Notiuni introductive

Am abordat aceast tem Revolu ia Industrial dearece are o importan covr itoare n istoria omenirii i necesit inc din nceput clarificarea anumitor no iuni si fenomene determinate n studierea acestui subiect. Astfel trebuie precizat c Revolu ia Industrial nu reprezint in fapt singular petrecut ntr-un singur loc i ntr-o anumit perioada exact .Pentru nf ptuirea acestei,,revolu ii,, i-au dat concursul o mare varietate de idei i concep ii,care la vremea ,,aparitiei lor,introduceau ceea ce se nume te inova tie. Aceast inova ie schimb din temelii alte concep ii si principia,considerate pn atunci stereotipuri universale. Revolu ia industrial a luat na tere n mintea omului,din dorin a sa de cunoa tere,din eforturile sale de a- i f uri o via ct mai prosper i lipsit de griji. Gndirea umana si mai apoi faptele sale produc o revolu ie .Pentru asta este ns nevoie de libertatea de a gndi,ori cum stim secole de-a rndul,n a a numitul ev ntunecat ,omul nu a cunoscut libertatea de a gndi,de a putea aduce o inova ie. A adar unul din izvoarele precursoare Revolu iei industrial este reprezentat de un alt fenomen crucial in istoria umanita ii si anume Umanismul . Acest fenomen, cuprins intre secolele XIV-XVI lato sensu reprezint amplu mi carea care pune in central lumii omul i afirmarea liber a personalita ii sale, n cadrul mai multor aspecte: cultural, filozofice, religioase si tiin ifice. Putem spune c Umanismul a produs o revolu ie a gndirii. Inova iile de gndire sunt acompaniate de noi descoperiri geografice i de schimb ri de mentalitate i atitudine in plan social, care vor da na tere la alt izvor precursor revolu iei industriale i anume Iluminismul. Iluminismul, numit i Epoca luminii sau Epoca ra iunii , este o alta mi care de mare amploare, desf urata intre secolele XVII-XIX, care are drept motor gndirea uman eliberat de orice fel de dogm dup cum ilustrul filozof Immanuel Kant a spus: Ave i curajul de a v folosi proppriul sim al ra iunii , devenind motto-ul iluminismului. Evenimentele tiin ifice i intelectuale din aceast perioad , descoperirile lui Isaac Newton, ra ionalismul lui Renee Descartes i empirismul lui Francis Bacon i John Locke, au promovat credin a in ra iunea fiin ei umane i abilita ile inovatoare ale acesteia. A adar pentru a putea da na tere unei revolu ii industriale trebuie s se produc mai nti o revolu ie a gndirii umane n care omul are capacitatea de a inventa. Totodat trebuie men ionat c revolu ia industrial a fost nu doar precedat dar si desf urat concomitent cu alt tip de revolu ii, cum ar fi revolu ia politic , social i economic . Altfel spus revolu iile se pot combina, precede sau succeede una pe alta. Prin urmare, revolu ia industrial , face parte dintr-un ir de evenimente revolu ionare.

Aspecte generale
Dar ce nseamn no iunea de revolu ie? Dac analiz m etimologia cuvntului revolu ie observ m c acesta provine din limba latin revolutio = schimbare de sens. Fenomenul denumit revolu ia industrial a constituit i constituie nc unul dintre cele mai controversate din literatura de specialitate, fiecare autor ncercnd s -l cerceteze dintr-un unghi de vedere inedit, s reliefeze sau s nuan eze aspectele pe care le consider a fi cele mai semnificative. n Encyclopdie Larousse multimdia, edi ia 2002, revolu ia industrial este definit ca un ansamblu de fenomene care au nso it, ncepnd din secolul al XVIII-lea, transform rile lumii moderne, datorit dezvolt rii capitalismului, tehnicii, produc iei i comunica iilor. Se precizeaz , de asemenea, c primul care a folosit termenul de revolu ie industrial , n deceniul al cincilea al secolului trecut, a fost Friedrich Engels, care l-a pus n leg tur , n principal, cu folosirea ma inii cu aburi a lui James Watt, n industria textil englez . Termenul respectiv este reluat dup aproximativ patru decenii i consacrat de c tre istoricul Arnold Toynbee, care distinge, n cadrul fenomenului denumit revolu ie industrial , trei aspecte concomitente i interdependente: demografic, agricol i industrial. n esen a lor ns , majoritatea opiniilor autorizate are ca numitor comun ideea c revolu ia industrial , n forma sa clasic , s-a desf urat, cu aproxima ie, ntre anii 1760-1830 n Anglia i s-a concretizat ntr-un ansamblu de muta ii tehnice, economice i sociale care au provocat demarajul industrial al acesteia i i-au asigurat o preponderen mondial pe care i-a conservat-o pn aproape de sfr itul secolului al XIX-lea Declan area, desf urarea i efectele ei nu pot fi limitate la cronologia apari iei i utiliz rii diferitelor ma ini i a perfec ion rilor lor, de i acestea au reprezentat momente nsemnate ce trebuie avute n vedere; ele reprezint tema de cercetare a istoriei tiin elor tehnice. Revolu ia industrial a reprezentat mult mai mult, a modificat nsu i modul de gndire i ac iune uman . A a cum aprecia Arnold Joseph Toynbee s-a pierdut o lume tradi ional , dar s-a c tigat un alt viitor pentru omenire.

