CURS DE LEGISLA IE RUTIER

CAPITOL I
SISTEMUL CIRCULA IEI RUTIERE 1. Prezentare general : Are n componen trei elemente aflate n interac iune: Vehiculul mul Drumul Vehicul este un sistem mecanic care se deplaseaz pe un drum, cu sau f r mijloace proprii de propulsie, destinat transportului de bunuri sau persoane, ori pentru efectuarea de servicii sau lucr ri. Vehiculele cu mijloace proprii de propulsie ( motoare) se numesc autovehicule. Omul este participantul la trafic att n calitate de pieton ct i n calitate de conduc tor auto Drumul este o cale de acces deschis circula iei publice aflat n administra ia unei autorit i a statului. 2. VEHICULUL 1. AUTOVEHICULE CATEGORIA A, A1 2. AUTOVEHICULE CATEGORIA B, B1, BE 3. AUTOVEHICULE CATEGORIA C, C1, CE AUTOVEHICULE 4. AUTOVEHICULE CATEGORIA D, D1, DE 5. TRAMVAE TV 6. TROLEIBUYE TB CATEGORII DE 7. TRACTOARE RUTIERE TR

VEHICULE
VEHICULE SIMPLE

2.1. AUTOVEHICULE: CATEGORIA A: motocicleta cu sau f r ata cu o capacitate cilindric mai mare de 50 cm; SUBCATEGORIA A1: motociclet cu o capacitate cuprins ntre 50 cm i 125 cm i o putere care nu 1

1. 2. 3. 4.

MOPEDE BICICLETE VEHICULE TRASE SAU MPINSE CU MNA VEHICULE CU TRAC IUNE ANIMAL

dep e te 11 kW; CATEGORIA B: 1. Autovehiculul destinat transportului de m rfuri a c rui mas total maxim autorizat nu dep e te 3. 500 kg i autovehicul destinat transportului de persoane al c rui num r de locuri pe scaune, n afara locului conduc torului, nu este mai mare de 8; 2. Ansamblul format dintr-un autovehicul tr g tor din categoria B i o remorc f r sistem de frnare propriu a c rei mas total maxim autorizat nu dep e te 750 kg. 3. Ansamblu format dintr-un autovehicul tr g tor din categoria B i o remorc prev zut cu sistem propriu de frnare a c rei mas maxim autorizat este mai mare 750 kg dar nu dep e te greutatea autovehiculului tr g tor; acest ansamblul de vehicule nu poate dep i mas maxim autorizat 3. 500 kg. SUBCATEGORIA B1: Autovehiculul cu trei sau patru ro i avnd masa proprie peste 400 kg, dar nu mai mare de 550 kg, i echipat cu un motor cu ardere intern cu capacitate cilindric mai mare de 45 cm sau cu orice alt motor cu o putere echivalent ori cu viteza prin construc ie mai mare de 50 km/h; CATEGORIA BE: Ansamblul format dintr-un autovehicul tr g tor din categoria B i o remorc prev zut cu sistem propriu de frnare a c rei mas maxim autorizat dep e te 750 kg, iar masa maxim autorizat a ntregului ansamblu dep e te 3. 500 kg; CATEGORIA C: 1. Atovehiculul destinat transportului de marf sau efectu rii de servicii, altul dect cel din categoria D, a c rui mas maxim autorizat este mai mare de 3. 500 kg; 2. Ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C i o remorc f r sistem propriu de frnare a c rei mas maxim autorizat nu dep e te 750 kg; SUBCATEGORIA C1: autovehiculul, altul dect cel din categoria D, a c rui mas total maxim autorizat este cuprins ntre 3. 500 kg, i 7. 500 kg. Autovehiculului din aceast categorie i se poate ata a o remorc f r sistem propriu de frnare, a c rei mas maxim autorizat nu dep e te 750 kg; CATEGORIA CE: ansamblul de vehicule constnd dintr-un autovehicul tr g tor din categoria C i o remorc cu sistem propriu de frnare a c rei mas maxim autorizat este mai mare de 750 kg; SUBCATEGORIA C1E: ansamblul de vehicule constnd dintr-un autovehicul tr g tor din subcategoria C1 i o remorc cu sistem propriu de frnare a c rei mas maxim autorizat este mai mare de 750 kg, cu condi ia ca masa maxim autorizat a ansamblului s nu dep easc 12. 000 kg, iar masa total maxim autorizat a remorcii s nu dep easc masa proprie a autovehiculului tr g tor; CATEGORIA D: autovehiculul destinat transportului de persoane avnd mai mult de 8 locuri pe scaune, n afara locului conduc torului. Autovehiculului din aceast categorie i se poate ata a o remorc f r sistem propriu de frnare a c rei mas maxim autorizat nu dep e te 750 kg; SUBCATEGORIA D1: 1. autovehiculul destinat transportului de persoane avnd cel pu in 9 locuri pe scaune, dar nu mai mult de 16, n afara locului conduc torului; 2. ansamblul de vehicule format dintr-un autovehicul tr g tor din subcategoria D1 i o remorc f r sistem propriu de frnare , a c rei mas maxim autorizat nu dep e te 750 kg; CATEGORIA DE: ansamblul de vehicule constnd dintr-un autovehicul tr g tor din categoria D i o remorc prev zut cu sistem propriu de frnare, a c rei mas maxim autorizat este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie s fie destinat transportului de persoane; SUBCATEGORIA D1E: ansamblul de vehicule constnd dintr-un autovehicul tr g tor din subcategoria D1 i o remorc prev zut cu sistem propriu de frnare a c rei mas maxim autorizat este mai mare de 750 kg, cu condi ia ca masa total maxim autorizat a ansamblului s nu dep easc 12. 000 kg, iar masa maxim autorizat a remorcii s nu dep easc masa proprie a autovehiculului tr g tor. Remorca nu trebuie s fie destinat transportului de persoane. CATEGORIA Tr: tractor, ma ini i utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucr ri; 2

CATEGORIA Tb: troleibuz; CATEGORIA Tv: tramvai; 2.2 Condi ii privind circula ia vehiculelor pe drumurile publice: a) S corespund normelor tehnice privind siguran a circula iei rutiere, protec ia mediului i utilizarea conform destina iei. b) S fie dotate cu trus medical , triunghiuri reflectorizante i sting tor de incendiu. c) S fie omologate n condi iile legii caz n care se elibereaz cartea de identitate a autovehiculului d) S fie nmatriculate caz n care se elibereaz n condi iile legii certificatul de nmatriculare i numerele de nmatriculare e) S aib montate numerele sau pl cu ele cu numerele de nmatriculare n locuri special destinate, la autovehicule n partea din fa i spate iar la remorc numai n partea din spate. f) S aib inspec ia tehnic periodic n termenul de valabilitate i asigurarea pentru r spunderea civil n caz de accidente cu producere de pagube materiale g) S fie echipate, prin construc ie, cu instala ii de iluminare, semnalizare i avertizare sonor omologate, care s corespund condi iilor tehnice h) Se interzice montarea la autovehicul a luminilor de alt culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare dect cele omologate. 2.2.2. nmatricularea vehiculelor a) nmatricularea vehiculelor i remorcilor se realizeaz de c tre Serviciul Comunitar Permise Conducere i nmatricul ri a Avehiculelor a Prefecturii. b) La nmatriculare se elibereaz pentru autovehicule i remorci certificatul de nmatriculare n care se nscriu obligatoriu num rul de nmatriculare i num rul de identificare. c) Numerele de nmatriculare con in indicativul jude ului, num rul de ordine i o combina ie de trei litere. 2.2.3. Obliga iile proprietarilor de vehicule (proprietar de vehicule nu nseamn i conduc tor de vehicule). a) S declare autorit ii emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de nmatriculare , n cel mult 48 or de la constatare i s solicite eliberarea unui duplicat. b) S depun imediat la autoritatea emitent originalul certificatului de nmatriculare, dac , dup ob inerea duplicatului, a reintrat n posesia acestuia. c) Se pot monta pe autovehicul sisteme antifurt care nu trebuie s dep easc pragul fonic, s nu dureze mai mult de un minut i s nu se declan eze la trecerea altor vehicule prin dreptul lor. 3. Conduc torii de vehicule Pentru a conduce un vehicul pe drumurile publice, conduc torul acestuia trebuie s ndeplineasc condi iile: a) S aib vrsta de minim 16 ani pentru vehicule din categoria A1 i B1 b) S aib vrsta de minim 18 ani pentru vehicule din categoria B, BE , C1, C, CE i Tr. c) S aib vrsta de minim 21 ani pentru vehiculele din categoria D, DE, Tb, Tv. d) S posede permis de conducere corespunz tor categoriei din care face parte autovehiculul condus. e) S corespund din punct de vedre medical i psihologic. f) S nu fi fost condamnat printr-o hot rre judec toreasc r mas definitiv , pentru o infrac iune de la regimul circula iei pe drumurile publice sau de omor, lovire v t m toare cauzatoare de moarte, sau de furt al unui autovehicul i pentru care se ntocme te cazier judiciar. 3

Posesorii permisului de categoria B au dreptul s conduc un autovehicul din categoria Tr. Nu a u dreptul s conduc ansamblu format dintr-un autovehicul din categoria Tr., i una sau dou remorci. Permisul de conducere valabil pentru o categorie d dreptul de a conduce autovehicule din subcategoria pe care acesta o include. 4. DRUMUL 4.1. Clasificarea drumurilor: Din punct de vedere administrativ drumurile se clasific n drumuri publice i drumuri de exploatare. Drumurile publice sunt destinate circula iei vehiculelor i pietonilor i pot fi: 1. Na ionale; leag capitala rii cu re edin ele de jude sau cu obiective economice i turistice importante. Este semnalizat printr-un ecuson ro u inscrip ionat cu num rul drumului de culoare alb i calotele bornelor kilometrice vopsite cu ro u i num rul drumului de culoare alb .

Din aceast categorie fac parte: Autostrada; Drum expres; Drum na ional european; Drum na ional simplu; 2. Jude ene; leag re edin ele de jude cu celelalte ora e i comune din jude . Este semnalizat printr-un ecuson albastru inscrip ionat cu num rul drumului de culoare alb i bornele kilometrice vopsite cu albastru iar num rul drumului este de culoare alb . Pe aceste drumuri viteza maxim este de 90 Km / h.

3. Locale; Comunal: leag re edin a de comun cu alte localit i ale comunei. Este semnalizat printr-un ecuson galben inscrip ionat cu num rul drumului de culoare neagr i bornele kilometrice vopsite cu galben iar num rul drumului este de culoare neagr .

Vicinal: leag localit i din interiorul comunelor. Str zile; sunt drumuri din localit i. Indiferent de denumirea lor ( bulevard, osea, splai, chei, alee, str du , uli etc.) str zile sunt egale ntre ele n lipsa indicatoarelor de prioritate. Viteza maxim general pe aceste drumuri este de 50 km/h. Autostrada este un drum caracterizat de urm toarele tr s turi; a) b) c) d) Sensurile de mers sunt separate de o zon median interzis circula iei; Nu se intersecteaz la acela i nivel cu alte drumuri, c i ferate sau linii de tramvai; Nu deservesc propriet i al turate; Au semnalizare caracteristic ;

Simbolul pentru autostrad cuprinde litera A urmat de o cifr care semnific num rul de ordine aflate pe un fond verde.

Autostrada cuprinde urm toarele componente:

I. II. III. IV. V. VI. VII.

Benzi pentru circula ie ( 1 respectiv 2 pentru cele dou sensuri de mers) Zon median interzis circula iei (3) Intrare pe autostrad (4) Band pentru accelerare la intrarea pe autostrad (5) Ie irea de pe autostrad (6) Band pentru decelerare la e irea de pe autostrad (7) Banda de lng acostament numit band de urgen sau de refugiu (8);

Pe autostrad se interzice: Circularea cu un autovehicul cu vitez mai mare de 130 Km /h; Circula ia cu autovehicule care, prin construc ie sau din alte cauze nu pot dep i viteza de 50 Km/h; Circula ia cu autovehicule cu mase sau gabarite dep ite, cu excep ia celor autorizate; Circula ia pe banda de urgen ; Abandonarea autovehiculelor; Remorcarea autovehiculelor r mase n pan dincolo de prima ie ire de pe autostrad ; Intrarea pe autostrad cu autovehiculul remorcat; Efectuarea manevrei de ntoarcere, mers napoi sau prin zona median ; Sta ionarea i parcarea n alte locuri dect cele special amenajate i semnalizate; n cazul imobiliz rii fortuite autovehiculele se scot pe banda de urgen ; nv area conducerii; ncercarea prototipurilor de autovehicule; Drumul expres: este asfaltat , are cel pu in dou benzi pe sens, semnalizat cu indicatorul Drum pentru autovehicule .

Pe aceste drumuri viteza maxim este de 100 Km/h i se interzice oprirea.

Drum na ional european; are continuare n afara

rii cu un drum european. Este semnalizat cu

litera E urmat de o cifr care reprezint num rul de ordine, ntr-un chenar pe fond verde Pe aceste drumuri viteza maxim este de 100 Km/h i se interzice oprirea. Drum na ional: pe aceste drumuri viteza maxim este de 90 Km / h. Recunoa terea categoriilor de drumuri este important pentru: adaptarea vitezei de deplasare ntruct aceasta este reglementat pentru fiecare categorie de drum i categorie de autovehicul; evitarea manevrelor interzise pe anumite categorii de drumuri; au prioritate de trecere vehiculele care se deplaseaz pe drumurile de categorie superioar fa de cele care vin de pe drumurile de categorie inferioar .

Elementele geometrice ale drumului cuprind: traseul drumului n plan, profilul longitudinal profilul transversal. Traseul drumului n plan ( drumul v zut de sus) ( fig 1) prezint dou caracteristici, respectiv por iunile rectilinii numite aliniamente i por iunile curbilinii numite curbe. Racordarea ntre dou por iuni n aliniament se realizeaz cu ajutorul curbelor Curb

Aliniament Fig. 1 Profilul longitudinal al drumului ( drumul n lungul s u) ( fig. 2) prezint dou elemente caracteristice i anume palierele i declivit ile. Cnd drumul urc , declivitatea se nume te ramp , iar cnd coboar se nume te pant . palier Direc ie de mers

ramp

pant

Fig. 2 Declivitatea se exprim n procente. De exemplu , o declivitate de 12% , pe care o citim pe indicatorul de avertizare, nseamn c drumul urc sau coboar cu 12 m la 100m parcur i. Profilul transversal al drumului ( drumul sec ionat n l imea lui ) ( fig. 3). n afara localit ilor prezint urm toarele caracteristici: 6

carosabil decor acostament

Fig 3

an

Partea carosabil este partea central destinat circula iei vehiculelor avnd una sau mai multe benzi pe sens. De l imea ei depinde buna desf urare a traficului rutier. O l ime mai mic de 3,5 m a benzilor poate spori riscul producerii de accidente. Acostamentele sunt f iile laterale ale drumului i au rolul de a limita partea carosabil , de a permite circula ia pietonilor cnd lipsesc trotuarele i oprirea sau sta ionarea temporar a vehiculelor. Acostamentul poate fi la acela i nivel cu carosabilul sau denivelat mai sus sau mai jos. Profilul transversal al drumului n localit i ( fig 4) prezint urm toarele caracteristici carosabil trotuar bordur

rigol Fig. 4 Trotuarul este spa iul din partea lateral a drumului , separat de partea carosabil avnd diferen de nivel vizibil fa de aceasta, destinat circula iei pietonilor. Ca p r i componente ale drumului public sunt i : trotuarul; amenaj rile rutiere; trecerile pentru pietoni; sta iile mijloacelor de transport n comun; podurile; pasajele denivelate i viaductele; semnalizarea rutier ; construc iile pentru ap rarea drumului; locurile de parcare; Pe drumurile publice ( fig. 5) circula ia se desf oar , de obicei, pe una sau mai multe benzi pe sens desp r ite sau nu prin marcaje. Cnd num rul de benzi este diferit pe cele dou sensuri de mers axul, drumului nu este i mijlocul acestuia. Cnd circula ia este organizat pe un singur sens de mers drumul este cu sens unic i este semnalizat corespunz tor. Banda de circula ie este spa iul longitudinal al p r ii carosabile cu o l ime corespunz toare pentru circula ia cu u urin a unui ir de vehicule altele dect cele pe dou ro i.

Sens de mers Band de circula ie

Fig 5

CAPITOL II SEMNALIZAREA RUTIER

Participan ii la trafic trebuie s respecte regulile de circula ie, semnalele, indica iile i dispozi iile poli istului rutier, precum i semnifica ia diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutier , n urm toarea ordine de prioritate. I. Semnalele poli istului II. Semnalele speciale de avertizare luminoas i/sau sonor ( pompieri, salvare, poli ie cnd se deplaseaz la interven ii) III. Semnalizarea temporar care modific regimul normal de desf urare a traficului din zon . IV. Semnalele luminoase i sau sonore V. Indicatoarele VI. Marcajele VII. Regulile de circula ie

INDICATOARE RUTIERE

Indicatoarele rutiere sunt o categorie a mijloacelor de semnalizare. n func ie de semnifica ia lor indicatoarele rutiere se clasific astfel:  Indicatoare de avertizare;  Indicatoare de reglementare;  De prioritate;  De interzicere sau restric ie;  De obligativitate;  De orientare i informare; Indicatoarele rutiere se instaleaz de regul pe partea dreapt a sensului de mers. Exist excep ii atunci cnd condi iile locale mpiedec observarea din timp a acestora, ele se pot instala sau repeta pe 8

partea stng , n zona median a drumului, pe un refugiu sau spa iu interzis circula iei vehiculelor, de cealalt parte a intersec iei sau deasupra unor benzi la loc vizibil pentru to i participan ii la trafic. Semnifica ia unui indicator este valabil pe ntreaga l ime a p r ii carosabile deschise circula iei i sunt obligatoriu de respectat de c tre conduc torii c rora li se adreseaz . Dac indicatorul este montat deasupra uneia sau a unor benzi de circula ie semnifica ia lui este valabil numai pentru banda sau benzile respective . Indicatoarele pot fi nso ite de panouri cu semne adi ionale con innd inscrip ii sau simboluri , care le precizeaz le completeaz sau limiteaz semnifica ia. Simbolurile pot fi aplicate i n cmpul indicatorului atunci cnd nu-i afecteaz semnifica ia.

A.

INDICATOARE DE AVERTIZARE

Aceste indicatoare au rolul de a avertiza conduc torii de autovehicule , asupra unor pericole ce urmeaz s le ntlneasc pe drumurile publice. Au form triunghiular , chenarul de culoare ro ie, fondul alb i n mijloc un desen de culoare neagr care semnific pericolul ce urmeaz . Se instaleaz de regul naintea locului periculos la care se refer . Semnifica ia lor ncepe din dreptul locului unde este amplasat, i nceteaz dup dep irea sectorului periculos pe care l semnalizeaz . n cazul sectoarelor periculoase, zona de ac iune a indicatoarelor este reglementat prin pl cu e adi ionale. n consecin conduc torilor de autovehicule le revin obliga ii din dreptul indicatorului, tiut fiind faptul c nu se poate prevedea din timp locul periculos la care se refer . La ntlnirea acestor indicatoare conduc torii de autovehicule trebuie s circule cu aten ie sporit , i dac prev d un pericol iminent s reduc viteza de deplasare. Indicatoarele de avertizare se instaleaz naintea locului periculos: y n localit i, la o distan cuprins ntre 25 i 50 m; y n afara localit ilor la o distan cuprins ntre 100 i 250 m y pe autostr zi i drumuri expres la o distan cuprins intre 500m i 1000 m. Cnd condi iile de drum impun amplasarea acestor indicatoare la o distan mai mare, sub indicator se instaleaz un panou adi ional Distan a ntre indicator i nceputul locului periculos , exemlu: 300m . Pe autostr zi i drumurile expres, n toate cazurile, sub indicator se instaleaz obligatoriu i un panou adi ional Distan a ntre indicator i nceputul locului periculos , iar n situa ia n care lungimea sectorului periculos dep e te 1000 de metri, sub indicator se monteaz panoul adi ional cu semnifica ia: Lungimea sectorului periculos la care se refer indicatorul . exemplu : Curbe:

2Km

Curb la stnga

Curb la dreapta

Succesiune de curbe duble din care prima la dreapta

Succesiune de curbe duble din care prima la stnga

Indicatoarele Curb la stnga i Curb la dreapta avertizeaz conduc torii de vehicule c se apropi de o curb spre stnga sau spre dreapta iar indicatoarele Succesiune de curbe duble din care prima la dreapta i Succesiune de curbe duble din care prima la stnga , avertizeaz conduc torii de vehicule despre apari ia unor succesiuni de mai mult de dou curbe, s ge ile din simbol ar tnd direc ia spre care se profileaz prima curb . La ntlnirea acestor indicatoare conduc torii de autovehicule vor adapta viteza de deplasare la gradul de dificultate al curbelor astfel nct s se poat men ine banda de circula ie. Circula ia n astfel de cazuri cu vitez sporit poate duce la pierderea controlului volanului i n consecin la accidente de circula ie. n curbe, marcajul longitudinal care separ sensurile de mers, materializat cu o band continu , indic o curb periculoas f r vizibilitate ( vizibilitate sub 50%). Cu prec dere n curbele periculoase cu vizibilitate redus sub 50 m se reduce viteza de deplasare sub 30 Km/h n localit i i sub 50 Km/h n afara localit ilor. n aceste locuri sunt interzise manevrele: dep ire, oprire, sta ionare, ntoarcere i mers napoi. Indicatoarele Curb deosebit de periculoas informeaz conduc torii auto despre apari ia unei curbe cu o raz sub 100 m i se instaleaz pe partea stng a drumului atunci cnd curba este la dreapta.

