P. 1
53131651 Psihanaliza Doctrina Lui Freud

53131651 Psihanaliza Doctrina Lui Freud

|Views: 131|Likes:
Published by Eugeniu Indricean

More info:

Published by: Eugeniu Indricean on Jan 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/03/2013

pdf

text

original

www.dacoromanica.

ro

www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro














www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro

























www.dacoromanica.ro















www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro












www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

































www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


















































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro





www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro




















































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro




































www.dacoromanica.ro








www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

















































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro















www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro




















www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro











www.dacoromanica.ro






















www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro






















www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro




www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro










www.dacoromanica.ro



www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro








































































































www.dacoromanica.ro






































































































www.dacoromanica.ro




















www.dacoromanica.ro































































































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro
































































































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro





























































www.dacoromanica.ro






















































www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro































































































www.dacoromanica.ro







































































































www.dacoromanica.ro






















































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro








































































































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro


































































































www.dacoromanica.ro



































































































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro

































































































www.dacoromanica.ro




































































































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro




































































































































www.dacoromanica.ro



















































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro
























































www.dacoromanica.ro





























































www.dacoromanica.ro























































www.dacoromanica.ro













www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro



















www.dacoromanica.ro


















































www.dacoromanica.ro





www.dacoromanica.ro


















www.dacoromanica.ro










www.dacoromanica.ro









www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro




















































www.dacoromanica.ro























































www.dacoromanica.ro
























































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro

-

TOATE DREPTURILE REZERVATE -

www.dacoromanica.ro

PREFA TA.
((a edlfla l-a)

Distinsul mea elev, D I Dr. Popescu-Siblu, mi-a Neat cinstea de a-mi cere sä prezint celitorului lucrarea ce cumeazd. Am acceptat a o face ca atat mai u$or, Cu cat lucrarea nu avea nevole de recomandare, ea impunandu-se prin propria el valoare. D-1 Dr. Popescu-Sibiu expune intrio forma 11m pede 0 intr'un mod destul de amcinunfit doctrina psihanalitica alai Freud, doctrinci care a dat ncqtere la ata/ea discutiunI 0 la numeroase polemicl, 0 a carel cuno4tere se impune oriccirui medic precum $1 tututor celor pe cart studiile de psihologle normalä sau patologicd li intereseazä mai de-aproape. FcIrd ca Preud sel poatä fi considerat ca singurul care a vcIzut Interesul analizel psihologice pentru medicinc7, se poate afirma di rolul ce-I revine din acest punct de vedere e considerabil ;I ca gratle mai ca seamä ideilor sale originate $1 indulz-

nefe, migarea pslhanalitia a luat atat avant. mal mult decat oricare alta! de a Freud are merItul fi cercetat adancurile sufletegi ale bolnavilor, de a fi studiat
raporturile ce unesc unele din manifestärile tor psihopatice Cu anumite traume afective, cari au läsat urme persistente, al caror element ideativ doarme de mutt In incon$tient sau subcongient, afectul ce le-a insofit continuad säil preluneasccl ex/sienta $1 sä turbure cursul normal al v!etei psih ice. De asemeni, acelula0 autor II revine in band parte de a

fi aratat di, aducerea in conFtiinfa bolnavilor evidenfierea a raporturilor ce unesc unele turburari psihopatice pentru el Cu aceste traume afective, constitue uneori un mijloc terapeutic
de core trebuie finut seamei.

Lucrärile tut Freud 0 ale elevilor sal au contribuit sa lumineze mecanizmul vIsurllor, al unor procese asoclative normale
www.dacoromanica.ro

- 4

au arcItat rolul insemnat al unor complexe" ideo-afective in psihologie $1 patologie $i au tras atenfla asupra rolului insemnat al psihosexualitclfii in stare normald $i
$1 patologice ;
patologicei.

Aceste fapte sunt suficiente ca sei a$eze pe ace$ti autori printre aceia call au adus o contribullune importantd la shiftl
psihologiel individuale $1 sociale, normale $1 patologice. Cele sparse nu inseamnei MO ea scrierile lui Freud trebuesc considerate ca adevdrafe evanghelii. Sunt dintre cei earl cred, cd ele confin $l numeroase exagereiri. Una dintre acestea, mi se pare importanfa ce s'a atribuit

psihosexualitdfii infantile. A considera actul sugerei laptelui ca un fenomen erotic, ce aduce satisfactiuni de naturd sexualcI, mi se pare cel puf in o larger' exagerare... Psihosexualitatea este rezultanta unei impresiuni sensitive psihice, care necesitä terminaflurzi nervoase specif ice, dupd cum toate impresiunile optice, auditive, olfactrve, etc. Cu tot ce ele aduc caracteristic In psihicul nostru, sunt datorite unot aparate sensoriale propril. Zonele in mod erogeneu nu pot avea aceastd calitate deceit trezind percepfluni sau imagini In 'apart Indirect pe cale asociativd crt simful sexual. In plus, fiziologia ne crater cd funcflunile apar atunci Mud e nevoie de ele $i necesitatea psihosexualitdfei nu se shade dead dupei ce desvoltarea organismului e complectd deci dupei epoca puberalei. sau aproape, Totu$1, NM' a contesta in mod absolut existenfa une psihosexualitcli infantile, voiu continua sd cud, cei in stare normald aceasta e de tegulci in stare potenfiald ageptand sel fie trezitd sub influenfa unor hormoni specifici, in momentul cad ea
devine necesard perpetudril specie!. Nu pot deasemenea trece cu vederea panca de subiectivism

pe care o au interpretdrile psihanalitice, cari uneori nu sunt prea departe de a ne aminti sistemele unor deliranfi. Tot astfel panca ideilor preconcepute mi se pare de asemeni uneori prea mare in lucreirile de psihanalizd. Este cred indoelnic, dacd asociafiunile, pe care bolnavul le face cand reproduce diferite episoade dinteun vis pe
care cclutdm sd-1 analizdm $1 sc1-1 interpretám

sunt 'in mod

necesar acelea$1 cari au condifionat visul insu$1.
www.dacoromanica.ro

Partea pe care Freud Fl adeptil sal o face complexului
lui OedIp" mi se pare deasemenea cu totul exageratei.

In plus, ca mUloc terapeutic constitule o arma cu

cloud'

teilFuri, care trebuie aplicatä cu o extremei prudentei Fi numal de speciali#i Cu multi' competinfei. Cu aceste rezerve, opera lui Freud nu Mind' ne mal putin tnsemnatei, Fi cercetärile psihanalitice Neale !dean spirit oblectiv vor contribui sä lumineze cat mal malt psihologla normala Fl patologica, Expuntind pentru publicul románesc doctrina lui Freud, D-I Dr. Popescu-Sibiu face o opei el de utilitate incontestabilei.

Pe de allá parte, piin munca ce a depus-o pentru a cunoaFte
numeroasele lucran i ce s'au sris in domeniul psihanalizel D-I Dr. Popescu-Sibiu este chemat de sigur set fie unul din reprezentantii cei mai meritoFi ai acestei noui specialiteiti la noi in lard Fi putem spera cä dansul va aduce Fl contribufiuni personale interesante in campul stiinfific, cat Fi in acela al practicei medicale a psihanalizei.

Dr. C. I. PARHON
Profesor de dirtied nearopsihiatricel

la Universitatea din lag

www.dacoromanica.ro

Raportul
Doninutut Prof. Dr. G. Marinescu.
Citit In eedinta generald publlcd, solemnd, din 28 Mai 1932 a Academlet Romdne, asupra seriera Docirina lai Treacle (Psihanaliza) de DI Dr. Popescu-Sibiu, distinsd cu o parte din Premiul I. Oroveanu :

Sunt peste 30 de ani de cand prof. S. Freud dela Viena a pus bazele unei docrine psihologice cunoscute sub numele
de psihanaliza.

Freud, format la scoala lui Charcot dela Salpétrière si la cea a lui Bernheim dela Nancy, este creatorul unei teorii numita psihanaliza si care a facut celebru pe autorul ei. S'ar putea zice ca ce! putin In aparenta, Freud prin doctrine lui, prin scoala creata nu numai in Austria dar si In diferite alte tad, ca i prin numeroasele reviste de psihanaliza a imprimat un avant nou cercetarilor psihologice si a infuzat o viata noua psihiatriei i psihoterapiei. Caracterul original chiar impresionant al psihanalizei este
cA acorda o importanta de mana Intaia fenomenelor sexualitatii, In manifestarile elective ale inconstientului nostru. lnsa ea nu se margineste aici, ci imbratisaza totalitatea experientelor elective si emotive la omul normal si patologic dar si a intregii omeniri din punct de vedere al evolutiei psihice. Aceasta intin-

dere a campului psihanalizei este, pe de o parte, fructul acumularii si generalizarii faptelor izolate iar, pe de alta parte, a opridlor de sinteza si a studiilor istorice.

Ceva mai mult, Freud si elevii lui au cautat confirmarea
piirerii lor in operile marilor artist', literati sau psihologi rafinati.

Dela psihologia individuala s'au Janet la problemele de istorie ale umanitatii. Astfel s'au gasit analogii curioase intre mecanismul viselor, pe de o parte, al povestilòr cu zane i miwww.dacoromanica.ro

cd e bolnav. cap.dacoromanica. cap. obsesii si in general In toate simptomele organice de naturd psihicd. Visele . intuitiv cd toate gandurile.ro . sA-si dea seama. Fenomenul sublimArii . dorintele. II. sugestia. In care si a gdsit refugiul. Gresurile . sA fie sincer cu el insusi. se va cAuta o lesiune organicA sau endocrind primitivA. Se cere din partea bolnavului o sinceritate absolutA lar. Cu leziuni organice consecutive. cap. cap. Conditiile vindecdrii sunt ca bolnavul s'o doreascA. VIII. consacrat terapeuticei. din cari 27 sunt rezervate unui dictionar menit sd explice diferiti termeni tehnici. intuitiv. Caile deviate a tendintelor impiedicate (adicd ale complexelor) in elaborarea lor .VII. X. Dupd expresia lui Jung. III. intrebuintati In psihanalizd . lucrarea are drept lintd sd descrie faptele fundamentale ale teoriei freudiene si aplicatia ei la tratamentele psihonevrozelor. V. 3 Intrepretarea viselor. se va lua in considerare etatea. VI.tologiei pe de altd parte. 2 Metoda asociatiei verbale a lui Jung . InteadevAr. cum ar fi schizofrenul. profesiunea. se indicd cele 4 metode ale psihologiei adicA : 1 Metoda asocierii libere a lui Freud . complexele pe cari le simte. Perversiunile psihosexuale . O dificultate serioasd in aplicarea psihanalizei in terapie este durata. Diverse modalitAti de lichidare a complexelor : condamnarea. Principiile psihanalizei. contine 292 pagini. I. IX. Istoricul psihanalizei. cap. IV. Inainte de a aplica tratamentul psihanalitic se recomandd un examen complet somatic al bolnavului. In ceeace priveste expresiunea simbolicd si realizarea imaginard a dorintei. cu lumea lui imaginard. 4. cum sunt fobiile. din partea medicului. medic onorific la Spitalul de boli mintale din Sibiu. Lucrarea e impArtitd In 19 capitole Cu continutul Windtor t cap. Aspectele doctrinei psihanalitice . cap. cap. in unele perversiuni sexuale. Psihanalisti disidenti. Lucrarea d-lui Popescu-Sibiu. nevrozele anxioase. Nu se va putea aplica psihanaliza la nevroze cronice. sA cunoascA toatA psihanaliza. Tratamentul e ineficace cand bolnavul tine la boala till. lar indicatiile psihanalizei se intind la toate formele de psihonevroze. cap. practicarea actului sexual. sal dea seama. In ultimul capitol. cap. miturile sunt visurile seculare ale umanitdtii. histeria. Psihonovrezele . sublirnarea. sexul. cenzura sau constiinta lui cautA sA le IndepArteze. 3-4 www.

chiar s'a zis ca foamea si amorul conduc lumea. sunt destul de incurajaloare. Cartea d-lui Dr. Viitorul ne va arta ce va mai ramane din aceste ruine caci psih analiza este susceptibila de obiectiuni foarte serioase. caci www. ticuri si alte turburari psihice. Dar si alte boale cer de asemeni un tratament lung. a produs un fel de revoila in spiritul psihiatrilor. reprezinta o lucrare meritorie si Inseamna un inceput laudabil in literatura romaneasca a psihanalizei. Popescu-Sibiu. Numeroase vindechri sau ameliorari au fost comunicate diferitelor societati de psihiatrie. care este la a doua e-.9 sedinte pe saptamana. vointa de a putea. Rezultatele terapeutice obtinute de Freud si scoala lui. ditie revizuita si completata. El e intins la toate fenomenele afective si nobile desi trebuie sa recunoastem ea civilizatia contribue. Libido al lui Freud deptiseste cu desavarsire sfera sexuala. ca si de unii autori straini. nu nu- mai atractia sexelor opuse dar tot ceeace e instinct. analiza unui bolnav cu idei obsedante. deoarece doctrina medico-filozofica a lui Freud se bazeaza uneori pe hipoteze foarte hazardate si explicatiile cele mai subiective si hazardate au fost intrebuintate pentru interpretarea fenomenelor complexe ale constiintei afective. inteo atmosfera mistica. care cu siguranta e exagerata. Partizanii convinsi ai lui Freud au facut uz mai mult de fantezie decat de spirit critic si au imbracat doctrina freudiana. Dar nu trebuie sa uitarn ea monumentul ridicat de Freud cu atata munca si persistenta psihologiei dinamice a inconstientului este sapat in fundamentele lui de mai multi ani de invatati partizani ai psihologiei traditionale si ameninta sa se rui- neze. emotiej afectivitate tot ceeace filozofia considera ca elan vital. Aceleasi obiecth se aduc lui Freud relativ la rolul elementului sexual in patogenia nevrozelor si ceeace este mai surprinzator. 1n decurs de 3-12 luni sunt Impedimente serioase pentru bolnav si medic. la transformarea si sublimarea instinctului sexual. la sfarsitul lucrarii sale.dacoromanica.ro . Autorul da. chiar complexul lui Oedip n'are o baza istorica. in Nina parte. totul e sexual. Deaceea Maeder ne sfatueste a lua cuvantul sexual in sens poetic. Dar chiar aplicarea teoriei sexuale la tratarea psihonevrozelor. vointa de a trai. Pentru Freud.

10 cum a observat Mills. Popescu-Sibiu o parte din premiul Lazar. se gdsesc in lucrArile lui Freud vilor 'Ai un mare numAr de studii pretioase asupra nevrozelor §i a diferitelor forme ale instictului sexual.dacoromanica. Deaceea se poate afirma cd psihanaliza a adus oarecare servicii analizei psihologice §i suntem de pdrere a se atribui d-lui Dr. Nu- mai prin intamplare a intalnit pe tatd1 Mu pe care Pa ucis. Totu§i cu toate explicdrile indrdsnete qi concluziile gre§ite. aproape cd nu gdsim o singurd notiune fundamentald a lui Freud care sd nu existe in stare rudimental% in psihologia clasicd. Oedip n'a lost alAptat de mama lui. MA cea mai mica banuiald cd e propriul sdu tatd. a cdrei realizare insd depinde de imprejurdrile financiare dificile in care se gase*te Statul nostru". www. In fine.ro .

cu cea a lui Einstein. apol la neuropsihiattul T. etc. www. numarul adversarilor Insa scade mereu. fenomen dealtfel inerent oricarei conceptii geniale. ambele aducAnd aceleasi transformar fundamentale. Meynert. ideile freudiene difuzand incetul cu incetul In mai toate tarile. prima In domeniul biologiei. unde a frequentat Coleglul Sperl. teologice. Ca student In medicin5 a fog preparator In laboralorul de fiziologie a lui Ernst Brucke. Sub aceasta denumire conceptia freudiana se prezinta ca un puternic curent (freudismul) care a zdruncinat bazele intregei psihologii clasice sub toate aspectele ei. 0 descriere mai am5nuntilA a vietei private si stiintifice a lui Freud ne-o expune Wittels (321)* un fost prieten si adept al maestrului. din motive pe care le vom vedea ulterior . indicg numerile de ordine din bibliografie ale lucrArilor Ion respective. literare. Sigmund Preud 1) a pus bazele unei doctrine psihologice cunoscuta sub numele de psihanalizei sau psiho-analizd. un mic orgsel din Moravia. In 1885-86 a fost elevul lui Clzarcot si catva timp a lui Bernheim dela Nancy. * Numerile alaturate autorilor citati In text. Sunt aproape patruzeci de ani de cAnd profesorul vienez Dr. Vederile profesorului vienez si ale scoalei psihanalitice create de dansul au atras numerosi si infocati adversari.INTRODUCERE. a doua in cadrul fizicei universale. 1) Sigmund Freud s'a nAscut (6 Mai 1856) In Frieburg. filo- sofice. Cunos- tintele obtinute la Salpétrière si Nancy au fost punctul de plecare al conceptiei psihanalitice.ro . psihologice.) In sanul carora a stArnit o adevArata revolutie. Inteadevar. Din acest punct de vedere unii autori (fortes) o compara cu doctrina darwiniana. noua psihologie" preocupa centrele intelectuale (medicale. La etatea de trei ani a fost dus la Viena.dacoromanica.

opera lui Freud constitue unul din evenimemtele cele mai importante. cum Inca n'a fost in istoria psihologier (Claparède). Paris 1925 slide' Ed. si-a vulnerabile si exagerante inerente entuziasmului. Aceste expan- siuni. Se va vorbi intrio zi de psihologia de dinaintea lui Freud* §i de dupa Freud" deoarece prin noutatea ideilor ce ni le sugereaza. spune P.. partite ei avut Ca once conceptie in faza de debut.Les Morticoles° Ed. Partizan al unei concep(ii spiritualiste. a scopul lui a fost sa demonstreze permanenta visului omenesc in afara somnului" etc. prin fecunditatea ei. Adversarii cei mai 'in versunati au fost nevoiti sa recunoasca insemnata parte de adevar si lumina ce-o proiecteaza conceptia psihanalitica In domeniul psihologiei univer- sale. nu ne pot opri sa ne dam seama in mod strict obiectiv de fertilitatea ei.12 in scurt timp lucrarile lui Freud ifi ale adeptilor lui au fost traduse in mii de exemplare si in mai toate limbile. inteun stil impulsive' lucrarile puternicului literat (si medic) au cautat de altfel sa loveasca ironic si Cu vie inteligenia In toate exagerante manifestarilor mai de seama ale spiritului contemporan.dacoromanica. incercand sa zdruncine curent. Spirit reactionar. tiintifice amintin- du-se doar de un singur fapt. deci tocmai un fapt care-si are importanta lui bine fixata in cadrul psihanalizei.ro Le stupide XIX-e . anume a psihanaliza a adus Inteo recenta lucrare. care azi par a caracteriza aceste studii. Fasquelle. Grasset Paris etc. 1) Vezi:. www. Leon Daudet face o severa critica a freudismului. (154) un Mai 1arziu impartial critic al lui Freud se vor uita generalizarile lndraznete si simbolismul aventuros. In una din lucrarile lui (74) vizeaza cu termeni aspri substratul neo-materialista legat de instincte. In concluzie aráta. al conceptiei psihanalitice a viselor. si se vor separa de celelalte lucrar mari servicii analizei psihologice".1) Astfel. critica lui Daudet contribue la primatul spiritual asupra determinarilor biologice ale vietei omenesti.. baz 0 alta manifestare antifreudista o semnalam la congresul naturalistilor din Ktinigsberg ce-a avut loc acum cativa ani. numerosi cercetatori contribuind la edificarea si verificarea acestei doctrine. Janet.

chiar a celor disparuti. Inteadevar. se declara fi s antifreudian. . Doctrina lui Fieud. . domeniu neglijat mai ales din punct de vedere hl unui studiu practic.dacoromanica. de materie. notiunea de a devenit suflet" odata cu evolutia intelectual a omenirei corpul lui studiul filosofiei si apoi acel al psihologiei : stiinta totalitAtii fenomenelor ce se petrec In sufletul omenesc. cA este In tovarasia altor persoane. fiind o doctrina eminamente psihologictt.) vor constitui o achizitie pentru stiinta (dei o acuzase de antistiintifica). Aceasta cre. . recunoaste cg o serie de descoperiri pozitive (ale acestui tpoet. a constituit obiectul numai al unor conceptii pur teoretice. Cum s'a conceput psihicul si cum se concepe azi ? Notiunea de suflet" dateaz1 din vremurile cele mai vechi. metafizicei. ca In somn se desprinde ceva" din- teansul. la credinta in existenta unui suflet" .ro . Primitivul a cautat sa-si explice faptul. ca . Dupa ce a trecut din laza aceasta oculta. metapsihicei. ettil clinicei psihiatrice din Manchen. . etc. dupa ce descrie pe Freud nu ca pe un savant. dintl a dus la cultul mortilor . O In timpul somnului poate vizita cele mai departate locuri. etc. materialul de lucru al filosofiei. suntem nevoiti sa facem o mica incursiune in jurul notiunei de psihic". Faptul. . totusi acest chisman fati" care sustinea temporaritatea curentului psihanalitic. . * * * Domeniul pe care l'a abordat Freud a fost acel a psihicului atat sub aspectul lui normal cat si cel patologic.13 Pilmke. ca in vis apar si cei disparuti l'au facut sa creada ca acel ceva" traeste si dupa moarte. latura aceasta a vietei In general. o umbra. ca acel ceva" duce apoi o viata independenta de . Toate acestea l'au facut sA creada. In timp ce altii prea legati de studiul acestei realitati externea au neglijat mai mult sau mai putin factorul psihic : realitatea interna". izoland-o de substratul ei concret. Pe acest ceva" l'au conceput ca un suflu. Visele si fenomenele mortii au contribuit In cea mai larga mgsura la geneza acestei notiuni. www. La sfarsitul conferintei fui. . ci ca pe un poet a carui teza este antistiintifica.

Sachs. Bechterew. Bergson. independente. Ogle. Astfel gasim conceptia monadelor a lui Leibnitz (1714) care In Monadologle sa afirm5. etc.fraeckel. Cabanis ( creerul secreta gandirea) Alolleschot. Cu sediul In inim5 (doct. de H. de unde numele de materilasm equally) fie ca spiritul este o Ins4re a materiel (materialism atributly) fie cA este o functie. adica substante simple indivizile. spirit.dacoromanica. anu me : dualista (Descartes si elevul s5u Malebtanche) dup5 care corpul §i sufletul ar fi doug realit5ti fundamental deosebite una de alta. Din acest punct de vedere Il gAsim conceput ca asuflu caldg care circulA In sAnge sau ca . corpul fiind corespondentul concret. datorità miscgrilor moleculare ale materiei nervoase (materialism cauzativ). Bfichner.ro . corpul) a trecut astfel prin cele trei faze. de forte. iar d'abia In sec. faza metalizica in care g5sim o diversitate de conceptii. 1) Conceptia monismului spiritualist este reprezentatA In filozofia con- temperad.fluidg. fie ca materia este unica realitate (materia .. Wallace. mai tArziu pe baze mai stiintifIcefrenologia luí F. excretie (Vogt) a materiei. focare de activitate. sub forma el moderatA expunand-o Broca (1864) cu care conceptia intrA In faza experimentAril stiintifice. www. Le Dantec. Acest monism materialist este reprezentat de Vogt. etc. Comte ar trece once conceptie : L faza oculta (teologic5) II. J. d'Holbach. E.. Munk. Conta. iar materia spirit degradat. reprezentata de : spiritualismul (misticismul) lui Platon. ') S'a cAutat astfel a se localiza . prin care dupa A. . V. Descartes 11 localizeazA In glanda pinealA. nemateriale. elementele primitive ale tuturor.sufletur. dupà care. materialismul lui Democrit. putandu-se despArti 1) *i monista. s'o supuie studiilor de psihofiziologie. Goltz. ca apoi Fritsch. F... monadele continuand a duce o viata extra-terestrA spirituala dupg moartea corpului 2). material al unui principiu imaterial §i deosebit de corp : al spiritului. Hitzig. Gall (Cu elevul sAu Spurzheim) duce la extrem aceastA localizare cerebral.Conceptia sufletului" (In raport cu materia. spiritul ar fi singura realitate. Dup5 aceasta conceptie. ina cardiacA a lui Aristotel). VI apare doctrina cerebralAg a lui Alcmeon din Crotona. cA atomii vietei ar fi monadele. iiihtelor.

un act. totusi despre acest substrat nu avem trisO o cunostintO sigurA. fenomen In care este se° (132). In jurul acestei probleme am prezentat la al XI-lea Congres al Soc..eber. Rom. www. faza experlmentald. paralelismul psiho-fiziologic dupO care spiritul ì corpul ar fi cloud aspecte ale aceleiasi realithti. Bine!. W. Pavlow (Petrograd). Oswalc11) Mach. James. deoarece psihologia trebue sO se edifice pe baze mai largi si anume. etc. Fechner. de Neuropsihiatrie. Hbffding. Din acest domeniu al filosofiei transcedentale studiul su- fletului". Stlinta nu ne ofera deocamdata deck rhspunsuri evazive. etc. . H. Este reprezentat de B. etc.) s'au creat pretutindeni.ro . Wundt. etc. Psihologie §i Endocrinodoul comunican. Wtirzburg. Numeroase laboratorii de psihofiziologie experimentala (Leipzig.dacoromanica. In prima : Bazele psihoenergetice ale psihologiei normale $i patologice" am insistat asupra apropi') eFenomenele psihologice pot fi concepute ca fenomene energetice Itsterpretate astfel tot atAt de bine ca i alte fenomeneg.. este faptul ca psihicul se aflA in strAnse raporturi cu baza materialO. Psihicul este conceput astfel in sensu) panenergetismului universal al lui W. pe atributele fundamentale ale energiei la care se ajunge in ultima analizl (Dide) (84). Stumpf. Hbffding. psihogeneza In esenta ei prezentAnd Inca un semn de Intrebare. (Oszvald L'gnergieu. conceput ca o manifestare nervoasO este considerat ca reprezentAnd o energie (energie psihicg.. W. sub termenul de psihic" (mental") Intra In: III. . Marbe. endocriniáng. Ebbinghaus. umorall Psihicul". Helmholtz. K. vitalO. Problema psihicului" totusi nu este Inca rezolvatO.) Tinut la Dlclosaamartin In 1931. cA psihicul presupune existenta unui substrat cu anumite proprietAti si anumità conformatie"(RddulescuMotru)(253). Se numeste psihic. gandire (Gras- Ceea ce se stie MO.4i 3. Paris. etc. reprezentatO de I4. dAnd rezultate strOlucite sub conducerea lui Beaunis. Spinoza. deaceea psihologia se multumeste sh ne descrie faptele sufletesti" si sA stabileascd conditiunile In care se produc (id). A. Se studiazA astfel psihicul" ca o functiune nervoash" strAns legatO de conditiunile de natura_nervoasO. Wundt. biologica (Deschamps) o fort5. Duhem.

dacoromanica. fiziologice si mai ales de cele efectuate In domeniul endocrinologiei (Laignel-Lavastine. In a doua comunicare 0 explica(ie psihoenergeticd o mecanismelor psihoterapeutice" am evidentiat avantajiile ce ni le ()lea ipoteza psihoenergetismului in lamurirea mecanismului si tehnicei tratamentului moral. cultura) i dinamica celulei nervoase ce-i conditioneaza manifestarea.energie" nu pot fi considerate in mod exclusiv ca elemente irationale sau mistice intrucat ambele sunt utilizate in studiul afectiunilor mintale. etc. a avut loc In zilele de 39-31 Oct. HentyFlournoy considera problema dinam ica a energiei psihice centrul operei lui Freud. Parhon.).).pe baze stiintifice a psihologiei de datele biologice. Cu ajutorul ei.psihic" i . Anne°. iar aceasta notiune a unei energetici psihice pe cat de teoretica In psihanaliza. putandu-se face o legatura intre creatia spirituala (opere. energii circulunte (Dide) vitamine. Pende.1 www. diastaze nervoase.) descrise de Freud sunt fenomene energetice. etc.ro . . etc. Notiunile de . Din acest punct de vedere conditiunile biofiziologice ale psihicului au fost relevate de cercetarile anatomo-patologice. deplasare. Afirmatiunile noastre le gasim confirmate prin coincidenta cil ocazia celei de a 6-a Conferinta a psihanalistilor francezil) in cursul discutillor ce s'au facut privind raportul p rezentat de Parcheminey asupra histeriei de conversiune. fntrucat mecanismele (condensare. cari la randul lor s'ar afla sub dependenta unei organizatii endocriniene mentinuta In stare de echilibru de catre cele doul sisteme antagoniste ale sistemului nervos simpatic (vegetativ). Studiul endocrinologiei apare dupa ultimele cercetari intr'o stransa 9 Care St. sustinand cä notiunea psihoenergismului ar putea oferi aceasta apropiere. ce se produc In compozitia umorala (coloizi.pe atat de importanta din punct de vedere stiintific. explicarea fenomenului psihic In complexitatea lui ar prezenta o mai larga perspectiva. Biedl. a carui arma este cuvantul legat erii de nenumarati coeficienti ofectivi ce modifica structura sufleteasca a individului. Sustine caracterul energetic al inconstientului (conceput psihanalitic).Energia psihica" n'ar fi dupa unii biologi decat rezultatul anumitor fenomene de natura fizico-chimica. refulare.1931 la Paris in Asilul Clinic Desbaterile publicate In Revue Iraq de psychanalyse° 1932 Nr.