De ce Marea Britanie?
Anglia a fost " prima na iune industrial . Anglia cu mndrie s-a proclamat a fi "Atelierul lumii", o pozi ie de care s-a bucurat pn la sfr itul secolului 19 atunci cnd Germania, Japonia i Statele Unite ale Americii au detronat-o. La mijlocul secolului al XIX-lea, Anglia produce mai mult de trei sferturi din carbunele european, jumatate din fier, doua treimi din textile etc. In 1870 furnizeaza o treime din productia industriala mondiala. Aceast schimbare, care a avut loc ntre 1750 i 1830, s-a ntmplat pentru c condi iile au fost perfecte n Marea Britanie pentru revolu ia industrial . Revolu ia Industrial a nceput n Anglia n nceputul secolului 18, din urm toarele motive: 1. Anglia a experimentat toate premedidarile de industrializare n secolul trecut: o revolu ie agricol , precum i o revolu ie comercial extins .Aceste evolu ii au construit surplusul de capital i de infrastructur (transportul maritim, asigurari bancare, societ i pe ac iuni). 2. Anglia a avut deja o industrie textil tradi ional folosind ln , dar cu disponibilitatea de

bumbac de pe pie ele de peste m ri ,ca o materie prim alternativ . 3. Revolu ia tiin ific din Anglia a preg tit calea pentru noi inven ii care au urmat s fie aplicate n industrie. 4. Un deficit de lemn (folosit pentru energie, pentru construc ii navale i construc ii) a stimulat o cautare de noi alternative. 5. Anglia a fost bogat n livr rile de c rbune pentru energie i de fier pentru construc ii. 6. Anglia a avut o linie de coast lung , neregulat , cu multe ruri i porturi care au oferit un transport facil pe ap n diferite zone. 7. Popula ia Angliei a crescut rapid in secolul al 18-lea, oferind o for de munc mai mare pentru industrie.

Progresul tehnic: inven iile si inova iile

"Revolutia industriala" derulata in Anglia s-a bazat pe o serie de inventii si inovatii tehnice fara precedent, care au permis trecerea de la economia artizanala la industria moderna. Aceste inventii epocale au permis inlocuirea muncii manuale cu munca mecanizata, bazata pe folosirea aburului ca sursa de energie si au transformat radical raporturile dintre factorul munca si factorul capital. Acumularea capitalurilor a devenit posibila datorita acestor inventii, care au marcat momentul trecerii la epoca industriala, caracterizata prin mutatii importante in structura sociala, a conditiilor de munca si de viata a populatiei engleze. Industria moderna nu ar fi putut sa apara si sa se dezvolte in lipsa unei revolutii tehnologice. Din acest motiv, o serie de intrebari firesti ar putea sa apara in mintea oricui. Nu s-au realizat inventii importante i in secolele anterioare? De ce aceste inventii majore au aparut abia la sfarsitul secolului al XVIII-lea si nu mai devreme? Un raspuns la aceste intrebari poate fi dat: Da, s-au realizat inventii majore si in perioadele anterioare (potrivit estimarilor specialistilor, in secolul al XVII-lea au fost realizate 17 inventii majore, in secolul al XVIII-lea, 43 de inventii, iar in secolul al XIX-lea, 108), dar influenta acestora a fost inegala. Pentru a vorbi de o adevarata "revolutie" tehnologic este necesar ca aceste inven ii majore sa se propage in economie si sa creeze efecte de antrenare, adica sa schimbe structurile existente si sa conduca la o crestere economica. Inventatorii englezi din secolul al XVIII-lea au cautat, prin urmare, sa gaseasca un raspuns la problemele concrete ale epocii lor, chiar daca unii au folosit metode de cercetare empirice, iar altii s-au bazat mai mult pe cunostintele stiintifice acumulate pana atunci. Revolu ia industrial din Anglia a avut la baza o serie de inventii si inovatii tehnice de exceptie in domeniul industriei textile si al metalurgiei. Inven iile tehnice de la sfr itul secolului al XVIII-lea au ap rut mai ales din necesitatea unei mai bune organiz ri a activit ii productive din diferite domenii ale economiei. Anglia, cea mai dezvoltat ar a epocii, a fost spa iul n care descoperirile tehnice au fost aplicate pentru prima dat n practic , determinnd un avnt f r precedent al industriei. Prima ramur economic n care au fost aplicate noile inven ii a fost industria textil manufacturier englez . Treptat, locul manufacturilor a fost preluat de fabrici. Una dintre principalele aplica ii ale motorului cu aburi a fost reprezentat de locomotiva cu aburi, care a stat la baza apari iei transportului pe c ile ferate, de altfel prima cale ferat industrial pentru transportul cu aburi a fost construit n Anglia n 1812 (ntre Liverpool-Manchester).

