Sunteți pe pagina 1din 31

CINE POATE DONA SANGE? Chiar TU poti dona daca: 1. Ai varsta cuprinsa intre 18 si 60 ani; 2.

Ai o greutate corporala minima de 50 kg(femei) si 60 kg(barbati); 3. Ai tensiunea arteriala sistolica (maxima) intre 200 mmHg si 110 mmHg; 4. Nu ai afectiuni de genul: miopie (principalul dusman fiind dezlipirea de retina), boli de piele, sechele pulmonare, sifilis, hepatita virala cronica, HIV/SIDA 5. Au trecut 70 zile de la ultima donare. Daca esti hipertensiv (pana la 200 mmHg, insa!) trebuie sa stii ca este chiar recomandat sa donezi.

Donarea de singe este permisa numai persoanelor in stare de sanatate, intre 18 si 60 de ani (intrucit in afara acestor virste nu exista garantia unui raspuns armonios din partea organismului fata de pierderea a 450ml de sange), celor care nu au valorile tensiunii arteriale sistolice peste 200 mm Hg sau sub 110 mm Hg, femeilor in afara sarcinii sau a lauziei, celor ce nu manifesta stari emotionale exagerate, teama persistenta fata de actul donarii sau o stare de oboseala, nu au consumat alcool sau o masa bogata in grasimi inainte de a se prezenta la recoltare, au de la ultima donare de singe minimum 70 de zile, nu au avut in ultimul timp pierderi de singe si nu au fost supusi unor interventii chirurgicale. Si profesiunea donatorului poate constitui uneori o cauza a respingerii acestuia de la recoltare, cind exista pericolul potential al infectiilor (cazul mulgatorilor, ingrijitorilor de animale, maturatorilor) sau al unei oboseli fizice (soferi pe mijloace de transport in comun, piloti, operatori la masini grele). Restrictiile de mai sus privind donarea de sange se explica asttel: starile emotionale exagerate sunt o expresie a afectarii sistemului nervos, cel care coordoneaza repartitia sangelui dupa nevoi, iar in acest caz raspunsul sau poate fi inadecvat. Teama de actul donarii poate duce la o tulburare a circulatiei sangelui manifestata printr-o lipotimie (lesin). Starea de oboseala (dupa munca in schimbul de noapte sau dupa eforturi mari) poate constitui o cauza a adaptarii necorespunzatoare a circulatiei singelui. Intervalul de minimum 70 de zile de la ultima recoltare este considerat suficient pentru refacerea tuturor elementelor sangelui si rezervelor organismului pierdute cu ocazia ultimei recoltari. Gravida nu poate dona sange, intrucit organismul sau trebuie sa acopere si nevoile viitorului

copil, iar interdictia se prelungeste 18 luni dupa nastere pentru ca organismul mamei sa-si refaca pierderile. DREPTURILE DONATORILOR DE SANGE Orice cetatean roman cu domiciliul n Romnia si orice cetatean al Uniunii Europene care are resedinta n Romania are dreptul sa doneze sange daca indeplineste conditiile mentionate mai sus, conditii impuse in vederea protejarii atat a sanatatii donatorului dar si pentru a preintampina o eventuala imbolnavire a celui care va beneficia de respectiva donatie salvatoare. In Romania donatorului de sange ii sunt recunoscute si acordate o serie de drepturi si avantaje menite a incuraja si stimula acest act caritabil, salvator pentru unii dintre semenii nostri. Astfel, potrivit legislatiei in vigoare privind aprobarea drepturilor si obligatiilor donatorilor de sange, orice persoana are dreptul de a primi materiale informative privind donarea de sange. Pe tot parcursul derularii procedurii de selectie ca donator de sange, persoana care participa la aceasta are dreptul sa primeasca explicatii privind scopul si rezultatele interviului, examenelor si testelor care i se efectueaza. Orice donator are dreptul sa primeasca, la cerere, un buletin de analiza cu rezultatele testelor efectuate. Donatorii de snge cu donari regulate au dreptul sa efectueze anual, in mod absolut gratuit, un examen radiologic pulmonar si un examen biologic extins precum si in anumite cazuri un examen cardiologic n vederea depistarii unor eventuale afectiuni care ar contraindica donarea de snge. Donatorii de sange cu donari regulate au dreptul la tratament substitutiv cu fier, gratuit, la recomandarea medicului de colecta, n cazul depistarii unui deficit de fier sau unui sindrom anemic secundar donarilor repetate de sange. Donatorii de sange pot primi insigne, diplome, obiecte inscriptionate cu diferite mesaje specifice de promovare a donarii de sange de la institutiile de profil din toata tara. Donatorul de sange are dreptul sa primeasca, la cerere, pentru fiecare donare efectiva, urmatoarele: # un numar de 7 tichete de masa pentru produse alimentare, eliberate de institutia de profil; # o zi libera de la locul de munca, in ziua donarii, in cazul donatorilor de sange salariati sau o zi scutire de frecventa, in ziua donarii, in cazul elevilor, studentilor si a militarilor; # decontarea cheltuielilor de transport in comun din ziua donarii intre localitatea de domiciliu sau de resedinta inscrisa n actul de identitate si localitatea unde isi are sediul institutia la care se efectueaza donarea de sange; in cazul in care donarea se face la institutia de profil din localitatea de domiciliu sau din localitatea n care este angajat, donatorul are dreptul la abonament cu reducere de 50% pentru transportul n comun, pe baza actelor doveditoare, pentru o perioada de o luna.

Persoana care a fost admisa ca donator de sange sau componente sanguine pe baza rezultatelor procedurii de selectie trebuie sa aiba un comportament civilizat fata de personalul medical si fata de ceilalti donatori de sange, sa raspunda cu sinceritate intrebarilor personalului medical din sala de recoltare sau din sectoarele postdonare, sa respecte toate indicatiile primite de la personalul medical pe tot parcursul derularii procedurii de donare de sange si postdonare, sa urmeze tratamentul substitutiv cu fier conform recomandarii medicului responsabil cu selectia donatorilor, sa se prezinte la medicul de familie la recomandarea scrisa a institutiei de profil la care a donat sange, pentru a fi luata in evidenta sau pentru investigatii medicale in scopul diagnosticarii, in cazul depistarii (ori suspectarii) unor situatii patologice. Cum donez? E simplu, te prezinti la unul din centrele de transfuzie din zona in care locuiesti (bineinteles daca ai avut grija sa respecti cele indicate in pagina cine poate dona adica, pe scurt: ai varsta intre 18 si 62 ani; ai greutatea corporala mai mare de 50 Kg; ai tensiunea arteriala in intervalul 10-20 mmHg; nu suferi de boli de piele, ulcer, hepatita sau alte boli transmisibile; nu ai mai donat sange in ultimele 70 zile) si personalul de acolo te va indruma pe parcursul fiecarei etape pana la plecare. In imagini : Pentru cei care sunt interesati de procedeu prezentam cateva fotografii: kit-ul steril, de unica folosinta; in timpul donarii se controleaza foarte precis cantitatea recoltata; sange de la mai multe recoltari, inainte de a pleca spre spitale.

********************************************************************* Ce este sangele? Sangele este un lichid care circula prin corp, transportand oxigen si nutrienti catre fiecare celula si preluand apoi materialele reziduale. Sangele joaca un rol principal in sistemul de aparare al organismului. Este pompat de inima, printr-o retea ce masoara cativa km, spre orice parte a corpului. In medie corpul unui adult contine 4-5 litri de sange. Exista partu mari componente ale sangelui: celulele rosii (hematii), celulele albe (leucocite), plasma si trombocitele. In plus sangele contine numerosi nutrienti si minerale. Tipuri de sange. Desi sangele este alcatuit din aceleasi elemente de baza, nu tot sangele este la fel. In realitate exista 8 tipuri comune de celule rosii, care sunt determinate de prezenta sau absenta anumitor tipuri de antigeni. Pentru ca anumiti antigeni pot declansa sistemul imunitar al unui pacient sa atace celulele rosii primite prin transfuzie, terapia cu sange presupune alegerea cu grija a grupelor de sange potrivite. Originea sangelui Sangele este produs in maduva osoasa, o substanta de consistenta jeleului din interiorul oaselor. La adulti, coloana vertebrala, coastele si pelvisul sunt principalele oase care produc sange. Pe masura ce celulele sangelui se dezvolta din celulele stem din maduva, ele trec in sangele ce trece prin oase si intra in circuitul sanguin. Celulele sangelui au diferite durate de viata celulele rosii rezista cam 120 de zile, trombocitele 10 zile iar diferitele tipuri de celule albe au o durata de viata ce se masoara de la cateva zile pana la cativa ani.