Vom ignora pe veci cum se produce faptul de congtiinta din faptele materiale cari 11 conditioneaza". Influenta glandelor endocrine sexuale apare ca o forta de prima importanta In determinarea manifestarilor psihice. Technique de iisychologie expérImentale 1904 (citat de Grasset (132) Cu drept cuvant observa ca precurn un fenomen fiziologic se deosebeste de unul fizico-chimic prin un element iredlictibil: viata. etc. sa le Inceteze indiferenla fala de pozitia i mi§carea lor mecanica. Az. H. Numai un studiu al mecanismelor intime de transformare a unui fenomen Intealtul (din cele trei categorii de fenomene) va putea rezolva problema tricA nerezolvatA a paihogenezelv. din corpul meu..17 conexiune Cu acel al psihologiei t¡i mai ales cu cel al neuropsihiatriei. In fata acestui mister ce Inconjoara sa raspunda problema. film' afectiv al individului fiind asile! In stransa legatura cu functiunea sexuala endocrinianal). Avem raportul intim Intre aceste trel categorii de fenomene : fenomen fizico-chimic ten. + constiinta. qtiinta a lost nevoita deocamdata prin ignorabimus" Intrn cuvantare (Ueber die Grenzen der Naturerkenners") pe care a 1inut-o fiziologul berlinez Emil du Bois-Raymond (1872) §i In care spune : Este de neinteles cum unor atomi de C. fiziol. O. Psihiatria este ceva mai mult decat psihologia patologica kii cineva poate fi cel mai bun psiholog !Ara ca In acelaq timp ea fie §i un bun psihiatru. tot astfel un fenomen psihic se deosebeste de cel fiziologic prin un alt element : constiinta". fenomen psihic. $i acest ignorabimus" este Inca de actualitate. 2) Toulouse. Psihiatrul nu trebuie sa se rezume la cunoasterea sufletului" bolnavului. Toate cercetarile in sensul acesta au evidentiat terenul biologic (fiziologic. Dar ce este gandirea. In acest domeniu obscur si complex al psihismului s'a nascut conceptia psihanalitica....bioch'mic) ca un factor determinant al activitatii psihomotorii. In Vaschide si Piéron.dacoromanica. Cercetarile minutioase ale lui 1 Ceeace confirma. conceptia freudiana a lui Libido. pentru a lua o atitudine comtienta.ro .2) Sunt multi factori Inca necunoscuti Inca In ultima lor analiza. In esenta ei ? Care este geneza intima a ei? Cum se efectueaza mecanismul de transformare a unui fenomen psihic in echivalentul sail manifest : fizic ? Stiinta experimentala nu ne-a dat raspunsul decat sub forma mai multor ipoteze. cuno§tinta. al activitatii gandirii. www. adica : fenomen flziol. (Parhon-Odobescu) (228). el trebuie sa aiba In vedere ansamblul organismului".. precum vom vedea.

0 schimbare In functiunea endocrina are repercursiune in cadrul atat normal cat si mor bid al activitatii psihomotorii .18 Freud §i ale elevilor lui. au conformat rigorilor stiintifice accesul pe cale psihologica la cunoasterea sintezei olgano-psihice ce constituie individul. o veste surprinzatoare. fsi are echivalentul ei psihic inversa fiind Irma si ea nu mai putin adevarata. Studiul acestor raporturi va constitui obiectul stiintei pure . cladind doctrina fortelor sufletesti" (Zweig) (324. aspect tot atat de real si de important ca si realitatea concreta a organizatiei somatice. in timp ce stiinta se defineste ca un studiu al relativului".ro .. Asadar Influenta reciproca somato-psihica este un fapt stabilit. Freud completeaza Insa acest studiu prin cercetarile sale asupra psihicului. problema genezei diversilor factori este de domeniul metafizicei. limitandu-se numai la . Poincaré). Nina sau rea) venit din afara (vestea fiind comunicata san sugerata) se repercuteaza asupra sistemului endocrin-nervos. si de o importanta capitala.) Individul trebue neaparat privit sub acest dublu aspect : somato-psihic. once schimbare In conditiunile materiale ale elaborarii psihomotorii. (H. www.dacoromanica. caci numai astfel ne vom putea da seama de complexitatea si de raportul intim al fenomenelor bio-psihice. Inteadevar.studiul raporturilor dintre fenornene". Pana la dansul se studia indeosebi aspectul organic al individului . dar si un factor pur psihic (de ex. filozofiei.

Incepand ca o modesta psihoterapie. aceasta menire a avut-o in taza ei de debut . apare ca o vasta doctrina a filosofiei vietei psihice. sintetizarea Intregei conceptii psihanalitice.ro .dacoromanica. Insa amploarea cu care ni se prezinta azi. www. Astfel in domeniul clinicel psihiatrice psihanaliza constituie o noua psihoterapie si o metoda explicativa psihologica a fenomenelor psihice morbide. de exploatare a mecanismelor psihice. iar In domeniile extramedicale ca o metoda de investigatie psihologica.Definitia psihanalizei. Ce este psihanaliza ? Freud a definit-o ca o metoda terapeutica a unor maladii nervoase. avea un scop pur terapeutic. cautand in mainile lui Breuer i Freud sa vindece histeria. Intr'adevar. impunandu-se apoi cu maretia unei doctrine revolutionare. Aceste doua conceptii reprezinta In fond Intreaga evolutie a conceptiei feudiene.

Germania. Ungaria. Freud. Charcot (dela Salpetrière) si Moeblus (Leipzig 1888) au emis ideea psihogenezei unor nevroze ca histeria. Elvetia. Bergson.suvenlrile traumatices §i psihosexualitatea (Janet). vom mentiona pe cei mai de seama. www. Deuticke 1895).ro . ca Freud n'a facut cleat sa schimbe termenil unor notiuni din metoda lui Janet . Ribot. Zentralbl. Cum s'a rigsEllis. Le Bon. Anglia. a analizei psihologice". Spanla. etc. Primele lucrari de psihanaliza : Breuer. mal ales In felul cum concep . spunand.dacoromanica. Periodicele roi revistele de psihanaliza. 1-1. Danemarca. S'a zis chiar. 7héodule Ribot prin bazele ce le-a pus psihologiei afective. 77). Precursorii psihanalizel: Charcot. Italia. ca uncle accidente corporale histerice sunt modificad corporale In raport cu idei si aminiri" (Chatcot). Janet. India America *i Romania.) si care mai tarziu a fost completata intr'o lucrare mai mare Studien Ober Hysterie" (Ed. Rusia. cand gasim prima lucrare de psihanaliza Cher den psychischen Mechanismus hysterischer Phanomene" publicata de Breuer §i Freud (in Neurot. In a carel etiologie au insistat asupra importantei trecutului psihosexual al bolnavului. I) apoi prin introducerea notiunilor 1) Metoda psihanalitica a lui Freud prezinta multe asemanari Cu analiza pslhologica a lui Janet. Psihanaliza in Franta. deosebirl fundamentale. Terenul pentru aparitia nouei psihologii" se pregatea cu mult Inaintea anului 1893. Janet prin conceptia automatismului psihologic"." Nr. Polonia. Istoricul psihanalizei. Olanda. Suedla. Tot In 1895 Freud publica Quelques considération pour une étude comparative des paralysies motrices organiques et hystériques" (in Arch de Neurol. cut Ideia unei psihanalize terapeutice ? $coala psihanalitica. tot* ambele metode prezInta allturi de punctele comune.CAPITOLUL I. P. Dintre precursorii scoalei psihanalitice.

'.) Ca elev (1885 1886) al marelui Charcot. Asadar prin hipnozd reusise sd transforme un element pur psihic (reprezentarea. de ex. mecanismele celor cloud procese psihice. un element psihic al bolnavului insusi. cd o persoand hipnotizatd si care executd actele sugerate in hipnozd.Mercure de France".ro . un element psihic venit din realitatea lui interna". care executd acte. etc. 9 In cele 20 de volume apArute (In traducere) In Ed. Dela fenomenul hipnozei. tensiunea sau gradul de activare la care sunt duse tendintele pi care poate merge dela o simplA latentA. contracturd. www. Bergson prin filosofia lui. in felul urmAtor : dupd ce aseza bolnava histericd in stare de hipnozh. 1) Janet. ca bratul ti este paralizat". Freud a trecut astfel la cel al histeriei. Este deasemenea sigur. ii sugera ideea. Freud a fost atras de experientele si idelle neuropsihiatrului francez. mai ales In ceea ce priveste problema atAt de complicatA a histeriei. Inteadevar precum am spus. G.dacoromanica. foria sau massa psihologicd exprimAnd cantitatea fenomenelor elementare grupate Intel) aceiapi sintez5. Inteadevdr ipnotismul si isteria au desigur multe afinitäti. simptom cdre per- sista un timp oarecare. bdnuind o analogie intre. In sfarsit Havelock Ellis prin bazele ce le-a pus psihologiei sexuale. are cea mai mare asemdnare Cu o istericd sau isteric. trdeste scene autosugerate etc". anestezie cutanatg. la automatisme pi la actiuni coordonate (Christin (49). A reu§it sa producA simptome histerice (ca : paralizia unui brat. (Pathan) (226). Charcot (in 1883) emite ¡deja psihogenezei histeriei. de ce n'ar avea aceiasi influentd. ¡deja sugeratd) in echivalentul sat' somatic (simptomul organic : pseudoparalizia bratului). . le Bon prin contributiunile ce le-a adus in domeniul psihologiei colective.). Combinarea acestor doi factori constttue debitul sau Octet*: (tensiunea psihologica a Iui Janet). distingeca pi la electricitate : 1. o reprezentare. pi 2.21 de energie psihicr si tensiune psihologice 1) in studiul psihofiziologiei. S'a relevat deci influenia starilor psihice asupra manifestdrilor organice. La trezire bratul prezenta simptomul npseudoparalitic". fenomen care la Nancy se putea vedea zilnic in experientele lui Bernheim f i Lièbault asupra procesului hipnotic Freud s'a intrebat : dacd un element psihic venit din earl (reprezentare sugeratd de hipnotizator) are influenta mudificatorie asupra fizicului. In fata acestui fenomen de transformare.

Joseph Breuer. . a Minas totusi nemultumit de rezultatele terapeutice ale hipnozei . Dr. in cursul car eia insemna tot ceea ce Musa rdspundea la diferitele Intrebdri puse. conceptie banuitd de Charcot. nu le recunostea ca fiind spusele ei . emotii. Freud impresionat de cercetdrile lui Breuer. Breuer a observat astfel. Precum am vdzut. totusi.o Metier $1 Freud. ardtand cd simptomele histerice pot fi expresia concreta si a unor factori psihici (reprezentdri.22 Freud a Inceput astfel sd desvolte In mod logic qi slatematic ideile maestrului sdu Charcot. desinfectie mentald (Janet) de unde si numele de metodd catharticr cum au denumit. etc. . Freud Incepu (1894) sd lucreze singur www. Peste putin timp. cd bolnava mArturisea lucruri pe cari nu le credea cd le-ar fi spus (Musa.dacoromanica. Faptul insd. care nu concepea dinamismul intrapsihic origina precum si alte notiuni de naturd prea pur psihied a histeriei abstracta ale psibanalizei.) ai bolnavului Insusi. Proceda deci cu un fel de purgatie mentaldu.ro . aduse Insa din nou in sfera cunostintei ei (facAnd-o sd le retrdiascd) simptomele se ameliorau si chiar dispdreau tempo- rar. nucleul metodei psihanalitice ca procedeu terapeutic. simtea ameliordri in simptomete organo-psihice. Breuer $i Fieud au verificat si completat experienta lui Charcot. Breuer observa atunci. Incerca sl trateze histeria In felul urmAtor : aseza bolnava in stare de hipnozd. cd simptomele histerice recidivau &la un timp dupá tratament. cei mai insemnati reprezentanti ai hipnotismului .si destdinuirile ce le-a facut In timpul somnului hipnotic. din vieata bolnavei. si pregAtit deja pentru asemenea idei. Astfel s'au consolidat din ce in ce bazele conceptiei psihologice a genezei psihonevrozelor si mai ales ale histeriei. In acelas timp un bdtran medic vienez. ceea ce 1-a fdcut s'o inlocuiascd prin cura de conversatie. din acel domeniu al psihicului. la Bernheim $1 Lièbault. In cursul ei efectuandu-se o evacuare binefAcatoare a energiei afective (Regis $i Hesnard) (260). Pentru aceasta pleacd (in 1899) la Nancy.. l'a determinat pe Fieud sa studieze mai amdnuntit procesele hipnoziei. cd simptomele n'ar fi decat expresiunea unor stdri psihice anterioare. care nu cade subt lumina constiintei lui clare. adrift. se atad de acesta si-i deveni colaborator. din cauza vederilor prea materialiste ale lui Breuer. si-anume din acel al inconstientului. stdri de data veche pe cari bolnava le-a uitat .

In acelas an a aparut Zeitschrift fiir Anwendung der Psychoanalyse auf die Geisteswissenscbaften" sub conducerea lui Freud. Aichorn. 1) in Internationaler Psychoanalytischer Verlaga (Viena). varietatea acestor domenii este numai aparenta. Zeitschrift !Ur psa. 10 si I 1) In care descrie psihogeneza histeriei i rolul preprimArie In obsesii i fobii. pedagogie. Meng. Majoritatea lucrarilor psihanalitice apar in periodicele editate de Freud si elevii Astfel cele mai insemnate ar fi : Schriften z. literatura. politica.ro . Padagogik" sub conducerea lui A. filosofie. deoarece In ultima lor analiza. 1).23 continuand drumul vederilor sale geniale. Nu este catusi de putin surprinzator faptul. ca psihanaliza fi gaseste materialul de lucru si aplicatiile ei In domenii atat de variate si multiple precum vom vedea (In medicina. Freud si Bleuler. nu sunt decat elaboran diverse ale aceleiasi energii : ale psihismului (individual si colectiv. sub directia lui Adler si Stekel. Otto Rank. Imago" fondata in 1912 de catre Hanns. Psihanaliza precum am mentionat de altfel se ridica astfel dela o simpla metoda psihoterapeutica la nivelul unei conceptii a panpsihismului". Paul Eedern.dacoromanica. cari in scurt timp reuOra sa Injghebeze scoala psihanalitica. etc. aria. www. Conceptiile acestei scoli au inceput dealtfel sa ¡ese din cadrul medical in care s'au nascut subt forma unei psihoterapii.) . expusa In numeroasele lucrar ale nouei scoll vieneze (mai tarziu si ale scolilor disidente). psihologie. Jahrbuch der Psychoanalyse" (1908) care a aparut pana In 1914 sub conducerea lui Jung. Rezultatele unor cercetari minutioase si verificate pe terenul clinicei psihiatrice au deschis noi orizonturi i au pus noi probleme in domeniul psihologiei normale. 1) Prima lucrare de psihanalizg pe care a scris-o singut a fost je Abwehrneurosen (Neurol. Zentralblatt liir Psychoanalyse" (1910). 1894. Zentr. atat In manifestarle lui normate cat si In cele morbide). angewandten Seelenkunde" aparuta in 1907. la nivelul unei doctrine psihologice vaste i geniale. criminalogie. Anna Freud. Sachs. Sachs si Otto Rank. abordarld astfel studiul tuturor manifestarilor psihice i Indepartand In mare parte misterul ce inconjura mecanismele esentiale ale activitatii psihomotorii sub toate aspectele ei. teologie.

Schneider. Din 1926. Primul psihanalist din Franta a fost M. de Saussure o atribue lipsei de spirit practic a popoarelor latine. cercetari. In acelas timp Mauricheau-Beauchant din Poitiers scrie cateva articole psihanalitice pentru medicii practicieni. numeroase cercetari sunt publicate fie In brosuri. Scoala psihanalitica a Intampinat totusi marl si mai ales numeroase obstacole In difuziunea ideilor ei prin Wile straine. LaforguP. Beauchant. Ladame) consacra psihanalizei pagini Intregi. Literatura psihanalitica mai ales In ultimii ani este atat de vasta. In timp ce prin diferitete lucrar i tratate de psihiatrie autorii (Sollier. wEssais de psychanalysea de Freud (ed. la al XVII-lea expozeu a conceptiei freudiene.I E. sub Ingrijirea D-rului Theodor Reik s'aInfiintat la Viena un oficiu special pentru centralizarea ei. Payot) 1927. 8) Ne-am servit pentru aceasta de lucrArile lui Rdgis.. R. fie in majoritatea celorlalte reviste literare. psihanalitice ale adeptilor din Europa si America indeosebi. Régis. Hesnard.dacoromanica. 2) S'a cgutat a se explice cauzele acestei grele difuziuni ale curentului freudist In tArile latine. psihologice. care in cartea sa Le Sommeil et les reves" (1911) descrie pe scurt teoria viselor a lui Freud" ca apoi Kostyleff sa expuna In numeroase articole trasaturile generale ale psihanalizei.-. Thomas.ro . Vaschide. In 1913 psihanaliza se dtscuta intr'o . eseuri etc. volume. Elvetiene de Neurologie cu a carei ocazie Ch. etc. Indeosebi spiritul latin a primit-o cu multa rezerva. Inainte de razboiul mondial. etc. de Montet face un In acelas an. In mai toate Wile precum vom vedea au aparut numeroase reviste psihanalitice . www. /Wendy. Incat In 1921. Zulliger .24 H. prezentand numeroase lucran. 9 Pentru cunoasterea istorlei mischil psihanalitice v. Congres International de Medicina din Londra. 1). In fiecare an a aparut Almanahul Psihoanalizei (la Viena).2) Vom urmari pe scurt felul cum a patruns doctrina freudiand In centrele savante. medicate. lanet prezinta un raport asupra psihanalizei cu o critica pe cat de impartiala pe atat de favorabila nouei psihologii. P.1) Franta. apoi Maeder (din Zürich) care a facut o expunere a psihanalizei in Amide psychologique" (1912).edinta a Soc. Ch. Witlets. prima lucrare ce s'a ocupat de Freud a fost a regretatului tan& savant roman N.

Cornelius. Ribot. de Fleury. dela facultatea de medicinA din Paris. Numeroasele contributiuni ale lui Th. o ajutau in once caz in diluziunea ei. In fata criticilor severe ale lui G. schizofrenii.ro . R. Claude. de Saussure.Les anxieux" vorbesc de psihanalizA . Th. Laumonier.-Lavastine.25 In larga mAsurA au contribuit publicatiile si cercetArile se-. Dupre. Ribot. altii in favoarea psihanalizei. psihanaliza a lost sustinutA cu succes ') Inteo recenzie publicata In Revue philosophique) 1925 L www. Blorzdel. Cruchet. Rezultatele. Papillault.Hesnard. etc. Robin. Kostyleff etc. Claude. H. profesorul H. Flournoy. etc. Szokolnica (o elevA de a lui Freud) Laforgue. unii contra. (185) Adam precum si in fata argumentelor mai mult de natura sentimentalA ale lui Ch. etc. dupA ce au lost trecuie prin severa obiectivitate stiintificA. psihanaliza preocupl din ce in ce tot mai mult centrele savante din Franta. a /nceput o serie de lucrAri psihanalitice practice In cazuri de obsesii. ca H. M. de cAtre somitAtile psihiatrice si filosofice ale Frantei. Lemattre. la fel M. (88) A. care evidentiazA valoarea nouei metode psihoterapeutice. Trepsat. In 1917 Devaux §i Logre in cartea lor . (174) . Amouroux. 0 parte Je gAsim in lucrarea Drilor Laforgue 0 Allendy. Perelman. Deimos. Allendy. Dide §i Rogues de Fursac in manualele lor de psihiatrie.. Dupd o verificare impartialA si riguros stiintificA a ajuns sA fie sustinuta cu toata increderea. Cornelius.. Prin 1920 incep chiar lucran i practice pe terenul clinicel neuropsihiatrice. Flournoy.dacoromanica. Regis. (24) Hartenberg. Regis publicA La psychoanalyse des avroses et des psychoses" prima lucrare ce contine o expunere completA si o critica impartiala a acestei noui forme de psihologii" (Tu. Guiraud. observatiuni clinice minutioase. In 1921 ilustrul psihiatru. Pitres. care in colaborare cu prof. (71) Foerster (106) Laumonier. impulsii. rioase ale lui Hesnard din Bordeaux. etc. Astfel. Bergson. Dunzas. au obtinut rezultate strAlucite. L. Dupa rAzboiu MO. etc. Bore!. au lost publicate in revistele neuropsihatiice. Ceillier. Nurneroase desbateri incepurA sA aibA loe la sedintele societAtilor de psihiatrie si psihologic. etc. ImpreunA cu elevii shi Laforgue.1) In cursul rAzboiului gAsim cateva articole semnate de Colin-Mourgue. H.

In 1907 se infünteaza la Biirgheolzli un cerc psihanalitic. R. psihanaliza gaseste un teren mult mai favorabil. R. facand sa apara trimestrial Revue française de Psychanalysea 9 organul oficial al acestei Societati. Provotelle apoi Gottschalk. sub inaltul patronaj a lui Freud. Ermlkow. Zalliger. patrunzand cu mutt mai de vreme decat In Franta. Ladame. ni-le expune pastorul Dr Oskar Pfister. de Saussure. Sarasin. Rezultatele aplicatiilor psihanalitice In domeniile extra-medicate. E. E. cu discutiunile ce-au avut loc In congresele anuale ale psihanaliOlor francezi. etc. Elvetia. Mai tarziu.20 de Ries.vHesnard (Toulon). ¡mat la Congresul elvetian de psihiatrie tinut la Berna in 1923. 3) In editura G. psihanalitica din Paris (sectiunea franceza a Asociatiei psihanalitice internationale) se formeaza un comitet de directie compus din M-me Marie Bonaparte (Paris) A. Claparède. Flournoy. Lajorgue (Paris).9 In anul 1927. Bovet. Oberholzer. Lipine. considerata fiind ca o metoda necesara terapiei boatelor mentale. sub conducerea lui Bleuter. cel mai 1) Despre domeniile extramedicale in care a pAtruns psihanaliza vom vorbi la finele lucrArii. facultatea de Medicina din Ziirich deveni centrul unei §coli psihanalitice disidente. cu mutt entuziasm. iar din cursul anului 1908 §i pana azi. oglindesc larga difuziune a conceptiei psihanalitice in Franta. Schnyder. In Elvetia. Dubois. Jung Schmiergeld. E. Cu toata piedica ce-o opunea coala kraepeliniana din München. Odier (Geneva). de Saussure (Geneva) §i Dr. Soc. 7h. psihanaliza s'a extins repede. Weber. Memoriile originate privind toate donieniile de aplicare. In aceia§i revista sunt publicate aproape in Intregime rapoartele. Germania. www. Mlnkowsky. Hesnard. valoarea terapeutica si de investigatie psihologica a psihoanalizei a fost recunoscuta de majoritatea psihiatrilor. Maeder. Flournoy (Geneva). etc. Pichon (ca secretar general). investigatie psihanalitica. comunicarile prezentate. au publicat numeroase articole i lucrari psihanalitice. Carrette.ro . Claude. Lombard. Courbon. Doin (Paris). %lmmer. Capgras. Centte cu sub imboldul noilor idei ale lui Freud au Inceinstitutii put sa se preocupe de problemele psihologiei sexuale. H. Ch.dacoromanica.

Abraham Prin recenta brosura a Dr. germane de psihanalizg. etc. 1924 la Salzburg). gen. Sachs.-lui Alfred Brauchle: Psychoanalyse und Individual psychologie" aparuta in Reclams Universal Bibliothek" (Nr. lii Almanach de Psichoanalyse' (1936) Wiena. In 1931 apare . Eitingon (secretarul general al Asoc. Lugaro in La psichiatria tedesca" (Florenza 1917). In ultimii ani apar totusi numeroase cercetari psihanalitice. M-me Horney §i Miller. K. i VIII Congrem interdoug dAri de seamg national de psichoanalizg (25 Sept. 2) Notgm : .8) Rusia a rbspuns si ea In mod favorabil prin cercetarile D-rului M.Zehn Jahre Berliner Psychoanalytisches Institut' o lucrare a Soc. iiiulff (Odessa) si prin cele ale lui Pavlow (din PeDr. Anglia. Harnik. E. prezentAnd apoi asupra rezultatelor la al VII. Cantarella (publ. Reprezentantul de seama al scoalei psihanalilice este prof. Internat de psihanalizg) a Intiintat (In 1920) chiar o policlinicg psihanaliticg la Berlin.-. LeviBianchini sustine conceptia freudiana in Ddense de la psychanalyse" i Valeur et aspects sociaux de la psychanalyse" publicate in Arch.The Hogartb Press' §i George Allen & Unwin (Londra).Psychoanalytist he Elemente in der griechlschen Trqddie de R. In care se comenteazg pe larg rezultatele acestei policlinici. Alexander. Jones (Londra). 7085 Leipzig) se afirma tendinta la popularizarea problemelor psichoanalitice. di neurol. Mentiongm cele doug mari edituri ale lucrgrilord e psihanalizg : . www. Curentul freudian preocupa centrele medico-psihologice punandu-se bazele Societatii psihanalitice din Londra" care editeaza International Journal of Medical Psycho-analyois". de Edoardo 11. Boehm.eiss (Trieste) si Ruffaele Cantarella (Neapoli). E. In schimb este combatuta de Modena §i mai ales de prof. 1922 Berlin si 23 Apr.27 Insemnat reprezentant al psihanalizei fiind (Berlin) si Max Eitlngon.1) Dr. Costa. Mentionam Deutsche Psychoanalytische Gesellschafts asociatie din cari fac parte D-rii Simmel. Fenichel. revista consacrata lucrarilor psihanalitice2) Italia n'a ramas indiferenia in fata nouei psihologii. psik hiatria e psicoanalisi" (1923) considerand psihanaliza ca o chimie fizica si o medicina aplicata psihicului".ro .dacoromanica.

D-rului A. 2) Care publicg (1907) prima psihiatrie (In limba norvegiang) ce se ocupà pe larg de psihanalia tal 1) Edituri ale lucrArilor psihanalitice din America: Nervous and Men(Washington) si W. nume cunoscut in cercurile psihanalizice. In ceca ce ne priveste. Review. de Neurol. iar White si Smith-Eily fellife (New York) editeaza (in 1913) The Psychoanal. Jekels. (Atlantic City 1921 lunie). van Renterghen. nici centrele culturale România. Delgado. Balint. America. Franz Alexander. Mills si Morton Prince in raportul lar se ridica in contra pansexualismului freudian. au starnit discutii vii in sanul centrelor neuropsihiatrice americane. Brill (New-York) etc. R. Dr. H. Karin Michaelis (Copenhaga). G. Bjerre. colaboreaza la periodicele psihanalitice ( nInternat. romane n'au ramas straine de noul curent al psihologiei freudiene. Spania. Vogt (Christiania)2) etc. James I. www. R. G. publicate in numeroasele reviste psihanalitice ale Societatilor adepte infiintate.') Mile scandinave. Danemarca si Olanda. prin lucrari de psihanaliza literara. Ch. W. asupra mecanismelor fiziologice. India. T heodor Reik (Haag). In 1909. Zaboorg.dacoromanica. lelgersma (rectorul Univ. D-rul Girindrashekhar Bose din Calcutta. etc. Putnam. recunoscand totusi valoarea unor notiuni psihanalitice. L. Pfei- fer. Cercetarile lui H. Stanley Hall presedintele Universitatii din Worcester invita pe Freud si Jung sa tina o serie de conferinte asupra psihanalizei. G. Polonia. au publicat numeroase lucran i in periodicele straine. etc. din Leyda). Ellis. care a demonstrat rolul inhibitor al factorilor psihicl (prezentari. Camp- bel. Mr. Prof. Ives Hendrick. Greve (Chile) Mme Ruth etc. vine cu pretioase contributiuni in sanul scoalei freudiene.° (New-York). Mr. far Psychoanalysea) lar Berkeley-Hill confirma identitatea etiologiei nevrozelor la Europeni si Hindusi. Americ. reprezentari). Hone's.") Mentionam lucrarile lui : Sandor Radd. Marinescu (196) (197) a expus trasaturile geneI) Problema reflexelor conditionate. Carihy. au trecut insa cu totul de partea lui Freud.ro . Eisler. Ungaria prin lucrarile originale ale lui Ferenczi. Noorton & Company Inc.28 trograd). Ian van Emden (Haag). Zeitschr. reprezita psihanaliza in Spania. Prof. Prot. Astfel la Congresul anual al Soc.

29 tale ale doctrinei. C. G. Putini medici romani pot fi cu adevarat citati de a fi colaborat In literatura psihanalitica romaneasca. Vlad sunt suficient de cunoscute in competinta si In datele lor practice.ro . dar mai ales de timp. evidentiind valoarea utila. www. T. 1) uneori in colaborare ca Prof. Vlad. criticand-o impartial. Lucrdrile de psihanaliza ale Dr. sociala pe care le ofera aceasta investigatie subtila de psihoterapie. Cu aceste Inceputuri lumea medicaid romaad este In larga masura preocupata de valoarea stiintifica a vederilor psihanalilice. Rezultatele practice tnsa obtinute In clinica si clientela. Dr. cd multi literati s'au convins spontan de adevdrul si de valoarea reala a revelatiunilor psihanalitice. Westfried In lucrarile sale asupra manifestarilor sexuale normale si morbide.Clujul Medkal". se impun prin succesul lor. C. C. Corozel prin teza sa de doctorat s'a impus ca un pretios colaborator in apararea punctului de vedere psihoanalitic. Putini se vor hazarda in acest domeniu al specificului omenesc. ocupandu-se Indeosebi de partea doctrinara a psihanalizei. Astfel se explica In mare masura faptul. C. ocupandu-se de problema psihanalitica este a D.dacoromanica. ca psihanaliza mai ales aplicata impune o cultura generala serioasa. atunci and este condusa de Indemnarea si rtibdarea necesard aplicarii acestei metode subtile. 9 In . Prima teza de doctorat (in medicina). Urechla (Cluj). pentru o cunoastere temeinica a psihanalizei.Buletinul eugenk $1 blopolitic 1929 gi 1930 Cluj . pentru obtinerea deci a rezultatelor practice de valoare medicala. Prin forta faptului. Urmeaza lucrarea de fata. In editia I-a in 1927. aparuta tot ca teza de doctorat (la Iasi). de catre Dr. medical intelectual este nevoit Era se familiarizeze cel putin inteun cadru diletant Cu problemele psihanalitice. se cer sacrificii materiale si morale. Retezeantt debutand cu teza sa de doctorat (263) asupra viselor in care se cristalizeaza ca multa pricepere o serioasa putere de analiza a suflecontinua prin diverse articole de psihanaliza tului omenesc aplicata. pentru a ne limita doar la mentionarea lor.I . Insa. Dr. reala a nouei psihoterapii. a proape absiNie In actuala atmosfera materialista. Dr. sa raspandeasca lumina nouei psihologii. VIad (300) In 1923. Dr.