Apoi locomotiva lui George Stephenson, The Rocket, cu o vitez de 47 km/or , a inaugurat calea ferat Liverpool-Manchester ( prima cale ferat propriu-zis ) n 1830 i, odat cu aceasta, un mijloc de transport revolu ionar pentru epoca sa. C ile ferate s-au r spndit apoi n Europa i n SUA, n statele capabile s sus in financiar construirea lor. Totodat , trenul ca mijloc de transport a strnit vii controverse, o admira ie f r margini la unii, o ostilitate evident la al ii, a devenit subiect de conversa ie, de opere de art i de literatur . Suveica zbur toare a lui John Kay ( 1773 ), ma ina hidraulic de tors a lui Arkwright, r zboiului de esut mecanic inventat de Cartwright au permis sporirea i diversificarea produc iei. Folosirea motorului perfec ionat al lui James Watt a determinat declan area primei etape a revolu iei industriale, cea bazat pe for a aburilor. S-a trecut la producerea de utilaje specifice diferitelor ramuri industriale ( n minerit, metalurgie, construc ii navale etc. ). Principalele inven ii: y y y y y Suveica zbur toare a lui John Kay ( 1773 ) a f cut procesul de esere mai rapid. Ma ina hidraulic de tors a lui Arkwright ( 1764 ) Roata de tors inventat de James Hargreaves ( 1764 ) Ma ina de filat a lui Samuel Crompton ( 177 9) n 1763, sco ianul James Watt a acceptat s repare o ma in cu aburi Newcomen. ncercnd s o mbun t easc , i-a ad ugat o camer de condensare pentru vapori, separat printr-o valv , noul dispozitiv fiind brevetat n 1769. n 1781, el a pus la punct sistemul mecanic ce permitea transformarea mi c rii rectilinii a pistonului n mi care de rota ie, sporind n mod semnificativ for a ma inii. Dup trei ani, inventatorul ob inea un brevet pentru o locomotiv cu aburi. Prima barc cu aburi a lui Robert Fulton ( 1802 )

Impactul asupra economiei europene

Revolu ia industrial , moment de r scruce n evolu ia economic a omenirii, a fost un process complex, cu o dubl natur - tehnic i social-economic -, din care au rezultat performan e economice, sociale, politice, cultural f r precennt n istorie. La nivel european, revolu ia industrial a reprezentat un salt datorat unor acumul ri generate de procese i fenomene ce s-au desf urat de-a lungul secolului al XVII-lea. Prima mare societate pe ac iuni este considerat a fi Compania Olandez a Indiilor Orientale, nfiin at n 1602 i avnd sediul la Amsterdam. Importan a acestor companii este deosebit , datorit func iilor pe care le ndeplineau: cea economic , prin leg turile comerciale ntre inute ntre ara de origine i teritoriile de peste m ri, i mai ales cea administrativ-politic i chiar i militar , n zonele de ac iune. n esen , companiile comerciale au reprezentat vrful de lance cu ajutorul c ruia s-au creat imperii coloniale moderne. Politicile guvernamentale cheie care au stat la baza Revolutiei Industriale din Anglia includ sustinerea imigratiei muncitorilor calificati, permiterea proprietatii private asupra pamantului agricol, slabirea puterii asociatiilor din acele vremuri ( ghidelor ) si rezolvarea crizei energetice (a carbunelui ).

Efectele sale
Revolu ia Industrial a schimbat fata na iunilor, care a dat na tere centrelor urbane necesitnd servicii vaste urbane. Revolu ia Industrial a fost condi ia de baz pentru expansiunea popula iei, mbun t irea standardelor de via i r mne un obiectiv principal al na iunilor mai pu in dezvoltate.

Bibliografie
Thomas Southcliffe Ashton ,The Industrial Revolution 1760-1830, Oxford, New York 1948 Arnold Joseph Toynbee ,Lectures on The Industrial Revolution in England, Kessinger Publishing June 2004 www.industrialrevolution.sea.ca www.britanica.com