Curb deosebit de periculoas

Panouri suplimentare pentru curbe deosebit de periculoase

n aceste locuri reducerea vitezei va fi mai pronun at . Dac lungimea drumului format dintr-o succesiune de curbe se ntinde pe o lungime mai mare, sub indicator se poate fixa o t bli adi ional , cifra nscris n interiorul ei indicnd lungimea pe care se ntinde sectorul de drum format de curbe.

3,5Km

Drum ngustat:

Drum ngustat pe ambele p ri

Drum ngustat pe dreapta

Drum ngustat pe stnga

10

Prin drum ngustat se n elege acel drum a c rei l ime normal se reduce cu cel pu in 0,5 m. n zona de ac iune a acestor indicatoare se interzic manevrele; oprire, sta ionare, ntoarcere, mers napoi. Manevra de dep ire nu este expres interzis , dar nu este recomandat . De asemenea nici reducerea vitezei de deplasare nu este legal prev zut dar se va circula cu aten ie sporit . n asemenea situa ii, pe lng restric iile sus ar tate, intervine i regula ca cei al c ror sens de mers se ngusteaz , s a tepte i s acorde prioritate de trecere vehiculelor, ce vin din sens opus, n condi iile n care por iunea respectiv nu este semnalizat i prin indicatoare de prioritate. n cazurile n care pe por iunea de drum ngustat circula ia este reglementat prin indicatoarele Prioritate fat de circula ia din fa respectiv Prioritate pentru circula ia din fa atunci se interzice i dep irea. Indicatoarele cu semnifica ia Drum ngustat pot fi nso ite de panouri adi ionale cu semnifica ii: Distan a ntre indicator i nceputul locului periculos indicatorul

Lungimea sectorului periculos la care se refer

300 m
a b

3,5Km

Urcare cu nclinare mare Coborre periculoas Procentul nscris n simbol informeaz cu ct cre te sau scade diferen a de nivel la fiecare sut de metri. La urcarea n ramp este recomandat ca vehiculul s se afle ntr-o treapt de vitez inferioar care s asigure o rezerv de putere a motorului. Coborrea pantelor se recomand s se realizeze cu treapta de vitez cu care s-ar realiza i urcarea n ramp pentru a se asigura frna de motor i a se evita utilizarea prelungit a frnei de serviciu. De asemenea nu este permis a se scoate maneta din vitez i a cobor cu motorul oprit pentru a se face economie de carburant. n vrful rampelor unde vizibilitatea este sub 50m, se interzice efectuarea manevrelor: dep ire, mers napoi, oprire, sta ionare, ntoarcere. Sta ionarea este interzis pe toat lungimea pantei i a rampei. Vehiculele care coboar o pant trebuie s acorde prioritate vehiculelor care urc , dac nu se poate realiza trecerea normal a unuia pe lng cel lalt.

Tunel

Drum cu denivel ri

Drum cu denivel ri pentru limitarea vitezei

Drum alunecos:

11

La ntlnirea indicatorului Tunel : y se interzic executarea manevrelor de dep ire, oprire, sta ionare, ntoarcere i mers napoi; y se aprind lanternele sau chiar faza de ntlnire. y Prin excep ie dac vizibilitatea este mai mare de 20 m i l imea drumului mai mare de 7 m se pot dep i motociclete f r ata , ciclomotoare, biciclete i vehicule cu trac iune animal . La ntlnirea indicatorului Drum cu denivel ri : y se va reduce viteza de deplasare sub 30 Km/h n localit i i sub 50 Km/h n afara localit ilor. Indicatorul Drum cu denivel ri pentru limitarea vitezei se amplaseaz de regul n apropierea trecerilor pentru pietoni. Indicatorul Drum alunecos avertizeaz asupra pericolului unui drum acoperit cu mzg , sau care poate deveni alunecos din cauza umezelii( piatr cubic umed ). nso it de panoul adi ional semnific carosabil alunecos, fiind acoperit cu polei, ghea , z pad . La ntlnirea indicatorului drum alunecos se reduce viteza de deplasare sub 30 Km/h n localit i i sub 50 Km/h n afara localit ilor, i se introduce ntr-o treapt de vitez inferioar dac se prevede un pericol.

Traversarea peste un curs de ap cu pot mobil Indicatorul mpro c ri cu pietre se ntlne te pe drumurile pe care se execut tratamente ale p r ii carosabile, sau pe drumurile cu pietri . Este nso it de indicatoare de drum n lucru, limitare de vitez de interzicere a dep irii i de p strare a unei distan e corespunz toare ntre vehicule. Se recomand reducerea de vitez , i p strarea unei distan e mai mari ntre vehicule n timpul deplas rii ct i a unei distan e laterale mai mare n timpul dep irilor. Indicatorul Presemnalizare trecere pietoni are rolul de a informa conduc tori de autovehicule c se apropie de o trecere pentru pietoni, marcat i semnalizat corespunz tor unde sunt obliga i s opreasc pentru a acorda prioritate pietonilor afla i n traversarea str zii pe sensul de mers. La ntlnirea acestui indicator se reduce viteza de deplasare aub 30 Km/h cnd drumul public are cel mult o band pe sens, iar pietonii afla i pe trotuar, n imediata apropiere a p r ii carosabile, inten ioneaz s se angajeze n traversare . Acest indicator nu trebuie confundat cu trecerea propriu-zis pentru pietoni. Pietonii nu au prioritate n dreptul indicatorului. Indicatorul Ie ire spre un chei sau mal abrupt avertizeaz conduc torii de autovehicule c se apropie de un loc de trecere cu bacul unde se urc autovehiculul pentru transbordare. La ntlnirea indicatorului se circul cu aten ie, se reduce viteza, i eventual se opre te. Dup oprire se asigur autovehiculul cu frna de mn i prin introducerea manetei de vitez nrt-o treapt inferioar . Indicatorul Traversarea peste un curs de ap cu pot mobil avertizeaz despre apropierea de traversarea cursului unei ape peste un pod mobil. La ntlnirea indicatorului se circul cu aten ie, se reduce viteza, i eventual se opre te.

mpro c ri cu pietre

Presemnalizare trecere pietoni

Ie ire spre un chei sau mal abrupt

12

Pe poduri i sub poduri sunt interzise manevrele ; ntoarcere, mers napoi, dep ire, oprire sta ionare. Prin excep ie dac vizibilitatea este mai mare de 20 m i l imea drumului mai mare de 7 m se pot dep i motociclete f r ata , ciclomotoare, biciclete i vehicule cu trac iune animal .

Acostament periculos

Acostament periculos.

C deri de pietre:

Aten ie copii

Indicatorul Acostament periculos se instaleaz n zonele n care exist por iuni de drum cu diferen mare de nivel ntre carosabil i acostament. Se circul cu aten ie. Indicatorul C deri de pietre se instaleaz n zonele montane cu versan i abrup i unde exist pericolul desprinderii unor pietre sau blocuri de stnc , care s ajung pe partea carosabil . n zona de ac iune se circul cu aten ie sporit si nu se recomand oprirea i sta ionarea. Indicatorul Aten ie copii se instaleaz n apropierea colilor, gr dini elor, parcurilor de joac ale copiilor terenurilor de sport, de regul pe ambele sensuri de mers. La ntlnirea acestui indicator : y se circul cu aten ie y se reduce viteza sub 30 Km/h n localit i, ntre orele 7,00 22,00.

Bicicli ti

Animale

Animale

Indicatorul Bicicli ti se instaleaz n zonele frecventate de bicicli ti i la intersectarea drumului cu o pist pentru bicicli ti. La ntlnirea lui se circul cu aten ie. Nu au prioritate bicicli tii cu excep ia cazului cnd se execut virajul la stnga sau la dreapta i drumul pe care se intr se intersecteaz cu o pist pentru biciclete. Indicatoarele Animale se instaleaz n zonele fermelor de animale i n zonele frecventate de animale s lbatice. La ntlnirea lui atunci cnd animalele sunt conduse pe partea carosabil sau pe acostament se circul cu aten ie i se reduce viteza de deplasare sub 30 Km/h n localit i i sub 50 Km/h n afara localit ilor. Reducerea de vitez este obligatorie i n lipsa indicatoarelor dac pe drumul public sunt conduse animale.

Drum n lucru

Drum n lucru

Indicatoarele Drum n lucru i Lucr ri se instaleaz pe perioade limitate de timp n acele locuri unde o parte a drumului se afl n lucru sau unde se execut repara ii la instala ii de canal, ap , telefoane 13

etc. Acest indicator poate fi nso it i da alte indicatoare care se refer la reducerea vitezei sau drum ngustat. n raport de amploarea lucr rilor , se poate ntlni i regula priorit ii, prin instalarea celor dou indicatoare Prioritate fa de circula ia din sens invers i Prioritate pentru circula ia din sens invers . Dac nu se instituie regula priorit ii prin indicatoare sau semafoare vehiculele care se deplaseaz pe sensul pe care se execut lucr ri nu au prioritate.

Presemnalizare intersec ie cu sens giratoriu

Semafoare

Aeroport

Circula ie n ambele sensuri:

Indicatorul Presemnalizare intersec ie cu sens giratoriu se instaleaz naintea intersec iilor cu sens giratoriu. n aceste intersec ii au prioritate vehiculele care circul prin intersec ie fa de cele care p trund. La ntlnirea indicatorului se reduce viteza i se circul cu aten ie sporit . Indicatorul Semafoare se instaleaz naintea intersec iilor n care dirijarea circula iei se face prin semafoare. La ntlnirea lui se reduce viteza i se circul cu aten ie sporit . Indicatorul Aeroport avertizeaz apropierea de un aeroport unde se efectueaz zboruri la joas n l ime. Se circul cu aten ie. Indicatorul Circula ie n ambele sensuri se instaleaz la terminarea unui drum cu sens unic urmnd ca circula ia s se desf oare din dreptul lui n ambele sensuri. Se respect n continuare regulile deplas rii n ambele sensuri.

Alte pericole

Intersec ie de drumuri de acela i fel

Vnt lateral

Indicatorul Alte pericole se instaleaz nso it de indicatorul adi ional trecere la nivel cu o cale ferat uzinal fig. Se reduce viteza i se circul cu aten ie. La trecerea la nivel cu calea ferat uzinal conduc torii de autovehicule opresc n dreptul indicatorului STOP, se asigur c n acel moment nu se apropie nici un vehicul feroviar dup care realizeaz trecerea.

a.

Fig.a
La ntlnirea indicatorului Intersec ii de drumuri de aceia i fel . Acest indicator se ntlne te de regul n afara localit ilor i n localit ile rurale, unde intersec iile sunt nedirijate. In aceste intersec ii : 14

y se reduce viteza sub 30 Km/h n localit i i sub 50 Km/h n afara localit ilor. y nu se efectueaz manevrele : dep ire, oprire, sta ionare, mers napoi. y se respect regula priorit ii de dreapta. Indicatorul Vnt lateral se instaleaz pe por iunile de drum unde vntul sufl n rafale. La ntlnirea indicatorului se circul cu aten ie.

Intersec ie cu un drum f r prioritate. Indicatoarele 1,2,3, semnalizeaz apropierea de o intersec ie cu drumuri f r prioritate iar indicatoarele 4 ,5 semnalizeaz apropierea de o intersec ie de drumuri f r prioritate decalate. Conduc torii care ntlnesc indicatoarele Intersec ie cu un drum f r prioritate au prioritate fa de cei care vin de pe drumurile laterale. Conduc torii care vin de pe drumurile laterale ntlnesc indicatoarele Cedeaz trecerea sau Oprire i au obliga ia de a respecta prioritatea de drum de categorie superioar n lipsa acestor indicatoare. n aceste intersec ii este permis : dep irea i ntoarcerea dintr-un viraj si unt interzise oprirea, sta ionarea, mersul napoi, i ntoarcerea din mai multe manevre.

Panouri suplimentare pentru trecere la nivel cu calea ferat Indicatoarele Trecere la nivel cu calea ferat cu bariere i Trecere la nivel cu calea ferat f r bariere sunt precedate de panourile suplimentare pentru trecere la nivel cu calea ferat . Primul panou cel cu trei linii se instaleaz la o distan de 150 m fa de cea mai apropiat in , iar deasupra lui se instaleaz dup caz unul din indicatoarele Trecere la nivel cu calea ferat cu bariere sau Trecere la nivel cu calea ferat f r bariere . Celelalte panouri se instaleaz la 50 m respectiv 100 m fa de primul panou. n cazul trecerilor la nivel cu calea ferat din localit i indicatoarele se instaleaz deasupra ultimului panou cel pozi ionat la 50 m de cea mai apropiat in . ntre ultimul panou cel cu o dung i calea ferat deci la o distan mai mic de 50 m, precum i pe calea ferat , se interzic manevrele: oprire, sta ionare, ntoarcere, dep ire, mers napoi.

Trecere la nivel cu calea ferat cu bariere

Trecere la nivel cu calea ferat f r bariere

Trecere la nivel cu calea ferat dubl f r bariere.

Trecere la nivel cu calea ferat simpl f r bariere.

15

Indicatoarele Trecere la nivel cu calea ferat dubl f r bariere i Trecere la nivel cu calea ferat dubl cu bariere se instaleaz n imediata apropierea a c ii ferate i sunt nso ite de indicatorul Oprire . La ntlnirea acestor indicatoare conduc torii de autovehicule vor opri pentru asigurare n dreptul marcajului de oprire i n lipsa acestuia n locul cu vizibilitate maxim f r a dep i indicatorul. Dup o asigurare c n acel moment nu se apropie nici un vehicul feroviar se poate traversa linia ferat .

Trecere la nivel cu calea ferat simpl f r bariere prev zut cu semnale luminoase i sau sonore

Trecere la nivel cu calea ferat dubl f r bariere prev zut cu semnale luminoase i sau sonore

Indicatoarele Trecere la nivel cu calea ferat simpl f r bariere prev zut cu semnale luminoase i sau sonore i Trecere la nivel cu calea ferat dubl f r bariere prev zut cu semnale luminoase i sau sonore se instaleaz n imediata apropiere a trecerii la nivel cu calea ferat . Semnalele luminoase cu lumin ro ie intermitent i/sau sonore sunt n func iune indic apropierea trenului. Conduc torii de autovehicule sunt obliga i s opreasc n ordinea sosirii n rnd unul dup altul i s a tepte trecerea trenului. Semnalul cu lumin alb intermitent este n func iune i semnalele cu lumin ro ie intermitent i /sau sonore nu func ioneaz indic cale liber . n acest caz conduc torii de autovehicule reduc viteza, se asigur din mers c n acel moment nu se apropie nici un tren dup care se angajeaz n dep ire. La trecerile la nivel cu calea ferat este prev zut cu bariere sau semibariere, atunci cnd barierele sau semibarierele sunt ridicate conduc torii de vehicule vor reduce viteza, fiind aten i la pozi ia barierei, se asigur c n acel moment nu se apropie nici un vehicul feroviar i numai dup aceea se angajeaz n traversare. Dac barierele sunt n curs de coborre, coborte sau n curs de ridicare conduc torii de vehicule vor opri n ordinea sosirii, vor a tepta trecerea trenului, i numai dup ridicarea barierelor sau semibarierelor vor efectua manevra de traversare.

Trecere la nivel cu o linie de tramvai

Ma ini i utilaje agricole

Accident

Drum aglomerat

La ntlnirea indicatorului Trecere la nivel cu o linie de tramvai se circul cu aten ie. y Dac trecerea la nivel cu o linie de tramvai se afl ntr-o intersec ie nedirijat tramvaiele au prioritate de trecerea cu excep ia cazului cnd vireaz la stnga fa de vehiculele care vin din fa . 16

La ntlnirea indicatorului Accident : y dac este cazul conduc torii de autovehicule vor opri i vor acorda ajutor r ni ilor sau vor ajuta la scoaterea autovehiculelor de pe partea carosabil . y se reduce viteza sub 30 Km/h n localit i i sub 50 Km/h n afara localit ilor.

Presemnalizarea unei amenaj ri rutiere care ofer posibilitatea ntoarcerii vehiculalor

Panouri suplimentare la nodurile rutiere de pe autostr zi

Bazile directoare care indic ocolirea obstacolelor prin stnga sau prin dreapta

Bazil bidirec ional

La ntlnirea indicatorului Panouri suplimentare la nodurile rutiere de pe autostr zi se reduce viteza i se circul cu aten ie. Aceste indicatoare se instaleaz la o distan de 100m ntre ele. La ntlnirea indicatorului Bazile directoare care indic ocolirea obstacolelor prin stnga sau prin dreapta se reduce viteza i se circul cu aten ie i se vor ocoli obstacolele prin locurile indicate. La ntlnirea indicatorului Bazil bidirec ional se reduce viteza i se circul cu aten ie i se vor ocoli obstacolele prin dereapta sau prin stnga.

B.
B.

INDICATOARE DE REGLEMENTARE

1 Indicatoare de prioritate n intersec ii.

Cedeaz trecerea Oprire Vehiculele care ntlnesc indicatoarele Cedeaz trecerea i Oprire pierd prioritatea de trecere. Indicatorul Cedeaz trecerea se instaleaz pe drumurile f r prioritate n intersec iile cu vizibilitate. La ntlnirea indicatorului conduc torii autovehiculelor se asigur din mers i acord prioritate ( opre te ) dac pe drumul intersectat ( drum principal, sau cu prioritate) circul un vehicul, indiferent dac vine din dreapta sau din stnga. 17

Indicatorul Oprire se instaleaz pe drumurile f r prioritate n intersec iile cu vizibilitate redus . La ntlnirea lui conduc torii auto opresc n punctul cu vizibilitate maxim indiferent dac pe drumul lateral circul sau nu vehicule, se asigur , acord prioritate vehiculelor care circul prin intersec ie indiferent dac vin din stnga sau dreapta. Oprirea trebuie f cut f r a intra pe partea carosabil a drumului intersectat pentru a nu stnjeni circula ia vehiculelor care circul n acel moment prin intersec ie. ntre dou vehicule care circul de pe drumuri f r prioritate i unul ntlne te indicatorul Oprire iar cel lalt Cedeaz trecerea se aplic regula priorit ii de dreapta.

Drum cu prioritate

Sfr itul drumului cu prioritate

Conduc torii de autovehicule care ntlnesc indicatorul Drum cu prioritate au prioritate fat de cei care vin de pe drumurile lateral. Indicatorul Sfr itul drumului cu prioritate se instaleaz la aproximativ 100 metri de intersec ia n care se sfr e te drumul cu prioritate. Conduc torii de vehicule vor circula n continuare urmnd ca n prima intersec ie s se conformeze mijloacelor de semnalizare rutier existente i s aplice celelalte reguli de prioritate.

1 Prioritate pentru circula ia din sens invers

2 Prioritate fa de circula ia din sens invers

Indicatorul Prioritate pentru circula ia din sens invers i indicatorul Prioritate fa de circula ia din sens invers se instaleaz mpreun cu indicatoarele de avertizare Drum ngustat , pe por iunile de drum pe care nu r mne liber cel pu in o band de circula ie pe fiecare sens, impunndu-se regula priorit ii prin aceste indicatoare. S geata ro ie indic cine pierde prioritatea. Conduc torii de autovehicule care ntlnesc indicatorul 1 pierd prioritate fa de vehiculele care circul din sens invers, la cel lalt cap t fiind instalat indicatorul 2 care acord prioritate conduc torilor de vehicule care l ntlnesc. n cazul n care sub indicatorul 1 se g se te instalat semnul adi ional pe care sunt siluete de camion i autobuz atunci numai acestea vor pierde prioritatea de trecere fa de toate vehiculele care vin din sens opus, celelalte vehicule nepierznd prioritatea. B. 2 Indicatoare de interzicere sau restric ie. Au form rotund , pe margine un contur cu ro u, fondul alb i n interior un desen de culoare neagr care indic restric ia la care se refer .

18

Semnifica ia indicatoarelor ncepe din dreptul lor. n lipsa unor semnaliz ri care s precizeze lungimea sectorului la care se refer , ori a indicatoarelor cere s anun e sfr itul interdic iei sau a restric iei, semnifica ia acestor indicatoare nceteaz n prima intersec ie. Cnd indicatoarele de interzicere sau restric ie sunt instalate mpreun cu indicatorul ce anun intrarea ntr-o localitate, semnifica ia lor este valabil pe drumul respectiv pn la ntlnirea indicatorului Ie ire din localitate , cu excep ia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.

Accesul interzis

Circula ia interzis n ambele sensuri

La aceste indicatoare nu au acces nici o categorie de vehicule. n cazul indicatorului Accesul interzis circula ia pe tronsonul pe care este instalat, se desf oar numai din direc ia opus . La cel lalt cap t este instalat indicatorul Sens unic . n cazul indicatorului Circula ia interzis n ambele sensuri la cel lalt cap t al str zii este instalat acela i indicator. n zona de ac iune a indicatorului au voie s p trund autovehiculele salv rii, pompierilor, i poli iei cnd se deplaseaz la interven ii. De asemenea se poate autoriza p trunderea autovehiculelor salubrit ii, aprovizion rii magazinelor. Mai pot fi excepta i de la restric ie cei care locuiesc pe artera unde ac ioneaz restric ia.