In ultimii ani. C. largind in acelas timp si conceptia psihologica a delictelor. Dupa ce cauta sa ilustreze subrezenia" principiilor acestei doctrine si elucubratiunileu In faza lor acinterpretarilor psihanalitice. In afara domeniului medical. Aceste articole au ap5rut de curand Inteun singur volum sub WM de .Psihanalia judiciarelm. C. medicii psihanalisti romani. Steinescu (287) schiteaza o expunere obiectiva a doctrinei lui Freud" sustinand o critica ale carei concluzii ridica o adversitate in lata utilizarii psihanalizei ea metoda terapeutica efectiva. o serie de investigatiuni privind literatura noastra. Nu de mult. Westjried (210). Dr. ce-ar duce In viitorul apropiat la inaugurarea unei noi stiinte si scoli eriminale.Pandectele Romane". I) NuvelA publicata in Vlata Roma/leaner' No. Recent. 7 din 1927. doctrina si legislatia penala a viitorului". D-sa da la iveala rolul determinarilor psihologice inconstiente in geneza operei emineseiene. a responsabilitatii si-a sanctiunilor penale. www. au facut. Dr. C. Regretatul profesor Mina Minovicl in colaborare cu D Dr. D-sa intrevede multiplele aplicatiuni ce le prezinta psihanaliza criminalistica avand largi perspective.ro . Ma'am Pop (244) publica unele consideratiuni critice privind aceiasi problema a psihanalizei judiciare. . ca tuala valoarea mijloacelor psihanalitice in domeniul medicinei legale si-a dreptului penal este egala Cu zero". Wad (211) publica In revistele franceze doua studii in acelas sens evidentiind serviciile ce le poate aduce examenul psihanalitic expertizei medico-legale. servindu-se de tehnica psihanalitica. Dr. Prima incercare de acest fel a fost a D. Mai tarziu D-sa publica un studiu psihanalitic asupra motivului Lenore" din folklorul nostril. §i Dreptul6 (vezi bibliografia).dacoromanica. Dupa ce schiteaza structura mentala a lui Eminescu. autorul crede. mentionam primele eseuri de psihanalizä judiciarä publicate de D Petre Marcu-BalF1) conturand valoarea interogatorului psihanalitic si posibilitatile practice oferite de datele psihanalitice expertizelor judiciare.Via(a Romaneasedm. Vlad In jurul geniului lui Enzinescu.30 In ramura medicinei legale. iar mai tarziu cu Dr. In cadrul acelorasi preocupar Dr. care desigur va influenta In multe directii. loth: Neumann (218) (219) 1) In revistele : .

literaturii. ziarelor. poezii. relevate la lumina datelor psihanalitice. am schitat In cuprinsul unui eseu.. Aceiasi exploatare In mainile tendentioasa i falsa îi continua opera nefasta creerul unor elemente inteligente si de vasta cultura" in domeniul social al vietei noastre. venale sau dornice de castig surilor.ro . www. . 2) o nuvela. Este locul sa atragem atentia i asupra unei repercusiuni ale conceptiei psihanalitice. .. Opera de destramare i desmat social desfasurata de spirite revolutiope calea revistelor. In legatura cu fenomenele sociale actuale." Daca pe taramul medical au aparut restranse lucrari fata de centrele culturale straine. utilizeaza conceptia psihanaMica In subminarea familiei Intronand dreptul absolut al sexuaMAW (o forma periculoasa i ieftina a materialismului) asupra oricarei valori etice. . stiintifice (In jurul problemei sexuale) cultivand noi (?) moravuri In numele unei . conferintelor si chiar lucrarilor . concluziile noastre releva falsitatea tendentioasei i naivei interpretan i a teoriei psihanalitice. O ineatunci puizabila literatura pornografica Isi justifica valoarea utilicand teza artei pentru aria" nu mai ofera argumente zand datele psihanalizei In legatura cu mecanismul psihologic al raporturilor dintre inconstient i constient. cat si mecanismul psihologic al visului in sensul conceptiei freudiene. Cezar Petrescu. moderne vieti" . Citarn bunaoara Somnul" de D. In literatura romaneasca autorii s'au resimtit pe o scara mult mai larga in creatiuniie lor literare. . prin care se justifica i sustine degajarea totala a fetei moderne de sub. ipocrite i creatoare de nevroza. ci intregei noastre organizari sociale. PAnA ql crimi.. felul In care trebue privita fata de azi din punct de vedere pslhanalitic (246) . de sanatoasa traditie etc . ce oglindeste complexitatea cu care este infiltrat sufletul femei de eternele preocuparii erotice. piese. Ibialleanu.dacoromanica. bronare. . . etc. .81 publica douh studii psihanalitice : asupra romanului Baca/aura/fill elevulut Getbert" de Torberg si Adela" de G. Inspiratii fecunde si orizonturi noi ale tragicului omenesc. etnice. jugul moralei sexuale. romane. din cele mai nefaste nu numai literaturei noastre. Anumite curente politice (si pedagogice conexe celor politice) in tendinta lor de rasturnare a oranduirii noastre sociale. detin cheia i estetica profunzimilor sufletului omenesc In nenumerate nuvele.

un pretios mijloc ce 9 Constatare personal cu ocazia examenelor psihiatrice ce-am avut ocazia sA le facem cAtorva criminali intelectuali. ce le determina acest curent" modern alimentat cu idei psihanalitice" vi. E. interese financiare. Narly. Freud sau Glde').Considera(iunt psihanalitice asupra creae literare° comunicare prezentatA la al 13-lea congres al Soc. Din punct de vedere pedagogic. 9 . Reidulescu-Motru (253) confirma pretioasele contributii ale psihanalizei In explicarea fenomenului psihologic. nefaste structurei etice a individului cadrelor noastre sociale. Se impune o stavilire a acestei exploatdri a conceptiei psihanalitice. (6). ca un convins adanc cunoscator al conceptiei freudiene. am semnalat influentele. Prof.). lar sublimarea un minunat mijloc educativa (id. C. 1) Acest aspect al psihanalizei 11 vom trata pe larg In cadrul unei /ucrari In curs. parvenire. M. D. au recunoscut o arma cu douà taivuria.dacoromanica. In care atat adeptii cat vi adversarii ei. Antonescu expune contributiunile practice de mare insemnatate In cunoavterea vi influentarea integrala a sufletelor copiifor (elevilor) nostril'. D. O atitudine favorabila psihanalizei indeosebi privind fenomenul sublimarii se desprinde vi din lucrarile de psihologie sociala ale Prof. prudenta i rabdare. DI C. face o ampla descriere a aplicatiunilor psihanalizei in pedagogie. In o serie de conferinte.8) In domeniul psihologiel. G. tinut la Sibiu (1933). www. Prof. G. am demascat cauzele (politice.ro . RomAne de Neurologle. Freud de a fi staruit asupra proprietatii de identificare a Eului. DI Prof. considerandu-1 pe Freud un mare educator" (216). Psihiatrie. antinationale .. etc.. Psihologie si Endocrinologie. D.) acestei utilizad a psihanalizei In insavi detrimentul valorii ei. Moldovan (212) face prima expunere psihanalitica a inconvtientului.32 nalii intelectuali" vi minori" (precocitati (?) vor justifice crima prin argumente culese din . Speranfla (285) (286). comunicad vtiintifice vi eseuri. Georgrade (126) vede In investigatia psihanalitica Marta cu talent. In desvoltarea conceptiei personalismului energetic" (254) D-sa considera meritul psihiatrului vienez S. In cadrul preocuparilor de psihologie fi pedaRogle infanHid. C. Conf.

Goethe etc. 1.. ne mai fiind posibila nici o cunoastere. ps hanalistii limitandu-se la un punct de vedere periferic.) Il descrie ca o realitate psihica de mare complexitate. L. pe plan filosofic. dar mai ales din discernamantul ctitic al unui spirit de-o rara putere de patrundere a realitatilor abstracte. 1) In primul volum : Orizont 111 stila din . fi lipseste viziunei psihanalitice perspectiva vasta in adanc. evidentiaza valoarea conceptiei psihanalitice despre inconstient. POPREIC11. Tot In filosofie D-sa.b ne oferit informatiuni sugestive pentru a sesiza subconstientul In care germineaza si din care 'tsar multe din conduitele bizare ale copillor". cu funclii suverane si de o ordine si de un echilibru launtric. prin faptul ea ofera un imens material Cu extraordinare efecte dramatice si de fecunditate rara". autorul desprinde concluzia.Trilogia culturil'. 0 mindu-se asupra structurei inconstientului. Insa din pozitia limitata unui cadru marginal. care desena eadrele unei viziuni. Irma gol. si adangAndu-i-se sporul mlezos obtinut pe alte cai. Blaga considera problema psihanalitica de-o importanta deosebita. D. Din sanul acestor raporturi.ro 3 .) si cea a psihanalizei privind domeniul inconstientului. Dupa ce insista asupra deosebirii ce trebue facuta Intre inconstientul organic-fiziologic si inconstientul psihic (conceput ca substanta sau ca o realitate sui generis). L. Carus. gratie carora el devine un factor In mai mare masura $iesi suficient. lipsit de substanta. Din aceasta opozitie a privirilor. D-sa considera posibilitatea unei abordar efective a problemei inconstientului numai reluand traditia romantica veche. desprind o viziune mai plina despre structura $1 continutul inconstientului. de suprafata. Blaga (id. D.dacoromanica. ne ofera s't o serie de contributiuni pretioase. utilizand datele psihanalitice In cadrul originalei teorii asupra stilului cultural 1) alaturi de comentariile filosofice si critice asupra problemei inconstientului. Dr.818111 t 08111LNALIZAN www. In teatru. L. Rezervele ce le face In jurul acestei conceptii sunt cu atat mai valabile cu cat izvorasc dintr'o favorabila atitudine MO de doctrina psihanalitica. Blaga (21) releva raporturile dintre conceptia romantica (a lui Se/telling. ea viziunea romantica contureaza inconstientul global. Reamintind faptul ca descoperirea ninconstientului" constitue un titlu de glorie mai ales pentru filosofia naturii" D.

cu drept cuvant. Ludan Blaga ii da numele de personan(d. cópturand. credem ca i se cuvine acestei doctrine Intreaga atentie. nu haotic".stilm.Fenomentil 1) Procesul personantel 11 considera autorul §i ca un pretios mljloc de explicare a fenomenului . In mod deosebit D. al nostru.o ca o valoare de cultura ce trebue cunoscuta.dacoromanica. O asemenea limpezire a domeniului inconOientului de perspectiva cosmotica" a dus la o serie de contributiuni originale in legatura cu raporturile dintre incon§ient §i con§tient ceea ce l-a facut. formand prin aceasta transformarecontinuturi ale diverselor creatii spirituale (artistice. L. ') Vezi capitolul al IX-lea : . Dupa aceasta conceptie psihanalitica a creatiei. Acestui proces de translatie. de revgrsare a undelor" continuturilor din incon§tient in con§tiinta scazute ca un ecou. pe autor. continuturi ale incon§tientului pot aparea (efulguratiuni ale incon§tientului") in constiinta §i fara o prea- labila transformare cum se petrece In fenomenul sublimarii. deghlzate."2) Ne limitam la aceasta sumara schitare a felului In care conceptia psihanalitica a fost comentata §i criticata de cel mai original §i adanc ganditor contemporan. www. tendintele (continuturile) incon§tientului apar in con§tiinta diformate.ro . literare etc. * * Trecand In revista ecoul ce l-a avut doctrina §coalei lui Freud.decat e con§tiinte. sa revizueasca In mod critic mecanismele vietii suflete§ti descrise de Freud. lamurit de psihanali0 prin mecanismul sublimarii" libidoului sexual.)') Ori. in mai toate tarile. O asemenea considerare il duce pe gAnditorul nostru la conceptia unui inconOent cu caracter cosmetic". spre a fi utilizata apoi numal In scopul binelui social si in raport numai Cu realitatile noastre sociale. Blaga i§i Indreapta privirile In jurul fenomenului de crea- tie spirituala". dar nedeghizate" D.

In sufletul individului sunt vecinic framantari. ci si In timpul somnului). hedonicA. Teologismul intrapsihic: once act psihic este determinat de o cauzA (psihicA sau organic5) latentA sau manifestA. Janet prin conceptia sa a tenstund psihologice a intrevAzut psihologia dinamicA. Vieata psihica e un 1.dacoromanica. dupa Rtbot (271) 9 P. once proces psihic reprezentand forta unei cantitati de energii psihice 9 pe cale de elaborare. Astfel. Copilul este tatAl adulluluig . Vom face o scurta expunere a principiilor fundamentale ale doctrinei freudiene. nu poate deveni. 2) Multi termeni al psihologiel freudiene sunt Imprumutati din fizicA fi mecanicti. dorinte ce tind spre elaborare manifesta. GeElementul afectiv stA la baza psihodinamismului. Psihologia afectivA. Din acest punct de vedere psihologia freudiana la aspectul unei psihologii dinamice 2) ce contrasteaza cu psihologia clasica asociationista.CAPITOLUL H. neza vietel afective. Se descrie psihicul ca un sistem de tendinte. Principiul psihodinamismului. Principiile psihanalizei. Psihicul e o modalitate de manifestare a energiei universale. tendinte. complex de tendinte care se gasesc Trite° miscare continua. Pslhosexualitatea cuprinde aproape intreaga activitate a vietli psihice. (si aceasta nu numai In stare de veghe. Procesele mentale infantile stau la baza intregel desvoltArl ulterioare ale vietii psihice a individului. printr'un complex de tendinte si In continuA miscare. www. statica. Conceptia panenergetismului universal orienteaza psihanaliza fritr'o directie psihomotrice". ce n'a fost. inconstientul ca bazA a intregei vieti psihice. In capitolul utmator insistand asupra catorva aspecte mai importante pe cari He imprima unele principii. aspiratii.ro .

) apoi tot mai profunda si se ridica la un ordin superior (asemanare. 2) fu decursul evolutiei ontogenice si filogenice osociatia se face la Inceput superficiala (sunete. '1 Pazilhan (232): ptendinta este faptul esential al vietii mentales. Tendinta este deci la limita domeniului psihic si fizic". tendintele traducAnd necesitAtile mentale sau fizice ale individului". SA retinem astfel baza dinamicA si conceptia unei sinteze de tendente % dona din caracterele fundamentale psihologiei lui Freud. 2) Aparitia oricarui fenomen psihic este conditionata de cauze: o perceptiune cheama In constlinta o reprezentare. produsA de cAtre agentii externi. Principiul determinismului intrapsihic. m. aceasta o a doua s. spre deosebire de excitatie. dorinte. In psihologia deterministA a lui Freud se amestecA deci mecanismul cu finalismul. Paulhan (230). o dorinta. etc. nu facem nimic din obisnuintA. instincte. finalismul psihalogiel freudiene a adruncinat bazele conceptiei liberului-arbitru. gusturi. inexplicabilA . inclintiri. actul psihic fiind conceput In vederea unui scop. ca o filosofie finalistA" (Dubuiadoux) (86). deoarece importanta determinismului universal este atat de mare Incat rupandu-se numai Inti'un singur punct s'ar rAsturna Intreaga conceptie stiintifica a lumei" (Freud) (114). Freud (115) Inte- lege prin o tendintA echivalentul psihic al unei surse continue de miscAri provenind din interim' organismului. www. d. prezintA deci o continuitate si succesiune cauzalA. este termenul generic ce cuprinde toate variethtile lui : necesitAti. sub once forma. coordinatie etc) (Iones) (160).dacoromanica. Nici o manifestare psihomotorie nu este deci ininteligibilA. Activitatea psihicA. etc. geneza ei recunoscand conditii si determinAri bine stabilite exlude notiunile : nhazard" distractie". (Misa prezentandu-se ca o conceptie teleologica a psihismului 4). asupra manifestkilor paihke. Fenomenele psihice sunt supuse unui determinism riguros. Nici un act psihic nu este elaborat la Intamplare . 9 Din punct de vedere filosofic. determina atentiunea si da o alta directie lantului de 'deis. 2) Orice act psihic este legat de un altul printr'o asociatie 3) dinamicA si cauzalA. a. 2.ro . distractie sau din capriciu. Acest principiu prezintA o deosebitA valoare In doctrina lui Freud.tendinta este o miscare sau oprire de miscare In stare nAscAnda . o emotie.

In schimb Hume in Morala sa dA importanta cuvenitA afectivitAtii. www. Energia psihicA derivA din afectivitatea ce-o posedA intregul organism" (Regis Hesnard) (260). 3. cAnd vom vorbi despre lapsuri. Principiul afectului.. Elemental afectiv stil la baza psihodinamismalui. metoda asociatiei libere a lui Freud i cea a asociatiei verbale a lui lung douà metode ale terapiei psihanalitice. precum si a altor fenomene psihosimptome psihonevrotice logice care pana la Freud erau enigme in esenta lor. deoarece paralel cu crescanda complexitate a organizatiei somatice s'a efectuat i complexitatea mecanismelor proceselor vietii psihice afeetive. al determinismului intrapsihic se bazeaza. cand spune ca intelectul numai prin intermediul afectului.dacoromanica. emotiei se transformA In activitate. La fel A. Totusi. geniul lui Ribot a pus bazele stiintifice ale psihologie afective. Pd acest principiu al asociationismului cauzal.ro . afectivitatea era privitA ca fiind partea inferioarA a inteligentei" (Leibnitz). din punct de vedere atAt filogenetic cat i ontogenetic. Comte in Philosophie pozitive spune : afectivitatea e unul dintre cele mai principale mobile ale vietii". amoeba. cAreia i-a consacrat numeroase volume si articole in Revue philosophique" (fondatA de dAnsul). cum ar fi de ex. Pentru Descartes afectivitatea constituia domeniul gAndirei confuze". de abia in secolul trecut. Mai mult. Extinderea acestei psihologii. Psihologia lui Freud din acest punct de vedere este prin excelentA o psihologie alectivci in care afectivitatea detine primatul. gAsim tropismele. §i In psihologia v oluntaristA a lui Schopenhauer. in acea inte- lectualistà a lui Leibnitz. locul cel mai important in mecanismul elaborArilor psihomotorii in general.37 Vom vedea importanta i puterea explicativA a notiunei de teleologism psihic. Afectivitatea o gäsim astfel odata cu etergia vitalA. precum vom vedea. iar Wundt deasemenea aseazA tendintele (afectivitatea) la baza psihologiei lui voluntariste. La cele mai elementare fiinte. Freud a fAcut-o bazat pe numeroase cercetAri rlinice si psihologice. ajungAnd la concluzia cA intreaga dinamicA a energiei vitale psihice se aflA sub dependenta afectivitatii. Acestea ar fi primele i cele mai simple manifestAri ale afectivitAtii in stadiul biologic din curbul evolutiei ei. vise.

care va creste in raport direct cu durata si intensitatea obstacolului precum si cu persistenta fortei ca case tinde a se manifesta In act. care este o forma embrionarA a sensibilitAtii constiente" (Ribot) (271). deaceea autAm s'o elaborAm (Abfuhr) fn care caz ne simtim satisfAcuti (Endlust). In raport direct cu acesti trei factori va creste si tensiunea psihologich" (P. Janet). Asadar congiin(a acestei sensibilitati vitale. antipatia fiind rezultatul evolutiei tropismelor negative. Cum ne-a venit o idee imediat tindem.dacoromanica. aceia a sensibilitAtil vitale sau organice. iar perceptia acestei tensiuni 2). si deoarece sub vieata constientA afectivA se aflA o regiune inferioarA.generatoare de tendintes. 2) Acest fenomen s'ar putea considera ca fiind si la baza cenesteziel. constitui ceea ce se numeste afectivitate. el once act psihic reprezintA elaborarea unei energii psihice. Bernheirn dela Nancy a numit aceastA tendintA spre elaborare in act manifest a energiei psihice (ideei) : reflex ideo-dinamic. foarte obscurA. Cand frisA energia este impiedecatA In elaborarea ei. ca orice energie se va acumula fn cantitate. reprezintA actualizarea unei tendinte-forte. Asadar odata cu perceptia senstbilitatii organice fa(d de tensiunea energiei unei tendinfe pe cale de elaborare. rAdAcina vietii patia.a tropismelor pozitive. tendinta cea mai evoluatA : ideea 1). afective se aflA in tendinfe. a o executA. vom puI) Ideea fiind in acelas timp o . Ca once tendintA reprezintA o energie psihicA ce-si cau1A elaborarea. si °data cu aparitia celei mai elementare organizald psihice. iar nu in constiinta plAcerir sau neplAcerii ce le insoteste dupA cum sunt satisfAcute sau nu (Rrbot) (271).3s De altfel o manifestare afectivA repulsivA (antipatia) a individului s'ar putea compara fohrte bine in ultima analizA Cu tropismul negativ. potentialitAti ne va face sa ne gAsim In acea stare de nesatisfactie afectivA (Unlust-Freud) . www. SA luAm de ex.ro . simtim nevoia. In ce constA insA perceptia sensibilitAtii organice In care biol caz putem vorbi de o stare afectivA ? Am spus. Complexitatea progresivA a psihicului a atras complexitatea crescAndA a vietii afective. sensibilitatea organicd a constituit cea mai rudimentarA stare afectiva. sim- IntrucAt baza. ldeea constitue o tendintA. care n'ar fi decAt echivalentul psihic al reflexului fiziologic : excitatie-reactie motorie.

Afectul (ca once energie) se poate diminua. noua psibologie opune una cantitivd".39 tea vorbl de o stare afectivd. e carecterizat deci prin mobilitate. etc. alienati. Inteadevgr acestia precum vom vedea nu cautg decgt satisfactiunea tendintelor lor.dacoromanica. mad 5i deplasa 2) .a crescut ura' a scdzut iubirea" miam indreptat iubirea pre' etc. 2) Vom reveni asupra importantei fundamentale a acestui principiu afectiv. de acest instinct vital". Acestei conceptii calitative" a afectului. activitate bio-psihica. o calitate a unei senzatii. Din cauza acestei mobilitati afectul se poate deplasa (Verschiebung) de ata de elementul psihic de care a lost primitiv ata51t. . 8i aceasta cu atat mai mult cu cat ne vom scobora pe scara evolutiei filogenetice (animale. Principiul piacerii" (Freud). intr'un cuvant al unui element intelectual. www. indiferent daca prin acea placere se satisfac sau nu 5i alte cerinte . dela cea mai simpla la cea mai complicata. prin o oarecare independenta fata de elementul intelectual (senzatie. mobile. Am lost obi5nuiti sa vedem In afect. ar calauzi astfel Intreaga. biologice etc. sentiment. $i aceasta va fi neplacuta In cazul aid tensiunea energiei cre5te In urma nesatisfacerii tendintei impiedecate 5i placuta in urma elaboraril satisfacatoare a ei I). primitivi) sau ontogenetice (copil . reprezentari. idee.ro . scopul oricarei manifestari (tendinte) psihice fiind acela de a obtinea placerea (teleologismul hedonic al psihologiei lui Freud) satisfactiunea. dinamiee. 5i sa intre In alte sisteme psihice noi" (lanes) (160). Aceasta senzatie de placere o cauta once !BMA vietuitoare. . etc. intreaga dinamica a domeniului psihic fiind orientala de factorul afectiv. De altfel zilnie se spune : . al satisfactiunei vitale.) de care este legat. indiferent dacg satisfac sau nu si alte cerinte socIale. Din acest punct de vedere psihologia /ui Freud se caracterizeaza printeun panhedonism al evolutiei vietei bio-psihice. Aceasta conceptie a deplasarii" afectului explica len omenul transfertului afectiv" (Freud). Se vgd cleci caracterele unei notluni cantitative. al reportului afectiv" (Mauricheau-Beauchant) fenomen foarte ') Deschamps (82) vorbeste de maladiile energiel psihice" creind astfel o noug stiintA clinicg: psihopatología dinamia`.

Freud a fost surprins de frequenta cu care descopere factori de natura psihosexuala" ca germeni etiologici ai psihonevrozelor.40 Important in mecanismul terapeutic al psihanalizei. Toate aceste Intrebari. anume la cea a psihosexualitatii. nu le-avem la indemana intotdeauna. Psihosexualitatea cuprinde aproape intreaga actiIn urma numeloaselor cercetari vitate a vielii afective. ducand astfel la conceptia cea mai originala a doctrinei psihanalitice.dacoromanica. Inconstientul. din care cauza scopul terapeutic al psihanalizei mecanismelor sediul consta in abordarea acestui domeniu : psihopatogene. Aceste consideratiuni l'au determinat sa studieze serios sexualitatii din toate prctele de vedere. www.ro prob . nu-i vine sa creada ca le-ar fi spus el este foarte natural sa ne intrebam : unde este depozitat capitalul psihic ce detine memoria faptelor destainuite atunci cand constiinta este atenuata (hipnoza) sau in disfunclie (delir)? Unde sunt depozitate urmele mnezice" ale reprezentarilor de lucruri. de constiinta. ipoteza inconstientului isi gaseste unica sa justificare psihologica" (11 uizdt) (322). . In acest domeniu Freud gaseste geneza tuturor simptomelor de natura psihica. uitam anumite lucruri si-apoi ni le reamintim . Cand hipnotizatul (deci cu constiinta In stare atenuata) destainueste fapte cand ce nu-si-le reaminteste in stare de veghe. de fapte ce le uitam. au deslegat numeroase probleme. cunoscuta sub numele de teoria lui libido a lui Freud i careja ii voin rezerva un caditol special. psihanalitice efectuate in clinica si in afara ei. precum si In explicarea simptomelor nevrotice. anume pe acel al inconstientului. precum si multe alte considerente si observatii l'au determinat de Freud sa studieze domeniul extraconstient al psihicului. In acest dute-vino al reprezentarilor. pentru ca apoi sa ni le reamintim ? Da unde le evoceirn §i mide dispar dupa ce le inlaturam din lumina constiintei ? In constient nu sunt deoarece le uitam. Rezultatele obtinute de el si de adeptii scoalei lui. cand urt deli- rant (cu constiinta in stare de disfunctiune) spune lucruri de care nu'si mai reaminteste. baza Intregel psihoIogii. viselor etc.

Calitatea acestui capital psihic va nuanta intreaga activitate psihicd ulterioard a individului. www. Procesele mentale Infantile stau la baza tntregel desvoltAri ulterioare ale vietii psihice a individulul oi colectivitAtii. deoarece tendintele noi apdrute nu sunt cleat derivatele celor care par a fi dispdrut . vor .dacoromanica.ro .asemenea importanta unei evolutii normale gi anormale ale psihosexualitdtii asuprá siindtdtii psihice ale vietii de adult. de agresivitate gi de conservare individuald (proprii materiei vii).dispdrea" unele din cele vechi. desarmoniza intregul fond afectiv ce anima vieata psihicd latentd gi manifestd ulterioard 2). . Toate acestea MO numai in aparentd. Copilul se nagte cu o sintezd de tendinte unele primare. . Perioada infantild a unui individ (ca gi de altfel a unui popor) prezinta o deosebità importantd. Vor apdrea alte tendinte.tolul psihonevrozelor §i perversiunilor sexuale. . . ') Copilul este tata adultului (Freud). lar altele derivate (cdpdtate) sub influenta amblantei sociale (educatia sub toate formele ei). intregul sistem de tendinte ale copilului mildr modificari si transforman i adeseori profunde. ca instinctul sexual.41 6. importanta mai ales a traumelor afective" in taza vietii din copildrie care pot uneori surveni gi desaxa. 2) Vezi cap. care pAnd la Freud nu s'a studiat in deajuns. 2) cdci nimic nu se pierde" iar »ce n'a fost nu poate deveni". Vom vedea de. Vom vedea sub influenta cdror factori.

dacoromanica. care a deosebit o gAndire spontana (inconstientul) de una reflectata (constiinta) . Istoricul acestei probleme. Acestea ar fi : vieata afectiva.ro . ceptia psihanalitica a incongtientului: congtientul nu este deloc egal cu vieata psihica.Dub'ul aspect : biologic gi social. Primele incercari le gasim la Descartes (1596 1660). metafizic etc. ConDiversele teorii asupra incongtientului. Aspectele doctrine' psihanalitice. Organizatia structurala al funcRaporturile dintre congtient gi incongtient. Lui Freud ti revine insa marele merit de a-i fi dat cea mai vasta acceptiune si una din cele mai complete rezolviri. Complexeie ideo-afective. sfera inconstientului si psihosexualitatea. Pr inciplul piatente posesive gi oblative. Duna ce am expus pe scurt principiile fundamentale ale doctrinei lui Freud. suntem nevoili sa insistam in primul rAnd asupra unor laturi mai originale. si aceea a inconstientului a fost privita si din punct de vedere hlosofic. Geneza Incongtientului : apare odata Cu cea mai elementara organizatie psihica congtienta. mai importante ale doctrinei. que www. cerii gi prIncipul realitatii. Problema inconstientului nu este deloc nouA. Asupra afectivitatii am insistat putin (in capitolul prece- dent) si vom mai reveni. refularea gi rezistenta. Ramane sa vedem cum concepe scoala psihanaliticA inconstientul si psihosexualitatea. Conceptia psihanalitica a congtientului. ferenta afectiva (. tionala a acestor douà sisteme psihice : cenzura. Utilul social. Eul individual gi social. ApeContinutul incongtientului.CAPITOLUL III. A) Psihologia inconftientului. Ca de altfel once problema. dela Pascal ne-a ramas: Le coeur a ses raisons.Null-punkt° Wundt)..-. Afectivitatea gi incongtientul : criteriul afectivitatii (senNu exista indifesibilitatii) este criteriul vietii sub toate formele el. Istoric.

