P. 1
Antologia Romeo Si Julieta La Mizil 2011

Antologia Romeo Si Julieta La Mizil 2011

|Views: 317|Likes:
Published by Djamal Mahmoud

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: Djamal Mahmoud on Jan 05, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/06/2013

pdf

text

original

2

3
























































































4
O zi (aproape) solemn O zi (aproape) solemn O zi (aproape) solemn O zi (aproape) solemn , ,, ,
30 30 30 30 ianuarie ianuarie ianuarie ianuarie 2011 2011 2011 2011

Festivalul Internaional de Poezie i
Epigrame „Romeo i Julieta la Mizil”, ediia a IV-a, a
fost organizat i coordonat de Liceul Teoretic „Grigore
Tocilescu” i a avut loc în cadrul Srbtorii liceului,
ediia a V-a.

Instituia noastr mulumete:
Primriei Mizil, Bncii Raiffeisen, S.C. Ana i Cornel,
S.C. Carmistin, S.C. Afiliu, S.C. Cassytech,
S.C.Miratelecom, S.C. Proactive Computers, Biroului
Notarial Hurduc, d-lui Clin Panait, d-lui Dumitru
Vârg, d-lui Costantin Cazacu, d-lui Cemal Birinci.
Mulumim domnilor Sorin Roca Stnescu i Florian
Bichir pentru promovarea în mass media..

Am avut parteneriate cu: Departamentul
Românilor de Pretutindeni, Inspectoratul colar
Judeean, Casa Corpului Didactic, Palatul Copiilor,
Clubul Copiilor din Mizil, Liga Tineretului Cretin
Ortodox, Casa de Cultur, Consiliul Judeean al
Elevilor, pensiunile “Geniana” din Bucovina i
“Surâsul Muntelui” din Dragoslavele, WEB Incident.

Prof. Victor Minea, directorul instituiei, i
prof. Laureniu Bdicioiu, coordonatorul proiectului
cultural “Romeo i Julieta la Mizil”, au deschis
festivalul, pe 30.01.2011, ora 10.

Au fost prezente personaliti ale vieii
culturale româneti : Mircea Ionescu-Quintus, tefan
Cazimir, Corneliu Leu, Corneliu Berbente, Sorin Roca
Stnescu, Mircea Dinescu, Nicolae Drago, George
Stanca, Dan Lupescu, Lucia Olaru-Nenati, Aurel
Antonie, George Corbu, Elis Râpeanu, Efim Tarlapan,
Doru Dumitrescu, Alexandru onea, Vasile Avram,
Gheorghe Borovin, Gheorghe Matei.

Premiile au fost oferite de Nicolae Drago,
Corneliu Berbente, Gheorghe Borovin i Emil Procan.
Din juriu au mai fcut parte Adrian Botez i Dan
Lupescu, la Poezie, Corneliu Leu, Mihai Moleag i Ion
Busuioc la Epigram.

Corneliu Leu a apreciat calitatea produciei
umoristice a festivalului, în raport cu aceea de la ediia
precedent.
Nicolae Drago i primarul Mizilului, Emil
Procan, au evideniat nivelul ridicat al multor texte
lirice.
La festival au participat 314 concureni din
România dar i din Belgia, Brazilia, Spania, Italia,
Frana, Germania, Republica Moldova, Siria,
Macedonia, Albania, Canada, SUA.
Sorin Ro Sorin Ro Sorin Ro Sorin Ro ca St ca St ca St ca St nescu nescu nescu nescu i Corneliu Leu Corneliu Leu Corneliu Leu Corneliu Leu au
prezentat sintetic portalul-librrie
www.corect.books.com . Publicului, alctuit din
oameni de cultur i personaliti culturale, i s-au
explicat avantajele ce decurg din achiziionarea de cri
on-line în raport cu cartea luat dintr-o cldire-librrie.
Prezentarea, asistat tehnologic de un laptop, un ecran
i un proiector, s-a bucurat de un apreciabil succes.

Mircea Dinescu Mircea Dinescu Mircea Dinescu Mircea Dinescu a vorbit despre cartea
„Femeile din secolul trecut”, carte pe care o promoveaz
în ar prin „Caravana cu cântecele, versurile i vinul
lui Dinescu”.
El a cântat melodii de pe un CD pe versuri din
volum, puse pe muzic de autor. De asemenea a „servit”
publicul cu vinul din producia proprie cu ‘versuri pe
sticl’.
Mircea Ionescu Quintus Mircea Ionescu Quintus Mircea Ionescu Quintus Mircea Ionescu Quintus, care a fost prezent i
la ediia precedent, 2009-2010, a apreciat calitatea
festivalului, a organizrii i a invitailor i a oferit un
Memento „Mihai Eminescu”.

Corneliu Leu, Corneliu Leu, Corneliu Leu, Corneliu Leu, prezent la toate ediiile, a fost
numit de ctre organizatori Patriarh al festivalului Patriarh al festivalului Patriarh al festivalului Patriarh al festivalului.

Lucia Olaru Lucia Olaru Lucia Olaru Lucia Olaru- -- -Nenati Nenati Nenati Nenati, scriitoare din Botoani,
fost directoare a Teatrului „Mihai Eminescu”, a fcut
o incursiune în timp, prezentând piesa de teatru
„Romeo i Julieta la Mizil”, ce s-a jucat pentru prima
dat pe scena acestui teatru, druind organizatorilor
afiul reprezentaiei.

Cristiana Maria Purdescu Cristiana Maria Purdescu Cristiana Maria Purdescu Cristiana Maria Purdescu a coordonat o
superb prezentare de mod cu ajutorul elevelor
liceului. Creaiile doamnei Maria Cristiana Purdescu,
etalate de elevele liceului, s-au caracterizat prin
distincie, naturalee i un blând joc al culorilor.

O scenet, „Lecia de literatur”, a fost jucat
de elevii colii, sub îndrumarea prof. Luminia Burlacu.

tefan Cazimir tefan Cazimir tefan Cazimir tefan Cazimir l-a evocat pe I.L. Caragiale,
impresionând auditoriul prin comicul... serios care îi
caracterizeaz de obicei interveniile.

Frumoasa zi de 30 ianuarie 2011 s-a încheiat printr-o
întâlnire într-un cadru nonformal, unde încânttoarele
melodii ale formaiilor „Trei parale” i „Select” din
Bucureti au însoit bucuria spiritual a unei zile
memorabile, aproape solemn…


A consemnat A consemnat A consemnat A consemnat prof. Lauren prof. Lauren prof. Lauren prof. Lauren iu B iu B iu B iu B dicioiu dicioiu dicioiu dicioiu



5
Premiile au fost acordate astfel:

P PP Poezie oezie oezie oezie

Marele Premiu Marele Premiu Marele Premiu Marele Premiu „ „„ „Ge Ge Ge George Ranetti”: orge Ranetti”: orge Ranetti”: orge Ranetti”:
Victoria Milescu – Bucureti
i Liviu Ofileanu – Hunedoara

Premiul Premiul Premiul Premiul „ „„ „Grigore Tocilescu”: Grigore Tocilescu”: Grigore Tocilescu”: Grigore Tocilescu”:
Liliana Filian – Constana

Premiul Premiul Premiul Premiul „ „„ „Agatha Bacovia”: Agatha Bacovia”: Agatha Bacovia”: Agatha Bacovia”:
Raluca Dumitran – Câmpina
Maria Postu – Bucureti

Men Men Men Men iuni: iuni: iuni: iuni:

Gheorghe Bâlici-Chiinu; Oana Zahiu-Ploieti;
Loredana Dnil-Slobozia; Floarea Dan-Bucureti;
Alexandru Gheie-Piteti; Mihaela Lunc-Galda de
Jos, Alba Iulia; Alexandr Stoikovici-Timioara; Vasile
Vajoga-Iai; Roxana Bltaru-Suceava; Maria Cucu-
Câmpulung Moldovenesc; Theodor Damian-Woodside,
New York, USA; Maria Ion-Craiova; Ariadna Petri-
Ploieti; Lic Pavel-Bucureti, Ana Maria Zlavog-
Brila; Cristian Petru Blan-Sycamore Drive, New
Jersey, USA; Ioan Barb-Clan, Hunedoara; Aida
Hancer-Bucureti; Marilena Apostu-Galai;
Constantin Badea-Bucureti; Alexa Bale-ieti,
Maramure; Magda Botezat-Oradea, Bihor; Cezar
Ciobâc-Botoani; Carmen Ciumrnean -Zalu, Slaj,
Simona Crciunescu-Vatra Dornei; Ion Moraru-Galai;
George Chiriac-Oneti; Bacu, Mahmoud Djamal-
Rakka, Siria, ¸,¸¸--'.¸¸--¸'¸_ '.¸='¸-»_¸¸
'.-¸-',¸-'.-=-,¸ _»'. ; Eugenia Dumitriu-Campo
Real de Madrid, Spania; Florina Isache-Roiorii de
Vede, Teleorman; Alexandru Piscu-Parava, Bacu;
Marina Popescu-Bucureti; Iulian Radu-Baba Ana,
Prahova; Corina Stoean-Cazau, Brila.


E EE Epigr pigr pigr pigram am am am

Marele Premiu Marele Premiu Marele Premiu Marele Premiu „ „„ „Geor Geor Geor George Ranetti” ge Ranetti” ge Ranetti” ge Ranetti”
Ioan Toderacu – Vaslui

Premiul Premiul Premiul Premiul „ „„ „Grigore Tocilescu” Grigore Tocilescu” Grigore Tocilescu” Grigore Tocilescu”
Laureniu Ghi – Bucureti

Premiul Premiul Premiul Premiul „ „„ „Agatha Bacovia Agatha Bacovia Agatha Bacovia Agatha Bacovia” ”” ”: :: :
Constantin Iuracu – Iai

Men Men Men Men iuni: iuni: iuni: iuni:

Vasile Larco-Iai; tefan Alexandru- Câmpina; Nicolae
Paul Mihail-Sinaia; Elis Râpeanu-Bucureti; Petronela
Slavu-Vulcan, Hunedoara; Corneliu Zean-Bucureti;
Ion Ruse-Constana; Gheorghe Blceanu-Iai; Ioan
Petru Garda-Cluj; Ion Moraru-Galai; Vasile Vajoga-
Iai; Janet Nic-Ostroveni, Dolj; Ionic Laurian-
Boureni,Dolj;Viorel Martin-Bucureti; Ion Munteanu-
oimari, Prahova.

Detalii despre festival sunt pe: www.romeojulietalamizil.ro

Numele tuturor participan Numele tuturor participan Numele tuturor participan Numele tuturor participan ilor ilor ilor ilor la sec la sec la sec la sec iunea Poezie iunea Poezie iunea Poezie iunea Poezie: :: :
Numele concurentului Numele concurentului Numele concurentului Numele concurentului Localitatea Localitatea Localitatea Localitatea Jude Jude Jude Jude u uu ul ll l/ // / ara ara ara ara
1. Agavriloaie Lucia Braov Braov
2. Aionesei Mihaela Târgu Secuiesc Covasna
3. Albu Andreea Slau de Sus Hunedoara
4. Aldea Marius Motru Gorj
5. Anghel Beatrice Urlai Prahova
6. Antal Bianca Timioara Timi
7. Apostu Marilena Galai Galai
8. Arsene Marina tefneti Arge
9. Badea Constantin irna Prahova
10. Bdescu Irina Sinaia Prahova
11. Bdicioiu Adrian oimari Prahova
12. Baki Ymeri
ipkovia, Macedonia
Macedonia
13Blan Cristian Petru Sycamore Drive SUA
14. Bale Alexa ieti Maramure
15. Bâlici Gheorghe Chiinu R. Moldova
16. Balmez Andrada Oravia Cara Severin
17. Bltaru Roxana Rdui Suceava
18. Barb Ioan Clan Hunedoara
19. Barbu Andreea Rm.Vâlcea Vâlcea
20. Barbu Diana Mneciu Ungureni Prahova
21. Barbu Lizuca Ghizela Timi
22. Brbulescu Elena Ploieti Prahova
23. Btean Paul Timioara Timi
24. Bebu Ana Valu luiTraian Constana
25. Becart Valentina Iai Iai
26. Bengescu Otilia Târgu Jiu Gorj
27. Bistrianu Teodora Ghizela Timi
28. Bivol Zina Chiinu R. Moldova
29. Bodolic Alexandru Bucureti Ilfov
30. Bogdan Adriana Mizil Prahova
31. Bohâlea Elena Poiana Câmpina Prahova
32. Bordi Andra Suplac Mure
33. Bota Sorin Alba Iulia Alba
34. Botezat Magda Oradea Bihor
35. Brânciog Justin Oradea Bihor
36. Burde Victor Alba Iulia Alba
37. Burduja Natalia Bordeaux Frana
38Caraghiaur Eugene Quebec Canada
39. Crbune Floarea Constana Constana
6
40. Cârdei Mariana Bucureti Ilfov
41. Ctlin Mdlina Cireanu Prahova
42. Ceauu George Bulzeti Dolj
42. Chelariu Tudor Botoani Botoani
43.Chelu Alexandrina Oradea Bihor
44. Chiriac George Oneti Bacu
45. Chiriluc Diana Timioara Timi
46. Chiri Andreea Novceti Prahova
47. Chiroiu Tudor Vlenii de Munte Prahova
48.Chistrug Cristina Chiinu R. Moldova
49. Chi Ctlin Medgidia Constana
50Cicoveanu Alexandra Medgidia Constana
51. Ciobâc Cezar Botoani Botoani
52. Ciumrnean Carmen Zalu Salaj
53. C ocia Elena Oneti Bacu
54.Codârl Georgiana Clineti Prahova
55. Codi Constana Tecucel Galai
56. Codreanu Viorela Bucureti Ilfov
57. Cojocaru Dinu Hajdieni R. Moldova
58. Colun Mariana Orhei R. Moldova
59. Coman Andra Vieu de Sus Maramure
60. Crciunescu
Henriette
Alexandria Teleorman
61.Crciunescu Simona Vatra Dornei Suceava
62. Cristu Georgi Galai Galai
63. Cucu Maria
Câmpulung
Moldovenesc
Suceava
64. Cujb Andreea Mizil Prahova
65. Curteanu Delia Constana Constana
66. Damian Theodor New York SUA
67. Dan Mioiu Ploieti Prahova
68. Dnil Loredana Slobozia Ialomia
69. Daroczi Andrei Jibou Slaj
70. Dengel Clin Ploieti Prahova
71Diaconescu Liliana Alexandria Teleorman
72. Dinu Ion
74.Djamal Mahmoud Rakka Siria
75. Dobre Alina Ploieti Prahova
76. Drgan Liliana Oltenia Clrai
77. Drgnescu
Florentin
Clrai Clrai
78. Dragomir Amalia Mneciu Ungureni Prahova
79. Dragomir Marian Ploieti Prahova
80. Drguin Lusiana Slatina Olt
81. Dumitran Raluca Câmpina Prahova
82. Dumitru Eugenia Campo de Madrid Spania
83. Dumitru Bianca Bucureti Ilfov
84. Dumitru Ana Mateeti Vâlcea
85Durlan Gheorghi
86. Elvireanu Sonia Alba Iulia Alba
87 Enache Otilia Agigea Constana
88.Feies Ofelia Bocsig Arad
89. Filic Vasile Mizil Prahova
90. Filip George Montreal Canada
91. Filian Liliana Constana Constana
92. Floarea Dan Bucureti Ilfov
93.Frusinoiu Daniela
94. Furtos Valentin Oradea Bihor
95. Gîdea Florentina Dr.T.Severin Mehedini
96. Galetar Gheorghe Cenad Timi
97. Garlonta Gabriela Sibiu Sibiu
98. Gheie Alexandru Piteti Arge
99. Ghi Cristina Buzu Buzu
100. Goga Constantin Feteti Ialomia
101. Gotian Irina Chiinu R.Moldova
102. Grozea Denisa Berceni Prahova
103. Gruia Brigita Sântandrei Bihor
104. Hancer Aida Bucureti Ilfov
105. Hîncianu Mihaela Vaslui Vaslui
106. Iana Iuhas Bucureti Ilfov
107. Iancu Maria Colceag Prahova
108. Ihora Adina Bucureti Ilfov
109. Ilie Andra Plopeni Prahova
110. Ilie Stan Plopeni Prahova
111. Ilie Vasilica Bucureti Ilfov
112. Iliiu Eugen Deva Hunedoara
113. Ion Adina Lehliu Gar Clrai
114. Ion Atanase Rsvani Clrai
115. Ion Costinela Dor Mrunt Clrai
116. Ion Larisa Turcoaia Tulcea
117. Ion Maria Craiova Dolj
118. Ionescu Adrian Piteti Arge
119. Iordache Cristi Târgovite Dâmbovia
120.Iordchescu Robert 2 Mai Constana
121. Isache Florina Roiorii de Vede Teleorman
122. Ivacu Ioan Cluj-Napoca Cluj
123. Jerclu Ana Fulga de Sus Prahova
124. Jianu Liviu Craiova Dolj
125. Jitariuc Laura Grigoriopol Transnistria
126. Jitc Andrei Alba Iulia Alba
127.Joau Elias Antunes Taguatinga Brazilia
128Jurcan Alexandru Huedin Cluj
129. Kimberley Jones Ploieti Prahova
130. Lctu Daniel Clan Hunedoara
131. Larco Vasile Iai Iai
132. Late Adina Constanta Constana
133.Lazr Alexandra Braov Braov
134. Lazr Denisa Buzu Buzu
135. Lixandru tefania Bucureti Ilfov
136. Lunc Mihaela Galda de Jos Alba
137. Maftei Ioan Buhiesti Vaslui
138. Mlai Marius Cluj Cluj-Napoca
139Manolachi Emilia Medgidia Constana
140 Manole Gheorghe Galai Galai
141. Mare Ilinca Bistrita Bistrita N.
142. Marian Rzvan Zlatna Alba
143. Maricenschi
Andreea
Ploieti Prahova
7
144. Marinescu Cristian Plopeni Prahova
145. Miclea Georgeta Verona Italia
146. Mihai Andra Medgidia Constana
147. Mihai Emma Târgovite Dâmbovia
148. Mihai Valentin Bucureti Ilfov
149. Mihu Bogdan Breaza Prahova
150. Milescu Victoria Bucureti Ilfov
151. Minoiu Dan Ploieti Prahova
153. Moraru Cristina Ungheni R.Moldova
154. Moraru Ion Barboi Vaslui
155Mureanu Adrian Cluj Cluj-Napoca
156.Murganu Nicu Alba Iulia Alba
157. Neagu Andrei Lehliu Gar Clrai
158. Neagu Oana Mizil Prahova
159. Nedelcu Ana Ploieti Prahova
160. Neme Bianca Braov Braov
161. Niic Andreea Tecuci Galai
162. Ofileanu Liviu Hunedoara Hunedoara
163. Olteanun Georgeta Toporu Giurgiu
164. Pdurean Otilia Sibiu Sibiu
165. Pan Florentina Turnu Mgurele Teleorman
166. Paparuz Adrian Zrneti Braov
167. Papp Elena Timioara Timi
168. Paraschiv Larisa Valea Clugreasc Prahova
179Ptracu Andreea Plopeni Prahova
170. Pun Mihai Bucureti Ilfov
171. Pavel Lic Bucureti Ilfov
172. Petri Ariadna Ploieti Prahova
173. Petri Fabiola Ploieti Prahova
174. Petru Bneti Câmpina Prahova
175. Picu Georgiana Ttrani Prahova
176. Piscu Alexandru Parava Bacu
177. Pojar Ovidiu Bistria
Bistria Nasaud
178. Popa Mura Clrai Clrai
179. Popescu Marina Bucureti Ilfov
180. Poraicu Simona Ortie Hunedoara
181. Postu Maria Bucureti Ilfov
182.Preutescu Drago Iai Iai
183. Pric Cristina Sinaia Prahova
184. Profire Ctlina Chiinu R.Moldova
185. Purdescu Maria Bucureti Bucureti
186. Rcaru Laura Ciorani Prahova
187. Radu Iulian Baba Ana Prahova
188. Rdu Simina Oltenia Clrai
189. Romaga Maria
Câmpulung
Moldovenesc
Suceava
190Rosentzveig Alice Iai Iai
191. Rotaru Dnu Berceni Prahova
192. Rotaru Nicolae Bucureti Bucureti
193. Rusu Laura Galai Galai
194. Sava Lucica Râmnicu Vâlcea Vâlcea
195. Sava Manuela Buzu Buzu
196Scânteianu Paula Rebricea Vaslui
197. cladan Silvia Suceava Suceava
198. Scurtu Tania Galai Galai
199. Simion Mihaela Baba Ana Prahova
200.Simonati Claudiu Geoagiu Hunedoara
201. Sîrbu Dnu Oradea Bihor
202. Stejria Serena Bacu Bacu
203. Sptaru Ovidiu Braov Braov
204. Stanca George Bucureti Ilfov
206tefnescu Florea Munchen Germania
207. tefnescu Marius Jirlu Brila
208. Stegrescu Lucia Ialoveni R.Moldova
209. Stoean Corina Cazau Brila
210. Stoican Monica Picior de Munte Dâmbovia
211. Stoikovici
Alexandar
Timioara Timi
212. Stroncea Nicolae Ciocana R.Moldova
213. Surleac Marius Bucureti
214. uel Elena Ungureni Dâmbovia
215. Tllu Roxana Râca Suceava
216.Tnsescu Costin tefneti Arge
217. andr Ionu Focani Vrancea
218. Tecu Ionela Bucureti
219 Todiresei Elena Piatra Neam Neam
220Topârceanu Elena Bucureti Ilfov
221. Trifan Bogdan Piatra Neam Neam
222. Tudor Clara Târgovite Dâmbovia
223. Tulbure Ctlina Chiinu R. Moldova
224. Turcu Bogdan Sebe Alba
225. uueanu Alina Bucureti Ilfov
226. uueanu
Goergiana
Giurgiu Giurgiu
227. Untaru Ion Finta Dâmbovia
228. Videanu
Alexandru
Iai Iai
229. Vajoga Vasile Iai Iai
230. Vâju Cornelia Movila Miresii Brila
231. Vechiu Alexandra Constana Constana
232.Voiculescu Daniela Piteti Arge
233. Zahiu Oana Ploieti Prahova
234. Zean Corneliu Bucureti Prahova

P PP Poezie oezie oezie oezie

Marele Premiu Marele Premiu Marele Premiu Marele Premiu „ „„ „George Ranetti” George Ranetti” George Ranetti” George Ranetti”
Victoria Victoria Victoria Victoria Milescu Milescu Milescu Milescu, scriitor, 18.12.1952, Bucureti.

Volume de poezie: “Welcome December” , ed. Român-
englez, 1995; „lefuitorul de lacrimi”, 1995; „Izbânda
furat”, 1995; „Inim de iepure”, 1998; „Arleziana,
2000; „Zâmbet de tigru”, 2001; „Flacra nevzut”, ed.
Român-maghiar, 2007; „Roua cuvântului”, 2008;
„Conspiraii celeste”, 2008; „101 poeme”, 2009;
„Dreptatea învingtorului”, 2010, „Floarea vieii”, ed.
Român-georgian, 2010. Colaborri la revistele:
„Luceafrul”, „Viaa româneasc”, „Revista Sud”,
8
„Literatorul”, „Caligraf” etc. Premii: Premiul „Iulia
Hasdeu”, 2001; Premiul special de poezie, Oradea,
2002; Premiul pentru poezie „Literart-XX” i al
revistei „Origini”, 2008-2009; Marele Premiu al
Festivalului „Titel Constantinescu”, 2010

Oameni Oameni Oameni Oameni ferici ferici ferici ferici i, i, i, i, I II I

I-am vzut pe acei oameni fericii
mergând nepstori în noapte
fluierau, fredonau, aruncând spre cer
bancnote argintii, mtsoase
aureolai de jetul ampaniei vaporoase
duhnind a glorie i a moarte

i-am auzit cosind iarba cerului
coasa lucea ca luna
s tac, ori s le ies în întâmpinare
cu iubire i sare
cu sângele zbtându-se ca un pete
viaa strig, moartea scrânete

scriu pe hârtia cu coli de elefant
primvara înainteaz
fcându-i s înfloreasc i mai mult
pe cei înfloritori
deasupra lor umbra se lumineaz
ei rezolv ecuaia de corecie a fericirii
la viteza absolut
moartea îi face provizii, mereu precaut

i-am vzut pe acei oameni fericii
lustruindu-i trofeele
prea mari într-o lume prea mic
umplut fr voia ei
cu ap, aer, lumin
cu obiecte coninând timp

ei aprind la rou gheurile polare
grbesc ateptarea zadarnic
libertatea mea, o iubire barbar
nimeni nu e liber, nici soarele
moartea m iart, ei nu

unde se termin fericirea începe lumea
ce cumpr pâine, salam, igri
veselia ei sinistr negociaz
resturile regurgitate de planete damnate
marea – un monstru în propria-i plas

i-am vzut pe acei fericii pe mal
împrind gloane de aur prietenilor
ei au darul de-a sfâia estetic
cerul cade-n buci, fr a fi pedepsit
precum uraganele
desfiinând tot fr a pretinde nimic
scriu sub bolta unui cântec de obolan
plou în purgatoriu
peste un înger i un diavol îmbriai
sub ploaia de pietre
cci iubirea e i durere

strigtul de izbând al celor fericii e un geamt
în ghetoul lor superînstelat
cu semnele luptelor din somnul demoniac
paloarea cadaveric denun
sacre autotorturi
heraldica poemului exanghinat

ei împacheteaz lumea i ne-o trimit ramburs
izbindu-se de turnurile de încercare
de primrii, de spitale
unde morii îi continu viaa de apoi

i-am vzut pe cei fericii
când îi luau mâna luau totul
cu un ochi de rubin, un altul de cobalt
în asfaltul fierbinte lsând un blacheu
de copit sacerdotal
pe zid conturul unui schelet fumegând

noaptea se teme uneori pentru ei
cutreierându-le carnea, oasele cristaline
luna se ridic pe vârfuri
s vad parada lunaticilor goi pe un fir subire
lumea e un mr în gur de arpe

scriu la cap de linie
beau ploaia din palma unui ceretor
ziua intr la semnal
pe un peron soldatul cu rani
deschide scrisoarea din care se scurge lanul carbonizat
o mam alpteaz un copil i un câine
dând fiecruia mai nimic din puin

cei fericii ne oblig la replici
alimentându-ne superstiiile
inimile, în vrafuri pe biroul somptuos
sunt aprobate, tampilate
apoi puse pe foc s înclzeasc sala
profesorului cu barbion inând cursul de spiritologie

cei fericii nu cer nimic, nu se roag
primind de la sine orice fr jerfa zadarnic
fr îndoiala sacrificatorului
al crui venin din cup
poate face nemuritor poemul din tomberon

i ei plâng uneori
fericirea e obositoare
fericirea doare inspirându-i permanent i profund
aerul cu diamante...



9
Oameni ferici Oameni ferici Oameni ferici Oameni ferici i, II i, II i, II i, II

i-am vzut pe acei oameni fericii
aureolai de ceva neîneles
în vemintele lor fonitoare
în neverosimile nopi de var
când flori de tei cad pe cretet cu zgomotul
unui mic foc de pistolet

scriu pe o coal de ap
cu o gânganie chitinoas
dac nu acum, când s se întâmple potopul
oamenii stau la coad s înfig fiecare
un cui, s dea un pumn, s mute
s vad dac tresare, dac vorbete
viitorul sun disperat

pe tvi de argint vin anii celor fericii
la ospul celest
ei pot s fac s tac pmântul
pentru un vers ce ticie-n creier
prin fumul de fier, prin aerul calcaros
noaptea arde cartea pe msur ce o citesc
implor fiece lucru întâlnit
noaptea poemului e o secund
din cele apte zile de ploi
moartea e mai statornic decât noi
calc pe garoafele strivite de cei fericii
biciuii-m dac sunt lumin i nu luminez
dac sunt întuneric i nu v orbesc

vine ora când intr în scen
pictorul orb, compozitorul surd, poetul nebun
cu cheia fericirii de gât
dei ua e venic deschis
s intre sângele de lâng abator
unde brbai i femei în costume strlucitoare
taie i spânzur foamea nemuritoare

cei fericii înghit pastile de frumusee, curaj, noroc
ei stau pe loc i lumea se-nvârte-n jurul lor
viaa i moartea se calc-n picioare
spre aceeai destinaie

cei fericii nu simt frigul
cci vremea se face dup voia lor
ei nu car saci, canistre, butoaie, ci doar medalii
la proba de fericire absolut
îi procur boli rare, chinuri exotice
pentru plcerea de-a fi
mai vii în moarte decât în via

oamenii fericii sunt invenia celor ce nu au curaj
s jupoaie, s jumuleasc, s traneze
pân la ultima consecin mirabila existen
dintre ruinele exorbitante
moartea ridic un fanion

rsfoiesc o pasre zbor cu zbor
tainele ei au fost odat tainele mele
când nu exista pe pmânt loc pentru a muri
ci doar dou inimi ca dou imperii
moartea m privete în ochi i strig:
intr odat în mine pe ua din fa!

Oameni f Oameni f Oameni f Oameni ferici erici erici erici i, III i, III i, III i, III

în limuzinele întunecate, prin lentilele fumurii
cei fericii vd lumea-n crepuscul
ei declaneaz ierni gigantice, crize astrale
cu mâinile înfundate adânc în alveolele pulmonare
ale socotitorilor de stele czând la punct fix
înfiorând chiar moartea
vara îi înfig dinii în valul srat
ling petii, înghit meduze
sunt înghiii i ei mai apoi
moartea nu face discriminri

cei fericii tânjesc s fie aidoma celorlali
cu straie de cânep
direct pe pielea gelatinoas
srind ca un iepure, ca o broasc
sine ira et studio
viaa merge cu pai uriai
eu cu pas de furnic
urc treptele de cear pe care i-au pus sigiliul
fericiii dinaintea mea
urc fr grab
cu tora olimpic a morii
i-am vzut pe cei fericii
captivi în agonia orgasmic
pe ultima turnant ruleta se-nepenete
vântul trece abandonându-i rniii

iertai fie cei fericii
cu aerul lor aiurit
punând orice eroare fptuit
pe seama imprudenei de a tri
din epava putrezit ce sunt
curg perle ciugulite de psri
femeie i doar atât
pe mas, paharele se îmbat i plâng
luându-mi de la gur bucata otrvit
pentru care moartea atât a trudit
lacrima cade în farfurie ca un proiectil
fericirea e inuman de scump
moartea îi taie o porie
din mine, din tine, pofticioas din fire
în valea plângerii se ridic un munte
cu turnuri de aprare

cei fericii nu tiu s in în mân
10
o cazma, o lopat, o bormain
mâinile lor glasate doar tasteaz
veselia incontient, baluri de caritate
în funcie de viteza de propagare a durerii

ei perforeaz blindajele cu privirea
pot vitrifica un nesbuit
ce le-a tiat calea
în ara ce plânge i când râde
i prinde stelele cztoare
venind din viitor

cei fericii sunt mai singuri decât secunda
nscut pentru a muri i a învia exasperant
dar cine s le ia locul
la excentricele gale i curse
dintre roi, crose, elice
scot uneori psri mirosind a divinitate...

Oameni ferici Oameni ferici Oameni ferici Oameni ferici i, IV i, IV i, IV i, IV

mi-e dor de vremea când
drâmam copaci cu privirea
când fericirea era la primii pai
i moartea o înva s mearg copcel

sunt fericit ca floarea
pe care eti gata s o rupi
din pomul în flcri stins cu o flacr

deschid balul celor ce vor muri mâine
cerul a contribuit
cu un spadasin, cu un arca de lumin

moartea întoarce capul dup mine
ca floarea soarelui

nici chiar cei mai fericii nu o pot corupe
ea, cea mai dreapt dintre drepii
Sodomei i Gomorei
dezlegându-i arada
noi suntem scopul ei în via

va fi iar noapte, va fi iar zi
psrile vor veni ciugulind
provizia îngereasc din fiece cas
uriaul în cârje va plânge
pe umrul prostituatei desfigurate de pitbull
sub copacii cu limbile despicate
de trilurile de cupru, oel, wolfram
pmântul ne înghite pe toi i îi priete

zilnic dau proba la fericire
nimic nu doare mai mult decât izbânda ei
trec prin flcrile mulimii
oraul îi deschide larg braele
cu o crizantem pe eava de tun
fericit cel ce s-a lepdat de mine
scriu de la capt naterea, dragostea, moartea
o fil plutete
dar pmântul nu o primete
nimeni nu o citete
nici mcar fericiii exasperai de propria lor fericire

i eu am fost uneori fericit
i-am iubit uneori
fericit între fericii –
o vrabie alb cu ochi de vultur i gheare de leu
dansând în palatele plutitoare
ale unei lacrimi fierbini
cu o floare în dini
i un cuit înfipt în spinare...

Marele Premiu Marele Premiu Marele Premiu Marele Premiu „G „G „G „George Ranetti” eorge Ranetti” eorge Ranetti” eorge Ranetti”
Liviu Ofileanu Liviu Ofileanu Liviu Ofileanu Liviu Ofileanu
06.9.1972, Hunedoara.

Activiti de cenaclu „Lucian Blaga” i „Katharsis”
(1990-2003), Emisiuni la „Radio Sica” Hunedoara,
1997. Debut literar în revista „Kilometrul zero”, 1994.
În prezent este redactor al revistei „Algoritm literar”
din Clan; traduceri din poezia american; Premiul I i
premiul Editurii Emia la Festivalul interjudeean”
„Vlaicu Barna”, Brad,2002; Premiul revistei “Viaa
Româneasc “ la Concursul Naional de poezie „Porni
Luceafrul…”, Botoani, 2002; Premiul I i premiul
„Ioanid Romanescu” al Muzeului Literaturii Române
din Iai ; premiile revistelor „Sinteze literare” i
“Convorbiri literare” la Festivalul Naional de poezie
„Aron Cotru” , Media, 2002 ; Diploma acordat de
Societatea Scriitorilor „C.Negri”, Filiala Ploieti 2002
.Premiul „Octavian Goga”, Cluj, 2009, Premiul I la
Festivalul Naional de Poezie „Agatha Bacovia”, Mizil
, 2010. Inclus în Antologii i Caiete literare.
Colaborri cu poeme, recenzii i eseuri în revistele :
„Provincia Corvina”, Constelaia Dragonului, „Opinii
culturale, „Ardealul literar i artistic”, “Arhipelag”,
„Semne”, „Sinteze literare”, „Steaua”, „Poezia” ,
„Axioma”, „Fereastra”, „Dacia literar”, „Literaria”,
„Agero” Stuttgart, „Oglinda literar”, „Citadela”,
„Vatra veche”. Cri publicate:
„Corigent la fericire”, Ed.Emia, Deva

sfaturi pentru fiul meu nen sfaturi pentru fiul meu nen sfaturi pentru fiul meu nen sfaturi pentru fiul meu nen scut scut scut scut

erpii ies de sub pietre
s vad cum toarce lumina pe ceasul de aur,
câte un hulub cu penele jumulite.
alturi, trandafiri cu bobocul desfcut
i spinii tiai grijuliu,
între rcoroase ferigi aduse la târg,
11
dac dragostea ta nu face lumea mai bun - treci mai
departe:
te poi ascunde dup dou-trei vorbe - ce folos?
îmi place s culeg fragi,
s privesc împotriva cerului ploaia,
raele scpate din luneta braconierului,
acoperiurile cu igl schimbat de vânt
i fereastra zidit a lui Dumnezeu
unde clugri în ispit
viseaz lumina lmpii schimbat pe o pâine cu gust de
ora.
de aceste bunti tiu s m bucur
i-apoi, fragii sau scrumul de pip al norilor
nu mai pot îneca plmânul vânt al psrii czute;
ajunge s fumezi pasiv,
s bei pe ascuns din sticle mici
muzica surd a sângelui prelins pe foi de Biblie,
chemarea puicuei rmas între hornuri – un punct gri,
o scam enervant…

vântul de sud îi numr alicele din piept:
destule – i întotdeauna lipsete una: inima.
iat ce lucruri poi vedea în lume
i care au s i se par bune: libertatea,
femeia, banii i a pierde timpul cu nimicuri.
despre libertate poi citi lungi eseuri,
ca s ajungi sclav sau deinut politic.
despre femeie nu vei afla nimic
chiar dac toate crile au fost scrise datorit ei.
mai rmân banii i timpul, fiul meu –
dac îi ai, f bine i folosete-i pentru alii;
dac nu ai, nu- jindui – oricum i-ai fi pierdut pe spatele
altora,
datorit generozitii tale.

s nu pierzi vremea scriind poezii
sau romane pentru fetele nemritate;
s-au scris atâtea cri proaste pe lâng Scriptur –
de ce s le înmuleti?
ca s se nasc un copil
e nevoie de un pariu cu trei fore: voina ta i a femeii,
apoi un zeu care s confirme cu da sau nu.
nu te-ai nscut fiindc am fost un la,
o târâtur lipsit de contiin;
am crezut în libertatea spiritului
mai mult decât în circumferina stomacului,
în dragostea pur i existena unui singur Dumnezeu.
acum pltesc – te vei nate departe de mine,
cu fiecare moarte, ine minte fiule,
te vei nate înc o dat
într-o ar unde cuvintele cresc pe lujer de garoaf,
i muzica lungete strzile în orele amiezii
cu mirarea prbuit într-un decolteu.



oricât de gri ar f oricât de gri ar f oricât de gri ar f oricât de gri ar fi betonul i betonul i betonul i betonul

vor veni s-i cear ap de but
oamenii care nu s-au scldat niciodat în ap dulce.
cine caut dovezi de fericire – e mort înainte de termen,
o trestie pascalian la cheremul vântului schimbrilor.
s ne fixm – într-o var cu multe inundaii în ar,
sate cu casele înecate i mal pretutindeni.
schubert alint sear de sear urechile tale mici i surde.
m întreb rhetoric, de ce fotografia asta cu margini
rupte,
mâinile împreunate ca un copil prostu m roag s
atept,
s ridic fruntea sus – adic s nu m sinucid.

ce fac aici, se poate rspunde concret sau în doi peri:
continui nite fragmente apocrife – dao i despre Unul,
ca nemicare a Micrii; sau despre neputina unei
pietre
s se rostogoleasc din munte pe rmul mrii.
discursul diversionist al ploii: album pluvial,
referine la rodenbach, verhaeren sau bacovia.
ce iubire poate fi spune-mi Tu, între un papagal de
plastic
i o maimu de plus, între un avion de hârtie
i o minge de cauciuc, între stilou i cerneal?
numai tu tii c apa scurs în bocanci
l-a înecat i pe ion stratan când a încercat s o spele.

i doar e la mintea cocoului c numai apele nu mor,
deci omul nu trebuie s se lupte cu apa, cu puhoaiele,
doar dac are suflet de noe, suflet de olandez
care smulge mrii uscatul.
ascult ave maria – accentele grave, umilina ca o
salvare din furtun,
scot la suprafa un character despre care la bruyere nu
a scris nimic,
omul-care-nu exist.
din sticla goal a beivului se-aude o muzica lent,
dintr-o camer de hotel un urlet – esenin?
nu se mai pun bilete, scrisori de adio –
se strig la buza sticlei numele disprutului
i putoaica mângâiat pe câteva monede
devine bunic pioas cu reetele uitate în cartea de
rugciuni
i nepoii plecai la studii în francia.

copilul care motenete ceva din tine – nasul fruntea
ochii sau mersul
e moneagul ceretor pe treptele bisericii ortodoxe.
i florile tale preferate se usuc pe cruci
aa c nu-i umple poeta cu prostii – te voi atepta,
negresa mea,
am preservative cu gust de cpuni.
din misterul satului românesc
au rmas poemele lui ioan alexandru,
12
pariul lui faust
pe cumpna rupt a fântânii folosit în loc de arac
pentru mere.
mâroaga asta surd
merge pe mal de pârâu ca pe rmul mrii
i are ca s nu se sperie
ochii acoperii cu petice de piele,
ciucuri purpurii s nu fie deocheat
calculând pe copite viteza luminii în ap.
îi dau pinteni cu stema de pe bonet
pân îi roade zbala
i las de durere un blegar în faa casei-de-cultur,
o grmjoar locuit de priviri ofensate
ca nite insecte zdrobite la mijlocul crii.
are bube albastre crescute pe zri
i ginaul-de-bufni primit azi-noapte pe umrul
drept
e alb cât o zi de post.

oricât de gri ar fi betonul
luna va citi mereu frâm de voioie sau regret
chiar dac a luat-o razna pe artura
pân la casa cu mosaic pe faad unde st grete,
ssoaica râvnit înainte s plec în armat.
Ea nu-i scoate dinii arpelui-de-cas,
ci ad i crap vreascuri de foc.
acum e o gloab, zice lumea.
Eu tiu c a fost o ranc autentic,
îmi zicea: s tii c numa’ dac stai cuminte
i toat lumea tie cum socoteau pe copite nrvaii cai
din elberfeld
dând din cap “mehr licht, mehr licht”
ca un om alungit pe un lied de bach ucenicind la
nemurire
între picioarele ei blestemate s nu le uii niciodat.

Amintiri de la canal Amintiri de la canal Amintiri de la canal Amintiri de la canal

lâng mare
nu se mai aud oacheii profitori
dnuind pe sub icoanele sexy ale micului paris,
diva rocat din apocalips
cu piciorul de lemn i ochi de sticl
ce reduce din bucuria inimii de câine logoped.
paii trecutului se opresc la rm,
cu palme însângerate omul de ieri se las acopeirt de
ap i nisip,
câte un pescru bate în movila nemicat
i apa se înroete
cerul se face iari albastru
infernul devine microscopic
i ca un colar prins minind-moartea salut cu un chip
de un prieten,
cinci minute de mise en amîme.

volutele prului tu, undele cprui ale ochilor
i carnea bântuit de gânduri trecute dintr-o via în
alta se retrag în sine ca un melc
i vântul cheltuit în mii de explozii
ne-ngroap în nisip.
dac plecarea e o moarte – rmânerea e o moarte pe
msur
i marea aduce la rm tristeea zvorâilor în ospicii
melancolia din ochii statuilor
câinele cu botul uscat între stinghiile gardului
i umflata bucat de covrig spre care s-a întins…
marea plânge cu lucruri,
marea-i amintete de Noi cu obiecte.

i ultima oar te împotriveti
chiar dac vrei s mori ca esteban:
parc i-e drag o femeie necunoscut,
târgul i stâna,
biserica presrat în fiecare ograd – grune pentru
vrbiile lui Dumnezeu.
gerul din oase pstreaz forma zilei pierdute,
acoperiurile grele ca nite monegi
i sunetul de vâsl al femeii îndrtnice
care mai spal rufe în albie
care mai face dragoste în grâu.
O lacrim te petrece
În timp ce fumul povestete
Cum înghea motanul la geam
i copii cu nasul curgând
Mânjii pe obraz cu dulceaa prinilor
Ateapt s vie Hristos
i ninsoarea cade peste acoperiul lumii,
Peste gura încremenit deschis în valuri
Ca un pahar de ap adus prea târziu muribundului.

lâng vechiul zid de execuii a crescut o brându
gloanele au desenat o fereastr,
în fereastr femeia despletit – a cui s fie frumoasa
ultimei clipe?
în zorii secerai de mii de ori
în nopile înjunghiate din spate
condamnaii piereau cu ochii la fereastr
cu cerul deasupra ca un verset
i o vreme fr s se întrebe de ce
se refugiau în memoria pietrelor ca într-un opru din
copilrie
cu mâinile galbene alturate ca doi pui de gin
zeghea soioas inuse loc de piele
amintirea mamei de icoan
minutul acela se strînse ca un vreasc în volbura focului
i pe când varul saluta ochii morilor cu imagini noi
gardienii btrâni plângeau pe ascuns
fiindc nici un glon n-a trecut n-a ptruns
nuana surrealist a fericirii de mâine
icoana de aburi a bucuriei
pmântul dinainte lor czut pe genunchi.

13
Arta mumific Arta mumific Arta mumific Arta mumific rii rii rii rii

în fiecare diminea m duc la serviciu cu microbuzul
unii cuciesc în picioare,
alii ca nite lilieci pe sptarul scaunului
i de obicei nu vorbete nimeni iar somnul
se dezlipete precum guma de mestecat din prul
elevilor.

oamenii urcau i coborau,
eu m uitam la imaginile flash dincolo de geamurile
mainii –
clipitul semafoarelor ca nite aparate de supravegheat
strile comatoase
apoi miriapodul mulimii
târându-i trena viselor prin zorii splcii cu fericirea
mulat pe fa
ca un ciorap de dam
i orizontul acestor adormii:
un soi de grot dotat cu electrocasnice
pisici în loc de copii/manele versus mozart.

când obosim ochii (aceste sugative ale memoriei)
iau amploare impresiile vechi i neduse cum trebuie la
capt
sedimentele scârbei: obolanii viermii i mutele
ceva dinluntrul fiinei elimin extincia sub forme
virile:
te bucuri pentru înlocuirea ghilotinei cu amvonul
a seringii letale cu srutul seropozitiv
dar pe jumtate-treaz-jumtate-adormit
nu vezi ce vd ochii ti pe dinuntrul vederii,
cum evenimentele rele se marcheaz prin stelue verzi
i realitatea e o materie gelatinoas
plutind nu se tie cum în miezul creierului,
prins ca o verighet într-un nasture de pijama,
între zile aruncate la co
risipite pretutindeni cu orgoliul nemuritorului.

câteodat moartea pare s aib caliti taumaturgice,
un ceva al vieii situat între batjocur i venerare
dizolvând ultimul rest de gândire – poate urletul ca o
cruce,
linii i virgule lungi
asemenea secundelor de groaz în gura unui rechin.

s tii i voi, frailor,
c shakespeare e un gardian sufletist,
îi uit cheia în u pentru o droaie de copii i polie de
pltit,
discuii interminabile pe tema „cine a fost primul în
ceruri”…
credei c exist asemnri
între somnul motanului i o hernie de disc,
între lacrima cancerosului i a pruncului din acest
salon?
scriu prost i foarte greu
de parc mi-a traduce venicia din suflet.
cine se mai umple de fiori copiind manuscrise?
scrisul de mân mucegiete în chitane,
scrisori de soldat de la captul lumii.
nu am voie s trag în copii, femei gravide i btrâni,
nu am voie s-mi apropii tâmpla de eava fumegând,
nu am voie s spun „te iubesc” în corpul de gard.
regret c n-am scris „corbul” de poe,
„un veac de singurtate” sau mcar „jocul cu mrgele de
sticl” –
regret c n-am putut deschide ochii mamei mele,
s vd ce mai face tata în sânul lui avraam,
regret c vorbele astea nu pot duce în rucsacul a dou
sensuri
dup-amiaza domestic i fericit,
o banal durere de dini, surâsul femeii mele
când îi vede odrasla mergând de-a builea pe covor.

aceasta e tria de caracter – s crapi pe dinuntru
iar surâsul tu s deschid ferestrele oraului.
i ce poi spune lumii în dou rânduri?
oamenii pe care nu i-ai cunoscut niciodat,
strigoii faptelor nefcute vin s stea cu tine la zid –
fiindc numai gloanele pot vedea
precum iubirea, soarele perfect rotund i îngheat.
nu intereseaz pe nimeni ce spui, ce simi tu –
îns oamenii vor s vad moartea prin ochii ti
i capul rostogolit pe eafod.

Premiu Premiu Premiu Premiul ll l „Grigore Tocilescu „Grigore Tocilescu „Grigore Tocilescu „Grigore Tocilescu” ”” ”
Liliana Liliana Liliana Liliana Fili Fili Fili Fili an an an an
Constana, 02.08.1964.

A publicat în : revista „Flacra” lui Adrian Punescu,
martie 2000, Bucureti; „Revista Nou”, nr.12(45)/
2008, Câmpina, revista „Arge“, nr.3, martie 2010,
Piteti; revista “Luceafrul de diminea”, nr.14/ 2010,
Bucureti; revista „Poesis“, nr. 4 – 5/ aprilie – mai,
2010, Satu Mare; revista „Vama literar”, anul 3,
nr.1/ 2010, „Cartea de poezie - 33 de poeme ”,
Bucureti; Volum: ”O sâmbt care nu a existat“,
supliment al Revistei “Vama Literar”, anul 3, nr.4/
2010, Bucureti.

Ceasuri potrivite niciodat Ceasuri potrivite niciodat Ceasuri potrivite niciodat Ceasuri potrivite niciodat la ora uit la ora uit la ora uit la ora uit rii rii rii rii

e unu fr tine în orologiul de sânge tic-tac
secundele tac aproape de doi

ceasurile potrivite niciodat la ora uitrii stau în
buzunarul lui Chronos
vrem s inem iubirea aceasta între buze
cu dinii s-o inem tu de o parte eu de cealalt a formei
ei coluroase
14
timpul va rotunji toate culorile iptului din
continuarea tristeilor noastre
i va rmâne perfect la fel ca toate întâmplrile privite
de departe

între trupurile noastre e o lagun în care cresc culturi de
canabis
culegtoarele tale duc tcerea sub unghii ale mele car
mere în sân
stai spate în spate cu umbra mea
întunericul îi sprijin palmele pe conturul incert al
umerilor
dezbrcându-ne lumina pân la epiderm
fac dragoste cu brbatul ce l-ai ascuns mereu între
coaste
de teama de a nu fi vzut iubind în trup strin
fac dragoste fr s tiu a cui sunt
pentru ca nicio diminea s nu fie ca o femeie
o femeie tânr al crei brbat se întoarce în zori obosit
de la alta

iubirea este anestezia dinaintea morii
nimeni nu tie ce doz o face suportabil zilei de dup
numai pe mine poate s m amoreasc pân la neuitare
doar când îmi vor deschide venele vei vedea aceast
hemoragie de cer
pân la ultima pictur de albastru
atunci îmi vei spune
„tot ce am iubit crezându-m capabil
de o durere deplin
m desparte acum la fel ca o prpastie de mine însumi”

dar eu voi ine cu dinii de acelai capt dat înlrii
mele
voi ine chiar i atunci când la cellalt capt nu va mai
fi decât un ceas
„un ceas cu orele furate una câte una pentru a fi
omorâte cu pietre”
am avut dintotdeauna o singur nevoie
nevoia de apartenen druindu-m toat

Des Des Des Des vâr vâr vâr vâr ire baroc ire baroc ire baroc ire baroc

sunt trist
ca o crisalid ce tie c nu va avea niciodat aripi
ca un copac ce simte pe trunchi respiraia fierbinte a
joagrului
ca o mam închis în azilul mizer al minii ei rtcite
murmurând un cântec de leagn solemn ca un cântec de
îngropciune

nu mai pot suporta mirosul plecrilor
m spl pân la sânge de brbatul ce mi s-a impregnat
în piele
îmi aprind igara de cânep fumându-mi nelinitile
pân la vârful unghiilor
aerul m sufoc m clatin
i m sprijin de mine ca de o fereastr deschis

puini tiu ce înseamn s dormi cu noaptea întins de-
a curmeziul peste trupul tu
s nu te mai poi întoarce de pe o parte pe cealalt fr
s îi simi apsarea
i totui s strigi dimineii s plece
de team c îi vei vedea chipul zidit între cearcnele ei
vineii

nimeni nu tie ce înseamn s dormi cu inima învelit
într-o fil rupt din biblie
gândind c astfel Dumnezeu este mai aproape

tristeea se strecoar între zidurile spitalului de urgen
ca umbra unei femei prsite între cearceafurile bolnave
de tcere
rece i goal îi simt buzele pe buze pe sâni
fac dragoste pentru ultima oar în trupul acesta

singurtatea cu esen de tmâie aprins cu lemn de
santal i mosc alb
nu-i dezminte desvârirea baroc

Religia c Religia c Religia c Religia c rnii rnii rnii rnii

timpul m înfoar în jurul trupului pân la sufocare
nu am unde s plec
la cine s m întorc
la captul inimii e douzeciipatru februarie
mi-e frig
aa de frig încât urlu dintre coaste ca întâia nscut a
lumii
în cel de-al douzeciiultimul ceas al brbatului
sunt nopi în care despici întunericul pân la os
te strecori ca un uciga pltit la locul crimei
m cuprinzi între braele alungite de povara tuturor
femeilor prsite în rspântii sub sânul drept strigt
pe sânul stâng tcerea se ghemuiete în cuul palmei
nu e a mea tcerea aceasta
nici femeia aceea nu sunt eu
brbaii care au iubit-o au fost întotdeauna ai altora
de la o vreme am învat s respect viaa
nu îndrznesc s o mai ating
o privesc de la distan deasupra tuturor întâmplrilor
alerg înspre fiecare diminea cu privirea întoars peste
umr
cum alergam în copilrie de team s nu m acopere
umbra
nu mai tiu cine sunt
îmi salut sângele cu deferen i el se oprete în loc
îmi salut cunoscuii dar ei trec speriai mai departe
n-o s îneleg niciodat unde se grbesc oamenii
de ce m convertesc în religia efemer a crnii
înainte de fiecare moarte fr niciun Dumnezeu
15
Cartogram Cartogram Cartogram Cartogram epidermic epidermic epidermic epidermic

sunt coloana sonor de care a rmas agat
strigtul final dintr-un film prost
în sanatoriul de carne oasele tale se leagn în
balansoare albastre
alturi o femeie te învelete cu nevrozele ei adulterine

sunt un sunet îngropat între trilurile unui disc de
gramofon uzat
pentru un film prost cine s-i restituie banii dai pe
bilete
îmi decupez sufletul din pelicula care a rulat mereu cu
slile goale
i îl ascund sub cmaa fr nasturi a umbrei
o umbr pe care nimeni nu o poate acuza de
complicitate la furt
nu are identitate i nici domiciliu stabil
îl ascund de ruinea de a fi recunoscut mereu pe afiul
unei alte singurti
i artat cu degetul pe oriunde ar trece

ecran alb
o derulare înapoi pe buzele mele
orice strin în acest ora este un alter ego al poetului
Mircea Bârsil
a striga în numele tuturor iubirilor neduse pân la
capt
a încerca s decriptezi inutila enigm
din cartograma violacee scris cu dinii de eros
în sanatoriul de carne oasele tale se leagn în
balansoare albastre
ca nite inutile prelungiri ale cerului
alturi o femeie te învelete cu nevrozele ei adulterine
zâmbete fr s tie c în sanatoriul acela
nici mcar morii nu sunt înhumai cretinete
sunt aruncai la groapa comun i li se terg minuios
urmele
a striga în numele tuturor iubirilor neduse pân la
capt
uneori cuvintele tale m leagn i tot ele m fac s tac
aa cum tace o ppu de paie aruncat de un copil
ce a dezbrcat-o din curiozitatea de a vedea ce are sub
haine

în mine nu mai este loc de înc o prbuire
printre camioanele cu moloz
rsturnate pe strzile închise în suburbiile inimii

ecran alb
pentru un film prost cine s-i restituie banii dai pe
bilete



Premiu Premiu Premiu Premiul ll l „ „„ „A AA Agatha Bacovia” gatha Bacovia” gatha Bacovia” gatha Bacovia”
Raluca Raluca Raluca Raluca Dumitran Dumitran Dumitran Dumitran, student.
22.03.1990, Câmpina, Prahova.
Volum de poezii publicat: „Zbor clandestin”-editura
Palimpsest, Bucureti, 2009; grupaj de poezii în revista
„Luceafrul”, nr. 7/2009 i nr. 8/2010; meniune la
faza naional a Olimpiadei de român-anii 2004 i
2006; Premiul II la Concursul de creaie din cadrul
Festivalului Internaional „Lucian Blaga”, 2007;
Premiul III la Concursul naional de poezie „Nichita
Stnescu", 2008; Premiul II la concursul „Romeo i
Julieta la Mizil" 2008; Premiul II la Concursul
„Ocrotii de Eminescu”, Blaj 2009; Marele Premiu i
premiul special al Asociaiei Scriitorilor Bucureti la
concursul de proz scurt „I.L.Caragiale”, 2007
Premiul I la Concursul de proz scurt „I.L.Caragiale”,
anii 2008, 2009; Meniune la concursul de creaie din
cadrul Festivalului Internaional „Lucian Blaga”,
2008; Premiul II la Concursul de poezie "Iulia Hasdeu"-

R RR R t tt t cit cit cit cit

Literele tale mi s-au scurs în palme
În roiuri de ace, presrate cu flori.
N-am tiut s-i mai caut rima,
Erai, undeva, suspendat între podul de piatr
i marea, infinita mare, ucis de valuri
Ca un pion în vânt…
Te-a fi salvat de aerul îngheat, de stropii srai, de
plutirea-n deriv,
Dac-a fi avut coordonatele exacte ale locului
În care te-am pierdut.
Dar nu tiu când s-a-ntâmplat i unde,
Între care cuvinte, între care sruturi,
Între care nemrginite priviri de cenu.
Rmân departe, te chem… Fr sens, pentru c tiu
C nu m pot întoarce…

Peisaj Peisaj Peisaj Peisaj

optete asfaltul rime parfumate, de cauciuc,
Nuana cernit a valului de oameni,
Secerat de semafoare i maini
Se-ncrunt indiscret sub norii de hârtie.
Lupta de vat se rescrie pe cerul pictat în alb,
Norii albatri se-aprind-tore de suflet-între cderile
Paradisului,
Zeii îmbtrânii vegheaz în înaltul cuvintelor,
Poseidon îi ascute tridentul în tiul rimelor de cenu
Plutind în deriv peste marea stins-n clocot selenar.
Nici un zâmbet sub soare, în metrou fee triste;
Încrengtura boem a nopii respir latent
Peste chipuri de tinichea, înrmate-n tabloul vivace
Al oraului.

