAnd la Freud nu s'a studiat in deajuns. ca instinctul sexual. intregul sistem de tendinte ale copilului mildr modificari si transforman i adeseori profunde. . .dacoromanica. 2) cdci nimic nu se pierde" iar »ce n'a fost nu poate deveni". importanta mai ales a traumelor afective" in taza vietii din copildrie care pot uneori surveni gi desaxa.ro . Vor apdrea alte tendinte.41 6. Vom vedea sub influenta cdror factori. 2) Vezi cap. vor . deoarece tendintele noi apdrute nu sunt cleat derivatele celor care par a fi dispdrut .dispdrea" unele din cele vechi. lar altele derivate (cdpdtate) sub influenta amblantei sociale (educatia sub toate formele ei).tolul psihonevrozelor §i perversiunilor sexuale. Procesele mentale Infantile stau la baza tntregel desvoltAri ulterioare ale vietii psihice a individulul oi colectivitAtii. .asemenea importanta unei evolutii normale gi anormale ale psihosexualitdtii asuprá siindtdtii psihice ale vietii de adult. Copilul se nagte cu o sintezd de tendinte unele primare. desarmoniza intregul fond afectiv ce anima vieata psihicd latentd gi manifestd ulterioard 2). Calitatea acestui capital psihic va nuanta intreaga activitate psihicd ulterioard a individului. Perioada infantild a unui individ (ca gi de altfel a unui popor) prezinta o deosebità importantd. ') Copilul este tata adultului (Freud). . Toate acestea MO numai in aparentd. www.

Aspectele doctrine' psihanalitice. refularea gi rezistenta. Problema inconstientului nu este deloc nouA. Utilul social.. sfera inconstientului si psihosexualitatea. Duna ce am expus pe scurt principiile fundamentale ale doctrinei lui Freud. Eul individual gi social. tionala a acestor douà sisteme psihice : cenzura.ro . Conceptia psihanalitica a congtientului. Geneza Incongtientului : apare odata Cu cea mai elementara organizatie psihica congtienta. Lui Freud ti revine insa marele merit de a-i fi dat cea mai vasta acceptiune si una din cele mai complete rezolviri.-. si aceea a inconstientului a fost privita si din punct de vedere hlosofic. mai importante ale doctrinei. ApeContinutul incongtientului. Complexeie ideo-afective. que www. Acestea ar fi : vieata afectiva. Afectivitatea gi incongtientul : criteriul afectivitatii (senNu exista indifesibilitatii) este criteriul vietii sub toate formele el. care a deosebit o gAndire spontana (inconstientul) de una reflectata (constiinta) . dela Pascal ne-a ramas: Le coeur a ses raisons.Dub'ul aspect : biologic gi social. A) Psihologia inconftientului. Asupra afectivitatii am insistat putin (in capitolul prece- dent) si vom mai reveni. suntem nevoili sa insistam in primul rAnd asupra unor laturi mai originale.CAPITOLUL III.dacoromanica. ceptia psihanalitica a incongtientului: congtientul nu este deloc egal cu vieata psihica. Ramane sa vedem cum concepe scoala psihanaliticA inconstientul si psihosexualitatea. Ca de altfel once problema. metafizic etc. ConDiversele teorii asupra incongtientului. Istoricul acestei probleme.Null-punkt° Wundt). Pr inciplul piatente posesive gi oblative. ferenta afectiva (. cerii gi prIncipul realitatii. Organizatia structurala al funcRaporturile dintre congtient gi incongtient. Istoric. Primele incercari le gasim la Descartes (1596 1660).

M Prince. Delacroix.stient (Assaglioli) sau eta subliminal (Morton Prince). Astfel Jung. Janet sa-i dea valoarea stiintifica in acelas timp cu prof esorul Freud creandu-se astfel o adevarata psihologie a Incon stientului. Nancy (Bernheim. von Hartmann (1842-1906) In Filosofia inconstientului" (1869) si de abia in 1886. de unde apoi a fost conceputa pe baze largi. credin(elor. mai mult de ordin fiziologic si psihofiziologic (inconstientul organic). Le Bon.dacoromanica. Abramowsky. Precum vedem. Janet (151) evidentiaza automatismul psihologic" si sinteza mentala" pentru explicarea multor manifestni psi hice moibide. personalitatea dubla i) fenomen studiat si de Binet. Liébault). Leibnitz (1646-1716) prin teoria perceptiilor minimale" (inconstiente) a introdus lima conceptia inconstientului in psihologie. Bordeaux (Pitres $i Hesnard) pentru ca prin conceptia automatismului psihologic" P. W. Grasset. fi cu cercetarile de laborator.. www. Paulhan. Boutroux. Simbolul divinitkil. Wandt o aseaza pe baze experimentale psiho-fiziologice. etc. studiul inconstientului trece in sfarsit pe terenul experimentarilor clinice ale scoalei dela Scipettière (Charcot). Dwelshauvers. 0 desvoltare filosofica a problemei o da Ed. simbolurilor oaresicum universale2) legate unele de ca expresie a silu acest fenomem psihopatologic. constitue una din problemele cele mai discutate ale psihologiei teoretice si exprimentale. Fiecare conceptie in parte a descoperit treptat-treptat tot atatea elemente componente si functiuni ale acestui domeniu psihic. etc. Ribot. demouulut misterului etc. W. care detagate de eul congtiintei evolueazA ca o a doua personalitatea fast numit gi cocon. Ribot. James. descrie imaginile arhaice" (urtamliche Bilder") in cadrul superstitiilor.43 la raison ne connalt pas". Alti autori din punct de vedere evolutionist au abordat studiul elementelor vechi inmagazinate In inconstient. (cum este de ex. Bechterew. Astfel P. Problema inconstientului.ro . preocuparile ce au vizat notiunea de inconstient". In acest cadru stiintific cu lucrarile lui H. Bergson. executate de Bazaillas. liöff- ding. etc. Morton Prince. un elev a lui Freud. de psiho-fiziologie.). incongtientul stemelor psihice ideo-afective. dupa ce a fast incadrata in o serie de conceptii filosofice a trecut si in domeniul experimentarii stiintifice (de laborator).

www. Unele aspecte sunt In raport : a) cu viea(a noastra psihicei internd (preocuparile resimtite ca framantari sufletesti".imaginatiel creatoare". rasa. cum ar fi de ex. pulsatia. allele de elemente sacre. sau de aiti factori social-etici.44 frica. actele inconstiente sau mai bine zis fntreaga fiziologie a starii noastre cenestezice de care nu avem constiinta decat cand trece pragul normalitatii 2) si asupra careia elementele psi- 1) Gratie careia se efectueaza inspiratia a§a zis a opontanag revelatiile etc. precum si in finalitatea lor (stabilita mai ales In conceptia psihanalitica).. etc. fenomene studiate de Ribot (268) In conceptia lui asupra . De ex : peristalismul gastro.ro .) Ribot pune apoi accentul pe aspectul afectiv (emotional) al proceselor inconstiente descriind chiar o logica afectiva" gratie careia se explica toate actiunile celor cu o constiinta slaba (la cei lipsiti de educatie sanatoasa sau zdruncinata fie momentan. In nevroze). scoala psihanalitica a privit problema din pullet de vedere dinamic descriind un inconstient dinamic" (sau latent-activ). In modalitatile de actiune si exteriorizare. In sfarsit dupa ce unii psihologi au intrevazut si functiunea creatoare a inconstientului 9. fie pentru un timp mai Indelungat. aptitudinile) ereditare ce se manifesta spontan" ca Wand parte din felul nostru de a fi". etc. 1) Toate fuuctiunile organice (interne) se petrec fara sa avem conViinta de efectuarca lor..intestinal. etc. tot in raport evidentieaza acest raport intrapsihic) intern cu vieata biologid (fiziologica) a organismului nostru (de ex. b) altele. etc. tabuate. De indata ce acest prag a fost dep4it sau turburat luam act de aceste functiuni devenite anormale (tnorbide): palpitatii. etc.dacoromanica. Aceasta atata timp cat se petrec in pragul normalitatii (sanatatii). Alti autori (G. gastralgii. deliberarile din cadrul vietii noastre psihice interiorizate. Se Intrevad deci atatea aspecte divergente ale inconstientului In geneza. (inconstient functional). neam. Toate aceste imagini arhaice" (sau imago-tipuri" Maeda) constitue asa numitul inconstient colectiva sau supraindividual" (Jung) comun vietii psihice colective (de popor. le Bon) au descris din incenstient virtualitatile (predispozitiile. bataile cardiace.

chimismul amoral (prin . sanctiune. a perversiunilor sexuale si de altfel a °dare. si care se formuleazA : imitate In multiplicitatem. ci si asupra mediului social (in cazul geniilor. Fard 'ndoiald cd fiziologia. psihol. E vorba In concluzie de influenta (Inhibitorie sau de accelerare) ce o are un element psihic (imagine.hice au o influentd incontestabild 1) si In sfArsit c) cti ainbianta socialii (si chiar cosmicd). etc. 1930) sustinand importanta deschilibrului acestui raport psihologic In geneza multor stAri de nevroze . ¡iterare.organ al gándirei"). * * * Bazati pe legatura dintre vieata psihicd constienta si creer (. E o lege a spiritulul de sintetizare a fenomenelor din oricare domeniu. cu consecinte nu numai asupra individului (prin educatie.ro . endocrine). religiosi. au cdutat sd evidentieze conexiunile actelor inconstiente cu un substrat organic. a impotentel psihice. etc ) asupra functiunilor fiziologice si endocrine Existenta si importanta reala a factorilor psthici se va Intrevedea si cand vom studia geneza psihonevrozelor. marilor reformatori politici. 9 Papt bine stabllit de studiile de psihologie generalA si recent de cele ce s'au facut asupra reflexelor conditionatem (Pavlow). 1) Asupra acestei orticulatil psihologice dintre indivld li amble* wetalA (si cosmica) am insistat In una din comunicarile ce le-am facut : Psihologia psihonevrozelor° la al X-lea congresal Soc. 9 In virtutea unei legi universale de altfel. 9. In endocrin. pline de surprize In cadrul endocrinologic se gaseste In raporturi fundamentale Cu vieata psihicd In general. tot mat de mare ca si desechilibrul oricaret functiuni organice (fiziologice.shormonia) In urma nenumaratelor experiente minutioase.). curentele filosolice. sociali credndu-se evenimentele. In contactul psihologic dintre individ si aceastd ambiantd iardsi se efectueazd o serie de influente de reciprocitate. cercetdtorii materialist' sustinand punctul de vedere pur organic (fiziologic). de neur. miscdrile sociale. manifestari psihomotorli. (Iasi Oct. penttuca sd i se cunoasca apoi legile si mecanismele ce animl acest domeniu. S'a pus astfel In legaturd Cu sistemul nervos si umoral de unde conceptia fiziologica a inconstientului. lmportanta acestei vieti a inconstientului a lost atat de evidentiata In polimorfismul ei manifest (de unde si multiplicitatea conceptillor emise) Incdt psihologii au lost tentati sd-i gdseasca o formuld sintetistd unitarista 0). psihiatrie. artistice etc. soc afectiv.dacoromanica. www.

Toate aceste. Si aceasta completare se efectueaza cu atat mai mult.Muelque et Inconsciencem Alm 1909.). litiffdink. Teorile afective sustinute de Bazaillas2)§i Abramovsky (1) descriu inconstienful ca reprezentant al . S'a mai conceput apoi (tot din acest punct de vedere) inconstientul In raport Cu intreaga fiziologie nervoasa. considerati (Pierotz. dupli care o redam succint. etc. www.46 Sunt apoi.dacoromanica.. si Inchide in limitele controlului si actiunei ei ind de sisteme partiale (de idei. pe baza impresionantelor experiente de /aborator (acerebrarea animalelor). motorii. dinamice. tendinte motorii.ro . pe datele anatomo-patologice.) ca sediul vietii noastre emotive (afective). in deajuns de cunoscute conexiunile acestei vieti cu sistemul nervos vegetativ ce detine functiunea 'Centellor cenusii bazali. Geme111. ideile fixe) sunt . etc.afectivitatii pure total lipsit de imagini si idei ce l'ar face cunoscut si exprimal) A caror expunere al critica savanta o face Hesnard (144). imagini.fiziologia si psihologia se completeaza fara contradictie in solutionarea progresiva a problemei centrale a gandireia (hesnard) (144). cerebrala. etc. etc. histologice in cadrul carom gasim cunoscutele scheme de localizari cerebrale ale functiunilor inferioare (inconstiente) (schema lui Brissaud. Binet. Din acest punct de vedere (psihologic) am vazut cum diversi autori au abordat manifestarile psihice ale inconstientului. cu cat in general . S'au emis astfel o serie de ipoteze 1) : statice. Paulhan. Faptele histerice (de ex.) si care sunt starile constiintei noastre clare. Jastrow. etc. conceptii pur fiziologice ale inconstientului au fost pe alta parte completate in aspectele lor lacunare de conceptiile celor ce puneau problema si din daca nu chiar numai din punct de vedere psihologic.sistemele emancipate" in urma unei stramtari a campului constiintei". afective. dupa care constiinta este un vast sistem psihic cupri»zand intreaga noastra individualitate. 2) In . Dwelshauvers. Teortile statice (influentate de vechea conceptie asociationista) au fost emise de Janet. poligonul" lui Grasset.

etc. Primul s'a bazat pe studiul emotiei muzicale 9 In timp cé Abramovsky pe nenunAratele experiente. telepatie.. In elaborarea unui act inconstient. Acesti lactan i interni din psihicul (mai ales inconstient) al indi9 Care prin exceleng ne ofera stAri inconOente inefabile al deci greu de cunoscut. In timp ce scheletul" lor motor este al vietii inconstiente". ce n'o poate formula Mud ipoteza necunoscutului'. Teorlile motoril ale lui Ribot si Bergson au deschis la randul lor rolul primordial al motricitgtii in activitatea inconstientr. memoriei.dacoromanica.) atiintificS a inconatientului. ectoplasmil. deoarece once act psihic Isi are determinantele propril. cryptopsihie. Dupl conceptia psihofizioConceptia Inconstientului. functiunile inconstiente erau considerate ca functiuni fiziologice spontane (fara excitanti extern» ale sistemului neurocentral. precognitie. Geley. de depheate conceptia spiritism (telekinesii. In sfarsit. meta-fizice si meta-psihice (Myers. Wei. www. asupra imaginilor. Elementele afective. Determinismul freudian MO nu precum am concepea aceasta Nspontaneitate". a conchis valoarea reala a coeficientului afectiv si a puterii creatoare ce o detine vieata psihica inconstientg. nu exclude existenta unor factori interni.bil. In mare parte de laborator. condifil vNzut genezice bine stabilite. Ori. Inconstientul e virtualitatea ce linde sa se rezolve prin actiune. etc. logica de Oa la Freud. etc. prin creatia si functiunile Inca misterioase ale vietii inconstiente mentionAm feorifle dinamice sustinute mai ales de scoala psihanalitich pi a disidentilor9 ei (Tung Adler.) 9 Care In fata vastei documentatii §I a nenumgratelor cazuri (cuprinse to Traité de Metapsychie Ed.) care In legAtura cu celelalte conceptii a ridicat valoarea inconstientului la nivelul unui fundamental fenomen psihologic al Intregei vieti psihice individuale si colective sub bate formele ei. pentruca a4 bgnitiascA una ocultfi. intelectuale sunt ale constiintei. trecaad peste conceptiile Ina meta-stiintifice. Alcan) de crypteslhesie. a viltorului. Ch. telepatie. levitatiuni. fiind un inel dintr'un !ant asociativ cauzal. In m5sura In care le lipse§te corespondentul lor Intelectual (imagini. Richet 2) etc care incearcA o explicare a fenomenelor de cryptomnezie. etc. 9 Vezi capitolul al X-lea.ro . inexistenta unor factori determinanti externi. etc.

dupA manifestarea lui externa: Neaga once valoare metodologica a metodei sublective. Aceasta realitate interioara.c : domeniu inconvtientuluis (Ifesnard 129). V. daca nu mai mare. . Reiser.9 Cum concepe scoala psihanalitica organizatia structurala si functionala a inconstientului ? Ce este acest substrat psihoorganic al constiintei ? Inconstientul reprezinta intregul psihic. cum ar fi visele. deoarece elementele constiente formeaza numai o mica parte a vietii psihice" (Paulsen) (235). schizoizii. precum vom vedea mai departe. etc. fanteziei . Calverton) sustinand ca psihicul trebue studiat dupa felul de comportare (englez-behaviuur. at de acea regiune ce cade direct sub lumina constiintei 2) tot ceea ce este ignorat de individ"(Hesnard)(144). Inteadevar. Constientul deci contrar credintei psihologiei clasice nu este deloc egal vieata psihica" (licsnard) (144). Intrista anumite situatii externe. mai mult sau mai putin Indelungat. o lumina ce evidenteaza In fiecare moment al vietii. sau temporar: cei visatori.ro . ') In studiul fenomenelor psihice se aplica doua metode : 1) metoda obiectivd. aceiasi putere o au daca nu mai mare si situatiile realitatir noastre interne. simptomele nevrotice. Incat numai o colaborare a lor va putea constitui un studiu complet al psihicului. si aceasta o face utilizand metoda cunoasterei introspective. in sfarsit oricine In momentele sale meditative. In aceasta realitate psihica Freud gaseste mecanismele psihologice a multor fenomene psihice. etc. vieata afectiva melancolicul. Oliver. ca si realitatea externa a mediului In care traim. de extrospeclie a $coalei Behavioriste (America) creata de Watson (Cu adeptil A. 1) Con§tiinta de sine este acea cunoagere InternA gratie canela simtim ceeace se petrece In no'. situatii creiate constient sau inconstient de factorii psihici ai garidirei. Ambele metode au Insa defecte qi avantajii.Weiss. K. prezinta aceiasi importanta vitala. de aceea prin psihic" vom 1ntelege atat constientul cat si Inconstientul. sunt considerati de Freud ca determinanti ai actelor inconstiente. schizofrenicul. Dashley. de unde termenul de behaviorism) a individului. imaginatiei.dacoromanica. www. In acest domeniu intern cauta sa patrunda prin diferitele lui metode psihanalitice.48 vidului. precum ne pot inveseli. Domeniul psihic aproape ca se confunda cu inconvtientul. diferite pArti necesare vietii de relatiune meditative din domeniul Intunecat al Intregului capital psih. . este runoa§terea interioara. In aceasta realitate Isi traeste timp.

si aceasta ne-o dovedesc fenomenele hipnotice.). ea In realitate le $tinr. Si vom vedea valoarea psihologica si terapeutica ce o prezinta descoperirea acestor mecanisme In determinarile lor morbide.ro 4 . Adeseori. mai absurde pana la cele mai rationale. PO1'F8CII 5113117: . nu ne dam bunaoara seama de ce persoana care ne inspira dragoste. o iluzie a crede ca portiunea constienta a unui eveniment este portiunea sa principala" (Ribot) (271). S'ar putea Dr. Dece ? Adsea nu ne putem nici noi explica. etc. altuia Ii inspira aversiune. incat ar fi o eroare. rezultatele unor mobile si motive inconstiente. Toate actele noastre de vointa au la baza determinar1 ale unor forte ofective Incon$tiente. cele mai de neInteles. Avem deci numai iluzla libertcifii voinfei. un fapt. o situatie. In sfera lui principiile dinamismului si determinismului Isi vor gasi aplicarea cea mai Indreptatita. altele de acelas sens.si da seama de adevarata origina a inspiratiei lui.dacoromanica. Inteadevar In cursul somnului hipnotic spunem lucruri (ceea ce denota. Toate actele noastre cele mai bizare. le recunoa$tem) de care In stare de veghe Insa n'avem cunostinta. In om se petrec fapte psihice pe care le cuneaste fara sa stie" (Freud) (114). tendinte de care individul nu are cunostinta ele fiind In Inconstientul lui. nu le recunoastem ca Wand parte din capitalul nostru psihic. Demeniul lui constitue sediul genezei si conditiilor determinante ale tuturor proceselor psihice manifeste sau latente. artistul nu. sunt supuse unei logice din cele mai severe. act pe care nu ni-I putem lamuri (cum ar fi de ex. InteadeOr suntem surprinsi In fata unui act ce-I executam (candca I-am facut inconstienta).PIDILINALIZA6 www. lapsul. Constatarn doar a ne place sau nu ne place un lucru. I. se gasesc trite° continua miscare.40 Inconstientul reprezentand aproape intregul psilnc. reformatorii de originea ideilor lor. Inteadevar. 0 suma de tendinte antagoniste. o persoana. etc. In timp ce pe altul II lasa indiferent. In lumina constientului nu upar decat rezultatele unor determinari executate In afara ei. Intrucat mecanismul acester sentimente de placere sau neplacere rezida In profunzimile psihicului nostru inconstient. De asemenea nu ne dam seama de ce avem un caracter bun sau rau. 1ntreaga sfera a activitatii psihomotorii constiente va suferi influenta determinanta a inconstientului.

