Sunteți pe pagina 1din 16

www.myusmf.clan.su 1) Notiune de calamitate. Clasificarea lor: Calamitate in asp. medical-sit. except.

aparuta ca rezultat al dezastrelor naturale, tehnogene, sociale si ecologice, insotita de pierderi generale umane cu patol. specifica, scoaterea din functiune a institutiilor sanitare si cadrelor medic., iar p/u lichidarea consecintelor carora, de obicei sunt necesare forte si mijloace medic. din afara focaruluia ccidentat de calamitate. Clasificarea calamitatilor: Dupa origine(Mescov): 1)C. Naturala: cutramur, eruptie de vulacan, inundatii, avalanse, alunecari de teren. 2)C. Tehnogene: explozii, distrugeri, accid de transport, scurgeri de s. toxice, rdioactive, socul cladirilor. 3)C.Specifice(sociale): razboi, terorism, foamete, dezordine, boli in masa (epi-, pandemii), epizootii. 4)C.Ecologice: schimbarea climei, eroziunea solului, micsorarea strat. de ozon, poluarea med. ambiant. Dupa OMS: 1)C. meteorologice: tzunami, tornado etc 2)C.topologice: inundatii catastrofale, avalanse, alunecari de teren 3)C.telurice si tectonice: eruptii de vulcan, cutremur 4)Accidente 5)Ecologice (inca nu sunt incluse) Dupa amploare: 1)C. minore-nr. lezatilor 10-100 (din ei pina la 50 pers. necesita spitalizare) 2)C.medii- nr. lez. 100-1000 (spitalizare-51-250 pers.) 3)C.majore-nr. lez e mai mare de 1000 de pers. (spitaliz m.mult de 250) Dupa amploarea raspindirii consecintelor: 1. Cu caracter local-consecintele se raspindesc in limitele unei hale, laborator 2. Cu caracter de obieciv-uzina, fabrica, istit. de invatamint, unit. economica 3. Cu c. municipal 4. Cu c. regionqa 5. Cu spect global (schimarea climei, gauri de ozon, asteroid) -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. Situatie exceptionala in aspect med- situatie aparuta dupa dezastru, in care apare o disproportie intre solicit. in acord. as. med. si posibilitatile sist. sanitar local din raionul accidentat. Criterii de apreciere a SE: -Nr. de lezati intr-o calamitate este cca 10-15 perss. si m. mult, dintre care 2-4 morti. -Nr. de bolnavi de o maladie, boli contagioasede 50 pers. si m. mult -Nr. de bolnavi de o maladie de o etiologie necunoscutaeste de 20 pers. -Nr de bolnavi de o maladie cu febra necunoscuta 15 pers. -Daca morbiditatea si mortalitatea intr-o zona data intrece de 3 ori acesti indicatopri in perioada precedenta. -Daca contaminarea cu s. toxice, radioact., bacteriol. intrece de 100 ori normele permise in aceste zone. Acesti indicatori sunt instabili si pot fi modificati calitativ si cantitativ, totul depinzind de tipul de dezastru, amploarea acestuia si situatia medicala concret creata in focar. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. Notiune de caracteristica medico-tactica a catastrofelor- cuprinde citeva elemente: 1.Caracterul si dimensiunile focarului. 2.Volumul si structura posibila a pierderilor sanitare de focar. 3.Gradul de scoatere din functiune a instit. med si a personalului medical. 4.Prezenta sau absenta contaminarii terenului cu s.radioactive, toxice, bacteriene. 5.Starea sanitaro-epidemica a terenului creata in urma dezastrului concret. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------4. Caracteristica med-tactica a inundatiilor: 40-45% din toate dezastrele. Cauze: -Ploi torentiale indelungate -Ruperea barajelor hidroconstructoare -Terorism 1) Dimensiunile depind de: -Volumul de apa -Relieful terenului

www.myusmf.clan.su -Durata si intensitatea ploilor torentiale P/u a cunoaste mai bine organizarea asig. med. a popul. in caz de inundatii tre sa cunoastem caracteristica zonei de inundatii. 4 zone: 1.Z.de I.catastrofala (viteza apei 30 km/h / distanta zonei-10-15 km/ val inundativ 2-5 m/ timp de scurgere a apei 50 min.) 2.Z.de scurgre (V-15-20km/h / D.15-20 km/ val-1-1,5 m/ timp 1 h) 3.Z.de scurgere secundara (V-10-15 km/h/ D-30-50 km/ val-lipseste/ T-2-3h) 4.Z.de scurgere lenta (V-6-10 km/h/ D-36-70 km/ Val lipsa/ T-5-7 h) 2. a. Volumul pierderilor sanitare depind de: -Densitatea pop.in zonele cu pericol de inundatii -Caracterul constructiilor -Instiintarea la timp ai populatiei -Gradul de pregatire a pop. spre evacuare -Perioada a zilei -Anotimp -Zona in care se afla pop. Variaza de la unitati pina la sute de mii de persoane. b. Structura pierderilor sanitare depind de: -Factorii lezanti -Temperat. apei - Factori mecanici. -Fact. psiho-emotionali -Zooantroponoze -Inecuri 3-4. ca la cutremur 5. Starea sanitar-epidemiologica se inrautateste pina la stari exceptionale. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------5. Caracteristica medic.-tactica a cutremurelor: -15% din totalul dezastrelor naturale sunt cutremure. -Anual-3 mii cutremure, din care cca 20 aduc pierderi umane si materiale. -Anual mor cca 30-40 mii de pers. -Se masoara dupa scara Richter (0-12). -Anual se intimpla:2-3 cutrem de 8; 70-7 ; 100-6 ; 1000-5 , 100mii 3-4 . 1. Dimensiunile si caracterul cutrem. depind de: -Relieful regiunii date -Forta (magnitudinea) cutremurului. Dupa forta se impart in: -Slabe-3-5 -Medii-5-7 -Puternice 7-8 -Catastrofale (8,1 s.m.mult) 2. Volumul si structura: a) Volumul pierderilor sanitare depind de: -Forta -Densitatea populatiei -Perioada zilei -Caracterul constructiilor -Gradul de pregatire a popul. in comportare adecvata in caz de cutremur. -Gradul de pregatire a protect. civile, a servic. asist. med. de urgenta, mobilitatea inalta a acestor organizatii p/u a incepe la timp lucrarile de salvaresi ajut. medical. - Gradul de pregatire a populat cu privire la 1 ajutor (autoajutor si aj. reciproc) In caz de intirziere a ajut. cu 1h-nr. de decedati creste cu 30%, cu 2h-60%, cu 6h-905%. -De anotimp Volumul pierderilor sanitare pot fi de la 2,5 la 6,4 % din populatie. Cunoasterea din timp a volumului posibil a pierderilor sanitare permite de a planifica asigurarea med. a ran si boln.