Pe sub streaina casei mele se plimb toamna
16
Care cerne lacrimi stacojii-frunze-nrobite
De paii trectorilor, cu ochi de cer, de cenu,
de-ntuneric
Sclipind într-un ultim imbold ludic
În faa non-minunilor.
Ropot de ploaie pe portativul inimii
Intro:
Ropotul ploii de geamul stins,
Degete picurate pe clapele pianului, pe portativul
sfâiat de tceri prelungi,
Ropotul silabelor împiedicate în aerul tare, încins de
nesomn,
Degete picurate pe glasul rtcit în întrebare…
Cadena dezmembrat a tunetelor de-o clip,
Palmele prea mari înghit trupul i sufletul deodat,
Covorul adoarme sub dulcele abandon
i ne-acoper frunze albastre, petale cristaline,
Respirm în ritmul fulgerelor de piatr,
Topite sub surâsul zeilor.
Din fiecare celul rzbate o nou întrebare,
Unghii pictate-n rou de sânge se-nfig în carnea
trecutului,
Sfâie mormanele seci de negare,sângele picur
nepstor…
Metamorfoz!
Cresc din cioturi fierbini un nou nume, un nou suflet,
un nou glas;
Chemarea îmi fulguie pe sub piele, în adieri de catifea,
Rzbat spre literele dintâi, rescrise în alt gam de
iluzii,
Dar sunt acolo visul, oapta, cutarea febrile, în fiecare
atingere,
M ptrunde muzica de-o clip-ecoul spulberat în linii
rsfrânte
El picur nectar pe buzele-adormite-n uimire.
Vorbesc pe limba ploii, m-nal în tunete, cutremurat
Fiecare strop se prelinge peste pieptul gol ca o lacrim
uitat…

Ropotul ploii pe geamul stins
În ritm de zâmbete i palme suprapuse-n flcri albe
Peste seninul înrobit de cldur,
Peste pielea albastr, ca petale de cer.

Te sorb în alb Te sorb în alb Te sorb în alb Te sorb în alb

Te sorb în alb, zpezi fumigene
Se preling pe la colurile ochilor stini,
Cenua danseaz cu roua , fierbinte în clipa dintâi
Când Pmântul era un imens gol de tciune, spulberat
în bolovanii cderii
Gravitând în iluzia unui soare mereu rou
La fel ca buzele timpului, întredeshise de-un srut.
i-a vrea s cuprind câte-o secund , pe rând, în
dezmierdarea pgân
De dinainte de oameni i lucruri, i de Paradisul
renegat
Mrul cunoaterii s-l mute arpele, otrvit de
contiina deteptat,
Noi s pim pe frunze transparente, ca doi copii într-o
diminea de mai
Rsucete, numai, cheia din spatele visului
S se roteasc-n jurul nostru ca un carusel de ciocolat,
Picturi topite s-mi curg peste sâni, tu s le sorbi
cuminte;
Noua devenire s ne-nghit ca pe-o bomboan în dou
arome:
Maripan i cirea acrioar…
***
Pmântul înc suspin de vechea facere,
De ordinea nestins din inima faptelor.
Eu m tai în lame ascuite de idei
i, orice-a face, nu reuesc s înv din greeli…

Premiul Premiul Premiul Premiul „ „„ „Agatha Bacovia Agatha Bacovia Agatha Bacovia Agatha Bacovia” ”” ”
Maria Postu, Maria Postu, Maria Postu, Maria Postu, profesor de român
Colegiul Bilingv „George Cobuc”, Bucureti.
27.10.1963, Izvoarele, Telorman.

Volume: „Insomnii molipsitoare”, Ed. Pandora, 1994;
„Întâlnire cu Altamira”, Ed. Eminescu 1999;
„Abonament via-moarte”, Ed. Vinea 2003; „Din
spatele ferestrei”, Ed. Muzeul Literaturii Române,
2007

Cuvinte de care am absolut Cuvinte de care am absolut Cuvinte de care am absolut Cuvinte de care am absolut nevoie nevoie nevoie nevoie

Cineva îmi dicteaz cuvintele dup care m orientez în
fiecare diminea
ca dup alte puncte cardinale reinventate de mine,
când deschid ochii, o carte sau fereastra,
m înva s nu m aez pe un pervaz fragil
i totui o fac cu o inocen tragic de fiecare dat
i m las adunat cu fraul în fiecare zi de cineva
grijuliu
fr s tiu dac femeia astfel descompus i
recompuns zilnic e aceeai cu cea pe care o vedei voi
trecând impenetrabil cu poeta spre serviciu sau
alunecând în cascadele cuvintelor riscând s nu mai
ias niciodat de acolo,
ascunzându-se în tcere ca într-un fotoliu de ultim
generaie
fr arcuri, perne sau culori imprimate
e doar ideea de fotoliu cea în care m odihnesc
ca o femeie în mintea brbatului care o iubete,
întorc uneori capul s îl privesc, s-i mulumesc,
el îmi întoarce înapoi un cuvânt pe care nu l-am cerut
dar de care aveam absolut nevoie...



17
Dezv Dezv Dezv Dezv area de poezie area de poezie area de poezie area de poezie

Nu voi mai scrie niciodat poeme, îmi repet,
cum alii bilete postate pe frigider iart-m, azi ajung
târziu acas, te iubesc, cumpr lapte, nu uita s încui
ua când pleci
m dezv încetul cu încetul s mai scriu poeme cum te
dezvei s mai respiri sub ap,
la început i-e fric, apoi ai vrea s strigi, pe urm
deschizi ochii s nu pierzi ultimul spectacol
e splendid dezvarea de poem, parc ai fi înrcat a
doua oar, eti atît de aproape de sânul preaplin al
mamei, mirosul laptelui îi rscolete simurile dar nu ai
voie s mai atingi cu primii ti dini sânul mamei,
poi privi dansul algelor în jurul tu, petii strvezii
ateptând cumini s i se aeze pe burt, fiecare pete
va lua câte o bucat din poem devenind el însui un
poem al scafandrului care-i va cuta mâine trupul
când poemele te vor fi dat disprut, sau poate tu vei
anuna dispariia ta dintr-un poem pe care-l stpâneai
ca un regat neînsemnat pe nici o hart a poemelor
sau poate c el te stpânea fr ca tu s tii ,
urma i se pierde în poem i a poemului în tine ca i cum
i-a fost extirpat poemul ca într-un proces de lobotomie,
nu tiai ce tot admira la tine asistenta aceea cu zâmbet
de carton care-i oferea în fiecare diminea o doz de
proz ca s te vindece de poezie ca într-o cur de
depoetizare forat
ca i cum ai fost prins scriind poeme pe ascuns, în podul
colii riscând s declanezi o molim de sentimente,
la sfârit când m vei întâmpina la poarta spitalului
cu brae de poeme i metafore parfumate, testându-mi
imunitatea dobândit cu greu,
m voi preface c nu v cunosc,
c nu m-am servit niciodat de voi ca personaje în
poemele mele vechi de altdat…
Dac m vei întreba ce ascund acolo în adâncul
privirilor mele,
nimic, dar nimic, credei-m
i voi fugi aruncând spre voi ultimul meu poem, pe
acesta,
refugiindu-m înapoi în braele infirmierelor i
asistentelor uor de mituit
pentru a-mi îndulci cura de depoetizare cu poeme
cumprate din ganguri întunecoase
când sistemele de alarm s-au oprit,
paznicii au aipit iar doctorul, ah, doctorul de gard
care-mi cunoate atât de bine viciul,
face dragoste cu asistenta ef chiar pe muzica poemelor
pe care nu am avut timp s le scriu…

În c În c În c În c utarea femeii cu tor utarea femeii cu tor utarea femeii cu tor utarea femeii cu tor ele stinse ele stinse ele stinse ele stinse

De teama de a nu-mi fi descoperit umbra abandonat
în aer, m îndrept spre mine cu torele stinse ,
mi-am luat urma pe malul unei ape, apoi m-am zrit
reflectat straniu într-un iezer adânc,
m îndrept spre mine, ascultând cu atenie cum se
apropie de mine urmritorii
pe care îi atept de mult,
atunci bucuroas aprind torele, eliberez cuvintele-
jivine pe care le pstrez strânse în mine de atâia ani,
i munii devin dealuri dulci, oceanele-pârâiae inocente
de traversat în joac,
dar ei trec mai departe, în cutarea femeii cu torele
stinse,
m întreb, am devenit între timp invizibil, inutil
precum clorofila într-o fabric de flori artificiale,
inofensiv ca o albin electronic lâng o floare
debordând de polen,
risc din nou s trec neobservat cu toate aceste rmie
primitive în contiina mea
ascultând strigtele lor într-o limb moart sau pe care
am tiut-o în copilria mea acum o mie de ani:
Nu e ea, nu e ea...

Antiportret Antiportret Antiportret Antiportret

Vreau s-i amintesti despre mine ca despre cea care
te-a vizitat în comaruri i i-a lsat cearcne pe fa
ca despre cea care la o petrecere unde ai uitat s-o invii,
i-a spart masca i toat lumea i-a vzut ridurile
eu sunt cea care i-a vândut castele în Spania i vize
pentru fericire expirate,
amintete-i despre felul cum tiam s chem tornadele
asupra oraului cînd toat lumea era la fiesta i s
provoc soarele când toi se pregteau s mearg la schi,
vreau s-i aminteti de mine ca de cea care i-a spart
parbrizul existenei tale la negru i a disprut în
noapte, ca de cea care te-a ameninat cu un pistol de
jucrie provocându-i un infarct adevrat
i-a întins apoi pastila salvatoare când nu tiai care e
cel mai scurt drum spre ultima u,
s pleci dincolo doar cu amintirea mea,
ine-m minte ca pe cea care te-a ameninat c divulg
toate aventurile tale i trdeaz confesiunile de pe
canapeaua psihiatrului,
chiar dac nimeni nu a auzit înc despre mine, dei toi
îmi bnuie în comaruri existena, imaginându-mi un
portret–robot sinistru, mai e timp, e i mâine o zi lung
cât un sistem solar, s afle cine sunt eu cea adevrat,
dincolo de masca lui Dorian Gray, dincolo de replicile
lui Stavroghin, de inocena lui Alioa i de cuminenia
Margaretei, sunt eu, cea adevrat,
mai ales s-i aminteti de mine ca de cea care i-a
mâzglit toate pânzele înaintea marelui vernisaj
anunat cu surle i trâmbie,
s-i aminteti de mine ca de cea care a incendiat tirajul
ultimei tale cri pentru care i-ai amanetat douzeci de
ani din via,
18
au ars toate poemele în afar de acesta pe care mi l-ai
dedicat mie dei nu tiai c ne vom sinucide împreun
pe acelai monitor în vzul tuturor
pe care eu i-am anunat deja trimiându-le invitaii cu
marginea neagr…

Men Men Men Men iune iune iune iune

Gheorghe Bâlici Gheorghe Bâlici Gheorghe Bâlici Gheorghe Bâlici, funcionar, Chiinu.
3 februarie 1963, Hiliui, Rcani.

A absolvit Facultatea de Filologie a Universitii de
Stat din Moldova, 1980. A activat ca profesor de
român la Colegiul de Medicin din Tighina, apoi la
Ungheni, funcionar la Primria Municipiului
Chiinu. Este membru al Uniunii Scriitorilor din
Moldova. Volume : “Floarea din inim”, poeme, 1991
”Contra bolilor de stat”, poeme satirice, 2001
”Epigrama de diminea”, 2003
”Cu limba de un hexametru”, 2008
”Coul minim de râs”, epigrame, 2009
Premii: Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din
Republica Moldova, 1997; Premiul U.S.M., 2008;
Titlul onorific “Maestru al Literaturii”, 2010

28 iunie 28 iunie 28 iunie 28 iunie

Clcat de enile este vara
i visele, uitate, vetejesc,
când plânge în surdin toat ara
pentru pmântul nostru românesc.

Se scutur lumina din icoane
i sângereaz lemnul de alun,
când mercenarii bat piroane
în palmele cuvântului strbun.

În inimi crete câte-o rstignire,
când nu putem cra atât de greu,
dar, ca o ateptat izbvire,
din ceruri ne zâmbete Dumnezeu...

( (( (Întâi, în mai 1992 Întâi, în mai 1992 Întâi, în mai 1992 Întâi, în mai 1992, ,, , la Tighina) la Tighina) la Tighina) la Tighina)
“Tat, nu vorbi,
c vin garditii”.
(fiica mea, elev în clasa
întâi, în mai 1992, la Tighina)

Am avut noroc
C nu ne-au împucat
Garditii, cazacii,
Venii din alt timp istoric.

Am avut noroc
C ne bocea mama n sat
Ca pe mori
i poate de aceea nu am murit.
Am avut noroc
C fiul meu,
în a noua lun de via,
tare mai dorea
s vad
cum arat sufletul mamei lui
privit de afar.
Am avut noroc
C ne mai atepta cineva
La nunt, la hram
i cum era s venim
Noi mori printre vii?!...

Precizare Precizare Precizare Precizare

La marginea lumii,
unde opresc melcii
s-i mai trag sufletul,
este un stâlp
pe care scrie:
„Pân aici
Oamenii nu ajung,
Pentru c
Mereu se grbesc…”

Men Men Men Men iune iune iune iune
Oana Oana Oana Oana Zahiu Zahiu Zahiu Zahiu, profesor de englez-francez
11.03.1978, Ploieti. A publicat în revistele „Singur”,
Târgovite, „Atitudini”, Ploieti i Antologia
„Melancolie diesel”, 2010, Ploieti.

F FF F r rr r cuvinte cuvinte cuvinte cuvinte

vara aceea nu a adus nimic bun cu ea
bunica sttea la rspântie ateptându-i brbatul
s revin clare pe unul din zimbrii de-i picta aia mic
cu stângcie i-nverunare
pân când se rupeau foile sub apsarea ei
pân crpa pmântul
i nu mai cretea nicio floare din râna stearp
eu îmi fcusem vizuina la mijloc de câmp
strivisem sub tlpi tot ce era grij i npast
pocniser ca boabele de strugure
i totui ceva s-a întâmplat
cum le pstram înc în mine mocnind ciorchine-n piept
m-am dus la aia btrân
i-am luat mâna i i-am aezat-o în dreptul inimii
-n-are rost atâta ateptare i am tiut atunci
c uite eram amândou ca dou ulcele sparte
se scurgea viaa din noi pe la încheieturi
i nu aveam brae s cuprindem
atâta fiin.
eu m-am întors în câmp
fr s privesc în urm
ddeau târcoale psri negre
19
pe mutete, fr scuturat de-arip
m-am ghemuit cu genunchii la piept i pumnii strîni
uneori e bine s închizi ochii
atunci omul negru nu mai vine
uneori e mai bine s hibernezi
atunci nu mai ai gânduri
uneori e bine s fii fuior
s lai mâinile altora s te spun ca pe o rugciune
uneori… doar uneori
ar fi atât de bine s nu existe cuvinte
Cântec de leagn
uneori simi cum moartea te pândete într-un col
i tii c n-are s-i sar în spinare cu spatele-arcuit
c n-ai s-o simi cum te deir os cu os
e doar tcerea,
nici ipt nici durere n-o strbate

i s-au oprit pescarii i au tras de plas cu toat
puterea lor, dar nu tiau c sub ei se deschidea un hu.
i i-au ters frunile, s-au opintit i au tras iari.
atunci tot cerul s-a schimbat la fa. dar ei nu s-au
oprit iar barca li s-a rsturnat de atâta-nverunare ei
au tot tras, cu cerul la picioare pân când au vzut-o
stând acolo în plasa lor, ca o feti care-a plâns prea
mult i-apoi a obosit. îi atepta cu mâinile împreunate
i doi bnui pe ochi. i s-au oprit pescarii, cu palmele-
atârnând pe lâng ei. i-au dat s fug. dar barca nu se
mai lsa urnit. i-au luat-o dar cu ei i au colindat
mrile, fr s priveasc spre dânsa. pân-au czut,
pân la unul, în hul deschis.

dar nu te teme,
am s-i fac urzeal de iarba proaspt cosit
am s-i dezmierd pletele-n somn

Men Men Men Men iune iune iune iune
Florentina Loredana Dalian Florentina Loredana Dalian Florentina Loredana Dalian Florentina Loredana Dalian
29 martie 1968, Bucureti.

Foarte multe premii literare, Foarte multe premii literare, Foarte multe premii literare, Foarte multe premii literare, dintre care le amintim pe
cele mai recente: Premiul III – Festivalul de literatur
umoristic „Alb Umor”, proz umoristic, Alba Iulia,
2010; Premiul Revistei „Arca” (Arad) - Festivalul
internaional „Lucian Blaga”, poezie, Sebe, 2010;
Premiul III - Festivalul Naional de proz „Alexandru
Odobescu”, Clrai, 2009
Volume de proz scurt:
„Aceeai lun peste sat” - Editura Remus, Cluj Napoca,
2010
„i copiii se îndrgostesc” - Editura Clubul Saeculum,
Beclean, 2008. Volume colective:
„Prvlia cu umor” vol. I - Editura „Dobrogea”,
Constana, 2010; „Florilegiu”-poezii-Asociaia Florema
Design, 2010; „Amintiri din dictatur”/”Memorie di
una dittatura” - Volum bilingv româno-italian,
Asociaia Cultural „Carpatina Onlus”, Torino, Italia,
2009; Romanian kukai 2007-2009, editura Grinta, Cluj
Napoca, 2009.
Autoare de haiku din România – Editura Societii
Scriitorilor Români, Bucureti, 2008 (Florin Grigoriu,
Adina Enchescu)
Texte publicate în revistele:, „Helis” (Slobozia) ,
„Cafeneaua politic i literar” (Drobeta Turnu-
Severin), „Cetatea Cultural” (Cluj Napoca), „Academia
umorului” (Chiinu), „Bucovina Literar” (Suceava),
„Plumb” (Bacu), „Ateneu” (Bacu), „Sud” (Bolintin
Vale) „Dor de dor” (Dor Mrunt), „Fereastra” (Mizil),
„Oglinda Literar” (Focani), „Datina” (Constana),
„Arca” (Arad)
Volume în preg Volume în preg Volume în preg Volume în preg tire tire tire tire – „Scrisori netrimise”
„ A unsprezecea porunc” – proz scurt
„Tot un fel de eztoare” – proz scurt umoristic
„Nimeni i steaua” – haibun
„Gânduri pe frunze cztoare” – haiku
Asociaii literare: Membru fondator al Clubului
Umoritilor din Constana

Sens interzis Sens interzis Sens interzis Sens interzis
cât vreme înc
mai e var
n-am s-mi îmbrac deziluziile
ca pe nite straie s-mi in de frig
am s-atept toamna ca pe ultimul tren
i dac n-o s vin asta e

cât vreme înc
mai e var
îmi voi plimba gândurile
pe sens interzis

Dou Dou Dou Dou aripi aripi aripi aripi

Ai tiat dou aripi
ce cu greu vor mai putea înva zborul
chiar i cusute
la loc
nicio arip nu-i mai aduce aminte s zboare
odat frânt
odat înfrânt...

cu sânge rece
ai tiat dou aripi
iat o crim
de care nu se vorbete în crile sfinte
pentru care nu exist pedeaps
aadar nici iertare...

P PP P pu pu pu pu i din linguri de lemn i din linguri de lemn i din linguri de lemn i din linguri de lemn

a fost odat
o feti
cuminte ca toate fetiele
20
care se juca frumos
cu ppui
din cârpe
înfurate pe linguri de lemn
în timp ce se visa
o alt ppu
mare frumoas
îmbrcat-n prines
precum ppuile
din vitrine de lux
pe care doar le vzuse
fr s le-ating

fetia aceea
avea un mare defect
era prea credul
i nimeni nu putea
s-o conving
de faptul c iubirea
nu circul întotdeauna pe ambele sensuri

între timp a crescut
nu mai tim
ce s-a întâmplat cu ea
dac a ajuns
sau nu
ppua frumoas i rece
îmbrcat-n prines
în saloane de lux
ce tim cu siguran
este c
sufletul ei a rmas
printre acele ppui
din cârpe
înfurate pe linguri de lemn
pe care uneori i le imagina
copiii
pe care avea s-i aib
când va fi destul de mare
destul de frumoas i
destul de iubit

Men Men Men Men iune iune iune iune
Floarea Dan Floarea Dan Floarea Dan Floarea Dan
03.08.1971, Bucureti

Câtigtor al Marelui premiu “Mihai Eminescu”, 2010,
la concursul organizat de Centrul Cultural „Mihai
Eminescu”.

Verde Verde Verde Verde- -- -aprins aprins aprins aprins

Afar, vântul cade în pcat
i rupe frunza - pomului copil.
În seara asta moartea m-a ratat,
i-ncerc cu tine (groaznic) o idil.

Un ochi se zbate peste visul tu,
Surâd în palm - tu... pe nicierea,
M rog de-un apte ... zarul cade greu,
i sting în talp clipa i plcerea.
Un mic rzboi atept, pe la amiezi,
C s-a-mbtat odrasla lui Vasile,
i-a dat, iar, foc la cartea cu muli iezi,
Tot savurându-i votca cu pastile.

O lume oarb iese din chenar,
Întind, puin, la est, o acolad,
Lipesc pe geam doar sufletul amar
i plec, grbit, cu mine, la parad.

Nici paaport nu am, de starea ta,
i nici nu vreau s emigrez în tine,
Mai bine trag o prun, la msea...
S tot visez domnie bizantine.
M-mbrac în frac - costumu-i demodat,
Îmi face ru iubirea - universal.
Cum te numeti? ... e frig... i am uitat ...
Oare mi-ai fost vreodat necesar?

Mai trag din viaa asta doar un fum,
Dau foc la cimitir... povestea-i gata,
Un rug de cruci se surp i sunt scrum...
Ssst... am fugit. Pe cale, vine, tata.

Tablou de via Tablou de via Tablou de via Tablou de via

Cred c dimineaa nu mai vine mâine,
oapta nopii bate în fereastra spart,
Toat viaa noastr latr ca un câine...
Gândul e-o povar fr drum sau hart.

Mi-am pierdut iubirea în odaia-i goal,
Când strângeam inele printre frunze moarte,
Când în fiina noastr mirosea a boal
Iar cuvinte goale tot cdeau din carte.

Am fugit de tine ca de-o halt veche.
Trenul meu alearg printre alte ine,
Sunt vagoane surde între noi, pereche,
Totdeauna goale... niciodat pline.

Se ridic geruri din pmântul aspru,
Bate vânt de de step pe la noi prin oase,
Sângele înghea i se face-albastru.
Crap iar povestea... ziua ore coase.

Prag de oapte stinse, vorbe fr rime,
Ies culori din pânz. Trist tablou de via.
Margine de sil... început de tine...
Noi i amgirea... mult... mult... noapte.

21
Men Men Men Men iune iune iune iune
Alexandru Alexandru Alexandru Alexandru Ghe Ghe Ghe Ghe ie ie ie ie
05.06.1980, Piteti

Poezii în „România literar”, „Argeul”
Premiul II - Concursul Naional de Poezie „George
Suru” - Caransebe – 2010

e sear e sear e sear e sear , elena , elena , elena , elena

te-am ateptat am ajuns s sar otronul
prin parc s-au culcat lebedele
s-au culcat paznicii un câine se tvlete
prin iarb i eu - vreau s tii, elena -
chiar te-am ateptat
e var pmântul se crap frumos
furnicile au nite muuroaie imense
vino s vezi cum se înal castele de fericire
s nu crezi c am plecat
msor doar distana merg pe dunga asta
de la talpa piciorului la chiocul de pop-corn
i sunt brbat, elena, vezi?
am un echilibru uluitor
atept i tac fumez i merg

singur sunt pe drumul sta ascuit de la
via la moarte elena
i am un echilibru stranic
s tii

london girl london girl london girl london girl
(orange talk)

când am vzut-o vorbea cu tamisa
ea – sub o umbrel portocalie ca o coaj
de portocal stoars
tamisa – sub un cer portocaliu ca o cagul
lucitoare
prea o conversaie la mod mie mi s-a
prut substana poeziei aceast osmoz
natural-ideal

(london sexy girl and time problems)
era cea mai sexy femeie din londra
le-am dat dracu de poze de igri englezeti
de five o'clock fucking english tea am fugit
spre ea spre cea mai tare tip de pe malul
tamisei aparatul foto se legna la gâtul meu
ca un tic-tac enervant inima btea mai tare
ca big ben-ul pân ce l-a lsat în urm
ca pe o coaj de timp decupat

(english butter)
i totul a început s se micoreze de jur
împrejur mi-am spus c e ceva normal
când fugi spre cea mai frumoas fat din
londra i am lsat totul s se topeasc
îmi prea c pmântul nu se mai ine
c stau pe o bucat de unt zvârlit în tigaie
i da pmântul se tia se topea i curgea
în unde

(wax-water-tamisa)
dispruse trotuarul strada am vzut
tower of london prbuindu-se în gol
westminster abbey luase forma unei coroane
pe care se luptau prini i ceretori
i madame tussaud
ceara din madame tussaud se vrsa în tamisa
prin dou guri ochii angelinei jolie clipoceau
ploaia cretea m umplea i cea mai frumoas
zâmbea fcea nuri tamisei

(english flood english fog)
picadilly circus czuse sub ape eu o priveam
doar pe ea lumina din jurul ei plea c doar
era cea mai frumoas ce dracu i înotam
prin smog-ul sta englezesc i ea cretea
cretea cretea
ca un cozonac englezesc abia îi mai ajungeam
pân la glezn i înghieam umezeal ltram
fog m-am gândit la gulliver la anglia la frana
la cea mai bun tip

(eventually)
m-a luat în brae mi-a spus hello i am urinat
pe inelarul ei de emoie de umezeal de tamisa
asta curgtoare am bolborosit ceva aparatul
foto nu mai ticia
m-a întrebat românete dac vreau o camer
o fat curat un ceai un ghicit

(romanian flood)
big ben-ul i-a revenit timpul prea s
cad prostnac în unde pe victoria street
s-a pornit o ploaie româneasc peste londra
totul prea englezesc
nu tiu de ce trafalgar square semna leit cu
oborul

(dreaming)
mi-am pus mâna la ochi. am visat
stonehenge-ul
- pietre boroase într-o salb –

Men Men Men Men iune iune iune iune
Mihaela Mihaela Mihaela Mihaela Lunc Lunc Lunc Lunc învtoare
25.05.1963, Alba Iulia.
A publicat volumele: „La hanul sufletului meu”, „Aripi
în temnii de vreascuri”, „Sub umbr”, „Al treilea ochi”.


22
Trecere Trecere Trecere Trecere

M trec ca o trecere.
Doar o trecere
între dou podiuri.
Uneori
sinele-mi,
loc de popas
cu miros de lemn ars,
pentru prea bttoriii pai.
Alteori,
înzepezit de mine,
m tinuiesc între cercuri albe.
Cluz printre zpezi
cearcnul dintre necuvinte.
Printre cele dou podiuri,
trectori nepstori,
psri fr aripi,
migreaz mereu,
dintr-o lume în alta,
fr ca eu vam s cer.
Alteori, potalioane învijelite,
cer loc de-noptare
în trectoarea ce leag
cele dou podiuri.
Sgei fr vârf
sfâie carnea cailor
suri.
M trec mereu
Trectoare
între dou podiuri
cu ochii aintii spre rsrit.

Geometria absolutului Geometria absolutului Geometria absolutului Geometria absolutului

Plin de sine,
raza râde
într-o îmbriare cu nume
diametru.
Diametrul,
puternic,
sfideaz absolutul,
unind rsritul cu apusul,
întregind cercul.
Doar linia închis perfect
st cuminte în sine
de team
c ar putea
s-i creasc coluri

Unghi drept Unghi drept Unghi drept Unghi drept

Apostoli cumini
îmi arat linia
ce-ar trebui s-o urmez.
Cu capul sus
rup linia în segmente
în timp ce apostolii
sting lumânrile mântuirii
întori cu spatele.
-Nu plecai ! strig.
Nu m pot rzvrti spre voi
cu monotonia liniei.
Drum drept,
Amorf.
Eu fr form i joc
fr sinusuri în mine
seamn a supuenia
ce dat nu mi-a fost.
Sfini de rmânei
prindei-mi lacrima oval
atât de oval
c m pot sufoca în ea.
Le plâng sfinilor în oval
iar ei m privesc cu chipuri ptrate.
Ai frânt linia !
m ceart ei în calendare negre.
-Adoarme-te a cuminenie !
-Cum? întreb.
Segmentele de dreapt m sufoc.
Limitele lor
ip în mine pierzania.
Ridic ultima palm,
Spre Dumenzeu care –mi zâmbete.
-Copil neghiob,
Rupt-ai fost în linii frânte.
Urcu i coborâ ai fost
i asta rmasa-ai.
Între mine i Dumnezeu
zmislit de atunci,
unghiul drept.

Atemporal Atemporal Atemporal Atemporal

Mi-e dor de-o amintire
amprentat în mine
înainte de-a m nate.
În ea,
Tatl Tatlui Dintru-nceputuri
ara pmâmtul cu buzele
a venic srut.
Cu mâna stânga
Ridica copacii timpului,
Cu inima
Gravându-le frunzele.

Men Men Men Men iune iune iune iune
Aleksand Aleksand Aleksand Aleksand r r r r Stoicovici Stoicovici Stoicovici Stoicovici, student
26.05.1988, Timioara.
Debut în „Symposion”, Iai, 2003,
cu un grupaj de versuri. Colaborri cu revistele:
„Cronica”, „Poezia”, „Orizont”, „Tiuk”!, “Banat”,
23
„Reflex”, „Sinapsa”, „Arge”, „Oglinda literar”, „Orient
Latin”, „Actualitatea literar”, „Singur” .a. i
revistele de cultur sârb „Književni život” i „Naša
re”. Apariii în antologiile de cenaclu „Virtualia”,
Editura Pim Iai, în Antologia „Ultima generaie,
primul val”, Ed. Muzeul Literaturii Române,
Bucureti, “Paii profetului”, Biblioteca Municipal
Lugoj, precum i în Antologia “LicArt”, Ed. Cermi,
Iasi, 2006. Membru fondator al cenaclului „Virtualia”
din Iai i membru al cenaclului „Pavel Dan”,
Timioara.

asta era copil asta era copil asta era copil asta era copil ria noastr ria noastr ria noastr ria noastr

în pielea încins a cailor
apsam buci mici de tmâie cu degetele
ne imaginam c batem pietre scumpe
într-un anotimp de piele ce mirosea de cele mai multe ori
a departe i a mâl

dar caii erau îngropai la intrarea în cas
cu lanurile de la cdelni aezate în jurul ochilor
i asta era copilria noastr

în nopile tcute de august
auzeam albinele zburând pe sub pmântul uscat
cerul atârna într-o plas imens de pete
pân aproape de frunile noastre
intram în Dunre i Dunrea era întunecat
ca i când toate nopile de pân atunci s-ar fi îmbibat
în ap

luna era prins în trestii
apte cete de îngeri cu palmele însângerate o legau în
curele de piele
i o trgeau în adâncuri
noi adunam lacrimile de pe obrajii lor i fugeam în sat
arhanghelul Gabriel suna în goarn dezlegarea la pete
i asta era copilria noastr

S SS S pân pân pân pân a blues a blues a blues a blues

Sunt o grmad de babe dispuse s dea Cina cea de
Tain jos din tergar
pentru o copie Guernica
încreit i pixelat
dar care se vede ireproabil de la distan

O grmad de moi ce in urzici sub tlpi cât bat lân
în piu am vzut cu ochii mei.
La cântecul cocoului - ua i zbrelele sunt puse
cum se ridic puin soarele
felina îmblânzit iese singur din calota plriei



Diminea Diminea Diminea Diminea a aa a

popa taie prescura i se întreab dac s-o fi preschimbat
apa ia mici trag lanul cdelniei la bicilet
lungesc spiele de grâu

Într-un vis se fcea c în faa altarului în loc de icoan
sttea un fier de clcat
veneau credincioii i când s pun buzele fierul se
încingea brusc

(url pân îi trec coastele prin piele
url cât poi în urechea lui Van Gogh
toate lucrurile ipate în disperare
le voi bate în cuie pe crucea de ploaie)

calendarul capucin calendarul capucin calendarul capucin calendarul capucin

sunt zeci de cafenele pe Rue des Capucines
mi le-amintesc prea bine cam de acum un an
pe când mâncam ciree cu fiicele lui Pan
i-mpodobeam cuvinte cu oase de ciprin

sunt zeci de cafenele pe Rue des Capucines
în care se-ntâlnesc cam pe la ora trei
în zilele de var – btrânii din Pompei
s-i bea propria cenu din cnile cu vin

sunt zeci de cafenele pe Rue des Capucines
i le-am notat asear pe asul de caro
în timp ce tu sorbeai din palma lui Miró
un curcubeu de a aproape bleumarin

manifest manifest manifest manifest
puseu cu un num puseu cu un num puseu cu un num puseu cu un num r finit de obiecte r finit de obiecte r finit de obiecte r finit de obiecte
vulgare vulgare vulgare vulgare

sunt deja ore bune de când vorbim
sunt ore bune
de când ne lingem resemnrile de pe epolei
încep s cred c nu vom termina niciodat

dar cui s-i dai ara ce i-a rmas de trit
cu cine s te înfreti din irul sta de oameni
acum când mâinile lor
sunt mai galbene ca niciodat
când limbile le sunt fixate ca nite ace de ceas
pe tana curat a supunerii
acum când copiii din care au crescut
bâjbâie în somn dup un sân otrvit
cui s-i dai puina rbdare
când moartea e cel mai bun pre pe care-l poi scoate
când din revolte se revars râuri de lapte
peste corpurile inerte
reaciile nu sunt totui foarte convingtoare
privim cu detaare un spectacol gratuit în care
24
ni se lipesc hârtii de turnesol pe ochi
pentru a vedea clar viitorul strlucit
ce ne ateapt
organele noastre sunt proiectate sub piele
ca nite filme de prost gust
reluate la nesfârit în acelai cinematograf ambulant
în care se pun la cale revoluii sângeroase
numai atunci când se golete sala
sunt ore bune de când vorbim
i parc o ducem deja mai bine

Men Men Men Men iune iune iune iune
Vasile Vasile Vasile Vasile Vajoga Vajoga Vajoga Vajoga, artist iluzionist.
13.07.1953, Iai. Prezent în volume colective.

Sonetul sonetistului Sonetul sonetistului Sonetul sonetistului Sonetul sonetistului- -- -mag mag mag mag

Durând din versuri pure mici iraguri,
Maestrul-Mag, înconjurat de muze,
Ca un copil înir s se-amuze
Metafore-simbol i perle-gaguri

Culese în pierdute-arhipelaguri
Din marea cu recife i meduze,
S lase boabe de sidef pe bluze,
Ca ploaia pe exotice meleaguri!

i sub puterea magicei baghete
Ajung mrgritarele sonete
În joc de ape scprând pe a,

Iar sonetistul, rtcind pe cale
Ca un trouver din vremi medievale,
E filosof, boscar, poet, paia...

S SS S râd râd râd râd to to to to i… i… i… i…

S râd toi, cci sta mi-e destinul:
Eu v amuz c-o mie de secrete
În vechi barci de bâlci sau la banchete,
C i Poetul sunt, i Arlechinul

Ce hrzit a fost de Prea–Divinul
Spre-a converti banalul în sonete
i cu puterea vorbei s v-mbete
Cum din potire v îmbat vinul!

Aa c... râd-n hohote norodul
Chiar când, damnat, urca-voi eafodul
Pe care încruntat, crud, analitic,

Alturi de-un butuc i-un co cu paie,
Având în mâini securea care taie,
M-ateapt, impozant i dur un...critic!


Sonet realist Sonet realist Sonet realist Sonet realist

Nu cred deloc în visele fatale
Cci vd realitatea analitic,
Privind c-un ochi pragmatic, dar i critic
La tot contextul vieii sociale.

Ca una din figurile banale
Din aa-zisul „spaiu mioritic”,
Ignor domeniul spectrului politic
Brodat pe vremuri caricaturale!

Iar când atâtea lucruri sunt ciudate,
Nu pot vorbi de vreo fatalitate,
Desigur, în concepia modern;

Aa c dac am o halb-n fa,
Zâmbesc amar i strâmb ca o paia,
Luptându-m cu orice clip tern!

Sonet de cenaclu Sonet de cenaclu Sonet de cenaclu Sonet de cenaclu

Nu voi panaul s-l cobor în bern
La „prolonjeuri” bacho-literare;
i la pahar, i la umor sunt tare,
Fiindc-aa-i structura mea intern!

C-a fi livresc e pur balivern.
Eu scriu s îneleag fiecare;
Rspund subtil la orice provocare,
Cu ironii în limba mea matern!

Iar dac simt c nu mi-i muza-n graii,
Nu are rost s-i plictisesc confraii
Utilizând figuri de stil banale;

i-atunci renun la Ottonel i Gras,
C tiu prea bine ce m-ateapt-acas
Când m lansez în vaste bacanale!

Men Men Men Men iune iune iune iune
Maria Maria Maria Maria Cuc Cuc Cuc Cucu uu u, elev
08.8.1992, Câmpulung Moldovenesc.
Colegiul Naional „Drago-Vod”.

reverie la castelul iuliei reverie la castelul iuliei reverie la castelul iuliei reverie la castelul iuliei

suntem prizonieri în acest orel în care
lumea se uit cu ochi mari vor
s te vad mai bine
s te simt în carnea lor
ca o bucat de cancer ieit de nicieri
cineva fur oasele iuliei ea e furioas
un carusel din oase se desprinde i plutete în vzduh
i tot ceea ce e straniu va rsri mon cher
i cât a vrea s tiu c
25
în castelul meu de la câmpina e o petrecere surpriz
pentru mine i pentru siameza mea
care st moart lâng mine
dar nu vrea s recunoasc nimic

s primim un teddy bear
i pentru tine un alt teddy bear
siamezi i ei
nu mi-e fric de aceste exactiti dar cine tie
prin ce orel bântuie alte siameze ca noi
alte fiine tcute care
numr cum se sting luminile de pe bulevarde
aa cum se sting luminile din castel i toi se ascund

ne ne ne ne- -- -a acoperit z a acoperit z a acoperit z a acoperit z pada pada pada pada

nu trebuie s bei pân pupi podeaua
nu trebuie s pierzi pantofi de sticl la miezul nopii
nu trebuie s te plimbi pe la mormântul iuliei hadeu

mai ales noaptea sunt doar gurile care ne caut
ca nite rechini uriai care te pândesc sub luciul apei
printr-un acvariu cu multe alte mori
o moarte dou mori trei mori una pe fotoliul liber
una pe venele tale
fcând acolo edine de spiritism
o mic incizie
prin care va intra linitea i nu trebuie s te miti
nu trebuie s îi ari sânii la un concert rock
nu trebuie s valsezi în zpada de decembrie
aici suntem noi doi siamezi
într-un acvariu cu zpad

n nn noapte bun oapte bun oapte bun oapte bun

eram în staia de troleu
dau cu pietre într-o mâ breaz hei bun ziua
mori mai repede i spune

das vidania das vidania das vidania das vidania
dar nimic din ce pare alb nu e chiar alb
scara de incendiu e plin cu pisici ateapt s mori
s vezi cum vor sri pe tine s te pipie
pe strzile acestui ora în care
trebuie s te plimbi doar pe întuneric
s simi cum ceaa îi intr-n piept
îi sugrum venele putrede ca dou mere
simte cu mine cldura acestor pisici negre care îi taie
calea bate de 13 ori în ua cu numrul 13
vezi cum scheletele în noaptea de halloween bântuie pe
strzi trage i tu de tine hai c poi rezist
arunc-te în faa troleului 13
iulia te va trage de mân te va înva s câni la pian
sigur vei ajunge s deschizi de
partea cealalt a uii cu numrul 13
i toat povestea e un fel de a spune noapte bun
iulia merge pe dincolo iulia merge pe dincolo iulia merge pe dincolo iulia merge pe dincolo

aici e locul în care lupul sufl peste cele trei case
aici e locul în care vântorul face lecia de anatomie pe
trupul lupului
aici iulia îi dicteaz tatlui cum s-i fac culcu la bellu
acum e timpul s strângem din dini
i s mergem mai departe
felinarele indic nordul
fata cu bocanci mângâie o pisic
bun seara dragilor
aici se pune fierstrul pe buze i cheia la gât
aici e infernul aici se pune bnuul sub limb
i niciodat nu treci pentru c nu tii s înoi mutilarea
e o dorin vie
zpada se topete uor
peste gleznele tale

Men Men Men Men iune iune iune iune
Roxana Roxana Roxana Roxana B BB B ltaru ltaru ltaru ltaru
11.04.1991, Rdui, Suceava.
Numeroase premii pentru poezie, proz i eseu. Le
menionm pe cele mai recente: Marele Premiu la
Concursul Naional „Eusebiu Camilar i „Magda
Isanos”; Marele Premiu, Festivalul Naional „Iulia
Hasdeu”, poezie, 2009; Marele Premiu, Concursul
Naional „Nichita Stnescu- Dreptul la timp”, Ploieti,
2010; Trofeul Concursului Naional „Motenirea
Vcretilor”, 2010; Premiul I, Concursul Naional
„Motenirea Vcretilor”, 2010, proza
Premiul I, Concursul Naional „Motenirea
Vcretilor”, 2010, poezie; Premiul I, Concursul
Naional „Lucian Blaga”, proz , 2010; Premiul I,
Concursul Judeean „Oratori, retori i atât...” discurs,
2010; Premiul I, Concursul Naional „I.L.Caragiale”,
Ploieti, proz, 2010; Premiul II, Concursul Naional
„George Suru”, Caransebe, poezie, 2010; Premiul II,
Concursul Naional „Gib L. Mihescu”, Vâlcea, proz,
2010; Premiul II, Concursul Naional „Gellu Naum”,
poezie, 2010; Premiul II, Concursul Naional
,,Costache Conachi’’, poezie, 2010; Premiul III,
Concursul Naional ,,Nichita Stnescu’’, Piteti,
poezie, Premiul Bibliotecii Judeene „Dinicu Golescu” –
Arge, Concursului naional de poezie „Ion Pillat...
Acolo unde-n Arge”, ediia a V-a, 2010.
Antologii i reviste: „Ramuri”, „Atitudini”, „Steaua”,
„Convorbiri literare”, „Oglinda literar”, „Cafeneaua
literar”, „Tribuna”, „Luceafrul de diminea”,
„Alecart”, „Poesis”, „Fereastra”, „NordLitera”, „Litere”,

tusea ei tusea ei tusea ei tusea ei

apoi se întorcea pe partea cealalt
o auzeam prin somn cum deschide ochii
fr bucurii i fr tristei
aa cum îi ade bine omului s se trezeasc
26
rmânea o clip pe marginea patului
ai fi zis c îi e dor de ceva
îns trecutul era prea curat ca s se întoarc asupra-i

trebuiau despicate lemne
de coborât fânul din poclid
dar se lsase bruma
subire i aspr ca o rud îndeprtat

tusea mea tusea mea tusea mea tusea mea

,, i-am zis s nu mai dormi cu faa la geam’’
m învelea cu atâta linite în mâini
în acel moment i-a fi încredinat lumea

scârâitul uii lumânarea
cldura mirosul de seu
rugciunea
‚, Ferete-ne Doamne
de foc
de potop
de primejdie
de npastie
de tunet
de fulger
de scârb
de grea
de moarte grabnic’’

fcea patul aprindea focul
împturea hainele i pe rând fiecare obiect atins
începea s respire

plita trosnind ua paii frigul
apoi mugetul animalelor mari i mici
dimineaa pân i dumnezeu îi cerea de mâncare

iar dânsa le mulumea pe toate
fr s tie bica Raveca inea pe umeri
un basm pe cale de dispariie
astzi propria mea halucinaie

în care orice om putea muri în somn
la fel de fericit

Andreea Mea, Andreea Mea, Andreea Mea, Andreea Mea,

am despachetat deja
iar trecutul l-am înghesuit
într-un folder cu poze

aici nu e ru i nu e bine
doar departe

nu am plâns
m-am adaptat repede
am mâncare i uneori oameni
nu mi-e dor de voi
poate doar lipsa limbii române
m transform într-un fumtor
fr igrile sale

dac m-ai strânge de mân acum
aceasta s-ar îndoi
ca un cilindru gol de carton

am spus c vreau s cresc
i toate au plecat fcându-mi loc

Men Men Men Men iune iune iune iune
Theodor Damian Theodor Damian Theodor Damian Theodor Damian, ,, , profesor universitar, New York
28.12.1951

C CC C r rr r i: i: i: i:
Teologie:„Introducere în istoria cretinismului”
Primul mileniu, Editura Fundaiei România de Mâine,
Bucureti, 2008; “Rsritul cel de sus”: “De la Natere
la Înviere”, “Lumea Credinei”, Bucureti, 2006
”Implicaiile spirituale ale teologiei icoanei”, Eikon,
Cluj, 2003
”The Icons”: “Theological and Spiritual Dimensions
According to St. Theodore of Studion”, “The Edwin
Mellen Press, Kingston”, New York, 2002.
Critic Critic Critic Critic literar literar literar literar , eseuri etc.: , eseuri etc.: , eseuri etc.: , eseuri etc.:
”Filosofie i literatur”: “O hermeneutic a provocrii
metafizice”, Editura Fundaiei “România de Mâine”,
Bucureti, 2008.
”Roua crilor. O hermeneutic teologic în context
literar”, eseuri, Danubius, Bucureti, 1998.
”Pasiunea textului”, Universalia, Bucureti, New
York, 2003
(Editor), “Luntrul i departele”. Antologia Cenaclului
literar “Mihai Eminescu” din New York, TipoMoldova,
Iai, 2007, ISBN 978-973-8900-70-7, 214 pp.
(Editor) Eminescu 2000: “Aniversri NewYorkeze”,
Axa, Botoani, 2000.
(Editor) “Mai am un singur dor”, New York, 1995
Poezie: Poezie: Poezie: Poezie:
”Prayers in Hell” (poezii, în engleza), Trafford,
Vancouver, Canada, 2010
”Exerciii de Înviere” , Universalia, Bucureti, 2009
”Stihiri cu stânjenei”, TipoMoldova, Iai, 2007, 88 pp.
”Semnul Isar”, Paralela 45, Bucureti, 2006, 112 pp.
”Nemitarnice”, Ed. Dionis, Botoani, 2005
”Poesías” (bilingv), Ed. Lumin Lin, New York, 2005
”Ispita rnii”, poezii, Limes, Cluj, 2001.
”Calea Împriei” (bilingv), Timpul, Iai, 2000
“(Premiul Festivalului Internaional de Poezie
Religioas”, Deva, România, Septembrie 2001).
”Rugciuni în Infern”, Ed. Axa, Botoani, 2000.
”Dimineaa Invierii”, Ed. Axa, Botoani, 1999.
”Lumina Cuvântului”, poezii, Libra, Bucureti, 1995.
27
”Liturghia Cuvântului”, poezii (volum bilingv),
“Tremain, Klamath Falls”, OR, 1989.
Poeziile i-au fost publicate în reviste literare de
prestigiu din România i din strintate, precum
“România Literar”, Bucureti; “Al cincilea anotimp”,
Oradea; “Ardealul literar i artistic”, Deva: “Convorbiri
Literare”, Iai; Hyperion, Botoani; “Viaa
Româneasc”, Bucureti; “Scrisul Românesc”, Craiova;
“Literatura i Arta”, Chiinu, “Apoziia”, Munchen,
i de asemenea în alte peste 60 de reviste din România,
S.U.A., i alte ri.
Traduceri ale poeziilor au fost publicate în:
”Architrave”, Bogota, Columbia; “Empireuma”,
“Orihuela”, Alicante, Spania; “Epiphany”, NYU, New
York, S.U.A.; “Faultline”, Journal of Art and
Literature, University of California, Irvine, CA,
S.U.A.; “Poetry East”, De Paul University, Chicago,
IL, S.U.A.; “Rockhurst Review”. “A Fine Arts
Journal”, Dept. of English at Kansas University,
Kansas City, MI, S.U.A.; “The Monthly”, Fordham
University, New York, S.U.A.; “Nuevo Amanecer
Cultural” (suplemento de El Nuevo Diaro), Managua,
Nicaragua; “The Thinker”, Metropolitan College of
New York, S.U.A., “Tempulli i Fjalës”, Albania i în
antologii în limbile corean i arab.
A publicat peste 300 de capitole în cri i articole.
A participat i prezentat comunicri tiinifice la peste
70 de congrese internaionale din S.U.A., Japonia,
Malta, Polonia.

Apofaza Apofaza Apofaza Apofaza

Cum vin caii pscând
pe norii cerului
domestici
dar fr de ei
aa va veni ziua aceea
dies illa
cu întunericul ascuns în lumin
din care vrei s te adapi
dar nu poi s bei

Norul necunoaterii
non posse scire
este punctul unde soarele
i-a-nghiit raza
Ilie mân caii
pe norii cerului
Venii de luai lumin
apoi întunericul
apofaza

Ca o lumin Ca o lumin Ca o lumin Ca o lumin lin lin lin lin

Luna se înal
peste peter
ca o lumin lin
a sfintei slave
peste credinciosul îngenuncheat
în rug
ea nu tie peste ce trece
cum el nu tie c-i
îngenuncheat
Atunci ai s mui munii
din loc
ca Maria Egipteanca
cea izbvit de stricciune
când te rogi dar nu mai tii
unde eti
i ce faci când deja ai devenit
rugciune

V VV V zut zut zut zut- -- -am pe Satana ca un fulger am pe Satana ca un fulger am pe Satana ca un fulger am pe Satana ca un fulger

Singurtatea are forma
peterii
de aceea când ai czut
în ea simi c eti captiv
întunericul i umezeala
nu conteaz
doar forma
te face s stai acolo
cu sau fr motiv
Dup un timp
captivitatea i se pare frumoas
acesta este lucrul cel mai grav
Lazre vino afar
i se spune
nu
tu rspunzi
cci nu tii c eti
de moarte bolnav

Singurtatea îl cerne
pe cel slab de cel puternic
aa cum se cern duhurile
în vzduh
în faa credinei
aa cum soldaii rstignirii
s-au fcut ca nite mori
în clipa cea mare a învierii
a biruinei

Vzut-am pe Satana
ca un fulger din cer
czând
spunea proorocul
ca un fulger cade
i înaintea ta
atunci când mergi spre zorii
zilei a opta
strbtând noaptea aceasta
28
cu moartea pe moarte clcând
ca atunci când ai curat
de demoni
pustia
i-ai adus-o în ea
pe Maria Egipteanca Maria

Singurtatea pare mult mai frumoas
nu-i aa Gellu Dorian
când stai singur în faa lui Dumnezeu
când stai în peter
ca Iona în pântecele chitului
i te întrebi
cine zic oamenii c sunt eu?

