PLANTE DE INTERIOR DECORATIVE PRIN FRUNZE

VACAR SORINA ALEXANDRA PEISAGISTICA, AN 3, GR 4

DIEFFENBACHIA TROPIC BREEZE

Este o specie din zona padurilor tropicale, este o planta decorativa care are frunze mari, ovale, alungite, de culoare verde cu pete albe. O dieffenbachia mare, bine dezvoltata, poate sa ajunga la 1,5 metri inaltime, cu frunze mari de 30 de cm sau mai mult; oricum, vor atinge foarte rar aceasta dimensiune in conditii tipice de interior. Are o seva laptoasa, toxica, usor iritanta, astfel se evite contactul cu pielea. Poate cauza si pierderea temporara a vocii, iar printre cele mai intalnite simptome in cazul intoxicatiei gasim incapacitatea de articulare a cuvintelor, greata, voma si ameteala. Dieffenbachia sunt plante de apartament grozave, preferate de companiile de decoratiuni interioare, care le folosesc fie ca si plante singulare, fie in grupuri, pentru efect. Oricum, acestea nu sunt usor de intretinut pe termen lung deoarece cateva varietati sunt foarte sensibile la curent si temperaturi mai scazute.

Ingrijire Dieffenbachia Lumina: Apreciaza lumina puternica in timpul lunilor de iarna. In timpul sezonului de crestere, prefera umbra partiala sau lumina indirecta. Apa: In timpul sezonului de crestere, este recomandata irigarea regulata. O dieffenbachia mare ar putea avea nevoie sa fie udata de doua ori pe saptamana. Iarna, reduceti din nou cantitatea de apa administrata. Solul: Folositi un amestec bine aerisit, care se dreneaza rapid. Temperatura: Prefera temperatura peste medie. Daca scade sub 15 grade C, sau planta este expusa curentului rece, este posibil sa pierdeti frunzele inferioare si sa dezvolte un "efect de palmier". Inmultire Dieffenbachia Exista cateva posibilitati: In timpul replantarii de primavara, butasii pot fi divizati (lasand cateva radacini intacte) si plantati in propriile lor vase. In cazul unei dieffenbachia mai in varsta, avand tulpina mai lunga, varful acesteia va fi taiat si pus in sol proaspat, imbibat cu un hormon pentru radacini. Butasii de dieffenbachia pot forma radacini si prin amplasarea orizontala in solul special umed.

ALOE VERA
Este o planta cu frunze tari, cu aspect de cactus, care poate fi crescuta cu succes in apartament, nefiind pretentioasa. Speciile, peste 200, provin din Africa, Arabia si Madagascar. Planta nu supravietuieste la temperaturi de inghet. Ca inaltime, Aloe poate ajunge pana la 1 metru. Continand 95% apa, planta este suculenta, caracterizata prin frunzele groase, acoperite cu un strat ceros, care le ajuta sa nu piarda apa. Florile de Aloe Vera cresc primavara si variaza in culori de galben, rosu si purpuriu. Aloe Vera a fost folosita inca de pe vremea incasilor pentru tratarea arsurilor, dar si acestia au stiut cum sa manipuleze planta si ce sa aleaga din ea. In concluzie, nici tulpina si nici seva care este interiorul plantei de aloe vera nu sunt toxice, ci membrana care se regaseste intre tulpina si seva . Cei care au inghitit planta in forma bruta au raportat ameteli severe, diaree, eruptii pe piele si colorarea urinei in rosu (nu de la sange).

Ingrijire Aleo Vera Pentru ca are nevoie de multa lumina, planta trebuie plasata in dreptul ferestrelor. Totusi, poate creste bine daca este supusa luminii artificiale timp de 16 ore pe zi. Nu necesita foarte multa apa. Trebuie sa lasi pamantul sa se usuce, insa nu complet, intre cele doua momente cand uzi planta, pentru ca prea multa apa cauzeaza putrezire. in timpul iernii o vei uda mai rar.

Inmultire Aloe Vera Aloe Vera se inmulteste prin mladite, care cresc la baza plantei mature. O data ce ating inaltimea de 5 cm, ele pot fi indepartate si puse intr-un pahar cu apa pentru a-si dezvolta radacini. Mutarea in ghivece se faca in lunile mai-iunie si trebuie facuta la 2 cm adancime in pamant nisipos. Un alt tip de inmultire este cel prin seminte.

EUPHORBIA PULCHERRIMA
Este o planta ornamentala, cunoscuta si denumita I Craciunita deoarece infloreste in preajma Craciunului. Planta are de obicei frunze rosii si verzi si face flori de culoare roz. Exista in schimb foarte multe combinatii cromatice. Prefera temperaturi cuprinse intre 13-22 grade C, o umiditate medie si semiunbra. Ca tip de sol, este recomandat un amestec de parti egale de pamant de gradina, mranita de scoarta, turba si nisip. ca planta este destul de toxica. Persoanele care au inghitit frunze din aceasta planta s-au plans ca au suferit de diaree si de eruptii pe piele. In unele cazuri, persoanele care au atins frunzele si pe urma au dus mainile la ochi au suferit de tulburari de vedere temporare. In cele mai multe din cazuri, pacientii care s-au prezentat la doctori din cauza intoxicatiei cu aceasta planta sunt copii.

Inmultire Euphorbia Prin but ire primav ra. Pentru o nr d cinare rapid se in buta ii n recipiente transparente de sticl , n ap , la lumin , pn la formarea primelor radacini e (must i), dup care se planteaz . La transplantare se adaud un ngr mt solid, granular, cu difuzie lent sau se adaug bilunar n apa de udare un ngr mnt lichid pentru plante verzi.

ngrijire Euphorbia Euphorbia Iube te lumina intens , lipsa ei ducnd la c derea frunzelor. Vara ns se impune filtrarea luminii pentru a evita arderea frunzelor Euphorbiei. Vara, Euphorbia se ud de 2-3 ori pe s pt mn , n func ie de temperatura din nc pere, iarna s pt mnal. Se verific ntotdeaunap mntul Euphorbiei , nainte de udare, i numai dac este uscat se va uda. Euphorbia iube te aerul umed, deci pulverizarea se va face zilnic sau o dat la 2 zile, chiar i iarna, cu apa dedurizat i nu foarte rece. Substratul de cultur trebuie s fie u or i poros, valoarea optim a pH-ului fiind de 6-6,5. Pentru a nflori de Cr ciun, Poisenttia are nevoie de peste dou sprezece ore de obscuritate complet pe zi, ncepand cu 1 octombrie i pn la 1 decembrie. n raport cu temperatura, Euphorbia este considerat o plant de ser cald . Temperaturile mai mari de 25C i mai mici de 13C sunt defavorabile dezvolt rii Euphorbiei. Trebuie s se in cont i de diferen ele de temperaturi de la o zi la alta precum i de curen ii de aer la care Euphorbia este foarte sensibil i care pot duce la pierderea frunzelor.

DRACAENA

Dracaena este o planta originara din padurile tropicale si subtropicale din Asia de Sud si Africa. Sub acest nume sunt cunoscute atat dracaena cat si cordeliile si de multe ori, in mod eronat, florariile le vand ca fiind aceeasi planta. Numele plantei provine din greaca "drakaina" si semnifica "femeia dragon". Dracena nu are rizomi, radacinile ei sunt galbene, continue, nervurile frunzelor sunt paralele si converg spre varful frunzei. Este numita si palmier fals datorita trunchiului lipsit de frunze, prezentand un manunchi de frunze in partea superioara. Dracaena infloreste in natura. Floarea de dracaena este de fapt o tufa cu flori albe, micute, dar dracaena este aleasa pentru a fi cultivata in interior nu pentru florile sale, ci ca o planta decorativa, cu frunze interesante, folosita pentru a orna holurile sau saloanele.

DRACAENA DRACO
In salbaticie sunt cunoscute in total mai mult de o suta de specii de dracaena, dar ca floare de interior, doar cateva specii pot fi folosite, dintre care dracaena draco copacul dragon, este cea mai populara. In conditii de interior, aceasta dracaena creste pana la 1,5 m. Daca beneficiaza de o iluminare buna, marginile frunzelor se inrosesc, daca nu, frunzele au o culoare verde. In cazul in care coaja este rupta, apare un lichid rosu.

DRACAENA MARGINATA
Dracena marginata este un alt tip de dracaena folosit extensiv. Planta creste pana la 3 m si frunzele au o lungime de pana la 70 cm, de culoare verde sau cu o dunga rosie pe marginea frunzelor. Mai exista si dracaena marginata cu frunza in trei culori: verde, galben si rosu. Dracaena marginata poate avea si frunze aproape rosii, cu putin verde in mijloc si nervuri galbene. O specie asemanatoare este dracaena deremensis. In mod normal are frunza de 50 cm de culoare verde, dar din aceasta specie face parte o floare cu una sau mai multe dungi albe pe frunze, care creste pana la 1,5 metri.

DRACAENA FRAGRANS
Dracena fragrans are frunze late, lungi, un pic crete la margini. Exista specii cu o dunga galbena, lata, pe mijlocul frunzei, sau cu frunzele un pic zdrentuite pe margine. Prezinta o tulpina nuda (fara frunze, ramuri), lemnoasa si destul de groasa, care poarta pe varful sau un manunchi de frunze, atarnand inspre baza. Florile parfumate apar rar pe plantele in ghiveci. Foarte raspandita este varietatea Massangena , mai cunoscuta sub denumirea populara Cizma fericirii .