Simbolul divinitkil. executate de Bazaillas. www. Dwelshauvers. Boutroux. personalitatea dubla i) fenomen studiat si de Binet. Paulhan. preocuparile ce au vizat notiunea de inconstient". Janet (151) evidentiaza automatismul psihologic" si sinteza mentala" pentru explicarea multor manifestni psi hice moibide. etc.ro . dupa ce a fast incadrata in o serie de conceptii filosofice a trecut si in domeniul experimentarii stiintifice (de laborator). studiul inconstientului trece in sfarsit pe terenul experimentarilor clinice ale scoalei dela Scipettière (Charcot). constitue una din problemele cele mai discutate ale psihologiei teoretice si exprimentale. Abramowsky. etc. M Prince. Liébault). Morton Prince. Janet sa-i dea valoarea stiintifica in acelas timp cu prof esorul Freud creandu-se astfel o adevarata psihologie a Incon stientului. mai mult de ordin fiziologic si psihofiziologic (inconstientul organic). 0 desvoltare filosofica a problemei o da Ed. Delacroix. Wandt o aseaza pe baze experimentale psiho-fiziologice. fi cu cercetarile de laborator. W. de psiho-fiziologie. de unde apoi a fost conceputa pe baze largi. Astfel Jung. credin(elor. In acest cadru stiintific cu lucrarile lui H. Grasset. Alti autori din punct de vedere evolutionist au abordat studiul elementelor vechi inmagazinate In inconstient. Ribot. James.stient (Assaglioli) sau eta subliminal (Morton Prince). Fiecare conceptie in parte a descoperit treptat-treptat tot atatea elemente componente si functiuni ale acestui domeniu psihic.). von Hartmann (1842-1906) In Filosofia inconstientului" (1869) si de abia in 1886. incongtientul stemelor psihice ideo-afective.43 la raison ne connalt pas". Bechterew. W. liöff- ding. Leibnitz (1646-1716) prin teoria perceptiilor minimale" (inconstiente) a introdus lima conceptia inconstientului in psihologie. Le Bon. simbolurilor oaresicum universale2) legate unele de ca expresie a silu acest fenomem psihopatologic. demouulut misterului etc. care detagate de eul congtiintei evolueazA ca o a doua personalitatea fast numit gi cocon. Astfel P. descrie imaginile arhaice" (urtamliche Bilder") in cadrul superstitiilor. Precum vedem. Problema inconstientului. etc. un elev a lui Freud. Nancy (Bernheim. Ribot. Bordeaux (Pitres $i Hesnard) pentru ca prin conceptia automatismului psihologic" P.dacoromanica. Bergson.. (cum este de ex.

imaginatiel creatoare". tabuate.) Ribot pune apoi accentul pe aspectul afectiv (emotional) al proceselor inconstiente descriind chiar o logica afectiva" gratie careia se explica toate actiunile celor cu o constiinta slaba (la cei lipsiti de educatie sanatoasa sau zdruncinata fie momentan. In modalitatile de actiune si exteriorizare.intestinal. fenomene studiate de Ribot (268) In conceptia lui asupra . tot in raport evidentieaza acest raport intrapsihic) intern cu vieata biologid (fiziologica) a organismului nostru (de ex.ro . In nevroze). b) altele. etc. gastralgii. Unele aspecte sunt In raport : a) cu viea(a noastra psihicei internd (preocuparile resimtite ca framantari sufletesti". (inconstient functional). etc. pulsatia. De ex : peristalismul gastro. deliberarile din cadrul vietii noastre psihice interiorizate.. Se Intrevad deci atatea aspecte divergente ale inconstientului In geneza. precum si in finalitatea lor (stabilita mai ales In conceptia psihanalitica). In sfarsit dupa ce unii psihologi au intrevazut si functiunea creatoare a inconstientului 9. sau de aiti factori social-etici. 1) Toate fuuctiunile organice (interne) se petrec fara sa avem conViinta de efectuarca lor. bataile cardiace. www. De indata ce acest prag a fost dep4it sau turburat luam act de aceste functiuni devenite anormale (tnorbide): palpitatii. actele inconstiente sau mai bine zis fntreaga fiziologie a starii noastre cenestezice de care nu avem constiinta decat cand trece pragul normalitatii 2) si asupra careia elementele psi- 1) Gratie careia se efectueaza inspiratia a§a zis a opontanag revelatiile etc. etc. allele de elemente sacre. Aceasta atata timp cat se petrec in pragul normalitatii (sanatatii). neam. Toate aceste imagini arhaice" (sau imago-tipuri" Maeda) constitue asa numitul inconstient colectiva sau supraindividual" (Jung) comun vietii psihice colective (de popor. etc. fie pentru un timp mai Indelungat. etc. cum ar fi de ex.. Alti autori (G. le Bon) au descris din incenstient virtualitatile (predispozitiile. rasa. scoala psihanalitica a privit problema din pullet de vedere dinamic descriind un inconstient dinamic" (sau latent-activ).dacoromanica.44 frica. aptitudinile) ereditare ce se manifesta spontan" ca Wand parte din felul nostru de a fi".

S'a pus astfel In legaturd Cu sistemul nervos si umoral de unde conceptia fiziologica a inconstientului. sociali credndu-se evenimentele. E vorba In concluzie de influenta (Inhibitorie sau de accelerare) ce o are un element psihic (imagine. www. psihol. endocrine). si care se formuleazA : imitate In multiplicitatem.shormonia) In urma nenumaratelor experiente minutioase. cercetdtorii materialist' sustinand punctul de vedere pur organic (fiziologic). artistice etc. 9. etc.hice au o influentd incontestabild 1) si In sfArsit c) cti ainbianta socialii (si chiar cosmicd). penttuca sd i se cunoasca apoi legile si mecanismele ce animl acest domeniu. chimismul amoral (prin . Fard 'ndoiald cd fiziologia. 9 In virtutea unei legi universale de altfel. lmportanta acestei vieti a inconstientului a lost atat de evidentiata In polimorfismul ei manifest (de unde si multiplicitatea conceptillor emise) Incdt psihologii au lost tentati sd-i gdseasca o formuld sintetistd unitarista 0). a impotentel psihice. * * * Bazati pe legatura dintre vieata psihicd constienta si creer (. sanctiune. religiosi. curentele filosolice. (Iasi Oct. ci si asupra mediului social (in cazul geniilor. etc ) asupra functiunilor fiziologice si endocrine Existenta si importanta reala a factorilor psthici se va Intrevedea si cand vom studia geneza psihonevrozelor. au cdutat sd evidentieze conexiunile actelor inconstiente cu un substrat organic. In endocrin.). In contactul psihologic dintre individ si aceastd ambiantd iardsi se efectueazd o serie de influente de reciprocitate. de neur.dacoromanica. tot mat de mare ca si desechilibrul oricaret functiuni organice (fiziologice. a perversiunilor sexuale si de altfel a °dare. 9 Papt bine stabllit de studiile de psihologie generalA si recent de cele ce s'au facut asupra reflexelor conditionatem (Pavlow). ¡iterare. 1930) sustinand importanta deschilibrului acestui raport psihologic In geneza multor stAri de nevroze .organ al gándirei"). soc afectiv. psihiatrie. E o lege a spiritulul de sintetizare a fenomenelor din oricare domeniu. marilor reformatori politici. manifestari psihomotorli. pline de surprize In cadrul endocrinologic se gaseste In raporturi fundamentale Cu vieata psihicd In general.ro . miscdrile sociale. 1) Asupra acestei orticulatil psihologice dintre indivld li amble* wetalA (si cosmica) am insistat In una din comunicarile ce le-am facut : Psihologia psihonevrozelor° la al X-lea congresal Soc. cu consecinte nu numai asupra individului (prin educatie.

Jastrow.dacoromanica. pe datele anatomo-patologice. pe baza impresionantelor experiente de /aborator (acerebrarea animalelor). dupa care constiinta este un vast sistem psihic cupri»zand intreaga noastra individualitate.46 Sunt apoi. etc. Dwelshauvers.. imagini.) ca sediul vietii noastre emotive (afective). S'a mai conceput apoi (tot din acest punct de vedere) inconstientul In raport Cu intreaga fiziologie nervoasa. conceptii pur fiziologice ale inconstientului au fost pe alta parte completate in aspectele lor lacunare de conceptiile celor ce puneau problema si din daca nu chiar numai din punct de vedere psihologic. etc. etc. si Inchide in limitele controlului si actiunei ei ind de sisteme partiale (de idei. poligonul" lui Grasset. motorii.ro .sistemele emancipate" in urma unei stramtari a campului constiintei". etc. cerebrala. dupli care o redam succint. Faptele histerice (de ex. 2) In . Teortile statice (influentate de vechea conceptie asociationista) au fost emise de Janet. cu cat in general . dinamice. litiffdink. Si aceasta completare se efectueaza cu atat mai mult. Teorile afective sustinute de Bazaillas2)§i Abramovsky (1) descriu inconstienful ca reprezentant al . www.Muelque et Inconsciencem Alm 1909. Binet. etc. afective. histologice in cadrul carom gasim cunoscutele scheme de localizari cerebrale ale functiunilor inferioare (inconstiente) (schema lui Brissaud. Geme111. S'au emis astfel o serie de ipoteze 1) : statice.). tendinte motorii. considerati (Pierotz. Din acest punct de vedere (psihologic) am vazut cum diversi autori au abordat manifestarile psihice ale inconstientului.) si care sunt starile constiintei noastre clare. Toate aceste.fiziologia si psihologia se completeaza fara contradictie in solutionarea progresiva a problemei centrale a gandireia (hesnard) (144). in deajuns de cunoscute conexiunile acestei vieti cu sistemul nervos vegetativ ce detine functiunea 'Centellor cenusii bazali.afectivitatii pure total lipsit de imagini si idei ce l'ar face cunoscut si exprimal) A caror expunere al critica savanta o face Hesnard (144). Paulhan. ideile fixe) sunt .

Teorlile motoril ale lui Ribot si Bergson au deschis la randul lor rolul primordial al motricitgtii in activitatea inconstientr. functiunile inconstiente erau considerate ca functiuni fiziologice spontane (fara excitanti extern» ale sistemului neurocentral.. Alcan) de crypteslhesie. cryptopsihie.dacoromanica. In elaborarea unui act inconstient. a viltorului. nu exclude existenta unor factori interni. 9 Vezi capitolul al X-lea. etc. In m5sura In care le lipse§te corespondentul lor Intelectual (imagini. precognitie. trecaad peste conceptiile Ina meta-stiintifice. telepatie. intelectuale sunt ale constiintei.ro . condifil vNzut genezice bine stabilite. meta-fizice si meta-psihice (Myers. ectoplasmil. In timp ce scheletul" lor motor este al vietii inconstiente". inexistenta unor factori determinanti externi. pentruca a4 bgnitiascA una ocultfi. fiind un inel dintr'un !ant asociativ cauzal. deoarece once act psihic Isi are determinantele propril.) atiintificS a inconatientului. Ori. logica de Oa la Freud. de depheate conceptia spiritism (telekinesii. ce n'o poate formula Mud ipoteza necunoscutului'. memoriei. prin creatia si functiunile Inca misterioase ale vietii inconstiente mentionAm feorifle dinamice sustinute mai ales de scoala psihanalitich pi a disidentilor9 ei (Tung Adler. Wei.) care In legAtura cu celelalte conceptii a ridicat valoarea inconstientului la nivelul unui fundamental fenomen psihologic al Intregei vieti psihice individuale si colective sub bate formele ei. Richet 2) etc care incearcA o explicare a fenomenelor de cryptomnezie. Primul s'a bazat pe studiul emotiei muzicale 9 In timp cé Abramovsky pe nenunAratele experiente. asupra imaginilor. In sfarsit. Inconstientul e virtualitatea ce linde sa se rezolve prin actiune. levitatiuni. www. etc. Acesti lactan i interni din psihicul (mai ales inconstient) al indi9 Care prin exceleng ne ofera stAri inconOente inefabile al deci greu de cunoscut. telepatie. In mare parte de laborator. a conchis valoarea reala a coeficientului afectiv si a puterii creatoare ce o detine vieata psihica inconstientg. Ch. Determinismul freudian MO nu precum am concepea aceasta Nspontaneitate". etc. Geley.) 9 Care In fata vastei documentatii §I a nenumgratelor cazuri (cuprinse to Traité de Metapsychie Ed. etc. etc. Dupl conceptia psihofizioConceptia Inconstientului.bil. Elementele afective.

este runoa§terea interioara. de aceea prin psihic" vom 1ntelege atat constientul cat si Inconstientul. etc. K.c : domeniu inconvtientuluis (Ifesnard 129). Calverton) sustinand ca psihicul trebue studiat dupa felul de comportare (englez-behaviuur. in sfarsit oricine In momentele sale meditative. de unde termenul de behaviorism) a individului. si aceasta o face utilizand metoda cunoasterei introspective. schizoizii. www. precum ne pot inveseli. Ambele metode au Insa defecte qi avantajii. o lumina ce evidenteaza In fiecare moment al vietii. V. Domeniul psihic aproape ca se confunda cu inconvtientul. situatii creiate constient sau inconstient de factorii psihici ai garidirei. Oliver. Incat numai o colaborare a lor va putea constitui un studiu complet al psihicului. prezinta aceiasi importanta vitala.ro . imaginatiei. aceiasi putere o au daca nu mai mare si situatiile realitatir noastre interne. In aceasta realitate psihica Freud gaseste mecanismele psihologice a multor fenomene psihice. dupA manifestarea lui externa: Neaga once valoare metodologica a metodei sublective. Dashley. diferite pArti necesare vietii de relatiune meditative din domeniul Intunecat al Intregului capital psih.48 vidului. de extrospeclie a $coalei Behavioriste (America) creata de Watson (Cu adeptil A. ca si realitatea externa a mediului In care traim. Constientul deci contrar credintei psihologiei clasice nu este deloc egal vieata psihica" (licsnard) (144). precum vom vedea mai departe. daca nu mai mare. mai mult sau mai putin Indelungat. . cum ar fi visele. In acest domeniu intern cauta sa patrunda prin diferitele lui metode psihanalitice. sunt considerati de Freud ca determinanti ai actelor inconstiente. deoarece elementele constiente formeaza numai o mica parte a vietii psihice" (Paulsen) (235). ') In studiul fenomenelor psihice se aplica doua metode : 1) metoda obiectivd. at de acea regiune ce cade direct sub lumina constiintei 2) tot ceea ce este ignorat de individ"(Hesnard)(144). etc.9 Cum concepe scoala psihanalitica organizatia structurala si functionala a inconstientului ? Ce este acest substrat psihoorganic al constiintei ? Inconstientul reprezinta intregul psihic.Weiss. . Reiser. simptomele nevrotice. In aceasta realitate Isi traeste timp. Intrista anumite situatii externe. Inteadevar. 1) Con§tiinta de sine este acea cunoagere InternA gratie canela simtim ceeace se petrece In no'. schizofrenicul. sau temporar: cei visatori. fanteziei . Aceasta realitate interioara. vieata afectiva melancolicul.dacoromanica.

InteadeOr suntem surprinsi In fata unui act ce-I executam (candca I-am facut inconstienta). lapsul. altele de acelas sens. nu ne dam bunaoara seama de ce persoana care ne inspira dragoste. act pe care nu ni-I putem lamuri (cum ar fi de ex. Inteadevar In cursul somnului hipnotic spunem lucruri (ceea ce denota. se gasesc trite° continua miscare. sunt supuse unei logice din cele mai severe. De asemenea nu ne dam seama de ce avem un caracter bun sau rau. In sfera lui principiile dinamismului si determinismului Isi vor gasi aplicarea cea mai Indreptatita. le recunoa$tem) de care In stare de veghe Insa n'avem cunostinta. Constatarn doar a ne place sau nu ne place un lucru. mai absurde pana la cele mai rationale. nu le recunoastem ca Wand parte din capitalul nostru psihic.). o iluzie a crede ca portiunea constienta a unui eveniment este portiunea sa principala" (Ribot) (271). Demeniul lui constitue sediul genezei si conditiilor determinante ale tuturor proceselor psihice manifeste sau latente. S'ar putea Dr.si da seama de adevarata origina a inspiratiei lui. incat ar fi o eroare. Dece ? Adsea nu ne putem nici noi explica. o persoana.PIDILINALIZA6 www. tendinte de care individul nu are cunostinta ele fiind In Inconstientul lui. Inteadevar. PO1'F8CII 5113117: . artistul nu. Si vom vedea valoarea psihologica si terapeutica ce o prezinta descoperirea acestor mecanisme In determinarile lor morbide. Intrucat mecanismul acester sentimente de placere sau neplacere rezida In profunzimile psihicului nostru inconstient. In lumina constientului nu upar decat rezultatele unor determinari executate In afara ei. un fapt. o situatie. altuia Ii inspira aversiune. Toate actele noastre de vointa au la baza determinar1 ale unor forte ofective Incon$tiente. etc. In timp ce pe altul II lasa indiferent. In om se petrec fapte psihice pe care le cuneaste fara sa stie" (Freud) (114). reformatorii de originea ideilor lor. 0 suma de tendinte antagoniste. 1ntreaga sfera a activitatii psihomotorii constiente va suferi influenta determinanta a inconstientului.dacoromanica. I. cele mai de neInteles. Adeseori. rezultatele unor mobile si motive inconstiente. si aceasta ne-o dovedesc fenomenele hipnotice.ro 4 . etc. Toate actele noastre cele mai bizare. ea In realitate le $tinr. Avem deci numai iluzla libertcifii voinfei.40 Inconstientul reprezentand aproape intregul psilnc.

si dansa se bazeaza tocmai pe aceasta nuanta ascunsa. capriciu". cum ar fi chiar logica intelectual (Le Bon) (id. adeseori ignorand Insa factorii lor determinanti reali. lipsita fiind de su portul afectiv. Am vazut ca In psihoAfectivitatea §i Incon§tientul. (Le Bon) (id). alteori din contrA si ele sunt determinate de factori psihici fnconstienti. ignoranta ce ne-o ascundem sub numele de hasard". adica afectivitatea. o vom regasi in toate manifestarile noastre con stiente. Astfel ar fi o erezie stiintifica.ro . Tendintele noastre inconstiente toate vor fi de natura emotionala. oboseala. rationamentelor. distractia. In ultima analiza. care In realitate li dirijeaza rationamentele.) in aparenta cea mai lipsita de vreo nuanta afectiva oaresicare. sensibilitatea este acel primum movens" al intregei dinamice vitale. derivata din logica biologica (Le Bon) (186) a vietii sub once forma. careia Ii va imprima caracterul afectiv. pasiunea (forma cea mai concentrata a afectivitatii) ne determina sa studiem cutare problema si pentru a carel sustinere tot pasiun ea favorizeaza elabora! ea aigumEntelor. logia afectiva a lui Freud. etc. Logica afectiva sta la baza oricarel alte logice. Din acest punct de vedere. deoarece toate mobilele actelor noastre au un substrat afectiva. capriciul. distractie". Dar necunoasterea cauzei unui act nu echivaleaza deloc cu inexistenta vreunei determinad. www. 2) (conformate bine'nteles obiectivitatii stiintifice). Intreaga noastra activitate psihica se conduce astfel dupa logica afectiva. Voint a de asemenea Isi are originea ei afectiva. ca o forma mai evoluata a sensibilitatii biologice. acestea ne fiind decat derivatele si determinantele inconstientului nostru afectiv.dacoromanica. a se crede ca actiunile Precum vom vedea. '). manifestad a caror existenta o cunoastem. filosoful ligIvetlus considerg oamenil pasional' superior' celor dotati cu putere de ratiune. Ori. Ratiunea cea mai obiectiva este sterila. favorizeazA uneori elaborarea actelor inconstiente. spontan". oboseala". Inteadevar. va fi la baza intregei noastre activitati psihice. etc.50 astfel insira infinit altea la manifestad psihice normale si patologice ale individului. sensibilitatea psihica. natura pe care.

ro . Ritmul vielii psihice vesnic oscaeaza Intre cei doi poli vitali : placere si neplacere . Spunem ca un act este inconstient cand elaborarea lui n'a fost influentata de constient. tra-psihice Incepand Cu cele mal temporare (distractie) definitive (schizofrenie). Caracterul vietii (energiei) celei mai rudimentare este miscarea. In acel zero afectiv". criteriul sensibilita(ii. logica mistica cu o afectivitate net manifesta. In acel Null-punkt" (14. imobilitatea vietii psihice. Excluderea uneia din acestea aduce anihilarea vietii. afectivitatii. Precum vedem. indiferenta afectiva Insemnand inertia. Si cand nu este influentat de constient ? Cand acesta n'a fost prezent 9. Am Mat o mica digresiune spre a ne putea da seama de caracterul universalist al sensibilit4i. este criteriul vietii sub toate formele ei..undt) al indiferentei afective. Vom refine Insa faptul ca tendintele inconstiente In totalitatea lor sunt calauzite de un principiu afectiv studiat de Freud sub denumirea de principiu al placerii" toate tendintele inconstientului fiind astfel de natura emotiva. i pAnA la cele www. Emotia este conditia sine qua non" a vitalitatii psihicet) Pour mouvoir il faut émouvoir" (Ribot). fie pentru o clipa chiar. disparitia ei fiind Vedem deci stransa conexiune de o valoare fundamentala energie . nici o stare psihica nu va reusi sa se fixeze. mai bine zis este egal cu a-i suprima energia vitala. Dupre et Trepsat) (92) disparitia vitalitAtii. A suprima reactiunile emotive ale fiintei vii este a o expune pericole- lor de tot felul" (E. precum vom vedea. Logica biologica la fel este calauzita de tropisme (afectul In faza lui de organizatie biologicA). ceea ce In psihologia cinetica.miscare si vieata. echi- valeaza cu Incetarea miscarii. zinta mai multe Intelesuri. In cazurile de disociatii in-. dintre : Termenul de inconstient" preGeneza incon§tientului. a ritmului vital echivaleaza cu moartea. Morel a localizat sediul emotivitAtii In marele simpatic.. Nu mai vorbim de logica multimii. Cum se IntamplA.dacoromanica. Emotivitatea are anterioritate asupra tuturor reactiunilor psihice. al afectivitatii.noastre voluntare n'au alta cauza decat vointa ce le-a provocat". (Jones) (160).sensibilitate afectiva . energetica.

unele antagoniste. In I. au I) Vom vorbi despre transformarea tendintei In instinct In capitolul psihosexualit5tii. Aceste tendinte inconstiente.dacoromanica. Continutul inconOientului. decat numai In cazul cand fiinta posed A cea mai elementarA organizatie psihicd constientA.. conduceau individul dupA principiul afectiv si egoist al plAceriia. lnconstientul freudian" InsA mai prezintA un al doilea caracter : caracterul social. ii putem concepe sub acest dublu aspect : biologic §i social primul fiind acel al capitalului psihic restrans cu care se manifestA in psihoactivitatea copilului al doilea. Precum am spus. Intr'adevAr. Din punctul acesta de vedere aparitia inconstientului se confundA cu aparitia sistemului nervos central. Dar numArul tendintelor va fi cu atat mai mare Cu cat organizatia blopsihicA se va afla pe o scarA mai InaintatA. si pentru vieatA tot universal. Traiul insA intr'un mediu social a contribuit mult la dului . complexitatea si totodatA la desvoltarea psihicului indivinoile conditii sociale create de exigentele mediului. fenomen universal din cauza antagonismului (antinomillor). Este un inteles blopsihologlc ce-1 dAm inconstientului. ce detine activitatea constientA. acel al continutului sedimentat In inconstient treptat. in con- tinua miscare. Individul In starea de primitivitate.ro . de cAtre societate si constiintA (vezi pag. Evolu(ia filogeneticd a psihiculul. 2) SA retinem deci prima categorie a tendin- telor pur biologice ce le gAsim In continutul inconstientului. treptat prin reprimare. 59). altele de acelas sens. dupA continutul inconstientului. asa cum ni-1 descrie Freud.62 In once chz nu putem vorbi de un act inconstient propriu zis. Instincteie 1) fundamentale si primordiale ale celei mai simple organizatii psihice ar fi : I) instinctul de conservare proprie. si 2) instinctul sexual La baza vietii inconstiente vom gAsi in ultima analizA existenta acestor douA tendinte caracteristice vitalitatii. inconstient vom gAsi o sumA de tendinte intens afective. intens emotive. 2) Ambele manifestandu-se pe calea instinctului agresiv al luptei In. and nu cunostea Inca rigorile sociale nu urmArea alt scop decat satisfactiunea acestor tendinte instincte. www.

Toate aceste influente sociale au lAsat astf el urme adAnci In organizatia psihicA a individului care. Raporturile din- tre indivizi au desvoltat mai mult instinctul gregar si agresiv pentru satisfacerea instinctului sexual.ro . urmArind idealul hedonic al satisfacerii instinctelor lui Societatea impunAndu-i anumite cerinte. a favorabilului este de aici : desvoltarea" (Vlad) (309) Caracterul egoist. precum am spus.. 3) Semon in 1904 a numit mnema" (sau engramA) facultatea. si Caracterul primitiv In raport cu cerintele sociale.53 silit pe individ sA se conformeze acestor rigor!. spre muncA. inerenta substantei vii.. spre cultivare. Caracterele acestor tendinte sufAr irisa o serie de transformAri evolutive In sensul unei socializad a lor. tendinte InsA de naturA si origine socialA (tendinte spre altruism. Drept consecintA a acestui fenomen vom avea ten dinte secundare. Acesti factori noi.. de altfel asupra acestei noi organizatii psihice. derivate din cele primare. toate aceste impresii 'As And mine mnezice" 3) (memorie biologicA) In constitutia somato-psihicA a individului. i-au limitat din ce In ce libertatea manifestArii oricand si In fata oricui a dorintelor lui naturale. dorinte inconstiente : Caracterul intens afectiv din cauza dinamogenezei afective a psihicului. Inconstientul urmAreste conservarea proprie prin satisfactiune imediatA conform principiului plAcerii". Cu timpul individul face o sumä" de achizitiuni de ordin intelectual. Vom reveni 1it. interesul e plAcerea. de conservare proprie etc. de naturA social. 3) Vezi capitolul : Fenomenul sublimArii°.dacoromanica. afectiv. si care 9 Grefarea natural a lAsat Cu timpul urme organice In somatic.) 2) Lupta ce se dA intre individ si societate. intens afectiv si egoist. etc. spre a nu suferi penalitatea social. www.. de a conserva excitatiile externe qi interne. care §i el la randul lui urma aceia§i evolutle spre complexitate. SA retinem InsA cele trei caractere fundamentale oricArei tendinte. cu timpul s'au grefat" in inconstientul primitiv 1) dand nastere constientului (In sensul constiintei morale).. Afectivitatea este interesul organismului. trAia din inconstientul lui simplu. oferA individului numeroase experiente cu stAri afective corespondente. In directia plAcerii. Individul era nevoit sa cunoascA bine aceste conditii sociale si sA se conformeze lor la once pas.

Acelasi fenomen se desfasoara si In evolutia ontogenicei a psihicului individului. psihofiziologic. ca o cristalizare psihica si organica a raporturilor lui sociale. etc. afectiv. cu numarul tendintelor Impiedecate In manifestarea lor actuala. Aceste din ulna doua categorii sunt rezultatul complexitatii crescande a evolutiei somato-psihicului precum si a influentelor sociale. inteadevar. Vom reveni asupra acestora din cauza locului important ce-1 ocupa in doctrina psihanalitica. Dwelshauvers. Asadar o a doua categorie de elemente ce Isi au sediul in inconstient vor fi experienfele.ro . amintirile si mai ales starile afective intense prin care a trecut individul In decursul vie(ii. onto- genic. Pt ecum am vazut. tot astfel gasim si stigmate psihice conVom vedea mai tarziu care sunt factorii ce fac evocarea dificilg. deoarece si in domeniul evolutiei vietii psihice nimic nu ne impiedeca sa aplicam legea biogenetica2) funda- mentala a /ui Hacckel 3) care a aplicat-o in domeniul organic. In sfarsit a trela categorie va fi constituita din tendintele intens afective a caror energie din diverse motive ce le vom analiza n'a reu$it sii °blind' elaborare satisfclaitoare. atavismului.54 Conservandu-se In acest domeniu al inconstientului.etc . in decursul evolutiei filogenice. constiinta individului le poate evoca (mai mult sau mai putin 1) dupa cerintele situatiei In care se afla. www. interpsihic. somatice. psihopatic. dinamic. cu intensitatea afectiva a vietii ce o duce inclividul. ca tiesnard. Din acest punct de vedere psihanaliza apare ca o teorie pur naturalista a evolutiei menlale. au descris aproape 20 de forme ale inconstientului : inconstient filogenic. genitale. Ontogenia repetd pe scurt filogeniau. o teorie lipsita de misticism metafizic sau supranatural" (Jams) (160). social. inconstientul prezintd o serie de aspecte din care cauza autori. Am vazut de asemenea cum. si continutul lui va creste mereu in raport direct cu acumularea experientelor.dacoromanica. Aceleasi legi ale ereditatii. II. primitivul apare In societate cu un psihic relativ reslrans si inconstient si cum. se pot aplica alai In domeniul organic cat si in al vietii psihice . apare organizatia constieniului (in sensul constiintei morale).. precum se pot mosteni stigmate fizice. automatic. Intrucát este un paralelism mire evolutia somaticA §i cea psihic5.

parintip. etc. psihosexualitatii). www. etc. se loveste in curdnd de obstacole din ce in ce mai mari din partea societatii (incepand cu familia. In activitatea lui psihomotorie comportandu-se Intocmai ca primitivul in stare de promiscuitate sociald : nu cauta decat satisfacerea impusa de este rautacios. nevrand sa stie de nict un fel de restrictiune.Psihanaliza constitue deci echivalentul psihic al teoriei evolutiei organice (transformismul darwinian) care isi are vaste explicatii si aplicatiuni Cu rezultate In numeroase stralucite si diverse domenii (paleontologie. mai tdrziu prin t'Oreare (Gel mai puternic Foc emotiv. Aceste restrictiuni ale mediului social. folklor. biologie. In incostientul copilului se vor gasi transmise tendintele fundamentale vietii : instinctul conservarii proprii si ce! sexual (vezi capit. iubeste. crud chiar (cu animalele principiul placerii" sau cu copiii mai mici). urkste. antropologie. analog cu organizatia psihica cea mai elementara de pe scara filogeniei.ro . etc. Sfera de activitate a Eului san individual" calauzit de un va fi restransa.) ale evolutiei organicului ca si noua psihologie a lui Freud In diversele domenii (psihologie. egoist. Copilul ne prezintd astfel un capital psihic inconstient ancestral (filogenetic) . Copilul la nastere va prezenta un capital psihic foarte redus. combativ . inconstient.) de manifestare ale estetica. zoologie. in cel mai bun criteriu pur afectiv si egoist caz nevoitd. sa-si Indrepte activitatea In folosul societdtii. De teama batAii este silit sa anunte necesitatile" la timp. psihismului in general. copilul le va simti din primele zile. Prin Inf4are i se restrang miscarile.dacoromanica. egoiste si primitive). necesara expansiunei vietii lui intens afective. morfologie. In fata noilor conditii sociale este Conceptia psihanalitia a con§tientului. nevoit sa se resemneze cu mari sacrificii din fondul lui psihic egoist si primitiv. brutal. cea mai desagreabila privatiune) este supus unui regim nou si sustras dela scinul munleill. sociologie. literatura. sa nu 1) Vorn vedea importa* ce-o da Frewi acestei sustrageri. inconstient. Libertatea copilului. tendinte ce vor avea caracterele proprii tendintelor inconstiente (intens afective.