Organismul are un sistem de feedback ce il anunta cand sa produca mai mult sange. Spre exemplu, daca oxigenul din sange este scazut, rinichii produc un hormon numit erythropoietin, care stimuleaza celulele stem din maduva sa produca mai multe celule rosii. Cum circula sangele Sangele circula in doua largi si continue circuite printr-o retea de vase de sange. Circuitul drept duce sangele din partea dreapta a inimii prin plamani si inapoi la inima (in partea stanga). Circuitul stang duce sangele de la inima spre restul corpului si inapoi la inima Exista mai multe tipuri de vase de sange: artere, capilare si vene. Arterele transporta sangele dinspre inima. Se ramifica in artere mai mici (arteriole) care sunt conectate la capilare (peste un miliard). Capilarele sunt foarte inguste de latimea unei celule. Inauntrul capilarelor, celulele rosii elibereaza oxigenul, ce trece prin peretii subtiri ai capilarelor in tesutul inconjurator. Tesuturile elibereaza rezuduuri, cum ar fi dioxidul de carbon, care trece prin capilare in sange. Sangele se intoarce la inima prin vene. Venele contin un sistem de valve cu un singur sens, contrulate de contractii ale muschilor, care permit sangelui sa circule catre inima, chiar si impotriva gravitatiei. Din cauza ca sangele din vene contine foarte putin oxigen, el apare ca avand o culoare usor albastra in comparatie cu rosul aprins al sangelui oxigenat. Despre RH In afara sistemului ABO, pe hematii (globule rosii), a mai fost descoperita o substanta, numita Rh. 85% din populatie au aceasta substanta pe hematii, daca sunt Rh pozitivi, iar restul de 15% nu o au deci sunt Rh negativi. Organismul unei persoane, care nu are Rh pe hematii si primeste o transfuzie cu sange care are Rh (de la un donator Rh pozitiv) va reactiona ca si cum ar lua contact cu un corp strain ( la fel cum reactioneaza la bacterii, virusuri sau alti corpi straini cu care organismul intra in contact). In consecinta, va incerca sa distruga acest Rh, insa Rh-ul fiind atasat hematiilor, organismul le va distruge si pe ele. Astfel apar accidentele postransfuzionale, care se manifesta asemanator unei anemii (boala in care scade numarul globulele rosii din sange). Alt caz de incompabilitate, apare in cazul mamei cu Rh negativ, tata Rh pozitiv si fat Rh pozitiv. Pentru tinerele mame este de retinut observatia, ca, de regula, primul copil este sanatos, dar urmatorii copii prezinta (daca nu se aplica la timp tratamentul necesar, o forma de boala datorata distrugerii Rh-ului si hematiilor si care determina decesul nou-nascutului. Riscul ca sangele mamei sa-l atace pe cel al copilului este de obicei exclus, la prima sarcina, dar el creste proportional cu numarul de nasteri si sarcini. In cazul sarcinilor avortate, trebuie luat in considerare momentul la care s-a produs avortul (riscul repercusiunilor este mai mare in a doua parte a sarcinii).

Despre grupele de sange si ereditate Ca si culoarea ochilor, grupele de sange se mostenesc genetic de la parinti la copii. Orice grupa de sange ai avea A,B, AB sau O, se bazeaza pe grupele de sange ale mamei si tatalui tau. Parintele 1 Parintele 2 O Grupa de sange A posibila a copilului B AB AB AB AB AB B A AB O B B X X X X X X X X X X X X X A B X X X X A A X X X O B X O A X X O O X

* Nota: Dificultatile de testare pot cauza exceptii de la regulile de mai sus. Doar tipurile AB si O nu sunt suficiente pentru a proba sau nega paternitatea ori maternitatea. Centrele de transfuzie Un centru de tranfuzii este o institu ie unde sngele donat este analizat i prelucrat. Un centru de transfuzii con ine laboratoare pentru colectari snge total, laborator pre-donare, recoltare, laborator imunohematologie, laborator de boli transmisibile prin snge, laborator de colectare prin plasmaferez i aferez , laborator de preparare, validare i distribu ie a produselor sanguine labile. Fiecare jude are un centru de transfuzii local, care distribuie spitalelor din zon produsele rezultate din prelucrarea sngelui. Circuitul sngelui a fost ct mai mult simplificat. Dac un spital are nevoie de snge, acesta l cere Centrului de transfuzii cu care colaboreaz Centrul de transfuzii jude ean. Centrul onoreaz comanda cu snge din stocurile proprii, iar dac nu are, solicit ajutorul centrelor din jude ele vecine.

Situa ia actual Romnia se afl pe ultimele locuri n Europa la capitolul don rii de snge. Este ironic c un popor att de solidar nu trece de un procent att de mic precum cel pe care l nregistr m, n medie, pe an: doar 1,7% din popula ia adult doneaz snge. Privind n urm , cel mai fericit an a fost 2005, cu 180960 de litri de snge colecta i. Anul urmator a nregistrat o sc dere drastic iar in 2007 doar 66% din totalul de cereri de unit i sangvine lansate de spitalele rom ne ti au primit r spuns pozitiv. Asocia ia REACT a organizat de-a lungul timpului campanii de donare de snge care au generat peste 10000 de donatori, mbun t ind stocurile Institutului Na ional de Hematologie cu peste

4500 de litri de snge. Mul i tineri s-au implicat n programele desf surate, dar este inc insuficient Cazuri Dac ai nevoie de snge sau ai un cunoscut aflat in aceast situa ie, contacteaz -ne i vom ncerca s te ajut m! Datorit crizei din spitale n ceea ce prive te cantitatea de snge, prea pu ini oameni primesc sngele de care au nevoie. 1 din 3 oameni nu beneficiaz de transfuzii atunci cnd au nevoie. Deseori cei care doneaz snge sunt rude sau prieteni ai pacientului care are nevoie de snge. Transfuzia de snge se realizeaz n cazul pierderii unei cantit i mari de snge. Pierderea de snge poate avea loc n cazul unor accidente, fie rutiere, fie casnice. O alt posibilitate este o interven ie chirurgical major , precum ndep rtarea unor tumori. Bolile sunt al doilea mare motiv pentru care este nevoie de transfuzii de snge. Anemia hemolitic sau trombocitopenia sunt doar unele dintre acestea. n cazul n care suferi i de ulcer gastric activ, atunci sti i ct de important este transfuzia pentru via a voastr . Uneori, in cazul unei interven ii chirurgicale, pacientul alege s -si autodoneze snge. Recoltarea prorpiului snge se face nainte de opera ie. Acest tip de transfuzie se nume te transfuzie autolog . Avantaje Recunoa terea actului don rii de snge este realizat prin acordarea unor avantaje precum: Donatorii de snge ce doneaz periodic au dreptul s efectueze un examen radiologic i unul biologic gratuit, n fiecare an. n unele cazuri, un examen cardiologic este necesar pentru depistarea unor posibile afec iuni care ar putea duce la interzicerea unor viitoare don ri de snge. Donatorii au dreptul s primeasc rezultatele testelor nscrise n buletinul de analiz a sngelui. Donatorii de snge ce doneaz periodic primesc un tratament substitutiv cu fier, gratuit, dac se depisteaz un deficit de fier sau vreun sindrom anemic datorat don rilor repetate. Acest lucru este recomandat de c tre medicul de colectare. n ceea ce prive te s n tatea celui care doneaz . sngele este mprosp tat, imunitatea organismului cre te, riscul de paralizie i accident vascular se reduc cu 30%. Un plus? n urma don rii de snge, rezisten a organismului la ocuri cre te, astfel c , dac vei suferi un accident, reac ia organismului i va ajuta pe medici, acesta fiind deja obi nuit cu pierderea de snge i nlocuirea lui. Pe lng toate acestea, donatorii de snge au dreptul s primeasc , la cerere, pentru fiecare donare i alte beneficii, precum: 7 tichete de mas