DRACAENA GODSEFFIANA
Singura dracaena cu frunze ovale, si nu lungi, este dracaena godseffiana. Inaltimea acestei plante este de pana la 70 cm. Are frunze lucioase, acoperite de mici pete deschise la culoare, reunite in grupuri de 2-3 si purtate pe tulpini subtiri si flexibile. Are un aspect de tufa si iubeste umbra. Varietatea Florida Beauty este pitica si are frunze cu foarte multe pete galbene. Exista mult mai multe specii, dar cele amintite sunt cele care se planteaza de cele mai multe ori in interior.

Ingrijire Dracaena Planta nu este pretentioasa, in special dracena marginata, dracena draco si dracaena godseffiana. Majoritatea plantelor dracaena se dezvolta mai bine in penumbra si nu iubesc soarele direct. Iarna, temperatura preferata este de 15-20 de grade, dar cele cateva specii de dracaena de mai sus suporta si temperaturi mai scazute. Toate dracenele trebuie sa fie udate corect. Pamantul din ghiveci nu trebuie lasat sa se usuce, dar nici sa nu ineci planta. Dracaena prefera climatul umed, de aceea trebuie sa pulverizezi apa pe ea in mod regulat, si poti pune ghiveciul pe turba umeda sau pe pietris ud. Doar dracena godseffiana si marginata suporta bine aerul uscat. Verifica atent frunzele dracaenei, daca varfurile lor se ingalbenesc asta inseamna ca umiditatea mediului nu este suficienta. Ar trebui sa stropesti planta cu apa pentru a impiedica intarirea pamantului. O alta cauza a acestui fenomen este aerul prea rece si curentii de aer. Daca baza frunzelor se ingalbeneste lent, acesta este un proces natural de ofilire si nu ai de ce sa iti faci griji. O data la doua saptamani, in timpul verii, si o data pe luna, iarna, este bine sa folosesti ingrasaminte. Dracena trebuie mutata in alt ghiveci o data la doi ani, primavara. Inmultire Dracaena Dracena se inmulteste in mai multe feluri. Pe de o parte, poti taia pur si simplu partea de sus a tulpinii, cu un manunchi de frunze in varf, si apoi o pui in apa, cu putin nisip pe fund. Aseaz-o intr-un loc cald. Sau poti trata acest varf cu fitohormoni si il poti pune in nisip umed, incalzind baza. Poti chiar ingropa crengi taiate de pe tulpina. Lungimea crengilor trebuie sa fie de 5-7 cm. Poti de asemenea, folosi partea de sus a dracaenei, fara sa tai din tulpina (in aer). In acest caz fa o taietura pe trunchi, de sub frunze pana la jumatatea tulpinii, apoi pune un bat de chibrit intr-o parte a taieturii, astfel incat aceasta sa se desfaca. Dupa aceea, alege un ghiveci mic. Poti face un orificiu in peretele ghiveciului sau poti taia un ghiveci in lung, fixeaza-l pe trunchiul dracaenei, in dreptul taieturii, si umple apoi ghiveciul cu pamant friabil, pe care trebuie sa-l uzi des. In loc de ghiveci mai poti folosi si muschi umed. Cam intr-o luna, planta face radacini si o poti separa de trunchiul-mama. Daca vei continua sa uzi planta pe locul in care ai facut taietura, vor aparea crengi noi. Astfel ca planta va continua sa creasca sau poti distruge trunchiul ramas dupa separare.

COLEUS BLUMEI
Urzicile ornamentale, plantele din genul Coleus sunt rezistente si usor de cultivat. Aceste plante sunt cel mai bine cunoscute datorita foliajului spectaculos prin colorit si forme. Sunt cel mai adesea considerate a fi plante anuale de catre crescatorii si producatorii de seminte, dar ele pot fi cultivate si in ghivece si tinute in apartament. Plantat intr-un ghiveci, Coleusul poate deveni principala atractie a colectiei voastre de flori timp de mai multi ani. El trebuie plantat intr-un sol usor nisipos cu un bun drenaj. Asezati-l intr-un loc in care sa aiba parte de mai multe ore de lumina naturala in fiecare zi, eventual asigurati-i lumina artificiala de crestere pentru a obtine cel mai frumos si viu colorit al frunzelor. Planta se poate adapta la temperaturi mai mici de 12 grade Celsius, dar va creste cel mai bine cand este pastrat intre 20 si 30 de grade Celsius.

Ingrijire Coleus Coleus se dezvolta in locuri complet expuse la soare dar le tolereaza si pe cele partial umbrite. Oricum, caderea frunzelor este un lucru obisnuit daca nu primeste destul soare, in special daca sunt mutate dintr-o zona cu soare, la umbra fara o perioada de acomodare. Prefera solul bogat cu drenaj bun. Folositi multa turba chiar daca cresteti planta in ghiveci. Este indicat sa adaugati in mod regulat un fertilizator de uz general. Daca cultivati coleus in interior, folositi un fertilizator lichid in fecare saptamana sau o data la doua saptamani. Inmultire Coleus Prin inmultirea prin seminte, este destul de usor sa va extindeti colectia de plante Coleus. Semintele nu sunt scumpe, sunt usor de gasit si incoltesc aratandu-si prima culoare in aproximativ doua saptamani. Un alt avantaj al inmultirii Coleusului prin seminte este faptul ca fiecare pachet de seminte va contine multe culori diferite de plante. Din aceasta varietate puteti alege favoritele dumneavoastra pentru a le clona in viitor prin butasire. Daca intentionati sa il cresteti ca planta de interior, insamantarea poate fi facuta inauntru in orice moment al anului. Daca rasadul are ca destinatie plantarea in gradina, atunci insamantarea trebuie facuta in interior cu cel putin 10 saptamani inaintea ultimului inghet asteptat, astfel incat plantele vor fi bine dezvoltate cand va veni timpul plantarii lor in gradina. Semintele de Coleus sunt foarte mici. De aceea, ele trebuie semanate pe un strat de pamant steril si umed, intr-o tavita putin adanca, dupa care vor fi acoperite cu un strat subtire de pamant fin. Tavita trebuie acoperita cu un capac de sticla sau cu folie de plastic pentru a retine umezeala, pana cand semintele vor incolti. Pastrati tavita intr-un loc calduros si luminos dar ferit de razele soarelui. Cand rasadurile sunt suficient de mari pentru a putea fi manevrate cu usurinta, ele vor fi dezgropate si plantate in vase individual. Daca pericolul inghetului a trecut, plantele pot fi mutate in gradina. Inmultirea coleusului prin butasire este de asemenea usoara. Ea se face prin taierea unei bucati de tulpina, in orice moment al anului. Folositi un cutit curat si ascutit pentru a taia tulpina chiar sub un nod al unei frunze. Indepartati frunzele din partea de jos, inmuiati capatul taiat intr-un hormon de inradacinare (auxina) si introduceti-l in pamant proaspat. Acesti butasi vor prinde radacini si daca sunt tinuti in nisip umed sau intr-un pahar cu apa la temperatura camerei. Luati butasii toamna, anterior inghetului si cresteti Coleus-ul ca planta de interior pentru a da culoare lunilor de iarna. In februarie sau martie luati din nou cativa butasi si cultivati-i pentru a fi plantati in gradina cand vremea se va incalzi. Plantele vechi au tendinta de a se alungi pe verticala, iar frunzele se vor decolora.

ECHEVERIA GLAUCA
Echeveria sunt plante cu frunze suculente grupate in rozete. Planta are o inaltime de 20-30 cm cu frunze carnoase de 5-8 cm lungime. Frunzele au culoarea verde si la lumina puternica sua la soare devin rosii iar varfurile rosii-maronii. Aceste plante au fost hibridizate, astfel ca pe langa speciile principale exista multe varietati care sunt cultivate pentru forma interesanta a frunzelor si culoarea acestora. Echeveria poate avea dimensiuni care variaza de la cativa centimentri, la peste 0,6 metri, acestea din urma prezentandu-se sub forma de mini-tufisuri. Echeveria glauca

Ingrijire Echeveria

Majoritatea speciilor nu sunt greu de cultivat daca respecti cateva reguli de baza. In primul rand, aveti grija sa nu lasati niciodata apa sa balteasca rozeta, pentru ca poate cauza putrezirea sau boli provocate de ciuperci care vor ucide planta. Indepartati frunzele moarte, pe masura ce aceasta creste, deoarece acestea furnizeaza adapost daunatorilor, Echeveria fiind sensibila la cosenile. Ca in cazul tuturor plantelor de acest tip, obiceiul de a uda cu grija planta si multa lumina vor asigura succesul.

Inmultire Echeveria

Se pot preleva butasi din frunze: desprindeti frunza cu delicatete de pe tulpina, plantati baza acesteia intr-un pamant umed si tineti-o intr-un loc luminos. Udati-o pentru a evita uscarea pamantului si asigurati o temperatura de 15-18 grade Celsius - frunza se vestejeste, dar formeaza mladite noi. Puteti planta si mladitele care se formeaza la baza rozetei sau in jurul tulpinii. In martie, taiati-le cu delicatete, lasati-le sa se usuce 1-2 zile si plantati-le intr-un pamant cu putin nisip grosier presarat pe suprafata sa. Majoritatea plantelor se inmultesc prin butasi de frunza, desi unele soiuri se preteaza la reproducerea prin seminte sau tulpina. In cazul inmultirii prin frunze, plasati o bucata in pamant si acoperiti vasul pana apar noile plante.