In contra tendintelor coprofile (deoarece copilul e murdar. copii mai mici.) i se da lectii de etica.dacoromanica. etc. Isi va da seama. rusinei. In contra tendintelor lui de cruzime (fata de animale. carora va trebui sa se conformeze cu sacrificiul egoismului lui.. absorbite spre satisfacerea proprie. de buna cuviinta. sA respecte curNtenia. Incet. apoi prin ceilalti factori sociali ce vor interveni.. etc.si exhiba organele sexuale i se va inspira sentimentul pu(bineinteles neintentionat) doarei. chiar si mama este la discretia lui pentru dansul nu exista decat lucruri susceptibile de a fi luate. fecale. de Mutate i se va inspira mila. va constitui un factor continuu de socializare a oricarei tendinte inconstiente (din primittvul fond psihic) ce-ar cauta satisfacere actualizata. Inteadevar copilul ca si primitivull) rautacios.56 -strice lucrurile. al scarbei. urina. incet. tot ce-i cade In mana stria. Dumnezeu sau alta putere supranaturala). incet.ontogenia repetA filogenie. care vin sa restranga manifestarea psihicului primitiv al copilului. egoist. Incet. In contra celor de agresiune teama de autoritate superioara (tata. duce la gura sau tranteste la pamant daca nu i se satisfac dorintele. exhibitie..). crud. ()data insa cu Intarcarea incepe sa-si dea seama. etc. Prima copilarie se caracterizeaza astfel prin existenta acestor apetente posesive" (Pichon. tendintelor lui. a i se restrange satisfacerea obiceiurilor.. In sfarsit contra tendintelor lui imorale.ro .) i se va inspira sentimentul aversiunei. Aceasta. de erotism (onanie. 1) Deoarece . Prin educatia familiara societatea vizeaza toate tendintele primitive egoiste ale copilului. n'are searba de murdarie. sinteza acestor factori sociali. limbaj pornografic. ca mai sunt si alte cerinte :4sociale.. 11 vor face sa simta actiunea constrangatoare a principiului realitatii" (Freud) a mediului social. www. nu vrea sa stie de nimeni si nimic. Intr'un cuvant primele exigente sociale i le °felt mediul familiar. grefatau pe psihicul lui primitiv. Laforgue) (173) . tot ceea ce doreste si-i place cauta sa fie al lui. etc. etc. al curateniei. vor constitui cea mai elementara organizatie a confliintel morale. incercari sexuale. In contra tendintelor lui natarale de a. copilul crede a totul ii este subordonat. sa 0-1 aproprieze.

le moi) altruist al individului. teama de autoritStile sociale. a carel incalcarel) i-ar aduce penalitatea sociala sub o forma oarecare (amenzi. dintre aceste douA principii a descris-o Freud In Formulierungen iiber die zwei Prinzipien des psychischen Gescheheas (In Jahrb. anume : InconFtientul (sine-le . Se va continua opera de asimilare socialaa a vielii psihice a individului 1nceputa in familie. derivand tendinte sociale. Constientul (constiinta moral* se va Imbogati din ce In ce. ca produs psihic social. In scoala va da peste exigente sociale mai severe si fundamentale pentru vieata lui ulterioara. priinitiv cu care s'a nascut. a individului si condus de principiul antagonist celui dintaiu. ontogenice.. va fi canalizata spre un scop util. ce cantan numai placerea satisfactiunii proprii. al realizarii sociale . Constientul. le soi . Laforgue).ceea ce numim congiinfei morad. Energia tendintelor lui primitive. si astfel In tot decursul vietii individul se va gasi Incontinuu supus socializarli prin- cipiului realitätii". Eul individual) produs al mostenit (inconstient ancestral) ca Eu primitiv evolutiei filogenice si condus de principiul placerii" si Congientul (eul propriu zis . anume : punctualitatea tli ordinea (prin programul si regulamentele scolare). religiositate.. a se masturba etc. a viola. 1911). alaturi de Eul individual' (das Es. inchisoare etc. (173) de exteriorizare altruista (sociala) a vietii lui afective interiorizata. de principiul realitcith". le soi) egoist.ro . In psihicul adultului vom gasi deci aceste dona organizatii psihice fundamental antagoniste din toate punctele de vedere. Individul (incoa- www. pudicitate.dacoromanica. das Es.57 AstfeI se vor naste apetentele Manir? (Pichon. va forma Eul social" (das Ich .) 2) Moralitate. psychoan. das lch. 2) Lupia dintre aces'e doug alumi ale psihicului nostru. le moi . Eul social) produs al evolu(iei intrasociale. etc. 8) vesnic ') Prin Incercarea de a se conforma primitivutul principiu afectiva (a fura. f.) Totalitatea acestor factori 2) Inclusi In psihicul individului vor constitui asila. subiectivata. Incat odata cu intrarea lui In vieata sociala propriu zisa sa fie cu totul asimilat printeo legislatie. Intre aceste dona Euri" va fi o lupia continua. utillizand si canalizand energia psihica a tendintelor primitive.

societatea este cu atat mai sigura de el cu cat aceasta grefare psihicei a reusit mai bine. fac difici15. prin educatie. Refularea ar fi o functiune a supra-eului (inclus In con§tlint5). Este de altfel aceiasi lupta ce o duce individul cu socie- etc. trebue s'o dud cu reprezentantul" ce l-a instalat aceasta In psihicul individului : cu constientul. Vieata propriu zisl : a te hrAni k. fe§tientul) se gAse§te tntr'o continua lupt6 nu cu vieata propriu zis. nu se va lasa condus de principiul hedonic al acestuia. a InAbu§irii unei dorinte. co tatea realA" externa.i e plAcutA..) Actiunea lui este inconstienta8) (raddcinile pierzandu-se in vremea a facut pececa ce copilariei) unii autori sà-1 deosebeasca de Eul ideal. spre fericire. ci Cu vieata sociahl sau mai bine zis cu societatea. nu va fura chiar cand ochiul societatii" nu este prezent . Ca un efect al educatiei sociale (al imperativelor sociale) se formeaza In sárzul Eului social (cortstientului). ai carui factori constitue echivalentul abstract" al societatii 1). In copilArie. lndividul nu poate scSpa de urania supra-eului (caracterul individului) In tendinta ce 1-o insuflA eul ideal spre scopuri sociale mai lnalte. Pf in includerea consfientului in psihicul individului. Individul (Cu o astfel de disociere) se manifesta impulsiv si'n afara oricarui control constient". lupta care in absenta acestei societati.dacoromanica.58 VOr avea ceva de rezolvat : conflicte.. o noua sintea superioara: Supra-eul (das Uberich) 2) ca expresiune a tuturor identificarilor si temerilor ce s'au acumulat in decursul vietii" (de Saussure) (id. desbateri. 1) Idealui ce 0 1-a format identificandu-se principiilor insu§ite. sinteza principiilor ideale ale societatii si a carui actiune este constienta 4) Individul dotat cu o constiinta morala severa. Intre aceste doua sisteme psihice trebue sd existe o permeabilitate necesara echilibrului intrapsihic. nu-si va satisface nici o dorinta a Eului sat' primitiv". a remu§cArii. exigentele sociale sunt acelea care o satisface instinctul sexual.. Supra-eul adeseori poate fi deci In conflict cu eul ideal (precum Incon§tientul cu instanta psihicA a convtiintei). 1) Aceasil lupia intrapsihicA o simtim sub forma frAmAntArilor suflete§ti.ro .. Astfel de ex. Individul este cu atat mai anormal Cu cat disocierea sine"-lui de eu" (eul propriu zis) este mai accentuata. (de Saussure) (280). AceastA lupt5 nu e decat cea dintre bine* 0 prAu6 (enuntata de religie) scopul omenirii fiind nAzuinta spre cat mai bine. www.

. individul mai ales la cel dotat cu o constiinth severà va suferi chinurile remuschrii (echivalentul abstract al penalithtii concrete a societhtii).. De echilibrul in care se mentin aceste douh sisteme psihologice depinde shnatatea psihich a individului (si a colectivitap°." (Freud) (123). la cea mai slabh conditie favorizanth. Freud deosebeste douà etaje" psihice : 1.dacoromanica.. tinzänd spre utilul social. In sfarsit constientul ca sistem psihic este supus acelorasi principii psihoenergetice. si 2. apar (pe cale asociativd) in activitatea psihomotorie externh. precowtientul (Vorbewusst) I) (subconstientul lui Janet) ale chrui elemente psihice.. dach le va calca chiar in absenta kcesteia.sg meia cinstith nu va asculta impulsiei sale sexuale primitive chiar dach va avea toath siguranta discretiei. Diviziunea psihicului Intr'un psihic constient si unul inconstient constituie premisa fundamentalh a psihanalizei. Lui Freud (113) ii revine meritul de a fi descris organizatia.. precum vom vedea. conditia favorizanth fiind In oarecare relatie cauzala 3) cu unul din aceste elemente. Scindarea acestei sinteze a realithtii interne" va constitui patogenia maladiilor asa zise psihogenetice scindare care la rändul ei recunoaste. nucleul central al psihicului. Raportul dintre con§tient §i incon§tient. pe cat de frecvente pe atat de grave ale vietii psihice. ale societhtii. In inconstient. 52). Organizatia structurald. inconstientul pro priu zis (Unbewusst). psihocinetice si deterministe. se va supune constiintii (deci societhlii) care Infiereazh adulterul . si al chilli continut 1-am descris. www. Tot in preconstient se vor gäsi si tendintele relativ recent Impiedecate in satisfactiunea lor . MA de care ar fi incapabila sh inteleagh procesele patologice.. functiunile si influentele reciproce ale acestor sinteze . Preconstientul constitue zona superficiald a inconstientului i) Principiul universal al asociatiei si succesiunei cauzale a fenomenelor. Dach to- tusi va trece peste imperativele morale. 9) Psihanalistul Oskar Pfister considerA preconstientul tot inconstient 6 de care s'ar deosebi doar prin grad.ro . si un complex de factori psihofiziologici si organici. (vezi pag.instante" psihice antagoniste. scopul nhzuintelor lui hind insd animat de un fond afectiv socializat.

Organizatia functionalcl. supune tendintele primitive si egoiste ale individului. ade- seori nu sunt aceleas ca ale individului.dacoromanica. acordAndui momente de repaos si de reorganizare" (Ralea)(256). Orice tendinta primitiva a individului. !Mean cuvAnt anti. Aceste functiuni selective. Inconstientul trebue privit ca rezervorul nesecat care insufla constiintei fragede si intermitente.sau asociale. Mecanismele psihologice. Care sunt aceste functiuni ce le exercita 1.60 propriu zis. cenzura nu-i va permite elaborarea in act a energiei ei 2). canalizgri In sensul utilului social. etc ) le va supune unor modificar!. Ceea ce l-a f Acut pe Steckel sa descrie congiinta. Manifestdrile constiente In mare parte vor fi conditionate de tendintele afective. daca n'a reusit sa se confornieze convenientelor sociale. posta. selectii. fiind puntea de trecere dintre acest Inconstient QI etajul psihic al constientului. Ori. www. ca un ansamblu al inhibitillor ce se opun realizArii instinctelor (dorintelor) in acte spontane-naturale. act con. Determlnismul reciproc. pentru siguranta bazelor sau intereselor ei care. tendinte sociale ale constiintei. Ne vom da seama de co- nexiunea intima si de acest determinism reciproc a celor doua sisteme psihice studiind functiunile lor speciale. transformar 1) asupra canora vom reveni.ro . Am vazut cum aceasta opera de socializare a individului Incepe chiar din frageda copilarie. Aceiasi asociatie cauzala si succesiune reciproca intre cele doua categorii de fenomene psihice. societatea direct sau indirect (prin constiinta). tot astfel §i activitatea psihicA constientA a individului va fi impregnatA de urmele sociale ale cenzurii (reticentel). Am spus ca tendintele psihicului incon§tient sunt primitiv-egofile. JAM ca individul sa-si dea seama (inconstient). o va alunga departe de sfera activitatii constienPrecum un ziar cenzurat apare cu toful transformat. seva de vieata de care are nevoie. Cenzura ca functiune selectiva endopsihica va permite elaborarea tendintelor inconstiente ale individului numai In cazul cand stmt compatibile cu exigentele sociale . deoarece au consecinte de o mare insemnatate psiholoOa 2) Represiuuea (refularea) psihicd. In caz contrar cenzura ca dealtfel once cenzura (in presa. unui triaj.

Acest fenomen de Indepartare. inteadevar. reprezinta un capital energetic intens afectiv si legat tntrucatva de intimitatea organiza(ii biologice 1). asupra carora lui Freud li revine marele merit de a fi atras atentia.8i te-sociale a individului. aceasta presupune o acumulare de energie si o marire a tensiunei . Gratie descoperirii lor. Aceasta energie tinde sa se elaboreze direct qi !media (reflex ideo-dinamic) lar daca va fi Impiedecata. Precum vedem. Cunoasterea acestor mecanisme prezinta astfel o deosebita importanta psihologica si saciaba. evitand astfel penalitatea ce-am suferi-o in caz contrar din partea societatii sau a constiintei (remuscarea). in lupta organismului contra invaziei microbiene" (Mueder). pentru mentinere In stare de tensiune. Verdreingung) 3) Rezistenta. O tendinta careia nu i-se permite de catre cenzura sa se transforme In act. somatic. inteun fel sau altul. am spus ca va fi reprimata In inconstient. in potentialitate ce asteapta ocazia spre a se revarsa In act. de alungare a elementelor psihice nesocializabile sau nesocializate din individ constituie ceea ce Freud a denumit represiune (refulare . echilibru necesar sanatatii psihice si vietii asa cum este impusa de convenientele soclale. 2) Tendintele reprimate vor oglindi deci un capital energetic ce va trebui sa fie mentinut In stare de nesatisfacere de neelaborare . conformandu-ne conpra stiintei ne vom conforma cerintelor sociale. psiha1) Foamea si necesitatea sexualA sunt cele mal legate de terenui biologic. 3) Vom reveni asupra cestor modalitAti de revArsaro. par(ial: va apuca alte cal. si numai cu functiunea lor continua se va putea mentine echilibrul intrapsihic al unui individ (sau colectivitati). complet: va sta In tensiune crescanda. de nesatisfactiune a acestor tendinte constiinta (ca sinteza a energiei tendintelor ei proprii) va fi nevoita 0 le opuna rezistenfd. Numai cu o functiune normala a acestor trei mecanisme psihologice ale psihicului nostru.dacoromanica. si aceste mecanisme ce le cunoaste numai psihicul unui individ socializat se supun aceleiasi finalitati universale..ro . (192) Ele au deci un elect salutar asusanatatti noastre sufletesti . www. ori. Dar tendinta precum am vazut. Prin scopurile lor reprimarea si cenzura fac parte din sistemul de apeirare al organismului si are acelas Bens biologic ca si inflamatia de ex.

. In Mara de consecinta profilactica fata de penalitatea sociala (si a constiintei) mecanismele descrise mai au un efect creator. Aceste sinteze ideo-afective reprimate au fost denumite de Freud complexe".. nesatisfacuti din punct de vedere afectiv (deci vital). aspiratiunilor ce sunt impiedecate in obiectivizarea lor. constiinta va fi nevoita sa fie prezenta In tot decursul vietii sociale a individului 1). Atat. Ne vom simti deprimati..ro .. 0 dorinta (sau mai multe care converg spre un acelas scop) numai cand va fi reprimatä va lua numele de complex". locul de intalnire a tendintelor. pasive In aparenta dar potential active in leantate in fata acestora.naliza a reusit. Din contra. organizatii psihice (ce se nasc mai ales in sufletul individului socializar). in stare potentiala. aspiratiuni vor tnibogati. Complexele" ideo-afective. cu disparitia completa. Reprimarea endopsihica nu lace decat sa impiedice actualizarea. Reprimarea unei tendinte nu echivaleaza debe cu anihilarea. dupa cum vom vedea. in sensul unei distrugeri aparente deoarece va continua sa actioneze in stare latenta. In psihologia dinamica a scoalei psihanalitice 9 Aceasta functiune vital nu-i decat ceea ce Janet a denumit Junetiunea reatului% 9 °russet face deosebIre Intre psihismul superior al fenomenelor psihice constiente voluntare si psihismul inferior al celor inconstiente si automate. cu distrugerea reala a ei. Precum un fapt uitat nu insamna deloc disparitia completa a lui mnezice. satisfacereaacelei tendinte. va trai in incon$tientul nostru. Influent a complexelor" asupra activitAtii mentale 2) a individului. nu inseamna deloc ca murit". cand tensiunea crescanda a energiei dorintelor noastre inabusite va fi perceputd de psihicul nostru constient. In fata acestor complexe".dacoromanica. CuVantul mental" se aplica numai psihismului superior. Energia tendintel e anihilata in sensul disparitiei ei din activitatea constienta-sociala a individului. In niel un caz nu o va suprima complet din psihicul individului. din cauza vietii lor latente. Toate aceste dorinte. inabusita in noi din cauza imprejurarilor sociale. sa explice geneza multor procese psihice necunoscute pana la dansa. www. vor Incarca psihicul inconstientului nostru. tot astfel o dorinta reprimata.

(ne cuprinde dorul) va perturba mai mult sau mai putin activiInteadevar putem sa percepem tara sa ne dam seama in mod constient. seamana fiinta dorita. etc. iar determinismul reciproc al celor douà formatiuni psihice va constitui geneza manifestArilor noastre psihomotorii. .ro .si dea seama (ele fiind In inconstient) Intreaga lui activitate constientg.. Tensiunea lor va creste prin perceptiile psihice inconstiente 1) si constiente ale individului. aproape independent fatA de constientul individului.dacoromanica. nerealizatA. Cu www. InteadevAr complexele" In vieata lor latenth dar activa. lapsurilor. dorintO InAbusitO.2) complexul" se va trezi . Complexele". gest. Un exemplu simplu : dorinta de a fi vesnic langd o fiintO iubitA. sau a unui cuvant a acelei fiinte. Astfel de asemanari. San ale unel alte persoane care prin voce. Robin)(29)..energetice antagoniste. percep(ii care prin natura lor de a se gAsi in o oarecare relatie asociativA cu tendintele reprievolueazA mate vor fi ad evO rati excitanti a acestor complexe". si tensiunea ei va creste ori de cat ori o perceptie constientO sau inconstientA cu care prezinta vreo asemAnare oarecare o va excita. individul va cOuta mereu sh concilieze antagonismul celor douA Eu"-ri din psihicul 14 va cOuta O gAseasca o modalitate sincreticA socialli de eldborare a complexelor".-dactivitatea sociala (constient6) a individului nu-i decht rezultatul luptel celor douà sisteme psiho. acestor incarcaturi electrice ale activitAtii noastre asupra Oreja actioneazg si o dirijeaze (Borel. etc... Echilibrul acestora conditioneaza o activitate sociala normalA a individului. dorintelor lui InAbusite. influenteaza fArA ca individul sA. va continua sO linda a retrAi trecutul . includA In cursul proceselor ideo-afective constiente ale individului. mai ales din acest punct de vedere. nagtere amorutilor coup dau de foudrei. Aceasta ne-o va afirma studiul viselor. Astfel la auzul vocii. . psihonevrozelor. tendintei de a Mdeparta senzatiile si stArile afective neplOcute. din cauza conditiilor sociale va continua sO trOiascA In »memoria inconstientr. pot creea socuri emotionale. care atunci cand sunt sesizate lnconstlent. a acestor surse de energie latentg. va cauta Inteun cuvAnt sA le compatibilizeze conditiilor impuse de colectivitate. Datorità spiritului de conservare. sA le asimileze.

Natcis. in majoritatea cazurilor sexuala. care sunt acele tendinte pe care societatea le Infiereaza si le ingradeste mai mult.dacoromanica. 1) lar nu In totalltedea cazurilor. Cele mal multe') complexe" vor fi decl de nature:. Din acest punct de vedere complexele" constitue adeOrate sinteze psihice morbigene.ro . recunoscAnd cA maI stint sl alte tendlnte. Studiul ce I-a Intreprins Freud si adeptii lui In domeniul obscur al psihosexualitatii. constituie una din cele mai originale aspecte ale doctrinei psihanalitice. nehniste sufleteasca. Rezultatul cercetarilor lui a fost. complexul castratiel. Vom vedea de altfel importanta acestui fenomen In etiologia psihonevrozelor.) susceptibile InnAbutdrill www. toate aceste complexe". Aceasta constatare a avut mari consecinte. etc. cunoscuti). ca in majoritatea cazurilot sunt tendintele componente ale instinctului sexual. cat si In vieata de toate zilele a persoanelor cu care venea in atingere (clienti. necesitAtI (de conservare proprIe.d4 tatea constienta in acel moment. Freud Impreuna cu In- treaga scoald psihanalitica a supus unui studiu amanuntit toate aceste mecanisme intraps hice. Freud printre multe alte probleme a dutat Insa sail dea seama. ce s'au convins In scurt timp de valoarea si realitatea asertiunilor genialului profesor. Cercetari In sensul acesta au Inceput sa faca si alti numerosi psihiatri. prieteni. etc. au primit diferite numiri : complexul lui Oedip. ardor-116W. teren pentru studiul acestora &Ind atat In clinica neuropsihiatrica. adevarati germeni psihici" neincetat izvor de turburare. care tendinte sunt mai des reprimate de societate. sexualci. Onan. agresIune. Complexele" dupa natura lor. afirmatie n'o mal pansex gAslm In lucrArile recente ale WI Freud.

1. (25) etc. impulsie de reproducere.monomanie" (Crochet) monoideism erotic".. Evolutia ontogenicA normalg el patologicA a instinctului sexual. Fixgrile. ci din primele zile ale copilgriei Sfera notiunei de . Blondel. Foerster. Totusi aspectul acesta al doctrinei nu este cel mai vulnerabil. . Faza sexualitAtii infantile propriu zise. 8piritul in care tratezi o problemiL este acela care dii demnitatea andtor luernrius Otto Weitunger. Oeneza instinctelor Tropismele Tristinctul ei afectivitatea Definitia instinctului. Conceptia freudiana a psihosexualitatii a lost aceea care a starnit pe adversarii cei mai multi si mai Inversunati ai doctrinei psihanalitice.B) Psihosexualitatea. Pubertatea. Heterosexualitatea. de vidange d'égout psychanalytique ( Foerster) de Klosetpsychologie" (cum a denumit-o o revista religioasa. Regresiunile. Cu aceste epitete multi psihologi ca Ch. etc. Zonele erogene. Cauzele acestor anomalii evolutive. Vieata afectivg a copilului el sexualitatea.. Dr. Importanta psihosexualitAtii. Faza sexualitAtii latente. ne explica intimitatea multor fenomene psihologice. conceptia psihofiziologicg. Problema aceasta a ajuns astfel In curdnd obiectul de discutie In mai toate centrele savante din diferitele tari.).ro . Conceptia psihanaliticA (teoria lui libido): Sexualitatea nu apare la pubertate.(106) Bodin. Conceptia psihanalitica a psihologiei sexuale Inteadevar vizeaza direct baza moralitatii sociale. etc.. conceptia tumescentei el detumescentel. si numai acest motiv a determinat pe multi adversari sa dea doctrinei freudiene epite- tul de doctrina scabroasa". au respins-o cate Intrucat n'au aplicat-o goric.. POPE8C1:1-8111117: 9P8111NALIZA 5 www.dacoromanica. fara ca s'o fi studiat obiectiv cautdnd sd-si dea seama ca in realitate doccu competinta trina lui Freud ne °felt ceva nou. Instinctul sexual : impulsie de evacuare. Constitutia sexualg. si psihiatri (flartenberg. catolica).sexual" este mull mai mare decAt aceea a notiuni de genital'. Educatia socialg el sexualitatea In general.. de edificiu maret Cu continut seabros" (Laumonier)(185).

