Sunteți pe pagina 1din 36

R

www.hofigal.eu | Num\rul 7 | August 2007 | Se distribuie gratuit

Din sumar
Excesele de var\ oblig\ la detoxifierea organismului Excesele vacan]elor 2 - eliberarea mental\ [i spiritual\ 4 ABC-ul longevit\]ii Dezechilibre nutri]ionale 8 pe timpul verii Metode de diagnostic [i tratament 10 Termografia clinic\ 14 Electroscanograma Din miracolele naturii 16 * Salvia Nout\]i terapeutice 18 * Spirulina cu extract total de c\tin\ 20 Studiu de caz Nout\]i terapeutice 23 * L-Carnitin Complex Apari]ii editoriale - Eveniment 24 26 Editorial 28 R\spundem cititorilor 30 Re]ete culinare de sezon 31 Puncte de difuzare 32 Adrese utile

icroTop

E ditorial

De ce are nevoie organismul de substan]e minerale? (I)


~nainte de a dezvolta tema acestui editorial am s\ prezint cteva aprecieri legate de faptul c\ revista noastr\ `mpline[te, cu acest num\r, un an de la apari]ie. Un gnd mai vechi de-al meu a prins via]\ cnd `n peisajul mass-media a ap\rut Hofigal - Natur\ [i S\n\tate. Nu a fost vorba de un moft ci de dorin]a de a respecta inten]iile noastre de la `nceput, acelea de a realiza [i oferi o palet\ ct mai larg\ de informa]ii [i instrumente cu privire la tratamentele [i produsele noastre. De asemenea, am dorit ca aceast\ publica]ie s\ cuprind\, `n paginile sale, cele mai noi descoperiri `n domeniul fitoterapeutic, dar [i dezbateri cu caracter [tiin]ific, abord\ri din diferite unghiuri ale speciali[tilor despre eficien]a terapeutic\ a medicinei naturale. Ecourile primite la redac]ie, multitudinea de scrisori, ne `ncredin]eaz\ de utilitatea eforturilor noastre [i sper ca [i de acum `nainte s\ v\ fim, [i prin acest mijloc, un real sprijin pentru o s\n\tate mai bun\. La acest simbolic ceas aniversar le mul]umesc pentru ajutor [i colaborare colegilor din firma Hofigal, de la Funda]ia Heron, tuturor celor care, `ntr-un fel sau altul, au contribuit la apari]ia [i dezvoltarea acestei reviste. V\ mul]umesc [i dumneavostr\, cititori, speciali[ti, medici [i farmaci[ti, pentru sugestii [i aprecieri.

Ing. chim. {tefan Manea


Director General HOFIGAL
~ntr-un num\r anterior am vorbit despre nevoia de vitamine [i rolul lor `n organism. Substan]ele minerale, la fel ca [i vitaminele, ac]ioneaz\ drept cofactori `n cataliza miilor de reac]ii chimice (app. 30 de mii/min.) la nivel celular, care au loc permanent `n organism. Aceste micro- sau macro-elemente mai au [i alte roluri; de exemplu: calciul d\ consisten]a oaselor [i a din]ilor [i stimuleaz\ contractarea mu[chilor `n tot organismul; fosforul, ca [i calciul, asigur\ densitatea osoas\ [i este necesar pentru un metabolism normal al proteinelor, gr\similor [i carbohidra]ilor. Mai mult, ac]ioneaz\ `n calitate de cofactor pentru multe sisteme enzimatice [i regleaz\ utilizarea vitaminelor grupului B. Lipsa sau deficitul substan]elor minerale poate `mboln\vi grav organismul, putnd provoca chiar moartea.

De aceea este necesar s\ cunoa[tem care alimente con]in acele minerale necesare organismului. ~n afar\ de C, H, O, P, K, I, N, S, Ca, Fe, Mg, F, Na, K, Zn, Cr, Se, Mo, Bo, `n ultimul timp au fost identificate [i alte elemente `n biocataliza celular\, domeniu cu `nc\ multe necunoscute. Cum ob]inem principalele minerale necesare s\n\t\]ii noastre? Fie printr-o alimenta]ie ct mai variat\ [i natural\, fie prin adaosul de concentrate suplimentare. Ideal ar fi o diet\ stabil\, cu toate aceste minerale ob]inute dintr-o alimenta]ie complex\, cunoscnd sursa [i rolul lor. ~nainte de a consuma substan]e minerale trebuie s\ cunoa[te]i cte ceva din particularit\]ile asimil\rii lor de c\tre organism, deoarece ace[ti componen]i alimentari concureaz\ `ntre ei `n procesul asimil\rii de c\tre organism. Consumul unor minerale `n cantit\]i mari produce deficitul altora. Nu doresc s\ intru `n detalii despre teoria canalelor ionice (teoria modului de asimilare a acestor substan]e), despre teoria compu-

[ilor ionici sau despre NAR - Normele Alimentelor Recomandate (NAR se pot determina pentru fiecare component considerat important; iat\ de ce vede]i scris pe unele etichete, mai ales cele str\ine, de exemplu: asigur\ 100% NAR de calciu). Ast\zi este u[or de stabilit cantitatea minim\ [i compozi]ia hranei care poate pre`ntmpina deficitul [i boala corespunz\toare la omul adult, matur (este mai greu pentru copii). M\rimea NAR reprezint\ o `ncercare de a ni se comunica nivelul minim al componentului alimentar care va pre`ntmpina insuficien]a alimentar\ [i boala. Cercet\rile `n acest domeniu pot fi considerate la `nceput de drum. Ce se [tie cu certitudine este rolul microelementelor `n organism [i faptul c\ lipsa lor duce la dezechilibre [i la boli dintre cele mai grave. ~ncerc\m `n continuare o trecere `n revist\ a rolului mineralelor `n organism [i pentru simplificare am ales ordinea alfabetic\. (continuare `n pagina 26)

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

E xcesele de var\ [i detoxifierea

Excesele vacan]elor - eliberarea m


St\ `n firea omului ca `n preajma vacan]elor, a s\rb\torilor, s\ lase fru liber exceselor. Oare de ce? Ce anume st\ la baza motiva]iilor, fie ele de natur\ biologic\ sau psihologic\, pentru a intra `n teritoriul riscant (periculos chiar) al atitudinii excesive?
A[adar, ce excese sunt d`un`toare s`n`t`]ii voastre?
S` fie vorba de cutume, de tradi]ii ancestrale, care puteau oferi desf`t`ri culinare f`r` opreli[ti, bairamuri, petreceri, pl`ceri senzuale de tot felul, ca o contrareplic` monotoniei [i restric]iilor cotidiene? Ac]ioneaz`, oare, spiritul gregar (de turm`), care creeaz` omului sentimentul c` este [i el, \n pas cu grupul dac` \l imit`? Sau este vorba de o fireasc` desc`tu[are de energii latente, ]inute pn` atunci \n lesa obliga]iilor profesionale [i de alt` natur`, pn` la acest start c`tre distrac]ii, pl`ceri, cheltuieli, c` doar o via]` am [i mine s-ar putea s` nu mai fiu! cum gndesc cei mai mul]i?
dev`rul pare s` fie complex, sintetiznd cte ceva din ipotezele enumerate. Cert este \ns` c` indiferent de motiva]ii, vacan]ele pe care ni le dorim aprig, ct mai sofisticate, mai interesante, mai originale [i pline de tr`iri ale extazului nu-[i ating scopul \ntotdeauna, dac` se scald` \n exces. De ce excesele sunt arme cu dou` t`i[uri, chiar cnd este vorba de libertatea pe care ]i-o confer` timpul liber? Pentru c`, dac` este libertate, ce-ar mai conta cum mi-o gestionez [i ce fac cu ea? Ajun[i \n acest punct al problemei s` ne gndim pu]in, cu sim]ul anticip`rii specific oamenilor inteligen]i (ceea ce nu presupune c` ceilal]i nu ar fi astfel, ci mai degrab` neinteresa]i de consecin]ele exceselor pe termen mediu [i lung). Mai ales au probleme de s`n`tate au cnd: fost supu[i unui stres specific au o vrst` la care sl`birea autocontrolului (care genereaz` de regul` conduita excesiv`) \i poate costa suferin]e, boli [i alte neajunsuri accentuarea surmenajului dobndit anterior. Chiar dac` suntem plictico[i [i nesuferi]i \n aceste afirma]ii, recunoa[te]i c` s-ar putea s` avem dreptate? Dac` da, citi]i-ne pn` la cap`t. S-ar putea s` v` punem pe gnduri...

\n primul rnd, cele culinare. Fiind vacan]`, timp liber berechet, nu tu ceas de[tept`tor, or` fix` la serviciu sau la [coal`, obliga]ii, [edin]e [i alte hangarale, s` ne sim]im bine [i liberi!
Din p`cate, noi romnii am r`mas tributari unor mentalit`]i dep`[ite, \n compara]ie cu civiliza]ia modern`. Obiceiurile romnilor de a petrece la iarb` verde, la [trand, \n corturi, \n diferite loca]ii, sta]iuni, poart` \nc` amprenta unor reminiscen]e barbare care au un efect de bumerang (att asupra mediului ct mai ales, asupra s`n`t`]ii). O mare parte dintre cei ce se \ntorc din concediu afirm` c` s-au distrat [i s-au sim]it bine. Acest bine este doar un efect de fa]ad`, conform proverbului \n afar`-i vopsit gardul, \n`untru, leopardul!

Excesele alimentare intoxic` organismul, nu-l tonific` [i nici nu-l relaxeaz`. Avem \n vedere consumul excesiv de b`uturi (inclusiv alcoolice), c` doar vorba aceea, \n concediu nu prea mai conduc ma[ina, am timp s` dorm [i s` m` simt excelent!. Despre acest exces nu mai coment`m, pentru c` se [tiu consecin]ele. Excesul de contacte sexuale sau experien]e sexuale, reprezint` un domeniu \n care fiecare ac]ioneaz` cum crede, cum dore[ti, cum [tie [i cum poate. Odihna [i somnul, alimenta]ia f`r` excese pot \ntradev`r alimenta energii benefice \n zona eroticii. {i ct este de pl`cut (de ce s` nu o recunoa[tem) ca \n acest context, cuplurile s` tr`iasc` clipe de extaz, pe care le cam uitaser` sau care erau rare, incomplete. Se poate corecta din mers sentimentul penibil [i nelini[titor al e[ecului, impoten]ei de debut sau persistente (pentru el), ca [i frigiditatea (pentru ea).

De cele mai multe ori \ns`, fura]i de acest adev`r, excesele sexuale sau goana dup` noi [i noi aventuri, f`r` discern`mnt, [ti]i bine unde duc! Prea mult soare este d`un`tor pentru poten]ialul de bronzare a epidermei (care este limitat). Iar riscul unor arsuri care ne ]in claustra]i \n hotel, vil` sau cort \nseamn` rateuri [i suferin]e. Un am`nunt: epuizarea (prin exces) a poten]ialului de bronzare poate creea riscul unor forme individuale de cancer de piele, peste ani. Experimentarea unor sporturi sau activit`]i de risc, neobi[nuite, pentru care nu ave]i (\nc`) antrenament, calit`]i motorii (for]` exploziv`, \ndemnare, mobilitatea articular`, vitez` de reac]ie sau de execu]ie, rezisten]` fizic`, psihic`, putere de concentrare sau for]` de decizie \n situa]ii critice). Aici este vorba de tenta]ii moderne care seduc tinerii [i deopotriv` adul]ii (mai ales \n sporturile nautice). Proiecte extrem de tentante [i de \ndr`zne]e (pe hrtie), care pot deveni surse de stres dac` nu sunt gndite la rece. De exemplu: safari, incursiuni speologice (\n pe[teri), ascensiuni montane, croaziere exotice. Nu detaliem ceea ce s-ar putea \ntmpla dac` nu ave]i experien]` anterioar`, o c`l`uz` competent`, asigurare medical`, vaccin`ri [i resurse financiare pentru orice risc poten]ial.
Dar... gata cu lament`rile [i cu viziunea fatalist`. Nu aceasta ne-a fost inten]ia. Dimpotriv`! Este dreptul oric`rui om s`-[i doreasc` tot ceea ce este mai bun, mai pl`cut pentru fericirea [i \mplinirea lui [i a celor dragi. Aceste deziderate sunt mai u[or de \ndeplinit dac` se asociaz` \n acest calcul conduita preventiv`, grija pentru consecin]e prin modera]ie [i \n]elepciune.

Psih. Maria {erban

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

E xcesele de var\ [i detoxifierea

a mental\ [i spiritual\
Orice vacan]\, week-end sau s\rb\toare tradi]ional\, mai ales cu ocazia trecerii `ntre anotimpuri, necesit\ o detoxifiere a organismului. Un adev\r simplu care nu mai trebuie amintit. {i totu[i... Nu `ntotdeauna [tim exact ceea ce ne-ar fi util - ca formul\ personalizat\ - `n acest demers.
ei mai mul]i oameni consider` c` detoxifierea const` \n post, obicei bun, dac` l-am aplica \n toate verigile lui componente: postul alimentar - cu anumite particularit`]i sau circumstan]e, care se refer` la sugari, copii, adolescen]i \n cre[tere, bolnavi sau vrstnici postul mental - este denumit impropriu, deoarece nu implic` cod ro[u, interdic]ia de a gndi, ci reversul acesteia, s` gndim prin introspec]ie sau prin comunicare, \n grup organizat, \n cuplu sau individual, pentru a pune ordine \n tendin]a organismului c`tre entropie (dezorganizare) cu ocazia vacan]elor postul spiritual \l completeaz` pe cel anterior, amplificnd efectul de detoxifiere, prin mecanisme bio-psihice, intercondi]ionate subtil (cnd sunt bine aplicate [i motivate de cel \n cauz`) postul emo]ional - este o variant` modern` - cu toate c` este engramat` \n tezaurul \n]elepciunii milenare; el permite memoriei afective [i inteligen]ei emo]ionale (dac` o avem...) s` inventariem bunele [i relele din acest vast domeniu al personalit`]ii: renun]area la resentimente, mnie, dispre] [i orice afecte negative, prin \n]elegerea E-lui nostru vizavi de cei din jur (aceasta \nseamn` reconciliere, toleran]` [i iertare) postul rela]ional - reprezint` o metod` selectiv`, nou` prin mesajul ei, de[i tot veche [i benefic` \n acest context;
c`utarea unor zile (cteva la num`r) \n care ne izol`m (con[tient) de cei din jur, pentru a intra \n dialog cu opinia public` din noi \n[ine; ve]i constata, \n cele ce urmeaz`, ct pot fi de benefice aceste forme de cur`]are, care vor ac]iona sistemic, \n ct mai multe resorturi ale formidabilului nostru organism!
Postul spiritual

Cei mai mul]i oameni se rezum` \ns` la postul alimentar. Este bun [i acesta, dar insuficient dac` timp de 1-2 s`pt`mni se renun]` la mici, fripturi, bere [i vin. Dup` care, totul reintr` \n vechea rutin`... Ce \nseamn` postul mental?
Reprezint` hot`rrea de a ne acorda [ansa unei detoxifieri mai profunde, deoacorece, biologic vorbind, st`m prost: glicemia urc` lesterolul a luat-o razna tensiunea arterial` este innecontrolat somnul nocturn este jalnic disciplinat` silueta las` de dorit, ca [i nervii, memoria, concentrarea aten]iei, presta]ia sexual` sau r`bdarea de a-i asculta pe cei din jur.

Acesta se poate insera mai u[or \ntr-un organism cur`]at biologic [i preg`tit mental. Disciplinarea spiritual` se ob]ine greu \n haos, dezordine biologic` [i mental`, nu-i a[a? Cnd \ns` ne-am obi[nuit s` dialog`m cu noi \n[ine, drumul c`tre poteca spiritual` este deschis. Aici domne[te un fel de st`pn vigilent, \n]elept [i bun negociator cu echilibrul [i cu s`n`tatea. Se nume[te clarviziunea, pe care o au anumi]i oameni ce au dep`[it primele dou` stadii de detoxifiere, de cur`]are, pe care i-am descris anterior. Prin clarviziune se ajunge f`r` un efort deosebit de mare la solu]iile care men]in omul \n echilibru cu natura. Accesul este interzis persoanelor lacome, agresive, r`ut`cioase, la[e, ipocrite sau demagogice. Prin clarviziune [i cizelare a caracterului, omul poate avea [i un spirit puternic, echilibrat dar [i acces la ceea ce \nseamn` a fi \nst`rit financiar. Bog`]ia material` asociat` celei spirituale este rar`, din ce \n ce mai rar` \ntr-o comunitate primitiv`!

Postul emo]ional
Reprezint` un fel de bonus, pe care cei s`n`to[i la trup [i la minte \l primesc, drept recompens`, pentru eforturile pe care le-au depus pn` \n acest stadiu. Disciplina emo]iilor este o art`, o [tiin]`, o verig` specific uman`, accesibil` doar celor preg`ti]i s` o \n]eleag`. Se ob]ine prin autocontrol \n stare de relaxare fizic` [i mental`, avnd la baz` armonia interioar`.