www.myusmf.clan.su P/u planificarea corecta a asigurarii med. in caz de cutremur e nevoie sa cunoastem caracteristica zonelor seismice- 4 zone: 1. Z. distrugerilor usoare: pierderi generale- 15-25% din pop. / p.sanitare 96-98 din cele generale / p. irecuperabile-2-4% / 5%- internare 2.Z. d.medii: p.generale 20-25% / p.sanitare -85-90%/ p.irecuperabile 10-15 %/ 30%-necesita intenare. 3.Z.d.puternice: p.generale-25-30% / p.sanitare80-85%, /p. irecuperab-15-20%/ 35% internare. 4.Z. d. totale: p.gen-40%, /p.sanit-55-60%/ p. irecuperab-40-45%. .internare-40%. b). Structura pierderilor sanitare depinde de factorul lezant (mecanic, chimic,termic, psihoemotional, patologic) In funct. de fact. lezant pierderile sanit pot fi: -lez. mecanice- 85-90% din p. sanitare -lez. termice 15-20% din p. sanitare -crush-sindrom -24% -Stari reactive- 70-80 din populat. din ei 10-18% vor fi internati. Crush-sindrom constituie 24% din sinistrati dintre care 35% stare grea, 43% medie, 22% usoara. 3 factori de baza- durere, toxemie, pierderi de plasma. 3.Gradul din scoatere din functiune a cadr. medic: in cazul in care vor fi scoase din funct. instit. med. si cadrele med vor fi necesare de mijloce si forte din afara focarului. 4.Prezenta sau absenta contaminarii terenului cu s.radioactive, toxice, bacteriene: e necesar de a proteja prsonalul medical dar si ranitii si bolnavii de factori lezanti. In acestcaz personalul medical va lucra in mijloac. de protect. individuala (masca antigaz, echipament antichimic), productivitatea muncii scade si vor fi necesare suplimentarea medicala p/u a indeplini unul si acelasi volum de lucru intr-o unitate de timp. 5.Starea sanitaro-epidemica a terenului creata in urma dezastrului concret.- Starea S-E se inrautateste brusc (vor fi distruse sisteme cu alimentare cu apa, de canalizare, supravietuitorii ramin fara adapost, apar un nr. mare de cadavre). Maladii caracteristice:Holera, Dizinterie, Hepatita virala, Enterocolite specifice, Ale cailor respirat. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------6. Caracteristica med-tactica a catastrofelor de transport feroviar. Cauze: -Deservirea necalitativa si ne la timp a cailor ferate. -Asistenta tehnica proasta -Nerespecatrea cerintelor de transport a marf. periculoase -Factori externi -Terorism. 1. Dimensiunile si depind de: -Tipurile de trenuri -Caracterul dezastrelor -Locul dezastrului Clasificarea : Dupa tipul trenului: 1. PAsageri 2.Marfuri 3.Mixt Dupa caracterul accidentului: 1.Tamponade 2.Iesire de pe sine (deraiere) 3.Incendii 4.Explozii 5.Combinate Dupa nr. de lezati: 1. 1M-nr. pina la 5 2. 2M-5-15 3.3M 15-30 4. 4M 30-50 5.5M 50 si mai mult

www.myusmf.clan.su Dupa consecintele igieno-ecologice: a)1S-raza de poluare, distrugere pina la 50 m b)2S-50-300m c)3S 300-500m d)4S- 500-1000m e)5S- m.mult de 1000. Dupa caracteristica pierderilor sanitare; a)Mecanice b)Prin combustii c)Prin iradiere d)prin subst. toxice e)Prin pierderi combinate + poluare. 2. a.Volumul pierderilor sanitare depind de: 1.Caracterul dezastrelor 2.Tipurile de terenuri 3.Locul dezastrului 4.De partea a zilei 5.De instiintarea la timp a organelor de conducere d/e locul si caracterul dezastrului. Pierderile sanitare pot fi de la unitati la sute b. Structura pierderilor sanitare depind de factorii lezanti: -90%mecanice 10-15%combustii 50-6-%stari reactive, din care 8-10% -spitalizare. 3-4. ca la cutremure 5. Starea sanit-epidem. nu se inrautateste. 7. Caracteristica factorilor lezanti ai catastrofelor: 1.F.mecanici (unda de soc,alunecari de teren, prabusiri de pamint, uragane, virtejuri, explozii (schije secundare) 2.F.termici (temp. inalte, scazute; efectul de temp inalta provocata de un fascicol de lumina-lazer, focos atomic) 3.F.chimici: (subst. chimice concentrate: amoniac, acizi, baze etc) 4.F. de iradiere: (accid. la instalatii ce folosesc surse cu energie atomica, radioterapie etc) 5.F. biologici: (bacterii si toxinele lor) 6.F. psiho-emotionali-stres -Unda de soc-in urma exploziei. Este un volum de aer comprimat ce se raspindeste uniform de la epicentru spre periferii cu o viteza supersonica. Asupra organismului uman actioneaza in mod indirect direct, propulsind prin tes, organismului si provocind leziuni. Atit act. directa cit si indirecta provoaca leziuni. Actiunea U.d.S aspuro org- in kg/cm2: -la actiunea 0,2-0,4 kg/cm2- leziuni usoare( contuzii, luxatii, perforatii ale mem. timpanice) -la 0,6-0,9 kg/cm2 lez. grave (lez. org. interne, lez. articulatiilor, contuzii grave etc) -la 0,9 si -lez. extrem de rave, incompatibile cu viata. -Combustii- pot fi superficiale si profunde Complicatii: -Primare precoce (pierderea cunostintei, asfixie, stare de soc, de toxemie) -Lez. secundare precoce (supuratia leziunilor, stare de sepsis, pneumonii etc) -Tirzii (contractura cicatriciala-keloid, ulcer trofic, amiloidoza org. interne) In intox cu Co2-dereglari psihice. 8. Pierderile sanitare. clasificare: Pierderi generale- toate pierderile pop. ce apar in urma catastrofelor (naturale, tehnogene si sociale). Se impart in: -P.definitive (nerecuperabile)-decedati + pierduti fara feste. -P.sanitare(recuperabile P.Sanitare- oameni ce in urma leziunilor, imbolnavirilor au pierdut capcitatea de munca mai mult de 24h si au fost inregistrate in inst. curative (asist. de urgenta) si lu s-a acordat ajutor medical calific.