Atat In vieata fiecarui individ ca si In sistemele (religioase. juridice medicate.66 Nenumarate diseutii s'au ivit si continua sa fie de acIn diversele centre pedagogice. sublimate In mitologie" a carel nota eminamente sexual-erotica conditioneaza vieata zeilor. Congresele de sexologie 2) desbat aceste probleme in cadrul obiectiv al documentatiilor stiintifice si sociale. tualitate In masura In care moratatea e la baza oricarei organizatii sociale. etc. In evul mediu: pictura erotica. semi-adevarurile sau adevarul expus In toata realitatea lui ? 1) Cum. Al IV-lea congres s'a tinut la Viena (16-28 Septembrie 1930). Raporturile incontestabile dintre higiena vietii psihosexuale si a celei morale apar dela sine.dacoromanica. zeitelor.ro . sub pretextul unei higiene corporale si morale. manifestarile histerIce In masa. 5) Vezi capitolul : Fenomenul sublimarii. si la ce etate trebue facuta initierea sexual a a tinerilor ? Care este cea mai nimerita organizatie social-morala a psihosexualitatii ? Monogamia sau poligamia ? etc. conceptia unui cult al nudului in mijlocul naturii si in conditii aproape primitive. E vorba de adevaruri cu privire la intimitatea vietil psihosexuale. caracterizand chiar rase. etc. Toate acestea le justifica suficient vieata asa zis a mo- derna in cadrul careia (ca de altfel In fiecare epoca) 5) fondul psihosexual al individului (si al societatii) se manifesta intens in diferite forme si pe o scara atat de intinsa Incat studiul baza moralitatii acestei laturi subtile merita toata atentia. Ce prejudiciaza mai mult moralitatea ? Ipocrizia. satirilor. popoare si in sAnul problema psihosexuala acestora caracterizand pe indivizi Isi define Cu drept valoarea sicuvant universalitatea ce i-o atribue conceptia psihanalitica. (?) Indiferent de gradul justificarii diverselor raspunsuri si tendinte de realizare intre cele doua extreme : puritanism si nudism. etc. ipocrizie si adevar brutal problema psihosexuala a fost si continua a fi una din principa/ele preocupari ale ornenirii 9 vieata sexuala identificanduse cu insasi moralitatea individului si a societatii. www.) de organizatie sociala. pe o scara destul de intinsa. in jurul unor intrebari care principial stau la baza intregei organizatii morale. in limp ce mai ales in Germania centrele recentei scoli (?) nudiste (naturiste) 3) anima si practica. etc. sociale si medicate. nimfelor. In antichitate gasim orgille tu deajuns de cunoscute.

prin dinamism erotic net (nudul la pozitii tendentioase. conflictele si preocupArile sexual-erotice la nivelul atat a unor determinari morbide cat si a unor conditii de baza In diversele manifestari sociale (literare. monomanie erotica" etc. al etiogeniet si patogeniel diverselor stgri psihonevrolice si chiar din cel al creatiei sociale (sub diversele opere literare.) si de manifestAri erotice.) '). In sfarsit. Conflictele morale care produc de obiceiu diversele stari de nervozitate. 16sand sA se Inteleaga o serie de atitudini lascive. artistice. In cadrul creatiunilor sociale. legislative. din susmentionatele trei puncte de vedere. cu scop bine definit) toti marii creatori in estetica picturalA si-au realizat operele inmaterial 1 E vorba de Inspiratie.) problema ne apare In amploarea conceptiei psihoanalitice. recunosc In majoritatea cazurilor cauze afectiv-erotice.61 Acuzatiile adversarilor care vAd In psihanalia numai scabro- sul" sau o obsesie. pedagogice. vom retine. religioase.dacoromanica. Psihoanaliza ridick precum vom vedea. In cadrul eticei (moralitAtii). g6sim imensul artistic si ¡iterar ce concretizeaza fondul erotic al autorului. tot atatea caracteristice ale manifestarilor vietii psihice : I. . DacA privim problema psihosexual6 din punctul de vedere : al died. (religioase. majoritatea formelor sociale.) au de luptat cu fondul erotic al individului si al vietii sociale. Ex3eptand pictura nudului caracterizat. etc. sensuala. delir. www. etc. mai ales azi.ro Vezi cap1tolul . Majoritatea bolnavilor mentali dau cloven de preocupad (halucinatii. Fenomenul sublimAIII. artistice. etc. Imoralitatea propriu zisa nu-i decat revarsarea in act social a tendintelor egoiste si cu nuantd In deosebi erotica. sunt dezarmate In mdsura In care acest fond imoral" este omenesc si inerent vietii ce ne oferà un imens si viu material informativ si de experimentatie in vivo" (nu de laborator) totul justificànd valoarea $tirntiticcl # socialci pe care conceptia psihanaliticA o atribule vietii psihosexuale si in general afective. Pentru o convingere din ptimul moment si dintr'o pride verosimilitatea celor sustinute de scoala vire generalA vieneza In ceeace priveste rolul elementelor psihosexuale in vieata individuald si socialg. etc.

mai ales In actuala epoca de indisciplina morala manifestata In toate domeniile de activitate prin fraude materiale si morale. o disciplina medico-sociala si in mare parte psihologica oarecum recenta 9. felatie. 2) Precocitatea denota nu atat inteligent6 (cum cred. alimentate si de efectul moral nefast al literaturii modernea citita pe ascuns si cu multa asiduitate. in earl de mitologie. 2) Plese. piese. pe care ii ofera imorabtalea strazii. 2) La al X-lea Congres de neuro-psihiatrie. Valoarea practica In materie de asanare a moravurilor reiese dela sine. Ballif propune infiintarea unei societati de higiena mental. fata din casa.ro . etc.dacoromanica. cat o cunoavtere timpurle a chestiunilor intime sexuale. 1930 lavi) D-1 Prof. romane In care se sustine temeinicia avortului vi a amoruMI liber (ex. mentinandu-se reciproc inteun cerc vicios.68 time in tablouri si schite reprezentand scenele unor orgii de neinchipuit (bestialitate. pluralism erotic '). Inteadevar. pensioane si In general in once scoala. Vieata morala psihica a tineretului este astfel subminata. Rolul elementelor erotice in aceasta indisciplina morala este fundamental si manifest.) biceiu erotic sau naturist 2). profesorii mai ales stiu care sunt indeletnicirile elevilor si elevelor In timpul pauzei sau In dormitoare. ni se impune ca un principiu vital pe care nu-1 putem neglija. In naivitatea Ion multi parinti bucurandu-se de aceasta). In literatura (cea moderna este concludenta in privinta aceasta). Romania fiind aproape unica tara care nu are o asemenea societate. psihologie vi endocrinologie (Oct.la adolescenta grain' cu intregul sistem de afisaj punand in evidentii mai ales ') Raporturi sexuale vi perversiuni comise sinalltan de mal multe persoane. etc. 4) In care infra vi personalul : servitorii. poezii. limbajul si atitudinea mediulut familial chiar 4) trezesc de timpuriu instinctul erotic si imaginatia adecvata la copii care devin astfel precoci"5) In internate. Privind problema sexuala numai din aceste aspecte ale vietii. doica. in mare parte avand ca nucleu un element (intriga") deoetc. studiul rAintific al acestei probleme sta la baza higienei morale (si mentale). Dr L. tribadism. teatrul sovietic). camine. Incepand din copilarie. inundata de acesti germeni" morali erotici. www. gasim romane. cinumatomai tarziu .

al vietii e natural ca sa se infiltreze o anumita stare morala animata de substratul sensual cultivat i deci obipuit a fi in continua activitate. mediul familial fiind astfel infestat pentru a continua räul prin descendenti. Intregul cortej se incheie In casnicii. expun dosarele celor mai intime aventuri delicvente de ¡moraCu aceiasi menire prin limbajul farà rezervA trezesC !tate. limbajului tendentios. apoi petrecerile in comun sub continua emotie tiranicA a dansului.) sub pretextul unei noi" (moderne) educatii sexuale morale. terminand cu literatura si revistele ilustrate i) a cAror continut este suficient de cunoscut. unul din fundamental/ factori ai inchlegarii nationale si-ai revstentei unei Cultul erotic. Gradina partumatd" sau a voluptatilor". Argumentele de natura practica pe care insbsi vieata le oferA. Prin o asemenea subminare a spiritului genetafillor tinere. In lipsa celui mai elementar spirit de responsabilitate privind sufletul si educatia generatiilor tinere. ducand la o vieata zbuciumata daca nu la spital. apare in sfarsit In cadru-i oriental (KamaSutra". se sfarma. Am trecut doar sub titlul de mentionare o serie de fenomene i experiente vdzute si cunoscute de toatd lumea. E o laturà a vietii aproape independentà de sfera genitalitAtii" propriu zise. Preocuparea generald in jurul cultului sexualitätii" este un argument viu de importanta ce o prezinta acest aspect al vietii. www. flirtului. iar stdrile psihonevrotice se imprima In forme mai mult sau mai putin stabile. cat financiare). ci in mOsura in care o detine real si in mod uni- versal. initiaza indeosebi tinerele pana si in diversele tehnici" erotice care dau maximum de sensualitate. ca surse de adultere sau de emancipare reciprocO. lntr'o asemenea atmosfera de cultivare a sensualitAtii nici o norma.69 scenele lascive . Autori cu pvederi largi" (?) medico-sociale (largite mai mult de scopuri nu atat morale. si pe care psihanaliza i-o dO. etc. si ca scop in sine al existentei. etc. lent dar sigur. sub pretexte stiintifice si de higiena moral.dacoromanica.ro . sunt ') Chiar ziarele cotidiane sub de altfel binecuvantatul (?) motiv de asanare moral. ospiciu sau crima. nu tendentios cum pretind antifreudistii. sinucidere. Conflictele morale se nasc in acest teren predispus si pregatit. iar In articole curiozitatea i imaginatia tineretului.

valori sociale.). Din energia acestora. iar tendintele fundamentale vor lua numele de tnstincte. ne dovedeste tirania tendin(elor psihosexual asupra vietii. vom gasi o serie de rellexe cu localizarile lor medulare si vom gasi in sfar4it instinctele. In aceste tendinte. omenirea. unele Intretinand pe celetalte. altele in 9 De InAltimea nivelului etic al unui neam depinde canalizarea energiei acestei obsesii spre mund colectivg. excitantul va fi de natura psilloftziologicd §i adeseori numai de natura psihicä. amoeba. * * * La baza vietii biopsihice rezida instinctul agresiv 2) manifestat prin tendintele sexuale si de conservare proprie . 2) 0 modalitate biopsihologicA de manifestare a luptei universale. Numai °data cu aparitia acestei sensibilitati psihice produs al evolutiei spre complexitate (Spencer) putem vorbi deja de o stare afectiva.ro . dupa cum au fost sau nu satisfacute. Intreaga constitutie somatopsihica pastreaza aceste tendinte sub toate formele lor evolutive. toate aceste convergand unele In sensul conservarii proprii.1) Istoria oricarui domeniu de activitate ideologica si morala. Inainte de a fi obsedati psihanalistii de fenemenul erotic. au lost numite tropism. Satisfacerea sau nesatisfacerea lor va da nastere stari afective 'Acute sau neplacute. etc. etc. instincte. celula. sau Intronarea ducand la dispersarcu energiei unui neam. la prAbu§irea lui. °data cu diferentierea sistemului nervos cerebral deci si cu aparitia celei mai simple organizatii psihice liinta a perceput scaderea sau marirea tensiunii energiei tendintelor ei fundamentale. In stadiul de instinct al tendintelor. Tendinfa o gasim deci la baza instinctelor. a fost si continua a fi obsedata. Aceste tendinte in stadiul celei mai simple organizatii vitale (de ex. a oricarui popor. ulterior vor deriva celelalte tendinte. www. Vom gasi astfel In organismul nostru tropismele lumii celulare a organelor noastre. fotte de baza. Geneza instinctelor.70 suficiente pentru a le opune adversarilor care considera psihanaliza ca o conceptie pansexuala" ce vede numai erotism In toate manifestarile individuate si sociale. ti are punctul de plecare evolutia biopsihismului ele fiind conditiile sine qua non" a celei mai elementare organizatii vitale. Paralel MO cu complexitatea ambiantei. Mai tarziu.dacoromanica.

sunt eledela un individ la altul mente afective InnAscute. negresit va avea legAturi stranse cu terenul somatic. Vieata afectivA in complexitatea ei. Dar vom reveni asupra importantei factorului emotiv in vieata psihicA a in dividului si colectivitAtii. Aparitia sistemului nervos cerebral deci si a stArilor psihice a complicat structura si manifestArile instinctelor. a-ti satisface plAcerile comune tuturor vietaitoarelor. si acestea vor fi cele care se leagA de personalitatea afectiv socialA a individului. Numerosi autori (Wells. si variazA in intensitate. Nu vom insista asupra studiului instinctelor din punct de vedere pur biologic. a respira. in momentul in care a simtit elaborarea sau impiedecarea elaborgrii energiei tendintelor lui.forme de elaborare si in calitate. Thorn1) Esenta rAmane aceia0.71 spre cel al conservArii speciei. treptat. Individul. de regnul rezultat al comanimal si vegetal) .1)Toate celelalte placeri suntsecundare4c6patate. Aspectul afectiv al instinctului ar fi dupA Riwers emotia. a avut o stare afectivA de plAcere sau neplAcere. a bea. obtinand astfel o forma mai evoluata de organizatie de aplrare. Acestea fiind pia"- cerile primare" (Cellerier) (44) : a manca. Proprietetea de sensibilitate a materiei vii pe baza acestui sistem nervos a dat nastere vietii afective. ci vom evidentia raporturile instinctului cu vieata psihicA. Un intreg sistem nervos (vegetativ : marele si micul simpatic centrii cenusii dela baza creerului) va fi reprezentantul concret al vietii psihice prin intermediul unei organizatii umorale. prin plAcerile acestea plexitAtii crescande a vietii afective.dacoromanica. $i'n acesta se vor diferentia treptat. aspect care va constitui unul din fundamentalele caractere ale vietii afective. inteligentd. sub influenta mai ales a mediului social ne-am ridicat de-asupra instinctelor oarbe. Definitia instinctului. echivalentele organice ale elementelor vietii psihice. endocrine. Instinctul si afectivitatea. Prin aceste plAceri secundare se deosebesc indivizii intre ei (si oamenii. anume : reactia con$tientä.ro din cele primare. Toate celelalte tendinte-instincte vor deriva din fondul energetic al acestor tendinte biologice fundamentale. sociclei. ) Derivate dupd Freud www. asupra teoriilor ce s'au emis in privinta aceasta. .

precum vedem. Instinctul sexual reprezintd una din fortele fundamentale ale speciei umane 2) ceea ce ne sileste sa facem o succinta expunere a felului in care a fost conceput acest instinct 3). Freud. Luther. si de Fed 4) când zice : necesitatea genezicd este o necesitate de evacuare" bazat pe lucrArile lui Goltz (1869) si Tarchanoff (1887) care au fOcut in sensul acesta numeroase experiente pe broaste Este o conceptie ins6 incompleta. Spencer 11 defineste ca o . Féré La predisposition dans l'étiologie des perversions sexuellee Rev. Freud ii atribue o insemnätate mare. 1898/3 Febr. in masura in care priveste problema numai din punct de vedere organic. Acestui factor. Claparede. In toate definitille. Este o conceptie pur 'fiziologicei sustinuta de Montaigne (in Essais") Thomas Moras. Morgan. reactiunea acestora in afard. www. 1. Hesnard.evacuarea". m'am usurat" .dacoromanica. se are in in vedere factorul psihic ca e4citant. i afectarea sistemului nervos de catre senzatiile organelor ce au reactionat. Instinctul sexual nu e provocat numai de senza(ia cenestezicd ce o avem din partea rezervorului incarcat cu produse seminale care cer . Trotter. Forel. atunci cand a fost lichidat" inteun mod adecvat. o pldcere specificd. care impreuna cu impulsia nascula pun In actiune centrii nervosi. Regnul animal sl vegetal se conduc dung insoinclui de reproduces. Conceptia pe care o are si vulgul cdnd zice sunt incarcat". Servindu-ne de psihologia sexuald a lui H. actiune reflexa compusa" din mai multe elemente. Mc Dougall.ro . care determind impulsia. ce se manifestà In toate Imprejurarile care vizeaza scopurile vitale.72 dicke.. etc ) au cAtat sO defineasa instinctul. 6) stimulentele externe. Asemenea senzatii cenestezice Instinct and Intelligence In Animals Nature. Conceplia impuisiei de evacuare. care dupd Lloyd Moran') (citat de Ellis) (137) ar fi urmatoarele : a) motivele interioare.. WO Freud instinctul este excitantul intern continuu. etc. Dupà Hesnard (149) ar fi forta atractiva sau repulsiva. Ellis (vezi bibliografia). de Médecine (l898) si L'instinct sexuel Alcan. producAnd. Pieron.

Eroarea consta In confundarea procreatiei" cu sexualitatea" confuzie ce a fost inlaturata de Ellis. inter. Ori.ro . etc. antagon. traittorli albinelor. deoarece procreatia este numai scopul final si natural al instinctului sexual" zice sa inlaturam Insa eroarea de a defini printeansa Ellis (137). Dar individul precum vom vedea nu-1 intereseaza atat rolul pe care-1 joaca In mentinerea speciei. ce dovedesc In larga masura. in timp ce sexualitatea 2) apare mai mult ca o expresiune biops. de ex. etc. Evacuarea continutului ei a satisfacut instinctul numai din punct de vedere biologic. smul acestora il gasim concretizat intr'o subtila i riscanta tehnica de procedeuri cunoscuta sub numele de anticonceptionale". De aici : tendintele poligamice. Intrebuintarea afrodisiacelor.La phys'que de l'amour" tinerea tezei lui aduce exemple din domeniul animal.sex-appealapare ca un instinct specific spiritului omenesc. 2. avorturile. ca desi rezer- vorul seminal este evacuat pana la secatuire". etc.73 fara indoiala ca intra In structura instinctului sexual . www. nu se poate Insa admite exclusivitatea pe care o sustine conceptia une impulsii de evacuare. prezervative. manoperele (coitus interruptus". Medicamentele. est cu totul eronata.). in care pentru susi) R. cat dorinta de a fi cat mai mult In stari afective. efetnerele.. Freud.).dacoromanica.hologica egoista. individualista a liintei omenesti. emotionale placute. lar pe de alta parte dei satisfacut. etc. in genere cel mai Inalt grad emotional II atinge In sfera erotismului. impulsia sexuala : o femee poate don i un copil färà sa doreasca un arnant" si invers. E fapt in deajuns de cunoscut lupta ce se da futre tendinta procreatiei" i Intre cea a sexualitatii". cuare este ?Me° larga masura incompleta. care In realitate nu-i decat criteriul naiutii de a impune evacuarea oricdrei glande Incarcate. constitue armele dorintel sexuale ce se apune cu totul procreatiei. Din acest punct de vedere procreatia wrist:hie un instinct al speciei. de Gourmont. flagelatie. Conceptia care reduce deci instinctul sexual pur si simplu la o impulsie de ev. preparate medicale. Mai mult. individul recurge la mijloace excitante (imagini. 2) Conclusa de fenomenul subtil (de natura sugestiv5. psiholugica) numit in limbajul modern : . sexualitatea poate viza imediat o alta persoana. Remy de Gourmont 1) etc. Conceptia impulsiei de reproducere a lui Schopenhauer. ce se nasc i mor dupA ce au fecondat. . eta. atunci cand nu exista o inhibitie stabilita de motive de constiinta. mijloace osmo-gustative.temores" etc.

ca homosexualitatea si toate expresiunile ei asa numite perverse. natural: procreatia. far www. Majoritatea raporturilor sexuale casnicie nu urmaresc atat scopul biologic. In timp ce monstruozitatile sexuale (perversiunile. din cadrul atractiunii sexelor. Malformatiunile si expresiunile monstruoase ale celuilalt sunt cuprinse in cadrul unei domeniu: acel al reproduceili cu totul alte stiinte. infectata (cu germeni asa zisi imorali) In decursul unei vieti lipsite de influenta m3ra1itatii. De aici doua domenii : sexualitatea §i genitalitatea. constitue vastul capitol ale perversiunilor si monstruozitatilor sexuale animate de un imens capital erotic. ct vizeaza In genere tocmai acest aspect al activitatii individuate si sociale. cat savurarea intensa a fondului erotic din structura acestui instinct al perpetuarii speciei.ro . sau de o anormala (stigmatizata) structura a acestui coeficient erotic. procreatia. In cadrul teratologiei (studiul monstrilor). iar rezultatul final natural: Intalnirea spermatozoidului Cu ovulul constitue reproducerea. pentru a le putea preveni temeinic. impregnat fie de o ereditate grea. Infra In ceea ce se numeste sexualitate. a creat insa o adevarata scindare Intre mijloc (erotism) si scop (procreatie) pana la o adevarata independenta si chiar In chiar antogonism. putem sideram eronata conceptia ce identifica instinctul sexual cu cel al reproducerii. Complexitatea psihofiziologica ce o gasim la nivelul speciei om. cele de reproducere vizeaza numai laborasi protoriile unei stiinte Inca Okla de mister : teratologia. blemele de eugenie.) vizeaza moralitatea sociala.dacoromanica.: homosexualitatea pe baze aproape axiomatice sa consi masturbatia. cdt i cele ale anomaliilor de reproducere (monstrii) sunt foarte putin cunoscute In intimitatea lor. Atat mecanismele intime ale perversiunilor si inversiunilor sexuale. Pe calea erotismului (sexualitatii) se ajunge la procreatie. cum ar fi de ex. fiecare susceptibile fiind unor turburari si devieri proprii. mai tinem seama si de existenta multor manifestari sexuale care nu duc deloc la reproducere. fie de o evolutie bolnava. Anomaliile sexuaIitatii. Daca Insfarsit.74 Intregul fond erotic. etc.

etc. Loewenteld. provocate de halucinatiile (factori psihici) ce le avea (spunea ca este excitat de o princtsa. dupa statisticele !acute de Smith. Munde. Adler. dupA Ellis. de Salpétrière Nr. Cotterill.2) In numeroase cazuri de absenid congenitald a organelor genitale interne. etc. olfactiv. Astfel A.ro . Inconogr. ca : Brigdam. bol. cunnilinctie. Marie 1) ne descrie cazul unui enunc dement. s'a constatat persisstenta si uneori chiar exagerarea dorintelor sexuale.s'ar datora si asugestiel cA nu mai sunt femei ca toate femeile'. Colman. Fapt cunoscut din experienta vietii zilnice a femeile chiar In epoca menopauzei. Manifestari sexuale ca sa zicem asa savortate" exista de altfel si la animale castrate mai mari (adeseori se pot observa intentii sexuale le cai. Lawson-Tait. Observatiunii stiintei obiective s'a impus factorul psihic ca un lnsemnat element constitutiv al impulsiei sexuale. iar barbatii In epoca in care nu mai pot avea satisfactiuni sexuale complete si naturale (normale). fetisism (vizual. muscalii sau castratii accidentali continua a da dovada de o psihosexualitate destul de izbitoare MO de absenta echivalentului ei somatic. La fel. 5 (1903). e) Persistenta psihosexualitatii mult timp dupd menopauzd (Blo om. gustativ. castrati fiind chiar Inainte de pubertate. 3) Faptul cA la unele femei aceste dorinle scad. tactil. au observat manifestari psihosexuale.dacoromanica. numerosi cercetatori. etc. Bloom. Concepfla psiho-flziologicA a instinctulul sexual bazatd pe experientele laboratoarelor moderne. www. Marie unuchism et Érotism" Nouv. etc ). pornografice. cu slabe ejacul4i (de mucositati).) iar In conversatie complacandu-se mult in limbajul a necdotelor lascive. Steinach din Persistenta psihosexualitatil la castrati.) In ceea ce priveste omul eunucii. continua sa recurga la manopere sexuale perverse ca la un ultim ref ugiu : felatie. care manifesta foarte des dorinte sexuale. excitatii deci de o natura pur psihica). Ei continua a avea oarescare incercari sexuale. etc.75 3. la femeile castrate. In favoarea existentei si importantei unui asemenea factor vin o suma de consideratiuni lipsite de once interpretare subiectiva. Praga a observat ca impulsia sexuala persista la soared. 1) A.

Vom vedea rezultatele importante la care au ajuns cercetarile psihanalitice in domeniul acesta al psihologiei infantile. individul prin structura unei psihosexualitdti (imaginatie. dupa temperament. Acest factor psihosexual. 4. Toate observatiunile acestea ne determina sa admitem. Conceptia tumescentei si detumescentei a lui Mon 9 Fenomen de o important5 capita14 in explicarea psihanalitica a simptomelor psihonevtotice. nivelul etic si vieata sociala pe care-o duce.dacoromanica. familiei.) continua sa duca o vieata intima de preocupar erotice mai mult sau mai putin accentuata. obiceiurilor. etc. 0 imagine poate inhiba mecanismul fiziologic sexuall cum inhiba de altfel once alt mecanism al fiziologiei (Pavlow). si care adeseori este suficient pentru mentinerea acestei impulsii.) isi are o evolutie proprie ce poate fi normala sau anormala sub influenta diversilor factori. fie ca inhibitori. Vom reveni Insa asupra importantei ce.ro . fantezie. superstitiilor. cu toate ca sistemul genital organic nu este Inca in faza de maturitate oentimentul sexual exista chiar din prima copilarie .76 Asa dar chiar In absenfa unui rol efectiv din partea organelor genitale. organic.) in mecanismul psihofiziologic. la pubertate irisa ajunge la apogee (Braxton-Hicks cit.Untersuchungen fiber die Libido sexualis Berilo 1897 98. ca In constitutia impulsiei sexuale exista un factor psihic cu un insemnat rol in determinarea ei. In sfarsit manifestante psihosexuale infantile. independent intru cdtva de corespondentul sail fizic (organe sex. Din studiul acestor fenomene de influenta reciproca dintre functiunile fiziologice si cele ale vietii psihice s'a relevat suficient importan(a factorilor psihici (fie ca excitanti. legislatiei. etc. www. Efectuarea raportului sexual adeseori este atunci cdnd stim a suntem suspectati. de Ellis).o prezinta acest factor pentru vieata psihicd a individului si chiar in acea a oricarei organizatii sociale in cadrul elicei. etc. excitatii sensoriale. pentru ca sa fie privit cu toata atentia rolul fundamental ce-1 detin in structura si fiziologia vietii sexuale si acesti factori genitale. 2) Moll .

etc.) si care va constitui Inceputul manifestgrilor a ceea ce numim curte".) iar acestia prin intermediul sistemului endocrin simpatic si vasomotor. n'are alt scop decal sa creeze starea de tumescenta sexualau2) (Ellis). 2) In aceastA fazA a curtArii se face si selectia sexualA. Gross) cu Intregul cortej de manifestari cu nuanta sexuala (priviri. ar fi ales masculul. Selectia sexualA nu este deci constientA. vascuiare ce se produce mai ales In pArtile 2) Prima obligatie socialA pe care e stilt individul s'o IndeplineascA. etc. a cgrei impulsie va lila randul ei izvorul tuturor manifestgrilor de curtare"). Faza procesului impulsiei de tumescenta creeaza deci starea de tensiune sexualg sub actiunea factorilor stimulenti sensoriali externi (vgz. 2) Din cauza congestiei genitale. miros.dacoromanica.2) flirtul (Tinier. lar nici decum. Tumescenta constitue faza premerggtoare actului sexual. ca elaborarea instinctului sexual s'ar efectua In doug faze : faza impulsiei de tumescental) si faza de detumescenta. 1. luptele) In perloada rutului toatA avAnd ca scop provocarea emotiei sexuale si auto-excitAril sexuale In vederea Imperecherli.si Ellis fondatorii psihologiei sexuale. surasuri. cd femeile avAnd un gust estetic. apropierea mutualg si desmierdgrile mire doua persoane de sex opus. Numal astfel se explicA zice Ellis selectia naturalA a lui Darwin. 2) AceastA fazA a curtArii" se observA de altf el si la animate (jocurile. Curtea. dorinte. Incepe °data cu prima senzatie erotica (de obiceiu pe cale vizuala) provocata de o persoana de sex opus (care a atras bine Inteles atentia). Urmeaza apoi dorinta imperioasa de a o cunoaste. auz) si afectivi endogeni (imagini. Acel mascul va fi ales care s'a impus mai mult femelei influentAnd-o inconstient (ca la om prin farmec6). vor produce congestia mai ales a aparatului sexual precum si fenomenele fiziologice consecutive.ro . www. de-aici IncepAnd Junta vietii sexuale. Concluziile acestor cercetatori sustin. cantecele paserilor. ci apare ca expresie mal mull a unor factori afectivi din inconstient.

ci aratO numai cum se manifestO impulsia sexuall Meritul ei este fnsd de a fi aratat In explicarea acestei impulsii influenta directa a moravurilor $i civilizatiei noastre" (Geneslay)(127). scopul primei faze este apropierea celor doua sexe opuse. Acestei erori 2) se dato dupa Freud faptul. tia asupra a douA erori ale psihologiei de pana la Freud".78 Energia tensiunei sexuale" acumulata in prima fazd. a continuat sA studieze domeniul psihologiei sexuale. www.dacoromanica. etc. S) Adeseori chiar si instinctul de reproducere este numai sexual fArA sl urmAreascl genitalul" (Inlocuirea scopului procreativ prin scopul hedonic al eroticei). nici decum ca expresia unei psihosexualitAti infantile. scopul celei de-a doua fiind realizarea perpetudrii spetei sub fozma satisfactiunei 2) Detwnescen(a. Laborioasele cercetari fOcute in acest sens au desprins coneeptia freudianA a sexualitStii cu marele merit de a fi atras atenLibido. Inteun cuvant. Inlatura eroarea care consta In confundarea sexualului" cu genitalul" : una este sexualitatea $i alta genitalitatea (procreatia). sarutul. InlaturA gre$ita credintk ca sexualitatea s'ar naste sau cel putin ar aparea la pubertate. Erau astfel fnglobate in sfera sexualului" : 1) manifestAri care deqi nu au ca scop procreatia.ro . etc. intima. 5) Conceptia psihanaliticA a psihosexualitilii : teoria lui Freud bazat pe conceptia psihofiziologia a sexualiIOW. DovadA. Aceasta va constitui faza detumescentei sexuale. sunt totugi de =turd' sexualii (de ex : perversiunile sexuale. eroarea find consta In faptul cA se considerau ca semne de degenerescentA. ManifestArl de sexualitate precoce (la copii) InteadevAr s'au observat de mult. Vom vedea pe ce se bazeaza qcoala freudiana cOnd sustine aceasta. cA s'au ignorat conditiile fundamentale ale vietii sexuale". 8): $i CAci individul nu se preocupA al At de scopul procreatiei cAt de pIAcerea ce-o gAseste In satisfactia Jul sexualA din care a fAcut astfel un scop. (0 confirmare deci a teleologismului hedonic ce dominA vieata afectivA a individului) IntrevAzutA vag de pediatrul Lindner din Budapesta. se descarcl prin orgasmul sexual. individuale. cea mai puternica explozie motrice fiziologicd" (Ellis). onania.1) Dar nici conceptia lui Moll Fi Ellis nu explica adevarata cauza. de Ellis. utilizarea manoperilor anticonceptionale.

79 2) manifestarile psihosexualiteitil infantile. pusa in serviciul procrea- tiei (bread) (114). Intru cat genitalitatea apare la pubertate. din cele mai indepartate vremuri. sexualitatea Ina cu mult mal de vreme.dacoromanica. In cutare sau cutare perioada a suferit o oprire sau desvoltare anormala" va zice patologistul.ro . aparental absenta. www. Substratul psihologic al vietii sexuale a fost vizat. Precum vedem psihanaliza nu face decat sa restitue sexualitatii emploarea ce-1 apartine.. La Inceput a fost o celula care s'a multiplicat apoi a suferit cutare sau cutare transformare definitiva" zice un embriolog . 2) Pe baza deosebiril dintre sexual' si genital" s'a gandit la existenfa unei psihosexualitati infantile. ce apare brusc la un moment dat Ca once fenomen nu se poate sa nu fi avut o evolutie latenta. Importanta psihosexualititii.13 aspectul ei organic. Astfel a procedat §i Freud In studiul instinctului sexual" (Schittlowskt) (281). artistice (chiar geniale) de exhibitionism ieftin. care constitue o adevarata negatie a instinctului de reproducere" (Jones) au fost supuse unul studiu amanuntit in domeniul clinicei *i al psihologiei generale. pana la Freud. Toate aceste acte. Inteadevar e ciar ca factorul psihic al instinctului sexual nu ne-a cazut din cer la epoca pubertatii sau in preajma nuntii. incat tot ce se'ntelege prin sexualitate in afara psihanalizei este o sexualitkte restransa. arti§tilor fie sensibilii) fata de §ocurile sexuale fie cautand intentionat materesimtite adanc de sufletul lor unei literaturi de ieftina senzatie. vulgar. Ap dar conceptia psihanalitica a psihosexualitatii trebue considerata ca o embriologie a evolutiei elementului psihic al 9 Sensibilitate patologica In cazurile creatiilor literate. numai de investigatiile intuitive (revelatii) ale literatilor. rial necesar confectionarii Freud Irma nu putea sa-§i explice : cum §i de unde apare instinctul sexual tocmal la pubertate ? Unde a stat pana la acea epoca ? Astfel multe alte consideratii de felul acestora 1-a determinat sa banuiasca o evolutie anterioard fenomenului pubertali' 2).. ci a suferit o evolutie ca nu importa care organ sau functie a corpului nostru. a fost studiata mai mult st.. Problema acestei laturi ale vietii.

