Modalitati de implicare a societatii civile in luarea deciziilor publice

Democratia inseamna alegeri libere si corecte, dar si un mediu politic in care cetatenii participa in mod activ la luarea deciziilor publice. Implicarea cetatenilor in guvernarea comunitatii asigura: informatii pretioase, idei inovative, implementare mai usoara a deciziilor luate, sustinerea cetatenilor pentru deciziile luate, legitimitate, o comunitate informata si activa. Beneficiile participarii cetatenilor la luarea deciziilor publice este major. Participarea activa a cetatenilor reda faptul ca ei au capacitatea de a discuta si genera optiuni decizionale independente. Acest fapt cere guvernelor sa faca publice programele de guvernare societatii civile si partenerilor sociali pentru a asigura ca decizia finala va fi in concordanta cu cerintele acestora. Participarea publica sin. participare cetateneasca este un instrument important n activitatile de dezvoltare socio-economica locala, imprimnd calitate n procesul decizional si ntarind autoritatea deciziilor -prin suportul oferit de public n implementare a acestora. Un proces obiectiv de participare publica la luarea deciziilor presupune parcurgerea urmatorilor pasi importanti: identificarea publicului (grupului de persoane afectate sau posibil afectate de o anumita decizie ce urmeaza sa fie luata),respectiv separarea persoanelor si institutiilor direct interesate n obtinerea sau construirea deciziei; receptionarea opiniei publicului, construirea consensului n cadrul grupului afectat, respectiv: accesul la informatie a tuturor celor interesati, separarea pe grupuri de interese, negocieri, acceptarea problemelor, delegarea persoanelor care sa reprezinte interesele grupului; actiunea propriu-zisa, respectiv utilizarea tehnicilor de articipare publica pentru obtinerea deciziei. Participarea publica ofera populatiei posibilitatea de a cunoaste riscurile la care sunt expusi indivizii, familiile si comunitatea pentru a-si adapta activitatile n mod corespunzator. n plus, participarea publica ofera cetatenilor dreptul si sentimentul ca pot avea o influenta cu efect pozitiv asupra conditiilor concrete din regiunea lor. Facndu-i partasi la procesul decizional, locuitorii vor accepta mai usor efectele schimbarilor ce urmeaza sa se produca, scaznd sansele ca deciziile sa fie contestate ulterior.

Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare(OECD) a elaborat diverse studii, cu diferite grade de implicare a societatii civile: informarea-consultarea-participarea activa. 1)INFORMAREA: relatia unidirectionala intre guvern si societatea civila prin care cetatenii sunt informati atat pasiv cat si activ despre politicile publice. 2)CONSULTAREA: relatia bidirectionala intre guvern si societatea civila prin care se asigura un feedback al problemelor aparute in luarea deciziilor si modificarea lor. 3)PARTICIPAREA ACTIVA: relatia bazata pe parteneriat in care partea active a societatii civile prin dialog influenteaza deciziile finale sau politicile publice. Deciziile reprezinta rezulatatul unui efort colectiv. A lua o decizie presupune un proces complet prin care se asuma angajarea fata de un anumit curs de actiune referitor la o problema anume existenta intr-o organizatie.Acest proces presupune alegerea intre mai multe posibilitati de a actiona.In plus,hotararea finala trebuie justificata in functie de anumite criterii de tipul:eficienta,eficacitate,constrangeri legale,imagine publica etc.Ultimele doua criterii sunt importante in special pentru organizatiile din domeniul public,deoarece,spre deosebore de omoloagele lor din sectorul private le sunt supuse mult mai atent influentelor din partea publicului si a domeniului politic pentru motivul ca functioneaza din banii publici. Probleme cu care se confrunta institutiile publice sunt foarte diverse.Ele pot fi statice sau dinamice,structurate sau nestructurate,manifestate sau latente.Totusi ca prima conditie pentru rezolvarea lor se impune existenta unui set de informatii pertinente si suficiente.Apoi este necesara pregatirea managementului pentru utilizarea eficienta si eficace a acestor informatii.In timp ce managementul de varf se concentreaza pe utilizarea in scop strategic a acestor informatii,nivele intermediare de conducere se concentreaza pe utilizarea lor operationala.1 Procesul strategic de luare a deciziei de structureaza pe directia unui ciclu continuu format din urmatoarele etape: DIAGNOZA, PROPUNERE, IMPLEMENTARE. Etapa diagnoza consta in identificarea starii de fapt in vederea intelegerii necesitatii schimbarii.Etapa elaborarii propunerii consta in crearea unei recomandari,solutii pentru a raspunde necesitatii de schimbare identificata in etapa precedenta.In final,etapa implementarii se ocupa cu