PHILODENDRON SELLOUM
Plantele din familia philodendron sunt majoritatea plante de apartament. In prezent, se cunosc mai mult de 100 de astfel de specii. Se pare ca ele isi au originea in America Centrala. Ca si aspect, acestea au frunzele mari, iar tulpinile pot atinge chiar si jumatate de metru in inaltime. Ceea ce este mai putin obisnuit este faptul ca ele infloresc dupa aproximativ zece ani, iar fructele au forma unui stiulete si pot fi mancate, deoarece au un gust bun. Cu toate ca rezista foarte bine la diferite variatii de temperatura, plantele din familia philodendron se simt cel mai bine daca au parte de temperaturi intre 15 si 20 de grade. De asemenea, nivelul umiditatii trebuie sa fie si el ridicat. Genul "Philodendron" contine unele din cele mai frumoase plante cu frunzis decorativ. Originara din America tropicala, exista cateva sute de specii, numarul acestora fiind in continua crestere. Pentru interior, exista doua tipuri de baza de Philodendron: speciile cataratoare si cele erecte (non-cataratoare).

Ingrijire Philodendron Lumina: Le prieste lumina stralucitoare, contrastanta, insa pot fi aclimatizate la lumina solara aproape directa in conditii bune. Se adapteaza si in conditii de umbra partiala. Apa: Pastrati continuu compostul umed si stropiti in mod frecvent in timpul sezonului de crestere. In cazul varietatilor cataratoare, este recomandat sa impingeti radacinile aeriene in sol. Temperatura: Se adapteaza temperaturii variabile, insa nici unui filodendron nu-i place sa fie expus prea mult unor temperaturi sub 15 grade C. Solul preferat: Bogat, de consistenta medie. Folositi un suport pentru tipurile cataratoare. Ingrasaminte: La inceputul sezonului de crestere folositi granule care elibereaza ingrasamantul treptat sau folositi saptamanal un fertilizator lichid.

Inmultire Philodendron Inmultirea acestor plante se face prin butasi. Acestia se taie in anotimpul cald si sunt plantate in soluri nisipoase. Dupa aproximativ o luna, ele vor fi puse in ghivece speciale. Nu in ultimul rand, drenajul ideal se poate realiza si cu soluri de padure, dar si in solurile mai nutritive, precum cernoziomurile.

CACTUS OPUNTIA
Cactusul opuntia este originar din continentul american unde mediul este foarte divers de la desert la sol umed si bogat. Este unul dintre cele mai largi genuri si contine un numar mare de specii de la plante mici la adevarati uriasi. Un factor obisnuit legat de Opuntia este ca ele au "pernite" care sunt unite dandu-le numele comun de urechi de iepure. Multe dintre aceste specii sunt folosite ca hrana pentru majoritatea broastelor testoase mediteraneene. Multe specii produc si fructe comestibile si unele sunt disponibile si comercial, de exemplu "perele spinoase". O asemenea planta este Opuntia ficus indica, usor de crescut, de inflorit si de obtinut fructe. Marea majoritate a cactusilor Opuntia este foarte usor de crescut si sunt excelente plante de casa care vor produce flori mari colorate in rosu caramiziu, galben si portocaliu.

Ingrijire Cactusi Opuntia Habitatul de unde apare cactusul opuntia poate fi foarte uscat si fierbinte sau destul de umed deci este dificil sa sugeram o singura temperatura de crestere. In mod tipic ar trebui sa fie pastrate la peste 5C in timpul iernii si in jur de 30C in timpul verii. Cativa cactusi precum Opuntia chlorotica, Opuntia compressa, Opuntia phaeacantha si Opuntia vestita sunt rezistente iarna daca sunt plantate intr-o pozitie adapostita si bine drenata. Cactusul opuntia e crescut cel mai bine intr-un vas de tip teracota care are o baza grea, astfel ca pot creste foarte mari. Ar trebui sa aiba cel putin o gaura de drenaj la baza si ar trebui sa nu fie smaltuita. Acest tip de vas permite drenajul bun si permite compostului (astfel si radacinilor) sa respire. Cactusul ar trebui pastrat aproape complet uscat in timpul lunilor de iarna. Se uda o data pe luna a preveni uscarea radacinilor. Din martie incolo, planta incepe sa creasca si cantitatea de apa creste gradual pana la finalul lui mai cand planta trebuie sa fie in plina crestere. Ghiveciul cactusul nu are voie sa stea intr-o tava cu apa. In timpul vremii fierbinti va trebui sa udati plantele o data pe zi cat timp planta creste in mod activ. De la finalul lui septembrie udarea trebuie redusa pentru a permite plantei sa intre intr-o stare de semi inactivitate. Din noiembrie, trebuie sa reincepeti regimul de udare pentru iarna. Inmultire Cactus Opuntia Cactusii se inmultesc in mod obisnuit prin seminte si butasi. Semanatul se poate face oricand, dar cel mai bine este primavara. In acest scop se folosesc ladite sau ghivece nu prea inalte si bine dezinfectate. Momentul optim este la aparitia primelor rozete de spini. Abia dupa circa 6-8 luni, plantele sunt trecute in ghivece foarte mici, de 4-6 cm in diametru. Butasirea este mai simpla si rapida. Ea se executa primavara si vara (mai-iulie). Se fac butasi de varfuri sau fragmente de tulpina sau pur si simplu se desprind lastarii de la baza plantei sau de pe ramificatiile mai mari. Dupa taiere, butasii nu se planteaza imediat. Ei se tin cateva zile sau saptamani intr-un loc calduros, aerisit si umbrit, pentru ca ranile facute sa se cicatrizeze (sa formeze crusta). Dupa aceea se planteaza la circa 2 cm adancime pe substratul de nisip ceva mai grosier sau in perlit. La aparitia primelor radacini se face trecerea in ghivece cu pamant. O alta metoda de inmultire a cactusilor este altoirea folosita insa numai la speciile care au un sistem radicular foarte slab si o crestere extrem de lenta. De asemenea, la cactusi se fac o serie de altoiri decorative, in care caz este vorba de combinatii executate strict in scop ornamental (de exemplu: Peireskia cu Zigocactus, Cereus cu Echinocactus etc). Metodele de altoire sunt: in despicatura, in copulatie si prin alipire. Cel mai bun moment pentru altoire este vara.

LITHOPS PSEUDETRUNACATELLA

Lithops e una dintre cele mai cautate plante suculente. Creste in zonele foarte uscate cu tulpinile ingropate in pamantul pietros si uscat si numai cu varfurile tulpinilor vizibile. Majoritatea si-au facut sabloane complexe la varfurile frunzelor, lucru care le face sa aiba aspect de piatra, de unde numele de pietre vii. Un alt motiv bun pentru a creste pietre vii e ca au flori mari ca si margaretele ce apar dintre cele doua frunze.

Ingrijire Lithops Habitatul de unde provine lithops este foarte uscat si fierbinte deci conditiile 'de bastina' trebuiesc imitate daca vreti sa cresteti cu succes pietre vii. Pastrati plantele la o temperatura de 25C - 35C in timpul verii si nu mai putin de 10C in timpul iernii. Puteti pastra si temperatura mai rece atata timp cat plantele au multa lumina si compostul este uscat, dar nu rezista la inghet. Floarile de piatra ar trebui pastrate aproape complet uscate in timpul lunilor de iarna. Udati-le o data pe luna pentru a preveni uscarea completa a radacinilor. Din martie incolo, planta incepe sa creasca si cantitatea de apa se mareste gradual pana la finalul lui mai cand lithopsul e in plina crestere. In timpul vremii fierbinti va trebui sa udati plantele o data pe zi. De la finalul lui septembrie udarea trebuie redusa pentru a permite plantei sa intre intr-o stare de semi inactivitate. Din noiembrie se reincepe regimul de udare.

Inmultire Lithos Ca mai toate Aizoaceele, genul Lithops se inmlteste atat pe cale vegetativa cat si prin seminte. Calea vegetativa este insa mai putin indicata si practic deloc folosita deoarece este greoaie si strica aspectul plantei care si asa creste lent. Astfel dintr-o singura planta dupa un anumit numar de ani , apar prin diviziune (nu stiu daca termenul este corect) doua plante (impropriu spus doua fiind de fapt o planta cu doua capete). Acestea pot fi insa separate. Procesul de diviziune continua anual astfel incat o planta poate ajunge la cateva zeci sau sute de capete (se cunoaste cifra de 300). Inmutirea prin seminte este cea mai indicata avand in vedere numarul de plante obtinute. Semintele de Lithops sunt mici si foarte mici (0,5-1 mm) functie de specie. Perioada de germinare poate fi de la cateva zile pana la 3-4 saptamani, de asemenea in functie de specie.

AEONIUM ARBOREUM
Plantele suculente Aeonium sunt originare din Insulele Canare, Africa de Nord si Madeira. Aeonium creste pana la un metri inaltime, este ramificata, rozetele de frunze au culoarea verde stralucitor si se gasesc in varful ramificatiilor. La lumina intensa frunzele se coloreaza in aramiu. Aceasta este forma clasica a unui Aeonium, tulpini fara frunze avand in varf o rozeta de frunze carnoase. In cazul Aeonium arboreum ele sunt verzi.

Ingrijire Aeonium In caz de cultivare, temperatura in timpul zilelor de vara trebuie pastrata intre 20C - 30C si poate scadea pana la 12C - 15C in noptile de vara, pana la 12C - 18C in timpul zilei de iarna si nu mai putin de 5C in timpul noptii de iarna. Cel mai bun mod de a pastra temperatura in timpul verii este sa le tineti afara, din mai pana in septembrie, si sa le plasati intr-un loc insorit unde primesc lumina solara maxima. Din septembrie pana in mai ar trebui sa fie mutate la o fereastra orientata spre sud. Plantele de Aeonium au frunzele in culori variate de la verde deschis ca si iarba pana la purpuriu adanc cu forme variate, acesta fiind cel mai popular tip. Plantele ar trebui pastrate aproape complet uscate in timpul lunilor de iarna. Se uda o data pe luna pentru a preveni uscarea radacinilor. Din martie planta incepe sa creasca si cantitatea de apa creste gradual pana la finalul lui mai cand planta ar trebui sa fie in plina crestere. In timpul vremii fierbinti udati plantele o data pe zi cat timp planta creste. De la finalul lui septembrieudarea trebuie redusa pentru a permite plantei sa intre intr-o stare de semi inactivitate. Din noiembrie, trebuie sa reincepeti regimul de udare pentru iarna. Cresteti Aeonium intr-un soare stralucitor in timpul verii si iernii pentru a evita cresterea slaba, luminaputernica a soarelui va incuraja culorile frunzelor sa se dezvolte.