www.myusmf.clan.su Clasificare: Dupa factorul etiopatogenetic-6 clase, fiecare incluzind forme nozologice separate in dependenta de caracterul si localizarea lezarii: 1.L.mecanice grup de leziuni la care se ia in consideratie localizarea si caracterul leziunii(penetrante, perforante, nepenetrante cu afect. oaselor sau fara aceasta, cu afectarea vaselor sau fara. 2.L.termice- combustii si degeraturi 3.L.actinice-boala actinica acuta 4.L.provocate de intoxic cu subst chimice 5clase : S.neuroparalitice, S.cu acti. toxica generale, S. sufocante, S. cutano-vezicante, alte substante(lacrimogene, iritante etc) 5.Infect. cu mijloace bacteriene 6.Stari reactive, psihoneurologice de scurta durata si de lunga durata. 7.L.combinate (F.mec+f.chimici etc) Dupa factorii lezanti: 1.L. multiple- ranirea a citorva reg anatomice prin 2 sau elem. ale aceluiasi f. lezant 2.L.asociate-sunt lezate mai multe formatiuni anatomice de catre un singur proiectil 3.L.combinate-lez. produse prin act. simultana a 2 sau mai multe noxe. Dupa gravitatea lez: -Usori (se misca singuri, autodeservire) -de gravit. medie -Gravi raniti (nu se autoingrijesc0 -in stre extrem de grava 12. Factorii ce influenteaza volumul si structura pierderilor sanitare. Volum-exprima in cifrea absolute nr de raniti si bolnavi. Structura-raportul in % a diferitor categorii de leziuni cate nr. absolut a pierderilor sanitare in urma dezastrelor. Asupra vol si str. pierderilor sanitare vor influenta : 1.Tipul de catastrofa 2.Durata de a fact. lezanti 3.Densitatea pop. din foacr 4.Caracterul constructiilor 5.Gradul de pregatire si protectie a pop. 6.Gradul de pregatire a serv. asist med de urgenta. 7.Anotimpul 8.Parte a zilei 9.Alti factor 13. Notiune de leziuni combinate, asociate si mu;ltiple 1.L. multiple- ranirea a citorva reg anatomice prin 2 sau elem. ale aceluiasi f. lezant 2.L.asociate-sunt lezate mai multe formatiuni anatomice de catre un singur proiectil 3.L.combinate-lez. produse prin act. simultana a 2 sau mai multe noxe. 14. Recunoasterea medicala/ Esenta, tipurile, misiunile si organizarea R.M. in sit. except. R.M-efectuarea unui complex de masuri de catre serv. med. indreptatea spre dobindirea datelor despre : -starea socio-economica a raionului stabilit -d/e conditiile , starea sanatatii pop si asupra evectivului sosit in zona p/u lucrari de slavare. -cond. ce vor influenta asigurarea med. a populat. 2 tipuri: rec. Medico-tactica si R. sanitaro-epidemiologica 1. Rec. Medico-tactica: Scopul de baza- dobindirea datelor d/e conditiile si posibilitatile locale ce actioneaza la organizarea asistentei medicle, avac. si tratamentul sinistratilor. Misiunile de baza-Determinarea dimensiunilor si suprafetei focarului. -Studierea conditiilor raionului catastrofei in scopul determinarii starii cailor de evacuare (drumuri) -Precizarea terenurilor satisfacatoare p/u instalarea, desfasurarea format. medicale sosite in focar. -Determinarea surselor de apa potabila -Depistarea instit. curativo-profilactice cu actiunea pastrata in focar

www.myusmf.clan.su -Depist. instit. de paroviz. medicala cu actiunea pastrata in foacr (farmacii, depozite farmaceutice) 2. R. sanitaro-epidemiologica: Scopul: dobindirea datelor despre starea sanitaro-epidemiologica a foacarului catastrofei. Misiunile: -stud. starii sanatatii pop. , in special a morbiditatii contagioase in zona afectata. -Stud. starii sanitaro-igienice a localitatilor din focarul calamitatii. -Determin. starii sanitaro-igienice a surselor de aprovizionare cu apa . Cantitatea si calitatea apei si marcarea izvoarelor. -Depistarea instit. de profil sanitaro-igienice si antiepidemice a personalului acestora, cu scop de folosire dupa destinatie. Principiile de baza R.M.in focar: -Continuitatea recunoasterii ,ed. -efect. recuunoasterii med. la timp, depistarea subst. nocive -Autenticitatea rec. med (date reale) -Comparabilitatea datelor de rec. medic. -Marcarea hotarelor de afectare in teren Modalitati de dobindire a a datelor de R.M. -Stud. descrierilor medico-geografice a raioanelor corespunzatpare -Dobindirea info. de la statiile majore ale protectiei civile, de la comisiile de stari axceptionale ce actionneaza permanent, a organelor de conducere raion., republic. -Dobind. datelor de la populat. med. ce se afla in focar -observarea permanenta asupra mediului ambiant, asupra intreprinderilor si obiectivelor economice cu risc de `amitate -studierea consecintelor medico-sanit a catastrofelor in teritoriul focarului si in zonele apropiate a acestora. Organizarea R.M. In focar sunt indreptate echipe de recun. -ale PC ( in componenta poate fi: un mrdic epidemiolog, felcer labornat, sofer sanitar. Dotati cu echipament p/u puarea probelor medicale: alimente, sol, aer, apa) -detasament de I ajutor med. al PC. Componenta: medic 1, felcer 1, cerceas perimetrist 1, sofer 1. -detasament mobil antiepidemic. Componenta: laboratoare (sectia epidemiologica), laborator bacteriol, laborator sanitaro-epidemic, laborator Ro. se iau 13 probe in 24 h. 15. Misiunile protectiei civile a r.Moldova si mod. de indeplinire a lor P.C.-un sistem de masuri si actiuni interprinse pe scara intregului stat pe timp de pace si razboi in vederea protectiei populatiei si bunurilor materiale in cond. de calamitati naturale, ecologice, accidentelor. folosirii armelor de distrugere in masa. Misiunile PC: -Protectia popul. si a bunului material in conditii de sit. except. -Efect lucrarilor de salvare si a altor lucrari de urgenta in conditii de sit. except. si la lichidarea consecintelor lor. -Organ. preg. prealabile si multilaterale ale pop. si a fortelor protectiei civile. P/u indeplinirea misiunilor sus numite se efect. masurile: -Organizarea fort. necesare ce pot ce pot asigura prot. popul. si a bunului material in conditii sit.except/, inzestrarea tehnica materiala si pregatirea speciala -Crearea si mentinerea in stare de pregatire permanenta a sist. de comanda, instiintare si comunicatii, organelor controlului si supravegherea situat. radioactive, toxice, acteriene, antiincendiare, toxice, bacteriene, antiincendiare pe terit. RM. -Acumularea fondului necesar de constructii p/u adapostirea pers. supuse pericolului. -Acumul. si pastrarea in siguranta a mijloc. de protectie, a prod. aliment., medicam, mijloace tehnice, militare si a surselor autonome de aprovizionare cu apa si energ. electrica in sit. except. -Aproviz. cu apa, prod. alimentare si materie prima, a furajelor, anim. domestice, plante, decontaminare cu s.toxice, radioactive, radioactive, bacteriene, iar a mediului ambiant de depoluare cu aceste substante. -Instiintarea org. de conducere si a popul RM despre pericolul sau apariti sit.except si aducerea in stare de pregatire completa a fortelor si mijloacelor P.C. -Acordarea aj. multilateral sinistratilor. -Efect. controlului asupra executarii masurilor pe profilact menite sa preintimpine sau sa diminueze probabilitatea apar. Sit. except. si sa reduca proportiile acestora.