Un înger literar botezând universul Un înger literar botezând universul Un înger literar botezând universul Un înger literar botezând universul

Toi prietenii mei
s-au clugrit
implicit M.N.Rusu,
Aurel Sasu, Mihaela Albu,
Vasile Andru, Gellu Dorian,
Ioan N. Roca i ceilali
mi-au luat-o înainte
aa-mi trebuie
dac am ales teologii
teologii se clugresc ultimii
barba nu conteaz
la unii crete în afar
la alii înuntru sau în ambele sensuri
problema e cum stai singur
în faa lui Dumnezeu
nu-i aa Gelule
Clugria interioar nu-i utopie
M.N.Rusu tie asta de mult
Andrule, Andrule
cum o iei pe Mihaela
în isihia imperiului tu
poate ne spune Aurel
care e duhovnicul nostru
nealterat
de prejudecata lumii acesteia
el care pleac cu îngerii
Veronici Balaj
la arat
sau poate Nelu Roca
ce-i construiete filosofia
precum Kant
pe cerul infinit de albastru
ca-n visul neîmplinit
al Genovenei de Brabant
Prietenii mei clugrii înainte-mi
piramide vii
navigând
prin galaxiile acestui eon
în curând voi da binecuvântare
de liturghie
i glasurile lor vor sfini universul
Kirie eleison
Toi au sfinit cele din jur
fiecare în felul su
ca Adam dup facerea lumii
dând nume fiecrui lucru
pentru a-l feri de cel ru
Fiecare prieten al meu
este un înger literar botezând
universul
i-l fac s creasc
cum criticii ne cresc pe noi
poeii
i fac s ne scânteie versul

Men Men Men Men iune iune iune iune
Ion Ion Ion IonMaria Maria Maria Maria, ,, , profesor
Colegiul Naional „Elena Cuza” din Craiova
28-10-1961, Craiova.

Volume de versuri: „Patmos”, „Balene zburând",
„Dincolo de zid”, „Povestiri din cartierul de est",
„Poziia Lotus”. Câteva premii: Premiul de debut al
Filialei Craiova al USR, 2002. Premiul pentru volum
de poezie la Festivalul Internaional de poezie,
Sighetul Marmaiei, 2008. Premiul I la Concursul
Naional de poezie „George Cobuc”, Bistria 2008,
Premiul pentru volum de poezie la Festivalul-Concurs
„Armonii de primvar”, Vieul de Sus, 2009. Premiul
Revistei „Contemporanul la Festivalul Internaional
„Lucian Blaga”, Sebe, 2010.

ce ce ce ce- -- - i spune dragostea i spune dragostea i spune dragostea i spune dragostea

m ag de ultima iubire ca de o boal veche
o boal cu picioare multe
care îi spune atâtea
despre tine
i despre toi oamenii
se spune c într-o zi toi
vom fi sntoi
atunci va fi a doua venire
cea care nu are nevoie de paaport
te-am iubit Julieta
cu disperarea butorului
de votc
ce intr în cârcium
ca într-o biseric
i se roag în faa
paharului gol
i minune
acesta se umple
de la sine


29
ochii mei ochii mei ochii mei ochii mei

vd tot mai puin
întunericul e prezent peste tot
chiar i atunci când cerul e limpede
ca un plâns de copil
viaa mea se înfoar într-un ghem
nu tiu ce pisic se va juca cu ea
sper s o fac fericit

undeva st scris
c va iei unul cu hain lung
din mare
i va aduce mult suferin
eu nu-l voi vedea
ochii mei sunt aintii
spre casa ta Julieta
dincolo de dealurile
pe care –dac vei veni-
le voi despica
aa cum Moise
despica o mare

pe platourile înalte pe platourile înalte pe platourile înalte pe platourile înalte

pe platourile înalte
ale munilor
acolo m sfâie vulturul
în ateptarea ta Julieta
i de fiecare dat ficatul meu
are chipul tu
sunt o carte veche
pe care nu mai poi s-o traduci
în ateptarea ta toate paginile
s-au albit
i s-au fcut cumini
de când stau aici sus
pe platourile înalte
nu mai tiu s cânt
paharul meu cu ap
ori cu votc
s-a umplut dar nu mai tiu
s-l duc la gur
sunt o statuie sunt un sfinx
am uitat toate cuvintele
cu toate astea
dragostea mea tie
nenumrat de multe vise

te voi a te voi a te voi a te voi a tepta tepta tepta tepta
te voi atepta julieta
o infinitate de ani
dac va fi nevoie
aa cum stau aici puin aplecat
atingând cerul cu ceafa
i îngropat pân la biserici
în pmânt
între noi se insinueaz tceri
mai lungi decât tunelurile
din elveia
i clipele au greutatea
catedralelor gotice
cineva ne-a pictat
în tabloul singurtii
eu alerg înt-o culoare
tu în alta
ca dou aripi
ale unui înger
dac va fi nevoie
te voi atepta o infinitate
de ani
i din secundele care ne despart
voi construi
un paradis
în care nu va exista
niciun mr

Men Men Men Men iune iune iune iune
Ariadna Ariadna Ariadna Ariadna Petri Petri Petri Petri, student
09.09.1986, Ploieti.

Volume personale Volume personale Volume personale Volume personale i colective i colective i colective i colective: :: :
Debut editorial „Firul Ariadnei”, Biblioteca „Nicolae
Iorga”, Ploieti, 2002; „Cuvintele Luminii”/”The Words
of Light” Ed. Paralela 45, Piteti, 2005; Instantáneas
en cuatro hilos” (în spaniol), Ed. Niram Art, Madrid,
Spania, 2010; Antologia Literar „Armonii de toamn”
Antologia de versuri i proz scurt „La porile
visului”, Biblioteca Judeean „Nicolae Iorga”, 2001;
Antologia de versuri i proz scurt „Solilocvii”,
Biblioteca Judeean „Nicolae Iorga”, 2002; „Vorbirea
Mâinii”, Antologie liric a laureaior concursului de
poezie „Nichita Stnescu” Ed. Libertas, 2003

Apari Apari Apari Apari ii în reviste literare. ii în reviste literare. ii în reviste literare. ii în reviste literare.
”Liceeni” (Ploieti), „Gazeta de Transilvania” (Braov),
„Dealul Melcilor” (Braov), „Oglinda Literar”
(Focani), „Revista Noua” (Câmpina), „Calende”
(Pitei), „Poesis” (Satu Mare), „Poezia” (Bucureti),
Revista Sud (Bucureti), „Contemporanul” (Bucureti),
„Intercultural” (Bucureti), „Literatorul” (Bucureti),
Confluene” (Oravia), „Arrarat” (Bucureti), „Dacia”
„Literara” (Iai),” Antares” (Galai), Euforion (Sibiu),
„Sinteze Literare” (Ploieti), „Axioma” (Ploieti),
„Atitudini (Ploieti, serie veche i nou), „Vatra”
(Mure), „Adam International Review” (Gran Bretaña),
„Madrid en Marco” (Madrid), „Cuadernos Literarios”
(Madrid), „Niram Art” (Madrid).
Premii ob Premii ob Premii ob Premii ob inute/sel inute/sel inute/sel inute/selectiv: ectiv: ectiv: ectiv: locul I - Concursul
internaional epistolar pentru copii i tineret,
organizat de Pot Român i Ministerul Educaiei i
Cercetrii, „Scrisoare pentru cineva care îmi lipsete”,
30
2004: Premiul III la cocursul de poezie „Nichita
Stnescu”, Ploieti, 2005: Premiul I pentru debut în
manuscris pentru volumul „Cuvintele luminii” acordat
de Ministerul Culturii i Cultelor i Fundaia Cultural
„Antares”, Galai, 2006: Premiul „Darie Magheru”
pentru debut în poezie pentru volumul „Cuvintele
luminii” / The Words of Light” al Uniunii Scriitorilor
din România, Filiala Braov, Premiul I la concursul
literar “Mihai Eminescu”, Oravia, 2009, Expoziie de
poezie: Ariadna Petri, 2009– Serata literar organizat
de cenaclul „ArtGotica”, Sibiu, Prezentri ale
volumului de versuri „Cuvintele luminii” / The Words
of Light”: 2005 – 2009, “A Romanian Musical
Adventure” „Festival and Book Launch- poetry by
Ariadna Petri”, sub patronajul Institutului Cultural
Român, Ambasada României in R.U., Londra, 2006,
Festivalul de poezie “A Romanian Poetry Festival”,
Universitatea Sheffield, Marea Britanie, 2006

Instantaneu cu ciocan Instantaneu cu ciocan Instantaneu cu ciocan Instantaneu cu ciocan

Ciocan sfrâmând easta mielului pe prispa pe care
dormeau vara bunicii mei:
creierul eliberat palpit
se scurge gândul lui
sângele victorios zburda spre temelie
creierul se clete cu ceap
bunicii mei au fost la rzboi
toamna se secer ara
dormeau oraele sub cuvânt

pe prispa roas de cari mielul a mâncat cânepa care
întins pe easta pietrelor din râu s-ar fi sfrâmat în
plasa de prins ciocanul.

Instantaneu cu secer Instantaneu cu secer Instantaneu cu secer Instantaneu cu secer

Privind în oglinda din apusul sângerând am vzut
secerând oi. Apoi cum se înnegrea cerul, apoi o iarb gri,
apoi copii cu mâinile de oel-inox i în urm gol.

În secunda mea m-am întors s culeg prunii i s adun
porumbul.
În faa putii îmi spuneai: „Ai fost în Valea Plângerii!”
În faa putii îmi spuneau: „Toi suntem în tine, sau am
fost!” Toi suntem tu, sau vom fi.

Instantaneu cu spa Instantaneu cu spa Instantaneu cu spa Instantaneu cu spa iu negativ iu negativ iu negativ iu negativ

Puls 168 la dou zile dup detonare.
Nscut spiral într-un cer de ape, înoi în zborul tu
czut, ca un înger în îmbriarea strpuns. Un
pumnal strfulgera uneori bulele de aer în zbor marin.
Profunzimi mai mari decât noi ne absorbeau ca un
spaiu negativ inundat de lumin. Ne cambram în zbor
s înotm mai lin prin aerul din ap, mereu în noi,
mereu afar. Mreia ateptrii i mreia momentului
se întrupeaz în unica spiral a luminii. Ne încletm i
ne descletm neîncetat pentru a ne potrivi mai bine
îngenuncherea pân când ni se tocesc picioarele i de tot
cdem pân când ni se tocesc trupurile i de tot
îngenunchem. Pân când tcerea se va revrsa din
unicul punct din centrul i sfâritul i începutul ei. Ca
dou unice artificii ale unui foc, revrsate în direcii
diametral opuse i care se reîntâlnesc în cderea
parabolic. Plutind pe apa de sub florile din jungl, un
râu spre golf, spre oameni i spre mare.

Ca un luceafr hristos te ridicai cu toat haita de vise
din adâncurile mele.

I II Instantaneu pe lacul Chapultepec nstantaneu pe lacul Chapultepec nstantaneu pe lacul Chapultepec nstantaneu pe lacul Chapultepec

Din inima mea de tigru ânesc trei aorte zdrobite, se
azvârle spre inima de panter neagr, ca un pianjen
care umple camera. La salonul de art spaniol plâng
pe zpad inimile cu trei aorte zdrobite. O armat de
inimi, cu aorte legate de mitraliere i seri pe balconul
nostru luxuriant portocaliu aplecat in plié peste lac.
Membre rupte, cu uvoaie ca o auror boreal.
Patruzeciidoi de chinezi indecii ca nite meduze pe
apa sâmbetei. Întunericul pietrificat se sprijinea de
gardul rupt al cimitirului. Un bâlci mai sus pe deal i
nite oameni semiautomai.

Men Men Men Men iune iune iune iune
Lic Lic Lic Lic Pavel Pavel Pavel Pavel, pensionar
22.02.1950, Crângeni, Teleorman.

Membru al U.S.R. din 1996, membru al U.Z.P. din
1991. Lucrri publicate: “O lume minunat”, “Numai
zâmbet numai soare”, “Hai s colorm poveti”,
“Miastra i prinul”, “Prieteni necuvânttori”, “Zvon
de primvar” - toate versuri pentru copii, “Mgarul i
alegtorii” – fabule”, “Conjuraia nebunilor”- proz
umoristic, “Printre zei i lupi de mare” - însemnri de
cltorie. Premii: locul II pentru creaii literare
umoristice la Festivalul umorului “C. Tnase”-Vaslui,
1982 i 1984, Marele premiu la Festivalul umorului
cazon Sibiu 1991, meniune la Concursul internaional
de poezie STARPRESS 2010.

La Mi La Mi La Mi La Mizil, Julietto! zil, Julietto! zil, Julietto! zil, Julietto!

Disear, Julieto, te scot de la azil,
S-i dau un mic i-o bere în gar la Mizil;
Sosi-vom cu expresul de noapte sau de zi
Care-n vestita urbe un ceas va poposi.
Iar când în gar trenuri vor fluiera discret,
Eu îi voi recita din Shakespeare un sonet
Dar, iart-m, uitasem c nu prea-l agreezi,
De-aceea fi-voi însumi aed între aezi.
31
În trosnetul de ine, o s-mi vibreze pixul
Ca s te pun în versuri, s lai în urm Styxul
i s lsm Verona, la dracu tragedia,
Cci în Mizil i moartea iubete comedia.

Putem schimba, iubito, al vieii noastre curs
Dac-n Mizil particip cu versuri la concurs,
În care s art cât de frumos sughii
Dup un mic i-o bere în gar ghiftuii.
Îi spun toate acestea dar nu de sub balcon,
Ci doar printr-un e-mail c-aa e de bon-ton,
Aadar, Julieto, f-i repede valiza,
S-ajungem la concurs cât nu-l termin criza!

Concediu Concediu Concediu Concediu

Asculi, iubito, cum danseaz ploaia
În anotimpul frunzelor pierdute?
Ce singuri stm, cu inimile mute
Dei de-afar iar ne strig oaia.

De-atâtea zile plou mocnete,
Dar las-o-ncolo de melancolie,
E în Mizil atâta poezie:
Ascult vaca ce duios mugete!

S ne trezim acum din amorire
i s privim pe geam în curtea veche,
O, iat porcii-n balt, ce pereche,
Cât de romantic grohie-a iubire!

E-o-ntoarcere, iubito, la natur,
Doar tu ai vrut concediul la prini,
De ce mai strângi acum aa din dini?
Sau strânge totui, ca s taci din gur!

Omagiu Omagiu Omagiu Omagiu

Îngenunchez în faa ta, femeie,
Uimit c-ai fost cândva la mine-n trup,
Din coasta-mi însumi vrut-am s te rup
S-sufleeti a lumii epopee.

Cci Dumnezeu n-a vrut s m sfâie
Pentru pcatul nostru cel dintâi,
La care tu eti pus cptâi
Cum Biblia îl trece-n venicie.

Nu ai greit când arpele minciunii
Te-a amgit cu fructul interzis,
Ci eu am vrut s plec din paradis,
Robit de trupul închinat minunii.
tiam c moartea de atunci mi-e dat
i c rânei îi voi fi un rob,
tiam c voi sfâri ca un neghiob,
Dar tu eti nemurire-adevrat!
Cr Cr Cr Criz iz iz iz malefic malefic malefic malefic

Clii au intrat în omaj tehnic:
Din cauza crizei mondiale
A sczut producia
De cruci
i de piroane
Iar martirii,
Fiind prea sraci
Cu duhul,
Nu le pot cumpra
Din venituri proprii
Pentru a-i permite luxul
Rstignirii.

Ca s parvin,
Unii au încercat s se lipeasc
De ochiul dracului,
Îns el i-a respins
Pentru c miroseau a tmâie.
Vzând c tot mai muli cretini
Îl caut,
Ca s-i salveze inutul,
Satana a pus în calea lor
Un indicator de circulaie
Cu sens obligatoriu
Spre Golgota.

M MM Men en en en iune iune iune iune
Ana Maria Ana Maria Ana Maria Ana Maria Zlavog Zlavog Zlavog Zlavog
Profesor de limba i literatura român, Colegiul
Naional „N. Blcescu” Brila
18 martie 1972, Brila
Prezent în antologiile: „În umbra salcâmilor”, Centrul
de Creaie, Brila, 1998
„Drumuri de spice”, Uzdin, Iugoslavia, Editura
Augusta, Timioara, 1999
„Din vadurile Chiralinei”, Antologie de literatur
contemporan brilean, vol. II, Editura Ex Libris,
2005
„Porni Luceafrul”, Botoani, ediiile din 1994 i 1995
„Junimea, azi", Muzeul Literaturii Române Iai, 1996
„Caietele Balcanica” 2010, Editura Proilavia, Brila
„Antologia vinovatelor plceri”, Asociaia Culturala
Maria Domina, 2010
Referine critice în volume
- „Dicionar de scriitori ieeni contemporani”-
coordonator Nicolae Busuioc
- „Prezene brilene în spiritualitatea româneasc”,
ediia a II-a, 1994-
- „Scriitori brileni de azi”- Aurel M. Buricea, Editura
Danubiu, Brila, 2008
- „Dicionarul scriitorilor brileni”, Ed.Proilavia, 2010
Premii ob Premii ob Premii ob Premii ob inute/ inute/ inute/ inute/selectiv: selectiv: selectiv: selectiv:
Premiile pentru eseu:
- premiul revistei „Convorbiri literare” la Concursul
32
„Porni Luceafrul...”, 1996
- premiul revistei „Dacia Literar” la Concursul „Porni
Luceafrul...”, 1995
- meniune, „Motenirea Vcretilor”, 1994
- premiul I, Concursul Naional „M.Eminescu”,
Oravia, 1997
Premiile pentru poezie:
- premiul naional de debut în volum „Aurel
Dumitracu” pentru manuscrisul „Galeriile de Art”,
publicat la Editura Timpul, Iai, 1996
- Marele Premiu „Porni Luceafrul...”, 1995
- premiul revistei „Timpul” la Concursul „Porni
Luceafrul...”, 1995
- premiul I la Concursul „Panait Cerna”, Tulcea, 1994
- premiul I la Concursul „G.Cobuc”, 1994
- premiul III la Concursul „V.Voiculescu”, în 1994, 95
- premiul III la Festivalul Internaional „Drumuri de
spice”, Uzdin, Iugoslavia,1995
- premiul Asociaiei Scriitorilor din Iai, 1996, la
Concursul „Junimea”
- premiul II i premiul special pentru poezie tânr
„Constantin tefuriuc”, la Concursul „Magda Isanos,
Eusebiu Camilar”, 1995
- premiul III i premiul revistei „Ateneu” la Concursul
„G.Bacovia”, 1994
- premiul revistelor „Poesis” i „Saeculum” la Concursul
„V.Lucaciu”, 1996
- meniune i premiul revistei „Banatul” la Concursul
„N.Labi”, 1994
- premiul II la Concursul „N.Labi”, 1995
Prezene, contribuii
- membru al Cenaclului „Junimea” i al Societii
Culturale „Junimea 90”, Iai ( 1992-1996)
- colaborator la Radio Iai, 1992- 1994
- redactor de rubric la revistele” Cronica” ( rubrica
„Meniuni critice”, 1993-1995) i „Convorbiri literare”
(rubrica “Accente”, 1996-1998)
- redactor la secia cultur a cotidianului
„Independentul”, Iai, 1996-1997
- semnarea prefeelor volumelor de poezii „Dincolo de
mine” (V.Bjenaru, prefa scris în colaborare) i
„Colivia cu unicorni” (Gh.Rotaru), autori brileni,
Cenaclul online „Noduri i semne” Galai

R RR Rareori norilor li se face mil areori norilor li se face mil areori norilor li se face mil areori norilor li se face mil de cer de cer de cer de cer

M-am întrebat adeseori de ce norii nu au nume,
de ce nimeni nu s-a gândit s le gseasc
simboluri înlnuite pe degete,
s le învârte pe inelar i apoi s scrie despre ele
idile blamate de stele, planete, comete încovoiate de frig,
de ce nimic ieit din comun
nu li se întâmpl norilor fr umbre i ploi,
în sanctuarul aurorei boreale sufocate de atomi
ce se nasc odat cu muzica sferelor,
când limbile de foc ale cerului împletit în codie rebele
ne înspimânt cu imaterialitatea lor
dar ne garanteaz c, poate, odat i-odat
ar fi timpul s devenim nemuritori.
Rareori norilor fr nume li se face mil de cer i de noi,
nestingherii ateptând clipa de graie a facerii
în dinastia culorilor de 24 de karate
în care instinctul de a fi radical se msoar în pâini de
hârtie
ca mana preasfânt ce le acoper feele încercnate
s nu le recunoasc aerul îmblsmat în cobze-ndoite
de mâini clandestine, nevzute de oameni,
i departe, în cerul din cer,
în ploaia de mai pe care împietrit i azi o descânt i-o
admir,
s alung de norii acetia sublimi
stigmatul tcerii definitive.

Dup Dup Dup Dup - -- -amiaz amiaz amiaz amiaz vom înv vom înv vom înv vom înv a la chimie în a la chimie în a la chimie în a la chimie în
buc buc buc buc t tt t ria de var ria de var ria de var ria de var

Nu conteaz cine spune azi nu mai avem bani de pâine.
Nu conteaz dac mai avem sau nu suficient putere
renscut din cuvinte de foc atunci când credem
c putem s lsm dintr-o simpl cdere timpul în loc,
uscat în fum de igri girat ecologic, la aceeai mas
rotund
din buctria de var unde mereu ceapa are gust
fierbinte
i din acest capriciu oamenii închid ochii înainte de
vreme,
fr a li se împlini ruga din miez de noapte, copleit de
patim.
Ruga pudrat cu lacrimile
ce se formeaz discret în podul palmelor
ca un scut de lumin strâns în curele,
izvorât din neputina altor ochi
de-a privi în gol cum se zbat puii în goace subiri,
subiri
încât i-e mil s-i atingi sub arip
chiar i în joaca de bee-ncruciate i mingi de cârp,
s nu se frâng odat cu puful lor glbior i zborul
încordat,
nevinovat, pe care de mai multe ori am pariat
c dintr-un simplu moft grosolan s-a nscut la ar
povestea-ndoliat cu gripa aviar
din toamn pân târziu, în primvar.
i apoi, în mod repetat,
în fiecare ajun de Sânt Mrie,
pe când învam la chimie,
bobocii de ra se ascundeau în papucii de paie
splai pe pragul din buctrie,
unde nelinitii concurau cu greierii
în materie de chenzin neprimit la termen
pentru masa lor zilnic.
Acum nu mai mir pe nimeni c buctria de var
33
e un imens paradis, o Arc a lui Noe în variant
modern,
un loc bun de întâlnire pentru cei ce-i ateapt cumini
perechea promis i cei care cresc pe lâng cas animale
de suflet.
În buctria de var dup-amiaz învm de drag la
chimie
cum inima pmântului se electrizeaz
de fiecare dat când laptele gros, auriu, se odihnete pe
iarb
în cni smluite cu lân
ca s-ntoarc din drum istoria lumii nescris pe lun.

Men Men Men Men iune iune iune iune
Cristian Petru B Cristian Petru B Cristian Petru B Cristian Petru B lan lan lan lan, scriitor
Sycamore Drive, SUA

27 iunie, Sibiu, scriitor, jurnalist, traductor, editor i
artist plastic român din Statele Unite ale Americii,
membru al Uniunii Scriitorilor din România i al
Academiei Româno-Americane de tiinte i Arte
(ARA), este autor al câtorva romane, piese de teatru,
scenarii cinematografice, dicionare, monografii, cri
de poezie, al Enciclopediei imnurilor de stat ale rilor
lumii i al unui Ghid de conversaie român-latin, primul
de acest fel din ar, ca, de altfel, i enciclopedia. A fost
profesor în România i Statele Unite, unde locuiete cu
familia în suburbia Glen Ellyn, de lâng Chicago

Globalizare Globalizare Globalizare Globalizare

Din tenebre adânci, impenetrabile,
Ei fac gargar cu contiina noastr,
Ei ne înfig în trup dejeciile metalice ale creierelor lor
înecate în grsime;
Ei ne pun în gur zbale de ghimpi i huri electronice,
dirijându-ne-n turme dezorientate;
Ei ne atârn de gât fericiri otrvite de plumb...
Ei dau drumul haitelor de câini hmesii ale crizelor
elaborate,
s sfâie naturaleea etniilor mapamondului rotund.
Ei le adulmec prbuirile acestora construindu-le
cavouri pe care s jubileze opind pe muni de valut.
Ei construiesc abatoare electronice de masacrare a
spiritului uman,
Ei planific rzboaie, pci, lideri, victime, eroi, eroine,
cine, unde, când, cum, cât, câi (câi s fie i câi s nu
fie). Ei proclam c muli înseamn gloat i-s
periculoi, greu de supus; c puini înseamn
neputincioi, dar robi valoroi.
Ei cer s fim cu toii aliniai sub firma lor luminoas:
„Corect Politic”...
Ei - “Big Brother”, noi – “Small Stupids”, idioi
drglai i utili...
Ei - maetri demonici de ah pervers, mânuitori de regi,
de regine, de preedini reeligibili; noi - nebuni, pioni,
cai sterilizai, cu cpestre pe bot;
Ei - planificatori de E-uri, de aspartamuri, de prafuri
tâmpitifere,
Ei - plantatori de antene cu kilobii linititori de spirite
agitate,
Ei ne schimb pretutindeni macazul destinelor noastre,
Ei sunt Constructorii Secretoi, fondând Ordinea
Dezordinii Mondiale!
Ei ne transform în numere cu legitimaii de trei cifre
cu cozile-n sus;
Ei ne sap pretutindeni gropi uriae, acoperite cu
covoare subiri de iarb i flori,
invitându-ne s ne bucurm de frumuseea lor....
„Ei”, „Ei”, „Ei” - adic... „Dânii”!!... „Dumnealor!”:
Montri invizibili, ascuni în buncrele de la porile
infernului!
Iar noi? Noi... pân când?
Pân când?

Harpa Harpa Harpa Harpa

Harpa uitat în miezul nopii
lâng fereastra deschis
într-o noapte de mai,
atins suav de razele lunii,
cânt singur...
Nu intrai! Lsai-o
s acompanieze-n tain
trilurile privighetorii
din tufiul de trandafiri de sub geam...

Briza flutur-ncet perdeaua,
însufleind-o
în ritmul sunetelor dulci,
abia perceptibile.

Ecouri Ecouri Ecouri Ecouri

La ce gândeti acum, nu cred c am idee...
Sgeile de ghea strpung inima soarelui deasupra
universului nostru acum îndeprtat.
Escaladez amintiri. Escaladez...
E-aa plcut urcuul virtual, chiar dac mai alunec i
mai cad,
dar m ridic i iari urc mai fascinat, tot mai fascinat.
Pe culmile lui secrete, clcate doar de paii inimii mele,
m înal ameit spre locul unde toate stelele rsreau
numai din mine.
Cuvintele tale au fost totdeauna roze i deplin
reverberante
în celulele gândului meu.
Un murmur melodic rsare i astzi din flori.
Priviri umane cu sclipiri subînelese
reflect undele lacului sacru din flora i fauna
amintirilor noastre.În sufletul meu mai rsun i-acum
ecoul sufletului tu.
34
Din piscurile montane cu mree zpezi însorite,
seninul cerului albastru se topea de dragul nostru
în puritatea cristalin a acestor zpezi orbitoare i reci,
transformate acum în picuri calde sub genele mele
tremurtoare.
Cred c ar trebui s culeg florile
rsrite din urmele pailor pe unde ai trecut,
pentru a le presa într-un ierbar cu vetejiri lente -
sau, mai degrab, cu o secer virgin de cristal tios,
s le retez fr mil, una câte una,
în ritmul picturilor de pe obrazul meu,
chiar dac florile toate ar ipa de durere.

În acest amurg târziu... În acest amurg târziu... În acest amurg târziu... În acest amurg târziu...

În acest amurg târziu,
când sgeile solare înjunghie blând aurul norilor,
însângerându-l,
spicele fragezi de grâu, cu mldieri feline de aer vratec,
îi mângâie pulpele superbe, ameitor de frumoase,
navigând triumfal prin mijlocul lanului
care fierbe lasciv în jurul splendorii tale...
Ele îmi rscolesc toi fiorii nelinitilor pgâne din mine.
Sub ocrotirea orizontului ce tremur arztor
pân în strfundurile deprtrilor,
eu te chem cu tonuri vrjite, aproape timide,
s-i urcm treptele orbitoare de raze hipnotizante,
s încercm a-i sparge voalul vulnerabil al puritii
provocatoare i apoi s cobor cu tine lin
într-o lume de basme efemere cu esene de fericiri
incredibile...
Tulburat, tu te sperii de vibraiile
ce le simi venind de dincolo de orizont,
izvorâte ciudat în sângele meu nelinitit
i revrsate în culorile apusului ameitor,
dei ochii mei te mângâie blând
ori te învluie cu consolri calde de-o clip,
reverberând toate culorile furate din ochii ti
i din incendiul amurgului
care, iat, încet, încet se stinge,
chemând umbrele nopii i ale uitrilor vinovate...

Men Men Men Men iune iune iune iune
Ioan Ioan Ioan Ioan Barb Barb Barb Barb, ,, , avocat
5.11.1960, Clan, Hunedoara.
Repere literare: „Tcerea ca o flacr”, poeme, Ed.
Cluza, Deva, 1998, debut editorial.
„Pictura de infinit”, poeme, Ed. ATU, Sibiu, 2010
“Sub via fiinei plâng strugurii”, poeme, 2010, Ed.
ATU, Sibiu. Premii:
premiul I pentru carte publicat, „Pictura de infinit”,
Concursul literar “Visul”, Ortie, Ed. a V-a , 2010;
premiul I al revistei „Cenaclul de la Pltini”, Concursul
de poezie „Astenie de primvar”, 2010; premiul II,
Concursul literar naional „Carmen Patriae” Braov,
Colaborri „Agonia”, „Roliteratura”, „Bocancul literar”.
nebunia nebunia nebunia nebunia

vântul îmi fura igrile
m cuta prin buzunare
gsea bileele de dragoste
în fiecare noapte fuma o femeie
trgea adânc în plmâni
cerul de culoarea tutunului
când expira aerul descria
mici rotocoale albastre

toi brbaii erau înnebunii
ameii în fiecare diminea
furau igri de pe tejgheaua vântului
de fapt acesta era un recepioner galant
îi primea invitaii la poarta oraului
în ziua liber îi ducea inima
ca pe un portofel sub aripi
o aga cu butonii de la manete sub lun
pân ce mantia îi aluneca
sub nori se fcea frig

prin taverne se auzeau brbaii
tuind intoxicai de plcere
în jurul meselor de stejar
îi fumau zilele
scuipau pe jos tcerile din ei
mirosea a coctail
votc zitnaia cu sentimente
dup o sptmân de nebunie
mi-a crescut în piept
o plant carnivor
a doua zi avea cerul gurii umflat
sfrma pietrele din sânge ca un concasor
când se oprea din mestecat
auzeam cum noaptea cânta la clavecin
lua inima ta din scrumier
o scutura de scrum trgea un fum
i flirta
dac te-a iubi în toamna asta
o singur noapte mai atept
voi intra în încperea oglinzilor
viaa îmi va face semne cu batista
înrmat în fiecare perete
voi admira-o în timp ce se va îndeprta
lsând în urm prezentul
o inim uitat într-un trunchi uscat de copac
dup transplant

toamna mi-a ridicat pleoapele
cu degetele înepate de spini
de pe crengi frunzele ce se druiesc
îmi plutesc prin sânge în deriv
printre mici brcue de hârtie
i deodat aud cum te apropii
din rochia ta picur în boabe mici întunericul
35
te prsesc ultimele oapte
fonesc rostogolite pe scara de piatr
descoperind o alt diminea

dac te-a iubi în ceasul acesta
i-a muca inima ca pe un mr
m vei cunoate dup buzele arse de sînge
vei simi timpul deschizând o sticl cu vin
în anticamer
deirându-i aburul într-un suspin

în zori ceaa îi va îmbrca sufletul în catifea
te va rscoli urma trecerii mele
ca amintirile unui mort
purtate printre ciulinii nopii de un strigoi

Men Men Men Men iune iune iune iune
Aida Aida Aida Aida Hancer Hancer Hancer Hancer, ,, , student
15.03.1989, Bucureti.

Poet, redactor la „Bucovina literar”, membr a
Societii Scriitorilor Bucovineni.
Colaborri la: „România literar”, „Convorbiri literare”,
„Poesis”, Tribuna, Apostrof, Tomis, „Dacia literar” etc
Debut publicistic-„Luceafrul”- 2007
Debut editorial- „Amadiada”, Princeps Ed. Iai, 2008
„Eva nimnui”, Vinea, 2008
Cronici ale volumelor de debut:
Horia Gârbea (“Luceafrul”)
Claudiu Komartin (www.egophobia.ro)
Felix Nicolau (“Luceafrul”), Valeria Manta-Ticuu,
Gellu Dorian (“Convorbiri literare”), erban Axinte
(“Convorbiri literare”)
Nicolae one prefa la volumul “Eva nimnui”
Daniel Corbu prefa volum “Amadiada”
Florin Caragiu (“Vatra”)
-prezent în culegerea de texte critice “Anticanonice”-
Felix Nicolau, „Tritonic”,
-prezent în Antologia de texte critice „Cititorul de
Poezie”, semnat de Gellu Dorian
-apare cu pagini de poezie tradus în sârb în revista
româneasc “Europa”, din Novi-Sad
-poeme în curs de traducere în sloven (unul dintre
volume).
Premii/ Premii/ Premii/ Premii/selectiv selectiv selectiv selectiv:
-premiul I la concursul de poezie „Arena cu vistori”-
Piteti-2007
-Marele premiu la concursul de poezie „Provers”-Nicula
2007
-premiu revistei „Poesis” la concursul de poezie
„Provers”-Nicula 2007
-Marele premiu la Concursul Naional de poezie „Tudor
Arghezi”-Tg-Jiu –seciunea manuscris-mai 2007
-Marele premiu la Festivalul Naional de poezie
„Costache Conachi”-Tecuci
-premiul editurii „Princeps-Edit”-la Festivalul
Naional de Poezie „Porni Luceafrul”2007
-Marele premiu la Festivalul Naional de poezie “Lira
de Argint- Alexandru Sihleanu 2007
-Marele premiu la Festivalul Naional de poezie
„Agatha Grigorescu Bacovia”2007
-Premiul I la Festivalul Naional „Varlaam”2007
-premiu I la Festivalul Naional „Vasile
Voiculescu”2007
-Marele premiu la Festivalul Naional de poezie „Iulia
Hasdeu”-Chisinu 2007(Uniunea Scriitorilor din
Republica Moldova).
-Marele premiu(premiul de debut în volum) la Concursul
Naional de poezie „Gheorghe Pitu” 2008
-premiul II la Concursul de poezie „În dulcele stil
modern”. 2008
Premii pentru volumele de debut:
-Premiul pentru debut al Fundaiei i revistei
„Luceafrul”, Bucureti , 2008
-premiul pentru cel mai bun volum de poezie al anului
2008 la la Festivalul Naional „Avangarda XII”,
pentru volumul “Eva nimnui”
-Premiul Festivalului Internaional “Ronald Gasparic”-
Iai ,2009 pentru Amadiada
-Premiul Uniunii Scriitorilor-Iai-“Amadiada”, 2009
-Nominalizare la premiile anuale Euridice pentru
ambele volume, Bucureti, 2009
-Lecturi în cenaclurile bucuretene: “Euridice”,
Cenaclul de la muzeu
-invitat la Festivalul Internaional Colonia literar de
la Cortanovci- Serbia (Novi Sad), septembrie-2009
-lecturi în cadrul Serilor de Poezie Sinapsa- Sala
Oglinzilor a Uniunii Scriitorilor (Bucureti) alturi de:
Ana Blandiana, Ioan es Pop, Constana Buzea, Liliana
Ursu, Marian Drghici, Paul Aretzu, Nicolae Tzone,
Octavian Soviany
-lecturi Primvara Poeilor- Colegiul Naional „Jean
Monet”, alturi de Mihail Glanu i Peter Sragher
-prezena în emisiuni la Radio România Actualiti i
Radio România Cultural (Generaia 2000, realizator
Dana Pitrop)2008

Hohot Hohot Hohot Hohot

dintre toi eu nu pot s râd
coloana mea vertebral nu poate s zâmbeasc
nu se poate întoarce brusc
nu hohotesc vertebrele nu se încalec
e linite un arpe blând s-a oprit pe spatele meu
un arpe de cas care nu provoac scandaluri
ci st linitit se preface c-i mort i viseaz
c-i într-un ou viu de erpoaic
dintre toate loviturile
una singur îi face loc în carne
i-o trage la loc ca pe o plapum
aceea rmâne un semn c jumate hohotete
i jumatea cealalt poate s tac
36
între ele vameul st tolnit
i aproape c i se vd oasele
deasupra plutete un fir de sânge
ca o fund a norocului
putea s m despice pur i simplu
dar maic-sa-i rafinarea
i arpele îi las capul pe moale ca o feti
cheal i sincer

Banquet Banquet Banquet Banquet

undeva în cer se discut obsesiile noastre
i noi stm linitii
bolnavi terminali la petrecerea de crciun
ologii primesc invitaia la dans a reginei

în linite nu poi s faci un pas greit dac n-ai picioare
dar de la brâu în sus s urli cu mâinile

ca nite samovare spunea makine
nenorocite de samovare împrite-n oribile ceti
chinezeti
din ele sorb guri care cândva srutau
i-i lsau srutate picioarele

cu ochii apatici ca nite melci mângâiai de gene
vorbim ceaiul fââie
petrecerea muilor
un fast al naturii aproape executate
în mijlocul creia un samovar încearc
s se ridice înspre tavan
i fiecare parte a corpului lui delireaz
i fiecare parte a corpului lui sunt chiar ceilali
care stau pe coate
semn al îngenuncherii mâinilor

samovare v rugm fierbei-ne ceaiul
gurile-s ca floarea uscat de tei
dansul v pate pe dinuntru
Dumnezeu v-agit ca pe manunchiuri
de chei

Glanda p Glanda p Glanda p Glanda p mântului mântului mântului mântului

tat noi vrem s te vindem diminea
vom da jos perdelele s te acopere
soarele oraului cu obraji de vin oranj
îngheat
noi stm cu tine în groap numai în primele
cinci minute ale morii tale
ca s ne spui ce vd porcii în ziua nunii stpânilor
f-ne loc lâng tine
cinci minute între cutele hainei tale
ca un fulger între scândurile din gard sau
o femeie subire dând pe-o rztoare hainele murdare
ale familiei
tat în cas mizeria crete ca apele
i ne umple de linite. soarele apas pedala coului de
gunoi se deschide
o gur a neplcerii
îmbrac-te eroii ti preferai au parcat mainile
în ruinea ta
dar tatl calc prelung îi adun
pmântul mai aproape un sfânt cu
pmânt sub picioare. el locuiete o gland
jos în pmânt
noi stm în picioare îi gâdilm orgoliul
dar eu dau primele semne de disperare
îmi fluture mâinile în aer ca într-un aluat
urc în gleat i fac semn
s m scoat afar de-aici
unde sfinii latr ca animale de cas
i nu rmâne carne pe os
eu sunt copilaul oraului
eu sunt copilaul oraului i ridic spre tine
din asfalt mâinile
mie îmi bate inima cu bti de bormain
i pe dedesubtul oraului
ceretori cu brichetele readuc focul în peteri
m ridic din patul de dragoste
ca o macara înepenit i cobor în cellalt pat
ca un escavator cu pmânt în burt
oamenii m comand. cu ei prind lumea în brae
i-o strâng pân când îi ies ochii ca doi sâni
prin care lumea de jos este femeia lumii de sus
eu sunt copilaul oraului
i în fiecare duminic m rog cu geamul mainii deschis
i parbrizul splat
cu venele proeminente ca s vezi i tu
c acvariul s-a murdrit i sângele trebuie schimbat
ia-l cu gleata i adu-l înapoi cu pipeta
planteaz ca la început
sângele cu penseta
eu sunt copilaul oraului
i cel mai frumos rsrit de soare
crete din blana acestui ora
dup ce noapte de noapte
ai înfipt cuitul adânc în acelai loc
i lrgit noapte de noapte
i dimineaa ai s iei oraul-hermin
i ai s tragi cu cuitul prin el
liniile tramvaiului pe deasupra zpezii.

Men Men Men Men iune iune iune iune
Marilena Marilena Marilena Marilena Apostu Apostu Apostu Apostu, profesor documentarist
22 iunie 1969, Galai.
Prezent în Antologiile de poezie “Arta de a fi” i
“Armonii celeste” Galai, 2009
-în revista “Ecouri Literare”, Vaslui nr.4. 2009
-în Suplimentul literar al revistei ”Climate literare”
prefaat de Radu Cârneci ”Antologie de poezie i
proz “Boema” '33, vol. 4, Bucureti, 2010
37
Doar amintirea aripil Doar amintirea aripil Doar amintirea aripil Doar amintirea aripilor or or or

Pe strad doar nevzui trectori
i doar amintirea aripilor în umerii mei

luna îi sparge singurtatea-n fereastr

nerbdtoare atept trenul
cu clipe de halte uitate

i m visez culoare rsfat
în secundele privirilor tale

Aici între aceste ziduri

Aici între aceste ziduri am fost fericii
zidurile sunt tot aici tu eti foarte departe

ziua a murit de mult în zarzrul din dreptul ferestrei

m ghemuiesc în pat i m tot gândesc la tine
aerul din încpere crap de dor
i în jurul meu risipite pe jos
numai nopi nedormite
dimineaa deschid larg fereastra
respiraia mi se umple de frezii.

chipul tu m dezleag de albele nopi
ca s pot tri mai apropiat soarele

Plâng cu ochii mei Plâng cu ochii mei Plâng cu ochii mei Plâng cu ochii mei

Pe urma pailor
împini în frunze
plâng cu ochii mei de acum
privirea ta e un lemn dulce
ce m ateapt
în catedrala înlat de cuvinte

pân când luna urc un deal verde
pe umrul tu stâng

oare vom rmâne
doar intenia degetelor?

Frumoasa Frumoasa Frumoasa Frumoasa i zidul i zidul i zidul i zidul

Frumoasa femeie st tot lâng zid
are de vânzare
un strop de fericire
doi ochi albatri
trei slbiciuni
patru porii de încredere
cinci victorii oneste
ase opere de filosofie
apte reete pentru a cunoate splendoarea
opt vise rtcite
nou tceri în fgduin
zece anotimpuri de referin
chiar dac zidul e rece
ea zâmbete

Men Men Men Men iune iune iune iune
C CC Co oo onstantin nstantin nstantin nstantin Badea Badea Badea Badea, inginer peisagist
10.05.1958, irna, Prahova.

Pe proprie r Pe proprie r Pe proprie r Pe proprie r spundere spundere spundere spundere

A, sigur c da
am fost pe pajite
când vulturul a czut din cer;
bolovan cenuiu i greu

nu m-am repezit
precum odinioar
patriarhii din Ierusalim
la piatra gsit
prin preajma
Mormântului Sfânt
s caute texte scrise
de Dumnezeu
pe proprie rspundere
v spun

nu m-am repezit
cu barba-n vânt i
împiedicându-m-n veminte

eu ce a fi gsit
în gua vulturului inert:
resturi din iedul de capr neagr
rpit dintre stânci
câteva codie
srmanii oricei de munte
poate pene i multe sferdii de oase

am stat pe loc
pe proprie rspundere v spun
m-am cutremurat
cum furnicile aliniate
se-ndreptau cu pai siguri
de infanterist
ctre ochii lui stini i reci!

Men Men Men Men iune iune iune iune
Magda Magda Magda Magda Botezat Botezat Botezat Botezat, profesor
25.08.1985, Suceava.

Timpul viu Timpul viu Timpul viu Timpul viu

Nimic candid în zborul nostru de lemn:
Eu, tu, aceeai pereche de aripi
38
i crucea pe care o purtm împreun.
Cotidianul muc din noi clipe dragi:
ne trezim, ne splm, mergem la serviciu, dormim
apoi iar
ne trezim, ne splm, mergem la serviciu i dormim
devreme
Ca s fim odihnii mâine când
ne trezim din nou.
i din când în când
Ne omorâm timpul privind la televizor tirile,
Ne întrebm când va trece criza mondial,
Cum a murit Punescu
i de ce nu avem timp viu-
Timp de topit cu privirea un rsrit la
malul mrii sau la
balconul de la etajul V mcar
Timp de ghicit în palm fuga sfinilor prin
oameni
Timp de cuprins cri cu inima, ca pe vremuri
când eram tineri.

De ce nu avem timp viu?
Timp de dragoste prin diverse locaii
cu umerii goi i trupurile arse
de fiorul omidelor în metamorfoz.
Cu crengile împreunate, încletate, înrobite de pasiune,
Cu sfârcurile tari.
Avizi dup buze mucate pân la sânge
i niciodat prea obosii ca s-o lum de la capt...

Nu avem timp viu pentru c
ne-au legat picioarele,
ne-au întors cu spatele unul la cellalt
i ne-au tiat aripile anii.
Vom pierde i crucea îndat!
Azi te iubesc mai mult ca întotdeauna
i mai puin ca niciodat!

Bacovia al nostru Bacovia al nostru Bacovia al nostru Bacovia al nostru

iubito, închide ochii încercnai sublim
înainte de vreme, vreau s vd i azi
cum peste pleoapele tale se scutur cireii...
mi-e foame de forme, iubito,
mi-e sete de nori, iubito,
mi-e multe de tine, iubito;
cu ochii închii am deschide visele
tii tu - cutiile acelea cu funde roz i cu
miros de infinit
la care nu îndrznim s umblm
decât atunci când ne zvâcnesc tâmplele;
am deschide visele i am evada
(pentru a câta oar, iubito, pentru a mia oar)
în parcul solitar cu copaci goi,
cu psri albe, psri negre
i cu B BB Bacovia acovia acovia acovia alturi scriind
poezia noastr de dragoste:
ochii notri, iubito
cutiile noastre cu funde roz
B BB Bacovia acovia acovia acovia al nostru, iubito
i nebunia noastr de dragoste
P PP Punct. unct. unct. unct.

Men Men Men Men iune iune iune iune
Victor Victor Victor Victor Burde Burde Burde Burde, pensionar
07.03.1942, Alba Iulia.

Volume aprute: „Se roag pdurea” „Sub zodiacul
petilor”, „Aternut pe frunza toamnei”.
Premii literare: Premiul IV la Concursul Internaional
de Poezie „STARPRESS”, ediia 2010, Premiul I la
Concursul Naional de Poezie „Pe aripi de dor
domnesc”, ediia 2010; Colaborri:Revista „Starpress”,
Revista „Gând românesc”, Revista „Sperana”.

Ap Ap Ap Ap i dor i dor i dor i dor

A bea ap din vasul de lut,
Brumat de apa prea rece
Din care mama i tata-au but,
Înainte ca-n hum s plece .

S stau la fântâna din sat,
Odihnind, dup fânul cosit
S umplu urciorul secat,
Ca dorul meu mistuit.

S numr rchite pe cale,
i-n susur de plopi s ascult
Din frunz o doin de jale,
Cântat de tata demult.
Degeaba-i urciorul umplut
Cu apa fîntânii oglind,
Departe i-e chipul durut
i dorul m-ateapt în tind.

S SS Satul meu atul meu atul meu atul meu

Satul meu, e amintirea mamei
Nframa împnat legat înapoi,
Caru-ncrcat, mânat în pragul toamnei,
De tatl meu, pind pe lâng boi.

i ce miros era în sat atunci,
Plutea din vii aroma a-busuioac,
Cântau rncile tind tuleii-n lunci
i glumele curgeau, când era clac.

În pragul iernii, îi torceau fuiorul,
La eztori, în serile brumate
Iar doina, suspina, s le aline dorul,
De soul sau iubitul, dus departe.
39

i iari înfloreau cireii-n primvar,
Iar albul lor prea, ca un vemânt ales,
Ne revedeam cu drag, în fiecare var,
La prispa strmoeasc, pentru alt cules.

De satul meu, m simt pe veci legat
Nu pot uita de Some i de deal,
Dei-s btrân, din el, de mult plecat,
Îmi amintete c-s rân, de Ardeal!

La casa p La casa p La casa p La casa p rinteasc rinteasc rinteasc rinteasc

M-ntorc la mica mea bucat de pmânt
Rmas de la tata, din strbuna-i glie.
În sat, mai toat ulia-i pustie
nici copii la joac nu mai sânt.

Csuele prin vremi s-au cocovit,

Stând s alunece spre mal de ap,
Cci timpu-n trup i-n maluri sap
i buruienile-n fereti au npdit.

În curtea casei mele printeti
Doar nucul pus de tata mai rodete.
Cireul s-a uscat i creanga-i mrginete
Grdina din vecini cu meri domneti.

Prin geamul colbuit de anotimpuri,
Zresc nframa mamei i-un tergar
i-n cui mai ruginete, btrânul felinar
Ce sta de veghe noaptea-n alte timpuri.

Icoana cu Iisus aproape c-i desprins
De pe peretele cu lavi i mas
Mai binecuvînteaz linitea din cas,
Dar candela nu-i mai demult aprins.

Îngenunchez precum la Liturghie
i spun o rugciune pentru ei,
Mama i tata, dragi prinii mei
i pentru timpurile din copilrie,

Ce tiu c niciodat nu au s reînvie!

Men Men Men Men iune iune iune iune
Cezar Cezar Cezar Cezar Ciobâc Ciobâc Ciobâc Ciobâc , , , , Botoani.

pseudopastel pseudopastel pseudopastel pseudopastel

în cazul în care nu tii
azi-noapte a nins
amintirile de dinainte de a m fi nscut
i cele de dup ce nu voi mai fi
le ningeau cumplit pe celelalte
torcând o biseric pe plgile crivului
în pragul dintre dou vise
unul cu tine i altul cu o moarte minion
de prob
un ou mare cât un clopot
ntea un ghem cu care se juca
o pisic btrân cu dini de armsar
clinchetul lacrimilor de ghea
aeza alfabetic în jurul omului de zpad
un cor de îngeri buhii de venicie
în creierul meu o cârti se îngra
cu absena ta
continuu
în cazul în care nu tii
asear ningea prin suflet
i eu eram un poem plin degreeli
sângerând ghemuit ca un fetus
în pântecul umbrei
i înc mirosind a cerneal
din climara ta
ticloaso
s nu vii la naterea mea
***
Mi s-a fcut semn
S m nasc
i am ieit sfios din burta mamei
Ca dintr-o biseric
Pe cearaful zorilor
Un imens fluture rou
mi-a tiat buricul râzând
netiind ce s fac cu mâinile
am început s decupez aerul
în apa lui ireal de adânc i de limpede
o aezare pur i simplu pustie
ters în deprtare de un strigt
parc omenesc
poate ltratul întunericului
poate vântul veted
era inima pe care meterul olar
mi-o trimitea printr-o pasre de foc
mi-am spat în trup o firid
cât o etuv de cald
i-am îngropat-o acolo
ca pe-o comoar
când am început s ip
s-a deschis cerul
i tot nimicul s-a îmbrcat
în culorile curcubeului
dumnezeu privea în gol
cugetând asupra unui vers
care s îmbete moartea
**
Asear
Am nscut în vis
Punctul
În stânga lui
40
Pe-o raz de câteva versuri
Un zbor respira din greu
Am crezut c-i clonul ei
Dar nu
Era inima uzat
Aplecat peste margine
Cu microfonul între aorte
i sângele dansa
Eliberând în lumea aceea
Posibil
O singurtate foarte luminoas
În dreapta lui
Pe epiderma unei amintiri
Nimbul ochilor amuina
Un buchet de numere
Desfigurate exhaustiv
De târfele vidului
Dedesubtul foii
Larvele neobosite ale gândurilor
eseau de zor
Brandenburguri pentru
Poemul nostru ce se vrea
Bine antifonat
i peste toate dragii mei
Se aeza scrânind
i mirosind a fum
Un anotimp ce-avea la gât
Sufletul drept amulet
**
Ideea e c m-am sturat s vieuiesc
Într-un poem în care
Cuvintele m-au lins pân la os
Aproape de sevraj
Din balonul gumei de mestecat
Iese un înger schilodit
De rugina dintre dini
i se topete ca un arpe
Printre frunzele care
Îi beau noaptea cu ciorile
Câteva silabe de lapte
Încearc din rsputeri
S se in strâns
De ugerul sterp al cuvântului ultim
Printre sticle goale în care zac
Rmie de sensuri mrunte
i locuri comune pe unde
Realiti infinitezimale
Îi pun majuscule de bufon
i intr în ordine alfabetic
În cuibul de eoni
Alta era ideea frailor
S caut fericit
Un punct
Suficient de funerar i tragic
Cu care s astup
Pân la-nviere
Ieirea din trup
A echilibrului
S încheie sezonul
La marginea exfolierii
Stau nemicat i privesc
Cum pulsul unei frunze
Îmi toarn în vene cenu
i m arunc în tine femeie
i tot cad cu apte în gând
Pân se face vânt
Pân când
Între ironie i erezie
Limba alege visul
Asezonat cu rana întru terapie
A auzului întrezrit
i dilatat biografic
Printre secunde sulfuroase
Cu care dimineaa
Îmi ung behind
Necrozate iluzii
Concluzii

Tu te dezbraci din nou
De crisalida zilei
Iar eu deurubându-i sânii
Caut laptele cu care vreau s-mi cresc
Pân la debutul astral
Poemele rahitice
Ideea era
Pe o insul ponosit
Exilat printre
Viermi plenipoteniali

Men Men Men Men iune iune iune iune
Carmen Carmen Carmen Carmen Cium Cium Cium Cium rnean rnean rnean rnean, grefier
27.12.1974, Zalu, Slaj

Membr a Cenaclului literar „Caiete silvane"
Volumul „Ultimatum iubirii" - aprut în dec. 2010

Târziu Târziu Târziu Târziu

Un timp alb
din orologiul ce
nu-i mai gsete
locul în perete

o u din lemn fumuriu
desparte dou camere

în stânga centrului
arunc somnul raiunii
care trezete instincte

în mijlocul centrului
zace, ateptând,
41
înelepciunea de pe urm
ferestre din sticl mat
separ pereii atârnai
de lumea-n care zboar
pasrea Simorgh

pervazul fiecrei crpturi
ascunde porumbei
cu ciocuri-guri neprihnite
care mimeaz înluntrul
dac îi numeri din doi în doi
sunt apte -
unul întotdeauna moare

candelabre stinse
cu globuri mari
din sârm roie
zgârie podeaua

orologiul asurzitor
arunc limbile timpului târziu

Men Men Men Men iune iune iune iune
Simona Simona Simona Simona Cr Cr Cr Cr ciunescu, ciunescu, ciunescu, ciunescu, elev
19.02.1992, Vatra Dornei, Suceava.
Liceul Teoretic „Ion Luca”.