Inmultirea Aeonium Aeonium se inmulteste prin butasi in perlit sau nisip.

HEDERA COLCHICA
Aceasta iedera este o planta perena agatatoare si viguroasa, care se autosustine, cultivata pentru frunzele sale. Poate sa dureze pana se consolideaza si creste bine. Tulpinile tinere sunt maro-purpurii si devin gri-verzui la maturitate. Are frunze mari, lucioase, gri-verzui inchis, cu margini bej-deschis, care variaza ca marime de la o frunza la alta. Toamna, apar grupari mici de flori galbene-verzui, urmate de bace rotunde, negre.

HEDERA HELIX
n multe zone, iedere este utilizata ca i plant de exterior. Dar se poate folosi cu succes i ca plant de interior. Pune un ghiveci de ieder pe un raft astfel nct ramurile ei lungi i groase s atrne.Sau pentru un efect mai dramatic po i tunde ramurile. De asemenea este foarte simplu sa nmul e ti iedera. Tai o ramura lunga de aproximativ 10- 12 cm, ndep rteaz frunzele joase, iar apoi planteazo ntr-un substrat umed. Dac p strezi substratul umed n cteva s pt mni ramura t iata va da r d cini. Pentru a preveni apari ia p ianjenilor se face n mod constant du plantei cu ap la temperatura camerei.

Ingrijire Hedera Pentru a obtine aspectul dorint, sunt necesare mai multe taieri de ingrijire: 1. Taierea de formare Incarcati sa obtineti o planta cu tulpini multiple, cu lastari puternici crescand aproape de nivelul solului. In prima primavara dupa plantare, taiati lastarii inlaturand pana la o treime din lungimea lor. 2. Taierea de intretinere Taind corect, veti mentine planta in spatiul alocat si o veti impiedica sa urce in pomii fructiferi la care tineri. Taiati usor varfurile, pentru a le incuraja sa ramifice si sa asigure o acoperire mai buna. Taierea poate fi necesara si pentru a aranja lastarii care cresc departe de suport. Primavara inainte sa inceapa noua crestere, taiati toate tulpinile care cresc dincolo de spatiul alocat, taindu-le pana la 60 cm in interiorul tufei, pentru a lasa loc pentru cresterea lastarilor. Taiati toate tulpinile prea viguroase pana la punctul lor de origine. 3. Taierea de remediere Apelati la taiere severa in cazul plantelor care au crescut prea mult si au scapat de sub control, mai ales cand au devenit golase la baza. Primavara, taiati toate tulpinile pana la 60 cm de la nivelul solului. Dirijati noii lastari, pe masura ce rasar.

Inmultire Hedera 1. Prin punerea unei liane tinere, in crestere pe o suprafata cu pamant umed.Astfel se vor forma radacini noi de la nodurile ce sunt in crestere si folosesc celulele stem. Este o metoda rapida si sigura. 2. Prin lastari, uneori este mai convenabila aceasta metoda pentru ca poate fi aplicata tot timpul anului. Segmente taiate la sub nod, se indeparteaza frunzele de pe partea inferioara si se intrduc in. Solul trebuie udat bine, apoi se vor acoperi cu o folie pentru o saptamana timp in care plantele ar trebui sa se mai intremeze(sa nu mai fie moi), radacinile apar aproximativ in 2 luni. 3. Inradacinarea in apa. Se face cu segmente lungi fara frunze la baza tulpinei trebuie sa stea in apa.Se asigura lumina de la o ferastra de N.

FICUS ELASTICA
Aceste plante decorative sempervirescente, cu frunzele lor groase, lucioase, sunt excelente ca plante de ghiveci sau ca bordura. Cand sunt viguroase, sunt elemente utile intr-o gradina de iarna, cand alte plante sunt golase. Ficusii pot varia mult in marime, de la arbori de pana la 45 m inaltime la arbusti de pana la 3 m inaltime, care se intind larg. Sunt cultivati in general pentru frunzele lor mari, decorative, pieloase, deseori cu nervuri pronuntate, dispuse altern de-a lungul tulpinilor si ramurilor. Unele varietati au frunze patate, deseori cu margini albe-argintii, sau frunze patate gri-verzui cu semne bej-galbui. Florile golase cresc la subsuoara frunzelor si sunt urmate de fructe mici (sicone), in forma de ou, care pot fi portocalii, galbene, verzi sau purpurii. Ficusii cresc cel mai bine in soluri umede, bine drenate, continand din belsug materii organice. Ei cresc in plin soare sau umbra partiala, dar trebuie protejati de vanturile reci, mai ales cand sunt tineri.

FICUS ELASTICA VARIEGATA

Acest ficus va forma in final un arbore mare, cu o crestere deschisa, larga. Tulpinile sale verzi devin gri-verzui cand imbatranesc, ajungand maro-roscate, cu o textura ca de lemn de pluta. Frunzele mari, lucioase sunt groase, pieloase, cu nervuri pronuntate, patate gri-verzui si cu margini bej-galbui. Florile mici, golase, cresc la subsuoara frunzelor si fac fructe mici, lunguiete, galbene, asemanatoare smochinelor.

FICUS STIPULATA

Are funzele mici, cordate. Lujerii sunt prev zu i cu r d cini adventive cu care se pot fixa cu u urin fel de suport i ca plant pendent .

pe orice

FICUS DIVERSIFOLIA

Cre te pn la 2 m n l ime. Are frunzele eliptice (1.5-2.5 cm , 1.5-2.0 cm), de culoare verde str lucitoare pe partea superioar i verde nchis pe partea inferioar . Decoreaz prin frunze i fructe. Fructele sunt mici, au culoarea verde la nceput iar apoi devin galbene

FICUS BENJAMINA
Face parte din familia Moraceae. Ficus benjamina este un copacel foarte ramificat, cu un aspect elegant, care cultivat in ghiveci are o inaltime de 60-180 cm. Are frunze usor ascutite, ovale, lungi de 10-15 cm. Ficus benjamina (ficusul plangator). Planta de aseamana cu un mesteacan. Are crestere rapida, ramificatii multe, flexibile, foarte frumos arcuite. Scoarta este deschisa la culoare. Frunzele sunt mici, dar numeroase, cu varful ascutit, colorate intens. Este o planta splendida pentru locuintele moderne si are o popularitate in crestere.

FICUS LYRATA
Arbore impresionant prin alura inalta, tulpini drepte si putine ramificatii, prezinta frunzis persistent cu crestere compacta si poate atinge la maturitate, in mediul natural, 7-8 metri inaltime. Este foarte decorativ prin frunzele sale mari, de 20-30 cm, avand culoare verde intens pe fata si alburie pe cealalta parte a frunzelor, cu nervuri proeminente, forma alungita si margini ondulate, ce au forma de lira, de unde si denumirea.

Ingrijire Ficus Atentie la modul in care udati ficusul; lipsa apei produce ingalbenirea si caderea frunzelor, excesul de apa produce vesrejiriea, schimbarea culorii sau caderea frunzelor si putrezirea radacinilor. Infestarea cu paianjenul rosu se combate crescand umiditatea si stopind planta cu un acaricid specific ; cosenilele fainoase si brune trebuie indepartate cu o pensula inmuiata in alccol denaturat sau cu un insecticid sistemic. De regula, ghiveciul cu ficus poate fi tinut in locuri luminoase, uneori semiumbrite, evitandu-se expunerea sa la lumina directa a soarelui. Nu trebuie facute excese de lumina, de temperatura, de curenti de aer sau de umiditate, deoarece in astfel de conditii dezvoltarea plantei poate stagna. Pe timpul verii, ficusul poate fi scos in gradina sau pe balcon, insa la umbra, oscilatiile de temperatura putand determina caderea frunzelor. Mediul optim de crestere a plantei de ficus presupune mentinerea unei temperaturi intre 12 si 24 de grade Celsius. In perioada de vegetatie temperatura ideala cresterii plantei este intre 18-24 de grade Celsius, iar pe timpul iernii aceasta nu trebuie sa scada sub 12 grade.

Inmultire Ficus Se inmulteste prin butasirea lastarilor. Acestia se preleveaza primavara din varfurile lastarilor laterali, de 12-14 cm lungime, ce se planteaza pe substrat de turba cu asigurarea conditiilor de fond.

PLATYCERIUM SUPERBUM
Sau Feriga Corn de Cerb, a a cum este cunoscut popular, este o plant ce cre te la n l ime, n mediul s u natural. Este ntlnit adeseori pe trunchiul copacilor din p duri tropicale. Rareori poate fi g sit printre stnci, n zone din nordul Australiei precum i nn Noua Guinee. Platycerium Superbum este o planta epifita (n.r: tr ie te pe trunchiul altei plante ns , spre deosebire de plantele-parazit, aceast ferig folose te alt plant drept sprijin) i are nevoie de o atmosfer umed i de o temperatur situat ntre 20-22 grade Celsius. Este o ferig cu un aspect deosebit, frunzele sale avnd doua tipuri de func ii: stabilirea pe trunchiul altei plante i producerea de substan e necesare cree rii altora noi. n Australia, n habitatul s u natural, i folose te frunzele maro, colectoare de humus, pentru a se se ag a de triunchiul copacilor i de a aduna resturile organice c zute.

