Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Specializarea: Pedagogie

ANTROPOLOGIA CULTURALA SI EDUCATIONALA -JURNAL-

Anul II, Grupa I

Pentru mine Antropologia culturala si educationala a fost unul dintre cele mai interesante cursuri de pana acum, in primul rand pentru ca am invatat obiceiurile unor culuri indepartate, dar si ale culturii romanilor, iar in al doilea rand a avut si rolul de a ne destinde macar pe parcursul lui. Chiar si unele carti citite in perioada de liceu au capatat alta semnificatie in urma prezentarilor din cadrul seminarului. De aceea, in acest jurnal voi selecta parti ale prezentarilor care mi-au starnit interesul si m-au facut sa reflectez mai mult asupra acestor teme. 07.03.2007 Psihanaliza focului -Gaston Bachelard Focul este pentru Gaston Bachelard elementul care a captat nc din preistorie imaginarul oamenilor: atracia luminii i a cldurii se dubleaz de primejdia focului care poate arde, simbol a ceea ce este interzis, fascinant i neneles. Bachelard, n calitate de filosof al imaginarului, primul din istoria gndirii care a fost preocupat de complexele culturale, a scris o poetic a reveriei pe tema apei, o poetic a reveriei pe tema pmntului, iar n cartea de fa se preocup de al patrulea element, pe care filosofii antici au ncercat s i-l explice ca pe un principiu creator, iar oamenii primitivi l-au asimilat cu Soarele, divinizndu-l. Alchimitii credeau cu convingere c focul este o fiin vie, capabil s transforme materia. Fora distructiv a acestui element i-a ngrozit i le-a impus respect oamenilor, iar puterea sa de a purifica a nscut legende. Focului i-au fost acordate valori sexuale, a fost nconjurat de mituri, a fost ntruchipat n personaje divine, malefice sau binevoitoare. Tot acest complex de imagini este analizat de Gaston Bachelard cu instrumentele psihanalizei, dar i cu fora extraordinar a discursului unui scriitor pe care toi teoreticienii imaginarului l recunosc ca precursor. Pamntul si reveriile voinei Gaston Bachelard Materia ne dezvluie propriile noastre fore. Ea sugereaz o mprire a lor pe categorii dinamice. i d voinei noastre nu numai o substan durabil, ci i scheme temporale bine definite rbdrii noastre. Pe dat, materia capt de la visele noastre un ntreg viitor de munc; vrem s o nvingem muncind. Ne bucurm nc dinainte de eficacitatea voinei noastre. S nu ne mirm aadar c a visa imagini materiale - da, pur i simplu a le visa - nseamn pe dat a-i ntri voina. E cu neputin s fii distrat, absent, indiferent, cnd visezi o materie rezistent i net desenat. Nu poi imagina gratuit o rezisten. Materiile diverse, desfurate ntre polii dialectici extremi ai duritii i ai moliciunii, desemneaz foarte numeroase tipuri de adversitate. Reciproc, toate adversitile pe care le credem profund umane, cu violenele lor cinice sau viclene, cu evidena sau ipocrizia lor, i gsesc realismul n aciuni mpotriva unor materii nensufleite particulare. Studiind imaginile materiale, vom descoperi n ele - spre a vorbi pe dat n termeni de psihanaliz - acea imago a energiei noastre. Altfel spus, materia este oglinda noastr energetic; este o oglind care ne focalizeaz puterile, luminndu-le cu bucurii imaginare. i aa cum ntr-o carte despre imagini este ngduit s abuzezi de imagini, vom spune i noi c un corp dur care disperseaz toate loviturile este oglinda convex a energiei noastre, n timp ce corpul moale este oglinda concav. Sigur este c reveriile materiale modific dimensiunea puterilor noastre; ele ne dau impresii demiurgice; ne dau iluziile atotputerniciei. Aceste iluzii snt utile, cci ele snt o ncurajare de a ataca materia n fondul ei.