Ca s` punem ordine \n acest haos \n care se afl` organismul nostru, nu este suficient s` elimin`m carnea, laptele sau ou`le din alimenta]ie, dac` nu \ncerc`m s` armoniz`m mentalul cu biologicul. Cum? Stilul de via]` actual ar putea fi ajustat, pe ici, pe colo (prin punctele lui esen]iale, vorba marelui Caragiale) S-ar putea aborda o metod` nou`, atractiv` [i care vi s-ar potrivi cu temperamentul, vrsta [i timpul de care dispune]i Un alt scriitor, Lev Tolstoi, afirma un mare adev`r: oamenii doresc s` schimbe lumea dar pu]ini sunt dispu[i s` \nceap` cu ei \n[i[i! face]i-v` un plan de ac]iune \n pa[i mici [i accesibili [i ve]i avea mai multe reu[ite. Mult mai multe dect angajamentele demagogice pe care vi le promite]i: de mine voi face [i voi drege, dar mine trece [i nimic nu s-a schimbat (iar obiceiul de a v` promite demagogic se repet`)

Postul rela]ional
Iat` o adev`rat` culme a cur`]irii noastre interioare. Despre ce este vorba? Exceptnd divor]urile la mod` care sunt pripite, la fel ca [i aventurile care le preced, introspec]ia [i medita]ia asupra schimb`rii sau a destr`m`rii unor rela]ii abuzive, dominatoare sau umilitoare \ntre membrii familiei sau la locul de munc`, conduc la revolu]ii \n via]a dumneavoastr`. Este \ns` nevoie de curaj decizional, comunicare cu sinele [i ac]ionarea \n consecin]`. F`r` astfel de ac]iuni, actul final de cur`]ire a organismului dumneavoastr`, privit ca \ntreg, este dificil s` a[tepta]i rezolvarea unor afec]iuni care v` complic` existen]a [i pe care nu le-a]i putut diminua \n vacan]`. Diminuarea depresiei, insomniei, sindromului de colon iritabil, hipertensiunii arteriale, oboselii cronice sau a obezit`]ii, de multe ori ascund nefericirea singur`t`]ii, un partener alcoolic, un loc de munc` plicticos [i prost pl`tit sau toate la un loc.

Psih. Maria {erban

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

E xcesele de var\ [i detoxifierea

ABC-UL LONGEVIT|}II
Dezideratul major al omului este o via]\ mai bun\, mai curat\, mai lung\! Fenomenul de `mb\trnire a fost intens studiat, iar concluziile nu sunt deloc `ncurajatoare. Ritmul intens al industrializ\rii, folosirea haotic\ [i exploatarea exagerat\ a resurselor naturale, procesul continuu de poluare a mediului `nconjur\tor, apari]ia [i amplificarea efectului de ser\, la care se adaug\ modificarea tipului de alimenta]ie (cu efectele nocive ale conservan]ilor, coloran]ilor [i diver[ilor al]i aditivi alimentari, modific\rile genetice, stresul cotidian, ritmul alert `n care tr\im, toate acestea vin `n sprijinul teoriei conform c\reia omul, fiin]\ inteligent\ dar [i trufa[\, este autorul unui paradoxal proces de autodistrugere.

Radicalii liberi [i inamicul lor nr. 1, antioxidan]ii


|n aceste condi]ii, contrar dezideratului de mai sus, am ajuns s` \mb`trnim mai repede [i s` colec]ion`m un num`r mai mare de afec]iuni cronice degenerative, s` consum`m cea mai mare parte din energiile r`mase pentru a lupta contra acestor maladii.
|n logica aceluia[i deziderat ne \ntreb`m:

De ce oare?
rin cercet`rile [i prin studiile clinice efectuate, oamenii de [tiin]` subliniaz` existen]a unor factori comuni, responsabili att de procesul \mb`trnirii, ct [i de apari]ia unor boli mai mult sau mai pu]in grave, cum sunt cancerul, bolile cardio-vasculare, reumatismul poliarticular, cataracta, bolile autoimune, alergiile etc.

Ace[ti factori comuni, care au un rol participativ activ \n toate procesele cronice degenerative, au trebuit s` poarte un nume care \n ultima vreme trece pe buzele tuturor: RADICALII LIBERI. Produ[i \n exces de organismul uman, ei devin periculo[i deoarece pot contribui la dezvoltarea unor forma]iuni tumorale maligne, pot determina apari]ia afec]iunilor cardiovasculare, a reumatismului degenerativ, a bolilor autoimune etc. Primul teoretician care a accentuat importan]a [i rolul radicalilor liberi a fost Dr. Hartman care, \n anul 1954, a \ncercat s` explice procesul de \mb`trnire. De abia dup` 40 de ani teoria radicalilor liberi a fost acceptat`, dar ce e mai important, a \nceput s` fie recunoscut`. S-a dovedit prin studii stiintifice, importan]a administr`rii antioxidan]ilor, care reduc masiv riscul distrugerii celulare, \ncetinesc evolu]ia bolilor [i implicit, procesul de \mb`trnire. Practic, antioxidan]ii neutralizeaz` radicalii liberi [i protejeaz` ]esuturile. Anumi]i antioxidan]i sunt fabrica]i de organism (glutationul, GSH [i sistemul s`u enzimatic: glutation transferaza, glutation reductaza, glutation peroxidaza, enzimele superoxid dismutaza-SOD [i catalaza). Al]i antioxidan]i provin din alimenta]ie (vitaminele C, E [i bioflavonoidele, din care men]ion`m proantocianidinele, beta carotenul [i licopenul). Al]i antioxidan]i sunt sintetiza]i \n cantitate

mic` \n organism, dar necesarul lor zilnic poate fi completat prin aport alimentar (de ex. cisteina, coenzima Q10). Astfel, dup` anii 90, \n comunitatea [tiin]ific` a \nceput s` se vorbeasc` din ce \n ce mai frecvent despre radicalii liberi [i rolul antioxidan]ilor \n organism.

Stimularea sistemului imunitar


xist` mai multe zone pe glob unde statistic exprimndu-ne piramida popula]ional` indic` un proces de \mb`trnire (predomin` popula]ia cu vrsta peste 55 ani). Ca fenomene \nso]itoare enumer`m cre[terea indicelui de \mboln`vire, cre[terea ponderii de boli cronice, cre[terea num`rului de cereri de \ngrijiri medicale, cre[terea costurilor asisten]ei medicale pe cap de locuitor. Problema care trebuie abordat` este cum s` r`mnem ct mai mult timp s`n`to[i \ntr-o form` fizic` optim`. R`spunsul se afl` \n identificarea [i folosirea pe scar` larg` a unor mijloace naturale de prevenire a \mboln`virilor, de men]inere a unui tonus optim att \n plan fizic ct [i psihic. Aceste remedii se numesc antioxidan]i. De asemenea, \n plan motiva]ional trebuie identificat` logica, explica]ia plauzibil` pentru care s` existe stimularea dorin]ei de a tr`i mai mult [i mai s`n`tos (dorin]a de a realiza un proiect bun, o cas`, s` ajut`m o persoan` special` pe care o iubim, s` ajut`m familia, copiii, nepo]ii, s` ne dedic`m unor ac]iuni caritabile, s` \ncerc`m s` schimb`m optica general`, s` schimb`m ceva \n via]a noastr` pentru to]i cei din jurul nostru).

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

E xcesele de var\ [i detoxifierea


Este foarte important s` con[tientiz`m att la nivel individual ct mai ales la scar` general`, atitudinea pozitiv`. |n toate ac]iunile noastre s` punem \n prim plan sentimentul de iubire, \ntrajutorare, s` \ncerc`m s` accedem armonizarea trupului [i spiritului \ntr-un tot unitar. |n esen]`, gndirea pozitiv` [i perspectiva unei evolu`ri sociale, profesionale, spirituale, la orice vrst` sunt necesare (vitale) pentru men]inerea st`rii optime de s`n`tate. De aceea, este mult mai constructiv [i mai eficient s` [tim ce m`suri trebuiesc luate pentru o stare mai bun` de s`n`tate, dect s` dorim cu orice pre] s` \ncetinim procesul de \mb`trnire. Prima m`sur` [i cea mai eficient` este folosirea antioxidan]ilor [i stimularea sistemului imunitar. |n ceea ce prive[te reac]ia variabil` a sistemului imunitar \nregistrat` la persoane supuse unor agresiuni similare (poluare, raze ultraviolete, stres etc.), explica]ia const` \n existen]a mai multor factori individuali, dintre care cei mai importan]i sunt: zestrea genetic` (calitatea informa]iilor genetice, determinante pentru tipul de r`spuns \n cazul diverselor situa]ii de \mboln`vire) [i, de ce nu, practicile cotidiene, obiceiurile individuale care ]in de educa]ie, cultur`, nivel socio-cultural [i material. Dintre acestea, cea mai important` pentru corpul fizic [i nu numai, este alimenta]ia. O alimenta]ie bogat` \n fibre vegetale (legume, fructe), f`r` gr`simi animale, far` conservan]i [i coloran]i, un consum ra]ional de carne de pe[te, pui sau vit`, preparate doar prin fierbere sau la gr`tar, un program riguros de alimenta]ie sus]inut`, ore fixe de mas`, accentund asupra calita]ii alimenta]iei [i nu asupra cantit`]ii, iat` cteva reguli care pot promova o s`n`tatea [i o nutri]ie echilibrat`. Din p`cate, lipsa de mijloace materiale, lipsa de timp [i greutatea cu care accept`m s` renun]`m la proastele obiceiuri alimentare, ne arunc` cu timpul \n bra]ele diverselor afec]iuni (boli degenerative specifice procesului de \mb`trnire, cum sunt: bolile cardio-vasculare, diabetul, cancerul, bolile degenerative ale ochiului cum sunt: degenerescen]a macular`, cataracta; deficien]ele imunologice, ateroscleroza cerebral`, maladia Parkinson, scleroza multipl` etc.). Astfel, apare ca unic` solu]ie, deocamdat`, suplimentarea zilnic` a alimenta]iei obi[nuite, cu vitamine [i minerale \n general [i cu antioxidan]i, \n particular. Cu ct \naint`m \n vrst`, cu att mai mari sunt nevoile de micronutrien]i [i antioxidan]i, dar din p`cate, se constat`, odat` cu trecerea timpului, o cre[tere a decalajului dintre nevoile [i consumul de antioxidan]i, minerale [i vitamine. De asemenea, foarte important` este evitarea altor obiceiuri gre[ite, cum ar fi: fumatul [i consumul de alcool. Practicarea unei forme de exerci]iu fizic, f`r` excese dar \n mod regulat (ex: jogging, QI-Kong, mers pe biciclet`, \not, banalul mers pe jos, cam 3-5 km zilnic), constituie o adev`rat` min` de aur pentru persoanele cu vrste cuprinse \ntre 60 [i 85 ani. Corpul este o ma[in`rie care trebuie \ntre]inut` iar exerci]iile fizice sus]inute reprezint` cheia rezolv`rii acestor nevoi zilnice pentru men]inerea unui tonus fizic [i psihic corespunz`tor. De re]inut c` 3-4 [edin]e de exerci]ii fizice pe s`pt`mn`, timp de 30 de minute, pot prelungi via]a cu cel pu]in 15 ani. Practicnd zilnic exerci]ii fizice vom fi mai bine antrena]i [i capabili s` ne control`m stresul. |n caz contrar, stresul poate favoriza (prin afectarea corpului [i min]ii) apari]ia unor boli psihosomatice. |n primul rnd, exerci]iile fizice sus]inute ne \nva]` s` respir`m corespunz`tor, s` ne oxigen`m mai bine creierul, ]eCelulele creierului se pot regenera chiar [i la vrste mai \naintate, \n condi]iile \n care trebuie g`site solu]ii noi de adaptare. De aici [i importan]a de a identifica [i de a avea mereu proiecte noi; practicarea unei activit`]i sus]inute, zilnic, influen]eaz` activitatea mental` [i v` men]ine spiritul activ. Rela]ia dintre corpul fizic [i mintea omeneasc` este mult mai strns` dect s-ar crede, iar hrana Sufletului o constituie Iubirea. Interac]iunea optim`, armonioas`, dintre Spirit, Corpul fizic [i o Minte s`n`toas`, reprezint` cheia de aur a longevit`]ii.
Revenim la principiile unei alimenta]ii s`n`toase, care \nseamn`, pe termen lung, un corp fizic s`n`tos. Acest deziderat presupune eliminarea, pe ct posibil, a acizilor gra[i satura]i, nocivi, care favorizeaz` intensificarea depunerii de colesterol \n artere. Surse de acizi gra[i satura]i sunt gr`simile de origine animal` (\n special carnea de porc [i vi]el, ou`le de ra]`, gsc`, brnzeturile grase, smntna; chiar [i margarina vegetal`, de[i pare inofensiv`, con]ine cteva E-uri care stimuleaz` depunerea de colesterol \n artere). Dimpotriv`, acizii gra[i nesatura]i sunt benefici pentru organismul uman, fiind prezen]i \n migdale, \n uleiul de m`sline, \n avocado; consumnd aceste alimente, ne protej`m mai bine contra bolilor cardio-vasculare. Doi reprezentan]i ai acizilor gra[i polinesatura]i (impropriu denumi]i vitamina F) sunt acidul linoleic (Omega 6) [i acidul linolenic (Omega 3). Principalele surse de Omega 6 sunt uleiul de floarea soarelui, porumb, bostanul, nucile, soia, germenii de gru, [ofranul. Sursele importante de Omega 3 sunt pe[tele oceanic, uleiul de in, uleiul de soia, uleiul de rapi]` mare, nucile [i germenii de gru. Rolul acestor acizi gra[i esen]iali (care de[i nu sunt produ[i [i sintetiza]i de organismul uman, sunt vitali pentru men]inerea st`rii de s`n`tate) este acela de men]inere a colesterolului total la un nivel sangvin sc`zut (factor de protec]ie contra bolilor cardiovasculare). De asemenea, o alimenta]ie s`n`toas`, pe lng` acizii gra[i esen]iali, trebuie s` cuprind` [i multe fructe [i legume, cu un con]inut bogat \n antioxidan]i; de exemplu, recomand`m consumul de struguri, cire[e, citrice, afine, c`p[uni, vinul ro[u [i mustul din struguri ro[ii (cu un con]inut crescut de flavonoizi, care au o puternic` ac]iune antioxidant`). Pepenele galben, morcovii sunt recomandate a fi consumate pentru calit`]ile anticancerigene ale carotenoizilor con]inu]i; de asemenea, usturoiul, ro[iile [i ceapa con]in substan]e antioxidante cu rol deosebit \n prevenirea cancerului [i bolilor cardio-vasculare. Deci, pentru men]inerea unei st`ri optime de s`n`tate la orice vrst`, o alt` regul` de baz` (pe lng` o alimenta]ie s`n`toas`, bogat` \n acizi gra[i esen]iali), o constituie consumul constant de antioxidan]i. |n rndurile ce urmeaz`, vom trece \n revist` o parte dintre sursele cele mai importante de antioxidan]i naturali: Brusturele, P`p`dia, R`d`cina de Lemn Dulce, Armurariu [i nu \n ultimul rnd, Spirulina.

suturile. O mai bun` oxigenare a \ntregului organism \nseamn` un prim pas \n lupta contra stresului [i a bolilor. Al doilea pas este eliminarea activit`]ilor [i surselor cauzatoare de stres. Al treilea pas este medita]ia zilnic`, care v` va ajuta s` v` cunoa[te]i mai bine, s` privi]i mai atent \n interiorul dumneavoastr`, s` g`si]i calea optim` pentru rezolvarea problemelor. Aceast` or` de medita]ie zilnic` v` va umple de energie pozitiv`, v` va deschide ochiul min]ii spre o varietate de lucruri [i fenomene din jurul dvs., pe care \n tumultul stresului cotidian nu ave]i cum s` le observa]i; astfel, ve]i ajunge la o vrst` \naintat` beneficiind de o s`n`tate fizic` [i mental` excelent`. Stimularea min]ii [i a activit`]ii cerebrale constituie o modalitate de men]inere a vigorii chiar [i la vrsta de 80 de ani.

