Marie Curie, celebra savanta aniversata de Google la 144 ani de la nastere

Luni, 7 noiembrie 2011 12:14 | Stiri

Maria Sklodowska (Marie Curie de mai trziu), s-a nscut la 7 noiembrie 1867, la Varovia. Pe atunci Polonia era dezmembrat, mprita de trei imperii: Germania, Rusia si Austria. Tatl, Wladyslaw Sklodowski, era profesor de matematic si de fizic, iar mama, directoare unui mic pension de fete. Copilria i adolescena Mariei (alintata Mania) au fost pline de tristee. Mama sa avea sa moara de tuberculoz n 1878, pe cnd copila avea doar 10 ani. n 1883, Marie i termina studiile secundare, obinnd medalie de aur, dar nu are posibilitatea sa se nscrie la universitate. n toamna anului 1891 se deschide un nou capitol din viaa Mariei Sklodowska. Dup ani de munca, reuete, la 24 de ani s-i cumpere un bilet de tren Varovia Paris, cltorind ntr-un vagon de clasa a patra, ghemuit pe un scaun pliant luat de acas. Cu teama, dar i plin de speran, tnra se ndreapt spre metropola civilizaiei, Parisul, de unde Bronia o chema cu insistent la studii. n 1894, societatea pentru ncurajarea industriei naionale, din Paris, a contractat cu Marie un studiu asupra proprietilor magnetice a diverse oteluri. Profesorul Towalski o sftuiete s foloseasc laboratorul unui tnr savant francez, Pierre Curie. Un an mai trziu, Marie va accepta cererea n cstorie lui Pierre. Astfel, la 26 iulie 1895 devine Marie Curie - Stlodowska. Doi ani mai trziu, n 1897 se nate Irne, viitoarea savanta Irne Joliot - Curie, care, mpreuna cu soul sau, Frdric Joliot va obine Premiul Nobel pentru descoperirea radioactivitii artificiale. n 1904 se nate a doua fiic, Eve, viitoarea ziarista, scriitoare, pianist, autoare a unei biografii a mamei sale.

La finalul anului 1897 bilanul activitii Mariei Curie se prezint astfel: doua licene, concursul de agregaie pentru nvmntul secundar, un studiu asupra magnetizrii oelurilor clite. n ultimii ani ai secolului al XIX-lea studiul descrcrii electrice n gazele rarefiate a dus la observarea unor fenomene de fosforescent si de radiaii noi: razele catodice si razele Retgen (sau razele X). Marie Curie va demonstra c misterioasa radiaie este o proprietate atomica, existnd posibilitatea ca si alt corp, sa aib aceast putere. Compuii unui alt corp, toriul, emit acelai gen de raze. Ea denumete fenomenul radioactivitate, iar corpurile cu aceast proprietate se numesc radio elemente. Examinnd unele minerale, constat o radioactivitate excesiva, aceasta coninnd o substan mult mai puternic, un element chimic necunoscut. Pierre a urmrit cu interes progresele soiei sale, alturndu-si eforturile spre a gsi noua substan. mpreuna vor descoperi existenta a doua corpuri noi, distincte. n iulie 1898 anuna n Coruptes rendus descoperirea primei substane extrase din pehblenda, (un minereu de uraniu) devenit poloniu (potrivit tarii de origine). La 26 decembrie 1898, soii Curie anun n edina Academiei de tiine din Paris, descoperirea celei de-a doua substane, denumit radiu. Scopul imediat este de a obine poloniu si radiu n stare pura. Guvernul austriac le ofer soilor Curie o tona de pehblend. n 1902, Marie reuete s prepare un decigram de radiu pur si face o prima determinare a greutii atomice: 255. Radiul exista oficial. Radiul se va dovedi util n medicina. Radioterapia distruge celule bolnave si vindeca anumite forme de cancer si a cptat numele de Curieterapie. Soii Curie au convenit sa nu-si breveteze tehnica obinerii radiului, dei acest lucru le-ar fi putut aduce imense ctiguri materiale. Ar fi fost, dup ei, contrar spiritului tiinific. Einstein afirma dup moartea savantei: Doamna Curie e singura dintre toate fiinele celebre pe care gloria n-a reuit s o corup". Colaborarea, viata de cuplu a celor doi soi Curie este ntrerupta la 19 aprilie 1906, cnd Pierre aluneca sub roata unui camion greu si moare. n 1911 Marie e laureata a Premiului Nobel pentru Chimie

Timp de 35 de ani, Marie vine n contact cu radiaiile produse de radiu. Vreme de patru ani s-a expus radiaiilor emise de aparatele Retgen. Ea sfideaz oboseala i bolile care o macin: vederea tot mai slab, reumatismul, vjitul insistent din urechi. n iunie 1934 o boal, care la nceput nu prea ngrijortoare, se agraveaz brutal. Doctorii i promit fiicei sale, Eve, ca i vor uura prin somnifere cele din urma chinuri ale Mariei. Cuvintele cele din urma: Nu mai vreau dect sa fiu lsat n pace. n dimineaa zilei de 4 iulie 1934 Marie Curie nceta din via n Sanatoriul din Sancellemoz. Diagnosticul: anemie pernicioasa aplazica, cu evoluie rapida, febril. Mduva osoas nu a reacionat probabil din cauza faptului ca era alterat de o ndelungat acumulare de radiaii. La 6 iulie, fr discursuri, fr cortegii, va fi nmormntata la cimitirul Sceaux, lng soul sau. Fraii si aruncau n groapa deschis un pumn de pmnt din Polonia. Pe piatra funerar este scris: Marie Curie - Sklodowska 18671934. n 1935 apare post-mortem lucrarea Mariei Curie: Radioactivitatea Spitalul Budimex, denumit astazi Marie Curie (Maria Sklodowska Curie), a fost oferit poporului roman ca un dar special din partea guvernului polonez dupa cutremurul din 1977. In 1984 isi deschide portile ca unul dintre cele mai mari spitale de copii din Romania. Cunoscut initial ca Spitalul Polonez si apoi ca Spitalul Budimex, acesta a reunit medici pediatri de renume de la diferite spitale din Bucuresti, care au transformat acest dar al poporului polonez intr-unul dintre cele mai bune centre medicale dedicate ingrijirii copiilor. Astzi Google, printr-un nou logo, aniverseaz 144 de ani de la naterea lui Marie Curie.