80 sexualitatii. S'au expus : principiile nouei legislatil sexuale. Ellis. problema initierii st xuale. Aceasta importanta i s'a recunoscut. de oulln fizlc: savarsirea unui act (raportul sexual). Evolutia ontogenicA normalA a instinctului sexual dupA conceptia psihanaliticii. si aparatul genital al copilului nu este In deajuns desvoltat pentru efectuarea actului. 1930. problema homosexualitatii. P. Marcuse. deoarece precum malformatiile anatomice ar fi de neinteles daca s'ar ignora embriologia. dar aceasta nu Inseamna ca nu ar fi dotat cu o vieata psihosexuala oatescate. si 2. Kanigsberg. s'a tinut al 4-lea Congres de Sexologie la Viena. reforma cAsAtoriel. Toate acestea. V. impreunA Cu explicatiile textului. cu numeroase clisee reproducen dupA (In mare parte chromolitografiate) artistic executate tablouri celebre ale diversilor artisti din istoria omenirii.dacoromanica. www. Marguerltte. tot astfel malformaVile instinctului sexual au ramas enigme din cauza ca nu s'au studiat diversele lor stadii evolutive" (Mauricheau-Beauchant) (202). institntiile de sexuologie au editat o serie de volume de-o elegantd si ireprosabil5 tehnicA. psihozele de origine sexualA. inainte de pubertate aceste doua conditii nu pot fi Indeplinite Intru cat: atractla Mire sexe este relativ slaba. n'o sa efectueze actul. Numeroase institutii de sexologie (Sexualwissenschaf I) s'au creat (Praga. Instinctul sexual pentru a se exercita normal presupune doua conditii : I. Freud. etc ) pentru studiul acestui capitol de psihologie. iar rezultele cercetarilor sunt comunicate la congresele internationale de sexologie 1) si publicate In periodicele acestor institute 2). etc.ro . Wittels. Au fost invitati cei mai de seamA sexologl : Hirschfeld. Fore!. Vachet. Abraham. Studiul primelor manifestari ale psihosexualitatii este deci indispensabil unei cunoasteri cat mai profunde si mai completa a vietii in general. Steinach. evidentiazA rolul imens ce-1 define sentimentul sexual (erotic) In creatia artisticA si'n general In preocupArile omenirii. 2) AlAturi de aceste periodice. Ori. Copilul n'o sa fie atras de sexul opus. Onanistul adult se gaseste in aceiasi 9 mire 16-28 Sept. de ordin psihic: atractia Intre sexele opuse .. alcooltsmul si vieata sexualA. etc S'au discutat probleme din cele mal importante si de actualitate o nord reformA a vietii psihosexuale (Magnus Hirschfeld). $i un astfel de studiu prezinta o deosebita importanta.

a ggsit un nou izvor hedogen din cele mai puternice 1). va avea repercusiune asupra vietii lui afective in sensul plgcerii sau neplacerii.P13111LNALIZV.ar fi mentinutg prin satisfacerea numai a acestor cloud tendinte biopsihice. fenomen de altfel care va persista tot timpul vietii.81 situatie . Din aceste motive Insa nimeni nu contestg instinctul psihosexual al individului masturbant. Studiul evolutiei acestei constitutii psihosexuale" va lgmuri evolutia insgsi a instinctului sexual. precum nediferentiate sunt de altfel si echivalentele lor somatice (sistemul nervos vegetativ. P0PE8C11 SIMI . nediferentiate Inca la acea epoca a copilgriei. Vieata efectivg simplg si primitivg a copilului dupg Freud -. dintre care manifestgrile celor doua : instinctul conserväril si ce! sexual vor caracteriza fntreaga lui activitate psihicg.m au fost satisfAcute sau nu). Satisfacerea acestora fi va procura cea mai simplg. dar si cea mai intensa stare afectiva placuta. 1) Numai In momeutul filogenetic In care fiinta a avut perceptia acumulgril sau distensiunii energiei tendintelor el (prect. D. Asa dar trebue sa ne asteptam la descoperirea multor acte de natura sexuala In sfera psihomotorie a copilu- lui. In ceea ce priveste sistemul sexual somato-psihic. Inteadevar un copil la nastere am am precum prezinta un capital psihic restrans si inconstient cu cateva tendinte fundamentale. aceleasi cgi dupa Freud li vor servi pentru elaborarea ambelor tendinte. www. Freud concepe o constitu(ie sexuald" cu care se naste once individ. organele sexuale). Cu toatg integritatea organelor lui sexuale acesta nii e atras de sexul opus si nu efectueazg actul.dacoromanica. erotic propriu zis scopul procreatiel bind substiluit prin cel afectiv al plkeril. numai In momentul acela instinctul de reproducere va lua numele de Instinct sexual. deoarece numai aceste tendinte constitue fntregul lui fond psihic inconstient.ro 6 . In consumarea energiei acestui instinct vital. pentru elaborarea energiei acestor tendinte once excitatie din lumea din afarg va fi suficientg . la inceput avand drept scop numai procreatia. spre conservarea vietii ei afective ur- marind numai placerea. 1. incepand cu frageda copilgrie. Oricare regiune a somaticului excitata fiind. Ori. mai tarziu Cu aparitia (In evolutia filogeneticg) celei mai elementare organizatii psihice fiinta.

va fi deci alOptat. o vagO. curatà asa cum a cunos- cut-o omenirea sub numele de amos"). Energia instinctului sexual difuzti" in organism. cea mai mare parte a vietii noastre afective va deriva din energia acesde o importantd vitala prin diferite procese tui instinct de transformare.82 A§a dar. precum vom vedea. www. si chiar cOnd si . pentru o elaborare speciald a instinctului sexualle va avea. mama va fi nevoità sa-i facA pe plac. Aceasta !oda cu care se manifesta sexualitatea. In timpul alOptgrii excitarea mecanica a cavitatii lui bucale prin mamelonul mamei sau doicei. afectivitate derivata din emotia sexuala. Ori. necanalizatO sub influenta excitatiei pe calle lui nediferenliate Inc5. Noul nascut. de cristalizare" creindu-se astfel vieata afectivA complexg. Multe mame se plAng de obiceiul urAt ce-1 are copilul de a nu adorml decat cu tata In gura° sau la sanul mame!. torta cu care se manifesta instinctul nutrifiel. mult mai mare nu se limiteazd nOmai la instinctul sexual In Intelesul restrAns al cuvantului. Copilul va percepe aceasta distensiune a energiei lui sexuale deoarece are si el un perceptia acestei distensiuni natural ca va produce psihic". de sublimare". din primele ore va cere satisfacerea instinctului sOu de nutritie . Sfera fui libido este Insg. Libido va fi deci joamea sexuale. mucoasei labio-bucale se va elabora prin indermediul sistemului (tot nediferentiat inc6) neuro-vegetativ. de conservare proprie. dupa scoala psihanalitica satisfacerea psihosexua- litatii lui se va face simultan cu acea a instinctului lui de nutritie. precum iargsi vom vedea. nu-1 mai Inghite) totusi va tipa daca i se va lua mamelonul din gurd. ideala.dacoromanica. energia tendintei lui de conservare proprie se va elabora. si prin tasnirea laptelui cald va excita Intregul organism : glandele digestive vor secreta In vederea digestiei. neavandu-si Inca organele somatice proprii suficient desvoltate. va simti placerea ce o simte oricine In timpul alimentArii. Freud a denumit-o libido si este analogl cu foamea. 2) iar copilasul Despre acest mecanism al transformArli ne vom ocupe In capitolul : pFenomenul sublimArlis. emotia legatd de acest instinct va cuprinde intregul organism.ro . o difuza placere : dei sAtul (laptele li curge din gurb. ci cuprinde Intreaga afectivitate a organismului. complet maturate. Sexuafitatea se manifesta ca difuzata" in Intregul organism.

caci e rusinea. Freud a denumit-o zoncl erogencl".dacoromanica. (al scArbei. dupa Freud.83 numai astfel se va liniti§i va adormi Cu o mimica de placere2).) Incepe de pe scum sA restranga libertatea afectiva a individului. pudoarei. treptat. Stadiul erotismului ano-rectal sl urinar. celelalte minlice se vor imprima. treptat. 1) Acest dublu caracter al zonelor erogene (organic si erotic) va persista si la adulti. 1. www.ro . etc. Impiedicat pe de o parte sa practice acest obiceiu urat". 1) Caracterui sexual al actului sugerii II afirma de altfel i batranul pediatru Lindner (din Budapesta) primul care a inceput sa observe manifestarile psihosexualitatii infantile. In absenta mamelonului sau tetinei biberonului. se face In doua faze (ambele constituind perioada pregenitalò) anume : faza sexualitatii Infantile propriu zise pana la 7-8 ani. A§a dar actul suc(iunel (nutri- tiv) ar fi in acela timp §i un act de natura sexuala 2). Copilul MO va fi impiedicat de mama sa In exercitarea acestui obiceiu urat 9. tot ce-i cade In mana copilul va duce la gura chiar daca va constata ca acel obiect nu are nici o valoare nutritiva 3) aceasta pentru a resimti din nou placerea pe care à cunoscut-o cu ocazia suctiunei Dupa §coala psihanalitica. pana la pubertate. Precum am vazut. si a neplacerii. aceasta tendinta de a duce la gura" pentru a resimti placerea In afara de cea a nutritie constituie un act autoerotic. faza sexualitatii latente. Factorul social al moralitatii. acea a placerii. Evolutia aceasta. o masturbatie bucala". i ne vom da seama de aceasta and vom studia perversiunile sexuale I nevrozele. Excitarea zonei buco-labiale din cauza placerii ce-o procura.ca. prin mai multe stadii : Stadiul erotismului bucal (faza orala" Freud). Cu evalutia spre complexitate a vietii afective a individului. 4) Mama ti va spune: . nediferentiate (ca qi somaticul de altfel). aceasta a gaCopiful prezinta clod mimice. pe de alta parte prin Intarcare° suprimandu i-se i actul suctiunei singura modalitate prin care 10 descarca energia sexuala. Faza sexualititii infantile propriu zise trece la randul ei. Sa urmarim astfel mai departe Intreaga evolutie psihosexuala a copilului. exprimand o contopire a instinctelor: sexual §i nutritiv. nu-1 frumos scoate degetul din gura. copilul se na§te Cu un fond psihic incon0ient.

dacoromanica. Din primele luni deci orificiile tubului realitatea .. copilasul descopere zona erogend a organelor sexuale externe (gland. Multi copii vor cauta astfel mereu sd obtind placere pe aceastd cale. dand nastere la asa numitele Incontinente false". Prin false" retentii si incontinente urinare copilul va repeta aceastd excitare libidinodaca nu e de origind dupd Freud gelid. trecerea urinei constitue un excitant al mucoasei uretrale. clitoris) pe care atingAndu. Beauchant) (201). aceasta mai mult din cauza conexiunei nervoase intime ale vezicei si organelor sexuale. constipatii false": inteadins Isi retin fecalele. care va face de altfel parte din viitoarea zond erogend" propriu zisd. Inteadevdr. etc. nu vor sd suga (deoarece sunt sdtuli) se vor www. anus.84 sit alte a prin excitarea altor zone erogene". mai ales zonele bogate In terminatiuni nervoase (piele. oft rd copilului un nou izvor de placere de naturd sexuald. Enurezia chiar epilepticd.urinarea sunt afirmatii In concordanta perfecta cu verificat in mod indiscutabil" (M.si prelungi starea de excitare. Intamplator insd. Mucoasa ano-rectald devine In felul a cesta o zond cu putere erogend. mucoasa si indeosebi regiunile in care pielea se transforma In mucoasa : gurd. Asa dar min IntArcare se desface satisfactia foamei de cea a sexualitatii. De altfel intre excitatia sexuald si vezicald existd un raport de compensatie (Ellis) chiar si la adult. Beauchant) (id. Bolul fecal va excita sistemul nervos al zonei.)" (M. Incep sa se diferentieze..ro . Excitarea mecaflied a zonelor erogene procurd o pldcere de calitate particular.le ritmic ii vor procura aceiasi satisfactiune. nu vor sa doarmd. excitare ce se va iradia in zona din vecindtatea organelor sexuale. Astfel prin actul defecatiei act tot al instinctului nutritiv excitarea mucoasei ano-rectale prin trecerea fecalelor.. veritabile onasttnbatii ano- rectale" .). multi autori le-au digestiv constitue principalele zone ercgene. tipd. ce se afirma de altfel si la adult prin conexiunea ei cu viitoarea zond erogend genitald. are intotdeauna un sens erotic fiind un echivalent al polutiei. cand sunt nelinistiti : plang. spre a. Toate aceste acte autoerotice. meat. Insomnia copiilor adesea ar recunoaste drept cauzd o nesatisfactiune de ordin sexual .. La fel in cursul mictiunel.

sau cand sunt mai mari se vor linisti daca li se vor desmierda organele genitale. Ellis.1) Copilut va cauta cu timput.ro . zicem ca este un peivers sau onanist. Aceasta afirmatiune a stdrnit indignarea si revolta celor mai mul(i adversari. 3) Termen imprumutat dela H. lubric sub toate formele ?. dansul 1) Asemenea excitatii ale zonei organelor genitale le pot provoca si spAlAturile higienice. sexualitatea infantila ne °fell doua caractere (M. hipnogen. Din aceste consideratiuni Freud numeste sexualitatea infantila o perversitate polimorfa" lar pe copil ni-1 descrie ca pe un pervers polimorf".. Fata de sexualitatea normala a adultului. si prezinta un polimorfism evident. miscari ritmice ale coapselor.85 linisti imediat daca li se vor !Asa mamelonul sau tetina biberonului In gura. Inteadevar. Cu drept cuvant. De altfel multe mame si doice recurg des la acest mijloc. ce se efectueaza in copilarie. Freud a fost lush surprins observand ca aceste manifestari pot constitui semnele unui proces evolutiv normal. natural.. simbolul nevinovatiei sa la aspectul unui monstru pervers. precum si viermii intestinali (excitand mucoasa ano- rectal). sexualitatea copilului este perversd. basinului" (M. al care' domeniu a fost foarte neglijat. era surprinzatoare si nu tocmai usor de acceptat. manifestarile psihosexuale infantile. placerile oferite de aceasta zona genitala. Ansamblul acestor acte vor constitui Inceputul masturbatiei. despre un individ care si-ar satisface sexualitatea in felul copilului.).. Cu o rabdare de fier. www. precum vedem. Va duce singur mana la organele genitale . regiunea genitala nehind regiunea exclusiv a sensatiei voluptoase. Beauchant) (id.dacoromanica. normale sau patologice erau atribuite unei degenerescene nervoase. ca : frecaturi pe un plan rezistent.): este autoetotieä2) (narcisia) deoarece In satisfactiunea ei copilul nu simte nevoia unei persoane straine . alt obiceiu urat" cu care cei din jur vor avea de luptat. prin diferite mijloace. eliberat Irma de motive subiective spre a putea cunoaste realitatea. Beauchant) (id. pAna la psihologia pedologica in general. ManifestArlle de psihosexualitate precoce. intentionat. erotic. manipulatii. Copilul. a analizat si studiat multi ani dearandul amanuntit. Freud.

www.. mai ales in organele genitale (Forel) (108). In taza aceasta la copil tendinta semi. Je va reprima de teama acesteia. Prin reprimarea masturbArii (in timpul acestei faze latente). Copilul. factorli sociali (prin mediul familiar) tind sa elimine din activitatea copilului tot ceea ce n'are valoare realA. ce reprima cu mai multa severitate manifestarile sexuaie ale perversiunilor polimorfe infantile". La copii (indiferent de sex) libidoul Incepe a se manifesta prin aceleasi zone erogene : zonei erogene a glandului.. Libertatea sexuala a fetelor fiind expuse la maternitate este cu mult mai constransa printr'o educatie specialA.. ca : masturbatia. printre care aceea a vaginului. utilg. Vor fi fri- gide prin aceaal4 afixare'. 55).dacoromanica. cu atAt mai mult apucaturile rele.fixate" de zona erogend a clitorisolui coniinufind a practica MOa in coparle.. In aceastA perioada se pun bazele viitoarei constiinte morale (pag. Insensibilitatea vaginalA poate dura daca excitabilitatea clitoridianA a fost foarte mare si IntretinutA prin practicarea onaniei 1).ro . cu vagi sentimente In zonele erogene. fiind silit prin constrAngerea societAtii. Acest transfert a excitabilitAtii clitorisului asupra vaginului si reprimarea mai severA a acestei tendintè autoerodupa Freud tice predispune femeia la nevroze si mai ales la histerie". Pe la etatea InsA de 4-5 ani. excitabilitatea clitoridiana difuzeazti asupra zonelor vecine. corespunzandu-i zona clitorisului. iar asupra lor se va instala zice Freud amnezia infantile ele Rid alungate In inconstientul lui primitiv asau antisocial.. 2. va cilia aceste tendinte autoerotice . manifestarile de precocitaie sexualA.. Tendintele perverse ale sexualitatii vor fi InsA cele mai vizate de etica.86 In eoncluzie. Chiar din primele Jura. iar mastuibatia clitoridianA nefiind cleat o masturbatie masculina". I) Femeile cu aneatezie vaginal adesea sunt in fond . etc. cele Tnai reprimate de moralitatea socialA. Datorita acestei amnezii infantile nu ne mai amintim evenimentele din primii 2 3 ani ai copilAriei" (Freud)... treptat treptat. religia ambiantei sociale. (Ombredanne) (222). mama si cei din jur vor cAuta pe toate dile sA desvete copilul de obiceiurile lui urate". ala se anuntA obscur. Faza sexualitAtii latente.. sl-i restrAnga libertatea tendintelor lui perverse. social. dei multe i-se trec cu vederea fiind Ind copil".

). etc. ceea ce II va distrage dela o activitate sexuala autoerotica. propriu zis. zone rAmase erogene ale organismului nostru. la adult. acte preparatorii ale or 1) Este principiul fundamental pal revenirel eterne" (Platon) care conduce vieata afectiva : cautam ve§nic :0 retraim fericirea clipe/or de odinioara. coapse. pregatind prin satisfacerea instinctelo r lor respective (parcelare) efectuarea actului sexual. etc. etc. erotice (autoerotice) de odinioarA 9. Copilul va cauta aceasta. sarutarea. Aceste instincte partiale infantile (Partialtriebe)sunt legate respectiv de zonele erogene fiecArei zone corespunzandu-i un instinct parcelar .ro . sau in sfarsit energia sexuala se va descarca pe cale deviata : musculara prin joc. Uneori cu toata teama de penalitatea sociala (familie. Constientul va fi turburat prin perceperea hipertensiunii energiei sexuale refulata in inconstient (in timpul educatiei). Aceasta perioada a Iatentei sexuale dureaza pana la epoca pubertatii. preexistente si care sinteza isi va gasi echivalentul ei somatic. atingerea watt a celor mal multe parti : urechi. Pubertatea. sport. www. sau va simula retentii. 3) lnteadevar.87 Dar energia tendintei erotice va cauta sa obtina satisfactiunea elaborarii pe once cale. deoarece psihicul lui inconstient va cere repetarea. Instinctul sexual in tot decursul vietii este o expresiune a organismului intreg. iar nici de cum limitat exclusiv la organele sexuale. Instinctul sexual asa cum se va manifesta la pubertate nu-i decat rezultatul unei sinteze a mai multor instincte sexuale parcelare". Evolutia normala a psihosexualitatii infantile va consta in desvoltarea uniforma a acestor instincte parcelare. retniireavechilor senzatii intens afective.. vor excita sexual. gat.dacoromanica. cu primatul zonei genitale. abdomen. celelalte zone favorizand. excitarea unei zone va provoca satis f acerea instinctului parcelar de care este legata.!) Excitarea lor va constitul. se va satisface in ascuns prin practicarea onaniei. Cum e privita pubertatea din punct de vedere psihanalitic ? Prin ce se caracterizeaza ? In ce consta? Am vazut ca lubricitatea polimorfa a copilului se gaseste In stransa legatura cu asa numitele zone erogene". care la pubertate se vor contopi intr'o sintezd: instinc tul sexual pro priu zis. in organele sexuale. incontinente false.

Primele impresii ce i le ofera mediul incepand cu ocazia sucfiunei. al doilea legat Iiind mai mult de un substrat organic. 3) Multi autori in autobiografia lor. In felul acesta incet. somatic si precum vom vedea din cauze si de natura psihica. ale tumescentei. 77. tre1) Vezi pag. o amintire e constituita din doua elemente In stransa asociatie : unul intelectual (imaginea obiectului ce impresioneaza) si altul de natura emotiva (nota afectiva de placere sau neplacere avuta cu ocazia acelei impresii). sarutarile ei. se va stabili o legatura afectiva 'futre copil si mama. descriu evenimente din vieata afectiva (sexuala) ce-au avut-o In copilarie. element intelectual) si a pleicerii simtite (element emotional). Ori. dand perversiunea sexuala a adultului. Dupa scoala psihanalitica vieata afectiva sexual a la copil este mult mai intensa decat s'a crezut . evenimente ce-au jucat un rol deosebit lo determinarea (insdiratia) creajiunilor ce le-au realizat.ro . Continutul acestui capital psihic este numai de natura afectiva si va cauta satisfacerea tendintelor ce-1 vor lega de mediul amblant . primul avand Indeosebi un caracter psihologic. se vor Impregna in psihicul lui. organele genitale ajungand abia la acea epoca in stare de maturitate. li pregateste vieata pasional6. 1) Daca In decursul evolutiei libidoului una din aceste zone erogene se va desvolta mai mult. a tendintelor tul psihice. o impresie.dacoromanica.8) Inteadevar restransul capital psihic inconstient va fi isvorul Intregei activitati psihomotorii a copilului. I) Din cauze de ordin biologic. ce se serveste pentru realizarea ei. activitatea lui psihomotorie se va conduce dei mima' dupa principiul hedonic al placerii". incet. Astfel In momentul primei satisfaceni prin suctiune.asmului sexual. www.. Asa dar la epoca pulbertatii apare numal functia de reproducere. Sa evitam deci a confunda sexualur cu genitalul". de un aparat psihosomatic deja existent" (Freua) (114) .. amorul nu le este necunoscut". i se va impregna *i urma mnezica: a matnei lui (imagine. care prin desmierdarile. 9) echilibrul sexual va fi rupt iar la pubertate instinctul sexual se va manifesta pe calea acestei zone erogene desvoltate. apare numai capacitatea de procreatie a individului. Vieata afectivA a copilului §i sexualitatea.

reprimatd. legea) delimiteazA gradlil de rudenie care e interzisA once legaturA si chiar atasament sexual. care exteriorizat pentru un timp fata de maná'. 93) a epocei puberale. afectiunea sexuald este legald de propriul sau corp. silit fiind deci sd-si gäseasca izvor de placere In afara persoanei lui : copilul va trece astfel in faz2 hetetosexualiidlii (v. mama ne mai oferindu-i satisfactia de odinioard. incontinente. din cauza caracterului asau antisocial ce-I prezintd Ori. Prin iatdrcare insd fiind indepartat. interiorizat. c u libidoul subiectivat. s'a interiorizat cu ocazia intdrciirii.ro panA la . impiedecata in satisfacerea ei manifestd.) Dar societatea il impiedica . retentii false. spre persoane de sex opus. copilul este in asa numita fazd narcisicd. acesta vd cduta sa retrdiasca aceleasi pldceri la sanul mamei" (eterna revenire"). etc. si cdt mai departe de cercul familiar)) D-tcd lusI din aceleasi motive psihologice. Imaginea ei legandu se strans de primele emotii ale copilului. so') Societatea (religia. in formarea asa numitului complexului-Oedip". o dorintd. care vede inteansa prima ocazie de satisfacere a foamei lui atat de ordin alimentar cát si libidinos (al foamei sexuale"). cand dupd o evolutie normald a libidoului. acesta se va exterioriza. Acestui caracter incestuos al inceputului vietii afective de relatiune a copilului. Dragostea copilului rata de mamd-sa va fi originea vietii lui afective ulterioare. enurezie.89 i influentand Intreaga evolutie a sexualitAtii copilului ei. obiectiva sub influenta unui complex de factori biopsihologici si sociali. Freud §i adeptii lui ii atribue o mare insemnatate din punct da vedere psihologic. pag. www. tim cd un complex" (vezi pag.si in satisfacerea acestor obi- ceiuri rusinoase" si urate". am vdzut rolul important ce-1 are mama fatd de afectivitatea psihosexuald a copilului. Prima imagine ce se va lega astfel de prima satisfacere a vietii lui zindu-i afective (atat din punct de vedere nutritiv cat si cel sexual) va fi aceea a mamei lui. va auta sa-§i satisfacd sexualitatea pe cale autoeroticd din cauza libidoului. deoarece acesta este izvorul lui de satisfactie erotich (masturbatie. Asa dar in copildrie il gdsim pe individ dotat cu o psihosexualitate manifestatd antocrotic. este propriul ski obiect erogen .dacoromanica. 62) nu-i decat o tendintd intens afectivd.

Dorinta aceasta fiind insa reprimata de societate cu cea mai mare severitate. Totem und Tabu'. si aceasta dorinta va fi cu atat mai puternica. in contra tendintelor lui incestuoase.dacoromanica.2) Natura nu vrea sa stie de notiunile mama". in stare sa atraga Inca sexul opus. obiect sau persoanA de care nu ai vole 9 Tabus (cuvAnt polinezian. din care cauzA Imperecherea are loc Intre pArintii tineri si copii maturi. capabila de i provoca Inca emotii sexuale in barbati. tendinta sexuala a acelui Mat nu apare (cel putin manifestä). www.e ar fi vizat-o.ro . fara Indoiala cl tendin(ele lui erotic. lar la etatea adolescentei (in vigoare sexuala) ar fi intalnit-o (fara sa stie ca i-e mama) femeie tanara. se va trezi vechea dorinta dupa primul sail proobiect sexual. Va simti astfel o placere intensa de a fi WO mama-sa. sore. Tendinta sexuala de ex. Cu cat mama 1-a lixat" mai mult de dansa prin desmierdarile ei exagerate (si cu cat tata a fost mai sever). a unui Mat de 17 18 ani MO de mama-sa. colectivitatea umana 3) le-a imprimat in constiinta in-i dividului. (Vezi . Acestui complex" incestuos Freud i-a dat denumirea de complexul lui Oedip. nu au aceste notiuni. Freud) (112)..90 dale') nu-si va putea exterioriza afectul asupra sexului opus extra-familiar.suflet" notiunea de mama. daca din primele luni ar fi fost luat dela parinti si n'ar fi cunoscut pe mama-sa. numai $i numai din cauza educatiei sociale care i-a infiltrat in .. tata". care n'a fost decat precum am vazut pria lui maml. DupA numele regelui Oedip (din piesa tut Sophocle) rege care a comis acest incest cu Jocasta mama WI. BA te atingi fiind pAcatg. notiuni pur sociale (religioase) ci de sex. si nimic nu 1-ar fi impiedecat. nu se ponte desparti de sanul mamei". frate" etc.. nutrind-o astfel in inconstient ca un complex". psihicA (educatie familialA rea). prin aceste no- tiuni i le-a tabu-at"). Din aceiasi cauzl (lipsa unei constiinte morale bine consolidatA) asemenea relatiuni au loc Bi In cadrul societAtii omenesti. el va fi silit sa-si re prime dorinta. va fi un Nat" cum 11 numeste Freud.. nici societatea si nici constiinta in care notiunea unei mame se lega doar de o imagine abstracta a unei hinte imagi$i anomalli de desvultare somaticA.. ca o dorinta inabusita . 2) Animalele neavAnd conotiintA. Aceste notiuni. femeie IMAM. Inteadevar.

sa nutreasd urA In contra sotului ei (In realitate tata lul).) CAci fiecare fiu este lute° relatie sexualg cu mama lui midi de ascund ar fi aceastA relatie privirli lor relatie ce devine constientA celor mai multi in prima perioadA.) MO de surori.. Cu cat gradul de rudenie scade gradatie conventionala. societate constitue comlexul lui Oedip" (dragoste fata de mama. apoi dintre veri si verisoare (?). Mat si mama 3) frati si surori vor fi reprimate. Cu atat tendintele sexuale dintre sexe au o libertate mai mare de a se manifesta... In timpul somnului a dror obiect e propria lor mamA4. pubertate sau chiar mal tarziu sub formA de fantezii sexuale. necunoscute. 3) Prob!ema urci familiale a studiat-o G. ura la perverai etc. (O. sociala intocmita de religie si din motive de ordin eugenetic. respectiv frati. ca sa nu zicem toti 3) Majoritatea indivizilor au inregistrat de Nina seama In trecutul lor acte sexuale mai mult sau mai putin complete (coitus ore vulvae. Aceleasi atractiuni sexuale naturale (imorale In raport Irma cu etica sociala) dintre fiica si tata. Aceasta energie surplus. primitiva si urmarind numai scopul placerii. Energia afectiva a instinctului sexual hind cea mai puternica.dacoromanica.reprimarea atractiel erotice dintre frati si surori : complexul luí Ores/res". frati. sau de imaginea doicei sau a femeii ce I-a crescut. 86) www.ro . reprimate Insa de constiinta.91 nare. am vazut ea societatea duce o lupta continua contra ei. al satisfactiunii egoiste aceasta 1) Si sA fie gelos. and nastere la fete : ncomplexulut Electrei" (analog cu c. Intotdeauna a fost prea mult amor in omenire" a zis cineva. deci sa o aibd ca amantd0 sau sotie intocmai cum i s'a Intamplat regelui Oedip. Asa dar aceasta sinteza ideo-afectiva a dorintelor erotice fata de mama. Oedip dela WO complexul castra(tet" §i diferitelor complexe familicue" cum ar fi de ex. al sensibilitatii. Robin (274) In mod amlnuntit (ura fatA de OHO.. coitus inter femora etc. Weininger) Deoarece multi nu-si mai reamintesc din cauza acelei amnezil infantile° survenite In urma represiunii sociale (Vezi pag. etc. Educafia sociall §i sexualitatea In general. ura pentru tata 2). Intotdeauna a lost energie sexuala suficienta pentru scopul natural al procrea(iei. nimic nu 1-ar fi impiedecat.