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

E xcesele de var\ [i detoxifierea

ABC-UL LONGEVIT|}II
(Spirulina Platensis)
Spirulina, o minune a naturii, o adev`rat` ofrand` adus` omului [i cunoa[terii umane, este o alg` verde-alb`struie, care se dezvolt` spontan \n apele alcaline calde ale lacurilor de origine vulcanic`. Este cunoscut` \nc` din vremurile

Spirulina

terior se transform` \n celule albe [i ro[ii mature). Spirulina este deci de un mare ajutor, mai ales \n cazul deficitului de vit. B12, care apare la o mare categorie de bolnavi, dar [i \n cazul vegetarianismului absolut. Efectele miraculoase ale Spirulinei, mai ales pe linia detoxifierii organismelor agresionate, a fost demonstrat` \n cazul bolnavilor de cancer, unde anumite polizaharide con]inute \n Spirulin` au contribuit major la repararea materialului genetic afectat de toxine sau radia]ii. |n cazul Spirulinei platensis, a fost demonstrat` [tiin]ific ac]iunea de inhibare a virusului HIV-1. Iat` cum natura pune la dispozi]ia omului un mijloc eficient de lupt` contra cancerului [i complica]iilor, contra sindromului de deficien]` sever` imunologic` \n cazul infec]iei HIV-SIDA, \n bolile de iradiere. Astfel, din multitudinea de produse Hofigal, recomand`m folosirea suplimentelor antioxidante Spirulin`, Se-Spirulin`, Spirulin` cu extract total de c`tin`, C`tinofort.

lor Se-Spirulin` [i Protector Hepatic Forte, cazuri \n care chiar la complica]ii ap`rute \n evolu]ia bolii a fost constatat` o \mbun`t`]ire surprinz`toare a st`rii generale [i o cre[tere conside-

(Sylibum Marianum)
Semin]ele de armurari con]in toat` gama de flavonoide necesare detoxifierii ficatului. Doar armurariul are capacitatea de a cre[te con]inutul de glutation din ficat [i de aceea este recunoscut ca unul dintre cei mai puternici antioxidan]i care al`turi de silimarin` \ndeplinesc rolul de a \ncetini viteza de absorb]ie a substan]elor toxice de c`tre ficat. De asemenea, armurariul stimuleaz` regenerarea celulelor hepatice afectate \n cazul unor boli precum hepatita cronic`, steatoza hepatic`, ciroza hepatic`. Un efect terapeutic uimitor este \nregistrat \n cazul intoxica]iilor cu ciuperci otr`vitoare (Amanita Phaloides). Este indicat mai ales \n tratarea complementar` a hepatitei virale acute [i cronice \n special cu virusul hepatic C (VHC), unde este recomandat` asocierea cu extractul din r`d`cin` de lemn dulce [i seleniu. Iat` o combina]ie ideal` de abordare complementar` a hepatitei cu virus C prin asocierea produserabil` a longevit`]ii acestor bolnavi. |n concluzie, armurariul este unul dintre cei mai eficien]i detoxifian]i ai ficatului.

Armurariul

civiliza]iei Aztece, iar valorile sale nutritive [i curative au f`cut \nconjurul lumii. Con]inutul bogat \n vitamina B12, aminoacizi esen]iali, proteine vegetale cu o mare capacitate de absorb]ie, betacaroten, clorofil`, acid gras (GLA), fitocianin`, vitamina A, confer` Spirulinei calit`]i curative deosebite: stimuleaz` sinteza de globule ro[ii, este un imunomodulator de marc`, stimulnd producerea de macrofage, limfocite B, celulele Killer, stimuleaz` organele r`spunz`toare de func]ia imunitar` (ficatul, splina, m`duva osoas`, timusul, amigdalele, ganglionii limfatici). Spirulina stimuleaz` m`duva osoas` \n producerea de celule Stem (celule imature, care ul-

(Glycyrrhiza Glabra)
Este un foarte bun detoxifiant al ficatului, stimuleaz` glandele suprarenale [i are efecte antiinflamatorii remarcabile. Ac]ionez` eficient la nivelul aparatului respirator, tractului digestiv [i sistemului endocrin. Con]inutul crescut \n glicirizin` [i acid gliciretinic, stimuleaz` sinteza natural` de interferon, de aici [i utilizarea acestei plante \n tratarea deficien]elor imune [i hepatitei virale cu VHB [i VHC. Orice tratament de detoxifiere trebuie s` con]in` pe lng` r`d`cina de lemn dulce [i pe cea de armurariu,

R\d\cina de Lemn Dulce

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

E xcesele de var\ [i detoxifierea


nuri, Fe, Ca, Na, etc. Este un remediu excelent pentru detoxifierea ficatului [i cur`]irea pielii, distruge impurit`]ile din snge [i particip` la detoxifierea rinichilor, fiind un bun diuretic. De asemenea, intervine \n ameliorarea drenajului limfatic. Reechilibreaz` hormonal [i poate fi eficient \n tratarea sindromului prede fibr` vegetal`), p`p`dia contribuie la ameliorarea tranzitului intestinal [i la eliminarea \n mod eficient a toxinelor din organism. Asocierea tincturii de p`p`die cu Armuhep sau Protector hepatic forte, marca Hofigal, poate rezolva nu numai func]ia de detoxifiere a ficatului ci [i \mbun`t`]irea tuturor func]iilor hepatice (stocarea [i metabolizarea glicogenului, reglarea nivelului glicemiei, metabolizarea [i digestia gr`similor, metabolizarea hormonilor). |n acest mod putem interveni [i regla disfunc]iile metabolice [i cele digestive. Stimuleaz` sc`derea ponderal` [i se poate interveni chiar [i \n dezechilibrele emo]ionale (iritabilitate, melancolie, triste]e, depresie etc).

p`p`die [i spirulin`. Revenind la produsele Hofigal, recomand`m Hof.Imun forte, Protector hepatic forte, Se-Spirulin`, Armuhep, Lemn dulce (capsule). R`d`cina de lemn dulce este eficient` [i \n tratarea psoriazisului [i a diverselor eczeme datorit` acidului glicirenic con]inut \n plant`. Dezechilibrele hormonale pot fi rezolvate prin administrarea de r`d`cin` de lemn dulce care scade excesul de testosteron, echilibreaz` estrogenul [i progesteronul din organismul feminin, fiind benefic \n cazul sindromului premenstrual sau al menopauzei. Glicirizina, con]inut` \n r`d`cina de lemn dulce, amplific` efectul antiinflamator al cortizonului \n corp, de unde [i efectul antiinflamator notabil conferit de aceast` plant`. Extractul de lemn dulce este recunoscut pentru calit`]ile sale curative \n cazul ulcerului gastro-intestinal. Este un foarte bun stimulator al cre[terii [i dezvolt`rii celulelor din mucoasa ce c`ptu[e[te stomacul [i intestinul, cre[te secre]ia de mucus cu rol protector asupra mucoasei digestive, amelioreaz` spasmele intestinale, are efect antiacid [i antiulceros semnificative.

menstrual sau a sindromului menopauzal. Este notabil [i efectul hipoglicemiant, fiind utilizat \n tratamentul diabetului. Dintre produsele Hofigal recomand`m folosirea suplimentelor alimentare naturale Menolap [i Depurin.

(Taraxacum Officinalis)
R`d`cina de p`p`die are \n compozi]ie vitamina A, vitamine din complexul B, vitamina C, vitamina D, vitamina K, mineralele: Ca, Mg, K, Mn, Cu, P, Fe, Si. O particularitate important` este con]inutul crescut \n colin` care are un rol important \n prevenirea steatozei hepatice (ficatul gras). Amelioreaz` activitatea secretorie hepatic` [i drenajul hepato-biliar, stimulnd func]ia de detoxifiere hepatic`. P`p`dia, datorit` con]inutului de taraxerol [i taraxasterol, intervine \n echilibrarea hormonal` fiind eficient` \n tratarea [i ameliorarea sindromului premenstrual. De asemenea, datorit` con]inutului de pectin` (un tip

P\p\dia

(Arctium Lappa)
R`d`cina de brusture con]ine mai mul]i compu[i bioactivi printre care inulina, fitosteroli, acid arctic, acizi volatili, tani-

Brusturele

Iat`, doar cteva dintre solu]iile apifitoterapiei pentru men]inerea s`n`ta]ii la orice vrst` [i tr`irea unei vie]i mai bune, mai luminoase, mai lungi. Firma Hofigal ofer` o gam` variat` de solu]ii optime pentru ob]inerea [i \ntre]inerea longevit`]ii vie]ii oamenilor. V` a[tept`m la sediile Hofigal pentru a beneficia de aceste minuni ale naturii, prin tratamente fitoterapeutice.
Dr. Sissea Henri Teodor Medic Fitoterapeut Complex Terapie Natural` Alexandra Breaza, Jud. Prahova

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

E xcesele de var\ [i detoxifierea


Anotimp al extremelor calde [i al concediilor, vara `[i las\ propria amprent\ asupra st\rii noastre de s\n\tate prin anumite particularit\]i. Pe timpul verii, temperatura ridicat\ solicit\ organismul la un efort de adaptare. Adaptarea presupune o `ncercare de r\cire a organismului, avnd drept consecin]e o transpira]ie abundent\, o dilatare a vaselor de snge [i un efort mai mare din partea inimii.
sau, dimpotriv`, nervozitate [i agita]ie. Recomand`rile ce se pot face pentru a evita

Pericole [i remedii pentru cardiaci


La o persoan` s`n`toas`, adaptarea la c`ldura se face cu u[urin]`, prin mecanisme fiziologice. |n cazul persoanelor aflate

Un pericol permanent - deshidratarea


Datorat` pierderii de lichide [i minerale prin transpira]ie, ea este cauza unor dezechilibre electrolitice. Apa joac` un rol vital \n buna func]ionare a organismului nostru; este esen]ial` pentru o circula]ie adecvat` a fluidelor \n corp, pentru desf`[urarea tuturor proceselor metabolice, ct [i pentru men]inerea flexibilit`]ii vaselor de snge. Prin transpira]ie se pierd odat` cu apa [i s`rurile minerale, ceea ce poate genera astenie, apatie, anxietate, depresie

la extreme de vrst` - copiii [i b`trnii -, mecanismele de adaptare sunt fie imature, fie limitate de boli acumulate de-a lungul vie]ii. |n cazul acestora, c`ldurile excesive pot duce la producerea sau agravarea unor boli, \n special cele metabolice [i cardiovasculare. Apar astfel deshidratarea, dezechilibrele ionice, puseele hipertensive, accidentele cerebrale sau infarctele miocardice. Dup` cum era de a[teptat, cardiacii sunt una dintre cele mai expuse categorii de persoane. |n acest anotimp ei se plng de palpita]ii, tahicardie, ame]eli, crize anginoase (dureri puternice \n regiunea inimii, care tind s` migreze \n spate sau de-a lungul bra]ului stng). Cardiacii [i nu numai ar trebuie s` [tie c` \ntre orele 11:00 18:00, e bine s` evite plimb`rile [i expunerea la soare. Cel mai important dezechilibru pe care trebuie s` \l corecteze cardiacii este cel \n electroli]i, \n special cel de potasiu. Deficitul de potasiu poate provoca tulbur`ri de ritm cardiac. Tocmai de aceea, dieta cardiacilor ar trebui s` con]in` \n special salate, legume (tip citrice), fructe, pe[te, iar carnea s` fie preparat` la cuptor sau fiart`. De asemenea, sunt recomandate suplimentele alimentare care con]in magneziu, potasiu, coenzima Q 10 (obligatorie pentru orice cardiac), vitamine (A, C, complex B) precum [i remedii naturale pe baz` de p`ducel, c`tin`, talpa g[tei etc.

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

E xcesele de var\ [i detoxifierea


deshidratarea cuprind: \nlocuirea pierderilor de ap` prin consumarea unor cantit`]i \nsemnate de lichide (3-4 litri zilnic), \nlocuirea apei de la robinet cu ap` mineral`, ceaiuri de plante (urzic`, coada calului etc.) sau sucuri naturale bogate \n vitamine [i minerale, consumarea de alimente s`race \n calorii de tipul legumelor, fructelor, lactatelor sau a pe[telui slab. Sunt utile [i du[urile c`ldu]e sau chiar reci [i, pe ct posibil, evitarea aglomera]iilor [i protejarea capului. Persoanele predispuse la deshidratare sunt copiii mici, persoanele vrstnice, cele care au pietre la rinichi, precum [i cele care petrec mult timp \ntr-un mediu cu aer uscat reciclat. {i crampele musculare sunt tot consecin]a deshidrat`rii [i a exerci]iului fizic exagerat. Hidratarea necorespunz`toare determin` un dezechilibru electrolitic (sodiul, potasiul, calciul, magneziul sunt cel mai frecvent eliminate prin transpira]ie excesiv`), care poate cauza acidoz` lactic` (cu crampe [i chiar febr` muscular`). {i \n cazul sportivilor, reechilibrarea hidroelectrolitic` este foarte important` pe tot parcursul verii. Pentru hidratarea organismului nu toate b`uturile sunt benefice. Trebuie evitat consumul de sucuri acidulate, cafea, b`uturi alcoolice. De[i potolesc setea pe moment, sucurile acidulate nu ar trebui \n nici un caz s` \nlocuiasc` apa plat` sau mineral` pe timpul verii. Ele nu numai c` pot agrava un diabet latent dar, datorit` acidului fosforic (prezent \n majoritatea), agraveaz` osteoporoza [i afec]iunile digestive. legume proaspete, acest gen de alimenta]ie (specific` mai degrab` Cr`ciunului) parc` nu se prea \nscrie \n armonia natural` universal`. Dac` totu[i p`c`tuim, ar fi bine s` \ncerc`m s` ajut`m organismul cu suplimente cu rol digestiv (concentrate enzimatice), cu protectoare hepatice, cu plante depurative (cum ar fi p`p`dia, brusturele, urzica, momordica etc).

Aportul alimentar neadecvat


O alt` categorie de dezechilibre frecvente pe timpul verii sunt cele legate de aportul alimentar inadecvat. Consumul exagerat de \nghe]at`, b`uturi carbogazoase dulci, pr`jituri, produse de patiserie ne alimenteaz` cu zah`r rafinat, gr`simi animale, amidon etc. Pe de alt` parte, sezonul vacan]elor aduce cu sine a[a-numitele ie[iri la iarb` verde, care \n tradi]ia romneasc` recent` se asociaz` aproape ritualic cu gr`tarele doldora de mititei, fripturi, crna]i [i inevitabilii cartofi pr`ji]i. Ori, \ntr-un anotimp care abund` \n fructe [i

R`celile de var` (viroze respiratorii) sunt o alt` problem` care trebuie luat` \n considerare. Lipsa de hidratare [i expunerea la varia]ii de temperatur` sl`besc sistemul imunitar, cu cre[terea riscului de apari]ie a bolilor infec]ioase [i parazitare. Pe de alt` parte, c`ldura [i umezeala excesiv` pot favoriza apari]ia infec]iilor micotice. Cele mai frecvente sunt onicomicozele (infec]ia fungic` a unghiilor), \ntlnite mai ales la persoanele cu un sistem imunitar deja sl`bit (diabetici, persoane cu boli sau infec]ii cronice, persoane aflate sub tratament imunosupresor etc). |nc`l]`mintea nepotrivit`, care favorizeaz` umezeala, precum [i igiena precar`, predispun la apari]ia acestor infec]ii. |n concluzie, se recomand` [i o \nt`rire a imunit`]ii cu echinacea, propolis, antioxidan]i, vitamina C [i bioflavonoizi, mai ales la copii, sportivi, bolnavi cronici [i la cei care folosesc aerul condi]ionat. Dr. Cristina COSTESCU Dr. Alexandru COSTESCU - Complex medical HOFIMED

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

M etode de diagnostic [i tratament

TERMOGRAFIA CLINIC| METOD| DE DIAGNOSTIC FUNC}IONAL


Termografia este o metod\ de diagnostic func]ional relativ nou\, ap\rut\ pe la mijlocul secolului XX. Termografia sau termoviziunea este o metod\ de diagnostic neinvaziv\, nenociv\ [i nedureroas\, a peste 150 de boli [i poate fi utilizat\ absolut f\r\ nici o limit\ de: vrst\, sex, stare fiziologic\ sau patologic\, la toate categoriile de pacien]i.
cu excep]ia factorilor externi, de circula]ia periferic` din ]esutul cutanat, intensitatea proceselor metabolice din piele (\n special a celor exoterme), de termoconductibilitatea pielii [i ]esuturilor adiacente [i influen]a (termic`) asupra lor a structurilor anatomice, a organelor interne. Ac]iunea termic` este de asemenea determinat` de circula]ia sangvin` [i de intensitatea proceselor metabolice din structurile anatomice [i organele interne. De exemplu, zonele corporale unde este prezent un proces inflamator acut, \nso]it de intensificarea circula]iei periferice vor ap`rea \n imagine \n paleta de culori galbenportocaliu-ro[u. Procesele degenerative cronice \nso]ite de sclerozarea ]esuturilor [i diminuarea circula]iei periferice apar \n imagine \n paleta de culori albastru-mov. Termograful este destul de sensibil [i permite s` depistarea zonelor corporale cu o diferen]` de temperatur` de 0,01-0,05 grade.