'). distractia. Am vazut ca In psihoAfectivitatea §i Incon§tientul. Logica afectiva sta la baza oricarel alte logice.ro . adica afectivitatea. distractie". rationamentelor. acestea ne fiind decat derivatele si determinantele inconstientului nostru afectiv. oboseala. (Le Bon) (id). Din acest punct de vedere. Ratiunea cea mai obiectiva este sterila. si dansa se bazeaza tocmai pe aceasta nuanta ascunsa. ca o forma mai evoluata a sensibilitatii biologice. spontan". adeseori ignorand Insa factorii lor determinanti reali.) in aparenta cea mai lipsita de vreo nuanta afectiva oaresicare. Inteadevar. natura pe care. deoarece toate mobilele actelor noastre au un substrat afectiva. o vom regasi in toate manifestarile noastre con stiente. Voint a de asemenea Isi are originea ei afectiva. Intreaga noastra activitate psihica se conduce astfel dupa logica afectiva. a se crede ca actiunile Precum vom vedea. In ultima analiza. www. sensibilitatea este acel primum movens" al intregei dinamice vitale. filosoful ligIvetlus considerg oamenil pasional' superior' celor dotati cu putere de ratiune. cum ar fi chiar logica intelectual (Le Bon) (id. sensibilitatea psihica. pasiunea (forma cea mai concentrata a afectivitatii) ne determina sa studiem cutare problema si pentru a carel sustinere tot pasiun ea favorizeaza elabora! ea aigumEntelor. capriciul. Ori. manifestad a caror existenta o cunoastem. 2) (conformate bine'nteles obiectivitatii stiintifice). etc. derivata din logica biologica (Le Bon) (186) a vietii sub once forma. etc. lipsita fiind de su portul afectiv.50 astfel insira infinit altea la manifestad psihice normale si patologice ale individului. va fi la baza intregei noastre activitati psihice. careia Ii va imprima caracterul afectiv. favorizeazA uneori elaborarea actelor inconstiente. Tendintele noastre inconstiente toate vor fi de natura emotionala. logia afectiva a lui Freud. oboseala".dacoromanica. ignoranta ce ne-o ascundem sub numele de hasard". care In realitate li dirijeaza rationamentele. Dar necunoasterea cauzei unui act nu echivaleaza deloc cu inexistenta vreunei determinad. alteori din contrA si ele sunt determinate de factori psihici fnconstienti. capriciu". Astfel ar fi o erezie stiintifica.

indiferenta afectiva Insemnand inertia. A suprima reactiunile emotive ale fiintei vii este a o expune pericole- lor de tot felul" (E. fie pentru o clipa chiar.miscare si vieata. In acel Null-punkt" (14.dacoromanica. a ritmului vital echivaleaza cu moartea. Dupre et Trepsat) (92) disparitia vitalitAtii. tra-psihice Incepand Cu cele mal temporare (distractie) definitive (schizofrenie). logica mistica cu o afectivitate net manifesta. dintre : Termenul de inconstient" preGeneza incon§tientului. Nu mai vorbim de logica multimii. nici o stare psihica nu va reusi sa se fixeze. Am Mat o mica digresiune spre a ne putea da seama de caracterul universalist al sensibilit4i. In cazurile de disociatii in-. Excluderea uneia din acestea aduce anihilarea vietii. Logica biologica la fel este calauzita de tropisme (afectul In faza lui de organizatie biologicA). In acel zero afectiv". (Jones) (160). este criteriul vietii sub toate formele ei.noastre voluntare n'au alta cauza decat vointa ce le-a provocat". Morel a localizat sediul emotivitAtii In marele simpatic. disparitia ei fiind Vedem deci stransa conexiune de o valoare fundamentala energie . Ritmul vielii psihice vesnic oscaeaza Intre cei doi poli vitali : placere si neplacere . echi- valeaza cu Incetarea miscarii.ro .sensibilitate afectiva .. precum vom vedea. Emotia este conditia sine qua non" a vitalitatii psihicet) Pour mouvoir il faut émouvoir" (Ribot). al afectivitatii. i pAnA la cele www.undt) al indiferentei afective. Emotivitatea are anterioritate asupra tuturor reactiunilor psihice. Si cand nu este influentat de constient ? Cand acesta n'a fost prezent 9. ceea ce In psihologia cinetica. Vom refine Insa faptul ca tendintele inconstiente In totalitatea lor sunt calauzite de un principiu afectiv studiat de Freud sub denumirea de principiu al placerii" toate tendintele inconstientului fiind astfel de natura emotiva. criteriul sensibilita(ii. Precum vedem. mai bine zis este egal cu a-i suprima energia vitala. Spunem ca un act este inconstient cand elaborarea lui n'a fost influentata de constient. afectivitatii. energetica.. zinta mai multe Intelesuri. imobilitatea vietii psihice. Caracterul vietii (energiei) celei mai rudimentare este miscarea. Cum se IntamplA.

ro . Evolu(ia filogeneticd a psihiculul. altele de acelas sens. ce detine activitatea constientA. si 2) instinctul sexual La baza vietii inconstiente vom gAsi in ultima analizA existenta acestor douA tendinte caracteristice vitalitatii. Traiul insA intr'un mediu social a contribuit mult la dului . ii putem concepe sub acest dublu aspect : biologic §i social primul fiind acel al capitalului psihic restrans cu care se manifestA in psihoactivitatea copilului al doilea. lnconstientul freudian" InsA mai prezintA un al doilea caracter : caracterul social. au I) Vom vorbi despre transformarea tendintei In instinct In capitolul psihosexualit5tii. Aceste tendinte inconstiente. and nu cunostea Inca rigorile sociale nu urmArea alt scop decat satisfactiunea acestor tendinte instincte. unele antagoniste. de cAtre societate si constiintA (vezi pag. dupA continutul inconstientului. Este un inteles blopsihologlc ce-1 dAm inconstientului. si pentru vieatA tot universal. 2) SA retinem deci prima categorie a tendin- telor pur biologice ce le gAsim In continutul inconstientului. Continutul inconOientului. inconstient vom gAsi o sumA de tendinte intens afective. asa cum ni-1 descrie Freud. Din punctul acesta de vedere aparitia inconstientului se confundA cu aparitia sistemului nervos central. www. in con- tinua miscare. conduceau individul dupA principiul afectiv si egoist al plAceriia. complexitatea si totodatA la desvoltarea psihicului indivinoile conditii sociale create de exigentele mediului. intens emotive.dacoromanica. fenomen universal din cauza antagonismului (antinomillor). Intr'adevAr. 59). 2) Ambele manifestandu-se pe calea instinctului agresiv al luptei In.62 In once chz nu putem vorbi de un act inconstient propriu zis. treptat prin reprimare. acel al continutului sedimentat In inconstient treptat. Precum am spus. decat numai In cazul cand fiinta posed A cea mai elementarA organizatie psihicd constientA. Dar numArul tendintelor va fi cu atat mai mare Cu cat organizatia blopsihicA se va afla pe o scarA mai InaintatA.. Individul In starea de primitivitate. In I. Instincteie 1) fundamentale si primordiale ale celei mai simple organizatii psihice ar fi : I) instinctul de conservare proprie.

dorinte inconstiente : Caracterul intens afectiv din cauza dinamogenezei afective a psihicului.53 silit pe individ sA se conformeze acestor rigor!. Inconstientul urmAreste conservarea proprie prin satisfactiune imediatA conform principiului plAcerii". Toate aceste influente sociale au lAsat astf el urme adAnci In organizatia psihicA a individului care. spre muncA. de a conserva excitatiile externe qi interne. oferA individului numeroase experiente cu stAri afective corespondente. afectiv. care §i el la randul lui urma aceia§i evolutle spre complexitate.. inerenta substantei vii. precum am spus... si Caracterul primitiv In raport cu cerintele sociale. In directia plAcerii. si care 9 Grefarea natural a lAsat Cu timpul urme organice In somatic. toate aceste impresii 'As And mine mnezice" 3) (memorie biologicA) In constitutia somato-psihicA a individului.ro . 3) Vezi capitolul : Fenomenul sublimArii°. Afectivitatea este interesul organismului.. Vom reveni 1it.) 2) Lupta ce se dA intre individ si societate. Raporturile din- tre indivizi au desvoltat mai mult instinctul gregar si agresiv pentru satisfacerea instinctului sexual. 3) Semon in 1904 a numit mnema" (sau engramA) facultatea. Acesti factori noi. derivate din cele primare. intens afectiv si egoist. spre cultivare. Caracterele acestor tendinte sufAr irisa o serie de transformAri evolutive In sensul unei socializad a lor. www. Drept consecintA a acestui fenomen vom avea ten dinte secundare. de altfel asupra acestei noi organizatii psihice. interesul e plAcerea. tendinte InsA de naturA si origine socialA (tendinte spre altruism. de naturA social. i-au limitat din ce In ce libertatea manifestArii oricand si In fata oricui a dorintelor lui naturale. trAia din inconstientul lui simplu.dacoromanica. a favorabilului este de aici : desvoltarea" (Vlad) (309) Caracterul egoist. Cu timpul individul face o sumä" de achizitiuni de ordin intelectual. cu timpul s'au grefat" in inconstientul primitiv 1) dand nastere constientului (In sensul constiintei morale). de conservare proprie etc. SA retinem InsA cele trei caractere fundamentale oricArei tendinte. urmArind idealul hedonic al satisfacerii instinctelor lui Societatea impunAndu-i anumite cerinte.. Individul era nevoit sa cunoascA bine aceste conditii sociale si sA se conformeze lor la once pas. etc. spre a nu suferi penalitatea social.

amintirile si mai ales starile afective intense prin care a trecut individul In decursul vie(ii. automatic. apare organizatia constieniului (in sensul constiintei morale). psihofiziologic. inteadevar. Vom reveni asupra acestora din cauza locului important ce-1 ocupa in doctrina psihanalitica. Pt ecum am vazut. o teorie lipsita de misticism metafizic sau supranatural" (Jams) (160). cu numarul tendintelor Impiedecate In manifestarea lor actuala. Ontogenia repetd pe scurt filogeniau. psihopatic. precum se pot mosteni stigmate fizice. social. se pot aplica alai In domeniul organic cat si in al vietii psihice .ro . cu intensitatea afectiva a vietii ce o duce inclividul. II. Asadar o a doua categorie de elemente ce Isi au sediul in inconstient vor fi experienfele. Am vazut de asemenea cum. interpsihic. ca tiesnard.. in decursul evolutiei filogenice. onto- genic. afectiv. www. inconstientul prezintd o serie de aspecte din care cauza autori.dacoromanica. constiinta individului le poate evoca (mai mult sau mai putin 1) dupa cerintele situatiei In care se afla. Aceste din ulna doua categorii sunt rezultatul complexitatii crescande a evolutiei somato-psihicului precum si a influentelor sociale. primitivul apare In societate cu un psihic relativ reslrans si inconstient si cum. dinamic. Aceleasi legi ale ereditatii. somatice. Acelasi fenomen se desfasoara si In evolutia ontogenicei a psihicului individului. Dwelshauvers. au descris aproape 20 de forme ale inconstientului : inconstient filogenic.54 Conservandu-se In acest domeniu al inconstientului. deoarece si in domeniul evolutiei vietii psihice nimic nu ne impiedeca sa aplicam legea biogenetica2) funda- mentala a /ui Hacckel 3) care a aplicat-o in domeniul organic. ca o cristalizare psihica si organica a raporturilor lui sociale.etc . Din acest punct de vedere psihanaliza apare ca o teorie pur naturalista a evolutiei menlale. tot astfel gasim si stigmate psihice conVom vedea mai tarziu care sunt factorii ce fac evocarea dificilg. Intrucát este un paralelism mire evolutia somaticA §i cea psihic5. atavismului. In sfarsit a trela categorie va fi constituita din tendintele intens afective a caror energie din diverse motive ce le vom analiza n'a reu$it sii °blind' elaborare satisfclaitoare. si continutul lui va creste mereu in raport direct cu acumularea experientelor. genitale. etc.

mai tdrziu prin t'Oreare (Gel mai puternic Foc emotiv. iubeste. etc.Psihanaliza constitue deci echivalentul psihic al teoriei evolutiei organice (transformismul darwinian) care isi are vaste explicatii si aplicatiuni Cu rezultate In numeroase stralucite si diverse domenii (paleontologie. Libertatea copilului. egoist. copilul le va simti din primele zile. Copilul la nastere va prezenta un capital psihic foarte redus. morfologie. sociologie. antropologie. In activitatea lui psihomotorie comportandu-se Intocmai ca primitivul in stare de promiscuitate sociald : nu cauta decat satisfacerea impusa de este rautacios. psihosexualitatii). biologie. egoiste si primitive). nevrand sa stie de nict un fel de restrictiune.) de manifestare ale estetica. sa-si Indrepte activitatea In folosul societdtii. crud chiar (cu animalele principiul placerii" sau cu copiii mai mici). Aceste restrictiuni ale mediului social.) ale evolutiei organicului ca si noua psihologie a lui Freud In diversele domenii (psihologie. urkste. www. inconstient. analog cu organizatia psihica cea mai elementara de pe scara filogeniei. literatura. Sfera de activitate a Eului san individual" calauzit de un va fi restransa. tendinte ce vor avea caracterele proprii tendintelor inconstiente (intens afective. nevoit sa se resemneze cu mari sacrificii din fondul lui psihic egoist si primitiv.ro . In incostientul copilului se vor gasi transmise tendintele fundamentale vietii : instinctul conservarii proprii si ce! sexual (vezi capit. etc. psihismului in general. in cel mai bun criteriu pur afectiv si egoist caz nevoitd.dacoromanica. Prin Inf4are i se restrang miscarile. sa nu 1) Vorn vedea importa* ce-o da Frewi acestei sustrageri. etc. necesara expansiunei vietii lui intens afective. In fata noilor conditii sociale este Conceptia psihanalitia a con§tientului. folklor. Copilul ne prezintd astfel un capital psihic inconstient ancestral (filogenetic) . inconstient. De teama batAii este silit sa anunte necesitatile" la timp. cea mai desagreabila privatiune) este supus unui regim nou si sustras dela scinul munleill. zoologie. parintip. se loveste in curdnd de obstacole din ce in ce mai mari din partea societatii (incepand cu familia. combativ . brutal.

de Mutate i se va inspira mila. nu vrea sa stie de nimeni si nimic.ro . exhibitie. Isi va da seama. etc. 11 vor face sa simta actiunea constrangatoare a principiului realitatii" (Freud) a mediului social. In sfarsit contra tendintelor lui imorale. tot ce-i cade In mana stria. incercari sexuale. sa 0-1 aproprieze.si exhiba organele sexuale i se va inspira sentimentul pu(bineinteles neintentionat) doarei. In contra celor de agresiune teama de autoritate superioara (tata. Intr'un cuvant primele exigente sociale i le °felt mediul familiar. vor constitui cea mai elementara organizatie a confliintel morale.). etc. ()data insa cu Intarcarea incepe sa-si dea seama. de buna cuviinta..) i se da lectii de etica. al curateniei. incet. www. In contra tendintelor lui de cruzime (fata de animale. ca mai sunt si alte cerinte :4sociale. Prin educatia familiara societatea vizeaza toate tendintele primitive egoiste ale copilului. chiar si mama este la discretia lui pentru dansul nu exista decat lucruri susceptibile de a fi luate. fecale. sinteza acestor factori sociali. grefatau pe psihicul lui primitiv. apoi prin ceilalti factori sociali ce vor interveni. care vin sa restranga manifestarea psihicului primitiv al copilului. Incet. va constitui un factor continuu de socializare a oricarei tendinte inconstiente (din primittvul fond psihic) ce-ar cauta satisfacere actualizata. incet. copilul crede a totul ii este subordonat. Prima copilarie se caracterizeaza astfel prin existenta acestor apetente posesive" (Pichon. egoist. Incet. copii mai mici. duce la gura sau tranteste la pamant daca nu i se satisfac dorintele. Aceasta. In contra tendintelor lui natarale de a. urina.56 -strice lucrurile. de erotism (onanie. Dumnezeu sau alta putere supranaturala)..) i se va inspira sentimentul aversiunei. etc.ontogenia repetA filogenie.. 1) Deoarece . etc. tot ceea ce doreste si-i place cauta sa fie al lui. In contra tendintelor coprofile (deoarece copilul e murdar.dacoromanica.. rusinei. n'are searba de murdarie. a i se restrange satisfacerea obiceiurilor.. crud. absorbite spre satisfacerea proprie. Laforgue) (173) . tendintelor lui. sA respecte curNtenia. etc. limbaj pornografic. Inteadevar copilul ca si primitivull) rautacios. carora va trebui sa se conformeze cu sacrificiul egoismului lui. al scarbei.

) 2) Moralitate. va forma Eul social" (das Ich . Se va continua opera de asimilare socialaa a vielii psihice a individului 1nceputa in familie. 2) Lupia dintre aces'e doug alumi ale psihicului nostru. In psihicul adultului vom gasi deci aceste dona organizatii psihice fundamental antagoniste din toate punctele de vedere.dacoromanica. Eul individual) produs al mostenit (inconstient ancestral) ca Eu primitiv evolutiei filogenice si condus de principiul placerii" si Congientul (eul propriu zis . le moi . Eul social) produs al evolu(iei intrasociale. de principiul realitcith". derivand tendinte sociale. etc. pudicitate. dintre aceste douA principii a descris-o Freud In Formulierungen iiber die zwei Prinzipien des psychischen Gescheheas (In Jahrb. a carel incalcarel) i-ar aduce penalitatea sociala sub o forma oarecare (amenzi. subiectivata. a viola.. Laforgue). si astfel In tot decursul vietii individul se va gasi Incontinuu supus socializarli prin- cipiului realitätii". al realizarii sociale . ce cantan numai placerea satisfactiunii proprii. anume : InconFtientul (sine-le . Individul (incoa- www. Energia tendintelor lui primitive.ro . 8) vesnic ') Prin Incercarea de a se conforma primitivutul principiu afectiva (a fura. psychoan. le soi) egoist. le moi) altruist al individului. va fi canalizata spre un scop util. Constientul. Constientul (constiinta moral* se va Imbogati din ce In ce.ceea ce numim congiinfei morad. le soi . Incat odata cu intrarea lui In vieata sociala propriu zisa sa fie cu totul asimilat printeo legislatie. das Es. a individului si condus de principiul antagonist celui dintaiu. alaturi de Eul individual' (das Es. ontogenice. 1911). das lch..) Totalitatea acestor factori 2) Inclusi In psihicul individului vor constitui asila. priinitiv cu care s'a nascut. (173) de exteriorizare altruista (sociala) a vietii lui afective interiorizata. anume : punctualitatea tli ordinea (prin programul si regulamentele scolare). Intre aceste dona Euri" va fi o lupia continua. In scoala va da peste exigente sociale mai severe si fundamentale pentru vieata lui ulterioara. utillizand si canalizand energia psihica a tendintelor primitive. inchisoare etc. a se masturba etc. religiositate.57 AstfeI se vor naste apetentele Manir? (Pichon. teama de autoritStile sociale. ca produs psihic social. f.