aplicarea masurilor necesare pentru a face posibila schimbarea.Acest process strategic de luare a deciziei de desfoasoara in mod continuu si are loc la toate nivelurile organizatiei. Perioada cuprinsa intre 1950-1975 a promovat solutia traditionalista conform careiacu cat mai multa informatie exista despre o problema sau o situatie,cu atat mai bine.Aceasta perioada a pregatit terenul pentru ce a reprezentat ulterior explozia mijloacelor de stocare a informatiilor. Aceasta este perioada cuprinsa dupa 1975,cand s-a cristalizat si dezvoltat abordarea comform careia pentru a avea un proces bun de luare a deciziei este nevoie de cat mai multe computere unde sa fie sticata si prelucrata cat mai rapid cat mai multa informatie. Ceea ce nu s-a luat in considerare de catre aceste abordari a fost influenta factorului uman asupra acestor procese.Atat informatia cat si computerele sunt de fapt factori exogeni;deciziile se iau de catre manageri,care sunt supusi influentelor subiective,diverselor valori pe care le acorda lucrurilor din jurul lor sau preferintelor pentru solutiile propuse.Astfel este nevoie sa se acorde o atentie sporita felului in care gandim atunci cand luam deciziile,precum si a felului in care cei din jur gandesc atunci cand iau deciziile. Ce ne intereseaz este procesul prin care un individ sau un grup de indivizi alege un anumit curs de ac iune din mai multe disponibile. Orice activitate a unei institu ii publice se bazeaz pe o decizie anterioar , modul n care sunt luate deciziile este mai mult dect important. n func ie de subiectul deciziei i aria de impact a efectelor, deciziile implic un num r variat de oameni i un num r variat de structuri administrative. Sunt cteva conditii fara de care participarea este dificil de pus n practica: -Informarea prealabila asupra problemelor si solutiilor; - Dorinta cetatenilor de a participa; - Speranta unor beneficii individuale si colective; - Existenta unor mize comune; - O experienta minimala a participarii din partea unei parti a factorilor interesati. Sunt, de asemenea, cteva conditii care ngreuneaza realizarea participarii: - Teama institutiilor sau a structurilor care au de realizat un proces participativ de a pierde controlul; - Lipsa experientei participative; - Inexistenta unor institutii si/sau practici democratice. Acestor obstacole li se mai adauga, adesea: costurile (inclusiv resurse umane si de timp);

 dificultatea de a selecta actorii interesati relevanti; dificultatea de a elimina excluderea si marginalizarea tuturor celor interesati; riscul crearii unor asteptari nerealiste; riscul neluarii n seama a specificului si diferentelor de ordin cultural; riscul mimarii consultarii etc.

PARTICIPAREA PUBLICA incheiere Participarea publica este echivalenta, n sens larg, cu sintagma Participare cetateneasca si reprezinta un proces de analiza si transmitere a informatiilor ntre cetateni sau anumite grupuri de interese formalizate sau nu si autoritatile publice, un proces consultativ si deliberativ. Sintagma Participare Publica implica trei tipuri de actiuni: informare, comunicare si implicare. Comunicarea trebuie sa fie organizata si sa functioneze n dublu sens: de la autoritatile publice catre cetateni si reciproc. Dreptul la informare si liberul acces la informatie se regaseste n Constitutia Romniei, Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Conventia de la Aarhus privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie n probleme de mediu. Putem vorbi despre democratie participativa atunci cnd membrii societatii pot influenta n mod real deciziile care i privesc. Participarea publica are trei piloni pe care se fundamenteaza: - Accesul la informatie primul si cel mai important pilon; - Accesul la procesul decizional proceduri transparente si echitabile; - Accesul la justitie apara drepturi, libertati si interese legitime. Participarea publica poate fi clasificata n legala si non-formala si poate fi masurata. Cea mai importanta unitate de masura este intensitatea participarii publice. Tehnicile de participare publica reprezinta acele instrumente, metode sau modalitati folosite sporadic ori n mod curent de catre autoritatile publice, organizatiile neguvernamentale si cetateni, n scopul mbunatatirii procesului decizional si a cresterii calitatii vietii, n orice comunitate. Un stat cu adevarat democratic este sensibil la nevoile si doleantele cetatenilor, iar accesul la informatie si participarea publica promoveaza stabilitatea si respectul pentru lege si statul de drept, implementarea deplina a libertatii de expresie, asociere si ntrunire.