Principiile de baz\ ale diagnosticului termografic


Examenul termografic se face cu ajutorul unei camere foto speciale care capteaz` emisia de c`ldur` (a razelor infraro[ii) de pe suprafa]a corpului uman. Imaginea ob]inut` este transmis` pe monitorul calculatorului. Medicul, cunoscnd algoritmii de diagnostic cite[te imaginile ob]inute [i pune un diagnostic prezumtiv. |n mod normal temperatura este repartizat` uniform pe toat` suprafa]a corpului, cu unele excep]ii de care medicul ]ine cont. |n imaginea termografic` zonele corporale cu temperatur` normal` [i uniform` apar \n nuan]e de verde Temperatura de la suprafa]a corpului este determinat`,

10

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

M etode de diagnostic [i tratament


Domenii ale medicinei unde poate fi folosit\ termografia
1 Diagnosticul primar al afec]iunilor care au la baz` mecanismul inflamator \n tulburarea func]iei unor organe [i ]esuturi. 2 Diagnosticul diferen]ial al afec]iunilor cu caracter inflamator fa]` de cele degenerative. 3 Diagnosticul diferen]ial al sindromului dureros. 4 Monitorizarea tratamentului. 5 Diagnosticul unor st`ri de urgen]`. 6 Diagnosticul unor st`ri patologice ascunse [i nemanifestate clinic \n medicina preventiv`. 7 Screening diagnostic.

Fig 1

Fig 2

|n Fig.1 este imaginea termografic` a coapsei piciorului drept a unui pacient diagnosticat cu boal` varicoas`. |n Fig.2 este imaginea termografic` a labelor picioarelor unui pacient diagnosticat cu arteriopatie. |n imagine se vede clar diferen]a de culori la picioare. Laba piciorului drept este mai rece cu 4,70C, fapt care vorbe[te despre un grad avansat al bolii. Afec]iuni ale aparatului respirator: rinite, sinuzite, amigdalite, laringite, traheite, bron[ite, afec]iuni ale pl`mnilor etc. Afec]iuni al sistemului endocrin: Termografia este extrem de util` \n diagnosticul afec]iunilor glandei tiroide, a diabetului zaharat.

Afec]iuni ce pot fi diagnosticate cu ajutorul termografiei


|n prezent exist` criterii clare de diagnostic a peste 150 de afec]iuni a organelor interne.
Afec]iuni ale aparatului digestiv: afec]iuni ale esofagului, afec]iuni ale stomacului [i duodenului, ale c`ilor biliare [i vezicii biliare, ale ficatului [i pancreasului, ale intestinului gros. Afec]iuni cardiovasculare: distonii neurovegetative, hipertensiune arterial`, cardiopatie ischemic`, tulbur`ri ale circula]iei periferice arteriale [i venoase.

Fig 3

Fig 4

Fig. 3: Hipotermie omogen` \n proiec]ia lobului drept al glandei tiroide, \n cazul hipofunc]iei glandei tiroide Fig 4: Multiple zone hiperteme \n proiec]ia glandei tiroide la o pacient` cu hiperfunc]ie a glandei tiroide.

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

11

M etode de diagnostic [i tratament


Afec]iuni ale sistemului genital feminin: afec]iuni ale ovarelor [i uterului. Trebuie semnalat` importan]a extrem de mare a termografiei \n diagnosticul precoce [i diagnosticul diferen]iat al patologiei glandei mamare.

Fig 5

Fig 6

Fig. 5: Imagine termografic` normal` a glandelor mamare. Fig. 6: Zon` hipoterm` omogen` \n cadranul superior extern \n cazul mastopatiei fibrochistice. Afec]iuni ale aparatului genital masculin: Afec]iuni ale prostatei [i testiculelor. Afec]iuni ale sistemului nervos central [i periferic: Exist` semne termografice clare pentru diagnosticul precoce al unor afec]iuni ale sistemului nervos central [i periferic, cum ar fi st`rile de astenie cerebral`, sindrom de oboseal` cronic`, ateroscleroz` cerebral`, hipertensiune cerebral`, afec]iuni ale nervilor periferici etc. Afec]iuni ale aparatului locomotor: Afec]iuni ale coloanei vertebrale (tulbur`ri de static` a coloanei vertebrale, spondiloze, discopatii, hernii ale discului intervertebral), afec]iuni ale articula]iilor.

Fig 7

Fig 8

Fig. 7 Hipertermie pe traiectul coloanei vertebrale \n scolioz`, \nso]it` de discopatie lombar`. Fig. 8 Imagine termografic` specific` unei spondiloze cervicale \nso]ite de un sindrom dureros al um`rului stng. Termografia poate fi util` \n diagnosticarea precoce a st`rilor de imunodeficien]` secundar` care sunt \ntlnite frecvent \n ziua de azi drept consecin]` a stilului modern de via]`, a polu`rii mediului \nconjur`tor [i altor factori nefavorabili. Semnele termografice ale deficitului imunitar secundar apar sub forma unei zone de hipotermie la nivelul sternului - proiec]ia timusului (Fig. 9) [i o zon` hipoterm` pe partea intern` a labei piciorului, la nivelul degetului mare (Fig. 10). Prezen]a celei de-a doua zone hipoterme se explic` prin faptul c` aceasta corespunde cu

traiectul meridianului Splin`-Pancreas (conform Medicinii tradi]ionale chineze) meridian responsabil pentru men]inerea homeostaziei organismului. Studiile clinice confirm` cu o precizie de 100% diagnosticul termografic de deficit imunitar secundar, cu confirmarea datelor de laborator.

Fig 9

Fig 10

12

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

M etode de diagnostic [i tratament


Termografia nu este o metod` nociv`, invaziv` [i dureroas` pentru pacient. Termografia are un grad ridicat de precizie la stabilirea diagnosticului. Termografia poate fi folosit` f`r` nici o restric]ie, la orice categorie de pacien]i, f`r` limit` de vrst` (de la nou n`scu]i pn` la vrstnici), sex, stare fiziologic` (sarcin`, al`ptare). Termografie este o metod` simpl` [i eficient` care permite investigarea unui num`r mare de pacien]i \ntr-un timp scurt.

Precau]iile pe care trebuie s` le respecte pacientul \naintea unui examen termografic


Pentru realizarea unei termograme obiective [i calitative pacientul trebuie s` ]in` cont de urm`toarele precau]ii: 1. Evitarea consumului de alcool sau droguri cu 3 zile \nainte de examinare. 2. Evitarea, dac` este posibil, a consumului de medicamente vasoactive, psihotrope (tranchilizante, antidepresive, neuroleptice), hormoni. 3. Ab]inerea de la mncare cu 2 ore \nainte de examinare. 4. Evitarea cu 24 de ore \nainte de examinare a procedurilor fizioterapeutice, masajului, masajului energetic, reflexoterapiei. 5. Evitarea cu 24 de ore \nainte de examinare a utiliz`rii produselor cosmetice (creme, deodorante, parfumuri etc). 6. Evitarea expunerii \ndelungate la soare sau alte surse de raze ultraviolete sau infraro[ii. 7. St`rile febrile cu t0 mai mare de 37,5 grade denatureaz` imaginea termografic`. 8. Pentru examenul termografic al glandei mamare perioada optim` este a 1015 zi de la \nceputul ciclului menstrual. 9. }esutul adipos excesiv [i obezitatea sunt cele mai mari obstacole \n efectuarea unei imagini termografice obiective. Dac` pe un segment al corpului grosimea pliului pielii este mai mare de 4 cm imaginea termografic` nu va fi concludent`. 10. La examenul termografic pacientul trebuie s` se prezinte f`r` bijuterii asupra sa. Dr. Victor }`ran Medic medicin` general` Complex medical HOFIMED

~n primul rnd trebuie men]ionat faptul c\ termografia, ca mijloc de investiga]ie, face parte din arsenalul medicinii preventive. Este cunoscut\ de toat\ lumea vechea sintagm\ Este mai u[or s\ previi boa-

la dect s\ o tratezi. Termografia ne permite s\ diagnostic\m mai multe boli `ntr-o faz\ incipient\, atunci cnd `nc\ este posibil\ stoparea evolu]iei lor prin metode simple.

Avantajele termografiei fa]\ de alte metode de investiga]ie


August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

13

M etode de diagnostic [i tratament

ELECTROSCANOGRAMA (DDFAO)
(ELECTROSOMATOGRAMA sau TOMOGRAFIA DE IMPEDAN}|)

Electrosomatograma este o metod\ nou\ de investigare global\ a s\n\t\]ii, care permite aprecierea gradului de func]ionare a fiec\rui organ [i func]ie intern\ prin evaluarea nivelului de conductivitate bioelectric\ a corpului uman. Aparatul se bazeaz\ pe culegerea unor semnale electrice cu ajutorul a 6 electrozi (doi plasa]i la frunte, doi la mini [i doi la picioare). F\cnd toate combina]iile posibile `ntre electrozi, se ob]in 22 de valori la o m\sur\toare (dup\ cum se observ\ `n imaginea

de mai jos) [i se fac 4 m\sur\tori pentru fiecare pacient. Electroscanograma (m\sur\tori fizice)

14

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

M etode de diagnostic [i tratament


~nregistrarea datelor pe calculator necesit\ un timp de aproximativ 3 minute. Programul proceseaz\ apoi toate aceste date ob]inute [i le transform\ `n imagini (a se vedea mai jos) [i liste de valori. Valorile rezultate sunt comparate cu cele ob]inute la persoane s\n\toase de aceea[i vrst\, sex, constitu]ie fizic\ etc. ~ntre 20 [i +20 parametrii m\sura]i sunt normali; tot ce iese din aceste limite se consider\ patologic, semnificnd fie o boal\ acut\, fie una cronic\ (sau risc de boal\). M\sur\torile efectuate vizeaz\ att organele interne, ct [i aparatul osteo-articular, sistemul limfatic [i ganglionar, starea general\ de imunitate a organismului.
Electroscanograma Organelor Electroscanograma Vertebral\

Electroscanograma este unul dintre pu]inele sisteme de investiga]ii medicale care poate `nregistra activitatea biofizic\ a organismului [i `n acest fel poate vizualiza capacitatea de reglare homeostazic\ `n rela]ie cu reac]iile biochimice (gradul de stress, func]ionarea sistemului neurovegetativ, pH-ul extra [i intracelular, importan]a consumului de oxigen, `nc\rcarea cu radicali liberi, gradul de func]ionare a sistemelor redox etc.).
Examinarea `[i propune s\ formuleze diagnostice de medicin\ predictiv\, oferind posibilitatea anticip\rii eventualelor riscuri de boal\ prin determin\ri func]ionale, precum [i urm\rirea afec]iunilor existente `n timpul [i dup\ `ncetarea tratamentului. Dr. Alexandru COSTESCU Dr. Cristina COSTESCU
Complex medical HOFIMED

Electroscanograma Neurovegetativ\

~n final, aparatul face [i o ierarhizare a riscurilor de boal\ existente sau probabile, pe baza c\reia pacientul prime[te o schem\ de tratament adecvat\, cu produse naturale ([i alopate, atunci cnd este cazul), sau este `ndrumat pentru o aprofundare a diagnosticului `ntr-o clinic\ de specialitate.

Analiza riscurilor
August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

15

D in miracolele naturii

UN PANACEU TERAPEUTIC CUNOSCUT ~NC| DIN ANTICHITATE


ubarbust peren cultivat ca plant` medicinal`, aromatic`, ornamental`, uneori s`lb`ticit`, salvia se mai nume[te cilvie, iarba Sf. Ion, jai, jaie, jale de gr`din`, jale[ bun, jale[ de gr`din`, jalie, jalnica, jele, jele[, joaie, joaie de gr`din`, salbie, salvie de gr`din`, s`lvie, s`lvie de gr`din`, s`lghie, selvie, silvie, [alet, [alie, [alvir. Este cunoscut` [i folosit` ca plant` medicinal` \nc` din antichitate, de c`tre greci, romani [i daci. Era considerat` panaceu universal. Dacii o numeau Sallbia, (salbie). Romanii \i apreciau foarte mult \nsu[irile terapeutice. Medicul grec Galenos (secolul al II-lea d. Hr.) \i eviden]iaz` \nsu[irile diuretice, tonice [i hemostatice. |ncepnd cu secolul XVI se cunoa[te utilizarea terapeutic` a uleiului ob]inut din aceast` plant`. Ast`zi se utilizeaz` \n tratamentul afec]iunilor inflamatorii ale din]ilor, \n laringite [i faringite, ca remediu \mpotriva hemoroizilor, gripei, anginei, bron[itei, pneumoniei, \n dispepsii, afec]iuni cronice ale c`ilor biliare, litiazei biliare etc. Pe alocuri planta este folosit` drept condiment \n alimenta]ie. Are importan]` \n industria parfumurilor. Se cultiv` \n Spania, Fran]a, Italia, Iugoslavia, Grecia, \n toate ]`rile Europei Centrale, \n Anglia, S.U.A. etc. |n Romnia este mai r`spndit` \n zonele sudice [i \n vest. Este o specie termofit`, heliofit`, moderat hidrofit`, calcicol`, xeromezofit`. Are cerin]e ridicate fa]` de c`ldur`. Prefer` sta]iunile unde media izotermelor anuale este mai mare de 10,50C. Plantele r`sar la temperatura de 100C. Rezist` la temperaturi sc`zute, chiar [i atunci cnd este acoperit` cu z`pad`. Temperaturile ridicate din timpul verii favorizeaz` acumularea uleiului volatil. La temperatura de 180C, acumularea uleiului volatil \n plant` este mai mare dect la 12-150C. Manifest` cerin]e mari fa]` de lumin`. Are cerin]e moderate fa]` de umiditate. Necesarul de ap` [i-l procur` din adncime prin sistemul s`u radicular profund. La 60% din ca-

SALVIA
S

pacitatea pentru ap` a cmpului, umiditatea stimuleaz` acumularea uleiului volatil, iar sc`derea acesteia sub optim, determin` reducerea con]inutului \n ulei volatil. Vegeteaz` bine pe cernoziomuri, soluri profunde, fertile, bogate \n calciu. Nu suport` solurile grele, argiloase. Nu suport` solurile cu exces de umiditate. FITOTERAPIE. Frunzele plantei au utiliz`ri terapeutice \n medicina uman` [i veterinar`, cult` [i tradi]ional`. Principiile active au ac]iune coleretic`, carminativ`, antiseptic`, antispastic`, astringent`, anti-sudoral` antigalactogog`, u[or hipoglicemiant`, cicatrizant`. Stimuleaz` secre]ia bilei de c`tre celulele hepatice; favorizeaz` eliminarea gazelor din intestine; particip` activ la distrugerea microorganismelor; diminueaz` sau \nl`tur` spasmele mu[chilor netezi; are ac]iune hemostatic` local` prin precipitarea proteinelor; contract` capilarele [i diminueaz` secre]iile; diminueaz` transpira]ia; diminueaz` inflama]iile; limiteaz` procesul de secre]ie lactat`; scade u[or tensiunea arterial`; favorizeaz` procesul de epitelizare [i vindecare a r`nilor. Este folosit` intern \n afec]iuni cronice ale c`ilor biliare, pentru oprirea transpira]iei nocturne la cei bolnavi de tuberculoz`, \n inflama]ii gastrointestinale urmate de ba-lon`ri, \n bolile de ficat, pentru a m`ri secre]ia de bil`, \n menstrua]ii neregulate, diabet, circula]ia defectuoas` a sngelui, bron[ite cronice, dischinezii, varice, nervozitate, reumatism, vaginit` atrofic`, mic[orarea secre]iei de lapte la femeile care al`pteaz`. Extern este folosit` \n abcese dentare [i amigdalit`, gingivite sngernde, afte bucale.