Într Într Într Într- -- -o zi voi face o zi voi face o zi voi face o zi voi face i cepele s i cepele s i cepele s i cepele s plâng plâng plâng plâng ! !! !

Nu-mi place busuiocul cci crete
din cenua strmoilor.
Nu îmi place c eti fiin dual
Între îngeri i noapte
Pe strada lui Blaga cu Bacovia
Exact la intersecie.

- Visele se cldesc la încheietura dintre
Lemnul cu poveste i cel verde
Mascat de lacul cel modern
Sub esena de lemn tare.
Cutia sufletului cred c e poroas
Cci uneori prticele din el
Ies, se plimb pe strzile lturalnice,
(Vede femeie, se spovedete, îi face prieteni,
Are grij de tine)
iar seara
vine i îmi povestete. Mâine vrea
s o ia de la capt.

Acei pori se dilat uneori mai mult decât trebuie
Îndeajuns cât s intri, dar,
Cu cât stai mai mult, cu atât porii încearc
s te ascund (pstreze) acolo, înuntru,
Iar dac vrei s pleci, nu fora,
Ai rbdare
cci m rneti.
Cutia sufletului meu e fcut din lemn
Din cedrii Libanului.

Flori mortuare i fete cu tricouri în blugi
Verde crud.
Trebuie s promovm o maturizare
În esene de cidru, la o igar.
Mozart i bucle, carnagiu de trandafiri,
Bomboane delicioase. Amare.

Jucm jocuri de societate îmbrcai în halate albe
i mimm c nu ne pricepem s descoasem
(i nu vrem s tim ) adevruri.
Alergm în diferite stri de laten
Unde ilariant cretem vise în ghivece de silicon
Va fi o lume supus morii
Tu suferi ( trebuie)
Mai ales de când eti îndrgostit ca un nebun,
... ca un tâmpit

Orar spontan de iubit Orar spontan de iubit Orar spontan de iubit Orar spontan de iubit

Vreau praf de stele,
Nici Channel no.5
D-mi realitatea în care ne ascundem
“Je veux la bonheure””
Dar nu într-o limuzin,
cci cerul e mai albastru în jocul ielelor
Când Cervantes construia destine.
i prin jocuri, cu mâna pe inim
Se ascunde libertatea mea... prin inima ta.

În hipoderm i derm locuiesc, epidermul îl simi
Îi place.
D-mi un manual s te înv
(cci eti ciudat-diferit pentru c te iubesc)
Cum ai o ureche în palm când asculi
inima unei fete cu maniere.
Celulele endorfine salt la minciunile tale
Întârziate uneori… de vremea înzpezit
Trectori.
-Integral din tine vreau
Nu derivate.-
S nu te pierzi pe rue de la vie
Cci eu te atept, la Bucureti..
Sau te atept pentru când te întorci cu spatele
S tii c te susin.

Nu vreau un ceas… poate unul stricat
S se învârt mai încet când sunt cu tine..
Nu cu fiecare mine
Pe strada mea!
Momente fr cetenie spune ea
Unde moartea gândului ucide ce
Nu s-a nscut înc.

42
Scutur globul lumii noastre de trei ori,
Rostete vraja, pune la rcit,
nici mai mult, nici mai puin,
trei minute! hai s mergem s vedem
Cum copacii n-au idee
de ce acum
sunt verzi i ieri sidefii.

Men Men Men Men iune iune iune iune
Ion Ion Ion Ion Moraru Moraru Moraru Moraru
27.03.1951, Puieti, Vaslui.
În anul 1987 debuteaz cu epigrame în revista
„Urzica”. În acelai an devine membru al Clubului
epigramitilor „Pstorel Teodoreanu” din Galai.
Public epigrame în ziarul local „Viaa nou”, precum
i în „Caietele de cenaclu”i în revista „Pstorel” editate
de clubul glean.
Membru al „Uniunii Epigramitilor din România”
(U.E.R.) din anul 1993.
Membru al Clubului Scriitorilor Umoriti „VERVA”-
Galai din anul 1994.
Membru al Societii Scriitorilor ”Costache Negri”-
Galai din anul 1995.
Preedinte al Clubului Scriitorilor Umoriti „VERVA”-
Galai din anul 1998.
Inclus în peste 50 de culegeri i antologii de umor.
Deintor a peste 60 de premii importante obinute la
concursurile organizate în cadrul Festivalurilor de umor
desfurate, de-a lungul anilor, în România i
Republica Moldova. A publicat epigrame în ziarul local
„Viaa liber”(suplimentul umoristic „Buzunarul”),
precum i în revistele umoristice : „Epigrama”, „Haz de
necaz”, „Hohote”, „AG pe rime”,
„Cacealmaua”, „Porto-Franco”, „Spinul” i altele.
Apariii editoriale:
-„Epigrame”-Editura „Evrika”, Brila-1993
-„Ace de cojoace”-Editura „Geneze”, Galai- 1998
-„Umor la Mila 80” (volum colectiv)-Editura „Alma”,
Galai-2000

Zi Zi Zi Zi- -- -i pe americ i pe americ i pe americ i pe americ ne ne ne ne te! te! te! te!

Fi’ndc e democraie,
Tot românul azi vorbete,
(Ba, adeseori i scrie),
Numai … americnete!

De-ntrebi unul : „Cât e ceasul?”
Tipul se oprete-n loc
i, schimonosindu-i glasul ,
Îi rspunde : Five O’clock! Five O’clock! Five O’clock! Five O’clock!

În aceast criz grav
Unii, dup cum aud ,
Nu mai merg la ,,plimb tav”
Ci mnânc la … Fast Food Fast Food Fast Food Fast Food ! !! !
Chiar la ar, prin vioag ,
Mândrei, un flcu acu’
Nu-i mai spune ”îmi eti drag”!
Ci-i optete : I I I I love you! love you! love you! love you!

Un vcar, pe-ntregul sat ,
(Cum e vorba pe la noi),
Nu mai este suprat
Fi’ndc azi e … Cowboy Cowboy Cowboy Cowboy! !! !

Am vzut o bab care,
Vrând s intre- n bar, discret,
Vzu C CC Closed losed losed losed la intrare
i-a crezut c e … Closet Closet Closet Closet!

Moi cu lacrimi precum roua,
Care n-au un trai decent,
Cumpr ,,la mâna-a doua”
Numai de la … Second Hand! Second Hand! Second Hand! Second Hand!

Încotro se-ndreapt ara
Nimeni nu mai poate ti …
Doar la show-uri, câiva, seara,
Spun : To be or not to be To be or not to be To be or not to be To be or not to be!

Vezi pe strad o zambil
De femeie, cu mult fard,
Însoit de-o goril
Care cic-i Body Guard Body Guard Body Guard Body Guard!

Unii vând Pop Corn Pop Corn Pop Corn Pop Corn se tie,
Ca alicele de plumb,
În cornete de hârtie,
Juri c-s boabe de porumb!
Fetele când vd, în fine,
Un brbat ca Don Juan,
Nu mai spun c ,,tipu-i bine”!
Ci c este … Number On Number On Number On Number One ee e!

Dragii mei compatrioi,
Ascultai-m un pic :
I II I’m sorry! ’m sorry! ’m sorry! ’m sorry! pentru toi
Stupid People Stupid People Stupid People Stupid People c v zic!

De ce s stârnii mânia
Cu engleza asta-n zon,
Când noi tim c România
Este ar… francofon?!

Via Via Via Via de câine de câine de câine de câine

Azi mai mult decât oricând,
Chiar de n-ai nimic pe mas,
Nu eti un om cu lume-n rând
Dac n-ai un câine-n cas.

43
Unii- adun prin odi,
(Chiar i prin sufragerie),
Câte patru -cinci poti
Parc-ar fi … menajerie.

În capot, cu ceaca-n mân,
Cu igri mai actrii,
Vezi, în zori, cum o stpân
Scoate javra-n faa scrii.

Parc stând pe pioneze,
Clnnind din dini sracul,
Fuge s se uureze
Nimerind cu greu copacul.

Vd cum unii azi, cu droaia,
Dau anunuri în ziare
S-i recapete potaia
Contra … ,,recompens mare”!

Cci dulul cel de ras,
Ca s-o spunem mai pe scurt,
Este, la intrarea-n cas,
Cel mai sigur … antifurt.

De un ho sau de-un tâlhar
Ce s fure au tupeul,
Te pzete-un ORICAR
Mai ceva ca … S.P.P. –ul!

Câinii-s animale faine
Ca s-i creti nu-i o scofal,
N-au nevoie nici de haine
Nici ca s-i trimii la coal!

Dar, de regul, în case,
Nu mnânc orice-ar fi
(Mmlig, pâine, oase …)
Numai muchi sau PEDIGREE!
………………………………..
A fi foarte bucuros,
De-a vedea umblând pe strad,
Câinii tia-n sus i jos
Îns … cu covrigi în coad!

Men Men Men Men iune iune iune iune
George George George George Chiriac Chiriac Chiriac Chiriac, student
Pseudonim literar: Stan Cristiana.
Oneti, jud.Bacu.

I. I. I. I. mâini scmoase scormonesc în pmînt hai s
prindem dinii de aur ai morilor
o can cu vene peste perlele
aruncate înaintea porcilor colii lor viinii. grohiala.
versul acesta este un mr putred
pe capul unei clugrie virgine
i plou
învm alfabetul
cântm din iarb
csua noastr cuibuor de nebunii
lyli marlen
[trecea tren dupa tren ca-n lyli marlen] zicea gellu
naum
o dorin de moarte ca un cufr plin cu rom
pe fundul oceanului apa trece pe bulevard
clugria îi ridic mantia i
pete lin ca prin saliva amanilor

II II II II. . . . ce adiere odioas femeia
aceea trage vânturi în cada mea
în cada mea cu spum i lapte de iap
sunt un degetar pe mâna unui gangster
inima mea înflorete ca o carne macr venii s vedei
cum se pltete vâslaul de pe styx
aceasta poate fi ultima suflare. în timioara lui `89
rece i pur
pur i cast herta müller în floarea vârstei
linge creierii lui ceauescu
ea e un pitbull
ea e un cortegiu funerar

III III III III. . . . merg i m izbesc de ziduri trupul meu
poate fi cel de pe pachetele de igarete
nu pricep care e asemnarea dintre un os i un spun
nu pricep care e diferena dintre pacientul englez i
tcerea mieilor

sunt ziare fugind prin vânt
sunt piei de animale la ferestre
sunt centuri de castitate ruginite
în creierul meu se intr ca în pânza unui pianjen

IV IV IV IV. .. . când atentatul de la sarajevo e în floare
se mic burta pmântului
noi stm în mijlocul câmpului de lupt
ascultm rugciunile din tranee
pe rug st ioana d`arc
cu sfârcurile ei tari i roz
cu zgomotul morii i alte pcate

Men Men Men Men iune iune iune iune
Mahmoud Mahmoud Mahmoud Mahmoud Djamal Djamal Djamal Djamal, medic, scriitor
04.05.1962, Rakka, Siria

Debut edit Debut edit Debut edit Debut editorial orial orial orial: volumul de versuri, "De ce", Editura
Daco-press, Cluj-Napoca, România, 1995.
Public Public Public Public în: în: în: în:"Tribuna", “Haiku” „Vatra veche”-Târgu-
Mure, "Viaa de pretudindeni, "Cuvântul Liber", ,
"Actualitatea literar,"Oglinda literar", "Citadela",
"Feed Back-Iai", “Litere”, Revist "Singur","Ecoul"
"Tânrul scriitor", "Viaa literar", "Nova Provincia
Corvina"“Un ev literar al d-lui Eugen Evu”,
44
“Bucovina”, Ziarul radio online,Radio metafora.
Revistaonline RomanianVip, Agonia, Hermeneia,
Roliteratura, Sferaonline, Poezii.biz, Arabworldbooks,
Ana-news, Scribd.com, Clubul sirian.ro i
reteaualiterara, etc.

Afilieri: Afilieri: Afilieri: Afilieri:
-Membru al Societii române de Haiku, Bucureti.
-Membru al Asociaiei mondiale de Haiku (WHA),
World Haiku Associations, Tokyo.
-Membru al Asociaiei scriitorilor de limb român din
Quebec, Canada.
-Membru al orginazaiei arabe"Poei fr frontiere".
Antologii&Volume colective: Antologii&Volume colective: Antologii&Volume colective: Antologii&Volume colective:
-Prezent în antologii din România i din strintate:
1-World Haiku 2009, No5, în care sunt antologai 177
de haijini din 25 de ri, din România
2-A dou carte a întâlnirilor, coordonat de poetul i
publicistul Eugen Evu-editura Astra-Deva-
România,Decembrie-2008.
3-Antologie de poeme i comentarii, coordonat de
valentina Becart-editura-Paneurope-Iai-
România2008.
4-Antologia "Virtualia 7", coordonat de Alina Manole,
Editura Pim-Iai-România-2008.
5-Micarea cultural din Rakka, o carte bibliografic
coordonat de scriitorul Sirian Subhi Dsuki
publicat la editura Kiwanhouse-Damasc-Siria, 2008.
6-A treia carte a întalnirilor de poetul Eugen Evu, seria
Corvina, Deva, România-2009.
7-Antologia "Virtualia 8", coordonat de Alina Manole,
Editura Pim-Iai, România, 2009.
8-Antologie de poezie, 55 de poei contemporani (Pagini
alese), coordonat de Valentina Becart, editura Arhip
Art, Sibiu, România, 2010.
9-"Primul Cocor", volum colectiv de haiku, Ed.Grinta-
Cluj-Napoca, România,2009.
10-"Dimineele cocorilor", volum colectiv de haiku,
Ed.Grinta, Cluj-Napoca, România, 2010.
11-"Când greierii tac", antologie român de haiku,
realizat de actualul preedinte al societii române de
haiku, poetul Valentin Nicoliov, cu prilejul împlinirii a
20 de ani de haiku în România, editura Societii
Scriitorilor Români, Bucureti, 2010.
Tradus în limbile: Tradus în limbile: Tradus în limbile: Tradus în limbile:
arab, francez (volum de versuri, Nicole Pottier),
englez (Poeme, Paul Abucean, Haiku-uri, Magdalena
Dale), spaniol (Poeme, Paul Abucean) i japonez
(Haiku-uri, Banya Natsuishi).
C CC C r rr r i publicate i publicate i publicate i publicate:
1-"De ce?", volum de versuri, Ed.Daco-Press, Cluj-
Napoca, România, 1995.
2-"Pe muchiile cercului", volum de versuri, 112 pagini,
Ed.Brumar, Timioara, România, 2010, prefaa: Eugen
Evu, coperta4: Felix Nicolau, editor de carte: Robert
erban. 3-"Albe&reci", volum de versuri, 122 pagini,
Ed. Vinea, Bucureti, România, 2010, Prefaa: erban
Foar, postfaa: Alex tefnescu, Gheorghe Grigurcu,
Octavian Soviany, Florin Caragiu, clapeta1: Nicolae
Tzone, redactor de carte: Nicolae Tzone.
4- "Le Berger des rochers" (Pstorul de stânci), volum de
versuri în limba francez, tradus de Nicole Pottier,
Editions Clapas, France, 2010, Prefaa:Nicole
Pottier,Eugen Evu, Postfaa: Angela Nache Mamier,
redactor de carte: poetul francez Cristophe Liron.

Umbra Umbra Umbra Umbra
angelei furtun

de câiva ani am un obicei ciudat
în fiecare zi ies descul
în curtea casei
la ora trei dup miezul nopii
îi pipi zidurile
de parc a bea
din tcerea lor
m rezem de trunchiul unui palmier
iar el mângâindu-m cu aerul din palma sa
îmi povestete tot felul de întâmplri
asear mi-a spus c eu m-am nscut
într-o zi de toamn
la aceeai or când a fost plantat
în cas nu era nimic verde pe atunci
în afar de el i de ochii mamei

îi aduce aminte de ea mereu
avea o atingere cald
o umbr cuminte
ce nu fcea niciodat vreun zgomot
îi spla frunzele adesea
încât îl învidiau toi copacii din jur
aa îmi povestete palmierul pân ce rsare
soarele
iar când încep s aipesc
scoate umbra mamei ascuns bine în rdcini
mi-o întinde i cheam
toate psrile s-mi cânte pân-i adorm în brae

strig strig strig strig t tt t

nu nu
strig cu urmele tale înc pe trup
nu m ungei cu ap srat i cald
apele curgtoare sunt limpezi i reci
tu îmi astupi gura cu sânul
îi veri toate crrile umbrite
în sângele meu
nu nu
strig cu gura plin de cruci i de morminte
lumina nu-i aici
lumina nu-i aici sub pielea mea
privesc în gol cu ochii abia deschii i umezi
45
tu îi modulezi sunetele
îmi faci semn plecându-te
eu ridic din umeri nedumerit
privind în gol
cu tlpile îndreptate spre cer
ca dou lumânri aprinse

travaliu travaliu travaliu travaliu

pleoapele înc se desfac
da da înc se desfac
ochii îmi privesc în tcere
clipele ce se crucific pe liniile palmei
fiecare înviind din moartea sa o alt clip
culorile se dezbrac între morile lor
de întuneric
inima continu s bat
exact ca în timpul potopului
mâinile m ajut i acum
s-mi acopr ochii
între plecciuni
tcerea
vine într-un erveel alb
s-mi tearg petele

Regele Apei Regele Apei Regele Apei Regele Apei

din umeri mi se ridic dou stoluri
de psri
migratoare
pasionate de trasat linii i cercuri
câteodat formeaz cu arca din capul meu
cruci i semiluni
stele cu ase unghiuri
în arca mea geme o femeie-n travaliu
nu e prima sa natere nici nu va fi ultima
o dat a nscut un munte o s v mirai
dar chiar aa a fost
a doua oar a nscut o sabie
atât de lucioas parc era rupt din soare
nerbdtor sunt
abia atept s m nasc i pe mine însumi
s m aeze lâng fraii mei alptându-m
pân mi se vor întoarce stolurile în umeri

sunt regele apei acum
la comanda mea i se mic valurile
când obosesc o usuc btând din palme doar
o transform în mormânt i m înfig în el
iar mâna dreapt o ridic deasupra
ca un epitaf pe care scrie Dumnezeu
un epitaf cu vârful necuibrit înc...



Men Men Men Men iune iune iune iune
Eugenia Dumitriu Eugenia Dumitriu Eugenia Dumitriu Eugenia Dumitriu, pictor
2.07.1960
Locuiete în Campo Real de Madrid, Spania.

Debut colectiv Debut colectiv Debut colectiv Debut colectiv: „Zodia Harfei”, capitolul „Umbra de
stea”. Premiul II la Festivalul Cântecele „Iancului”,
Premiul revistei „Tomis”, pentru poezie. A publicat în
revistele: „Lyceum”, „Teleormanul”, „Ramuri”, „Tomis”,
Yareah Magazine, reeaua literar, am participat cu
poezie la Festivalul internaional “Palabras
transhumante” i a publicat poezie în “Libro de
Abstractos”la Al V-lea Congres Global de Metapoesia
Madrid 2010

Vremuind Vremuind Vremuind Vremuind

Cutând toamnele,
Am ascultat pulsul arborilor
i steaua nordului
Mi-a îmbrcat orele, în culori vegetale.

Privind oamenii,
Am învat a-i cunoate
i într-o zi n-am mai tiut :
Care sunt oameni, care paiae ?
Trind singurtatea,
Am adormit la pieptul iubirii,
în chemrile nopii.
Desenând maternitate,
Am lcrimat cuvântând: „-Mama !”,
i mi-am deschis braele
Pentru vremuirea miracolelor.

În târziul orelor În târziul orelor În târziul orelor În târziul orelor

Când am aprut eu, bunii mei au început a pleca.
Unul, câte unul, o dat cu crizantemele,
Când a venit primvara, le-am împletit cunun, din
muguri de cais
S mai vorbesc cu ei, în gând, în vis.
Când am început a iubi, la marginea lumii,
Nu am avut pe cine înlnui, cu braele i cuvintele.
În târziul orelor, am înnodat visul în colul basmalei
i m-am druit începutului, o dat cu iarba fiarelor i
descântecul.

Când am îndrznit a-mi cînta dorurile,
A venit Mistralul, într-o sear i mi-a furat doinele
Din pomul meu, tivit, cu-atâtea frumusei
N-a mai rmas, s-mi lumineze-n ultim ceas, decât,
cuvântul.




46
Pentru totdeauna Pentru totdeauna Pentru totdeauna Pentru totdeauna

În braele mele, mama
Se prefcu într-o pasre,

Noaptea se zdrenui,
i celul pmântului începu s urle.
Marmur de Carara, îmbrcat în straie
de toate zilele
Mama,
O dezmierd în cântec i cuvinte.

Din cerul înalt se desprind stele,
Ursoaica îi pierde labele din fa
pmântul se crap în dou,
Rmâne pierdut-n univers, pentru totdeauna,
Mama.
Men Men Men Men iune iune iune iune
Florina Isache Florina Isache Florina Isache Florina Isache
17 02 1968, Roiorii de Vede, Teleorman.
Volumul de versuri ,,Ieirea din anotimp’’,Ed. Punct.
Buc. 2006. Public în revistele: „Steaua”, „Oglinda
literar”, „Drum”, „Caligraf”, „Meandre”, „Dealul
Melcilor”, „Cetatea Cultural”, „Fereastra”; prezent în
Antologia de poezie i epigrame „Romeo i Julieta la
Mizil”, coordonator prof. Laureniu Bdicioiu. Revista
Phoenix Magazin- Arizona, în antologia „Scriitori
Roioreni’’, Premiul revistei „Steaua’’- la Festivalul
Internaional „Lucian Blaga”, Sebe 2010
Premiul “Naji Naaman”- Liban 2010

Miro Miro Miro Miro i a poezie i a poezie i a poezie i a poezie

La MT. Company SRL
Se îmbrac viii i morii
în haine cu miros de diluant, de mucegai i de erveele
parfumate
nedumeririle se netezesc sub pielea cu aspect modificat
de roc.

Fata de la cas bate poeme în sânge.
eful zice c au sczut vânzrile de când m-am
îndrgostit
plec în timpul programului
te caut într-o camer fr ziduri, fr perdele, fr
ceas...
am nevoie de aer
- Respir-m ! îmi strigi de undeva… nu tiu de
unde..
ora 16 e ptratul perfect al unei convorbiri fr
intermitene
- tii ? Miroi a poezie.




B BB B rbatul în alb rbatul în alb rbatul în alb rbatul în alb

Primul brbat pe care l-am cunoscut dup ce am murit,
ai fost tu.
Ai ajuns întotdeauna la fix
insomniile se vindec cu zgomotul din noi
se desprind atingeri stratificate esene
între o sosire i o plecare
se acoper cu zpezi florile în gar
srutul s-a desprins de obraz, s-a fcut ndri pe
asfalt.
- Semn ru, strig rudreasa care vinde
tmâioare la colul strzii
înmormânteaz resturile într-o batist.
- Nu ai noroc în dragoste
- cioburile aduc fericire, spun.
La serviciu, brbatul în alb povestea cum mi-a
desfcut mormântul cu lama
unui cuit de buctrie.
Anca ne prinsese inimile într-un ac de siguran.

Frig Frig Frig Frig

Un somn cu uile închise.
Chiar dac dein cheia, nu o gsesc.
i cum un comar nu vine niciodat singur
asediaz ua unui sentiment interzis.
Captiv într-o cochilie de cea
înv cu pienjenii urzitul
perspectivelor sumbre.

Sângele trandafirilor ucii îmi curge pe mâini
mentolat într-un amalgam de culori
iptul lor
anuleaz intenia de a merge mai depare.
Îmi este sete.
Paharul are sânge alb de crin, frunze moarte
i embrioni de cais.
Simt cuitul secionând nervuri
în îmbriarea ta
e frig

Ca pas Ca pas Ca pas Ca pas rea Phoenix rea Phoenix rea Phoenix rea Phoenix

Rupe-m de la rdcini,
dezbrac-m de frunze,
de flori, de parfum,
iubete-m !
Sau pune-m la presat
în cartea de rugciuni
sau la oglinda
în care îi piepteni dimineile
arunc-mi amintirea
între anotimpuri.
Ca pasrea Phoenix
renasc în cuvânt...
47
Men Men Men Men iune iune iune iune
Alexandru Alexandru Alexandru Alexandru Piscu Piscu Piscu Piscu, student
24.11.1988, Parava, Bacu.

Ninge peste noi Ninge peste noi Ninge peste noi Ninge peste noi

Ninge sfânt i sublim,
noi vism c iubim
o iubire dulce-amar.

i oricât ar fi nins,
iubirea-n noi nu s-ar fi stins,
va renate-n primvar.”

Peste tot a nins, tu nu te-ai deprtat,
ai paii ascuni în zpada noastr.
Peste mine ninge, ninge ne-ncetat,
fulgii or s-aeze perdele la fereastr.

Ninge peste ceasuri, orele sunt ninse,
de n-ai fi aproape, a fi îngheat.
Ninge peste ceruri, iar lumina lunii,
sfâie zpada, ce ne-a îngropat.

Ninge peste noi ca o amintire,
munii de zpad sunt un tainic scut.
Sub zpada deas ca o-nchipuire,
ninge cu iubire, ca-ntr-un rai pierdut.

Din ceruri înc ninge, iar Domnul ne adie,
un evantai de sticl alung fulgii goi.
Iar de va fi s ning i peste ani, o mie,
s ning cu iubire, iubito, peste noi.

Men Men Men Men iune iune iune iune
Marina Marina Marina Marina Popescu Popescu Popescu Popescu
04.07.1982, Bucureti

Mai multe premii la concursuri naionale de literatur
dintre care amintesc: “Dimitrie Bolintineanu” (premiul
al II-lea seciunea Poezie, oct. 2009), “Romeo i Julieta
la Mizil” (meniune, Mizil, ian. 2010) “Eusebiu
Camilar” i “Magda Isanos” (premiul al II-lea i
premiul revistei “Convorbiri literare”, seciunea Poezie,
Suceava, mai 2010), “Nicolae Labi” (Premiul revistei
“Conta”, Suceava, oct. 2010. Administrator al
Cenaclului online “Lira 21” (http://lira21.ro/). Poeme
publicate în diverse reviste online sau on-paper
(“Litere”, “Oglinda Literar”, Egophobia, “Watery
times”, Conta i altele)

Salonul 1 (poem de colorat moartea) Salonul 1 (poem de colorat moartea) Salonul 1 (poem de colorat moartea) Salonul 1 (poem de colorat moartea)

M plimb cu o moarte pe limb
o port aa ca pe o acadea
cineva îmi spune c ziua înc nu
a secat de bune intenii
cineva îi cheam mireasa la o partid de ah
e soare pe holurile lungi, halucinante
i întristare mult e aici
cineva întreab dac am ajuns dincolo
sunt îngeri în halate albe
cu aripi ascunse în buzunare
mai suntem noi, tia care
scoatem limba unii la alii
i ne artm moartea, ne ludm
care o are mai viu colorat.

Salonul 2 (poe Salonul 2 (poe Salonul 2 (poe Salonul 2 (poemul urii) mul urii) mul urii) mul urii)

i-am zis c viaa e un spital
aici ne vindecm sau murim
a treia cale nu exist
a patra nici nu se poate visa.
Te-am urât în secret stteai
într-un salon mai spaios
supa ta avea mai multe stelue de grsime
infirmiera care te tergea la fund
etala un piept voluptuos (ce folos
ie numai de asta nu-i mai ardea).
Te uram i îi zâmbeam
cu sufletul bandajat
atele în cele 1000 de brae cu care
te-a fi sugrumat
te uram cu toate cele 7 guri care înfulecau
dimineaa pâinea uns cu margarin i gem
te uram când înghieam pastile
te uram când fceam pipi în vasul ruginit
te uram când doctorul la gras îmi lua pulsul
te uram când transpiram
te uram când din gura ta ânea moartea
i îmi ptrundea
în vene ca un sedativ.
Te uram i spitalul încolea în mine
primvar boant
fr muguri i flori.

Men Men Men Men iune iune iune iune
Iulian Iulian Iulian Iulian Radu Radu Radu Radu, poet
Baba Ana, Prahova.

Pustiul alb Pustiul alb Pustiul alb Pustiul alb

Ninge de vreme mult i e frig,
Privesc pustiul mrii de zpad
Sunt singur i czut, zadarnic strig,
Nu e nimeni nici s aud, nici s vadã.
in ochii închii, nu tiu de-am adormit
Sau dac lupii albi m îngropar,
Vd chipul tu învemântat în alb
i a început tot trupul s m doar,
M doare sufletul de-atâta alb
48
i trupul meu aproape e de moarte
A vrea s m-nclzeti cu trupul tu
Dar munte de zpad ne desparte.
Azi m-am convins c viaa e un joc,
C e din Univers doar o verig
Oricât a fi de dur i de rebel
Regina neagr în final câtig.
Dar suntem înc vii i mai sperm,
Prinul zpezii din vzduh s-apar,
Învemântat în alb ca i zpada
i are s-mi arate unde-i strada.
Încovoiat i aproape fr via
Am revzut i ultimul pcat
Dar am zâmbit când mi-am adus aminte,
C i Isus în alb e îmbrcat.

Urme Urme Urme Urme

Despre ce s mai vorbim iubito
Când toamna ne-a îngheat pe amândoi
Când cerul plumburiu mai vars lacrimi
i din copaci cad frunze peste noi?

În prul tu s-a prins o frunz moart,
Pe ploapa ta o lacrim de ploaie
i-un vânt rebel ne biciuiete faa
Copacii de pe margini îi îndoaie.
M simt trist ca niciodat azi,
Nu îngrijorat de ziua ce-o s vin,
De clipa ca va trece peste noi,
De noaptea ca o pasre hain.
Îmbtrânim cu fiecare clip
i ne întrim cu fiecare pas
Hai s trim ca la-nceputul lumii
Ãst rest de via ce ne-a mai rmas!

i urma noastr ce-am lsa-o aici
Va fi un vers dintr-o nescris carte,
Câiva nebuni ce ne-or urma în veci
Ne-or duce poezia mai departe.

Mireasa de cea Mireasa de cea Mireasa de cea Mireasa de cea
Te priveam în ochi,
Sângele meu începuse s fiarb
i s-mi inunde trupul.
Îmi ineam capul în palm strâns,
Nu erai trup
Pluteai deasupra pmântului la câteva palme
Ochii ti imeni ca dou prpstii
Preau dou ochiuri de ap albastr.
Purtai voal de ceat
Gura tiat de forma semilunei
Arunca sgei de minciun spre mine.
Îmi spuneai c eti cel mai poet dintre poei,
Cel mai detept dintre detepi,
Cel mai srac dintre sraci,
Cel mai nebun dintre nebuni.
Se iviser zorii,
Duminica trecuse,
Era deja luni
Din paharul meu pe jumtate gol
Ieeau aburi sângerii
Mirosind a fum de igar,
Din degetele mâinilor ce-mi strângeau tâmplele
Ieeau flcri ca din nite lumânri.
Tu mireas de cea,
Te risipeai în camera mea
Mi-ai ptruns în nri inundîndu-mi luntrul cu
moartea
Când am respirat te-am aruncat din mine
Ca pe un ipt
În câteva clipe te-ai strâns ca la un semn,
Te-ai adunat în faa uii
Ai prsit camera
Ieind pe gaura cheii
Lsându-m cu nebunia mea
Pentru totdeauna.

Men Men Men Men iune iune iune iune
Corina Corina Corina Corina Stoean Stoean Stoean Stoean, profesor
6.11.1984, Brila

Alitera Alitera Alitera Alitera iile destinului iile destinului iile destinului iile destinului

Paii m conduc ctre
azi i mâine
o regin se joac cu acalul
în deertul primejdios
artitii cutreier fr fric
acordurile pline de farmec, devotament i fantezie
ameitoare
autoritile unei lumii care nu iau în considerare prea
mult
a spune
dup afirmaiile reginei jucue
c se cam uit originea artitilor în butoiul lui Dyonisos
mesaj direcionat ctre:
uniunea artitilor ovitori
asistai la un proces dureros
argumentele curg la vale
în galnice resorturi de motivare absurd
nimic nu mai conteaz aa de mult
decât cderea în pcat,
a afirmat la o conferin regina.
nu e bine s te joci cu cuvintele
astfel încât, v rog s m credei :
« asistai la o victorie important,
seriozitatea artitilor a câtigat lupta deschis
în deertul asurzitor al prdtorilor,
fr reguli.”


49
Încântare Încântare Încântare Încântare

Suferin lin, lin cristalin
Îi spunea în gând fata de împrat
Care avea 14 aniori
i trecu prin faa ferestrei de unde am auzit-o
Nu c a fi avut curaj s scriu despre ea, dar
Preiosul su coninut sufletesc a ters barierele statale
i printr-o convenie încheiat de curând a convenit s
îi aduc lmuriri, precizri i explicaii
Pentru comportamentul bizar pe care îl manifesta fa
de ea însi
Demonstrând o sete uria de a se lsa înghiit într-un
borcan, într-o clepsidr sau o climar de unde s nu
mai poat iei niciodat.
Diversitatea alegerilor a împiedicat-o îns s ia vreo
decizie
Aa c rmân în continuare fidel povetii sale
nepieritoare.

Bianca Dumitru Bianca Dumitru Bianca Dumitru Bianca Dumitru, ,, , Bucureti,
Colegiul Naional Bilingv „George Cobuc”,
profesor coordonator: Maria Postu

Nu mai Nu mai Nu mai Nu mai tiu unde stai tiu unde stai tiu unde stai tiu unde stai

Cheam-m înapoi la etajul apte
sau poate era doi, mai sus sau mai aproape,
blocul gri i înalt
iunie
mult prea cald
i-amândoi în alb am intrat prin spate.
arpele se-ncolcea pe glezna stâng
i strângea.
„ce pretenii ciudate
nu poi urca spre soare, draga mea”
îmi tot spunea erpoaica, valsând în mintea mea.

Povestea-i simpl, nimic spectaculos;
eu sunt nisipul din clepsidr
tiu fiecare secund în care ai clipit.
Degetele mele reci încercau de vreun ceas
s regseasc drumul
pe coloana ta vertebral
am construit i-am alergat pe linii de metrou
complet aiurea pân pe la 12 i ceva

Eleonora Eleonora Eleonora Eleonora

De ce te zbai
i nu m lai s-adorm?
De-ai fi un val printre stânci
tiu c-ai îneca toat vara
doar s m iubeti
de parc a fi un om.
Unde vrei s-ajungi?
crezi c dac pleci
ai reui s m scuteti de plâns
de vise i alte minciuni
de diminei de luni
i ultima zi de Crciun?
Nu vreau s zbori!
nu am învat s îngrijesc aripi
prin aer m-a pierde i totui n-a respira.
Cum ai putea tu
s m ii dup tine prin ploaie
eu, cu umerii goi,
i pielea uscat de soare?
Cum ai putea tu
s m lai pe pmânt
pe mine
tutun ieftin i blând
nscut poate doar dintr-un gând.
Tu, Eleonora,
chinuit de proti i prinese
care înc mai cred c iubirea
amân decese.

Gluma Gluma Gluma Gluma Unu Unu Unu Unu

Ateapt!
Nu e timpul s fugim acum,
demonul alb doarme-n noroi
i la televizor au spus c plou încontinuu
de vreo 2 zile i câteva nopi.
Haide s credem ce ne zic,
hai s rmânem aici,
pe covor… alegem între spaiu i timp
i fentm goliciunea camerei cu noi.
Buci din trup pe post de mobilier:
ochii ti-
veioza de pe noptiera umerilor mei,
genele mele-
scut pentru ploaie,
vor sta pe fereastra obrajilor ti,
iar patul… numai restul din noi.
Demonul alb era gluma ta,
când am uitat s mai râdem la ea?

Ana Ana Ana Ana- -- -Maria Maria Maria Maria Dumitru Dumitru Dumitru Dumitru, elev
02.04.1993, Rm. Vâlcea.
Colegiul Naional „Mircea cel Btrân”.

M MM M plictisesc plictisesc plictisesc plictisesc

M plictisesc i îmi mânjesc degetele cu tu
i muzica m enerveaz când bat ritmul cu degetul pe
pat.
Soarele ptrunde printre draperiile albastre
i îmi închide ochii, îmi mângâie faa,
Atunci zâmbesc, cu gura pân la urechi
i îmi art dinii i scot limba, m strâmb la soare.
50
El îmi zâmbete sarcastic cu raze portocalii
Ca sucul din pahar ce zace pe noptier de seara trecut
Pe care a vrea s-l beau dar multitudinea de micri
întortochiate
Ce ar trebui efectuate sunt prea grele s le desfor
acum.
Zâmbesc la soare în continuare, m strâmb i îi srut
razele
Iar el îmi mângâie faa i îmi închide ochii
i eu adorm în dup-amiaza cald i portocalie
Cu raze ce îmi mtur camera i vântul ce lin
Mic alene perdeaua iar eu visez c zâmbesc
Cci razele m gâdil pe gât i pe piept i… fac amor
cu soarele

Octombrie f Octombrie f Octombrie f Octombrie f r rr r umbrel umbrel umbrel umbrel

Oraul jilav se scurge pe trotuare,
Cerul plânge rece peste blocuri,
Frunzele se lipesc de tot ce le st-n cale,
Mainile stropesc tot ce e-n jurul lor.
E octombrie i-n tenii eu am ap
i prul ud pe faa rvit îl am
i n-am umbrel i cerul m stropete
Alerg spre cas cu visele-n ghiozdan.
Toi trectorii se-nghesuie la semafor
i ei sunt uzi i le e frig, dar au umbrel,
Obiect vital, pe care eu de diminea,
Din neglijen poate, sau din neatenie
L-am uitat acas, pe msua din hol.
Parcul i-a pictat o nou fa, mai cald,
i-n culori mai dulci, i parc acum
Când trec prin el, îl plac mai mult aa,
Glbui i umed, rocat i-nceoat,
Ici, colo maroniu i negru-ntunecat.
Cldirile rezist, mai stau înc-n picioare
Chiar dac apa asta din ceruri curgtoare
Ptrunde peste tot, prin orice crptur
Încet, cu grij, cci nimeni n-o grbete
i are timp destul, cu stropi s ne inunde.
E octombrie, e toamn, oraul e jilav
i plou cu pasiune. În jurul meu pe strad
Toi pietonii spre cas se grbesc, doar eu
Nu mai alerg. M-am oprit. Sunt ud toat
Ce rost mai are graba? Oricum nu am umbrel
i plou i-n tenii eu am ap...

Iana Iuhas Iana Iuhas Iana Iuhas Iana Iuhas
19.09.1967, Bucureti
1999-2000: Poezii publicate în revistele „Mami",
„Biserica de lemn”, „PLACEBO" i cotidianul
„Dimineaa”
2001: Premiul II la Concursul Naional de Creaie
Literar „Dimitrie Bolintineanu” - ediia a XXII-a
2004: Apare în volumul „Poveti de la bunici pentru…
pitici”, editura Ametist 92, povestea în versuri „Poveste
din pdurea fermecat
2006 - 2009: Poezii postate pe www.poezii.biz sub
pseudonimul Yanka

Despre glasuri Despre glasuri Despre glasuri Despre glasuri i p i p i p i pa aa a i ii i
I
Deschide porile,
ajut-mi gândul s le treac pragul,
s caut paii, s le ajung din urm umbrele
i vocile s le aud din noapte
cântând cu chip de bezne,
ajut-mi mâinile s le ating prul
crescut prin moarte lung pân la glezne
Acolo unde se sfârete Adevrul
încep Legendele
M-am oprit
la o rscruce a zilei cu noaptea,
când oapte fremtau în preajm-mi,
le-am auzit povestind:
opacul e via ce se hrnete cu moartea,
rdcini prelungi
se înfig în trupul nefiinei, pas cu pas;
lumina ce-i ateapt chemarea
se strecoar dând glas:
al biruinei refren!
Renaterea e atunci
când frunzele se srut cu fonet,
înfierbântate în noaptea adierii
i psrile le poart zvonul etern
mai departe, pe lungul drum,
amplificând sunetele
E timpul nemsurrii de timpuri, acum,
când v aducei aminte, voi, aripi frânte,
de zborul ctre înlimi
i încercai prin noi
s-l luai de la capt iar
V-au fost trupurile înfrânte
i ai rmas goi, doar suflete rtcind,
spirite flmânde cutând smâna
în care v-ai putea din nou ascunde
i mi-a spus cel ce i-a vzut dansând:
E-un joc ce nu are nicicând sfârit!
Povestea celui care moare
e doar o aparen-neltoare,
un simplu dansator ce-a ostenit

El st un timp deoparte i arat
celor ce vin secretul, la plecare;
se duce, dar rmâne câte puin în fiecare:
din Cercul dansului doar trupul îi dispare,
în Ritmul dansului el poate fi gsit
Despletit i descul în întuneric
alerga pe potec,
iar pdurea îi fcea loc înainte
i în urm i se-nchidea cu piedici i fric
Îi era sete de rcoare
51
i s-a aplecat peste trupu’ apei gol
care-a ademenit-o aproape, mai aproape...
pân când s-au contopit în nefiin
Abia atunci începu naterea de zi:
întâi timid, cu zbateri palide de umbre,
apoi din ce în ce mai grav,
pân când izbucni
prin amintirea unui ipt de fiin,
incredibil i pur Rsritul!
Privete prietene, se ridic ceaa ca o cortin,
lsând liber ochilor orizontul,
pete spontan dimineaa
spre noi, cu lumin
Amintete-i ce spunea Filozoful
despre nisipul clepsidrei:
E doar o pierdere de vreme!
Ai vrea s-i cunoti i tu?
D timpul un pas înapoi;
încearc, hai, nu te teme
s caui pasrea miastr
rscolind cu mâinile pmântul:
adâncul e odihna înlimilor
i oasele morilor nu tiu s blesteme...
Cazi în genunchi i roag-te, prietene:
Cretei voi, stâncilor,
deasupra mormintelor;
vom sta cu urechea lipit de piatr
i vom atepta glasurile
s-i croiasc drum pân-n fiin noastr,
prin stânc s rzbat fiorul:
sunt morii care-i cânt zborul
pentru ultima dat
Hai, cazi în genunchi i roag-te, prietene:
Ajut-mi s-i ating în visul meu de-o clip
despre nebuni care iubesc cântând!
i mi-a spus cel ce i-a vzut dansând:
E un dans trist la care nu te-ai fi gândit
i fiecare gest oprit ce i se pare
c e fcut la întâmplare
nu e deloc un pas greit,
ci face loc micrii urmtoare
i tot aa... la infinit!
Ah, Filozoful acela
care nu credea în vulturul lui Prometeu,
nici în ceretorii orbi din biserici
i ne-nva c nu exist
captul Pmântului:
Pmântul e rotund i se-nvârtete!
Dar noi îi rspundeam:
La muli ani, Cetate
ce bai cu zidul tu în poarta casei mele
înc dinainte de-a m nate
Îi rabd privelitea
cci mi te închipui câmp cu ruine
Pari venic pe lâng mine...
La muli ani, Cetate!
Ua casei mele te sfideaz
cci în vremi îndeprtate cineva
va sta pe locul casei mele
i nu va mai avea ce privi:
Cetate muritoare ca i mine!
El zâmbea:
Sunt tineri înc i plini de idei!
crezând c glumim
Ah, da, Filozoful acela
care se inea scai de noi
i nu ne lsa s trim!
II
Cu copite de cal nu te arta,
ai putea prea
un animal ciudat în ochii lor
Nu trebuie s-i cunoasc secretul!
Încal-te când mergi pe strad
sau dac prietenilor le e dor de tine
i vin s te vad
mai bine fugi i ascunde-te undeva
sau spune-le c eti cu o femeie
Mai bine nu le deschide poarta,
las-i s cread c nu eti acas
Mai bine
taci i ateapt-i s plece,
s-i gseasc altceva de vzut,
în alt parte
Tu, alungat din raiul lor de rând,
înger cu aripa cernit de tristee,
sectuit de vlag i de cânt,
cu paii limitai de zvoare
pân la ua camerei tale
Da, tu, cel care n-ai gemut
i nu te-ai artat înfrânt,
dei tiai c vei aluneca
de-a lungul pereilor umezi i reci
pân la capt, undeva...
Ai rmas singur i srac
de când le-ai druit scânteia sfânt
precum un preot credincioilor din turm;
oare au îneles pân la urm?
i viaa ta: o zbatere de pleoap,
clipire nepereche de-o secund
pe care-au încercat mereu
în versul lor deghizat s-o ascund...
Pe scara durerii cea veche
te regseau
urcând câteodat cu greu
înc-o treapt spre mâine,
cu masca cea sumbr-a tcerii
pe buze lipit,
stteai în spatele cuvintelor
ca un câine izgonit de stpân,
ca o umbr
În interior îi zace îngerul smolit,
iar tu, pe dinafar prbuit,
52
czut, nu se mai tie cum, dinspre lumin...
Ce tragic rspândete împrejur
miros puternic de cal care asud,
o, carnea ta rebel, ce nu te mai ascult!

Alexandru Jurcan Alexandru Jurcan Alexandru Jurcan Alexandru Jurcan, profesor, doctor în filologie
15 iulie 1948, Dîrja, Cluj

Palmes academiques
Cetean de onoare, Membru al USR.
Debut editorial :”Printre iubirile altora”, Dacia, 1997,
Colaborri la : „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Axioma”,
„Orient Latin”, „Arc-en-ciel”, „Echinox”, „Glasul”,
„Discobolul”,”Excelsior”, „Dilema”, „Aurora”, „Arge”,
„Cafeneaua Literar”, „Saltimbanques” (Nantes),
„Oraul”, „Verso”, „Familia, „Baadul literar”,
„Saeculum, „Vatra Veche” ;
Prezent în antologiile: „Crri spre oameni”
„Lecture et interprétation, 1989
„Pe masa de lucru”, 2000
„Pai în iarba nins”, 2000
„Umorul reformei. Reforma umorului”, 2001,
„Pulbere stelar”, 2002,
“Din arhivele unui cenaclu”, 2002, La Beclean pe
“Some cândva”, 2004
Dictionare des relations franco – roumaines, 2003
„Miresme de org”, 2004
„Repetiie fr orchestr”, 2004
„Chemarea amintirii”, 2004
„Anotimpul cailor”, 2006
„Peregrini prin timp”, 2007
Antologiile lui Dan Brudacu în englez i corean
Antologia lui Balasz Attila în maghiar
„Întâlnirile de la Nicula”, 2008
„Starea prozei”, 2008
„Clujul în cuvinte”, 2008
Antologia prozei scurte transilvane actuale, 2010
“ Varz a la Cluj”, 2010
Volume publicate Volume publicate Volume publicate Volume publicate: Printre iubirile altora (povestiri) Ed.
Dacia, 1997
O decapitare nocturn (roman) Ed.Anthropos, 2000
Ran albastr (versuri bilingv român-francez), Casa
Crii de tiin, 2001
Revelion cu sicriu, (roman) Casa Crii de tiin, 2002
Un câine legat la poarta raiului (versuri bilingv) Casa
Crii de tiin, 2003
Chiar daca mi-a da trupul s fie ars, Casa Crii de
tiin, 2004 (ediia I) 2006 (ediia II)
S iei din viaa mea cu o lumânare în buzunar
(povestiri), Casa Crii de tiin, 2005
Cocoul i Cocoaa (roman comic), Casa Crii de
tiin, 2006 (ediia I), 2008 (ediia II)
Stpânul i Silberta (versuri), Casa Crii de tiin,
2007119 (versuri în francez), Casa Crii de tiin,
2008Plou peste crimele oraului (povestiri), Casa
Crii de tiin, 2008
Fuga insulelor (versuri), Editura Limes,
Cei rmai pe pmânt, roman, Casa Crii de tiin,
2010
Traduceri: Traduceri: Traduceri: Traduceri: Viaa lui Moise, de Grigorie de Nyssa,
Editura Paralela 45, 2001
Varianta francez a volumului „Boeme”de Marcel
Mureeanu
Regizor Regizor Regizor Regizor al trupei francofone “Assentiment”
Turnee la Turnee la Turnee la Turnee la : Istanbul, Poznan, Pecs, Napoli, Viena,
Stuttgart, Brno, Ankara, Roche-sur-yon, Gand,
Huesca, Tarascon, Sorrento, Landerneau, Brest
Premii Premii Premii Premii:
Pavel Dan (pentru proz); Premiul revistei „Formula
As” pentru proz; Premiul revistei „Tribuna” 2004
Premiul Uniunii Scriitorilor 2006 pentru volumul “S
iei din viaa mea cu o lumânare în buzunar”;
Premiul pentru „Cocoul i Cocoaa”, Vieul de Sus,
2009 ; Profesorul Anului, 2009

Egon Egon Egon Egon
lui Egon Schiele

Obosit, dup câteva vizite nocturne,
a poposit la mine Moartea,
s mai stm de vorb în tihn…
avea oasele putrede ale mamei mele,
purta cearcnele viinii ale prietenilor mei,
haine mototolite în lupte inegale,
genunchi de cremene, earf neagr,
iar eu, Egon, i-am întins paharul cu vin…
A atins faldurile splcite ale cearceafului,
de parc erau buci învlmite de erpi,
apoi a intrat sora mea cu pulpe vinete,
lsându-se uor în braele Morii ,
ca un caier de lân bolnav…
– Nu pentru tine a venit, sor drag,
las-ne s povestim despre via,
despre cum poi îmblânzi moartea,
cu o simpl privire –
despre cum s bem pân la capt
euforia venit din ne-tire

Ceas din lemn Ceas din lemn Ceas din lemn Ceas din lemn

Veneau srbtorile i nu tiam
ce cadou s-mi fac
s se bucure palida mea singurtate
de pe cellalt mal al vieii-

Un ceas! Un ceas imens din lemn încrustat
cu cifrele tulburtor de mari
cu o pendul dumnoas i aspr

Nelinitit îl atârn ca pe o frunz de cucut
amintindu-mi de vorbele profetice ale mamei:
„iubete-i toate hainele- nu tii în care vei muri”
53
„urte toate ceasurile- nu tii care-i msoar
paii spre hotarul de unde nu vin scrisori”.