zi liber de la locul de munc sau o zi scutire de frecven pentru elevi, studen i i militari, n ziua don rii Decontarea cheltuielilor de transport pentru cei care au domiciliul sau re edin a in alt localitate dect cea n care i are sediul institu ia la care se face donarea de snge Reducere de 50% la abonamentul pentru transportul n comun, dac donarea se face la institu ia de profil din localitatea de domiciliu sau din cea n care donatorul este angajat. Stia i c ? Transfuzia este o metod de tratament biologic, ce const in administrarea de snge i preparate sau derivate din snge. Prima transfuzie la om s-a realizat n anul 1667, cu snge de oaie, de c tre medicul regelui Ludovic al XIV Jean Baptiste Denis. Rezultatele au fost dezastruoase. n anul 1900, Karl Landsteiner, un medic austriac, descoper 3 grupe sanguine: O, A si B. n anul urm tor grupa AB i-a facut intrarea n domeniul medicinei. Dup 1939, Levine descoper factorul Rh. Acesta este un antigen i poate fi pozitiv sau negativ. El este foarte important n cazul p rin ilor cu Rh diferit, c ci poate provoca probleme imunologice copilului. Principalele grupe de snge sunt O1, A2, B3 si AB4. Literele reprezint cei 2 antigeni specifici, antigeni ce pot fi ataca i de sistemul imunitar. Grupa O nu are nici unul, iar AB i are pe amndoi, a a cum arat i denumirea. Sngele este un fluid vital i reprezint 7-8% din greutatea corporal . Cantitatea depinde de greutatea persoanei, iar un adult de 70 kg are 5 litri de snge. Sngele este compus din element lichid, plasm i elemente figurate. Elementele figurate sunt hematiile, leucocitele i trombocitele. Plasma con ine carbohidra i, proteine, aminoacizi, lipide i s ruri minerale. Tipul sanguin este determinat de ereditate i de tipul de antigen prezent n membranele hematiilor. Antigenul este o substan care determin formarea de anticorpi. Cei mai importan i sunt antigenii A, B si Rh, atunci cnd se pune n discu ie o transfuzie. Ziua de 14 iunie este Ziua Interna ional a Donatorilor de Snge. Aceast dat a fost aleas de Organiza ia Mondial a S n ta ii pentru a celebra activitatea imunologului Karl Landsteiner, laureat al premiului Nobel pentru medicin n 1930 pentru descoperirea grupelor sanguine.

DESPRE SANGE Ce este sangele?

Sangele este un lichid care circula prin corp, transportand oxigen si nutrienti catre fiecare celula si preluand apoi materialele reziduale. Sangele joaca un rol principal in sistemul de aparare al organismului. Este pompat de inima, printr-o retea ce masoara cativa km, spre orice parte a corpului. In medie corpul unui adult contine 4-5 litri de sange. Exista partu mari componente ale sangelui: celulele rosii (hematii), celulele albe (leucocite), plasma si trombocitele. In plus sangele contine numerosi nutrienti si minerale. Tipuri de sange. Desi sangele este alcatuit din aceleasi elemente de baza, nu tot sangele este la fel. In realitate exista 8 tipuri comune de celule rosii, care sunt determinate de prezenta sau absenta anumitor tipuri de antigeni. Pentru ca anumiti antigeni pot declansa sistemul imunitar al unui pacient sa atace celulele rosii primite prin transfuzie, terapia cu sange presupune alegerea cu grija a grupelor de sange potrivite. Originea sangelui Sangele este produs in maduva osoasa, o substanta de consistenta jeleului din interiorul oaselor. La adulti, coloana vertebrala, coastele si pelvisul sunt principalele oase care produc sange. Pe masura ce celulele sangelui se dezvolta din celulele stem din maduva, ele trec in sangele ce trece prin oase si intra in circuitul sanguin. Celulele sangelui au diferite durate de viata - celulele rosii rezista cam 120 de zile, trombocitele 10 zile iar diferitele tipuri de celule albe au o durata de viata ce se masoara de la cateva zile pana la cativa ani. Organismul are un sistem de feedback ce il anunta cand sa produca mai mult sange. Spre exemplu, daca oxigenul din sange este scazut, rinichii produc un hormon numit "erythropoietin", care stimuleaza celulele stem din maduva sa produca mai multe celule rosii. Cum circula sangele Sangele circula in doua largi si continue circuite printr-o retea de vase de sange. Circuitul "drept" duce sangele din partea dreapta a inimii prin plamani si inapoi la inima (in partea stanga). Circuitul "stang" duce sangele de la inima spre restul corpului si inapoi la inima Exista mai multe tipuri de vase de sange: artere, capilare si vene. Arterele transporta sangele dinspre inima. Se ramifica in artere mai mici (arteriole) care sunt conectate la capilare (peste un miliard). Capilarele sunt foarte inguste - de latimea unei celule. Inauntrul capilarelor, celulele rosii elibereaza oxigenul, ce trece prin peretii subtiri ai capilarelor in tesutul inconjurator. Tesuturile elibereaza rezuduuri, cum ar fi dioxidul de carbon, care trece prin capilare in sange. Sangele se intoarce la inima prin vene. Venele contin un sistem de valve

cu un singur sens, contrulate de contractii ale muschilor, care permit sangelui sa circule catre inima, chiar si impotriva gravitatiei. Din cauza ca sangele din vene contine foarte putin oxigen, el apare ca avand o culoare usor albastra in comparatie cu rosul aprins al sangelui oxigenat. Despre RH In afara sistemului ABO, pe hematii (globule rosii), a mai fost descoperita o substanta, numita Rh. 85% din populatie au aceasta substanta pe hematii, daca sunt Rh pozitivi, iar restul de 15% nu o au deci sunt Rh negativi. Organismul unei persoane, care nu are Rh pe hematii si primeste o transfuzie cu sange care are Rh (de la un donator Rh pozitiv) va reactiona ca si cum ar lua contact cu un corp strain ( la fel cum reactioneaza la bacterii, virusuri sau alti corpi straini cu care organismul intra in contact). In consecinta, va incerca sa distruga acest Rh, insa Rh-ul fiind atasat hematiilor, organismul le va distruge si pe ele. Astfel apar accidentele postransfuzionale, care se manifesta asemanator unei anemii (boala in care scade numarul globulele rosii din sange). Alt caz de incompabilitate, apare in cazul mamei cu Rh negativ, tata Rh pozitiv si fat Rh pozitiv. Pentru tinerele mame este de retinut observatia, ca, de regula, primul copil este sanatos, dar urmatorii copii prezinta (daca nu se aplica la timp tratamentul necesar, o forma de boala datorata distrugerii Rh-ului si hematiilor si care determina decesul nou-nascutului. Riscul ca sangele mamei sa-l atace pe cel al copilului este de obicei exclus, la prima sarcina, dar el creste proportional cu numarul de nasteri si sarcini. In cazul sarcinilor avortate, trebuie luat in considerare momentul la care s-a produs avortul (riscul repercusiunilor este mai mare in a doua parte a sarcinii). Despre grupele de sange si ereditate Ca si culoarea ochilor, grupele de sange se mostenesc genetic de la parinti la copii. Orice grupa de sange ai avea A,B, AB sau O, se bazeaza pe grupele de sange ale mamei si tatalui tau.