Accesul interzis autovehiculelor cu excep ia motocicletelor f r ata

Accesul interzis mopedelor

Accesul interzis motocicletelor

Accesul interzis autovehiculelor destinate transportului de m rfuri

Indicatorul Accesul interzis autovehiculelor cu excep ia motocicletelor f r ata interzice accesul tuturor autovehiculelor indiferent de, m rime, capacitate sau destina ie, cu excep ia motocicletelor f r ata . Ca i indicatoarele Accesul interzis i Circula ia interzis n ambele sensuri nu interzic accesul autovehiculelor apar innd salv rii, pompierilor i poli iei cnd se deplaseaz la interven ii. De asemenea nu interzice accesul vehiculelor simple ( bicicletelor, mopedelor, c rucioarelor trase sau mpinse i vehiculelor cu trac iune animal ) cu excep ia cazurilor cnd aceasta este interzis prin lege. Indicatorul Accesul interzis mopedelor interzice numai accesul mopedelor. Nu interzice accesul autovehiculelor sau bicicletelor, c rucioarelor trase sau mpinse i vehiculelor cu trac iune animal cu excep ia cazurilor cnd aceasta este interzis prin lege. Indicatorul Accesul interzis motocicletelor se instaleaz la capetele sectoarelor de drum unde se interzice accesul motocicletelor cu sau f r ata precum i mopedelor. 19

Sunt situa ii in cazul indicatorului Accesul interzis autovehiculelor destinate transportului de m rfuri cnd se interzice circula ia numai a unor vehicule, care dep esc un anumit tonaj. n acest caz, n multe situa ii sub silueta vehiculului desenat sub simbolul indicatorului este nscris greutatea la care se refer interzicerea respectiv .

Accesul interzis vehiculelor cu Accesul interzis Accesul interzis Accesul interzis remorc , cu excep ia celor cu autobuzelor.. tractoarelor i ma inilor autovehiculelor semiremorc sau cu remorc cu o agricole osie. Indicatorul Accesul interzis vehiculelor cu remorc , cu excep ia celor cu semiremorc sau cu remorc cu o osie nu interzice accesul vehiculelor cu semiremorc sau remorc cu o osie deoarece acestea se sprijin cu o parte din mas pe vehiculul tr g tor. Cnd se interzice accesul rulotelor, la simbolul indicatorului se nlocuie te silueta autocamionului cu silueta unui autoturism iar silueta remorcii cu cea a unei rulote. Indicatorul Accesul interzis autobuzelor , interzice accesul autobuzelor indiferent c transport sau nu persoane n acel moment datorit condi iilor de trafic. Indicatorul Accesul interzis tractoarelor i ma inilor agricole se instaleaz n zonele rurale traversate de drumurile modernizate pentru a interzice circula ia pe acestea a tractoarelor i a ma inilor agricole. Indicatorul Accesul interzis autovehiculelor interzice accesul tuturor autovehiculelor inclusiv celor destinate transportului de m rfuri i autobuzelor. Interzice i accesul mopedelor i bicicletelor f r motor chiar dac nu sunt considerate autovehicule. Nu interzic accesul autovehiculelor apar innd salv rii, pompierilor i poli iei cnd se deplaseaz la interven ii. Semnifica ia indicatorului rezult din nsumarea semnifica iilor celor dou simbolui: autoturism i motociclet .

Accesul interzis Accesul interzis Accesul interzis Accesul interzis autovehiculelor i vehiculelor cu trac iune vehiculelor trase sau pietonilor vehiculelor cu animal mpinse cu mna trac iune animal Semnifica ia indicatorului Accesul interzis autovehiculelor i vehiculelor cu trac iune animal rezult din nsumarea semnifica iei celor trei simboluri ; autoturism, motociclet i c ru .

20

Accesul interzis vehiculelor cu o l ime mai mare de .m

Accesul interzis vehiculelor cu o n l ime mai mare de .m

Accesul interzis vehiculelor cu masa mai mare de .t

Accesul interzis vehiculelor cu masa mai mare de ., t pe o osie simpl

Prin masa vehiculului se n elege greutatea proprie plus a nc rc turii.

Accesul interzis vehiculelor cu masa pe osia dubl mai mare de ., t

Accesul interzis vehiculelor cu masa pe osia tripl mai mare de ., t

Interzis a vira la dreapta

Interzis a vira la stnga

Indicatoarele Interzis a vira la dreapta i Interzis a vira la stnga interzic virajele respective fie datorit faptului c circula ia se desf oar ntr-un singur sens, fie pentru asigurarea fluen ei circula iei. Are zon de ac iune numai n prima intersec ie.

Limitare de vitez diferen iat pe categorii de autovehicule La indicatorul Interzis ntoacerea manevra nu poate fi executat pe sectorul de drum pe care este instalat datorit periculozit ii execut rii i pentru fluien a circula iei. Indicatorul Interzis autovehiculelor de a circula f r a p stra ntre ele o distan mai mic de .., m se instaleaz pe por iunile de drum unde se fac tratamente ale carosabilului du criblur existnd pericolul spargerii parbrizelor sau drum alunecos. Indicatoarele Limitare de vitez i Limitare de vitez diferen iat pe categorii de autovehicule oblig conduc torii de autovehicule s circule cu o vitez maxim mai mic dect cea nscris pe indicator pn la ntlnirea indicatorului Sfr itul limit rii de vitez sau dac a mai fost o restric ie pe sectorul respectiv de drum indicatorul Sfr itul tuturor restric iilor . Este anulat i de primul col al intersec iei. 21

Interzis ntoacerea

Interzis autovehiculelor de a circula f r a p stra ntre ele o

Limitare de vitez

Dep irea interzis Vam Taxa de trecere autovehiculelor destinate transportului de m rfuri. Indicatorul Dep irea autovehiculelor, cu excep ia motocicletelor f r ata , interzis . interzice oric rui autovehicul s dep easc alte autovehicule, cu excep ia motocicletelor f r ata . n zona de ac iune a acestui indicator motocicletele f r ata pot fi dep ite i la rndul lor pot dep i alte motociclete f r ata . Vehiculele simple ( bicicletelor, mopedelor, c rucioarelor trase sau mpinse i vehiculelor cu trac iune animal ) pot fi dep ite fiind exceptate de la lege deoarece denumirea indicatorului se refer la autovehicule. Semnifica ia indicatorului este anulat de indicatorul Sfr itul restric iei de dep ire sau dac a mai fost o restric ie pe sectorul respectiv de drum indicatorul Sfr itul tuturor restric iilor n zona de ac iune a indicatoarelor Vam i Tax de trecere conduc torii de vehicule sunt obliga i s opreasc pentru efectuarea pl ilor respective.

Dep irea autovehiculelor, cu excep ia motocicletelor f r ata , interzis .

Accesul interzis autovehiculelor Sfr itul tuturor care transport substan e restric iilor inflamabile sau periculoase Indicatorul Claxonarea interzis interzice claxonarea n apropierea unor obiective ca: spitale, coli etc. cnd este instalat la intrarea n localit i interzice claxonarea n localitatea respectiv i n intervalul de timp 6 22 tiut fiind faptul c n localit i claxonarea este interzis n intervalul de timp 22 6. Pentru evitarea unui pericol eminent pot fi folosite oricnd mijloacele de avertizare sonor , cu condi ia s se realizeze de la o distan de cel pu in 25 m fa de cel avertizat. Indicatorul Sfr itul tuturor restric iilor se refer la restric iile de dep ire, claxonare i limitare de vitez .

Control POLI IE

Claxonarea interzis

Sfr itul limit rii de Oprirea interzis Sta ionare interzis Zon de sta ionare vitez cu durat limitat Se consider oprire imobilizarea voluntar a unui vehicul pe drumul public, pe o durat de cel mult 5 minute. Peste aceast durat imobilizarea se consider sta ionare. Indicatorul Oprirea interzis este valabil pn la prima intersec ie n cazul n care sub el nu sunt alte specifica ii. n zona de valabilitate se interzic i manevrele de sta ionare, ntoarcere i mers napoi. 22

Indicatorul Sta ionarea interzis este valabil pn la prima intersec ie n cazul n care sub el nu sunt alte specifica ii. Indicatoarele Oprirea interzis i Sta ionarea interzis pot fi nso ite de indicatoare adi ionale care le precizeaz valabilitatea: ex. fig 1 nceputul semnifica iei indicatorului ( n acest caz grupajul semnific nceputul zonei cu oprire interzis ) i fig 2 Sfr itul semnifica iei indicatorului (acest caz grupajul semnific sfr itul zonei cu sta ionare interzis ) Sub indicatorul Zon de sta ionare cu durat limitat este specificat pe o pl cu adi ional perioada de timp n care este interzis sta ionarea. Ex fig. 3.

7rr- 10rr h

Fig. 1.

Fig. 2.

Fig. 3.

Sfr itul zonei de sta ionare cu durat limitat

Sfr itul interzicerii dep irii

Sta ionare alternant

Sta ionare alternant

Primul indicator Sta ionare alternant interzice sta ionarea n zilele impare ale lunii iar al doilea interzice sta ionarea n zilele pare ale lunii. Aceste indicatoare pot fi nso ite de indicatoare adi ionale de genul celor din care limiteaz sta ionarea.

Accesul interzis autovehiculelor care transport m rfuri periculoase

Accesul interzis autovehiculelor care transport substan e de natur s polueze apele

Accesul interzis autovehiculelor care transport m rfuri periculoase

Accesul interzis autovehiculelor care transport substan e de natur s polueze apele

23

Zon cu vitez limitat 40 Km/h B 3 Indicatoare de obligativitate

Sfr itul zonei cu vitez limitat de 40 Km/h

Au form rotund , fondul albastru i n interior un desen de culoare alb la care se refer obligativitatea respectiv .

nainte La dreapta La dreapta nainte i la dreapta Indicatorul anite are valabilitate doar n intersec ia n care este montat interzicnd virajul la stnga, sau la dreapta. Primul indicator La dreapta oblig conduc torii de vehicule s schimbe direc ia de mers prin viraj la dreapta f r s -l dep easc , iar cel de a-l doilea indicator la dreapta oblig conduc torii de vehicule s schimbe direc ia de mers prin viraj la dreapta dup trecerea prin dreptul lui. Indicatorul anite i la dreapta are valabilitate doar n intersec ia n care este montat interzicnd virajul la stnga.

Ocolire

Ocolire

Intersec ie cu sens giratoriu

Pist pentru biciclete

La intrarea n intersec iile cu sens giratoriu se va acorda prioritate vehiculelor care circul n acel moment prin intersec ie.

Delimitarea pistelor pentru pietoni i bicicli ti

Delimitarea pistelor pentru pietoni i bicicli ti

Pist comun pentru pietoni i biciclete

Pist pentru pietoni

Vitez minim obligatorie

Sfr itul vitezei minime obligatorie

Lan uri pentru z pad

Drum obligatoriu pentru categoria de vehicule 24

Indicatorul Vitez minim obligatorie oblig conduc torii de vehicule s circule o o vitez superioar celei nscrise pe indicator. Indicatorul Lan uri pentru z pad oblig conduc torii de autovehicule cu masa maxim autorizat mai mare de 3500 Kg s echipeze autovehiculele respective cu lan uri pentru z pad . Conduc torii de autovehicule din categoria B nu au aceast obliga ie .

Direc ia obligatorie pentru vehicule care transport m rfuri periculoase

Direc ia obligatorie pentru vehicule care transport m rfuri periculoase

C. INDICATOARE DE ORIENTARE I INFORMARE

C1. Indicatoare de orientare Au form dreptunghiular , fondul albastru i n interior desene i s ge i.

Presemnalizarea direc iilor la o intersec ie de drumuri n afara localit ilor

Presemnalizarea direc iilor la o intersec ie denivelat de drumuri

Presemnalizarea direc iilor indicate

Presemnalizarea traseului pentru evitarea localit ii

Presemnalizarea direc iilor ntro intersec ie cu sens giratoriu

Presemnalizarea perioadelor de timp n care drumul este nchis

Presemnalizarea traseului de urmat n cazul unei restric ii de circula ie

25

Presemnalizarea unui loc periculos, o interzicere sau o restric ie pe un drum lateral

Band rezervat circula iei autovehiculelor de transport public de persoane

Drum f r ie ire

Presemnalizarea traseului de urmat n vederea efectu rii virajului la stnga

Confirmarea direc iei de mers pe autostrad spre localit i mai importante i distan ele pn la acestea

Presemnalizarea pe autostrad pentru parcare

Presemnalizarea pe autostrad pentru spa iu de serviciu

Traseu de urmat pentru anumite categorii de vehicule

Traseu de urmat pentru anumite categorii de vehicule

Band destinat circula iei vehiculelor lente

Benzi destinate circula iei

Selectarea circula iei pe direc ii de mers n apropierea intersec iei

Selectarea circula iei pe direc ii de mers n apropierea intersec iei

Terminarea benzii de circula ie din dreapta p r ii carosabile

Terminarea benzii de circula ie din stnga p r ii carosabile

26

Selectarea circula iei pe direc ii de mers n apropierea intersec iei

Vitez minim obligatorie pentru diferite benzi de circula ie

Vitez minim obligatorie pentru o band ce circula ie

Limite de viteze pentru diferite benzi de circula ie

Direc ia c tre localitatea indicat

Direc ia c tre localitatea indicat

Direc ia c tre localit ile indicate

Direc ia de urmat pentru autovehicule destinate transportului de m rfuri

Direc ia i distan a pn la locul la care se refer indicatorul

Direc ia spre obiective locale

Direc ia spre aeroport

Direc ia spre obiectivul turistic

Direc ia de urmat n cazul devierii temporare a circula iei

Direc ia de urmat n cazul devierii temporare a circula iei

Drum na ional

Drum jude ean

Drum comunal

Drum deschis traficului interna ional

Direc ia spre drumul deschis traficului interna ional

Traseu de tranzit european

Simbolul i num rul autostr zii

27

Curs de ap , tunel sau viaduct

Intrare n localitate

Ie ire din localitate

Intrare localitate

Ie ire localitate

Limitare de jude

Confirmarea direc iei de mers spre localit i mai importante i direc iile pn la acestea

Confirmarea direc iei de mers spre o localitate i distan a pn la aceasta

Organizarea traficului pe benzi de circula ie

Telefon de urgen Depanare)

( Poli ie, Ambulan , Pompieri,

C 2. Indicatoare de informare

Au form dreptunghiular , fondul albastru i n interior de regul desene de culoare neagr pe fond alb. 28

Trecere pentru pietoni

Trecere pentru pietoni

Limitele generale pentru vitez

Teren pentru caravane

Teren pentru camping i caravane

Caban pentru turi ti

Parcare

Parcare subteran

Parcare

Complex de servicii

W C public

Service auto

Sta ie taximetre

Drum pentru autovehicule

Sfr itul drumului pentru autovehicule 29

Indicatorul Drum pentru autovehicule se instaleaz la nceputul drumurilor expres.

Restaurant

Hotel sau motel

Poli ia

Sta ie autobuz

Control radar

Vitez recomandat Sfr itul zonei cu vitez recomandat Ppentru fluidizarea traficului, la ntlnirea indicatorului Vitez recomandat conduc torii de vehicule vor circula pe ct posibil cu viteza nscris pe indicator.

Sens unic Pe str y y y y

Sens unic

zile cu sens unic se vor respecta urm toarele reguli : ntoarcerea este interzis ( ntoarcerea ar nsemna circula ie pe contrasens); dep irile se fac numai partea stng ; tremvaele pot fi de ite i pe partea dreapt ; este permis oprirea i pe partea stng cu condi ia s fie l sat liber cel pu in o band de mers ; y vehiculele care vireaz la stnga se vor ncadra pe banda de lng bordura din stnga, vehiculele care vireaz la dreapta pe banda din dreapta, iar cele care merg nainte pe orcare ; y mersul napoi este permis 50m ; y pietonii care traverseaz prin locuri special amenajate, au prioritate de trecere pe ntreaga l ime a drumului ; 30

nu sunt interzise virajele la stnga sau la dreapta ;

Autostrad

Sfr it de autostrad

Limite maxime de viteze pe autostrad n func ie de condi iile meteo

mbarcare pe ferriboat

Imbarcare pe vagoane platform de cale ferat

Inchirieri auto

Informa ii rutiere

Zon reziden ial

Sfr itul zonei reziden iale

Spital

Punct de informare

Muzeu

Supermarket

Pasaj subteran pentru pietoni

Pasarel pentru pietoni

Pasaj subteran pentru pietoni

Vulcanizare

31

Tunel

Sfr itul tunelului

Zon industrial

Port

Ap potabil

Po ta

Zon de vn toare

Zon de pescuit

Centru viticol

Plaj

Loc de joac pentru copii

Cntar pentru autovehicule

Stadion

Autogar

Post de prim- ajutor

Sta ie de tramvai

32

Sta ie alimentare cu carburant inclusiv benzin f f plumb

Sta ie alimentare cu carburant inclusiv benzin f f plumb i gaz petrolier lichefiat

Informa ii rutiere

Num rul imobilului

Refugiu rezervat depan rii

Presemnalizarea sediului Poli iei autostr zii

Distan a de siguran ntre vahicule pentru viteze de cel mult 60 km/h

Distan a de siguran ntre vahicule pentru viteze mai mari de 60 km/h

Acces pe batz de tichet

Direc ia i distan a pn la telefonul pentru apel de urgen

C 3 indicatoare de informare turistic Au form dreptunghiular , fondul maro i n interior desene de culoare neagr pe fond alb.

Castel, cetate

Teleschii

Monument

Telecabin

Pensiune agroturistic

Biserc

Pe ter

Prtie schii

33

Vestihii istorice

Rezerva ie natural

Mn stire

Cascad

D PANOURI ADI IONALE

Semnele adi ionale con in inscrip ii sau simboluri care precizeaz , completeaz ori limiteaz semnifica ia indicatoarelor sub care se montaeaz . Se pot monta pe panouri ce includ indicatoare ori chear pe indicatoare, dac n elegerea semnifica iei acestora nu este afectat .

Distan a pn la Distan a ntre indicator i Viteza recomandat pe care se refer locul periculos la care se un sector de drum cu indicatorul de refer . semafoare sincronizate presemnalizare sau informare

Trecere la nivel cu calea freat prev zut cu instala ie de semnalizare luminoas automat

Trecere la nivel cu calea ferat industrial completnd indicatorul Alte pericole

Sensul sau sensurile de circula ei pentrucare sunt valabile semnifica ia semnalelor luminoase ale semaforului

Sensul sau sensurile de circula ei pentrucare sunt valabile semnifica ia semnalelor luminoase ale semaforului

Intervalele de timp n care este permis sta ionare vehiculelor care efectuiaz aprovizionare

Exceptarea unor categorii de vehicule

Ramp pentru persoane cu handicap locomotor

Modalit i n care se execut parcarea

Modalit i n care se execut parcarea 34

de la semnifica ia indicatorului

nceputul i lungimea zonei la care se refer indicatorul

nceputul zonei de ac iune a indicatorului

Sfr itul zonei de ac iune a indicatorului

Confirmarea zonei de ac iune a indicatorului

Direc ia drumului cu prioritate

Direc ia drumului cu prioritate

Persoane cu handicap

Du

Categoria de autovehicule la care trebuie s respecte semnifica ia indicatorului

Categoria de autovehicule care trebuie s respecte semnifica ia indicatorului

Categoria de autovehicule la care se refer indicatorul

Polei, ghea , z pad

Polei, cea , viscol

Parcare cu plat

Parcare cu plat

Ridicarea autovehiculelor parcate neregulamentar

Lungimea sectorului periculos la care se refer indicatorul

Folosirea farurilor de ntlnire

Intervalul de timp n care ac ioneaz indicatorul

Intervalul de timp n care ac ioneaz indicatorul

Direc ia i distan a pn la locul la care se refer indicatorul

Distan a pn la indicatorul

Num rul nodului rutier de 35

 0prire

pe autostrad

INDICATOARE RUTIERE I MIJLOACE DE SEMNALIZARE A LUCR RILOR N ZONA DRUMURILOR PUBLICE

1. INDICATOARE RUTIERE TEMPORARE Aceste indicatoare crespund indicatoarelor de avertizare, de restric ie sau interzicere ori indicatoarelor de orientare au acelea i caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea c fondul alb este nlocuit cu fondul galben.

Circula ie n ambele sensuri

Drum ngustat

Drum ngustat pe parete stng

Drum ngustat pe partea dreapt

Impro c ri de pietre

Drum alunecos

Acostament periculos

Alte pericole

Semafoare

Drum cu denivel ri

Lucr ri

36

Dep ire vehiclelor cu excep ia motocicletelor f r ata , interzis

Limitare de vitez

Sfr itul interzicerii de a dep i

Terminarea tuturor restric iilor

Deviere temporar

Deviere temporar

Deviere temporar

Deviere temporar

Abatere temporar

Abatere temporar

Terminare abaterii temporare

Presemnalizarea rutei ocolitoare

ngustare temporar

ngustare temporar

ngustare temporar

Presemnalizarea lucr rii pe str zi

C rucioare portsemnalizare

C rucioare portsemnalizare

Parapet din material plastic

Stegule

Palete de semnalizare

2 MIJLOACE AUXILIARE DE SEMNALIZARE A LUCR RILOR

Lucr ti de tratamente a suprafe ei p r ii

Marcaje rutiere

Semnalizarea unui utilaj care se deplaseaz

Succesiune de puncte de lucru 37

carosabile

lucrnd

Presemnalizarea unui sector cu circula ie alternant

Presemnalizarea unui sector cu circula ie alternant

Presemnalizarea rutei ocolitoare

Presemnalizarea rutei ocolitoare

Barier

normal

Barier direc ional

Baliz bidirec ional

Balize bidirec ionale care indic ocolirea obstacolului pri stnga sau prin dreapta

Balize cuplate cu l mpi cu lumin galben intermitent

Lamp cu lumin galben intermitent

Semafor mobil

Balize tip jalon

Ghirland polietilen sau lan

Con de dirijare

INDICATOR KILOMETRIC

Drum na ional

Drum jude ean

Drum comunal

38

DISPOZITIVE DE SEMNALIZARE LUMINOAS

2.1. SEMNALE LUMINOASE PENTRU DIRIJAREA CIRCULA IEI VEHICULELOR Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate direrit emise succesiv, continuu sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor. Dup num rul corpurilor de iluminat semafoarele sunt :  Cu un corp de iluminat, cu lumin intermitent de avertizare ;  Cu dou corpuri de iluminat pentru pietoni i bicicli ti ;  Cu trei corpuir de iluminat, pentru vehicule  Cu patru sau mai multe corpuri de iluminat pentru tamvae. Succesiunea lentilelor de sus n jos este urm toarea :  Ro u, galben, verde la semaforul cu trei culori  Ro u, verde la semaforul pentru pietoni i bicicli ti  Trei la partea superioar i unul jos toate cu lumin alb pentru tramvae.