Cortina negr Cortina negr Cortina negr Cortina negr i ii it tt t

Numai la sfâritul reprezentaiei
vor muri fluturii negrii -
pân atunci mai poi aduna culori
de pe mantiile lor livide .
Miroase a dragoste fcut în grab...
copilul nenscut ne alung
vremea noastr a obosit
ca un fluture înspumat
Peste viaa noastr aplaudat
cade o cortin cât un mormânt

Decembrie cu p Decembrie cu p Decembrie cu p Decembrie cu p s ss s ri ri ri ri

Toi îngerii au fost chemai
la cina psrilor albe
Pe margine pândeau ciorile
vreo firimitur rebel
iptul înbuit al zpezilor
ne învelea trupurile
Dumnezeu continua s tac
În spatele cortinei cereti

Kimberley Jones Kimberley Jones Kimberley Jones Kimberley Jones, , , , licean
11.09.1994, Torrance, California, SUA
Colegiul Tehnic „Lazr Edeleanu”, Ploieti.
Profesor îndrumtor: Beatrice Anisoiu

Poveste de iarn Poveste de iarn Poveste de iarn Poveste de iarn

Cu un pachet în mân,
bieaul merge cu pai grbii,
înecându-se în gânduri.
Cu cât urc poala muntelui,
cu atât i se întunec prul ca de lân,
cu atât adierea lunii noiembrie îi lovete obrajii înroii
i se învelete mai mult în hainele sale i în pturi.
inând pachetul în brae,
bieandrul alearg,
concentrat la destinaie.
Timpul nu se poate opri,
dar totul este în repauz.
Psrile îi prsesc niele
lsând pdurea într-o complet linite.
Umbrele crengilor de foioase danseaz mut;
Se întunec i Noaptea se las peste Munte.
Razele lunii ptrund printre crengi
printr-o fin cea geroas.
Fiecare particul de cea devine cât o stea îngheat
i se suspend printre foioase i conifere.
Muntele îi întoarce faa spre Pdure;
îi confrunt singurtatea.
Suflarea vântului începe s o înconjoare cu ger,
vocea vântului, necuprins i acromatic, îi d confort.
Dansul umbrelor crengilor de conifere
eludeaz mersul unui tnâr,
cu pachet în brae,
vrând s-l distrag de la int,
pentru a rmâne cu pdurea singuratic.
Norii grei se deschid,
aruncând aerul într-o frenezie de fulgi învârtitoare,
nea în cdere.
Nu se poate continua drumul,
muntele alb îl înconjoar pe cltor
cu omt care se înghesuie sub omt.
Simindu-l singur, simindu-l rece,
Pdurea îi împtur crengile în jur
Ceva a trecut pe lâng tânr, apoi a intrat într-un vis.
Dintr-un lac glaciar s-a ridicat un brbat,
i s-a gsit neabtut din drum.
Iubita lui deschide pachetul i îi unge rnile.
………………………………………………
Când vine vara,
trece peste pmânt,
aducând deertului deert
i pdurilor pdure,
fructelor fruct,
i omului indulgena.
Dar când vine iarna,
Se aeaz peste pmânt,
aducând odihn deertului,
frumusee pdurilor,
securitate smânei
i omului ce este omenesc.
Cine merit inima noastr?
Vara, c aduce pmântului ce este al pmântului?
De ce ne sunt urâte
primele adieri de vânt - a toamnei i a iernii?
De ce considerm iarna o pierdere i nu un început?
De ce un sfârit i nu un câtig?
Din nou,
de ce ne sunt urâte
primele adieri de vânt, anume a toamnei i a iernii?
Tineri rzboinici întreab
la începutul cltoriei lor prin via -
de ce este aceasta dificil de cele mai multe ori?
Rspunsul btrânilor -
vor exista tristei i bucurii,
ridicri i cderi,
noapte i soare.
Aa cum exist i pentru anotimpuri,
Iarna poate avea propria sa poveste,
dac am înva s o apreciem din plin -
Povestea unui început,
o poveste de cretere, de învingere, de câtig,
de bucurie prin tristee
de ridicri dup cderi.

54
Pre Pre Pre Premiul pentru Excelen miul pentru Excelen miul pentru Excelen miul pentru Excelen
George Stanca George Stanca George Stanca George Stanca, ,, , scriitor
7 mai 1947, Buftea, judeul Ilfov.
Scriitor (poet) i publicist, realizator de emisiuni
culturale radio/tv. A profesat ca inginer de execuie, în
investiii, sistematizare teritoriu. Se dedic pentru o
vreme i muzicii, între 1969 i 1971 fiind solist vocal al
formaiei rock Oden. Pe lâng organizarea de
spectacole, realizeaz emisiuni radiofonice, fiind
angajat ulterior la revista „Flacra", ca redactor al
paginii de „muzic tânr”. Devine secretar al
Cenaclului Flacra, pe care îl va prsi în 1975, când
revine la profesia de inginer.
A colaborat pân în 1989 la „Sptmâna”, „Flacra”,
„România literar”, „Scânteia tineretului”, SLAST-
Suplimentul literar artistic al „Scânteii Tineretului”,
„Secvena”, „Contemporanul”.
Dup 1989 este redactor-ef la „Independentul" (Deva,
1990), „Fair Play" (1990-1991), „Politichia i România"
(1991), „Expres magazin" (1991-1992), „Telegraful de
Prahova" (1997-1998) t „Obiectiv" (Braov, 2003).
Înfiineaz revista „Viaa monden" i este director al
publicaiei „VIP", dup care va fonda revista
„Supervip”. Este i director la „Ziarul de plaj”, 1999,
„Vocea Valahiei" (din 2000) i la publicaia „Ro-Coop".
A colaborat la Universul (SUA), Baricada, „Tineretul
liber”, Magazin, Observator, „Zigzag”, „Zigzag coppa
del Mondo”, „Secvena”, „Sperana”, „Fiuica”,
„Fraierul român”, „Expres”, „Expres magazin”,
„Evenimentul zilei”, „România telegraf” „tirea”,
„Glasul”, „Opinia”, „Cotidianul”, „Jurnalul naional,
„Gazeta de Sud”, „Gazeta de Vest, „Viaa Vâlcii”. Din
2006 are rubric permanent în „Adevrul, „Adevrul
de sear”, „Click”. Realizator de emisiuni radio la
Contact-divertisment, Fun - sport. Realizator emisiuni
de divertisment, cultur la TV: Soti Bucureti, Neptun-
Amerom Constana, Amewr, TL7ABC, Antena1, OTV,
TVRM. Colaborator la TVR, Antena1.
Din 2001, 2002 devine lector la secia de jurnalism din
cadrul Universitii „Constantin Brâncoveanu" Piteti,
Brila i din 2004 la Universitatea “Valahia” din
Tîrgovite.
Opera Opera Opera Opera
• „Tandree maxim”, Bucureti, 1981, versuri
• „Poeme pricinoase”, Bucureti, 1983, versuri
• „Excursie cu liftul”, Bucureti, 1988, versuri
• „Angel radios”, prefa de Ion Cristoiu, Bucureti,
1994, versuri
• „Un an sub Ciorbea”, Bucureti, 1998, pamflete
politice
• „De la marea schimbare la marea dezamgire”,
Bucureti, 2001, pamflete politice
„Stare de gr(e)aie”, prefa de Eugen Simion, postfa
de Ion Rotaru, Bucureti, 2001, versuri
• „Giuletina i ai mei”, Bucureti, 2003, cronici i
pamflete de sport.
• „Piese neterminate pentru o vioar dezacordat”,
Bucureti, 2004, nuvele
• „Eu v sfidez pe toi”, Bucureti, 2004, eseuri
consumculturale
• „Angel radios” (Beaming Angel), Piteti, 2008,
versuri româno-englez, traducere Maria Mugura
Petrescu
• „Angel Radios” (Ange Radioux),Deva, 2010, versuri
româno-francez, traducere Maria Mugura Petrescu
• „Eti mic, Boc”, Bucureti, 2001 (în
colaborare cu Lena Stanca), colinzi, cântece.
Îngrijitor la “Istoria Presei, Pamfil eicaru”, Piteti,
2007, prima ediie

Evaporata Evaporata Evaporata Evaporata

Hai s tcem o or împreun
i ochi-n ochi abulic i abseni
s ne privim tcui, indifereni
s meditm la stele i la lun
înlnuii
i ochi-n ochi i mân-n mân
s simi în podul palmei tale
geografia palmei mele, moale
i relieful tu în podul palmei mele
s fie un nisip, un praf de stele.

i dup ce-am tcut aa sau am visat,
am plâns mutete-am râs, am meditat
s scoatem din adâncuri un oftat
i regretând acel pcat ratat
ne preumblm prin ceruri rotitori
prin trilurile de privighetori
prin ciripit de paseri aripoase
ce in în cuib arome i miroase
ce înclzesc doar ou de rubine
i cutiue de argint ce-s pline
de “te iubesc”, “te vreau”, “ mi-e dor de tine”
… Apoi te pierzi ca lebda-n zpad
Ca porumbelul alb
când ceaa st s cad
Te fofilezi, dispari evaporat
nu eti femeie, nu mai eti nici fat
nu eti nici praf, nici pulbere de stea.
Eti doar atât: Evaporata mea

Gr Gr Gr Gr dinile Semidoctidei dinile Semidoctidei dinile Semidoctidei dinile Semidoctidei

Uu chef, v spun,
nebun
în grdinile Semidoctidei
amestecuri lichide
i multicolore
giusuri cerneluite,
55
culori tari,
rozuri chiloreti,
rozuri Elvis,
verde brotcel
umbrelue-scobitori
cu hârtii creponate
înfipte-n bucele de mandarine
în msline
în struguri mslinii,
în semilune de ananas
alcooluri cockteilizante
rimând cu brilliante
i cu diamante
(dac form avem
i amante armante)
femei ucigtoare
pulpe plecând de sub east
sâni mari - pâine la est
pâine de cas
fesele tari - carapace estoas
forme demiurge
emisfere-magdeburge
privete omul srac i plînge…

fuste cu fente
mtsuri transparente
ca zefirul
puse peste tanga
mângâind cu firul
canioanele, cheile râului
poriorii brâului
pe vale de ombilic
fos magic
parfum de furnic
aflat în clduri
mstsuri
acoperind
tandru
peste nuri
***
decolteuri obrznicoase
pe forme simandicoase
pe reliefuri provocatoare
nu te uita mult c doare!
***
Geta Bioenergeta
Nimfeta UltraVioletta
înfatuate
i pline de fumuri
las în urm-le
numai parfumuri
mortale, dulce otrav
gust ca banana
dolce odore, dolce gabana.
aerul geme
de atâta odoare
i de culoare
fluturi exotici
se arunc în mare
mari sinucideri vor fi
precum pare.
***
Copii ai seringii
în bancuri
ca heringii
se masturbau,
se excitau
se pastilau
fund roie-i puneau
pe urma înepturii
la marginea urii
pe buza pdurii.
Urlau-limbaj tribal
priviri în spectral
sunet gutural
tram sincopat
mioar drogat.
Grup antropofag
mult zice cu drag
Vrei s scapi de stress?
Ia-i un Mercedez!

Se rostogolesc… Se rostogolesc… Se rostogolesc… Se rostogolesc…

Macarale ierburi
idei liberale
micue ONG-uri
telegue
lideri de sindicat
anemone
opoziie de rahat
minerale preioase
bandii
miss-uri simandicoase
viitor funambulesc
Se rostogolesc se rostogolesc se rostogolesc
constantineti pietroaie
nici-o brânz de oaie
falia lui huntington
gherman fukuyama ,
golanilor toi dai iama
antoneti ceaueti
wieseli ilieti
istorii rvite
inundaii
idei pleotite
monarhie autonomie
tone de prostie
marxism liberalism
mitoc-grobianism
comunism prostesc
se rostogolesc se rostogolesc se rostogolesc
56
faada vilei
csoaie opeti cutia milei
virtute castitate prostituie
mironosie politice corupie
secte ortodoxie
una mie-una ie
buddha
isus iuda
barajul de la arcuda
toate se duc se vetejesc
Se rostogolesc se rostogolesc se rostogolesc

biblia thalmudul
bica i udul
coranul moartea
viciul de a pipi cartea
yahve sfinii pavel i petru
berea la metru
graalul pustia capitalul
de trei ori potcovii calul
odiseu thales din milet
aciunile la pachet.
se înva se citesc
se preluiesc
Se rostogolesc se rostogolesc se rostogolesc.

Otilia P Otilia P Otilia P Otilia P durean durean durean durean, profesor
26 10 1982, Sibiu

Lac Lac Lac Lac te rupte te rupte te rupte te rupte

Uile deschise nu m conving s intru,
ci s rmân acolo unde îmi e locul.
Tcerea înctuat,
frustrant, m alung din nou.
Gonit de duhoarea ei
o iau la deal, la vale…
Serpentinele sunt reconfortante.
Mcar tiu c noaptea nu se umbl pe poteci
i nici pe ap
Voi ajunge în faa muntelui,
voi chema soarele i voi striga:
Deschide-te, tiu!
Voi lsa timpul s putrezeasc în linite,
gesturile largi ale cderii nu vor mai fi absurde.
Mai întâi voi descifra stelele trufae
rsunând pe alt cer
fr regretul plecrilor absurde
i voi vorbi despre dragoste
Sfidând astfel gravitaia.

Sim Sim Sim Sim inutil inutil inutil inutil

Cine m întrebase dac mai pot vedea?
Oare, dac nu am ochi e cu temei?
Balada asta îmi spune mie totul.
Voi merge la târg, fr desag, s-mi cumpr nite vz
Atunci poate voi cântri mai mult
Câte nu se pot întâmpla ?
Poate nu vreau s vd, poate m-am resemnat
Îmi place bezna asta în care nu se vd amintirile, nici
viitorul
Zgomotele groteti ale uilor trântite dup visuri
Sunt bine legate acolo
Ce s fac cu acei ochi ?

Bogdan Teodor Bogdan Teodor Bogdan Teodor Bogdan Teodor, elev la Colegiul Militar Liceal
„Mihai Viteazul ” Alba Iulia.
17.10.1994, Piatra Neam.
Profesor coordonator:

Locul II Concursul Naional „Ocrotii de Eminescu”
Meniune Concursul Naional „Lucian Blaga”
Publicaii în revista „Ethos XXI” a Asociaiei Astra
Desprmântul Alba-Hunedoara

Iarba masacrat Iarba masacrat Iarba masacrat Iarba masacrat

Ascult fumul cum se ridic din hornul casei...
M pierd mucând din buza ta rece...
Te întinzi pe noroiul uscat al curii.
m priveti cu ochii ti de cprioar...
Acum mintea-mi alearg pe câmpurile în care..
din loc în loc se vede iarba...
uniform masacrat cu unealta morii..

Totul miroase a fân ...
i ochii-mi lcrimeaz,
i simt cum irisul se scurge fierbând pe pmântul cald..

M întind pe ptura de cadavre ale ierbii ...
i apoi caut irisul,
i-l druiesc ,
închid orbitele goale ca s vd....

Se aude în zare cântatul unui coco gâtuit
m trezete misterul stejarului fr frunze din centrul
universului,
un univers mic... dar al meu....
m îndrept spre prispa casei,
Loc pgân de rugciune,
în care nimfele trecutului simplu...
m-au învluit odat,

Vd ochii bunicii privind direct din mormânt sfredelind
inima,
Iar pe bunicul înc îl vd clare pe armsarul acela
alb... mort...
O adiere îmi înceoeaz privirea...
Caut putere... m întind în pridvor...
i adorm

57
Aldea Marius Aldea Marius Aldea Marius Aldea Marius tefan tefan tefan tefan
23.06.1987
Motru, Gorj

Debut editorial în cadrul Festivalului „Sensul iubirii”,
premiul pentru debut, cu volumul “Al Treilea Ochi”,
”Iona îl ateapt pe Godot”, editura Marineasa, 2010
”Poetul.strzii@yahoo.com”, editura Magia (editur
pentru diaspora din SUA), New York; redactor-ef al
revistei “SubCultura -kalanikov de idei”
Colaborri cu mai multe eviste literare: “Amfitrion”,
“Oglinda Literar”, “Convorbiri Literare”, “Poezia”,
“Litere”, “Tiuk”, “Contemporary Horizon”, “13 Plus”,
“FeedBack”. Cel mai recent premiu l-a câtigat în
cadrul Festivalului Internaional “Grigore Vieru”,
prima ediie, Premiul al II-lea pentru poezie. Este
membru al Cenaclului “Pavel Dan” din Timioara i
colaborator al „Ariergardei”, condus de scriitorul
Daniel Vighi. Pentru mai multe informaii accesai:
http://mariusaldea.wordpress.com/
http://subculturaonline.com/

Cu Sara pe deal Cu Sara pe deal Cu Sara pe deal Cu Sara pe deal

totul este frumos
buciumul sun cu jale
când o prind de mijloc
cu braul meu de macara
o simt cum dospete toat
în timp ce sângele îi dizolv inima
ca pe o bucic de drojdie
i dintr-odat îmi amintesc
de mama mamei mele
i de mâinile ei care frmântau
aluatul pentru cozonacii
de pati sau de crciun
cât de frumos este cu Sara pe deal
pe cerul albastru norii sunt înghesuii
unul într-altul ca nite coconi
rochia ei este dezm pentru fluturi
sandalele ei sunt palme de copil
prul ei este biciul cu care vântul
se autoflageleaz ca un clugr
râsul ei sntos este i al meu
vorbim puin clipim rar
dau s o srut

se retrage râzând chicotind
în timp ce de pe umr îi alunec poeta
de acum exil pentru insecte
fire de iarb i dou ppdii cu capul greu

îi prind pulpa ca pe o încheietur
de mân de copil când îl treci strada

timpul se pierde în noi
odat cu ceasul ei scpat
în iarba înalt pân la brâu
când o bruschez
i îi mângâi craniul mic al genunchiului
boarea coapselor a pântecului
i mugetul surd al buzelor
acum sunt aproape de ea cu trupul
sufletul nostru este unul singur
rsuflarea noastr una singur
simt cum din nri i gura între-deschis
îi iese canicula crnii i a dragostei
aluniele de pe spinarea i pieptul ei
formeaz constelaii de stele
i uite aa se însereaz
i a putea s o am chiar aici
în slbticia asta verde
în seara asta de mai
(...)
ce frumos este totul cu Sara pe deal.

Domni Domni Domni Domni oara A oara A oara A oara A

Domnioara merge legnat
domnioara miroase atât de frumos
încât pereii întorc capul dup ea
ca pensionarii albind la o partid de ah
domnioara coboar scrile
chiar acum domnioara coboar scrile
ca i cum ar coborî nite clape de pian
schimbând gama în care cânt de obicei
vecinii obinuii
chiar acum în momentul acesta
domnioara coboar scrile
i sânii ei se mic precum doi dirijori
nervoi i experimentai
trec i eu pe lâng ea
îmi ridic plria imaginar
îi srut mâinile i poimâinile
trag aer adânc în piept
i rmân îndrgostit
negsindu-mi cheia de la cas
i auzind cum se pierde tocul ei
ca un metronom de acum interior.
Ana Ana Ana Ana Bebu Bebu Bebu Bebu profesor la coala cu cls. I-VIII Nr. 1
„Valu lui Traian”.
25.02.1965, Viioara, Bihor.

Literatura pentru copii, inclus într-un auxiliar, la Ed.
Aramis („Cum s fac un teatru de ppui”)
Dou materiale în lucru, la Ed. Aramis, cu scenete i
serbri colare.

Binecuvântare Binecuvântare Binecuvântare Binecuvântare

Drept i curat ai intrat în via
Ca o cma de duminic.
58
iptul tu a salutat cu mirare zorile
Te-au binecuvântat toate florile,
Copilul meu...

Te-am aezat curat la temelia acestei lumi
O crmid din ce va s fie
Lumea de mâine...
Te-am adus în lumin, din lumin.
În tine triesc deopotriv i eu i strmoii.
Dator eti a tri frumos i pentru ei.

Când fruntea grea de gânduri
Vei veni s i-o sprijini de umrul meu
i n-ai s m gseti,
Tu s nu plângi, copilul meu,
Aaz i tu o crmid la temelia lumii,
Vegheaz-o s nu se nruie
i-i voi zâmbi de dincolo de moarte...

Gheorghe Gheorghe Gheorghe Gheorghe Galetar Galetar Galetar Galetar
8 septembrie 1947, Cenad, Timi
Profesor de român-francez la coala cu clasele I-VIII
,Dudetii Noi, Timi.

Volume: „Inefabila ninsoare”(poezie)-1981, „Alfabetul
mirrii” (poezie pentru copii)-1987, „Vara de
crini”(poezie)-1977, „Înduplecarea nopii”(poezie)-1998,
„Steaua ta, copilrie”(poezie pentru copii)-1999,
„Epifanii pentru Daniel”(poezie)-2003, „Alte epifanii
pentru Daniel”(poezie)-2007, „Cântec pentru somn i
drum”(poezie pentru copii)-2008, „Voci din
penumbr”(proz scurt)-2008,”Lacrima
seninului”(poezie pentru copii)-2009, „Colivia de aur”
(roman)-2009, „Lecia despre îngeri(poezie)-2010,
„Utopia Umbrei”(poezie)-2010
Colaborri în reviste: „România literar”,
“Luceafrul”,”Amfiteatru”, „Viaa
româneasc”,”Tomis”,”Familia”,”Orizont”,”Orient
latin”, „Poesis”, „Semenicul”,”Reflex”,”Semne”
Premii: Premiul Festivalului i Concursului
Internaional „Lucian Blaga”, Sebe, 1994; ”Premiul
“Revistei Sud” pentru proz la Concursul Naional
„Vasile Voiculescu””, Buzu , 2005; Premiul
Bibliotecii Judeene „Lucian Blaga” la
Concursul Internaional „Lucian Blaga”, Sebe, 2006.

Retorica acestei c Retorica acestei c Retorica acestei c Retorica acestei c l ll l torii torii torii torii

În amiaza fulgerului s stai
În inima lui golit de silabele-înserrii
S visezi cu ochii deschii
La utopiile ierbii
La lespedea ce desparte cuvântul
De umbra lui proiectat pe cer
E o fervoare acolo
De care s te simi vinovat ca i cum
i-ar împietri pe buze strigtul lebedei
Încreztor ca roua mai poate fi
O promisiune a acelui înger de demult
Ce biciuia în somn copilria nimnui

Prin odile fulgerului s treci
Ducându-i umilina cu nepsarea pelerinului
Ce-i uit libertatea
În rigorile pierderii de sine
Ca pe o piele tbcit de vânt
Ca pe un înec în muzica asfinitului

Vei ti doar retorica acestei cltorii
Când disperarea ta îneleapt
Te va goni la marginea imperului de frunze
Acolo slluiete o diminea orgolioas
(stigmatului înfrângerii cu care s-i speli în tcere
erorile desvârite)

D DD D nu nu nu nu Sâ Sâ Sâ Sâr rr rbu bu bu bu
03 martie 1975, Lugoj, Timi.

Debut literar în revista „Alfa” a Gr. c. Ind.
„Electrotimi”, Timioara - 1991;
- volum de debut, „Vântorul de iluzii", Râmnicu-
Vâlcea, Editura Offsetcolor - 2006;
- aprut în antologia "Freamt de timp", volumul
colectiv „Freamt peren", Drobeta Turnu-Severin,
Editura 3D - 2007;
- aprut în antologia de poezie patriotic „Zalmoxes
gratia, ab Romania condita", Drobeta Turnu-Severin,
Editura 3D - 2007;
- aprut în antologia de poezie, îngrijit de Valentina
Becart, "55 de poei contemporani (pagini alese)", Sibiu,
Editura ARHIP ART - 2010;
- membru al Societii Culturale „Anton Pann" -
Râmnicu-Vâlcea;
- membru al Cenaclului literar-artistic „Anton Pann" -
Râmnicu-Vâlcea;
- publicat în diverse publicaii culturale, cu caracter
zonal ca: Monitorul de Vâlcea, revista Societii
Culturale „Anton Pann" - Râmnicu-Vâlcea, „Povestea
Vorbei";
- revista literar „Semn" - Râmnicu-Vâlcea;
- publicat în revista „Timpul de Gorj" etc.

Diminea Diminea Diminea Diminea a preexisten a preexisten a preexisten a preexisten ei duale ei duale ei duale ei duale

... simind inexplicabilul...
... „nu se poate”, spune (scrie) ea,
fr s realizeze
cuvintele care se pot întoarce împotriv-i,
ca o îmbriare dureroas
de mugur pocnind în primvar...
... i tocmai primvara aceasta
îi pierde albastrul
59
cu fiecare strop scpat în sentiment...

... „posesie” spune (scrie) ea
netiind c nici noi nu ne aparinem
nou înine
netiind cât dor zace în fiecare vocal...
... neîncredere e ceea ce simte ea
ca un siaj pe aripi de vânt
culminând în cuvânt
cu vânt în cuvânt...

... i cauza lui devine i cauza ei
pentru c ea, luptându-se cu fumul din zmei
îi întreab lumina
tot din sufletul ei –
din sufletul ei...

... „în lumea ei”, spune (scrie) ea
exist doar ea
uitând de tangene
de ipotenuze
i de alte artificii fixe ce-i susin pasul...

... alte artificii pe care, spune (scrie) ea
nu le simte în pai,
nu le simte nici mcar în rest
dar le vorbete (scrie) nerealizând
cât de mult le exist...
... iar el
el o doar citete
la nesfârit
ca un etern îndrgostit
permanent orbit...
... femeie
mi-ai orbit durerea!
ia-i zborul în brae i arunc-mi i mie o pan,
numai una,
pentru început
s pot s te ajung în zborul spre absolut...
... s pot s te palpez printre zbateri planate,
dintre raze aruncate...

... „eti în mine”, spune (scrie) ea
i crede ce spune (scrie),
iar el
o doar simte cu frenezie...
... femeie,
alearg-mi globulele slbatice pe câmpiile
noncolorate
i franjurate de singurtate...

... i ea nu mai spune (scrie) nimic
doar înghite aerul pe care
din nu tiu ce motiv
uit s-l mai respire
sau s-l doar mire...
... iar el îi pune punctele de suspensie în privire
i-i spune (scrie) la rându-i:
îmblânzete-m, femeie...!

Adrian Adrian Adrian Adrian Paparuz Paparuz Paparuz Paparuz, pensionar
10.04.1968, Zrneti, Braov.
Premiul al II-lea Festivalul Naional de Poezie „Andrei
Mureianu"-1990 Braov, apariii lirice în
„Zrneteanul”, articole de fond „Sub soarele speranei”
volum de poezie editat în 2007, Premiul al II-lea la
Festivalul Naional de literatur „Eusebiu Camilar-
Magda Isanos”-, seciunea Poezie, 2008 Suceava;
Premiul al III-lea la Festivalul Naional de literatur,
seciunea Proz: „Eusebiu Camilar-Magda Isanos”-
2009 Suceava.
Apariii lirice în revista „Dealul Melcilor” Braov-2007
„Îngerul din urm”, volum editat în martie 2009

cle cle cle clepsidra psidra psidra psidra

uite
se termin

te înroeti mai rar
nu mai zâmbeti

croetezi zile
pe balansoarul bunicii

ai uitat modelul
firul tot mai subire
urc timid

pe coapse
printre degete
în inim
pân în centrul pupilelor tale albastre
eclipsate -4,-5

croetezi
o zi pe dos
dou pe fa

numele celei de-a noua pisici
s-a pierdut
acolo
de unde nu se mai întoarce nimic

îi eti recunosctoare
i-a ascuns ghemul

toarce amintiri

firul tot mai fragil
se încurc
îl tragi obosit
60
croetezi
o singur întrebare
umple pendula

cât a rmas

Ovidiu Pojar Ovidiu Pojar Ovidiu Pojar Ovidiu Pojar, inginer
11.10.1962, Jibou, Slaj
„Un alt anotimp”-2008, „Imobiliare de lux”-2009
Premiul pentru debut - Festivalul „George Cobuc”2008

Echilibru Echilibru Echilibru Echilibru

Mai rmseser doar câteva oase
în stare s-mi menin o relativ
poziie vertical,
celelalte s-au frânt una câte una
de fiecare dat când m aplecam
periculos peste marginea echilibrului
fragil al unei existene pe care
o descoperisem deodat
foarte vulnerabil, încât
neputând s-i pun sprijin în câteva locuri
îi aruncam peste bord
câte un sac dinspre sud,
apoi unul din nord,
i tot aa, pân când am observat c de fapt
tot ce aruncam m scufunda
tot mai adânc ctre un cer pe care
îl întorsesem între timp
cu susul în jos.

Don Quijote Don Quijote Don Quijote Don Quijote

Aleg ce-am câtigat
de tot ce-am pierdut.
Msor dimineile scurte
cu îndoieli prelungi;
îmi construiesc
morile mele de vânt
apoi îmi îmbrac armura
i încalec pe ultimul vis
acum e ora perfect,
sunt gata pentru lupta
cu întrebrile.
La tâmple
mi-au înflorit doi luceferi.

Manuela Manuela Manuela Manuela Sava, Sava, Sava, Sava, profesor
08.02.1978, Râmnicu Srat, Buzu

Volume de versuri:
„Între da i nu”, Ed. Valman, Rm.Srat, 2009;
„Feele infinite ale poemei”, Ed. Valman, Rm.Srat ,
2010; secretar de redacie al revistei „Spaii culturale”
din Râmnicu Srat, din mai 2009.
Îngerul Îngerul Îngerul Îngerul

La braul meu, atârnat,
a coborât
Îngerul
cu ultimele amintiri despre mine.
A venit mai aproape i a strigat:
- Mam!

Destinul Destinul Destinul Destinul

Cifre,
ltratul câinilor vagabonzi
i linii confuze
îmi sun între pleoapele arse
de neodihna zilei de azi.
Viaa mi-a citit-o în palm
iganca cu fustele ei colorate,
apoi destinul i-a închis toate visele în clepsidra sa.
Ca o mare de valuri îi strângi durerile în suflet
i în paii ti. Te uii pe câmpia obtuz a tuturor,
dar nu e a ta i vezi c prin seva
frunzelor
circul nestingherite stelele.

Nicol Nicol Nicol Nicolae Rotaru ae Rotaru ae Rotaru ae Rotaru
28 03 1950, Leordeni, Arge
Prof.univ.dr.ing. la Agenia Naional de Informaii
“M.Viteazul” i la Universitatea “Hyperion”

Cri de Nicolae Rotaru:
1. Statui de hum, poezie (vol. „9 poei”), Ed. Cartea
Româneasc, Bucureti, 1984 (red. Mircea Ciobanu)
2. Rstimpuri, proz scurt (vol. „Gustul livezii”) Ed.
Facla, Timioara, 1985 (red. Ion Anghel)
3. Semne de arm, povestiri, Ed. Militar, Bucureti,
1986 (red.Mariana Avanu)
4. Lumina zilei, proz scurt, Ed. Facla, Timioara,
1989 (red. Marcel Tolcea)
5. Front de inimi, povestiri, Ed. Militar, Bucureti,
1991 (red. Firi Carp)
6. Petale de sidef, poezii pentru copii, Ed. Ft Frumos,
1991(prefa i red. L.Roman)
7. Destine arestate, povestiri, Ed. Militar, Bucureti,
1993 (prefa Eugen Simion) (red. Firi Carp)
8. Moarte de prob, roman poliist, Ed. AMB,
Bucureti,1993 (red. Aurel Maria Baros)
9. Bârlogul teroritilor, proz scurt poliist, Ed. M.I.
Bucureti, 1995 (red. Claudiu Istrate)
10. Proprietarii de iluzii, proz scurt, Ed. Porto
Franco, Galai, 1996 (red. Constantin Vremule)
11. Ultima dorin, roman poliist, Ed. Militar,
Bucureti,1996 (red. Firi Carp)
12. Criminal de elit, roman poliist, Ed. AMB,
Bucureti, 1996 (redactor Aurel Maria Baros)
13. Muzeul muzelor, poezie, Ed. Sagittarius,
61
Bucureti,1996 ( prefa Ghorghe Tomozei )
14. Eternitate aproximativ, poezie, Ed. Florile
Dalbe,Bucureti,1996 (pref. Ion Dodu Blan)
15. Emoii crunte, poezie, Ed. Fiat lux, Bucureti,
1997 (prezentare i red. Constantin Sorescu)
16. Alibiul inutil, roman poliist, Ed. Militar,
Bucureti, 1997 (redactor Firi Carp)
17. Uitarea de mine, poezie, Ed. Helicon, Timioara,
1998 (redactor Ioan I. Iancu)
18. Noaptea de apoi, nuvel poliist, Ed. Paco,
Bucureti, 1999 (pref. Alexandru Piru) (red. V. Achim)
19. Îngerii de oel, roman, Ed. RAO, Bucureti, 1999
(redactor Ovidiu Enculescu)
20. Amintirile unui terorist (Dosarul Romida),
memorialistic, Ed. Timpolis, Timioara,1999 (red. Dan
Barda)
21. Deceniul Secsy , poezii, Ed. Helicon,
Timioara,1999 (redactor Ioan I. Iancu)
22. Compendiu etic, eseistic, Ed. M.I., Bucureti,
1999 (redactor Claudiu Istrate)
23. Aripi de hârtie, haiku-uri ( în patru limbi), Ed. Ar-
Thema, Bucureti, 2000 (red. proprie)
24. Cufr de soldat, povestiri, Ed. M.I., Bucureti,
2000 (prefa George ovu) (red. Marian Nencescu)
25. Tandem liric, poezie, Ed. Artprint, Bucureti, 2000
(prefa Mircea Micu) *(red. proprie)
26. Cartuiera mov, publicistic, Ed. Timpolis,
Timioara, 2000 (pref. Doru Sptaru) (red. Melania
Cincea)
27. În armura legii, povestiri, Ed. M.I., Bucureti,
2001 (prefa George Arion) (red. Marian Nencescu)
28. Dincolo de Styx, proz scurt, Ed. RAO, Bucureti,
2001 (prezentare Victor Atanasiu) (red. C. Codi)
29. Paii fr urm, poezie, Ed. Diagonal, Bacu, 2001
(redactare proprie)
30 .Cartuiera roz, publicistic, Ed. M.I., Bucureti,
2002 (pref. Florentin Popescu) (red. Dana Mihalache)
31. Dincolo de ieri, povestiri, Ed. M.I., Bucureti, 2002
(pref. D. R. Popescu) (red. Mariana Ciobna)
32. Picturi de mir, aforisme, Ed. Fd.Rev.
Jandarmeriei, Bucureti, 2002 (pref. Marius Tupan)
(red. proprie)
33. Frate cu dracul, roman poliist, Ed. Phobos,
Bucureti, 2002 (redactor Ion Aram)
34. Comunicarea în organizaii militare, eseistic, Ed.
Tritonic, Bucureti, 2002, ed. II, 2005 (red. Mireille
Rdoi)
35. Bis in idem, poezie, Ed. Anastasia-Ina, Buzu,
2002 (prefa Nicolae Drago)* (red. proprie)
36. Cartuiera gri, publicistic, Ed. RAO, Bucureti,
2003 (redactor Mioara Andrei)
37. Calea de mijloc, povestiri, Ed. M.I., Bucureti,
2003 (pref. Corneliu Leu ) (red. Mariana Ciobna)
38. Via expirat, poezie, Ed. Timpolis, Timioara,
2003 (redactor Melania Cincea)
39. Criz i dialog, eseistic, Editura RAO, Bucureti,
2003 (prefa Ilie Bdescu) (red. Ioan Drgan.)
40. Eroism de veghe, proz/poezie, Ed. MAI,
Bucureti, 2004 (pref. tefan Mitroi) (red. Mariana
Ciobna)
41. Cartea picilor, poezii pentru copii, Ed. Contrast,
Bucureti, 2004 (redactor Maria Macovei)
42 Penia de bronz, poezii, Ed. Apollon, Bucureti,
2004 (redactare proprie)
43. Cine, ce, cum, când, memorialistic, Ed. Fundaiei
Revista. Jandarmeriei, Bucureti, 2004 (pref. C.
Blceanu-Stolnici)
44. Cartuiera bej, publicistic, Ed. Detectiv,
Bucureti, 2004 (prefa Fnu Neagu) (red. proprie)
45. Rspântia, roman, Ed. RAO, Bucureti, 2004
(Cartea întâi a Trilogiei de lut) (red. Ilie Cîmpeanu)
46. Renateri, roman, Ed. RAO, Bucureti, 2004
(Cartea a doua a Trilogiei de lut) (red. Ilie Cîmpeanu)
47 Ruinele, roman, Ed. RAO, Bucureti, 2004 (Cartea
a treia a Trilogiei de lut) (red. Ilie Cîmpeanu)
48. Linia de sosire, povestiri, Ed. MAI, Bucureti,
2005 (prefa Paul Everac) (red. Mariana Ciobna)
49. Mirabile dictu (101 nemuritori), portrete literare,
Ed. Detectiv, Bucureti , 2005 (red. Firi Carp)
50. Carcera de oase, poezie, Ed. RAO, Bucureti, 2005
(Tom 1, Trilogia de foc) (pref. Ion Rotaru) (red. Ilie
Cîmpeanu)
51. Istoria umbrei, poezie, Ed. RAO, Bucureti, 2005
(Tom 2, Trilogia de foc) (pref. George Stanca) (red. Ilie
Cîmpeanu)
52. Fântâna de leac, poezie,Ed. RAO, Bucureti, 2005
(Tom 3, Trilogia de foc) (pref. Nicolae Dan Fruntelat
53. Psi-leadership, eseistic, Ed. ANI, Bucureti, 2005
(redactare proprie)
54. Ru de înlime, rondeluri, Ed. MAI, Bucureti,
2006 (pref. Radu Cârneci) (red. Mariana Ciobna)
55. Lider i actant, eseistic, Ed. ANI, Bucureti, 2006
(pref. Traian Liteanu) (redactare proprie)
56. Psi-management, eseistic , Ed. ANI. Bucureti,
2006 (pref. Constantin Stoica) (redactare proprie)
57. Psi-sociologie, eseistic, Ed. ANI, Bucureti, 2006,
pref. Ioan Chi) (redactare proprie)
58. Bucurii simple, poezie, Ed. RAO, Bucureti, 2006,
(Val 1, Trilogia de ap) ( red. Ilie Cîmpeanu)
59 Dispensa de a fi, poezie, Ed. RAO, Bucureti,
2006,(Val 2, Trilogia de ap) (red. Ilie Cîmpeanu)
60. Poemele tople, poezie, Ed. RAO, Bucureti, 2006,
(Val 3, Trilogia de ap) (red. Ilie Cîmpeanu)
61. Cartuiera uni, publicistic, Ed. Detectiv,
Bucureti, 2006 (pref. Horia Gârbea), (red. Firi Carp)
62. Informaie i metode, Ed. ANI, Bucureti, 2007
(pref. Gheorghe Toma) (red. proprie)**
63. Omul din comar, roman, Ed. MAI, Bucureti,
2007 (pref. A. Titu Dumitrescu) (red. M. Ciobna)
64. Psi-comunicare, eseistic, Ed. ANI, Bucureti, 2007
(pref. Cr. Fl. Popescu) (redactare proprie)
65. Cartuiera fov, publicistic, Ed. Detectiv,
62
Bucureti, 2007 (pref. Vasile Ursache) (red. F. Carp)
66. Criz i comunicare, eseistic, Ed.Detectiv,
Bucureti, (red. Firi Carp)***
67. Terra teribil, fapt divers,Ed. Timpolis,
Timioara,2007, (pref. D.T.Popa) (red. Melania Cincea)
68. Topul de hârtie, versuri, Ed.RAO, Bucureti, 2007
(Inspiraia prim, Trilogia de aer) (red. Ilie Cîmpeanu)
69. Amor cu nbdi, versuri, Ed. RAO, Bucureti,
2007(Inspiraia secund, Trilogia de aer) ( red. Ilie
Cîmpeanu)
70. Polifem ceacâr,versuri, Ed. RAO, Bucureti,
2007(Inspiraia ter, Trilogia de aer) ( red. Ilie
Cîmpeanu)
71. Al aselea sim, povestiri, Ed. MIRA, Bucureti,
2008 (pref. Anghel Andreescu) (red. M.Ciobna)
72. Art management, eseistic, Ed. ANI, Bucureti,
2008 (pref. Constantin Onior) (red. Aura Aldescu)
73. Cartuiera siv, publicistic, Ed. Detectiv,
Bucureti, 2008 (pref. Pavel Abraham) (red. Firi
Carp)
74. Duhul zborului ,versuri, Ed. RAO, Bucueti, 2008
(Vol. I Trilogia de duh) (red. Ilie Cîmpeanu)
75. Duhul amorului, versuri, Ed. RAO, Bucureti, 2008
(Vol. II Trilogia de duh) (red. Ilie Cîmpeanu)
76. Duhul duelului, versuri, Ed. RAO, Bucureti, 2008
(Vol. III Trilogia de duh) (red. Ilie Cîmpeanu)
78. Psi-Securitate, eseistic, Ed. ANI, Bucureti, 2008
(pref. Teodoru tefan)
79. Climara cu tu, publicistic, Ed. ANI, Bucureti,
2009 (red. proprie)
80. Cartuiera red, publicistic, Ed. Detectiv,
Bucureti, 2009 (postfa Petre Fluerau)
81. Zodii de pmânt, povestiri, Ed. Detectiv,
Bucureti, 2009 (red. Firi Carp)
62. Cine, ce, când, cum, autointerviu, Ed. ANI,
Bucureti, 2010
83. Communication, eseistic, Ed. ANI, Bucureti,
84. Conduc, ergo sum, eseistic, Ed. ANI, Bucureti,
2010
Cri didactice:
* Cri scrise împreun cu Ilie Gorjan
** Volum realizat împreun cu Teodorul tefan
*** Tom alctuit împreun cu Pavel Abraham

R RR R mas zevzec mas zevzec mas zevzec mas zevzec

Cac ia libliu tebia, Ludmila
i ce ai laviu, chel amore!
E umed i astzi fila
Din plânsetul acelor ore

Când, singur, cufundat în bezn,
Visam s-mi fii muz pe veci...
Te simt i azi, inel la glezn,
Rmas zevzec între zevzeci!

Ce harao era odat,
Când într-un sacru libe dih
N-ai mai dorit s rmâi fat
i...Ce a fost nu spun în stih.

i m-ai iubit -am fost baloi,
Adic boss, un fel de mahr,
M poreclisei Polevoi,
Pe bolta cu plceri – luceafr.
Când dulce savurai brioa,
Credeam c m iubeti. În van,
Gândul i-era la Alioa,
La Ilici, Iosif, Lev, Ivan...

Dar s-au scurs anii spre Apus,
Ludmila visului ingrat,
i pe-arca vieii-am ajuns mus
În cutare de-Ararat!

Am hoinrit i eu i tu,
Spre rai i iad fcând naveta,
Ne-am dat cu moartea randevu,
Romeo - eu, tu – Julieta!
Îns-am avut noroc suprem,
Fiindc-am întors-o ca-n Ploieti,
i pe-un peron mi-ai zis jo tem...
Era-n Mizil... Îi aminteti?

Revela Revela Revela Revela ie ie ie ie

Mi se revel-n fa, gol, un blid,
Ca geometria plan, ieri, lui Euclid;
În vas (în vis) îmi pui, iubita mea, bucate
i-i cer (ca-n cer) s iau pe sturate.

M lai, hulpav, grbit, s m înfrupt,
Fr s vd (un mr) de unde-i rupt…
Mucasei prima? Eva, tu erai?
M-ar prea mâhni de n-ai fi fost în rai!

Nu-mi spui, surâzi i m-ndemnezi
Ca-n basmul „Capra cu trei iezi”,
Ca lapte-n âe i-apoi smoc de flori,
S muc din mr, la pat - ce calzi fiori!

i-n zori, de zor, trezit cam rtutit
Constat c nu tiu: pleci sau ai venit,
C-mi pare totul noi efemeride,
Când m revel Adam sau linge blide!

S SS S ne iubim ne iubim ne iubim ne iubim

Hai s ne iubim biunivoc
Vin din Colentina-Tei în Grant,
Hai s ne iubim extravagant,
S dm acatist pentru noroc!
63
Haide, înger blond oxigenat,
Pai, cu mine, f în ignie,
Spune-le la toi c mi-eti soie
i c-s cel mai bun gagiu la pat.
F-i pe ui s moar de necaz,
Mic-i oldul, calc la mito,
S-i aud vorbind rusete: to?
Harao haziaic! Bag gaz!
Hai s ne snopim o noapte-n doi,
S murim de pofte i plceri,
S ne doar, s mai vrem dureri
Ca-ntr-o alt via de apoi.

Scrisoare de la Ion Scrisoare de la Ion Scrisoare de la Ion Scrisoare de la Ion

Îi scriu, iubito, laiv, din Europa
Adic îi vorbesc de-aici, din ar,
Întreab, dac nu-nelegi pe taica papa,
i spune-i c Ion (deci eu) se-nsoar!
Îi dau de tire, deci, iubit fost,
C m-am cptuit aci, în lumea larg,
tiu c, sentimental, asta te cost –
F-l pe brbosu-i tat s-neleag!

Am vrut s-i spun de mult cam cum e pilul,
Cine-i consoarta, ce i cum, ce nu e,
Dar nu-s obinuit cu e-mailul,
C eu, ca ardelean, mi-e greu în UE!

Dar m descurc am învat destul
tiu s vorbesc i am statut de rege,
Am tot ce vreau, o duc beton i ful
Cu doamna mea, nemoaica, se-nelege!

E ea de-o seam cu bunica Marta,
Dar ce conteaz, i-am jurat, am acte,
Aa a fost s fie, asta-i soarta –
O voi iubi tot timpul, pân-la moarte!

Adic pân-n cinci sau ase ani,
i, gata, o s fiu din nou holtei,
Cu cas limuzin i cu bani –
Dac-ai s-atepi, iubito, tu m iei!

Aionesei Mihaela, Aionesei Mihaela, Aionesei Mihaela, Aionesei Mihaela, pensionar
6 decembrie 1971, Târgu Secuiesc, Covasna.

A publicat în:
Antologia „Lira în patru puncte cardinale”,
Ed.Rovimed 2010, Antologia „Captivi în sfera de
minuni”, Ed.Rovimed 2010, „Antologia vinovatelor
plceri”, Asociaia cultural „Maria Domina”, 2010




lumin lumin lumin lumin din lumin din lumin din lumin din lumin

(s dezbrcm pcatul i s-mbrcm lumina)
neobosit oseaua alearg
durerea crete
rupe orizonturile
din noaptea jupuit
curg iroaie de priviri rnite
aerul miroase a foc însetat de sânge
la locul nelinitii
ipetele fac gard viu ateptrilor
incertitudinea st la pând
cu veti neîndurate
se apropie cortegiul de crini
învemântai în pucioas
disperarea se sparge în oglinzi fr chip

închis în cuca destinului
primul înger dezbrcat de lumin
se zbate în cmaa prea fierbinte

pmântul se oprete cutremurat
cu umerii plecai
copacii stau prbuii în rugciuni
în bezna de tceri
gândurile bat clopotele
pentru fiecare zi încununat de spini

deasupra cerului îngerii ard tore
(zâmbind ne îndeamn)
"venii de luai lumin!"

Diana Diana Diana Diana Barbu Barbu Barbu Barbu
23 martie 1962
Mneciu Ungureni, Prahova.

Implo Implo Implo Implorâ râ râ rând nd nd nd

Iart-m pentru c
am îndrznit s dau buzna în viaa ta
fr s te întreb
dac eti fericit,
dac ai fost norocos,
dac pur i simplu
eti un om i nu o fantasm.
Iart-m pentru c
am nvlit în viaa ta,
cum pctosul în biseric
fr s-mi sterg glodul de pe pantofi
i efemerul din suflet.

Declara Declara Declara Declara ie ie ie ie
M-am sturat s te iubesc,
Las jugul altora s-l poarte…
Ce nenoroc dumnezeiesc!
i viaa e un fel de moarte.
64
M uit la tine – un strin,
Zrit cândva-n oglinda mea…
i trandafirul e un spin –
i muzica – tcere grea.

Mariana Mariana Mariana Mariana Colun Colun Colun Colun, ,, , student
14.05.1990, Orhei, Republica Moldova
Au aprut patru poezii în ziarul “Literatura i Arta”,
în nr. 27 din 8 iulie 2010.

Miros de stele Miros de stele Miros de stele Miros de stele

Cerul de piatr s-a dilatat
deasupra mea i,
ca printr-un ochi încins,
privete spre mine steaua polar.
Îi înghit irisul. M frig.
Sunt stea acum? Urusvati?
Muc soarele, soarele tu..
Srut sângele rece..
Îmbriez cuvintele, oaptele.
Curg, curg în palmele tale,
Palmele tale, care au miros de mr..
Îmi cos aripi ifonate
din buci de lun coapt.
Sparg cerul de piatr.
Îngrop mrul în grdina cu spini.
Pesc acum,
Pesc spre Calea Lactee,
doar eu
i palmele tale,
Palmele tale, care au miros de stele..

Liliana Liliana Liliana Liliana- -- -Naumi Naumi Naumi Naumi Diaconescu Diaconescu Diaconescu Diaconescu, , , , profesoar
22.11.1978, Alexandria, Teleorman.

De inim De inim De inim De inim albastr albastr albastr albastr

Frunz verde micunea
Om tri i om vedea
Ce-a vzut un inorog
Deucheat si pintenog
Sus, la coasta fagului,
Lâng stânca magului.
Roi de plopi care fac pere,
Caravane de tcere
În absintul clipelor
Zgomot viu-aripelor.
În aplauzele lumii
Cântece din boaba spumii
Se înfur pe fluier
i alunec în uier.
Ramses din cavoul mut
Duce ibii la pscut.
Între eu i tu i noi
Piramide de noroi.
Avocaii dragostei,
Deucheaii pacostei
De alean, ce se îngroap
În noian rotind de ap.
Albatroi, beteal, flori
Într-o amfor de nori.
Frunz verde de cicoare
M-a vrea ramur de soare.

Curriculum vitae Curriculum vitae Curriculum vitae Curriculum vitae

M cheam fiica nenorocului.
Ursitoarele bune m-au pierdut
Demult, la cri,
Din când în când m droghez cu felii siderale,
Dau cep evaziunii-mbttoare
Sau m eternizez în clipocitul clepsidrei
Cu o garoaf neagr între dini.
Artitii absurdului
Îmi dau binee
În spuma de confetti când
Dansm în glum pe sârma ghimpat.
Pe strada mea curge lapte si miere
i venin la liber.
M bat cu pumnii în pieptul destinului
i fac piruete de triluri
Pe asfaltul partiturilor idealiste.
Îngerii din preajm se gudur, dar eu le dau cu tifla
i-mi port cununa de spini pe-o ureche.

Alina Georgiana Alina Georgiana Alina Georgiana Alina Georgiana Dobre Dobre Dobre Dobre, student
09.01.1990, Ploieti.

A debutat în revista "Liceeni" de la cenaclul "Nichita
Stnescu" din Ploieti, A obinut premiul "Dreptul la
timp" la Concursul Judeean "Nichita Stnescu",
Prahova; premiul la Concursul Naional "Tinere
Condeie". A fcut parte din dou cenacluri, la Ploieti i
la Bucureti, "Nichita Stnescu", respectiv
"Sgettorul", de la Uniunea Scriitorilor.

C CC C l ll l ul ul ul ul

Contieni c fiecare pas
Are un îneles,
Ne inventm o mie de bucurii.
În braele unei iluzii
Vecine cu cerul,
Degetele moi ale somnului
Mângâiau zece pisici speriate.
Valul tcerii
Acoper amarul lagr al morii.
Dedic existene terse
Ultimei tale minuni-
O biat umbr pe hârtie.

65
Esen Esen Esen Esen e de dor e de dor e de dor e de dor

Deasupra Parisului strlucea soarele.
Pentru tine, dragul meu,
Scriu în zpad un testament.
Vremea
Cerne cenua îngerilor ari în ceruri
i mcinai de vânturi.
Sntoas într-o lume nesntoas,
Deschei o stea.
Tumori sentimentale
Uurate de greutatea unui pai
Coboar de la cer la infern.
Omul, enigma mea.

Adrian Mure Adrian Mure Adrian Mure Adrian Mure an an an an, profesor, regizor
24.09.1982, Cluj-Napoca.

Autor al crii "Hristos nu trage cu ochiul. N.
Steinhardt&Generaia ’27\", prefa de Gheorghe
Perian, postfa de Ioan Pintea, editura Limes, Cluj-
Napoca, 2006
Coautor la : Dicionarul Echinox, coord. Horea Poenar,
editura Tritonic, Bucureti, 2004
PUBLICISTIC : deintor al rubricii „Feele
textului” la revista clujean „Verso” i colaborator cu
eseu, recenzii i cronici literare în reviste precum :
„Contemporanul”, „Cuvântul”, „Vatra”, „Tabor”,
„Renaterea”, „Micarea literar”, „Aisberg” etc.
ÎNGRIJIRI DE EDIII : membru colaborator în
colectivul editorial responsabil cu publicarea integralei
operei lui N. Steinhardt la editura Polirom – Rohia.
PREMII : Premiul I (2009, 2010) la Festivalul
Internaional de la Sanremo pentru film de scurtmetraj
(„Five”, “Coffee with love”).
Premiul al II-lea la Festivalul de poezie „Vox
Napocensis” (2004).
Premiul I pentru cea mai bun regie la Festivalul
Naional de Teatru „Mihail Sorbul”, Botoani, (2010).
Premiul I pentru cea mai bun regie la Festivalul
Naional „Stage”, Cluj-Napoca (24-25 noiembrie 2010).
1. „Senintatea de dincolo de text” în „Micarea
literar”, anul III, nr. 3-4, 2004
2. „Apologia împcrii” (I-II) în „Micarea literar,
anul V, nr. 3-4, 2006
3. „De la Steinhardt spre Noica”. Escale de-a lungul
unui drum cu lumini i umbre în „Renaterea”, anul
XVII, ianuarie, 2006
4. Steinhardt în „Aisberg”, anul II, nr. 3-4, iunie-iulie
2006
5. „Când (nu) moare o epoc” în „Renaterea”, anul
XVII, septembrie, 2006
6. „Ridicolul cretin i fantoma lui Gide în „Verso”,
anul II, nr. 12-13\2007
7. „Fantasticul macrantropic” la M. Eliade i la M.
Crtrescu în „Micarea literar”, anul VI, nr.1\2007
8. „Clin Teutian sau vocaia sintezei critice„ în
„Micarea literar”, anul VI, nr. 2\2007
9. „Pledoarie pentru un ghid de buzunar„ în
„Cuvântul”, nr. 10/2007
10. „Hristos nu trage cu ochiul”în „Cuvântul”
11. Mrturisirea Ortodox, Chicago 1959 în „Tabor”,
anul I, nr. 3, iunie, 2007
12. „Despre o ipotez hazardat a lui N. Steinhardt” în
„Tabor”, anul I, nr. 9, decembrie, 2007
13. „Mircea Eliade în cheie ortodox”în „Verso”, 2007
14. „Iubirile preoilor” în „Vatra”, nr. 8\2008
15. „Manual de curre a ochiului” în „Verso”, 2008
16. „Eseu despre un ghid de buzunar în „Tabor”, anul I,
nr.12, martie, 2008
17. „Groan, Agârbiceanu, Galaction” în „Tabor”, anul
III, nr. 3, iunie, 2009
18. „Druind vei dobândi sau despre Imposibilul care ne
privete” în „Tabor”, anul III, nr. 4, iulie, 2009
19. „Mucenie nesanctificate” în „Vatra”, nr. 12\2009
20. „Schie lirice pentru o literatur cretin” în
„Verso”, anul 5, nr. 81, martie, 2010
21. „O punere-în-abis a scriiturii lui Dan Lungu” în
„Verso”, anul 5, nr. 86-87, iulie-august, 2010

Del Del Del Delirul marginilor irul marginilor irul marginilor irul marginilor

De unde-atâta sânge i noroi
În ochii perdelelor?
Covata din baie, plin ochi de lav
A-nceput s fac muguri de turnesol
În form de crizanteme bune de agat
Pe brazii plapumelor.
La tav, prjit uor, petele migrator
Viseaz spectaculoasa virginitate
A pendulului din vestibul.
Din ifonier au ieit recent
Cinci pelicani gonflabili
Bandajai cu volane i oglinzi
Cinci pelicani gonflabili
Ce scuipau întruna dantel putrezit.
Spuneau: Doamne, când ne vor da i nou
Gurile oamenilor carnea pe care am pltit-o noi?
Câte dintre cariile de pe jos sunt ale noastre?
Aa ziceau spânzuraii aceia
i se evaporau trecând prin capacul spart
Al chiuvetei.
…De unde-atâta sânge i noroi
În ochii perdelelor?