Ingrijire Platycerium i plac locurile luminoase, f r ca razele soarelui s ating n mod direct planta. Nevoia de c ldur : Se simte bine la o temperatur medie de 20-22 C (vara), iar iarna 16-17 C. Sunt unele soiuri care rezist i la temperaturi mai sc zute. Nevoia de ap : n compara ie cu alte ferigi, aceast plant tolereaz bine lipsa apei, dar i un surplus de ap n ghiveci. Pe timpul iernii e bine s moder m stropirea plantei. Umiditatea: Este o plant preten ioas la umiditate, de aceea se recomand s aburim periodic mediul s u de via , dar e foarte important ca frunzele sale din puf s nu intre n contact cu apa.

Inmultire Platycerium Exista numeroase modalitati de crestere a acestor ferigi, desi majoritatea sunt cumparate in ghivece de mici dimensiuni in care tulpina va trebuie sa se maturizeze inante de a produce ramuri cu frunze fertile. De asemenea trebuie luata in considerare greutatea acestor plante. In ceea ce priveste tehnica de crestere, se obisnuieste ca acestea sa fie urcate pe placi/panouri din lemn masiv si agatate pe un spalier ori plantate intr-un cos suspendat dintr-un loc sigur din tavan. In zonele mai calde acestea pot fi asezate direct la baza trunchiului unui copac din gradina.Pamantul in care plantati feriga trebuie sa fie bine aerisit si sa contina frunze descompuse, muschi de padure sau radacini de ferigi. Deoarece prezinta niste perisori absorbanti, frunzele plantei nu trebuie stropite sau sterse. Este necesar ca udatul cu ingrasaminte diluate sa se execute periodic, fiindu-i foarte necesar. Feriga se va proteja de razele directe ale soarelui. Inmultirea se face prin samanta sau diviziune, detasand tinerele plante, care trebuie sa fie inzestrate cu un manunchi de radacini.

CORDYLINE TERMINALIS
Genul Cordyline cuprinde specii ce se deosebesc mult ca aspect i cerin e dat fiind originea lor foarte diferit . Dintre caracterele comune se remarc r d cinile albe, adesea cu umfl turi, tulpina rizomatoas subteran din care cresc l stari de la baza plantei. Cordyline vine din grecescul "kordyle" ce nseamn m ciuc . Planta este originar din Australia, Noua Zeeland , Madagascar, Brazilia. Cordyline terminalis provine din Asia tropical . Tulpina atinge n l imi de 60-80 cm i este lipsit de ramifica ii laterale. Frunzele largi (10 cm), n form de lance, sunt a ezate n spiral . Lungimea lor m soar 30-40 cm, uneori chiar mai mult. Culoarea intens i str lucitoare cuprinde ro ul, carminul, rozul i galbenul.

CORDYLINE AUSTRALIS
Este originar din Noua Zeeland .Tulpina supl , f r ramifica ii laterale, i p streaz ntotdeauna buchetul de frunze din vrf. Acestea au lungimea de 60-70 cm i l imea de 3-5 cm, sunt ascu ite, frumos arcuite, colorate verde str lucitor. Prezint , ns , numeroase cultivaruri cu frunzele mai mult sau mai pu in striate sau bordate de purpuriu, roz sau alb. Vara, planta formeaz paniculi mari cu flori albe parfumate, urmate de fructe sferice tot de culoare alb .

Ingrijire Cordyline Cordiline este o plant cu cre tere lent ce rezist vine la condi iile de camer . Exigen ele fa de c ldure difer n raport cu locul de ba tin . Cordyline terminalis necesit iarna temperaturi de cel pu in 14-15 C, pe cnd Cordyline indivisa, dimpotriv , spa ii mai r coroase (10-12 C, cel mult) care s -i asigure un u or repaus. Toate speciile prefer lumina din bel ug (f r soare direct), pentru a putea s - i exprime ntreg poten ial coloristic. Apa se administreaz n cantit i moderate, dar regulat. Cordiline nu pretinde ngrijiri speciale. Vara, necesit umbrirea n locurile nsorite la amiaz . Sp larea frunzelor trebuie f cute pentru men inerea n stare curat . Fertilizarea se aplic de 1-2 ori pe lun , numai vara, cu solu ii n concentra ie de 0.2 %.

Inmultire Cordyline C.terminalis se nmul e te u or prin separarea l starilor care apar la baza plantei mam i nr d cinarea lor pe substrat de turb cu nisip. Toate speciile se nmul esc fie prin marcotaj aerian, fie prin buta i de vrfuri sau fragmente de tulpin . Aceste nmul iri se practic spre sfr itul iernii, pentru a se profita de sezonul de var la fortificarea plantelor. nmul irea poate fi f cut i prin semin e aduse de la locurile de ba tin . Sem natul se execut la nceputul prim verii, pe un substrat alc tuit din nisip i p mnt de frunze. Germinarea are loc la 20-22 C. R sadurile se repic direct n ghivece.

CYCAS REVOLUTA
Una dintre cele mai frumoase plante de apartament, cycasul se distinge prin elegan a frunzelor asem n toare celor de palmieri cu care plant este confundat . Planta este originara din Asia de Sud Est, astfel ca cycasului i se mai spune sagotierul japonez. Cuvntul cycas vine din grecescul "koikas" care nseamn "un fel de palmier" Cycas revoluta este specia cea mai r spndit . Planta adult prezint un trunchi cilindric, gros, cu cicatrici i resturi ale frunzelor imbr tnite i uscate. Frunzele colorate verde str lucitor, foarte lungi i frumos arcuite, sunt compuse din numeroase foliole, la rndul lor, alungite i ascu ie, cu a ezare penat . Durata de via a unei frunze este de mai mul i ani. Florile femele i mascule sunt a ezate pe plante diferite. Planta femel poart un fel de ciucuri, iar cea b rb teasc ni te conuri solzoase. Aceste plante nu nfloresc, practic, niciodat n condi ii de camer .

Ingrijire Cycas Cycasul este o plant cu cre tere foarte lent (cel mult o frunz pe an). Formeaz semin e numai n locurile de ba tin . i place lumina, chiar 1-2 ore cu soare, dar tolereaz i pu in umbr . Insuficien a luminii antreneaz stagnarea cre terii. Necesit camere temperate, cu minim 13 C iarna. Din martie pn n septembrie, p mntul se men ine reav n prin ud ri frecvente. Iarna se las p mntul s se usuce pu in ntre dou ud ri. Substratul poate fi un p mnt de gr din cu adaus de mrani i nisip grosier. Este foarte important s se dreneze u or. Plantele tinere se transplanteaz la 1-2 ani, prim vare, cele adulte la intervale mai mari de timp. Fertilizarea se aplic de dou ori pe lun , prim vara i vara. ng lbenirea i uscarea frunzelor bazale este un proces normal dup c iva ani de via Lipsa luminii i excesul de ap provoac deformarea frunzelor Planta adult are nevoie de un spa iu larg

Inmultire Cycas n Europa plantele se produc din semin e importante. Se seam n n ghivece, r s rirea avnd loc la 25-30 C. De asemenea se pot face buta i de muguri prevela i cu pu in esut din tulpin . R nile care se fac se pudreaz cu c rbune vegetal. Indiferent de metod , nmul irea cycasului dureaz mult i este dificil pentru amatori.

AGAVE AMERICANA
Genul Agave cuprinde peste 300 de specii, dar pu ine dintre ele sunt recomandate pentru cultura n apartamente deoarece ating dimensiuni foarte mari. Frunzele lor au culoarea cenu ie, verde sau verdealb strui, iar marginile i vrfurile au spini. n locul de origine nfloresc la 10-15 ani, spicul floral dep ind 7 m n l ime. n condi iile de la noi nfloresc mult mai trziu. Dup nflorire i maturarea fructelor plantele mor dar produc mul i l stari care formeaz r d cini i astfel se nmul esc. Planta este originar din Mexic. Agave americana este cea mai cunoscut specie a genului. Are frunzele c rnoase, dispuse n rozet , cu marginile ridicate, lungi de 1.5-2 m i late de 18-20 cm, de culoare verde-cenu ie sau verde argintie. n vrful frunzelor are spini de 2-3 cm, de culoare neagr . Florile de culoare galben cu lungimea de 8-9 cm sunt grupate n inflorescen e de tip panicul la cap tul tijei florale care este nalt de 4-5 cm.

AGAVE AMERICANA ALBA

Cu marginea frunzelor alb -crem

AGAVA AMERICANA AUREA

Marginile frunzelor sunt galbene de diferite nuan e

AGAVA VICTORIA (FORMA TIPICA)

A. victoria-reginae este considerata una din cele mai frumoase agave. Specia tipica formeaza rozete solitare, dense, cu un diametru de pana la 45 cm. Specia este destul de variabila, in decursul timpului diversi autori au mentionat pana la 12 forme, dar diferentele dintre acestea sunt minore, astfel incat in final s-a stabilit ca in natura gasim 4 forme: 1. Forma tipica, cu frunze de culoare verde intens, cu cunoscutele desene albe este regasita in special in Canionul Huasteca;

AGAVA VICTORIA (FORMA COMPACTA)

2. Forma compacta, asemanatoare cu forma tip dar cu frunze scurte si dese regasita in zonele Sierra Bola si Viesca din Coahuila si in Durango;

AGAVA VICTORIA (FORMA FERNANDI-REGIS )

3. Forma fernandi-regis cu frunze mai rare si mai late decat celelalte forme, frunzele au culoarea verde-gri inchis si se termina cu trei spini negri este regasita in Saltillo. De mentionat ca denumirea A. fernandi-regis este botanic invalida;

AGAVE VICTORIA (FORMA VIRIDIS )

4. Forma viridis (viridis =verde), a doua forma a speciei care creste in zona Saltillo, ii lipsesc benzile albe marginale si centrale si este de un verde-gri. In literatura de specialitate este considerata ca un hibrid intre A. victoriae-reginae si A. Lechuguilla, dar cum numai forma fernandi-regis creste in aceasta zona, este probabil ca aceasta forma sa fie un hibrid intre A. lechuguilla si A. victoria-reginae fma. fernandi-regis ;

Ingrijire Agave Speciile de Agave solicit mult lumin , de aceea vara le scoatem n gr din unde ngrop m ghiveciul n p mnt. Iarna se p streaz n nc peri luminoase cu temperatura de 3-6 C i nu se ud . Fa de ap au preten ii moderate. Vara se ud la 8-10 zile. ntre dou ud ri l s m p mntul din vas s se usuce.