Semafor

Semafoare cu indicatea direc iei de deplasare

Semafor combinat cu dispozitiv de cronometrare a timpului aferent culorii

Semafor cu panou de contrast

Semafor pentru biciclete

Semafor pentru pietoni

Semafor pentru pietoni combinat cu dispozitiv de cronometrare a timpului aferent cuolorii

39

Semafor de avertizare

Semafor special pentru tramvae

Semafoarele se instaleaz n intersec ii astfel nct s fie vizibile de la o distan de cel pu in 50 m. Acestea pot fi repetate deasupra, n mijlocul sau de cealalt parte a intersec iei. Semnifica ia semnalelor luminoase ale semaforului sunt valabile pe ntrega l ine a p r ii carosabile n sensul de mers al vehiculelor. n acest caz pietonii care traverseaz strada pe culoarea verde a semaforului au prioritate de trecere pe ntreaga l ime a drumului. In cazul drumurilor cu mai multe benzi pe sens, pentru direc ii diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot instala deasupra unora sau uenia din benzi, caz n care semnifica ia semafoarelor luminoase se limiteaz la banda sau benzile astfel semnalizate. Pe l mpile de culoare ro ie i verde ale semafoarelor pot fi aplicate s ge i de culoare neagr care indic direc iile de deplaseare corespunz toare acestora. In acest caz interdic ia sau permisiunea de trecere impus de semnalul luminos este limitat de direc ia sau direc iile indicate prin aceste s ge i. Aceea i semnifica ie au i s ge ile de pe panourile adi ionale care nso esc semafoarele la partea inferioar . S ge ile pentru mersul nainte au vrful ndreptat n sus. Semnalul verde permite trecera. Se interzice p trunderea n intersec ie la culoarea verde a semaforului, ori un indicator de prioritate permite cnd datorit aglomera iei conduc torul vehiculului risc s r mn imobilizat n intersec ie, stnjenind sau mpedecnd desf urarea traficului. Conduc torii de vehicule care p trund n intersec ii la culoarea verde a semaforului au obliga ia de a respecta i semnifica ia indicatoarelor instalate n interiorul acestora ( de avertizare, de interdic ie ,de obligativitate i orientare) i regulile de circula ei impuse . Nu se respect indicatoarele de prioritate stop sau cedeaz trecerea atunci cnd semafoarele func ioneaz . Atunci cnd conduc tori de vehicule vireaz la stnga, vor acorda prioritate de trecere vehiculelor, care vin din fa i pietonilor care traversez strada pe semnalul verde al semaforului, iar cnd execut virajul la dreapta, vor acorda prioritate numai pietonilor, care traversez strada pe semnalul verde al semaforului. n aceste cazuri pietonii au prioritate de trecere pe ntreaga l ime a drumului. Semnalul ro u interzice trecerea In acest caz vehiculul trebuie oprit naintea marcajului pentru oprire, sau dup caz, pentru tecera pietonilor, iar n lipsa acestora n dreptul semaforului. Dac semaforul este instalat n centul intersec iei sau de cealalt parte a acesteaia, n lipsa marcajului pentru oprire sau pentru pietonri, vehiculul trebuie oprit nainte de marginea p r ii carosabile a drumului ce urmeaz a fi intersectat. Cnd semaforul ro u func ioneaz concomitent cu cel galben , acesta anun apari ia semnalului verde. Cnd semaforul este nso it de una sau mai multe l mpi care emit lumin intermitent de culoare verde sub forma unei s ge i pe fond negru c tre dreapta, conduc torii de vehicule pot executa virajul n direc ia indicat , dac exist band liber , oricare ar fi n acel moment semnalul luminos n func iune al semaforului. In acest caz ace ti conduc torii sunt obliga i s acorde prioritate de trecere participan ilor la trafic cu care se intersecteaz i care circul conform semnifica iei culorii semaforului ( culoarea verde). Atunci cnd drumul are dou benzi pe sens, n lipsa altor mijloace de semnalizare este de n eles c ceilal i participan i la trafic, nu sunt obliga i s fac loc pentru cei care vireaz la dreapta, ntruct conform legii cei care circul pe direc ia nainte se pot ncadrea pe oricare din cele dou benzi. Semnalul galben ap rut dup semnalul verde nu se permite conduc torilor de vehicule intrarea n intersec ie dect n situa iile n care vehiculul este foarte aproape de intersec ie i nu poate fi oprit n condi ii de siguran . In aceast situa ie vehivulele trebuie oprite ca i n cazul semnalului de culoare ro ie. Semanlul de culoare galben intermitent permite trecera conduc torii de vehicule avnd obliga ia s circule cu vitez redus i s respecte semnalizarea rutier i a regulile de circula ie aplicabile n acel loc. 40

Semafoarele pentru tramvae trebuie nso ite de panouri adi ionale i au urm toarea semnifica ie :  Semnalul liber trecere este dat de combina ia l mpii inferoare cu una din l mpile situate la partea superioar pentru indicarea direc iei ( stnga, dreapta, nainte).  Semnalul de interzicere este dat de iluminarea concomitent a celor trei lumini din partea superoar a casetei. Semafoarele pentru bciclete au n cmpul lor imaginea unei biciclete pe fond negru. Semafoarele pentru pietoni au n cmpul lor imaginea unui pieton pe fond negru. Semnalele luminoase pentru pietoni sunt de culoare verde i ro ie. Acestea func ioneaz corelate cu cele pentru dirijarea circula iei vehiculelor. Semnalul de culoare verde poate avea n cmpul s u imaginea unui pieton aflat n mers, iar cel ro u imaginea unui pieton oprit. Aceste semnale pentru pietoni pot fi nso ite de semnale acustice pentru a asigura traversarea drumulu public de c tre nev z tori. Semafoarele pentru pietoni combinat cu dispozitiv de cronometrare a timmpului aferent culorii au n cmpul lor imaginea a doi pietoni de culoare ro ie respectiv verde pe fond negru. Cnd siluieta pietonului de culoare verde este n func iune, este permis trecerea, iar cnd este n func iune siluieta pietonului de culoare ro ie, este interzis trecerea.

Dispozitive luminoase pentru dirijarea circula iri pe benzi cu circula ie reversibil

Circula ia pe benzile reversibile se poate desf ura n ambele sensuri i este dirijat prin semnale luminoase sub forma unor bare ncruci ate de culoare ro ie i sub forma unor s ge i de culoare verde ndreptate spre benzile respective. Cnd deasupra benzilor, delimitate prin marcaje longitudinale, sunt aprinse semnale ro ii sub forma unor bare ncruci ate, se interzice acceasul vehiculelor pe banda deasupra c reia se g se te, iar 41

cnd sunt aprinse semnale verzi sub forma unor s ge i ndreptate n jos, permite p trunderea i circula ia vehiculelor pe aceste benzi . Schimbarea semnalului verde n cazul benzilor cu circula ie reversibil este semanlizat prin apari ia unui semanl sub forma unor s ge i de culoare galben sau alb cu vrful orientat n diagonal c tre n jos, spre dreapta. In acesta caz conduc torii de vehicule care se deplaseaz pe acete benzi au obliga ia de a le p r si i a se deplasa pe banda sau benzile indicate prin s ge i ntruct banda deasupra c reia se afl aceste semnale este pe punctul de a fi nchis circula iei conduc torilor c rora li se adreseaz .

2.3. SEMNALIZAREA TRECERERII LA NIVEL CU CALEA FERAT Semnalele luminoase se amplaseaza pe acelasi suport, indreptate in aceiasi directie de o parte si de alta a caii ferate pe partea dreapta in sensul de mers. Cand conditiile de vizibilitate impun acestea se amplaseaza si pe partea stanga, sau in mijlocul drumului pe un refugiu sau deasupra.

Trecere la nivel cu calea ferat simpl cu semibarier , prev zut cu semnale luminoase de avertizare a apropierii trenului

Trecere la nivel cu calea ferat simpl f r barier , prev zut cu semnale luminoase de avertizare a apropierii trenului

Trecere la nivel cu calea ferat dubl f r barier , prev zut cu semnale luminoase de avertizare a apropierii trenului

La trecerile la nivel cu calea ferata fara bariere semnalul luminos pentru anuntarea apropierii trenului este compus din doua lumini rosii care functioneaza intermitent alternativ. In cazul trecerilor prevazute cu bariere sau semibariere acest semnal anunta coborarea acestora. Semnalul luminos trebuie insotit de semnal sonor de avertizare. In cazul drumurilor de pamant cu circulatier redusa de vehicule si pe caile pentru pietoni poate fi folosit doar semnalul sonor de avertizare. Cand semnalul cu lumini rosii alternativ este stins, functioneza semnalul de culoare alba cu cadenta lenta. Acest semnal semnifica permisiunea de trecere. Apropiera de o trecere la nivel cu calea ferta se semnalizeaza cu inicatoare cu aceasta semnificatie instalate succesiv din 50 in 50 de metri de la cea mai apropiata sina. Trecerile la nivel cu calea freata fara bariere trebuie semanlizata dupa caz cu indicatoarele Trecere la nivel cu calrea freata simpla fara bariere sau Trecere al anivel cu calea ferata dubla fara bariera . Aceste indicatoare insotesc intodeauna si semanlele luminoase la trecerile la nivel cu calra fereta. 42

La trecerila la nivel cu calea ferata industriala se instaleaza indicatorul de avertizare Trecere la nivel cu calea ferata fara bariere insotit de indicatorul Alte pericole . In acest caz circulatia este dirijata de un agent de cale ferata si conducatorii de vehicule au obligatia sa respecte semnalele date de acestia, Barierele si semnbarierele sunt marcate cu benzi alternative de culoare rosie si alba si la mijloc sunt prevazute cu un disc de culoare rosie. Pe drumurile neiluminate benzile trebuie sa fie reflectorizante. De asemeni in aceste conditii barierele sau semibarierele trebuie luminate sau prevazute cu lumina rosie. Portile de gabarit instalate inaintea trecerilor la nivel cu calea ferata electrificata sunt marcate cu benzi alternative de culoare galbena si alba. Pe stalpii de sustinere a portilor de gabarit se instaleaza indicatore pe care sunt precizate inaltimile maxime admise.

2.4. MARCAJE RUTIERE

Marcajele servesc la organizarea circula iei, avertizare sau ndrumare participan ilor la trafic avnd rolul de a separa sensurile i benzile de ciercula ie ct i de a delimita partea carosabil . Pot fi folosite singure sau mpreun cu alte mijloace de semnalizare rutier pe care le completeaz , le nt rec sau le precizeaz semnifica ia. Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt :  Longitudinale, care pot fi : 1. de separare a sensurilor de circula ie; 2. de delimitare a benzilor de circula ie; 3. de delimitare a p r ii carosabile ;  Transversale, care pot fi: 1. de oprire; 2. de cedare a trecerii; 3. de traversare pentru pietoni 4. de traversare pentru bicicli ti ;  Aalte marcaje, care pot fi; 1. deverse: 1.1 de ghidare 1.2 pentru spa ii nguste 1.3 pentru spa ii de interzie 1.4 pentru interzicerea sta ion rii ; 1.5 pentru sta ii de autobuz, troleibuze, taximetre ; 1.6 pentru locuri de parcare 2. laterale 2.1 pe lucr i de art ( poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin etc) 2.2 pe parapete ; 2.3 pe stlpi i copaci afla i pe platforma drumului ; 2.4 pe borduri.

2.4.1. LONGITUDINALE Sunt formate din linii continuie, discontinuie sau combinate. 43

Marcajul longitudinal format dintr-o linie continu simpl sau dubl interzice trecerea cu vehiculul peste el. Marcajul format dintr-o linie continu aplicat pe bordura trotuarului sau la marginea p r ii carosabile, interzice sta ionarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Dac marcajul este nso it de un indicator de interzicere a sta ion rii, acesta precizeaz lungimea sectorului de drum pe care este valabil interzicerea. Banda delimitat printru-un marcaj longitudinal, format din linii continue pe care este aplicat i un marcaj simboliznd o anumit categorie sau anumite categorii de vehicule, delimiteaz banda rezervat circula iei acelei sau acelor categorii de vehicule. Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinu simpl sau dubl are rolul de a delimita benzile de n vederea orient rii circula iei caz n care distan a dintre segmentele marcajului este considerabil mai mare dect lungimea acestora i anun are apropierii de o linei continu la intersec iei sau un loc ce prezint un risc particular caz n care distan a dintre segmentele marcajului este considerabil mai mic dect lungime lor . Acest marcaj permite trecerea peste el, numai atunci cnd conducatorii de vehicule schimba banda de circulatie, directia de deplasare ori cnd s-au angajat in depasire. Aceste manevre se vor executa numai dupa ce acestia au semnalizat si s-au asigurat ca nu pericliteaza siguranta celorlalti participanti la trafic care ii urmeaza sau ii preceda sau circula din sens opus. Aceasta obligatie revine conducatorilor de vehicule si atunci cnd pe drumul public nu sunt aplicate marcaje. Linia discontinua dubl este destinat delimit rii uneia sau mai multor benzi de circula ie reversibil . In cazul in care sensul de circulatie este separat de un Marcaj longitudinal format dintr-o linie continu i una discontinu al turate, conducatorii de vehicule sunt obligati sa respecte semnificatia liniei celei mai apropiate de vehicul in directia de deplasare. Dac linia marcajuli cea mai apropiat este discontinu atunci sa poate trece peste marcaj iar dac linia cea mai apropiat este continu nu se poate trece peste marcaj.

Marcaje la apropierea de o intersec ei

Marcaj de separarea a sensurilor de circula ie format dintr-o linie continu simpl . Marcajele dedelimitare a benzilor de circula ie de acela i sens cu o linie discontinu . Marcaje de delimitare a p r ii carosabile cu o linie discontinu

Marcaj de separare a sensurilor de circula ie formate dintr-o linie continu simpl . Marcaj de

Marcaj de delimitare a sensurilor de circula ie format dintr-o linie continu dublat de una 44

delimitare a p r ii carosabile cu o linie discontinu

discontinu . Marcajele de delimitare a p r ii carosabile cu o linie continu .

Marcaje pentru benzi cu circul ia reversibil

Marcaje cu zon verde separatoare

Marcaje pentru band de accelerare

Marcaje pentru band de decelerare

Marcajul benzii de stocaj pentru virajul la stnga

Marcajul benzii suplimentare pentru vehicule lente

2.4.2. MARCAJE TRANSVERSALE Marcajul transversal format dintr-o linie continu , aplicat pe l imea uneia sau mai multor benzi, indic linia naintea c ruia trebuie oprit autovehiculul impus de indicatorului Oprire , un semnal luminos, semnele agentului de circula ie, la trecerea la nivel cu calea ferat , line de tramvai sau trecere pentru pietoni. Inaintea acestui marcaj se poate aplica pe partea carosabil inscrip ia STOP Marcajul transversal format dintr-o linie discontinu , aplicat pe l imea uneia sau mai multor benzi, indic linia ce nu trebuie dep it atunci cnd se impune cedarea trecerii. Inaintea acestui marcaj de poate aplica pe partea carosabil un triunghi cu vrful ndreptat spre vehiculul care se apropie. Marcajul transversal format din linii foarte groase paralele cu axul drumului indic o trecere pentru pietoni. Marcajul transversal format din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic fa de axa drumului indic locul travers rii p r ii carosabile pentru bicicli ti.

45

Marcaje de traversare pentru biciclete

Marcaje transversale pentru oprire i cedearea trecerii

Marcaje de traversare pentru pietoni

2.4.3 MARCAJE DIVERSE Marcajele cum sunt s ge ile, inscrip iile , liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnifica ia indicatoarelor sau pentru a de participan ilor la trafic indica ii care nu le pot fi furnizate, n mod adecvat, prin indicatoare. Marcajul sub forma unei sau unor s ge i aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin liniii continue, oblig la urmarea direc iei sau direc iilor indicate. S geata de repliere care sete oblic fa de axul drumului, aplicat pe o band sau intercalat ntr-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizeaz obliga ia ca vehiculul care nu se afl pe banda indicat de s geat s fie condus pe acea band . Marcajul format dintr-o linie n zig-zac semnific interzicerea sta ion rii vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completat de inscrip ia BUS sau TAXI poate fi folosit pentru semnalizarea sta iilor de autobuz, troleibuz respectiv de taximetre. Marcajul aplicat n afara benzilor, format din linii paralele, nconjurate sau nu cu o linie de contur, delimiteaz spa iu interzis circula iei.

Marcaje de ghidare la traversarea unei intersec ii

Marcaje de ghidare n intersec ii

46

Marcaje pentru spa ii nguste

Marcaje la ngustarea drumului cu o band pe sens

Spa ii interzise circula iei

Marcaje de reducere a vitezei naintea unor curbe deosebit de periculoase

Marcaje la refugii pe partea carosabil

Sta ie de autobuz, troleibuz

S ge i de schimbare a benzii

2.4.4 MARCAJE LATERALE

Interzicerea sta ion rii

Marcaje inscrip ionate pe partea carosabil

47

Marcajul benzii rezervate circula iei mijloacelor de transport n comun

Marcaje pe borduri

Marcaje pe coronamentele podurilor

Marcaje pe parapete

Marcaje pe ziduri de sprijin i pe infrastructurile pasajelor inferioare

Marcaje la pasajele care nu au asigurat gabaritul la ntlnire

Locuri de parcare

Marcajele sunt de regul de culoare alb , cu excep ia celor ce se aplic pe elementele laterale ale drumului care sunt de culoare alb , neagr sau galben i neagr , percum i celor provizorii, folosite la organizarea circula iei n zona lucr rilor care sunt de culoare galben . Limitele laterale ale drumulumului se semnalizeaza prin stalpi laterali de delimitare sau prin parapete dotate cu dispozitive reflectorizante de culoare rosie vizibile numai din partea dreapta si alba ori galbena. Dispozitivele reflectorizante pot fi montate si pe parapetii de protectie, peretii tunelurilor, zidurilor de sprijin si alte amenajari rutiere.

2.4.5 MARCAJE TEMPORARE PENTRU SEMNALIZAREA LUCR RILOR N ZONA DRUMULUI PUBLIC

48

Marcaje temporare pentru semnalizarea lucr rilor n zona drumului public

Semnalizarea se realizeaza cu panouri bariere, stalpi de delimitare, conuri sau alte mijloace fluorescente reflectorizante. Daca aceste mijloace nu sunt reflectorizante ele trebuie luminate pe timp de noapte cu lumini de culoare galbena, iar cand lucrarile se executa pe axul drumului luminile pot fi de culoare alba sau galbena. Pentru organizarea circulatiei pe sectoarele de drum pe care se executa lucrari , se instaleaza indicatoare si balize refectorizante sau, dupa caz, amenajari rutiere de tip limitatoare de viteza si aplicate marcaje corespunzatoare situatiei create. Daca este cazul, dirijarea circulatiei se realizeaza prin semale luminoase sau semnale ale lucratroului de drumuri desemnat si specializat.

Marcaje de interzicere a dep irii n unele curbe deosebit de periculoase

S ge i de revenire pe banda aferent sensului de mers

2.5.

SEMNALEL AGENTULUI DE CIRCULA IE I A ALTOR PERSOANE CARE DIRIJEAZ CIRCULA IA 2.5.1. SEMNALEL AGENTULUI DE CIRCULA IE

49

Aten ie oprire

Oprire

Oprire

Oprire

Oprire

Reduce i viteza

M ri i viteza

Bratul drept ridicat semnifica atentie oprire pentru toti participantii la trafic care se apropie, cu exceptia celor care nu ar mai putea opri in conditii de siguranta. Semnalul nu impune oprirea conducatrilor alfati deja in traversarea intersectiei. Bratul drept intins orizontal semnifica oprire pentru participatii la trafica care vin din spatele acentului de circulatie. Bratul stang intins orizontal semnifica oprire pentru participantii la trafic care vin din fata agentului de circulatie. Bratele intinse orizontal semnifica oprire pentru toti participantii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circula din directia sau din directiile intersectate de bratul sau bratele intinse. Balansarea pe verticala a unui dispozitiv cu lumina rosie oir bastonul reflectorizant pe timp de noapte semnifica oprire pentru participantii la trafic spre care este indreptat. Balansarea pe vertical a bratului semnifica reducerea vitezei. Rotirea vioae a bratului semnifica marirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grabirea traversareii drumului de catre pietoni.