Peisaj Peisaj Peisaj Peisaj

Se scurge luna în fiecare pahar cu stele
Adâncit, tocit, uimit, mocnit.

Vzui de jos, albi, rotunzi,
În clipa Flautelor, sub braul Lirei
66
Desctuaii sâni pulsând pe dinuntru
Stau cu faa rsucit
Privindu-ne prin ochii Sferei
Deasupra lor, spânzurat de perdele
Fermoarul.

Pact Pact Pact Pact

De neagresiune: m convertesc mereu
Tablourile astea translucide, Dorian,
Translucide, ca nite oglinzi sparte
În care pleoapele pivnielor se închid scârâind
i când se-nchid,
Crap-n ele evile ruginite –
Mucat, dilatat, obosit, srutat,
Luna se scurge-n paharul cu stele.

Pulsa Pulsa Pulsa Pulsa ii ii ii ii

Mult prea agatul în cui cordon ombilical
L-am auzit btând în pereii ascensorului.
Fetia îmi spuse cu voce de sârm: Plou.

În pivnia zpezii stropite de sânge cald
Vrsat din sabia bunicilor de cear
M-am furiat o dat cu sângele ce pic.

“Ferete-te de devoratorul de retine” îmi spuse piticul.
evile erau prea lungi i nu l-am auzit. O, de-a putea
S-mi amintesc ce-mi spuse piticul…
Cordonul ombilical lovea tot mai puternic.
Ascensorul o lu la goan, cadranul se oprise

i picuram din acele lui verzi.

Nicoleta Nicoleta Nicoleta Nicoleta- -- -Mihaela Mihaela Mihaela Mihaela Papp, Papp, Papp, Papp, elev
17.08.1993, Timioara.
Membr a Cenaclului „Pavel Dan” din Timioara de
trei ani. A publicat poezii în revista „Orizont”,
„Subcultura” i „Forum Studenesc”.

Un telefon la care nu Un telefon la care nu Un telefon la care nu Un telefon la care nu se prezint se prezint se prezint se prezint nimeni nimeni nimeni nimeni

în fiecare diminea
m sun cineva
dar
nu m ridic întotdeauna
s rspund
iar atunci când o fac
la telefon e presa acelei zile
gata s îmi citeasc subiectele tari
cu toate cuvintele
adunate în mijlocul paginii
ca o gaur neagr
ca i cum
prin cuvinte poi ajunge
unde sunt numai ziare

pe linia cealalt
îmi aud respiraia
cu un ecou abrupt
de parc visul rmas neterminat
s-ar fi mutat într-o pâlnie
din care va iei
atunci când voi adormi iar
sau nu voi mai recunoate
modul în care
învârt aerul printre dini

Lucica Sava Lucica Sava Lucica Sava Lucica Sava, pensionar
10.10.1970, Bucureti.

Dor de Univers Dor de Univers Dor de Univers Dor de Univers

Mi-i dor de Univers
Ca de o pâine coapt în vatr de mâinile duioase.
Ca de o piersic zemoas pe buze însetate,
Ca atunci când pomii cântau de al fructelor miros.
Nu era pragmatismul, doar vers miraculos.
Singurul loc îmi este cas,
Unde tresare corp de reveria întâii ploi din an
Când iese din omt firul de iarb chiar i nori
i în grdini e Cimbrul perdea peste vreo cea.
Unde e briza de Camelii înflorite în glastre.
În Dor exist ceasuri fr vârste, laolalt.
Parc ai sta pe prispa unui veac i nu a unui trecut
Când împari cu stenii colaci în duminici sfinte,
Pragul la biserici îl calci cu gândul desfcut,
La pori de cimitire iei coliv ori dai plcinte, must.
Un ceas în curtea colii s îl am,
Bti de flori sub vânt primvratic peste umeri.
Stropit cu amintire chip din jocuri i poveti,
ninsori la geam.
Mi-i dor de oameni buni!
De lucruri care au fiorul autentic,
S am în ceac fragi, coapte cpuni
i cana cea cu ap din munte ce pârâuri ese,
S simt miros de deal împdurit.
Când îngerii coboar s-i ating
Triesc cu bucuria c-i punte spre alt timp.

Marius Marius Marius Marius Surleac Surleac Surleac Surleac
20 august 1982, Bucureti.

Activitate literar:
Debuteaz cu poeme în antologia „Iubire, lumin,
poezie” la Ed. Lumen, 2003, Iai ; membru activ în
perioada 2001-2004 al Cenaclului Facultii de Litere,
Univ. „Al. I. Cuza”, Iai ; public în revistele:
„Convorbiri literare”, „Hyperion”, „Oglinda literar”,
„Egophobia”, “Feedback”, „Algoritm literar”, „Singur”,
„13 Plus”, „Ecouri literare”, “Novo slovo (Serbia – în
67
englez), în curs de publicare în Atlas politic (SUA) ;
scrie postfa la dou volume bilingve (turc-englez)
ale scriitorilor turci: Günsel Djemal i Attila Elüstün ;
particip cu grupaj de poeme în englez i român la
„Simposium I III NDËRKOMËTAR “Muza Poetike -
Pegasi 2010”, Tirana, Albania, 2010
; public pe site-uri literare din ar i strintate;
implicat în diverse proiecte culturale

r rr r t tt t ciri ciri ciri ciri
cu un ochi peste nuditatea celuilalt
psrile de la geam au zburat mai departe –
tiau, probabil, c noaptea ne-a uitat la col
de strad, printre tomberoane, prostituate,
aurolaci
deseori ne cuibream în crepuscul pe plaj –
dup câteva ore de cutri asidue ale lapilor
încremenii în nisip, zdrelii în genunchi la
adpost printre alge, cu valuri de spumos
i tescovin peste umerii
proi

dimineaa pescruii practicau arte mariale
pe dumanii din pupilele sângerânde – orizontul
agat în trandafirul unei pete de soare la nici 10
centimetri de balie a erupt
noi doi, drumul spre rai

fum fum fum fum

nu-mi fura momentul acesta
vreau s-l modelez dup asemnarea ta
s-i dau foc i s pesc în fumul
ce-a îndrznit s te cuprind
cenua o voi înmuia
în balta ajuns pân la genunchi
cu pensula îi voi aranja
sprâncenele pe o plachet de lut – s le poi
purta în buzunarul gol de la piept
cu fiecare btaie a inimii
particule fine vor ptrunde prin porii pielii
vor da natere câte unui tatuaj în relief
ce te va purta
încet încet înspre moarte

imponderabilia
întinde sfoara pe care merg clovnii, cu spatele gol
cerând de mâncare pri reci de curcubeu,
butelii cu heliu, gloane de plumb
mti negre de gaz





Bogdan Adriana Bogdan Adriana Bogdan Adriana Bogdan Adriana, student
11.03.1990, Mizil, Prahova

Conversa Conversa Conversa Conversa ii ii ii ii

Termin-i cafeaua; voi atepta cu braele supuse
s primesc greutatea cuvintelor tale.
Nu te grbi ! Timpul i-a uitat ceasornicul
când ne-am srutat de noapte-bun.

E tare cafeaua, aa cum îi place.

De ce nu m ridic de pe covor ?!
Ah, ce întrebare ?! De parc n-ai ti cât îmi place
s las capul greoi pe genunchii ti…
De parc n-ai ti cât iubesc pmântul.

De ce nu beau cafea ?!
Ah, prea banal lucru pentru o stare perfect;
m-am trezit înaintea ta, îmi place s-i aud paii
urmându-i pe ai mei prin cas.,
îmi place când te trezeti cu instinctul de a m cuta !

Cum adic de ce plâng ? Ah, ce întebare ?!
Plâng, oare ?!
un om care plânge pentru c a fost întrebat,
înseamn c a auzit altceva decât ceea ce
implora s aud pe pmânt, cu gura uscat,
Seac de dureri.

Proces Proces Proces Proces

Vino i ine-mi tâmplele în balana mâinilor tale.
D-mi puterea de a-i citi suferina
prin srutarea amprentelor.
Vreau doar s închid ochii i s plâng pentru tine !
D-mi-te i te voi elibera !

Într-o asemenea noapte, trupurile stau lipite
pân când durerile noastre vor începe s plâng
din cauza strânsorii.

Ioan Iv Ioan Iv Ioan Iv Ioan Iva aa a cu cu cu cu, profesor
7.08.1980, Cluj-Napoca, Cluj.

poemul de mar poemul de mar poemul de mar poemul de mar i ii i

rtcesc în prelungi diminei
cu sufletul dilatat, anevoie
ridicându-mi privirea

ochii mei, boabe de rou-ngheate,
pe pragul dintre suflete, buchisind
cântece de curând interzise

rând pe rând, visele mi se refuz,
68
late i lungi giulgiuri pustii,
delirând pe sub coviltire
se aude doar respiraia învingtoare
a întâiului meu nscut
tulburând
stalactitele de linite ale dimineii

sâmb sâmb sâmb sâmb t tt t , octombrie , octombrie , octombrie , octombrie i tu i tu i tu i tu

poze în fân,
toamna ne bate pe umr trengrete,
îngerii dorm strivii sub petale de crin,
lumea din ochii ti se ivete.

plou torenial, cu trandafiri,
se boteaz
sufletele noastre în frunze, mocnind
sub aceast nelumeasc amiaz
se zbate în ghearele zilei
clipa nscut din clip,
nu mai avem suflete,
trupul ne e
fonitor de subire arip,

rvind i ochi i petale,
toamna apune în gleznele tale

fr titlu
i ninge cu fluturi pe coame de cai,
zpada miroase a moale hodin,
atept s porneasc iar primul tramvai
pe strzi mrginae, prbuit în lumin.

scrisori de amor dintr-o provincie trist
sunt trist ca o odaie prsit,
în care tu, mai goal ca oricând,
îi fluturi nimbul moale a ispit,
lsând s cad-n lucruri praful blând

al trupului tu, suvenir de-o sear,
înlnuit cu dulci parfumuri tari,
i-i sorb din suflet ca dintr-o igar
de foi, slvit-n vise de barbari

Ana Lucre Ana Lucre Ana Lucre Ana Lucre ia ia ia ia Nedelcu Nedelcu Nedelcu Nedelcu, ,, ,
filolog, traductor, masterand.
26.09.1984, Ploieti, Prahova

Participarea la concursuri naionale i europene de
poezie, teatru, articol i eseu, apariie în Antologia
“Romeo i Julieta la Mizil”, ed.a III-a, 2010
Contribuii la mai multe publicaii, specializate în
sntate i psihologie.



Lupii atac Lupii atac Lupii atac Lupii atac

Lupii atac oameni pe la coluri,
Cu ai lor coli de om nestul.
Oameni pe strzi
Atac asfaltul moale
De atâta greutate.
Plou în case
Cu om de blana neagr,
i cu lupi umani ici- colo.
Cldirile pulseaz
De prea mult atac:
Panic, fric,
Rutate, invidie...

Numai lupii de mare
Înoat linitii
În ape limpezi acoperite cu
Cu pturi de alge,
i rpite de stânci rebele.
Stau la uet cu lupul meu,
i îi descopr umanul
Care a depit de mult
i cu mult
Umanul meu.

Strzile plâng în hohote,
Cldirile îmbtrânesc pe rând,
Albesc arborii de aer negru...
Aer negru respirat dintotdeauna,
Aici, unde lupii atac oameni...
i unde oamenii atac lupi...

Îmi umbl blana sub piele
Fr s vreau,
Fr s o pot controla.
Timpul se sufoc
Din greutatea de necuprins
Când eu stau i atept...

Nu mai vreau s lâncezesc pe timp !
Vreau s-i dau bice
i s pesc pe drumuri
De necuprins...
Alte drumuri netiute
Unde lupul este om,
Iar omul este lup.

Adina Adina Adina Adina Late Late Late Late , ,, , elev
28.01.1993, Constana
C. N. „Mircea cel Btrân” din Constana.
1. Premio Internazionale “Marco & Alberto Ippolito”,
Premiul I poezie, Reggio Calabria, Italia, mai 2010
2. Premio Internazionale “Marco & Alberto Ippolito”,
Premiul special, Poezie, Reggio Calabria, Italia, 2009
3. Premiul II, Poezie, Concursul “tefan Brânz”,2010
69
4. Premiul II, Poezie, Concursul literar “tefan
Brânz”, mai 2009
5. Participare la Olimpiada de limb, comunicare i
literatur român”George Clinescu”, Naionale, 2010
6. Participare la Concursul naional de eseuri “Cum v
imaginai ceteanul european al viitorului?” C.E. 2009
7. Membru al Cenaclului literar “Noduri i semne”
8. Membru al revistei online „Visul”

un alt iacov un alt iacov un alt iacov un alt iacov

am stat aici la captul scrilor
mi-am rsfoit timpul ca pe pagini noi
pe care le schimbi cu grj s nu rmân
cutremurul, cenua vocii
impregnat pe-un rând
i de fiecare dat când îl atingi cu firea
dilatat de soare
strfulgerat de gând,
simi c se zbate
ca într-un cocon
un mugure al clipirii
al începutului, de aici, din punct
din ou s se sparg templul acesta din sticl
din sticl i foi
Ierusalimul creat din pmântul pe care
patima a clcat
cercul pe care piatra l-a creat
un centru.

i la captul scrii mele
acolo unde zâmbetele cad, pagin cu pagin
mi-am btut sufletul, numele
singura form de curaj real
în realitate
de piatr
ce îmi promitea centrul.

îmi spui c îmi spui c îmi spui c îmi spui c inima pulseaz inima pulseaz inima pulseaz inima pulseaz ap ap ap ap

în iarb, fir cu fir neag existena ta de parc
fiina fantomatica ar fi supt din nori, nscut din
lapte i spum de râu rece în care-i tremur
inima când îl atingi cu vârful degetului de la piciorul
drept.
existena ta abrupt e valea pe care am pit doar ca
s-ajung într-un loc unde mi-ai optit
c ai ascuns un ghem
i am coborât privindu-mi paii, degetele
care se prindeau de pmântul stâncos printr-o ultim
rdcin
de parc a fi mers pe stele, pe cer, czând pe nori, pe
formele feei tale, pe pomeii alunecoi, pe privirea
languroas, zâmbetul care cuprinde într-o micare
calmul i surprinderea, naterea i devenirea
linitea sepulcral pe care fiina ar fi trit-o, murind
clip de clip
în tine, pentru a putea tri.

i i-ai scldat braele, zâmbetul l-ai splat de parc
fericirea ar fi ultimul tu scop i i-era fric, atât de
fric c l-ai atins deja
în oapte frenetice în oapte de început de zi, spuneai
‘nu acum, nu, nu, prea devreme, prea rece apa, prea rece
statuia ai prefera s te îndrgosteti de o mumie cu
contiina vieii trecute,
de un sarcofag în basoreliefuri vitale, cu promisiuni de
fericire viitoare,
dup puncte terminale decât de braele de marmur
s tii c albul e al tu, e atins, e aici
cu apa care ar fi splat trecutul i i-ar fi lsat în
centrul oaptelor, în centrul dorinelor, singura ta
aspiraie care a devenit
scrum pentru c s-a împlinit printr-un vis.
n-ai vrut visuri
în iarb fluturii se repezeau spre tine ca psri
care ciugulesc infinitul, iarba proaspt jumulit, carnea
timpului,
când tu nu voiai nimic altceva decât oapte.

str str str str funduri arhitecturale funduri arhitecturale funduri arhitecturale funduri arhitecturale

când stteam întini,
când îmi gâdilai clavicula i omoplaii
cu râsul tu simplu i-mi srutai în joc,
fiecare coast, optind c numeri raze, c atri
s-au concentrat în mine, c filde
s-a ascuns în leagne de dorine,
pe fiecare degeel e o floare. pe Unul, doi.
m-am deschis, prin srutul tu
m-am dezlegat spre o legtur.
te priveam în vis, pe tine, sorbind zeama ce se scurgea
din fiecare portocal agat
de firmament. cum se storceau în priviri încordate
tu-mi smulgeai cu surâsul tu,
câte o coast, câte o coast
i-mi înlocuiai strlucirea cu pene.
înfigeai pene în stern, pene în carne,
fcând s circule un sânge translucid
prin care înoat mici vieti / peti
ai propriei tale imaginaii, visuri
cu mine. tine. noi. m-ai fcut uoar
din pene pentru judecat.
aripi interioare, aripi
ce îmi gâdil pielea
s in de cald într-un vânt dulceag
inima ce bate acum mult prea tare.
dar ie îi place
s stai, s stai doar
i s-o asculi.
s-mi asculi sufletul cum zboar
70
cum îi ia avânt i se leagn
pentru mine. tine. noi
pe culoarul imenselor mele sperane
nu se lovete de materie. nu are cum.
sunt uoar, ah, abur al contiinei

Denisa Denisa Denisa Denisa Laz Laz Laz Laz r, r, r, r, elev
15.09.1992, Buzu.
Premiul I la Concursul internaional de creaie literar
„Ars Nova”- Brila 2010- seciunea Poezie.
Colegiul Naional „B.P. Hasdeu” din Buzu.
Prof. îndrumtor: Luminia Cazacu.

Promenada în suflet Promenada în suflet Promenada în suflet Promenada în suflet

Pic…Pic…Pic…
Pictur cu pictur simt cum
M strecor în mine.
Acolo îmi adun fiina
În muguri de catifea verde
i-i plesnesc încetior
În rsuciri de buze aprinse
Agitând parfum de smirn.

Duhul îmi rodete nectar
Ca s poleiesc luminile ochilor
i-n slove de psalmi urcate-n gând
Îmi hrzete inima
Un zâmbet curat.

Trupul mi se îngemneaz
Cu nemrginirea
Înflorind cu ramuri- vise
Le strâng în palme
i-mi cânt în tain fericirea.

Tu, Fiin, oprete ceasul!
Oprete-l! S pot s m-mbt
Cu a clipei savoare
S pot s topesc cerul în priviri,
S torn cu urcior de aur ,
Soare ptima, lun i praf de stele
S te poi plimba prin mine
Fiin!

Ion Untaru Ion Untaru Ion Untaru Ion Untaru, ,, , pensionar
Comuna Finta, Dâmbovia.

În În În În afara F afara F afara F afara Festivalului estivalului estivalului estivalului

În vremile de trist amintire
Tria un Niculescu la Mizil
Cu aerul vetust ca de vechil
i poza lui în cartea de citire
Trecur anii, vlaga ni s-a scurs...
În vremea-aceea eu eram copil,
Azi lumea d nvala la concurs:
„Romeo, Julieta la Mizil!”
Citesc afiul lcuit vernil
i mugurii speranei dau în pârg.
Alerg s prind spectacolul din târg:
"Romeo, Julieta la Mizil!"

Scrisoare deschis Scrisoare deschis Scrisoare deschis Scrisoare deschis

Stimat doamn, pic de somn
i vetile m întristeaz
C vine iar acelai domn
i-mi bate-n u la amiaz
Lsai-mi draperia tras
i storurile fr fant
C vin tristei care m-apas
Cu energie radiant;
i nu-neleg ce tot îmi spune,
Adesea bate din picior
Eu bnuiesc c nu sunt bune
Aceste vorbe care dor
I-am artat i buletinul
Da-mi face semn c-o s se-ntoarc
i-am s m-ascund ca arlechinul
În nu tiu care col de zarc;

Stimat doamn, cer iertare
C noaptea mi s-a fcut ziu
i m-au pisat atâtea tare
Cum se piseaz grâu-n piu:
A vrea s dorm i nu mai pot
C mi s-a suspendat permisul
Patrulele precum socot
Vor cere s le spun i visul
La care înc n-am ajuns
C patul meu e prea departe
i vine frig i m-a ptruns
C geamurile vieii-s sparte

Cornelia Cornelia Cornelia Cornelia Vîju Vîju Vîju Vîju, laborant, student.
26 noiembrie 1974, Movila Miresii, Brila.

Volum: „Ancor la rmul iubirii”, poezii, Brila 2010

Degetele mele Degetele mele Degetele mele Degetele mele

Degetele mele
încrcate de iubire,
te-ascund
în cuul palmelor
de team s nu te piard.
Degetele mele
te strâng
netiind c te pot strivi,
cu dorul ce arde în ele.
Pe degete
71
presar srutarea buzelor,
fiindc
ele te ating întâi.
Degetele mele
sunt clepsidra ce adun
genele iubirii tale
i, le strecoar atât de încet
încât universul îi schimb pulsul dup ele.
Degetele mele
sunt altarul ce-i venereaz simirea,
de când le-ai oprit cutarea
i-ai frmântat cu ele fericirea.

Corneliu Zean Corneliu Zean Corneliu Zean Corneliu Zean , profesor universitar, medic cardiolog
11 aprilie 1939, Râmnicu-Vâlcea.

Îi desfoar activitatea la Spitalul Clinic de Urgen
Floreasca din Bucureti.
Ca s ajung profesor doctor în cardiologie, Corneliu
Zean a trebuit mai întâi s lucreze ca muncitor la
CFR, întrucât fusese exmatriculat din cauza arestrii
tatlui su, medic i cadru didactic universitar la Cluj-
Napoca. La Cluj absolv i Corneliu Zean Medicina,
cu Diploma de Merit, în anul 1961. Având dreptul, ca
ef de promoie, s aleag locul de munc, tânrul medic
a solicitat o circumscripie din categoria “foarte grea”.
Înfiineaz dispensarul i casa de nateri din comuna
Muiereasca, judeul Vâlcea, iar dup 5 ani în mediul
rural ajunge preparator la Facultatea de Medicin
„Carol Davila” Bucureti.
Ca doctor în medicin, medic primar în Cardiologie i
medic primar în Medicin Intern, a dobândit o
experien bogat în activitatea clinic specific
Spitalului de Urgen. Este membru în comitetul
director al Societii Medicilor Scriitori i Publiciti
Români (SMSPR) afiliat Uniunii Mondiale a
Scriitorilor Medici (UMEM). A publicat poezie, eseu i
proza scurt în publicaiile „Dacia literar”,
„Literatorul”, „România liber”, „Adevrul”,
„Contemporanul” s.a., figureaz în antologii de
epigrame i în Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii. Este
director fondator al publicaiei „Cugetarea european”,
axat în principal pe filosofia politic a unificrii
europene; preedinte fondator al Seciunii Române a
Micrii Europene i al Asociaiei Europene a Cadrelor
Didactice, seciunea România. Deine dou brevete de
invenie, dou invenii nebrevetate dar aplicate, zece
tratate de specialitate, peste 500 de lucrri comunicate
i publicate în ar i strintate, este membru în
comitetul de redacie al revistei londoneze “Magnesium
Research”, publicaie unicat dedicat rolului
magneziului în biologie. Este membru de onoare al
Crucii Roii România i al Radiodifiunii.
Beletristic: „Trei Secole dup Milescu” (roman, 2002);
Sntate i Comportament (1998) - Premiul Fondului
Literar.
Iubito, nu pleca de lâng Iubito, nu pleca de lâng Iubito, nu pleca de lâng Iubito, nu pleca de lâng mine! mine! mine! mine!

Precum cpriorul slbatec, ce tânr i sprinten
În salturi alearg de voie prin iarba poienii
i-abia dac vezi sau ghiceti pe alocuri
Lsându-se fire sau floare sub paii
Uori ca zefirul de sear
i nu se-nfirip-n vzduhul de plumb nici o boare
Când tremur frunza cea crud, netiutoare…
Dar ea sperioas-i precum o prere…
Se-apropie oare sau se-ndeprteaz?
Acum, lâng tine, în largi rotocoale
i iari se pierde ca fumul, în zare,
Când ochi lcrimeaz de vor s-o petreac…
Gingae-n aprilie-i moartea!
Ci las-o de-acum, sau mai uit-o puin,
Pcatu-i ca secera-n grâul necopt
Furtuni sunt pe-afar, luntru-i senin,
Albastr e floarea de nu-m-uita
Iar macul e-asemenea cu inima ta…
Trecu i iunie, i-mi pare domolit,
Coapsa lut, sânul de ispit
i unduirea grâului copt…
-„Frumos e grâul când e de coas
Dar eu, iubite, sunt mai frumoas”.
- Târziul florilor de tei în plete adie înc…
- Nu mai continua, rogu-te, îmi optete,
Cci dulcea poezie e mult prea dureroas
i pieptul îmi sfâie. Nu rupe toat taina!
Ah! Doamne, maiestatea grâului copt!
Tresalt boabele, prea vii, în spic de-acuma mort.

Yat sat tat Ksanika Yat sat tat Ksanika Yat sat tat Ksanika Yat sat tat Ksanika

Principiu budist:
(„Durata tuturor lucrurilor este cât o clipit”)

Clipit de fulger dragostea s-arat,
Un trznet las-n inim intars,
Iar tu rmâi infirm pe viaa toat
De-a mai rmas din ea ceva nears!

Zidul Zidul Zidul Zidul

Dedicat fotilor deinui politici

Hai, vruta mea, au înflorit gutuii
i iat, am venit s-i bat în geam,
Gingaa flare tremura-n risipa
Cea trectoare-a fiecrui ram
i nici c-mi pas-n clipa de ispit
C zidul n-are geam, nici eu iubit.




72
Celei plecate Celei plecate Celei plecate Celei plecate- -- -n lume n lume n lume n lume

Take care, Mein Liebe
Cara mia,
Be careful and go slow,
Pe sângele-nchegat se-alunec uor!
Vei reveni cândva
Din timpul tu ce curge
Din timpul meu ce-a curs?
O, dragile meleaguri, natalele meleaguri…
Ce adiere rece!
O frunz ce-a czut pe umrul meu stâng
i-n geam o floare roie ce-adast.
Eu voi zîmbi,
Tu nu vei ti c plâng.

Liviu Liviu Liviu Liviu- -- -Florian Florian Florian Florian Jianu Jianu Jianu Jianu
19 aprilie 1961, Craiova.

Membru al Societii Scriitorilor Olteni
CV selectiv: a absolvit Facultatea de Electrotehnic
din Craiova; membru al cenaclului „Al. Macedonski”al
Societii Scriitorilor Olteni i al cenaclului „Marin
Sorescu” al Sindicatului Electroputere Craiova.
Volume de poezie publicate:
1. „Musca, pianjenul i paralelipipedul”- premiul I la
Concursul Naional de poezie „Al. Piru”, organizat de
editura Vlad&Vlad, 1996, aprut la editura Sitech,
Craiova, 1998.
2. „Cheltuieli de suflet" - 1999, editura Sitech, Craiova.
3. „S-mputi o pasre care viseaz” - 2000, editura
Sitech, Craiova.
Volume de proza publicate:
1. „Lumea are cele mai bune intenii!” - proz scurt,
Ed „Contrafort", Craiova, 2008
Antologii:
1. „Trâm de dragoste", 1979, poezie, Antologie a
Comitetului Judeean al Partidului Comunist Român,
Dolj;
2. „La început a fost Cuvântul...", 2000, a "Societii
Scriitorilor Olteni" , poezie, proz 3. "A patra antologie
paradoxist", New Mexico University, SUA;
4. „Vara visurilor mele", 2003, antologia revistei
„Amurg Sentimental", Bucureti;
5. „Zugravul de cuvinte", Antologia Cenaclului "Marin
Sorescu", al Sindicatului "Electroputere" Craiova, aprilie
2004;
6.”Fifth Paradoxist Anthology”,Râmnicu-Vâlcea,2006;
7. „Medalionul literar - structur permanent de
cultur i educaie”;
8. „Dicionarul Biografic al Societii Scriitorilor
Olteni”, Editura MJM, Craiova, 2003;
„Împreun dumiriri pe cale”, volumul 2, Fundaia
„Sfinii Arhangheli Mihail i Gavriil”, Craiova;
Antologia Concursului de creaie literar: „Vara
visurilor mele”, ed. a VII-a, 2008, organizat de revista
„Amurg sentimental” i cenaclul „Vistorii” al Liceului
din Puieti, Vaslui.
„Golgota de hârtie”, Antologia Cenaclului „Marin
Sorescu”, al Sindicatului „Electroputere" Craiova, 2009;
Colaborri la:
Radio-Oltenia Craiova ( poezie, reportaj) ,
Radio Bucureti ( poezie), Radio-Vacana Costineti (
poezie, reportaj, epigrame ), Radio Charlie, Radio-Sud,
publicaiile „Licriri", „Înainte”, „Cuvântul Libertii”,
„Ramuri", „Raiunea", „Ediie special", „Gazeta de
Sud", „Femeia ortodox", „Family News", „Mozaic”,
„Contact”, „Arca lui Noe”, „Lamura”, „MJM”, „Glasul
femeii ortodoxe”, „Millenium” - Craiova;
„Limba i literatura român”, „Jungla Universitar”,
„Amurg sentimental”, „Oglinda literar” - Bucureti;
„Al cincilea anotimp", „Criana plus de duminic”,
„Familia" - Oradea; „Monitorul”, Convorbiri literare" -
Iai; "Paradoxism" - Universitatea New Mexico, SUA;
„Gazeta de Sud-Est” - regional; „Cetatea cultural"
„Almanah 2004 - „Bucovina literar” - Suceava;
"Orizont Lupenean" - Lupeni, Gorj; „Murmur” - revist
virtual de gândire naional i ortodox; „Nordlitera”
- revist virtual; „Pasager” - revist virtual;
"Terra Nova" - Canada - revist virtual;
„Prvlia cultural„ - revist virtual;
„Clopotul”- revist virtual;
„Altermedia”- revist virtual;
„Agero” - revist virtual, Stuttgart, Germania;
"Observatorul" – Toronto, „Noi, NU!” - revist
virtual;
"Candela de Montreal", Canada;
"Destine literare”, Canada; „Starpress” - Râmnicu-
Vâlcea; „Ecoul”, „Epoca”, „Neamul românesc”; „Glas
comun”, „Slova cretin”; „Destine literare” - Canada;
„Singur” - Târgovite; „Caiete Silvane”; „Rapsodia”-
Sibiu; "Phoenix Mission" - Arizona, SUA;
„Cuvântul Liber” - cotidian mureean;
Referine critice: : : :
Virgil Dumitrescu (1996), Alexandru Firescu (1996),
tefan Tunsoiu (1996), Simona Lica (2000), tefan
Marinescu (2001), Marian Barbu (2000-2008), Maria
Prochipiuc(2006), Tudor Negoescu(2006), Doina
Pologea (2006), Florentin Smarandache (2006),
Melania Cuc(2007), George Filip(2007), tefan
Vlduescu (2008), tefan Doru Dncu(2009).
Membru al Societii Scriitorilor Olteni, mai 2000;
Laureat al concursului „Vara visurilor mele” - seciunea
proz - organizat de revista „Amurg Sentimental” din
Bucureti i Cenaclul „Vistorii” al Liceului din Puieti
Vaslui, 30 iulie 2002; Motto: „Ce este limba? Hain
neagr ce czu de pe zid/ Cu mânecile încercând s
spun ceva. ( Merwin)";
Redactor i tehnoredactor al „Dicionarului Biografic al
Societii Scriitorilor Olteni”, editura MJM, Craiova,
Membru în colectivul de redacie al publicatiei on-line
de gândire i atitudine ortodox - „Murmur”, din 2004;
73
Premiul I la Concursul Naional de Poezie Religioas
"Daniil Sandu Tudor", Vatra Dornei, 2006; premiul al
II-lea la Concursul Naional de Poezie „Dor de dor",
Cluj-Napoca, 2007;premiul al III-lea, seciunea proz
scurt, 2007, la prima ediie a Concursului Naional de
Poezie, Proz Scurt i Pictur, cu tema IISUS,
organizat de Trustul de Pres „Ambasador”, în
parteneriat cu Direcia Judeean pentru Cultur,
Culte i Premiul pentru literatur cretin, seciunea
Proz, la Concursul Naional de Poezie i Proz Scurt
"V. Voiculescu", ediia a XVIII-a, Buzu, 2007,
premiul I, seciunea proz scurt, la Festivalul
naional de umor „Ion Cnvoiu”', ediia a XV-a, 2007;
premiul al II-lea, concursul de creaie (seciunea
literatur umoristic, proz scurt), Festivalul naional
de umor „Liviu Oros” Deva - ediia a VIII-a, 2008;
premiul Editurii „Junimea”, la Concursul Naional "Ion
Creang” de creaie literar - poveti, organizat de
Muzeul Literaturii Române, Iai, 2008; premiul IV
(Menioune special) - „De ziua ta” - al ediiei I a
Concursului Internaional de Poezie al Românilor de
pretutindeni “Starpress"; premiul al II-lea pentru eseu,
la cea de-a VII-a ediie a concursului de creaie literar
"Vara visurilor mele", Bucureti,2008. „Apostolul
Strongu” ( Cel Mare )" - "roman epopee"; "Alter Iuda" -
poezii; Proloagele de la Ohrida”

Alexandra Roxana Alexandra Roxana Alexandra Roxana Alexandra Roxana Laz Laz Laz Laz r rr r, student
30.12.1990, Braov.
Premiul special i meniune la Colocviul Naional
Studenesc „Mihai Eminescu” , Iai, 2010.
Premiul doi la Sesiunea de Comunicri, seciunea
Literaturã Român , organizat de Facultatea de
Litere, Braov, Universitatea “Transilvania” 2010
Premiul II la concursul “Prul Berenicei”, 2009
Prima meniune la concursul de poezie organizat de
Casa Mureenilor, „Andrei Mureanu”, 12.06.2009
Poezie publicat în „Astra”, Braov, 2009
Premiul 3 la concursul de eseisticã organizat în
memoria lui Ioan Vlad, cu tema „Prietenia”, 2008
participare cu grupaj de poezii la Colocviul Naional
„Lucian Blaga”, Sibiu, 2009; participare la Maratonul
de Poezie, organizat de Facultatea de Litere, din cadrul
Universitii „Transilvania”, Braov, 2009
Apariie în prima Antologie studeneascã a Casei de
Cultur Sibiu, Student Creation , 2009

Eclips Eclips Eclips Eclips

acum un an i-ai tatuat pe obrazul drept
poza de la primul meu revelion
cu ciocolat îndesat între degete zngneam la toba
primit de mo
azi ridurile uleioase din jurul gurii tale mi se urc pe
braeîn ora umbli doar cu geaca albastr
îi ascunzi faa în fularul pe care l-ai luat din târg
atunci când bluza ta înc m mai purta
halal ninsoare
de parc dac ne-am rsuci limbile mai tare
ne-am putea privi ca acum 5 ani

Vat Vat Vat Vat de zah de zah de zah de zah r rr r

ipetele copiiilor se strâng elastic în jurul parcului de
distracii ciocnelele se învârt deasupra teraselor
nici n-ai crede c luminile joac X i O pe faa ta
ezlonguri fac break-dance pe nisip
muzica sare din pick-ul bunicii
eti tot în viin bunicul e pe banc
de fapt dracula nu i-a luat niciodata haine la reduceri
auzi scârâitul cretei pe tabl
când valuri izbesc umbreluele colorate

Larisa Larisa Larisa Larisa Paraschiv, Paraschiv, Paraschiv, Paraschiv, elev
07.07.1994, Valea Clugreasc, Prahova
Colegiul Naional „Mihai Viteazul “ din Ploieti.
Profesor îndrumtor: Mihaela Neagu.

Cenu Cenu Cenu Cenu a a a a i alte aiureli i alte aiureli i alte aiureli i alte aiureli

Mi-e somn.
Calmul i linitea s-au aezat cu un strat gros
Trirea abia îi face loc. Ce ciudat!
Erau nopi când îmi lua toata mduva din os
i lacrimile îmi picau ca turnat.
Acum stau la ele cuminele se feresc de mine
Nebuna ce tânjete dup faim,
i te amuz într-atâtea noncuvinte pe tine,
Acum s-a aezat. Greu s pui în valiz tot bagajul,
Dar întâi le-a da foc, s vd cum cenua s-a
noncolorat. E cenu, o cenu parc îngrdit pân
sus. Vântul refuz s o spulbere
Nu m pot certa cu el, stau unde m-a pus.
E ca o pânz pe vedere, e pur alegere.
Dar ce alegere? C eu nu am ales s fiu golit?
i tare mi-e team de modul cum voi fi iar lefuit

Paula Sc Paula Sc Paula Sc Paula Scânteianu ânteianu ânteianu ânteianu
02.09.1987, Rebricea, Vaslui.
Masterand la Univ. „Al.I.Cuza” Iai.

Reporter la cotidianul „Adevrul de Sear”.
În 2000 a câtigat concursul „Tinere condee”, alturi de
ali tineri. În 2005 a luat locul III la Concursul
Naional „Mihai Eminescu”.

Bis Bis Bis Bis

Mereu din visul tu fanatic
Transcris în palme de-un copil
Reiese un poem virgin
Cu coninutul enigmatic
74
Tu,
Cu priviri de imbecil
Mimezi cderile dramatic
Într-o-nlare plagiat
Ce n-o s se repete
Niciodat.
Iar eu,
la fel,
pe-aceeai scar
o treapt lung spre nimic
Îmi beau cafeaua mai amar
Decât acum un infinit.

M simt un Crist strivit în palme
Scalpat i pus între icoane
La expoziie în vid.
Iar tu cu Biblia-ntre dini
Nebun,
imun,
iconoclast
te-ai convertit.

M-nchin, m-mpiedic
i mai stau
Într-un picior
Poate în trei, poate în apte
Strigând în si bemol
Resuscitat,
spre tine un cadavru dezgropat
acelai “te iubesc” retoric
crucificat în sens ironic
pe piatra funerar
Lâng pat.

Andreea Andreea Andreea Andreea Barbu Barbu Barbu Barbu
23.03.1998
Elev clasa a VI-a la Colegiul Naional
„Mircea cel Btrân”, Rm.Vâlcea.
Prof. îndrumtor: Luminia Mnescu

Un peisaj str Un peisaj str Un peisaj str Un peisaj str in... in... in... in...

Ating i gust lumina catifelat
A cerului uscat de toamn.
Simt în strfundurile vieii
Un alt parfum,
Ce-i sap mormânt din stânca vrjit amar
De norii cufrului etern.
M pierd printre negre frunze sfrâmate
De iataganul timpurilor calcaroase
i adun semine din campanula
Tristei seri.
Le sdesc în zidul plumbuit cu nmoluri reci,
otrvitoare,
Ce usuc strjerii visului - arbori strivii i aruncai în
cri. Apoi adorm pe nisipuri legnate
În scrânciobul de paie pitit înluntrul muzicii albastre
Pân când para focului stingher din trupul meu se va
stinge.

Timpul Timpul Timpul Timpul i natura i natura i natura i natura

O zi atept...
O zi trece...
O noapte pleac... alta vine...
Sptmâni, luni, ani, veacuri se pierd în abisul
Clepsidrei suflat de zei
i czut în miezul zemos i copt al Soarelui.
De ce oare, rmân doar amintiri?
Triri în cloroformul sufletului
Ce pâlpâie, lovind-neîncetat
Ca într-un aprig rzboi,
Între dou lumi ce se zbat s m pstreze.
Frunza cald îi furete cascada în aburii de var,
Iar „gâze” multicolore, te îneap cu siringi nevzute
Ascultându-i respiraia parfumat cu infuzii pitite în
fiece liter.
Chircit-n iarba împletit cu doine - lagre de grâu
ade steaua firului de rou clipind alene.
Tresare liliacul udat în ploi srate -
Fantasm vie
Prizonier în cubul iubirii,
Dar visându-se-ntr-o sfer ampl de îmbrisri,
În care omul unific totul!

Lumea mea Lumea mea Lumea mea Lumea mea

În petera alb stau oglinzile înalte.
În bârlogul vieii mele locuiesc luna i soarele.
i-n abis-amintirile mele: urma pailor ti.
În apa cristalin cad gene de stele.
În casa de zâmbete st bunica.
i-n inima mea–iubirea: un srut ruginit.

În ploaia de frunze o raz.
În soarele meu zâmbesc prinii.

i-n toate frângerea mea: pata srutului tu.

Un vis Un vis Un vis Un vis

Plnuiesc demult o evadare
din tainele nespusului
i vreau s inventez buntatea-ntre oameni, iubirea...

Lacrima mea vine din amintire
s-i împreune gustul cu amintirea lacrimii tale -
cci numai tu m poi ierta, mam…

S ne împreunm mâinile
reînviind mângâierea de foc din vremi uitate -
a râsului i-a plânsului ferecate...
75
O ploaie sfânt picur-n cana cu lapte,
m oglindesc în strlucirea-i albastr
i-apoi m-aez la dreapta ta, mam…

Alexandru Bodolic Alexandru Bodolic Alexandru Bodolic Alexandru Bodolic , student
09.11.1990, Bucureti

Debut în revistele "Alunelul" i "Florile Dalbe" din
Republica Moldova în 1999.
Volum de debut, "Am întrebat un orb cum vede cerul"
Editura AgentPress, Bucureti, 2009
A publicat versuri în revistele: "Agora literar", “Porto-
Franco”, "Vatra", "Oglinda Literar", revistele
Dacoromânitii, etc.

Monologul cuiului Monologul cuiului Monologul cuiului Monologul cuiului

Nu vreau s fiu eu
Cel ce-i strpunge palma.
Nu sunt fcut s tai în carne vie,
Nu sunt un cui,
Sunt... o pan de scris!
Vreau s scriu durerea pe
Retina celor de sub cruce
Te rog, nu m duce
Spre mâna pregtit.
Te rog s nu m legi
de mâna lui cu un ciocan
nu sunt decât un cui srman
nu vreau s fiu
prta la moartea tuturor.
Cuiul plângea acum
Din mâna de pe cruce
Rugându-se s moar
Înaintea Mântuitorului.

Prea mult Prea mult Prea mult Prea mult t tt t cere într cere într cere într cere într- -- -un singur cuvânt un singur cuvânt un singur cuvânt un singur cuvânt

De ce visezi la nemurire
Când tii c muritor te nati
sub soare
De ce te lupi pentru iubire
Când vezi sub ochii ti
Cum moare...
De ce încerci s numeri stele
Mai multe decât infinitul
În loc s te revezi în ele
Atunci când vine asfinitul
De ce pui prea multe flori
pe mormânt
i atât de mult tcere
într-un singur cuvânt?




Elena Bohîl Elena Bohîl Elena Bohîl Elena Bohîl ea, ea, ea, ea,
13.09.1992, Poiana Câmpina, Prahova.
Elev la Grupul colar Industrial Energetic Câmpina
Prof. îndrumtor: Alexandru Duu.

Dou volume împreun cu elevii Grupului colar
Energetic Câmpina , „Întrezriri”, „Rsfoind clipe...”;
Premiul Bibliotecii judeene Buzu la cea de-a XII-a
ediie a Concursului Naional de Creaie Literar
"V.Voiculescu-arc de suflet peste timp"; premiul
Revistei „Renaterea cultural” la cea de-a X-a ediie a
Concursului Naional de Creaie Literar pentru Elevi
i studeni - „V.Voiculescu-arc de suflet peste timp”;
premiul al II-lea - Proz la concursul de creaie literar
„Al. Tudor Miu”.

Nisip pr Nisip pr Nisip pr Nisip pr fuit fuit fuit fuit

Calc pmântul! Las nisipul printre degete,
Simi particuli mângâind folia simurilor...
Desfãtare, încântare, visare, artistic contopite,
Într-un glas, într-o voce, de vânt prfuite!

Cântã lacrimile, aaz-le pe mldioase note,
Iubete urâtul din el, urte rul din tine,
Trupul pgân cretineaz-l cu gesturi imprudente,
Într-un glas, într-o voce, de vânt prfuite!

Acord crezare vorbelor citite pe buze mute,
Împletete înrâurite dorine din mine;
Închide-mã în tine, micãri subite,
Într-un glas, într-o voce, de vânt prãfuite!

Mi Mi Mi Mi- -- -e toamn e toamn e toamn e toamn

De dou zile jumate încoace,
mi s-a fãcut toamn
„i ce?-
Nimic ciudat”, ai spune voi,
scobindu-v de sub unghiile verzi
pmântul de abanos.

Da,
mi s-a fcut toamn,
chiar dac frunzele care
v cad înc
ip ascuitul verdelui.

Mi-e toamnã
de la rdcina clcâiului stâng
pân la cerul ochilor lui.

Nu mai in minte
de când nu mi-a mai fost
atât de toamn.

76
Deli Deli Deli Delia aa a Curteanu Curteanu Curteanu Curteanu
26.04.1986, Constana

Volum de proz i poezie simbolist „În pod”, volum de
poezie „Spasm Matricid”, volum colectiv de poezie:”
„Sentimente diacronice”, volum colectiv de proz scurt
„Destine poetice”; colaborri: revista „Helion”-
literatura SF, Premii: Premiul I pentru eseu cu
tematica filosofic „Neliniti Metafizice”, ediia I
2005, Premiul I la concursul de creaie literar integrat
proiectului „Curtea cu artiti”, 2008, premiul II la
Concursul Naional de Creaie Literar „Poezia
tinereii Lumen”, Iai, 2006, seciunea Poezie.
Premiul III la Concursul Naional de Creaie Literar
„Lumen”`, seciunea Proz scurt, meniune la
Concursul Naional de literatur SF „Helion”.

Ultima terapie cu Hybris Ultima terapie cu Hybris Ultima terapie cu Hybris Ultima terapie cu Hybris

„O octav mai jos!” spuse el,
Senin, fr zâmbet, fr craniu,
Mistuit de mistificare,
„O octav mai jos!” piezi,
Râsului acrobat, plânsului vulcanic.

Precum un alchimist
M-a-nchis în creuzet spre topire,
S-mi disece râsul i plânsul
În lava lui, aurul cel mai crud,
Cel mai trist aur,
M-a strâns în cutia de lut
S-mi cearn din nou
Lumina i osul...
Nu are rost
Nici s-ncerc vre-un cutremur
Când n-are privirea întoars spre mine…

Iatrogenii de toamn Iatrogenii de toamn Iatrogenii de toamn Iatrogenii de toamn

M roade pieptul,
Tuesc ce-am inhalat peste zi,
Toate razele prefcute-n cuite,
Toate-ncovoierile, tot smalul
De pe dini nenscui,
Toate poftele râncezite,
Tot molozul caselor
Demolate-n uitare...

Tac,
Tot ce-am agonisit
Nu se mai pierde,
Toate vocalele îmi sun-n urechi,
Cercei nesfârii, ocolii de-oxidare.
Îmi in consoanele toate
Înfipte în inim.

Eu tiu dar tac,
Chiar de m roade pieptul...
A opta sfer
``Aceasta nu-i durere``
I-am zis
În timp ce m privea trecând
„Pe raza smuls din orbita ta
Am s m pot urca pân-n infern.
Am s-i explic de ce-i mai simplu
S fii zdrobit
Decât s fii…
…Oricum…
Am s-i explic de ce …
Am s-i explic…
Am s…
„Am…``
În jurul cruia m-nvârt
Mult...
...Prea aproape de pmânt.
i norii care trec sunt doar
„De ce”-uri de nerezolvat
Ca nite amintiri nscute
De vreun „a fost”
Mereu neterminat...

Andrei Andrei Andrei Andrei Daroczi Daroczi Daroczi Daroczi, profesor psiholog.
03 noiembrie 1984, Jibou, Slaj.
„Spiralele vieii”, ed. Anamarol, 2006
„Drumurile vieii”, ed. Anamarol, 2007
„Izvoarele vieii”, ed. Lidana, 2009
Volume de antologii literare.

Sonet necredincios Sonet necredincios Sonet necredincios Sonet necredincios

Doamne, sunt suprat de azi pe Tine
C îi vorbesc cu sufletul pe fa,
Iar Tu-mi prefaci crarea în ruine
i râzi sublim, pe-ascuns de-ntreaga-mi via.

M zbat s fiu corect în gând i fapt,
M lupt strigând c nu-mi ursc vrjmaul,
Dar vd c Tu-mi ignori purtarea dreapt
i-n schimb apari ca s iubeti trufaul.
Cum s mai cred în sfânta Ta dreptate?
Cum s-mi pstrez substana imortal?
Când m izbesc de suflete mascate
Ce zilnic îmi aduc un fulg de boal!...
Te-am definit în cântece de murmur-
Omul-un vierme ce se d drept vultur!

Gabriela Garlonta Gabriela Garlonta Gabriela Garlonta Gabriela Garlonta, ,, , profesoar
26.03.1954, Mihileni, Sibiu.
„Poezii în alb i negru”, Ed. Imago, Sibiu, 2002.
„Persistena mtilor”, Ed. Universitii “Lucian
Blaga”, Sibiu, 2004

77
femeie femeie femeie femeie- -- -vis vis vis vis

Am but cer.
i verde infantil
de iarb strâns în somn
îl strâng în palm.
îndrzneaa arhitectur
fluida micare
gol de sprijinit în oase
castele de nisip
Am construit
un castel de nisip.
Timp infinit
pentru fundament,
crmizi mici, mai mici
tot mai mici
una sub alta.
Era minunat
Castelul nostru de nisip.
Dar a venit un val
i acum...
S începem din nou
acest joc infernal
Rspunde, vreau s tiu.

femeia p femeia p femeia p femeia p c cc c toas toas toas toas

Eu sunt femeia pctoas
tu eti femeia pctoas
mr carnal
lun cald
arom dens de alge
nmol
i lumin strivit
antica noapte
ne atinge
A iubi este o cltorie pe ap
i pe stele
A iubi este o btlie de fulgere
o btlie dintre dou corpuri
cu gust de miere
srut dupa srut
marginile tale
fluviile tale
cltoriile tale minuscule
i focul transformat în delicioase inimi subtile
drumuri de sânge
care se precipit ca o garoafa nocturn
pân se face
sau nu se face
noapte
în umbra ta
Femeie pctoas,
unde eti,
dragostea mea?

Mihaela Mihaela Mihaela Mihaela- -- -Abiana Abiana Abiana Abiana Hîncianu Hîncianu Hîncianu Hîncianu, student
31.07.1989, Vaslui.
Meniune la faza final a Concursului literar „La
izvoarele înelepciunii”, ediia a XVI- a, „George
Topârceanu”, 2006, Premiul special la Concursul de
caligrame „Univers în vers”, 2006, cu ocazia zilelor
Liceului „Emil Racovi” Vaslui, Diplom de
participare la Concursul Naional de Poezie, Epigrame
i Calambururi „Romeo i Julieta” la Mizil”,ediia a 2-a

Credin Credin Credin Credin a unui ateu a unui ateu a unui ateu a unui ateu

Dumnezeu e surd,
Îngerii plâng dup aripi,
Ceru-i earf cu nodul la gât
i sfinii-s ari de soare.
Floarea-i pat naiv,
Iarna prea pur se crede,
Frunza-i piaptn toamna
i moartea-i o via-n pmânt.

Dragoste vezi doar în mine,
Plete lungi pe-un spate gol,
Poezia-i e mrturisire:
“Sunt ateu, cred în iubire”.

Ioan V.Maftei Ioan V.Maftei Ioan V.Maftei Ioan V.Maftei
Profesor de matematic, membru al UER

Vi Vi Vi Vizit zit zit zit

… de mân cu inima
cobor valea trecutului
unde m adulmec ruinele,
iarba
i umbrela…
Ne recunoatem,
eu i câteva semne,
tresrind împreun
iar în jur,
se ridicau oglinzi…
Rosteam , în gând,
unele cuvinte,
Chemând ecourile i duhurile
veghetoare în mine,
în iarb i umbre,
în arbori uscai,
în strigoii jocurilor noastre
i-n scheletele iubirilor…
încet,
muzica unei brize
ne-a adormit.




78
Gheorghe Firicel Gheorghe Firicel Gheorghe Firicel Gheorghe Firicel Manole Manole Manole Manole, informatician omer
8 mai 1961, Galai.

Ora Ora Ora Ora apte apte apte apte i Un Sfert i Un Sfert i Un Sfert i Un Sfert

P PP Prea cardiac ne-ai salutat, prea cordial
A AA Ai fost tiat de-a lungul i de-a latul;
U UU Un pacient lovit piezi de vreme în spital
N NN Nu vede ochii lumii, plânsul, nici pcatul.
E EE E totui iubirea, o stare de veghe în mini,
S SS S ne iubim pe tunuri, ai coborât cortina,
C CC Ca s te rogi, în cer te-ai dus cu-ai ti prini
U UU Un sfert de or dup apte. i ai stins lumina.

