Sunteți pe pagina 1din 6

COMUNICARE INTERNA SI CULTURI ORGANIZATIONALE COMUNICARE INTERNA formele comunicari interne, cu precadere formele comunicarii informale (aceea care

e da cele mai multe semne in cultura organizationala) CULTURA ORGANIZATIONALA 80-a fost acreditat termenul considerandu-se ca organizatiile pot fi micro-societati, inzestrate cu capacitate de convietuire sub raport social; organizatiile sunt echivalate cu structuri micro-comunitare; antropologie organizationala (cultura) manifestari comunicationale si culturale se vor regasi in modalitatile de relationare interna - nu ne intereseaza publicurile externe - grupul devine mult mai rezistent la fenomenele externe IN GROUP cu cat normele sunt mai intens formalizate; relatia cu alte grupuri devine mai dificila - cu cat sunt mai vechi, culturile sunt mai rezistente - culturile tinere au o flexibilitate mai mare - dupa 80 deschidere structurala mai mare - cultura este un atuu pentru companii; miza culturala programul comunicational dominant - cultura dominanta poate conduce la scleroza sistemului inchiderea sistemului in el insusi WALT DISNEY companie neatenta la deficite culturale - a pierdut carisma patronului si a intrat intr-un gol cultural - a trecut prin forme de management diferite - 80 perioada de eveniment (parcuri - Paris) - afectat de incapacitatea de a mentine un raport echilibrat intre mediul

intern si cel extern - tinde sa neglijeze piata VODAFONE este mai deschisa decat ORANGE care este mult mai inchisa fata de mediul extern. ORANGE este extrem de ierarhizata (ierarhia e un mod de a proteja sistemul). Cultura este o arma cu 2 taisuri explicitarea comunicarii organizationale. Marcile puternice sunt amenintate de simptomele limitelor de rezistenta si deschidere; pot deveni rigide. Imperiile se prabusesc cand isi ating maximul de complexitate. STRUCTURI: sistem, grup, organizatie - operam cu structuri de grup si organizatie - organizatiile difera in scop - in interiorul grupurilor sunt mai multe tipuri de grupuri GRUP primar (familia) - secundar (grup profesional) GRUP informal (prieteni perisabil in structura) - formal (mult mai rezistent, stabileste norme interne) I. GRUPUL CURT LEWIN parintele teoriei definita drept DINAMICA DE GRUP structurile de grup sunt structuri active care suporta modificari sub influenta mediului extern si se reconfigureaza la nivel intern ceea ce numim grup dinamic este o structura in miscare care se reconfigureaza continuu teoria dinamicii grupurilor poate fi revelatorie pentru urmatoarele procese : importanta in analizarea proceselor conflictuale; analiza fenomenelor de leadership si a tuturor aspectelor care se asociaza cu asumarea si exercitarea puterii personale; dinamica de grup este o teorie revelatoare pentru explicarea fenomenelor de schimbare, inclusiv pentru explicarea formelor de rezistenta la schimbare; devine o teorie interesanta pentru analiza

stilurilor de viata cu aplicatie directa pentru programele de publicitate fenomenul de consum anii 50 analiza a fost utilizata pentru a defini stilul de consum in SUA carnea de curcan 50 postbelic - perioada de recuperare sociala in consum, divertisment inflorire a marketingului pentru prima data a fost explicat comportamentul consumatorului fata de produs influentarea stilurilor si comportamentelor dinamica dinamica de grup se bizuie pe o metoda de analiza imprumutata CAMP = termen din fizica, concept preluat din stiintele naturii pentru a observa cum reactioneaza structurile atrase sau respinse de un camp de forta pentru a explica coeziunea sau diversiunea MORENO teoria sociometrica (SOCIOMETRIE) model de interpretare ce a incercat sa dea seama de structurile de grup din punct de vedere CANTITATIV masoara interactiunile de tip grupal prin analiza acumularii numarului de interactiuni LEWIN model de interpretare CALITATIVA nu numarul de interactiuni ci modificarile relatiilor produse prin interactiune Din punct de vedere al Scolii Sociometrice, cele mai interesante fenomene sunt configuratiile grupului (numarul de persoane si forma dispunerii acestora in grup configuratie de tip stea, circulara, etc.) - conflictul de grup interpretat prin numarul de interactiuni externe - comunicarea interna este ineficienta dar se produce continuu - bilateralitatea este diferita fata de comunicarea in grup sau comunicarea interpersonala LEWIN CRITERIUL COPREZENTEI (HIC ET NUNC) membrii interactioneaza in acelasi timp si in acelasi spatiu comunicare sincretica; nu se aplica in comunicarea de masa

