Universitatea Tehnica si de Constructii Bucuresti Facultatea de Instalatii

Tema nr. 1 -Organe de masini-

Profesor indrumator: Conf.univ.dr.ing. Anton Davidescu Student: Cucoanes Ionut

Cuprins: 1.Tema Lucrarii1 2.Breviar de calcul2 2.1Alegerea materialului si a caracteristicilor sale de rezistenta..3 2.2 Stabilirea formei constructive a schemei de incarcare, calculul reactiunilor din reazame , trasarea diagramelor de momente( incovoiere si rasucire)5

Breviar de Calcul

2.1 Alegerea materialului si a caracteristicilor sale de rezistenta

Tinand cont de faptul ca arborele propus prin tema este supus unor solicitari usoare sau usor-mediu vom utiliza pentru fabricarea acestuia un otel carbon si anume OL50. Nu necesita tratament termic secundar ci doar primar si anume recoacere de normalizare tratament care este efectuat de producator. Otelul se obtine din fonta si fier vechi (deseuri),prin topire si afinare( proces de oxidarea a elementelor insotitoare si de eliminarea lor) in cuptoare speciale: Siemens-Martin,convertizoare cu oxigen , cuptoare electrice, etc. Dupa compozitia chimica se deosebesc: oteluri-carbon si oteluri aliate Otelurile-carbon sunt otelurile care,in afara de fier,carbon si elemente insotitoare(mangan ,siliciu ,sulf , fosfor),mai contine si alte elemente insotitoare (introduse in mod voit). In functie de destinatie ,se deosebesc: 1. 2. 3. 4. oteluri-carbon pentru constructii; oteluri-carbon obisnuite oteluri-carbon de calitate oteluri-carbon pentru scule;

Otelurile carbon obisnuite pentru constructii(simbol OL 00..OL 70) sunt produse folosite in mod curent fara tratament chimic,la constructii metalice(sarme,nituri, table , suruburi ,cuie ,otel beton,balamale,etc.) si in constructia de masini,putand fi livrate cu garantarea caracteristicilor mecanice si cu garantarea compozitiei chimice. Otelurile carbon de calitate pentru constructii (simbol OLC 10OLC 60)sunt oteluri elaborate mai ingrijit carora li se garanteaza atat caracteristicile chimice cat si compozitia chimica.Se folosesc cu tratament termic sau termochimic in constructii de masini (pentru piesele care lucreaza in conditii mecanice grele). Otelurile-carbon pentru scule(simbol OSC 7OSC 13)sunt oteluri carbon superioare carora li se garanteaza caracteristicile mecanice , compozitia chimica si structura . Sunt destinate executarii sculelor de lacatuserie ,de tamplarie , a

ferastraelor, a daltilor etc. (adica a sculelor care prelucreaza metalele mai putine dure ,lemnul si materialele plastice etc.).

Caracteristicile materialului sunt urmatoarele: y y y y y Rezistenta la rupere: r=500Mpa Limita de curgere: c=200Mpa Tensiunea admisibila la incovoiere: ( ai)III=52Mpa Tensiunea admisibila la racire: ( ar)II=38Mpa Se aplica un coeficient de corectie : III=0.68

2.2. Stabilirea formei constructive a schemei de incarcare, calculul reactiunilor din reazame , trasarea diagramelor de momente( incovoiere si rasucire).

Calculul reactiunilor in plan vertical: = = = = 1516,28 N = 1267,71 N

Calculul reactiunilor in plan orizontal: 

Calculul momentelor care actioneaza asupra arborelui:

2.3.Calculul diametrelor arborelui in sectiunile caracteristicilor 2.3.1.Calcul diametrului capatului de arbore

Capatul de arbore este solicitat exclusive la rasucire .Relatia de predimensionare este:

Tinand cont de standard vom adopta din capatul de arbore astfel incat:

Din STAS 8724/271 extragem: Diametrul fusului B: Lungimea fusului B:

2.3.2.Calculul diametrelor fusurilor (suprafata B,D)

Fusul B este solicitat atat la incovoiere cat si la rasucire iar dintre cele doua suprafete fusul B este cel mai solicitat

Din STAS: diametrul fusului este : lungimea fusului este: l=29 Alegem preliminar rulmentul cu seria 6311 si caracteristicile: -diamentrul interior=55mm -diametrul exterior=129mm -lungimea=29mm= -r min=2mm ; 

2.3.3. Diametrul suprafetei pe care se monteaza roata dintata(C):

Diametrul suprafetei C : Lungimea suprafetei C :

2.3.4. Diametrul umarului:

2.4.Calculul rulmentilor
Drept criteriu de calcul se va utilize cel referitor la rezistenta la oboseala a rulmentilor .

 1 0

Capacitatea de incarcare dinaminca



2.5.Calculul penelor 2.5.1.Calcului penei din A

Pentru pana fixate la capatul de arbore , am ales otelul marca OL60 cu tensiunea admisibila la forfecare: Otelul din care este confectionat arborele marca OL50 are tensiunea admisibila la strivire: In functie de diametrul capatului de arbore adoptat conform STAS: =50mm alegemdin STAS o pana cu caracteristicile: Inaltimea penei: h=10mm Latimea penei: b=16mm 1. alegem STAS l=70mm

2.

2.5.2 Calculul penei din C

Calculul penei fixate pe suprafata C: In functie de diametrul adoptat pentru suprafata pe care se va monta roata dintata ( =63mm) si in conformitate cu STAS 1004-81 alegem o pana cu urmatoarele caracteristici constructive: -inaltimea penei h=11mm -latimea penei b=18mm  alegem STAS l=63mm

Am dimensionat un arbore drept, in trepte, confectionat din otel marca OL-50 supus la solicitarile de incovoiere si rasucire. Diametrele si lungimile sectiunilor caracteristice : -diametrul capatului de arbore =50mm -lungimea capatului de arbore =82 mm -diametrul fusului B: 55mm. -lungimea fusului B: =29mm -rulment seria 6311 -lungimea umarului  = 15 mm - diametrul suprafetei C: =63 mm -lungimea suprafetei C: =105 mm -pana capat arbore: inaltimea penei: h=10mm; latimea penei: b=16mm; l=70mm -pana roata dintata: inaltimea penei: h=11mm; latimea penei: b=18mm; l=63mm