MEDICIN| UMAN|. Uz intern. 1. Pentru tratarea afec]iunilor vasculare: infuzie, dintr-o linguri]` frunze uscate m`run]ite (pulbere) la 100 ml ap` clocotit`. Se las` acoperit` 15-20 minute. Se strecoar`. Se bea \n cursul unei zile. 2. Pentru tratarea balon`rilor abdominale (meteorism), \n menstre neregulate (dismenoree), diabet zaharat, nervozitate (sedativ nervos): infuzie, dintr-o linguri]` frunze uscate m`run]ite (pulbere)

16

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

D in miracolele naturii
minute. Se strecoar`. Se bea treptat \n cursul unei zile. 5. Pentru combaterea sudora]iei excesive: infuzie, din dou` linguri]e frunze uscate m`run]ite, peste care se toarn` o can` (250 ml) cu ap` clocotit`. Se las` acoperit` 30 minute. Se strecoar`. Se bea rece, treptat, \n cursul unei zile. 6. Pentru tratarea astenici nervoase, surmenajului psihic, surmenajului intelectual, pentru stimularea func]iei sexuale (afrodiziac): vin cu jale[, din 80 g frunze uscate la un litru de vin ro[u tn`r. Se las` la macerat 10 zile, agitndu-se zilnic sticla. Se strecoar`. Se p`streaz` \n sticle astupate cu dop. Se iau 1-3 linguri, dup` mese. 7. Pentru tratarea bron[itelor cronice, balon`rilor abdominale, \n diabet zaharat, varice, vaginit` atrofic`, dischinezie biliar`, reumatism: infuzie, dintr-o linguri]` frunze uscate m`run]ite (pulbere), peste care se toarn` 100 ml ap` clocotit`. Se las` acoperit` 10-15 minute. Se strecoar`. Se bea con]inutul a dou` c`ni pe zi. 8. Pentru reglarea fluxului menstrual, refacerea uterului infantil, favorizarea concep]iei (fecunda]iei) [i purtarea sarcinii: supozitoare, cu extract hidroalcoolic din frunze. Uz extern. 1. Pentru tratarea gingivitei, abceselor dentare, \n aftoz` bucal`, amigdalit`, faringit`: infuzie, din dou` linguri]e frunze uscate m`run]ite, peste care se toarn` 100 ml ap` clocotit`. Se las` acoperit` 15-20 minute. Se strecoar`. Se face gargar` pentru laringite, amigdalite. Apoi se arunc`, se cl`te[te foarte bine gura cu infuzie. 2. Pentru tratarea r`nilor, r`nilor purulente, ulcera]iilor: infuzie, din trei linguri frunze uscate m`run]ite, peste care se toarn` o can` (250 ml) cu ap` clocotit`. Se las` acoperit` 15-20 de minute. Se strecoar`. Se fac b`i locale. 3. Pentru tratarea r`nilor [i contuziilor: alifie, preparat` din 30 g extract plant`, 250 g untur` proasp`t`, 45 g cear` albine. Se unge zona afectat`. Contraindica]ii: mamele care al`pteaz` nu trebuie s` fac` tratament intern cu infuzia acestei plante, deoarece le mic[oreaz` secre]ia de lapte. Frunzele plantei intr` \n componen]a ceaiurilor recomandate \n sindroame dispeptice (anaciditate, hipoaciditate), enterocolite, hemoroizi, leucoree, bron[it`, grip`, guturai, laringite, traheite, pentru oprirea secre]iei de lapte [i ca stomahice. MEDICIN| VETERINAR|. 1. Pentru tratarea bron[itei, faringitei, enterocolitelor, meteoriza]iei (balon`ri) [i \n]`rcarea vacilor pentru repaus mamar: infuzie, din 5 g frunze uscate [i m`run]ite peste care se toarn` 100 ml ap` clocotit`. Se las` acoperit` 30 minute. Se strecoar`. Se administreaz` prin breuvaj bucal (se toarn` pe gt). Dozele de tratament: animale mari (cabaline, bovine), 30-60-80 g; animale mijlocii (ovine, caprine, porcine), 5-10-15 g; animale mici (pisici, cini), 3-5 g. 2. Empiric, pentru tratarea febrei aftoase: decoct, din frunze uscate. Se spal` animalul \n gur` [i pe picioare. 3. Empiric, pentru tratarea mu[c`turilor de animale s`lbatice [i mai ales de nev`stuic`: decoct, din frunze uscate. Se spal` plaga mu[cat`. 4. Empiric, pentru tratarea ros`turilor de jug, de hamuri, loviturilor: decoct concentrat, din frunze uscate. Se spal` de mai multe ori locurile afectate. COSMETIC|. 1. Pentru \ngrijirea tenurilor grase, seboreice: infuzie, dintr-o lingur` frunze uscate m`run]ite peste care se toarn` 100 ml ap` clocotit`. Se las` acoperit` 15-20 minute. Se strecoar`. Se aplic` comprese pe ten, apoi se spal` fa]a tot cu infuzie, folosind un tampon de vat`. 2. Pentru \ngrijirea p`rului, \mpiedicarea c`derii [i \nt`rirea r`d`cinii lui: a) tinctur`, din frunze uscate, \n propor]ie de 1/10 alcool de 60-700. Se las` la macerat 10-15 zile. |n acest timp sticla se agit` de 2-3 ori pe zi. Se strecoar`. Se p`streaz` \n sticle \nchise la culoare [i astupate cu dop. Se fac frec]ii pe pielea capului; b) infuzie, din 5% frunze \n ap` clocotit`. Se fac frec]ii [i se aplic` comprese. UTILIZ|RI CASNICE. Alimenta]ie. |n unele ]`ri, frunzele plantei se folosesc drept condiment \n preparatele culinare. APICULTUR|. Specie melifer`. Florile furnizeaz` albinelor, \n tot cursul zilei, culesuri de nectar [i polen. Cantitatea de nectar, 0,3-1,5 mg floare, cu o concentra]ie de 47-60% zah`r. Produc]ia de miere, 200-100 kg/ha, \n condi]ii excep]ionale 600 kg/ha. Pondere economico-apicol` mijlocie. SPA}II DENDROFLORICOLE. Planta se cultiv` prin parcuri [i gr`dini publice. Este folosit` pentru ronduri, rabate, covoare unicolore, borduri, pete de culoare, ghivece \n balcoane etc. Foarte decorativ` prin frunze [i flori, \nmul]ire prin semin]e [i divizare, prim`vara. Farm. Gabriela Vl`sceanu
Prvu C-tin, Enciclopedia plantelor, vol. IV, Ed. Tehnic`, 2004, Bucure[ti

la o can` (250 ml) cu ap` clocotit`. Se las` acoperit` 15-20 minute. Se strecoar`. Se bea con]inutul a 2-3 c`ni pe zi. 3. Pentru tratarea astmului bron[ic: infuzie, din dou` linguri]e frunze m`run]ite, o lingur` mu[e]el, o linguri]` coada [oricelului la 100 ml ap` clocotit`. Se bea con]inutul a dou` c`ni pe zi. 4. Pentru tratarea dischineziei biliare: infuzie, dintr-o linguri]` frunze uscate m`run]ite, peste care se toarn` o can` (250 ml) cu ap` clocotit`. Se las` acoperit` 15-20

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

17

N out\]i terapeutice

Spirulina cu extrac energizant, vitaminizant, r

Spirulina, denumit\ [tiin]ific Spirulin\ Platensis, o alg\ albastr\ ap\rut\ la interferen]a regnului vegetal [i animal, [i C\tina alb\, Hippophae rhamnoides, un arbust spinos cu frunze argintii [i fructe ro[ii, sunt cunoscute [i apreciate ca plante d\t\toare de via]\. Benefiiciile curative ale acestora fac, de peste un deceniu, obiectul unor importante studii [i cercet\ri efectuate de c\tre speciali[tii firmei Hofigal. Aici, att Spirulina ct [i C\tina se ob]in prin culturi proprii, iar prin tehnologii ecologice (organice) ele sunt valorificate `ntr-o gam\ variat\ de produse fitoterapeutice [i cosmetice.
18

Modalitatea optim\ de atenuare a efectelor efortului fizic [i intelectual


Existen]a unui marketing modern [i eficient, cunoa[terea nout`]ilor legate de compozi]ia spirulinei [i a c`tinei, ca plant` \ntreag` (fruct, frunze, semin]e, scoar]`), cercet`ri proprii cu privire la dezvoltarea unor culturi de plante cu con]inut ridicat \n compu[i biologic activi, ct [i observa]iile efectuate de medicii de consiliere fitoterapeutic` Hofigal, care urm`resc efectele, au condus la realizarea unui nou produs marca Hofigal: SPIRULINA CU EX TRACT TOTAL DE C~TIN~. Un supliment alimentar complex, ecologic, care intervine \n echilibrarea principalelor func]ii metabolice [i imunologice ale organismului. El reprezint` modalitatea optim` de completare [i normalizare a dietelor dezechilibrate, fie prin

aport exagerat de lipide, fie prin caren]e de proteine, vitamine, enzime [i microelemente. Caracterizat prin pronun]ate propriet`]i antioxidante [i de captare a excesului de radicali liberi nocivi organismului, produsul este utilizat prin excelen]` de sportivi, \ndeosebi de sportivii de performan]` [i \n sporturile cu consum energetic ridicat. De asemenea, este recomandat persoanelor care exercit` profesii asociate cu efort fizic [i intelectual, care lucreaza \n medii toxice, sau condi]ii climatice neprielnice, adolescen]ilor, persoanelor de vrsta a treia, celor care prezint` tulbur`ri de malabsor]ie, care fumeaz` sau consum` b`uturi alcoolice \n exces.

Un con]inut ridicat de proteine [i vitamine


Propriet`]ile, nutritive, energizante, vitaminizante, revitalizante, revigorante, ale produsului Spirulina cu extract total de c`tin` se datoreaz` compozi]iei

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

N out\]i terapeutice

act total de c\tin\ , revitalizant, revigorant


de excep]ie a acestor plante, care con]in f`r` exagerare, pe lng` nutrien]i importan]i cunoscu]i (proteine, vitamine, hidro [i liposolubil, microelemente variate) \ntreaga palet` de antioxidan]i discuta]i \n ultimii ani \n literatura de specialitate: acizi polifenolcarboxilici, flavone, carotenoizi, acizi gra[i polinesatura]i de tip 3, 6, ficocianine, deriva]i antocianidinici, taninuri, catehine, epicatehine [i enzime redox cu structur` metaloproteic` de tip superoxiddismutaza. Toate sunt prezervate prin tehnologiile eficiente [i ecologice elaborate la HOFIGAL S.A. Utiliza]i preventiv, dar [i ca adjuvan]i \n tratamentul unor boli grave [i actuale, cum sunt: cancerul [i bolile degenerative ale batrne]ii, compu[ii cu propriet`]i de captare a radicalilor liberi existen]i \n spirulin` [i c`tin` sunt studia]i din punct de vedere farmacologic. Men]ion`m cteva din recentele date oferite de literatura de specialitate pentru ace[ti antioxidan]i. Ficocianinele, pigmen]i alba[tri cu structur` pirolic`, caracteristici spirulinei, sunt acceptori ai radicalilor liberi hidroxilici, peroxidici [i peroxinitrici, [i prezint` ac]iune antiinflamatorie dovedit` \n vivo, prin urm`rirea nivelului prostaglandinelor PGE2, a fosfolipazei A2 [i \n vitro, prin studiul inhibi]iei ciclooxigenazei (COX2). Ficocianinele au propriet`]i antialergice, inhibnd eliberarea histaminei. {oarecii intoxica]i cu CCl4 [i trata]i cu ficocianin` au prezentat, curnd dup` administrare, valori normale ale transaminazei serice, citocromului 4 [i glucofosfatazei, dovedind c` aceasta protejeaz` enzimele hepatice. Unele lucr`ri men]ioneaz` activitatea de inhibare a prolifer`rii celulelor canceroase de c`tre ficocianine, recomandnd utilizarea spirulinei \n prevenirea cancerului. Cercet`ri recente au condus la izolarea din spirulin` a trei polizaharide cu greutate molecular` mare [i structur` complex`, care prezint` pronun]at` activitate antiviral`, imunomodulatoare [i hipoglicemiant`. Au fost analiza]i recent chiar [i componen]ii volatili ai spirulinei, tetradecanul [i heptadecanul, ca avnd ac]iune antimicrobian` {i \n domeniul c`tinei exist` multe nout`]i. Dac` \n urm` cu c]iva ani accentul se punea pe uleiul gras ob]inut din fructul da c`tin`, acum cercet`rile farmacologice s-au extins asupra sucului ob]inut din fructe, asupra semin]elor, frunzelor [i scoar]ei acestui arbust. Numeroase brevete propun procedee de izolare a unor enzime antioxidante tip SOD din sucul de c`tin`, alte lucr`ri insist` asupra activit`]ii antiischemice a flavonelor din frunzele de c`tin`, a procianidinelor, deriva]ilor catehinici [i epicatehinici din semin]e [i scoar]`, utiliza]i \n tratamentul cancerului [i \n diabet. protec]ie hepatic` [i depurativ. \n boli cardiovasculare (cardiopatie ischemic`, hipertensiune arterial`). diabet zaharat de tip II, obezitate [i insuficien]` cardiovascular`. distonie neurovegetativ`, suprasolicitare nervoas`, efort intelectual sus]inut. |mbun`t`]irea performan]elor sportive prin aport energetic [i de nutri]ie (Ca, Mg, K rapid asimilabile). \n profilaxia bolilor maligne [i \n radioprotec]ie. Nu sunt semnalate contraindica]ii. Produsul con]ine 500 mg spirulin` biomas` [i 354 mg extract cocentrat total de c`tin`, excipient pn` la 950mg. Se administreaz` \n mod obi[nuit, la adul]i cte 2 comprimate de 3x/zi, cu 30 minute \nainte de mas`. Pentru sportivi se recomand` cte 2 comprimate \naintea meselor, de 4-5 x/zi, iar \n timpul antrenamentelor doza se poate dubla. Copiii peste 3 ani pot lua 1 comprimat de 3x/zi \nainte de mas`. Este prezentat \n cutii pliante con]innd 4 blistere a c\te 10 comprimate/blister. Se p`strez` la temperaturi de 15-250C, ferit de umiditate, c`ldur` [i lumin`. Farm. Ivonne Cre]u

Un larg spectru fitoterapeutic


Pe baza acestor cunostin]e documentate [i unele, chiar verificate \n cadrul firmei Hofigal, prospectul noului produs Spirulina cu extract total de c`tin` \l recomand` \ndeosebi: SPORTIVILOR DE PERFORMAN}~ SAU SPORTURILOR CU CONSUM ENERGETIC RIDICAT, B~TR NI LOR, ADOLESCEN}ILOR, CELOR CE CON SUM~ B~UTURI ALCOOLICE SAU FU MEA Z~ EXCESIV. Produsul este de asemenea util: persoanelor cu afec]iuni digestive (gastrite, afec]iuni hepatobiliare, hepatit` cronic`, ciroz` hepatic`) avnd rol de

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

19

S tudiu de caz

OBSERVA}II CLINICE PRIVIND APLICABILITATEA PRODUSULUI REDUCOL ~N TRATAMENTUL ADJUVANT AL UNOR CAZURI DE DISLIPIDEMII
Firma Hofigal a ini]iat un studiu de caz privind aplicabilitatea produsului Reducol supliment alimentar asociat medica]iei consacrate, cu statine sau fibra]i. Rezultatele acestui studiu, efectuat prin colaborarea dintre Sec]ia de Cardiologie a Spitalului N.Malaxa [i Cabinetul de consiliere fitoterapic\ al firmei Hofigal, sunt prezentate [i comentate `n aceast\ lucrare.
Datele privitoare la parametrii metabolici urm`ri]i au fost centralizate [i analizate prin metode statistice la momentul ini]ial (t=0) [i final (t=f).

Material [i metod\
A. Lotul de pacien]i
Au fost inclu[i \n acest studiu 21 de pacien]i dintre care 13 femei [i 8 b`rba]i, cu vrste cuprinse \ntre 30 ani [i 76 ani. Ace[tia erau cunoscu]i cu dislipidemii [i aveau documenta]ie medical` la prezentarea la Sec]ia de Cardiologie a Spitalului N.Malaxa: examen clinic, investiga]ii de laborator, electrocardiogram`, examen radiologic cord-pulmon [i ecografii abdominale [i echocardiografii, care sus]ineau diagnosticul clinic la fiecare pacient \n parte. Grupa de vrst`: 47-76 ani = 19 pacien]i, <40 ani = 2 pacien]i. Sex: 14 femei, 7 b`rba]i.

Administrarea produsului Reducol a fost f`cut` la cererea acestor pacien]i [i cu acordul scris al acestora.
Pacien]ii au urmat [i tratament cu medicamente de sintez` [i/sau fitoterapice, particularizate \n func]ie de diagnosticul [i starea clinic` a fiec`ruia. Au primit [i indica]ii privind regimul igienodietetic individual. Practic, \n acest studiu de caz pacien]ii au primit tratamentele uzuale practicate de medicina alopat` conform prescrip]iilor [i normelor eticii medicale [i ale legisla]iei [i \n plus au primit [i un supliment alimentar pentru echilibrarea dietei [i dup` caz [i unele produse fitoterapice.

E. Parametrii biochimici urm\ri]i


1. Nivelul seric al colesterolului total (CT); 2. Nivelul LDL-colesterol seric; 3. Nivelul LDL la care este indicat` terapia medicamentoas` La b`rba]i pn` \n 35 ani [i femei \nainte de menopauz`, cu LDL-colesterol 190-219 mg/dL, este indicat ca terapia cu medicamente de sintez` s` fie temporizat` exceptnd pacien]ii cu risc crescut, ca de exemplu diabeticii. |n bolile coronariene pacien]ii cu LDL colesterol de 100-129 mg/dL se indic` administrarea tratamentului [i regimului dietetic adecvat (la recomandarea medicului); 4. Nivelul HDL-colesterol; 5. Nivelul trigliceridelor serice; 6. Raporturi ale factorilor de risc, prin formule generale; aceste formule sunt valabile jeun (dup` Biochimie Clinic` Denisa Mihele, Ed. Medical`, 2006).