Pentru festival Pentru festival Pentru festival Pentru festival

Don Quijote Don Quijote Don Quijote Don Quijote
Clare spre homeric vis, ajuns comar,
Utopic don din paralele existene,
Asediat de anacreontice demene,
E abonat etern la lupta în zadar.
Lovit frdelege, de pale rotitoare,
i neputând s-i curme ursita nemuririi,
Pe rnile oblojite cu odele iubirii,
Egocentritii lumii rsfir muni de sare.
i de hidalgo râd acele mori de vânt
Ce-n turnurile lor, proscriii îi adun
Minciuni fardate, doliuri, i-mpreun,
Coboar Dulcineea în mormânt.

Strategia de loialitate Strategia de loialitate Strategia de loialitate Strategia de loialitate

(a auditorului intern concediat)
Chiar rude sau amici de-mi sînt,
Nu pot s fiu, spre doi, cu-adevrat loial,
Trind în plin sperjur de tribunal,
Un ipocrit a fi sub falsul jurmânt.
Un paratrsnet natural am devenit,
Obinuit mereu cu volii ce ucid,
Prieteni n-am, i-n tunet fratricid,
Infame, fulgerele strâmbe m-au topit.
Logic, învins de propria-mi strategie
Ce clare puni întinde peste hu,
Vroind s fac tot binele în chip de ru,

Mai stai, Mai stai, Mai stai, Mai stai, Poete P Poete P Poete P Poete P unescu unescu unescu unescu ! !! !

Mai stai, te rog, Poete Punescu, doar un pic,
Copilul meu, s te citeasc, e prea mic!
Tu cânt-i rimele perfecte pe pmânt,
Nu lua cu tine geniul în mormânt !
Mai stai, te rog, Poete Punescu, doar un pic,
Copilul meu, s te îneleag, e prea mic!
Ca s petrecem un cenaclu ca-n poveti
A vrea s-i spun, în loc de-ai fost, c eti.

D DD D nu nu nu nu Rotaru Rotaru Rotaru Rotaru
20.10.1987, Berceni, Prahova

Scrisoare : Ultimul om printre ultimele rânduri Scrisoare : Ultimul om printre ultimele rânduri Scrisoare : Ultimul om printre ultimele rânduri Scrisoare : Ultimul om printre ultimele rânduri
Tot ce iarna a nscut în noi
Cu primele promisiuni de soare
A fost scldat în vânt i ploi
An sterp între hotare.
Seceri, de atunci rodul nu rsare
Hârciogii ies în cale totmai des
Psrile împart leuri, oase fr carne
Iar mieunatul e strident.
Toxicitatea apelor crete,
Burile petilor se vd tot mai des
Debitul scade, acum, în toamn
Cu toii ne mutm din es.

Astrul rsare mai cald ca ieri,
Frigul nopii doare
Secate sunt carierele negre
Petrol mai gsim doar în petele din mare.

Pdurea s-a rrit, pdurarii nu mai au ce vinde,
Puieii nu mai cresc,
Grânele sunt scumpe, caii tot mai rari
Mergem desculi prin piatr vânai de leii cei mari.

Am fost atâia dar zilele ne-au rrit
Împotmolii au rmas muli
Cu vederi orbite i familii prsite
Au rmas mui.

Tot ce ne-a rmas e s ne scriem scrisoarea
Atâia ani am uitat s scriem
S iubim pmântul, apa i zarea
Iar sufletul s ni-l preuim.

Laura Rusu, Laura Rusu, Laura Rusu, Laura Rusu, student
11.09.1991, Galai.

Premii/selectiv:
premiul I la Concursul de poezie “Mihai Eminescu”,
ediia I, Galai (15 ianuarie 2010) ; premiul I la
Concursul „Qui a peur de la litterature française”,
Galai (2009) ; premiul al III-lea la concursul literar
„Generaia MM”, premiul al IV-lea la Concursul
Naional „Tinere condeie”, seciunea Poezie - liceu,
etapa judeean, (2008); organizat de Asociaia
„Prietenii Muzeelor Minovici” (21 mai - 10 iunie 2008);
Publicarea în Antologia de Poezie i Epigrame a
Concursului Naional de poezie, epigrame i
calambururi “Romeo i Julieta la Mizil”, ediia a III-a,
Publicarea în Antologia Participarea cu eseul
“Profesorul meu - îngerul cu o carte în mâini” în revista
Cenaclului literar glean “Noduri i semne”,(2009)

79
Nodul Nodul Nodul Nodul

Bteau în mine cearcnele morii
Când pasul pedepsit, de domnioar
s-a strecurat timid în rândul lumii
ca o trudit, mult râvnit tain.
M învoisem, cred, temeinic i subire,
S întorc obrazul înspre dumneata
i, chiar i pentr-o vreme, s m las flmând
de ochiul tu, de sânii ti, de gura ta.

Cci oldul tu împleticit i crâncen,
Ca-n prima noapte de amor târziu,
i gustul tu duios, aproape rânced
sunt patimi smulse, cu ecoul viu.
În estura nodului din palm
mi-ai fost mireas viei întregi la rând,
iar cu a sfintelor iubiri maram
te-a cere pân-n pumnul de pmânt!

Alexandra Marina Arsene Alexandra Marina Arsene Alexandra Marina Arsene Alexandra Marina Arsene
13.08.1993, tefneti, Arge.
Elev la Liceul Dinu "Lipatti".
Prof. îndrumtor: Graiela Tofan.

Broderie Broderie Broderie Broderie

Cum s privesc ninsoarea cu sfial
Topind în ochii iernii lotui
Când printre irii fuge-o îndoial
i tu-mi aezi pe buze „totui”?
Cum s te caut printre vechi absinturi
Când iederile nu mai vieuiesc?
Pstrez în mine blânde cânturi,
Aroma vie prins-ntr-un…”iubesc”?

Ne flutur în vânt fantasma iernii
i spintec tcerile din noi,
Ridic-n slav imnuri de decenii
Topind o rug-n picturi de ploi.

i dac-ar fi o iarn s ne plâng
Toi fluturii pe care i-am ucis,
S nu lsm uitarea s ne plâng
Statornicia unui vis promis.
Viorela Codreanu Tiron Viorela Codreanu Tiron Viorela Codreanu Tiron Viorela Codreanu Tiron, scriitor
8 aprilie 1954, Bucureti
„Zidire în cer”, „Anotimpuri ostile”, „Ochiul somnului” -
darul iubirii, „Vraj-B-a clipei” i traduceri
Colaborri: „Hiperyon”, „Convorbiri Literare”, „Dacia”,
„Poezia...”

Înva Înva Înva Înva - -- -m mm m ! !! !

cum s opresc timpul acesta
ce curge haotic?
s-i pot strecura printre gene
o mângâiere
un cântec
o poezie
un cuvânt
– ca o lumin adânc -
frumos s încoleasc
în inima ta!

Blestem Blestem Blestem Blestem

S-i fie frate geamn chinul meu
i gura uscat de dorul srutului!
ploaia-de-mine s te ude!
pmântul-de-mine s-i ard tlpile!
în dorul-dorului s te-mprtii,
mereu cutându-m,
mereu negsindu-m!

Cuvinte Cuvinte Cuvinte Cuvinte

Cuvinte aruncate, pierdute, tcute,
rmase nespuse,
pe toate le-am cules
i le-am splat cu rou-de-soare.
Le-am presrat pe ropotul ploii
i le-am înfipt în mare,
de unde valul le va aduce la picioarele tale.
S nu te apleci!
Eu am închis odat valul în mâini
i-am presrat fire de iarb
pe cretetul universului
i-am vzut:
Deasupra...
Dedesubt...
Nimicul îi face culcu.

João Elias Antunes de Oliveira João Elias Antunes de Oliveira João Elias Antunes de Oliveira João Elias Antunes de Oliveira, scriitor
S-a nscut în Goiania, Brazilia, în 1964. A publicat
apte cri: poezie i romane. Funcionar public
începând cu anul 1993. A fost profesor de istoria
filosofiei, scriere, i Literatura i Estetic de Drept i
legislaie. A tradus poeme de Horace Castillo. A fost
tradus în limba spaniol în 2005.

Fratele timp Fratele timp Fratele timp Fratele timp

Cellalt este fratele sprijinit pe cruce;
cellalt este bagajul de dragoste i vise
împotriv cântec de abis, altul
este în mâna dreapt, la soare
piele a adevrului, cealalt este oglinda
câini de vântoare, inima Bird
albastru pe fereastr, cealalt este podul
în paaport, bec în cas, întuneric, domeniul de grâu în
conformitate cu ploaia, curte plin de psri
80
i fructe, o strad fr nume, atunci când
cile au fost sparte, alta
este de tine, de vis i a istoriei sale,
vocaie pentru eternitate.

Simona Poraicu Simona Poraicu Simona Poraicu Simona Poraicu, ,, , student
06.01.1989, Ortie, Hunedoara.

Premiul III la Concursul de poezie ”Dominic Stanca”,
Premiul I la Concursul de poezie „Dominic Stanca”,
2008
Premiul III în cadrul proiectului ”Constantin Noica –
modelul paideic”, 2008
Meniune la Concursul ”Dominic Stanca”, 2005

(În) trecere (În) trecere (În) trecere (În) trecere

i când va bate miezul nopii
Vei ti c azi e ieri
Vei ti c tinereea, frumuseea i dragostea
îmbtrânesc.
Iar în spatele gratiilor fizice
sufletul îi pierde sperana
ca un câine în lan.
Iar la judecat, regretele rod
mduva din aripile bietului înger
care va arde pentru dorinele
neîmplinite.

Labirint Labirint Labirint Labirint

Idioenie mut întoarce pe dos labirintul,
dar când oasele pisate vor fi reconstituite
ca un puzzle microscopic
calea va fi revelat captivilor.
Zidurile devin transparente,
cerul se deschide,
iar faunul vrjete noi lolite
în capcana sa.

Daniela Daniela Daniela Daniela Voiculescu Voiculescu Voiculescu Voiculescu
27 octombrie 1969, Piteti

Membr în Liga Scriitorilor din România, filiala Arge
Primele poeme ale autoarei au aprut pe 9.9.1989, în
revista de cultur „Arge”. În ziarul „Argeul liber”, în
suplimentul literar „Sgettorul”.
Premiul Special al Palatului Culturii din Piteti, pentru
participarea la Concursul Interjudeean de poezie
„Argeule, plai de dor” – ediia a-XVIII-a; Medalia de
lut cu chipul lui Neagoe Basarab); Autorul lunii
ianuarie – 2010, titlu acordat de sptmânalul
internaional „Acum”; Premiul I la Concursul Naional
„Pe aripi de dor domnesc”, ediia a III-a, Domneti,
2010, seciunea poezie; Premiul „Artur Silvestri” pentru
poezie, la Concursul Naional „Cetatea lui Bucur”.
Colaborri: „Argeul”, „Curierul zilei”, „Sgettorul”,
„Cafeneaua literar”, „Jurnalul de Arge”, „Viitorul”,
„Observator”, „Societatea argeean” (2005-2006, peste
450 de articole publicate), „Destine Literare”, „Phoenix
Mission”, „Acum”, „Nou Horizont, „Oglinda literar”,
„Cuib”, „Cetatea lui Bucur”, „Viitorul”, „Pietrele
Doamnei”, „Candela de Montreal”, „Scrisul românesc”,
„Glasul iubirii”, „Curtea de la Arge” etc.
Cri publicate: „Anahata”, Ed. Vasicos Media, 2004;
„Nsoromma”, Ed. Carminis, 2007; „Mercurul filosofal”,
Ed. Carminis, 2007; „Doimea materiei, Ed. Carminis,
2007; „Zeia de turcoaz”, Ed. Tiparg, 2008; Spica, Ed.
Tiparg, 2008; „Indigo i portocaliu”, Ed. Tiparg, 2009;
„Orphika”, Ed. Tiparg, 2009.
Cri colective: „Mrturisirea de credin literar”, vol.
II, Ed. Carpathia, 2008; „Ce enigmatic eti, femeie...”,
din Antologia semestrial „Freamt de timp”, Ed. 3D,
Drobeta Turnu Severin, 2008; „In memoriam Artur
Silvestri, Ed. Carpathia, 2009.
Cri în curs de apariie: „La malul Mrii Imbrium”,
„Latona1969”, „Dora, Umbra ploii devine Fortuna”.
Cri care vorbesc despre poet: „Clubul iubitorilor de
cultur din Curtea de Arge”, „Cronic 2009”, „Lumea
vzut de un matematician”, de acad. Gh.Pun
Articole, eseuri, recenzii, de prof. C.Voiculescu

A fost odat A fost odat A fost odat A fost odat

erpi de zpad
se odihnesc în salcie.
inima mea, verde-rece,
e ochiul lui Nichita...
adormit pe silexul rmas
înfipt într-o amintire.
ninge mai mult pe umbre.
i îngerii au pierdut pârtia
cu stele i flori dalbe...
viziteaz fermele de perle,
agate la ferestrele
din metroul de sub gheari.
cineva cere iertare orei
care trece fr femeia
cu trup de ancor...
m uit la rzboiul ce ese
o nefericire a soartei...
i ochii mei se fac dou
lacrimi roii, povestind
despre Romeo i Julieta.

Dan Minoiu Dan Minoiu Dan Minoiu Dan Minoiu, , , , Ploieti

De De De De dragoste... dragoste... dragoste... dragoste...
S-au tiat în ferestre copacii
E sânge în parc i ne doare
Prin focuri ne-alearg gonacii,
Când lacrimi prin ramuri de soare.
81
Ne sfârâie-n talp doar focul
De vânt adunat în cetate
E frig i ne-ncingem în jocul
De iele ce nu au dreptate.

Copac în pdurea pustie
Tiat de o mân nedreapt
tiam c dai rod numai mie
Czând, ai vzut ce m-ateapt.

Pierdut pe un drum de-ntuneric
Mai vd ramuri pline din tine
Îi spun un „Adio!”-homeric
i-i cer s foneti pentru mine.

Marian Dragomir Marian Dragomir Marian Dragomir Marian Dragomir
14.12.1980, Ploieti

Volumul „Stihuri pentru viaa mare”
Colaborare la revista „Atitudini” a Casei de cultur I.L.
Caragiale Ploieti; membru al cenaclului „Atitudini”.

Timpul Timpul Timpul Timpul

Cochilia timpului,
învluie totul sub tâmpla crnii.
Casa de spiral,
mestec putrede oase,
viaa e veted sub lespede.
O! cuget de timp ipocrit,
animalul îl înghite,
iar copilul îl joac.
Casa de timp alene danseaz,
toaca de vorbe e plin de suspin.
Cas - cochilie de viermi ,
toac i timpul din mine odat,
viscereaz din sob un ger s m-adoarm!

George Filip George Filip George Filip George Filip, scriitor
22 martie 1939, Tuzla, Constana.

Triete în Montreal, Canada.
Este fiul lui Pandele i al Floarei, strnepoat a
marelui poet Octavian Goga. Din cauza atitudinii sale,
neagreat de „democraia româneasc” a acelor timpuri
i a propagrii genului de poezie „incomod”, a fost
judecat public la Turnu Severin i arestat. În 1977,
dup ali ani de privaiuni i suferinte, s-a înscris pe
lista pentru drepturile omului i a cerut protectia
Ambasadei americane. În urma aceste aciuni, i s-a
intentat un nou proces public, care a avut loc la Tuzla.
i-a fcut debutul în România cu 4 volume pe tematici
diferite. A prsit ara la 7 ianuarie 1979. Dup
peregrinri în Austria, Germania i Frana se stabilete
în Canada. Alegând Montrealul ca ora de reedin,
poetul s-a numrat printre fondatorii Centrului
Cultural Român, a fost redactor la ora de radio în limba
român, redactor la revista multicultural H HH Humanitas umanitas umanitas umanitas
i director cultural la Teleromânia Teleromânia Teleromânia Teleromânia, prima televiziune
din exil, în limba român. Cri publicate:
„Matematica pe degete”, 1974, „Anotimpul legendelor”,
1975, „ Desant satiric”, 1976, „Drumuri de balad”,
1977, „Zei fr armuri”, 1989 „Poemes sur feuilles
d'erable”, 1998, „Era confuziilor”, 1993, „Din taine”,
1999, „Diana”, 2002, '89 Poeme îndoliate”, 2002, „Vd
lumina”, 2003, „La planet plate” - Poemes, 2004,
„Singur împotriva destinului”, 2004, „Aezii privesc”,
2005, „Zilele sptmânii”, 2005, „Din oglind”, 2005,
„ara din lacrim”, 2006

Fântânarul Fântânarul Fântânarul Fântânarul

Mi-au trebuit mai multe veacuri
s sap fântâna demnitii,
eu fântânar i eu stpânul
pe ciutura umanitii.

S-adap cu znag de cuvinte
privighetori, lstuni i corbi
i-n zilele de srbtoare
s spl picioarele la orbi.

În primvara mea etern
vreau nemurirea s o spintec
i icnetele de povar
a vrea s le prefac în cântec

i la fântâna mea curat
s fiu i slug i stpân
c, botezat cu tineree
e prea târziu s fiu btrân.

Venii la cumpn o clip
i ascultai cum cânt apa
eu am urcat în jocul tainei
cu târncopul i lopata

i-acum, dac sorbii rcoare
înmiresmai de dalbul spumii,
s tii mcar c apa vine
din str-strfundurile lumii.

...Un fântânar cu palme late
i tuturor ne e menirea
s transpirm o via-ntreag
s se adape omenirea.

De nu spm se surp totul
i vremii i-am sorbi otrava,
dar fântânarii omenirii
mai pot s-i smulga Terrei, lava.

82
Venii i bei, drumeii lumii,
jivine i hulubi i fluturi,
crezul pmântului pulseaz
în sfintele de dud - din ciuturi.

i nu v temei, ap este
s ne adape telegarii
dar, câteodat se întâmpl
s ne lipseasc fântânarii.

Acest poem e smuls din mine,
sau dintr-a timpului caden
eu am spat i sap, spa-voi
mânat de o efervescen

Ce m atrage spre adâncuri
cu gresii i furtuni rebele
c vreau s sap i s-nchid ochii
lâng fântâna vieii mele...

La teiul domnului Mihai La teiul domnului Mihai La teiul domnului Mihai La teiul domnului Mihai

te salut, fratele meu-Mihai !
vreme bun îi zic, dac vrei
d-mi o frunz din tine i-mi dai
lacrima ta izvorît din Tei.

te credeam mai înalt, mai frumos,
cum te tiu c prin vremuri erai;
iasca îi arde tulpina de jos.
iart-mi privirile, Doamne – Mihai !

umbra ta, umbra ta-nalt, subire,
cu-o palm-n iarb, cu-o raz-n sori,
printre mirese te-nal mire
i n-ai cu cine s îi msori

nici întristarea-frunte înalt
i nici privirea: gânduri adânci.
muza la tine pe umr tresalt
când neodihna te strig în stânci.

Mihai, de când ai plecat dintre noi,
Multe minuni am scris în uitare;
Uneori am plecat la rzboi,
Rareori am sdit câte-o floare...

Doamne – Mihai, s m ieri c-am venit;
dulcele târg are toamnele bete.
i-am adus un ulcior i-un colac rumenit ;
poate-i e foame, poate-i e sete...

frate – Mihai, s m ieri, n-am tiut
c din lacrima vremii, nins de dor,
grdinarii de timp lâng trup i-au crescut
dorul atât de târziu : un fecior.
...iat, se face târziu i te las
singur în marele cerului plai,
cel far-ntindere, cel fr glas.
iart-mi privirile, Doamne – Mihai !

Oameni buni Oameni buni Oameni buni Oameni buni

Oameni buni, eu vin de niciunde
i nu m-am nscut niciodat.
Am crezut c timpul nu ruginete
i c viaa-i o fat.

Din iste negustor de idile
Am ajuns, timpuriu, s vând ani.
Dau i carne din trup cui îmi cere,
Luai tot, n-am nevoie de bani.

Nu regret c-am trit într-o floare
i c evul pariv m-a durut,
Dar de ce nu mi-ai spus ce e dorul
Oameni buni, dac voi ai tiut ?

Nu-i acesta poemul din urm.
Rugciunea din sânge i glas
O voi spune prin cârciumi i-altare
i oriunde voi face popas.

i-a mai vrea s se-aud pe-acas
Cum pe rime de doruri suspin
Blestemat s iubesc neodihna ;
Iart-i micu hoinarul: AMIN

Constantin Gr. Goga Constantin Gr. Goga Constantin Gr. Goga Constantin Gr. Goga, profesor.
8 mai 1947, Feteti. Conduce Cenaclul „Lumina”; a
scris Prefaa la cartea lui Ion Zaporojan, „Veteranii”, a
scos cartea” „Singurtatea luminii”, foiletoane i eseuri
în presa local, filme i casete culturale cu edine de
cenacluri spectacole : „Parodii Minulescu”, Romana
celor trei alese”, „Dor de Nichita”.

Spini Spini Spini Spini

E înc troienit calea pân' la tine,
Trim în venicia unui ger apatic,
Când secera vioi vântul slbatic
Rmas în vine

Prin galaxii de vis ne cutm cu dor ,
i înghem rnii de viscolul polar;
Sperana a rmas în sufletul stelar
i-i mai uor

Ne cutm pierdui, ca orbul ca orbul ca orbul ca orbul i lumina i lumina i lumina i lumina
Nu are rost de-acum, mai mult s ne minim,
Tu, s m cai, în vai i-n gropile stelare,

83
Eu, s te cat, iubire, mereu, pe înlimi
Purtând în poezia din fruntea îngheat,
Coroanele de spini!

Lucia Agavriloaia Lucia Agavriloaia Lucia Agavriloaia Lucia Agavriloaia
4 august, 1982, Sînpetru, Braov.
Nina Josu a publicat un articol „Inspirat de
Eminescu” în sptmânalul „Literatura i arta”(din R.
Moldova) în care a comentat poeziile autoarei, fcând o
selecie i dând exemple de câteva versuri care i-au
plcut în mod deosebit.

Lumin Lumin Lumin Lumin vie vie vie vie

Lumin vie din albastru pur
M cheam-n raza galben de-azur
Cu-n verde crud te rog s m cununi
S uit de negru i amrciuni

Lumin vie din albastru cânt
M cheam-n raza crea dintr-un vânt
Un mov s-mi pui pe cretet i pe nor
S uit de lacrima ce-a curs uor.
Voi rupe sarea dintr-o pâine alb
Voi presra-o pe-o felie cald
Lsat de o dragoste strveche
Rmas astzi fr de pereche.

Cu ochi i minte într-o zi fierbinte
Ea curge-n ghea cutând cuvinte
Sorbind dintr-un uvoi plin de verdea
i cu o strun de pian înva.

O ter nou dintr-un do major
Uitat-i paralela la minor
Doar amintirea a rmas în timp
Urcat azi la rangul de Olimp.

Denisa Grozea Denisa Grozea Denisa Grozea Denisa Grozea, ,, , student
16.01.1989, Ploieti, Prahova.

Cinemalove Cinemalove Cinemalove Cinemalove
Un sfânt a avut o revelaie când i-a
înclat papucii greit;i înainte de asta i dup
fetele îi fceau destinuiri de toxicomane
în faa unui castron cu sup
viseaz la havana i memoreaz afie de jazz
de teatru de cinema.
Fetele râd! fetele stau în vitrine
radiare peste bol îns tu eti aceea care poart
oasele toracelui ca pe o vest antiglon.
Nu este cazul… dar …n-a face din mine un trior
dac a vorbi acum despre ursit?
atunci ca în extensie de la avizier
capul s-ar întoarce s vad
c armonia st întotdeauna în culise
Costin T Costin T Costin T Costin T n nn n sescu sescu sescu sescu
22.11.1971, tefneti, Arge

O clip O clip O clip O clip cu Luci* cu Luci* cu Luci* cu Luci*

mi-am amintit c sunt poet
am rsturnat toate mesele din jur
am spart paharele descul am ieit afar
s m bat cu iarba, cu ulii care se rotesc zi i noapte
deasupra curii
nu am nimic m
decât un vers-dou
aceste poame ale tinereii
înirate pe o sfoar putred

mi-am amintit c sunt poet
i dragostea e ceva ce se ascunde la piept
ca un parfum într-o mainu de sticl
niciodat faruri aprinse
doar dopul de plastic
pe lâng care se scurg picturi
pe diafragma în jos
la hopurile vzute i nevzute
ale dimineii

ce vreme frumoas!
suntei bine, domnule T.?
ce vreme frumoas!

* luciditate

În cartierul meu, zilele Cubei În cartierul meu, zilele Cubei În cartierul meu, zilele Cubei În cartierul meu, zilele Cubei

În cartierul meu
sunt zilele Cubei.
Pungi purtate de vânt i
pisici în clduri
pe sub maini ruginite...

Viaa nu mai e de mult
un motiv s trieti
îmi spun asta
în timp ce nite copii
amrsc un câine orb.

Pentru ei,
oamenii care vorbesc singuri
sunt haioi.
Merg mai departe, ferindu-m
de chipurile oamenilor
i de canalele adânci,
asta înseamn
c îmi in privirea-n pmânt.
Poate gseti ceva pe jos
în ultimul timp
lumea îi pierde cu plcere
84
banii, obiecte mici
i linitea.
Îmi aduc aminte
c trebuie s m bat cu cineva.
M întorc brusc
i m îndrept ctre biseric.

Alexandrina Chelu Alexandrina Chelu Alexandrina Chelu Alexandrina Chelu, ,, , student
01.04.1990, Oradea, Bihor.

Meniune la Festivalul de poezie „Nicolae Labi”- 2005
Premiul special la Concursul Naional de Poezie „Porni
Luceafrul”, 2009; premiul Tinereii la Concursul
Internaional de Poezie pentru românii de pretutindeni,
2010.

Omul frumos Omul frumos Omul frumos Omul frumos

Îmi place s mi te imaginez
Un om frumos, ascuns în gândul meu,
Pe care îl pstrez când mi-este greu,
S-mi dea puterea ca s recreez.

Sunt fericit-n visul meu amar,
De parc a conduce-un paradis;
De eti real, ori poate doar un vis,
Eti cel mai scump, frumos i nobil dar

Din partea unei viei nenorocite.
Te-am îndrgit, nu-mi pare ru, nu-i joc...
Mai ai tu, oare, multe de-ntrebat?

Rmâi în dorul tinerei iubite -
Adic-n gândul meu - un sfânt noroc,
Pe care (ilegal?) l-am câtigat.

Adrian B Adrian B Adrian B Adrian B dicioiu dicioiu dicioiu dicioiu, ,, , economist
1955, oimari, Prahova.

Dou Dou Dou Dou întreb întreb întreb întreb ri ri ri ri

Mai ii minte cum tânjeam cu disperare
S umplem ziua, noaptea, cu-mpcare?
S-ncap-ntr-un ceas i zile o mie
S nu conteze ce a fost, ce o fi s fie.

ii minte când prindeam dou sgei,
Cu aurul lor aprindeam diminei?
Zilele-aipeau toat ziua pândindu-ne.
Nopile se desftau reaprinzându-ne.

ii minte tersele noastre portrete
Atârnând prfuite, uitate-n perete?
Cum ne aminteau, resemnate:
Se poate merge i mai departe.

ii minte? Totul era privire i oapte.
Sream peste ziu; doream ziua în noapte.
Ne privea doar raza lunii
i-ochii ti ca bruma prunii.

i-acel decembre, rece, pustiu, nesfârit,
Când, la o piedic, pasul a fost greit.
Poate mai bate secunda de-atunci,
Nu i pentru noi, ajuni nluci.

Sufletu-i de vin; el, ca un vechi burete
E obligat s prind lacrimile încete.
Rmâne doar un gând nelmurit:
-De ce-ai strigat? De ce te-am auzit?

Ana Ana Ana Ana Jerc Jerc Jerc Jerc l ll l u uu u, student
22.03.1990, Fulga, Prahova.

Te voi l Te voi l Te voi l Te voi l sa, de vrei sa, de vrei sa, de vrei sa, de vrei, ,, , s ss s - -- -mi spui Ileanã mi spui Ileanã mi spui Ileanã mi spui Ileanã

De-aceea uneori cred în minciun
Când unii nu aud decât ceea ce vor;
Aa c te asigur, pentru noi,
voi fi mai bun.
Minciuna a învins azi crudul adevr.

Nimic nu s-ar schimba…
doar fericirea ta.
De ce s-i dau eu fericirea pe-o minciun?
Când pentru tine lumea e mai frumoas-aa
Iar eu sunt mai frumoas când port ochi de zân.

i a rosti într-o secund sute de cuvinte.
În schimb doar îi zâmbesc din buzele-mi flmânde
Ce par în ochii ti atât de inocente
O sut de cuvinte n-ai zice c-ar ascunde.
Dar tu nu vezi. Tu crezi în Mo Crciun
Aa cã azi port ochi de Cosânzean
i mâine sear, în noaptea de ajun
Te voi lsa, de vrei, s-mi spui Ilean.

Mihai P Mihai P Mihai P Mihai P un un un un
31 martie 1979, Bucureti
Volum de poezie „Balad pentru saxofon”, Editura
„Neliniti metafizice”, Constana, decembrie 2009.

Opera Opera Opera Opera ii cu noi ii cu noi ii cu noi ii cu noi

Dac peste al tu unu
minunat
Mai pun eu unu
Vom face unu
prin toate feele corpului?
Ce zi minunat s ne adunm!
Unu i cu unu într-unul,
Dar dac ne facem doi?
85
Cum am putea atunci
s ne-mprim
ca mai apoi s-ajungem unu?
Putea-vom s ne împrim amândoi la amândoi,
iar atunci am fi din nou unu!
Ce zi minunat s ne împrim!
Vezi? Oricum am încerca
rezultatul operaiilor noastre
rmâne constant
i eu ie!

Baki Ymeri Baki Ymeri Baki Ymeri Baki Ymeri
01.08.1949, ipkovia, Tetova, Macedonia.

Este fiul unui filogerman pe nume Aivaz Voka. S-a
nscut la ipkovia (Macedonia). Marin Sorescu îl
considera un foarte bun român (dup mam) i un
foarte bun albanez (dup tat). A absolvit Facultatea
de Filozofie la Universitatea din Pritina (Limba i
literatura albanez). Între timp, a urmat cursuri de
specializare a limbii române, la Universitile din
Viena i Bucureti. Este un tezaur de suflet românesc,
doctorand al Universitii din Bucureti, membru a
Uniunii Scriitorilor din România, redactor-ef al
revistei Albanezul/Shqiptari, autor a numeroase
articole despre aromânii din Balcani, românii din Valea
Timocului i albanezii din Kosova. Pentru activitatea
cultural i publicistic în folosul societii, a fost
nominalizat din partea Institutului Biografic American
(ABI), Omul Anului 2001.
Volume:
„Kaltrina” (ediie român-albanez, Editura Kriterion,
Bucureti, 1994); „Dardania” (ediie român-albanez,
Editura Deliana, Bucureti, 1999); „Zjarr i Shenjtë”
„Foc Sacru” (Tetova, R. Macedonia, 2001); „Lumina
Dardaniei” (Editura Muzeul Literaturii Române,
Bucureti, 2004); „Iadul drumului spre Rai” (Editura
Academiei Internaionale Orient Occident, Bucureti,
2005) etc.Colaborri la revistele „România literar” i
„Luceafrul”, în urm cu câiva ani, iar în ultima vreme
la „Oglinda literar”, „Poezia”, „Vatra”, „Climate
literare”, „Impact literar” etc. Mai multe premii, dintre
care cel mai recent Premiul pentru traduceri literare la
Festivalul Internaional de Poezie din Brila, 2010.
„Poezia lui Baki Ymeri are menirea sfânt de a ine
nestins flacra cea vie a unui destin comun, strvechi
i zbuciumat, al celor dou popoare, care izbucnete
strlucind, din muuroaiele stelelor.”
Marin Sorescu Marin Sorescu Marin Sorescu Marin Sorescu

Trecând prin România Trecând prin România Trecând prin România Trecând prin România

Ca Ovidiu am venit
Pe Marea cea Dulce
Spre rmul înflorit
Al trupului tu.
Nopi i zile-am venit
Plutind pe sub pânzele albe
Ce m legnau ca pe un prunc
Ameit de miresme de fragi.

Ca Ovidiu am venit
Drept spre Pontul Euxin: i
Când s m leg de catarg,
Când s-mi pun ceara-n urechi,
Când s-o iau pe drumul spre Rai,
O, Doamne!
Sirenele tocmai atunci
Uitar s cânte.

Puterea iubi Puterea iubi Puterea iubi Puterea iubirii rii rii rii

Cu pielea ta luminezi stelele,
Cu glasul tu sorbi izvoarele,
Cu buzele tale înclzeti iernile,
Cu gura ta rosteti rugciunile,
Cu ochii ti orbeti zorile,
Cu numele tu albeti zilele.
Cu sângele tu înroeti rodiile,
Cu sânii ti strpungi nopile,
Cu pântecul tu roteti soarele,
Vezi?! Cu pântecul tu roteti soarele.

Perla Poetului Perla Poetului Perla Poetului Perla Poetului

Eti ca boara cea uoar
Ca o poft legnat
La un piept de domnioar
Eti oricând ca niciodat
Niciodat nu tii când
Eti ca pasrea furat
De vzduhuri pe pâmânt
Eti aripa care-n ceruri
Las-n urma ei un rând
Din poemul care zboar

Scrisoare Scrisoare Scrisoare Scrisoare

Din Sud am venit
S v vd cum în vatr
Dai srutul luminii.
Fonet de stele.
Zidul caselor vechi,
Ca în cuib, i între ele
Suflarea.
Fiin vie,
Istoria intr i iese pe ui :
Oglinzi pune în Sala Oglinzilor,
Revolte aeaz în vasul revoltei,
Tihn seamn printre statui,
Case leag între case ;
Ziduri leag între ziduri.
86
Suflarea voastr
ine nestins lumina în vatr.
Vie, Istoria crete în cuiburi.
Între ziduri
Istoria îi spal i rufele.
Albe, rufele ateapt :
Ce frumusee !
Rufele albe vorbesc între ele,
Focul se veselete în vetre,
Oamenii aud ce spune vântul spre sear,
Zidurile aud ce spun rozele în zori,
Oglinzile aud ce spune
Chipul vostru-n amiaz.
Ce frumusee: rufele albe
Curg prin Mureul nopii,
Se duc spre marea cea neagr.
Fiin vie, istoria
Îi coace pâinea pe vatr.

V VV V ran Valentina ran Valentina ran Valentina ran Valentina - -- - Valentina Becart Valentina Becart Valentina Becart Valentina Becart
12 aprilie, 1961, Pacani, Iai.

Promotor literar pe situri literare.
Apariii în publicaii:
Revista „Columnele vieii”, „Hluceti”; „Tânrul
scriitor”; „Ecoul”; „Viaa literar” ; revista „Agero”;
revista de cultur, civilizaie i atitudine moral
„Singur”, „Moldova literar”, „Contrasens”, „Vatra
Veche”, „Lira în patru puncte cardinale”, selecie i
concept; volume personale: „Fata sihastr”, poeme,
Editura Timpul, Iai (2005); „Clipe arse” , poeme,
Editura Timpul, Iai (2006); „Dou lacrimi de cer” ,
poeme , Editura Alfa, Iai (2007) ; „Undeva, un
poet...”, Editura Arhip Art, Sibiu
Coordonatoare de antologii:
Antologie de poezie i comentarii, Editura Paneurope,
Iai, (2009) ; Antologie de poezie (55 poei
contemporani) ( pagini alese), Editura Arhip Art, Sibiu
(2010) ; Antologie de proz „Declin”, Editura Arhip
Art, Sibiu, 2010; premiul III la seciunea Poezie
religioas, din cadrul concursului: „Doruri la Rsrit”.
Secretar i membru fondator al Ligii scriitorilor din
România – filiala Iai; redactor la „Moldova literar”.

De De De De- -- -mi vei cere … mi vei cere … mi vei cere … mi vei cere …

De-mi vei cere
s m dezbrac de trupul meu
de lut – s prsesc al lumii
vechi tumult i, ca flacr sublim,
s transced în absolut –
voi face-o!
… i voi îmbria o tain,
unde cuvintele
n-au loc …
ci doar tcerea,
nemrginirile albastre,
i inimile noastre …
atât!
De-mi vei cere...
m voi desctua
de patimi,
de umbra grea a nopii,
pgânul cânt al sorii,
i-n urm voi lsa
dureri
ce temni mi-au fost
ca pân – ieri –
dar…
trebuie s-mi ceri …

Numele tuturor participan Numele tuturor participan Numele tuturor participan Numele tuturor participan ilor ilor ilor ilor la sec la sec la sec la sec iunea Epigram iunea Epigram iunea Epigram iunea Epigram : :: :
Numele concurentului Numele concurentului Numele concurentului Numele concurentului Localitatea Localitatea Localitatea Localitatea Jude Jude Jude Jude ul ul ul ul/ // / ara ara ara ara
1. Agavriloaie Lucia Sînpetru Braov
2. Alexandru Paul Roman Neam
3. Apostol Nicolae Constana Constana
4. Atanase Ion Bucureti Ilfov
5. Badea Constantin irna Prahova
6. Baji Ludovic Timioara Timi
7. Blceanu Gheorghe Iai Iai
8. Balici Gheorghe Chiinu R.Moldova
9. Brbulescu Elena
10. Bebu Ana
11. Bud Nistor Baia Mare Baia Mare
12. Bunea Radu Bucureti Ilfov
13. Calot Mdlina Târgu Jiu Gorj
14. Calot Rodica Târgu Jiu Gorj
15. Calot Valentin Târgu Jiu Gorj
16. Cruceru Nicolae Piatra
Neam
Neam
17. Ceauu George Cârna Dolj
18. Chelariu Tudor Botoani Botoani
19. Chiriac George Oneti Bacu
20. Chiroiu Tudor Vlenii de
Munte
Prahova
21. Chi Daniela Arad Arad
22. Ciobâc Cezar Botoani Botoani
23. Cristu Georgi Galai Galai
24. Danielescu Mihai Ploieti Prahova
25. Diaconescu Liana Alexandria Teleorman
26. Dima Andreea Bucureti Ilfov
27. Drgan Cristian Oltenia Clrai
28. Dragu Ion Tulcea Tulcea
29.Drguanu Constantin Bucureti Ilfov
30. Dumitrache Adelin Rachieri Prahova
31. Frca Florin Reghin Mure
32. Garda Petru Cluj-Napoca Cluj
33. Ghi Laureniu Bucureti Ilfov
34. Goga Constantin Feteti Ialomia
35. Groza Geniana Cluj-Napoca Cluj
36. Ilie Vasilica Bucureti Ilfov
87
37. Iliescu Antonia Boi de
Siroux
Belgia
38. Iliiu Eugen Deva Hunedoara
39. Ionic Laurian Boureni Dolj
40. Iordchescu Robert 2 Mai Constana
41. Iuracu Constantin Iai Iai
42. Janet Nic Ostroveni Dolj
43. Larco Vasile Iai Iai
44. Loga Alexandru Timioara Timi
45. Maftei Ioan Bucuresti Ilfov
46. Mlai Marius Cluj-Napoca Cluj
47. Martin Viorel Bucureti Ilfov
48. Micu Ion Rm.Vâlcea Vâlcea
49. Mihai Valentin Bucureti Ilfov
50. Monu Mircea Rm.Vâlcea Vâlcea
51. Moraru Ion Barboi Vaslui
52. Munteanu Ion oimari Prahova
53. Neagu Maria Bucureti Ilfov
54. Nicolae Paul Mihail Sinaia Prahova
55. Olaru Elena Rducneni Iai
56. Oprea Marilena Constana Constana
57. Pavel Lic Bucureti Ilfov
58. Pun Condru Brila Brila
59. Petru Bneti Câmpina Prahova
60. Podaru Aspasia Constana Constana
61. Popescu Ana Maria Bucureti Ilfov
62. Popescu Anastase Brila Brila
63. Rinaru Ion Mold. Nou Cara Severin
64. Râpeanu Elis Bucureti Ilfov
65. Rou Petru
66. Rotaru Nicolae Bucureti Ilfov
67. Ruse Ion Constana Constana
68. Slcuan Mihai Buzu Buzu
69. Slavu Petronela Vulcan Hunedoara
70. tefan Alexandru Câmpina Prahova
71. tefnescu Florea Munchen Germania
72. Stegrescu Lucia Ialoveni R.Moldova
73. Tabuia Cristiana Sântana Arad
74. Toderacu Ioan Vaslui Vaslui
75. Vajoga Vasile Iai Iai
76. Zean Corneliu Bucureti Ilfov
Epigram Epigram Epigram Epigram

Marele Premiu „George Ranetti”: Marele Premiu „George Ranetti”: Marele Premiu „George Ranetti”: Marele Premiu „George Ranetti”:
Ioan Ioan Ioan Ioan Todera Todera Todera Todera cu cu cu cu
06.12.1959, Costeti, Vaslui

Membru al Academiei Libere „Pstorel” Iai – 1988;
membru al Cenaclului Umoritilor „Valentin Silvestru”
Vaslui – 1994; membru al Cenaclului literar „Ion Iancu
Lefter” Vaslui – 2001; membru al Uniunii
Epigramitilor din România, 1999
Volume personale: „Pe drumul de costie”, editura Bolta
Rece, Iai- 2001: „Submarin pe patru roi” editura
PIM, Iai - 2010. Peste 70 de premii la festivalurile
naionale de umor i epigram. Prezent cu lucrri
(epigrame, fabule, rondeluri i sonete umoristice) în
peste 100 de publicaii din ar i strintate:
„Urzica”, „Flacra Iaului”, „Scaiul”, „Epigrama”,
Rebus Tim”, „Haz de necaz”, „Post Scriptum”, Hohote”,
„Ecran magazin”, „Ziarul de Iai”, „AG pe rime”, „Dor
de Dor”, „Literatura i Arta” „Cronica” i altele. Texte
în almanahuri: „Integrame cu umor”, „Realitatea
buzoian”, „Flacra Rebus”. Inclus în peste 80 de
culegeri i antologii de epigrame.

Ora Ora Ora Ora ul Mizil ul Mizil ul Mizil ul Mizil i renumele s i renumele s i renumele s i renumele s u uu u

Mizilu Mizilu Mizilu Mizilu-i poart mândru eticheta,
Cci ieri, pe strada mare - cea cu crama -
R RR Romeo omeo omeo omeo se plimba cu Julieta Julieta Julieta Julieta
Iar azi m plimb i eu cu E EE Epigrama pigrama pigrama pigrama!

Schimb Schimb Schimb Schimbare în rela are în rela are în rela are în rela iile iile iile iile
c cc cu uu u mama mama mama mama- -- -soacr soacr soacr soacr

Chit c-i mai ieea din fire,
De vreo patru luni încoace,
N-a avut nicio ieire...
Odihneasc-se în pace!

Protagonistele emisiunii „Te pui cu blondele?” Protagonistele emisiunii „Te pui cu blondele?” Protagonistele emisiunii „Te pui cu blondele?” Protagonistele emisiunii „Te pui cu blondele?”

Intrând în platou, zâmbitoare,
i vrând pe niciuna s-o scap,
Le-admir, exclamând: „Ce picioare!”
Dar, brusc, îmi revin: „Vai, ce cap!”

Criza Criza Criza Criza i necazurile premierului Emil Boc i necazurile premierului Emil Boc i necazurile premierului Emil Boc i necazurile premierului Emil Boc

Îl vedem - marcat de-al rii vaier -
Suferind alturi de mulime,
Doar c el, fiind complet în aer,
Are-n plus i... ru de înlime!

Pr Pr Pr Premiul emiul emiul emiul „ „„ „Grigore Tocilescu Grigore Tocilescu Grigore Tocilescu Grigore Tocilescu” ”” ”
Lauren Lauren Lauren Lauren iu iu iu iu Ghi Ghi Ghi Ghi , inginer
07.02.1966, Bucureti
Volume de autor: „Singur între patru versuri” (2007),
„Zâmbetoniera” (2010); Antologii UER, Agonia, etc.

Nedumerire Nedumerire Nedumerire Nedumerire

Mergând cu automobilul
Pe drumul prost, m-apuc sila.
Cum a gsit un orb Brila,
Iar eu nu nimeresc Mizilul?!



88
„Inova „Inova „Inova „Inova ie” ie” ie” ie”

Fabricani de unci i seuri,
Au decis, în mod abil,
C „mezelul” fr „e”-uri
Se va denumi „mizil”.

Constatare Constatare Constatare Constatare

Avem un preedinte marinar,
i-un geolog avurm. Aadar,
Toi politicienii-s, pe cuvânt,
Precum vedei, o ap i-un pmânt!

Excesul de religie în Excesul de religie în Excesul de religie în Excesul de religie în coli coli coli coli

În coli din sate i orae,
Elevii sunt tot mai nuci,
Nu mai încep cu bastonae,
Ci trec direct s-nvee cruci.

Premiul Premiul Premiul Premiul „ „„ „Agatha Bacovia” Agatha Bacovia” Agatha Bacovia” Agatha Bacovia”
Constantin Iura Constantin Iura Constantin Iura Constantin Iura cu cu cu cu- -- -Tataia Tataia Tataia Tataia, pensionar
1 martie 1929 în oraul Vaslui.
„Iat c în cel de al patrulea an al concursului de umor
de la Mizil am fost clasat pe locul al treilea dintre cei
peste 70 de epigramiti ce au trimis catrene la seciunea
„Epigrame”. Un rezultat onorabil tiind c în urm cu
un an fusesem clasat pe locul al patrulea.
Pân la aceste festivaluri nu tiam mare lucru despre
acest orel decât ceea ce am reinut de la lecia de
geografie: c localitatea este aezat pe paralela 45º,
deci exact la jumtatea distanei între pol i ecuator i
bineîneles nostimada înscris de marele Caragiale
într-o celebr schi. Se înelege c eu, ca epigramist, m
bucur enorm de aceast iniiativ a capetelor luminate
din acest simpatic Mizil, de a înceteni un concurs
anual de creaie umoristic i literar. M bucur cu atât
mai mult cu cât se tie c nici Bucuretii, scumpa
noastr capital i, din pcate, nici urbea mea, Iaiul,
care gzduiete de circa 15 ori mai muli locuitori decât
Mizilul, nu s-au învrednicit s organizeze i s
gzduiasc astfel de manifestri ludabile.
În încheiere asigur gazdele c:

Umorul la Mizil – vers ori eseuri
De câiva aniori ni-s prezentate,
Nu ca un „mizilic” cu multe E-uri
Ci ca produs de ’nalt calitate.

Mizilul ast Mizilul ast Mizilul ast Mizilul ast zi zi zi zi

Mizilul – orel chivernisit,
Ranetti, nenea Iancu, l-au cinstit
Iar azi la zestrea lui edilitar
Se-adaug i faima literar.
Anatomia Anatomia Anatomia Anatomia

Anatomia insipid
S-o studiezi, când i se cere
Ca disciplin, e arid
Dar pe iubit, e-o plcere...

A dat în mintea copiilor A dat în mintea copiilor A dat în mintea copiilor A dat în mintea copiilor

Dei subliniaz-n chip subtil
C-i decdere din maturitate,
Prefer s am o minte de copil
Pentru faeta ei de puritate.

„O „O „O „Omul mul mul mul, aceast , aceast , aceast , aceast trestie gînditoare” trestie gînditoare” trestie gînditoare” trestie gînditoare”
(Blaise Pascal)
Când a emis celebra-i cugetare
Monsieur Pascal avut-a o scpare,
Deoarece nu s-a gândit la chestia
C în mocirl vieuiete trestia.

M MM Men en en en iune iune iune iune
Vasile Larco, Vasile Larco, Vasile Larco, Vasile Larco, profesor în Iai.
01.01.1947, Bucecea, Botoani.

Volume personale:
Epigrame: „Pcatul omenesc”, „În asteptarea luminrii”
i „Semnalul de alarm”;
Poezie: „Pedeapsa timpului”, „Un bob zbav”, „Un
buchet de ironii”, „Dincolo de orizont”, „Visuri” i „Un
popas pe aripa timpului”, „Cartea copiilor cumini”;
Proz: „Zodia râsului” i „Hohotiera”; apariii în peste
80 de antologii i culegeri literare satirico-umoristice
sau de poezie; colaborare cu circa 13 reviste i ziare în
paginile umoristice; membru al Uniunii Scriitorilor din
România i din Republica Moldova, membru al Uniunii
Epigramitilor din România, i al Academiei Libere
„Pstorel” din Iai; câstigtor a multor premii i
meniuni la concursurile literare satirico-umoristice.

Leonida Condeescu Leonida Condeescu Leonida Condeescu Leonida Condeescu i Emil Pro i Emil Pro i Emil Pro i Emil Pro can, edili ai Mizilului can, edili ai Mizilului can, edili ai Mizilului can, edili ai Mizilului

Doi primari activi, cu un aparte stil,
tim c-n viaa obtii fost-au ancorai:
Primul a oprit Expresul în Mizil,
Cellalt s-aduc-n urbe literai!

„Mult „Mult „Mult „Mult lume, oameni pu lume, oameni pu lume, oameni pu lume, oameni pu ini!” ini!” ini!” ini!”

Aceast vorb, bunoar,
Ce contradicii a atras,
Ranetti-a spus-o-ntâia oar…
i actual a rmas!




89
Brandul ora Brandul ora Brandul ora Brandul ora ului Mizil ului Mizil ului Mizil ului Mizil

„ „„ „Romeo Julieta la Mizil” ”” ”
E-un brand ce manifest mult lirism,
i-i unul trainic, nicidecum fragil,
Cum fost-a cel cu… „frunza” din Turism!

Epitaf Epitaf Epitaf Epitaf

Statuia mea pe roib clare
S-o amplasai în gura vii,
Dar nu o dltuii în sare,
C-or nvli pe ea lingii!

În afara festivalului
Expresul nu opre Expresul nu opre Expresul nu opre Expresul nu opre te la Mizil te la Mizil te la Mizil te la Mizil
dup dup dup dup George Ranetti George Ranetti George Ranetti George Ranetti

Doream de când eram copil,
Expresul chiar de nu oprete,
S-ajung cândva i la Mizil
Iar astzi visul se-mplinete.

Sunt mândru i la adpost,
Cum nimeni nu mi-a stat în cale,
C-s la Mizil, pe unde-au fost
Ranetti i Caragiale.

Dar pe Expres nu dau un ban,
S-l tot salute impiegatul,
Cci eu, ca orice mizilean,
Prefer s iau acceleratul,

Un tren de marf, personal,
Drezin, ori locomotiv,
Orice vehicul, chiar banal,
Alegerea e subiectiv.

Deci, cltorule iubit,
Mijloace sunt, pe îndelete,
Confortul nu e diferit,
Doar altu-i preul la bilete.

Men Men Men Men iune iune iune iune
t tt tefan Alexandru efan Alexandru efan Alexandru efan Alexandru- -- - Al. Al. Al. Al. Sa Sa Sa Sa a aa a
„Alexandru tefan, Saa, cum îi spun prietenii, s-a
nscut în Câmpina. A absolvit Colegiul „Nicolae
Grigorescu”, apoi a urmat coala de Maitri Mecanici.
În momentul de fa este referent cultural la Casa
Municipal de Cultur „Geo Bogza” din Câmpina,
rspunzând de lansri de carte, expoziii, târguri de
art, festivaluri de folclor i altele. Atras de literatur
înc din copilrie, s-a îndreptat ctre poezie, publicând
mai multe volume, devenind cunoscut prin umorul cu
care îi presar epigramele, catrenele, fiind membru în
Uniunea Epigramitilor din România.” (Valea Valea Valea Valea
Prahovei Prahovei Prahovei Prahovei, ,, ,27.07. 2010)

Din vremuri vechi Din vremuri vechi Din vremuri vechi Din vremuri vechi

Legenda locului susine,
Dei n-o cred adevrat,
C-n gar la Mizil, pe ine,
Rapidul a oprit. Odat!

Justificare Justificare Justificare Justificare

Când i-am spus: nu ai cultur,
Ea, cu mult aplomb, îmi zice:
Cu-aa sâni i cu-aa gur
Vrei s îl citesc pe Nietzsche?

Caracterizare Caracterizare Caracterizare Caracterizare

Amicul meu e o bomboan,
Mereu m-ajut-aa cum tie,
Un bun biat, c-l pui la ran.
(De vrei s faci septicemie!)

Exod Exod Exod Exod

Se duc toi medicii din ar,
La bine fug peste fruntarii
i-n „chestia” umanitar,
Rmân aici… veterinarii.

M MM Men en en en iune iune iune iune

Nicolae Paul Mihail Nicolae Paul Mihail Nicolae Paul Mihail Nicolae Paul Mihail
3.07.1923, Caracal. Locuiete în Sinaia.

