Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Despre
suflet
(-ul comerţului)
C
utia mea poştală este zilnic sufocată de reviste,
broşuri, mostre, pliante, într-un cuvânt, de reclame...
De fiecare dată trebuie să fiu atent să descopăr ceea ce
este într-adevăr important, scrisori şi facturi, din noianul acesta de
reclame publicitare care mă inundă. În mod asemănător pătimesc
şi cu poşta electronică: e-mail-urile care mă interesează sunt din
ce în ce mai greu de sortat din şuvoiul de reclame-spam, cu toate
programele anti, contra şi împotriva pe care le-am instalat şi activat
(am aflat despre ele tot din reclamele primite!).
- Vrei să câştigi un milion de dolari? Adică „mănânci, calule,
ovăz”? Nimic mai simplu: completează formularul acesta şi trimite-l la...
plus taxa de înscriere de doar zece dolari. Şanse mari, eşti favorit, bla-bla.
Păi atâta îmi trebuie: pierd şi zece dolari, iar apoi nu mai scap de
hărţuielile lor pe veci, din moment ce au toate datele personale
trimise chiar de mine...
- Vrei să arăţi în sfârşit aşa cum îţi visai? Să impresionezi pe cei din
jur, să-i faci să întoarcă după tine capul? Vrei să fii sexy la superlativ?
Un nou look, o nouă şansă de afirmare personală? Iar îmbiere la ovăz...
34 OVIDIU RĂDULESCU
Te reclam în reclamă
Un creştin bine intenţionat - nu pun la îndoială motivele lui - a
strâns bani şi a cumpărat o pagină întreagă a unui cotidian influent,
mi se pare că USA Today, timp de trei zile, trei numere consecutive.
Cheltuială, nu glumă. O pagină de ziar, iar ziarul nu era „Gazeta
de Tâncăbeşti”, ci o publicaţie extrem de serioasă cu tiraj record. Şi
cum credeţi că a ales să umple spaţiul acela publicitar cumpărat?
Cu fotografii ale unor mireni, cu feţe radiind de bucurie, cu imagini
despre viaţa lui Iisus, cu făgăduinţele din Apocalipsa 20-22 despre
un nou pământ?... Nimic din toate acestea. Pagina a fost umplută
cu argumente demonstrând că papa este Antichirstul. Pentru mine
şi alţi cercetători al Bibliei, faptul că papalitatea este instituţia către
care profeţia arată ca fiind persecutoarea sfinţilor (vezi Daniel
capitolul 7 şi Apocalipsa capitolul 13) nu reprezintă o noutate.
Dar pentru toţi ceilalţi care nu ştiu deocamdată să facă legăturile
corespunzătoare dintre istorie şi pasajele profeţiilor biblice, pagina
aceasta de ziar nu a reprezentat decât un atac dur la adresa papei,
o încercare de a discredita eforturile de pace ale Vaticanului etc.
- Cum se poate îmbunătăţi „reclama” pe care o facem bisericii
şi lui Dumnezeu? Să observăm ce imagine/reclamă propune
Cuvântul lui Dumnezeu ca forţă publicitară gata să impulsioneze
luarea deciziilor pentru o viaţă de creştin ca la „Carte”.
Du-te dar de mănâncă-ţi pâinea cu bucurie şi bea-ţi cu inimă bună
vinul; căci de mult a găsit Dumnezeu plăcere în ce faci tu acum.
38 OVIDIU RĂDULESCU
Principiul Câştig-Câştig
Psihologul şi scriitorul Steven Covey sublinia în cartea sa
„Eficienţa în şapte trepte”, principiul intitulat „Câştig-Câştig”,
conform căruia oamenii de succes tind să vadă arena vieţii
cooperativ, nu competitiv. Cei mai mulţi dintre noi gândim în
termini dihotomici: puternic-slab, deştept-prost, câştig-pierdere…
Dar gândirea aceasta este una reducţionistă, bazată pe argumentul
celui mai tare sau pe răbufnirile de nemulţumire ale celui mai slab.
Câştig-Câştig propune un parteneriat în care toată lumea are de
câştigat. Dacă cineva vine la mine să-mi propună o afacere, nu
ar trebui să mă gândesc cum să profit de pe urma lui, sau că este
posibil să fiu eu cel înşelat, ci argumentaţia de bază este „uite clar
ce ai tu şi ce am eu de câştigat din afacere”.
Oamenii vor fi dispuşi să intre în „afacere” slujind Împărăţiei
lui Dumnezeu, vor fi dispuşi să jertfească ceea ce ei consideră că îi
satisface şi că le oferă plăcere, cu condiţia esenţială de a li se oferi
altceva mai bun în schimb! Excepţii de genul Dănilă Prepeleac,
personajul lui Ion Creangă, care şi-a schimbat bunurile până ce
dintr-o pereche de boi a rămas cu o pungă şi aceea goală, excepţiile
întăresc deci regula.
Învăţăm despre Iisus ca „om al durerii şi obişnuit cu
suferinţa”, iar Mel Gibson a avut din plin ocazia să sublinieze
acest aspect în controversatul lui film despre Patimi. Dar trebuie să
vedem şi celălalt aspect: a fost şi un Om al bucuriei. Noi L-am făcut
să fie „al durerii”, noi Îl facem să sufere străpungându-I inima cu
nebuniile şi încăpăţânările noastre. Cât a fost pe acest pământ,
cele două aspecte, suferinţa şi bucuria, L-au însoţit permanent
pe Iisus. Şi-a început activitatea mesianică la o nuntă, un prilej de
bucurie. Răspundea cu plăcere invitaţiilor de a vizita casa oricui
şi mânca fără fandoseli împreună cu gazdele. Mi-L imaginez ca
pe un bărbat vânjos, bronzat de soarele Palestinei, gata să intre în
vorbă cu oricine, amabil şi zâmbitor, „grabnic la ascultare şi încet
la mânie”…
42 OVIDIU RĂDULESCU
Căci a venit Ioan, nici mâncând, nici bând, şi ei zic: „Are drac!” A
venit Fiul Omului mâncând şi bând, şi ei zic: „Iată un om mâncăcios şi
băutor de vin, un prieten al vameşilor şi păcătoşilor!” Totuşi înţelepciunea
a fost îndreptăţită din lucrările ei. (Matei 11:18-19) Nu găsim aici
dovada că Iisus ar fi băut alcool sau că a luat parte la faptele
imorale ale unora dintre meseni. Iisus Se asocia cu aceşti oameni
şi Se bucura cu ei ca să-i câştige pentru Împărăţie. Le ştia repulsia
faţă de imaginea unei religii oficiale, formale, neatrăgătoare. În
împrejurarea respectivă, Iisus a spus religioşilor care Îi căutau
nod în papură: „Nu puteţi fi niciodată mulţumiţi, încruntaţilor,
încrâncenaţilor, constipaţilor spiritual ce sunteţi! Nu l-aţi vrut pe
Ioan Botezătorul, care era foarte sobru în relaţiile sociale, de teamă
ca nu cumva să vă întreacă în număr de posturi pe săptămână. Şi nu
Mă vreţi nici pe Mine, care sunt mai vesel, mai deschis în relaţiile
cu oamenii, de teamă ca nu cumva aceştia să vadă contrastul dintre
masca religiei voastre ipocrite şi bucuria unei relaţii permanente
cu Dumnezeu, care poate fi citită pe chipul Meu.”