C. Urm\rirea clinic\ [i de laborator


Pacien]ii au fost urm`ri]i clinic periodic la nivelul Cabinetului de consiliere Hofigal [i monitoriza]i clinic [i paraclinic de c`tre medicul primar cardiolog din Sec]ia de cardiologie a spitalului N.Malaxa. Datele clinice [i de laborator au fost consemnate \n foi de observa]ie individuale.

B. Tratament
To]i pacien]ii au primit Reducol: 10 pic`turi x 2 ori/zi diluate \n pahar de ap`, b`ute \nainte cu 30 min. de mesele de diminea]` [i prnz, timp de 5 zile; apoi 20 de pic`turi x 2 ori/zi administrate \n acela[i mod timp de 5 zile; apoi 30 pic`turi x 2 ori/zi diluate \ntr-un pahar de ap` cu 30 minut \nainte de mesele de diminea]` [i prnz tot restul perioadei de urm`rire a pacien]ilor. Durata administr`rii a fost \ntre 3- 6 luni (7 cazuri) [i aproximativ 7-12 luni (8 cazuri).

D. Evaluarea rezultatelor
Evaluarea observa]iilor ob]inute prin acest studiu a fost efectuat` prin bilan] clinic [i metabolic la finele administr`rii produsului Reducol pentru fiecare pacient \n parte.

F. Analiza cromatografic\ a produsului Reducol, comparativ cu analizele tincturilor de usturoi, propolis [i rozmarin

20

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

S tudiu de caz
3). Ac]iunea antioxidant` proprie celor trei extracte este ipotetic amplificat` prin asocierea acestora [i \n ceea ce prive[te capacitatea de a \mpiedica oxidarea lipidelor (de ex. LDL). 4). Prin asociere, ac]iunea antiplachetar` a extractului de usturoi este echilibrat` de efectul agregant plachetar al tincturii de propolis, efect favorabil la pacien]ii care urmeaz` [i o medica]ie anticoagulant`. 5). Ac]iunea energic` de sc`dere a tensiunii arteriale a extractului de usturoi asociat cu extractul de propolis este \n bun` m`sur` moderat` prin activitatea extractului de rozmarin. Acest efect devine necesar pentru evitarea sc`derii intempestive a tensiunii arteriale \ndeosebi la pacien]i hipertensivi care urmeaz` tratamente cu medica]ie hipotensoare. 6). Ac]iunea hipoglicemiant` a extractului de usturoi este moderat` de ac]iunea u[or hiperglicemiant` a extractului de rozmarin, efect favorabil la pacien]ii care urmeaz` [i un tratament cu medica]ie hipoglicemiant`. Alte propriet`]i farmacologice (antiseptic`, tonic` general`, adaptogen`, imunostimulant` etc.) nu au fost urm`rite \n acest studiu preliminar deoarece au fost plasate \n plan secund fa]` de recomandarea principal` a produsului Reducol care se refer` la efectul asupra metabolismului colesterolului (\n patogeneza aterosclerozei).
(continuare \n pagina 22)

G. Obiectivele studiului
Suplimentul alimentar Reducol supus acestui studiu este realizat prin asocierea a trei extracte naturale cu activitate biologic` cunoscut` (usturoi, propolis, rozmarin) care sunt de mai mult` vreme fabricate de firma Hofigal, avizate de Ministerul S`n`t`]ii [i comercializate. Ele se afl` \n prezent la dispozi]ia pacien]ilor (la indica]ia medicului) pentru echilibrarea dietei \n unele afec]iuni umane, cu rol adjuvant [i de poten]are a tratamentelor medicale conven]ionale.

asupra metabolismului lipidic, prin sc`derea sintezei de colesterol \n ficat, poate fi ipotetic amplificat` prin asocierea acestuia cu extractele de rozmarin [i propolis. Aceast` asociere stimuleaz` conversia colesterolului (\mpreun` cu acizii biliari [i trigliceridele) \n secre]ia biliar` [i cre[te eliminarea bilei prin ac]iunea colagog-coleretic`.

H. Ipotezele care au stat la baza conceperii [i realiz\rii produsului


1). Prin asocierea celor trei extracte sunt poten]ate propriet`]ile de redresare [i normalizare a metabolismului lipidelor, avnd ca rezultat reducerea nivelului colesterolului total, a LDL-colesterolului, a trigliceridemiei, sc`derea raporturilor CT/HDL, LDL/HDL [i cre[terea nivelului HDL colesterolului. 2). Ac]iunea extractului de usturoi
August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

21

S tudiu de caz
(urmare din pagina 21)

Discu]ii
Factorii alimentari joac` un rol cheie \n apari]ia unor afec]iuni umane, \ndeosebi bolile cardiovasculare. Studiile epidemiologice au indicat faptul c` dietele bogate \n fructe, legume [i condimente se asociaz` cu un risc sc`zut de afec]iuni cardiovasculare. Usturoiul este o plant` cu utiliz`ri tradi]ionale, cu vechime milenar` ca aliment condiment [i remediu al unor boli. Astfel, usuroiul a c[tigat reputa]ia \n folclorul mai multor culturi, \n decursul secolelor, ca agent medicinal cu puter-

nic poten]ial profilactic [i terapeutic. Usturoiul a suscitat o aten]ie deosebit` \n cadrul medicinei moderne pornindu-se de la constatarea largii r`spndiri a utiliz`rii sale \n lumea \ntreag` [i a convingerii c` ajut` la men]inerea unei bune st`ri de s`n`tate, la prevenirea bolilor [i stimularea revenirii energiei psiho-somatice. Pn` \n present au fost raportate pe baze experimentale [i clinice numeroase efecte pozitive a diverselor preparate de usturoi, inclusiv extractele acestuia: 1. reducerea factorilor de risc pentru bolile cardiovasulare [i cancer, 2. stimularea func]iilor immune, 3. cre[terea detoxific`rii pentru compu[ii nocivi exogeni,

4. hepatoprotec]ie, 5. efecte antimicrobiene, 6. efecte antioxidante. Au ap`rut \n arsenalul terapeutic o multitudine de clase de substan]e de sintez` (statine, acid nicotinic, fibra]i, r`[ini ce leag` acizii biliari). Totodat` s-au impus \n acest domeniu [i numeroase preparate fitoterapice, aromaterapice [i \n ultimele decenii, gemoderivatele. Trebuie men]ionat c` Commision E, ESCOP [i lOrganisation Mondiale de la Sante recunosc [i recomand` utilizarea usturoiului ca adjuvant al m`surilor alimentare/dietetice contra hiperlipidemiei [i prevenirii tulbur`rilor vasculare datorate \mb`trnirii.

Concluzii generale:

Concluziile clinice [i paraclinice ale studiului

22

Nr. total bolnavi: 21 - b`rba]i 9 - femei 12 I. Prezentul studiu este un studiu de caz privind aplicabilitatea produVrste: 29 - 76 ani. sului Reducol ca supliment alimentar \n dieta persoanelor cu dislipideTratament cu Reducol: 3 luni - 6 luni. mii. Rezultatele prezentate au un caracter preliminar, date fiind num`rul Clinic s-au observat |n concluzie, rezultaredus de subiec]i \nrola]i \n studiu [i absen]a unor loturi de control neurm`toarele: tele ob]inute \n acest lot cesare pentru unele compara]ii. ne \ndrept`]esc s` creII. Ipoteza de pornire a studiului privind reducerea nivelului seric al 1) |mbun`t`]irea perfor- dem c` folosirea producolesterolului total (CT), reducerea nivelului seric al trigliceridelor, reduman]elor fizice la 15 pa- sului Reducol \n cadrul cerea nivelului seric al LDL-colesterolului se verific` cu semnifica]ie stacien]i (75%). unui tratament fitoteratistic` net`. Capacitatea de reducere este comparabil` cu rezultatele co2) |mbun`t`]irea circu- peutic adjuvant terapiei municate de al]i autori \n reviste de specialitate ca urmare a unor studii la]iei sanguine mai ales alopate, posed` reale besimilare. Se verific` de asemenea c` asocierea celor trei tincturi (usturoi, la nivelul extremit`]ilor, neficii pentru bolnavii carrosmarin, propolis) este sinergic`. Studii personale (Cri[an I [i col.) privind observate la 15 pacien]i diovasculari dislipidemici. capacitatea propolisului de a bloca radicalii superoxidici, precum [i nu(75%) din lot. Acest studiu de caz meroase date din literatura de specialitate sus]in ac]iunea antioxidant` 3) Normalizarea tranzi- se afl` \n plin` desf`[ua acestor tincturi, cu efect important \n \mpiedicarea oxid`rii LDL-colesterolului. tului intestinal, dispari]ia rare [i pe parcurs pot fi III. Se verific` ipoteza c` prin asociere cu tinctura de rosmarin se mosenza]iei de flatulen]` ad`ugate noi observa]ii dereaz` ac]iunea hipoglicemiant` a tincturii de usturoi, astfel c` nivelul postprandial`, observat` clinice [i de laborator. glicemiei se p`streaz` aproximativ constant pe parcursul studiului. la la 15 pacien]i (75%) Pe parcursul tratamenIV. Tratamentul este bine tolerat, nu sunt semnalate efecte adverse din lot. tului au fost asociate [i interac]ii cu alte medicamente. Un singur participant a fost retras din 4) Normalizarea valorilor (individualizat! N.B.) [i studiu deoarece prezenta o reac]ie alergic` la propolis. Administrarea m`sur`torilor tensiunii urm`toarele suplimente produsului Reducol nu afecteaz` nivelul altor constante biochimice ca: arteriale la 4 cazuri din alimentare: Spirulin`, Cotransaminaze (la un num`r de 3 subiec]i care aveau valori crescute ale cele 6 paciente cu HTA enzima Q-10 forte, Reditransaminazelor se constat` normalizarea valorilor acestora), acid uric, stadiul II-III (75%). gest. Desigur, avem \n uree, hemoleucogram` etc. 5) Sc`derea valorilor gli- vedere ca o limit` a cerV. Asocierea celor trei tincturi [i prezentarea lor sub form` de monodocemiei la 2 din cei 4 pa- cet`rii noastre num`rul ze faciliteaz` modul de administrare [i asigur` o bun` dozare a produsului. cien]i depista]i cu dia- mic de cazuri (care \ns` VI. Asocierea tratamentului standard cu statine [i fibra]i cu suplimenbet zaharat tip II (50%). a fost impus de costul tul alimentar Reducol de[i nu prezint` o cre[tere a eficacit`]ii sustena6) Cre[terea apetitului explor`rilor) dar considebil` prin analiz` statistic` sugereaz` faptul c` aceast` asociere ar putea pentru via]` [i a tonusu- r`m c` este o baz` suficonduce la un efect superior de normalizare a parametrilor metabolici la lui psihic la 15 din cei cient` pentru a sus]ine pacien]ii cu dislipidemie, aspect care suscit` un studiu de aprofundare 20 pacien]i (75%). eficien]a produsului. \n continuare. VII. Alte ac]iuni cunoscute ale tincturilor din compozi]ia produsului Reducol nu au Dr. Petrescu Elena fost investigate \n acest studiu, aspectul acesta r`mnnd deschis pentru expectativa Medic primar cardiolog unor studii sau observa]ii ulterioare. - Spitalul N. Malaxa VIII. Rezultatele prezentate, de[i preliminare, sunt \ncurajatoare pentru beneficiul de Dr. Sissea Henri Teodor s`n`tate pe care produsul Reducol \l poate furniza att pacien]ilor cu dislipidemii ct Medic primar MG; [i persoanelor s`n`toase, ca supliment alimentar cu rol de echilibrare a dietei [i posibil [i alte ac]iuni de stimulare a sistemului imun, cardioprotectiv`, depurativ` [i antitoxic`. Consiliere Fitoterapeutic` Hofigal SA. Dr. Adrian Mu]iu Biolog Iuliana Cri[an Hofigal Import-Export S.A. August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

N out\]i terapeutice

L-CARNITIN COMPLEX
Compozi]ie: - un comprimat con]ine: L-Carnitin tartrat 500,00 mg; Coenzima Q10 10,00 mg; ulei de c`tin` 50,00 mg; extract uscat de echinacea 100,00mg; extract de zmeur 100,00 mg; extract uscat de c`tin` 200,00mg [i excipien]i pn` la 1070,00mg.

Produsul este un supliment alimentar cu compozi]ie complex`, care combin` \n mod armonios propriet`]ile de activare metabolic` [i stimulare energetic` ale L-Carnitinei [i CoQ10 cu aportul de vitamine, flavonoizi [i microelemente prezente \n extractele de c`tin`, echinacea [i zmeur.
Ac]iune: Aceast` asociere poten]eaz` propriet`]ile carnitinei [i ale CoQ10 [i se asigur` men]inerea \n parametri fiziologici a proceselor metabolice, a mijloacelor de control imunologic al prolifer`rii [i regener`rii celulare, a rezisten]ei organismului \n fa]a agen]ilor patogeni, precum [i ac]iunea de combatere a efectelor nocive a radicalilor superoxidici [i de neutralizare a unor substan]e cu efect toxic din exterior sau rezultate \n cursul proceselor metabolice. Recomand`ri: hipertiroidie; infertilitate masculina datorat` astenospermiei (sc`derea motilit`]ii spermatozoizilor); la mame suspectate de na[tere prematur` (asigur` func]ionarea corespunz`toare [i maturizarea pl`mnilor copilului, scade riscul de moarte subit` la nou-n`scu]ii prematur); \n afec]iuni hepatice (ciroz`, hepatite cronice consecutive consumului excesiv de alcool, steatoz` hepatic`); boli neuropsihice (boala Alzheimer, anorexie nervoas`, sindrom de oboseal` cronic`, tulbur`ri de memorie, sindrom Down); \n boli cardiovasculare \n contextul fiziopatologic al dislipidemiilor [i aterosclerozei (cardiomiopatie dilatatorie, cardiopatie ischemic`, recuperarea dup` infarct miocardic, insuficien]` cardiac` congestiv`, aritmii, arterit` obliterant` a membrelor inferioare, cu claudicatie intermitent`); pentru combaterea fenomenelor de \mb`trnire precoce care necesit` aport alimentar adecvat [i practicarea de exerci]ii fizice [i metode fizioterapice; produsul este ideal pentru suplimentarea dietei sportivilor \n timpul antrenamentelor (\nainte [i dup` competi]ii); la persoane cu activitate fizic` [i mental` intens` (solicitare psihofizic` semnificativ`); supliment alimentar al dietei \n curele de sl`bire rapid` [i la regimuri de diet` vegetariene stricte [i \ndelungate; supliment alimentar care ar trebui s` fie utilizat, pentru completarea dietei, de persoane cu vrsta peste 30-35 de ani, pentru stimularea activit`]ii miocardului, a activit`]ii metabolice [i de detoxifiere a celulei hepatice, pentru prevenirea degrad`rilor articula]iilor [i stimularea capacit`]ilor psiho-fizice ale organismului; \n dieta pacien]ilor cu diabet supu[i unui tratamentul de lung` durat` al tulbur`rilor de echilibru al glicemiei [i de prevenire a complica]iilor vasculare [i neurologice consecutive; insuficien]` renal` cronic`, pacien]i dependen]i de hemodializ`. Este recomandat pentru suplimentarea dietei la pacien]i \n cadrul unor tratamente conven]ionale sau \n scopul men]inerii st`rii de echilibru [i s`n`tate a \ntregului organism; nu \nlocuie[te un regim alimentar variat [i echilibrat. Contraindica]ii: nu sunt semnalate la dozele recomandate. Precau]ii: la persoane cu crize comi]iale [i la administrarea de analeptice respiratorii de tip pentilentetrazol. Efecte secundare: \n cazuri rare pot ap`rea tulbur`ri digestive u[oare (grea]`, v`rs`turi, crampe abdominale, diaree), ame]eli, un miros dezagreabil de pe[te al pielii [i p`rului (care dispare rapid dup` \ntreruperea administr`rii). Interac]ii cu unele medicamente: acidul valproic (anticonvulsivant), analogi nucleozidici din tratamentul infectiei HIV, unele antibiotice cu spectru larg care con]in acid pivalic (de ex. Pivampicilin, pivcefalexin) pot induce deficiente secundare de L-carnitin`.