Vieata propriu zisl : a te hrAni k. fe§tientul) se gAse§te tntr'o continua lupt6 nu cu vieata propriu zis.dacoromanica. AceastA lupt5 nu e decat cea dintre bine* 0 prAu6 (enuntata de religie) scopul omenirii fiind nAzuinta spre cat mai bine. societatea este cu atat mai sigura de el cu cat aceasta grefare psihicei a reusit mai bine.i e plAcutA. Refularea ar fi o functiune a supra-eului (inclus In con§tlint5). prin educatie. Intre aceste doua sisteme psihice trebue sd existe o permeabilitate necesara echilibrului intrapsihic.) Actiunea lui este inconstienta8) (raddcinile pierzandu-se in vremea a facut pececa ce copilariei) unii autori sà-1 deosebeasca de Eul ideal. Individul este cu atat mai anormal Cu cat disocierea sine"-lui de eu" (eul propriu zis) este mai accentuata. lupta care in absenta acestei societati. Astfel de ex. o noua sintea superioara: Supra-eul (das Uberich) 2) ca expresiune a tuturor identificarilor si temerilor ce s'au acumulat in decursul vietii" (de Saussure) (id. In copilArie. co tatea realA" externa..58 VOr avea ceva de rezolvat : conflicte.. lndividul nu poate scSpa de urania supra-eului (caracterul individului) In tendinta ce 1-o insuflA eul ideal spre scopuri sociale mai lnalte. Ca un efect al educatiei sociale (al imperativelor sociale) se formeaza In sárzul Eului social (cortstientului). ai carui factori constitue echivalentul abstract" al societatii 1).. spre fericire.. desbateri. Este de altfel aceiasi lupta ce o duce individul cu socie- etc.ro . nu va fura chiar cand ochiul societatii" nu este prezent . exigentele sociale sunt acelea care o satisface instinctul sexual. fac difici15. trebue s'o dud cu reprezentantul" ce l-a instalat aceasta In psihicul individului : cu constientul. www. (de Saussure) (280). ci Cu vieata sociahl sau mai bine zis cu societatea. a remu§cArii. 1) Aceasil lupia intrapsihicA o simtim sub forma frAmAntArilor suflete§ti. nu-si va satisface nici o dorinta a Eului sat' primitiv". nu se va lasa condus de principiul hedonic al acestuia. a InAbu§irii unei dorinte. 1) Idealui ce 0 1-a format identificandu-se principiilor insu§ite. sinteza principiilor ideale ale societatii si a carui actiune este constienta 4) Individul dotat cu o constiinta morala severa. Individul (Cu o astfel de disociere) se manifesta impulsiv si'n afara oricarui control constient". Pf in includerea consfientului in psihicul individului. Supra-eul adeseori poate fi deci In conflict cu eul ideal (precum Incon§tientul cu instanta psihicA a convtiintei).

sg meia cinstith nu va asculta impulsiei sale sexuale primitive chiar dach va avea toath siguranta discretiei. functiunile si influentele reciproce ale acestor sinteze . si un complex de factori psihofiziologici si organici. Preconstientul constitue zona superficiald a inconstientului i) Principiul universal al asociatiei si succesiunei cauzale a fenomenelor. Lui Freud (113) ii revine meritul de a fi descris organizatia. inconstientul pro priu zis (Unbewusst). scopul nhzuintelor lui hind insd animat de un fond afectiv socializat. dach le va calca chiar in absenta kcesteia. Freud deosebeste douà etaje" psihice : 1.instante" psihice antagoniste. 9) Psihanalistul Oskar Pfister considerA preconstientul tot inconstient 6 de care s'ar deosebi doar prin grad. precum vom vedea. apar (pe cale asociativd) in activitatea psihomotorie externh. Organizatia structurald. si al chilli continut 1-am descris. 52).ro . ale societhtii. Dach to- tusi va trece peste imperativele morale.. www. Raportul dintre con§tient §i incon§tient. Scindarea acestei sinteze a realithtii interne" va constitui patogenia maladiilor asa zise psihogenetice scindare care la rändul ei recunoaste. Tot in preconstient se vor gäsi si tendintele relativ recent Impiedecate in satisfactiunea lor . conditia favorizanth fiind In oarecare relatie cauzala 3) cu unul din aceste elemente. MA de care ar fi incapabila sh inteleagh procesele patologice. pe cat de frecvente pe atat de grave ale vietii psihice. si 2. In inconstient. precowtientul (Vorbewusst) I) (subconstientul lui Janet) ale chrui elemente psihice. (vezi pag. tinzänd spre utilul social..... se va supune constiintii (deci societhlii) care Infiereazh adulterul .dacoromanica. Diviziunea psihicului Intr'un psihic constient si unul inconstient constituie premisa fundamentalh a psihanalizei. psihocinetice si deterministe. In sfarsit constientul ca sistem psihic este supus acelorasi principii psihoenergetice. individul mai ales la cel dotat cu o constiinth severà va suferi chinurile remuschrii (echivalentul abstract al penalithtii concrete a societhtii). la cea mai slabh conditie favorizanth." (Freud) (123).. De echilibrul in care se mentin aceste douh sisteme psihologice depinde shnatatea psihich a individului (si a colectivitap°. nucleul central al psihicului.

daca n'a reusit sa se confornieze convenientelor sociale. tot astfel §i activitatea psihicA constientA a individului va fi impregnatA de urmele sociale ale cenzurii (reticentel). Care sunt aceste functiuni ce le exercita 1. Am vazut cum aceasta opera de socializare a individului Incepe chiar din frageda copilarie. In caz contrar cenzura ca dealtfel once cenzura (in presa. Aceiasi asociatie cauzala si succesiune reciproca intre cele doua categorii de fenomene psihice. transformar 1) asupra canora vom reveni. etc ) le va supune unor modificar!. !Mean cuvAnt anti. tendinte sociale ale constiintei. Determlnismul reciproc. cenzura nu-i va permite elaborarea in act a energiei ei 2). canalizgri In sensul utilului social.ro . Am spus ca tendintele psihicului incon§tient sunt primitiv-egofile. Mecanismele psihologice.60 propriu zis. posta. Inconstientul trebue privit ca rezervorul nesecat care insufla constiintei fragede si intermitente. deoarece au consecinte de o mare insemnatate psiholoOa 2) Represiuuea (refularea) psihicd. o va alunga departe de sfera activitatii constienPrecum un ziar cenzurat apare cu toful transformat. Orice tendinta primitiva a individului. Ceea ce l-a f Acut pe Steckel sa descrie congiinta. Ne vom da seama de co- nexiunea intima si de acest determinism reciproc a celor doua sisteme psihice studiind functiunile lor speciale. Cenzura ca functiune selectiva endopsihica va permite elaborarea tendintelor inconstiente ale individului numai In cazul cand stmt compatibile cu exigentele sociale . acordAndui momente de repaos si de reorganizare" (Ralea)(256). www. ade- seori nu sunt aceleas ca ale individului. JAM ca individul sa-si dea seama (inconstient). selectii. supune tendintele primitive si egoiste ale individului. Organizatia functionalcl. Manifestdrile constiente In mare parte vor fi conditionate de tendintele afective. unui triaj. fiind puntea de trecere dintre acest Inconstient QI etajul psihic al constientului. act con. seva de vieata de care are nevoie. pentru siguranta bazelor sau intereselor ei care. societatea direct sau indirect (prin constiinta).dacoromanica. Aceste functiuni selective. Ori.sau asociale. ca un ansamblu al inhibitillor ce se opun realizArii instinctelor (dorintelor) in acte spontane-naturale.

evitand astfel penalitatea ce-am suferi-o in caz contrar din partea societatii sau a constiintei (remuscarea). conformandu-ne conpra stiintei ne vom conforma cerintelor sociale. in potentialitate ce asteapta ocazia spre a se revarsa In act. (192) Ele au deci un elect salutar asusanatatti noastre sufletesti . si aceste mecanisme ce le cunoaste numai psihicul unui individ socializat se supun aceleiasi finalitati universale. Acest fenomen de Indepartare. asupra carora lui Freud li revine marele merit de a fi atras atentia. Prin scopurile lor reprimarea si cenzura fac parte din sistemul de apeirare al organismului si are acelas Bens biologic ca si inflamatia de ex. 2) Tendintele reprimate vor oglindi deci un capital energetic ce va trebui sa fie mentinut In stare de nesatisfacere de neelaborare .. de alungare a elementelor psihice nesocializabile sau nesocializate din individ constituie ceea ce Freud a denumit represiune (refulare . Aceasta energie tinde sa se elaboreze direct qi !media (reflex ideo-dinamic) lar daca va fi Impiedecata.dacoromanica. Dar tendinta precum am vazut. complet: va sta In tensiune crescanda. am spus ca va fi reprimata In inconstient. echilibru necesar sanatatii psihice si vietii asa cum este impusa de convenientele soclale. in lupta organismului contra invaziei microbiene" (Mueder). Verdreingung) 3) Rezistenta. Gratie descoperirii lor. Numai cu o functiune normala a acestor trei mecanisme psihologice ale psihicului nostru. psiha1) Foamea si necesitatea sexualA sunt cele mal legate de terenui biologic. O tendinta careia nu i-se permite de catre cenzura sa se transforme In act. inteun fel sau altul. inteadevar. si numai cu functiunea lor continua se va putea mentine echilibrul intrapsihic al unui individ (sau colectivitati).8i te-sociale a individului. pentru mentinere In stare de tensiune. www. ori. reprezinta un capital energetic intens afectiv si legat tntrucatva de intimitatea organiza(ii biologice 1). somatic. de nesatisfactiune a acestor tendinte constiinta (ca sinteza a energiei tendintelor ei proprii) va fi nevoita 0 le opuna rezistenfd. aceasta presupune o acumulare de energie si o marire a tensiunei . 3) Vom reveni asupra cestor modalitAti de revArsaro. par(ial: va apuca alte cal. Precum vedem.ro . Cunoasterea acestor mecanisme prezinta astfel o deosebita importanta psihologica si saciaba.

Aceste sinteze ideo-afective reprimate au fost denumite de Freud complexe". din cauza vietii lor latente. In niel un caz nu o va suprima complet din psihicul individului. www. satisfacereaacelei tendinte. Energia tendintel e anihilata in sensul disparitiei ei din activitatea constienta-sociala a individului. in stare potentiala. Reprimarea endopsihica nu lace decat sa impiedice actualizarea. Ne vom simti deprimati. Atat. Reprimarea unei tendinte nu echivaleaza debe cu anihilarea. cu disparitia completa.ro . cand tensiunea crescanda a energiei dorintelor noastre inabusite va fi perceputd de psihicul nostru constient. pasive In aparenta dar potential active in leantate in fata acestora.naliza a reusit. nesatisfacuti din punct de vedere afectiv (deci vital). In fata acestor complexe". Complexele" ideo-afective.. locul de intalnire a tendintelor. Precum un fapt uitat nu insamna deloc disparitia completa a lui mnezice. in sensul unei distrugeri aparente deoarece va continua sa actioneze in stare latenta. Influent a complexelor" asupra activitAtii mentale 2) a individului. Din contra. aspiratiuni vor tnibogati. aspiratiunilor ce sunt impiedecate in obiectivizarea lor. va trai in incon$tientul nostru.. inabusita in noi din cauza imprejurarilor sociale. vor Incarca psihicul inconstientului nostru. In Mara de consecinta profilactica fata de penalitatea sociala (si a constiintei) mecanismele descrise mai au un efect creator. sa explice geneza multor procese psihice necunoscute pana la dansa. tot astfel o dorinta reprimata.. CuVantul mental" se aplica numai psihismului superior. In psihologia dinamica a scoalei psihanalitice 9 Aceasta functiune vital nu-i decat ceea ce Janet a denumit Junetiunea reatului% 9 °russet face deosebIre Intre psihismul superior al fenomenelor psihice constiente voluntare si psihismul inferior al celor inconstiente si automate.dacoromanica. constiinta va fi nevoita sa fie prezenta In tot decursul vietii sociale a individului 1). Toate aceste dorinte. organizatii psihice (ce se nasc mai ales in sufletul individului socializar). 0 dorinta (sau mai multe care converg spre un acelas scop) numai cand va fi reprimatä va lua numele de complex". dupa cum vom vedea. nu inseamna deloc ca murit". cu distrugerea reala a ei..

va continua sO linda a retrAi trecutul . etc. . care atunci cand sunt sesizate lnconstlent. San ale unel alte persoane care prin voce. Aceasta ne-o va afirma studiul viselor. tendintei de a Mdeparta senzatiile si stArile afective neplOcute. . Complexele". nerealizatA. Datorità spiritului de conservare. includA In cursul proceselor ideo-afective constiente ale individului. etc. a acestor surse de energie latentg. pot creea socuri emotionale. va cauta Inteun cuvAnt sA le compatibilizeze conditiilor impuse de colectivitate. Robin)(29).2) complexul" se va trezi ... Echilibrul acestora conditioneaza o activitate sociala normalA a individului. gest. individul va cOuta mereu sh concilieze antagonismul celor douA Eu"-ri din psihicul 14 va cOuta O gAseasca o modalitate sincreticA socialli de eldborare a complexelor". nagtere amorutilor coup dau de foudrei. Astfel de asemanari. sau a unui cuvant a acelei fiinte. din cauza conditiilor sociale va continua sO trOiascA In »memoria inconstientr.. dorintelor lui InAbusite. iar determinismul reciproc al celor douà formatiuni psihice va constitui geneza manifestArilor noastre psihomotorii. aproape independent fatA de constientul individului.dacoromanica.energetice antagoniste.-dactivitatea sociala (constient6) a individului nu-i decht rezultatul luptel celor douà sisteme psiho. Astfel la auzul vocii. Tensiunea lor va creste prin perceptiile psihice inconstiente 1) si constiente ale individului. influenteaza fArA ca individul sA. InteadevAr complexele" In vieata lor latenth dar activa. mai ales din acest punct de vedere.ro . lapsurilor. percep(ii care prin natura lor de a se gAsi in o oarecare relatie asociativA cu tendintele reprievolueazA mate vor fi ad evO rati excitanti a acestor complexe".. psihonevrozelor. acestor incarcaturi electrice ale activitAtii noastre asupra Oreja actioneazg si o dirijeaze (Borel. seamana fiinta dorita. sA le asimileze.si dea seama (ele fiind In inconstient) Intreaga lui activitate constientg. Cu www. (ne cuprinde dorul) va perturba mai mult sau mai putin activiInteadevar putem sa percepem tara sa ne dam seama in mod constient. si tensiunea ei va creste ori de cat ori o perceptie constientO sau inconstientA cu care prezinta vreo asemAnare oarecare o va excita. dorintO InAbusitO. Un exemplu simplu : dorinta de a fi vesnic langd o fiintO iubitA.

care tendinte sunt mai des reprimate de societate. Studiul ce I-a Intreprins Freud si adeptii lui In domeniul obscur al psihosexualitatii. Rezultatul cercetarilor lui a fost. Din acest punct de vedere complexele" constitue adeOrate sinteze psihice morbigene. teren pentru studiul acestora &Ind atat In clinica neuropsihiatrica. cunoscuti). ca in majoritatea cazurilot sunt tendintele componente ale instinctului sexual. toate aceste complexe". ce s'au convins In scurt timp de valoarea si realitatea asertiunilor genialului profesor. Freud printre multe alte probleme a dutat Insa sail dea seama. Vom vedea de altfel importanta acestui fenomen In etiologia psihonevrozelor. afirmatie n'o mal pansex gAslm In lucrArile recente ale WI Freud. nehniste sufleteasca. Cele mal multe') complexe" vor fi decl de nature:. etc. complexul castratiel. Cercetari In sensul acesta au Inceput sa faca si alti numerosi psihiatri. care sunt acele tendinte pe care societatea le Infiereaza si le ingradeste mai mult.ro . etc. Natcis. Aceasta constatare a avut mari consecinte.) susceptibile InnAbutdrill www.d4 tatea constienta in acel moment. in majoritatea cazurilor sexuala. au primit diferite numiri : complexul lui Oedip. recunoscAnd cA maI stint sl alte tendlnte. adevarati germeni psihici" neincetat izvor de turburare. prieteni. Freud Impreuna cu In- treaga scoald psihanalitica a supus unui studiu amanuntit toate aceste mecanisme intraps hice. agresIune. constituie una din cele mai originale aspecte ale doctrinei psihanalitice. necesitAtI (de conservare proprIe. sexualci.dacoromanica. ardor-116W. Onan. Complexele" dupa natura lor. cat si In vieata de toate zilele a persoanelor cu care venea in atingere (clienti. 1) lar nu In totalltedea cazurilor.

B) Psihosexualitatea. ci din primele zile ale copilgriei Sfera notiunei de . Cauzele acestor anomalii evolutive.. 1. Zonele erogene. fara ca s'o fi studiat obiectiv cautdnd sd-si dea seama ca in realitate doccu competinta trina lui Freud ne °felt ceva nou. . Constitutia sexualg. impulsie de reproducere. Vieata afectivg a copilului el sexualitatea. conceptia tumescentei el detumescentel. Conceptia psihanalitica a psihologiei sexuale Inteadevar vizeaza direct baza moralitatii sociale. etc.. de vidange d'égout psychanalytique ( Foerster) de Klosetpsychologie" (cum a denumit-o o revista religioasa.ro . Oeneza instinctelor Tropismele Tristinctul ei afectivitatea Definitia instinctului. catolica). POPE8C1:1-8111117: 9P8111NALIZA 5 www.. Conceptia psihanaliticA (teoria lui libido): Sexualitatea nu apare la pubertate.monomanie" (Crochet) monoideism erotic". Evolutia ontogenicA normalg el patologicA a instinctului sexual. Problema aceasta a ajuns astfel In curdnd obiectul de discutie In mai toate centrele savante din diferitele tari. de edificiu maret Cu continut seabros" (Laumonier)(185). Importanta psihosexualitAtii. Fixgrile. 8piritul in care tratezi o problemiL este acela care dii demnitatea andtor luernrius Otto Weitunger. Pubertatea. Cu aceste epitete multi psihologi ca Ch. ne explica intimitatea multor fenomene psihologice.. etc.(106) Bodin. (25) etc. Totusi aspectul acesta al doctrinei nu este cel mai vulnerabil. Faza sexualitAtii latente. si numai acest motiv a determinat pe multi adversari sa dea doctrinei freudiene epite- tul de doctrina scabroasa". Conceptia freudiana a psihosexualitatii a lost aceea care a starnit pe adversarii cei mai multi si mai Inversunati ai doctrinei psihanalitice. Faza sexualitAtii infantile propriu zise.). Educatia socialg el sexualitatea In general. si psihiatri (flartenberg.. Regresiunile. Dr. Blondel. Instinctul sexual : impulsie de evacuare.sexual" este mull mai mare decAt aceea a notiuni de genital'. Foerster. au respins-o cate Intrucat n'au aplicat-o goric.dacoromanica. conceptia psihofiziologicg. Heterosexualitatea.

ipocrizie si adevar brutal problema psihosexuala a fost si continua a fi una din principa/ele preocupari ale ornenirii 9 vieata sexuala identificanduse cu insasi moralitatea individului si a societatii. nimfelor. tualitate In masura In care moratatea e la baza oricarei organizatii sociale. sublimate In mitologie" a carel nota eminamente sexual-erotica conditioneaza vieata zeilor. Al IV-lea congres s'a tinut la Viena (16-28 Septembrie 1930). In antichitate gasim orgille tu deajuns de cunoscute.) de organizatie sociala. Ce prejudiciaza mai mult moralitatea ? Ipocrizia. zeitelor. Raporturile incontestabile dintre higiena vietii psihosexuale si a celei morale apar dela sine. etc. satirilor. popoare si in sAnul problema psihosexuala acestora caracterizand pe indivizi Isi define Cu drept valoarea sicuvant universalitatea ce i-o atribue conceptia psihanalitica. pe o scara destul de intinsa. In evul mediu: pictura erotica. sociale si medicate. Congresele de sexologie 2) desbat aceste probleme in cadrul obiectiv al documentatiilor stiintifice si sociale. www. E vorba de adevaruri cu privire la intimitatea vietil psihosexuale.66 Nenumarate diseutii s'au ivit si continua sa fie de acIn diversele centre pedagogice. 5) Vezi capitolul : Fenomenul sublimarii. etc. si la ce etate trebue facuta initierea sexual a a tinerilor ? Care este cea mai nimerita organizatie social-morala a psihosexualitatii ? Monogamia sau poligamia ? etc. (?) Indiferent de gradul justificarii diverselor raspunsuri si tendinte de realizare intre cele doua extreme : puritanism si nudism.ro . etc. semi-adevarurile sau adevarul expus In toata realitatea lui ? 1) Cum.dacoromanica. sub pretextul unei higiene corporale si morale. Atat In vieata fiecarui individ ca si In sistemele (religioase. in limp ce mai ales in Germania centrele recentei scoli (?) nudiste (naturiste) 3) anima si practica. caracterizand chiar rase. Toate acestea le justifica suficient vieata asa zis a mo- derna in cadrul careia (ca de altfel In fiecare epoca) 5) fondul psihosexual al individului (si al societatii) se manifesta intens in diferite forme si pe o scara atat de intinsa Incat studiul baza moralitatii acestei laturi subtile merita toata atentia. conceptia unui cult al nudului in mijlocul naturii si in conditii aproape primitive. etc. in jurul unor intrebari care principial stau la baza intregei organizatii morale. juridice medicate. manifestarile histerIce In masa.