Parintele 1 Parintele 2 O Grupa de sange A posibila a copilului B AB

AB AB

AB AB B A

AB O

B B X

A B X X

A A X X

O B X

O A X X

O O X

X X X

X X X

X X X

X X X

X X

DESPRE DONARE Despre siguranta donarii Donarea de sange este sigura si usoara. Nu se poate lua SIDA sau alte boli infectioase in timpul donarii. Se utilizeaza un ac steril si de unica folosinta pentru fiecare donare. Senzatia de lesin sau oboseala dupa donare este foarte rar intalnita. Puteti dona doar daca starea de sanatate va permite si va simtiti bine. Vi se vor pune cateva intrebari legate de starea de sanatate si vi se va face un mic examen medical - temperatura, puls, tensiune. Rezultatele testelor raman confidentiale. Pentru a beneficia de o experienta placuta in urma donarii, donatorii sunt rugati sa stea cateva minute dupa donare; sa evite exercitiile ori ridicarea de greutati in urmatoarele 5 ore de la donare. Calitatea sangelui. Asigurarea calitatii rezervelor de sange se face printr-un proces ce presupune testari riguroase, procesare atenta, etichetare, stocare si un atent control al calitatii. Proceduri Pentru a preveni accidentele, transfuzia se face respectand cu strictete anumite legi. Astfel, indivizii cu grupa sanguina AB pot primi sange, fara nici un risc, de la toate celelalte grupe, motiv pentru care sunt denumiti "primitori universali". Ei nu pot insa dona sange decat persoanelor care au grupe AB. Sangele din grupa 0 poate fi transfuzat tuturor indivizilor, indiferent de grupa, detinatorii grupei 0 fiind denumiti si "donatori universali". Grupa A doneaza grupelor A si AB si primeste sange de la grupa A sau de la 0. Grupa B doneaza grupelor B si AB si primeste numai de la grupele B si 0.

Incompatibilitatea dintre sangele donatorului si cel al primitorului duce la aparitia socului transfuzional, manifestat clinic prin: anxietate, varsaturi, febra, frisoane, rarirea batailor inimii, dureri lombare, oprirea diurezei (a urinarii) si, deseori, duce la moarte.

DONATORI Sfaturi utile Inainte de donare:


y y y y y y y

Odihniti-va bine in noaptea de dinaintea donarii. Mancati ceva usor inainte de donare. Consumati mai multe lichide pentru a inlocui volumul pe care il veti dona. Evitati insa ceaiul, cafeaua sau alte bauturi ce contin cofeina. Consumati alimente bogate in fier - carne rosie, peste, ficat, fasole, cereale imbogatite cu fier, stafide sau prune. Evitati mancarurile grase ca hamburgerii, cartofii prajiti ori inghetata inainte de donare. Testele pentru infectii facute asupra sangelui donat, pot fi afectate de grasimi - lipide - ce apar in sange la cateva ore dupa ce au fost consumate mancarurile grase.

In timpul donarii:
y y

Purtati haine cu maneci care se pot ridica usor mai sus de cot. Relaxati-va!

Dupa donare:
y y y

Imediat dupa donare puteti servi un sandwich si un suc daca simtiti nevoia. Rehidratati-va consumand lichide. Daca va simtiti ametiti, intindeti-va, preferabil cu picioarele mai sus, pana cand senzatia trece. In cazurile rare cand mai au loc usoare sangerari dupa indepartarea bandajului, apasati locul respectiv si tineti bratul ridicat timp de 3-5 minute. Daca apar sangerari sau vanatai sub piele, aplucati comprese reci pe locul respectiv in primele 24 de ore.

Bucura-te de senzatia care apare atunci cand realizezi ca e posibil sa fi salvat chiar si trei vieti. Cantitatea de sange donat O priza obisnuita de singe este de 450 ml, cantitate care nu presupune nici un risc pentru donator, deoarece organismul are permanent in rezerva circa 300-400 ml de sange (pe care il foloseste cand se depun eforturi mari), precum si capacitatea de a reface repede sangele donat (cantitativ in

12 ore, iar calitativ in 14 zile), fara a fi necesar un tratament sau o alimentatie speciala, totul depinzind de modul in care organismul repartizeaza diversele cantitati de sange in raport de nevoi si de promptitudinea cu care se face aceasta permanenta adaptare. Topul celor mai intalnite motive folosite pe post de scuza pentru a nu dona. 1. Nu-mi plac acele / Mi-e frica de ace / Mi-e frica sa donez sange. Aproape oricine simte asa prima oara. Pe de alta parte, majoritatea donatorilor va pot spune ca nu se simte decat o mica intepatura si dupa 7-10 minute... gata! Daca va faceti timp si curaj pentru o singura donatie, va veti intreba ulterior de ce ati ezitat atat. 2. Sunt prea ocupat. Intregul proces dureaza aproximativ o jumatate de ora, din care timpul afectat efectiv donatiei este de 7-10 minute. Daca stai un pic si te gandesti ca 30 de minute din timpul tau pot insemna o viata intreaga pentru un copil nascut prematur, sau pentru cineva care a suferit un accident, ai putea decide ca poti sa-ti faci timp pentru a salva o viata. 3. Nimeni nu mi-a cerut... nu mi-am dat seama ca e nevoie de sange. Considera ca tocmai ai fost intrebat! Donezi? Pur si simplu nu exista o alta cale de a acoperi nevoile de sange ale pacientilor si ale spitalelor decat prin donatiile celor ca tine. In fiecare clipa, cineva are nevoie de sange! 4. Am donat deja in acest an. Poti dona la fiecare 72 de zile. Multi oameni doneaza sange chiar si de 5 ori pe an. 5. Mi-e frica sa nu iau SIDA. Este imposibil sa iei SIDA atunci cand donezi sange. pentru fiecare donare se foloseste un ac nou, steril si de unica folosinta. 6. Nu am o grupa "buna" de sange. In fiecare zi este nevoie de orice tip de sange pentru a face fata solicitarilor. daca ai o grupa comuna de sange, exista multi pacienti care au nevoie de el, deci cererea este mare. Daca ai o grupa de sange rara, sunt mai putini donatori disponibili, deci este la fel de multa nevoie. 7. Nu am sange "in plus". In medie, corpul uman are 4-5 litri de sange. Doctorii spun ca un adult sanatos poate dona cu regularitate, pentru ca organismul reface cu rapiditate sangele donat. 8. Nu vreau sa ma simt slabit dupa donare. Donarea de sange nu are un efect negativ asupra unui adult sanatos pentru ca organismul contine suficient sange. Vei dona 450ml, iar corpul, ce produce constant sange, va inlocui volumul donat in 24 de ore. Majoritatea oamenilor isi continua activitatile obisnuite dupa donare. 9. Nu este nevoie de sangele meu (Sunt prea bartran / Sunt bolnav) Daca nu sunteti siguri, intrebati-va medicul de familie. Personalul din centrele de donare, poate de asemenea sa analizeze starea ta de sanatate. Totusi exista o limita superioara de 65 de ani, pana la care se poate dona sange. 10. Am un tip rar de sange si astept pana va fi nevoie in special de el. Tipurile de sange care sunt rare se gasesc intotdeauna in cantitati mici si insuficiente. Exista o nevoie constanta pentru aceste tipuri rare de sange fiind foarte greu de evitat situatiile de criza. CINE ARE NEVOIE DE SANGE? Cine are nevoie de sange?

In fiecare secunda undeva in lume apare nevoia de sange. E vorba atat despre oameni accidentati, despre oameni in salile de operatii cat si despre oameni care sufera de afectiuni grave la care singura sansa este transfuzia de sange la un interval de timp. Incearca sa iti imaginezi ce ar fi daca a dona sange ar fi ceva privit cu usurinta cu care sunt privite alte aspecte ale vietii cum ar fi concediile, masa la un restaurant, sau alte asemenea lucruri pe care le faci pentru ca vrei. Pentru milioanele de oameni care au nevoie de sange anual asta ar face separarea intre viata si moarte. Deocamdata nu s-a descoperit un inlocuitor al sangelui asa ca donarea este singura solutie pentru a putea face fata nevoilor de sange si elemente ale sangelui necesare transfuziilor. Fa si tu pasul! Doneaza!

Produs din sange Tot sangele Celule rosii Trombocite Plasma inghetata proaspata Plasma Cryoprecipitate

Utilizare Operatii pe cord deschis, nou nascuti Traume, anemie, operatii In timpul chimoterapiei pt. cancer Transfuzii masive Arsuri Hemofilie

Se poate stoca sangele?