Mod de administrare: Adul]i: 2 comprimate pe zi, \n timpul meselor principale. Dozele de L-carnitin tartrat recomandate pe zi, ca supliment alimentar: Performan]` muscular`, stimularea metabolismului energetic [i lipidic: 1000 2000 mg /zi divizat \n 2-3 prize/zi; Afec]iuni cardiace: 750-1250 mg /zi, repartizate \n 3 prize/zi; Deficien]e de carnitin` la alcoolici: 500 mg de 3ori/zi; Infertilitate masculin`: 500 -1000 mg/zi, \n 3 prize; Sindromul de oboseal` cronic`: 500-1000 mg/zi, \n 34 prize; Hipertiroidie: 2000-3000 mg/zi, \n 3-4 prize; Form` de prezentare: 10 comprimate/blister, 2 blistere sau 4 blistere /cutie pliant` din carton. Condi]ii de p`strare: A nu se utiliza dup` data de expirare \nscris` pe ambalaj ! A se p`stra la temperatura camerei (15 - 250C), ferit de umiditate [i lumin`, \n ambalajul original ! A nu se l`sa la \ndemna copiilor! Termen de valabilitate: 2 ani

Dr. Adrian Mu]iu Biolog Iuliana Cri[an


August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

23

A pari]ii editoriale - Eveniment


Ca [i edi]iile precedente, num`rul 5 al revistei de specialitate editat` de Asocia]ia de Medicin` Anti-Aging din Romnia ofer` cititorilor un sumar atractiv att prin temele abordate, dar [i prin diversitate [i volum de informa]ii. Semnal`m cu aceast` ocazie prezen]a \n paginile acestei reviste a dou` abord`ri [tiin]ifice cu caracter fitoterapeutic:
Valorificarea fructelor [i l`starilor de c`tin` pentru serotonin` [i microelemente Farm. Gabriela Vl`sceanu, Prof. Dr. Ion Brad Siguran]a [i securitatea alimentelor Farm. Gabriela Vl`sceanu

n perioada septembrie-octombrie a.c, HOFIGAL EXPORT IMPORT S.A., `n parteneriat cu Prim\ria General\ a Capitalei, lanseaz\ campania de preven]ie [i tratament a hipercolesterolemiilor. n derularea acestui proiect sunt avizate urm\toarele unit\]i medicale de pe raza Municipiului Bucure[ti: C.M.D.T.A. Washington, Policlinica R.A.T.B., Institutul Na]ional de Medicin\ Aeronautic\ [i Spa]ial\, Policlinica Polimed APACA, Policlinica Cu]itul de argint.

Informa]ii suplimentare despre acest eveniment vor fi comunicate `n mass-media `n perioada 1-15 septembrie.

Talon pentru comenzi


C\tre: S.C. HOFIGAL Export-Import S.A. Subsemnatul (a) ...................................................................... domiciliat (a) `n ora[ul .................. comuna ................ jude]ul ................. cod po[tal ..............., strada ......................................, nr. ......, bloc ......, scara ....., ap. ......, legitimat cu B.I. (C.I.) seria ......., nr. ................, suferind de [diagnosticul] ............................................................................................................................. [fiind nedeplasabil] / neavnd `n apropiere o farmacie cu produse naturale V\ rog s\-mi trimite]i urm\toarele produse naturale, recomandate de: medicul de familie medicul fitoterapeut dup\ cum urmeaz\: - .......................................................................................................................... - .......................................................................................................................... - .......................................................................................................................... - .......................................................................................................................... - .......................................................................................................................... - .......................................................................................................................... [i m\ oblig s\ achit factura la primirea coletului (produse, taxe de expedi]ie [i magazinaj)
Pute]i primi orice produs Hofigal direct la domiciliu prin completarea acestui talon, decuparea [i expedierea lui pe urm\toarea adres\: S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A., Intrarea Serelor, Nr 2, Sector 4, cod 042124, . cu precizarea pe plic pentru colet po[tal.

24

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

E ditorial

De ce are nevoie organismul de substan]e minerale? (I)


(urmare din pagina 1)

BORUL ca microelement a fost descoperit `n 1910. La `nceputul anului 1913 s-a dovedit rolul s\u `n cre[terea plantelor. Relativ recent i s-a atribuit un rolul vital pentru om. Borul este necesar pentru formarea oaselor [i men]inerea lor func]ional\. Se presupune c\ interac]ioneaz\ cu vitamina D, cu calciul, magneziul [i fosforul, pentru s\n\tatea osului. Simptomele lipsei borului sunt `nc\ necunoscute; se crede c\ deficitul `ncetine[te cre[terea. Supradozarea duce la grea]\, vom\, erup]ii, letargie. Are un rol deosebit `n func]ionarea membranelor celulare (prin urmare, a vie]ii). ~n apa potabil\ se poate g\si `n doze de peste 150 mg/l. Posibile surse alimentare: fructele, legumele, alunele, vinul. CALCIUL ocup\ locul 5 `n ierarhia cantit\]ii de microelement necesar\ unui om matur (10001200 gr). Func]iile sale `n organism sunt multiple [i din ce `n ce mai complexe. Principala func]ie este de men]inere a structurii scheletului osos (`n care se afl\ `n propor]ie de 99% din totalul cantit\]ii din organism). Acel 1% r\mas `n afara scheletului osos are un rol deosebit `n procesul de coagulare a sngelui, de generare [i transmitere a impulsului nervos, `n contrac]iile fibrelor musculare, `n activitatea enzimatic\ [i `n secre]ia unor hormoni. Merit\ s\ subliniem c\ asimilarea calciului din tractul gastrointestinal impune ca necesar\ vitamina D. Stre-

sul reduce capacitatea de asimilare `n tractul gastrointestinal. De men]ionat c\ spanacul, care con]ine oxalat, interac]ioneaz\ cu calciul [i formeaz\ un compus neasimilabil (oxalatul de calciu), care `ns\ nu `mpiedic\ asimilarea calciului din alte alimente. Acidul fitinic din t\r]ele boabelor de gru interac]ioneaz\ cu calciul formnd s\ruri care nu permit asimilarea calciului `n tractul gastrointestinal. Asimilarea calciului este influen]at\ de cacao, de boabele de soia, de alimente care con]in mult fosfor; inclusiv b\uturile carbogazoase `mpiedic\ asimilarea calciului. Reducerea semnificativ\ a acidului clorhidric `n stomac stopeaz\ asimilarea calciului. De aceea trebuie aten]ie la utilizarea (mai ales prelungit\) a preparatelor antiacide de tipul: cimetidin\, ranitidin\, famotidin\ (`n special la femei). Proteinele din alimente influen]eaz\ asimilarea calciului. ~n cazul prezen]ei acestora `n cantitate mare, asimilarea scade sub 15%, iar atunci cnd sunt pu]ine proteine, asimilarea scade la 5%. Iat\ deci rolul [i importan]a echilibrului. Calciul se asimileaz\ dup\ mas\, nu pe stomacul gol. Cafeaua cre[te rata de eliminare a calciului pe cale renal\ (nu este deci `ntmpl\toare osteoporoza la marile consumatoare de cafea). Excesul de magneziu reduce asimilarea calciului, `n schimb fierul contribuie la asimilarea calciului. Excesul de calciu f\r\ fosfor `mpiedic\ sinteza [i asimilarea vitaminei K.

Necesarul de calciu (NAR) este de cca. 1200 mg. calciu pe zi. Sugarii au nevoie de 240 300 mg., adul]ii de 800 mg./zi, iar femeile gravide de 1200 mg/zi. Men]ion\m faptul c\ `n timp ce clorura de calciu este asimilat\ slab de cei cu aciditate gastric\ redus\, `n schimb gluconatul sau lactatul de calciu se asimileaz\ `n acest caz de 10 ori mai bine. Principalele simptome ale insuficien]ei de calciu sunt: excita]ia, agita]ia, nervozitatea [i irascibilitatea, insomniile, tensiunea arterial\ ridicat\, junghiului, convulsiile, stare confuz\, depresiile, pulsul accelerat, stoparea cre[terii, afec]iunile gingiilor, distrugerea din]ilor.

ATEN}IE p\rin]i! Copii nu pot fi educa]i cu palma cnd au astfel de manifest\ri. Supradozarea duce la pierderea poftei de mncare, pierderea echilibrului `n timpul mersului, la simptome emo]ionale, de exaltare a psihozelor sau la depresii. Aten]ie deci la supradozare `n cazul copiilor. Dozele mai mari de 2 g. pot provoca hiperparatireoz\. Ca surse de calciu amintim: lactatele, legumele, frunze verzi (brocoli, varz\, frunze de ridiche). Calciu se g\se[te [i `n albu[ul de ou, `n linte, nuci, smochine.
CROMUL. Primele date de cercetare sunt furnizate `n anul 1950. Ast\zi este bine cunoscut rolul principal al cromului `n reglarea nivelului de zah\r `n snge. ~mpreun\ cu insulina, cromul ajut\

26

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

E ditorial
la transportarea zah\rului din snge `n ]esuturi. Lipsa lui duce la o maladie asem\n\toare cu diabetul. Nivelul cromului `n organism se reduce `n timpul sarcinii [i dup\ na[tere. Carbonatul de calciu reduce capacitatea de asimilare a cromului [i provoac\ insuficien]a lui. Zah\rul spore[te eliminarea prin urin\. Administrarea se face ca picolinat de crom, `n doze zilnice de 100-200 mcg. Simptome caracteristice: senza]ia de panic\, extenuare, nivel ridicat al colesterolului. Supradozarea duce la erup]ii cutanate, ulcer gastric, insuficien]\ renal\ [i hepatic\. Ca surse alimentare men]ion\m: drojdia de bere, germeni de gru, ficatul, brnza, boabele de gru, cerealele integrale, piperul negru. CUPRUL. Abia `n anul 1966 lumea [tiin]ific\ a atribuit cuprului rol `ntr-o maladie, de[i era cunoscut din antichitate. Deficitul de cupru apare foarte rar; se manifest\ la cei cu insuficien]\ de proteine (anorexie = lipsa poftei de mncare) [i `n cazuri excep]ionale, cnd proteinele sunt eliminate renal. ~mpreun\ cu fierul particip\ la sinteza celulelor ro[ii din snge; este component de baz\ al p\r]ii exterioare a epiteliului fibrelor nervoase, a colagenului [i elementul cel mai important din structura proteic\ a organismului. Cuprul are rol important [i `n producerea pigmentului tegumentar. Ast\zi se [tie c\: alcoolul amplific\ deficitul de cupru; g\lbenu[ul de ou poate `mpiedica asimilarea cuprului `n intestine; excesul de fructoz\ poate provoca deficit de cupru; fierul `n exces poate reduce asimilarea cuprului; molibdenul poate s\ creasc\ pierderile de cupru prin c\ile urinare; consumul excesiv de vitamina C poate reduce capacitatea de asimilare; Absen]a lui conduce la c\derea abundent\ a p\rului, la oboseal\, nivel ridicat al colesterolului, infec]ii frecvente, cantitate redus\ de celule albe `n snge, depresii, afectarea mu[chiului cordului, osteoporoz\. Supradozarea duce la: dureri musculare, iritabilitate, depresie. Surse alimentare: ficat, produse marine, alune, semin]e de floarea soarelui, vi[ine, cacao. FIERUL. Toat\ lumea [tie c\ fierul este necesar pentru producerea hemoglobinei (cu rol de transport al oxigenului `n organism, precum [i `n colorarea sngelui `n ro[u). Func]iile sale `n organism sunt `ns\ mult mai complexe dect rolul `n sinteza celulelor s\n\toase ale sngelui . Insuficien]a de fier duce la paloare, sl\biciune, oboseal\. De prezen]a suficient\ a fierului beneficiaz\ `ntreg sistemul imunitar, astfel c\ lipsa fierului cre[te sensibilitatea la infec]ii. Fierul interac]ioneaz\ cu calciul, concurnd `n procesul de asimilare, deci nu `ncerca]i asimilarea calciului prin m\rirea dozei (max. 2 g/zi), deoarece `n acest caz se realizeaz\ reducerea fierului . Fierul `n exces reduce asimilarea cuprului [i a zincului (deoarece [i acestea concureaz\ cu fierul `n procesul de asimilare celular\). Cel mai bine se asimileaz\ fierul din carnea ro[ie. Cafeaua [i ceaiul negru reduc [i ele capacitatea de asimilare a fierului. Tamponarea acidit\]ii sucului gastric (timp `ndelungat) cu medicamente care opresc pompa de hidrogen conduc de asemenea la reducerea fierului. Consumul `n exces de lapte poate reduce capacitatea de asimilare a fierului. Pentru asimilarea [i utilizarea normal\ a fierului este nevoie de o cantitate suficient\ din grupul de vitamine B (`n special riboflavin\ - B2 [i piridoxin\ - B6). Lipsa vitaminei A duce la caren]a de fier. Proteinele animale sporesc capacitatea de asimilare a fierului. Aici putem spune c\ un rol deosebit `l au proteinele din spirulin\, care regleaz\ `ntregul proces de asimilare a fierului. O tez\ de doctorat recent\ sus]inut\ `n Republica Moldova arat\ posibilit\]ile deosebite de reglaj al fierului prin utilizarea `n alimenta]ie a Spirulinei platensis. Conform normelor, cantitatea de fier pentru copii `ntre 3 luni [i 3 ani este de 1 mg/kg.corp. ~n perioada de maturizare sexual\ fetele au nevoie de 5 mg zilnic [i b\ie]ii de 2 mg. Anterior menopauzei femeile au nevoie de 15 mg., iar dup\ menopauz\, ca [i b\rba]ii, 10 mg. zilnic. Dintre simptomele insuficien]ei amintim: anemia, limba inflamat\, lipsa poftei de mncare, fragilitatea oaselor, sensibilitatea la frig, constipa]ia, oboseala, fragilitatea unghiilor, stoparea cre[terii la copii. Supradozajul provoac\ dureri de cap, pierderea poftei de mncare, oboseal\, ame]eli. Fierul se administreaz\ `mpreun\ cu antioxidan]i (vit.C, vit.E, flavone etc.). Iat\ de ce Flavovit C (supliment alimentar marca Hofigal), are un rol deosebit `n asimilarea fierului, mai ales la copii. Surse alimentare: ficatul (`n special de porc), creier, g\lbenu[ de ou, ciuperci albe, p\trunjel, mere, piersici, prune uscate, stafide, gru netratat (`n general, cerealele). Fierul este acel element care impune echilibru `n toate [i este deranjat cel mai mult de excese, de supraalimenta]ie, de dezechilibrul alimentar, de insuficien]a alimentar\. Fierul este primul care vorbe[te despre o via]\ ponderat\ [i echilibrat\.
Despre alte minerale, `n partea a 2-a.

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

27

R \spundem cititorilor

Tratamentul fitoterapeutic al giardiozei la copii [i adul]i


rimim la cabinetele noastre de consiliere tot mai multe scrisori prin care ne sunt solicitate informa]ii despre diverse parazitoze intestinale, \n special despre giardioz` (sau lambliaz`) [i ce tratamente recomand`m \n aceste cazuri. Astfel, vom r`spunde unor solicit`ri venite din localit`]ile Roman, Timi[oara, Arad, Rm.Vlcea, Gala]i, Cluj [i Bucure[ti. Pentru \nceput v` supunem aten]iei cteva generalit`]i despre infestarea cu giardia .
Giardia lamblia este un protozoar flagelat, un parazit microscopic care, sub forma sa vegetativ`, are o form` de par`. Este constituit dintr-o singur` celul` [i, cel mai frecvent se afl` cantonat sub aceast` form` \n intestin sau \n vezica biliar` [i m`soar` de obicei cam 15-20 microni. Chisturile de giardia m`soar` doar 10 sutimi de microni. Deci, nu pot fi observa]i cu ochiul liber. Boala produs` de acest parazit se nume[te giardioz` sau lambliaz` [i este una dintre cele mai frecvente parazitoze intestinale, instalndu-se att la copii ct [i \n rndul adul]ilor. Modul de transmitere este urm`torul: chisturile infectante ale parazitului sunt eliminate \n mediul extern. Proastele obiceiuri, lipsa WC-urilor publice, lipsa normelor elementare de igien`, defeca]ia efectuat` \n natur`, vntul, ploaia, mu[tele contribuie la \mpr`[tierea permanent` a chisturilor de giardia \n natur`! Astfel apa, solul, mediul \nconjur`tor sunt contaminate prin intermediul folosirii \ngr`[`mintelor naturale provenite de la animale bolnave, parazitate prin intermediul mu[telor (\n special) [i a diverselor insecte care sunt adev`ra]i c`r`u[i ai acestor parazi]i. De obicei, infestarea omului se produce prin consumul de legume [i fructe incorect sp`late, prin intermediul minilor murdare sau prin neprotejarea alimentelor (se pot depune numeroase chisturi de giardia). Copiii afla]i \n colectivit`]i (gr`dini]e, [coli, c`mine) sau cei proveni]i din familii numeroase, precum [i adul]ii, \n cazul nerespectarii normelor de igien` [i protec]ie sanitar` sunt cei mai expu[i acestor infest`ri. Odat` ajun[i \n organism, prin ingurgitarea unor alimente contaminate, parazi]ii se fixeaz` la nivelul tubului digestiv, \n partea