Ofier superior, scriitor, scenarist, om de vast cultur,
Nicolae Paul Mihail-Nicomah locuiete i creeaz la
Sinaia. A fost redactor ef al revistei „Cacialmaua”.
Nicolae Paul Mihail-Nicomah a publicat volumele
personale: „Catrene, endograme”, în anul 1998;
„Mnua de catifea”. Epigrame i catrene, 2006.
La solicitrile colegilor epigramiti, Nicolae Paul
Mihail-Nicomah a prefaat numeroase dintre volumele
de epigram realizate de acetia.
Epigramele scrise de Nicolae Paul Mihail-Nicomah au
fost publicate în peste 35 de volume colective, în reviste
i în ziare. Mare umorist, realizator de scenarii
radiofonice i autor al multor publicaii în revistele
umoristice i de divertisment. Scenarist, prozator,
epigramist, este cel care, alturi de Eugen Barbu, a dat
via personajului Mrgelatu din legendarul serial, dar
i cel care a încântat cu schiele sale umoristice.
De numele lui Nicolae Paul Mihail se leag existena a
29 de scenarii de film, printre care „Haiducii“, serialul
„Urmrirea“, „Un august în flcri“, opt filme de
lungmetraj cu personajul principal Mrgelatu, dar i
90
numeroase cri pentru copii, nuvele satirico-umoristice.
Povestea sa începe cu ani în urm, pe vremea când era
doar un copil. „Înc de când eram copii, eu i cu sora
mea eram la concuren. Eu scoteam «Universul
copiilor», iar sora mea, «Dimineaa copiilor», dou
publicaii copilreti, care au rmas undeva în
memorie“, îi amintete cu plcere Nicolae Paul Mihail.
i totui, contientizarea talentului a venit ceva mai
târziu. „Mi-am dat seama de talentul pe care-l am abia
în ultimii ani de liceu, când am scris nite poveti.
Urma s facem chiar i o revist, dar pân s o
finalizm a venit rzboiul. Am plecat în armat i s-a
dus povestea. În armat am stat mai mult de 11 ani, am
fost ofier de jandarmi. Nu am avut timp s scriu mare
lucru. Nu puteai s te ocupi de scris. i totui s-au
adunat nite maldre de hârtii, care, dup ce am ieit
din armat, s-au concretizat în patru volume“,
mrturisete scenaristul, prozatorul i epigramistul
oltean, cci Nicolae Paul Mihail este originar din
Caracal.

Familie de automobili Familie de automobili Familie de automobili Familie de automobili ti ti ti ti

S-au luat deja de-o sptmân
i Doamna face azi rapaj
C el nu are demaraj…
Ce, parc ea mai are frân ?

Primul b Primul b Primul b Primul b rbat rbat rbat rbat

Când i-a optit: „eti primul care…”
El s-a simit (cu-nfiorare)
C-i Cineva… nevoie mare!
(Dar era primul din parcare!)

Vacan Vacan Vacan Vacan separat separat separat separat

Au fost la Mare separat
Într-o vacan minunat.
Ea s-a întors îmbrbtat
Iar dumnealui… afemeiat!

Prioritate Prioritate Prioritate Prioritate

Chiar dac scriu un vers subtil
Nu vreau ampanii, nici confetti,
C-n urbea voastr, la Mizil
Maestru fi-va tot Ranetti.

Extra concurs Extra concurs Extra concurs Extra concurs

Frailor ce la Mizil
S le spunem „La muli ani!”
Poate dau i ei un chil!
(Dar s fie de Tohani!)

Men Men Men Men iune iune iune iune

Elis R Elis R Elis R Elis Râ ââ âpeanu peanu peanu peanu, , , , profesor pensionar
27.08.1939, Valea Clugreasc, Prahova.
În prezent locuiete în Bucureti.

Autoare a peste 70 de lucrri tiinifice (manuale,
culegeri, dicionare, comunicri tiinifice etc), doctor în
tiine filologice, avându-l conductor tiinific pe prof.
univ. tefan Cazimir, cu teza „Epigrama în literatura
român”. Colaboratoare (cu poezii, epigrame, articole
etc.) la peste 30 de publicaii. Deintoare a numeroase
premii la concursurile de epigram i poezie. Inclus în
peste 45 de culegeri/antologii de epigrame; prezent în
culegeri i antologii de poezii, Vorbete franceza,
spaniola, engleza, i rusa. Volume Volume Volume Volume: „Simfonie”(poezii),
Editura Litera, 1970; „Sfatul din poian” (poezii
pentru copii), Editura Ion Creang, 1985; „Epigrame”,
Editura Metropol, 1995; „Amfora de vis” (poezii),
Editura Metropol, 1995; „Puni. Catrene lirice”,
Editura Metropol, 1999; „Catrene aproape cumini”,
Editura Metropol, 1999; „Epigrama în literatura
român” (studiu de istorie, critic i teorie literar),
Editura Dealul Melcilo, 2001; „Anotimpuri în
clepsidr” (poezii), Editura Sagittarius, 2002; „Orizont
reversibil”, „Editura Sagittarius, 2003; „Catrene cu
sprîncene”, Editura Sagittarius, 2003; „Epigrame mai
mult sau mai puin picante”, Editura Sagittarius,
2004; „Valea Clugreasc pe spiral de timp”, Editura
Printeuro, 2004; „Prea Fericitul Printe Teoctist – o
via închinat lui Dumnezeu, Bisericii i Crilor”,
Editura Printeuro, 2005; „Printele Arhimandrit
Grigore Bbu – o via închinat lui Dumnezeu,
Bisericii i Crilor”, Editura Printeuro, 2005;
„Epigrammes”. Ediie bilingv român/francez,
Editura Viaa Medical, 2006, „Amurgul îi cerne
polenul”. Poezii (pan) lirice, Editura Sitech, 2006;
„Râsu’– plânsu’”, Epigrame, Editura Maina de scris,
2007; „La Masa Tcerii mele” (1111 Aforisme), Editura
Printeuro, 2007; „Risipitorul de frumusei” (Tudor
Gheorghe), Editura Prineuro, 2007; „Lumin din
lumin. Marea Profesoar Zoe Dumitrescu Buulenga”,
Editura Prineuro, 2007. „Carré de ai” (poezii), în
colaborare cu Arcadie Donos, Ioan Teca, Geo
Clugru, Editura Sagittarius, 1996.
Antologii. Culegeri de epigrame: Antologii. Culegeri de epigrame: Antologii. Culegeri de epigrame: Antologii. Culegeri de epigrame: „ „„ „Fumuri” (epigrame
despre fumat); „În radarul epigramei”: Poliia,
Jandarmeria, Circulaia, Pompierii, Editura Printeuro,
2005; „Spriuri cu sughiuri”,Editura Printeuro, 2005;
„Dicionarul medicilor epigramiti”, Editura Viaa
Medical Româneasc, 2006; „Epigrame în minijup”,
Editura Ft Frumos, 2006; „Sgeile lui Cupidon”,
(Bibliografie preluat de pe www.wikipedia.org )



91
Una dintre embleme Una dintre embleme Una dintre embleme Una dintre embleme

Mizilul a schimbat clepsidrei axa
C dup ce-a sporit pe vertical,
Azi fabric saltele la Relaxa Relaxa Relaxa Relaxa
Visând la sporul pe orizontal.

Ini Ini Ini Ini iatorul festivalului iatorul festivalului iatorul festivalului iatorul festivalului

Ca numele s nu i-l piard
Un om se-aga de-o femeie
Ca spânzuratul de o coard
i Bdicioiu de-o idee.

Evolu Evolu Evolu Evolu ie ie ie ie

O juliet de prin sate
Veni-n Mizil, srac tare
i a stat de multe ori pe spate
Ca s se pun pe picioare.
Spre globalizare Spre globalizare Spre globalizare Spre globalizare

Vremile sunt suferinde,
Sexul liber se extinde
Bate vânt de libertate
i prin fa, i prin spate.

M MM Men en en en iune iune iune iune

Petronela Slavu Petronela Slavu Petronela Slavu Petronela Slavu, ,, , învtoare
11 mai 1970, Aninoasa, Hunedoara.

O zi solemn O zi solemn O zi solemn O zi solemn

Caragiale-a evocat
Un primar din vechiul val,
Ce Mizilul l-a-nlat
… Îns nu prin festival!

În cabina de prob În cabina de prob În cabina de prob În cabina de prob
Voiam o hain s m prind,
Frumoas, deci s-mi ad bine,
Dar vd, uitându-m-n oglind,
Ce bine-i ade ei cu mine!

M MM M rire salarial rire salarial rire salarial rire salarial
Atunci când leafa mea, de bugetar,
Cu 90% s-a mrit,
S-a transformat cel mai cumplit comar
În vis frumos… Pcat c m-am trezit!

Visând la un premiu, în vremuri de criz Visând la un premiu, în vremuri de criz Visând la un premiu, în vremuri de criz Visând la un premiu, în vremuri de criz ... ... ... ...
Am scris catrene bune i cu fler,
Nscute din a-nelepciunii sev,
Dar, pentru a lua un premiu, sper
S intre toi epigramitii-n grev!
M MM Men en en en iune iune iune iune

Corneliu Zean Corneliu Zean Corneliu Zean Corneliu Zean
11.04.1939, Râmnicu-Vâlcea.

Profesor universitar, de formaie medic cardiolog,
desfurându-i activitatea la Spitalul de Urgen „Sf.
Luca” din Bucureti. Doctor în medicin, medic primar
în Cardiologie i Medic Primar în Medicina Intern.
Activitate tiinific: dou brevete de invenie OSIM
(aplicate) ; 10 tratate de specialitate în edituri
consacrate: Ed Medical, Ed tiinific; patru capitole
în tratate publicate în strintate: Londra i Moscova;
peste 500 de lucrari communicate i publicate în ar i
strintate, în reviste de înalt prestigiu tiinific
(International Journal of Cardiology, New England
Medical Journal s.a.); a fost ales membru de onoare al
Crucii Roii Române precum i al Radiodifuziunii
Române (inclus i în Fonoteca de Aur). A realizat peste
400 de emisiuni radio pe teme de sntate i de ecologie;
membru în Biroul Societii Medicilor Scriitori i
Publiciti Români, autor de eseuri, poezie, epigram (a
avut i un premiu naional), un roman “Trei Secole
dup Milescu”. Preedinte fondator al Seciunii
Române a Micrii Europene i al Asociaiei Europene
a Cadrelor Didactice, seciunea România.

Branduri celebre de Branduri celebre de Branduri celebre de Branduri celebre de ar ar ar ar

Succesul României noi
E-asigurat în mod subtil
De cârnarii din Plecoi
i umoritii din Mizil.

Urbanism Urbanism Urbanism Urbanism

Cum carburanii se scumpesc.
Spre-a nu mai cheltui-n netire
Spitalele se construiesc
Alturi de cimitire.

Cenaclul epigrami Cenaclul epigrami Cenaclul epigrami Cenaclul epigrami tilor bucure tilor bucure tilor bucure tilor bucure teni teni teni teni

Astzi, cenaclul Cincinat
Ce-i patronat de domnul Corbu
E mai vestit ca niciodat:
L-aude surdu-l vede orbu’.

Turismul Turismul Turismul Turismul i gripa i gripa i gripa i gripa

Pe când credeam c se-nfirip,
Turismul a czut la pat.
Epidemia e de grip,
Iar economic ne-am gripat.


92
M MM Men en en en iune iune iune iune
Ion Ruse Ion Ruse Ion Ruse Ion Ruse
31.03.1949, Bneasa, Constana.

Câtigtor a trei premii III la concursuri naionale de
epigram. Apariii în revistele: „Epigrama”, „Agora”
(Constana), „Hohote”, „AG PE RIME”, „Book-Look”,
Antologia „Agonia” 2009. Volumul colectiv al Clubului
Umoritilor Constneni – „Prvlia cu Umor”.

30 ianuarie 30 ianuarie 30 ianuarie 30 ianuarie

Mizilul azi o s aclame,
În ale snoavelor - artiti
Compuntori de epigrame
i unu-doi... epigramiti.

Stop cadru la Stop cadru la Stop cadru la Stop cadru la mare mare mare mare

Se „frig” la soare mii de dame,
Ici, colo, dou-trei „librci”,
Matrozi voinici ce „trag la rame”
i fete... ce se „dau în brci”.

*librci (s.f.pl.)- prostituate (lic.)

Litoralul românesc Litoralul românesc Litoralul românesc Litoralul românesc

Plaja prost administrat,
Preuri mari i oameni triti,
Marea Neagr-i poluat...
Cu turiti.

Eroare medical Eroare medical Eroare medical Eroare medical

Chirurg, de altfel reputat,
A suturat deschiztura,
Da'-n pacient i-a uitat...
Progenitura.

M MM Men en en en iune iune iune iune
Gheorghe B Gheorghe B Gheorghe B Gheorghe B l ll l ceanu ceanu ceanu ceanu,
cercettor tiinific, doctor în psihologie.
20.03.1950, Lespezi, Iai.

Volume: Volume: Volume: Volume:
„Privind înapoi fr mânie”, Ed. Pim, Iai, 2010, proz
scurt satirico-umoristic; „Umor pe strada lui
Pstorel”, Ed. Pim, Iai, 2010, epigrame;
„Cartea copiilor cumini”, Versuri: Vasile Larco;
Desene: Gh. Blceanu, Ed. Rocad Center, Iai, 2010,
poezii ilustrate pentru copii ;
”Pilule contra devierilor de caracter”, Ed. Pim, 2009
„Fragmente de suflet pentru suflet”, Ed. Pim, 2005;
„Pagini de art naiv ieean”, Naive art pages from
Iai, Ed. Pim, Iai, 2003;
„S ne cunoatem artitii în via”, Ed. Timpul, Iai,
2001; „Descifrând limbajul inimii”, Ed. Eurocart, Iai
Premii literare Premii literare Premii literare Premii literare
Premiul Uniunii Epigramitilor din România pe 2009,
pentru volumul de debut „Pilule contra devierilor de
caracter”, 2010; Premiul I, Festivalul Naional de
Epigram „Apostrof”, Caransebe, 2010; Premiul I,
Festivalul Naional de Epigram „Nicolaus Olahus”,
Sibiu, 2010; Meniune, Concursul Naional de Creaie
a Epigramei „Cobra”, ediia a XV-a, Reghin, 2010;
Premiul III, Festivalul Naional de Epigram „Glume
la ... Masa Tcerii”, Târgu Jiu, 2010; Premiul I,
Concursul „Alo ... Pstorel”, Academia Liber Pstorel,
Iai, 2009; Premiul I, pentru cea mai reuit epigram
la tema „Concubinajul politic”, Concursul Naional de
Epigram”Ridendo 40”, Timioara, 2009; Premiul III,
Festivalul Naional de Umor „Ion Cnvoiu”, Tg. Jiu,
2009; Locul I, Concursul Revistei „Ag pe Rime”, Nr.
22, martie, 2010
Colabor Colabor Colabor Colabor ri ri ri ri : : : : „Convorbiri literare”, Iai; „Cronica”,Iai,
„Ziarul de Iai”, „Acu”, Sibiu, „Feed Back”, Iai;
„Moldova literar” (Iai); „Book Look” (Iai);
„Epigrama”, Bucureti; „Ag pe Rime”, Piteti;
„Cugetul”, Craiova.

Punct de Punct de Punct de Punct de atrac atrac atrac atrac ie ie ie ie
De-o ia Ranetti cu areta
Pe strad toi din ochi nu-i scap,
C-n tot Mizilul, Julieta
E chiar cea mai frumoas iap!

„ „„ „ ranu ranu ranu ranu’ ’’ ’ ” la concur ” la concur ” la concur ” la concurs de epigrame la Mizil s de epigrame la Mizil s de epigrame la Mizil s de epigrame la Mizil (1) (1) (1) (1)
Cum de-aa la 45 di gradi,
Mizilu-i într-o parti, ’nic di zâs,
Da-n epigramâ mergi cumsâcadi ...
Câ încâ tot nu s-o fcut di râs!

„ „„ „ ranu ranu ranu ranu’ ’’ ’ ” la concurs de epigrame la Mizil ” la concurs de epigrame la Mizil ” la concurs de epigrame la Mizil ” la concurs de epigrame la Mizil (2) (2) (2) (2)

De-or zâci cei din juriu câ-i mai breazâ,
Di epigramâ zâc, atunci Ioane
Distul câ ai talent, ci mai conteazâ …
Doar nâ-i mai vre â premiu, ui arane!

„ „„ „ ranu ranu ranu ranu’ ’ ’ ’ ” la concurs de epigrame la Mizil ” la concurs de epigrame la Mizil ” la concurs de epigrame la Mizil ” la concurs de epigrame la Mizil (3) (3) (3) (3)

â dacâ nu ieu premiu, nu-i ninica,
Da m socot â eu aa câ-i ghini
Ca sâ ni-l deie, câ-i pacat adica
Sâ-l ieie unu di-i mai slab ca mini!






93
Men Men Men Men iune iune iune iune
Petru Garda Petru Garda Petru Garda Petru Garda, inginer profesor
26.03.1954, Ctina, Cluj.

Colaborri la „Epigrama”, „AG pe rime” etc. 10 premii
pentru epigrama i poezie în 2010.
Volume colective ale cenaclului „Satiricon” din
Cluj-Napoca, revista „Epigrama” www.agonia.ro etc.

T TT T ria opiniunilor politice ria opiniunilor politice ria opiniunilor politice ria opiniunilor politice

Independent sunt, la putere
i-aa rmân de-ar fi s mor!
(Dar, dac patria mi-o cere,
Sunt liberal, conservator...).

Superspecializare Superspecializare Superspecializare Superspecializare

-S fac balcoanele de vis
De la Mizil Mizil Mizil Mizil, din România,
Am studiat i la Paris!
- Arhitectura? – Chirurgia...

Ridendo castigat mores? Ridendo castigat mores? Ridendo castigat mores? Ridendo castigat mores?
( (( (La Mizil)
Putem s facem oameni oameni oameni oameni, noi,
Mai mult ca fee geniale:
Ranetti, Bogza din Blejoi
Sau I.L.C. ... din H HH Haimanale aimanale aimanale aimanale?

Scopul scuz Scopul scuz Scopul scuz Scopul scuz mijloacele mijloacele mijloacele mijloacele !? !? !? !?
(Ligamente)

Pe micile-mi scorneli, u corneli, u corneli, u corneli, un premiu vreau,
D-mi, hai, mi, hai, mi, hai, mi, hai, o, ,, , Crist Crist Crist Crist ! (e, a ! (e, a ! (e, a ! (e, azi, credina, pia),
Constant in Constant in Constant in Constant insist, cu drag o drag o drag o drag o pag dau…
De mi l e mi l e mi l e mi l-ai da, m-ai on i on i on i onora pe via !

M MM Men en en en iune iune iune iune
Ion Moraru Ion Moraru Ion Moraru Ion Moraru, , , , inginer pesionar
27 Martie 1951, Puieti, Vaslui.

În anul 1987 debuteaz cu epigrame în revista
„Urzica”. În acelai an devine membru al Clubului
epigramitilor „Pstorel Teodoreanu” din Galai.
Public epigrame în ziarul local „Viaa nou”, precum
i în „Caietele de cenaclu” i în revista „Pstorel” editate
de clubul glean; membru al „Uniunii Epigramitilor
din România” (U.E.R.) din anul 1993; membru al
Clubului Scriitorilor Umoriti „Verva”-Galai, 1994.
Membru al Societii Scriitorilor ”Costache Negri”-
Galai din anul 1995. Preedinte al Clubului
Scriitorilor Umoriti „Verva”- Galai, 1998.
Inclus în peste 50 de culegeri i antologii de umor.
Deintor a peste 60 de premii importante obinute la
concursurile organizate în cadrul Festivalurilor de umor
desfurate, de-a lungul anilor, în România i
Republica Moldova. A publicat epigrame în ziarul local
„Viaa liber”(suplimentul umoristic „Buzunarul”),
precum i în revistele umoristice : „Epigrama”, „Haz de
necaz”, „Hohote”, „AG pe rime”, „Cacealmaua”, „Porto-
Franco”, „Spinul” i altele. Apariii editoriale:
„Epigrame”-Editura „Evrika”, 1993; „Ace de cojoace”-
Editura „Geneze”, Galai- 1998; „Umor la Mila 80”
(volum colectiv)-Editura „Alma”, Galai-2000

Expresul Bucure Expresul Bucure Expresul Bucure Expresul Bucure ti ti ti ti - -- - Berlin via Mizil Berlin via Mizil Berlin via Mizil Berlin via Mizil

Normal c fuse prins în plan
S treac trenul i pe-acia:
Fiind la poale de Tohan
Mizilu-avea ceva… cu via via via via!

Solu Solu Solu Solu ie contra virusului West Line ie contra virusului West Line ie contra virusului West Line ie contra virusului West Line
Nou, azi, români mai mici, mai mari,
De-acest virus straniu nu ne pas !
Nu ne este fric de ânari
C-am luat, cu guvernanii,…plas plas plas plas !

Joc de biliard Joc de biliard Joc de biliard Joc de biliard

Uneori m-apuc mila
Dar nimic nu pot s fac :
Soaa vrea mereu la Billa Billa Billa Billa
Eu înghit în sec i…Tac Tac Tac Tac!

Unui parlamentar Unui parlamentar Unui parlamentar Unui parlamentar

În actuala sa legislatur,
Când ia cuvântu,-n coloratu-i stil,
Îi iese-adesea porumbei din gur
Motiv s cred c e… columbofil!

M MM Men en en en iune iune iune iune, , , , artist iluzionist
Vasile Vajoga Vasile Vajoga Vasile Vajoga Vasile Vajoga, ,, ,
13.07.1953, Iai

Previ Previ Previ Previziune la… tem ziune la… tem ziune la… tem ziune la… tem ! !! !
Când criza bântuie febril
Nu ies românii din tipic;
Iar „Le Grand Prix”de la Mizil,
Va fi un mare… mizilic!!

… i trei epigrame porceti

O OO Opinie pinie pinie pinie

Cu riscul de-a prea anost,
Convingerea îmi este clar:
Susin c porcul e „de post”.
(Un post cum nu sunt multe-n ar!)

94
Confesiunea fabulistului Confesiunea fabulistului Confesiunea fabulistului Confesiunea fabulistului

Ca fabulist, la Iai sau la New York,
În fabula-mi erou când e un porc,
Eu nu-mi bat joc de bietul animal,
Ci îl tratez aa... ca pe-un egal!

Imagina Imagina Imagina Imagina ie… pre ie… pre ie… pre ie… pre colar colar colar colar

Nici vac n-am vzut, nici porc, nici cal,
C eu n-am fost la ar la bunicu’,
Dar cred c porcul e un animal
Ce se îmbat-ntocmai ca tticu’!

M MM Men en en en iune iune iune iune
Janet Nic Janet Nic Janet Nic Janet Nic , , , , profesor de francez
12 mai 1948, Ostroveni, Dolj.

Este preedinte al cenaclului „Comuna literar Bechet”
din 1975 pân în prezent. Redactor la revistele
„Lamura”, „Sfârit de mileniu” i „Mileniu”, Craiova;
Debut cu poezie în revista „Ramuri”, 1967; fondator al
revistei „Cadran universitar” a Universitii din
Craiova, 1968; membru al Societii Scriitorilor Olteni
din 2000; membru al Uniunii Epigramitilor din
România din 2009, membru al Ligii Scriitorilor din
România din 2009. Poezii i eseuri publicate în
revistele: „Ramuri", „Luceafrul”, „Contemporanul”,
„Convorbiri literare”, „Familia”, „Tibiscus” (Serbia-
Muntenegru), "Dorul" (Danemarca), „Glasul naiunii”
(Republica Moldova), „Sfârit de mileniu”, „Mileniu”,
„Raiunea”, „Mozaicul”, „Arca lui Noe”, „Lamura”,
„Dacia literar”, „Monitorul de Vâlcea”, „Cuvântul
libertii”, „Mesagerul Olteniei”, „Autograf MJM”,
„Semne”, „Fereastra”; „Longevitate”; Premiul pentru
poezie al revistei „Familia" la Festivalul „Vasile
Lucaciu”, Baia-Mare, 1980; Premii: premiul I pentru
critic literar la Festivalul „Porni Luceafrul”, 1986;
premiul Cotidianului „Cuvântul libertii” pentru
poezie la concursul „Elena Farago”, 1992; premiul
revistei „Convorbiri literare” pentru eseu la Festivalul
„Porni Luceafrul”- Botoani, 2003; premiul revistei
„Dacia literar” pentru eseu la Festivalul „Porni
Luceafrul”, Botoani, 2004; premiul revistei „Semne”
pentru eseu la Festivalul „Porni Luceafrul”, 2006;
premiul I pentru proza la „Concursul National de
Literatura „A.G.Bacovia”, Mizil, 2007; revista
„Lamura” acord Premiul „Al. Macedonski”
profesorului Janet Nic, poet i critic literar, primarul
Comunei Literare Bechet, judeul Dolj, pentru
prospeimea i fervoarea spiritului su oltenesc i
susinerea celui mai longeviv cenaclu stesc,
„Clepsidre”, aflat în cel de-al patrulea deceniu de
activitate. Craiova, 11.12.2007; premiul „Grigore
Tocilescu” pentru epigram la Festivalul Naional de
poezie, epigrame, calambururi „Romeo i Julieta la
Mizil”, Mizil, editia I, 2008; premiul II pentru proz
umoristic la Festivalul Naional de Umor Oltenii i
restul lumii, Slatina, 2008; premiul III pentru epigramã
la Festivalul Naional de Umor „Oltenii i restul
lumii”, Slatina, 2008; premiul I pentru epigram la
Festivalul Concurs de creaie umoristic
Al.C.Calotescu-Neicu, Turceni, 26 aprilie, 2009
Cri publicate: „Semntorul de limite” - Editura
Litera Bucureti, 1981; „Testamentul vesel”- Editura
Cugetarea Tigero, Craiova, 1997; „Shinto - calea zeilor”
Ed.Sitech, Craiova, 1998; „Crily - floare de lotus” – Ed.
Sitech, Craiova, 2000; „Cocheta pasre din ochi”, Ed.
Anteu, Craiova, 1995; „Pulstoria-sonet glos”, Ed.
Mim, Craiova, 2001, „Cuvintelnic aproape rebel”, Ed.
Mim, Craiova, 2000; „Ft Frumos din lacrim de
paradox”, Ed.Mim, 2004; „Nstrunicitelnic”, „Roman
postmodernist în aforisme”, Ed.Mim, Craiova, 2007.

Longevitate Longevitate Longevitate Longevitate

Veni Romeo la Mizil
La Julieta în azil,
S se-mplineasc-n romantism
i-n clasicul reumatism…

Propagand Propagand Propagand Propagand

Iliescu, cu gargara,
A adus la râp ara.
Cu Bsescu preedinte,
Facem pasul înainte!

Piftia Piftia Piftia Piftia

Rece, moale, evident
Ca un sân lptos de doamn,
Tremur ca un student
La restanele din toamn…

Târziu Târziu Târziu Târziu

Chiar de ne priveam în ochi, ehei!
Ne vedeam din ce în ce mai greu.
Eu m-mpiedicam de bârna ei,
Ea se-mpiedica de paiul meu…

Olteanul Olteanul Olteanul Olteanul

Statutul de oltean m-mpac
De sunt frumos, aa mi-i harul.
Dar i detept, în plus, chiar dac
E i Caracalul i Carul.




95
M MM Men en en en iune iune iune iune
L LL Laurian aurian aurian aurian Ionic Ionic Ionic Ionic , , , , pensionar
6.5.1938, Boureni Afumai, Dolj.

Pentru chema Pentru chema Pentru chema Pentru chema ii la un concurs literar ii la un concurs literar ii la un concurs literar ii la un concurs literar

Când dezbtur în edin
Cam câi s fie cei chemai,
Un for le-a spus ca o sentin:
- S fie cât mai limitai!

Nebunul la tratament Nebunul la tratament Nebunul la tratament Nebunul la tratament

Contien nu supliciu,
C-i bolnav recunoscu.
Merge singur la ospiciu,
Politicienii nu!

Pe timpul lui Caragiale nu opre Pe timpul lui Caragiale nu opre Pe timpul lui Caragiale nu opre Pe timpul lui Caragiale nu opreau trenurile la Mizil au trenurile la Mizil au trenurile la Mizil au trenurile la Mizil

Cu epigrama-n diplomat,
Merg la Mizil chiar nepoftit.
(Caragiale-i decedat)
Dar trenul tot nu a oprit.

M MM Men en en en iune iune iune iune
Viorel Viorel Viorel Viorel Martin Martin Martin Martin, ,, , inginer
19.05.1953, Bucureti

Epigramist „înrit”, publicat în toate revistele i ziarele
posibile, prezent în antologii. Primul secretar al
Uniunii Epigrami Uniunii Epigrami Uniunii Epigrami Uniunii Epigrami tilor din România; tilor din România; tilor din România; tilor din România; primul editor i
director al revistei „Epigrama”, seria de dup rzboi,
realizat cu Mircea Trifu; este autor al volumului de
poezie „Nelinitea ierbii”, editura” Vimar, 1994, altfel
inginer TCM. Apariii editoriale: „Epigrama”, revist
trimestrial,1993; „Nelinitea ierbii”- volum de poezie
liric, Bucureti, Ed.Vimar 1994; „Epigrame i poezii
umoristice”, Bucureti, editura Semne, 2010; „Stele cu
noroc”, volum de sonete i poezii de suflet, Bucureti,
Ed. Semne, 2010; „Lumea epigramei”,2011; „Alfabetul”
– volum de poezie pentru copii, Ed. Semne, 2011.

Concurs, la Mizil, cu banii clientului Concurs, la Mizil, cu banii clientului Concurs, la Mizil, cu banii clientului Concurs, la Mizil, cu banii clientului

La Mizil, cu anii,
Epigrama-i totul,
Fraierii dau banii...
mecherii iau potul!

Reconversie Reconversie Reconversie Reconversie profesional profesional profesional profesional

Mulumesc lui Boc! – a câta oar?
C i-a dat pe bugetari afar.
Au mai fost i greve i pichete...
Dar centura-i doldora de fete!
Limbari Limbari Limbari Limbari a prostului a prostului a prostului a prostului

Eu a zice bogdaproste
i ar fi de-nvtur,
De-ar ti prostul cât de prost e…
C ar mai tcea din gur !

Rug Rug Rug Rug ciunea ortopedului ciunea ortopedului ciunea ortopedului ciunea ortopedului

Doamne, te mai rog o dat,
Eu i asistenii mei:
Iarna asta minunat...
ine-o doar într-un polei.

M MM Men en en en iune iune iune iune
Ion Munteanu Ion Munteanu Ion Munteanu Ion Munteanu, învtor pensionar
oimari, Prahova.

Faima Mizilului Faima Mizilului Faima Mizilului Faima Mizilului
E singurul ora din lume
Ce nu-l atrage pe poet,
Cci i-a fcut al su renume
Din vinul devenit oet.

Remember Remember Remember Remember

Cum deapn-amintiri
i victime i zbiri,
c-aa-i la noi în Est
aa-i, dar „idem est”?

Din cuget Din cuget Din cuget Din cuget rile unuia de vârsta a III rile unuia de vârsta a III rile unuia de vârsta a III rile unuia de vârsta a III- -- -a aa a

Doamne, le-ai fcut cu rost;
Dou mâini, doi ochi, urechi…
Dar ce bine-ar mai fi fost
i-altele s-avem perechi.

Dup Dup Dup Dup lectura ultimului volum al lui George Zarafu lectura ultimului volum al lui George Zarafu lectura ultimului volum al lui George Zarafu lectura ultimului volum al lui George Zarafu

Isme, isme, „zarafisme”…
Cartea-i plin de sofisme,
Mostrele de epigrame
Fac, oricum, puine grame.

Ana Bebu Ana Bebu Ana Bebu Ana Bebu

Notorietate Notorietate Notorietate Notorietate
Prevd c o s-i mearg buhul
„Lucrrii” patronate de edil
Cum musulmanii merg la Mecca
Epigramitii-or merge la Mizil.




96
Julieta contemporan Julieta contemporan Julieta contemporan Julieta contemporan c cc c tre Romeo: tre Romeo: tre Romeo: tre Romeo:

Îmi plac brbaii-adevrai,
Dar naturali, nu hoi,
Ce-i bag botox în pomei
i push-up în chiloi.

Romeo contemp Romeo contemp Romeo contemp Romeo contemporan c oran c oran c oran c tre Julieta: tre Julieta: tre Julieta: tre Julieta:

Susii c-ai sânii naturali...
De-am s te strâng prea tare
M-ntreb, s mergem la spital,
Sau la vulcanizare?

Concordie familial Concordie familial Concordie familial Concordie familial

Când are-o zi mai încrcat
Ea vine-acas surmenat.
i ca s nu o tulbure
El vine... praf i pulbere.
Alexandru Paul Alexandru Paul Alexandru Paul Alexandru Paul, profesor
16 ianuarie 1966, Roman, Neam.

Mizilul Mizilul Mizilul Mizilul

Pe Paralela „patrucinci”,
Mizilul e o urbe mic;
Cu epigrame de-l încingi,
Se face stea, o stea… pitic.

C CC C s ss s torie condi torie condi torie condi torie condi ionat ionat ionat ionat

Pe-ast criz, un Romeo
Juliet i-ar lua
Din Mizil, dac primarul
Din gar casa le-ar da.

Dor în vremea crizei Dor în vremea crizei Dor în vremea crizei Dor în vremea crizei

Viaa-n criz nu-i uoar,
Râsu-plânsu’ te apuc
i, din draga rioar,
Te cuprinde-un dor… de duc.

Nedumerire fonetic Nedumerire fonetic Nedumerire fonetic Nedumerire fonetic

„ – Carácter sau caractér?”
Întreb un eminent.
„ – Astzi, pe aa ceva
Nu se mai pune accent”.






Florin Sorin Florin Sorin Florin Sorin Florin Sorin F FF F rca rca rca rca
3 dec. 1971, Reghin, Mure.


Muz Muz Muz Muz de Mizil de Mizil de Mizil de Mizil

Ce-l inspira odinioar pe Ranetti,
Într-un srman Mizil cu patru felinare,
S scrie drama lui Romeo i-a Julietii?
Fr-ndoial, un vin de Dealu Mare!

Excelente Excelente Excelente Excelentele vinuri din zon le vinuri din zon le vinuri din zon le vinuri din zon
sunt o marf sunt o marf sunt o marf sunt o marf bun bun bun bun la export la export la export la export

Cu-atâtea podgorii ce erpuiesc în trâmb
Cu-atâta busuioac, feteasc i pelin
Propun, i judecata nu mi-e strâmb:
Mizilul s opreasc... mrfarul de Berlin!

Mersul vremurilor: Mersul vremurilor: Mersul vremurilor: Mersul vremurilor:

E mic Mizilul dar potent:
Produce astzi armament.
Fleicua nu mai e turbat
C-i de import i-i congelat!

Ora Ora Ora Ora mic, planuri mari mic, planuri mari mic, planuri mari mic, planuri mari i investitori i investitori i investitori i investitori
care se las care se las care se las care se las a aa a tepta tepta tepta tepta i: i: i: i:

Ca-n ateptarea Penelopei,
Sugând „505 cu dung”,
Visa Mizilul s ajung
Mcar... „Bomboana Europei”.

Flore Flore Flore Florea a a a tef tef tef tef nescu nescu nescu nescu, , , , inginer pensionar, Munchen

B BB B sescu reclam sescu reclam sescu reclam sescu reclam c cc c are salariul are salariul are salariul are salariul
mai mic decât al unui profesor mai mic decât al unui profesor mai mic decât al unui profesor mai mic decât al unui profesor

Face tevatur
De venitu-i mic ;
Fa de cât fur
E un M MM Mizil izil izil izil- -- -ic!

Vinul de Tohani Vinul de Tohani Vinul de Tohani Vinul de Tohani i Valea C i Valea C i Valea C i Valea C lug lug lug lug reasc reasc reasc reasc
Esen de soare
Ce-i scurs în struguri;
But licoare
Tu simi c înmuguri.

Repro Repro Repro Repro marinarului marinarului marinarului marinarului

Marinar de curs lung,
Pensia-mi redus tare
N-are cum s îmi ajung
C eu n-am furat vapoare.
97
Celui care a zis c Celui care a zis c Celui care a zis c Celui care a zis c coala coala coala coala
scoate tâmpi scoate tâmpi scoate tâmpi scoate tâmpi i ii i

C din coala ies tâmpii ,
Asta poate s-o pretind
Doar unul din troglodii
Când se uit în oglind.

Mihail S Mihail S Mihail S Mihail S lcu lcu lcu lcu an an an an, , , , avocat
02.01.1946, Buzu.

Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica
Moldova; unul dintre fondatorii (1993) Bibliotecii
„Basarabia” din oraul Soroca (prima bibliotec- de
carte cu grafie latin de pe teritoriul Republicii
Moldova); autor a patru volume i vicepreedinte al
Uniunii Epigramitilor din România.

Cramele Mizilului Cramele Mizilului Cramele Mizilului Cramele Mizilului

De la Mizil înspre Tohani
Drumu-i neted, panta lin,
La coborât - doar bolovani
i e tot o serpentin!

Anul Nou Anul Nou Anul Nou Anul Nou

Va fi un an cu adevr
i ne-o crete mult simbria,
De nu ne-om mai lua de pr...
Garanie pun chelia!

Politicienii Politicienii Politicienii Politicienii

Purtai de valuri ne arat –
Dei nu recunosc nicicând –
C navigheaz toi odat
i se îneac rând pe rând.

„Tratamente” pentru supu „Tratamente” pentru supu „Tratamente” pentru supu „Tratamente” pentru supu i ii i

Foti tovari, actrii,
Azi sunt domnii cei mai ri,
Ce ajuni în fruntea rii
Ne trateaz doar cu B BB B i ii i!

Gabriela Gen Gabriela Gen Gabriela Gen Gabriela Gen iana Groza iana Groza iana Groza iana Groza, , , , profesoar pensionar
14.09.1942, Vadu Spat, Prahova.
Locuiete în Cluj-Napoca.

Membr a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii
Epigramitilor din România i a Societii Române de
haiku; a înfiinat cenaclul literar-artistic „Traian Brad”
în cadrul Bibliotecii Judeene „Octavian Goga” Cluj în
anul 2002; a înfiinat i coordoneaz cenaclurile
literar-artistice „Poiesis” la Colegiul Naional
„G.Cobuc”din Cluj-Napoca i „Iosif Vulcan” la Liceul
Teoretic „N. Jiga” din Tinca, Bihor. Scrie poezie, proz,
epigram i haiku. Debut literar în revista
„Steaua”1995. Volume aprute: Debut editorial cu „Pe
punte... peste puni”, 1994, versuri, Bucureti,
Imprimeria Filaret, „Jocul cu clipa”, versuri,
1995,Bucureti, Filaret, „Rostiri, versuri”, 1997,
ed.Dacia, Cluj-Napoca, „Murmurul sevei”, haiku,
1999,ed. Casa Crii de tiin Cluj-Napoca,
„Mroaca”, povestiri pentru copii, 2000, ed. Casa Crii
de tiin, Cluj-Napoca, „Papucul ppuii, poezii
pentru copii”, 2001, Casa Crii de tiin, Cluj-
Napoca; „Genigrame”, epigrame,2002, ed. Casa Crii
de tiin, Cluj-Napoca; „Brevi finietur...” versuri 2002
-Martinescu Nicolae i Gabriela Geniana Groza ed.
Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca; „Sfârit de sezon”,
versuri i proz ,2003, ed. Grinta, Cluj-Napoca;
„Paniile lui Boacn i Prietenii lui Petinel”, 2004,
proz, ed. Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca; „Fulga
i Fulger”, proz, 2005, ed. Grinta, Cluj-Napoca;
„Amurg pe Some”,2006, haiku i tanka, ed. Casa Crii
de tiin, Cluj-Napoca; „Sertanianul”, proz,2007,
ed.Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca; „Irundel i
Irundica”, proz, 2008, ed.Casa Crii de tiin, Cluj-
Napoca; „Lampioanele vii”, 2009, proz i versuri,
ed. Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca; a fost premiat
pentru epigram i haiku în ar. În anul 2000 a luat
Premiul al II-lea la Concursul Internaional
‘Kusamakura’ de haiku din Japonia. Pe lâng cele 15
volume publicate este cuprins în antologii cu poezie,
proz, epigram i haiku.

R RR Recunoa ecunoa ecunoa ecunoa tere tere tere tere

Era Mizilul cunoscut
Prin mobila lui Cataram
Dar mai recent a aprut
Un brand puternic: E EE Epigram pigram pigram pigram

O nou O nou O nou O nou viroz viroz viroz viroz

M trezesc lac de sudoare
i de poante-s chinuit,
-Doctore, ce am eu, oare?
-Sigur ai epigramit!

Venitul unui dasc Venitul unui dasc Venitul unui dasc Venitul unui dasc l ll l

Se frmânt-n buzunare
Câte un fiic de bani:
,,Sunt salariul, cresc eu mare,
La anul i la muli ani!”






98
Incon Incon Incon Incon tien tien tien tien

Doi studeni de la Chimie,
Experimentând mai tainic,
Ajung la infirmerie
Pe motiv etnobotanic…

Petru Ro Petru Ro Petru Ro Petru Ro u uu u
29.09.1999, Bucureti
Elev la coala ‘Happy Planet Kids’ „Pro Ingenio”,
Bucureti; profesor îndrumtor: Elena Busuioc.
Proaspt debutant la „Dilematix”, revist pentru copii,
editat de Dilema Veche’.

Pentru Pentru Pentru Pentru Mizil Mizil Mizil Mizil

Nu-i sus i sigur nici prea jos,
Nici anonim, nici prea faimos.
Pentru acestea-n mod subtil,
Destinul l-a numit… Mizil.
(Desigur de la mezzo i menzil)

Unei tinere needucate Unei tinere needucate Unei tinere needucate Unei tinere needucate

Graioas ca o floare,
Treci suav ca o boare.
Poi s-i controlezi statura,
Din pcate nu i gura.

Unuia lipsit de punctualitate Unuia lipsit de punctualitate Unuia lipsit de punctualitate Unuia lipsit de punctualitate

Pretinzi respect i te irit
Când alii nu sunt chiar pe faz,
Începe prin a fi prezent
La ora când te-apreciaz.

Nicolae Rotaru Nicolae Rotaru Nicolae Rotaru Nicolae Rotaru
Pentru biografie vezi seciunea Poezie Poezie Poezie Poezie. .. .

Metamorfoz Metamorfoz Metamorfoz Metamorfoz

Amza Pelea, o cu stilul
i umorul Naii Retii,
De-ar mai fi azi, tot Mizilul
I-ar spune Mrin... Ranetti.

Tunarul Tunarul Tunarul Tunarul

Nu e cazul s insist,
Tipul are-atâtea bunuri,
Cci n-a fost artilerist,
Dar e priceput la... tunuri.




Râvna dezbr Râvna dezbr Râvna dezbr Râvna dezbr catului catului catului catului

tiind c haina l-a fcut pe om,
A tot sperat mereu, ca pe-o prihan
S aib straie scumpe, de bonton...
i-a dobândit un pardesiu de ... blan.

Boemul virtuos Boemul virtuos Boemul virtuos Boemul virtuos

Nu se dezice, e un vicios,
Bea în ora, acas, la serviciu,
Posed, ca boem, întru folos,
Virtutea de-a avea un singur …viciu!

Gheorghe B Gheorghe B Gheorghe B Gheorghe Bâ ââ âlici lici lici lici

03.02.1963, Gratieti, R.Moldova. Funcionar la
Primria municipiului Chiinu. Volume publicate:
„Floarea din inim”, poezii, 1991, „Contra bolilor de
stat”, epigrame, 2001, „Epigrama de diminea",
epigrame, 2003, „Cu limba de un hexamentru”,
epigrame, 2008, „Coul minim de râs”, epigrame, 2009,
Colaborri: „Literatura i arta”, „Epigrama”, „Timpul
satiric”, „Jurnal de Chiinu” i alte ziare i reviste din
ar i din Republica Moldova, Multiple premii la
festivalurile de epigram i umor din România i Rep.
Moldova.

Unui grandoman vizavi de importan Unui grandoman vizavi de importan Unui grandoman vizavi de importan Unui grandoman vizavi de importan a a a a
cultural cultural cultural cultural a Mizilului a Mizilului a Mizilului a Mizilului

Mizilul ca ora e cunoscut
Prin oamenii pe care i-a avut
i ar fi fost demult i mai vestit,
Dar uite, X în el n-a locuit!

Iarna Iarna Iarna Iarna
E ateptata feerie
Cu ger i cu zpezi curate
Ce vine pentru Primrie
Tot timpul… pe neateptate.

Lupta cu mafia Lupta cu mafia Lupta cu mafia Lupta cu mafia

Cu mafia luptând, strivind urgia,
Am cucerit democraia,
Dar pentru-a o pzi – s-o aib toi,
Ne-au trebuit vreo câiva mafioi!

Sprijin de n Sprijin de n Sprijin de n Sprijin de n dejde dejde dejde dejde

Amicii mei, fideli comicriei,
În timpul când eram mai amrât,
M-au intuit la stâlpul infamiei,
S am i eu un sprijin cât de cât…

99
Ion Atanase Ion Atanase Ion Atanase Ion Atanase
08.09.1956, Rsvani, Clrai

Un reporter în dialog cu Ion Iliescu Un reporter în dialog cu Ion Iliescu Un reporter în dialog cu Ion Iliescu Un reporter în dialog cu Ion Iliescu
despre primarul Constan despre primarul Constan despre primarul Constan despre primarul Constan ei, Radu Maz ei, Radu Maz ei, Radu Maz ei, Radu Maz re re re re

- A reuit s-i caere
Cât mai sus lacunele.
Totui, v place Mazre ?
- Sincer, detest legumele !

Prefectul Buz Prefectul Buz Prefectul Buz Prefectul Buz ului, în vizit ului, în vizit ului, în vizit ului, în vizit la abator cu limuzina la abator cu limuzina la abator cu limuzina la abator cu limuzina
„proprie” cump „proprie” cump „proprie” cump „proprie” cump rat rat rat rat din banii publici din banii publici din banii publici din banii publici

Vremurile bune cred c se întorc.
Abatorul are carne cu duzina:
Dup oaie, vit, au adus i porc,
Nu cu camionul, ci cu… limuzina !

La o vân La o vân La o vân La o vân toare organizat toare organizat toare organizat toare organizat de A. N de A. N de A. N de A. N stase, ministrul stase, ministrul stase, ministrul stase, ministrul
Ilie Sârbu Ilie Sârbu Ilie Sârbu Ilie Sârbu i ii i- -- -a împu a împu a împu a împu cat un „ou” cat un „ou” cat un „ou” cat un „ou”

- Pentru iscusina lor
A dat Nstase tuturor
De-au but, dar au mâncat…
Fiecare… ce-a-mpucat !

Epigrame la Miz Epigrame la Miz Epigrame la Miz Epigrame la Mizil il il il

Am trimis ne-ntârziat,
Epigrame la Mizil.
Ce s vezi ? M-au premiat:
Un concediu… la azil

Lic Lic Lic Lic Pavel Pavel Pavel Pavel, pensionar
22.02.1950, Crângeni, Teleorman;locuiete în Bucureti.

Membru al U.S.R. din 1996, membru al U.Z.P. din
1991. Lucrri publicate: „O lume minunat”, „Numai
zâmbet numai soare”, „Hai s colorm poveti”,
„Miastra i prinul”, „Prieteni necuvânttori”, „Zvon
de primvar” - toate versuri pentru copii, „Mgarul i
alegtorii” - fabule, „Conjuraia nebunilor”- proz
umoristic, „Printre zei i lupi de mare” - însemnri de
cltorie. Premii:locul II pentru creaii literare
umoristice la Festivalul umorului „C.Tnase”-Vaslui,
1982 i 1984, Marele premiu la Festivalul umorului
cazon Sibiu 1991, meniune la Concursul internaional
de poezie STARPRESS 2010.

Despre umorul românilor: Despre umorul românilor: Despre umorul românilor: Despre umorul românilor:

E nemuritor poporul
Cu un suflet de copil,
Care-i duce-n veac umorul
Cu... expresul de Mizil.
Bogza scria despre Bogza scria despre Bogza scria despre Bogza scria despre
Bomboanele Bomboanele Bomboanele Bomboanele „505 cu dung „505 cu dung „505 cu dung „505 cu dung ” din Mizil ” din Mizil ” din Mizil ” din Mizil: :: :

Când luai bomboanele „cu dung”,
Mizilu-i da umor la pung,
Acum, când criza este cras,
Cu tot umorul îi d... plas!

Primarului Emil Pro Primarului Emil Pro Primarului Emil Pro Primarului Emil Pro can, can, can, can,
membru al juriului membru al juriului membru al juriului membru al juriului

Dom’ Emil Procan se pare
C-i în juriu cel mai tare:
E poet în primrie
i primar în poezie!

Ion R Ion R Ion R Ion R inaru, inaru, inaru, inaru, pensionar
2.1.1945, Moldova Nou, Cara Severin.

Tocilarul din Mizil Tocilarul din Mizil Tocilarul din Mizil Tocilarul din Mizil

Tineri din spia lui Escu,
Toi cu mintea ascuit,
Au intrat la Tocilescu
i-au ieit cu ea... tocit.

Premoni Premoni Premoni Premoni ie ie ie ie

Mizilul are un destin mre!
(Din primul pas a i luat contur)
Dei nu-i capital de jude
Ajunse centru... de mgarambur.

Antonia Iliescu Antonia Iliescu Antonia Iliescu Antonia Iliescu
28.03.1953, Bucureti; locuiete în Andenne, Belgia.

Debut literar: la 18 ani, în revista „Gînd înaripat” a
Liceului „Ion Neculce” din Bucureti. Volume aprute:
„Curcubeul cu oameni” (Editura Libra vox, Bucureti
2002) – proz, „Dora-Dor. “Le chemin entre deux
portes” (Edition Kogaïon, Bucureti 2006) – prozã,
„Stropi de gând” (Editura Pegasus Press, Bucuresti
2010) – eseuri si cugetri, „Nsctorul de perle”
(Editura Pegasus Press, Bucureti 2010) – poezii si
cântece; Colaborri la diverse cri de autor colectiv,
precum i la diverse reviste (format hârtie i/sau format
electronic), din România i din strintate, 2005-2010.

Cine ne scap Cine ne scap Cine ne scap Cine ne scap

De deprimare i belele,
De mini zaharisite i manele,
Ne scap, când ne ies în cale,
Ranetti, Tocilescu, Caragiale.

100
Bomboana 505 cu dungã Bomboana 505 cu dungã Bomboana 505 cu dungã Bomboana 505 cu dungã
(specialitate de Mizil, descoperitã de G. Bogza)

Bomboana-n dungi, cifrata div
Lu trenul din Mizil spre Europa;
Gsind-o suferind, la cap cu popa,
S-a oferit... bomboan pe coliv.

Ioan Ioan Ioan Ioan V.Maf V.Maf V.Maf V.Maftei tei tei tei
Buhieti. Locuiete în Bucureti.

Unui zis epigramist Unui zis epigramist Unui zis epigramist Unui zis epigramist

La brbai dar i la dame
Somnifere-a împrit;
Când citea el epigrame
Cei din sal-au adormit

Lupi Lupi Lupi Lupi i lupi i lupi i lupi i lupi

Pe lupul cel flmând i trist,
Îl vezi în codru permanent;
Dar, pe acela moralist,
Îl vezi doar în parlament!

M MM M rinimia adev rinimia adev rinimia adev rinimia adev rului rului rului rului

Un fapt ce nu e scris în carte
Miroase parc-a busuioc:
Azi adevrul st deoparte
S-i fac i minciunii loc.

Julieta infidel Julieta infidel Julieta infidel Julieta infidel

Cu Romeo prea hain
Dar zâmbind ca i-un copil,
Julieta, cabotin,
S-a oprit i la Mizil!

M MM M d dd d li li li lina Calot na Calot na Calot na Calot , , , , student
11 04 1990, Târgu-Jiu, Gorj.

Mâncarea d Mâncarea d Mâncarea d Mâncarea d uneaz uneaz uneaz uneaz grav s grav s grav s grav s n nn n t tt t ii ii ii ii

- De ce ai pensia aa de mic?
O-ntreab nepoica pe bunic
- S nu rmân bani pentru mâncare
Cci e teribil de duntoare!

Consens Consens Consens Consens

Ea era iubibil.
El, contabil, prezentabil.
Ea, o Mizilibil
Iar el doar un „mizerabil”!

Valentin Valentin Valentin Valentin Calot Calot Calot Calot , , , , elev
03.07.96, Târgu-Jiu, Gorj.
Colegiul Naional „Tudor Vladimirescu”.

Un matematician la dentist Un matematician la dentist Un matematician la dentist Un matematician la dentist

-Avei o carie-avansat,
Spuse dentistul, bat-o vina!
O s extragem rdcina!
-Vai, rdcina e ptrat!

Mihai Valentin Mihai Valentin Mihai Valentin Mihai Valentin
Bucureti

A(d)vertisment A(d)vertisment A(d)vertisment A(d)vertisment

La concursul din Mizil
un epigramist subtil
poate s aduc în tromb
nite epigrame-bomb
numai dac au fitil.

Afacere prosper Afacere prosper Afacere prosper Afacere prosper

Dac vrei ca s prosperi,
un româna s îi cumperi,
cumpr-l la cât se vede
i vinde-l la cât se crede.

Corup Corup Corup Corup ia ia ia ia

Corupia Mare i Corupia Mic
mereu pretenii ridic,
cic au prin testament
moteniri în parlament.

Cristian Dr Cristian Dr Cristian Dr Cristian Dr gan gan gan gan, elev
11.03.1998, Oltenia.
Liceul Teoretic „Grigore Basarab”din Oltenia.
Prof. îndrumtor: Viorica Creu.
Premii: Premiul III- Concursul Interjudeean de Creaie
Literar „Crile copilriei”, Botoani, 2008;
Premiul I – Concursul Internaional de Poezie „Muguri
i Aripi”, ed a II-a Baia Mare, 2008; Premiul I-
Concursul Internaional de Poezie „Muguri i Aripi”,
ed a III-a, Baia Mare 2009; Premiul I Concursul
Internaional de Poezie „Muguri i Aripi”, ed. a IV-a,
Baia Mare, 2010.

Idealuri Idealuri Idealuri Idealuri

Condeescu a iubit Mizilul,
L-a dorit la rang de capital,
Iar urmaii lui, doar cu condeiul,
Îl fcur urbe cultural.

104










































































105

106

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->