2.5.2. SEMNALELE ALTOR PERSOANE CARE DIRIJEAZ CIRCULA IA Oprirea participantilor la trafic este obligatorie si la semnalul dat de : 1) poli i tii de frontier ; 50

ndrum torii de circula ie ai Ministerului Ap r rii ; agentii de cale ferata , la trecerile la nivel ; personalul autorizat din zona lucr rilor pe drumurile publice ; menbrii patrulelor scolare de circulatie, la trecerile pentru pietoni din apropiera unit ilor de nv mnt ; 6) nevazatorii, prin ridicarea bastonului alb, atunci cand acestia travetrseaza strada ; Persoanle prev zute la punctele 1-4 pot efectua i urm toarele semnale : y Balansarea pe verticala a bra ului, cu palma minii orientat c tre sol sau cu un mijloc de semnalizare, care semnific reducerea vitezei y Rotirea vioae a bratului, semnifica marirea vitezei de deplasare a vehiculelor, inclusiv grabirea traversareii drumului de catre pietoni 2.5. 3 SEMNALELE POLO ISTULUI DIN MA INA DE POLI IE Poli istul rutier aflat ntr-un autovehicul al polo iei poate utiliza i dispozitive luminoase cu mesaje verbale pentru transmiterea unei dispozi ii sau o indica ie participan ilor la trsafic. Oprirea unui autovehicul de catre un politist aflat intr-un autovehicul cu regin prioritar se face prin punerea in functiune a dispozitivelor lminoase cu mesaje variabile ( STOP POLITIA) sau cu bratul. Aceste semnale pot fi insotite de transmiterea unui apel prin amplificatorul cu voce. Conducatorii vehiculului caruia i s-a adresat semalul este obligat sa semnalizeze drepta si sa opreasca in afara partii carosabile ori cat mai aproape de bordura dau acostament. Poli istul rutier aflat ntr-un autovehicul al polo iei poate executa semnale cu bra ul, cu sau f r baston reflectorizant, scos pe partea lateral dreapt a vehiculului. Acest semnal semnific oprire pentru participan ii la trafic care circul n spatele autovehiculului poli iei. Acela i semnal efectuat pe partea stng semnific oprire pentru participan ii la trafic care circul pe banda stng n acela i sens de mers sau n sens opus celui autovehiculului poli iei.

2) 3) 4) 5)

Oprire

51

2.6. 2 MESAJE VARIABILE TRANSMISE CU DISPOZITIVE LUMINOASE INSTALATE PE AUTOVEHICULELE DE POLI IE

MESAJE AFI ATE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. STOP ATEN IE CONCURS MEN INE I ELIBERA I ELEIBERA I URM RI I GABARIT COLOAN CONTROL REDUCE I ATEN IE ATEN IE CIRCULA I POLI IA PERICOL SPORTIV ORDINEA ZONA BANDA POLI IA DEP IT OFICIAL POLI IA VITEZA BLOCAJ ACCIDENT

Oprirea unui autovehicul de catre un politist aflat intr-un autovehicul cu regin prioritar se face prin punerea in functiune a dispozitivelor lminoase cu mesaje variabile ( STOP POLITIA) sau cu bratul. Aceste semnale pot fi insotite de transmiterea unui apel prin amplificatorul cu voce. Conducatorii vehiculului caruia i s-a adresat semalul este obligat sa semnalizeze drepta si sa opreasca in afara partii carosabile ori cat mai aproape de bordura dau acostament. 2.6. 3 SEMNALELE POLO ISTULUI DE PE MOTOCICLETA DE POLI IE

52

Oprire

Oprire

Reduce i viteza

In cazul agentilor de politie aflati in misiune pe motociclete pot emite trei semnale : Bratul drept ridicat semnifica oprire pentru toti participantii la trafic. Bratul drept intins orizontal semnifica orire pentru participantii la trafic ca vin din spatele sau Balansare bratului sting pe verticala semnifica reducerea vitezei. Coloana oficiala este autovehiculul sau grupul de autovehicule insotit de cel putin un vehicul al politiei cu mijloacele speciale luminoase si sonore in functiune. Autovehiculele care formeaza coloana trebuie sa foloseasca luminile de intalnire. Coloanele oficiale pot fi depasite numai daca se semnalizeaza aceasta manevra de catre conducatorul coloanei. Se interzice interclarea sau atasarea la o astfel de coloana, care nu se supune restrictiilor de viteza, dar la intrarea in intersectii este obligata sa circule cu atentie si sa ia toate masurile pentru prevenirea accidentelor.

2.6. SEMNALE SPECIALE DE AVERTIZARE LUMINOASA SI /SAU SONORA ALE AUTOVEHICULELOR CU REGIM SPECIAL Semnalele speciale luminoase de avertizare sunt : 1) Lumina rosie i albastr , poate fi folosita de autovehicule apartinand politiei atruci cand sunt in misiune ; 2) Lumina rosie, poate fi folosita de autovehicule apartinand pompierilor, atruci cand sunt in misiune ; 3) Lumina albastra, poate fi folosita de autovehicule apartinand , jandarmeriei, politiei de frontiera, serviciului de ambulanta, Ministerul Apararii Nationale pentru controlul circulatiei vehiculelor proprii, protectiei civile, SRI, SPP, PNA, procurorii criminalisti, Directiei generale ale penetenciarelor, atruci cand sunt in misiune ; 4) Lumina galbena, poate fi folosita de autivehicule cu gabarite sau mase depasite, de cele care transporta marfuri periculoase, de cele destinate intretinerii sau repararii drumurilor publice ori tractarii vehiculelor aflate in pana. Semnalele mijloacelor de avertizare luminoas a vehiculelor cu regim prioritar prev zute la punctele 1, 2 i 3pot fi folosite i f r a fi nso ite de cele sonore, n func ie de natura i specificul misiunii sau de condi iile de trafic, caz n care autovehiculul respectiv nu are regim de circula ie prioritar . In situa ia n care participan i la trafic se deplaseaz pe aceia i direc ie, indiferent de sensul de mers, cu vahiculele apartinand politiei sau pompierilor, care au in functiune semanle luminoase de culoare rosie si albastra ( politia) si respectiv rosie ( pompierii) , concomitent cu cele sonore, sunt obligati sa opreasca imediat in afara partii carosabile sau cat mai arpoape de bordura ori acostament si sa permita trecerea. Aceast obliga ie revine inclusiv conduc torilor de autovehicule care au au n func iune semnale luminoase de culoare albastra In situa ia n care participan i la trafic se deplaseaz pe aceia i direc ie, indiferent de sensul de mers, cu vahiculele cu regim de circulatie prioritar , care au in functiune semalele luminoase de culoare albastra, concomitent cu cele sonore , sunt obligati sa reduca viteza, sa elibereze banda pe care circula autovehiculul cu regim prioritar, ori sa circule cat mai aproape de acostament. n intersectii conduc torii de vehicule sunt obliga i sa opreasca si sa le acorde prioritate de trecere orc rui autovehicul cu regim prioritar atunci cnd se deplaseaz la interven ii. 53

REGULI DE CIRCULATIE
RGULI GENERALE

Obligatiile participantilor la trafic 1) Participantii la trafic trebuie sa aiba un comportament care sa asigure fluenta si siguranta circulatiei, sa nu puna n pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor si sa nu aduca prejudicii proprietatii publice sau private. 2) Participan ii la trafic sunt obliga i, ca la cererea poli istului rutier, s nmneze acestuia documentele de identitate sau, dup caz, permisul de conducere, documentul de nmatriculare ori de nregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la m rfurile transportate, prcum i alte documente prev zute de lege. 3) Se interzic oric rei persoane , s lase sau s abandoneze obiecte , materiale ori substan e sau s creeze obstacole pe drumurile publice. Persoanele care nu au putut evita crearea unui obstacol pe drumurile publice sunt obligate s le inl ture i, dac nu este posibil s le semnalizeze prezen a i s anun e administratorul drumului public i cea mai apropiat unitate de poli ie. 4) Participantii la trafic sunt obliga i s anun e administratorul drumului public ori cea mai apropiat unitate de poli ie atunci cnd ia cuno tin de existen a pe drum a unui obstacol sau oric rei situa ii periculoase pentru fluien a i siguran a circula iei. 5) Conducatorii de autovehicule si pasagerii acestora, care ocupa locuri prevazute prin constructie cu centuri sau dispozitive de siguranta omologate, sunt obligati sa le poarte n timpul circulatiei pe drumurile publice, att in localitati, ct si in afara acestora. 6) Copiii cu vrsta sub 12 ani sau cu inaltimea sub 150 cm trebuie sa poarte centuri de siguranta adaptate greutatii si dimensiunilor lor, iar cei cu vrsta sub 3 ani se transporta numai in dispozitive de retinere omologate. 7) Se interzice transportul copiilor cu vrsta pn la 12 ani pe scaunul din fa chear dac sunt inu i n bra e n timpul transportului de c tre persoane majore. 8) Se interzice conduc torilor de autovehicule, precum i persoanelor care ocup locuri pe scaunele din fa s in n bra e animale n timpul deplas rii pe drumurile publiec 9) Se excepteaza de la obligatia de a purta centura de siguranta, in interiorul localitatilor:  conducatorii de autoturisme pe timpul executarii manevrei de mers inapoi;  femeile in stare vizibila de graviditate;  conducatorii de autoturisme care executa servicii de transport public de persoane, in regim de taxi;  instructorii auto in timpul orelor de pregatire a cursantilor.  persoanele care au certificat medical n care s fie men ionat afec iunea care contraindic purtarea centurii de siguran caz n care aceste persoane sunt obligate s aib asupra lor 54

certificatul medical, n con inutul c ruia trebuie s fie specificat durata de valabilitatea a acestui 10) n cazul in care in autovehicul exista att locuri dotate cu centuri de siguranta, ct si locuri fara astfel de dispozitive, se ocupa de preferinta locurile dotate cu centuri de siguranta. 11) Conducatorii si pasagerii motocicletelor si ciclomotoarelor sunt obligati sa poarte n timpul circulatiei pe drumurile publice casca de protectie omologata. 12) Se interzice transportul pe motociclete sau mopede a mai multe persoane dect locurile stabilite prin constructie si al obiectelor voluminoase. 13) Copiii in vrsta de pna la 7 ani, daca sunt tinuti in brate, precum si cei de pna la 14 ani se transporta numai in atasul motocicletelor. 14) Conducatorii de vehicule sunt obligati sa opreasca ct mai aproape de bordura sau acostament la trecerea autovehiculelor politiei si pompierilor aflate n misiune si care au n functiune semnalele acustice si pe cele luminoase de culoare rosie. 15) Conducatorii de vehicule sunt obligati sa reduca viteza, sa circule ct mai aproape de bordura sau acostament si sa acorde prioritate la trecerea autovehiculelor cu regim prioritar salvare, procuratur , SPP etc., si care au n functiune dispozitivele sonore si luminoase. 16) Pietonilor le este interzisa traversarea la apropierea vehiculelor cu regim de circula ie prioritar cnd se deplaseaz la interven ii. 17) Participantii la trafic sunt obligati sa respecte semnalele politistilor de frontiera, ale ndrumatorilor de circulatie ai Ministerului Apararii, agentilor cailor ferate, personalului autorizat din zona lucrarilor pe drumurile publice, echipajelor scolare de circulatie care actioneaza n imediata apropiere a unitatilor de nvatamnt, precum si ale orbilor, potrivit prevederilor din regulament. 18) Conducatorii de autovehicule si tramvaie sunt obligati ca, la solicitarea politistului, sa se supuna testarii aerului expirat sau, dupa caz, examinarii medicale si recoltarii probelor biologice n vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora. 19) Detinatorii de vehicule sunt obligati sa comunice politiei, la cererea acesteia, identitatea persoanei careia i-au ncredintat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice. 20) Conducatorii auto care efectueaza transport public de persoane sau de substante ori produse periculoase, precum si cei care conduc autovehicule cu mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite sunt obligati sa posede un atestat profesional, eliberat de autoritatea competenta 21) Conducatorilor de autovehicule, mopede si tramvaie le este interzisa folosirea telefoanelor mobile atunci cnd acestia se afla in timpul mersului, cu exceptia celor prevazute cu dispozitive de tip "mini libere". Utilizarea p r ii carosabile Vehiculele se conduc pe partea dreapta a drumului public, in sensul de mers ct mai aproape de marginea p r ii carosabile, cu respectarea semnifica iei semnaliz rii rutiere i a regulilor de circula ie, cu exceptia celor trase sau impinse cu mna, care circula pe partea stnga. Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, partile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte astfel : a) Dac un drum este prev zut cu o pist special destinat circula iei bicicletelor, acestea precum i mopedele vor circula numai pe pista respectiv In cazul in care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru mopede, biciclete si celelalte vehicule fara motor, acestea pot fi conduse si pe acostament in sensul de mers, daca circulatia se poate face fara pericol. b) Vehiculele grele, lente sau agabaritice ori cele care se deplaseaza cu viteza redusa trebuie conduse numai pe banda de lnga acostament sau bordura, daca in sensul de mers nu este amenajata o banda destinata acestora. 55

c) Vehiculele din serviciile de transport public de persoane se conduc pe banda rezervata acestora, daca o astfel de banda exista si este semnalizata ca atare. Pe aceeasi banda pot circula si autovehiculele cu regim prioritar cand se deplaseaza la interventii In cazul in care drumul are doua sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele vor fi conduse pe banda situata lnga acostament sau bordura. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stnga, daca banda de circulatie utilizata este ocupata, cu obligatia de a reveni pe banda din dreapta atunci cnd acest lucru este posibil dac aceasta nu este destinat vehiculelor lente sau transportului public de persoane. Similar se procedeaz i pe drumurile cu sen unic cnd circula ia se desf oar pe mai multe benzi. Pe partile carosabile cu circulatie in ambele sensuri si care au cel putin trei benzi, vehiculele nu trebuie sa fie conduse pe banda situata la marginea din stnga partii carosabile in sensul de mers, daca printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Pe drumul public cu cel mult doua benzi pe sens si cu o a treia banda pe care este amplasata linia tramvaiului lnga axul drumului, conducatorii de vehicule pot folosi aceasta banda, cu obligatia sa lase libera calea tramvaiului, la apropierea acestuia. Conduc torul de vehicul care circul pe banda situat lng marginea p r ii carosabile trebuie s acorde prioritate de trecere vehiculelor care efectuiaz transport public de persoane numai atunci cnd conduc torii acestora semnalizeaz inten ia de a reintre n trafic din sta iile prev zute cu alveole si s-au asigurat c prin aceast manevr nu pun n pericol siguran a celorlal i participan i la trafic.. . Pozitii in timpul mersului Pe un drum public prevazut cu minimum trei benzi pe sens, cnd conducatorii a doua autovehicule circula in aceeasi directie, dar pe benzi diferite si intentioneaza sa se inscrie pe banda libera dintre ei, cel care circula pe banda din dreapta este obligat sa permita celui care vine din stnga sa ocupe acea banda. Ex.Vehiculul de pe banda 3 are prioritate fa de vehiculul de pe banda 1

Pe drumul public cu mai multe benzi, conducatorii de autovehicule care circula pe o banda care se sfrseste, pentru a continua deplasarea pe banda din stnga trebuie sa permita trecerea vehiculelor care circula pe acea banda. Ex. Vehiculul de pe banda 2 are prioritate fat de vehiculul de pe banda 1 care se sfr e te.

2 1 In cazul in care tramvaiul este oprit intr-o statie fara refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie s opreasc in ordinea sosirii, in spatele acestuia, si sa-si reia deplasarea numai dup ce usile tramvaiului au fost inchise i s-au asigurat c nu pun n percol siguran a pietonilor angaja i n traversarea drumului public. Se interzice circulatia participantilor la trafic pe sectoarele de drum public la inceputul carora sunt instalate indicatoare cu aceasta semnificatie.

56

Semnalele conduc torilor de vehicule Conducatorii de vehicule semnalizeaza cu mijloacele de avertizare sonora, luminoasa sau cu bratul, dup caz, naintea efectu rii orc rei manevre sau pentru evitarea unui pericol iminent. Mijloacele de avertizare sonora nu pot fi folosite n zonele de ac iune a indicatorului Claxonarea interzis Prin excep ie pentru evitarea unui pericol iminent, in zona de actiune a indicatorului Claxsonare interzisa se poate folosi semnalul sonor sau luminos de la o distan de cel putin 25 m fa de cei c rora li se adreseaz , pe o durata de timp care sa asigure perceperea semnalului si fara sa determine pe ace tia la manevre care pun in pericpl siguranta circulatiei. Conduc torii vehiculelor cu regim prioritar pot folosi semnalul sonor sau luminos cnd se deplaseaz la interven ii sau misiuni care au caracter de urgen . Conduc torii de autovehicule sunt obliga i s utilizeze instala iile de iluminare i/sau semnalizarea acestora astfel : a) luminile de pozi ie sau de sta ionare pe timpul imobiliz rii autovehiculului pe partea carosaabil n afara localit ilor de la lasarea serii si pana in zorii zilei, ziua cand este ceata, ploua torential, ninge abundent ori in alte conditii care reduc vizibilitatea pe drumul public. b) Luminile de intalnire ( faza scurta) sau luminile de drum ( faza lunga), in mers , atat in localitati cat si in afara acestora, dupa gradul de iluminare al drumului public, iar cand ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa si luminile de ceata ; c) Luminile de ntlnire ale autovehiculelor care nso esc coloane militare sau cortegii, transport grupuri organizate de persoane i cele care tracteaz alte vehicule sau care transport m rfuri sau produse periculoase. d) Luminile de ntlnire pe timp de zi conduc torii de mopede, motociclete. e) Luminile de ntlnire pe timp de zi conduc torii de vehicule care circul pe autostr zi, drumui expres sau drumuri europene. f) Luminile pentru mersul napoi atunci cnd se execut aceast manevr . g) Luminile indicatoare de direc ie pentru semnalizarea schimb rii direc iei de mers, inclusiv la punerea n mi care a vehiculului de pe loc. Lumninle intermitente de semnalizare se folosesc pentru a semnaliza intentia de a schimba directia de mers prin viraj la stnga sau la dreapta, de a depasi sau a opri, de a intra ntr-un rnd sau de a ie i dintr-un asemenea rnd, de a schimba banda de circula ie, de la o distanta de cel putin 50 m in localitati si 100m in afara acestora, inainte de efectuarea maneverelor. h) Lumina de culoare rosie din spatele autovehiculului semnalizeaza oprirea sau reducerea de vitez . Pe timpul nop ii la apropierea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducatorii acestora sunt obligati sa foloseasc lumina de intalnire de la cel putin 200 m concomitent cu reducerea de viteza. Cnd conduc torul de autovehicul se apropie de un alt autovehicul care circul n fa a sa, acesta este obligat s foloseasc luminile de ntlnire de la o distan de cel pu in 100m. Semnalizarea prin schimbarea repetata a luminilor de intalnire cu cele de drum se foloseste pe timp de noapte precum si, in conditii de vizibilitate redusa, in intersectiile care nu sunt dirijate prin semnale luminoase sau de c tre politisti, dac conuc torii autovehiculelor ce vin din sens opus sunt sunt la o distan mai mare de 200m. Pe timpul nop ii sau n condi ii de vizibilitate redus , autovehiculele sau remorcile cu defec iuni la sistemul de iluminare i semnalizare luminoas nu pot fi conduse, sau remorcate, f r a avea n func iune n partea stng n fa o lumin de ntlnire i n spate una de pozi ie. Luminile de avarie se folosesc astfel:

57

 cand vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabil (ramas in pana a fost avariat si ,nu poate fi scos imediat in afara partii carosabile)  cnd vehiculul se deplaseaza lent constituie un pericol pentru ceilalti participanti la trafic  in mod succesiv, in ordinea sosirii cand se blocheaza circulatia pe sensul de mers.  cnd autovehiculul este remorcat Cnd circul prin tunel conduc torul de vehicul este oblibgat s utilizeze luminile de ntlnire. Un vehicul poate fi oprit sau sta ionat cu toate luminile stinse atunci cnd se afl n una din situa iile:  vehiculul se afl pe un drum iluminat i este vizibil de la o distan de cel pu in 50 m ;  n afara p r ii carosabile pe un acostament consolidat ;  mopedele i motocicletele f r ata care nu sunt prev zute cu surs ce energie n localit i la marginea p r ii carosabile ; Daca vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau daca acestea sunt defecte se poate folosi pe timp de noapte sau conditii de vizibilitate redusa, o lampa portativa cu lumina galbena intermitenta instalat in partea din spate a autovehiculului. Daca vehiculele sau remorcile imobilizate pe partea carosabila nu pot fi deplasate , conducatorii acestora vor folosi luminile de avarie si vor instala triunghiul reflectorizant, in spatele autovehiculului la o distanta de cel putin 30 m. In localitatile cu circulatie densa triunghiurile se instaleaza la o distanta mai mica sau chear pe autovehicul. Conducatorii autovehiculelor pe doua roti, precum si conducatorii vehiculelor cu tractiune animala vor semnaliza intentia de a schimba directia de deplasare sau de a depasi, cu bratul intins orizontal, cu cel putin 25 m inainte de efectuarea manevrelor. Oprirea acestor vehicule se semnalizeaza prin balansarea bratului drept in plan vertical.