www.myusmf.clan.su -Antrenarea unitat. economice in acetiunile de prevenire si lichidare a situat exception. -Asig. securitatii anti-incendiare a obiectelor economice nationale, a populat si stingerea lor. -Organizarea si efect instruirii lucratorilor unitatilor economice si cetatenilor privitor la procedeele de aparare si actiuni in sit. except. 16.Structura organizatorica a Protectiei Civile a RM. 17. Notiunea de medicina calamitatilor M.Calamitatilor-ramura a med. teoretice si practice, avind ca obiectiv de baza organizarea si efectuarea asigurarii med. a populatiei (lezatilor, sinistratilor,) in procesul de lichidare a consecintelor medicale ale dezastrelor. Obiectivele particulare : -Factorii lezanti al dezastrelor si actiunea lor asupar organismului -Patologia specifica aparuta in rezultatul actiunii fact. -Formele, metodele de oragizare si acordare a asist. med. -Formele, metodele de tratament, recuperare medic -Metodele de combatere a dezastrelr si a efectelor act. fact. lezanti. Obiective generale si cele particulare sunt realizate in practica prin organizarea si efectuarea: -Masurilor de tratament si evacuare -Masurilor sanitaro-igienice si antiepidemice -M. ce tin de aprovizionarea cu mater. farmaceutice ale instit. sanit. -M. ce tin de dirijarea cu fortele si mijloacele serv. med Are mai multe aspecte: -Clinic -De med. preventiva -De manageent farmaceutic -De management sanitar. Metode de studiu: -Istorico-descriptiva -Analitica -Statistica -De preognozare -Simulare 18. Principiile de organizare si de lucru a serv. med. de urgenta in S.E.: -Caracter de stat -Principiul teritorial -Mobiliitate inalta a format. serv. si universalitatea profesionala de folosire al acestui serv. in diverse S.E. -Triaj medical -Acurdarea ajutorului medical la timp, consecutiv si cu eficacitate inalta -De colaborarecu serv. med. ale altor ministere si departamente. P/u aceasta se intocmesc din timp planuri de actiune ce includ reprezentanti ale altor ministere -P. conducerii unice -Esalonarea sist. med si manevrarea cu fortele si mijl. SAMUS. -Respectarea rationalitatii de creare a fortelor si mijloacelor servic. in fuctiune de posibilit. aparitiei si posibilit. statului -Cointeresarea materiala, protect. sociala si juridica a person. medical si a altor specialisti, participanti la organizarea si acordarea aj. medic. de urgenta lezatilor in S.E. -P. de asigurare a 2 grade de pregatire a serv ( gr. inalt si gr. de pregatire permanenta a fortelor mijloacelor, serviciilor) -Pregatirea populat. si a pers. cu risc profesional ce tin de comportament adecvat, actiuni in SE si acordarea 1 ajut. med. in caz de catastrofa. 19.Structura organizatorica a Serv. asist. med. de urgenta in S.E.

www.myusmf.clan.su Brigazile de asist. med. se organizeaza la etapele ed. de felcer si moasa, iar la oficiile si centrele medic, de familie se constituie brigazi p/u acordarea 1 ajutor medical-posibilitatea de a acorda ajut. med. respectiv la 50 lezati in 6 h de lucru. Conform deciziei organelor de conducere teritoriala a SAMUS in baza institutiei medico-sanitare, municipale, sectorale si raionale se organizeaza detasamente medicale mobile alcatuite din 10 brigazi (2-5 brigazi p/u acordarea 1 aj. med, 3-5 p/u ajut. premedical). P/u acordarea ajut. med. calificat in spitalele municipale, orasanesti, sectorale, raionale-brigazi de asistenta calificata chirurgicala si terapeutica mobile cu capacitatea de acordare a ajut. chirurgical cu capacitatea de 12 raniti, toxico-terapeutic-25ran. / 24 h. Brigazile specializate de pregatire permanenta sunt create la SCR; SM-Sfinta treime; SC traumatologic; SCNr3 de copii; S. boli infectioase; centrul mamei si copilului, SU. Sarcinile brigazii: 1.Acordare 1 ajut. 2.Coordonarea activit. med. in instit. med-sanit. 3.Organizarea colaborarii intre diverse serv in interesele asistentei med a populatiei si evacuarea lezatilor din focar. 20. Conditiile ce influenteaza organizarea si efectuarea masurilor curativo-evacuatorice a lezatilor in timpul calamitatilor. 1.Imprevizibilitatea dupa timp si loc a aparitiei dezatrelor 2. Aparitia concomitenta a pierderilor sanitare in masa 3. Volum. si structura pierderilor sanitare au particularit. sale in diverse dezastre. 4.Gradul de dezvoltare social-economica a reg. concrete, existenta instit. med. cu functia pastrata. 5.Conditii geografice 6. Gradul de dezvoltare a comunicatiilor si a drumurilor 7. Gradul de pregatire a populat. cu privire la acordarea 1 ajut. cit si la comport. adecvata in diverse dezastre. 8. Gradul de pregatire a format. PC si a serviciului de Samu 9. anotimpul, parte a zilei. 21.Esenta si principiile de baza ale asigur. curativ-evacuatoriale a lezatilor in timpul calamitatilor. Esenta:efectuarea la timp a unui complex de masuri consecutive si succesive in acordarea ajutor. med. ranit si boln. la 2 etape medicale cu evacuarea obligatorie a lezatilor din focar, imbinarea evacuarii cu asistenta med. si evacuarea ran. si boln. conform indicat. med, dupa destinatie. Principii: -acordarea la timp ajut. med ranitilor si bonavilor -asigurarea succesiunii in acord ajutor. med. R/B ( de la simplu la compus) -respectarea succesivitatii in acord ajut. medical (conoast. de catre med. a aparitiei patologiei in acord ajut. med. si a tratam, dar si prin indeplinirea unor docum. med. individuale de evidenta (foaie de observatie, fisa medic.) -simplificarea la max. a unor nr. de etape medicale -evacuarea obligatorie a r/b din foacar -evacuarea dupa destinatie -apropierea ajut. med (etap. med. de foacarele de pierderi sanit. in masa) -Fractionarea, ajut. med acordat r/b la etap. med. In situatii except. tre de tinut cont de 3 faze: -faza izolarii(dureaza de la initierea dezastr pina la inceputul lucrarilor organizate de salvare. R/b deseori sunt izolati) -faza salvarii (de la initierea lucrarilor de salvare-finisarea evacuarii r/b din foacar) -faza de reabilitare (presupune acordarea dif. tipuri de ajut. med., tratament si reabilitare med.) 22. Tipul si volumul ajut. medical acordat lezatilor in sit. exceptionale. 5 tipuri de ajut, med: 1) 1 ajutor (20-30 min) se acorda la locul lezarii de catre salvatori, pompieri, garzi sanitare, sanitari, soferi sanitari, inspectori sanitari, in mod de autoajutor si ajut. reciproc si se face cu scop de a salva viata lezatilor si a prevenirii complicatiilor grava. Continutul: scoaterea r/b de sub daramaturi, adapost, cratere, stingerea imbracamintelor, aplicarea pansamentelor pe plaga, Hemostaza provizorie prin pansam. compresiv sau aplicarea garoului, respirat. artificiala, calmarea durerii, imobilizarea provizorie a fracturii, adinistr. antidptilor, masca antigaz.