Sangele are o durata de viata limitata. Diferitele componente ale sangelui pot fi folosite in perioade cuprinse intre 5 zile si cativa ani.
y y

Trombocitele trebuiesc folosite in maxin 5 zile de la donare. Celulele rosii pot fi pastrate la rece pentru maxim 42 de zile. Celulele rosii inghetate pot fi pastrate pana la maxim 10 ani, dar datorita costurilor pe care le implica, doar o mica parte din rezerva de sange poate fi inghetata. Plasma este in general inghetata si se foloseste pe parcursul unui an.

Din cauza ca sangele este perisabil, este nevoie de donatii in fiecare zi.

CINE POATE DONA SANGE? Poti dona daca:


y y y y y

Ai varsta cuprinsa intre 18 si 62 ani; Ai o greutate corporala minima de 50 kg; Ai tensiunea arteriala maxima de 20 mmHg iar minima 10 mmHg; Nu ai afectiuni de genul: boli de piele, sechele pulmonare, operatie de ulcer; Au trecut 60 zile de la ultima donare.

Daca esti hipertensiv (pana la 20 mmHg) trebuie sa stii ca este chiar recomandat sa donezi. Trebuie sa intelegem ca: Donarea de singe este permisa numai persoanelor in stare de sanatate, intre 18 si 62 de ani (intrucit in afara acestor virste nu exista garantia unui raspuns armonios din partea organismului fata de pierderea a 450ml de sange), celor care nu au valorile tensiunii arteriale peste 20 mm Hg sau sub 10 mm Hg, femeilor in afara sarcinii sau a lauziei, celor ce nu manifesta stari emotionale exagerate, teama persistenta fata de actul donarii sau o stare de oboseala, nu au consumat alcool sau o masa bogata in grasimi inainte de a se prezenta la recoltare, au de la ultima donare de singe minimum 60 de zile, nu au avut in ultimul timp pierderi de singe si nu au fost supusi unor interventii chirurgicale. Si profesiunea donatorului poate constitui uneori o cauza a respingerii acestuia de la recoltare, cind exista pericolul potential al infectiilor (cazul mulgatorilor, ingrijitorilor de animale, maturatorilor) sau al unei oboseli fizice (soferi pe mijloace de transport in comun, piloti, operatori la masini grele). Restrictiile de mai sus privind donarea de sange se explica asttel: starile emotionale exagerate sunt o expresie a afectarii sistemului nervos, cel care coordoneaza repartitia sangelui dupa nevoi, iar in acest caz raspunsul sau poate fi inadecvat. Teama de actul donarii poate duce la o tulburare a circulatiei sangelui manifestata printr-o lipotimie (lesin). Starea de oboseala (dupa munca in schimbul de noapte sau dupa eforturi mari) poate constitui o cauza a adaptarii necorespunzatoare a circulatiei singelui. Intervalul de minimum 60 de zile de la ultima recoltare este considerat suficient pentru refacerea tuturor elementelor sangelui si rezervelor organismului pierdute cu ocazia ultimei recoltari.

Gravida nu poate dona sange, intrucit organismul sau trebuie sa acopere si nevoile viitorului copil, iar interdictia se prelungeste 18 luni dupa nastere pentru ca organismul mamei sa-si refaca pierderile. CUM DONEZ? Cum donez? E simplu, te prezinti la unul din centrele de transfuzie din zona in care locuiesti (bineinteles daca ai avut grija sa respecti cele indicate in pagina cine poate dona - adica, pe scurt: ai varsta intre 18 si 62 ani; ai greutatea corporala mai mare de 50 Kg; ai tensiunea arteriala in intervalul 10-20 mmHg; nu suferi de boli de piele, ulcer, hepatita sau alte boli transmisibile; nu ai mai donat sange in ultimele 70 zile) si personalul de acolo te va indruma pe parcursul fiecarei etape pana la plecare. In imagini : Pentru cei care sunt interesati de procedeu prezentam cateva fotografii: kit-ul steril, de unica folosinta; in timpul donarii - se controleaza foarte precis cantitatea recoltata; sange de la mai multe recoltari, inainte de a pleca spre spitale.

PUTINA ISTORIE Prima incercare de transfuzie de sange Prima transfuzie de sange la om a fost efectuata cu sange de oaie, in anul 1667, de catre Jean Baptiste Denis, medicul lui Ludovic al XIV-lea, dar efectul ei a fost de-a dreptul catastrofal pentru bolnav. Totusi, din aceasta prima si nereusita incercare, medicina a avut de profitat, ajungandu-se la observatia fundamentala ca omul nu poate primi sange decat de la un seaman al sau. De atunci si pana la inceputul secolului XX s-au efectuat numeroase transfuzii de sange, de la omul sanatos la omul bolnav, dar cele mai multe s-au soldat cu rezultate nefavorabile. Insuccesele au fost explicate de-abia in anul 1900, cand medicul austriac Karl Landsteiner a descoperit 3 din cele 4 grupe sanguine din sistemul AOB, iar dupa un an, si pe cea de-a patra grupa AB. Dupa aceasta data, tinandu-se cont de compatibilitatea grupelor, numarul accidentelor posttransfuzionale s-a redus considerabil, dar nu total. Abia dupa 1939, cand Levine a descoperit factorul Rh, transfuzia de sange a devenit o masura terapeutica fundamentata stiintific si de mare eficacitate. Grupele de sange

Grupele de sange au fost descoperite in anul 1900. Americanul de origine austriaca Karl Landsteiner, patologist si imunologist, descopera in anul 1900, trei tipuri de sange uman, ulterior numite A, B si O. In anul 1902 el descopera si al patrulea tip de sange care primeste numele AB. Karl Landsteiner a castigat in 1930 Premiul NOBEL pentru medicina. El a descoperit cele patru mari grupe de sange. Desi tot sangele uman pare la fel, atunci cand este testat folosind substante speciale, diferentele devin vizibile. Principalele grupe de celule rosii sunt AII, BIII, ABIV, si OI. Literele simbolizeaza doi antigeni (substante care pot fi atacate de catre sistemul imunitar) denumite A si B
y y y y

Grupa de sange A, are doar antigenul A Grupa de sange B, are doar antigenul B Grupa AB ii are pe amandoi Grupa O nu are nici unul

Ca regula de baza, nu poti dona sange oricui si nici nu poti primi sange de la oricine, grupele de sange trebuie sa se potriveasca

O conditie importanta este recoltarea sngelui pe stomacul gol, cu intervalul dupa ultima mncare nu mai putin de 8-12 ore.
y

E strict necesar de a exclude din ration mncarea grasa, prajita si alcoolul, pentru a evita modificarea direct a rezultatelor n cazul unor analize cum sunt: glicemia, colesterolul, trigliceridele, LDL, LDH, Apolipoproteina A, Apolipoproteina B, lipoproteina a, proteina toatala, albumina, marcherii ososi. Rezultatele altor analize sunt modificate indirectdevierea nivelului rezultatelor, legat de patrunderea n circuitul sangvin a particulelor

y y y

y y

lipidice, fenomen ce survine n urma consumului de alimente si/sau va interfera cu anumite metode de determinare. Daca Dvs. luati medicamente, anuntati numaidect despre aceasta medicul ce Va trateaza. Nu se recomanda recoltarea sngelui dupa radiografie, sau dupa procedurile de fizioterapie. La examinarea starii hormonale, trebuie de retinut faptul ca producerea partii principale a hormonilor este supusa unor fluctuatii de zi( ritmurile cicarde), astfel nct e necesar de a recolta snge strict pna la orele 09.30 si ntotdeauna n acelasi timp. Fazele ciclului menstrual importanta pentru unii hormone. E necesar de a confirma la medic ziua de colectare si ora pentru determinarea nivelului hormonilor FSH, LH, Prolactina, Progesteronul, Estradiolul. Cu o jumatate de ora o ora nainte de recoltarea sngelui venos se recomanda de a nu fuma, de a evita ncarcari fizice si nelinistea. Repaosul este necesar cel putin 30 minute anterior prelevarii probei. Unele cercetari (prolactina, cortizolul, PSA si altele), necesita conditii speciale de pregatire, despre care Va va informa medicul care Va trateaza. La controlul indicilor de laborator n dinamica se recomanda de efectuat n unul si acelasi laborator, n aceeasi ora a zilei