Viteza si distanta intre vehicule Conducatorii de vehicule sunt obligati sa respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusa prin mijloacele de semnalizare. Nerespectarea regimului de viteza stabilit potrivit prezentului regulament se constata de catre politisti, cu mijloace tehnice certificate. Limita maxima de viteza in localitati este de 50 km/h. Pe anumite sectoare de drum din interiorul municipiilor si oraselor, tinnd seama de imprejurari si de intensitatea circulatiei, administratorul drumului, cu acordul politiei, poate stabili si limite de viteza superioare, dar nu mai mult de 80 km/h precum si limite vitez inferioare, dar nu mai putin de 30 km/h pentru toate autovehiculele i 10 km/h pentru tramvae. Limitele maxime de vitez , in afara localitatilor, sunt: a) pe autostrazi, 130 km/h; b) pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E), 100 km/h; c) pe celelalte categorii de drumuri, 90 km/h. Vitezele maxime admise in afara localitatilor pentru fiecare categorie de autovehicule sunt: a) 130 km/h pe autostrazi, 100 km/h pe drumurile expres sau nationale europene (E) si 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria A, B; b) 110 km/h pe autostrazi, 90 km/h pe drumurile expres sau nationale europene (E) si 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria C, D si D; 58

c) 90 km/h pe autostrazi, 80 km/h pe drumurile expres sau nationale europene (E) si 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile A1, B1, C1; d) 45 km/h, pentru tractoare si ciclomotoare. Viteza maxim admis n afara localit ilor pentntru autovehicule care tracteaz remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mic dect viteza maxim admis pentru categoria din care face parte autovehiculul tr g tor. Viteza maxim admis pentntru autovehicule cu mase i gabarite dep ite ori care transport produse periculoase este de 40 Km/h n localit i i 70Km/h n afara localit ilor. Viteza maxim admis n afara localit ilor pentru autovehicule al c ror conduc tor auto are mai pu in de un an practic de conducere sau pentru persoanele care efectuiaz preg tirea nvederea ob inerii permisului de conducere este cu 20Km /h mai mic dect viteza maxim admis pentru categoria din care face parte autovehiculele conduse. Conducatorul de vehicul este obligat, in functie de viteza cu care circula, sa pastreze o distanta de siguranta fata de vehiculul ce-l preceda, pentru a putea evita o coliziune in cazul cnd conducatorul acestuia reduce brusc viteza sau opreste in mod neasteptat. Se interzice conduc torilor de vehicule s reduc brusc viteza ori s evectuieze o oprire nea teptat , f r motiv ntemeiat. Se interzice conducatorilor de vehicule sa circule cu viteza sub limita minima admisa, sa reduca brusc viteza ori sa efectueze o oprire neasteptata, fara motiv intemeiat. Se interzice desf urarea de concursuri, antrenamente ori ntreceri pe drumurile publice, cu excep ia celor autorizate. Conducatorul de vehicul este obligat s circule cu o vitez care s nu dep easc 30Km/h n localit i i 50Km/h n afara localit ilor n urm toareale cazuri :  la trecerea prin intersectiile cu circulatie nedirijata;  in curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau n care vizibilitatea este mai mic de 50m;  la trecerile la nivel cu calea ferat curent semnalizate numai cu indicatoare Trecere la nivel cu calea ferat simpl f r bariere i Trecere la nivel cu calea ferat dubl f r bariere  la trecerea pe lnga grupuri organizate, cortegii si coloane militare, indiferent daca acestea se afla in mers sau stationeaz , atunci cnd drumul are o singur band de circula ie pe sens.  la trecerea pe lng animale care sunt conduse pe partea carosabil sau pe acostament ;  cnd partea carosabil este acoperit cu polei, z pad , ghea , mzg sau piatr cubic ;  pe drumuri cu denivel ri, semnalizate ca atare,  in zona de ac iune a indicatoarelor de avertizare "Copii" n intervalul orar 7,00 22,00  la ntlnirea indicatorului "Accident  la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare sau marcaje cnd drumul public are cel mult o band pe sens, iar pietonii afla i pe trotuar, n imediata apropiere a p r ii carosabile, inten ioneaz s se angajeze n traversare;  la schimbarea directiei de mers prin viraje;  cnd vizibilitatea este sub 100 m n condi ii de ceata, ploaie torentiala sau ninsoare abundenta; Reguli referitoare la manevre in timpul mersului Conducatorul de vehicul care intentioneaza sa porneasca de pe loc sau sa opreasca, sa intoarca, sa iasa dintr-un rnd de vehicule stationate sau sa intre intr-un asemenea rnd, sa vireze spre dreapta sau spre stnga pentru schimbarea benzii ori directiei de deplasare sau sa mearga inapoi este obligat sa efectueze aceste manevre numai dupa ce a semnalizat si s-a asigurat ca o poate face fara a pune in pericol 59

participantii la trafic care il urmeaza, il preceda ori cu care urmeaza sa se intlneasca, tinnd seama de pozitia, directia si viteza acestora. Semnalul dat trebuie mentinut pe intreaga durata a manevrei si oprit de indata ce aceasta a fost efectuata. Intersectii si obligatia de a ceda trecerea Intersec ia este o ncruci are, jonc iune sau bifurca ie ntre drumuri la nivel, inclusiv spa iile dintre acestea. Intersec iile sunt:  Cu circula ie nedirijat  Cu circula ie dirijat . n aceast categorie sunt incluse i intersec iile n care circula ia se desf oar n sens giratoriu. La apropierea de o intersec ie conduc torul de vehicul trebuie s circule cu o vitez care s i permit oprirea, pentru a acorda prioritate participan ilor la trafic care au acest drept. La intersectiile prev zute cu indicatoare i/sau marcaje, pentru semnalizarea direc iei de mers, conducatorii de vehicule trebuie sa se incadreze pe benzile corespunzatoare directiei de mers voite, cu cel putin 50 m ( zon de preselec ie) inainte de intersectie si sunt obligati sa respecte semnificatia indicatoarelor si marcajelor. In zona de preselec ie de 50 m trecerea de pe o band pe alta este interzis indiferent dac pe celelalte benzi sunt sau nu alte vehicule
Zon de preselec ie Vehiculele care vireaz la stnga

Vehiculele care merg nainte

Vehiculele care vireaz la dreapta

La intersectiile fara marcaje, de delimitare a benzilor, conducatorii vehiculelor ocupa in mers, cu cel putin 50 m inainte de intersectie, urmatoarele pozitii: a) rndul din dreapta, cei care vor sa schimbe direc ia de mers spre dreapta; b) rndul din stnga, cei care vor sa schimbe direc ia de mers spre stnga; c) oricare dintre rnduri, cei care vor sa mearg nainte Cnd circula ia se desf oar pe drumuri cu sens unic, conduc torii de vehicule ocupa in mers, cu cel putin 50 m inainte de intersectie, urmatoarele pozitii: a) cei care inten ioneaz s vireze la stnga vor ocupa rndul de lng bordura sau acostamentul din partea stng ; b) cei care inten ioneaz s vireze la dreapta vor ocupa rndul de lng bordura sau acostamentul din partea dreapt ; c) cei care merg nainte vor ocupa oricare dintre rnduri; n intersec iile n care exist dou benzi de circula ie i o a treia pe care se afl linia de tramvai conduc tori de autovehicule vor ocupa benzile 1 sau 2 r mase, conform direc iei de mers dorite l snd liber linia de tramvai 3 ( fig. 1) Daca spatiul dintre sina din dreapta si trotuar nu permite circulatia pe doua rnduri, toti conducatorii de vehicule, indiferent de directia de deplasare, vor circula pe un singur rnd (1) , lasnd liber traseul tramvaiului 2 ( fig. 2). 60

Aten ie! Nu este permis preselectarea direc iei de mers dorite pe linia de tramvai.

3 2 1 Fig. 1

2 Fig. 2

Schimbarea directiei de mers prin virare la dreapta sau la stnga este interzisa in locurile unde sunt instalate indicatoare cu aceasta semnificatie (fig 3).

Fig. 3 Daca in apropierea unei intersectii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obliga sa se circule intr-o anumita directie, vehiculele trebuie sa fie conduse numai in directia sau directiile indicate. In cazul n care exist bentzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea direc iei de deplasare se face prin stnga centrului imaginar al intersec iei, iar dac exist marcaj de ghidare, cu respectarea semnifica iei acestuia. Schimbarea direc iei de mers spre stnga, n cazul vehiculelor care intr ntr-o intersec ie circulnd pe acela i drum n aliniament, dar din sensuri opuse, se efectueaz prin stnga centrului imaginar al intersec iei, f r ca traiectoriile acestora s se intersecteze ( fig 4).

Fig. 4 Amenaj rile rutiere sau obstacolele din zona median a p r ii carosabile se ocolesc prin partea dreapt . La intersec iile cu circula ie nedirijat conduc torii de vehicule sunt obliga i s acorde prioritate participan ilor la trafic care vin din partea dreapt fig. 5 ( vehiculul 1 are prioritate fa de vehiculul 2, vehiculul 2 are prioritate fa de vehiculul 3.) In intersec iile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare, vehiculele care circul n interiorul acestora au prioritate fa de cele care urmeaz s p trund n intersec ie fig. 6 ( vehiculul 1 are prioritate fa de vehiculul 2) 61

Cnd doua vehicule se apropie simultan de o intersectie, venind de pe drumuri publice pe care sunt instalate indicatoare de aceia i semnifica ie, au prioritate de trecere vehiculele care vin dinspre dreapta fig. 7 ( vehiculul 1 are prioritate fa de vehiculul 2) .

2 1 3 2

1 1

Fig. 5 Fig. 6 Fig. 7 Are prioritate vehiculul care circula pe un drum public pe care este instalat indicatorul cu semnificatia "Drum cu prioritate" fig. 8 ( vehcul 1 fa de vehcul 2) ori "Prioritate fata de circulatia din sens invers" fig 9 ( vehcul 1 fa de vehcul 2) sau care se apropie de o intersectie unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Intersectie cu un drum fara prioritate" fig. 10 ( vehcul 1 fa de vehcul 2).

1 1 2 2 2 1

Fig. 8

Fig 9.

Fig. 10.

In orice fel de intersec ii au prioritate de trecere autovehiculele cu regim prioritar cand se deplaseaza la interventii. P trunderea unui vehicul ntr-o intersec ie este interzis dac prin aceasta se produce blocarea intersec iei. n cazul vehiculelor care p trund n intersec ie dintre un drum nchis circula iei publice i un drum public, au prioritate acele vehicule care circul pe drumul public. n intersec iile cu circula ie nedirijat , conduc torii de vehicule sunt obliga i s acorde prioritate de trecere vehiculelor care circul pe ine. n acest caz tranvaele nu au prioritate de trecere atunci cnd efectueaz virajul la stnga fa de vehiculele care circul din fa sau cnd semnalizarea rutier din acea zon nu stabile te o alt regul de prioritate. n intersec ii, conduc torii de vehicule care vireaz spre stnga sunt obliga i s acorde prioritate de trecere vehiculelor care circul din sens opus cu care se intersecteaz . Conduc torul de vehicul care circul pe banda situat lng marginea p r ii carosabile trebuie s acorde prioritate de trecere vehiculelor care efectueaz transport public de persoane numai atunci cnd 62

conduc torii acestora semnalizeaz inten ia de a reintre n trafic din sta iile prev zute cu alveole si s-au asigurat c prin aceast manevr nu pun n pericol siguran a celorlal i participan i la trafic, fig. 11( vehiculul 2 acord prioritate vehiculului transport public1).

Fig. 11. n intersec iile n care direc ia drumului cu prioritate se schimb sub indicatoarele de prioritate Oprire Cedeaz trecerea i Drum cu prioritate se instaleaz indicatoarele adi ionale care indic traseul drumului cu prioritate. Conduc torii de autovehicule care ntlnesc aceste indicatoare vin de pe ramura de jos.

1 2 3 4 Panourile 1 i 2 se instaleaz sub indicatoarele Cedeaz trecerea i Oprire . n situa ia 1 se acord prioritate vehiculelor care circul pe drumul prioritar i apoi se aplic regula priorit ii de dreapta , deci se acord prioritate tuturor vehiculelor. n situa ia 2 se acord prioritate vehiculelor care circul pe drumul prioritar, vehiculele care vin de pe drumul din stnga nu au prioritate. Panourile 3 i 4 se instaleaz sub indicatorul Drum cu prioritate . Conduc torii de autovehicule care ntlnesc indicatorul 3 au prioritate fa de cei care circul pe drumurile marcate cu linie sub ire. ntre conduc torii care circul pe drumul marcat cu linie groas deci pe drumul prioritar se aplic regula priorit ii de dreapta. n consecin conduc torul de vehicul care ntlne te indicatorul 3 acord prioritate de dreapta dac i continu deplasarea pe direc ia nainte sau la stnga. Conduc torii de autovehicule care ntlnesc indicatorul 4 au prioritate fa de cei care circul pe drumurile marcate cu linie sub ire i fa de cei care vin pe drumul prioritar din stnga. Conduc torul de vehicul al c rui mers nainte este obturat de un obstacol sau de prezen a altor participan i la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, este obligat s reduc viteza i la nevoie, s opreasc pentru a permite trecerea vehiculelor care circul din sens opus. Conduc torii de vehicule sunt obliga i s acorde prioritate de trecere pietonilor afla i pe partea carosabil pentru a urca n tramvai sau dup ce au cobort din acestea, dac tramvaiul este oprit n sta ie f r refugiu. La ie irea din zonele reziden iale sau pietonale, conduc torii de vehicule sunt obliga i s acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersecteaz . 63

Conduc torii de vehicule sunt obliga i s acorde prioritate de trecere: 1. c nd intra ntr-o intersec ie nedirijat venind de pe un drum public lateral, de categorie inferioara; 2. cnd urmeaz s p trun ntr-o intersec ie cu circula ie n sens giratoriu fa de cel care circul n interiorul acesteia 3. vehiculul care coboara o panta fata de vehiculul care urca dac sensul de mers al acestuia este obturat de un obstacol imobil. In acest caz manevra nu se consider dep ire; 4. vehiculul care se pune in miscare sau care iese din garaj, curte, gang fata de vehiculul care circula pe drumul public, indiferent de directia de deplasare. 5. vehiculul care efectueaza un viraj spre stnga sau spre dreapta si se intersecteaza cu un biciclist care circula pe o pista pentru biciclete, semnalizata ca atare. 6. Pietonilor care traverseaz drumul public, prin loc special amenajat, marcat i semnalizat corespunz tor ori la culoare verde a semaforului destinat lui, atunci cnd acesta se afl pe sensul de merl al autovehiculului.

Circula ia vehiculelor venind din sensuri opuese

Conduc torii vehiculele care circul din sensuri opuse trebuie s circule ct mai aproape de marginea p r ii carosabile sau de trotuar i s p streze o distan corespunz toare ntre vehicule. Pe drumurile publice nguste i/sau cu declivitate, unde trecerea vehiculelor care circul din sensuri opuse, unele pe lnfg altele, este imposibil i periculoas , se procedeaz astfel:  Un vehicul manevreaz cu spatele fa de un ansamblu de vehicul cu remorc  Un vehicul u or manevreaz cu spatele fa de un vehicul greu  Un vehicul transport marf manevreaz cu spatele fa de un vehicul transport persoane  In cazul vehiculelor de aceia i categorie, obliga ia de a efectua manevra de mers napoi revine conduc torului care urc , cu excep ia n care vehiculul care coboar este mai u or i efectueaz manevra mai u or. Trecerea la nivel cu calea ferata La trecerea la nivel cu calea ferata curenta, conducatoriil de vehicule sunt obligati sa circule cu viteza redusa si sa se asigure ca din stnga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar. Calea ferata curenta prevazuta cu bariere sau semibariere se poate traversa, dupa o asigurare temeinica ca in acel moment nu se apropie nici un vehicul veroviar, daca acestea sunt ridicate si semnalele luminoase si sonore nu functioneaza, iar semnalul cu lumina alba intermitenta cu cadenta lenta este in functiune.  Conduc torul de vehicul este obligat s opreasc atunci cnd :  Barierele sau semibarierele sunt coborte, n curs de coborre sau ridicare ;  Semnalul cu lumini ro ii i /sau semnalul sonor sunt n func iune ;  Intlne te indicatorul Trecere la nivel cu calea ferat simpl f r bariere sau Trecere la nivel cu calea ferat dubl f r bariere sau Oprire Oprirea vehiculelor se face in ordinea sosirii n locul n care exist vizibilitate maxim asupra c ii ferate f r a trece de indicatoarele care semnalizeaz trecerea la nivel cu calea ferat sau, dup caz naintea marcajului pentru oprire oir inaintea barierelor sau semibarierelor, cand acestea sunt coborte, in curs de coborre sau ridicare. La intersectarea unui drum public cu o cale ferata industriala, accesul vehiculelor feroviare se face numai dupa semnalizarea corespunzatoare si din timp de catre cel putin un agent de cale ferata. In acest 64

caz conducatorii de vehicule sunt obligati sa se conformeze semnificatiei semnalelor agentilor de cale ferata. In cazul imobilizarii unui vehicul pe calea ferata, conducatorul acestuia este obligat sa scoata imediat pasagerii din vehicul si sa elibereze platforma caii ferate, iar cnd nu este posibil, sa semnalizeze prezenta vehiculului cu orice mijloc adecvat. Participantii la trafic, care se gasesc in apropierea locului unde un vehicul a ramas imobilizat pe calea ferata, sunt obligati sa acorde sprijin pentru scoaterea acestuia sau, cnd nu este posibil, pentru semnalizarea prezentei lui. Conducatorului de vehicul ii este interzis sa treaca sau sa ocoleasca portile de gabarit instalate inaintea cailor ferate electrificate, daca inaltimea sau incarcatura vehiculului atinge ori depaseste partea superioara a portii. La traversarea caii ferate, pietonii sunt obligati sa se asigure ca din stnga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar.

Oprirea, stationarea si parcarea Se consider oprire imobilizarea voluntar a vehiculului pe drumul public, pe o durat mai mare de cel mult 5 minute. Peste aceast durat , imobilizarea se consider sta ionare. Nu se consider oprire :  Imobilizarea autovehicululi pentru mbarcarea sau debarcarea unor persoane, dac prin aceasta nu se perturb circula ia pe drumul public respectiv  Imobilizarea autovehiculului cu masa maxim de pn la 3,5 tone, att timp ct este necesar pentru distribuirea m rfurilor la unit ile alimentare. Se consider parcare sta ionara vehiculelor n spa ii special amenajate sau stabilite i semnalizate corespunz tor. Vehiculele oprite sau stationate voluntar pe partea carosabila trebuie asezate ct mai aproape de marginea din dreapta a sensului de mers, paralel cu trotuarul sau cu axul drumului, pe un singur rnd, daca printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fara atas, ciclomotoarele si bicicletele pot fi oprite sau stationate cel mult doua, una lnga alta. Conduc torii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice, care se ndep rteaz de acestea, sunt obliga i s ac ioneze frna de ajutor, s opreasc func ionarea motorului i s cupleze ntr-o treapt inferioar . Conducatorul care stationeaza cu autovehiculul in panta sau in rampa, , trebuie sa bracheze rotile spre trotuar sau spre un obstacol aflat la marginea drumului. n cazul imobiliz rii involuntare a autovehiculului n pasaje subterane sau n tuneluri, conduc torul acestuia este obligat s opreasc func ionarea motorului. n localitati, pe drumurile cu sens unic, oprirea sau stationarea voluntara a vehiculelor este permisa si pe partea stnga, daca ramne libera cel putin o banda de circulatie. n afara localit ilor oprirea sau sta ionarea voluntara a vehiculelor se face in afara p r ii carosabile, iar atunci cnd nu este posibil, ct mai aproape de marginea din dreapta drumului, paralel cu axul acestuia. Se interzice sta ionarea pe drumurile publice in timpul nop ii a tractoarelor, ma inilor si utilajelor autopropulsate utilizate n lucr ri de construc ii, agricole sau forestiere, remorcilor, vehiculelor cu trac iune animala ori a celor trase sau mpinse cu mna. Nu este permis oprirea sau sta ionarea n tuneluri. Se interzice oprirea voluntara a vehiculelor:

65

 in zona de actiune a indicatorului "Oprirea interzisa" si a marcajului cu semnificatia de interzicere a opririi;  pe trecerile la nivel cu calea ferat i la o distan mai mic de 50 m nainte i dup aceasta.  pe poduri, pe si sub pasaje denivelate, pe viaducte  in curbe si in alte locuri cu vizibilitate redusa sub 50 m;  pe trecerile pentru pietoni ori la mai putin de 25 m inainte si dupa acestea;  in intersectii, inclusiv cele cu sens giratoriu, precum si in zona de preselectie unde sunt aplicate marcaje continue, iar in lipsa acestora, la o distanta mai mica de 25 m de coltul intersectiei;  n sta iile mijloacelor de transport n comun i la mai putin de 25 m nainte i dup acesta  in dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabila, daca prin aceasta se stnjeneste circulatia a doua vehicule venind din sensuri opuse ;  n dreptul marcajului continuu, in cazul in care conducatorii celorlalte vehicule care circula in acelasi sens ar fi obligati, din aceasta cauza, sa treaca peste acest marcaj;  in dreptul unui indicator sau semnal luminos, daca prin aceasta se impiedica observarea lor;  pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificatia "Drum ingustat", "Prioritate pentru circulatia din sens invers" sau "Prioritate fata de circulatia din sens invers";  pe pistele obligatorii pentru pietoni si/sau biciclisti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare;  pe platforma c ii ferate sau de tramvai ori n apropierea acestora, dac circula ia vehiculelor pe ine ar putea fi stnjenit sau mpedecat .  Pe partea carosabil a autostr zilor, drumurilor expres i a celor europene  In locurile unde este interzis dep irea  Pe trotuar, dac nu se asigur spa iu de cel pu in 1m pentru circula ia pietonilor Se interzice stationarea voluntara a vehiculelor:  in toate cazurile in care este interzisa oprirea voluntara;  in zona de actiune a indicatorului cu semnificatia "Stationarea interzisa" si a marcajului cu semnificatia de interzicere a stationarii;  pe drumurile publice cu o latime mai mica de 6 m;  in dreptul cailor de acces care deservesc proprietatile alaturate drumurilor publice;  in pante si in rampe;  in locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Stationare alternanta", in alta zi sau perioada dect cea permisa, sau indicatorul cu semnificatia "Zona de stationare cu durata limitata" peste durata stabilita. Orice vehicul care stationeaza pe timp de noapte pe partea carosabila a unui drum public, acolo unde stationarea este permisa, trebuie sa fie semnalizat cu lanterne de pozitie, daca locul de stationare nu este iluminat. Autoritatea competenta poate permite oprirea sau stationarea, partial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar in lipsa acestuia, numai daca ramne liber cel putin un culoar de minimum 1 m latime inspre marginea opusa partii carosabile, pentru circulatia pietonilor.
Se interzice conducatorului de autovehicul si pasagerilor ca in timpul opririi sau stationarii sa deschida sau sa lase deschise usile acestuia ori sa coboare fara sa se asigure ca nu creeaza un pericol pentru circulatie. Depasirea