Apa si visele - Gaston Bachelard O pictur de ap puternic este de-ajuns pentru a rea o lume i pentru a topi noaptea. Pentru a visa putin nu avem nevoie dect de o pictur imaginat n profunzime. Apa astfel dinamizat este un germene ; ea ii druiete vieii un elan inepuizabil.acesta este unul dintre cele mai expresive fragmente despre apa. Apa are atat efect consructiv, care da viata, cat si efect distructiv, o picatura fiind suficienta peentru a distruge. 14.03.2007 Aerul si visele Gaston Bachelard Gaston Bachelard, n Aerul i visele vede n imaginaie acel principiu dinamic organizator, ea e fora dinamic ce deformeaz copiile pragmatice oferite de percepie, neuitnd s aminteasc anterioritatea att cronologic, ct i ontologic a simbolismului fa de orice semnificaie audio-vizual. Astfel, modelele transmise din trecutul cel mai ndeprtat nu dispar, nu-i pierd puterea de reactualizare, ele rmn valabile inclusiv n cazul contiinei moderne, adevrat receptacul arhetipal, purtnd ineret fiinrii sale aceste structuri imaginare colective. Imaginarul colectiv este cel care se structureaz, contient sau incontient, pe toate compartimentele existenei noastre, gndirea simbolic fiind cosubstsanial fiinei noastre; ea preced limbajul i gndirea discursiv, iar imaginea trebuie neleas ca fascicol de semnificaii, ireductibile la un singur plan. Structurile antropologice ale imaginarului Exist trei dimensiuni ale imaginii, spune Jean Paul Sartre, n Limaginaire, prima este aceea c imaginea este, n fapt, o contiin, i mai mult, una transcendent; ea difereniaz imaginaia de celelalte moduri ale contiinei, obiectul imaginat e dat imediat ca atare, n timp ce cunoaterea perceptiv se formeaz ncet prin aproximaii i luri succesive de contact. Cea de-a treia dimensiune a imaginii este spontaneitatea. Lumea de aici si lumea de dincolo Lumea este vazuta ca un ou, iar pasarile sunt vazute ca zeitati, astfel: barza care aduce copiii, uol gainii din care iese o forma de viata, puiul. Ma numesc Rosu n opera scriitorului turc, cititorul gsete ceea ce ateapt n general de la lumea islamic: o toleran cosmopolit, care s nu contrazic, ci dimpotriv: s susin respectul profund fa de valorile naionale i spirituale. n romanele sale, traduse n 50 de limbi i publicate n peste 100 de ri, Pamuk reuete o combinaie care armonizeaz, mpac Europa i Asia, aa precum se spune despre oraul Istanbul, situat pe dou continente. Un Istanbul nelinistit si crepuscular la sfarsit de epoca otomana...Pe malurile Bosforului, lumea fascinanta a miniaturistilor bantuita de crime misterioase...Un roman coborat dintr-un covor oriental, demn de "O mie si una de nopti". O fantezie, un puzzle filozofic la limita dintre Occident si Orient.

18.04.2007 Ritualurile Fieca re ritual are un model, un arhetip divin si impica intoarcerea simbolica la timpuri si locuri ale inceputului omenirii. Oamenii realizeaza prin ritualuri puneri in seama ale aspectelor vietii (M. Eliade) Ritualul, (din latin ritus, "ceremonie, cult religios"), este un ceremonial derivat din vechi tradiii religioase, care se desfoar dup anumite reguli, (de obicei ntr-un cadru solemn), cu prilejul unor momente importante ale existenei umane, (natere,botez, cstorie, moarte), sau n legtur cu unele etape ale muncii (semnat, recoltat), ori cu succesiunea anotimpurilor, sau ocazionate de unele srbtori sau alte evenimente petrecute n cadrul unei comuniti tradiionale. La poporul romn, ritualul are strnse legturi cu folclorul, iar desfurarea sa poate fi nsoit, dup caz, de numeroase cntece, oraii de nunt, bocete, cntece ale drgaicei, ale cununiei, etc. Mituri de trecere Imaginile morii la primitivi nc din vechime Moartea a fost valorizat ca o trecere de la un regim existenial la altul iar specialitii n domeniu au pus n eviden foarte bine importana riturilor de trecere la societile tradiionale. Astfel, moartea, naterea sau nunta snt de fapt iniieri prin care se face trecerea de la un nivel al fiinei la altul, trecere care se face astfel fr riscuri i mai ales printr-o integrare special cu ntregul Univers din care fiina face parte. Iniierile te ajut s nelegi c fiecare om i ntlnete moartea n care a crezut, moartea pe care i-a reprezentat-o. Toate aceste credine legate de moarte i dorina de a renate ne arat de fapt primele eforturi ale speculaiei umane pentru reprezentarea eternitii. Aceast eternitate nu este doar o repetiie a unor etape, ci o continu ntoarcere la originea Totului. (dup Arta de a Muri, de Mircea Eliade)