(religioase. pedagogice.ro Vezi cap1tolul . artistice.) '). g6sim imensul artistic si ¡iterar ce concretizeaza fondul erotic al autorului. Majoritatea bolnavilor mentali dau cloven de preocupad (halucinatii. legislative. In cadrul eticei (moralitAtii). etc. Psihoanaliza ridick precum vom vedea. 16sand sA se Inteleaga o serie de atitudini lascive. etc. al etiogeniet si patogeniel diverselor stgri psihonevrolice si chiar din cel al creatiei sociale (sub diversele opere literare.61 Acuzatiile adversarilor care vAd In psihanalia numai scabro- sul" sau o obsesie. Pentru o convingere din ptimul moment si dintr'o pride verosimilitatea celor sustinute de scoala vire generalA vieneza In ceeace priveste rolul elementelor psihosexuale in vieata individuald si socialg.) si de manifestAri erotice. etc. delir. www. majoritatea formelor sociale. Imoralitatea propriu zisa nu-i decat revarsarea in act social a tendintelor egoiste si cu nuantd In deosebi erotica. religioase. recunosc In majoritatea cazurilor cauze afectiv-erotice. tot atatea caracteristice ale manifestarilor vietii psihice : I.dacoromanica. sensuala. In sfarsit. Ex3eptand pictura nudului caracterizat. In cadrul creatiunilor sociale. conflictele si preocupArile sexual-erotice la nivelul atat a unor determinari morbide cat si a unor conditii de baza In diversele manifestari sociale (literare. prin dinamism erotic net (nudul la pozitii tendentioase.) problema ne apare In amploarea conceptiei psihoanalitice. Conflictele morale care produc de obiceiu diversele stari de nervozitate. monomanie erotica" etc. DacA privim problema psihosexual6 din punctul de vedere : al died. . sunt dezarmate In mdsura In care acest fond imoral" este omenesc si inerent vietii ce ne oferà un imens si viu material informativ si de experimentatie in vivo" (nu de laborator) totul justificànd valoarea $tirntiticcl # socialci pe care conceptia psihanaliticA o atribule vietii psihosexuale si in general afective. Fenomenul sublimAIII. vom retine. cu scop bine definit) toti marii creatori in estetica picturalA si-au realizat operele inmaterial 1 E vorba de Inspiratie. artistice. mai ales azi.) au de luptat cu fondul erotic al individului si al vietii sociale. etc. din susmentionatele trei puncte de vedere.

ro . alimentate si de efectul moral nefast al literaturii modernea citita pe ascuns si cu multa asiduitate. mai ales In actuala epoca de indisciplina morala manifestata In toate domeniile de activitate prin fraude materiale si morale. o disciplina medico-sociala si in mare parte psihologica oarecum recenta 9. tribadism. gasim romane. etc. psihologie vi endocrinologie (Oct.dacoromanica. romane In care se sustine temeinicia avortului vi a amoruMI liber (ex. cinumatomai tarziu . www. Rolul elementelor erotice in aceasta indisciplina morala este fundamental si manifest. 2) La al X-lea Congres de neuro-psihiatrie. doica. mentinandu-se reciproc inteun cerc vicios. poezii. 1930 lavi) D-1 Prof. studiul rAintific al acestei probleme sta la baza higienei morale (si mentale). In naivitatea Ion multi parinti bucurandu-se de aceasta). Valoarea practica In materie de asanare a moravurilor reiese dela sine.68 time in tablouri si schite reprezentand scenele unor orgii de neinchipuit (bestialitate. piese. 2) Precocitatea denota nu atat inteligent6 (cum cred.) biceiu erotic sau naturist 2). Inteadevar. inundata de acesti germeni" morali erotici. 2) Plese. fata din casa. In literatura (cea moderna este concludenta in privinta aceasta).la adolescenta grain' cu intregul sistem de afisaj punand in evidentii mai ales ') Raporturi sexuale vi perversiuni comise sinalltan de mal multe persoane. teatrul sovietic). cat o cunoavtere timpurle a chestiunilor intime sexuale. etc. limbajul si atitudinea mediulut familial chiar 4) trezesc de timpuriu instinctul erotic si imaginatia adecvata la copii care devin astfel precoci"5) In internate. Vieata morala psihica a tineretului este astfel subminata. pluralism erotic '). profesorii mai ales stiu care sunt indeletnicirile elevilor si elevelor In timpul pauzei sau In dormitoare. Romania fiind aproape unica tara care nu are o asemenea societate. Privind problema sexuala numai din aceste aspecte ale vietii. ni se impune ca un principiu vital pe care nu-1 putem neglija. felatie. Incepand din copilarie. in mare parte avand ca nucleu un element (intriga") deoetc. pensioane si In general in once scoala. in earl de mitologie. Ballif propune infiintarea unei societati de higiena mental. 4) In care infra vi personalul : servitorii. pe care ii ofera imorabtalea strazii. Dr L. camine.

69 scenele lascive . sub pretexte stiintifice si de higiena moral. initiaza indeosebi tinerele pana si in diversele tehnici" erotice care dau maximum de sensualitate. apare in sfarsit In cadru-i oriental (KamaSutra". www. E o laturà a vietii aproape independentà de sfera genitalitAtii" propriu zise. flirtului. limbajului tendentios. al vietii e natural ca sa se infiltreze o anumita stare morala animata de substratul sensual cultivat i deci obipuit a fi in continua activitate. sunt ') Chiar ziarele cotidiane sub de altfel binecuvantatul (?) motiv de asanare moral. lent dar sigur. sinucidere. ca surse de adultere sau de emancipare reciprocO. In lipsa celui mai elementar spirit de responsabilitate privind sufletul si educatia generatiilor tinere. mediul familial fiind astfel infestat pentru a continua räul prin descendenti. expun dosarele celor mai intime aventuri delicvente de ¡moraCu aceiasi menire prin limbajul farà rezervA trezesC !tate.dacoromanica. si ca scop in sine al existentei. unul din fundamental/ factori ai inchlegarii nationale si-ai revstentei unei Cultul erotic. se sfarma. Conflictele morale se nasc in acest teren predispus si pregatit. Prin o asemenea subminare a spiritului genetafillor tinere. si pe care psihanaliza i-o dO. etc. cat financiare). Preocuparea generald in jurul cultului sexualitätii" este un argument viu de importanta ce o prezinta acest aspect al vietii. ospiciu sau crima. apoi petrecerile in comun sub continua emotie tiranicA a dansului.) sub pretextul unei noi" (moderne) educatii sexuale morale. terminand cu literatura si revistele ilustrate i) a cAror continut este suficient de cunoscut. iar In articole curiozitatea i imaginatia tineretului. Autori cu pvederi largi" (?) medico-sociale (largite mai mult de scopuri nu atat morale. iar stdrile psihonevrotice se imprima In forme mai mult sau mai putin stabile. Intregul cortej se incheie In casnicii.ro . etc. lntr'o asemenea atmosfera de cultivare a sensualitAtii nici o norma. Am trecut doar sub titlul de mentionare o serie de fenomene i experiente vdzute si cunoscute de toatd lumea. Gradina partumatd" sau a voluptatilor". ducand la o vieata zbuciumata daca nu la spital. Argumentele de natura practica pe care insbsi vieata le oferA. ci in mOsura in care o detine real si in mod uni- versal. nu tendentios cum pretind antifreudistii.

amoeba.dacoromanica. iar tendintele fundamentale vor lua numele de tnstincte. vom gasi o serie de rellexe cu localizarile lor medulare si vom gasi in sfar4it instinctele.70 suficiente pentru a le opune adversarilor care considera psihanaliza ca o conceptie pansexuala" ce vede numai erotism In toate manifestarile individuate si sociale.). www. ulterior vor deriva celelalte tendinte. In aceste tendinte. Inainte de a fi obsedati psihanalistii de fenemenul erotic. a oricarui popor. au lost numite tropism. ti are punctul de plecare evolutia biopsihismului ele fiind conditiile sine qua non" a celei mai elementare organizatii vitale. °data cu diferentierea sistemului nervos cerebral deci si cu aparitia celei mai simple organizatii psihice liinta a perceput scaderea sau marirea tensiunii energiei tendintelor ei fundamentale. Paralel MO cu complexitatea ambiantei. altele in 9 De InAltimea nivelului etic al unui neam depinde canalizarea energiei acestei obsesii spre mund colectivg. Intreaga constitutie somatopsihica pastreaza aceste tendinte sub toate formele lor evolutive. Mai tarziu. ne dovedeste tirania tendin(elor psihosexual asupra vietii. sau Intronarea ducand la dispersarcu energiei unui neam. fotte de baza. la prAbu§irea lui. etc. toate aceste convergand unele In sensul conservarii proprii. Numai °data cu aparitia acestei sensibilitati psihice produs al evolutiei spre complexitate (Spencer) putem vorbi deja de o stare afectiva. Geneza instinctelor. omenirea. Din energia acestora. excitantul va fi de natura psilloftziologicd §i adeseori numai de natura psihicä. a fost si continua a fi obsedata. celula.1) Istoria oricarui domeniu de activitate ideologica si morala.ro . dupa cum au fost sau nu satisfacute. valori sociale. Satisfacerea sau nesatisfacerea lor va da nastere stari afective 'Acute sau neplacute. * * * La baza vietii biopsihice rezida instinctul agresiv 2) manifestat prin tendintele sexuale si de conservare proprie . Tendinfa o gasim deci la baza instinctelor. instincte. 2) 0 modalitate biopsihologicA de manifestare a luptei universale. unele Intretinand pe celetalte. In stadiul de instinct al tendintelor. etc. Aceste tendinte in stadiul celei mai simple organizatii vitale (de ex. Vom gasi astfel In organismul nostru tropismele lumii celulare a organelor noastre.

. Aparitia sistemului nervos cerebral deci si a stArilor psihice a complicat structura si manifestArile instinctelor. Prin aceste plAceri secundare se deosebesc indivizii intre ei (si oamenii. inteligentd. Instinctul si afectivitatea. Definitia instinctului.71 spre cel al conservArii speciei. a respira. si acestea vor fi cele care se leagA de personalitatea afectiv socialA a individului. aspect care va constitui unul din fundamentalele caractere ale vietii afective. Acestea fiind pia"- cerile primare" (Cellerier) (44) : a manca. Nu vom insista asupra studiului instinctelor din punct de vedere pur biologic. Toate celelalte tendinte-instincte vor deriva din fondul energetic al acestor tendinte biologice fundamentale. anume : reactia con$tientä. a-ti satisface plAcerile comune tuturor vietaitoarelor. prin plAcerile acestea plexitAtii crescande a vietii afective. a bea. Un intreg sistem nervos (vegetativ : marele si micul simpatic centrii cenusii dela baza creerului) va fi reprezentantul concret al vietii psihice prin intermediul unei organizatii umorale. sociclei. Aspectul afectiv al instinctului ar fi dupA Riwers emotia. Proprietetea de sensibilitate a materiei vii pe baza acestui sistem nervos a dat nastere vietii afective. Dar vom reveni asupra importantei factorului emotiv in vieata psihicA a in dividului si colectivitAtii. a avut o stare afectivA de plAcere sau neplAcere.forme de elaborare si in calitate. in momentul in care a simtit elaborarea sau impiedecarea elaborgrii energiei tendintelor lui.ro din cele primare. sub influenta mai ales a mediului social ne-am ridicat de-asupra instinctelor oarbe. Individul.dacoromanica. de regnul rezultat al comanimal si vegetal) . ) Derivate dupd Freud www. Numerosi autori (Wells. ci vom evidentia raporturile instinctului cu vieata psihicA. Thorn1) Esenta rAmane aceia0. asupra teoriilor ce s'au emis in privinta aceasta. sunt eledela un individ la altul mente afective InnAscute.1)Toate celelalte placeri suntsecundare4c6patate. echivalentele organice ale elementelor vietii psihice. Vieata afectivA in complexitatea ei. endocrine. obtinand astfel o forma mai evoluata de organizatie de aplrare. $i'n acesta se vor diferentia treptat. si variazA in intensitate. treptat. negresit va avea legAturi stranse cu terenul somatic.

actiune reflexa compusa" din mai multe elemente. Hesnard. etc ) au cAtat sO defineasa instinctul. i afectarea sistemului nervos de catre senzatiile organelor ce au reactionat. m'am usurat" . Pieron. precum vedem.72 dicke. Instinctul sexual nu e provocat numai de senza(ia cenestezicd ce o avem din partea rezervorului incarcat cu produse seminale care cer . Regnul animal sl vegetal se conduc dung insoinclui de reproduces. Freud. Trotter. o pldcere specificd. Morgan.dacoromanica. care determind impulsia. reactiunea acestora in afard. etc. Luther. ce se manifestà In toate Imprejurarile care vizeaza scopurile vitale.. Este o conceptie pur 'fiziologicei sustinuta de Montaigne (in Essais") Thomas Moras. WO Freud instinctul este excitantul intern continuu. atunci cand a fost lichidat" inteun mod adecvat. In toate definitille.. se are in in vedere factorul psihic ca e4citant. Asemenea senzatii cenestezice Instinct and Intelligence In Animals Nature. Freud ii atribue o insemnätate mare. Servindu-ne de psihologia sexuald a lui H. de Médecine (l898) si L'instinct sexuel Alcan. si de Fed 4) când zice : necesitatea genezicd este o necesitate de evacuare" bazat pe lucrArile lui Goltz (1869) si Tarchanoff (1887) care au fOcut in sensul acesta numeroase experiente pe broaste Este o conceptie ins6 incompleta. Dupà Hesnard (149) ar fi forta atractiva sau repulsiva. Forel. care impreuna cu impulsia nascula pun In actiune centrii nervosi.ro . Conceptia pe care o are si vulgul cdnd zice sunt incarcat". Conceplia impuisiei de evacuare. 1. Acestui factor. in masura in care priveste problema numai din punct de vedere organic. Ellis (vezi bibliografia). Mc Dougall.evacuarea". 1898/3 Febr. Spencer 11 defineste ca o . producAnd. Instinctul sexual reprezintd una din fortele fundamentale ale speciei umane 2) ceea ce ne sileste sa facem o succinta expunere a felului in care a fost conceput acest instinct 3). 6) stimulentele externe. Féré La predisposition dans l'étiologie des perversions sexuellee Rev. care dupd Lloyd Moran') (citat de Ellis) (137) ar fi urmatoarele : a) motivele interioare. www. Claparede.

Freud. etc. Remy de Gourmont 1) etc. deoarece procreatia este numai scopul final si natural al instinctului sexual" zice sa inlaturam Insa eroarea de a defini printeansa Ellis (137). mijloace osmo-gustative. ce dovedesc In larga masura. etc.73 fara indoiala ca intra In structura instinctului sexual . constitue armele dorintel sexuale ce se apune cu totul procreatiei. Mai mult. Dar individul precum vom vedea nu-1 intereseaza atat rolul pe care-1 joaca In mentinerea speciei. antagon. in timp ce sexualitatea 2) apare mai mult ca o expresiune biops. Intrebuintarea afrodisiacelor. ce se nasc i mor dupA ce au fecondat. Eroarea consta In confundarea procreatiei" cu sexualitatea" confuzie ce a fost inlaturata de Ellis. psiholugica) numit in limbajul modern : .La phys'que de l'amour" tinerea tezei lui aduce exemple din domeniul animal.sex-appealapare ca un instinct specific spiritului omenesc. est cu totul eronata. Evacuarea continutului ei a satisfacut instinctul numai din punct de vedere biologic.ro . De aici : tendintele poligamice. sexualitatea poate viza imediat o alta persoana. 2) Conclusa de fenomenul subtil (de natura sugestiv5. flagelatie. Ori. efetnerele. impulsia sexuala : o femee poate don i un copil färà sa doreasca un arnant" si invers.). atunci cand nu exista o inhibitie stabilita de motive de constiinta. individul recurge la mijloace excitante (imagini. de ex. eta. etc. cat dorinta de a fi cat mai mult In stari afective. etc.). manoperele (coitus interruptus". . care In realitate nu-i decat criteriul naiutii de a impune evacuarea oricdrei glande Incarcate. cuare este ?Me° larga masura incompleta. prezervative. Medicamentele. 2.. Din acest punct de vedere procreatia wrist:hie un instinct al speciei. de Gourmont. E fapt in deajuns de cunoscut lupta ce se da futre tendinta procreatiei" i Intre cea a sexualitatii". Conceptia impulsiei de reproducere a lui Schopenhauer. traittorli albinelor. preparate medicale. smul acestora il gasim concretizat intr'o subtila i riscanta tehnica de procedeuri cunoscuta sub numele de anticonceptionale". in genere cel mai Inalt grad emotional II atinge In sfera erotismului. individualista a liintei omenesti. Conceptia care reduce deci instinctul sexual pur si simplu la o impulsie de ev. lar pe de alta parte dei satisfacut.hologica egoista.temores" etc. nu se poate Insa admite exclusivitatea pe care o sustine conceptia une impulsii de evacuare. in care pentru susi) R. avorturile. www.dacoromanica. inter. emotionale placute. ca desi rezer- vorul seminal este evacuat pana la secatuire".