Inmultire Agave Se nmul e te prin drajoni care se scot de la plantele mam . Drajonii se planteaz n ghivece cu diametrul de 1214 cm n amestec format din o parte turb , o parte p mnt de frunze i o parte nisip. Agave se nmul e te i prin semin e. Lucr rile de ngrijire constr n transvazare , fertilizare o dat pe lun n perioada de cre tere activ , cu ngr minte complexe, afnarea substratului i eliminarea prafului de pe frunze.

MARANTA LEUCONEURA
Maranta este una dintre cele mai frumoase plante decorative prin frunze dar, din p cate, este pu in rezistent la condi iile de camer . Ea este confundat , deseori, cu Calathea, de care se deosebe te printr-o talie mai mic (rareori dep e te 25-30 cm) i cre terea u or trtoare a l starilor. Genul Maranta cuprinde peste 25 de specii erbacee cu port erect sau trtor decorative prin frunzele oval-lungite pl cut colorate. Plantei i este dat numele de la descoperitorul ei italianul Bartolomeo Maranta. Este originar din Brazilia, Columbia, Guiana, i cre te n p r ile adnci i ascunse ale p durilor tropicale. Maranta leuconeura are cre tere joas , mai mult pe orizontal , cu frunzele lungi de 10-18 cm i late de 6-8 cm, lung pe iolate, de culoare verde nchis, cu desene interesante. Cre te la 12-15 cm n l ime i n sol prezint un rizom scurt cu r d cini fine. Florile au culoare alb , sunt mici i f r importan decorativ .

MARANTA MAKOIANA
Plant erbacee cu frunzi bogat. Are frunzele lungi de 12-16 cm, late de 6-8 cm cu pe iolul de 15-21 cm. Culoarea de fond verde deschis cu nuan argintie este marcat de-a lungul nervurilor secundare de pete alungite de m rimi diferite verzi oliv pe fa a superioar i purpurii pe reversul frunzei. De asemenea nerva iunea este foarte fin delicat . Aspectul impresionant al frunzei a generat o serie de denumiri comune date plantei precum planta p un" sau ferestrele catedralei"

MARANTA ZEBRINA
Are frunzele foarte elegante, lungi de 30-40 cm i late de 10-15 cm, ascu ite la vrf, de culoare verde pe ambele fe e cu dungi mai nchise la culoare.

Ingrijire Maranta transvazarea: ori de cte ori este nevoie, de regul prim vara devreme, ntrebui nd amestec, identic cu cel folosit la plantarea n ghivece a buta ilor nr d cina i. fertilizarea: n perioada aprilie-octombrie o dat pe s pt mn , iar n restul anului o dat la dou s pt mni, dizolvnd un ngr mnt complex (Cristalin, Substral) n apa de udare n concentra ie de 0.1-0.3 % eliminarea prafului de pe frunze: trebuie efectuat cel pu in o dat pe lun , prin introducerea plantelor sub du uri c ldu e. afnarea substratului de cultur : o dat la 3-4 s pt mni cu un b de grosimea unui creion Vegeteaz foarte bine n nc perile cu ferestre pe expozi ii nordice i estice. Nu suport razele directe ale soarelui. Pretinde umiditate atmosferic ridicat . Pentru aceasta plantele se pulverizeaz zilnic cu ap curat , f r clor, la temperatura camerei. Se ud de 2-3 ori pe s pt mn vara i de 1-2 ori pe s pt mn iarna, administrnd 0.2-0.3 l ap la un vas de 10x10 cm. Fa de temperatur are preten ii ridicate, solicitnd 20-24 C vara i 18-20 C. P mntul trebuie men inut permanent reav n. Iarna se folose te ap c ldu . Dac din neglijen , p mntul se usuc prea tare este necesar introducerea ghiceciului ntr-o cad cu ap pn ce p mntul se mbib bine. Suprimarea frunzelor uscate trebuie f cut atunci cnd este cazul. Inmultire Maranta Se nmul e te prin buta i de vrf i pri desp r irea tufei. nr d cinarea buta ilor se face pe parape i n perlit, turb sau nisip sau amestecate aceste componente cte dou sau toate trei n p r i egale. Buta ii se planteaz la 6x6 cm i adncimea de 2-2.5 cm. n primele zile dup plantare se acoper cu hrtie sub ire, dup care dac este cazul se umbresc prin cretizarea serei. Stimularea cre terii se face prin stropiri foliare cu Atonik administrnd 1 l solu ie la m o dat pe s pt mn . La temperatura de 22 C n substrat i 20-21 C n aer i umiditatea de 75-85 %, nr d cinarea se produce n 28-30 zile. nmul irea prin desp r irea tufei se face prim vara devreme. Buta ii nr d cina i i plantele rezultate prin desp r ire se planteaz n ghivece n amestec proasp t, format din : dou p r i p mnt de frunze, o parte turb , o parte p mnt de elin i o parte nisip.

VRIESIA SPLENDENS
Frunzele au vrfurile gra ios curbate, textur ferm , cu dungi transversale brune. Ele sunt reunite n rozet . Inflorescen a foarte lung (30 40 cm), dreapt , nsumeaz bracteile coriacee, colorate ro u str lucitor, la subsuoarele c rora sunt florile galbene. Planta persistenta, epifita, ce atinge pana la 100 cm inaltime si pana la 50 cm latime. Formeaza o rozeta de frunze plate, liniare, netede, colorate in verde gri si prevazute cu dungi evidente mai inchise la culoare. Din mijlocul rozetei de frunze se inalta o tulpina inalta dominata de un spic floral. Florile micute, neparfumate sunt colorate in galben sau alb si sunt inconjurate de bractee rosii. Florile se ofilesc foarte repede insa bracteele persista mai multe luni.

VRIESEA FENESTRALIS
Originara din Brazilia, are frunze arcuite, lungi de 45 cm si late de 5 cm, verzi-galbui, lucioase, cu numeroase nervuri intr-o nuanta de verde mai inchis ; uneori fata inferioara este impestritata cu rosu sau purpuriu. Produce o inflorescenta inalta de circa 45 cm, formata din aproximativ 20 de bractee lucioase si verzi, stropite cu purpuriu inchis

VRIESEA HIEROGLYPHICA

V hieroglyphica, cu frunze verde-deschis, late de 5-7cm, frumos arcuite, dungate transversal. Totalitatea frunzelor formeaza o rozeta mare. Este una dintre cele mai frumoase specii. Spicul floral are florile galbene

Ingrijire Vriesea Bromeliile se cultiv n sere calde i temperate. Ele pretinf c ldur n permanen , o bun aerisire din prim var pn toamna, pulveriz ri cu ap de preferin diminea a. n cornetul frunzelor trebuie s fie ap mereu. Substratul trebuie s fie u or reav n dar nu ud, deci dreanarea apei trebuie s func ioneze foarte bine. Umezeala exagerat poate fi fatal plantei care are r d cini minuscule i sub iri. Deci niciodat ap peste m sur . Golirea i reumplerea plniei frunzelor trebuie f cut la intervale de 1- 2 luni. Iarna, la temperaturi ami sc zute dect normal, se avea n grij ca apa din din cornetul frunzelor s fie golit . Apa de ploaie este cea mai bun , urmat de apa potabil dar necalcaroas . Umbrirea este absolut necesar spre a se evita ac iunea direct a soarelui. Fertilizarea: stropirea frunzelor cu solu ia nutritiv sau turnarea ei n cornetul frunzelor sunt metodele cele mai bune de aplicare, dar se are grij s se reduc concentra ia solu iei. Ghiveciul n care se pune planta este bine s fie ceva mai mic dect prea mare, mai mult larg dect nalt.

Inmultire Vriesea Se inmulteste prin separarea lastarilor aparuti la baza plantei-mama atunci cand acestia ating 10 cm inaltime. Dupa desprindere se planteaza separat in sol usor drenabil si se tin la caldura insa feriti de soarele direct. Vor inflori dupa 4-5 ani. Se pot inmulti si prin seminte insa aceasta medoda este destul de laborioasa pentru cultivatorul de rand.

YUCCA ELEPHANTIS

Cre te la 1-2 m n l ime. Are funze liniare, de culoare verde str lucitoare cu nuan alb struie a ezate n rozete. n cultur exist Yucca cu trunchi i f r trunchi. Trunchiul poate avea n l ime diferit i poart dou sau mai multe rozete de frunze. Yucca f r trunchi are o singur rozet de frunze. n condi ii de apartament nu nflore te.