Indiferent de motivele pentru care dorim sa ne facem analize, ne vom stradui sa ne prezentam la laborator dimineata, si nu pentru ca acesta ar fi programul laboratorului, ci pentru ca este perioada optima pentru recoltarea produselor biologice din care se vor face analizele. Putine sunt exceptiile de la aceasta regula, iar acestea ne vor fi indicate de medicul care ne trimite. DE CE? Situa ia actual Romnia se afl pe ultimele locuri n Europa la capitolul don rii de snge. Este ironic c un popor att de solidar nu trece de un procent att de mic precum cel pe care l nregistr m, n medie, pe an: doar 1,7% din popula ia adult doneaz snge. Privind n urm , cel mai fericit an a fost 2005, cu 180960 de litri de snge colecta i. Anul urmator a nregistrat o sc dere drastic iar in 2007 doar 66% din totalul de cereri de unit i sangvine lansate de spitalele rom ne ti au primit r spuns pozitiv. Asocia ia REACT a organizat de-a lungul timpului campanii de donare de snge care au generat peste 10000 de donatori, mbun t ind stocurile Institutului Na ional de Hematologie cu peste 4500 de litri de snge. Mul i tineri s-au implicat n programele desf surate, dar este inc insuficient... Cazuri Dac ai nevoie de snge sau ai un cunoscut aflat in aceast situa ie, contacteaz -ne i vom ncerca s te ajut m!

Datorit crizei din spitale n ceea ce prive te cantitatea de snge, prea pu ini oameni primesc sngele de care au nevoie. 1 din 3 oameni nu beneficiaz de transfuzii atunci cnd au nevoie. Deseori cei care doneaz snge sunt rude sau prieteni ai pacientului care are nevoie de snge. Transfuzia de snge se realizeaz n cazul pierderii unei cantit i mari de snge. Pierderea de snge poate avea loc n cazul unor accidente, fie rutiere, fie casnice. O alt posibilitate este o interven ie chirurgical major , precum ndep rtarea unor tumori. Bolile sunt al doilea mare motiv pentru care este nevoie de transfuzii de snge. Anemia hemolitic sau trombocitopenia sunt doar unele dintre acestea. n cazul n care suferi i de ulcer gastric activ, atunci sti i ct de important este transfuzia pentru via a voastr . Uneori, in cazul unei interven ii chirurgicale, pacientul alege s -si autodoneze snge. Recoltarea prorpiului snge se face nainte de opera ie. Acest tip de transfuzie se nume te transfuzie autolog . Avantaje Recunoa terea actului don rii de snge este realizat prin acordarea unor avantaje precum: Donatorii de snge ce doneaz periodic au dreptul s efectueze un examen radiologic i unul biologic gratuit, n fiecare an. n unele cazuri, un examen cardiologic este necesar pentru depistarea unor posibile afec iuni care ar putea duce la interzicerea unor viitoare don ri de snge. Donatorii au dreptul s primeasc rezultatele testelor nscrise n buletinul de analiz a sngelui. Donatorii de snge ce doneaz periodic primesc un tratament substitutiv cu fier, gratuit, dac se depisteaz un deficit de fier sau vreun sindrom anemic datorat don rilor repetate. Acest lucru este recomandat de c tre medicul de colectare. n ceea ce prive te s n tatea celui care doneaz . sngele este mprosp tat, imunitatea organismului cre te, riscul de paralizie i accident vascular se reduc cu 30%. Un plus? n urma don rii de snge, rezisten a organismului la ocuri cre te, astfel c , dac vei suferi un accident, reac ia organismului i va ajuta pe medici, acesta fiind deja obi nuit cu pierderea de snge i nlocuirea lui. Pe lng toate acestea, donatorii de snge au dreptul s primeasc , la cerere, pentru fiecare donare i alte beneficii, precum: 7 tichete de mas zi liber de la locul de munc sau o zi scutire de frecven pentru elevi, studen i i militari, n ziua don rii Decontarea cheltuielilor de transport pentru cei care au domiciliul sau re edin a in alt localitate dect cea n care i are sediul institu ia la care se face donarea de snge Reducere de 50% la abonamentul pentru transportul n comun, dac donarea se face la institu ia de profil din localitatea de domiciliu sau din cea n care donatorul este angajat. Stia i c ?

Transfuzia este o metod de tratament biologic, ce const in administrarea de snge i preparate sau derivate din snge. Prima transfuzie la om s-a realizat n anul 1667, cu snge de oaie, de c tre medicul regelui Ludovic al XIV Jean Baptiste Denis. Rezultatele au fost dezastruoase. n anul 1900, Karl Landsteiner, un medic austriac, descoper 3 grupe sanguine: O, A si B. n anul urm tor grupa AB i-a facut intrarea n domeniul medicinei. Dup 1939, Levine descoper factorul Rh. Acesta este un antigen i poate fi pozitiv sau negativ. El este foarte important n cazul p rin ilor cu Rh diferit, c ci poate provoca probleme imunologice copilului. Principalele grupe de snge sunt O1, A2, B3 si AB4. Literele reprezint cei 2 antigeni specifici, antigeni ce pot fi ataca i de sistemul imunitar. Grupa O nu are nici unul, iar AB i are pe amndoi, a a cum arat i denumirea. Sngele este un fluid vital i reprezint 7-8% din greutatea corporal . Cantitatea depinde de greutatea persoanei, iar un adult de 70 kg are 5 litri de snge. Sngele este compus din element lichid, plasm i elemente figurate. Elementele figurate sunt hematiile, leucocitele i trombocitele. Plasma con ine carbohidra i, proteine, aminoacizi, lipide i s ruri minerale. Tipul sanguin este determinat de ereditate i de tipul de antigen prezent n membranele hematiilor. Antigenul este o substan care determin formarea de anticorpi. Cei mai importan i sunt antigenii A, B si Rh, atunci cnd se pune n discu ie o transfuzie. Ziua de 14 iunie este Ziua Interna ional a Donatorilor de Snge. Aceast dat a fost aleas de Organiza ia Mondial a S n ta ii pentru a celebra activitatea imunologului Karl Landsteiner, laureat al premiului Nobel pentru medicin n 1930 pentru descoperirea grupelor sanguine.

CUM? Ghidul donatorului Po i s donezi? Pentru a putea deveni donator de snge, trebuie s ndepline ti urm toarele condi ii:
y y y y

vrsta cuprins n intervalul 18-60 ani greutate 58-100kg femeile i 60-110kg b rba ii tensiune arterial sistolic ntre 11 i 18mmH s nu fi suferit n ultimele luni interven ii chirurgicale

y y y

femeile s nu fie: ns rcinate, n perioada de l uzie, n perioada menstrual s nu fi consumat gr simi sau b uturi alcoolice cu cel pu in 24 de ore naintea don rii s nu ai/s nu fi avut urmatoarele boli:
y o o o o o o o o o o o

hepatit (de orice tip) TBC sifilis malarie epilepsie bruceloz ulcer diabet zaharat boli de inim boli de piele miopie peste (-) 6 dioptrii

nainte de a dona:
y y y

Diminea a nainte de recoltare po i consuma o can cu ceai sau cafea, un mic dejun pu in consistent, legume, fructe F r proteine, gr simi (lapte, unt, carne, etc) Nu fuma nainte i dup donare cu o or

Avantajele don rii:


y y y y y

Urm toarele analize sunt gratuite: RH; Grupa sangvin ; Hepatita B, C; HIV(SIDA); HTLV (leucemie); VDRL (siffilis); ALT (probe hepatice). La cerere, ai posibilitatea efectu rii ulterioare i a altor analize gratuite (calcemie, glicemie, transaminaze, colesterol, EKG, radiografie pulmonar ) Adeverin a pentru ob inerea unei reduceri de 50% pentru transportul n comun pentru 30 de zile 1 zi liber (n cazul angaja ilor cu carte de munc ) Prime ti 7 bonuri de mas n valoare de aproximativ 50 RON

Ct se doneaz :
y

La o donare se recolteaz 450 ml de snge, cantitate ce se reface: ca volum in cteva ore, celular n 2 s pt mni.