www.myusmf.clan.su La acord. 1 ajut. med. se folosesc mijloace improvizate aflate la indemina, dar dar si mat med. aflate la doatarea sus numite. 2) Ajutor premedical (2-3h) se acorda la patul de adunare a r/b de catre felcer sau moasa. Se efect cu scop de a lichidare si micsoarare a cosecintelor leziunilor ce poarta pericol p/u viata si prevenirea complicat. grave, cit si p/u corijarea nejunsurilor 1-aj. Continut: completarea 1 aj, inlat. asfixiei, ventilatia artificiala a plaminilor, inhalare O2, controlul garoului aplicat naterior, corijarea imobiliz. fracturilor cu aplicarea atelelor, antidoti, antibiotice, antivomitive, In calzirea r/b in caz de hipotermie, Cardiotonice, Tratare sanitara partiala 3) 1 ajutor medical: (4-5h) se acorda la instit. med. din focar cu functia pastrata la punctele asist. med. de urgenta special organizata. Se efectueaza cu scop de lichidare consecintelor ce poarta pericol p/u viata, combaterea complicat. aparute, prevenirea lor si pregatirea r/b spre evacuare din focar. Consta din 2 grupe de masuri: -m. de urgenta: inlat asfixiei, hemostaza provizorie sau definitiva, Masuri antisoc (blocada novocainica + antibiotice), Transfuzii, Inlat. mem zdrobit ce atirna in lambou, Catetirizarea sau punctia v. urinare, Antibiotice, Bronhodilatoatoare, Antimimetice, Degazarea plagiloor, Spalaturi gastice, Ser antitoxic, -m. ce pot fi aminate: inlat. neajunsului 1 ajutor med si premedical, Refacerea pansamentelor in caz de infect a plagilor cu s. radioact, Antibiotice, Seroprofilax tetanosuli, Prescrierea medicam. 4) Ajut. med. calificat: (8-12 h) in spitalele multiprofil din afara focarului de chirurgi si terapeuti si are ascop de a lichida consecintele care poarta pericol p/u viata. de a combate complicat. deja aparute, de a pregati r/b p/u tratam urmator. 2 tipuri: 1)aj. med. chirurgical. 3 tipuri de masuri: -de urgenta -ce pot fi aminate doar ca exceptie -ce pot fi aminate fara consecinte grave. 2)aj. med. terapeutic. 2 masuri - de urgenta, ce pot fi aminate. 5)Ajut. med. specializat: (24 h) in sect. spitale specializate de catre med. specialisti de spectru ingust ce au la doatare sa mat. speciale si se efect cu scop de a restabili functi organelor si sist. si de a apregati R p/u urmatoarea treapta. 3 conditii : -prezenta specialistului -dotare cu materiale -loc pregatit. 23. Scopurile si continutul primului ajutor lezatilor in focarele catastrofale 1 ajutor (20-30 min) se acorda la locul lezarii de catre salvatori, pompieri, garzi sanitare, sanitari, soferi sanitari, inspectori sanitari, in mod de autoajutor si ajut. reciproc si se face cu scop de a salva viata lezatilor si a prevenirii complicatiilor grave. Continutul: scoaterea r/b de sub daramaturi, adapost, cratere, Stingerea imbracamintelor, Aplicarea pansamentelor pe plaga, Hemostaza provizorie prin pansam. compresiv sau aplicarea garoului, respirat. artificiala, calmarea durerii, imobilizarea provizorie a fracturii, adinistr. antidptilor, masca antigaz. La acord. 1 ajut. med. se folosesc mijloace improvizate aflate la indemina, dar dar si mat med. aflate la doatarea sus numite. 24. Scopul, continutul si organizarea primului ajutor medical lezatilor in focarele catastrofale ajutor medical: (4-5h) se acorda la instit. med. din focar cu functia pastrata la punctele asist. med. de urgenta special organizata, de catre medicii cu pregatire generala Se efectueaza cu scop de lichidare consecintelor ce poarta pericol p/u viata, combaterea complicat. aparute, prevenirea lor si pregatirea r/b spre evacuare din focar. volumul consta din 2 grupe de masuri: -m. de urgenta: inlat asfixiei, hemostaza provizorie sau definitiva, Masuri antisoc (blocada novocainica + antibiotice), Transfuzii, Inlat. mem zdrobit ce atirna in lambou, Catetirizarea sau punctia v. urinare, Antibiotice, Bronhodilatoatoare, Antimimetice, Degazarea plagiloor, Spalaturi gastice, Ser antitoxic, -m. ce pot fi aminate: inlat. neajunsului 1 ajutor med si premedical, Refacerea pansamentelor in caz de infect a plagilor cu s. radioact, Antibiotice, Seroprofilax tetanosuli, Prescrierea medicam. 25. Ajutor medical calificat. Scopurile, continutul si organizarea ajut. medical calificat in SE

www.myusmf.clan.su Ajut. med. calificat: (8-12 h) in spitalele multiprofil din afara focarului de chirurgi si terapeuti si are scop de a lichida consecintele care poarta pericol p/u viata. de a combate complicat. deja aparute, de a pregati r/b p/u tratam urmator. 2 tipuri: 1)aj. med. chirurgical. 3 tipuri de masuri: de urgenta : -inlaturarea asfixiei si restabilirea respiraiei de sine stttoare; -hemostaza definitiva in caz de hemoragie externa si interna; -tratamentul complex al socului traumatic; -intervenii chirurgicale si tratamentul complex al infeciei anaerobe; -prelucrarea chirurgicala si includerea toracelui in caz de pneumotorax deschis, toracocenteza in caz de pneumotorax cu supapa; - laparotomia in caz de rnire perforativa si trauma nchisa a abdomenului cu lezarea organelor interne, lezarea vezicii urinare intraperitoneale si a intestinului rect; - amputarea membrului zdrobit; - craniotomia decompresiva in caz de traume cerebrale nsoite de compresia creerului; - prelucrarea chirurgicala a fracturilor oaselor tubulare cu leziuni masive a esuturilor moi. ce pot fi aminate doar ca exceptie: - aplicarea fistulei suprapubiene in caz de leziune a uretrei fara leziuni masive a esuturilor moi; - recuperarea circulaiei singelui in arterele magistrale ale membrelor; - necrotomia in caz de combustii circulare profunde a toracelui si membrelor, care nu amenina dereglarea respiraiei si circulaia Singelui; - amputarea membrului in caz de necroza ischemica; - prelucrarea chirurgicala primara a plgii contaminate cu substane toxice si radioactive si a plgilor cu leziuni masive a esuturilor moi. ce pot fi aminate fara consecinte grave. - prelucrarea chirurgicala primara a plgilor esuturilor moi; - prelucrarea chirurgicala primara a combustiilor; - legarea prin suturare a dinilor in caz de fractura a mandibulei cu defect a esuturilor moi; - aplicarea suturii prin fisie pe plgile cu lambou ale fetei. In situaia cind se impune reducerea temporara a volumului ajutorului medical calificat chirurgical se reduc intii masurile din grupa 3 si apoi cele din grupa 2. 2)aj. med. terapeutic. 2 masuri: de urgenta: - tratamentul complex al insuficientei acute cardiovasculare, hepatice, renale, cardiopulmonare; - oxigenoterapia si ventilaia artificiala a plaminilor in caz de asfixie; - tratamentul complex al edemului toxic al plaminilor; - administrarea antidotilor si serului antibotulinic; - administrarea substanelor desensibilizatoare, anticonvulsive,anti-vomitive si bronholitice; - administrarea tranchilizanilor si neurolepticilor in strile reactive. ce pot fi aminate. - administrarea antibioticelor si sulfanilamidelor in scop profilactic; - hemotransfuzii cu scop de substituire; - administrarea substanelor medicamentoase simptomatice, vitaminoterapia. -proceduri fizioterapeutice. 26. Organizarea jutorului specializat in caz catastrofe: 5)Ajut. med. specializat: (24 h) in sect. spitale specializate de catre med. specialisti de spectru ingust ce au la doatare sa mat. speciale si se efect cu scop de a restabili functi organelor si sist. si de a apregati R p/u urmatoarea treapta. 3 conditii : -prezenta specialistului -dotare cu materiale -loc pregatit. 27. Notiune de etapa medicala. Etapele medicale prespitalicesti si spitalicesti.