Atat mecanismele intime ale perversiunilor si inversiunilor sexuale. cele de reproducere vizeaza numai laborasi protoriile unei stiinte Inca Okla de mister : teratologia. fiecare susceptibile fiind unor turburari si devieri proprii.) vizeaza moralitatea sociala.74 Intregul fond erotic. far www. din cadrul atractiunii sexelor. pentru a le putea preveni temeinic. cdt i cele ale anomaliilor de reproducere (monstrii) sunt foarte putin cunoscute In intimitatea lor. ct vizeaza In genere tocmai acest aspect al activitatii individuate si sociale. mai tinem seama si de existenta multor manifestari sexuale care nu duc deloc la reproducere. sau de o anormala (stigmatizata) structura a acestui coeficient erotic. Daca Insfarsit. infectata (cu germeni asa zisi imorali) In decursul unei vieti lipsite de influenta m3ra1itatii. Anomaliile sexuaIitatii. fie de o evolutie bolnava.dacoromanica. Complexitatea psihofiziologica ce o gasim la nivelul speciei om. cat savurarea intensa a fondului erotic din structura acestui instinct al perpetuarii speciei. Pe calea erotismului (sexualitatii) se ajunge la procreatie. etc. impregnat fie de o ereditate grea. constitue vastul capitol ale perversiunilor si monstruozitatilor sexuale animate de un imens capital erotic. putem sideram eronata conceptia ce identifica instinctul sexual cu cel al reproducerii.: homosexualitatea pe baze aproape axiomatice sa consi masturbatia. Majoritatea raporturilor sexuale casnicie nu urmaresc atat scopul biologic.ro . ca homosexualitatea si toate expresiunile ei asa numite perverse. De aici doua domenii : sexualitatea §i genitalitatea. In cadrul teratologiei (studiul monstrilor). Malformatiunile si expresiunile monstruoase ale celuilalt sunt cuprinse in cadrul unei domeniu: acel al reproduceili cu totul alte stiinte. a creat insa o adevarata scindare Intre mijloc (erotism) si scop (procreatie) pana la o adevarata independenta si chiar In chiar antogonism. procreatia. Infra In ceea ce se numeste sexualitate. iar rezultatul final natural: Intalnirea spermatozoidului Cu ovulul constitue reproducerea. natural: procreatia. cum ar fi de ex. blemele de eugenie. In timp ce monstruozitatile sexuale (perversiunile.

au observat manifestari psihosexuale.2) In numeroase cazuri de absenid congenitald a organelor genitale interne. Astfel A. numerosi cercetatori. Cotterill. excitatii deci de o natura pur psihica). castrati fiind chiar Inainte de pubertate. 1) A. Steinach din Persistenta psihosexualitatil la castrati. Marie unuchism et Érotism" Nouv. 5 (1903). e) Persistenta psihosexualitatii mult timp dupd menopauzd (Blo om. Ei continua a avea oarescare incercari sexuale. Colman. tactil. Adler. Bloom. In favoarea existentei si importantei unui asemenea factor vin o suma de consideratiuni lipsite de once interpretare subiectiva.ro . olfactiv. etc. cunnilinctie. Concepfla psiho-flziologicA a instinctulul sexual bazatd pe experientele laboratoarelor moderne. Munde. Observatiunii stiintei obiective s'a impus factorul psihic ca un lnsemnat element constitutiv al impulsiei sexuale. gustativ. bol. fetisism (vizual. 3) Faptul cA la unele femei aceste dorinle scad. pornografice. Lawson-Tait.dacoromanica. iar barbatii In epoca in care nu mai pot avea satisfactiuni sexuale complete si naturale (normale). dupa statisticele !acute de Smith. Marie 1) ne descrie cazul unui enunc dement. etc. Loewenteld. dupA Ellis. care manifesta foarte des dorinte sexuale. ca : Brigdam. www. Manifestari sexuale ca sa zicem asa savortate" exista de altfel si la animale castrate mai mari (adeseori se pot observa intentii sexuale le cai. provocate de halucinatiile (factori psihici) ce le avea (spunea ca este excitat de o princtsa. etc.) In ceea ce priveste omul eunucii. muscalii sau castratii accidentali continua a da dovada de o psihosexualitate destul de izbitoare MO de absenta echivalentului ei somatic.75 3.) iar In conversatie complacandu-se mult in limbajul a necdotelor lascive. Fapt cunoscut din experienta vietii zilnice a femeile chiar In epoca menopauzei. la femeile castrate. s'a constatat persisstenta si uneori chiar exagerarea dorintelor sexuale. La fel. continua sa recurga la manopere sexuale perverse ca la un ultim ref ugiu : felatie. Praga a observat ca impulsia sexuala persista la soared. etc ). de Salpétrière Nr. Inconogr.s'ar datora si asugestiel cA nu mai sunt femei ca toate femeile'. etc. cu slabe ejacul4i (de mucositati).

76 Asa dar chiar In absenfa unui rol efectiv din partea organelor genitale. fantezie. etc.) continua sa duca o vieata intima de preocupar erotice mai mult sau mai putin accentuata. Conceptia tumescentei si detumescentei a lui Mon 9 Fenomen de o important5 capita14 in explicarea psihanalitica a simptomelor psihonevtotice. fie ca inhibitori. superstitiilor. etc.ro . ca In constitutia impulsiei sexuale exista un factor psihic cu un insemnat rol in determinarea ei. 2) Moll . Toate observatiunile acestea ne determina sa admitem.dacoromanica. In sfarsit manifestante psihosexuale infantile. 0 imagine poate inhiba mecanismul fiziologic sexuall cum inhiba de altfel once alt mecanism al fiziologiei (Pavlow). familiei. Din studiul acestor fenomene de influenta reciproca dintre functiunile fiziologice si cele ale vietii psihice s'a relevat suficient importan(a factorilor psihici (fie ca excitanti.o prezinta acest factor pentru vieata psihicd a individului si chiar in acea a oricarei organizatii sociale in cadrul elicei. Efectuarea raportului sexual adeseori este atunci cdnd stim a suntem suspectati. www. Vom reveni Insa asupra importantei ce. Vom vedea rezultatele importante la care au ajuns cercetarile psihanalitice in domeniul acesta al psihologiei infantile. de Ellis).) isi are o evolutie proprie ce poate fi normala sau anormala sub influenta diversilor factori. obiceiurilor. dupa temperament.Untersuchungen fiber die Libido sexualis Berilo 1897 98. legislatiei. pentru ca sa fie privit cu toata atentia rolul fundamental ce-1 detin in structura si fiziologia vietii sexuale si acesti factori genitale. excitatii sensoriale. individul prin structura unei psihosexualitdti (imaginatie. cu toate ca sistemul genital organic nu este Inca in faza de maturitate oentimentul sexual exista chiar din prima copilarie . organic. Acest factor psihosexual. nivelul etic si vieata sociala pe care-o duce. 4. etc.) in mecanismul psihofiziologic. la pubertate irisa ajunge la apogee (Braxton-Hicks cit. si care adeseori este suficient pentru mentinerea acestei impulsii. independent intru cdtva de corespondentul sail fizic (organe sex.

2) flirtul (Tinier. a cgrei impulsie va lila randul ei izvorul tuturor manifestgrilor de curtare"). Selectia sexualA nu este deci constientA. auz) si afectivi endogeni (imagini. Curtea. Concluziile acestor cercetatori sustin. vascuiare ce se produce mai ales In pArtile 2) Prima obligatie socialA pe care e stilt individul s'o IndeplineascA. 2) Din cauza congestiei genitale. Acel mascul va fi ales care s'a impus mai mult femelei influentAnd-o inconstient (ca la om prin farmec6). ci apare ca expresie mal mull a unor factori afectivi din inconstient. Urmeaza apoi dorinta imperioasa de a o cunoaste. www. 2) AceastA fazA a curtArii" se observA de altf el si la animate (jocurile. 1. 2) In aceastA fazA a curtArii se face si selectia sexualA.dacoromanica. miros.si Ellis fondatorii psihologiei sexuale. de-aici IncepAnd Junta vietii sexuale. cd femeile avAnd un gust estetic. ca elaborarea instinctului sexual s'ar efectua In doug faze : faza impulsiei de tumescental) si faza de detumescenta. luptele) In perloada rutului toatA avAnd ca scop provocarea emotiei sexuale si auto-excitAril sexuale In vederea Imperecherli. etc. etc. ar fi ales masculul. Tumescenta constitue faza premerggtoare actului sexual. apropierea mutualg si desmierdgrile mire doua persoane de sex opus. n'are alt scop decal sa creeze starea de tumescenta sexualau2) (Ellis). vor produce congestia mai ales a aparatului sexual precum si fenomenele fiziologice consecutive.) iar acestia prin intermediul sistemului endocrin simpatic si vasomotor. Numal astfel se explicA zice Ellis selectia naturalA a lui Darwin.) si care va constitui Inceputul manifestgrilor a ceea ce numim curte". cantecele paserilor. dorinte. lar nici decum. Incepe °data cu prima senzatie erotica (de obiceiu pe cale vizuala) provocata de o persoana de sex opus (care a atras bine Inteles atentia).ro . Gross) cu Intregul cortej de manifestari cu nuanta sexuala (priviri. surasuri. Faza procesului impulsiei de tumescenta creeaza deci starea de tensiune sexualg sub actiunea factorilor stimulenti sensoriali externi (vgz.

cA s'au ignorat conditiile fundamentale ale vietii sexuale". eroarea find consta In faptul cA se considerau ca semne de degenerescentA. Acestei erori 2) se dato dupa Freud faptul. 8): $i CAci individul nu se preocupA al At de scopul procreatiei cAt de pIAcerea ce-o gAseste In satisfactia Jul sexualA din care a fAcut astfel un scop.78 Energia tensiunei sexuale" acumulata in prima fazd. a continuat sA studieze domeniul psihologiei sexuale. ci aratO numai cum se manifestO impulsia sexuall Meritul ei este fnsd de a fi aratat In explicarea acestei impulsii influenta directa a moravurilor $i civilizatiei noastre" (Geneslay)(127). (0 confirmare deci a teleologismului hedonic ce dominA vieata afectivA a individului) IntrevAzutA vag de pediatrul Lindner din Budapesta. sarutul. Vom vedea pe ce se bazeaza qcoala freudiana cOnd sustine aceasta. 5) Conceptia psihanaliticA a psihosexualitilii : teoria lui Freud bazat pe conceptia psihofiziologia a sexualiIOW. www. tia asupra a douA erori ale psihologiei de pana la Freud". Inteun cuvant. scopul celei de-a doua fiind realizarea perpetudrii spetei sub fozma satisfactiunei 2) Detwnescen(a. scopul primei faze este apropierea celor doua sexe opuse. ManifestArl de sexualitate precoce (la copii) InteadevAr s'au observat de mult. nici decum ca expresia unei psihosexualitAti infantile. de Ellis.dacoromanica. etc. individuale. onania. cea mai puternica explozie motrice fiziologicd" (Ellis).1) Dar nici conceptia lui Moll Fi Ellis nu explica adevarata cauza. utilizarea manoperilor anticonceptionale. etc.ro . Laborioasele cercetari fOcute in acest sens au desprins coneeptia freudianA a sexualitStii cu marele merit de a fi atras atenLibido. Aceasta va constitui faza detumescentei sexuale. InlaturA gre$ita credintk ca sexualitatea s'ar naste sau cel putin ar aparea la pubertate. S) Adeseori chiar si instinctul de reproducere este numai sexual fArA sl urmAreascl genitalul" (Inlocuirea scopului procreativ prin scopul hedonic al eroticei). sunt totugi de =turd' sexualii (de ex : perversiunile sexuale. DovadA. se descarcl prin orgasmul sexual. intima. Inlatura eroarea care consta In confundarea sexualului" cu genitalul" : una este sexualitatea $i alta genitalitatea (procreatia). Erau astfel fnglobate in sfera sexualului" : 1) manifestAri care deqi nu au ca scop procreatia.

rial necesar confectionarii Freud Irma nu putea sa-§i explice : cum §i de unde apare instinctul sexual tocmal la pubertate ? Unde a stat pana la acea epoca ? Astfel multe alte consideratii de felul acestora 1-a determinat sa banuiasca o evolutie anterioard fenomenului pubertali' 2). vulgar. Ap dar conceptia psihanalitica a psihosexualitatii trebue considerata ca o embriologie a evolutiei elementului psihic al 9 Sensibilitate patologica In cazurile creatiilor literate. Inteadevar e ciar ca factorul psihic al instinctului sexual nu ne-a cazut din cer la epoca pubertatii sau in preajma nuntii. ce apare brusc la un moment dat Ca once fenomen nu se poate sa nu fi avut o evolutie latenta. ci a suferit o evolutie ca nu importa care organ sau functie a corpului nostru. care constitue o adevarata negatie a instinctului de reproducere" (Jones) au fost supuse unul studiu amanuntit in domeniul clinicei *i al psihologiei generale. pusa in serviciul procrea- tiei (bread) (114). 2) Pe baza deosebiril dintre sexual' si genital" s'a gandit la existenfa unei psihosexualitati infantile.ro . artistice (chiar geniale) de exhibitionism ieftin.dacoromanica.. arti§tilor fie sensibilii) fata de §ocurile sexuale fie cautand intentionat materesimtite adanc de sufletul lor unei literaturi de ieftina senzatie. Astfel a procedat §i Freud In studiul instinctului sexual" (Schittlowskt) (281). Precum vedem psihanaliza nu face decat sa restitue sexualitatii emploarea ce-1 apartine. Importanta psihosexualititii.79 2) manifestarile psihosexualiteitil infantile. numai de investigatiile intuitive (revelatii) ale literatilor. Problema acestei laturi ale vietii. La Inceput a fost o celula care s'a multiplicat apoi a suferit cutare sau cutare transformare definitiva" zice un embriolog . din cele mai indepartate vremuri. pana la Freud. Intru cat genitalitatea apare la pubertate. aparental absenta..13 aspectul ei organic. incat tot ce se'ntelege prin sexualitate in afara psihanalizei este o sexualitkte restransa. sexualitatea Ina cu mult mal de vreme. www. a fost studiata mai mult st. Toate aceste acte. Substratul psihologic al vietii sexuale a fost vizat. In cutare sau cutare perioada a suferit o oprire sau desvoltare anormala" va zice patologistul..

P. Ellis. reforma cAsAtoriel. problema homosexualitatii. Toate acestea. si 2. cu numeroase clisee reproducen dupA (In mare parte chromolitografiate) artistic executate tablouri celebre ale diversilor artisti din istoria omenirii. etc S'au discutat probleme din cele mal importante si de actualitate o nord reformA a vietii psihosexuale (Magnus Hirschfeld). si aparatul genital al copilului nu este In deajuns desvoltat pentru efectuarea actului. Steinach. Copilul n'o sa fie atras de sexul opus. Kanigsberg. de oulln fizlc: savarsirea unui act (raportul sexual). impreunA Cu explicatiile textului. Freud. S'au expus : principiile nouei legislatil sexuale. s'a tinut al 4-lea Congres de Sexologie la Viena. Vachet. Fore!.dacoromanica. psihozele de origine sexualA. deoarece precum malformatiile anatomice ar fi de neinteles daca s'ar ignora embriologia. de ordin psihic: atractia Intre sexele opuse . problema initierii st xuale. Aceasta importanta i s'a recunoscut. Studiul primelor manifestari ale psihosexualitatii este deci indispensabil unei cunoasteri cat mai profunde si mai completa a vietii in general.ro .80 sexualitatii. Abraham. Onanistul adult se gaseste in aceiasi 9 mire 16-28 Sept. institntiile de sexuologie au editat o serie de volume de-o elegantd si ireprosabil5 tehnicA. Evolutia ontogenicA normalA a instinctului sexual dupA conceptia psihanaliticii. Au fost invitati cei mai de seamA sexologl : Hirschfeld. Ori. www. Numeroase institutii de sexologie (Sexualwissenschaf I) s'au creat (Praga. V. 1930. etc ) pentru studiul acestui capitol de psihologie. alcooltsmul si vieata sexualA. inainte de pubertate aceste doua conditii nu pot fi Indeplinite Intru cat: atractla Mire sexe este relativ slaba. $i un astfel de studiu prezinta o deosebita importanta. iar rezultele cercetarilor sunt comunicate la congresele internationale de sexologie 1) si publicate In periodicele acestor institute 2). Wittels. Marcuse. tot astfel malformaVile instinctului sexual au ramas enigme din cauza ca nu s'au studiat diversele lor stadii evolutive" (Mauricheau-Beauchant) (202). evidentiazA rolul imens ce-1 define sentimentul sexual (erotic) In creatia artisticA si'n general In preocupArile omenirii. dar aceasta nu Inseamna ca nu ar fi dotat cu o vieata psihosexuala oatescate. Marguerltte. Instinctul sexual pentru a se exercita normal presupune doua conditii : I. n'o sa efectueze actul.. 2) AlAturi de aceste periodice. etc.

Ori. dar si cea mai intensa stare afectiva placuta. pentru elaborarea energiei acestor tendinte once excitatie din lumea din afarg va fi suficientg . a ggsit un nou izvor hedogen din cele mai puternice 1). Inteadevar un copil la nastere am am precum prezinta un capital psihic restrans si inconstient cu cateva tendinte fundamentale. aceleasi cgi dupa Freud li vor servi pentru elaborarea ambelor tendinte. Asa dar trebue sa ne asteptam la descoperirea multor acte de natura sexuala In sfera psihomotorie a copilu- lui. 1) Numai In momeutul filogenetic In care fiinta a avut perceptia acumulgril sau distensiunii energiei tendintelor el (prect. Cu toatg integritatea organelor lui sexuale acesta nii e atras de sexul opus si nu efectueazg actul.P13111LNALIZV. organele sexuale). erotic propriu zis scopul procreatiel bind substiluit prin cel afectiv al plkeril. Satisfacerea acestora fi va procura cea mai simplg. deoarece numai aceste tendinte constitue fntregul lui fond psihic inconstient. nediferentiate Inca la acea epoca a copilgriei. la inceput avand drept scop numai procreatia.dacoromanica. Oricare regiune a somaticului excitata fiind. Din aceste motive Insa nimeni nu contestg instinctul psihosexual al individului masturbant. fenomen de altfel care va persista tot timpul vietii. dintre care manifestgrile celor doua : instinctul conserväril si ce! sexual vor caracteriza fntreaga lui activitate psihicg. 1. In ceea ce priveste sistemul sexual somato-psihic.m au fost satisfAcute sau nu). www. spre conservarea vietii ei afective ur- marind numai placerea. numai In momentul acela instinctul de reproducere va lua numele de Instinct sexual.81 situatie . P0PE8C11 SIMI . Studiul evolutiei acestei constitutii psihosexuale" va lgmuri evolutia insgsi a instinctului sexual.ro 6 . Vieata efectivg simplg si primitivg a copilului dupg Freud -. mai tarziu Cu aparitia (In evolutia filogeneticg) celei mai elementare organizatii psihice fiinta.ar fi mentinutg prin satisfacerea numai a acestor cloud tendinte biopsihice. va avea repercusiune asupra vietii lui afective in sensul plgcerii sau neplacerii. precum nediferentiate sunt de altfel si echivalentele lor somatice (sistemul nervos vegetativ. Freud concepe o constitu(ie sexuald" cu care se naste once individ. incepand cu frageda copilgrie. In consumarea energiei acestui instinct vital. D.