25.04.2007 Masoneria Masoneria este una din cele mai vechi organizatii,existenta si astazi.Foi de papirus,gasite in 1888 cu prilejul sapaturilor arheologice in Desertul Libian,descriu intalniri secrete ale unor astfel de corporatii cu 2000 de ani i.HR.Ele participase-ra la construirea templului lui Solomon si aveau cam aceeasi functie cu a sindicatelor de astazi, dar cultivau traditia mistica inca de atunci.Ca tel al masoneriei era declarata transformarea interioara prin desavarsirea sppirituala a omului in veneratie fata de Dumnezeu.Pentru ca masonii erau de religii diferite, acest dumnezeu era numit "Marele Faurar universal".Alte indicatii se afla in scrierile necrologice din Egipt,Zeul Toth fiind considerat odinioara Marele Maestru.

Faust- J W Goethe Faust este omul insetat de cunoasterea lucrurilor materiale, vesnic aflat in cautare a ceva nou, vesnic nefericit cu ce are, ajunge sa faca un pact cu diavolul( Mefistofel ) pentru a avea acces la cunoasterea absoluta ,interzisa. Diavolul se ofera sa il slujeasca pe pamant, bineinteles in schimbul sufletului sau. Opera lui Goethe este o tragedie in versuri, in doua parti, la care Goethe a lucrat peste un sfert de secol, insa considerata de multi capodopera literaturii germane, si una dintre cele mai mari scrieri ale literaturii mondiale. Actiunea are loc in mai multe cadre, primul fiind in Rai, unde Dumnezeu pariaza cu Mefistofel ca acesta nu il poate seduce pe muritorul sau preferat, Faust. Actiunea se muta apoi pe pamant, unde il gasim pe Faust deprimat din cauza limitarilor sale de muritor, aflat in imposibilitatea gasirii unui sens al vietii. Mefistofel ii promite lui Faust ca ii va oferi cunosterea in schimbul sufletului. Faust accepta pactul. In scurt timp, Faust se indragosteste de tanara Margaret ( sau Gretchen ), pe care o cucereste cu ajutorul lui Mefsitofel. Aceasta se va indragosti la randul sau de Faust si va ramane insarcinata, ca apoi sa isi omoare copilul. Va fi condamnata la inchisoare pentru uciderea copilului, iar Faust si Mefistofel vor incerca sa o salveze, insa atunci se va auzi o voce din cer anuntand ca este salvata.Astfel se sfarseste prima parte a operei. Opera este incarcata de lirism si simbolistica crestina si oculta, fiind considerata de alchimisti o incursiune in cunoastere. Exista versuri comice,de o finete deosebita. Este o carte care se citeste destul de greu, fiind in versuri si plina de aluzii, insa parerea mea este ca MERITA din plin!!! 09.05.2007 Tatuajele Tatuajele si piercingul se confunda cu istoria. Nu se poate spune nici care a fost primul tatuaj, nici cand a fost facut, dar nu a existat vreo perioada, de cateva milenii incoace, in care tatuajele sa fi disparut cu desavarsire. Fenomenul este departe de a fi unul modern. Ba, daca e sa ne luam dupa unii psihologi si psihiatri, ar fi mai degraba un urlet al ramasitelor noastre primitive. Ultras vs. Hooligan Diferenta dintre ultrasi si huligani imi era destul de neclara in vremea cand am inceput sa frecventez peluza. Sunt sigura ca in vremea aceea('95-'96) putini erau cei care vedeau clar aceasta diferenta. Lipsei de informatie i se adauga si o anumita "identitate indoielnica" a suporterilor romaniSi in cantece se intalneste denumirea de"huligan" si de fapt presupun ca pt. perioada de inceput huligan a fost folosit ca un sinonim,sau poate un superlativ, al lui ULTRAS. Apariatia in 1998 a gruparii OFFICIAL HOOLIGANS in peluza rapidista nu a fost nici ea in masura sa clarifice lucrurile pentru ca OH nu a fost niciodata altceva decat o grupare ULTRAS. In ultima vreme,diferenta a inceput sa se faca simtita mai puternic:pe de o parte datorita mai bunei difuzari a informatiei(prin Net, reviste etc.) iar pe de alta parte datorita