Siguran a:
y y y y

Trusa utilizat pentru fiecare donare este steril i de unic folosin . Nu exist riscul contamin rii cu HIV, sau alte virusuri. Senza ia de le in sau oboseal dup donare este foarte rar intlnit . Po i dona doar dac starea de s n tate i permite i te sim i bine.

y y

naintea don rii i se vor pune cteva ntreb ri legate de starea de s n tate i i se va face un mic examen medical - hemoglobina, puls, tensiune. Rezultatele testelor sunt confiden iale.

UNDE? Centrele universitare Studen ii care doresc s doneze, o pot face n centrele mobile amplasate la Universitatea Politehnic Bucuresti (Cl direa Rectorat, Hol central), Universitatea de Vest din Timi oara, Universitatea din Petro ani, n oricare din cele patru sesiuni de recoltare, organizate pe parcursul anului. Urm toarea sesiune de recoltare este n perioada 2-6 Martie 2009. Centrele de transfuzie Un centru de tranfuzii este o institu ie unde sngele donat este analizat i prelucrat. Un centru de transfuzii con ine laboratoare pentru colectari snge total, laborator pre-donare, recoltare, laborator imunohematologie, laborator de boli transmisibile prin snge, laborator de colectare prin plasmaferez i aferez , laborator de preparare, validare i distribu ie a produselor sanguine labile. Fiecare jude are un centru de transfuzii local, care distribuie spitalelor din zon produsele rezultate din prelucrarea sngelui. Circuitul sngelui a fost ct mai mult simplificat. Dac un spital are nevoie de snge, acesta l cere Centrului de transfuzii cu care colaboreaz Centrul de transfuzii jude ean. Centrul onoreaz comanda cu snge din stocurile proprii, iar dac nu are, solicit ajutorul centrelor din jude ele vecine.

Vreau sa donez si eu, sa ajut un necunoscut! Dar,unde pot face asta, cum, in ce conditii? Sangele se poate dona doar in Centrele de Transfuzii din toata tara, in fiecare judet existand un Centru de Transfuzie, care va asteapta de luni pana vineri, in general , in cursul diminetii. In judetul Prahova Centrul de Transfuzie este situat in partea de vest a orasului Ploiesti, pe Soseaua Vestului, nr. 24 A, langa Serviciul de Ambulanta, vis a vis de Scoala de soferi. Aici se poate ajunge cu troleul nr. 44 sau cu tramvaiul 102. Important este sa doresti sa faci acest act simplu si la indemana, daca esti sanatos si ai peste 18 ani, daca ai peste 55 Kg, daca nu esti supus nici unui tratament, chiar si pentru o afectiune banala si tranzitorie. Doar sa vrei si sa nu iti fie teama de institutiile cu profil medical. Vreau sa donez! , dar cum sa sa procedez? Pentru a dona sange este recomandat sa dormi bine inainte , daca se poate 7-8 ore, trebuie sa nu fi efectuat servici de noapte (schimbul III) pentru a nu fi obosit. Este foarte bine sa mananci dimineata, un mic dejun format din proteine si glucide, fara prea multe grasimi, dar cu multe lichide dulci, ceai cafea, sucuri naturale. Sub nici o forma

nu trebuie sa se fumeze inainte si dupa de donare. Este cu desavarsire interzis alcoolul in dimineata donarii si cu o seara inainte. Cafeaua este recomandata mai ales la persoanele care au in mod frecvent tensiunea arteriala mica . Este bine ca dupa donare sa avem un timp la dispozitie (doua, trei ore ) sa ne odihnim. In ziua donarii este interzis fumatul si consumul de alcool. In ce fel pot dona la Centrul de Transfuzie Ploiesti? Dupa ceva prezentati la Fisier cu actul de identitate, aveti posibilitatea sa alegeti intre donarea de sange total si donarea de concentrat unitar trombocitar de afereza, in functie de necesitatile spitalelor deservite de catre CTS Ploiesti. In alegerea tipului de donare al dumneavoastra va interveni si medicul de colecta care efectueaza selectia donatorilor. Donarea de sange total dureaza cel mult 10 minute, si in acest timp se preleveaza o cantitate de 450 ml sange total care va fi prelucrat ulterior ,pentru obtinerea de produse labile de sange, care vor fi testate, conservate, stocate si apoi distribuite in spitale, conform legii sangelui 282/2005. Donarea de afereza dureaza un timp mai indelungat, 50-60 minute, dar permite recoltarea doar a unui component celular al sangelui, trombocitele. Desi mai indelungata, aceasta donare este mai comoda pentru donator, deoarece nu se pierde volum sanguin, si este foarte folositoare pentru pacientii din sectiile de oncologie si hematologie. Important este doar sa aveti disponibil putin curaj si putin timp pentru a ajuta un necunoscut in mare suferinta. 14 iunie, Ziua internationala a Donatorului de Sange Acum 140 ani s-a nascut pe 14 iunie, austriacul Karl Landsteiner medic si cercetator, care a primit premiul Nobel pentru descoperirea grupelor sanguine A, B, AB, O, fapt ce a facut posibila dezvoltarea transfuziei moderne. In memoria acestui mare medic si a descoperirii sale epocale, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a hotarat ca ziua in care s-a nascut acesta, sa fie celebrata ca zi a donatorului de sange. In anul 2009 sloganul lansat de OMS a fost: "O donare nu este de ajuns, doneaza sange sistematic". In 2010 OMS a lansat sloganul "giving blood regulary" facand astfel referire la necesitatea de a avea donatori de sange fidelizati. In 2011 OMS a lansat sloganul "New blood for the world - Snge nou pentru omenire" Astfel se face apel la persoane care nu au mai donat sange sa vina sa doneze sange nou pentru omenire. Cu prilejul acestei zile Colectivul CTS Ploiesti multumeste tuturor donatorilor de sange pentru gestul lor plin de generozitate, prin care ofera viata unui necunoscut.

SANGELE- TESUT VIU Sangele Tesutul sanguin este alcatuit din doua componente ,maduva osoasa hematogena si sange. Sangele este alcatuit din o componenta celulara si o componenta plasmatica. Sistemul vascular con ine la om ca. 70 - 80 ml de snge pe kilogram, deci la o greutate corporal normal a unui om de va fi ca. 5 - 6 litri de snge, b rba ii au ca. cu 1 litru mai mult snge ca femeile. Componenta celulara este formata din Eritrocite 4,5-5,0 mil. femei; 5,0-5,5 mil. B rba i Leucocite 6.0008.000 Granulocite Neutrofile 2.5007.500 Eozinophile 40400 Bazophile10100 Limfocite 1.5003.500 Monocite 200800 Trombocite 300.000 Eritrocitele sau globulele ro ii au rolul de a transporta oxigenul i bioxidul de carbon, aceste celule anucleate con in hemoglobina care este o protein , compus dintr-o albimin globin i o grupare ce con ine fier, cu rolul de fixare a oxigenului, hemoglobina determin i culoarea sngelui. Circa 1 % din eritrocite sunt reticulocite, restul de 99% sunt eritrocite mature. Leucocitele sau globulele albe se mpart n: leucocite granulare- eozinofile, bazofile, neutrofile i n leucocite agranulare - monocite i limfocite. Granulocitele sunt denumite dup culoarea protoplasmei jucnd un rol important reac ia imunologic nespecific , n timp ce limfocitele i monocitele sunt specializa i n reac ia imunologic specific , pe cnd rolul trombocitelor fiind coagularea sngelui. Elementele celulare ca num r i form sunt difer dup specia animalului, num rul globulelor albe cre te n unele cazuri de boli infec ioase. Trombocitele sunt celule mici care intervin in coagularea sangelui.

Donarea de sange. Un act medical lipsit de riscuri? DA! Daca esti perfect sanatos si pregatit psihologic pentru a dona sange totul va decurge bine si nu se va intampla nimic neplacut, adica senzatie de rau sau lipotimii nedorite. Donarea benevola de sange este un act medical simplu si lipsit de riscuri. In timpul donarii nu te poti contamina cu nici un virus sau bacterie deoarece toate materialele folosite sunt de unica folosinta, sterilizate din fabrica, de cea mai buna calitate, si se desfac din ambalajul lor in fata donatorului. Fiecare punga de colectare a sangelui are atasata acul propriu si odata desfacut din ambalaj acel ac nu mai poate fi folosit decat la recoltarea respectiva. Dupa folosire are un sistem de blocare care serveste la protectia asistentului care recolteaza, dar si la imposibila lui reutilizare.