superioar` a intestinului, provocnd dureri abdominale periombilicale care pot fi de intensitate mic`, suportabil`, sau mai accentuate [i mai ample, cu caracter generalizat abdominal. Durerile apar uneori \n func]ie de alimenta]ie, pot ap`rea spontan ziua, dar mai ales noaptea. De asemenea, sunt semnalate: lipsa poftei de mncare, intoleran]` la unele alimente, predispozi]ia de a mnca dulciuri [i uneori, dup` mese, apar senza]iile de balonare (meteorism), sau grea]`. Persoanele parazitate devin mai nervoase, mai mofturoase. Uneori, \n cazul unor infest`ri mai vechi, cu un num`r mai mare de parazi]i, pot fi semnalate simptome specifice unei enterocolite sau unei diarei persistente, sc`dere ponderal`, tulbur`ri ale absorb]iei intestinale. Dac` parazitul ajunge \n vezica biliar`, poate apare chiar un subicter u[or prin fenomen de colestaz`, produs` de un ghem de parazi]i sau chiar o u[oar` hepatomegalie. |n afara manifest`rilor directe asupra organelor parazitate, mai pot fi semnalate [i manifestari toxico-alergice la distan]`, cum ar fi apari]ia, dezvoltarea [i persisten]a unor afec]iuni respiratorii (bron[ite, catar, crize astmatice), oftalmologice (iridociclite), dermatologice (urticarii). Literatura de specialitate men]ioneaz` unele cazuri rare, \n care parazitozele la copii sunt \nso]ite de manifest`ri convulsive, epileptiforme [i de anemie, simptomatologii \ntre]inute de persisten]a parazitozei. Odat` rezolvat` se constat` dispari]ia acestor crize convulsive. Situa]ia poate fi explicat` datorit` implic`rii concomitente a sistemului nervos central [i a aparatului digestiv, precum [i din cauza anemiei care poate constitui un factor favorizant al crizelor hipoxemice. Dar acestea sunt cazuri rare, particulare. De regul`, suspicion`m o parazitoz` intestinal` \n cazul unui copil care este palid, prezint` cearc`ne, este mofturos,

nervos, nu are poft` de mncare, prezint` dureri periombilicale, prurit nazal, prurit anal, somn agitat, uneori diaree sau fenomene alergice, erup]ie urticarian` care apare f`r` nici o legatur` aparent` cu alimenta]ia [i care dispar la fel de brusc cum au ap`rut. |n aceste situa]ii sunt necesare pentru confirmare analize la microscop a materiilor fecale. Pentru siguran]` se fac trei examene coproparazitologice repetate la interval de trei zile. Foarte important este ca intervalul de timp scurs \ntre momentul prelev`rii probelor de scaun [i examinarea lor microscopic` s` fie de maxim [ase ore. De aceea, este bine ca proba s` fie prelevat` din scaunul de diminea]` [i dus` la laborator imediat pentru analize. P`strarea probei de scaun de cu sear` pn` a doua zi de diminea]` (chiar ]inut` la

28

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

R \spundem cititorilor
rece) nu este corect`, deoarece exist` riscul s` nu se mai poat` observa contaminarea la microscop. Pentru adul]i este util` examinara bilei prin tubaj duodenal; cu acest prilej, dac` este cazul, vor fi observate formele vegetative de giardia, recunoscute u[or din cauza mi[c`rilor pe care le prezint`. 1. Spirulina 500 mg, 2 cps./zi (1+0+1) administrate dup` mesele principale, 15 zile/lun`, timp de 3 luni; con]inutul unei capsule de Spirulin` poate fi administrat \n pu]in lapte sau iaurt. 2. Ulei de c`tin`, 15 pic./zi (5+5+5) administrate \n linguri]` de miere Hofimel, cu 15 min. \nainte de mesele principale, 15 zile/lun`, timp de 3 luni. 3. Redigest, 2 cps./zi (1+0+1), administrate \nainte de mesele principale, 15 zile/lun`, timp de 3 luni. Con]inutul unei capsule de Redigest poate fi administrate \n pu]in iaurt natural, f`r` arome. 4. Echinacea 500 mg., 2 cps./zi (1+0+1), administrate dup` mesele principale, 15 zile/lun`, timp de 3 luni. Con]inutul unei capsule poate fi administrat \n pu]in iaurt sau lapte cu miere. 5. Extract uleios de cimbru, 15 pic./zi (5+5+5), administrate \n pu]in` miere sau iaurt, \nainte de mesele principale, 15 zile/lun`, timp de 2 luni. 6. Ulei volatil de cimbru \n miere de albine administrat copiilor peste 5 ani, 1 monodoz`/zi, (+0+), administrate cu 30 min. \nainte de masa de diminea]` [i masa de sear`, 15 zile/lun`, timp de 2-3 luni. Se administreaz` diluat` \n pu]in` ap`. Dr. Teodor Sissea

OBIECTIVELE ACESTUI TRATAMENT SUNT URM|TOARELE:


1. Cre[terea capacita]ii de ap`rare a organismului contra infec]iilor [i stimularea mecanismelor de distrugere a parazi]ilor (prin administrarea de Echinacea, Spirulin`, Ulei de c`tin`, Redigest). 2. Combaterea parazitozei prin administrarea de redigest, extract uleios de cimbru sau ulei volatil de cimbru \n miere de albine). 3. Aportul optim de vitamine, aminoacizi, olegoelemente necesare organismului, mai ales \n condi]iile existen]ei unei colonii de parazi]i care reduc considerabil cantitatea de nutrien]i ce se absorb la nivelul tubului digestiv [i care, \n timp, pot determina anemierea organismului parazitat. 4. De asemenea, se poate administra copilului urm`torul preparat: se amestec` s`mn]` de dovleac (numai miezul), cte 10 grame pentru fiecare an de via]`, (deci, la vrsta de 6 ani, 60 de grame de miez pisat de samn]` de dovleac) cu miere Hofimel, pn` se ob]ine o past` u[oar`, uniform`, din care se consum` zilnic cte 1-2 linguri]e, cu 30 min. \nainte de mesele principale, timp de 1 s`pt`mn`. Se repet` re]eta, identic, dup` trei s`pt`mni. De asemenea, m`surile care se impun pentru profilaxia parazitozelor intestinale sunt urm`toarele: respectarea cu sfin]enie a regulilor de igiena personal`. alimentele (salate, ceap` verde, ridichi, usturoi verde, mere, pere, struguri etc) \n general toate fructele, legumele, zarzavaturile vor fi bine sp`late. brnza, pinea [i \n general alimentele cu mul]i pori vor fi bine protejate contra mu[telor, insectelor [i altor factori de contaminare. \nainte de mas`, minile [i fa]a vor fi bine sp`late. de asemenea, \n colectivit`]ile de copii (gr`dini]e, ciclul primar de [coal` etc.) unde, prin examene coproparazitologice obligatorii vor fi depista]i purt`torii de parazi]i. Ace[tia vor fi izola]i [i supu[i unui tratament corespunz`tor. persoanele depistate vor fi tratate la domiciliu [i chemate la control dup` \ncheierea tratamentului. focarele familiale vor fi identificate (prin examene coproparazitologice), tratate iar \n sursele depistate de infestare vor fi luate m`suri de combatere [i distrugere. \n cazul reinfect`rilor acelora[i subiec]i se impune identificarea sursei, izolarea focarului [i sterilizarea acestuia printr-un tratament corespunz`tor. Tratamentul pentru orice form` de parazitoz` trebuie individualizat \n func]ie de tipul.vechimea parazitozei, vrsta pacientului, reactivitatea acestuia. A[adar, consider`m c` este bine (acolo unde este cazul) s` apela]i la un astfel de tratament, mai ales \n situa]iile \n care au ap`rut reinfest`rile sau efectele adverse secundare ale unui tratament alopat. Pentru informa]ii suplimentare v` rug`m s` suna]i la telefon: 021.334.00.26. - miercuri [i joi \ntre orele 9 [i 14.

De asemenea, pot fi folosite metode imunologice de diagnostic, la recomandarea medicului de familie. De regul`, tratamentul alopat indicat \n cazul parazitozelor intestinale (deci [i \n cazul giardiazei) prezint` un efect toxic major asupra celulei hepatice. Datorit` acestui aspect suntem adep]ii tratamentului apifitoterapeutic sau homeopatic, tratamente care nu au nici un efect toxic asupra organismului.

|n cele ce urmeaz` vom prescrie o schem` de tratament fitoterapeutic cu produse Hofigal, \n cazul unui copil de vrst` [colar`, deoarece frecven]a maxim` a parazitozelor intestinale (inclusiv giardiaza) este mult mai mare \n cazul copiilor dect \n cazul adul]ilor. V` recomand`m asocierea urm`toarelor produse Hofigal:

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

29

R e]ete culinare de sezon


Salat\ de ]elin\
Ingrediente: 1 ]elin` mare, 1 cea[c` ulei, 1 vrf de sare, 1 g`lbenu[ crud, 1 linguri]` de mu[tar, 3 linguri smntn`, l`mie
Preparare: 1. Se face maionez` din g`lbenu[, ulei, sare, zeam` de l`mie, mu[tar. 2. Se sub]iaz` cu smntn` [i se r`stoarn` peste ]elina dat` prin r`z`toare. 3. Se amestec` bine [i se serve[te imediat.

Salat\ asortat\
Ingrediente: morcovi, ]elin` (r`d`cin`), mere, pere, l`mie, maionez`, m`sline f`r` smburi sau t`iate feliu]e

Preparare: 1. Se rad fin toate legumele [i fructele. 2. Se stropesc cu l`mie. 3. Se adaug` maioneza.

4. Dup` gust sare [i piper. 5. Se serve[te imediat.

Salata se poate acri cu un gogosar murat t`iat m`runt.

Se poate \nlocui o parte din maionez` cu iaurt

Timp de preparare: 15 minute

Timp de preparare: 15 minute

Grad de complexitate: redus\

Grad de complexitate: redus\

Salat\ dobrogean\
Ingrediente: 3 ro[ii frumoase, 2 ardei gra[i, 3 castrave]i potrivi]i, 1 ceap`, 1 salat` verde, 1 cea[c` sos maionez` cu m`sline (ou`, smntn`, m`sline, vin, l`mie), sare, cimbru, tarhon Preparare: 1. Se cur`]` ceapa, se taie felii foarte sub]iri [i se pune \ntr-un castron; 2. Castrave]ii se cur`]` de coaj`, se taie felii [i se pun peste ceap`; 3. Ro[iile se spal` [i se taie felii potrivite, ardeii gra[i se taie ca fideaua. 4. Se amestec` totul [i se las` la rece pn` la servire. Sosul se prepar` astfel: 1. Ou`le se cojesc, apoi albu[urile se toac` m`runt, iar g`lbunu[urile se freac` cu smntn` pn` se ob]ine un sos alifios care se amestec` cu m`slinele tocate m`runt. 2. Se adaug` vinul, zeama de l`mie, sarea, cimbru [i tarhonul. 3. Cnd sosul este gata, se amestec` cu albu[urile tocate.

Salat\ de crudit\]i cu sos de iaurt


Ingrediente: 500 g castrave]i, 150 g ]elin`, 200 g ciuperci, 300 g ridiche neagr`, 1 legatur` ridichi de lun`, 200 g ardei gras, 8 felii de pine (f`r` coaj`), 2 iaurturi (a 150 g), 2-3 linguri zeam` de l`mie, sare, piper, 1 linguri]` zah`r, 1 legatur` de verdea]` Preparare: 1. Se cur`]` [i se spal` legumele. 2. Castrave]ii, ]elina [i ciupercile se taie felii, ridichea neagr` se d` pe r`z`toare, ridichile ro[ii se taie \n opt, iar ardeiul se taie cubule]e. 3. Pinea se taie [i ea cubule]e mici [i se bag` la cuptor pn` se rumene[te bine. 4. Se pun toate legumele [i pinea pe un platou mare [i se servesc cu sosul preparat din iaurt amestecat cu verdea]a tocat`, sare, piper, zah`r [i zeam` de l`mie.

|nainte de servire, salata se amestec` cu sosul.

Timp de preparare: 30 de minute

Timp de preparare: 25 de minute

Grad de complexitate: medie

Grad de complexitate: medie

Biolog Georgeta Negru Farm. Gabriela Vl`sceanu

30

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

P uncte de difuzare
~ncepnd cu anul 2007, asigur\m disponibilitatea revistei Hofigal Natur\ [i S\n\tate (apari]ie la 2 luni), la nivel de jude], prin sprijinul Colegiilor Jude]ene ale Farmaci[tilor.

Adres\m mul]umiri pentru `n]elegere [i sus]inere Colegiului Farmaci[tilor din Romnia.


August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

31

A drese utile

UNITATE
CLEOFARM 1 - Colentina CLEOFARM 2 - Crnga[i FARMACON

ADRESA
{os. Colentina, nr. 76, S2 Calea Crnga[i, nr. 87, S6 Str. Col]ei, nr. 7, S3

TELEFON / FAX
021 - 240.28.53 fax: 021 - 241.15.41 021 - 220.02.87 fax: 021 - 220.01.93 021 - 314.15.45 fax: 021 - 315.93.11 021 - 424.22.69 / 021 - 424.22.70 021 - 334.51.35 / 021 - 334.00.26 fax: 021 - 334.59.05 021 - 212.18.94 fax: 021 - 212.18.93 021 - 311.70.43 fax: 021 - 312.45.30 0246 - 221.246 0244 - 51.90.24 fax: 0244 - 40.75.44 0244 - 34.32.22 fax: 0244 - 34.30.94 0244 - 34.29.75 / 0244 - 34.32.96 fax: 0244 - 34.30.94 021 - 240.73.40 / 031 - 808.89.98 / 021 - 241.15.41 0341 - 805.257 0241 - 515.427

MOBIL
0730 087 692 0730 087 686 0730 087 685 0730 087 687 0730 087 673 0730 087 693 0730 087 684 0730 087 698 0730.087.694 0721.75.09.03 0745.85.55.36

Farmaciile HYM - Malcoci Str. Malcoci, nr. 2B, S5 SEDIUL HOFIGAL TERAFARM VICTORIA Hof Natural Plant SPIRU-S|N|TATEA Ploie[ti SPIRU-S|N|TATEA Breaza COMPLEX Terapie Natural\ Alexandra COMPLEX Medical HofiMed LI D A N AT U R A L FA R M A C O N
Intrarea Serelor, nr. 2, S4 Bd. Lacul Tei, nr. 65, S2 Bd. N. Titulescu, nr. 3, S1 Str. Tineretului, bl.206, parter, Giurgiu Str. Grigore Cantacuzino, nr. 185, bl. 150 A Str. Libert\]ii, nr. 82, Breaza, Prahova Str. Libert\]ii, nr. 82, Breaza, Prahova Sos. Colentina, nr.76, bl.111, parter, S2 Constan]a, Str. Ci[melei 19, bl. 3, sc. B, ap. 23 Constan]a, Str. Mihai Viteazu, nr. 51

~n aceste unit\]i se acord\ consiliere gratuit\, iar `n unele dintre ele produsele Hofigal pot fi cump\rate f\r\ adaos comercial.
Revista HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate este editat` de Funda]ia HERON / I SSN: 1842 - 3310
Redac]ie: E-mail: heron_mike2005@yahoo.com / heron_flg2005@yahoo.com, Tel: 0721.405.788, 0721.820.776, 0740.319.965
Tiraj: 20.000 de exemplare
DTP: Ovidiu ZANFIR

32

August 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Str. Libert\]ii Nr. 82, Breaza Jud. Prahova, 105400 Tel: 0244/343296; 0244/342975 Fax: 0244/343094

Alexandra v\ ofer\:
hidrotermoterapie (b\i, saun\) masaj, reflexoterapie kinetoterapie (gimnastic\ medical\) laseroterapie `mpachet\ri cu spirulin\, parafin\ (umede sau uscate) dietoterapie, fitoterapie, cosmetic\ [i estetic\ corporal\ acupunctur\, aeroterapie, cure de www.alexandra-hofigal.ro teren meloterapie, aromaterapie, fitness tenis de mas\
e-mail: ctn_alexandra@yahoo.com

Centru de dignostic [i tratament - pus la dispozi]ia publicului de c\tre firma Hofigal Aparatur\ de ultim\ genera]ie `n investigarea [i stabilirea dignosticului Asisten]\ profesional\ asigurat\ de medici speciali[ti `n medicin\ intern\, medicina familiei, cu competen]e `n fitoterapie, homeopatie [i acupunctur\.

Bucure[ti, {oseaua Colentina, Nr. 76, bl. 111, parter, sector 2 Tel: 021-240.73.40 / 031.808.89.98

S\ tr\im `n concordan]\ cu natura!

Se mpline[te un an de cnd un gnd mai vechi de-al meu a prins via]\:

HOFIGAL NATUR| {I S|N|TATE"


mi doresc din toat\ inima ca [i aceast\ revist\ s\ v\ fie un sprijin important pentru s\n\tate
{tefan Manea

Intrarea Serelor, Nr. 2, Sector 4, Bucure[ cod 042124, ti, Tel./ Fax: 021-334.59.05.; Email: office@hofigal.eu web: www.hofigal.eu