Siruri si serii de funct ii.

Serii de puteri
1. Siruri de funct ii
Fie f
1
, f
2
, ..., f
n
, ... un sir de funct ii denite pe D R R.
Denit ie: Un punct a D s.n. punct de convergent a al sirului
(f
n
)
n
daca sirul numeric (f
n
(a))
n
este converggent.
Multt imea punctelor de convergent a s.n. mult imea de convergent a
a sirului.
Exemplu: mult imea de convergent a a sirului de funct ii f
n
(x) = x
n
este (1, 1].
Denit ie: Sirul de funct ii (f
n
)
n
converge simplu (sau punctual) la
funct ia f pe mult imea D daca pentru orice x D, f
n
(x) f(x).
Echivalent: x D, > 0, n
,x
N a.. |f
n
(x)f(x)| , n n
,x
.
Exemplu: f
n
(x) =
x
3
n
2
converge punctual pe R la f(x) = 0.
Denit ie: Sirul de funct ii (f
n
)
n
converge uniform la funct ia f pe
mult imea D daca > 0, n

N a..
|f
n
(x) f(x)| , n n

, x D.
Exemplu: f
n
(x) =
cos nx
n
2
+3
converge uniform pe R la f(x) = 0.
Observat ie: Daca (f
n
)
n
converge uniform pe D la f, atunci con-
verge si punctual. Reciproc nu este adevarat.
Exemplu: Sirul de funct ii f
n
(x) = x
n
converge simplu pe (1, 1] la
funct ia f(x) =
_
0, daca x (1, 1),
1, daca x = 1.
dar nu converge uniform.
Criteriu de convergent a uniforma: Daca exista un sir de numere
reale pozitive (a
n
)
n
convergent la 0 a..
|f
n
(x) f(x)| a
n
, x D,
atunci (f
n
)
n
converge uniform pe D la f.
Exemplu: f
n
(x) =
sin2nx
n

, > 0 converge uniform pe R la f(x) = 0.

Proprietat i ale sirurilor de funct ii uniform convergente: Fie
(f
n
)
n
un sir de funct ii convergent uniform pe D la funct ia f.
1) Daca toate funct iile f
n
sunt continui, atunci si f este continua.
2) Daca toate funct iile f
n
sunt derivabile si sirul derivatelor (f

n
)
n
converge uniform la o funct ie g, atunci f este derivabila pe D si
f

(x) = g(x), x D.
2. Serii de funct ii
Denit ie: Fie (f
n
)
nN
un sir de funct ii. Se formeaza, cu ajutorul
lui, sirul de funct ii (s
n
)
nN
:
s
1
= f
1
;
s
2
= f
1
+f
2
;
...
s
n
= f
1
+f
2
+... +f
n
.
Numim serie de funct ii de termen general (f
n
)
nN
perechea de siruri
de funct ii
((f
n
)
nN
, (s
n
)
nN
) .
Sirul (s
n
)
nN
se numeste sirul sumelor part iale ale seriei.
Notat ie:

n=1
f
n
.
Seria este convergenta daca sirul de funct ii (s
n
)
nN
este convergent.

In acest caz, limita sirului (s

n
)
nN
se numeste suma seriei si se
noteaza tot cu

n=1
f
n
. Deci, daca seria este convergenta, atunci

n=1
f
n
= lim
n
s
n
.
Seria s.n. simplu (punctual) convergenta daca (s
n
)
n
converge punc-
tual. Seria s.n. uniform convergenta daca (s
n
)
n
converge uniform.
Seria este divergenta n caz contrar.
Criteriu de convergent a uniforma: Daca exista o serie numerica

n=1
a
n
convergenta cu termeni pozitivi a.. |f
n
(x)| a
n
, x D,
atunci seria de funct ii

n=1
f
n
converge uniform pe D.
Exemplu:

n=1
cos nx
n

, unde > 1.
Observat ie: 1) Suma unei serii uniform convergente cu termeni
funct ii continui este funct ie continua.
2) Suma unei serii uniform convergente cu termeni funct ii derivabile
a.. seria derivatelor sa convearga uniform este funct ie derivabila.
3. Serii de puteri
Numim serie de puteri o serie de funct ii de forma f
n
(x) = a
n
x
n
.
Notat ie:

n=0
a
n
x
n
.
Observat ie: 0 face parte din mult imea de convergent a.
Teorema lui Abel: Pentru orice serie de puteri

n=0
a
n
x
n
, ! un
numar 0 R a..:
1) seria este absolut convergenta pe intervalul (R, R);
2) seria este divergenta pe mult imea (, R) (R, ).
Denit ie: R s.n. raza de convergent a a seriei de puteri (poate
0 sau +). Deci
(R, R) mult imea de convergent a [R, R].
Observat ie:

In punctele R si R seria poate convergenta sau
divergenta.
Teorema:
1) Daca exista lim
n

a
n+1
a
n

, atunci R =
1
lim
n

a
n+1
a
n

;
2) Daca exista lim
n
n
_
|a
n
|, atunci R =
1
lim
n
n
_
|a
n
|
.
Exemplu: Determinat i mult imea de convergent a a seriilor de puteri

n=0
x
n
n!
si

n=0
x
n
.
Teorema (Proprietat ile seriilor de puteri):
1) O serie de puteri este uniform convergenta pe orice interval
compact cont inut n mult imea de convergent a;
2) Suma unei serii de puteri este o funct ie continua pe intervalul
de convergent a;
3) O serie de puteri poate derivata termen cu termen pe inter-
valul (R, R): daca

n=0
a
n
x
n
= f(x), atunci

n=1
na
n
x
n1
= f

(x);
4) O serie de puteri poate integrata termen cu termen pe inter-
valul (R, R): daca

n=0
a
n
x
n
= f(x), atunci

n=0
a
n
x
n+1
n +1
=
_
f(x)dx.
Exemplu: Determinat i mult imea de convergent a, apoi suma seriei
de puteri x
x
2
2
+
x
3
3
+... +(1)
n
x
n+1
n +1
+....
4. Seria Taylor atasata unei funct ii
Fie I R un interval deschis si f : I R derivabila de oricate ori
ntr-un punct a R.
Formula lui Taylor:
f(x) = f(a) +
f

(a)
1!
(x a) +... +
f
(n)
(a)
n!
(x a)
n
+R
n
(x)
Daca R
n
(x) 0, atunci seria Taylor atasata funct iei f n punctul
a, f(a) +
f

(a)
1!
(x a) +
f(a)
2!
(x a)
2
+..., este convergenta si
f(x) = f(a) +
f

(a)
1!
(x a) +
f(a)
2!
(x a)
2
+...
Teorema: Daca ntr-o vecinatate a punctului a derivatele de orice
ordin sunt marginite de aceeasi constanta (pe o vecinatate V , M >
0 a.. |f
(n)
(x)| M, n, x V ), atunci seria Taylor converge la
funct ia f pe acea vecinatate.
Observatie: Seria Taylor atasata unei funct ii n punctul a = 0
s.n. seria MacLaurin.
Exemple: f(x) = e
x
, f(x) = sinx, f(x) = cos x, f(x) = (1 +x)

.
Funct ii vectoriale de variabila vectoriala
1. Denit ie, exemple
Denit ie: Numim funct ie vectoriala de variabila vectoriala o funct ie
f : D R
k
R
m
, unde k, m 1.
x D R
k
x = (x
1
, x
2
, ..., x
k
) argumentul funct iei
f(x) = f(x
1
, x
2
, ..., x
k
) R
m

f(x
1
, x
2
, ..., x
k
) = (f
1
(x
1
, x
2
, ..., x
k
), ..., f
m
(x
1
, x
2
, ..., x
k
)), unde
f
1
, f
2
, ..., f
m
: D R
k
R s.n. coordonatele (componentele)
funct iei f.
Cazuri particulare:
1) m = 1; obt inem f : D R
k
R funct ie reala de variabila
vectoriala.
Daca si k = 1, atunci f : D R R funct ie reala de variabila reala.
2) k = 1, m = 2; obt inem f : D R R
2
, deci f(t) = (x(t), y(t))
parametrizarea unei curbe plane.
3) k = 1, m = 3; se obt ine f : D R R
3
, deci f(t) =
(x(t), y(t), z(t)) parametrizarea unei curbe n spat iu.
4) k = 2, m = 2; se obt ine f : D R
2
R
2
, deci f(u, v) =
(x(u, v), y(u, v)) schimbare de coordonate (transformare) n plan.
5) k = 2, m = 3; atunci f : D R
2
R
3
, deci f(u, v) =
(x(u, v), y(u, v), z(u, v)) parametrizarea unei suprafet e n spat iu.
6) k = 3, m = 3; se obt ine f : D R
3
R
3
, deci f(u, v, w) =
(x(u, v, w), y(u, v, w), z(u, v, w)) schimbare de coordonate (transfor-
mare) n spat iu.
Denit ie: O funct ie vectoriala de variabila vectoriala f : D R
k