www.myusmf.clan.su Etapa medicala-fortele si mijloacele ocrotirii sanatatii instalate pe caile de evacuare cu scop de primire, pregatire, de a face triajul medical, de a acorda ajut. med. respactiv de a pregati r/b p/u evacuare (la necesitate). 2 tipuri de etape: 1. Prespitaliceasca toate etapele med din focar. Acestor formaiuni medicale le revin indeplinirea urmtoarelor misiuni: primirea rniilor si bolnavilor, executarea tratrii sanitare ori speciale (dup necesitate), acordarea primului ajutor medical ori premedical daca acesta n-a fost acordat, pregtirea rniilor si bolnavilor ctre evacuarea de mai departe ori tratamentul temporar, ndeplinirea documentelor de evidenta medicala (fisa primara a rnitului). 2. Spitaliceasca cele din afara focarului. Acestor formaiuni medicale le revin ndeplinirea urmtoarelor misiuni: primirea rniilor si bolnavilor, executarea triajului medical, tratarea sanitara (speciala) dup necesitate, acordarea ajutorului medical calificat, specializat, tratamentul, reabilitarea medicala, expertiza medico-militara, indeplinirea documentelor medicale. 28. Cerintele catre terenul de instalare a etapelor medicale in cas de catastrofe -terenul cit mai aproape de focar. -suprafata terenului sa asigure instalarea comoda a tuturor etap. sect. functionale -apropierea nemijlocita de cai de transport si apa -terenul sanu fie contaminat cu subst. radioactive , toxice, bacteriene -starea sanitar epidemica sa fie satisfacatoare.

29. Schema principala de instalare a etapei med. in caz de catastrofe.

30. Triajul medical. definitia, tipurile, scopurile si semnificatia triajului medical a lezatilor in SE T.M- repartizarea r/b in grupuri ce necesita masuri omogene curativ-profilactice sau de evacuare si transport. se face in baza diagnosticului si prognosticului posibil, are un caracter concret, se efect. continuu. 2 tipuri de triaj:

www.myusmf.clan.su 1. in cadrul formatiun., etapei concrete- Scopul: -selectarea din rindul lezatilor sositi, r/b pe cei care au pericol p/u cei din jur (contaminati cu s. chimice, biologice, infectati, suspecti ) -aprecierea necesitatii lezatului concret in acordarea ajut. med. la etapa data. --acordarea locului unde se va acorda ajut. med. -in ce rind se va acorda aj. med (ordinea) 2. triajul med. de evacuare si transport Scopul: -aprecierea directiei de evac -aprecierea mijloc. de transport cu care va fi evacuat -in ce pozitie va fi transportat r/b -aprecierea rindului de evacuare a r. 31. Organizarea triajului medical al lezatilor in conformitate cu semnele de triaj T.M. se face in baza diagnosticului si prognosticului posibil, are un caracter concret, se efect. continuu. la orice etapa med. in efect. triaj. med tre fe tinut cont de semnele de triaj: 1) Nivelul de pericol p/u cei din jur. r/b in 3 grupe: -R/b ce au necesitate in tratarea sanitara, dezactivare, degazare, dezinfectie a echipamentului. -B. infectiosi ce vor fi izolati temporar -restul r/b ce nu au nevoie de tratare sanitara. 2)In dependenta de semnul de tratament: -r/b ce necesita urgent aj.med -r/b carora ajut. med. va fi aminat -r/b in stare de agonie 3)Dupa semnul de evacuare: -R/b ce vor fi scosi sau evacuati din focar -R/b ce vor ramine la etapa data (netransportati, agonici) -R/b ce vaor fi trimisi la locul de trai p/u supraveghere si tratament ambulator 32. Grupele de R/B repartizati in urma triajului medical la etapele prespitalicesti 5 grupe: 1.R/b ajutor de urgenta 2.R/b carora ajutor med va fi aminat 3.restul R/b (primele 3 in cadrul formatiunilor) 4-5. de evacuare si transport. R/b vor iesi din focar de sine statator sau fiind ajutati. 33. Grupele de R/B repartizati in urma triajului medical la etapele spitalicesti 4 grupe: 1.R/b in agonie 2. R/b ce au nevoie de ajutor de urgenta 3.R/b caror ajut. med va fi aminat 4. R/b ce vor fi trimisi la locul de trai p/u supraveghere si trat. ambulator. 34. Esenta, scopurile si organizarea evacuarii medic. lezatilor in caz de catastrofe Evacuarea medicala-un complex de masuri orientate spre transportarea rniilor si bolnavilor din raionul unde au primit rnirea ori imbolnavirea spre punctele medicale si instituiile sanitare in scopul acordrii la timp si in volum deplin a ajutorului medical si tratamentul lor. Numai evacuarea medicala da posibilitate de a elibera etapele medicale de raniti si bolnavi si face posibil ca ele sa se deplaseze in conformitate cu crearea situaiilor tactice si medicale pe de o parte si de a acorda acel tip de a-jutor medical (in conformitate cu indicaiile medicale) rniilor si bolnavilor de care ei necesita. Scopul: 1. acordarea la timp a ajut. med. R/B 2. crearea condit. de manevrare cu fortele si mijloacele med. din focar. Caile pe care se efectueaz evacuarea rniilor si bolnavilor se numesc cai de evacuare si de cele mai multe ori ele corespund cu caile de aprovizionare. Totalitatea cailor de evacuare, etapelor medicale instalate pe ele si transportul sanitar folosit, care asigura o grupare de trupe poarta denumirea de direcie de evacuare. Evacuarea medicala se organizeaz de ctre seful asit. med. SAMUS de nivelul respectiv. P/u evacuare se folosesc autptrisme, autobuze, elicopere sanitare a MS, dar si camionete, ttrenuri, elicoptere de transport etc. Autobuzele sanitaresi elicopterele sanitare nu vor acoperi evacuarea R/b din foacr, de aceea in perioada de pregatire, seful SAMU de nivel respectiv, prin colaborare cu alte persoane de decizie din alte ministere si