. a foRt am putea zice .92 societatea cauta pe once cale s'o capteze. Civilizatiile In decursul evolutiei lor.. si pentru aplanarea vesnicelor conflicte intrapsihice ce-ar deruta activitatea individului. a doua.. acomodAndu-1 ansamblului variat al legilor. so sublimen" energie (Freud 2).socializata ' Aceluiasi proces va fi supusa forta psihica. a ordinei sociale". ca aceea pe care ar prezenta-o eliberarea instinctului sexual si revenirea lui la scopurile primitive. (231). prostitutiei. sentimental rusinei. Acestui antagonism psihologic se da- torete faptul.dacoromanica.ro . ca pudoarea. sentimentelor. sa perpetueze rasa . si alte cdi care precum vom vedea. indreptala spre un folos al ha . Factori sexuali. vedem cd au imaginat combinatii multiple pentru a canaliza instinctul sexual. moravurilor. societatea a creat diferite forme sociale. Restrictiunile sociale vizeazd in primul rAnd ljbertatea sexuald a individului printr'un Intreg sistem pedagogic. politice qi traditionale" (PaWhan). ale individului.. diferite cdi deviate de satisfactiune atat a individului cAt si a morale!. Pentru concilierea Insd a acestui antagonism psihologic social.. sociale. energia salbatica. formelor sociale ale civilizatiei. pentru care fapt a adoptat ') Precum de ex. duc la sublimarea tendintelor sexuale.. apta de a suferi transformari si derivatii. sunt meniti sd mentind instinctul sexual in limitele lui normale" (Freud). credintelor religioase. primitiva a electricitapi a fost captata de om. etc.4 www. Astfel s'au creat formele sociale ale casatoriei. desgustul.. s'o canalizeze 9 spre un util social. 2) Vezi capitolul: Fenomenul sublimarii. morale. etc. ea n'are nici un interes ca fortele instinctului sexual sa fie recunoscute. cd von Ehrenfels (din Praga) deosebeste o moraid sexuald naturald". etc. exprimând tendinta de adaptare a vietii sexuale. de o morald sexuald culturald". urmarind sd insufle In psihicul individului tendinte sociale antagoniste tendintelor lui primitive. In definitiv tot o energie canalizabila. prima fiind expresia instinctualitdtii asa cum o dicteazd biologicul (psihofiziologicul). sa prospereze. agresive. Societatea nu vede o mai mare amenintare a culturii el. s'o socializeze. pentru a-I face sd trdiascd. Societdtii nu-i place sa i-se aminteascd de aceastd parte scab- roasd a bazei sale.

turburari ale organizatiei endocrine. subiectivat.) un libido malformatii. lege de ordin pur biologic si psihologic (In sAnul societgtii omenesti). ca fiind de respins din punct de vedere moral.. bine'nteles modelat. un obiect (persoana) de sex opus si din co atara familien. mai ales cand libidoul si-a ggsit obiectivizarea In lumea extrafamiliarg . 9 Deoarece natura nu e niel moralg nici imoralg. stigmate psihice si factori sociali evolutia sexualitatii va putea suferi anumite (educatia. care consta In a delurna atentia din acest domeniu. normal. Intregul aparat educativ dupa ce a reprimat tendinta incestuoasa a copilului Tata de mama-sa. etc. etc. Acest proces de obiectivare a libidoului subiectivat.. a purificat atmosfera sexual ce unea pe copil de ai sgi. 9 Societatea nepermitandu-i relatiuni sexuale decat dela un anumit grad de rudenie (veri primari) (?). In cursul carea. rgnignani astfel ca produs sublimat.93 metoda educatiei.§i extroversiune (a libidoului). dupa ce-1 opreste sub amenintare de libidoul pedepse. (Freud). spre cautarea unui obiect sexual de sex opus si In cercul extrafamiliar. (infectii. Sub influenta unui Evolutia anormalA a libicloului. Intr'un cuvant din toal e punctele de vedere". se vor transforma (sublima) In dragoste filiald. (114). si mentinutg apoi de constiintg.. se vor naste sub influenta factorilor sociali ce i-am enumerat. ci amoraltY. turburari ale sistemului nervos vegetativ. central. etc. www. precum am vazut (la pag. 86). De aceea societatea nu s'aporta rezultatele psihanalitice pe care le Infiereaza.Psihanalistii disidenti)". complex de factori psihofizici : stigmate somatice. canalizat. legAtura sufleteascA purg insuflatA de eticA. imperativele cerintelor sociale se impun mai sever si vor asterne amnezia infantila" asupra trecutului sexual imoral si incestuos (dar foarte natural)4) de pana atunci. s) lubirea incestuoasl fatA de mama lui si gelozla (ura) fatg de tatg. introversat') In faza autoerotica. Morala socialg a purificat atmosfera socialg. narcisica (a masturbatiei infantile) In care el era propriul sau obiect sexual Isi va gasi.dacoromanica.ro . Heterosexualitatea.). religie.introversiune. la fel si dragostea fraternlf. se va efectua in cursul fazei latente' sexuale.. Tendintele spre heterosexualitate. ascultA de legea atractiunei futre sexele opuse. conform principiilor sociale8). !si va exterioriza hbidoul asupra celor din jur.(v.cap. 1) Jung (un disident al scoalei a emis notiunea de psihanalitice) .

adolescentul va fi urmArit mereu de imaginea mamei lui.coperirea conditiilor psihosociale ce detin sursa multiplelor si variatelor forme de anomalii ale manifestArilor psiho-neurosexuale (nevroze qi perversiuni sexuale). pe de o parte a exageratelor ingrijirl ce I-le da mama. va cauta placerea (retrairea placerii de odinioarA) In apropierea mai mult a femeilor In etate (ca si 1) Din cauza. Evolutia InsA continuandu-se pe baza acestor vicii la pubertate va apare sub forma tuturor anomaliilor psihosexuale suficient de cunoscute. a) Opriti In evolutie. in sanul familiei. Toate aceste anomalii sexuale au fost suficient de studiate. CercetArile fAcute in aceastA directie au tillS la des. Inteadevar. SA ne oprim putin asupra acestor anomalii initiale ale evolutiei psihosexuale. iar daca totusi a fost nevolt O sufere aceasth orientare. Din cauza aceasta libidoul lui fixat nu se va putea Indrepta spre un sex opus extrafamilial.dacoromanica. studiul lor se rezuma insA numai In a le descrie asa cum se manifesta la pubertate. pe alta parte ura fata de un tata prea sever. ereditari) amintitele oprIrt FI regresiuni ale tendintelor ideo-afective.ro . se pot ivi (favorizate si de predispozitii: factori biologici.94 fie In sensul unei oprirt in evolutie si fie in sensul unei regresiuni. mama lui 1) fncat rAmane Copilul este cum zice Freud tixat" de dansa. Alternativ ei stimuleazd sau inhibd prin actiune atractiva sau repulsiva'. copilul se aflA. In mijlocal unui camp bipolar de influente a-i cArui poli sau centri dinamici sunt : tata si mama. Nimio nu se stia asupra genezet lor : Cum au apArut ? De ce la unii apar cu toatA absenta unor stigmate ce ar putea explica patogenia lor ? Freud a adus InsA o nouà luminA asupra mecanismelor psihologice (fArA sA conteste valoarea celor de ordin biologic) ale acestor anomalii sexuale. (Maeder cit. inteatata legat de www.. In sanul cAreia are loc primul contact social ce-1 ia fondul psihic al copilului (primele conflicte cu mediul social). Aceste conditii genezice s'ar ivi in familie. de Robin) (274) In desfasurarea acestor alternative influente.

In asemenea cazuri. (v. surori). ca de altfel a tuturor complexelor.dacoromanica. Electra) sau familiare (fatA de frati resp. din copilarie. care s'a amorezat de propria sa persoanA). capitolul psihone- Cei care nu pot scApa de influenta phrintilor (mamei. 2) Toti acesti fixati" (infantili sexual» nutresc com- plexele" erotice parentale (Oedip. 1) Bine'nteles and nu vor fi la milloc motive puternice de ordin material. In cursul acestei faze autoerotice cand copilul se se poate satisface sexual prin diferitele zone erogene" fixa" de una din aceste zone. femeia o frigidA sau nevrozatA in caz cand va nutri in inconsilent aceastA tendintA autoeroticA infantilA. Acesti fixati" (dupA Freud) sufAr de complexul Jul Narcis (dupA numele personajului din mitologie. de unde una din cauzele impotentei psihice. resp. el insusi Bind propriul sAu obiect sexual. o sh aibA din cauza coeficientului ei intens emotiv si de data veche (frageda copilArie) o putere inhibitorie asupra fiziologiei si manifestArilor psihosexuale In raporturile lui cu o alta femee. tatA) zice Abraham (un adept al scolii psihanalitice) sau nu se vor cAsAtori. Prin aceasta casatorie retralese in mod social starea afectiva infantila. www. 1) Tinerii ce se casatoresc Cu femei in etate bineinteles nu din motive financiare ci manati de-un sentiment spontan n'ar fi cleat asemenea fixati4 de mama. din aceleasi motive de ordin somato-psihic si social nu-si va proiecta libidoul. sau se vor cAsAtori Cu consangvi- nari sau cu femei In etate". un rol secundar.°) Efectul acestor complexe". 9 A se vedea capitolul : Perversiunile sexuales. BArbatul va fi un impotent psihic . vrozelor). care va predomina si la pubertate (zona genitalA avand. Copilul poate fi insA fixat" si de el insql in cazul cand prin emotiile vii ce le-avut in faza erotismului solitar (prin se complace si continua masturbatia din taza autoeroticA) sa practice masturbatia . ca factor psihic. va zdruncina vieata psihosexualA a individului In care vesnic vor fi conflicte intre inconstientul ce nutreste romplexur si care cautA satisfacerea vechilor plAceri si tntre constinta morala ce se opune la aceasta. Imaginea ei.05 mama lui) 9.ro .

adulterul. ceea ce nu-i permite. Ar fi predispozlia speciala.si libidoul in cercul extrafamiliar spre persoana de sex opus. purificad de tot ceea ce nu fntra in cadrul eticei unei colectivitati. Un comCauzele evolutiei anormale a libidoului. va suferi la un moment dat mari deziluzii din partea acelei persoane suprastimate" cristalizate" (Stendhal) a reste deziluzli 11 vor determina sa se rehaga din lumea externa. In lumea lui fantezista. Freud a insistat asupra sifilisului. revenit cel fixat" fiind un infantil primar (oprit). Individul evoluat b) Regresiuni in evolutia libidoului. Pe langa acesti factori de ordin biologic. obtinul in numeroase cazuri.) la altil constitue o datorie moralg (de ali ucide pArintele ImbAtrAnit.96 Efectul nociv se va putea suprima radical numai printr'un tratament psihanalitic. Ereditatea ar creia o stare de excitabilitate particulara a sistemului nervos. de a-ti oler femeia musafirului). ereditara fara a se cuneaste inca exact In ce consta. Freud invoaca si o s'abiciune congenitala a zonei genitale. www. daca proiectandu.dacoromanica. Va suferi deci regresiune" ajurgand in stadiul infantil al sexualitatii : amintirile vechi ce-1 legau de mama si de dansul (faza auteerotica) se vor retrezi si se vor satisface prin retraire in realitatea interna. sa predomine celelalte zor. 1) 1) Etica de altfel variazA dela un popor la altul . bine'nteles atractie cu totul sublimad" de factorii sociali. si aceasta tocmai pe baza fundamentalei legi naturale (biologice) a atrac(iunei sexuale dintre sexe.ro . sA-fi omorl pArintele bAtrAn. Inteadevar. somatic. sociala). in studiul patogeniei schizofreniei. mai contribue tina si anumiti factori psihici: terenul psihic" precum si factori de ordin social (educatia !amillara. povarA a societAtii. sasi creeze vechea fume imaginara din copilttrie. Vom vedea in ce consta mecanismul terapeutic si efectul lui salutar. etc. Individul va fi tot un infantil sexual" irisa secundar. normal. iar tata la hica lui. la pubertate. plex de conditii vor determina aceste anomalii psihosexuale. foarte rar se iniampla ca o mama sa nu tina mai mult la baiat. Bauchant) (201). ceea ce la noi este itnoral (ex.e erogene" (M. sa-si introjecteze" din nou ca in faza auteerotica a copilariei libidoul . Vom vedea insa importanta acestui proces de regresiune psihica. care nu-1 mai multumeste. legad de o scadere a rezistentei lui.

carora copii sunt foarte des expusi. Astfel toate aceste anomalii sexuale se pot naste secundar. Precum am spus. Curiozitatea trezita la vederea imperecherii animalelor domestice. Vain reveni de altfel asupra etiologiei si patogeniei tuturor acestor aberatiuni psiho-infantile si vicii ale manifestarilor psihosexuale. mai ales cand Isi permit oaresicare intimitAti familiare In fata copiilor lor. mama nu va vedea In Mat femeia. $ocul emotiv In momentul cand Isi surprinde parintii In timpul Imbratiserilor intime.07 Asa dar aceastà dragoste (maternti MO de Mat si paternd MO de fica) va mentine libidoul In familie.. 3. i) Multi pArinti. Toate acestea trezesc sl mentin curiozitatea sexual5 a copiilor.ro 7 . la furie In InjurAturi. TovOrAsia copiilor viciosi.. Aten4. sunt mai liberi In expresii §I gesturi indecente.. fArl niel un stigma( organic. 5. prin impresiile intense plOcute sau neplOcute ce le are lang6 mama. cu limbajul lor indecent (toate aceste imoralitOti favorizate fiind si de stigmatele lor orga- nice '). Care pot determina anomalii evolutive ale psihosexualitAtii. 1P81HANALIZV www. de incest complet sau atenuat.dacoromanica. rol Insemnat au si factoril somatici. cA numai cunoscAnd legile evolutiei embriologiceu ale acestei psihosexualitAti Incepand din cea mai fragedd copilArie ne vom putea da sea- ma de toate anomaliile ei. si vom vedea astfel. Dr. respectiv tatO. lar tata In flica lui Alti factori2) alaturi de inbirea exageratei a per': intilor mai sunt: 1. biologic'. In care turburArile fiziologice pi chiar leziunite organice sunt secundare. $i astfel va cauta sa afle secretul. nu se feresc de copii spre a se ImbrAtisa. cazurile de perversiuni. I. Numai un tata sau o mama cu o constiintà morala bine organizatd si severd lsi va iubi copii la fel.. etc. barbatul. nu mai vorbim de familiile unor pOrinti nevropati. Aparitia unui nou nOscut va trezi In copil curiozitatea : de unde a venit fratiorul?". . 2. biologic!. sunt foarte frecvente . In care prea s'a obisnuit sa se satisfaca prin mangftierileu excesive. de cristalizarea une constiinte sociale In sufletul copiilor. pslhogene. cu care se manifesta la adult 2). cine 1-a adus?. Noi am descris InsA patogenia-asa cum o vede Freud-In cazurile de anomall1 sexuale primitive. tatele la pudoare. In urma unel leziuni sau tare funclionale ale terenului somatic. cg in familiile lipsite de educatie moralti. POPESCII-SIBIII. care li initiaza In practicarea masturbatiei sau in tehnicau vietii sexuale. De altfel este un fapt de observatie curentA.

dar care totusi au anumite raporturi atat cu realitatie cunoscute. un nou camp de observatie psihologica In domeniul obiectivitatii stiintifice.i chiar a Intregei societäli asupra acestei utilizan i nefaste a psihanalizei. Mentionam areasta din datoria de constiinta ce ne'ndeamna sa atragem aten(ia celor insärcinali Cu grija spirituluitinerelor generafii .dacoromanica. www. au scos la iveala raporturile cele mai subtile in care se gasesc valorile unitatii noastre ca individualitate. 0 minuticasa analiza destramand interferentele cu toate armoniile si conflictele intrinsece acestor multiple valori (biologice. Prin ipotezele lui Darwin s'a ridicat transformismului a evolutiei lumii bio-organice. pe care spiritul inventiv ale geniului le umple cu date (notiuni) neverif'cate Inca. etnice. 2) Hartmann (. ci la consolidarea constiinfel si structurii etice ale societei(i 1). acestorIn realizarea s'au insinuat perspective insa si intentii animate de motive politice anarhice. cu valorile obiective sociale. mistice etc. atomul acestei notiuni s'a ridicat Intregul edificiu al chimiei cu aplicatiuni practice. Cum a reusit sa rezolve o serie de probleme inspirand altele noi. Tot asile! asertiunile lui Freud. 3) Asupra acestei probleme vom reveni cu alig ocazie. cu tot caracterul precum vom releva lor paradoxal si hazardat. psihice. ci la baza unei vaste doctrine a evolutiei Ournii psihice". Adevaratele concluzii in larga acceptiune a conceptiei psihanalitice nu duc la intronarea 0 obsesia sexualitaill. subminand asezamintele sociate in numele unei tendentioase interpretari a datelor psihanalitice. dar elemente ipotetice de aceiasi valoare gasim aproape In toate conceptiile largi 2).).ro . Sunt lacune In domeniul cunoscutului. sociale etice. cat si cu elementele ce se descopere mal tarziu. ipotetice. nimeni nu l-a vazut. stau la baza nu numai a unei terapii cu efecte serioase si importante. Incursiunile psihanalitice in aceasta imensitate interioara" (Proust) a sufletului omenesc.08 Vedem deci cata lumina a proiectat Freud si adeptii lui In domeniul psihosexualitatii. Din punct de vedere stiintific afirmatiunile scolii psihanalitice In mare parte par hazardate. a fost realizata de intentiile une! Doi oranduiri a acestor valori spre o cat mai perfecta organizare sociala. totusi pe baza Astfel de ex.Die Grundlagen der Psychoanalyse° Leipzig 1927) vi Flournoy (105 a) au evldentiat caracterul stiintific al psihanalizei.

cu enerVa gia vaporilor dintr'un cazan lipsit de once supapa ? creste tensiunea energiei . reprimare etc.ro . Legea caducitAiii a lui Thorndicke. sa restranga sfera de activitate psihica a individului. aspiratiuni. treptat. etc. CAile deviate ale tendintelor impiedecate (adicA ale complexelor") in elaborarea lor. Dar tendinta nu-i decat forte cu care se manifesta o ener- gie (vezi pag. Reprimata In Inconstient. tendinte ce stau din cauza caracterului lor imoral. Innabusite sub forma de complexe"... antisocial. va slabi reilstenta petetilor cazanului vp lnvinge rezistenta lor. Ce se va Intampla insa cu energia unei tendinte ImpiedeTate In manifestarea_ ei directa? Ce se Intampla de ex.). egofile si intens afective.CAPITOLUL IV. ii va sparge si va exploda. 35). iar mai tarziu si de constiinta morala. religios.dacoromanica. Treptat.) de ordin -psihologic. (ca once energie de altfel) si aceasta tendinta va creste in raport direct cu obstacolul ce nu-i permite manifestarea potentialitatii ei. reprimate de catre factorii sociali. Vom gasi astfel la adult un inconstient continand un mare numar de dorinte. tinde prin diferitele mecanisme (cenzura. inconstientul restrans si continand un capital psihic exteriorizat prin tendintele primitive. tendinta va trebui in once caz sti se www. considerata cum observam o modalitate de manifestare a energiei universale. placere. si cum aceasta restrictiune de modelare sociala Incepe din primele zile de chip nastere. Acelasi lucru si cu energia psihica. ce urmareau numai satisfactie.. treptat. acest inconstient se va marl prin energia tendintelor Impiedecate. treptat. tendinta reprezinta o energie ce cauta elaborare. Legea interiorizlirli Am vazut cum un lntreg sistem social (educativ.

100

manifeste In act, va cere aceasta satisfactie in mod categoric. Tendinta nesatisfacuta e un sistem psihic incomplet, care cere actul precum premisele nnui silogism cer concluzia" (Patzlhan.) (231) precum excitatia din arcul reflex implica reactia (motorie, de secretie, etc.). reflex psihic, Inteadevar arcul reflexului ideo-dinamic analog cu cel din domeniul fizicei i biologiei îi are calea lui de elaborare directa (si care, precum vom vedea, poate fi deviatà). Ce se va Tntampla deci cu o dorinta, tendinta innabusita din cauza incompatibilitatii Cl cu exigentele sociale in special ?

Ce face individul, rand este nevoit sa-si innabuse in suflet" o realiza ? O va nutri In fundul supoate dorinta ce n'o fletului" sau si-o va satisface pe calea imaginatiei, fanteziei In once caz nu --va reusi so distruga, dansa manifestandu-si vieata latenta din subconstient sau inconstient pe diferite cal laterale sub diverse forme ce le vom studia. Dorintele, aspiratiunile Innabusite nu vor fi deci distruse ; prin faptul ca am uitat de ex. o dorinta intensa ce-am avut-o, nu inseamna ca nu mai exista; ea este Inlaturata numal din sfera activitatii, noastre constiente, dar continua sa traiasca in stare de potentialitate. Tendintele noastre nerealizabile nu vor urma deci In nici un caz legea caducitatii" (a lui Thorndickel) din psihologia clasica, ci noua lege a psihologiei moderne : legea interiorizariz"), sustinuta de Freud, Larguier des Bancels gratie (184) etc. Aceasta lege se aplica mai ales omului, care fiind dotat perfectiunii biologice a organizatiei neuropsihice
cu gtzndire imaginativa (imaginatie creatoare, reverie, etc.), tendintele lui instinctive se realizeaza prin mijlocirea ei. Astfel gasim imaginatia omului, ca o functle vitaki foarte necesara" (Hesnard) (149). Asa dar, energia tendintei reprimate se va elibera sailsfacand afectivitatea individului pe calea deviata a imaginatiei. N'a putut (Mine o actualizare concreta (in act) si directa
Legea spune : Orice instinct care nu gAse§te satisfactie la timpul lui, dispare, se atrofiazA (cade, de unde numele de acaducitate). DupA legea interiorizArii, once dorintA a individulul ImpiedecalA In proiectia ei spre lumea realitAtii externe, nu dispare, cl se va interioriza In

oufletulg Individului, se va realiza In lumea realitAtiig lui Interne (imaginatie, fantezie).

www.dacoromanica.ro

101

o va °Nine abstractA si indirecth.... Dar si directia aceasta deviatA, colateral, ce o urmeazA, este riguros determinata de
anumiti factori psiho-fiziologici antecedenti" (Jones)(160) asupra chrora vom reveni. 0 dorintA intens afectivA a individului va fi reprimatA precum am mentionat de cenzura constiintei morale , si aceasta din cauza caracterului antisocial, imoral mai ales si egoist, al fondului inconstient din psihicul lui. In cazul unei suprinuiri temparare incomplete, sau unei disfuncfiuni a acestei energia latentA a functiuni selective intrapsihice (cenzura) complexelor se va revArsa In sfera activitAtii psihice a individului, in care vom vedea cum va provoca o serie de fenomene de ordin psiho-fiziologic. Astfel de stAri disfunctionale ale constiintei pot fi provo cate de emotii intense : furie, fricA, bucurie, de obosealA, surmenaj, de intoxicatii, infectie, turburAri endocrine, alcoolism, etc. acesti factori influentand centri organici nervosi, ce detin functiunea constientA a bolnavului, echilibrul intrapsihic. Constiinta de asemenea va fi Insfarsit abolita in cursul somnului.

In toate aceste circumstante, tendintele ce n'au reusit sd se satisfacA direct in act cu aprobarea constiintei, care

din contra le-a reprimat, toate aceste tendinte complexe" se
vor satisface deci indirect
stiente).

si diformate pe cai deviate (para

Aceste cAi colaterale ale refiexului ideodinamic sunt : gresurile (lapsurile), visele, sImptomele psihonevrotice §i In sfarsit calea deviatA, derivatd, cu aprobarea socialA si in spre folosul ej anume calea asa numitei sublimari. SA le supunem unei analize, in sensul scoalei freudiene, evidentiind mecanismul lor si valoarea lor psihologicA si socialA.

www.dacoromanica.ro

CAP1TOLUL V.

Gre§urile. (Die Fehlleistungen, actes manquées).
Conceptia clasicA a lapsurilor §i In general a actelor gre§ite. ConLapsurile Dispersiunea atentiel Mecanismele lapsului: substitutia, diformatia ; interferenta a doul idei (tendinte antagoniste): perturbantä (incon0ientA, latentA) i perturbata (con0ienig, manifestA) Lapsus linguae, lapsus calami. Erorile de lectura (falsA lecturA). Falsa audi(ie Uitdrile momentane Adele accidentale. Toate aceste grepri au un continut, un sens psihologic i o semnificatie proprie.
ceptia lor psihanaliticA

Sunt o serie de manifestari psihice, care pana la Freud erau considerate ca fragmente de acte psihice, fara nici un sens, nici o Insemnatate. Dat Hind caracterul lor accidental, momentan 4i de a fi comise de individ In stare normala, nu au lost supuse vreunui studiu mai amanuntit. E vorba de o serie de acte pe care zilnic le comite oricine. In categoria lor infra : I. Greprile sub forma de : lapsuri, ca : erori de limbaj (lapsus linguae), comise In cursul vorbiren ; erori de scris (lapsus calami) comise in cursul scrierii (fara vre-o leziune a centrilor nervo§i). falsa lecture erori Mute In cursul citirei; de ex. cand citim In locul cuvantului scris, fiind un altul (ochii sanato§i). falsä auditie: adeseori and ascultam pe cineva, se Intampla sa auzim un alt cuvant in locul celui pronuntat (urechea fiind sanatoasa). 2. Uitefri mornentane (inhibitii momentane ale memorici). Cui nu i s'a intamplat sa uite pentru un moment, 2) fie numele cuiva, fie un alt nume, un proiect, etc.? Cine n'a uitat pentiu un
9 CAnd zicem, cA ne-a luat gura pe dinaintem. 2) Cand aveM impresia, c5 ne tA cuvantul pe limbA%

www.dacoromanica.ro

103

moment unde a pus un obiect oarecare ? si se mica cum de-a putut uita... Cine n'a uitat promisiuni, Intalniri, etc., ca dupd ce a intarziat, sd-si reaminteascd?... 3. Acte accidentale. 0 alta consecin(a a acestor uitdri temporare sunt numeroasele pierden i de obiecte, spargeri, stricdciuni de obiecte, etc., In sfarsit multe din acele mici acte gre§ite accidentale ce obisnuim sd le atribuim unei neindemandri sau distractii. Vom vedea Insd, cd toate aceste varietAti de gresuri recunosc si alte mecanisme esentiale, determinante, pe care surmenajul, oboseala, distractia si asa zisa nedibacie,
le favorizeazd numai manifestarea. In ansamblul lor aceste acte au fost studiate de Jones, sub

numele de parapraxiia. a) Lapsurile erau considerate, pand la Freud , ca efectul diverselor turburdri de ordin psihofiziologic mai ales fiziologic, organic, ca : indispozitia, oboseala, surmenajul, stdri de turburdri ce- ar influenta atentia In hiperexcitabilitate, etc., sensul unei dispersiuni, unei sldbiri a ei (stdri de distrac(ie). Infradevar, un complex de factori poate determina asemenea acte ; totusi Freud le-a relevat marea fnsemndtate indeosebi de ordin psihologic, ele avand un sens propriu cu determindri psihice, care profità" de susenumeratele conditii fiziologice pentru a se manifesta. Toate aceste acte psihice fragmentate denumite gresuri (lapsuri) au fost supuse de Freud (111), apoi de Maeder (190, 193) lanes, Weber (319), etc., unei minutioase si Indelungi observatii in domeniul vietii de toate zilele, studiu expus In cartea sa : Zur Psychopathologie des Alltagslebens" In care ne da si rezultatele obtmute, cu o bogatd si interesanta
explica pang la Freud toate actele de natura aceasta, e bund dar incompletd. In ceea ce priveste geneza gresurilor In general, Freud nu concazuistica. Teoria dispersiunei atentiel, teorie ce

testa deloc influenta factorilor fiziologici (emotie, oboseald, etc.), toti aducand dispersiunea atentiei (starea de distractie). Acesti factori irisa faciliteazei de obiceiu, dar nu explica de loc lapsul in sine, in masura in care asemenea lapsuri le putem

avea chiar In stari cu totul normale. Freud a observat, cd In cele mai multe lapsuri, exprimdrn exact contrarul celor ce-am voit sd spunem ; sunt asa numitele
www.dacoromanica.ro

104

lapsuri prin opozitie" si aceasta din cauzti cd intre contrare existd o strAnsd afinitate conceptuald, ele gdsindu-se pe lana asociatia tonald $i Inteo asociatie psihologicd foarte apropiatd. (Freud) (111). Lapsul precum vom vedea apare deci ca un act psihic complet, cu scop, continut si semnificatia proprie" (Freud) (id) Mecanismul lapsului. Se stie, cd de cele mai multe ori cuvantul exprimat inteun laps este un cuvAnt diformat. Prin ce mecanism a fost diformat $i de ce 1-am comis si se comite lapsul?.. Aceasta o explicd Freud prin conceptia lui a Interferentei ideilor. Lapsurile au la bazd antagonismul a doud intentii, tendinte. Cand am don sd spunem ceva (dorintd constientd) insd situatia reald, imprejurdrile sociale nu ne permit manifestarea acelei dorinte, atunci, in cursul discutiei sau scrisului, dorinta reprimatd se va folosi de oboseala, indispozitia, distractia, etc., noastrd, care aboleste intrucAtva cenzura
(atentia constiintei morale)
pentru a se manifesta mai mult

sau mai putin direct in vorbd sau scris and lapsus linguae sau calami, dacd nu vreun gest adecvat. Vedem deci existenta a cloud tendinte fundamental antagoniste: reprimatd de dorinta de a spune ceva care se opune. tendinta constiintei,
Uneori

sensul lapsului

poate sd apard inteun mod cu

totul evident ; tendinta ideii reprimate, individul o exprimd direct, lard nici o diformare. Alteori insd, precum am spus, lapsul va consta intr'un cuvant fard nici un sens, mai mult sau mai putin difortnat, nu relevd nimic semnificativ, in care caz se poate explica prin interferenta, adicd intalnizice Freud rea expresiunilor verbale, a cloud intentii. Aceastd interferentd se efectueazd fie prin substitutie (in lepsurile prin opozitie) : fie ideii reprimate substituindu-se ideea tocmai contrard, alta, de prin diformarea 9 sau modificarea unei intentii prin unde cuvinte mixte avand mai mult sau mai putin un sens" (Freud). Aceste cloud mecanisme ale substitutiei $i dif