Ingrijire Yucca Transvazarea: pe m sur ce cresc, cel pu in odata pe an (prim vara) n amestec de p mnt identic cu cel n care s-au plantat buta ii nr d cina i. Dup 5-6 ani cnd plantele ajung la dimensiuni mari, transvazarea se face odat la 2-3 ani. Fertilizarea: n perioada cald a anului se face odat la zece zile, iar n restul anului o dat la 3 - 4 s pt mni. Eliminarea prafului de pe frunze : cu un burete nmuiat n ap c ldu Afnarea p mntului n vase : odat pe lun pentru a asigura n substrat un regim normal de ap i aer. Fa de lumin are preten ii ridicate. Vegeteaz foarte bine n camerele cu ferestre pe expozi iile sudice, vestice i estice. D ns rezultate bune i pe expozi iile nordice. Pe expozi iile sudice se fere te vara de razele directe ale soarelui. Este preten ioas fa de umiditatea din sol. Se ud odata la 2 - 4 zile vara i la 9 - 10 zile iarna. Fa de temperaturi manifest preten ii reduse i poate fi cultivat att n nc peri reci ct i calde.

Inmultire Yucca nmul irea se face prin buta i de vrf (rozete) care se pun la nr d cinat pe parape i n perlit nefolosit, turb sau nisip. Se planteaz la adncimea de 3-4 cm. Buta ii se fasoneaz cu un briceag bine ascu it pentru a evita strivirea esuturilor n momentul t ierii. Se fixeaz bine n substratul de nr d cinare pentru a nu r mne goluri de aer la baza buta ilor. La temperatura de 18 -21 C i umiditatea de 65-75 % nr d cinarea se produce n 25 - 30 zile. Dup nr d cinare buta ii se trec la ghivece de 7-9 cm n diametru, ntr-un amestec format din : dou p r i turb , o parte p mnt de frunze, o parte p mnt de elin , o jum tate parte mrani i o jum tate parte nisip.

SYNGONIUM PODOPHYLLUM
Vrful de suli este una dintre cele mai ntlnite plante de cas , avnd frunzele n form de vrf de suli de unde i numele. Spre deosebire de alte plante, aceasta n mod special prezint o mul ime de variet i din care po i alege. Majoritatea au un frunzi multicolor: frunzele pot fi verzi cu pete albe sau verde bronz cu tonuri de roz. Este o plant ag toare.

Ingrijire Syngonium Prefera locurile luminoase, ferite de razele soarelui; Prefera temperatura camerei si umiditatea ridicata, de aceea se recomanda sa se pulverizeze frunzele cu apa. Vegeteaz foarte bine i n nc perile cu ferestre pe nord. Temperaturi cuprinse intre 14 - 22 C, p stra i solul umed.

Inmultire Syngonium nmul irea se face prin buta i de vrf (rozete) care se pun la nr d cinat pe parape i n perlit nefolosit, turb sau nisip. Se planteaz la adncimea de 3-4 cm. Buta ii se fasoneaz cu un briceag bine ascu it pentru a evita strivirea esuturilor n momentul t ierii. Se fixeaz bine n substratul de nr d cinare pentru a nu r mne goluri de aer la baza buta ilor. La temperatura de 18 -21 C i umiditatea de 65-75 % nr d cinarea se produce n 25 - 30 zile. Dup nr d cinare buta ii se trec la ghivece de 7-9 cm n diametru, ntr-un amestec format din : dou p r i turb , o parte p mnt de frunze, o parte p mnt de elin , o jum tate parte mrani i o jum tate parte nisip.

SCHEFFLERA ACTINOPHYLLA
Numit i arborele umbrel , aceast plant ofer un frunzi lucios cu , cu frunzuli e care pornes dintr-un punct comun, asem n tor cu scheletul umbrelei. Este un arbust cu ramuri suple, cu port putin ramificat si numeroase radacini aeriene. Atinge circa 12-15 m inaltime in habitatul natural si 30-60cm sub forma de bonsai. Frunzele sunt persistente, palmate, formate din 5-6 foliole. Infloreste in habitaul natural, florile rosii fiind grupate in raceme, pendente de 0,5-1 m lungime.

Ingrijire Schefflera Temperatura : 10-24C Umiditate : Medie Luminozitate : Soare plin Tipul de sol : Amestec din parti egale de pamant de gradina, nisip de rau si mranita. Fertilizare : Se aplica concentratii reduse de ingrasamant lichid pentru bonsai, lunar, primavara si toamna. Se uda saptamanal, avand grija ca substratul sa nu se imbibe in exces. Vara se pulverizeza zilnic pe frunze cu apa de dedurizata si se scoate in aer liber la soare exceptand orele amiezii. In fiecare primavara se fac taierile de corectare pentru bonsai. Odata la 3 ani se transplanteaza moment in care frunzele se indeparteaza total. In acest mod se dezvolta mult mai bine sub forma de bonsai.

Inmultire Schefflera Se inmulteste prin seminte sau prin butasire in apa, primavara.

ANTHURIUM CRYSTALLINUM
Anthurium crystallinum, este o plant de frunze pentru vitrine de flori cu frunze mari, n form de inim i artere albe. Anthurium crystallinum este una dintre cele mai aspectuoase plante de cas cu frunzi , dar nu este u or de ngrijit i nici de ob inut. Ea are nevoie de aer umed i de udare atent , iar r d cinile aeriene trebuie ndesate n compost umed. Exist o singur specie cu frunzi - A, crystallinum. Culoarea frunzelor se schimb cu timpul de la purpuriu cu nuante de bronz la verde-nchis - frunzele atrn vertical, prezentndu- i nervurile argintii proeminente.

Ingrijire Anthurium In ultimii ani a capatat un loc important in colectiile pasionatilor din tara noastra, datorita numarului mare de hibrizi aparuti, care sunt bine adaptati la conditiile noastre climaterice. Are nevoie de lumina intensa pentru a inflori, dar pe timpul verii se va feri de razele directe ale soarelui, care-i pot arde florile si frunzele. Iarna se poate tine chiar pe pervaz, lumina primita in perioada rece o ajuta sa produca flori in mod neintrerupt. Nu tolereaza arsita, caldura in exces afectand-o in sensul ofilirii rapide a florilor si brunificarii frunzelor. O temperatura considerata propice pentru cultivarea Florii Flamingo trebuie sa se situeze intre 18 si 25 grade Celsius. Peste limita superioara a acesti temperaturi planta necesita pulverizari dese cu apa la temperatura camerei, dar numai pe fata superioara a frunzelor. Umiditatea atmosferica ridicata o va ajuta sa suporte mai usor caldura excedentara. Este mare iubitoare de apa in intervalul iunie-august, cand necesita o udare la fiecare 3 zile, primavara si toamna udati-o saptamanal si doar daca pamantul s-a uscat un pic la suprafata. Iarna udarile se vor face cu parcimonie, excesul de umezeala din sol, riscand putrezirea rapida a radacinilor. Fiind una din plantele acidofile, necesita un substrat de cultura pe baza de pamant de ericacee, mranita maruntita si turba, ultima componenta ajutand si la obtinerea unui pH usor acid, de care Anthurium are nevoie pentru dezvoltarea unui frunzis sanatos si a unei infloriri bogate si de durata. Anthurium este una din acele plante de interior, pentru care fertilizarea joaca un rol important. Adminsitrarea, in perioada de vegetatie (din aprilie pana in octombrie), a unui ingrasamant lichid pentru plante acidofile, se va observa prin cresterea numarului de flori si a bogatiei frunzisului format. Inmultire Anthurium Anthurium se inmulteste numai prin separarea tufelor. Aceasta operatiune se face primavara, o data cu schimbarea substratului. Puii detasati de langa planta matura, se planteaza in recipiente mici, in substrat pe baza de turba. Desi teoretic se poate propaga si prin seminte, datorita dificultatii sale, aceasta metoda este rezervata in fapt numai specialistilor sau celor experimentati.

SANSEVIERIA TRIFASCIATA 'LAURENTII'

Aceast plant suculent tolereaz neglijarea destul de bine. Dac pn acum singura planta pe care a i reu it s o p stra i a fost una de plastic , da i-i acestei plante o ans . Planta rezist la lumin sc zut dar aprecieaz condi iile de lumina. Singura problem pe care ar putea-o dezvolta aceast plant ar fi putregai la r d cin din cauza excesului de ape.

Ingrijire Sanseviera Sanseviera suporta bine climatul camerelor obisnuite in care aerul este relativ uscat. Se simte bine la caldura, dar suporta si conditiile mai racoroase cu observatia sa nu fie udata prea mult. Substratul trebuie sa fie ceva mai greu (pamant de gradina + pamant de frunze si nisip). Ingrijirea plantei este foarte simpla. Se uda putin, se pulverizeaza cu prudenta si destul de rar. Vara se pot aplica 3-4 fertilizari cu solutii minerale in concentratie de 0,2%.

Inmultire Sanseviera Inmultirea se face prin butasi de fragmente de frunzei (5-7 cm lungime) si despartirea drajonilor.

ACALYPHA WILKESIANA
Datorit florilor, aceast plant a primit acest nume de provenien german . Arbust r muros cultivat pentru frunzele sale ovale extraordinar de frumoase, n nuan e de ro u, ar miu, verde metalic sau galbenverzui. Florile apar n spice mici n partea superioar a plantei, dar nu au valoare ornamental . Timpul de nflorire: din februarie pn n octombrie.

Ingrijire Acalypha Planta decorativ prin frunze, pentru interior sau pentru ser ori solariu. Soare direct. Culoarea frunzelor va fi mai intens dac planta este inut n soare direct. Cald, pn la rece; nu tolereaz temperaturi sub 16 grade Celsius Men ine i p mntul umed, mai ales n timpul verii. Nu l sa i p mntul s se usuce complet. i prie te umiditatea mare a aerului. Aplica i un ngr mnt cu con inut sc zut de azot o dat la dou s pt mni, de prim vara pn toamna. n restul anului nu trebuie hr nit . Replanta i anual n timpul prim verii. n aceea i perioad , t ia i l starii mai lungi pentru a stimula ndesirea plantei.