o vagO. dupa scoala psihanalitica satisfacerea psihosexua- litatii lui se va face simultan cu acea a instinctului lui de nutritie. Libido va fi deci joamea sexuale. pentru o elaborare speciald a instinctului sexualle va avea. va fi deci alOptat. energia tendintei lui de conservare proprie se va elabora. de sublimare". Ori. va simti placerea ce o simte oricine In timpul alimentArii.dacoromanica. si prin tasnirea laptelui cald va excita Intregul organism : glandele digestive vor secreta In vederea digestiei. cea mai mare parte a vietii noastre afective va deriva din energia acesde o importantd vitala prin diferite procese tui instinct de transformare. Copilul va percepe aceasta distensiune a energiei lui sexuale deoarece are si el un perceptia acestei distensiuni natural ca va produce psihic". ci cuprinde Intreaga afectivitate a organismului. Sfera fui libido este Insg. mucoasei labio-bucale se va elabora prin indermediul sistemului (tot nediferentiat inc6) neuro-vegetativ. In timpul alOptgrii excitarea mecanica a cavitatii lui bucale prin mamelonul mamei sau doicei. o difuza placere : dei sAtul (laptele li curge din gurb. torta cu care se manifesta instinctul nutrifiel.82 A§a dar. de conservare proprie. Sexuafitatea se manifesta ca difuzata" in Intregul organism. de cristalizare" creindu-se astfel vieata afectivA complexg. www. curatà asa cum a cunos- cut-o omenirea sub numele de amos"). Noul nascut. afectivitate derivata din emotia sexuala. mult mai mare nu se limiteazd nOmai la instinctul sexual In Intelesul restrAns al cuvantului. 2) iar copilasul Despre acest mecanism al transformArli ne vom ocupe In capitolul : pFenomenul sublimArlis. precum iargsi vom vedea. emotia legatd de acest instinct va cuprinde intregul organism.ro . Multe mame se plAng de obiceiul urAt ce-1 are copilul de a nu adorml decat cu tata In gura° sau la sanul mame!. Aceasta !oda cu care se manifesta sexualitatea. Energia instinctului sexual difuzti" in organism. nu-1 mai Inghite) totusi va tipa daca i se va lua mamelonul din gurd. necanalizatO sub influenta excitatiei pe calle lui nediferenliate Inc5. Freud a denumit-o libido si este analogl cu foamea. complet maturate. si chiar cOnd si . precum vom vedea. ideala. mama va fi nevoità sa-i facA pe plac. din primele ore va cere satisfacerea instinctului sOu de nutritie . neavandu-si Inca organele somatice proprii suficient desvoltate.

dupa Freud. i ne vom da seama de aceasta and vom studia perversiunile sexuale I nevrozele. acea a placerii. Precum am vazut.) Incepe de pe scum sA restranga libertatea afectiva a individului. Copilul MO va fi impiedicat de mama sa In exercitarea acestui obiceiu urat 9. Factorul social al moralitatii. Faza sexualititii infantile propriu zise trece la randul ei. celelalte minlice se vor imprima. tot ce-i cade In mana copilul va duce la gura chiar daca va constata ca acel obiect nu are nici o valoare nutritiva 3) aceasta pentru a resimti din nou placerea pe care à cunoscut-o cu ocazia suctiunei Dupa §coala psihanalitica. A§a dar actul suc(iunel (nutri- tiv) ar fi in acela timp §i un act de natura sexuala 2). 1) Caracterui sexual al actului sugerii II afirma de altfel i batranul pediatru Lindner (din Budapesta) primul care a inceput sa observe manifestarile psihosexualitatii infantile. faza sexualitatii latente. 1. etc. aceasta tendinta de a duce la gura" pentru a resimti placerea In afara de cea a nutritie constituie un act autoerotic. www. Excitarea zonei buco-labiale din cauza placerii ce-o procura. treptat.ro . (al scArbei. Cu evalutia spre complexitate a vietii afective a individului. pudoarei. exprimand o contopire a instinctelor: sexual §i nutritiv. Evolutia aceasta. Sa urmarim astfel mai departe Intreaga evolutie psihosexuala a copilului. aceasta a gaCopiful prezinta clod mimice. treptat. se face In doua faze (ambele constituind perioada pregenitalò) anume : faza sexualitatii Infantile propriu zise pana la 7-8 ani. si a neplacerii. Impiedicat pe de o parte sa practice acest obiceiu urat".83 numai astfel se va liniti§i va adormi Cu o mimica de placere2).ca. pe de alta parte prin Intarcare° suprimandu i-se i actul suctiunei singura modalitate prin care 10 descarca energia sexuala. 1) Acest dublu caracter al zonelor erogene (organic si erotic) va persista si la adulti. caci e rusinea. prin mai multe stadii : Stadiul erotismului bucal (faza orala" Freud). nu-1 frumos scoate degetul din gura. Stadiul erotismului ano-rectal sl urinar.dacoromanica. Freud a denumit-o zoncl erogencl". copilul se na§te Cu un fond psihic incon0ient. o masturbatie bucala". nediferentiate (ca qi somaticul de altfel). pana la pubertate. 4) Mama ti va spune: . In absenta mamelonului sau tetinei biberonului.

Beauchant) (id.)" (M. veritabile onasttnbatii ano- rectale" .urinarea sunt afirmatii In concordanta perfecta cu verificat in mod indiscutabil" (M. aceasta mai mult din cauza conexiunei nervoase intime ale vezicei si organelor sexuale. care va face de altfel parte din viitoarea zond erogend" propriu zisd. Excitarea mecaflied a zonelor erogene procurd o pldcere de calitate particular. copilasul descopere zona erogend a organelor sexuale externe (gland. excitare ce se va iradia in zona din vecindtatea organelor sexuale.si prelungi starea de excitare. Prin false" retentii si incontinente urinare copilul va repeta aceastd excitare libidinodaca nu e de origind dupd Freud gelid. spre a. meat. Din primele luni deci orificiile tubului realitatea . De altfel intre excitatia sexuald si vezicald existd un raport de compensatie (Ellis) chiar si la adult. constipatii false": inteadins Isi retin fecalele. Insomnia copiilor adesea ar recunoaste drept cauzd o nesatisfactiune de ordin sexual . Enurezia chiar epilepticd. Toate aceste acte autoerotice. clitoris) pe care atingAndu. dand nastere la asa numitele Incontinente false". trecerea urinei constitue un excitant al mucoasei uretrale.ro . nu vor sa doarmd. La fel in cursul mictiunel. Beauchant) (201). tipd.84 sit alte a prin excitarea altor zone erogene".). multi autori le-au digestiv constitue principalele zone ercgene. mucoasa si indeosebi regiunile in care pielea se transforma In mucoasa : gurd.le ritmic ii vor procura aceiasi satisfactiune.. Inteadevdr.. Asa dar min IntArcare se desface satisfactia foamei de cea a sexualitatii. mai ales zonele bogate In terminatiuni nervoase (piele. Incep sa se diferentieze. Intamplator insd. cand sunt nelinistiti : plang. anus. Multi copii vor cauta astfel mereu sd obtind placere pe aceastd cale. are intotdeauna un sens erotic fiind un echivalent al polutiei. Mucoasa ano-rectald devine In felul a cesta o zond cu putere erogend.. ce se afirma de altfel si la adult prin conexiunea ei cu viitoarea zond erogend genitald.dacoromanica. Bolul fecal va excita sistemul nervos al zonei. Astfel prin actul defecatiei act tot al instinctului nutritiv excitarea mucoasei ano-rectale prin trecerea fecalelor. etc. nu vor sd suga (deoarece sunt sdtuli) se vor www.. oft rd copilului un nou izvor de placere de naturd sexuald.

Va duce singur mana la organele genitale . placerile oferite de aceasta zona genitala. regiunea genitala nehind regiunea exclusiv a sensatiei voluptoase. basinului" (M. hipnogen. Beauchant) (id. intentionat. eliberat Irma de motive subiective spre a putea cunoaste realitatea.1) Copilut va cauta cu timput. normale sau patologice erau atribuite unei degenerescene nervoase.. alt obiceiu urat" cu care cei din jur vor avea de luptat. si prezinta un polimorfism evident.): este autoetotieä2) (narcisia) deoarece In satisfactiunea ei copilul nu simte nevoia unei persoane straine . manipulatii. precum vedem. al care' domeniu a fost foarte neglijat. precum si viermii intestinali (excitand mucoasa ano- rectal). manifestarile psihosexuale infantile. Aceasta afirmatiune a stdrnit indignarea si revolta celor mai mul(i adversari. era surprinzatoare si nu tocmai usor de acceptat..dacoromanica. ca : frecaturi pe un plan rezistent. Copilul. 3) Termen imprumutat dela H.). www. despre un individ care si-ar satisface sexualitatea in felul copilului. zicem ca este un peivers sau onanist. Inteadevar. lubric sub toate formele ?. Fata de sexualitatea normala a adultului..ro . Freud a fost lush surprins observand ca aceste manifestari pot constitui semnele unui proces evolutiv normal. ManifestArlle de psihosexualitate precoce. Din aceste consideratiuni Freud numeste sexualitatea infantila o perversitate polimorfa" lar pe copil ni-1 descrie ca pe un pervers polimorf". simbolul nevinovatiei sa la aspectul unui monstru pervers. dansul 1) Asemenea excitatii ale zonei organelor genitale le pot provoca si spAlAturile higienice. prin diferite mijloace. miscari ritmice ale coapselor. sau cand sunt mai mari se vor linisti daca li se vor desmierda organele genitale. Cu o rabdare de fier. ce se efectueaza in copilarie. Ansamblul acestor acte vor constitui Inceputul masturbatiei. Ellis. sexualitatea infantila ne °fell doua caractere (M. De altfel multe mame si doice recurg des la acest mijloc.85 linisti imediat daca li se vor !Asa mamelonul sau tetina biberonului In gura. pAna la psihologia pedologica in general. erotic. a analizat si studiat multi ani dearandul amanuntit. sexualitatea copilului este perversd. Freud. Cu drept cuvant. Beauchant) (id. natural.

religia ambiantei sociale. iar mastuibatia clitoridianA nefiind cleat o masturbatie masculina". va cilia aceste tendinte autoerotice . excitabilitatea clitoridiana difuzeazti asupra zonelor vecine. cu atAt mai mult apucaturile rele. factorli sociali (prin mediul familiar) tind sa elimine din activitatea copilului tot ceea ce n'are valoare realA. Vor fi fri- gide prin aceaal4 afixare'. In aceastA perioada se pun bazele viitoarei constiinte morale (pag. dei multe i-se trec cu vederea fiind Ind copil". social. Acest transfert a excitabilitAtii clitorisului asupra vaginului si reprimarea mai severA a acestei tendintè autoerodupa Freud tice predispune femeia la nevroze si mai ales la histerie". 2. La copii (indiferent de sex) libidoul Incepe a se manifesta prin aceleasi zone erogene : zonei erogene a glandului. sl-i restrAnga libertatea tendintelor lui perverse. Datorita acestei amnezii infantile nu ne mai amintim evenimentele din primii 2 3 ani ai copilAriei" (Freud).. Pe la etatea InsA de 4-5 ani. treptat treptat.ro . Prin reprimarea masturbArii (in timpul acestei faze latente).. mai ales in organele genitale (Forel) (108). In taza aceasta la copil tendinta semi. ala se anuntA obscur. www. cu vagi sentimente In zonele erogene. mama si cei din jur vor cAuta pe toate dile sA desvete copilul de obiceiurile lui urate"... Je va reprima de teama acesteia. manifestarile de precocitaie sexualA. fiind silit prin constrAngerea societAtii. Faza sexualitAtii latente. iar asupra lor se va instala zice Freud amnezia infantile ele Rid alungate In inconstientul lui primitiv asau antisocial. etc. cele Tnai reprimate de moralitatea socialA. I) Femeile cu aneatezie vaginal adesea sunt in fond . printre care aceea a vaginului.86 In eoncluzie.. ce reprima cu mai multa severitate manifestarile sexuaie ale perversiunilor polimorfe infantile". (Ombredanne) (222).dacoromanica.. 55).. Libertatea sexuala a fetelor fiind expuse la maternitate este cu mult mai constransa printr'o educatie specialA.fixate" de zona erogend a clitorisolui coniinufind a practica MOa in coparle. Chiar din primele Jura. corespunzandu-i zona clitorisului.. Insensibilitatea vaginalA poate dura daca excitabilitatea clitoridianA a fost foarte mare si IntretinutA prin practicarea onaniei 1). Copilul.. utilg. Tendintele perverse ale sexualitatii vor fi InsA cele mai vizate de etica. ca : masturbatia.

cu primatul zonei genitale.dacoromanica. sarutarea. sau va simula retentii. etc. Uneori cu toata teama de penalitatea sociala (familie. Copilul va cauta aceasta. sau in sfarsit energia sexuala se va descarca pe cale deviata : musculara prin joc.. Evolutia normala a psihosexualitatii infantile va consta in desvoltarea uniforma a acestor instincte parcelare. coapse. www. erotice (autoerotice) de odinioarA 9. propriu zis. excitarea unei zone va provoca satis f acerea instinctului parcelar de care este legata. acte preparatorii ale or 1) Este principiul fundamental pal revenirel eterne" (Platon) care conduce vieata afectiva : cautam ve§nic :0 retraim fericirea clipe/or de odinioara. care la pubertate se vor contopi intr'o sintezd: instinc tul sexual pro priu zis.!) Excitarea lor va constitul. retniireavechilor senzatii intens afective. incontinente false. zone rAmase erogene ale organismului nostru. vor excita sexual. la adult. pregatind prin satisfacerea instinctelo r lor respective (parcelare) efectuarea actului sexual. Constientul va fi turburat prin perceperea hipertensiunii energiei sexuale refulata in inconstient (in timpul educatiei). celelalte zone favorizand.ro . sport. 3) lnteadevar. abdomen. Aceste instincte partiale infantile (Partialtriebe)sunt legate respectiv de zonele erogene fiecArei zone corespunzandu-i un instinct parcelar . Instinctul sexual asa cum se va manifesta la pubertate nu-i decat rezultatul unei sinteze a mai multor instincte sexuale parcelare". in organele sexuale. etc. Cum e privita pubertatea din punct de vedere psihanalitic ? Prin ce se caracterizeaza ? In ce consta? Am vazut ca lubricitatea polimorfa a copilului se gaseste In stransa legatura cu asa numitele zone erogene". preexistente si care sinteza isi va gasi echivalentul ei somatic. se va satisface in ascuns prin practicarea onaniei.). Pubertatea. ceea ce II va distrage dela o activitate sexuala autoerotica. etc. atingerea watt a celor mal multe parti : urechi. iar nici de cum limitat exclusiv la organele sexuale. gat. Instinctul sexual in tot decursul vietii este o expresiune a organismului intreg.87 Dar energia tendintei erotice va cauta sa obtina satisfactiunea elaborarii pe once cale. deoarece psihicul lui inconstient va cere repetarea. Aceasta perioada a Iatentei sexuale dureaza pana la epoca pubertatii.

I) Din cauze de ordin biologic. primul avand Indeosebi un caracter psihologic.8) Inteadevar restransul capital psihic inconstient va fi isvorul Intregei activitati psihomotorii a copilului. 1) Daca In decursul evolutiei libidoului una din aceste zone erogene se va desvolta mai mult. dand perversiunea sexuala a adultului. ce se serveste pentru realizarea ei. o amintire e constituita din doua elemente In stransa asociatie : unul intelectual (imaginea obiectului ce impresioneaza) si altul de natura emotiva (nota afectiva de placere sau neplacere avuta cu ocazia acelei impresii).. amorul nu le este necunoscut". 9) echilibrul sexual va fi rupt iar la pubertate instinctul sexual se va manifesta pe calea acestei zone erogene desvoltate.. li pregateste vieata pasional6. Sa evitam deci a confunda sexualur cu genitalul". Astfel In momentul primei satisfaceni prin suctiune. evenimente ce-au jucat un rol deosebit lo determinarea (insdiratia) creajiunilor ce le-au realizat. Primele impresii ce i le ofera mediul incepand cu ocazia sucfiunei. sarutarile ei. Ori. somatic si precum vom vedea din cauze si de natura psihica. Vieata afectivA a copilului §i sexualitatea. se va stabili o legatura afectiva 'futre copil si mama. i se va impregna *i urma mnezica: a matnei lui (imagine. ale tumescentei. care prin desmierdarile. o impresie. Dupa scoala psihanalitica vieata afectiva sexual a la copil este mult mai intensa decat s'a crezut . apare numai capacitatea de procreatie a individului. element intelectual) si a pleicerii simtite (element emotional). a tendintelor tul psihice.dacoromanica. 3) Multi autori in autobiografia lor. Continutul acestui capital psihic este numai de natura afectiva si va cauta satisfacerea tendintelor ce-1 vor lega de mediul amblant . activitatea lui psihomotorie se va conduce dei mima' dupa principiul hedonic al placerii". tre1) Vezi pag. www.ro . 77. de un aparat psihosomatic deja existent" (Freua) (114) . incet. organele genitale ajungand abia la acea epoca in stare de maturitate. al doilea legat Iiind mai mult de un substrat organic. se vor Impregna in psihicul lui.asmului sexual. Asa dar la epoca pulbertatii apare numal functia de reproducere. In felul acesta incet. descriu evenimente din vieata afectiva (sexuala) ce-au avut-o In copilarie.

am vdzut rolul important ce-1 are mama fatd de afectivitatea psihosexuald a copilului. legea) delimiteazA gradlil de rudenie care e interzisA once legaturA si chiar atasament sexual. cand dupd o evolutie normald a libidoului. 93) a epocei puberale. www. deoarece acesta este izvorul lui de satisfactie erotich (masturbatie. acesta vd cduta sa retrdiasca aceleasi pldceri la sanul mamei" (eterna revenire"). enurezie. o dorintd. impiedecata in satisfacerea ei manifestd.) Dar societatea il impiedica . tim cd un complex" (vezi pag. va auta sa-§i satisfacd sexualitatea pe cale autoeroticd din cauza libidoului. c u libidoul subiectivat. acesta se va exterioriza. s'a interiorizat cu ocazia intdrciirii. Acestui caracter incestuos al inceputului vietii afective de relatiune a copilului. pag. afectiunea sexuald este legald de propriul sau corp. incontinente. din cauza caracterului asau antisocial ce-I prezintd Ori. silit fiind deci sd-si gäseasca izvor de placere In afara persoanei lui : copilul va trece astfel in faz2 hetetosexualiidlii (v. etc. copilul este in asa numita fazd narcisicd. spre persoane de sex opus. Freud §i adeptii lui ii atribue o mare insemnatate din punct da vedere psihologic. care exteriorizat pentru un timp fata de maná'. Dragostea copilului rata de mamd-sa va fi originea vietii lui afective ulterioare. Asa dar in copildrie il gdsim pe individ dotat cu o psihosexualitate manifestatd antocrotic. 62) nu-i decat o tendintd intens afectivd. este propriul ski obiect erogen . in formarea asa numitului complexului-Oedip".ro panA la . retentii false. Prin iatdrcare insd fiind indepartat. mama ne mai oferindu-i satisfactia de odinioard.dacoromanica. Prima imagine ce se va lega astfel de prima satisfacere a vietii lui zindu-i afective (atat din punct de vedere nutritiv cat si cel sexual) va fi aceea a mamei lui. reprimatd. interiorizat. so') Societatea (religia. si cdt mai departe de cercul familiar)) D-tcd lusI din aceleasi motive psihologice.89 i influentand Intreaga evolutie a sexualitAtii copilului ei. Imaginea ei legandu se strans de primele emotii ale copilului. obiectiva sub influenta unui complex de factori biopsihologici si sociali.si in satisfacerea acestor obi- ceiuri rusinoase" si urate". care vede inteansa prima ocazie de satisfacere a foamei lui atat de ordin alimentar cát si libidinos (al foamei sexuale").