politiei si presei care au incercat in ultimii ani sa asimileze pe ultrasi huliganilor si sa-i trateze ca atare. Bulimia si anorexia Din ce in ce mai multe adolescente romance sufera tulburari grave ale comportamentului alimentar. Majoritatea sunt firi depresive si cu greu isi recunosc boala, fapt ce intarzie tratamentul si le pune in pericol viata si chiar sanatatea!Aceste tulburari ale comportamentului alimentar sunt mult mai frecvente decat ne-am fi asteptat si ele afecteaza, cu precadere, adolescente si femei tinere (peste 90%) tocmai pentru ca ele acorda o importanta deosebita felului in care arata. Foarte pe scurt bulimicii sunt "pofticiosi incurabili" care nu-si pot controla dorinta de a manca. Sunt continuu obsedati de mancare si cad prada "poftelor". Ei ingurgiteaza intr-un timp scurt (in mai putin de doua ore) cantitati care ar satura mai multe "guri" normale. Apoi se simt rau (fizic si psihic), sunt cuprinsi de remuscari si chiar fac totul pentru a anihila efectul "ingrasator" al muntelui de alimente: isi baga degetele pe gat, sau iau medicamente vomitive, diuretice, purgative. Nici lor nu le este strain exercitiul intens "la sala" sau kilometri extenuanti in jurul lacului din parcul orasului. Parerea lor despre ei insisi depinde foarte mult de felul in care arata, mai exact de felul in care cred ca arata, lucru care ii aseamana cu anorexicii. Mai mult de jumatate din anorexici devin bulimici, si invers! 16.05.2007 Avortul Avortul reprezinta terminarea sarcinii inainte ca fatul sa fie viabil, fiind desemnata in general perioada de dinaintea celei de-a 20-a saptamini, adica inainte ca fatul sa fie capabil sa supravietuiasca in afara uterului. Avortul se poate clasifica in functie de: Virsta gestationala- avort precoce - inainte de 12 saptamini de gestatie- avort tardiv - intre a 12 si a 20 a saptamina de gestatie Cauza: Avort spontan, atunci cind pierderea copilului are loc involuntar, fara interventie medicala sau mecanica. Avort indus (la cerere), atunci cind are loc deliberat incercarea de a elimina sarcina. Avortul indus poate fi: - terapeutic, cind sarcina este intrerupta deliberat pentru motive medicale, materne sau fetale; intreruperea voluntara a sarcinii (IVS) sau, in limbaj curent, avort, atunci cind intreruperea de sarcina este provocata din alte motive decit cele medicale. Aceasta va fi perspectiva prin care ne vom raporta la avort pe tot parcursul materialului nostru.Avortul la cerere este permis, conform legislatiei in vigoare in Romania, pina la virsta de sarcina de 12 saptamini (amenoree sau lipsa menstruatiei). Dincolo de aceasta limita sint permise doar avorturile de natura terapeutica.

Dependenta de droguri Drogurile sunt substante artificiale create de oamenii de stiinta in anumite situatii limita. Cauzele au fost de regula razboaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau sa reziste in regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara apa. Asa au luat nastere substantele excitante - droguri in forma primara. Tot razboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, in secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de rani. Cu timpul s-a realizat ca morfina administrata in mod repetat duce foarte repede la dependenta fizica si psihica. S-a cautat un inlocuitor si prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care intial se credea ca nu da dependenta asa de mare ca morfina. In realitate, dependenta de heroina este de sapte ori mai mare decat cea de morfina. Concluzii: In urma acestor cateva ore petrecute in diverse medii, cu obiceiuri care mai de care mai ciudate, avand in preajma persoane cu tot felul de cutume si tabieturi.