www.myusmf.clan.su departamente tre sa ia decizie p/u a primi mijl. de transport. a r/b. in acest scop exista decizia Guvernului, prin care m. drumurilor si transportului, cit si alte ministere si departamente sunt obligate sa asigure SAMU la cererea sa cu mijloace de transport p/u evacuarea R/B din focar si p/u transp. medicilor si mat. med in focar. Aceasta decizie e inclusa in planul de evacuare a comisiei respective p/u S.E. 35. Izvoarele de aprovizionare a instit. si format. med. cu materiale medicale, sanitaro-gospodaresti si speciale in SE. Cu mat. M-S: -din rezerva intangibila de mat. a instit si format servic. asist med de urgenta creata conform Tabelei temporare de aprovizionare -de la interp. farmaceutice -din rezervele mescazute statale -prin finant. din bugetul de stat sau local -prin folosirea unor mijl. medico-veterinare de la serv. veterinare -mat. med. de la alte ministere si departamente -mat. med. aflate la aprovizionarea curenta a inst. medicale -mat. med. aflate in focar si ce sunt utile p/u folosire. Cu mat. San-gosp: -conform Tabelei temporare de aprovizionare -Din inst., ministere, departam, prin hotarirea comisiilor p/u sit except ale municipiilor, oraselor, sectoarelor, raioanelor. Cu mat. speciale: -conform Tabelei temporare de aprovizionare -prin statele majore a prot. civile locale. 36. Pastrarea mat. med. ale instit. si format. SAMUSE P/u pastrarea lor corecta e necesar efectuarea: -amenajarea incaperii cu polita, safeuri -Mentinerea depozit. in curatenie si respectarea conditi corespunzatoare -Paza depozit. si respectarea regulilor antiincendiare. -Evidenta stricta si corecta a mat. aflate la pastrare -Controlul sistematic asupra respectarii normelor de pastrare a mat. M.med se pastreaza conform cerintelor: 1) Dupa destinatie: -Mat. in rezerva nescazuta p/u format. med. se pastreaza separat. -M. de folosire curenta p/u instit. med- separat 2)Dupa tipul materialului: toate mat. folosite in practica med., preparate bacteriene, reactive de laborator, mat. de pansamente, obiecte p/u farmacii se pastreaza aparte. 3)Dupa conditii speciale de pastrare: care necesita t speciala, ce tre ferite de umiditate, de raze solare. In afara de aceasta se pastreaza separat: -Sub. deosebit de toxice (lista speciala) -Mijloace medic toxice- gr A -Mijloace med. cu efect puternic gr B, p/u care sunt stabilite reg. speciale de pastrare. 37. Misiunile farmaciilor centrale, orasanesti. Documente necesare p/u primirea mat. med. 1. Determinarea necesarului in mat. medico-sanitre, sanit-gospod si speciale p/u asigurarea instit. O.S in S.E. 2. Stud. sit. posibile si planificarea aprov. instit. si format. medicale. Aproviz. popul cu med. in SE. 3.Pregatirea pers. inst. farmaceutic p/u lucru in s.e. 4.Paticiparea la crearea rezervelor nescazute de mat. med. p/u instit. med, p/u lucru in SE. 5,Crearea rezerv. nescazute de mat, in instit farmaceutice. Acumularea, pastrarea si improspatarea mat. med. 6.Pregatirea si asigurarea emiterii organizate si operative a mat. med. in termeni limitati 7. Stud. posibilit. p/u folosirea in aprovizionarea instit. med din resursele locale. 8. Controlul asupra folosirii rationale si economice a mat. medicale. Reimpartirea instit. med in conformitatea cu situatia creata in caz de catastrofa 9.Evidentierea justa si darea de seama cu privire la dinamica mat. medicale 10. Organizarea prot. personalului si a mat. med. in conditii de SE. Ridicarea stabilitatii de lucru a obiectelor farmaceutice corespunzatoare. 38. Actiunile de comportament personal in caz de cutremur, incendii si inundatii.

www.myusmf.clan.su N CAZ DE CUTREMUR DE PMNT -ferii-v de cderea tehcuielii, armaturii, dulapurilor, polielor, -fii ct mai departe de ferestre, oglinzi, abajure; -plsai-v lng peretele intern, n deschiztura uilor; -imediat ce vor nceta zguduiturile - prsii cldirea; -nu v folosii ascensorul; -aflndu-v in strad trecei la mijlocul ei, pe pia, ct mai departe de cldiri i edificii,stlpi cu linii de tensiune; H CAZ DE INUNDAII -anunai din timp personalul acestei case; -transferai la etajele de sus sau n poduri bunurile materiale; -deconectai apa, electricitatea, gazul; -luai cu sine lucruri de prima necesitate i plecai la punctul de adunare; -dac v aflai n strad, deplasai-v pe un loc mai ridicat; -ferii-v de transformatoare i fire electrice. N CAZ DE INCENDIU: -ferii-v de temperatur nalt, fum i gaze, de prbuirea edificiilor, de exploziile utilajului tehnologic i al aparatelor, de cderea copacilor, -este periculos de ntrat in zona cu fum dac vizibilitatea e mai mic de 10m; -la salvarea victimelor, nainte de a ntr n ncperea ncendiat, acoperiti-v pe cap cu o prelat muama, palton sau trenci umezite n prealabil. -ua n ncperea cu fum deschidei-o atent, pentru a evita izbucnirea flcrilor n urma aerisirii abundente: -n ncperea cu fum deplsai-v pe brnci sau tr; -pentru protejarea de oxidul de carbon respirai printr-o estur umeda. 39. Notiune si principii de baza ale protectiei populatiei in sit. exceptionale in timp de pace Prot. civila in SE la pace-complex de masuri(activitati) pe scara intregului stat de ordin legislativ, economico-financiar, social si de management, ce au drept scop de profilaxie a unor dezastre cit si excluderea, diminuarea la minim a act. fact. lezati in caz de declansare a dezastrelro asupra org. uman. Responsabilitati in domeniul prot.. pop. il au: -presedintele Rm -Parlamentul Guvernul -Ministerele, departamente -Org. executive locale -Fiecare cet. in parte. Principiile: 1. Conducerea continua a activitatii de protect. a pop. de catre organel de conducere publica, conducatorii ministerelor, departamentelor si a conducatorilor obiectelor economice nationale, private sau de stat. 2. Planificarea din timp si efectuarea masurilor de protectie a populatiei pe intreg teritoriu a RM 3. Planificarea si efectuarea masurilor de protectie a populat. concomitent cu planificarea si efectuarea de alte ministere si departamente 4. Planificarea si efectuarea masurilor de protectie a pop. in complex cu planurile de dezvoltare sociala si a economiei nationale a RM, judetului, municipiului si obiectului economic national. 40. Masurile generale de protectie a pop. in situatii exceptionale in timp de pace 1. obeservarea permanenta si controlul de laborator vizind pericolul operatiei dezastrelor, contaminarea mediul. ambiant cu s. toxice, bacteriene. 2. Infirmarea la timop a pop. d/e pericolul de aparitie a calamitatilor spontane, avariilor si altor sit. exceptionale 3. Adapostirea pop. in adaposturi de protectie, utilizarea mijloacelor de protectie individuala 4. Respecatreea de catre pop. a egimului de protectie pe teren. contaminat 5.Evacuarea pop. din zonele ce prezinta pericol 6. Efectuarea masurilor speciale de protectie si cu caracter sanitaro-igienic 7. Instruirea in prealabil a pop. privitor la comportamentul corect si modalit. de protectie, activitate in sit. excepton.