- CRITERIUL RECUNOASTERII RECIPROCE prin care devine distincta relatia dintre grup si multime (asociere de indivizi care nu isi acorda recunoastere reciproca); este utilizat de administratorii de forum structuri virtuale pentru a respinge individul necunoscut din comunitatea virtuala; structuri tribale si virtuale NECULAU ADRIAN, PIERRE DE VISSCHER DINAMICA GRUPURILOR. TEXTE DE BAZA, POLIROM 2001 CAPITOLUL 6 STRUCTURAREA GRUPURILOR NECULAU ADRIAN DINAMICA GRUPULUI SI A ECHIPEI, POLIROM 2007 - ideea dinamicii de grup provine din psihanaliza Precursorii si discipolii lui LEWIN: LIPITT, WHITE ei formalizeaza tipurile de leadership in: leadership democratic leadership autoritar leadership laissez-faire (lider neimplicat) Scoala dinamicii de grup ramane importanta pana astazi. Anii 80 apare TEORIA GRUPULUI OPTIMAL. CRITERIILE LUI LEWIN DE CINSTRUCTIE GRUPALA 1.CRITERIUL COPREZENTEI 2.CRITERIUL RECUNOASTERII RCIPROCE 3.RELATIILE ACTIVE INTRE MEMBRII (viata unui grup este conditionata de intensitatea activitatilor membrilor sai, nu putem accepta structuri pasive de grup; o structura de grup este prin excelenta activa sau se gaseste in situatie de abandon dizolvarea grupului in mod deliberat)

- ipostaza grupului nascut mort este un alt caz extrem care presupune o structura inactiva este de fapt un grup fals, neconstituit, ii lipseste relatia activa a membrilor in raport cu structura colectiva GRUPUL SE POATE MANIFESTA IN 3 IPOSTAZE a) GRUP CU NASTERE FALSA SAU RATATA in care membrii nu reusesc sa se implice intr-o structura activa comuna b) GRUP OPTIM in care criteriul de coexistenta si activitate comuna este indeplinit c) GRUP AFLAT IN STARE DE ABANDON in care membrii decid sa dizolve grupul Adesea grupurile formale se mentin artificial si asta se poate observa la nivelul structurilor departamentale sau la nivelul formatiunilor institutionale. Si grupurile informale pot fi fals constituite. Toate acestea nu ajung sa se constituie in norme fixe. CARACTERISTICI ALE VIETII GRUPALE IN RAPORT CU STRUCTURILE BILATERALE SI COLECTIVE DE TIP MULTIME 1.ASOCIEREA SPONTANA PE BAZA DE INTERESE - spontaneitatea este data de afinitati (elemente de personalitate similare); interesele reprezinta componenta rationala 2 regimuri: EMPATIC si RATIONAL. - la baza grupului sta contractul de asociere care defineste diferite tipuri de grupuri (familia) - grupurile sunt evident rationale in raport cu multimea 2.SOLIDARITATEA (COEZIUNEA) - intrucat grupurile sunt structurate pe baza unor interese commune, membrii raman solidari atata vreme cat isi recunosc calitatea de membru - solidaritatea se manifesta printr-un suport deliberat pe care fiecare membru il acorda celuilalt in baza calitatii de membru - este o atitudine bazata pe gratuitate in ceea ce priveste finalitatea ei; marcheaza in mod exclusive apartenenta la grup; se manifesta in grupuri puternice, mature (membership)

3.PROTEJAREA VIETII INTERNE; CREAREA UNEI FORME DE REZISTENTA IN RAPORT CU STRUCTURILE EXTERNE; CRESTEREA REZISTENTEI LA FENOMENUL OUT GROUP - grupuri puternice, normative sisteme de decaloage, de conditionari absolut obligatorii care regleaza viata interna fenomene de autoreglare (grupul isi autoregleaza viata interna prin sisteme defensive) - limita normativitatii de grup este CONFORMISMUL sau GANDIREA DE GRUP comportament defensiv ce se intensifica incat respinge orice influenta externa - multe grupuri conformiste sunt conduse de lideri autoritari de tip patern fenomenul BIG BROTHER (protejare excesiva a grupului, forma de leadership)

S-ar putea să vă placă și