R
m
s.n. marginita daca exista M > 0 a.. f(x) M, x D.
Echivalent: d.d. este marginita pe coordonate.
2. Limite de funct ii vectoriale
Denit ie: Fie f : D R
k
R
m
si a R
k
un punct de acumulare al
domeniului D. Spunem ca funct ia f are limitan punctul a, egala cu
l R
m
, daca > 0,

> 0 a.. x D satisfacand 0 < xa <

,
f(x) l < .
Notat ie: lim
xa
f(x) = l.
Echivalent: lim
xa
f(x) = l d.d. pentru orice sir (x
n
)
n
D\{a}, x
n
a:
f(x
n
) l.
Observat ie: O funct ie vectoriala are limita ntr-un punct de acu-
mulare al domeniului sau de denit ie d.d. are limita pe coordonate.
Deci, e sucient sa studiem limitele funct iilor reale de variabila
vectoriala.
Exemple: 1) Studiat i existent a limitei funct iei f(x, y) =
sin(xy)
x
n
punctul (0, 2).
2) Studiat i existent a limitei funct iei f(x, y) = sin
1
x +y
n punctul
(0, 0).
Limite iterate (pentru o funct ie de doua variabile): lim
xx
0
_
lim
yy
0
f(x, y)
_
si lim
yy
0
_
lim
xx
0
f(x, y)
_
.
1) Este posibil ca limita globala sa existe, dar sa nu existe limitele
iterate.
Exemplu: f(x, y) = xsin
1
y
n (0, 0);
2) Daca exista limita globala si exista lim
xx
0
f(x, y) si lim
yy
0
f(x, y),
atunci exista limitele iterate si sunt egale cu limita globala.
Exemplu: f(x, y) =
x
3
+y
3
x
2
+y
2
n (0, 0);
3) Daca limitele iterate exista, dar sunt diferite, atunci nu exista
limita globala.
Exemplu: f(x, y) =
2x 2y +x
2
+y
2
x +y
n (0, 0);
4) chiar daca limitele iterate exista si sunt egale, limita globala ar
putea sa nu existe.
Exemplu: f(x, y) =
2xy
x
2
y
2
3. Continuitatea funct iilor vectoriale
Denit ie: Fie f : D R
k
R
m
si a D. Spunem ca funct ia f este
continua n punctul a daca > 0,
,x
> 0 a.. x D satisfacand
0 < x a <
,x
, f(x) f(a) < .
Funct ia f s.n. continua pe domeniul D daca este continua n orice
a D.
Observat ie: 1) Daca a este un punct izolat al domeniului, atunci
f este continua n a;
2) Daca a este punct de acumulare al lui D, atunci f este continua
n a d.d. are limita n a, egala cu f(a).
Proprietat i: 1) f, g continui f +g, f continui;
2) f continua f continua; reciproc nu e adevarat.
Propozit ie: f este continua d.d. este continua pe coordonate.
Vom studia deci continuitatea doar pentru funct ii reale de variabila
vectoriala.
Denit ie: Fie f : R
k
R si a = (a
1
, ..., a
k
) D. Fixam 1 i k si
denim funct ia reala de variabila reala
f
partial,i
(x) = f(a
1
, ...a
i1
, x, a
i+1
, ..., a
k
)
denita pe mult imea D
i
= {x R; (a
1
, ...a
i1
, x, a
i+1
, ..., a
k
) D}.
Spunem ca funct ia f este continua part ial n punctul a n raport cu
variabila de pe locul i daca f
partial,i
este continua n punctul a
i
.
Teorema: Daca f este continua n a, atunci este continua part ial
n raport cu ecare variabila n punctul a.
Observat ie: Reciproca nu este valabila.
Exemplu: f(x, y) =
_
|x|
y
2
e

|x|
y
2
, daca y = 0,
0, daca y = 0
n origine.
Denit ie: O funct ie f : D R
k
R
m
s.n. uniform continua pe
domeniul D daca > 0,

> 0 a.. oricare ar x, y D cu

x y

, f(x) f(y) .
Observat ie: O funct ie vectoriala este uniform continua pe o mult ime
d.d. este uniform continua pe coordonate pe acea mult ime.
Teorema: Orice funct ie uniform continua pe o mult ime este con-
tinua.
Reciproc nu este adevarat. Exemplu: f(x) = lnx pe mult imea
(0, e].
Teorema: 1) Orice funct ie continua pe o mult ime compacta este
uniform continua.
2) Orice funct ie continua pe o mult ime compacta este marginita
si si atinge marginile.
Exemplu: f(x, y) =
_
x
2
+y
2
pe discul nchis D(0, r).
Observat ie: O funct ie continua este uniform continua d.d. poate
prelungita prin continuitate la un compact.