Inmultire Acalypha n timpul prim verii, t ia i din partea superioar a tulpinei buta i cu trei frunze.

BEGONIA CLEOPATRA
Evaluate pentru frumuse ea lor i abunden de flori. Acest grup include, n principal begonii tuberoase cu flori dublu i dublu, culorile cele mai diverse. Monocrom Sugar Candi (roz pal), farfurie de aur (galben), Garda (ro u) i Diana Wynward (alb). Cu frontier pe marginea petale de Sevilla (galben cu frontier roz) i garoaf dublu (crema cu chenar ro u). Exist , de asemenea, ampelnye Begonia specii B. pendula tuberhybrida cu flori nemahrovymi sau semi-duble, alb, galben, rosu, roz sau portocaliu. Tuberculate floare begonii, n vara i toamna (cu grija din prim var pn n decembrie) pentru iarna, ei i pierd frunzele lor. n toamna anului, cnd begonii tuberoase ncep s se mute ntr-o stare de repaus, reduce udarea, i dup ce las opadanie opri cu totul. Tuberculi liber de sol i depozitate n cutii n nisip ntr-o camer rece. Cnd iernare tuberculi ntr-o camer n ghivece, ei udate ocazional, dar nu permite umezelii. Begonia Lorraine B. Fireglow B. Sugar Candi B. Cascade nup ial

Ingrijire Begonia Temperatura: medie, temperaturi de peste 20 C este de dorit pentru begonii. Iarna temperatura de 1517 C. Iluminat: Bright de iluminat, cu o protec ie obligatoriu de lumina solar direct n timpul cea mai fierbinte moment al zilei. n timpul nfloririi begonii ar trebui s stea la ferestre nu este aglomerat, astfel nct o floare nu se bloca alta. Pentru a p stra o cre tere corespunz toare a periodic pornirea Windows. Udarea: In timpul prim vara i vara, bogat, dar nu se toarn , din moment ce begonii nu le place apa statuta, de asemenea, i uscare de com arahide. Apa ar trebui s fie moale, stand. Din prim var pn n toamn petrece hrana de ngr mnt pentru plante cu flori, unul la fiecare dou s pt mni. Umiditate: begonii ca umiditate ridicat . Aveti nevoie de pulverizare regulat, pute i pune, de asemenea, vase de begonii pe o tav sau ntr-o cutie cu turb umed sau mu chi. Transplantare: La nceputul prim verii tuberculii plantate in pamant proaspat. Solului nutrien ilor - un amestec de humus, frunze i terenuri SOD cu o cantitate mic de p mnt i nisip pin ru. n acest teren de somn nu este de top, pentru ca mai trziu, atunci cnd r d cinile sunt formate suplimentare, ar fi de partea de sus a terenului. Plantele sunt plasate pe o fereastra insorita, si sunt rapid acoperite cu frunze noi, si dupa aproximativ 40-50 de zile, exist muguri.

Inmultire Begonia Reproducere: buta i de tulpin , frunze, o parte din frunze, divizia i semin e. Tulpinile sunt t iate n buc i de 2 cm lungime i plasat pentru nr d cinare n boluri, de preferin cu nc lzirea solului. n timpul foaia de lucru multiplicare, sau o parte a foii ntr-un vas pe suprafa a plan de nisip prev zute n frunze sau frunze, crestate la loca ii de vene mari, dup un timp frunzele apar spate, i apoi frunzele tinere. plantele tinere sunt decupate din tufi mama atunci cnd devin mai puternici i las suficient pentru a ajunge la o lungime de 3-5 cm Taie-le cu aten ie, ncercnd s nu deteriora planta regal, din cauza begonii destul de fragil tulpini.

APHELANDRA SQUARROSA
Este un arbust de pana la 100 cm inaltime, cu tulpini carnoase, pe care cresc multe frunze ovale, colorate in verde crud, lucioase si cu nervuri deschise la culoare, albe sau galbene. Florile sale neparfumate sunt grupate sub forma de spic, in varful tulpinii. Acestea au in general culoarea galbena, insa exista si varietati ale caror flori sunt colorate in portocaliu, rosu sau roz.

Ingrijire Aphelandra Squarrosa Nu rezista la frig, deci iarna este obligatoriu sa fie tinuta in casa sau in sera. Pe timpul verii necesita udare din abundenta, atunci cand pamantul incepe sa se usuce, dar iarna udarea se reduce, pentru a prevenii putrezirea radacinilor. Pentru ca prefera atmosfera cu umiditate ridicata, se pulverizeaza, vara, pe frunze cu apa dedurizata. Se transplanteaza anual, primavara,iar, pentru o ramificatia bogata, trebuie sa i se taie varfurile.

Inmultire Aphelandra Squarrosa Inmultirea se face primavara, prin butasi de varfuri, plantati direct intr-un sol format din parti egale din turba, mranita, pamant de telina si nisip.

COLOCASIA ESCULENTA
La noi, Colocasia esculenta a primit denumirea popular de ureche de elefant, de la dimensiunile mari ale frunzelor. Este o plant de dimensiuni mari, cu cre tere rapid , putnd ajunge i la c iva metri n l ime. R d cina este un tubercul mare, din care cre te o tulpin groas pe care apar frunzele. Frunzele sunt mari, n form de inim , iar pe iolul acestora este lung de 60 de cm, gros i suculent. Foarte rar Colocasia produce o floare mare, n form de spad de aproximativ 35 de cm lungime, nu foarte aspectuoas . Colocasia este o plant semiacvatic i poate fi folosit foarte bine pentru decorarea unor margini de lacuri sau locuri umbrite i umede.

Ingrijire Colocasia Colocasia esculenta este o plant foarte rezistent la d un tori i intemperii. Are nevoie de un sol bine drenat i umed. Soarele direct pe frunze le face s se ng lbeneasc , iar lipsa apei din abunden duce la uscarea acesteia. Se fertilizeaz regulat cu substan e hr nitoare pentru plante verzi, recomandabil o dat pe lun . Plantele cultivate n ghiveci trebuie mutate anual n ghivece mai mari, pentru a permite r d cinilor s se dezvolte. Frunzele ofilite se nl tur prin t iere, pentru a stimula apari ia de frunze noi. Pe timpul iernii planta se transfer ntr-o ser , n care temperatura nu trebuie s scad sub 10-15C. Se ud regulat, avnd grij ca p mntul s nu se usuce niciodat .

Inmultire Colocasia Colocasiile produc lastari laterali cu radacina care pot fi despartiti si folositi pentru inmultire. Din plantele imbatranite cu tulpina lunga se pot taia butasi. Butasii trebuie sa fie udati in asa fel incat sa se mentina solul umed pana in momentul in care apar radacini.

DIZYGOTHECA ELEGANTISSIMA
Mic arbore ori arbust ca un tufis compact (20 specii), inrudit cu araliile, dar integrat de botanisti in genul Schefflera. Origine: Noua Caledonie, Polinezia. Frunze: pieloase, dintate, palmate, divizate in foliole de 10 cm lungime si 1 cm latime, verde-inchis, cu reflexe galbene. Flori: racemele terminale albe nu apar la plantele cultivate in ghiveci.

Ingrijire Dizygotheca Umiditatea aerului: pulverizati planta cu opal zilnic. larna, procedura va compensa uscaciunea aerului, va impiedica ingalbenirea si caderea frunzelor si va curata exemplarul de praf. Udare: iarna, o data la 8-12 zile, vara, la 3-4 zile, fara sa inecati radacinile. Transplantare: primavara, cand radacinile au umplut ghiveciul. Dizigotecii place sa se simta in largul ei. Cerinte specifice: specia nu suporta uscaciunea aerului. Se simte mult mai bine intr-o camera de baie bine luminata.

Inmultire Diizygotheca Inmultire: prin butasi facuti primavara sau vara. Operatia, delicata, necesita o minisera calda, inchisa ermetic ca sa fie umeda, si folosirea de hormoni. Se prind in circa 3 luni.

ASPARAGUS SPRENGERII
Asparagusul decoreaza prin lastarii lungi, subtiri, flexibili pe care sunt prinse cladodiile (asa-zisele frunze) colorate in verde crud, late la Asparagus sprengeri si foarte fine, inguste, sub forma de ace la Asparagus plumosus.Florile sunt colorate in alb-roziu, discrete parfumate (cu miros caracteristic). Fructele, de marimea bobului de piper,toxice, pot fi rosii, violacee sau portocalii, in functie de specie. Ingerarea fructelor determina crampe abdominale, voma, diaree.

ASPARAGUS MEYERI

Planta erbacee care formeaza o tufa cu frunzis foarte fin, ca al ferigii. Asparagus cere un substrat bogat in humus, la semiumbra. Semintele inainte de sadire se tin 48 de ore in apa calduta. Semintele se acopera cu un strat subtire de pamant si se tine umede. Inaltimea: 80 cm

Ingrijire Asparagus Pretinde o temperatura normala sau, mai curand, rece; nu-I place caldura in exces, prefera umezeala. Pamantul cel vom folosi trebuie sa fie bogat si sa contina putina turba si gunoi bine descompus. Se uda abundent cu ingrasaminte diluate. In timpul iernii nu se vor aplica ingrasatul si udarile. Pentru a-si mentine aspectul decorativ trebuie tinut in locuri luminoase. Vara se poate scoate afara, unde, dispunanad de mai mult aer, creste mai viguros. Inmultirea se face prin seminte la scurt timp dupa recoltarea acestora, dar, nu se recomanda in conditiile de apartament.

iInmultire Asparagus Se poate inmulti cu bune rezultate despartind tufele in primavara, cu ocazia transplantarii.