tata". Acestui complex" incestuos Freud i-a dat denumirea de complexul lui Oedip. Totem und Tabu'. notiuni pur sociale (religioase) ci de sex. Inteadevar.e ar fi vizat-o. Din aceiasi cauzl (lipsa unei constiinte morale bine consolidatA) asemenea relatiuni au loc Bi In cadrul societAtii omenesti..2) Natura nu vrea sa stie de notiunile mama". colectivitatea umana 3) le-a imprimat in constiinta in-i dividului.ro . se va trezi vechea dorinta dupa primul sail proobiect sexual. a unui Mat de 17 18 ani MO de mama-sa. nutrind-o astfel in inconstient ca un complex". nu se ponte desparti de sanul mamei". obiect sau persoanA de care nu ai vole 9 Tabus (cuvAnt polinezian.90 dale') nu-si va putea exterioriza afectul asupra sexului opus extra-familiar. prin aceste no- tiuni i le-a tabu-at"). frate" etc.. din care cauzA Imperecherea are loc Intre pArintii tineri si copii maturi. sore. si aceasta dorinta va fi cu atat mai puternica. tendinta sexuala a acelui Mat nu apare (cel putin manifestä). lar la etatea adolescentei (in vigoare sexuala) ar fi intalnit-o (fara sa stie ca i-e mama) femeie tanara. Aceste notiuni. Dorinta aceasta fiind insa reprimata de societate cu cea mai mare severitate. capabila de i provoca Inca emotii sexuale in barbati. psihicA (educatie familialA rea). Cu cat mama 1-a lixat" mai mult de dansa prin desmierdarile ei exagerate (si cu cat tata a fost mai sever).. (Vezi . numai $i numai din cauza educatiei sociale care i-a infiltrat in . va fi un Nat" cum 11 numeste Freud. nu au aceste notiuni. in contra tendintelor lui incestuoase. femeie IMAM. si nimic nu 1-ar fi impiedecat.suflet" notiunea de mama. 2) Animalele neavAnd conotiintA. Va simti astfel o placere intensa de a fi WO mama-sa... el va fi silit sa-si re prime dorinta. Tendinta sexuala de ex.dacoromanica. daca din primele luni ar fi fost luat dela parinti si n'ar fi cunoscut pe mama-sa. ca o dorinta inabusita . DupA numele regelui Oedip (din piesa tut Sophocle) rege care a comis acest incest cu Jocasta mama WI. Freud) (112). nici societatea si nici constiinta in care notiunea unei mame se lega doar de o imagine abstracta a unei hinte imagi$i anomalli de desvultare somaticA. www. BA te atingi fiind pAcatg. fara Indoiala cl tendin(ele lui erotic. in stare sa atraga Inca sexul opus. care n'a fost decat precum am vazut pria lui maml.

nimic nu 1-ar fi impiedecat.reprimarea atractiel erotice dintre frati si surori : complexul luí Ores/res". Robin (274) In mod amlnuntit (ura fatA de OHO. ca sa nu zicem toti 3) Majoritatea indivizilor au inregistrat de Nina seama In trecutul lor acte sexuale mai mult sau mai putin complete (coitus ore vulvae. al sensibilitatii. pubertate sau chiar mal tarziu sub formA de fantezii sexuale. In timpul somnului a dror obiect e propria lor mamA4. frati. sociala intocmita de religie si din motive de ordin eugenetic. 86) www. respectiv frati. Mat si mama 3) frati si surori vor fi reprimate. Intotdeauna a lost energie sexuala suficienta pentru scopul natural al procrea(iei. al satisfactiunii egoiste aceasta 1) Si sA fie gelos. Oedip dela WO complexul castra(tet" §i diferitelor complexe familicue" cum ar fi de ex.dacoromanica. Aceleasi atractiuni sexuale naturale (imorale In raport Irma cu etica sociala) dintre fiica si tata.ro . necunoscute. coitus inter femora etc... (O.. Asa dar aceasta sinteza ideo-afectiva a dorintelor erotice fata de mama. reprimate Insa de constiinta. sa nutreasd urA In contra sotului ei (In realitate tata lul).) CAci fiecare fiu este lute° relatie sexualg cu mama lui midi de ascund ar fi aceastA relatie privirli lor relatie ce devine constientA celor mai multi in prima perioadA. apoi dintre veri si verisoare (?). ura pentru tata 2). Cu cat gradul de rudenie scade gradatie conventionala.) MO de surori. am vazut ea societatea duce o lupta continua contra ei. Energia afectiva a instinctului sexual hind cea mai puternica. primitiva si urmarind numai scopul placerii. deci sa o aibd ca amantd0 sau sotie intocmai cum i s'a Intamplat regelui Oedip. ura la perverai etc. sau de imaginea doicei sau a femeii ce I-a crescut. Educafia sociall §i sexualitatea In general.91 nare. Aceasta energie surplus. Intotdeauna a fost prea mult amor in omenire" a zis cineva. etc.. and nastere la fete : ncomplexulut Electrei" (analog cu c. Cu atat tendintele sexuale dintre sexe au o libertate mai mare de a se manifesta. societate constitue comlexul lui Oedip" (dragoste fata de mama. Weininger) Deoarece multi nu-si mai reamintesc din cauza acelei amnezil infantile° survenite In urma represiunii sociale (Vezi pag. 3) Prob!ema urci familiale a studiat-o G.

vedem cd au imaginat combinatii multiple pentru a canaliza instinctul sexual. ale individului. duc la sublimarea tendintelor sexuale. s'o canalizeze 9 spre un util social.dacoromanica. urmarind sd insufle In psihicul individului tendinte sociale antagoniste tendintelor lui primitive. ca pudoarea. desgustul.. formelor sociale ale civilizatiei. pentru a-I face sd trdiascd. etc. so sublimen" energie (Freud 2).socializata ' Aceluiasi proces va fi supusa forta psihica. sentimentelor.92 societatea cauta pe once cale s'o capteze. etc.. diferite cdi deviate de satisfactiune atat a individului cAt si a morale!. cd von Ehrenfels (din Praga) deosebeste o moraid sexuald naturald". (231). Societdtii nu-i place sa i-se aminteascd de aceastd parte scab- roasd a bazei sale. sunt meniti sd mentind instinctul sexual in limitele lui normale" (Freud).ro .. de o morald sexuald culturald". 2) Vezi capitolul: Fenomenul sublimarii. Societatea nu vede o mai mare amenintare a culturii el. ea n'are nici un interes ca fortele instinctului sexual sa fie recunoscute.. credintelor religioase. etc. apta de a suferi transformari si derivatii. exprimând tendinta de adaptare a vietii sexuale. indreptala spre un folos al ha . sociale. s'o socializeze. si alte cdi care precum vom vedea. moravurilor. Acestui antagonism psihologic se da- torete faptul. primitiva a electricitapi a fost captata de om.4 www.. ca aceea pe care ar prezenta-o eliberarea instinctului sexual si revenirea lui la scopurile primitive. sa perpetueze rasa . societatea a creat diferite forme sociale. a foRt am putea zice .. In definitiv tot o energie canalizabila. acomodAndu-1 ansamblului variat al legilor. si pentru aplanarea vesnicelor conflicte intrapsihice ce-ar deruta activitatea individului. a ordinei sociale". Factori sexuali. Restrictiunile sociale vizeazd in primul rAnd ljbertatea sexuald a individului printr'un Intreg sistem pedagogic. sentimental rusinei.. Pentru concilierea Insd a acestui antagonism psihologic social. politice qi traditionale" (PaWhan). morale. prima fiind expresia instinctualitdtii asa cum o dicteazd biologicul (psihofiziologicul). Civilizatiile In decursul evolutiei lor. energia salbatica. sa prospereze. pentru care fapt a adoptat ') Precum de ex. agresive. prostitutiei. a doua. Astfel s'au creat formele sociale ale casatoriei.

narcisica (a masturbatiei infantile) In care el era propriul sau obiect sexual Isi va gasi. turburari ale sistemului nervos vegetativ.. a purificat atmosfera sexual ce unea pe copil de ai sgi. Intr'un cuvant din toal e punctele de vedere". ascultA de legea atractiunei futre sexele opuse. precum am vazut (la pag. subiectivat. la fel si dragostea fraternlf. Acest proces de obiectivare a libidoului subiectivat.. etc. bine'nteles modelat. care consta In a delurna atentia din acest domeniu.Psihanalistii disidenti)". 86).introversiune. se vor naste sub influenta factorilor sociali ce i-am enumerat. De aceea societatea nu s'aporta rezultatele psihanalitice pe care le Infiereaza. 9 Deoarece natura nu e niel moralg nici imoralg. normal. Heterosexualitatea. religie... imperativele cerintelor sociale se impun mai sever si vor asterne amnezia infantila" asupra trecutului sexual imoral si incestuos (dar foarte natural)4) de pana atunci.§i extroversiune (a libidoului). spre cautarea unui obiect sexual de sex opus si In cercul extrafamiliar.) un libido malformatii. Sub influenta unui Evolutia anormalA a libicloului. etc. un obiect (persoana) de sex opus si din co atara familien. se va efectua in cursul fazei latente' sexuale.dacoromanica. rgnignani astfel ca produs sublimat. canalizat.). s) lubirea incestuoasl fatA de mama lui si gelozla (ura) fatg de tatg. (infectii. legAtura sufleteascA purg insuflatA de eticA. www. Intregul aparat educativ dupa ce a reprimat tendinta incestuoasa a copilului Tata de mama-sa.ro . In cursul carea. ci amoraltY. Morala socialg a purificat atmosfera socialg. central. lege de ordin pur biologic si psihologic (In sAnul societgtii omenesti). 9 Societatea nepermitandu-i relatiuni sexuale decat dela un anumit grad de rudenie (veri primari) (?). si mentinutg apoi de constiintg. !si va exterioriza hbidoul asupra celor din jur.cap. conform principiilor sociale8). dupa ce-1 opreste sub amenintare de libidoul pedepse. turburari ale organizatiei endocrine.93 metoda educatiei. Tendintele spre heterosexualitate. stigmate psihice si factori sociali evolutia sexualitatii va putea suferi anumite (educatia. ca fiind de respins din punct de vedere moral. (Freud). se vor transforma (sublima) In dragoste filiald. mai ales cand libidoul si-a ggsit obiectivizarea In lumea extrafamiliarg . 1) Jung (un disident al scoalei a emis notiunea de psihanalitice) . complex de factori psihofizici : stigmate somatice.(v. introversat') In faza autoerotica. etc. (114).

inteatata legat de www. Evolutia InsA continuandu-se pe baza acestor vicii la pubertate va apare sub forma tuturor anomaliilor psihosexuale suficient de cunoscute. a) Opriti In evolutie. adolescentul va fi urmArit mereu de imaginea mamei lui. (Maeder cit. SA ne oprim putin asupra acestor anomalii initiale ale evolutiei psihosexuale.ro .94 fie In sensul unei oprirt in evolutie si fie in sensul unei regresiuni. CercetArile fAcute in aceastA directie au tillS la des.. In sanul cAreia are loc primul contact social ce-1 ia fondul psihic al copilului (primele conflicte cu mediul social). Aceste conditii genezice s'ar ivi in familie. pe de o parte a exageratelor ingrijirl ce I-le da mama. Toate aceste anomalii sexuale au fost suficient de studiate. se pot ivi (favorizate si de predispozitii: factori biologici. Nimio nu se stia asupra genezet lor : Cum au apArut ? De ce la unii apar cu toatA absenta unor stigmate ce ar putea explica patogenia lor ? Freud a adus InsA o nouà luminA asupra mecanismelor psihologice (fArA sA conteste valoarea celor de ordin biologic) ale acestor anomalii sexuale. de Robin) (274) In desfasurarea acestor alternative influente. copilul se aflA. iar daca totusi a fost nevolt O sufere aceasth orientare. pe alta parte ura fata de un tata prea sever. studiul lor se rezuma insA numai In a le descrie asa cum se manifesta la pubertate.coperirea conditiilor psihosociale ce detin sursa multiplelor si variatelor forme de anomalii ale manifestArilor psiho-neurosexuale (nevroze qi perversiuni sexuale). va cauta placerea (retrairea placerii de odinioarA) In apropierea mai mult a femeilor In etate (ca si 1) Din cauza.dacoromanica. mama lui 1) fncat rAmane Copilul este cum zice Freud tixat" de dansa. In mijlocal unui camp bipolar de influente a-i cArui poli sau centri dinamici sunt : tata si mama. Inteadevar. Din cauza aceasta libidoul lui fixat nu se va putea Indrepta spre un sex opus extrafamilial. in sanul familiei. Alternativ ei stimuleazd sau inhibd prin actiune atractiva sau repulsiva'. ereditari) amintitele oprIrt FI regresiuni ale tendintelor ideo-afective.

1) Bine'nteles and nu vor fi la milloc motive puternice de ordin material. sau se vor cAsAtori Cu consangvi- nari sau cu femei In etate". (v. Electra) sau familiare (fatA de frati resp. In asemenea cazuri. 2) Toti acesti fixati" (infantili sexual» nutresc com- plexele" erotice parentale (Oedip. din copilarie. resp. o sh aibA din cauza coeficientului ei intens emotiv si de data veche (frageda copilArie) o putere inhibitorie asupra fiziologiei si manifestArilor psihosexuale In raporturile lui cu o alta femee. el insusi Bind propriul sAu obiect sexual. 9 A se vedea capitolul : Perversiunile sexuales. BArbatul va fi un impotent psihic . Copilul poate fi insA fixat" si de el insql in cazul cand prin emotiile vii ce le-avut in faza erotismului solitar (prin se complace si continua masturbatia din taza autoeroticA) sa practice masturbatia . ca de altfel a tuturor complexelor. Acesti fixati" (dupA Freud) sufAr de complexul Jul Narcis (dupA numele personajului din mitologie. surori). care va predomina si la pubertate (zona genitalA avand. In cursul acestei faze autoerotice cand copilul se se poate satisface sexual prin diferitele zone erogene" fixa" de una din aceste zone.05 mama lui) 9. www.°) Efectul acestor complexe".ro . de unde una din cauzele impotentei psihice.dacoromanica. tatA) zice Abraham (un adept al scolii psihanalitice) sau nu se vor cAsAtori. ca factor psihic. va zdruncina vieata psihosexualA a individului In care vesnic vor fi conflicte intre inconstientul ce nutreste romplexur si care cautA satisfacerea vechilor plAceri si tntre constinta morala ce se opune la aceasta. 1) Tinerii ce se casatoresc Cu femei in etate bineinteles nu din motive financiare ci manati de-un sentiment spontan n'ar fi cleat asemenea fixati4 de mama. Prin aceasta casatorie retralese in mod social starea afectiva infantila. care s'a amorezat de propria sa persoanA). Imaginea ei. femeia o frigidA sau nevrozatA in caz cand va nutri in inconsilent aceastA tendintA autoeroticA infantilA. din aceleasi motive de ordin somato-psihic si social nu-si va proiecta libidoul. capitolul psihone- Cei care nu pot scApa de influenta phrintilor (mamei. un rol secundar. vrozelor).

va suferi la un moment dat mari deziluzii din partea acelei persoane suprastimate" cristalizate" (Stendhal) a reste deziluzli 11 vor determina sa se rehaga din lumea externa. in studiul patogeniei schizofreniei. etc. Va suferi deci regresiune" ajurgand in stadiul infantil al sexualitatii : amintirile vechi ce-1 legau de mama si de dansul (faza auteerotica) se vor retrezi si se vor satisface prin retraire in realitatea interna.dacoromanica. revenit cel fixat" fiind un infantil primar (oprit). iar tata la hica lui. de a-ti oler femeia musafirului). Un comCauzele evolutiei anormale a libidoului. povarA a societAtii. Ereditatea ar creia o stare de excitabilitate particulara a sistemului nervos. ceea ce la noi este itnoral (ex. Individul va fi tot un infantil sexual" irisa secundar. Inteadevar. Pe langa acesti factori de ordin biologic. 1) 1) Etica de altfel variazA dela un popor la altul . legad de o scadere a rezistentei lui. si aceasta tocmai pe baza fundamentalei legi naturale (biologice) a atrac(iunei sexuale dintre sexe. sociala). ceea ce nu-i permite. daca proiectandu. Ar fi predispozlia speciala. www. sa predomine celelalte zor. adulterul. normal. plex de conditii vor determina aceste anomalii psihosexuale. In lumea lui fantezista.si libidoul in cercul extrafamiliar spre persoana de sex opus. care nu-1 mai multumeste. foarte rar se iniampla ca o mama sa nu tina mai mult la baiat. Freud a insistat asupra sifilisului. sa-si introjecteze" din nou ca in faza auteerotica a copilariei libidoul . sasi creeze vechea fume imaginara din copilttrie. bine'nteles atractie cu totul sublimad" de factorii sociali. somatic.96 Efectul nociv se va putea suprima radical numai printr'un tratament psihanalitic. purificad de tot ceea ce nu fntra in cadrul eticei unei colectivitati. Vom vedea in ce consta mecanismul terapeutic si efectul lui salutar. obtinul in numeroase cazuri. Individul evoluat b) Regresiuni in evolutia libidoului. mai contribue tina si anumiti factori psihici: terenul psihic" precum si factori de ordin social (educatia !amillara. Freud invoaca si o s'abiciune congenitala a zonei genitale.ro . sA-fi omorl pArintele bAtrAn. Bauchant) (201). ereditara fara a se cuneaste inca exact In ce consta.) la altil constitue o datorie moralg (de ali ucide pArintele ImbAtrAnit.e erogene" (M. Vom vedea insa importanta acestui proces de regresiune psihica. la pubertate.

nu mai vorbim de familiile unor pOrinti nevropati. si vom vedea astfel. barbatul. Aparitia unui nou nOscut va trezi In copil curiozitatea : de unde a venit fratiorul?". In care turburArile fiziologice pi chiar leziunite organice sunt secundare. prin impresiile intense plOcute sau neplOcute ce le are lang6 mama. 3.dacoromanica. Astfel toate aceste anomalii sexuale se pot naste secundar. fArl niel un stigma( organic. mai ales cand Isi permit oaresicare intimitAti familiare In fata copiilor lor. Toate acestea trezesc sl mentin curiozitatea sexual5 a copiilor. lar tata In flica lui Alti factori2) alaturi de inbirea exageratei a per': intilor mai sunt: 1.ro 7 . de cristalizarea une constiinte sociale In sufletul copiilor. carora copii sunt foarte des expusi. $ocul emotiv In momentul cand Isi surprinde parintii In timpul Imbratiserilor intime. la furie In InjurAturi. 1P81HANALIZV www.. Curiozitatea trezita la vederea imperecherii animalelor domestice. cu care se manifesta la adult 2). cu limbajul lor indecent (toate aceste imoralitOti favorizate fiind si de stigmatele lor orga- nice '). Precum am spus. pslhogene. mama nu va vedea In Mat femeia. Noi am descris InsA patogenia-asa cum o vede Freud-In cazurile de anomall1 sexuale primitive. Care pot determina anomalii evolutive ale psihosexualitAtii. 2. POPESCII-SIBIII.. nu se feresc de copii spre a se ImbrAtisa. In urma unel leziuni sau tare funclionale ale terenului somatic. I.. cg in familiile lipsite de educatie moralti. De altfel este un fapt de observatie curentA. rol Insemnat au si factoril somatici. $i astfel va cauta sa afle secretul. biologic'. respectiv tatO. . Numai un tata sau o mama cu o constiintà morala bine organizatd si severd lsi va iubi copii la fel. sunt foarte frecvente . care li initiaza In practicarea masturbatiei sau in tehnicau vietii sexuale. cine 1-a adus?. cazurile de perversiuni. Aten4.07 Asa dar aceastà dragoste (maternti MO de Mat si paternd MO de fica) va mentine libidoul In familie. de incest complet sau atenuat. In care prea s'a obisnuit sa se satisfaca prin mangftierileu excesive. etc. Vain reveni de altfel asupra etiologiei si patogeniei tuturor acestor aberatiuni psiho-infantile si vicii ale manifestarilor psihosexuale. i) Multi pArinti.. 5. TovOrAsia copiilor viciosi. biologic!. Dr. cA numai cunoscAnd legile evolutiei embriologiceu ale acestei psihosexualitAti Incepand din cea mai fragedd copilArie ne vom putea da sea- ma de toate anomaliile ei. tatele la pudoare. sunt mai liberi In expresii §I gesturi indecente.