66

Dep irea este manevra prin care un vehicul trece naintea altui vehicul ori pe lng un obstacol, aflat pe acela i sens de circula ie, prin schimbarea direc iei de mers i ie irea de pe banda de circula ie sau din irul de vehicule n care s-a aflat ini ial. Depasirea vehiculelor se face numai pe partea stnga, in sensul de mers, cu exceptia celor ai caror conducatori au semnalizat si s-au incadrat corespunzator schimbarii directiei de deplasare spre stnga si a tramvaielor, care se depasesc pe partea dreapta. Tramvaiele aflate in mers se depasesc pe dreapta. Pot fi depasite si pe partea stnga atunci cnd drumul public este cu sens unic sau cnd intre sina din dreapta si marginea drumului nu exista spatiu suficient pentru depasire. Nu constituie dep ire, situa ia n care vehiculul circul mai repede pe una dintre benzi dect vehiculele care circul pe lat band n acela i sens de mers. Obliga iile conducatorului de vehicul care efectueaza depasirea:  sa se asigure ca cel care il urmeaza sau il preceda nu a semnalizat intentia inceperii unei manevre similare si ca poate depasi fara a pune in pericol sau stnjeni circulatia din sens opus;  atunci cnd pri manevra de dep ire se trece peste axul care separ sensurile de circula ie, conduc torii de vehicule trebuie s se asigure c din sens opus nu se apropie un vehicul i c dispun de spa iu suficient pentru a reintra pe banda ini ial , unde au obliga ia s renin dup efectuarea manevrei de dep ire.  sa semnalizeze intentia de efectuare a depasirii;  sa pastreze in timpul depasirii o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depasit;  sa reintre pe banda de circulatie initiala dupa ce s-a asigurat ca poate efectua aceasta manevra in conditii de siguranta pentru vehiculul depasit si pentru ceilalti participanti la trafic. Obliga iile conducatorului de vehicul care urmeaza sa fie depasit : a) sa nu mareasca viteza de deplasare; b) sa circule ct mai aproape de marginea din dreapta a partii carosabile. Se interzice depasirea vehiculelor: a) in intersectii cu circulatia nedirijata; b) in apropierea vrfurilor de rampa, cnd vizibilitatea este redusa sub 50 m; c) in curbe si in orice alte locuri unde vizibilitatea este redusa sub 50 m; d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri si in tuneluri. Prin exceptie, pot fi depasite in aceste locuri vehiculele cu tractiune animala, motocicletele, ciclomotoarele si bicicletele, daca lungimea segmentului de vizibilitate a drumului este mai mare de 20 m, iar latimea drumului, de cel putin 7 m; e) pe treceri pentru pietoni semnalizate prin indicatoare si marcaje; f) pe treceri la nivel cu calea ferata curenta si la mai putin de 50 m de acestea; g) in dreptul statiilor de tramvai, atunci cnd acesta este oprit, iar statia nu este prevazuta cu refugiu pentru pietoni; h) in zona de actiune a indicatorului "Depasirea interzisa"; i) cnd pentru efectuarea manevrei se trece efectiv peste marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculele circula, chear i par ial, pe sensul opus, ori se ncalc marcajul care delimiteaz spa iul de interzicere; j) in situatia cnd din sens opus se apropie un alt vehicul al carui conducator este obligat sa efectueze manevre de evitare pentru a nu intra in coliziune; k) pe sectorul de drum unde s-a format o coloana de vehicule in asteptare, daca prin aceast manevr se intra pe sensul opus de circulatie. Se interzice depasirea coloanei oficiale asigurate, inainte si in urma, cu echipaje ale politiei. Nu se recomand efectuarea dep irii atunci cnd conduc torul care efectuiaz dep irea urmeaz s vireze la dreapta sau urmeaz s opreasc ntruct prin aceasta se stnjene te circula ia vehiculului dep it. 67

Intoarcerea

Pentru a putea intoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celalalt prin manevra inainte si inapoi sau prin viraj, conducatorul acestuia este obligat sa semnalizeze si sa se asigure ca din fata, din spate sau din lateral nu circula in acel moment nici un vehicul. Se interzice intoarcerea vehiculului:  n locurile unde oprirea este interzisa, cu exceptia intersectiilor :  n intersec iile n care este interzis virajul la stnga, precum i n cele n care, pentru efectuare, este necesar manevra nainte i napoi a vehiculului.  in locurile unde soliditatea drumului nu permite;  pe drumurile cu sens unic;  pe marcajul trecerilor pentru pietoni;  in locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia "intoarcerea interzisa"; Mersul inapoi Se interzice mersul inapoi cu vehiculul: a) in locurile in care este interzisa intoarcerea cu exceptia drumurilor cu sens unic b) pe o distanta mai mare de 50 m; c) la iesirea din propriet i al turate drumului public. In cazul in care vizibilitatea in spate este impiedicata, vehiculul poate fi manevrat inapoi numai atunci cnd conducatorul acestuia este dirijat de persoane aflate in afara vehiculului. Mersul inapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din dotare. Se recomanda dotarea autovehiculelor si cu dispozitive sonore pentru semnalizarea acestei manevre.

Alte obligatii si interdictii pentru conducatorii de autovehicule si tramvaie

Conducatorul de autovehicul sau tramvai este obligat: 1) s aiba asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de inmatriculare sau de inregistrare si, dupa caz, atestatul profesional, precum si celelalte documente prevazute de legislatia in vigoare. 2) s circule numai pe sectoarele de drum pe care ii este permis accesul si sa respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate admise de autoritatea competenta pentru autovehiculele conduse. 3) s verifice functionarea sistemului de lumini si semnalizare, a instalatiei de climatizare, sa mentina permanent curate parbrizul, luneta si geamurile laterale ale autovehiculului, precum si placutele cu numarul de inmatriculare sau inregistrare ale autovehiculului si remorcii. 4) s permit controlul s trii tehnice a vehiculului, precum i bunurilor transportate, n condi iile legii 5) s se prezinte la verificarea medical periodic , potrivit legii 6) s aplice pe parbriz i lunet semnul distinctiv pentru ncep tori dac are mai pu in de un an practic n conducerea autovehiculului Se interzice conducatorului de autovehicul sau tramvai: 1. Sa conduca autovehiculul sau tramvaiul cu dovada nlocuitoare a permisului de conducere eliberat f r drept de circula ie sau a c rei valabilitate a expirat 2. Sa transporte in autovehicul sau tramvai mai multe persoane dect numarul de locuri stabilite in certificatul de inmatriculare sau inregistrare. 3. Sa transporte persoane in stare de ebrietate pe motocicleta sau in cabina ori in caroseria autovehiculului destinat transportului de marfuri. 68

4. Sa transporte persoane in caroseria autobasculantei, pe autocisterna, pe platforma, deasupra incarcaturii, pe partile laterale ale caroseriei, sau persoane care stau in picioare in caroseria autocamionului, pe scari si in remorca, cu exceptia celei special amenajate pentru transportul persoanelor. 5. Sa transporte copii in vrsta de pna la 12 ani pe scaunul din fata al autovehiculului, chiar daca sunt tinuti in brate de persoane majore. 6. Sa transporte in si pe autoturism obiecte a caror lungime sau latime depaseste, impreuna cu incarcatura, dimensiunile acestuia. 7. Sa deschida usile autovehiculului sau tramvaiului in timpul mersului, sa porneasca de pe loc cu usile deschise. 8. Sa aiba in timpul mersului preocupari de natura a-i distrage in mod periculos atentia ori sa foloseasca instalatii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea in siguranta, a lui si a celorlalti participanti la trafic. 9. Sa intre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roti sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabila ori din care cad sau se scurg produse, substante sau materiale ce pot pune in pericol siguranta circulatiei. 10. Sa aplice pe parbriz, luneta sau pe geamurile laterale afise, reclame publicitare sau inscrisuri de natura a conferi libera trecere, acces sau prioritate in circulatia pe drumurile publice, cu exceptia autovehiculelor apartinnd medicilor avizati de Ministerul Sanatatii si Familiei si a celor destinate transportului copiilor si persoanelor cu handicap, care vor avea aplicate in coltul din stnga jos al parbrizului semnul distinctiv stabilit de acest minister. 11. Sa aiba aplicate folii sau accesorii pe parbrize, luneta ori pe geamurile laterale ce restrng sau estompeaza vizibilitatea in timpul mersului, att din interior, ct si din exterior, ori sa impiedice sau sa diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminare si semnalizare luminoasa ori citirea numarului de inmatriculare. 12. Sa lase liber in timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comanda. 13. Sa foloseasca in mod abuziv mijloacele de avertizare sonora. 14. Sa circule cu autovehiculul cu masa totala maxima autorizata mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu zapada, gheata sau polei, fara a avea montate pe roti lanturi sau alte echipamente antiderapante omologate, in perioadele si pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei. 15. Sa circule avnd montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici dect cele prevazute in certificatul de inmatriculare ori care prezinta taieturi sau rupturi ale cordului sau sunt uzate peste limita admisa. 16. Sa foloseasca un autovehicul care emana noxe peste limita legala admisa ori al carui zgomot in mers sau stationare depaseste pragul fonic prevazut de lege. 17. Sa circule cu autovehiculul avnd placutele cu numerele de inmatriculare deteriorate ori neconforme cu standardul. 18. Sa savrseasca acte sau gesturi obscene, sa profereze injurii, sa adreseze expresii jignitoare sau vulgare, sa ameninte cu acte de violenta pe ceilalti participanti la trafic, de natura sa provoace indignarea ori sa lezeze demnitatea si onoarea acestora. 19. Sa circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei. 20. S arunce pe drumurile publice, din autovehicul obiecte, materiale sau substan e. 21. S aplice semnul distinctiv pentru conduc torii ncep tori cu mai pu in de un an de la data ob inerii permisului de conducere astfel : a) la motociclet , n partea din spate lng num rul de nmatriculare; b) la autovehicul, pe parbriz n partea din dreapta jos i pe lunet , n partea stng jos; c) la autovehiculul care nu este prev zut cu lunet , pe parbriz n partea din dreapta jos i pe 69

caroserie n partea din spate stnga sus; d) la tramvai, pe parbriz n partea din dreapta jos i pe luneta ultimului vagon n partea din spate stnga sus; e) la autovehiculul care tracteaz o remorc , pe parbrizul autovehiculului n partea din dreapta jos i pe caroseria remorcii n partea din spate stnga sus. 22. Conduc torilor de vehicule ncep tori cu mai pu in de un an practic n conducere le este interzis: a) s conduc autovehicule care transport m rfuri sau produse periculoase; b) s conduc vehicule destinate test rii sau cele pentru probe; c) s conduc vehicule destinate transportului public de persoane, inclusiv n regim de taxi. Circula ia vehiculelor destinate transportului de m rfuri sau transportului public de persoane 1.1. nc rc tura unui vehicul trebuie s fie a ezat i, la nevoie, fixat astfel nct: a) s nu pun n pericol persoane ori s nu cauzeze daune propriet ii publice sau private; b) s nu stnjeneasc vizibilitatea conduc torului i s nu pericliteze stabilitatea ori conducerea vehiculului; c) s nu fie trt , s nu se scurg i s nu cad pe drum; d) s nu mascheze dispozitivele de semnalizare, catadioptrii i pl cu ele cu num rul de nmatriculare sau de nregistrare ori provizoriu, iar n cazul vehiculelor f r motor, semnalele f cute cu bra ele de conduc torul acestora; e) s nu provoace zgomot care s jeneze conduc torul, participan ii la trafic ori s sperie animalele i s nu produc praf sau mirosuri pestilen iale. 1.2. Lan urile, cablurile, prelatele i alte accesorii ce servesc la asigurarea sau protec ia nc rc turii trebuie s o fixeze ct mai bine de vehicul i s nu constituie ele nsele un pericol pentru siguran a circula iei. 1.3. nc rc tura care const n materiale sau produse ce se pot mpr tia n timpul mersului trebuie acoperit cu o prelat . Cnd nc rc tura const n obiecte mari ori grele, aceasta trebuie fixat pentru a nu se deplasa n timpul transportului i a nu dep i gabaritul vehiculului. 2. Conduc torul de autovehicul sau de tramvai care efectueaz transport public de persoane este obligat: a) s opreasc pentru urcarea sau coborrea pasagerilor numai n sta iile semnalizate ca atare, cu excep ia transportului public de persoane n regim de taxi. Dac sta ia este prev zut cu alveol , oprirea se va face numai n interiorul acesteia; b) s deschid u ile numai dup ce vehiculul a fost oprit n sta ie; c) s nchid u ile numai dup ce pasagerii au cobort ori au urcat; d) s repun n mi care autovehiculul sau tramvaiul din sta ie dup ce a semnalizat inten ia i s-a asigurat c poate efectua n siguran aceast manevr . 3. Se interzice pasagerilor mijloacelor de transport public de persoane: a) s urce, s coboare, s in deschise u ile ori s le deschid n timpul mersului vehiculului; b) s c l toreasc pe sc ri sau pe p r ile exterioare ale caroseriei vehiculului; c) s arunce din vehicul orice fel de obiecte, materiale sau substan e.

Remorcarea

70

Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singura remorca. Se excepteaza autotractorul care poate tracta doua remorci, precum si autovehiculele amenajate pentru formarea unui autotren de transport persoane in localitatile turistice, cu conditia ca acesta sa nu fie mai lung de 25 m si sa nu circule cu viteza mai mare de 25 km/h. Motocicleta fara atas, precum si bicicleta pot tracta o remorca usoara avnd o singura axa. Cuplarea unui vehicul cu una sau doua remorci, pentru formarea unui ansamblu de vehicule, se poate efectua numai daca: a) elementele care compun dispozitivul de cuplare sunt omologate si compatibile; b) ansamblul de vehicule poate realiza raza minima de virare a autovehiculului tragator; c) dimensiunile ansamblului de vehicule nu depasesc limitele prevazute de lege; d) elementele de cuplare ale echipamentelor de frnare si de iluminare si semnalizare luminoasa sunt compatibile; e) caroseriile vehiculelor care compun ansamblul de vehicule nu se ating la trecerea peste denivelari, la efectuarea virajelor sau la schimbarea directiei de mers. n cazul ramnerii in pana a autovehiculelor ori remorcilor, conducatorii acestora sunt obligati sa le scoata imediat in afara partii carosabile sau, daca nu este posibil, sa le deplaseze lnga bordura ori acostament, asezndu-le paralel cu axul drumului si lund masuri pentru remedierea defectiunilor sau, dupa caz, de remorcare. Autovehiculele sau remorcile cu defectiuni la sistemul de iluminare si semnalizare luminoasa nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul noptii sau in conditii de vizibilitate redusa, fara sa aiba in functiune, obligatoriu pe partea stnga, in fata, o lumina de intlnire si, in spate, una de pozitie. Daca autovehiculele ori remorcile imobilizate pe partea carosabila a drumului nu pot fi deplasate, conducatorii acestora sunt obligati sa puna in functiune luminile de avarie si sa instaleze triunghiul de presemnalizare. Triunghiul de presemnalizare se instaleaza in spatele vehiculului si pe aceeasi banda, la o distanta de cel putin 30 m de acesta, astfel inct sa poata fi vazut de conducatorii care se apropie. in localitati, atunci cnd circulatia este intensa, triunghiul de presemnalizare se poate aseza la o distanta mai mica sau chiar pe vehicul, astfel inct, si in aceasta situatie, sa poata fi observat din spate. Daca vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau acestea sunt defecte, conducatorul poate folosi, pe timpul noptii ori in conditii de vizibilitate redusa, o lampa portativa cu lumina galbena intermitenta, care se instaleaza la partea din spate a vehiculului. Se interzice folosirea triunghiului de presemnalizare sau a luminilor de avarie in mod nejustificat sau pentru a simula o ramnere in pana in locurile unde oprirea ori stationarea sunt interzise. n cazul caderii din vehicule, pe partea carosabila, a unei parti din incarcatura care constituie un obstacol ce nu poate fi inlaturat imediat, conducatorul este obligat sa-l semnalizeze cu unul din mijloacele prevazute la alin. (1)-(3). Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea urmatoarelor reguli: a) conduc torul autovehiculului tragator si, respectiv, remorcat, trebuie sa posede permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule; b) autovehiculul tragator sa nu remorcheze un autovehicul mai greu dect masa lui proprie, cu exceptia cazului cnd remorcarea se efectueaza de catre un autovehicul destinat special depanarii; c) remorcarea trebuie sa se realizeze prin intermediul unei bare metalice in lungime de cel mult 4 m. Autoturismul al carui echipament de frnare nu este defect poate fi remorcat cu o legatura flexibila omologata, in lungime de 3-5 m. Bara sau legatura flexibila trebuie fixata la elementul de remorcare cu care este prevazut autovehiculul tragator; d) conducatorul autovehiculului remorcat este obligat sa semnalizeze corespunzator semnalelor efectuate de conducatorul autovehiculului tragator. Atunci cnd sistemul de iluminare si semnalizare nu functioneaza, este interzisa remorcarea acestuia pe timpul noptii si in conditii de vizibilitate redusa, iar 71

ziua poate fi remorcat daca pe partea din spate are aplicata inscriptia "Fara semnalizare", precum si indicatorul "Alte pericole". Daca remorcarea se realizeaza prin suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platforma de remorcare a partii din fata a autovehiculului remorcat, atunci in acesta nu trebuie sa se afle nici o persoana. Se interzice remorcarea unui autovehicul cu doua roti cu sau fara atas, a autovehiculului al carui sistem de directie nu functioneaza sau care nu este inmatriculat ori inregistrat sau cnd drumul este acoperit cu polei, gheata sau zapada. Se interzice si remorcarea a doua sau mai multe autovehicule, a carutelor, a vehiculelor care in mod normal sunt trase sau impinse cu mna ori a utilajelor agricole. Conducatorul poate impinge sau tracta, cu propriul autovehicul, in situatii deosebite, pe distante scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul in functiune sau pentru a efectua scurte manevre, fara a pune in pericol siguranta deplasarii celorlalti participanti la trafic.