www.myusmf.clan.su 41. Masurile speciale (medicale) de protectie a pop. in situatii exceptionale in timp de pace- efectuate de catre conducatorii obiectivelor economiei nationale, ale organelor publice locale de comun cu organele protect. civile si ministerul sanatatii, avind scop de profilaxie contamianrii cu s. toxice, bacteriene, traume si acordarea 1 ajutor. In acest scop sunt utilizate preparatele medicam.: radioparotectoarele, antidotii, prep. antibacteriene si mijloacele de tratare sanitara partiala -P/u profilaxia contam. cu s. radioactive-cistamina din trusa individuala p/u pop. in care sunt 2 tuburi a cite 6 compartimente. Se utilizeaza inainte de a intra in zona contaminata -In caz de patrundere a s. rad. in tractul gasto-intestinal- iodidul de caliu -P/u jugularea reactiei primare in caz de aparitie a b. actinice- aeron, iodid de caliu, etaperazina etc -In caz de contaminare a minilor, corpului dezgolit decontaminare, dezactivare- spalarea miinilor si a partilor dezgolite cu sapun si scuturarea hainelor. -In caz ..s. toxice- antidoti ce neutralizeaza tox. in organism -In ... fosfororganice( clorofos, diclofos, zoman, gaze neuro-paralitice)- atropina, afina, sapole din trusa individuala -In...cianide- antidoti- amilnitina, propilnitrita, promosmon, tiosulfat de natriu. -In ...arseniu- unitiolul -in ... a partilor descoperite si a echipamentului-decontaminare c ajutorul pechetului antichi,mic individual -in...s bacteriene- antibiotice de spectru larg de actiune -In caz de taume- pachetul de pansam. individual Continutul trusei individuale p/u pop: -Sub. de calmare a durerii (promedol) -Antidot -Rem antibacteriene sulfadimitoxina- p/u tra. gasto-intestin. doxiciclina p/u tra. gasto-intestin si plagi -Radioprotective cistamina -Radioprotective nr 2-iodidul de caliu -Antivomitiv (traume cranio-cerebrale) 42. Conditiile de activit. ale SAMUSE si influenta lor la organizarea asig. med. a R/B. 43. Normele de comportare personala in caz de cutremur , alunacari de teren si contaminare cu s. radioactive: N CAZ DE CUTREMUR DE PMNT -ferii-v de cderea tehcuielii, armaturii, dulapurilor, polielor, -fii ct mai departe de ferestre, oglinzi, abajure; -plsai-v lng peretele intern, n deschiztura uilor; -imediat ce vor nceta zguduiturile - prsii cldirea; -nu v folosii ascensorul; -aflndu-v in strad trecei la mijlocul ei, pe pia, ct mai departe de cldiri i edificii,stlpi cu linii de tensiune; N CAZ DE ALUNECARI DE TEREN; - ieii din cldire pe loc drept; - anunai despre fenomen vecinii i ajutai copiilor, bolnavilor i btrnilor s prseasc cldirea; - n caz de necesitate chemai asistena medical de urgen, poliia, sau pompierii. - efectuai msurile pentru asigurarea securitii oamenilor, valorilor materiale N CAZ DE CONTAMINARE RADIOACTIVA -mbrcai mtile antigaz (masca din vat-tifon) i plecai n edificiul de protecie; -dac adpostul este departe i nu avei masc-antigaz, rmnei acas, conectai radioul pentru recepionarea comunicatelor organelor proteciei civile; -nchidei ferestrele, uile acoperii-le cu eseturi dense, ncleiai crpturile din ramele ferestrelor; -la indicaia organelor proteciei civile pregtii-v pentru posibila evacuare; -la indicaia instituiilor curative ntrebuinai tablete de caliu iodat;

www.myusmf.clan.su -plecnd din cas deconectai aparatele electrice, luai cu sine documentele, banii, lucrurile necesare, mbrcai masca-antigaz sau masca umezit din vata-tifon, o prelat sau trenciul; -la sosirea n raionul nepereculos trecei controlul radioactiv i prelucrarea sanitar; 44. Caracteristica zonelor inundatiei catasrofale si influenta lor lla organizarea ajut. medical R/B P/u a cunoaste mai bine organizarea asig. med. a popul. in caz de inundatii tre sa cunoastem caracteristica zonei de inundatii. 4 zone: 1.Z.de I.catastrofala (viteza apei 30 km/h / distanta zonei-10-15 km/ val inundativ 2-5 m/ timp de scurgere a apei 50 min.) 2.Z.de scurgre (V-15-20km/h / D.15-20 km/ val-1-1,5 m/ timp 1 h) 3.Z.de scurgere secundara (V-10-15 km/h/ D-30-50 km/ val-lipseste/ T-2-3h) 4.Z.de scurgere lenta (V-6-10 km/h/ D-36-70 km/ Val lipsa/ T-5-7 h) 45. Notiune de med. a calamitatilor. Organizarea interactiunii SAMU si alte servicii ale ministerelor si departamentelor in interesul asigurarii medicale a ranitilor si bonavilor. M.Calamitatilor- ramura a med. teoretice si practice, avind ca obiectiv de baza organizarea si efecuarea asig. medicale a populatiei (lezatilor, sinistrtilor) in procesul de lichidare a consecintelor medicale ale dezastrelor. 46. Valoarea pierderilor generale si sanitare in zonele cutremurului de pamint 47. Caracteristica factorilor lezanti ai catastrofelor =====intreb. 7 48. Continutul primului ajutor acordat leztilor in situatii exceptionale ===23 49. Scopurile si continutul ajutorului premedical leztilor in situatii exceptionale=== 2) Ajutor premedical (2-3h) se acorda la patul de adunare a r/b de catre felcer sau moasa. Se efect cu scop de a lichidare si micsoarare a cosecintelor leziunilor ce poarta pericol p/u viata si prevenirea complicat. grave, cit si p/u corijarea nejunsurilor 1-aj. Continut: completarea 1 ajutor, inlat. asfixiei, ventilatia artificiala a plaminilor, inhalare O2, controlul garoului aplicat naterior, corijarea imobiliz. fracturilor cu aplicarea atelelor, antidoti, antibiotice, antivomitive, In calzirea r/b in caz de hipotermie, Cardiotonice, Tratare sanitara partiala 50. Volumul 1-ului ajutor medical si dependenta lui de sit. creata in focar ajutor medical: (4-5h) se acorda la instit. med. din focar cu functia pastrata la punctele asist. med. de urgenta special organizata, de catre medicii cu pregatire generala Se efectueaza cu scop de lichidare consecintelor ce poarta pericol p/u viata, combaterea complicat. aparute, prevenirea lor si pregatirea r/b spre evacuare din focar. volumul consta din 2 grupe de masuri: -m. de urgenta: inlat asfixiei, hemostaza provizorie sau definitiva, Masuri antisoc (blocada novocainica + antibiotice), Transfuzii, Inlat. mem zdrobit ce atirna in lambou, Catetirizarea sau punctia v. urinare, Antibiotice, Bronhodilatoatoare, Antimimetice, Degazarea plagiloor, Spalaturi gastice, Ser antitoxic, -m. ce pot fi aminate: inlat. neajunsului 1 ajutor med si premedical, Refacerea pansamentelor in caz de infect a plagilor cu s. radioact, Antibiotice, Seroprofilax tetanosuli, Prescrierea medicam.

S-ar putea să vă placă și