stau la baza nu numai a unei terapii cu efecte serioase si importante. dar care totusi au anumite raporturi atat cu realitatie cunoscute. subminand asezamintele sociate in numele unei tendentioase interpretari a datelor psihanalitice. Prin ipotezele lui Darwin s'a ridicat transformismului a evolutiei lumii bio-organice. cu valorile obiective sociale. a fost realizata de intentiile une! Doi oranduiri a acestor valori spre o cat mai perfecta organizare sociala. cat si cu elementele ce se descopere mal tarziu. ipotetice. Incursiunile psihanalitice in aceasta imensitate interioara" (Proust) a sufletului omenesc. www.). acestorIn realizarea s'au insinuat perspective insa si intentii animate de motive politice anarhice.i chiar a Intregei societäli asupra acestei utilizan i nefaste a psihanalizei.dacoromanica. psihice.Die Grundlagen der Psychoanalyse° Leipzig 1927) vi Flournoy (105 a) au evldentiat caracterul stiintific al psihanalizei. pe care spiritul inventiv ale geniului le umple cu date (notiuni) neverif'cate Inca. etnice. atomul acestei notiuni s'a ridicat Intregul edificiu al chimiei cu aplicatiuni practice. Sunt lacune In domeniul cunoscutului. cu tot caracterul precum vom releva lor paradoxal si hazardat. 3) Asupra acestei probleme vom reveni cu alig ocazie. ci la baza unei vaste doctrine a evolutiei Ournii psihice". Adevaratele concluzii in larga acceptiune a conceptiei psihanalitice nu duc la intronarea 0 obsesia sexualitaill. Din punct de vedere stiintific afirmatiunile scolii psihanalitice In mare parte par hazardate. Tot asile! asertiunile lui Freud. nimeni nu l-a vazut. totusi pe baza Astfel de ex.08 Vedem deci cata lumina a proiectat Freud si adeptii lui In domeniul psihosexualitatii. ci la consolidarea constiinfel si structurii etice ale societei(i 1). au scos la iveala raporturile cele mai subtile in care se gasesc valorile unitatii noastre ca individualitate. 2) Hartmann (. mistice etc.ro . Cum a reusit sa rezolve o serie de probleme inspirand altele noi. un nou camp de observatie psihologica In domeniul obiectivitatii stiintifice. dar elemente ipotetice de aceiasi valoare gasim aproape In toate conceptiile largi 2). Mentionam areasta din datoria de constiinta ce ne'ndeamna sa atragem aten(ia celor insärcinali Cu grija spirituluitinerelor generafii . sociale etice. 0 minuticasa analiza destramand interferentele cu toate armoniile si conflictele intrinsece acestor multiple valori (biologice.

reprimate de catre factorii sociali. treptat. treptat. CAile deviate ale tendintelor impiedecate (adicA ale complexelor") in elaborarea lor. antisocial.. tendinte ce stau din cauza caracterului lor imoral.dacoromanica. treptat. aspiratiuni. Legea caducitAiii a lui Thorndicke.) de ordin -psihologic. ce urmareau numai satisfactie. Innabusite sub forma de complexe". (ca once energie de altfel) si aceasta tendinta va creste in raport direct cu obstacolul ce nu-i permite manifestarea potentialitatii ei.). considerata cum observam o modalitate de manifestare a energiei universale. Dar tendinta nu-i decat forte cu care se manifesta o ener- gie (vezi pag. Treptat. tinde prin diferitele mecanisme (cenzura. tendinta va trebui in once caz sti se www.. inconstientul restrans si continand un capital psihic exteriorizat prin tendintele primitive.. si cum aceasta restrictiune de modelare sociala Incepe din primele zile de chip nastere. sa restranga sfera de activitate psihica a individului. cu enerVa gia vaporilor dintr'un cazan lipsit de once supapa ? creste tensiunea energiei . reprimare etc. Acelasi lucru si cu energia psihica.ro . Legea interiorizlirli Am vazut cum un lntreg sistem social (educativ. Vom gasi astfel la adult un inconstient continand un mare numar de dorinte. etc. religios. tendinta reprezinta o energie ce cauta elaborare. Reprimata In Inconstient.CAPITOLUL IV. egofile si intens afective. acest inconstient se va marl prin energia tendintelor Impiedecate. ii va sparge si va exploda. 35). placere. Ce se va Intampla insa cu energia unei tendinte ImpiedeTate In manifestarea_ ei directa? Ce se Intampla de ex. va slabi reilstenta petetilor cazanului vp lnvinge rezistenta lor. iar mai tarziu si de constiinta morala.

100

manifeste In act, va cere aceasta satisfactie in mod categoric. Tendinta nesatisfacuta e un sistem psihic incomplet, care cere actul precum premisele nnui silogism cer concluzia" (Patzlhan.) (231) precum excitatia din arcul reflex implica reactia (motorie, de secretie, etc.). reflex psihic, Inteadevar arcul reflexului ideo-dinamic analog cu cel din domeniul fizicei i biologiei îi are calea lui de elaborare directa (si care, precum vom vedea, poate fi deviatà). Ce se va Tntampla deci cu o dorinta, tendinta innabusita din cauza incompatibilitatii Cl cu exigentele sociale in special ?

Ce face individul, rand este nevoit sa-si innabuse in suflet" o realiza ? O va nutri In fundul supoate dorinta ce n'o fletului" sau si-o va satisface pe calea imaginatiei, fanteziei In once caz nu --va reusi so distruga, dansa manifestandu-si vieata latenta din subconstient sau inconstient pe diferite cal laterale sub diverse forme ce le vom studia. Dorintele, aspiratiunile Innabusite nu vor fi deci distruse ; prin faptul ca am uitat de ex. o dorinta intensa ce-am avut-o, nu inseamna ca nu mai exista; ea este Inlaturata numal din sfera activitatii, noastre constiente, dar continua sa traiasca in stare de potentialitate. Tendintele noastre nerealizabile nu vor urma deci In nici un caz legea caducitatii" (a lui Thorndickel) din psihologia clasica, ci noua lege a psihologiei moderne : legea interiorizariz"), sustinuta de Freud, Larguier des Bancels gratie (184) etc. Aceasta lege se aplica mai ales omului, care fiind dotat perfectiunii biologice a organizatiei neuropsihice
cu gtzndire imaginativa (imaginatie creatoare, reverie, etc.), tendintele lui instinctive se realizeaza prin mijlocirea ei. Astfel gasim imaginatia omului, ca o functle vitaki foarte necesara" (Hesnard) (149). Asa dar, energia tendintei reprimate se va elibera sailsfacand afectivitatea individului pe calea deviata a imaginatiei. N'a putut (Mine o actualizare concreta (in act) si directa
Legea spune : Orice instinct care nu gAse§te satisfactie la timpul lui, dispare, se atrofiazA (cade, de unde numele de acaducitate). DupA legea interiorizArii, once dorintA a individulul ImpiedecalA In proiectia ei spre lumea realitAtii externe, nu dispare, cl se va interioriza In

oufletulg Individului, se va realiza In lumea realitAtiig lui Interne (imaginatie, fantezie).

www.dacoromanica.ro

101

o va °Nine abstractA si indirecth.... Dar si directia aceasta deviatA, colateral, ce o urmeazA, este riguros determinata de
anumiti factori psiho-fiziologici antecedenti" (Jones)(160) asupra chrora vom reveni. 0 dorintA intens afectivA a individului va fi reprimatA precum am mentionat de cenzura constiintei morale , si aceasta din cauza caracterului antisocial, imoral mai ales si egoist, al fondului inconstient din psihicul lui. In cazul unei suprinuiri temparare incomplete, sau unei disfuncfiuni a acestei energia latentA a functiuni selective intrapsihice (cenzura) complexelor se va revArsa In sfera activitAtii psihice a individului, in care vom vedea cum va provoca o serie de fenomene de ordin psiho-fiziologic. Astfel de stAri disfunctionale ale constiintei pot fi provo cate de emotii intense : furie, fricA, bucurie, de obosealA, surmenaj, de intoxicatii, infectie, turburAri endocrine, alcoolism, etc. acesti factori influentand centri organici nervosi, ce detin functiunea constientA a bolnavului, echilibrul intrapsihic. Constiinta de asemenea va fi Insfarsit abolita in cursul somnului.

In toate aceste circumstante, tendintele ce n'au reusit sd se satisfacA direct in act cu aprobarea constiintei, care

din contra le-a reprimat, toate aceste tendinte complexe" se
vor satisface deci indirect
stiente).

si diformate pe cai deviate (para

Aceste cAi colaterale ale refiexului ideodinamic sunt : gresurile (lapsurile), visele, sImptomele psihonevrotice §i In sfarsit calea deviatA, derivatd, cu aprobarea socialA si in spre folosul ej anume calea asa numitei sublimari. SA le supunem unei analize, in sensul scoalei freudiene, evidentiind mecanismul lor si valoarea lor psihologicA si socialA.

www.dacoromanica.ro

CAP1TOLUL V.

Gre§urile. (Die Fehlleistungen, actes manquées).
Conceptia clasicA a lapsurilor §i In general a actelor gre§ite. ConLapsurile Dispersiunea atentiel Mecanismele lapsului: substitutia, diformatia ; interferenta a doul idei (tendinte antagoniste): perturbantä (incon0ientA, latentA) i perturbata (con0ienig, manifestA) Lapsus linguae, lapsus calami. Erorile de lectura (falsA lecturA). Falsa audi(ie Uitdrile momentane Adele accidentale. Toate aceste grepri au un continut, un sens psihologic i o semnificatie proprie.
ceptia lor psihanaliticA

Sunt o serie de manifestari psihice, care pana la Freud erau considerate ca fragmente de acte psihice, fara nici un sens, nici o Insemnatate. Dat Hind caracterul lor accidental, momentan 4i de a fi comise de individ In stare normala, nu au lost supuse vreunui studiu mai amanuntit. E vorba de o serie de acte pe care zilnic le comite oricine. In categoria lor infra : I. Greprile sub forma de : lapsuri, ca : erori de limbaj (lapsus linguae), comise In cursul vorbiren ; erori de scris (lapsus calami) comise in cursul scrierii (fara vre-o leziune a centrilor nervo§i). falsa lecture erori Mute In cursul citirei; de ex. cand citim In locul cuvantului scris, fiind un altul (ochii sanato§i). falsä auditie: adeseori and ascultam pe cineva, se Intampla sa auzim un alt cuvant in locul celui pronuntat (urechea fiind sanatoasa). 2. Uitefri mornentane (inhibitii momentane ale memorici). Cui nu i s'a intamplat sa uite pentru un moment, 2) fie numele cuiva, fie un alt nume, un proiect, etc.? Cine n'a uitat pentiu un
9 CAnd zicem, cA ne-a luat gura pe dinaintem. 2) Cand aveM impresia, c5 ne tA cuvantul pe limbA%

www.dacoromanica.ro

103

moment unde a pus un obiect oarecare ? si se mica cum de-a putut uita... Cine n'a uitat promisiuni, Intalniri, etc., ca dupd ce a intarziat, sd-si reaminteascd?... 3. Acte accidentale. 0 alta consecin(a a acestor uitdri temporare sunt numeroasele pierden i de obiecte, spargeri, stricdciuni de obiecte, etc., In sfarsit multe din acele mici acte gre§ite accidentale ce obisnuim sd le atribuim unei neindemandri sau distractii. Vom vedea Insd, cd toate aceste varietAti de gresuri recunosc si alte mecanisme esentiale, determinante, pe care surmenajul, oboseala, distractia si asa zisa nedibacie,
le favorizeazd numai manifestarea. In ansamblul lor aceste acte au fost studiate de Jones, sub

numele de parapraxiia. a) Lapsurile erau considerate, pand la Freud , ca efectul diverselor turburdri de ordin psihofiziologic mai ales fiziologic, organic, ca : indispozitia, oboseala, surmenajul, stdri de turburdri ce- ar influenta atentia In hiperexcitabilitate, etc., sensul unei dispersiuni, unei sldbiri a ei (stdri de distrac(ie). Infradevar, un complex de factori poate determina asemenea acte ; totusi Freud le-a relevat marea fnsemndtate indeosebi de ordin psihologic, ele avand un sens propriu cu determindri psihice, care profità" de susenumeratele conditii fiziologice pentru a se manifesta. Toate aceste acte psihice fragmentate denumite gresuri (lapsuri) au fost supuse de Freud (111), apoi de Maeder (190, 193) lanes, Weber (319), etc., unei minutioase si Indelungi observatii in domeniul vietii de toate zilele, studiu expus In cartea sa : Zur Psychopathologie des Alltagslebens" In care ne da si rezultatele obtmute, cu o bogatd si interesanta
explica pang la Freud toate actele de natura aceasta, e bund dar incompletd. In ceea ce priveste geneza gresurilor In general, Freud nu concazuistica. Teoria dispersiunei atentiel, teorie ce

testa deloc influenta factorilor fiziologici (emotie, oboseald, etc.), toti aducand dispersiunea atentiei (starea de distractie). Acesti factori irisa faciliteazei de obiceiu, dar nu explica de loc lapsul in sine, in masura in care asemenea lapsuri le putem

avea chiar In stari cu totul normale. Freud a observat, cd In cele mai multe lapsuri, exprimdrn exact contrarul celor ce-am voit sd spunem ; sunt asa numitele
www.dacoromanica.ro

104

lapsuri prin opozitie" si aceasta din cauzti cd intre contrare existd o strAnsd afinitate conceptuald, ele gdsindu-se pe lana asociatia tonald $i Inteo asociatie psihologicd foarte apropiatd. (Freud) (111). Lapsul precum vom vedea apare deci ca un act psihic complet, cu scop, continut si semnificatia proprie" (Freud) (id) Mecanismul lapsului. Se stie, cd de cele mai multe ori cuvantul exprimat inteun laps este un cuvAnt diformat. Prin ce mecanism a fost diformat $i de ce 1-am comis si se comite lapsul?.. Aceasta o explicd Freud prin conceptia lui a Interferentei ideilor. Lapsurile au la bazd antagonismul a doud intentii, tendinte. Cand am don sd spunem ceva (dorintd constientd) insd situatia reald, imprejurdrile sociale nu ne permit manifestarea acelei dorinte, atunci, in cursul discutiei sau scrisului, dorinta reprimatd se va folosi de oboseala, indispozitia, distractia, etc., noastrd, care aboleste intrucAtva cenzura
(atentia constiintei morale)
pentru a se manifesta mai mult

sau mai putin direct in vorbd sau scris and lapsus linguae sau calami, dacd nu vreun gest adecvat. Vedem deci existenta a cloud tendinte fundamental antagoniste: reprimatd de dorinta de a spune ceva care se opune. tendinta constiintei,
Uneori

sensul lapsului

poate sd apard inteun mod cu

totul evident ; tendinta ideii reprimate, individul o exprimd direct, lard nici o diformare. Alteori insd, precum am spus, lapsul va consta intr'un cuvant fard nici un sens, mai mult sau mai putin difortnat, nu relevd nimic semnificativ, in care caz se poate explica prin interferenta, adicd intalnizice Freud rea expresiunilor verbale, a cloud intentii. Aceastd interferentd se efectueazd fie prin substitutie (in lepsurile prin opozitie) : fie ideii reprimate substituindu-se ideea tocmai contrard, alta, de prin diformarea 9 sau modificarea unei intentii prin unde cuvinte mixte avand mai mult sau mai putin un sens" (Freud). Aceste cloud mecanisme ale substitutiei $i diforma(iel le vom gdsi astfel in geneza multor lapsuri.
1) Diformarea se face prin abreviatii, rectificSri, contractmni, etc.. de cuvinte (vezi; Mecanismele de diformare ale viselor').

www.dacoromanica.ro

103

Lapsurile sunt deci rezultatul unei lupte si concilien i ale concurentei a doua tendinte (intentii) antagoniste : una) latentd (inconstienta, de ordin ' afectiv, personal) i alta manifestä (constienta, de ordin social). Tendinta reprimata In laten ta are de obiceiu un continut injurias; cea patenta din contra este reverentioasa. Inteadevar zilnic individul este silit de Imprejurari, In deosebi de ordin social, sa ia o atitudine

rezervata sau chiar sa arate un respect, bunavointa !ata de un altul (de obiceiu superior), In timp ce In subconstientul sail It
nutreste ganduri injurioase, agresive, etc.

Inteadevar de cate ori sub presiunea constiintei dar mai ales a situatiilor de ordin social nu ne ascundem primitivitatea" din noi, conformandu-ne eticei morale si exigentelor sociale ?.. De cate ori din cauza sentimentului datoriei nu Innalausim egoismul ce ne-ar determina mai bine sa cedam in lupta ?.. De cate ori insfarsit raporturile sociale nu ne silesc sa innabusim o ura sau Mutate fata de persoana careia suntem nevoiti sa-i zdmbim, sa-i fim binevoitori ? In toate aceste conditii, la cea mal mica slabire, zdruncinare a cligului" ce impiedecd actualizarea, manifestarea fondului nostru psihic reprimat" In toate aceste conInnabusit, in in-si subconstientul nostru, ditii vom comite acte de a caror origine adeseori nu ne dam seama ele fijad reprimate si uitate de constientul nostru ; printre aceste acte se vor enumara deci si lapsurile. Astfel, intr'un moment de sbuciuMare, de deranjari temporare ale sistemului cenzural al constiintei sub influenta tendintelor, dorintelor
inconstiente, ne vom resimti In cut sul proceselor psihice ideo-motorii ale con§tientului, in sensul ca tendintele noastre innabusite

vor apare uneori direct satisfacute, alteori mai mult sau mai putin diform ate, fara nici un sens, constituind in ambele cazuri,
lapsul.

In cazurile cdnd ne ia gura pe dinainte" si vom spune exact ceca ce n'am vrut sa marturisim (de obiceiu tocmai condorinfa e satisfacuta direct, prin substituire fara nici trarul) o modificare. Alteori, din contra dorinta inconstienta pentru a se exprima va suferi diversele mecanisme ale diformdrii. Multi din cei care au comis lapsul se scuta, sub motiv ea au vrut sa faca un.. spirit ') sau invocand alte motive de
I) Freud aDer Witz und seine Beziehung zum Unbewussten (Deuticke 1905).

www.dacoromanica.ro

Irma In loc de Vorschein (a releva) a comis un laps zicand Vorschwein". Expresia Insa ar fi lost prea tare". primul diformand pe al doilea : din Vorschein relevat dand cuvantul Ma sens : Vorschwein. din in.. In care a trait cativa ani.. www.dacoromanica.ro .` (In loc sa zica In societatea ungureasca." Asem6narea dintre explica sufiSchweinerein" si Vorschwein" zice Freud cient actiunea primului asupra celui de-al doilea termen. Printr'o mica asociatie de idei si-a adus aminte: mediul simpatic.. si astfel Isi reaminti de o femee fag de care avusese o deosedragoste pe care dureros a fost nevoit s'o rupa (Innabuse) MA afectiune. Imi povestea impresiile bune ce le are despre societatea ungureasca. si a perturbat acest curs diformand cuvantul ongurese In wenglezese.6). Este deja o mica Incercare de psihanaliza In domeniul vietii psihopatologice de toate zilele".. al unuia care la o 1ntrunire vroia A atragà atentia asupra unor nereguli.. Adeseori ne dm seama de originea lapsulul (mai Astfel sa luam cazul ales in cel prin opozitie. de neinteles. citat de Freud.. s'au relevat (Vorschein) fapte aceea a renuntat s'o care .. cuvant ilogic.. femei frumoase. va trebui sa cautAm tendinta perturbanta..... XI) pornind dela cuv