Zona rezidentiala si pietonala n zona rezidentiala, semnalizata ca atare, pietonii pot folosi toata latimea partii carosabile, iar jocul copiilor este permis. Conducatorii de vehicule sunt obligati sa circule cu o viteza maxima de 20 km/h, sa nu stationeze sau sa parcheze vehiculul in afara spatiilor anume destinate si semnalizate ca atare, sa nu stnjeneasca sau sa impiedice circulatia pietonilor chiar daca, in acest scop, trebuie sa opreasca. n zona pietonala, semnalizata ca atare, conducatorul poate intra numai daca locuieste in zona sau presteaza servicii publice "din poarta in poarta" si nu are alta posibilitate de acces. Acesta este obligat sa circule cu viteza maxima de 5 km/h, sa nu stnjeneasca sau sa impiedice circulatia pietonilor si, daca este necesar, sa opreasca. Circula ia bicicletelor i a mopedelor 1. Pentru a conduce un moped pe drumurile publice, conducatorul acestuia trebuie sa aiba vrsta de cel putin 16 ani. 2. Pentru a conduce o bicicleta pe drumurile publice, conducatorul acesteia trebuie sa aiba vrsta de cel putin 14 ani. 3. Bicicletele si mopedele care circula pe drumurile publice trebuie sa fie echipate cu mijloace de iluminare si dispozitive reflectorizant-fluorescente. Este interzisa circulatia acestora pe timp de noapte fara aceste mijloace si dispozitive n stare de functionare. 4. Bicicletele i mopedele, atunci cnd circul pe drumul public, trebuie conduse numai pe un singur rnd. 5. Persoanele care nu posed permis de conducere pot conduce mopede pe drumurile publice numai dac fac dovada c au absolvit un curs de legisla ie rutier n cadrul unei unit i autorizate de preg tire a conduc torilor de autovehicule. 6. Dac pe direc ia de deplasare exist o pist pentru biciclete, semnalizat ca atare, conduc torii de biciclete i mopede sunt obliga i s circule numai pe aceast pist . Se interzice circula ia altor participan i la trafic pe pista pentru biciclete. 7. Se recomand ca, n circula ia pe drumurile publice, biciclistul s poarte casca de protec ie omologat . Se interzice conduc torilor de biciclete sau de mopede: a) s circule pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul avnd semnifica ia "Accesul interzis bicicletelor"; b) s nve e s conduc biciclete sau mopede pe drumurile intens circulate; c) s circule pe trotuare, cu excep ia cazului cnd pe acestea sunt amenajate piste speciale destinate 72

lor; d) s circule f r a ine cel pu in o mn pe ghidon i ambele picioare pe pedale; e) s circule n paralel, cu excep ia situa iilor cnd particip la competi ii sportive organizate; f) s circule n timp ce se afl sub influen a alcoolului, a produselor ori substan elor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora; g) s se in de un vehicul aflat n mers ori s fie remorcat de un alt vehicul sau mpins ori tras de o persoan aflat ntr-un vehicul; h) s transporte o alt persoan , cu excep ia copilului pn la 7 ani, numai dac vehiculul are montat n fa un suport special, precum i a situa iei cnd vehiculul este construit i/sau echipat special pentru transportul altor persoane; i) s circule pe partea carosabil n aceea i direc ie de mers, dac exist o cale lateral , o potec sau un acostament practicabil, ce poate fi folosit; j) s transporte sau s trag orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stnjenesc sau pericliteaz conducerea vehiculului ori circula ia celorlal i participan i la trafic; k) s circule pe aleile din parcuri sau din gr dini publice, cu excep ia cazurilor cnd nu stnjenesc circula ia pietonilor; l) s circule pe timp de noapte sau cnd vizibilitatea este redus , f r s ndeplineasc condi iile prev zute la art. 14 i 16; m) s circule atunci cnd partea carosabil este acoperit cu polei, ghea sau z pad ; n) s circule cu defec iuni tehnice la sistemele de frnare sau cu un vehicul care nu este prev zut cu avertizor sonor; o) s traverseze drumurile publice, pe trecerile destinate pietonilor, n timp ce se deplaseaz pe biciclet sau pe moped; p) s circule pe alte benzi dect cea de lng bordur sau acostament, cu excep ia cazurilor n care, nainte de intersec ie, trebuie s se ncadreze regulamentar pentru efectuarea virajului la stnga; r) s circule f r a purta mbr c minte cu elemente fluorescent-reflectorizante, de la l sarea serii pn n zorii zilei sau atunci cnd vizibilitatea este redus ; s) s conduc vehiculul f r a men ine contactul ro ilor cu solul. Pe timpul circula iei pe drumurile publice, conduc torii de biciclete sunt obliga i s aib asupra lor actul de identitate, iar conduc torii de mopede sunt obliga i s aib , n plus, certificatul de absolvire a cursurilor de legisla ie rutier i certificatul de nregistrare a vehiculului.

Circula ia pietonilor 1. Pietonii sunt obligati sa se deplaseze numai pe trotuar, iar n lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stnga a drumului, n directia lor de mers. Cnd si acostamentul lipseste, pietonii sunt obligati sa circule ct mai aproape de marginea din partea stnga a partii carosabile, n directia lor de mers. 2. Pietonii au prioritate de trecere fata de conducatorii de vehicule numai atunci cnd sunt angajati n traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunzator, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor. 3. Traversarea drumului public de catre pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate si semnalizate corespunzator, iar n lipsa acestora, n localitati, pe la coltul strazii, numai dupa ce s-au asigurat ca o pot face fara pericol pentru ei si pentru ceilalti participanti la trafic. 4. Pietonii surprinsi si accidentati ca urmare a traversarii prin locuri nepermise, la culoarea rosie a semaforului destinat acestora, sau a nerespectarii altor obligatii stabilite de normele rutiere 73

5.

6.

7.

8.

poarta ntreaga raspundere a accidentarii lor, n conditiile n care conducatorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulatia prin acel sector. Sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de constructie speciala, cele care conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau mpingerii cu mna, precum si cele care se deplaseaza pe patine sau dispozitive cu role. Se excepteaza de la respectarea regulilor stabilite pentru pietoni politistul rutier si persoanele care se afla pe platforma drumului public si sunt autorizate, n exercitarea atributiilor de serviciu, sa ndrume sau sa dirijeze circulatia rutiera, n conditiile stabilite prin regulament. Este interzisa ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate, iar cnd aceasta este permisa, conform indicatoarelor sau marcajelor, latimea minima a trotuarului lasat la dispozitia pietonilor trebuie sa fie de cel putin un metru. Pe timp de noapte, pietonul sau persoana asimilat acestuia care circul pe partea carosabil a drumului, care nu este prev zut cu trotuar sau acostamente, trebuie s aib aplicate pe mbr c minte accesorii fluorescent-reflectorizante sau s poarte o surs de lumin , vizibil din ambele sensuri.

Se interzice pietonilor i persoanelor asimilate acestora: a) s se angajeze n traversarea drumului public atunci cnd se apropie un autovehicul cu regim de circula ie prioritar care are n func iune semnalele speciale de avertizare luminoase i sonore; b) s traverseze partea carosabil prin fa a sau prin spatele vehiculului oprit n sta iile mijloacelor de transport public de persoane, cu excep ia cazurilor n care exist treceri pentru pietoni, semnalizate corespunz tor; c) s prelungeasc timpul de traversare a drumului public, s se opreasc ori s se ntoarc pe trecerile pentru pietoni care nu sunt prev zute cu semafoare; d) s traverseze drumul public prin alte locuri dect cele permise; e) s ocupe partea carosabil n scopul mpiedic rii circula iei; f) s traverseze calea ferat atunci cnd barierele sau semibarierele sunt coborte ori cnd semnalul luminos sau acustic interzice trecerea; g) s circule pe pistele pentru biciclete, amenajate i semnalizate corespunz tor. Se interzice oric rei persoane s efectueze acte de comer pe partea carosabil , pe acostament, pe trotuar, n parc ri ori n sta iile mijloacelor de transport public de persoane. Persoanele care se deplaseaz pe drumul public formnd un grup organizat, o coloan militar sau un cortegiu trebuie s circule n forma ie de cel mult trei iruri, pe partea dreapt a carosabilului, n sensul lor de mers, ocupnd cel mult o band de circula ie. De la l sarea serii i pn n zorii zilei, precum i ziua, n condi ii de vizibilitate redus , persoanele care se afl n fa a i n spatele irului dinspre axa drumului trebuie s aib o surs de lumin de culoare alb , respectiv ro ie, care s fie vizibil pentru ceilal i participan i la trafic. Persoanele care formeaz irul dinspre axa drumului trebuie s aib aplicate pe mbr c minte elemente fluorescent-reflectorizante. Conduc torii de grupuri organizate, de coloane militare sau de cortegii sunt obliga i s supravegheze permanent deplasarea acestora pe drumurile publice, pentru a nu stnjeni circula ia vehiculelor. Se interzice persoanelor care formeaz o coloan militar s mearg n caden la trecerea peste poduri.

74

INFRAC IUNI
Infrac iune fapt savr ita cu vinov ie care se sanc ioneaz conform codului penal cu nchisoare i conform prezentei ordonan e de urgent cu anularea permisului de conducerem. 1) Punerea n circula ie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau remorc nenmatriculate cu num r fals de nmatriculare, cu numerele de nmatriculare retrase sau a unui vehicul f r drept de circula ie n Romnia. 2) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul f r permis de conducere, cu permis de conducere necorespunz tor categoriei sau subcategoriei din care face parte autovehiculul, respectiv cu permisul retras, anulat, suspendat sau f r drept de conducere n Romnia. 3) ncredin area cu bun tiin spre conducere a unui autovehicul unei persoane aflat n cazurile punctului 2, sau unei persoane care sufer de o boal psihic ori se afl sub influen a b uturilor alcoolice sau a substan elor stupefiante sau medicamente cu efecte similare. 4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de c tre o persoan care are o mbiba ie alcoolic de peste 0,8 g/l alcool pur n snge. 5) Refuzul, mpotrivirea ori sustragerea de ala recoltarea probelor biologice, n vederea stabilirii alcoolemiei sau substan e stupefiante sau medicamente cu efecte similare. Persoanele depistate cu o concentra ie de 0,4 mg/l alcool pur n aerul expirat sunt obligate s se supun recolt rii probelor biologice. 6) Consumul de b uturi alcoolice ori substan e stupefiante sau medicamente cu efecte similare dup producerea unui accident i pn la recoltarea probelor biologice. 7) P r sirea locului accidentului de c tre conduc torul auto, implicat ntr-un accident de circula ie n urma c ruia a rezultat victime, f r ncuviin area poli iei. 8) Modificarea sau tergerea urmelor accidentului de circula ie din care a rezultat uciderea sau v t marea unor persoane f r acordul echipei de cercetare la fa a locului. 9) Nerespectarea obliga iilor medicului de familie de a anun a organele de poli ie atunci cnd constat c un pacient aflat n ngrijirea sa nu este apt pentru conducerea autovehiculelor. 10) Sustragerea, distrugerea ori degradarea cu inten ie i aducerea n starea de nentrebuin are a indicatoarelor, semafoarelor, amenaj rilor rutiere sau crearea de obstacole pe partea carosabil . 11) Organizarea sau participarea la concursuri neautorizate pe drumurile publice 12) Blocarea cu inten ie a circula iei, ori se aduce atingere dreptului de liber circula ie a celorlal i participan i la trafic. 13) L sarea f r supraveghere pe partea carosabil a unui autovehicul care transport substan e periculoase. 14) Nendeplinirea sau ndeplinirea defectuoas a atribu iunilor privind verificarea st rii tehnice dac se constat c din aceast cauz s-a produs un accident. 15) Repararea unui vehicul cu urme de accident f r autoriza ie eliberat de poli ie.

CONTRAVEN II I R SPUNDEREA CONTRAVEN IONAL

Contraven ia = nc lcarea dispozi iilor O.U.G. 195/2002 reactualizat prin OUG 63/2006 care nu constituie infrac iune. Sanc ionarea contraven iilor se face prin avertisment sau amend contraven ional ca sanc iune principal i dup caz o sanc iune contraven ional complementar . Sanc iuni complementare: 75

1 2 perioad 3 4 5 6 7

Puncte penalizare Suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o anumit Re inerea certificatului de nmatriculare Re inerea pl cu elor cu numerele de nmatriculare Confiscarea bunurilor Imobilizarea autovehiculului Ridicarea autovehiculului

Contraven iile la regimul de circula ie se stabilesc pe clase c rora le corespunde un num r de puncte de amend , dup cum urmeaz : 1. clasa I 2 sau 3 puncte-amenda 2. clasa a II-a 4 sau 5 puncte-amenda 3. clasa a III-a 6 la 8 puncte-amenda 4. clasa a IV-a 9 la 20 puncte-amenda 5. clasa a V-a 21 la 100 puncte-amenda Fiecare punct amend reprezint valoric 10% din salariul minim brut pe economie

I) CONTRAVEN II PENTRU CARE SE APLIC PUNCTE DE PENALIZARE

A) Dou puncte de penalizare 1 Folosirea incorect a luminilor de drum la ntlnirea cu un autovehicul care circul din sens opus 2 Folosirea telefoanelor mobile n timpul conducerii cu excep ia cazului cnd se folosesc dispozitive tip mini libere 3 Nerespectarea obliga iei de a purta n timpul circula iei centura de siguran sau casca de protec ie 4 Dep irea cu 10 20 Km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus 5 Circula ia pe sectorul de drum pe care accesul este interzis 6 Nerespectarea regulilor privind manevra de ntoarcere, mersul napoi, schimbarea benzii de circula ie sau a direc iei de mers 7 Nerespectarea obliga iei de a folosi luminile de ntlnire i pe timp de zi pe autostr zi, drumuri expres i europene 8 Sta ionare neregulamentar 9 Refuzul nmn rii documentelor legale la cererea poli istului aflat n exercitarea atribu iunilor de serviciu B) Trei puncte de penalizare: 1 Oprirea nefustificat sau pe banda de urgen a autostr zilor ori oprirea pe partea carosabil a drumurilor expres sau drumurilor na ional europene 2 Dep irea cu 21 30 Km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus 3 Nerespectarea regulilor privind manevra de ntoarcere, mersul napoi, schimbarea benzii de circula ie sau a direc iei de mers, dac prin aceasta s-a produs un accident ori au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale 4 Nep strarea unei distan e corespunz toare fa de vehiculul din fa dac prin aceasta s-a produs un accident cu avarii materiale 5 Nerespectarea indicatorului ocolire instalat pe refugiul sta iilor de tramvai cu refugiu 6 P trunderea intr-o intersec ie atunci cnd circula ia n interiorul acesteia este blocat C) Patru puncte penalizare 76

Nerespectatea obliga iilor care i revin n cazul vehiculelor r mase n pan Nerespectarea semnifica iei indicatorului STOP Dep irea cu 31 40 Km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul 4 Circula ia n timpul nop ii sau ziua, pe timp de cea , ninsoare abundent sau ploaie toren ial , f r lumini sau f r semnalizare corespunz toare 5 Conducerea unui autovehicul sau a unei remorci cu dovada nlocuitoare a certificatului de nmatriculare expirat sau cu dovad f r drept de circula ie D) ase puncte de penalizare 1 Refuzul de a permite imobilizarea autovehiculului sau verificarea tehnic a acestuia 2 Dep irea cu 41 50 Km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria de autovehicule respective 3 Conducerea unui autovehicul nmatriculat f r a avea una dintre pl cu ele cu num rul de nmatriculare 4 Circula ia sau sta ionarea pe spa iile interzise care despart sensurile de circula ie pe autostrad 5 Sta ionarea ori parcarea pe autostrad n alte locuri dect cele special amenajate 6 Executarea manevrei de ntoarcere sau mers napoi prin alte locuri dect cele special amenajate 7 Nerespectarea indicatorului semnifica iei Trecere la nivel cu calea ferat simpl sau dubl f r barier 8 Schimbarea direc iei de mers prin viraj la stnga dac prin aceasta se trece peste marcajul longitudinal continuu care separ sensurile de mers 9 P trunderea ntr-o intersec ie semaforizat dac prin aceasta se produce blocarea circula iei n intersec ie 1 2 3 II) CONTRAVEN II PENTRU CARE SE SUSPEND DREPTUL DE A CONDUCE AUTOVEHICULE PE DRUMURILE PUBLICE 30 ZLE 1 Dep irea coloanelor de vehicule oprite la culoare ro ie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferata 2 Neacordarea priorit ii de trecere pietonilor angaja i in traversarea regulamentara a drumului public prin locurile special amenajate si semnalizate, afla i pe sensul de deplasare a autovehiculului. 3 Neacordarea priorit ii de trecere vehiculelor care au acest drept; 4 Nerespectarea culorii ro ii a semaforului ; 5 Nerespectarea regulilor privind dep irea 6 Nerespectarea semnalelor, indica iilor si dispozi iilor poli istului rutier aflat in exercitarea atribu iunilor de serviciu; 7 Neprezentarea in termen de 24 ore la unitatea de poli ie pe raza c reia s-a produs un accident soldat cu avarierea vehiculului sau alte pagube material, pentru ntocmirea documentelor de constatare si eliberarea autoriza iei de repara ie; 60 ZILE 1 Nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, dep irea sau trecerea la culoarea ro ie a semaforului, daca prin aceasta s-a produs un accident de circula ie din care a rezultat avarierea vehiculului sau alte pagube materiale. 2 Nerespectarea interdic iei temporare de circula ie instituite pe un anumit sector de drum public; 3 Nerespectarea regulilor de circula ie la trecerea coloanelor oficiale sau intercalarea intr-o astfel de coloana 4 Circula ia pe sens opus, cu excep ia cazurilor in care se efectueaz regulamentar manevra de dep ire 77

90 ZILE 1 Conducerea sub influen a b uturilor alcoolice, daca fapta nu constituie infrac iune; 2 Conducerea vehiculului cu defec iuni grave la sistemul de frnare sau la mecanismul de direc ie, constatate de politia rutiera mpreun cu speciali ti R A R; 3 Neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferata cnd barierele sau semibariere sunt coborte ori in curs de coborre sau cnd semnalele luminoase cu lumini ro ii si/sau sonore sunt in func iune; 4 Nerespectarea solicit rilor poli i tilor afla i in exercitarea atribu iunilor care ii revin, avnd dreptul sa verifice vehiculul, precum si identitatea conduc torului sau a pasagerilor afla i in interiorul acestuia atunci cnd exista indicii despre s vr irea unei fapte de natura contraven ional sau penala; 5 Dep irea cu mai mult de 50 Km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, constatata, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic. Suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice se dispune i la acumularea a 15 puncte de penalizare intr-un an sau 10 puncte de penalizare n decurs de 6 luni.

RE INEREA CERTIFICATULUI DE NMATRICULARE

Se face de c tre poli ia rutier n urm toarele cazuri: 1) nu se respect normele tehnice constructive privind transportul produselor periculoase 2) pl cu ele cu numerele de nmatriculare nu sunt conforme cu standardele 3) datele din certificatul de nmatriculare nu concord cu caracteristicile tehnice ale autovehiculului 4) vehiculul nu este asigurat de raspundere civila 5) vehiculul nu a fost radiat din circula ie in cazurile prevazute in prezenta ordonanta de urgenta 6) vehiculul circul noaptea f r faruri sau l mpi de semnalizare, dispozitive de iluminare i semnalizare luminoase, mijloace fluorescent-reflectorizante prev zute n normele tehnice 7) mecanismul de direc ie prezint uzuri peste limitele maxime admise 8) sistemul de franare de serviciu este defect 9) elementele dispozitivului de remorcare prezint uzuri pronun ate ori nu sunt compatibile ( omologate) 10) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici dect cele prev zute n cartea de identitate a autovehiculului sau prezint t ieturi sau uzuri peste limitele maxime admise 11) autovehiculul nu are inspec ia tehnic periodic valabil 12) zgomotul n mers sau sta ionare dep e te limitele legale pentru tipul respectiv de autovehicul 13) vehiculul circul cu defec iuni majore la sistemele de iluminare-semnalizare sau cu alte dispozitive dect cele omologat 14) sistemul de frnare de serviciu sau de ajutor este defect 15) motorul emite noxe peste limitele legal admise 16) autovehiculul are aplicate pe geamuri afise sau reclame care estompeaz vizibilitatea att din interior ct i din exterior 17) autovehiculul are aplicate afi e sau reclame care diminueaz eficacitatea sistemelor de iluminare 18) autovehiculul prezint scurgeri semnificative de combustibil sau lubrefiant 19) certificatul de nmatriculare nu a fost preschimbat n condi iile legii 20) vehiculul nu are montate una din pl cu ele cu num rul de nmatriculare 21) vehiculul are lips elemente ale caroseriei ori acestea sunt ntr-o stare avansat de degradare 78

22) vehiculele destinate nv rii conducerii auto nu sunt echipate corespunz tor In cazul savarsirii unor contraventii prevazute de la 1 la 9 o data cu retinerea certificatului de inmatriculare politistul elibereaza o dovada inlocuitoare fara drept de circulatie iar in cazul savarsirii unei contraventii prev zute de la 9 la 22 se elibereaza o dovada inlocuitoare cu drept de circulatie de 15 zile. In cazul savarsirii contraventiilor prev zute de la 1 la 5 o data cu retinerea certificatului de inmatriculare politistul retine si numerele de inmatriculare sau inregistrare

IMOBILIZAREA UNUI AUTOVEHICUL

Se dispune de catre politistul rutier in cazul savarsirii de catre conducatorul acestuia a uneia dintre faptele: y conducerea unui autovehicul neanmatriculat sau neanregistrat oi cu numere de inatriculare sau inregistrare false ori fara a avea montate placutele cu numerele de inmatriculare sau inregistrare y conducerea unui autovehicul a carei stare tehnica pune in pericol grav siguranta circulatiei ori deterioreaza drumul public sau afecteaza mediul y conducerea unui vehicul cu incalcarea regimului transportului substantelor periculoase y conducerea unui vehicul despre care exista indicii ca face obiectul iuei fapte de natura penala y refuzul de a se legitima y se afla sub influienta bauturilor alcoolice, ori a produselor sau substantelor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare, iar conducerea vehiculului nu poate fi asigurata de alta persoana y nu respecta timpii de conducere si odihna prevazuti de lege y conducatorul ori unul din pasageri a savarsit o fapta penala sau este urmarit pentru comiterea unei infractiuni

CONFISCAREA BUNURILOR
Sunt supuse confiscarii : 1. Mijloacele de avertizare luminoasa i sonore altele dect cele omologate montate pe auotvehicul 2. Dispozitivele de detectare a aparatelor radar care perturb mijloacele tehnice de supraveghere a traficului 3. Placu ele cu numerele de nmatriculare sau de nregistrare care nu corespund standardelor n vigoare i care nu sunt montate pe vehicul 4. Vehiculele cu trac iune animal care circul pe autostr zi, pe drumurile expres sau na ional europene ori alte trasee dect cele stabilite de autorit ile publice locale. RE INEREA PERMISULUI DE CONDUCERE Se face de c tre poli ia rutier o dat cu constatarea faptei pentru: 1) SUSPENDARE n cazul s vr irii unei contraven ii pentru care se suspend dreptul de a conduce autovehicule pentru o perioad de la 30 90 zile 2) ANULARE n cazul s vr irii unei infrac iuni de la regimul circula riei rutiere n urma c reia a rezultat o condamnare judec toreasc definitiv 3) RETRAGERE n cazul n care persoana respectiv a fost declarat inapt pentru a conduce autovehicule pe drumurile publice din punct de vedere medical 4) Permisul de conducere prezint ters turi, modific ri ori este deteriorat 5) Datele din permisul de conducere nu corespund cu cele din B.I. ; C.I.. 6) Permisul de conducere nu a fost preschimbat pn la data de 1 DECEMBRIE 1997 79

80