Toate eprubetele recoltate concomitent cu donarea de sange , folosite la prelevarea de probe pentru testarile obligatorii, sunt de unica folosinta de asemenea. Sangele de control se recolteaza concomitent cu punga de sange pentru a fi siguri ca ele reprezinta continutul donarii care trebuie sa fie sanatoasa pentru a ajunge la bolnav. Care sunt testele obligatorii ce se efectueaza la fiecare donare de sange? Prin Ordin al Ministrului Sanatatii la fiecare donare se efectueaza urmatoarele teste asupra sangelui donat, teste ale caror rezultate este confidential si nu paraseste institutia fara acordul scris al donatorului: Grupa sanguina, Rh-ul Hemoglobina / hemoleucograma Anticorpi-antigen HIV 1 si 2 Anticorpi anti virus hepatitic C Antigen Ag HBs, antigenul de suprafata al virusului hepatitic B Anticorpi anti HTLV 1si 2, adica anti virusului leucemiei cu celule T a adultului TPHA adica test pentru depistarea sifilisului, sau test EIA pentru anticorpi anti sifilis ALT sau TGP, enzima prezenta in ficat care atunci cand este crescuta poate indica o hepatita acuta . Ce se intampla cu rezultatele testarilor obligatorii? Toate rezultatele raman confidentiale. Aceste rezultate servesc la calificarea biologica a sangelui. Ele arata daca sangele, un tesut viu , este sanatos si poate fi utilizat ca produs terapeutic. Principiul de baza al medicinei este "Primum non nocere" deci mai intai sa nu faci rau. Asa ca nu trebuie transfuzat un sange care poate imbolnavi. Sangele care are teste non conforme cu standardele impuse de lege se incinereaza, nu se foloseste sub nici o forma. De asemenea nu se foloseste sange netestat, chiar daca donatorul de la care provine punga a donat de foarte multe ori si are analizele anterioare bune. Fiecare donator are obligatia sa raspunda corect la intrebarile puse de catre personalul medical, sa fie onest, sa completeze chestionarul antedonare in mod sincer, acesta fiind o ancheta epidemiologica preventiva, sa semneze in cunostinta de cauza, sa isi exprime consimtamantul informat asupra donarii si a tot ce decurge de aici, sa se informeze personal asupra rezultatelor de la testele efectuate pentru calificarea sangelui sau. Rezultatele testarilor sunt strict confidentiale si nu parasesc institutia fara autorizarea scrisa a donatorului. In interesul lor propriu, pentru informare asupra starii de sanatate, donatorii sunt obligati sa revina la 72 de ore dupa donare , la fisier unde sunt identificati pe baza de buletin de identitate si de unde isi ridica doar personal rezultatele testarilor, si daca solicita primesc buletin de analize cu rezultatele personale. Identitatea donatorului nu este divulgata nimanui, donarea fiind anonima.

CELEMAI FRECVENTE INTREBARI DESPRE DONARE De ce trebuie sa se doneze sange?

Aproximativ unul din 10 pacienti internati (mai ales in sectiile de chirurgie, hematologie, oncologie, ginecologie, obstetrica, traumatologie, ortopedie) au nevoie de o transfuzie. In ultimii ani tot mai multi pacienti din sectiile de interne, oncologie sau hematologie au nevoie de transfuzie de trombocite. De multe ori acesti pacienti necesita macar doua unitati de sange, sau produse derivate din sange. Ce se intampla cu sangele meu dupa donare? Dupa ce a fost prelevat, sangele asteapta 24-48 ore (daca este nevoie urgenta de sange cu o grupa mai rara care nu exista in stoc, dupa 2 ore se incepe testarea), in depozitul frigorific de carantinare, pentru ca testarile obligatorii sa fie efectuate (Testul Ag-Ab HIV1,2, testul anti HTLV 1,2, testul anti HCV, testul Ag HBs, testarea pentru lues, ALT, hemoleucograma, grupajul sanguin, Rh-ul, anticorpii iregulari) si daca rezultatele acestor teste sunt conforme, sangele sau produsele derivate din sange sunt validate si pot fi expediate in spitale pacientilor. Rezultatele dubioase impun repetarea testarii in a doua si a treia zi de la prelevare asa incat rezultatele finale sunt puse la dispozitia donatorului la 72 ore de la donare. In unele cazuri cand rezultatele indica o seroconversie donatorului i se mai recolteaza o proba de control si la 75 sau 120 zile cand revine conform cu procedura de acceptare in donare. Sangele care nu are rezultate conforme cu normele nationale, impuse prin legislatie, se rebuteaza si se incinereaza. Donatorul cu analize neconforme este respins de la donare. Ce produse derivate labile se obtin in CTS din sangele donat? Prin prelucrare, din sangele total prelevat la o donare se pot obtine diferite produse sanguine labile: Concentrat eritrocitar resuspendat Concentrat eritrocitar deleucocitat Concentrat eritrocitar saracit in leucocite Plasma proaspata congelata Plasma decrioprecipitata Crioprecipitat de factor VIII Concentrat trombocitar standard Concentrat trombocitar de afereza Cate tipuri de donari se efectueaza in prezent la CTS Ploiesti? Exista doua modalitati de a dona: donare de sange total din care apoi se obtin produse sanguine labile, sau donare de afereza trombocitara care presupune a dona direct aceste produse sanguine labile. Diferenta intre cele doua tipuri de donare o constituie timpul de donare : sangele total se doneaza in 8-10 minute iar afereza in 40-50 minute. De asemenea la donarea de sange total se preleveaza o cantitate de 450 ml, iar la afereza se preleveaza o cantitate de 250-300 ml. Pentru a dona afereza trombocitara trebuie ca donatorul sa fie obisnuit cu donarea de sange, sa

mai fi donat anterior sange total de mai multe ori , sa aiba un numar de peste 250000 trombocite / mmc si sa fie curajos si pregatit psihic pentru o procedura mai lunga de timp.

Ce se intapmpla cu rezultatele analizelor efectuate asupra sangelui donat? Donarea de sange in Romania este voluntara si anonima. Identitatea donatorului si rezultatele testelor sale efectuate cu prilejul donarii sunt strict secrete. Ele nu pot fi scoase din CTS fara autorizarea scrisa a donatorului. Nu se fac anchete epidemiologice fara acordul donatorului. Donatorii sunt obligati sa se informeze asupra rezultatelor proprii, si sa le ia personal dupa ce au donat , a treia zi sau intr-un interval de pana la 75 zile de la prima donare. Aceste rezultate sunt confidentiale si nu se divulga nimanui, in afara celui care a donat sangele. Pentru aceasta donatorul este anuntat inainte de a intra in donare sa se prezine dupa 72 ore de la prelevare, cu buletinul de identitate, sa ridice personal analizele de la Fisierul CTS. Fara acordul scris al donatorului rezultatele testarilor nu vor parasi institutia. De aceea nu se trimit postal la domiciliu sau prin alta forma de corespondenta (mail, fax), si nu se anunta nici telefonic (deoarece telefonic nu se poate face identificarea vizuala a donatorului, pe baza de buletin). Trebuie sa mancam dimineata inainte de donare? Surprinzator : DA! Daca la analizele obisnuite la care un parametru de baza evaluat este glicemia, care este influientata de alimentatie, la donare parametrii biologici de baza care intereseaza sunt maladiile transmisibile prin sange a caror testare nu este influientata de alimentatia de dimineata. Mai mult pentru ca donarea sa se desfasoare fara incidente, este intens recomandat sa se ia micul dejun constituit din multe glucide si lichide ( ceai cu mult zahar, cafea dulce, un corn, un sandwici cu dulceata, o prajitura,etc.) Inainte de donare nu trebuie mancate alimente cu multe grasimi si mai ales nu trebuie servita o masa copioasa insotita de alcool. Cu 24 ore inainte de donare nu se consuma alcool! Inainte si dupa donare nu se fumeaza sub nici o forma!